Secretul de a fi fericit by Editura Amaltea

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României NEILL, MICHAEL Secretul de a fi fericit / Michael Neill ; trad.: Ana Maria Stanca. - Bucure¿ti : Amaltea, 2009 ISBN 978-973-162-038-1 I. Stanca, Ana Maria (trad.) 159.923.2

CUPRINS Cuvânt înainte 9 Prefa¡å: Povestea mea 15 Mul¡umiri 19 Introducere 21 Partea I: Så te sim¡i bine Capitolul unu: Så începem 33 Capitolul doi: Arta ¿i ¿tiin¡a bucuriei 39 Capitolul trei: Fericirea la putere 51 Partea a II-a: Så te sim¡i mai bine Capitolul patru: Care este povestea ta? 61 Capitolul cinci: Mai pu¡in stres 75 Capitolul ¿ase: Cum så depå¿im anxietatea 87 Capitolul ¿apte: Calmantul comportamental 99 Partea a III-a: Så te sim¡i fericit Capitolul opt: Acceptarea propriei umbre 121 Capitolul nouå: Fårå regrete 133 Capitolul zece: Puterea tåmåduitoare a compasiunii Capitolul unsprezece: Darul recuno¿tin¡ei 155 Capitolul doisprezece: Experimentul final 163 Anexå 171

149

CUVÂNT ÎNAINTE To¡i suntem familiariza¡i cu fenomenul cunoscut ca responsabilitate apåsåtoare. Poate fi vorba despre dulapul de haine care a¿teaptå så fie pus în ordine sau de garajul în care trebuie fåcutå curå¡enie. Opunem o rezisten¡å nebuneascå ¿i gåsim o gråmadå de motive ca så nu ne apucåm de treabå: nu este acum momentul, am deja prea multe de fåcut, via¡a mea este ¿i a¿a plinå de responsabilitå¡i ca så mai adaug una. Dar apoi, într-o zi, la un moment dat, nu mai sim¡im la fel – ¿i în cinci minute terminåm de fåcut acel lucru apåsåtor. Nu este vorba doar de nivelul de zahår din sânge pe care îl avem la un moment dat ¿i care determinå gradul nostru de activitate ¿i interactivitate cu via¡a. Con¿tiin¡a noastrå are propriul såu ritm ¿i propria for¡å. Mintea umanå poate energiza corpul chiar ¿i pentru o sarcinå precum aranjarea hainelor, dacå se aflå în dispozi¡ia potrivitå. Cum nimeni nu ar putea spune cå a face ordine în dulap este un act pur psihologic, cel mai mare obstacol în calea îndeplinirii sarcinilor nu ¡ine de corpul nostru, ci de psihic. Cu ajutorul min¡ii oprim sau dåm drumul fluxului de energie prin corp. ªi totu¿i, în cultura noastrå de azi, folosirea substan¡elor care altereazå chimia creierului a devenit un lucru incredibil de accentuat, având în vedere rolul pe care îl joacå în controlarea dispozi¡iilor noastre psihice. Trecutul, educa¡ia ¿i profesia mea se leagå de cercetarea ¿tiin¡ificå. De¿i în ultimii 20 de ani am lucrat pentru descoperirea unui medicament contra SIDA, materializat sub forma unui vaccin împotriva virusului HIV, ini¡ial mi-am fåcut stagiul 9

10 Secretul de a fi fericit

într-un laborator de neurofarmacologie. Aici am deschis drumul cåtre crearea ¿i perfec¡ionarea unor medicamente – receptor-active care cresc nivelul de serotoninå ¿i care au devenit o nouå claså de antidepresive, puternic promovate. Am fost prezent acolo pentru a putea observa cum progresul rapid din neurologie a dus la destigmatizarea bolilor mentale, un lucru extraordinar, oricum ai lua-o. Înså, dacå vå vine så crede¡i, ideea unui „dezechilibru chimic“ nu a fost încå doveditå ¿tiin¡ific cu rigurozitate! Da, så dai vina pe nivelul scåzut de serotoninå în cazul depresiilor sunå foarte frumos pentru reclamele TV ¿i bro¿urile farmaceutice, dar dovada concludentå cå antidepresivele func¡ioneazå pe baza acestui mecanism nu existå cu adevårat. Într-adevår, medicamente esen¡iale care reduc depresia clinicå blocheazå asimilarea de serotoninå la nivelul termina¡iilor nervoase ale creierului ¿obolanilor testa¡i. Dar, din påcate, aceastå inhibare a asimilårii are loc pe loc, în timp ce depresia în sine dureazå trei såptåmâni. Bånuiesc, bazându-må pe ultimele informa¡ii referitoare la metabolismul lipidic din a¿a numita „tulburare bipolarå“ (un diagnostic incert, care a fost modificat de nu mai pu¡in de trei ori de-a lungul carierei mele), cå rådåcina bolilor mentale stå în ritmul fluxului de energie care curge prin întregul nostru corp, referindu-ne nu în sens „cosmic“, misterios, ci din punctul de vedere al energiei propriu-zise de¡inute pentru buna func¡ionare a creierului ¿i corpului nostru. Ideea de a rezolva ca prin farmec un dezechilibru chimic al creierului cu medicamente råmâne de asemenea un fapt nedovedit, iar prescrierea în exces a re¡etelor de medicamente psihoactive poate reprezenta un real pericol. A¿a cum ne aratå datele, un procent mic atât al tinerilor, cât ¿i al adul¡ilor a avut reac¡ii violente severe fa¡å de ei în¿i¿i ¿i de al¡ii, ca råspuns la proliferarea acestui tip de medica¡ie, våzut ca pastila minune pentru majoritatea problemelor fundamentale din via¡a noastrå. Folosirea medicamentelor a înlocuit efortul pe care trebuie så-l depunem fa¡å de noi ¿i fa¡å de via¡a noastrå – ¿i în prezent,

Cuvânt înainte 11

aceste medicamente anti-anxietate ¿i antidepresive pot fi prescrise de orice medic, lipsa de consiliere ¿i de aten¡ie acordate puterii vindecåtoare a propriei con¿tiin¡e devenind o boalå extrem de råspânditå. În contrast total cu abordarea de mai sus, Michael Neill face un pas înainte cu aceastå carte, în rolul purtåtorului de cuvânt al minunatului univers reprezentat de mintea umanå. El ne oferå modalitå¡i clare ¿i practice de a face fa¡å propriilor angoase, eficient ¿i fårå medicamente. Aceste tehnici reprezintå mai mult decât tratamentele tradi¡ionale ale psihoterapiei ¿i chiar ale terapiei cognitiv-comportamentale, påtrunzând mai adânc în ceea ce se poate face. Nu existå o separare între minte ¿i trup. Întotdeauna po¡i face ceva ca lucrurile så fie mai bune. Aceastå carte oferå, de asemenea, o alternativå „fericitå“ la mentalitatea de victimå legatå de tratamentul medical conven¡ional. Prin povestiri despre propria luptå cu depresia ¿i prin munca depuså cu clien¡ii såi de-a lungul ultimilor 16 ani, Michael creioneazå o imagine vie a faptului cå mare parte din ceea ce sim¡im se aflå sub controlul nostru direct. Experien¡a sa în domeniul managementului gândirii prin intermediul programårii neuro-lingvistice (NLP) ¿i a altor discipline cognitive ¿i somatice este una extinså, totu¿i, este o plåcere så cite¿ti ¿i så pui în practicå explica¡iile sale despre cum så folosim aceste instrumente pentru a ne controla stårile de spirit rapid ¿i u¿or. Pe scurt, to¡i putem învå¡a så fim ferici¡i, iar aceastå carte vå va aråta exact cum så face¡i acest lucru. O singurå aten¡ionare: Depresia clinicå este o boalå foarte gravå ¿i posibil fatalå. Nici Michael ¿i nici eu nu vom afirma cå ve¡i putea alunga prin propria voin¡å tendin¡ele violente sau suicidale. Antidepresivele pot fi de ajutor, de¿i nu ¿tim încå exact cum func¡ioneazå ele. S-a demonstrat înså cå acestea î¿i dovedesc cel mai bine eficien¡a alåturi de consilierea terapeuticå.

12 Secretul de a fi fericit

De¿i tehnicile din aceastå carte pot fi folositoare chiar ¿i în situa¡iile clinice, acestea vor func¡iona cel mai bine în cadrul unei abordåri holistice ¿i cuprinzåtoare. Creierele noastre func¡ioneazå cu zahår (glucozå) pe o zonå controlatå îngustå. Prin urmare, cantitatea de zahår pe care o asimilåm are un efect profund asupra stårilor noastre de spirit. La sfâr¿itul zilei, så te analizezi pe tine însu¡i ¿i så ¿tii impactul pe care îl au alimentele pe care le månânci, cantitatea de somn ¿i de exerci¡iu fizic asupra stårilor tale de spirit vor forma o parte importantå a programului tåu personal de fericire. Pot rezuma mai bine aceste lucruri dacå vå împårtå¿esc povestea unui prieten de-al meu, un tânår a cårui mamå suferise toatå via¡a de pe urma unei tulburåri bipolare. Întreaga lui via¡å fusese afectatå de acest diagnostic ¿i de convingerea general împårtå¿itå cum cå este „blestemat“ så mo¿teneascå aceastå genå a nefericirii. De fapt, nu existå dovezi ¿tiin¡ifice clare care så demonstreze cå depresia sau anxietatea reprezintå boli ce se transmit genetic. Da, stresul, anxietatea ¿i depresia (de fapt, dacå ne gândim, întreaga via¡å) sunt lucruri foarte greu de suportat – dar adevårata povarå este så crezi cå nu po¡i face nimic pentru a schimba lucrurile. Så recunoa¿tem – to¡i avem toane. Ne putem ascunde aceste toane în ungherele întunecate ale min¡ii, for¡ându-ne så mergem la muncå în fiecare diminea¡å, la slujbe care nu ne fac plåcere ¿i så zâmbim colegilor pe care nu prea îi cunoa¿tem (¿i care nici ei nu ne cunosc). S-ar putea så opunem rezisten¡å chiar ¿i „sarcinii“ de a face curå¡enie în propria gândire ¿i de a ne pune în ordine via¡a. Iar asta ne duce în final la promisiunea pe care o face aceastå carte practicå ¿i importantå: când vom învå¡a så ne controlåm gândurile ¿i så aducem iubirea la suprafa¡a min¡ii noastre, acea iubire va putea depå¿i, ba chiar transforma „chimia creierului“ care ne alimenteazå trupurile, ac¡iunile ¿i vie¡ile.

Cuvânt înainte 13

Cultura noastrå a avansat atât de mult cåtre „pilula bunå la orice“, încât consider cå este foarte important pentru to¡i så fie expu¿i acestei perspective unice ¿i inovatoare pe care urmeazå så o descoperi¡i. Ignorând dezbaterile academice pe care le poate cauza, voi recomanda aceastå lucrare tânårului meu prieten. Pentru mine este foarte clar cå tot ceea ce are de spus Michael Neill func¡ioneazå. Citi¡i aceastå carte ¿i sim¡i¡i-vå ferici¡i! Candace Pert PhD Autoarea cår¡ii Everything You Need to Know to Feel Good www.candacepert.com

Prefa¡å

POVESTEA MEA **** Un filosof erudit a visat cå Dumnezeu i s-a aråtat ¿i i-a oferit posibilitatea de a alege între cunoa¿terea absolutå ¿i fericirea absolutå. Fiind un savant, el a ales cunoa¿terea absolutå. Când a fost rugat så spunå ce a învå¡at din asta, a spus cå a în¡eles un singur lucru, ¿i anume: fåcuse alegerea gre¿itå. **** De la vârsta de 13 ani pânå în jur de 20 de ani am alternat între depresie ¿i mânie, reu¿ind cu greu så må dau jos din pat în unele zile ¿i abia putând så må a¿ez în el în altele. Tentativele mele de a må trata singur cu alcool, tutun ¿i alte substan¡e mai pu¡in legale nu påreau så func¡ioneze mai mult de câteva ore ¿i, pe måsurå ce variatele cocktailuri pe care le amestecam în trupul meu deveneau mai elaborate, sentimentele (¿i abilitatea mea de a le face fa¡å) se înråutå¡eau. Într-o noapte nefericitå, pe vremea când eram student la universitate, îmi amintesc cum am le¿inat în camera mea în timpul unei crize de plâns incontrolabil. De¿i aceastå întâmplare nu era atât de rarå pe cât mi-a¿ fi dorit, de data asta a fost cu mult mai råu decât în alte då¡i ¿i, când hohotele nu au încetat nici la ora 1 noaptea, am în¡eles cå aveam nevoie de ajutor. Am reu¿it så må târåsc pânå la infirmerie, så apås butonul de urgen¡e, dupå care am le¿inat lângå u¿å. Dupå un timp care mie mi s-a pårut a fi ore, probabil dupå doar câteva minute, o asistentå medicalå a venit la u¿å. S-a 15

16 Secretul de a fi fericit

uitat la mine ¿i, cu siguran¡å, ignorând anii de pregåtire ¿i de protocol medical, m-a luat în bra¡e ¿i a început så må legene ¿i så-mi spunå Tatål Nostru. Må tot încuraja så må alåtur ei ¿i, cum nu aveam energia necesarå de a-i spune cå ¿tiam cuvintele doar pentru cå jucasem de curând rolul lui Petru într-o produc¡ie de teatru mut a piesei Iisus Hristos Superstar, m-am alåturat ei cu toatå fiin¡a mea, înåbu¿ind fiecare vers în hohote de plâns. Dupå câteva minute de legånat ¿i rugåciune, hohotele s-au domolit ¿i am început så am un sentiment de pace. Poate dacå a¿ fi fost mai pregåtit pentru a må converti, a¿ fi trecut la cre¿tinism atunci, pe loc, dar eram încå necopt în ale religiei ¿i nu am putut decât så må minunez de abilitatea acelei femei de a-mi oferi iubire, creându-mi o minimå stare de echilibru mental. M-a dus apoi în cabinetul medicului, asigurându-må cå un doctor må va putea ajuta mult mai bine. Medicul, un adevårat domn din sud, în jur de cincizeci de ani, cu pår des, grizonant ¿i un zâmbet fermecåtor, mi-a pus câteva întrebåri. „De cât timp te afli în starea asta?“ „De la 13 ani.“ Aici m-am oprit un pic, apoi am continuat cu mai mult curaj: „Înså a¿a, am început så må simt în ultima lunå.“ Nu pårea extraordinar de încurajat de råspunsul meu. „Vino cu mine.“ M-a condus pe un hol lung, am urcat câteva scåri ¿i din nou pe acela¿i hol lung de la etajul doi. Era târziu ¿i pårea cå suntem singuri acolo. A deschis o u¿å cu un set de chei pe care le ¡inea la gât, m-a invitat så intru într-o camerå de spital imaculatå ¿i m-a încurajat så må întind pe pat så må odihnesc. Epuizat dupå atâtea ore de hohotit, pårea un lucru extrem de ispititor. „Må duc så-¡i aduc ceva care så te ajute så dormi ¿i så te facå så te sim¡i mai bine“, a spus el. „Te vom interna mâine diminea¡å.“

Prefa¡å 17

Când s-a închis u¿a în urma lui, am avut un moment de claritate absolutå – må aflam la o råscruce ¿i via¡a mea avea så se schimbe pentru totdeauna. Într-un fel, alegerea pe care trebuia så o fac era una simplå. Dacå råmâneam, îmi puteam oferi creierul pe tavå doctorilor ¿i så-i las så î¿i dea ei seama ce e cu mine; dacå plecam, trebuia så gåsesc o modalitate de a face fa¡å sentimentelor care må cople¿iserå timp de atâ¡ia ani. Am deschis u¿a, dar asistenta care må ajutase ståtea la biroul din capåtul holului. Nu m-a våzut ¿i nu am avut curajul så-i spun cå voi fugi. Am intrat înapoi în camerå ¿i m-am îndreptat cåtre fereastrå. Camera se afla la etajul al doilea, iar fereastra dådea într-un fel de portic, un mini-acoperi¿ proptit pe colonade romane false, foarte la modå pe atunci ¿i des întâlnite în institu¡iile universitare. Cu bågare de seamå, am deschis fereastra, am på¿it pe acoperi¿ ¿i am sårit cei câ¡iva metri care må ¡ineau departe de libertate. De¿i acest incident nu a însemnat sfâr¿itul luptei mele cu depresia, anxietatea ¿i stresul, a fost începutul cåutårii de solu¡ii – solu¡ii care pot fi folosite de cåtre oricine ¿i care au un efect imediat asupra stårilor emo¡ionale, asupra concep¡iilor tale ¿i asupra întregii vie¡i. Am prelucrat aceste solu¡ii împreunå cu studen¡ii ¿i clien¡ii mei de-a lungul a 16 ani ¿i le-am testat pe fiecare în parte în laboratorul propriilor mele experien¡e de via¡å. Din acel moment, am devenit din ce în ce mai fericit. Acum a venit rândul vostru. Ceea ce ve¡i citi în continuare chiar func¡ioneazå. Ce sper cel mai mult este ca aceastå carte så vå serveascå drept punct de cotiturå în propria cåutare a fericirii, ¿i ca aceste idei så vå aducå tot atâta alinare ca mie ¿i altora dinaintea voastrå. Sper ca aceste solu¡ii så se dovedeascå a fi un ghid de încredere în drumul vostru spre fericire, succes ¿i bunåstare. Cu dragoste, Michael

INTRODUCERE „Sunt prin voca¡ie un negustor de cuvinte – ¿i cuvintele sunt, bineîn¡eles, cel mai puternic drog folosit de cåtre omenire.“ Rudyard Kipling Aceasta este o carte despre fericirea dincolo de orice ra¡iune. Este despre abilitatea voastrå de a vå sim¡i ferici¡i nu doar atunci când ob¡ine¡i o promovare, câ¿tiga¡i la loterie sau vå îndrågosti¡i de bårbatul sau femeia visurilor voastre, dar ¿i atunci când vå pierde¡i slujba, nu vå pute¡i plåti rata sau sunte¡i înconjurat de urletele copiilor. Este vorba despre abilitatea voastrå de a sim¡i în interiorul corpului sentimente de bine chiar ¿i atunci când nu se întâmplå lucruri bune în via¡a voastrå. Este vorba, de asemenea, despre motivul pentru care a te sim¡i bine când lucrurile nu merg grozav reprezintå cea mai rapidå modalitate de a le schimba în... bine. Scopul acestei cår¡i este ca voi så deveni¡i mai ferici¡i – så ave¡i parte de mai multe sentimente pozitive ¿i så nu vå sim¡i¡i incomodat de cele negative. De-a lungul urmåtoarelor ore (sau zile, sau såptåmâni, sau oricât vå va lua så citi¡i aceastå carte ¿i så face¡i experimentele), ve¡i afla cå ave¡i mult mai mult control asupra stårii voastre de bine decât a¡i fi crezut. Ve¡i învå¡a så face¡i schimbåri mici în modul de a vå sim¡i, gândi ¿i ac¡iona ¿i ve¡i realiza cå aceste mici schimbåri sunt foarte importante. Ca så nu mai spunem cå atunci când sunte¡i furio¿i, stresa¡i, anxio¿i sau deprima¡i pute¡i ¿i trebuie så ie¿i¡i din aceste ståri ¿i så merge¡i mai departe. Via¡a este de cele mai multe ori 21

22 Secretul de a fi fericit

dificilå, ¿i a te învinovå¡i pentru cå nu te sim¡i bine este ca ¿i cum ai încerca så înve¡i un porc så cânte – nu prea po¡i, ¿i ajungi så-l enervezi ¿i pe porc. Dar dacå vre¡i så ave¡i mai multe op¡iuni fa¡å de cum så vå sim¡i¡i într-un anumit moment, vå voi împårtå¿i roadele a peste 20 de ani de exploråri ale structurii fericirii ¿i modalitå¡ile prin care pute¡i folosi aceste cuno¿tin¡e pentru a vå sim¡i bine, ba chiar ferici¡i, indiferent de ceea ce se întâmplå în via¡a voastrå în acest moment. Cum func¡ioneazå So¡ia mea m-a întrebat odatå care este diferen¡a dintre un terapeut, un consultant ¿i un trainer (coach). Am apelat la dic¡ionarul meu de încredere, unde am aflat cå un terapeut este acea persoanå care: „...trateazå dezechilibrele mentale, fizice sau psihologice prin mijloace mentale, fizice sau psihologice.“

Pe de altå parte, un consultant este: „o persoanå care oferå sfaturi avizate la nivel profesional.“

În timp ce defini¡ia britanicå standard a unui trainer (coach) este: „Vehicul cu un singur nivel, echipat pentru a asigura confortul ¿i folosit pentru cålåtorii pe distan¡e lungi.“

(care e nimic pe lângå cea australianå, unde „coach“ este „o vacå docilå sau un juncan folosit ca momealå pentru a atrage vitele sålbatice“...) Defini¡ia mea pentru aceste trei „profesii de ajutorare“ este ceva mai simplå – un terapeut reparå ce este stricat, un consultant î¡i spune ce så faci ¿i un trainer, precum vehiculul cu un singur nivel amintit mai sus, este echipat ¿i pregåtit cu

Introducere 23

tot confortul necesar pentru a te ajuta så ajungi acolo unde dore¿ti. Când so¡ia mea m-a întrebat în continuare în care dintre cele trei categorii må încadrez, m-am gândit mult ¿i bine înainte så îmi dau seama cå, de¿i fåceam un pic din toate trei, esen¡a abordårii mele nu se potrivea nici uneia. Ceea ce sunt eu ¿i rolul pe care a¿ dori så îl am pentru voi prin intermediul acestei cår¡i este de catalizator. Catalizator (i) 1. agent sau substan¡å care ini¡iazå sau accelereazå o reac¡ie chimicå, fårå ca ea înså¿i så se modifice în urma procesului. 2. ceva care gråbe¿te un proces sau eveniment, fårå a fi direct implicat sau modificat de consecin¡e. 3. cineva sau ceva care cauzeazå ini¡ierea unui eveniment important.

Mare parte din pregåtirea mea psihologicå ¡ine de domeniul NLP (Programarea Neuro Lingvisticå) – studiul impactului pe care îl are limbajul asupra neurologiei ¿i comportamentului nostru. Având în vedere cå tot ceea ce îmi doresc este så fi¡i cu adevårat ¿i profund ferici¡i, pentru a ini¡ia ¿i accelera acest proces, am scris cartea de fa¡å folosind tipare lingvistice specifice (¿i uneori neobi¿nuite) care vor declan¿a efectiv schimbåri chimice în interiorul creierului vostru. Probabil ve¡i începe så experimenta¡i sentimente de bine în corp ¿i ve¡i în¡elege posibilitå¡ile existente în interiorul min¡ii voastre doar citind aceste cuvinte. Existå douå moduri de a citi aceastå carte (sau orice altå carte care sus¡ine cå vå înva¡å cum så fi¡i mai ferici¡i): pute¡i crede cå acea carte are toate råspunsurile sau pute¡i crede cå voi ave¡i toate råspunsurile. Cred în tine De-a lungul ultimilor ani am lucrat cu peste 10.000 de oameni din întreaga lume, ajutându-i så devinå mai ferici¡i,

24 Secretul de a fi fericit

så tråiascå cu adevårat ¿i så aibå parte de vie¡i mai minunate. Unii dintre ace¿tia se numårå printre cei mai boga¡i ¿i de succes oameni din lume, în timp ce al¡ii sunt „oameni simpli“, care pur ¿i simplu ¿i-au dorit mai mult de la via¡å, în locul unei trude zilnice ¿i al unor nop¡i de luptå cu propriile gânduri negre ¿i visuri neîmplinite. Motivul pentru care pot lucra la fel de eficient în aceea¿i zi cu staruri de televiziune, directori de companie, oameni de ¿tiin¡å ¿i femei casnice este cå ¿tiu ceva despre fiecare dintre ei care ¡i se aplicå ¿i ¡ie: Ai deja în tine tot ce e nevoie pentru a fi fericit ¿i a duce o via¡å plinå de sens – singura problemå este accesul! Am inclus în mod voit mai multe experimente în aceastå carte decât ar putea cineva så facå. Astfel ca voi så le pute¡i implementa pe acelea care vå suscitå imagina¡ia ¿i så låsa¡i restul pentru mai târziu. Fiecare experiment este creat pentru a vå oferi un exemplu tangibil al capacitå¡ii voastre extraordinare de a alege ¿i de a face schimbåri. ªi dacå ve¡i alege så vede¡i aceastå carte ca având legåturå directå cu voi ¿i cu fericirea voastrå, ve¡i începe o aventurå ce vå va schimba definitiv via¡a. Så alegi sentimentul de fericire Indiferent de câte ori le vorbesc clien¡ilor mei – unei singure persoane sau unui grup – despre beneficiile sentimentului de fericire, primul råspuns este mereu acela¿i: „Cum a¿ putea så må simt fericit? Este evident cå nu ¿tii nimic despre via¡a mea!“ „Dar nu e ceva råu så te sim¡i fericit când existå atâta suferin¡å pe lume?“ „Nu a¿ vrea så må simt fericit tot timpul.“

Introducere 25

Sau favorita mea: „Nu må po¡i face så må simt fericit, american idiot!“ (În realitate, oamenii sunt mult prea politico¿i pentru a-mi spune în fa¡å afirma¡ia de mai sus, dar, de obicei, o strigå în mintea lor atât de tare, încât oricum aud!) Vom arunca o privire mai atentå asupra fiecåruia dintre aceste aspecte în primul capitol pe care îl vom parcurge împreunå, dar înainte de asta, acorda¡i-mi câteva momente så vi le spun pe scurt: Nu sunte¡i în nici un fel obliga¡i så vå sim¡i¡i ferici¡i. Faptul cå nu vå sim¡i¡i ferici¡i nu face din voi o persoanå rea ¿i nu cred cå „trebuie“ så vå sim¡i¡i ferici¡i acum sau altå datå. Dar ceea ce vreau eu så ¿ti¡i este cå existå posibilitatea ca voi så vå sim¡i¡i ferici¡i – alegerea vå apar¡ine în orice moment. Beneficiile acestei alegeri sunt pe cât de simple, pe atât de profunde: 1. Vå då un sentiment de bine Cu riscul de a începe prin a afirma ceva evident, corpul nostru are o predispozi¡ie naturalå cåtre plåcere (sentimente pozitive) ¿i o aversiune fa¡å de durere (sentimente negative). Avem de-a face cu instinctul biologic de supravie¡uire, care este guvernat de sistemul nostru limbic ¿i de celulele stem, ele fiind cele mai vechi componente ale creierului nostru. Având de ales între perceperea unui sentiment de durere ¿i a unuia de plåcere, creierul vostru se va îndrepta cåtre plåcere ¿i se va îndepårta de durere de fiecare datå. 2. Vå face mai sånåto¿i Atunci când „substan¡ele fericirii“ sunt eliberate în corpul vostru, mu¿chii se relaxeazå ¿i întregul sistem neurologic ¿i

26 Secretul de a fi fericit

fiziologic se întoarce la starea lui naturalå. A¿a cum majoritatea bolilor pot fi depistate par¡ial pe baza disconfortului creat în corp, reîntoarcerea la confortul care acompaniazå fericirea este atât calmantå pe moment, cât ¿i cu o capacitate de vindecare pe termen lung. În plus, o aten¡ie sporitå pentru grijå ¿i compasiune måre¿te producerea de cåtre corpul vostru de IgA (n.t. imunoglobulina A, cu rol important în lupta împotriva bacteriilor din mucoase), o substan¡å care are un impact pozitiv imediat asupra sistemului imunitar. 3. Vå face mai tineri Un studiu al Institutului HeartMath a demonstrat faptul cå simpla vizualizare a unei persoane dragi, în acela¿i timp concentrându-vå aten¡ia asupra båtåilor propriei inimi, va duce la cre¿terea produc¡iei de DHEA (n.t antidotul stresului ¿i hormonul întineririi) din corp, hormonul anti-îmbåtrânire. În plus, efectele pozitive ale acelui minuscul sentiment de bine se va men¡ine în corpul vostru cel pu¡in ¿apte ore. A¿adar, a te sim¡i fericit nu doar cå ajutå vindecarea, dar ac¡ioneazå precum un Botox „spiritual“ pentru corpul vostru, fåcându-vå pielea mai finå, ochii mai lumino¿i ¿i întreaga voastrå înfå¡i¿are mai tânårå. 4. Vå face mai inteligen¡i Dacå a¡i depus eforturi pentru a rezolva o anumitå o problemå, probabil cå a¡i trecut prin situa¡ia de a fi distras de la respectivul efort de cåtre frumuse¡ea unui apus, de vreun banc picat tocmai la ¡anc sau chiar de u¿urarea resim¡itå când v-a¡i decis så lua¡i o pauzå pentru o vreme. În acest timp ce urmeazå scurtei întreruperi, vå da¡i seama dintr-odatå de ceea ce trebuie så face¡i în continuare. Acest proces este excelent descris în cartea lui Guy Claxton, Hare Brain, Tortoise Mind, ca reprezentând „triumful în¡elepciunii asupra intelectului“ – iar faptul de a fi capabil så accesezi

Introducere 27

propria ta în¡elepciune interioarå „la cerere“ te va face mai inteligent decât ar putea încå 14 ani de ¿coalå. (Ca notå informativå, te laså så profi¡i la maxim de tot ceea ce ai învå¡at deja în primii 14 ani.) 5. Ve¡i avea mai mult succes Mare parte din prima mea carte s-a bazat pe o premiså simplå: Fericirea conduce la succes mult mai des decât succesul conduce la fericire. Claritatea gândirii ¿i curgerea u¿oarå a inspira¡iei ¿i intui¡iei ce înso¡esc sentimentele pozitive din corpul vostru fac mult mai simplå alegerea ce conduce cåtre succes. De asemenea, fac ca succesul så fie un lucru distractiv. A¿adar, prin toate aceste modalitå¡i ¿i nu numai, se dovede¿te cå fericirea nu este doar o alegere – este o alegere extrem de practicå, una ce vå va face via¡a nu doar cu mult mai plåcutå, ci vizibil mai bunå, creând un mediu optim în cadrul cåruia ve¡i putea cre¿te ¿i prospera. Probleme legate de fericire O cuno¿tin¡å de-a mea, un capitalist cåruia îi plac riscurile, a avut parte de mult succes în via¡a lui, ¿i este un om pe care l-a¿ cataloga drept „un sceptic cu o minte deschiså“ atunci când vine vorba de tot ceea ce ¡ine de dezvoltarea personalå. Primul lui impuls este de a înlåtura ¿i de a considera orice idee nouå ca fiind „prea simplå“, „prea stupidå“ sau „bunå pentru al¡ii“, totu¿i, este dispus så acorde o ¿anså acestor lucruri. (Cred cå doar pentru a le respinge dupå aceea, având argumentul propriei experien¡e!) Dupå succesul primei mele cår¡i, You can have what you want (n.t. Po¡i avea tot ce î¡i dore¿ti, Ed. Amaltea, 2007), m-a

28 Secretul de a fi fericit

întrebat care va fi urmåtoarea mea carte. Când i-am spus cå va fi despre cum så tråim ferici¡i, a pårut sincer dezamågit. „Aha“, a exclamat el. „Va fi una dintre acele cår¡i.“ Nu sunt sigur ce a vrut så spunå exact, dar l-am îndemnat så încerce un mic experiment. L-am rugat så se gândeascå la o problemå cu care se confrunta în prezent – o situa¡ie din via¡a lui care îl fåcea så se simtå u¿or cople¿it. Când am observat cå ¿i-a îndreptat privirea în jos, iar pielea fe¡ei i-a devenit u¿or palidå, am strigat „Buuuu!“. S-a uitat la mine speriat ¿i uluit. Apoi l-am rugat så se gândeascå la ceva frumos, la cineva sau ceva care îl face så zâmbeascå. A pårut un pic mai greu så gåseascå acel lucru de data asta, dar ¿i-a închis ochii ¿i, când am observat un zâmbet jucåu¿ apårând pe buzele lui ¿i culoarea revenindu-i în obraji, l-am ghidat cåtre exerci¡iul de bazå numit „re¡etå pentru a te sim¡i bine“, pe care vi-l voi împårtå¿i în capitolul 3. Curând, respira profund ¿i egal, umerii erau relaxa¡i, iar pe fa¡å avea întipåritå o expresie calmå ¿i lini¿titå. „ªi acum“, i-am spus, „în timp ce te bucuri în continuare de aceste sentimente de u¿urare ¿i de bine, vreau så te gânde¿ti din nou la acea situa¡ie care te cople¿e¿te.“ În momentul când am pronun¡at cuvântul „aceste“, l-am strâns u¿or de umår, creând o asocia¡ie simplå între acea atingere ¿i sentimentele sale de bine. I-am privit expresia fe¡ei în timp ce începea så se gândeascå la vechea situa¡ie într-un mod cu totul nou. Mu¿chii din jurul ochilor i s-au încordat, ca apoi så se relaxeze, s-au încordat iar ¿i apoi s-au relaxat ¿i mai mult. Când a pårut så fie în completå pace cu sine, l-am rugat så î¿i deschidå ochii ¿i l-am întrebat ce anume experimentase. „Ce ciudat a fost“, a spus el. „Când m-ai rugat så må gândesc la o problemå, aveam de gând så må gândesc la ceva legat de muncå, dar în acel moment a apårut brusc în mintea mea imaginea fiicei mele adolescente. De ceva vreme ne tot certåm pentru orice lucru, ¿i tocmai må gândeam la ultima noastrå ceartå, când m-ai speriat tu.“