VALENลขELE EDUCATIVE ALE CULTULUI SFINTEI FECIOARE MARIA
VALERIA GHERGUลข
VALENลขELE EDUCATIVE ALE CULTULUI SFINTEI FECIOARE MARIA
Sapientia
Iaล i 2018
Imprimatur X Petru Gherghel Episcop de Iaşi 17 decembrie 2018
Redactor: pr. dr. Ştefan Lupu Tehnoredactare, copertă: Iulian Gherghel
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României GHERGUŢ, VALERIA Valenţele educative ale cultului sfintei Fecioare Maria / Valeria Gherguţ. – Iaşi : Sapientia, 2018. ISBN 978-606-578-359-1 28
© 2018 Editura SAPIENTIA Institutul Teologic Romano-Catolic Str. Th. Văscăuţeanu, 6 RO – 700462 Iaşi Tel. 0232/225228 Fax 0232/211476 www.editurasapientia.ro www.librariasapientia.ro e-mail: slupu@itrc.ro
CUPRINS Prefaţă (Pr. Iosif Enăşoae) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 Sigle şi abrevieri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 Argument . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 Capitolul I. Sfânta Fecioară Maria, Mama lui Cristos şi Mama Bisericii . . . . . . . . . . . 15 1. Fundamentele cultului marian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 1.1. Fundamentul biblic al cultului marian . . . . . . . . 17 1.2. Exigenţele cultului marian . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 2. Scurt itinerar al cultului marian în decursul secolelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 2.1. Mărturii ale cultului marian în primele opt secole ale creştinismului . . . . . . . . . 22 2.2. Cultul marian în Evul Mediu . . . . . . . . . . . . . . . . 27 2.3. Cultul marian în epoca modernă . . . . . . . . . . . . . 30 3. Evoluţia cultului marian în secolul al XX-lea . . . . . . . . 31 3.1. Contribuţia Conciliului al II-lea din Vatican la dezvoltarea cultului marian . . . . . . . . . . . . . . . . 32 3.2. Reînnoirea cultului marian după Exortaţia apostolică Marialis cultus . . . . . . . 35 4. Aspecte practice ale devoţiunii mariane . . . . . . . . . . . . 38 4.1. Valenţe instructiv-educative ale cultului marian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 Capitolul II. Consideraţii psihopedagogice privind dezvoltarea copilului de vârstă şcolară mică (7-11 ani) . . . . . . . . . . . . . 50 1. Consideraţii generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 2. Ambientele educative în care se realizează dezvoltarea psihică a copilului . . . . . . . . . . . . . . . . 56 2.1. Familia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56 2.2. Şcoala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 2.3. Societatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
6
Valenţele educative ale cultului...
Capitolul III. Aspecte strategice şi metodice ale educaţiei religioase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68 1. Finalităţi ale educaţiei religioase . . . . . . . . . . . . . . . . . 68 2. Principii didactice aplicate la lecţiile despre sfânta Fecioară Maria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70 3. Metode utilizate în predarea cunoştinţelor religioase despre sfânta Fecioară Maria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77 4. Evaluarea în procesul de învăţământ . . . . . . . . . . . . . . 83 5. Limbaj şi comunicare la ora de Religie . . . . . . . . . . . . . 89 Capitolul IV. Descrierea cercetării . . . . . . . . . . . . . . . 92 1. Argumentarea necesităţii cercetării . . . . . . . . . . . . . . . 92 2. Precizarea obiectivelor şi formularea ipotezei . . . . . . . 93 3. Metodologia cercetării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94 4. Prelucrarea şi interpretarea datelor . . . . . . . . . . . . . . 100 4.1. Etapa I. Etapa constatativă . . . . . . . . . . . . . . . . . 100 4.2. Etapa a II-a. Etapa experimentului formativ . . . 126 4.3. Etapa a III-a. Etapa finală . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129 Constatări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147 Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149 Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152 Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167
PREFAŢĂ Lucrarea Valenţele educative ale cultului stintei Fecioare Maria, realizată de profesoara Gherguţ Valeria, ne oferă posibilitatea de a descoperi şi de a aprofunda importanţa cultului şi a evlaviei îndreptate spre sfânta Fecioară Maria, mama lui Isus Cristos şi mama Bisericii. Cunoaştem din textul Evangheliei după sfântul Ioan că Isus o oferă pe mama sa sfântă, în persoana ucenicului iubit, ca mamă spirituală, tuturor oamenilor, zicând: Iat-o pe mama ta! (In 19,27). Noi, creştinii, în calitate de mădulare ale Bisericii, trupul mistic al lui Cristos, în care sfânta Fecioară Maria ocupă un loc privilegiat întrucât ea este Mădularul eminent al acesteia şi constituie, în acelaşi timp, Modelul Bisericii, ar trebui să o cunoaştem cât mai bine pe mama lui Isus şi a noastră pentru a o putea venera cum se cuvine şi a ne putea bucura din plin de mijlocirea şi de protecţia ei maternă. Această lucrare poate fi un instrument benefic pentru a descoperi misiunea specială a sfintei Fecioare Maria în opera de mântuire, realizată de Cristos prin viaţa şi activitatea sa de apostol trimis de Tatăl ceresc şi de învăţător al evangheliei, precum şi prin împlinirea misiunii sale de Mare Preot şi de Jertfă sfântă, preacurată, oferită pe lemnul Crucii. În realizarea planului de mântuire, sfânta Fecioară Maria participă, într-un mod propriu şi excepţional, la mijlocirea lui Cristos în vederea actualizării operei de mântuire a tuturor oamenilor.
8
Valenţele educative ale cultului...
Propunerea unor învăţături ale Bisericii cu privire la rolul sfintei Fecioare Maria, în paginile acestei cărţi, ne poate folosi drept ghid în aprofundarea reflecţiilor personale şi la o redescoperire a importanţei evlaviei autentice faţă de mama noastră cerească. Totodată, cunoaşterea adecvată a misiunii şi a rolului Mariei, mama Răscumpărătorului, ne va ajuta şi ne va determina ca, imitându-i virtuţile, să-i urmăm exemplul de colaborare cu Cristos la mântuirea noastră şi la răscumpărarea semenilor noştri, chemaţi la existenţă şi orânduiţi de iubirea trinitară să participe la viaţa divină. Parcurgerea itinerarului istoric al cultului marian, începând cu primele secole creştine, perioada Evului Mediu, epoca modernă, continuând cu doctrina Conciliului al II-lea din Vatican şi cu cea reînnoită de Exortaţia apostolică Marialis cultus, poate să ne ajute să descoperim valenţele instructiv-educative ale cultului marian, nu numai pe noi, creştinii adulţi, ci şi pe elevii creştini, care participă la orele de religie la şcoală sau la catehezele organizate de comunităţile ecleziale. Mă bucur că în curând va apărea această carte şi o felicit pe doamna profesoară pentru realizarea ei, mai ales că am fost coordonatorul ştiinţific al acestei lucrări, şi o recomand cu căldură, în speranţa că aceasta va putea constitui un stimulent pentru creşterea şi maturizarea adecvată a cultului marian în rândul creştinilor, dornici să se bucure de ocrotirea şi de mijlocirea eficientă a sfintei Fecioare Maria, mama lui Cristos şi a noastră. Neprihănita Zămislire a sfintei Fecioare Maria, 8 decembrie 2018 Conf. univ. dr. pr. Iosif Enăşoae
SIGLE ŞI ABREVIERI Fap Faptele Apostolilor Gal Scrisoarea sfântului apostol Paul către Galateni Gen Cartea Genezei In Evanghelia după sfântul Ioan Is Cartea profetului Isaia Lc Evanghelia după sfântul Luca Mc Evanghelia după sfântul Marcu Mt Evanghelia după sfântul Matei CBC Catehismul Bisericii Catolice (11 octombrie 1992), ARCB, Bucureşti 1993 EnchVat Enchiridion Vaticanum. Documenti ufficiali della Santa Sede, I-XVII, EDB, Bologna 1977-1998 GE Conciliul al II-lea din Vatican, Declaraţie despre educaţia creştină Gravissimus educationis, 28.10.1965 IM Conciliul al II-lea din Vatican, Decret despre mijloacele de comunicare socială Inter mirifica (04.12.1963) LG Conciliul al ii-lea din vatican, Constituţia dogmatică Lumen gentium (21 noiembrie 1964): EnchVat 1, 284456 MC Paul al VI-lea, Enciclica Marialis cultus SC Conciliul al ii-lea din Vatican, Constituţia Sacrosanctum concilium (4 decembrie 1963): EnchVat 1, 16-95 cf. coord. ibidem idem nr. o.c.
confer coordonator în acelaşi loc acelaşi autor numărul operă citată
ARGUMENT Educaţia este una dintre cele mai complexe şi nobile activităţi umane. Ea nu poate fi completă dacă marginalizează sau omite una dintre componentele ei fundamentale, aceea religioasă. Omul are nevoie de un sistem de valori religioase care să îl orienteze în demersurile de formare a propriei personalităţi. Transmiterea valorilor religioase şi formarea conduitei exemplare se realizează în mai multe circumstanţe şi prin conlucrarea diferiţilor factori. Familia este primul factor care contribuie la formarea personalităţii creştine, conform Conciliului al II-lea din Vatican. „Părinţii, deoarece au dat viaţă copiilor lor, au obligaţia foarte gravă de a-i educa şi de aceea trebuie consideraţi primii şi principalii lor educatori”1. În familie se învaţă din cea mai fragedă copilărie valorile morale, tainele credinţei, practicarea virtuţilor şi folosirea corectă a libertăţii. În acest sens, părinţii sunt primii vestitori ai evangheliei pentru copiii lor. Un al doilea factor implicat în educaţia religioasă este Biserica. Ea, continuând misiunea Învăţătorului Isus, sub îndemnul Duhului Sfânt, ea este educatoarea credinţei: păstrează cu fidelitate evanghelia, o vesteşte, o celebrează şi o transmite tuturor acelora care s-au hotărât să-l urmeze pe Cristos. Un rol deosebit în transmiterea valorilor religioase revine şcolii. În şcoala contemporană, educaţia religioasă se realizează în mod programat, instituţionalizat, Conciliul al II-lea din Vatican, Declaraţie despre educaţia creştină Gravissimum educationis 3. 1
12
Valenţele educative ale cultului...
prin intermediul disciplinei Religie, studiată la toate nivelurile de şcolaritate. Predarea Religiei în şcoală, ca disciplină de învăţământ, presupune aceleaşi exigenţe pe care le au şi celelalte discipline. Materia aleasă pentru învăţământul religios ţine cont de scopul învăţământului religios şi de cerinţele sufleteşti ale elevilor, vizând realizarea personalităţii creştine. Conţinutul tematic al programei şcolare este detaliat şi organizat pe secvenţe didactice în manualul şcolar. Educaţia creştină trebuie să slujească prin toate instrumentele sale la trăirea credinţei şi la dezvoltarea ei, să contribuie la maturizarea creştină a copiilor, să-i pregătească să poată lua decizii de credinţă şi să devină membri conştienţi şi activi ai comunităţii creştine. Nu sunt suficiente comunicarea unei doze de cunoştinţe religioase şi exersarea unor obiceiuri. Copiii trebuie conduşi la o credinţă vie, activă, în dezvoltare. Educaţia creştină bine realizată îl înzestrează pe subiectul educaţiei cu un scop, cu o concepţie despre viaţă şi îl conduce la o spiritualitate matură, necesară în peregrinarea spre mântuire. În prezenta lucrare metodico-ştiinţifică pentru obţinerea gradului didactic I în învăţământ, ne propunem să abordăm valenţele educative ale cultului sfintei Fecioare Maria. În lucrare studiez legătura dintre cultul marian şi educaţie. Lucrarea este structurată în patru capitole în care sunt prezentate principalele fundamente şi caracteristici ale cultului marian, evoluţia acestuia în decursul istoriei, aspecte practice ale cultului marian, consideraţii psihopedagogice privind dezvoltarea copilului de vârstă şcolară mică (copii cu vârsta cuprinsă între 7 şi 11 ani), aspecte strategice şi metodice ale educaţiei religioase
Argument
13
şi rezultatele cercetării psihopedagogice care a avut drept scop constatarea efectelor formativ-ameliorative ale practicării cultului marian şi ataşamentul participativ faţă de cultul sfintei Fecioare Maria. Pentru elaborarea lucrării am consultat documente magisteriale şi catehetice, precum şi lucrări de psihopedagogie, psihologie şcolară şi de metodică a predării Religiei în şcoală.