Jérémie PICHON – Bénédicte MORET
GHIDUL
Traducere din limba franceză de Ramona Hărșan
Titlu original: FAMILLE presque ZERO DECHET. Ze Guide de Jérémie PICHON și Bénédicte MORET
Copyright © MORET B. et PICHON J., 2016 First published in France in 2016 by Thierry Souccar Éditions (www.thierrysouccar.com)
© Editura Seneca Lucius Annaeus, 2019, pentru ediția în limba română Această carte, publicată în cadrul programului Sprijin pentru publicare – Nicolae Iorga, a beneficiat de susținerea Ambasadei Franței în România. Redactor: Alexandra Teleucă Corector: Elena Bițu Machetare: Mariana Răbîncă Coordonator: Anastasia Staicu Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României PICHON, JÉRÉMIE Ghidul Familia aproape... zero deșeuri / Jérémie Pichon, Bénédicte Moret; traducere din limba franceză de Ramona Hărșan Conține bibliografie ISBN 978-606-8847-31-3 I. Moret, Bénédicte II. Hărșan, Ramona (trad.) 504 Tipar: ART GROUP PUBLISHING © Toate drepturile prezentei ediții sunt rezervate Editurii Seneca Lucius Annaeus. Nicio parte din această lucrare nu poate fi reprodusă, stocată sau transmisă sub indiferent ce formă fără acordul prealabil scris al editurii.
2
^
Prefata ,
Polenizatorii de speranțe A „conserva“ și a „împărtăși“, iată cuvintele-cheie ale unei viziuni cu totul reînnoite asupra prosperității, precum și ale unei redefiniri a progresului, care statuează ca principii de bază bunăstarea și împlinirea tuturor oamenilor, precum și respectul vieții, sub toate formele sale. Cu cât am mai multe întâlniri cu cei care acționează în mod direct în viața de zi cu zi, cu atât sunt mai convins că un grup mic de persoane, conștiente și dedicate, ar putea să schimbe cursul lucrurilor. Istoric vorbind, așa s-a produs schimbarea, dintotdeauna, așa cum ne arată antropologul Margaret Mead. Aici avem dovada, pe care ne-o furnizează Bénédicte și Jérémie, care, refuzând resemnarea sau fatalismul din jurul nostru, ne dezvăluie, în cartea Familia aproape Zero Deșeuri, că, acolo unde există probleme, se pot identifica și soluții. Ei au pus în practică o idee care îmi este foarte dragă: să contribuim la crearea condițiilor în care să poată apărea un nou model de societate, cu impact pozitiv, în care ideile bune ale câtorva oameni să devină șansa tuturor. Într-o lume în care speciile de plante si animale dispar și resursele naturale ale planetei se epuizează, unde inegalitățile se adâncesc tot mai mult, acest demers în favoarea moderației ne permite să distingem între ceea ce este esențial și ceea ce este în plus. Cu această inițiativă îmi place să-l asociez și pe Théodore Monod, care spunea: „Utopia nu este nerealizabilă, ci nerealizată încă“. Vă urez tuturor drum bun pe drumul construirii unei societăți bazate pe bunăstarea umană și pe respectul față de biosferă!
Nicolas Hulot Președinte al Fundației Nicolas Hulot pentru Natură și Om
3
^
Prefata ,
Zero Deșeuri nu este o modă, este o necesitate, o datorie Cine nu este astăzi conștient de mizele legate de mediu? Epuizarea resurselor naturale, dezechilibrele meteorologice, criza de apă potabilă… Și totuși, sunt foarte mulți care nu simt că i-ar privi și pe ei toate acestea, considerând că este sarcina industriașilor și a politicienilor să schimbe situația. Eu consider, dimpotrivă, că ideea unei lumi mai bune „încolțește“ mai degrabă în mintea consumatorului. Pentru că el este acela care, prin intermediul cumpărăturilor pe care le face, orientează practicile industriale. A cumpăra este echivalent cu a vota. Un consumator care cumpără numai ceea ce îi trebuie (ocazional, sau în cantități mai mari), își investește banii într-un viitor durabil și votează dinainte pentru un viitor cu zero deșeuri. Așa cum a afirmat Mahatma Gandhi, „Fericirea este atunci când ceea ce gândiți, ceea ce spuneți și ceea ce faceți sunt în armonie“. Și este exact ceea ce Zero Deșeuri aduce familiei mele azi. Diminuându-ne cantitatea anuală de deșeuri la un recipient de o jumătate de litru, acest proiect s-a dovedit a fi exact contrariul a ceea ce ne-am fi putut imagina. El nu ne costă mai mult, ci, dimpotrivă, ne face să economisim bani (40%, după calculele noastre). El nu ne răpește mai mult timp, ci dimpotrivă, ne face să-l câștigăm. El nu ne aduce privațiuni în viață, ci dimpotrivă, ne îmbogățește viața, făcând loc pentru ceea ce este important: familia noastră, prietenii noștri și o viață plină de experiențe. Stilul de viață Zero Deșeuri vă rezervă multe surprize. Nu ezitați niciun moment de a-i da șansa să vă îmbogățească viața de zi cu zi, de a da un sens trecerii voastre pe Pământ: viața este prea scurtă, prea prețioasă, ca să fie irosită în activități cronofage, de consum. Iar avantajele unei vieți fără deșeuri sunt mult prea importante pentru a fi ignorate! Tot ceea ce riscați este, pur și simplu, să regretați că n-ați început mai devreme! Haideți, ne lansăm și noi?
Béa Johnson Conferențiar și autor al cărții Zero Deșeuri, Ed. Les Arènes
4
Multumim , Anaïs LOUZON pentru că a crezut în noi și ne-a scos din impasul în care ne aflăm, Elvire SIEPRAWSKI pentru că ne-a recitit atent și a încercat să ne aducă la zero cu litere mari, Sophie PEÑA GARZON pentru remarcarea greșelilor de ortografie, Emilie ALART pentru rețetele sale cu miere, care-se-lipesc-dar-merg, Raphael PRIMET pentru că ne-a mai fost alături, încă o dată, Eloise DESMIETTESDANSMONSLIP pentru motivația oferită și susținerea fără rezerve, Audexter ROSIER psihopata nemțoaică a limbii franceze, Ilse DETHUNE pentru prostioarele ei de clasă mondială, Philippe VALETTE pentru Georges al lui cel gras, Nathanaelle COURTOIS pentru susținerea acordată, întregii comunități ZERO DEȘEURI, care ne urmărește și ne dă materiale de reflecție în fiecare zi, tuturor ASOCIAȚIILOR DE PROTECȚIE A MEDIULUI și militanților lor care se țin tare, de mulți ani, în ciuda tuturor adversităților, părinților noștri care nu pricep o iotă, dar pe care-i iubim, totuși, copiilor noștri care continuă să ne strice bilanțul anual de deșeuri, nouă, amândurora pentru acest al „N“-lea eco-proiect dus până la capăt, planetei noastre, singuratice și unice, atât de frumoase, atât de fragile și atât de puțin respectate.
Nu multumim , Celor 1% prădători care refuză să accepte faptul că nu mai ai ce afaceri să faci pe o planetă moartă și care continuă să-i exploateze pe ceilalți 99%, nici acelora care continuă în iluzia că fac parte din cei 1%.
5
Un truc, înainte de a trece la subiect Cu ajutorul acestui ghid practic, dorim să le arătăm recunoștința noastră acelora care, la un moment dat, ne-au sensibilizat, impresionat, inspirat și ajutat. Militanți, pionieri, filozofi, vecini, nebuni… și, mai ales, bunicii noștri, „Regii“ campaniei Zero Deșeuri. Pe la ei, pe la fermă, nu exista kriptonit, dar ei erau eroii economiei circulare, ai gunoiului de grajd în grădină, ai livezii puse în conserve, ai viei puse în pahar. Și toate astea, acum doar câteva zeci de ani! Probabil că ne-a scăpat ceva, pe drumul progresului… Ca un fel de eroare în matrice. Să nu dați ascultare zero-scepticilor, nici protestatarilor care fac spume și lenei lor, nici celor ce renunță ușor și, mai ales, scuzelor pe care le găsesc! Găsiți-vă timp și faceți-o! Acționați, căci este vorba de supraviețuirea speciei noastre umane! Împreună cu Ghidul Familia Zero Deșeuri, dorim să dăm frâu liber acțiunii. Fără să judecăm, să culpabilizăm sau să moralizăm, căci nu suntem predicatori. Vocile de nepătruns ale schimbării se situează, pentru noi, în acțiunea conștientă și informată.
6
Sumar INTRODUCERE
P. 8
ZERO DEŞEURI - DEFINIŢIE
P. 19
ABC-UL DEŞEURILOR P. 25 ZERO-SCEPTICII
P. 36
ZERO DEŞEURI - PLAN DE ACŢIUNE
P. 58
CUMPӐRӐTURILE P. 61 BUCӐTӐRIA P. 85 IGIENA CASEI
P. 105
COSMETICELE P. 135 COPIII P. 175 SӐRBӐTORILE P. 197 CASA P. 221 CONCLUZIE P. 241 CELE 10 PROVOCӐRI P. 242 BIBLIOGRAFIE P. 250
7
„Ca deseori în istorie, forțele schimbării sunt marginale, periferice și deviante.“ Edgar Morin ^
Povestea noastra (aproape) Zero Deseuri , A FOST ODATӐ, CA NICIODATӐ… Cum ne-am apucat de Zero Deșeuri? Absolut singuri, ca niște oameni mari și fără să ne dăm seama… La începutul anilor 2000, adunam deșeuri de pe plajă, prin asociația Surfrider Foundation. Prima luare la cunoștință asupra stării catastrofale a ecosistemului marin și asupra superproducției noastre de deșeuri. În fața amplorii distrugerilor, ne hotărâm să dezvoltăm pentru zona montană, adică locul din care pornește apa noastră, asociația Mountain Riders, pe același principiu. Obiective: adunarea deșeurilor de pe pistele de schi, după închiderea sezonului și conceperea unui model durabil pentru turismul montan, dar și, pur și simplu, pentru sistemul nostru de consum. Așadar, adunând tone de ambalaje de compoturi, mucuri de țigări, ambalaje de toate felurile din natură, ne-a venit ideea de a reduce deșeurile la sursă. Deșeul nu se va mai găsi în râu, dacă nu-l cumpăr. Zero Deșeuri a început, deci, pentru noi, fără să fi avut un slogan sub care să acționăm. 2006. Ne aflăm într-o perioadă frumoasă a ocrotirii mediului, cu Al Gore, Nicolas Hulot și Grenelle*. Ne gândim să schimbăm fața planetei, călcăm pe apă. Ideile înfloresc și se multiplică, putem limita încălzirea globală la 2ºC, putem înfrâna apetitul industriașilor pentru devorarea resurselor naturale, putem să-i readucem la rațiune pe concetățenii noștri și să-i îndemnăm săși limiteze numărul pungilor de plastic. 2014. De-atunci încolo, speranțele noastre au fost spulberate de curbele schimbărilor climatice și a cantității de deșeuri care au urmat o traiectorie ascendentă la 45º. Eșec. Au apărut IPhone-urile, toată lumea ia avionul ca și cum s-ar duce la cinema, iar modelul american se impune cu SUV-urile 4x4 urban și cu Burgerii lui. Conștientizarea situației planetei noastre n-a fost suficientă, sau prea lentă, iar noi… consumăm în exces. Dar… cum mai stăm cu familia noastră aprioric implicată și ecologistă?
8
* «Le Grenelle de l’Environnement» – inițiativă a președintelui Franței, Nicolas Sarkozy, cu scopul de a elabora politici publice pentru soluționarea problemelor de mediu prin implicarea organizațiilor și a instituțiilor publice locale și naționale.
Fără pubelă
Prima zi a aventurii Zero Deșeuri Câtă mizerie!! Vrac, fără ambalaje ca acelea de la Societatea Biocoop, coș de legume și fructe în fiecare săptămână, direct de la producătorii locali și cvasi-bio, reciclarea tuturor mărunțișurilor în casă, cu trei sortiere de triere, compost în fundul grădinii… Pe scurt, totul-făcut-exact-cum-au-zis-ei-casă-fim-eco-cetățeni-și-toate-alea. Dar… de fapt, ce este în acea pubelă pe care o aruncăm săptămânal??!! De ce mai avem încă de dat lucruri la incineratorul municipal, postat la ieșirea de pe autostradă? Ne-am hotărât: ca să știm odată sigur, vom deschide și vom etala conținutul pubelei în grădină! Nu trebuia să ne ambalăm chiar așa!
Și ce găsim? Păi… ambalaje, ambalaje și iar ambalaje… de toate felurile: saci, pungi, blistere, capace, capsule, tăvițe, săculețe, borcane… da, și mai ales, plastic, plastic, aluminiu, plastic… Numai ambalaje cu o utilizare foarte limi tată, dar cu o durată de viață îndelungată. Dar cum se face că ne găsim față-n față cu această cantitate imensă și nedorită? Aceasta este în trebarea. Când au apărut toate deșeurile astea? Și cum să scăpăm de ele, eliminându-le din viața noastră și din bugetul nostru de cheltuieli? Fiindcă un lucru este sigur: de plătit, le-am plătit. Anul acesta va fi deci anul bătăliei contra pubelei! Reducerea sursei este – de aici încolo – credo-ul nostru: sacoșe din pânză, gustări pregătite acasă, produse proaspete, niciun fel de ambalaj în plus, o să facem pe naiba-n patru și o să eliminăm pubela din bucătăria noastră!
9
Deja avem un an! Un an mai târziu…
Mergem înainte, suflăm în lumânare! Ei bine, am ajuns și aici. Deja, avem un an. Nici prin cap nu vă trece câte fire de păr alb ne-au apărut, câte șmecherii au învățat puștii noștri și că mai e ceva până vom recupera nopțile pierdute... Așa că o să ne spuneți: hei, voi, ăia cu bilanțul Zero Deșeuri, mai faceți pe deștepții sau nu? OK, bilanțul nostru, pentru primul an, e pe drum, în cifre și imagini.
Să ne împărțim mai întâi deșeurile în două categorii: reciclabile și nereciclabile. RECICLABILE: Un bidon mare de 40 de litri, cu deșeuri reciclabile, de toate felurile și formele, în fiecare lună: sticlă, hârtie, carton, cutii Tetra Pak, peturi din plastic, ambalaje din aluminiu. Nu sunt cantități impresionante, dar sunt destule. Nu suntem la zero și nici nu avem cum să ajungem acolo prea devreme: nu prea avem chef să renunțăm la vin sau bere. Sticla se reciclează la infinit, iar când sistemul de colectare-depozitare va fi pus la punct, devenind ceva
10