II. Fântâna trecutului „Adâncă este fântâna trecutului“, scria Thomas Mann în deschiderea tetralogiei sale de concepție mitologică, Iosif și frații săi. Apoi observa: „...pe măsură ce se sapă mai adânc, se pătrunde și se pipăie mai profund în lumea subterană a trecutului, bazele inițiale ale omenescului, ale istoriei, ale moravurilor sale se vădesc cu totul insondabile“.1 Prima noastră sarcină trebuie să fie a ne întreba dacă afirmația este adevărată. În acest scop, vom explora mai întâi aspectul psihologic al chestiunii, pentru a afla dacă în sistemul psihosomatic uman s-au găsit structuri sau tendințe dinamice la care ar putea face trimitere originile mitului și ale ritualului și abia atunci să ne întoarcem la dovezile arheologice și etnologice, pentru a afla care ar fi putut fi cele mai vechi tipare de ideație mitologică.* * Pentru mai multe detalii despre această problemă, vezi T.M. Luhrmann, When
God Talks Back, Vintage, New York, 2012 și Dean Hamer, The God Gene, Anchor, New York, 2005. — N. ed. 2018
Cu toate acestea, după cum Mann ne-a avertizat deja, în privința bazelor pe care le căutăm, „[ele] se retrag mereu, mereu mai departe, dinaintea sondei noastre, în abis, pentru oricât de fantastice durate i-am desfășura cablul“. Căci dedesubtul primului strat, respectiv al celor dintâi civilizații — care sunt doar prim-planul îndelungatei întinderi a preistoriei rasei noastre —, stau restul secolelor, mileniilor, ba chiar al sutelor de mii de ani ale omului primitiv, preaputernicul vânător și mai primitivul culegător de rădăcini și gândaci, din urmă cu mai bine de o jumătate de milion de ani. Și mai există un al treilea strat, chiar mai adânc și mai întunecat, sub acesta — sub ultimul orizont al omenirii. Căci vom găsi dansul ritualic și la păsări, și la pești, și la maimuțe, și la albine. Prin urmare, va trebui să ne întrebăm dacă omul, ca toți ceilalți membri ai regnului, nu posedă vreo tendință înnăscută de a răspunde, în moduri rasiale strict determinate, la anumite semnale emise de mediul său și de semenii săi. Conceptul de știință naturală a zeilor, corespunzătoare sumei materialelor deja clasificate în arhivele științifice potrivite, trebuie așadar să includă atât
1
Thomas Mann, Joseph and His Brothers, vol. 1, The Tales of Jacob, Alfred A. Knopf, New York, 1936, p. 3. [Thomas Mann, Iosif și frații săi, vol. I, Istoriile lui Iacob. Tânărul Iosif, traducere de Petru Manoliu, Editura Polirom, Iași, 2013, p. 5.]
Mitologia primitivă • Prolog — pentru o istorie naturală a zeilor și a eroilor
Mastile Zeului - vol 1_pt BT.indd 15
15
11.03.2022 10:37:23
