Lumina crestinului, nr. 7/2009

LUMINA

CREªTINULUI Serie nouã – Anul XX iulie 2009, nr. 7 (235) Publicaþie lunarã a Diecezei Romano-Catolice de Iaºi Prima apariþie: ianuarie 1913 Adresa: Redacþia Lumina creºtinului Bd. ªtefan cel Mare, 26, 700064-Iaºi tel. 0232/212003; fax 0232/211527 e-mail: editor@ercis.ro Pe internet: http:// lumina.ercis.ro Redactor: pr. Cornel Cadar (e-mail: cornel@ercis.ro) Colectivul de redacþie: sr. Lenuþa Bãcãoanu, sr. Ana Celmare, Ovidiu Biºog, Liviu Criºmaru, Florin Jitaru Tehnoredactare: ing. Silviu Dogariu Tipar: Tipografia Presa Bunã, Iaºi Director tipografie: pr. Iosif Comoraºu Preþul: 1,5 lei Pe copertã: Sfinþiri de preoþi în catedrala din Iaºi (24 iunie 2008) ISSN 1453-3758

Cum sã mã abonez?

Pentru a deveni abonaþi achitaþi contravaloarea prin mandat poºtal sau persoanei prin care revista ajunge la dv. Prin mandat poºtal plata se va efectua pe adresa: Bãcãoanu Lenuþa, Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064-Iaºi. Pe mandatul poºtal, la rubrica „Loc pentru corespondenþã” specificaþi: „Pentru abonamente la publicaþia...”. Notaþi numãrul de abonamente ºi adresa dv. exactã. În cont nu se vor expedia bani prin mandat poºtal.

Contul bancar deschis la BCR IAªI: Episcopia Romano-Catolicã – Editura Presa Bunã RO35RNCB0175033592360003

Sã ne rugãm cu Biserica Intenþia generalã:

Pentru ca toþi creºtinii din Orientul Mijlociu sã-ºi poatã trãi credinþa în deplinã libertate ºi sã fie instrumente de reconciliere ºi de pace.

Intenþia misionarã:

Pentru ca Biserica sã fie embrion ºi nucleu al unei omeniri reconciliate ºi reunite în unica familie a lui Dumnezeu, datoritã mãrturiei tuturor credincioºilor în fiecare þarã din lume.

Apostolul neamurilor (XXIII) „Nãzuinþa noastrã este sã-i fim plãcuþi Domnului” (2Cor 5,9b)

n viaþa sa pãmânteascã, de toate zilele, creºtinul se conÎfruntã cu multe ºi felurite ispite: din partea duhului rãu, din partea mediului înconjurãtor infectat de pãcat ºi chiar din partea firii sale înclinate spre dezordine.

Acestea toate atrag atenþia creºtinului asupra a ceea ce este lupta vieþii, lupta contra rãului, lupta pentru bine.

Decalogul, cuvântul Domnului, îndeosebi minunatul cod al celor opt fericiri, rugãciunea, postul, pomana, sfintele taine, mai cu seamã Euharistia, apelul la mijlocirea Preacuratei ºi a tuturor sfinþilor, toate stau la dispoziþia creºtinului pentru a dobândi victoria.

Apostolul Paul simþea din plin zbuciumul lãuntric: „Vãd o altã lege în mãdularele mele, care luptã împotriva legii minþii mele. Om nefericit ce sunt!”

(Rom 7,23-24). Dându-ºi seama de îndurarea nemãrginitã a lui Dumnezeu, vine cu asigurarea: „Legea Duhului vieþii, în Cristos Isus, te-a eliberat de legea pãcatului ºi a morþii” (Rom 8,2).

Adresându-se creºtinilor din Tesalonic, apostolul le deschide orizontul: „Voi, fraþilor, nu sunteþi în întuneric pentru ca ziua aceea (a judecãþii finale) sã vã surprindã ca un hoþ. Voi toþi sunteþi fii ai luminii ºi ai zilei” (1Tes 5,4-5). Prin urmare, climatul propriu zis al creºtinului este cel al încrederii.

Acelaºi apostol scrie creºtinilor din Corint, tocmai pentru a-i conºtientiza de aceastã realitate, mereu necesarã: „Într-adevãr, noi mergem pe drumul vieþii, cãlãuziþi de credinþã, fãrã sã ne bucurãm de vederea lui Dumnezeu. Da, avem deplinã încredere” (2Cor 5,7-8). Aceastã încredere, susþinutã de harul dumnezeiesc, ne obligã la sfinþenia la care suntem chemaþi: „Nãzuinþa noastrã este sã-i fim plãcuþi Domnului” (v. 9). Noblesse oblige! Conºtiinþa treazã are în vedere momentul hotãrâtor: „Cãci va trebui sã apãrem toþi în faþa tribunalului lui Cristos, pentru ca fiecare sã-ºi primeascã rãsplata, fie în bine, fie în rãu, dupã faptele sãvârºite în timpul vieþii” (v. 10).

Mesaj terezian

Conºtiinþa sacrificiului „Bunul Dumnezeu a binevoit ca sufletul meu sã treacã prin multe feluri de încercãri. Am suferit mult de când sunt pe pãmânt, însã, dacã în copilãrie am suferit cu tristeþe, acum nu mai sufãr aºa, ci în bucurie ºi pace. Sunt, într-adevãr, fericitã sã sufãr”.

P.A.D.

scrisoare pastoralã

Anul Sfintei Preoþii „Tu eºti preot în veci!” (Evr 5,6) Sfinþiile voastre, Dragi fraþi ºi surori în Cristos, Sfântul Pãrinte papa Benedict al XVI-lea, cu dragostea sa pãrinteascã ºi cu respectul faþã de sfânta Preoþie cu care Cristos Domnul, marele ºi veºnicul preot, a înzestrat Biserica ºi poporul lui Dumnezeu, ne cheamã sã celebrãm un an special – Anul Sfintei Preoþii – începând cu ziua de 19 iunie, zi dedicatã, an de an, rugãciunilor pentru sfinþirea preoþilor, zi în care este amintitã ºi adoratã inima preasfântã a lui Isus.

Preoþia, acest sacrament instituit în ziua Cinei celei de tainã, dinaintea sacrificiului suprem din Vinerea Mare, reprezintã gestul divin al permanenþei iubirii lui Isus Cristos, pentru ca opera sa de mântuire sã fie reînnoitã pânã la sfârºitul veacurilor, astfel încât lumea întreagã sã beneficieze de moartea ºi învierea sa pânã când va veni din nou.

Atunci când preoþii celebreazã sfânta Liturghie din voinþa ºi mandatul lui Cristos de la Cina de Tainã, poporul creºtin proclamã pe drept cuvânt: „Moartea ta o vestim, Doamne, ºi învierea ta o mãrturisim, pânã când vei veni”.

Aºadar, apostolii ºi urmaºii lor, episcopii ºi preoþii, sunt aleºi ºi destinaþi prin voinþa sfântã a lui Cristos, marele preot, cu o misiune dumnezeiascã ºi cu o putere cereascã de a-l face prezent pe divinul întemeietor prin celebrarea sfintei Liturghii, a celorlalte taine ºi prin slujirea

Cuvântului, fãrã încetare ºi fãrã limitã de loc, printre oameni.

Printre darurile ºi lucrãrile minunate sãvârºite de Dumnezeu ºi lãsate de Isus Cristos oamenilor, darul Preoþiei strãluceºte ºi opereazã fãrã încetare în sfinþirea ºi mântuirea lumii.

Fidelã voinþei divinului întemeietor, Biserica a pãstrat ºi a proclamat fãrã încetare acest adevãr al preoþiei noului legãmânt ºi nu a încetat sã-l prezinte în toatã dimensiunea lui divinã ºi umanã, sacrament legat în mod esenþial de Euharistie ºi de viaþa de sfinþire a omenirii.

Magisteriul Bisericii a continuat sã arate frumuseþea ºi demnitatea acestui sacrament, iar conciliile ºi supremii ei pãstori, papi ºi episcopi, s-au întrecut în a prezenta, în diferitele epoci ºi momente istorice, acest dar ceresc, chemându-i pe cei aleºi sã fie preoþi ºi miniºtri ai sacramentelor, sã cunoascã, sã iubeascã ºi sã împlineascã cu sfinþenie marea lor chemare, iar poporul credincios sã simtã din ce în ce mai mult foame ºi respect dupã hrana sufletului oferitã de Dumnezeu prin slujitorii sãi preoþi, prin celebrarea sfintelor taine ºi prin vestirea cuvântului mântuitor. Într-o lume cuprinsã de iureºul nimicitor al secularismului ºi al materialismului, când nenumãrate curente ºi valuri se nãpustesc asupra Bisericii ºi a slujitorilor ei, când chiar unii dintre cei aleºi au uitat de nobila lor chemare ºi s-au înstrãinat de spiritul de jertfã ºi de

sfinþenia vocaþiei lor, sãvârºind lucruri ce contravin acestor daruri ºi binecuvântãri cereºti, ºi când influenþele nefaste ale liberalismului ºi ale negativismului se abat asupra sacralitãþii vieþii, a Bisericii ºi a sfintei Preoþii, iatã cã un strigãt nou se face cunoscut din partea Sfântului Pãrinte, care nu numai cã a binevoit sã celebreze douã sinoade dedicate sacramentului Euharistiei ºi cuvântului divin, ci îndreaptã un apel de suflet cãtre preoþi ºi cãtre poporul lui Dumnezeu, declarând un An al Sfintei Preoþii.

Este cu adevãrat un semn al timpului nostru chemarea Bisericii ºi a Sfântului Pãrinte ca, dupã Anul Sfintei Scripturi ºi Anul Paulin, sã urmeze un An dedicat Preoþilor.

Prezentând în faþa tuturor slujitorilor altarelor modelul preotului adevãrat, în persoana sfântului Ioan Maria Vianney, de la moartea cãruia se împlinesc 150 de ani, Sfântul Pãrinte doreºte sã propunã tuturor o imagine a unui preot dupã inima lui Dumnezeu, o oglindã de simplitate, de sfinþenie ºi

iulie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 3

de iubire, care sã provoace o adevãratã reacþie binefãcãtoare ºi o înnoire a chipului preotului de astãzi, menit sã ajute lumea sã devinã mai bunã, sã-ºi clãdeascã o demnitate a iubirii ºi a vieþii, capabilã sã însãnãtoºeascã societatea în care trãim.

Celebrãm un an jubiliar, la un secol ºi jumãtate de la moartea sfântului Ioan Maria Vianney, sfântul paroh de Ars, care trebuie sã fie model pentru orice preot ºi pãstor de suflet. Este o ocazie fericitã, prin care papa vrea sã dea preoþilor o importanþã specialã ºi sã spunã cât de mult îi iubeºte ºi vrea sã-i ajute sã trãiascã, cu bucurie ºi fervoare, vocaþia ºi misiunea lor, într-o culturã postmodernã, relativistã, secularizatã ºi laicizatã, în care ei sunt chemaþi sã trãiascã ºi sã lucreze.

Este un prilej ºi o oportunitate ca toþi sã se roage împreunã cu preoþii ºi pentru preoþi, o ocazie ca preoþii sã se regãseascã în rugãciune ºi sã-ºi orânduiascã cât mai temeinic rolul lor benefic în societate, iar societatea ºi poporul lui Dumnezeu sã ia iniþiative pentru a-i ajuta sã fie cu adevãrat în slujirea oamenilor ºi sã aibã condiþii mai bune pentru a trãi vocaþia ºi misiunea lor.

Este un prilej ca tinerii sã descopere ºi mai mult farmecul vocaþiei la preoþie, sã cunoascã ºi mai mult ce înseamnã sã devii crainic al Celui Preaînalt ºi slujitor al oamenilor. Anul Sfintei Preoþii va fi o fericitã ocazie ca, în seminarii ºi în case de formare, spiritul de dãruire sã creascã, sã fie aprofundat ºi angajarea pe drumul slujirii sã fie cât mai temeinicã. În acest an, în toate parohiile ºi comunitãþile parohiale, în casele cãlugãreºti, în casele surorilor ºi ale asociaþiilor, vor

Deschiderea Anului Sfintei Preoþii în catedrala din Iaºi

fi momente în care se vor intensifica rugãciunile ºi se va analiza ºi mai temeinic necesitatea spiritului de sacrificiu ºi de apostolat de care lumea are nevoie.

Anul Sfintei Preoþii va fi pentru toþi un an binecuvântat, un an sfânt pentru viaþa ºi slujirea preoþilor.

Hotãrâri ºi recomandãri generale pentru trãirea Anului Sfintei Preoþii în Dieceza de Iaºi

susþinerea ºi promovarea vocaþiilor la sfânta Preoþie, precum ºi susþinerea ºi însoþirea preoþilor în misiunea lor.

3. În decanate se va organiza lunar o orã de rugãciune ºi comuniune sacerdotalã, în diferite parohii, prin rotaþie.

4. Vor fi întâlniri programate la nivel de þarã, cu toate celelalte episcopii, în lunile septembrie, octombrie, noiembrie 2009, martie, aprilie ºi mai 2010, dupã programarea ce se va face de cãtre Oficiul pentru Cler al Episcopiei de Iaºi, cu reprezentanþii din toate cele zece decanate.

5. În luna septembrie, preoþii din diecezã vor participa la cursuri de formare. Acestea se vor þine la Institutul Teologic din Iaºi, conform programãrii prezentate din timp de cancelaria episcopiei.

6. Pe parcursul întregului an, familiile vor fi sensibilizate sã fie primele seminarii mici, unde înfloresc ºi cresc viitoarele vocaþii la slujirea preoþeascã.

7. Amintim cã în Anul Sfintei Preoþii se poate obþine indulgenþã plenarã în fiecare zi, respectându-se normele stabilite de Penitenþiaria Apostolicã.

1. Deschiderea Anului Sfintei Preoþii va avea loc în ziua de 19 iunie în fiecare parohie ºi structurã diecezanã, cu celebrarea unei sfinte Liturghii sau vecernii, la care vor fi fãcute rugãciuni speciale pentru preoþi.

N.B. În catedrala romano-catolicã din Iaºi, la ora 18.00, va avea loc o Liturghie pontificalã urmatã de recitarea solemnã a Vesperelor cu toþi preoþii ºi seminariºtii de la Institutul Teologic ºi din celelalte case cãlugãreºti, cu invocarea specialã a Duhului Sfânt, sfinþitorul sufletelor noastre.

2. Fiecare parohie ºi casã cãlugãreascã va organiza momente speciale: celebrãri, cateheze, lectio divina, ore de rugã- Iaºi, 11 iunie 2009 ? Petru Gherghel, episcop de Iaºi ciune…, care sã aibã ca scop

4 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2009

A început Anul Sfintei Preoþii

Lãsaþi-vã cuceriþi pe deplin de Cristos! n solemnitatea Preasfintei Inimi a lui Isus, papa Benedict al XVI-lea a prezidat în bazilica „Sfântul Petru” din Roma, în ziua de 19 iunie, celebrarea Vesperelor, ocazionatã de deschiderea Anului Sfintei Preoþii, în cea de-a 150-a aniversare a morþii sfântului Ioan Maria Vianney.

La sosirea în bazilicã, papa s-a dus în Capela Corului, unde a venerat relicva sfântului paroh de Ars, apoi a recitat rugãciunea specialã pentru Anul Sfintei Preoþii, celebrarea Vesperelor încheindu-se cu adoraþia euharisticã. În cadrul omiliei, papa a spus cã în sãrbãtoarea Inimii lui Isus, rãsunã invitaþia pentru toþi preoþii, de a ieºi din ei înºiºi, de a pãrãsi siguranþele omeneºti pentru a se încrede în Cristos. „Preoþia este iubirea inimii lui Isus”, a amintit Sfântul Pãrinte, care a cerut preoþilor sã nu uite cã au fost consacraþi pentru a sluji, cu umilinþã ºi cu autoritate, preoþia comunã a credincioºilor: „Dupã exemplul sfântului paroh de Ars, lãsaþi-vã cuceriþi de el ºi veþi fi ºi voi, în lumea de astãzi, mesageri de speranþã, de reconciliere, de pace”. Sfântul Pãrinte a amintit cã, „pentru a fi miniºtri în slujba evangheliei, este folositor, desigur, studiul împreunã cu o formare pastoralã îngrijitã ºi permanentã, dar este ºi mai necesarã acea «ºtiinþã a iubirii» care se deprinde numai «inimã la inimã» cu Cristos. El de fapt ne cheamã sã frângem pâinea iubirii sale, pentru a ierta pãcatele ºi a conduce turma în numele sãu.

Î

Deschiderea Anului Sfintei Preoþii în catedrala din Iaºi

Tocmai de aceea trebuie sã nu ne îndepãrtãm niciodatã de izvorul iubirii care este inima sa strãpunsã pe cruce”.

La final, papa a evidenþiat faptul cã „Biserica are nevoie de preoþi sfinþi, de slujitori care sã ajute credincioºii sã trãiascã iubirea îndurãtoare a Domnului ºi care sã fie martori convinºi ai ei”.

Deschiderea Anului Sfintei Preoþii a fost marcatã ºi la Iaºi, în seara zilei de 19 iunie, printr-o sfântã Liturghie prezidatã de PS Petru Gherghel. Episcopul a fost însoþit de PS Aurel Percã ºi de 32 de preoþi, provenind de la Institutul Teologic, de la comunitãþile ºi congregaþiile din Iaºi. La Liturghie au mai fost prezenþi seminariºti, persoane consacrate, precum ºi numeroºi credincioºi. În cadrul omiliei, Preasfinþitul a amintit cã valoarea acestui mare dar, care este sacramentul Preoþiei, sacrament instituit în ziua Cinei celei de tainã, înaintea sacrificiului suprem din Vinerea Mare, reprezintã gestul divin al permanenþei iubirii lui Isus Cristos, pentru ca opera sa de mântuire

„Lãsaþi-vã cuceriþi pe deplin de Cristos!

Aceasta a fost þinta întregii slujiri a sfântului Paroh de Ars pe care îl vom invoca în mod special în timpul Anului Sfintei Preoþiei; acesta sã fie ºi obiectivul principal al fiecãruia dintre noi”.

Benedict al XVI-lea

sã fie reînnoitã pânã la sfârºitul veacurilor, astfel încât lumea întreagã sã beneficieze de moartea ºi învierea sa pânã când va veni din nou”. Episcopul a amintit ºi de parohul de Ars, un veritabil model pentru fiecare preot.

Preasfinþitul a cerut celor tineri sã nu ezite în a-ºi consacra viaþa lui Cristos, invitându-i „sã descopere ºi mai mult farmecul vocaþiei la Preoþie, sã cunoascã ºi mai mult ce înseamnã sã devii crainic al Celui Preaînalt ºi slujitor al oamenilor. Anul Sfintei Preoþii va fi o fericitã ocazie ca, în seminarii ºi în case de formare, spiritul de dãruire sã creascã ºi angajarea pe drumul slujirii sã fie cât mai temeinicã”.

La finalul Liturghiei a avut loc recitarea solemnã a Vesperelor cu toþi cei prezenþi, celebrarea culminând cu binecuvântarea euharisticã.

Liviu Criºmaru

iulie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 5

Noi lucrãtori

în seceriºul Domnului

L

a începutul Anului Sfintei Preoþii, în catedrala din Iaºi, în ziua de 24 iunie, solemnitatea Naºterii Sfântului Ioan Botezãtorul, au fost hirotoniþi 21 de preoþi, ºapte pentru Dieceza de Iaºi, zece pentru Ordinul Fraþilor Minori Conventuali ºi patru pentru Ordinul Fraþilor Minori Capucini. Cei 21 au fost hirotoniþi prin impunerea mâinilor arhiepiscopului Francisco-Javier Lozano, nunþiu apostolic în România ºi Republica Moldova. „Este pentru prima datã, a declarat Excelenþa sa, când hirotonesc un numãr mare de preoþi. Acest mare eveniment îmi umple inima de bucurie”.

Sfânta Liturghia a început la ora 11.00, fiind prezidatã de nunþiul apostolic. Concelebranþi au fost: PS Petru Gherghel, PS Aurel Percã, PS Anton Coºa, episcop de Chiºinãu, PS Cornel

Damian, episcop auxiliar de Bucureºti, superiorii Provinciei „Sfântul Iosif ” a Fraþilor Minori Conventuali ºi ai Custodiei „Fericitul Ieremia” a Fraþilor Minori Capucini, profesori de la institutele unde au studiat candidaþii, preoþi din þarã ºi strãinãtate.

La Liturghie au participat un reprezentant al ÎPS mitropolit ortodox Teofan din Iaºi, oficialitãþi, printre care soþia ambasadorului Ungariei.

Cei peste 200 de preoþi ºi cei 21 de diaconi au pornit în procesiune din catedrala veche.

Noua catedralã era plinã de credincioºi veniþi din toate pãrþile Moldovei: Butea, Teþcani, Bacãu, Roman, Galbeni, Cleja, Tuta, Sãbãoani, Rotunda, Mirceºti, Adjudeni, Hãlãuceºti, Luncaºi, Luizi-Cãlugãra... Corul

Preoþii nou-sfinþiþi Pentru Dieceza de Iaºi: Iosif Bãlteanu (Butea – 28.10.1981), Claudiu Cocuþ (Teþcani – 13.05.1983), Marius Enãºel (Bacãu „Sfântul Nicolae” – 13.05.1983), Sergiu-Felician Hârja (Hãlãuceºti – 13.09.1983), Rãzvan Mãtãºel (Roman „Fericitul Ieremia” – 28.07.1983), Iulian Roca (Bacãu „Fericitul Ieremia” – 25.02.1982), Sergiu-Doru Stoica (Roman „Fericitul Ieremia” – 11.07.1982).

Pentru OFMCap.: Leonard Ghiurca (Galbeni – 11.02.1982), Emanuel Noghi (Cleja „Sfântul Francisc din Assisi” – 6.03.1982), Ciprian Vacaru (Tuta – 29.02.1980), Mihail Vacaru (Sãbãoani – 21.09.1981) Pentru OFMConv.: Marcelin Amariei (Rotunda – 14.01.1982), Petricã-Cristinel Eva (Mirceºti – 25.08.1981), Lucian Farcaº (Bacãu „Sfânta Cruce” – 25.04.1982), Daniel Fechetã (Adjudeni – 6.03.1982), Marian-Leonard Iancu (Bacãu „Sfântul Nicolae” – 25.08.1981), Gabriel Neculãeº (Hãlãuceºti – 26.01.1981), Teodor-Ion Neculãeº (Luncaºi – 09.09.1979), Daniel Pal (Galbeni – 17.11.1982), Cristian Roca (Adjudeni – 17.05.1981), Carol-Daniel Sabãu (Luizi-Cãlugãra – 25.10.1981) 6 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2009

format din studenþi de la Institutul Teologic din Iaºi ºi de la Institutul Teologic Franciscan din Roman a condus cântarea.

La începutul sfintei Liturghii, PS Petru Gherghel i-a salutat pe episcopi, pe candidaþii la Preoþie, pe oaspeþii din Ungaria, Franþa, Germania, Austria ºi pe toþi credincioºii prezenþi. „Te-am rânduit ca luminã a neamurilor. Biserica întreagã este în sãrbãtoare: Naºterea Sfântului Ioan Botezãtorul.

Dieceza de Iaºi, fraþii capucini ºi franciscani sunt în sãrbãtoare, se bucurã: 21 de tineri vor primi taina sfintei Preoþii...

Vã salut pe toþi ºi vã spun bun venit. Prin prezenþa atâtor preoþi la aceastã celebrare înscriem o primã paginã din Anul Sfintei Preoþii pe care l-am început de curând”, a precizat episcopul de Iaºi.

Dupã proclamarea Evangheliei, candidaþii au rãspuns prezent la auzirea numelui ºi au fãcut un pas în faþã.

La predicã, nunþiul apostolic a fãcut referinþã la lecturile citite, spunându-le diaconilor cã ºi ei au fost aleºi sã fie luminã a neamurilor.

Ce înseamnã a deveni preot în Bisericã? Înseamnã dãruire totalã lui Cristos, care ºi-a consacrat timpul celor pe care Tatãl

i-a dat, a subliniat Excelenþa sa. A atins apoi un punct care a spus cã-i stã la inimã: rugãciunea, formatã din Liturghie, Breviar, adoraþie euharisticã, lectio divina, rozariu, meditaþie. „Preotul care se roagã mult se leapãdã de sine ºi se uneºte mereu mai mult cu Isus, bunul pãstor ºi slujitorul fraþilor”. A amintit de importanþa formãrii în seminar ºi în familie. „Iatã, dragii mei, îndemnul care iese din strãfundul inimii mele – a spus nunþiul –, iatã învãþãtura pe care doresc sã o încredinþez fiecãruia dintre voi: puneþi la dispoziþia lui Cristos întreaga voastrã minte, inima voastrã, energiile voastre. Fie ca aceste cuvinte care evocã atât de bine figura parohului de Ars sã rãsune ca o chemare pentru toþi tinerii creºtini din România care doresc sã aibã o viaþã rodnicã în a sluji lui Dumnezeu”. „Misiunea preotului – a încheiat predicatorul – este în primul rând slava lui Dumnezeu prin dãruirea de sine: Veþi fi fideli acestei misiuni, dacã veþi þine cont de o triplã amprentã: iubirea faþã de cuvântul lui Dumnezeu, faþã de Euharistie ºi faþã de Bisericã”.

Dupã predicã, diaconii au declarat înaintea poporului cã vor sã-ºi asume misiunea Preoþiei ºi au promis ascultare ºi respect episcopilor ºi superiorilor lor. S-au prosternat cu faþa

la pãmânt ºi s-a cântat Litania tuturor sfinþilor. Au urmat impunerea mâinilor ºi rugãciunea de consacrare. Cei hirotoniþi au îmbrãcat hainele preoþeºti, iar mâinile le-au fost unse cu sfânta crismã. Apoi le-au fost înmânate pâinea ºi vinul ºi au primit sãrutul pãcii.

Au urcat în altar ºi, alãturi de episcopi ºi de ceilalþi preoþi, au celebrat prima lor Liturghie.

La final, un preot nou-sfinþit a mulþumit lui Dumnezeu pentru darul primit. A citat din psalmi: „Ce-i voi da în schimb Domnului pentru tot binele pe care mi l-a fãcut? Voi lua potirul mântuirii ºi voi invoca numele Domnului”. A mulþumit episcopilor prezenþi, profesorilor, pãrinþilor care le-au dat viaþã ºi tuturor celor care i-au însoþit pe drumul formãrii.

Pãstorul diecezei i-a salutat din nou pe cei prezenþi, precizând cã trebuie sã-l preamãrim pe Dumnezeu pentru aceastã zi ºi sã-l facem cunoscut pe Dumnezeu aºa cum a fãcut Ioan Botezãtorul.

Preoþii nou-sfinþiþi au împãrþit apoi binecuvântarea specialã.

Dupã Liturghie, tinerii leviþi au fost înconjuraþi de pãrinþii ºi rudele lor.

Toþi privesc la ei cu mare speranþã. Prin entuziasmul lor vor da un suflu nou comunitãþilor în care îºi vor desfãºura misiunea.

În una din urmãtoarele duminici (28 iunie sau 5 iulie), vor celebra prima sfântã Liturghie în localitãþile natale. Acolo îi aºteaptã prietenii, colegii, credincioºii în mijlocul cãrora a înmugurit vocaþia lor.

Ca pregãtire pentru Preoþie, diaconii diecezani au fãcut exerciþii spirituale în perioada 16-23 iunie, la Casa de Reculegere a Institutului Teologic de la Horpaz (Iaºi) cu pr. Iosif Dorcu, iar diaconii franciscani ºi capucini, în perioada 8-13 iunie, la Pârâul Rece (Braºov), cu pr. Cristinel Fodor. Încredinþându-le patena ºi potirul, în timpul celebrãrii Liturghiei de hirotonire, nunþiul a spus fiecãrui candidat: „Primeºte darul poporului sfânt care trebuie oferit lui Dumnezeu.

Dã-þi seama de ceea ce vei sãvârºi, fii pãtruns de ceea ce vei face ºi orânduieºte-þi viaþa dupã misterul crucii Domnului”. Darul pe care l-au primit este mare.

Vor trebui sã-l dea pe Cristos fraþilor lor: sã-l predice, sã dea mãrturie despre el, sã împartã tainele sfinte, sã vorbeascã despre frumuseþile lui Dumnezeu. ªi ce poate fi mai frumos decât sã-i slujeºti Aceluia care te-a chemat sã fii aproape de el?!

Pr. Cornel Cadar

iulie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 7

Impresii în ziua sfinþirii

„Gândurile ºi trãirile mele din aceastã zi binecuvântatã în care am primit ordinul sacru al Preoþiei, nu pot fi altele decât de mulþumire ºi preamãrire faþã de Dumnezeu care se îngrijeºte în mod deosebit de «seceriºul sãu». «Seceriºul este într-adevãr mare, dar lucrãtorii sunt puþini.

Rugaþi-l, aºadar, pe stãpânul seceriºului sã trimitã lucrãtori în seceriºul sãu», ne spune Cristos.

Mã bucur cã ziua hirotonirii mele întru sfânta Preoþie coincide cu anul dedicat tocmai acestui sfânt sacrament în care ne este propus spre imitare exemplul sfântului paroh de Ars, Ioan Maria Vianney, sub a cãrui putere de mijlocire voi încredinþa ministerul meu apostolic. Totodatã, solemnitatea de astãzi, Naºterea Sfântului Ioan Botezãtorul, îmi reaminteºte cã prin activitatea pastoralã pe care o voi desfãºura va trebui sã pregãtesc venirea lui Cristos în sufletele credincioºilor pentru a-l putea primi într-o inimã curatã în taina sfintei Euharistii, prin sacramentul Reconcilierii.

Sunt motive suficiente sã cred cã, în aceastã zi în care «Dumnezeu m-a pus deoparte» ca

pe «un vas ales», voi reuºi sã duc la îndeplinire misiunea pe care am primit-o, mai ales datoritã rugãciunilor întregii Biserici, care se va îndrepta spre tronul Tatãlui ceresc pentru toþi preoþii. (Pr. Daniel Fechetã, OFMConv.) „Sunt profund recunoscãtor bunului Dumnezeu pentru chemarea pe care mi-a adresat-o în a-l urma ºi sluji pe Cristos ºi totodatã pentru harul ºi bucuria pe care mi le-a dãruit de a putea rãspunde acestei chemãri, cu toatã viaþa mea, prin hirotonirea întru Preoþie. În faþa acestui dar imens al sacramentului Preoþiei mã simt atât de mic ºi fragil, însã dragostea lui Cristos ºi încrederea pe care mi-a acordat-o îmi dau curajul ºi puterea de a-mi asuma aceastã misiune plinã de rãspundere.

De aceea sper ca, susþinut de harul sãu, prin predicarea evangheliei ºi prin celebrarea sfintelor sacramente, sã pot conlucra la opera de mântuire cu fidelitate ºi generozitate, pentru ca lumina ºi iubirea lui Cristos sã ajungã la toþi oamenii”. (Pr. Leonard Ghiurca, OFMCap.)

8 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2009

„În aceastã zi în care sãrbãtorim Naºterea Sfântului Ioan Botezãtorul îi mulþumesc Domnului pentru cã m-a chemat sã fiu apostolul sãu. Într-adevãr, «seceriºul este mare, iar lucrãtorii sunt puþini!». Astãzi Domnul a revãrsat asupra mea harul sacramentului sfintei Preoþii pentru a munci în lanul sãu.

Dumnezeu m-a copleºit cu puterea sa ºi m-a uns ca sa slujesc poporul sãu. Vreau sã-l slujesc din inimã pentru toatã viaþa mea pe Isus în sacrificiul sãu pe altar, în predicarea cuvântului sãu ºi în împãrþirea milostivirii sale. În acest an dedicat sfintei Preoþii exclam ºi eu împreunã cu sfântul Ioan Maria Vianney: «Mãreþia darului sfintei Preoþii constã în a-l dãrui pe Dumnezeu oamenilor ºi pe oameni lui Dumnezeu. Nu existã ceva mai mãreþ ºi mai sublim!». Ca preot al sfintei Euharistii, prin darul Duhului Sfânt, am fost configurat lui Cristos, marele ºi veºnicul preot. Euharistia sã devinã mereu, mai ales în acest An al Preoþiei, bucuria ºi împlinirea vieþii tuturor celor care cred. Aºa sã mã ajute Dumnezeu, sã fiu un apostol sfânt în seceriºul sãu, în munca sa nobilã de mântuire a sufletelor.

Amin”. (Pr. Sergiu-Felician Hârja)

S-a încheiat Anul Sfântului Paul S

-a încheiat, la 29 iunie, în solemnitatea Sfinþilor Petru ºi Paul, Anul Sfântului Paul, ocazionat de împlinirea a 2000 de ani de la naºterea sa. Benedict al XVI-lea a încheiat acest an special în bazilica „Sfântul Paul din afara Zidurilor”, duminicã, 28 iunie, la rugãciunea de searã. Din partea patriarhului ecumenic Bartolomeu I a fost prezentã o delegaþie. Anul trecut, cu ocazia deschiderii Anului Paulin, a fost însuºi patriarhul ecumenic Bartolomeu I. ªapte cardinali, trimiºi speciali ai papei, au participat, la 29 iunie, la celebrãrile de încheiere a Anului Sfântului Paul în tot atâtea locuri legate de memoria Apostolului: Þara Sfântã, Liban, Siria, Turcia, Grecia, Cipru, Malta. În cele 12 luni, în toatã creºtinãtatea s-a acordat o atenþie deosebitã marelui apostol al neamurilor prin iniþiative de naturã spiritualã, dar ºi prin iniþiative cu caracter cultural.

Când te apropii de scrierile sfântului Paul sau de cartea Faptele Apostolilor nu poþi sã nu rãmâi fascinat de convertirea apostolului. Dintr-un prigonitor, Domnul îl transformã într-un crainic al sãu, „un vas pe care mi l-am ales ca sã poarte numele meu înaintea popoarelor ºi înaintea regilor ºi a fiilor lui Israel” (Fap 9.15). În scrierile sale, toate ideile sunt orientate spre cunoaºterea lui Cristos.

Filipenilor le scrie: „Consider cã toate sunt o pierdere în comparaþie cu sublimitatea cunoaºterii lui Cristos Isus, Domnul meu, de dragul cãruia cele care erau pentru mine un câºtig le

consider gunoi, ca sã-l câºtig pe Cristos ºi sã fiu aflat în el” (Fil 3,7-9).

Credinþa sfântului Paul nu este o teorie, o opinie despre Dumnezeu ºi despre lume. Credinþa lui este experienþa de a fi iubit de Isus Cristos în mod personal, o iubire care-l tulburã pânã în adâncul fiinþei sale ºi-l transformã: „Trãiesc prin credinþa în Fiul lui Dumnezeu care m-a iubit ºi s-a dat pentru mine” (Gal 2,20).

Admirãm la Paul preocuparea lui de a vesti evanghelia, de a-l face cunoscut pe Cristos: „Vai mie dacã nu vestesc evanghelia” (1Cor 9,16). Pentru aceasta întreprinde mai multe cãlãtorii misionare, strãbãtând peste 5.000 km. Înfiinþeazã biserici ºi apoi le întãreºte. În misiunea sa nu este singur. Este ajutat de o mulþime de colaboratori: Barnaba, Luca, Marcu, Acvila ºi Priscilla, Timotei…

Finalul Scrisorii cãtre Romani indicã multe nume de persoane care sunt aproape de apostol.

Paginile cele mai frumoase ºi profunde sunt cele din închisoare: Scrisoarea cãtre Filipeni, cunoscutã ca „scrisoarea bucuriei”; cea cãtre Coloseni, care exprimã universalismul lui Paul; Scrisoarea cãtre Efeseni, definitã de unii ca „o lecþie magistralã despre reconcilierea universalã”; Scrisoarea a doua cãtre Timotei, care ar putea fi consideratã testamentul spiritual al lui Paul; ºi, în sfârºit, Scrisoarea cãtre Filemon, un imn al libertãþii ºi al iertãrii.

Pentru a se face mai bine înþeles, în scrierile sale se foloseºte de imagini militare (soldatul cel bun al lui Cristos),

Bazilica „Sfântul Paul din afara Zidurilor”

imagini sportive (atletul care vrea sã cucereascã cununa învingãtorului), imagini agricole (agricultorul care lucreazã din greu pãmântul), imagini familiale ºi casnice (mama care se îngrijeºte cu atenþie de copii, tatãl care „îndeamnã, încurajeazã, implorã” pe ai sãi, dezbrãcarea hainei vechi ºi îmbrãcarea hainei noi, mireasa, mirele, trupul cu mãdularele sale, aluatul cel vechi etc.). În decursul istoriei, mulþi au rãmas fascinaþi sau au fost influenþaþi de scrierile apostolului. Printre aceºtia este ºi sfântul Augustin. Dupã o viaþã dezordonatã ºi dupã ani de zbucium, privirile îi cad pe o frazã din Scrisoare cãtre Romani: „Sã ne purtãm cuviincios, ca în timpul zilei: nu în chefuri ºi beþii, nu în necurãþii ºi desfrâuri, nu în certuri ºi invidii, ci îmbrãcaþi-vã în Domnul Isus Cristos. ªi sã nu aveþi grija trupului spre a-i împlini poftele” (Rom 13,13-14). Augustin simte cã aceste cuvinte îi strãpung inima, îi schimbã viaþa. Din acel moment, va creºte tot mai mult în dragoste faþã de Acela care l-a cucerit. (CC)

iulie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 9

Depunere de voturi

Un „da” total spus lui Cristos

lujitoarele lui Cristos, Marele Preot” au trãit, în S ziua de 2 iunie, bucuria dãruirii

„

de sine lui Dumnezeu pentru totdeauna prin profesiunea voturilor perpetue a zece surori.

Celebrarea a avut loc în biserica „Sfinþii Petru ºi Paul” din Bacãu, în prezenþa PS Petru Gherghel, a PS Aurel Percã, a PS Anton Coºa, a numeroºi preoþi, a rudelor, precum ºi a numeroºi credincioºi.

Surorile care au oferit lui Dumnezeu întreaga lor viaþã ca o ofrandã de bunã mireasmã în Institutul „Slujitoarele lui Cristos, Marele Preot” sunt: sr. Mariana Prisecaru (Trebeº), care activeazã în Parohia Bãlþaþi, sr. Mihaela Pãdurariu (Vãleni), care activeazã la Centrul Diecezan Caritas Iaºi, sr. Florenþa Jitaru (Valea-Mare), care activeazã la Episcopia din Chiºinãu, sr. Veronica Olaru (Berzunþi) ºi sr. Maria Mihaela Laslãu (Pustiana) care activeazã la Institutul Teologic din Iaºi, sr. Alina Ignat (Pustiana), care activeazã la Colegiul „Santa Maria dell’ Anima” din Roma, sr. Monica Fabian (Ciugheº), care activeazã în Parohia Sãbãoani, sr. Maricica Sorina Lupaº (Ciugheº),

care activeazã în Parohia Faraoani, sr. Maria Magdalena Paliºtan (Ciugheº), care activeazã la Casa „Buna-Vestire” din Baraþi ºi sr. Maria Simon (ªcheia), care activeazã la Grãdiniþa „Sfânta Familie” din Gherãeºti.

Aºa cum a spus ºi episcopul Aurel Percã în timpul omiliei, „este un moment intens de har ºi de bucurie acela pe care îl trãim astãzi la aceastã celebrare a voturilor perpetue, un har ºi o bucurie care ating nu numai inimile acestor surori, dar ºi inimile tuturor care le suntem aproape cu admiraþia, afecþiunea ºi rugãciunea. Într-adevãr, plinã de bucurie în a aduce mulþumire este însãºi Biserica noastrã localã, care recunoaºte în viaþa consacratã unul dintre darurile cele mai preþioase pe care Domnul i le dãruieºte fãrã încetare”.

Preasfinþitul a sugerat trei angajamente concrete, care vor trebui sã însoþeascã surorile pe parcursul vieþii consacrate: rugãciunea, slujirea, sfinþenia.

Trãind astfel zi de zi, surorile vor putea sã se asemene tot mai mult lui Cristos, dând mãrturie despre el.

10 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2009

Sr. Valeria Doboº

E bine de ºtiut Catolicii americani Din datele oficiale oferite de dieceze pentru anul 2008, catolicii din SUA sunt peste 68 de milioane de persoane, reprezentând 22% din populaþie. Parohiile catolice americane sunt 18.647 având 41.489 de preoþi.

Anul trecut au fost înfiinþate 91 de noi parohii. Cele 189 de seminarii pregãtesc 4.973 de studenþi. Sunt 60.715 de cãlugãriþe ºi 4.905 de cãlugãri. Au primit botezul circa 900.000 de copii ºi peste 42.500 de adulþi; 81.775 de persoane au devenit catolice. Cele 234 de institute superioare de învãþãmânt ale Bisericii sunt frecventate de circa 800.000 de studenþi, iar în peste 6.000 de ºcoli elementare catolice învaþã mai mult de 1,6 milioane de copii. În cele 562 de spitale catolice, au primit asistenþã medicalã peste 85,2 milioane de pacienþi.

Preoþii italieni Ce citesc preoþii italieni? Este întrebarea de bazã a unui sondaj original promovat de Librãria Editurã Vaticanã ºi de revista „Rogate Ergo”, încredinþat colaboratoarei Angela Marchese de la Facultatea de ªtiinþe ale Comunicaþiei, din cadrul Universitãþii „La Sapienza” din Roma. Între rezultate, constatarea este cã preoþii mai în vârstã citesc mai mult decât preoþii tineri. 37% dintre preoþi cumpãrã anual de la 11 la 20 de cãrþi. A doua constatare este cã, într-o þarã în care totul este separat ºi fragmentat între nord-sud, est-vest ºi dupã alte criterii, formarea preotului este unitarã, neexistând diversitãþi geografice.

Dupã Radio Vatican

Istorie Figuri ilustre

Pr. Wilhelm Clofanda N

ãscut la Tecuci, la 27 noiembrie 1882, pr. Wilhelm Clofanda a urmat cursurile Seminarului „Sfântul Iosif” din Iaºi. A fost sfinþit preot la 24 noiembrie 1906, la Iaºi, activând apoi în Parohiile Tãmãºeni (1906-1909) ºi Botoºani (1909-1969). În anii persecuþiei comuniste s-a manifestat ca un adversar al regimului totalitar, exprimându-ºi aprobarea faþã de toate acþiunile pastorale ale episcopilor Anton Durcovici ºi Marcu Glaser. A adresat credincioºilor, de asemenea, îndemnuri la solidaritate faþã de preoþii arestaþi, încurajându-i în pãstrarea credinþei strãmoºeºti ºi a fidelitãþii faþã de Sfântul Scaun.

Dupã arestarea, la 15 noiembrie 1950, pr. Gheorghe Petz, ordinarius substitutus al diecezei, pr. Wilhelm Clofanda a preluat jurisdicþia canonicã a Diecezei de Iaºi, în calitate de ordinarius substitutus. În aceeaºi zi, Securitatea din Botoºani i-a întocmit dosar de urmãrire informativã ºi a pus în aplicare un plan conform cãruia noul pãstor al diecezei trebuia împiedicat, prin toate mijloacele, de a ajunge la Iaºi. În acest sens, miliþienii din dispozitiv aveau ordin sã-l dea jos din tren cu forþa. Acest plan a reuºit, iar pr. Wilhelm Clofanda a condus dieceza de la Botoºani, primind corespondenþa oficialã de la Iaºi prin intermediul unor curieri ºi a pr. Andrei Asaftei. În perioada respectivã, noul ordinarius substitutus a condamnat amestecul

statului comunist în problemele interne ale Bisericii (Adunarea de la Târgu Mureº, „Acþiunea Catolicã” comunistã, problema statutului Bisericii Catolice, arestãrile în rândul preoþilor ºi credincioºilor etc.). Era perfect conºtient de consecinþele acþiunilor sale, arãtându-se pregãtit chiar sã suporte martiriul pentru cauza Bisericii ºi pãstrarea fidelitãþii faþã de Sfântul Scaun. În noaptea de 10 spre 11 martie 1951, pr. Wilhelm Clofanda a fost arestat în baza unui mandat al Tribunalului Militar Iaºi ºi depus în arestul Securitãþii din Botoºani, unde a fost anchetat de securiºtii Matusei Andreescu ºi Gheorghe Enoiu în baza unor chestionare trimise de la Bucureºti. Ancheta care a urmat nu a reuºit sã descopere vreo culpã politicã (fusese arestat pentru aºa-zise „activitãþi duºmãnoase” împotriva regimului comunist), iar pr. Clofanda a declarat cã nu va divulga aspecte ale vieþii bisericeºti aflate sub „secretul profesional” ºi cã „nu-i este fricã de nimic (…) ºi cã vrea sã rãmânã statornic în credinþã” ºi fidelitate faþã de papa Pius al XII-lea. De asemenea, la desele ameninþãri cã urma sã sufere din cauza atitudinii sale noncolaboraþioniste, pr. Clofanda a rãspuns: „Pentru aceasta suntem preoþi (…) ºi o suferinþã mai mare decât moartea nu poate fi”. Din lipsã de probe care sã-i ateste vinovãþia, pr. Clofanda nu a putut fi trimis în faþa Tribunalului Militar. Ca urmare a acestui

Pr. Wilhelm Clofanda în arestul Securitãþii

fapt, la 17 iulie 1951, securistul D. Brânzei trimitea la Bucureºti propunerea de a i se fixa pr. Clofanda „domiciliu obligatoriu, spre a fi împiedicat a-ºi desfãºura activitatea duºmãnoasã”.

La 14 august 1951, Comisia Militarã a M.A.I. a ordonat internarea pr. Clofanda în Colonia de muncã „Dunãrea” (Penitenciarul Sighet), dupã ce acesta primise în lipsã o aºa-zisã „condamnare administrativã”. Avea sã sufere foarte mult din cauza bolilor, fiind pus în libertate târziu, la 24 octombrie 1955. Întors la Botoºani, îºi va petrece ultimii ani din viaþã într-o atmosferã de teroare psihicã, fiind ameninþat de securiºti cu rearestarea. De asemenea, a fost supus unor ºicane, fiindu-i confiscaþi abuziv, printre altele, ºi stupii pe care îi îngrijea de mulþi ani!

A murit la Botoºani, la 23 martie 1969. Rãmâne în istoria Bisericii noastre locale ca una dintre figurile ilustre ale rezistenþei anticomuniste în anii grei de început ai persecuþiei ºi care a acceptat suferinþa închisorilor în locul „libertãþii” comuniste ºi a colaborãrii cu regimul ateu comunist.

Dr. Dãnuþ Doboº

iulie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 11

Mesajul sfinþilor

De la Euharistie la slujirea aproapelui L

umina feþei lui Cristos înviat strãluceºte prin trãsãturile evanghelice a cinci noi sfinþi, patru italieni, între care un preot, un abate ºi douã cãlugãriþe, ºi un cãlugãr carmelit portughez: Arcangelo Tadini, Bernardo Tolomei, Geltrude Comensoli, Caterina Volpicelli ºi Nuno de Santa Maria Álvares Pereira. Liturghia cu ritul canonizãrii, prezidatã de papa Benedict al XVI-lea, a avut loc duminicã, 26 aprilie.

Sfântul Arcangelo Tadini, preot nãscut la 12 octombrie 1846 la Verolanuova, în provincia italianã Brescia, petrecea ore întregi în rugãciune în faþa Euharistiei. „Om dãruit total lui Dumnezeu”, gata în orice împrejurare sã se lase cãlãuzit de Duhul Sfânt, era gata sã identifice necesitãþile urgente ale momentului ºi sã le gãseascã remediu.

A luat pentru aceasta iniþiative concrete ºi curajoase, precum organizarea Societãþii Muncitoreºti Catolice de Ajutor Reciproc ºi întemeierea în anul 1900 a Congregaþiei Surorilor Lucrãtoare ale Sfintei Case din Nazaret. A trecut la Domnul la 20 mai 1912. ªi la sfântul Bernardo Tolomei, nãscut în oraºul italian Siena la 10 mai 1272, iese clar în evidenþã iubirea pentru rugãciune. Om de vazã, cu studii temeinice de drept, pãrãseºte oraºul ºi trãieºte ca eremit în peºterile din colinele calcaroase din vecinãtate, devenind „iniþiator al unei miºcãri monastice benedictine singulare” la celebra mãnãstire de la Monte Oliveto, iar în timpul marii ciume

Bernardo Tolomei

Arcangelo Tadini

Caterina Volpicelli Geltrude Comensoli

din anul 1348 se întoarce la Siena ca sã asiste monahii ºi concetãþenii loviþi de epidemie.

Moare din cauza ciumei, ca adevãrat martir al caritãþii, la 20 august 1348.

O atracþie deosebitã pentru Isus prezent în Euharistie a simþit-o încã de micã sfânta Geltrude Comensoli, nãscutã la Bienno, în provincia italianã Brescia, la 18 ianuarie 1847, fondatoare a Institutului Surorile Sacramentine din Bergamo. În faþa Euharistiei sfânta Geltrude ºi-a înþeles vocaþia ºi misiunea în Bisericã, aceea de a se dedica fãrã rezerve acþiunii apostolice ºi misionare, mai cu seamã în favoarea tineretului. A murit la 18 februarie 1903.

Mãrturisitoare a iubirii divine a fost ºi sfânta Caterina Volpicelli, nãscutã la 21 ianuarie 1839 în Napoli, fondatoarea Institutului Slujitoarele „Sfintei Inimi”, care s-a strãduit „sã fie a lui Cristos, pentru a duce la Cristos” pe toþi cei pe care îi întâlnea în oraºul Napoli pânã la moartea sa, la 28 decembrie 1894.

12 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2009

Nuno de Santa Maria Álvares Pereira

O mãrturie exemplarã de absolutã încredere în ajutorul lui Dumnezeu este ºi cea oferitã de portughezul Nuno de Santa Maria Álvares Pereira, nãscut la 24 iunie 1360, în Chernache do Bonjardim. Dupã ce a fost comandant suprem al armatei ºi conducãtor victorios, depune armele ºi intrã în anul 1423 în conventul carmeliþilor. Nu a lãsat niciodatã ca darurile cu care era înzestrat, calitãþile personale, sã treacã înaintea acþiunii supreme care vine de la Dumnezeu. S-a întors în casa Tatãlui la 1 noiembrie 1431.

Benedict al XVI-lea i-a îndemnat pe toþi sã se lase atraºi de exemplul noilor sfinþi: „Hrãniþi cu pâinea euharisticã, noii sfinþi pe care astãzi îi venerãm au dus la îndeplinire misiunea lor de iubire evanghelicã în diferitele domenii în care au lucrat prin carismele lor speciale”.

Asemenea acestora, cine se hrãneºte cu trupul lui Cristos poate sã traducã într-o viaþã de slujire a aproapelui energiile pe care le primeºte din contemplaþie ºi rugãciune.

Florin Jitaru

Anul Sfintei Preoþii

Preotul astãzi ntr-un cunoscut ziar naþional dintr-o þarã occidentalã, un apreciat jurnalist a avut curajul sã abordeze în paginile cotidianului sãu timp de mai bine de un an o temã care privea viaþa preotului, identitatea ºi rolul sãu în viaþa societãþii.

La încheierea ciclului de articole, fiind întrebat despre impresiile sale de-a lungul acestei cãlãtorii, a declarat: „Am pornit cu ideea cã preotul este unul dintre personajele cele mai semnificative ºi interesante din societatea noastrã… Dintr-un personaj pe care îl vedeam ca unul pur social ºi istoric, aceastã cãlãtorie prin viaþa lui m-a fãcut sã descopãr dimensiunea «sacrã», adicã faptul cã el nu vrea sã se reprezinte pe sine, ci pe un altul, iar acest lucru este absolut unic... Este un personaj cu totul original, un adevãrat «unic»: preotul are curajul sã nege cã scopul propriu este doar unul pãmântesc, ascultând de Dumnezeu. Prezenþa sa este o prezenþã concretã a lui Dumnezeu... ºi asta mã fascineazã”.

Anul Sfintei Preoþii, dorit cu atâta cãldurã de Sfântul Pãrinte Benedict al XVI-lea, ne dã ocazia în aceste pagini ale revistei de a rãspunde îndemnului sãu de a aprofunda tot mai mult importanþa rolului ºi a misiunii preotului în Bisericã ºi în societatea contemporanã.

Ce putem spune, aºadar, despre figura preotului?

Î

Cine încearcã sã trateze astãzi aceastã temã, „Preotul astãzi”, se trezeºte în faþa unei cantitãþi enorme de informaþii, de teorii, experimente ºi proiecte.

Aceasta se datoreazã ºi faptului cã preotul a fost ºi este mereu o problemã de actualitate.

Pe contemporanii noºtri îi intereseazã preotul: zi de zi gãsim tot mai multe romane, scenarii, filme de tot felul care-l scot în evidenþã. Uneori în manierã pozitivã, alte ori în manierã negativã. ªi totuºi s-ar putea repeta avertismentul lui Ioan Botezãtorul adresat iudeilor: „În mijlocul vostru este unul pe care voi nu-l cunoaºteþi” (In 1,26).

Pentru cel care rãmâne contrariat ºi oarecum uimit de „surprizele” pe care le descoperã în viaþa preotului e mai comod sã-ºi spunã simplu cã preotul este un mister. Poate fi adevãrat numai dacã þinem cont cã misterul preotului este însuºi misterul lui Cristos. Prezenþa sa între oameni este acelaºi chip ºi aceeaºi acþiune profundã a lui Cristos cel viu. Mereu ºi pretutindeni Cristos trãieºte ºi acþioneazã în preot.

Cine refuzã acest adevãr, refuzã sã înþeleagã planul lui Dumnezeu cu omenirea. Aºa cum omul nu se va putea lipsi vreodatã de apã, de aer, de iubire... la fel nu se va putea lipsi de credinþã, de religie, de preot.

Aºadar, cine vrea sã-l înþeleagã pe preot, trebuie sã porneascã de la Cristos, de la întruparea ºi de la misterul sãu pascal, de la „despuierea”, umilirea ºi ascultarea sa pânã la moarte. Se va putea înþelege preotul, în mãreþia ºi în nimicnicia sa, în misiunea ºi în fragilitatea sa, numai dacã se priveºte spre Cristos; dacã preotul realizeazã în lume aceeaºi „despuiere” pe care Cristos a realizat-o în sine, atunci nici un alt cuvânt nu va putea exprima mai bine existenþa sacerdotalã ca acelea ale sfântului Paul: „Nu mai trãiesc eu, ci Cristos trãieºte în mine” (Gal 2,20).

Curaj, aºadar. E nevoie de mult curaj pentru a trãi vocaþia de apostol: curaj de a te evidenþia ºi curaj pentru a rãmâne pierdut printre oameni; curajul de a trãi în contemplaþie ºi curaj pentru a sluji cu simplitate ºi umilinþã; curaj pentru a urca muntele Tabor ºi curaj pentru a coborî ºi a spãla picioarele aproapelui: iatã figura preotului, imagine doritã ºi aºteptatã de omenirea de astãzi.

Pr. Eduard Coºa

iulie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 13

pentru familii

Iubirea se construieºte ncã de micã am învãþat cã iubirea se construieºte, cã nu existã iubire fãrã suferinþã, dar nici suferinþã fãrã consolare ºi compãtimire. E simplu sã spui cuiva cã îl iubeºti, dar e atât de greu sã concretizezi aceastã iubire. Tot de micã am învãþat cã Dumnezeu ne-a iubit mai întâi prin faptul cã ne-a creat ºi cã are grijã de noi. Mai mult, i-am auzit mereu pe preoþii noºtri spunând cã, la rândul nostru, trebuie sã ne iubim între noi cu iubirea pe care Dumnezeu o are faþã de noi. Asta înseamnã cã trebuie sã ne iubim pânã la sacrificiu.

M-am cãsãtorit din iubire! Îl cunoºteam pe viitorul soþ de patru ani. Eram buni prieteni încã din ºcoalã ºi ºtiam ºi simþeam cã mã iubeºte. Era ºi condiþia pentru care am acceptat cãsãtoria, chiar dacã cei mai apropiaþi mã sfãtuiau sã fiu atentã. Mã hotãrâsem sã-mi petrec restul vieþii alãturi de el, indiferent de consecinþe. Când iubeºti cu adevãrat nu pui condiþii! Dumnezeu a binecuvântat cãsãtoria noastrã cu patru copii frumoºi ºi sãnãtoºi: trei bãieþi ºi o fatã.

Totul a fost frumos pânã dupã naºterea celui de-al patrulea copil. Înþelegerea ºi armonia din familia noastrã erau acasã.

Ne susþineam reciproc în tot ceea ce fãceam ºi nici o hotãrâre importantã nu era luatã fãrã a se þine cont ºi de ceilalþi. Înþelegerea noastrã a dus ºi la bunãstare.

Î

Dupã naºterea celui de-al patrulea copil s-a întâmplat ceva.

Nu ºtiu nici astãzi cu exactitate ce, dar s-a întâmplat. Dacã pânã atunci eram „mami” ºi a copiilor ºi a soþului, aºa eram alintatã, deodatã am devenit „hai, lasã-mã”! Dacã pânã atunci copiii erau „ai noºtri”, ei au devenit „ai tãi”! ªi dacã plânsul sau preocupãrile lor erau „grijile noastre”, toate acestea au devenit „lasã-mã cu preocupãrile lor”!

Pentru cã nu mã mai iubea ca la început, prima impresie a fost cã în viaþa soþului meu era o altã persoanã. Dar cine?

Pentru cã nu-l vedeam cu nimeni, nu-mi vorbea de nimeni ºi nimeni nu-mi spunea, nimic.

Pentru ce sã-l acuz de ceva de care nu eram sigurã?

Relaþiile dintre noi au început sã devinã foarte reci. Ne vedeam doar seara dupã întoarcerea lui de la serviciu, dar ºi atunci îmi spunea cã este obosit ºi vrea sã doarmã. Îl deranjau copiii; zgomotul pe care îl fãceau ºi plânsul celui mic. Îl deranja modul în care pregãteam cina ºi felurile de mâncare pe care le puneam pe masã, mâncare pentru care altãdatã îmi mulþumea printr-un sãrut.

Devenise morocãnos, greu de abordat ºi, ca atare, misterios.

Nu ºtiam ce simte, ce crede ºi, mai ales, ce reacþie neprevãzutã poate sã aibã. Într-o astfel de împrejurare, plinã de confuzie ºi de suspiciune, am optat pentru rãbdare.

14 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2009

Mi-am propus sã rãmân eu însãmi; sã nu-l provoc, sã nu-l bãnuiesc cã mã înºalã, sã nu-i cer cont de starea în care se afla. Credeam cã e doar o crizã, o crizã a vârstei sau, de ce nu, a „oboselii” mele ca femeie care dã naºtere la patru copii. ªi am rãmas în aºteptare. În tot acest timp m-am rugat pentru el, pentru familia mea ºi pentru cãsnicia mea. I-am oferit lui Dumnezeu suferinþa mea interioarã, dar ºi pe cea exterioarã, pe care mi-o provoca creºterea copiilor. Iar el, vãzându-mi atitudinea resemnatã, a înþeles cã trebuie sã schimbe ceva, sã facã ceva pentru a reveni la iubirea de la început.

Mi-a spus cã vrea sã discutãm, deºi discutasem de multe ori, de data aceasta însã ºi în prezenþa unui preot. Iar rezultatul a fost unul pe mãsurã.

A înþeles atunci cã o femeie care dã naºtere la patru copii nu mai poate fi nici tânãra de dinainte de cãsãtorie, nici mireasa din timpul nunþii ºi nici mãcar soþia din primele sãptãmâni sau luni de dupã nuntã. ªi deºi iubirea este veºnic tânãrã, ea trebuie totuºi construitã zi de zi, chiar dacã aceasta presupune ºi suferinþã. (Gabriela) Paginã realizatã de pr. Felician Tiba

pentru copii Istorioarã moralã de pr. Iosif Spillmann S.J. Traducerea de Bronislav Falewski

Prizonierul corsarului (continuare din numãrul trecut)

Totuºi, acest tablou nu a durat decât o clipã, apoi fumul prafului de puºcã ºi amurgul au cuprins toate în jurul lor. Dupã ce fumul s-a risipit, spaniolii au putut observa cum corsarii îºi urmau cursul în plinã sãnãtate ºi neatinºi.

– Va fi prea târziu pentru o vânãtoare cu efect, domnule cãpitan – a zis primul locotenent –, doar ºi mâine mai este o zi ºi avem noi grijã ca pasãrea sã nu ne scape.

– Da, domnule cãpitan, lãsaþi urmãrirea ºi debarcaþi în portul Catania – s-a rugat pasagerul necunoscut. Oh! Cât mi-e dor de soþia mea ºi de scumpul meu Francisc; de trei luni simt lipsa lor! Domnule, trebuie sã-mi fiþi oaspete în frumoasa mea vilã din Catania; acolo o sã faceþi cunoºtinþã cu scumpii mei.

– Nu se poate, domnule Ioan, trebuie sã aveþi rãbdare – a rãspuns cãpitanul –, îmi pare foarte rãu, dar datoria merge

înainte de prietenie. Nu pot sã debarc în port, cãci mi-ar scãpa corsarul.

– Atunci daþi-mi cel puþin o barcã ºi doi oameni, ca sã ajung cel puþin azi acasã la ai mei, s-a rugat din nou domnul Ioan.

– Barcã ºi oameni puteþi avea, eu însã nu vã pot însoþi, oricât de mult aº dori.

Dupã aceste cuvinte, cãpitanul a fãcut semn ofiþerului Pedro, i-a dat ordinele necesare ºi o micã barcã l-a dus pe comerciant în port. Sãrmanul tatã!

Dacã ar fi ºtiut cã unicul sãu copil, micul Francisc, se afla pe corabia corsarilor, i-ar fi fugãrit zi ºi noapte, pânã ce ar fi smuls din mâinile tâlharilor copilul sãu iubit.

Dincolo, pe chei ºi în oraº, strãluceau mii de lumini, sus pe cer licãreau nenumãrate stele; jos, întinsa mare era în cea mai mare liniºte. Încetiºor valurile mergeau spre mal ºi se întorceau în nemãrginita depãrtare.

Toate dimprejur se aflau în pace ºi liniºte. Numai în vila singuraticã de lângã oraº o mamã îºi plângea în rugãciune, cãtre sfânta Fecioarã, durerea dupã un copil pierdut. Într-o suferinþã de nedescris a îngenuncheat bãtrânul ºi credinciosul Ignaþiu lângã stãpâna lui ºi, pe când se rugau pentru nefericitul copil, ochii îi erau plini de lacrimi.

Deodatã se aud bãtãi la poartã.

– Oh, Doamne, este domnul Ioan! – a suspinat servitorul.

Cum sã-i comunic eu aceste lucruri îngrozitoare?

Faþa sãrmanului tatã se îngãlbeni precum ceara când zãri trãsãturile pline de mâhnire ºi lacrimile lui Ignaþiu.

– Sfântã Fecioarã, ce s-a întâmplat aici, Angela?

– Ioane, Francisc! – a strigat nefericita mamã ºi a cãzut leºinatã în braþele soþului ei.

– A murit Francisc?

– A fost rãpit de corsari, a rãspuns cu o voce înãbuºitã Ignaþiu.

Ce revedere tristã... ºi mâine, în ultima zi de mai, ziua onomasticã a mamei, de care s-a bucurat atât de mult bãiatul! În acest timp, sãrmanul Francisc stãtea înghesuit cu alþi 30 de prizonieri, fiind trântit la fundul corabiei piraþilor. Toatã noaptea plângea ºi se vãita; în fine, spre dimineaþã, drepturile naturii au învins necazul. Lacrimile au început sã se opreascã ºi în scurt timp respiraþia regulatã a dat de veste cã Francisc este cuprins de somnul dulce al nevinovãþiei.

4. În drum spre Tunis În fine, noaptea cea lungã s-a retras ºi a crãpat de ziuã. Împrejur domnea o liniºte profundã.

O adiere a dimineþii încreþi coamele albe ale valurilor care se tãvãleau alene spre corabie. Ca niºte stavile puternice de granit ¾ iulie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 15

Gherãeºti

Sãrbãtoarea Copiilor rumuseþe, gingãºie, bucuF rie sunt însuºirile care ar putea caracteriza Sãrbãtoarea Copiilor care s-a desfãºurat sâmbãtã, 6 iunie, la Gherãeºti. Tema întâlnirii din acest an a fost „Isus este speranþa noastrã”, temã ce a rãspuns îndemnului papei Benedict al XVI-lea de a educa tinerele generaþii la descoperirea ºi trãirea speranþei creºtine. La Liturghia prezidatã de PS Petru Gherghel ºi concelebratã de 80 de preoþi au fost prezenþi circa 3.300 de copii din 72 de parohii ale Diecezei de Iaºi, însoþiþi de peste 400 de animatori. Iatã câteva impresii ale unora dintre participanþi: ¾ se

înãlþau straturi dese ºi late de nori pe orizont, ca ºi cum ar vrea sã punã acolo capãt mãrii, unde ºi ochiului i se închide orizontul. Stelele deveneau din ce în ce mai palide, cu cât cerul se lumina mai mult. Era ca ºi cum un înger ar stinge luminile sclipitoare ale nopþii, acum când peste tot începuse circulaþia, ca sã le aprindã din nou la porunca lui Dumnezeu abia la liniºtea serii. Culoarea violetã închisã a fâºiilor de nori s-a prefãcut în roz deschis, care pãrea a cuprinde cu vãpaia întreg rãsãritul. În partea opusã a orizontului pãrea cã se vede un fulger ºi o razã aurie a apãrut din valurile apei. Aceastã razã a fost iute apucatã de niºte valuri ºi adusã corabiei ca prim salut al dimineþii din partea noii zile.

Acum urmeazã razã dupã razã, ºi val dupã val transportã mai

„M-am simþit minunat în aceastã zi dedicatã nouã, celor mici. Mi-au plãcut în mod special cuvintele rostite de PS Petru Gherghel în timpul predicii, prin care am primit curaj” (Emilian). „În timpul spectacolului am stat lângã episcopul Petru, care ne-a stat alãturi, ne-a dat autografe ºi s-a bucurat alãturi de noi” (Maria). „Am fost ºi anul trecut la Sãrbãtoarea Copiilor. Mi-au plãcut toate momentele” (Magdalena). „Pentru mine emoþiile au fost mari. Pãrerea mea despre aceastã sãrbãtoare este cã ºi copiii îºi meritã o sãrbãtoare a lor! Mã bucur de aceastã zi” (Iosif). departe acest aur fluid. Printre vârfurile ºi coroanele munþilor de valuri se observã o sclipire ºi strãlucire ca ºi cum spiritele din fundul mãrilor ºi-ar fi pãrãsit palatele lor cristaline ºi s-ar fi adunat în valea valurilor ca sã-ºi facã jocul.

Acum se ridicã soarele cu totul deasupra mãrii ºi cu cât se ridicã mai sus, cu atât marea se îmbracã într-o splendoare mai mare. Cârduri de pãsãri marine au început sã-ºi facã ocolul deasupra valurilor, iar delfinii vioi urmau corabia jucându-se. Totuºi, de pe corabie nimeni nu-ºi dãdea seama de splendoarea dimineþii. Ahmed ºi însoþitorii lui nu aveau simþ pentru frumuseþile naturii, cãci spiritul lor era îndreptat spre pradã ºi crime. Acum primul gând le era sã ajungã cât mai iute în portul Tunis, înainte de

16 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2009

„Am participat pentru prima datã la Sãrbãtoarea Copiilor ºi am rãmas impresionat de numãrul mare de copii care au venit din toatã dieceza. Am cântat ºi ne-am bucurat împreunã cu alþi copii prezenþi la Gherãeºti” (Ioana).

Liviu Criºmaru

a fi ajunºi de spanioli, a cãror apropiere nu le-ar fi fost prea plãcutã.

La sãrmanii prizonieri din fundul corabiei nu pãtrundea nici o razã, care ar fi putut sã le aducã o micã bucurie în marea lor durere. În acest spaþiu îngust domnea o noapte întunecatã, aºa cã nici unul nu putea sã-i zãreascã pe camarazii sãi.

Dintr-un colþ se auzea un plânset, pe când în altã parte durerea era exprimatã prin suspine ºi vaiete. Acum s-a deºteptat ºi Francisc.

– Mamã, mamã! – a strigat bãiatul. Când a auzit plânsetul, a continuat: Mãmico dragã, ºi tu, Ignaþiu, de ce plângeþi? Tata vine doar.

– Sãrmane copil, mama ta nu este aici, i-a zis o voce blândã de lângã el. (va urma)

Pentru tineri

Invidia Relaþia deformatã cu binele aproapelui n limba românã cuvântul invidie este definit ca fiind un sentiment egoist de pãrere de rãu, de necaz, de ciudã, provocat de succesele sau de situaþia bunã a altuia. În esenþã este mai mult decât un sentiment, deoarece antreneazã mai multe aspecte ale persoanei.

Sfântul Toma de Aquino specificã douã aspecte complementare ale acestui pãcat capital: tristeþe ºi durere pentru binele altuia ºi bucurie pentru ceea ce se întâmplã rãu altuia. Invidia este mereu într-o rea tovãrãºie: este soþia mândriei, are ca sorã gelozia ºi ca fiicã nefericirea.

Din pãcate invidia loveºte mulþi oameni, astfel încât, aºa cum spune un proverb, dacã invidia ar fi o boalã, întreaga lume ar fi un spital.

De la începutul lumii este prezent acest pãcat. Cain este primul invidios ºi din invidia sa se naºte uciderea odioasã a fratelui sãu. Iosif este invidiat, fãrã motiv, de fraþii sãi ºi ajunge sã fie vândut. Saul este invidios pe David din cauza popularitãþii sale… Enumerând lucrurile rele care ies din inima omului, Isus specificã ºi invidia, numind-o „ochiul rãu”. În multe dintre parabolele sale Cristos vorbeºte despre invidie. El însuºi a fost þinta invidiei cãrturarilor ºi fariseilor ºi aceastã invidie i-a adus moartea. Sfântul Paul îl sfãtuieºte cu insistenþã pe Timotei sã se fereascã de invidie ºi le recomandã romanilor sã trãiascã frumos, „nu în certuri ºi invidie”.

Î

Rezultã cã, într-adevãr, invidia este un pãcat teribil. Ea poate fi declanºatã de orice lucru: bunurile materiale ale aproapelui sau calitãþile sale morale ºi spirituale. De cele mai multe ori este neobservatã, nu recunoaºtem cã suntem atinºi de ea.

Lumea se laudã cu cele mai felurite transgresiuni, dar rar se întâlneºte cineva care recunoaºte cã este invidios. Acest lucru, probabil, ºi pentru cã, în sine, invidia deja este o pedeapsã: rãpeºte mulþumirea interioarã, cauzeazã amãrãciune, împinge la rãutate… „Toþi ºtiu sã fie pãrtaºi la suferinþele unui prieten, dar e nevoie de un suflet cu adevãrat frumos pentru ca cineva sã se poatã bucura de succesele prietenului”, spunea Oscar Wilde.

Binele aproapelui ar trebui sã declanºeze în noi stimã, respect, consideraþie, apreciere, admiraþie. Din pãcate existã riscul sã intervinã gelozia, invidia.

Care ar fi cauza? Unul dintre motive este faptul cã nu avem o suficientã stimã de sine.

Dacã ne-am analiza mai mult ºi mai bine ºi am valoriza calitãþile noastre, ne-am da seama de darurile pe care ni le-a încredinþat Dumnezeu ºi nu am mai simþi tristeþea din cauza lucrurilor bune care se gãsesc în viaþa altora. E adevãrat cã invidia poate declanºa competiþie ºi dorinþã de a þinti mai sus, elemente în sine pozitive, dar acestea nãscându-se din invidie sunt viciate ºi înveninate.

Hieronymus Bosch – Cele ºapte pãcate capitale ºi cele patru lucruri din urmã (Invidia)

Existã vindecare pentru invidie? Existã trei cãi prin care se poate lupta împotriva invidiei. Prima cale este cea a umilinþei. Aceasta constã în a recunoaºte ºi a accepta, pe de o parte, propria situaþie ºi, pe de altã parte, ceea ce sunt ºi au ceilalþi. A doua cale este aceea a recunoºtinþei. Fiecare a primit multe daruri de la Dumnezeu, fiecare are talanþi ce trebuie sã fie investiþi într-o creºtere personalã. A fi recunoscãtori lui Dumnezeu ºi a-i mulþumi pentru toate darurile sale ne dã posibilitatea sã fim mulþumiþi de ceea ce am primit ºi sã considerãm ca fiind o mare bogãþie personalã. A treia cale este aceea a caritãþii. Sfântul Paul spune cã „dragostea nu este invidioasã”. Dragostea este cea care ne determinã sã cãutãm binele tuturor. Cine iubeºte nu invidiazã pe aproapele, dimpotrivã simte tristeþe pentru un lucru rãu care se întâmplã aproapelui ºi bucurie pentru bine.

Cel care luptã împotriva invidiei va ajunge sã se simtã bine deoarece secretul fericirii este sã gãseºti propria bucurie în bucuria altora.

Pr. Felix Roca

iulie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 17

Întâlnirea Naþionalã a Tineretului Catolic

Un foc care aprinde alte focuri ea de-a XI-a ediþie a Întâlnirii Naþionale a Tineretului Catolic (INTC) va avea loc la Baia Mare în perioada 22-26 iulie, cu tema „Un foc care aprinde alte focuri” ºi motoul „Pentru mine a trãi este Cristos” (Fil 1,21).

INTC este organizatã în spiritul Zilelor Mondiale ale Tineretului ºi doreºte sã ofere posibilitatea tinerilor catolici din România sã se întâlneascã într-un climat de rugãciune, bucurie ºi culturã, avându-l în centrul atenþiei pe Cristos care adreseazã o chemare ºi încredinþeazã o misiune fiecãrui tânãr. În Baia Mare vor fi peste 2.000 de tineri pelerini, reprezentanþi ai tuturor episcopiilor catolice din România, împreunã cu episcopii lor.

Principalul loc al manifestãrilor va fi Câmpul Tineretului, în imediata apropiere a

C

Biserica romano-catolicã din Baia Mare

Muzeului Judeþean de Etnografie ºi Artã Popularã.

Pe parcursul celor cinci zile vor avea loc Liturghii, meditaþii, discuþii pe diferite teme, conferinþe, ateliere de creaþie, mese rotunde, concursuri de imnuri religioase, pelerinaje, programe artistice ºi vizite la obiective cultural-istorice. Temele meditaþiilor vor fi: „Omul Paul: o fiinþã cuceritã de Cristos”, „Paul, om al misiunii: un foc care aprinde alte focuri”, „Paul, om al Bisericii: constructor de comuniune ºi de comunitate”. În programele alternative de dupã-amiazã ºi de searã se va încerca oferirea de momente cât mai variate: adoraþie permanentã în liniºte, ore de rugãciuni ale miºcãrilor spirituale, prezentarea vocaþiilor creºtine, prelegeri, discuþii în plen pe tema zilei, prezentarea activitãþii de tineret ale diecezelor ºi eparhiilor, scenete, pantomime cu posibilitatea ulterioarã de discuþii, vizionare de filme, concerte ale formaþiilor creºtine, activitãþi creative, jocuri, posibilitatea permanentã de colocvii spirituale etc.

Diecezei de Iaºi i-a fost datã posibilitatea sã participe cu un numãr de 250 de tineri. La eveniment vor fi prezenþi PS Petru Gherghel ºi PS Aurel Percã.

Tinerii din Dieceza de Iaºi vor organiza mai multe momente: prezentarea pastoraþiei tinerilor, un moment artistic, propunerea unui imn etc. Vor exista ºi diferite momente de formare: „Sã trecem pragul speranþei!”,

18 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2009

work-shop pe tema speranþei pornind de la tema Mesajului Sfântului Pãrinte pentru Ziua Mondialã a Tineretului 2009: „Ne-am pus speranþa în Dumnezeul cel viu” (1Tim 4,10); „Mâinile calde ale Tatãlui”, conferinþã pe marginea sacramentului Spovezii (pr. Marius Sabãu); animarea salezianã: dansuri, jocuri în aer liber ºi în interior (pr. Cornel Gabor).

Cazarea pentru participanþi va fi asiguratã în cãminele studenþeºti, liceale ºi sportive din oraºul Baia Mare. Tinerii trebuie sã-ºi aducã saci de dormit.

Nu se face cazare în corturi.

Vor fi asigurate trei mese pe zi pe baza unui tichet de masã.

Micul dejun va fi distribuit fie împreunã cu cina, fie dimineaþã devreme.

INTC este o manifestare de tradiþie ce se desfãºoarã începând din 1991, fiind organizatã de comunitatea catolicã de ambele rituri din þarã. Totodatã este o manifestare cu caracter ecumenic, la întâlnirile anterioare participând ºi tineri de alte confesiuni.

Pr. Felix Roca

Tablete spirituale

Þi-e foame?

Viaþa are gust!

P

entru tot mai mulþi oameni existã un stres, o temere crescândã faþã de calitatea vieþii, fie cã este vorba de starea de sãnãtate, de confortul material sau mai ales acum, pe timp de crizã economicã, de procurarea hranei. Grija zilei de mâine devine, pentru o mare parte dintre oameni, preocupare pentru asigurarea pâinii de toate zilele ºi toate energiile se consumã în aceastã direcþie. Dar câþi se îngrijoreazã în privinþa stãrii de sãnãtate a sufletului lor ºi a vieþii veºnice? Ni se pare normal, poate, sã auzim astãzi vorbindu-se despre foamea fizicã, dar nu ne facem atâtea probleme ºi nu ne-am aºtepta sã auzim, mãcar din când în când, pe cineva lamentându-se cã nu s-a hrãnit de mult cu pâinea vieþii, cu Isus din sfânta Împãrtãºanie. De ce nu este mediatizatã aproape deloc criza spiritualã pe care o traversãm în comparaþie cu mult disputata crizã economicã? Oare câþi îºi mai fac probleme serioase de conºtiinþã cã, din cauza pãcatelor lor, a îndepãrtãrii de Dumnezeu ºi de Biserica sa, de sacramente, se lipsesc cu bunã ºtiinþã de principala hranã, singura cu adevãrat necesarã pentru viaþa veºnicã?

O stare de sãnãtate precarã cauzatã de o boalã fizicã incurabilã sau de lipsa mijloacelor necesare pentru procurarea hranei duc inevitabil la moarte. Cu adevãrat important e ce se va întâmpla cu noi dupã moarte. Din

aceastã perspectivã, moartea devine ceva secundar pentru care trebuie sã fim pregãtiþi în orice moment în aºa fel încât dupã aceea sã ne putem bucura în patria cereascã o veºnicie. Când vom fi conºtientizat aceasta, vom ºti sã dãm prioritate grijii pentru viaþa sufletului care e mult mai urgentã decât cãutarea disperatã a bunurilor trecãtoare.

Atunci ni se va face foame adevãratã dupã sfânta Împãrtãºanie ºi o vom cãuta mereu, încredinþaþi fiind cã nu avem alt ajutor mai puternic decât Isus Cristos care ne spune ºi astãzi: „Cine mãnâncã trupul meu ºi bea sângele meu are viaþa veºnicã ºi eu îl voi învia în ziua de pe urmã” (In 6,54). Ne-am putea dori oare ceva mai mult de-atât? Rãspunsul conþine în sine ºi o posibilã soluþie – singura de fapt viabilã, pe termen nelimitat, la actuala crizã mondialã mai mult ca oricând, sã luãm aminte ºi sã redescoperim adevãrul cuvintelor Mântuitorului: „Celui care vine la mine nu-i va mai fi foame ºi celui care crede în mine nu-i va mai fi sete niciodatã”.

Fericiþi cei care ºtiu sã râdã de ei înºiºi, pentru cã niciodatã nu vor înceta sã se veseleascã.

Fericiþi cei care ºtiu sã facã distincþie între un munte ºi o pietricicã, pentru cã vor evita multe supãrãri.

Fericiþi cei care ºtiu sã se odihneascã ºi sã doarmã la timp, pentru cã vor deveni înþelepþi.

Fericiþi cei care ºtiu sã asculte ºi sã tacã, pentru cã vor învãþa multe lucruri noi.

Fericiþi cei care sunt destul de inteligenþi sã nu arate o faþã prea severã, pentru cã vor fi apreciaþi de cei apropiaþi lor.

Fericiþi cei care sunt atenþi la problemele altora, fãrã sã se creadã indispensabili, pentru cã vor fi împãrþitori ai bucuriei.

Fericiþi cei care ºtiu sã priveascã în mod serios lucrurile mici ºi în mod liniºtit lucrurile importante, pentru cã vor ajunge departe în viaþã.

Fericiþi cei care ºtiu sã aprecieze un zâmbet ºi sã uite grosolãniile, pentru cã drumul lor va fi mereu plin de soare.

Fericiþi cei care gândesc înainte de a face ceva, pentru cã nu vor fi tulburaþi de ceva neCiprian Nesimuca prevãzut. iulie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 19

MISIUNI

Vom veni ºi noi sã ne închinãm A

frica e mereu surprinzãtoare. În sincretismul religios cu care ne confruntãm în Coasta de Fildeº ºi mai ales pe teritoriul misiunii unde activãm, deseori se aude sintagma: „Când veþi construi bisericã mare vom veni ºi noi sã ne închinãm Dumnezeului vostru”. Nu exagerez spunând cã în fiecare duminicã sunt persoane care doresc sã intre în Bisericã. Poate fi un impuls de moment, pentru cã, noi, creºtinii catolici, suntem majoritari, cel puþin în satul Djebonoua unde se aflã misiunea ºi biserica nouã, sfinþitã la începutul anului 2007, sau poate fi cineva în spatele deciziei lor ºi nu vor fi consecvenþi pentru cã pregãtirea pentru Botez dureazã trei ani.

Conform mentalitãþii locului, ca o persoanã sã fie respectatã într-un sat, trebuie mai întâi sã-ºi construiascã o casã. Parohia cuprinde 53 de sate ºi în locurile unde sunt casele fãcute din lemn ºi acoperite cu stuf, numãrul creºtinilor este mic, chiar dacã simpatizanþii sunt numeroºi. Acolo unde este o capelã construitã din cãrãmidã, numãrul credincioºilor este vizibil mai mare. Dacã Dumnezeul nostru are casã mare înseamnã cã au putere ºi rugãciunile pe care le facem. Din pãcate din cele 53 de sate, doar în ºapte este prezentã o capelã din cãrãmidã.

Satul Katienou se aflã la aproximativ 15 km de misiune. Pe un drum greu de parcurs, plin de eroziuni în perioada ploioasã ºi acoperit cu nisip în cea secetoasã, se ajunge într-un sat unde toþi ne privesc la început

cel puþin ciudat, pânã ne întâlnim cu catehetul care ne primeºte bucuros. Din cauza drumului, ajungem la ei destul de rar, mai ales când încep ploile torenþiale ºi astfel înþeleg bucuria catehetului ºi a tuturor creºtinilor din sat. Un binefãcãtor din sat a donat comunitãþii catolice aproape un hectar de pãmânt. Aºa cum au putut, au construit ei înºiºi o capelã care, din pãcate, stã sã cadã pentru cã nu au avut fondurile necesare pentru a adãuga ºi puþin ciment. Duminicã, 17 mai, în cadrul Liturghiei din parohie, am fãcut un apel ca toþi creºtinii care sunt pe teritoriul misiunii catolice sã contribuie la ridicarea acestei capele cu 300 de franci (echivalentul a douã pâini). Ideea a plãcut tuturor, dar contribuþiile sunt minime.

Suntem în misiune pentru a ajuta Africa prin ºi cu Africa, în dimensiunea credinþei. Aici construim spiritual, dar e nevoie sã o facem ºi material. Sensibilizarea tuturor sufletelor deja botezate ºi în curs de a fi botezate este foarte importantã, pentru cã atunci când contribuie simt cã le aparþine ºi lor.

20 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2009

Pânã vom avea mijloacele necesare pentru a ridica o capelã, vom „investi” în biserica vie, în cei pe care îi pãstorim ºi îi îndrumãm spre împãrãþia lui Dumnezeu. În anul 1988 s-a ridicat capela din Djebonoua unde celebrãm zilnic Euharistia. ªeful creºtin actual a afirmat cã atunci abia erau 20 de persoane. Dupã 21 de ani, numãrul creºtinilor a ajuns la aproape 1.000 doar în Djebonoua. În ultimii trei ani numãrul a crescut cel mai mult ºi e simplu de intuit de ce. Prin aportul generos al Diecezei de Gorizia (Italia), de trei ani creºtinii merg duminica sã se roage în noua bisericã. Se mândresc cu ea ºi au ºi de ce. Este una dintre cele mai mari biserici pe o raza de 100 de kilometri.

Meritã sã o aibã ºi spunem acest lucru pentru cã am vãzut trecerea de la tradiþiile lor seculare la creºtinism, dar la fel cum meritã ei, la fel meritã ºi alþii. Biserica se dezvoltã ºi vrem sã creascã în condiþii decente spre mai marea slavã a lui Dumnezeu ºi spre mântuirea oamenilor.

Pr. Marius Catrinþaºu ºi pr. Gabriel Cimpoeºu

ªtiri • ªtiri • ªtiri Papa în Cehia Papa Benedict al XVI-lea intenþioneazã sã facã o vizitã apostolicã în Republica Cehã între 26 ºi 28 septembrie, în urma invitaþiilor lansate suveranului pontif de preºedintele ceh, Vaclav Klaus, care a fost primit în

audienþã la Vatican în ziua de 30 mai, ºi de Conferinþa Episcopilor din Cehia. Vizita ar urma sã includã capitala þãrii, Praga, precum ºi oraºele Brno ºi Stara Boleslav. Republica Cehã are o populaþie de aproximativ 10 milioane de locuitori, 26,8% fiind catolici. Va fi cea de-a 13-a cãlãtorie internaþionalã a papei.

Delegaþie ortodoxã Anul acesta, pentru sãrbãtoarea Sfinþilor Petru ºi Paul, patronii Bisericii Romei, Bartolomeu I, patriarh ecumenic de Constantinopol, a trimis, cum este tradiþia, o delegaþie la Roma, în schimbul aceleia pe care papa o trimite la Fanar pentru sãrbãtoarea Sfântului Andrei, fratele lui Petru ºi protector al Bisericii Constantinopolului. Acest schimb de delegaþii dintre Roma ºi Constantinopol a început cu prima vizitã, în calitate de preºedinte al Secretariatului de atunci pentru Unitatea Creºtinilor, a cardinalului Johannes Willebrands în anul 1969. Anul acesta delegaþia ortodoxã a fost compusã din: Emanuel, mitropolitul Franþei ºi director al Oficiului Bisericii Ortodoxe pe lângã Uniunea Europeanã,

Athenagoras, episcop de Sinope ºi asistent al mitropolitului Belgiei, ºi diaconul Ioakim Billis din Fanar.

365 de gânduri Pentru Anul Sfintei Preoþii, preoþii din Miºcarea Sacerdotalã propun 365 de gânduri. Cele patru volume corespund „anotimpurilor” ºi parcurg dimensiunile fundamentale ale vieþii preoþilor: existenþa, acþiunea, problemele ºi perspectivele…

Primul volum din care au fost publicat ºi pe situl www.ercis.ro, în traducerea pr. Mihai Pãtraºcu, se numeºte: „Aºa cum Tatãl m-a iubit pe mine..., 365 gânduri pentru Anul Sfintei Preoþii”, 1, Vara, autori: Hubertus Blaumeiser ºi Tonino Gandolfo, Ed. Città Nuova. Autorii gândurilor sunt diferiþi: parohul de Ars, card. Van Thuan, sfinþii pãrinþi ai Bisericii, Ioan Paul al II-lea, Benedict al XVI-lea, Escriva de Balaguer, Chiara Lubich, don Giussani, P. Kentenich, card. Kasper, Rahner, Bonhoeffer etc.

Reconfirmare Întãrirea misiunii franciscane ºi a evanghelizãrii în fidelitate ºi bucurie, ca martori ai frumuseþii lui Dumnezeu este obiectivul pãrintelui José Rodriguez Carballo, reconfirmat la 4 iunie ca ministru general al Ordinului Fraþilor Minori Franciscani. Pãrintele Carballo, 56 de ani, spaniol, este al 119-lea succesor al sfântului Francisc ºi va conduce pânã în anul 2015 pe cei 15.000 de fraþi minori care trãiesc în 113 naþiuni ale lumii.

Despre giulgiu „Investigaþie asupra giulgiului” este titlul cãrþii jurnalistului Marco Tossati, lansatã în Italia de Editura „Piemme” la 29 mai,

cu subtitlul „Secrete ºi mistere ale ºtergarului lui Isus”, volum care propune o analizã a studiilor fãcute pânã astãzi asupra giulgiului conservat la Torino. Printre alte subiecte analizate, cartea pune sub semnul îndoielii o datare cu carbon C14, fãcutã în anul 1988, în trei laboratoare, care estimau cã giulgiul ar fi aparþinut evului mediu. În timp ce oamenii de ºtiinþã ºi experþii continuã dezbaterea despre giulgiu, acesta rãmâne un obiect de veneraþie care va fi expus publicului în catedrala din Torino între 10 aprilie ºi 23 mai 2010.

Pelerinaj virtual „Un pelerinaj virtual, prin vizitarea principalelor locuri sfinþite de apostolul neamurilor, pentru cei care n-au avut posibilitatea de a ieºi din propria þarã”: este iniþiativa lansatã de

Surorile Pauline ca omagiu pentru Sfântul Paul, pe care fondatorul lor l-a indicat ca inspirator ºi model în apostolat. „Pelerinajul” virtual poate fi efectuat pe situl www.paoline.it.

Simpozion Galilei „Cazul Galileo. O relecturã istoricã, filozoficã ºi teologicã” a fost tema simpozionului internaþional organizat în Anul Astronomiei de Fundaþia „Stensen” a pãrinþilor iezuiþi, în perioada 27-30 mai la bazilica „Sfânta Cruce” din Florenþa, locul în care este înmormântat astronomul

iulie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 21

italian care acum patru secole a fãcut primele observaþii astronomice cu o lunetã. Au participat în premierã 18 instituþii civile ºi religioase care au avut o legãturã istoricã în desfãºurarea cazului Galilei, precum ºi 33 dintre cei mai de seamã experþi în opera ºi biografia savantului. „Contextualizarea corectã a cazului Galilei – a afirmat la deschidere pr. Ennio Brovedani, SJ, organizatorul simpozionului – poate contribui la instaurarea unui raport de colaborare ºi seninãtate între Bisericã ºi oamenii de ºtiinþã, mai ales în perspectiva problemelor etice ridicate de cercetarea bio-tehnico-ºtiinþificã din vremea noastrã”.

Uciºi pentru credinþã Un cãlugãr austriac, pr. Ernst Plöchl, 78 de ani, din Congregaþia Misionarilor Mariannhill a fost ucis la 31 mai în provincia sud-africanã Cape; nu se cunosc circumstanþele ºi motivele exacte ale crimei. La 11 iunie, la Aracuca (în Columbia) a fost ucis prof. Humberto Echeverri Garro, catehet ºi profesor catolic de doctrinã socialã a Bisericii, de cãtre un grup de gherilã. În Mexic, pr. Habacuc Hernandez Benitez ºi seminariºtii Eduardo Oregon Benitez ºi Silvestre Gonzalez Cambron au fost uciºi la 14 iunie, în Ciudad Altamirano, fiind victime colaterale ale unui schimb de focuri între bande rivale implicate în traficul de narcotice.

La 17 iunie, în Brazlandia, localitate din apropierea capitalei Braziliei, a fost gãsit ucis cu trei gloanþe pr. Gisley Azevedo Gomes, 31 de ani, responsabil cu pastoraþia tineretului în cadrul Conferinþei Episcopilor din Brazilia.

Dezbatere despre crizã La Zagreb, în Croaþia, s-au întâlnit, la 9 iunie, 34 de delegaþi din 21 de conferinþe ale episcopilor din Europa, pentru a discuta despre actuala crizã economicã ºi despre prãbuºirea sistemului financiar internaþional. Tema întâlnirii a fost: „Criza economico-financiarã: de-sperare?

Experienþe, iniþiative, probleme ºi rãspunsuri ale Bisericii în Europa”. În deschidere, PS Giampaolo Crepaldi, secretar al Consiliului Pontifical pentru Dreptate ºi Pace, a numit anul 2009 „annus horribilis” pentru finanþe ºi pentru economie, „an ºi mai rãu pentru cei sãraci”, adãugând cã aceastã urgenþã a determinat Biserica „sã abordeze teme cu caracter tehnic în materie”, amintind de Nota Consiliului Pontifical pentru Dreptate ºi Pace din noiembrie anul trecut intitulatã „Un nou pact financiar internaþional”.

Doctorat PS Cornel Damian, episcop auxiliar de Bucureºti, a susþinut doctoratul în drept canonic la Universitatea Pontificalã Gregorianã (Facultatea de Drept Canonic) din Roma, în ziua de 27 mai, cu tema „Concordatul dintre Sfântul Scaun ºi România. Studiu istorico-juridic”.

Aºa cum a arãtat PS Cornel în prezentarea lucrãrii, „studiile efectuate pânã acum pe tema Concordatului, de altfel puþine la numãr ºi care provin din ambiente politice sau religioase ostile Bisericii Catolice locale ºi universale, au un caracter polemic ºi ignorã precizia ºtiinþificã ºi, prin urmare, adevãrul istoric (...) Pentru prima oarã, un studiu asupra Concordatului prezintã punctul de vedere al istoriografiei catolice ºi al Bisericii Catolice locale”. Studiul

22 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2009

a fost realizat sub îndrumarea prof. Carlos Corral Salvador.

Inedite sunt sursele descoperite de autor în arhivele române ºi vaticane. Concordatul cu Sfântul Scaun a fost semnat la 10 mai 1927. În iulie 1948, Concordatul a fost denunþat unilateral, de cãtre regimul comunist.

Medicinã ºi credinþã Academia Oamenilor de ªtiinþã din România ºi Asociaþia Internaþionalã de Medicinã ºi Cãlãtorie „Ernest M. Ungureanu” au organizat, în perioada 3-5 iunie, Congresul Internaþional de Medicinã ºi Credinþã, la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaºi.

La deschidere a fost prezent ºi

PS Petru Gherghel. Printre invitaþi s-a numãrat episcopul dr. Marcelo Sanchez Sorondo, cancelar al Academiei Pontificale de ªtiinþe, specialiºti din medicinã, membri ai vieþii universitare, preoþi catolici ºi ortodocºi, printre care ºi pr. dr. Wilhelm Dancã, rectorul Institutului Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif ” din Iaºi, ºi PS Calinic Botoºãneanul, episcop vicar al Mitropoliei Moldovei ºi Bucovinei. Conferinþele au prezentat teme de actualitate cu privire la rolul ºtiinþelor medicale ºi al credinþei în societatea contemporanã. Întâlnire naþionalã La întâlnirea naþionalã a Uniunii Asociaþiilor Caritative „Sfântul Vincenþiu de Paul” din România gãzduitã de Conferinþa

„Sfântul Iacob” din Câmpulung Muscel în zilele de 12 ºi 13 iunie, au participat preºedinþii conferinþelor vincenþiene din þarã ºi invitaþi din Anglia, printre care Mary Abel, reprezentanta conferinþelor SVP din Anglia, împreunã cu un grup de vincenþieni de la Conferinþa SVP Oxford. Tema spiritualã a întâlnirii, „Sfântul Anton de Padova – model de caritate”, a fost prezentatã de pr. Petru Pãuleþ, îndrumãtor spiritual al uniunii. Preºedintele uniunii, prof. Eva Maria Peter, a prezentat tema „Rolul ºi implicarea conferinþelor SVP în situaþia actualã” ºi proiectul „Mobilitate europeanã”, prezentat ºi pe situl www.ssvpglobal.org.

O nouã conducere În urma alegerilor noilor structuri academice de conducere la Institutul Teologic Franciscan din Roman, din perioada 4 mai – 2 iunie, a rezultat urmãtoarea componenþã: Institutul Teologic Franciscan: rector: pr. dr. Iosif Bisoc, OFMConv.; secretar ºtiinþific: pr. dr. Cornel Berea, SVD; Facultatea de Teologie Pastoralã: decan: pr. dr. Sebastian Diacu, OFMConv.; secretar

ºtiinþific: pr. dr. ªtefan Acatrinei, OFMConv.; ºef catedrã: pr. Cristian Dumea, OFMConv.; Facultatea de Filozofie: decan: pr. dr. Damian Gheorghe Pãtraºcu, OFMConv.; secretar ºtiinþific: pr. Sorin Adrian Giurgi, OFMConv.; ºef catedrã: Cazimir Ghiurca, OFMConv.

Turneu Corul catedralei romano-catolice „Sfânta Fecioarã Maria, Reginã” din Iaºi, format din 33 de persoane ºi o orchestrã formatã din 19 tineri interpreþi ieºeni, au fãcut un turneu de concerte în Germania în perioada 17-27 iunie, la invitaþia pr. Dominik Trautner, cãlugãr benedictin la renumita mãnãstire Münsterschwarzach din Germania. Traseul a inclus localitãþile: Würzburg, Nürnberg, Bayreuth, München, Salzburg, Abtswind ºi Castell. Concertele au inclus creaþii ale mai multor compozitori renumiþi, precum ºi alte creaþii de muzicã popularã germanã ºi românã. La clape a fost Octavian Biºoc, organistul catedralei. Atât corul cât ºi orchestra au fost conduse de pr. Florin Spãtariu.

A trecut la Domnul... În urma unui accident rutier, petrecut luni, 15 iunie, pe raza localitãþii Rãzboieni, a trecut la Domnul pr. Maricel Ianuº, OFMConv. S-a nãscut la 18 septembrie 1967 la Butea. A absolvit ªcoala Generalã de 8 clase în anul 1981 la Butea, Liceul „Garabet Ibrãileanu” din Iaºi în anul 1985 ºi Facultatea Pontificalã „Sfântul Bonaventura” din Roma, Italia, în anul 1996, unde, în anul 2002, a obþinut doctoratul în teologie ºi a activat ca asistent univesitar (1998-2000). A fost sfinþit preot la 15 iulie 1998 de cãtre ep. Petru Gherghel. A fost director al Centrului de Studii Religioase „Sfântul Anton de Padova” din cadrul Institutului Teologic Franciscan din Roman (2000-2009), profesor de teologie sacramentalã ºi director al redacþiei revistei „Lumen fidei” (2002-2009), profesor de teologie sacramentalã la Facultatea Pontificalã „Sfântul Bonaventura” din Roma (2005-2009). Funeraliile s-au desfãºurat joi, 18 iunie, la Butea, fiind prezidate de PS Petru Gherghel.

Pe scurt

22-24 mai: Zile de reculegere pentru

tineri la Mãnãstirea Surorilor Oblate Asumpþioniste „Sfânta Monica” din Izvoare, Bacãu, sub îndrumarea pr. Marius Taloº, SJ 24 mai: Întâlnire de pastoraþie vocaþionalã cu tema „De ce eu? Caut sensul ascuns al vieþii mele” organizatã la biserica „Isus, Bunul Pãstor” din Roman de Comisia de Pastoraþie Vocaþionalã din zonã, pentru 70 de tineri din Roman, Buruieneºti, ªcheia, Pildeºti, Nisiporeºti, Oþeleni, Buhonca ºi Paºcani 29 mai – 2 iunie: Pelerinaj la Lourdes fãcut de 150 de membri ai comunitãþii catolice române din Roma ºi Ladispoli, însoþiþi de pr. Iulian Faraoanu, pr. Adrian Chili ºi pr. Cristinel Doboº 31 mai: „Sãrbãtoarea popoarelor” celebratã pentru prima datã în Dieceza de Concordia-Pordenone din Italia, cu participarea comunitãþilor ghanezã, românã, polonezã, ucraineanã ºi albanezã 31 mai: Adeziunea a 17 tineri Familia Kolping din Parohia „Sfânta Treime” din Oituz 14-19 iunie: Exerciþii spirituale pentru surori din Institutul Diecezan „Slujitoarele lui Cristos, Marele Preot” la Gioseni, predicator fiind pr. Cornel Cadar 15 iunie: Zi de formare pentru 83 de tineri animatori GREF din ºapte parohii, desfãºuratã la Oratoriul „Maria Bambina” din Parohia „Sfânta Cruce” din Bacãu 15 iunie: Hirotonirea întru Preoþie a lui Lucian-Daniel Bulai, originar din Bacãu, la Vachendorf (Germania), de cãtre PS Franz Dietl, în cadrul Ordinului Fraþilor Minori Conventuali 19 iunie: Consacrarea altarului ºi sfinþirea bisericii din filiala Falcãu a Parohiei Rãdãuþi, de cãtre PS Petru Gherghel 19 iunie: Hirotonirea întru Preoþie a diaconului Sebastian Vârgã (originar din Mirceºti), în biserica „Sfânta Maria Reginã” (Cioplea) din Bucureºti, prin impunerea mâinilor PS Cornel Damian, episcop auxiliar de Bucureºti 4 iulie: Întâlnirea „Bucuria verii” la Barticeºti pentru copiii din Acþiunea Catolicã a Copiilor 25 iulie – 3 august: Experienþã misionarã paulinã pentru tineri organizatã la Horgeºti de Surorile Pauline din Bucureºti, preoþii din Vicenza (Italia) ºi pr. paroh Emil Lucaci.

iulie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 23

În apãrarea sãnãtãþii

Apa – izvorul vieþii ºi al sãnãtãþii D

acã ne gândim cã omul poate rãbda de foame 2-3 sãptãmâni, dar de sete numai 3-5 zile ºi cã în lunga sa istorie a avut multe ºi continue probleme cu apa de bãut, ne dãm seama suficient de bine de importanþa acestui compus esenþial al vieþii ºi calitãþii acestuia. Din 75% din suprafaþa planetei care este alcãtuitã din apã, doar 1% se poate utiliza ca apã potabilã. În acelaºi timp, aceastã cantitate este în permanentã scãdere ºi nu este exagerat sã apreciem cã dacã secolul trecut a fost secolul petrolului, atunci acesta este secolul apei, care poate da naºtere unor conflicte pe plan mondial. Trebuie þinut cont cã zestrea de apã a globului a rãmas practic aceeaºi de la crearea lumii. Prin evaporare, sub formã de vapori, apa ajunge în atmosferã, unde se condenseazã ºi se întoarce pe pãmânt sub formã de ploaie.

Existã deci un circuit al apei în naturã. Dar în atmosferã existã tone de impuritãþi pe care ploaia le antreneazã ºi le aduce pe pãmânt, iar anii de dezvoltare tehnicã au intensificat poluarea surselor de apã potabilã. Prezenþa în apã a unor compuºi organici (pesticide, fenoli, hidrocarburi etc.), a unor metale grele (plumb, cupru, crom, cadmiu, mercur), a unor compuºi radioactivi sau chiar a unor germeni patogeni ridicã problema

necesitãþii purificãrii apei potabile.

Apa are o deosebitã importanþã pentru organismul uman, reprezentând mediul în care se desfãºoarã toate procesele biologice specifice. Este un compus indispensabil care îndeplineºte multe funcþii: participã la digestia alimentelor, dizolvã substanþele nutritive din hranã ºi le transmite la celule unde sunt metabolizate ºi apoi transportã resturile rezultate la organele interne: rinichi, intestinul gros, piele, plãmâni. Pentru menþinerea funcþiilor vitale, precum ºi a sãnãtãþii, un adult trebuie sã consume zilnic 3 litri de apã în funcþie de activitãþile zilnice ºi condiþiile climatice.

Un vechi proverb african spune cã „apele spurcate nu pot fi spãlate”. Este bine sã nu uitãm cã 70% din fiinþa noastrã este alcãtuitã din apã. Fie

24 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2009

cã realizãm sau nu acest lucru, calitatea apei pe care o bem ne afecteazã trupul, gândirea, chiar ºi stãrile afective. Apa ne poate ajuta nu numai sã ne menþinem greutatea optimã, ci ºi energia.

Vã simþiþi asediaþi de poluarea din jur? Începeþi lupta cu ea prin a elimina cât mai multe toxine din corpul dv. hidratându-vã cu apã purã. ªi vine întrebarea de unde apã purã?

Simplu: graþie mai multor cercetãri în domeniul calitãþii apei s-au inventat sisteme de hiperfiltrare prin procedee mecanice, uºor de utilizat în sistem casnic.

Una dintre cele ºapte chei de aur ale longevitãþii este o hidratare corespunzãtoare. Drumul cãtre sãnãtate începe cu o gurã de apã purã. De noi depinde dacã vrem sã trãim sãnãtos.

Ing. chimist Crescenþia Calara

Poºta redacþiei Violeta. „Vã scriu din Trofarello, provincia de Torino.

Sunt aici de 11 ani ºi provin din judeþul Bacãu. Venind aici, de multe ori am avut senzaþia cã suntem abandonaþi, marginalizaþi ºi cu multe încercãri. Ascultând Liturghia în limba românã, mã ajutã foarte mult în a-l simþi pe Isus mai aproape ºi cred cã e mai important ca orice.

Vã mulþumesc cã existaþi!”.

Vã mulþumim cã ne-aþi scris ºi vã dorim ca bunul Dumnezeu sã vã însoþeascã mereu cu harurile sale pentru a putea depãºi încercãrile vieþii, mai ales acolo, departe de cei dragi.

Elena Herciu (Roma). „Cu ocazia jubileului de 25 de ani de preoþie, pr. Isidor Iacovici, responsabilul comunitãþilor catolice române din Roma, cu sediul în Parohia «San Vitale» i-am dedicat o poezie ca semn de mulþumire ºi preþuire pentru tot ceea ce a fãcut ºi face pentru noi”.

Vã mulþumim pentru gândurile trimise ºi pentru faptul cã sunteþi alãturi de preoþii care vã pãstoresc. Îndreptãm urãrile spre toþi preoþii care anul acesta împlinesc un numãr rotund de ani de la hirotonire. Deoarece poezia este foarte lungã am selectat din ea trei strofe: „Creºtini români din Roma / ªi din împrejurimi / Veniþi, e sãrbãtoare / Lui Dumnezeu sã-i mulþumim. // La mulþi ani, pãrinte, / Multã sãnãtate / Din ceruri de sus / Haruri îmbelºugate. /// Preasfântã Fecioarã / Vino-n ajutor / Ocroteºte-n viaþã / Al nostru pãstor!”

Ioan Cojan (Traian, Nþ). „Noi, creºtinii, credem cu tãrie în toate misterele prin care Isus ne-a arãtat iubirea sa divinã începând cu misterul Bunei-Vestiri, cu naºterea sa din Fecioara

Maria, cu pãtimirea ºi moartea sa pe cruce ºi cu glorioasa sa înviere din morþi. (...) A urmat apoi misterul înãlþãrii sale la cer, dar nu mai înainte ca el sã-i încurajeze pe apostoli spunându-le: «Nu vã temeþi, sã nu fiþi triºti cã în curând vã voi trimite un alt Mângâietor...», ceea ce s-a întâmplat la Rusalii.

Tot iubirea l-a fãcut pe Isus ca înainte de a se înãlþa la cer sã spunã apostolilor: «Iatã, eu cu voi sunt în toate zilele, pânã la sfârºitul veacurilor». Pe Isus îl putem afla cu multã uºurinþã în persoana Sfântului Pãrinte, în fiecare episcop ºi în fiecare preot din întreaga lume cãrora Isus le-a dat puterea, prin sacramentul sfintei Preoþii, de a dezlega de pãcate ºi de a celebra sfânta Liturghie, când, prin cuvintele sacre ale consacrãrii, Isus coboarã prin mâinile episcopilor ºi ale preoþilor pe sfântul altar cu trupul ºi sângele sãu în chip tainic. În acest fel se perpetueazã prezenþa lui Isus în mijlocul nostru ºi se confirmã marele adevãr spus de Isus cã rãmâne cu noi pânã la sfârºitul veacurilor”.

Am redat un fragment din scrisoare dv. pentru care vã mulþumim. Venirea Fiului lui Dumnezeu printre noi, naºterea lui dintr-o Fecioarã Neprihãnitã, aleasã de Tatãl ceresc sã devinã mama Mântuitorului nostru, sunt mãrturia incontestabilã a iubirii infinite a lui Dumnezeu creatorul pentru noi, creaturile sale. Isus a trãit printre noi, s-a nãscut asemenea nouã, dar fãrã pãcat. A fost mesagerul pe care Dumnezeu Tatãl ni l-a trimis spre salvarea noastrã. Toatã viaþa sa trãitã printre noi a fost sub semnul acestei mari iubiri divine care s-a revãrsat asupra

fiecãruia dintre noi. O viaþã exemplarã, o viaþã plinã de dãruire ºi de jertfã. Ne-a deschis inimile ºi mintea arãtându-ne cã acolo de unde vine el, Tatãl nostru ceresc ne-a pregãtit fiecãruia o locuinþã în care ne aºteaptã. Atunci când apostolul Toma îl întreabã: „Doamne, nu ºtim unde te duci. Cum am putea ºti calea?” Isus i-a spus: „Eu sunt calea, adevãrul ºi viaþa. Nimeni nu vine la Tatãl decât prin mine”. Noi ºtim cã Isus este prezent în Euharistie ºi se dãruieºte necontenit tuturor celor care doresc sã ajungã prin el la Tatãl ceresc.

Suntem conºtienþi cã nu putem ajunge la Tatãl dacã nu-i urmãm poruncile, mai ales porunca lãsatã moºtenire, aceea a iubirii. Aceasta ne cere Isus, aceasta este voinþa lui Dumnezeu. „Dacã mã iubiþi, pãziþi poruncile mele, iar eu îl voi ruga pe Tatãl, ºi alt Apãrãtor vã va da vouã, ca sã fie cu voi pentru totdeauna. El este Duhul adevãrului pe care lumea nu poate sã-l primeascã, pentru cã nu-l vede ºi nici nu-l cunoaºte; însã voi îl cunoaºteþi, pentru cã rãmâne la voi ºi pentru cã este în voi (In 14, 15-17). Aºadar, nouã ni s-a arãtat calea ce trebuie urmatã, ni s-a dat un Salvator, ni s-au dat porunci pe care trebuie sã le þinem ca sã rãmânem în Cristos, cãci numai aºa putem aduce roade multe în via Domnului, ni s-a trimis Duhul Sfânt ca niciodatã sã nu fim singuri, ni s-a arãtat în mod clar ce trebuie sã facem ca sã trãim permanent în iubirea lui Dumnezeu. Ce ne reþine oare în a-l urma cu adevãrat pe Cristos care ne pregãteºte pentru locuinþa eternã?

iulie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 25

nOUTÃÞI EDITORIALE Discursuri ºi omilii cu ocazia vizitei în România: 7-9 mai 1999 Ioan Paul al II-lea, Ed. „Presa Bunã, 2009, ISBN 9738191-97-6, 10x14 cm, 100 p., 3,5 lei Vademecum pentru confesori asupra unor teme de moralã legate de viaþa conjugalã Consiliul Pontifical pentru Familie, Ed. „Presa Bunã, 2009, ISBN 9738191-98-3, 10x14 cm, 48 p., 3 lei

Un bãrbat, o femeie ºi dragostea. Curs complet pentru logodnici M. Brunetti º.a, Ed. „Sapientia”, 2009 (ed. a II-a), ISBN 973-847458-2, 14x20 cm, 300 p., 13 lei Lacrimi de iubire ºi înþelepciune Adrian Enãºel, Ed. „Serafica”, 2008, ISBN 9737820-89-1, 190 p., 14x21 cm, 12 lei Dezbinãri. Drumul spre unitatea personalã Anselm Grun, Ed. „Serafica”, 2009, ISBN 9737820-88-4, 152 p., 10x14 cm, 6 lei

Almanahul Presa Bunã 2009 Ed. „Presa Bunã”, 2009, 14x21 cm, 398 p., 15 lei

Lourdes în strãlucirea minunilor sale Alfred Hoppe, Ed. „Presa Bunã”, 2009, ISBN 978973-8191-96-9, 14x21 cm, 178 p., 13 lei Humanae vitae între actualitate ºi provocare: un rãspuns modern la o problemã multisecularã I. Enãºoae (coord.), Ed. „Sapientia”, 2009, ISBN 978-9738980-52-5, 180 p., 17x24 cm, 20 lei Apocalipsul.

O adunare liturgicã interpreteazã istoria Ugo Vanni, Ed. „Sapientia”, 2009, ISBN 973-898032-7, 14x21 cm, 176 p., 14 lei

Apostolii ºi primii discipoli ai lui Cristos. La originile Bisericii Benedict al XVI-lea, Ed. Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureºti, 2009, ISBN 973-1891-06-4, 13x20 cm,, 128 p., 9 lei Materialele, în limita stocului disponibil, pot fi procurate prin comandã: • prin poºtã: Librãria Presa Bunã, Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064 – Iaºi; • prin fax: 0232/211527; • prin telefon: 0232/212003, interior 67: – luni-vineri: orele 10.00-18.00; • prin e-mail: libraria@ercis.ro; • prin internet: www.ercis.ro/libraria În cel mult 15 zile veþi primi acasã coletul poºtal pe care îl veþi achita la ridicare. În preþurile specificate nu sunt incluse taxele poºtale.

Eventualele modificãri ale preþurilor, precum ºi apariþia lucrãrilor aflate în pregãtire, vor fi anunþate prin intermediul revistei „Lumina creºtinului”. Înainte de a comanda cãrþile dorite vã puteþi interesa prin telefon de noile modificãri de preþuri sau puteþi consulta de pe sit la adresa http://www.ercis.ro/libraria/oferta.asp.

26 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2009

Concurs

Citeºti ºi câºtigi

datã la douã luni aveþi poO sibilitatea de a câºtiga o carte. Trebuie doar sã rãspundeþi corect la întrebarea de mai jos. Rãspunsul poate fi gãsit în articolele din numãrul trecut al revistei. Se acordã douã premii prin tragere la sorþi. Trimiteþi prin poºtã pe adresa de la pag. 2, prin fax: 0232/211527 sau prin e-mail: editor@ercis.ro rãspunsul, adresa dv. completã ºi, eventual, numãrul de telefon la care puteþi fi contactat. Participã la concurs rãspunsurile care vor ajunge la redacþie pânã la 15 august. Numele câºtigãtorilor se vor anunþa în revista din luna septembrie.

Întrebarea Cine ºi când a înfiinþat Episcopia Romano-Catolicã de Iaºi?

Premiul Predicarea credinþei prin caritate Cartea prezintã optica fericitului Giacomo Cusmano în privinþa slujirii sãracilor, cel care a fondat ºi Congregaþia „Surorile Slujitoare ale Sãracilor” ºi care a spus: „Vreþi sã îl vedeþi pe Isus? Priviþi-i pe sãraci: ei sunt ca un alt sacrament, pentru cã în persoana sãracului este ascuns Isus”.

Câºtigãtorii din luna mai Au fost primite 14 rãspunsuri corecte ºi 5 rãspunsuri greºite. În urma tragerii la sorþi, au câºtigat: Lucia Cojan (Nisiporeºti) ºi Andrei Theodora (Huºi), care vor primi câte un cd mp3 cu Scrisorile sfântului Paul, realizat de Oficiul pentru Comunicaþii Sociale.

Anul Sfintei Preoþii Orizontal: 1) Perioada 19 iunie 2009 – 19 iunie 2010 va oferi ocazia de a redescoperi importanþa acestui sacrament ºi de a promova vocaþiile la slujirea primitã prin hirotonire (art.) – Inscripþia de pe cruce. 2) Strigãt de durere – Sfântul paroh de Ars (1786-1859), pe care papa Benedict al XVI-lea îl propune în Anul Sfintei Preoþii ca model luminos de pãstor, dedicat pe deplin slujirii Bisericii (Ioan Maria…).

3) Sistemul de Gospodãrire a Apelor (abr.) – Talaz – Cod! 4) Obiºnuinþã – Funie groasã. 5) Protejat – Oraº în Belgia. 6) Trib arab – În alveolã! – „Network Research Group” (abr.). 7) Sacramentul ce constituie „centrul ºi rãdãcina întregii vieþi a preotului” (OT 14). 8) Studiul Naþional de Audienþã (abr.) – Final încântãtor! – Leºin! 9) Vrednic – Îmbrãþiºat cu bucurie de cãtre slujitorii hirotoniþi, acest semn al dãruirii totale faþã de Dumnezeu ºi faþã de Bisericã „vesteºte în chip strãlucit împãrãþia lui Dumnezeu” (CBC, nr. 1579). 10) Una lângã alta! – Greºitã în sine! – Iscusite (reg.). 11) Jertfa Noului Testament în care Cristos, sub speciile pâinii ºi ale vinului, se jertfeºte Tatãlui sãu prin mâinile preotului (art.). 12) Lãcaºuri destinate cultului divin, în folosul unei comunitãþi sau al unui grup

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

de credincioºi – Acþiunea Tinerilor Catolici (abr.).

Vertical: 1) … vobis (25 martie 1992), exortaþia apostolicã în care papa Ioan Paul al II-lea a ilustrat „legãtura ontologicã” prin care preotul este unit cu Cristos (2 cuv.). 2) Prioritate în viaþa spiritualã a preotului, prin intermediul cãreia el este unit în mod intim cu Cristos (art.). 3) Unul dintre patriarhi, considerat „pãrintele celor care cred” – Notã muzicalã. 4) Ovidiu Varga – Literã greceascã – Zeiþa rãzboiului ºi a vânãtorii în Egiptul antic.

5) Cel mai înalt podiº din lume, situat în S-V Chinei – Ultima hirotonire! – În apostolat! 6) Poftim! – A coase pe margini – Sitã.

7) Autoritatea Naþionalã a Vãmilor (abr.) – Probe – Ultimele celebrãri! 8) Þesãturã orientalã – Medici specialiºti în otiatrie.

9) Localitate în Rusia – Localitate în India. 10) New York (abr.) – A celebra douã Liturghii în aceeaºi zi, având în vedere acþiunea aceluiaºi preot – Condiment picant. 11) „Congregaþia pentru…”, dicaster din cadrul Curiei Romane, cãreia papa i-a încredinþat misiunea de a promova în Anul Sfintei Preoþii diferite iniþiative menite sã evidenþieze rolul

ºi misiunea preotului în Bisericã ºi în societate – Abandonat.

12) „Favoruri” speciale acordate de Penitenþiaria Apostolicã în timpul Anului Sfintei Preoþii.

Dicþionar: NIEL, RIAT, OCOSE, NEIT, NAC, IELAN, IRICH. Pr. Emanuel Imbrea Rãspuns la rebusul „Pe urmele sfântului Paul” din numãrul trecut: 1) TARS – DAMASC; 2) RUSINE – ABEL; 3) ORAL – CACICA; 4) IA – ASA – ENOS; 5) A – P – PD – LE; 6) NEAPOLE; 7) AOR – PNA – P; 8) LACOMIE – PBE; 9) T – AN – TRATAT; 10) AU – EGAL – OAR; 11) ROMA – TEMPLU. Rezolvarea criptografiei „Prin mijlocirea ta...” din numãrul trecut: SF – IN – TE – AN – TO – AN – EM – ARE – S – TE – MIC – RE – D – IN – T – A – IN – T – ARE – S – TE – MI – S – PE – RAN – TA – DE – SAV – AR – S – ES – TE – MII – U – BI – RE – A – IN – D – OM – NUL.

Pentru susþinerea Editurii „Presa Bunã” au contribuit Parohiile: Adjudeni, 1.300 lei; Arini, 395 lei; Bacãu „Fericitul Ieremia”, 1.300 lei; Bacãu „Sfânta Cruce”, 1.525 lei; Bacãu „Sfântul Nicolae”, 4.780 lei; Baraþi, 380 lei; Bãluºeºti, 220 lei; Bãlþaþi, 130 lei; Bârgãuani, 410 lei; Bijghir, 550 lei; Botoºani, 484 lei; Buhonca, 155 lei; Buruieneºti, 830 lei; Butea, 810 lei; Câmpulung Moldovenesc, 48 lei; Chetriº, 160 lei; Cireºoaia, 630; Ciugheº, 400 lei; Cleja I, 215 lei; Corhana, 180 lei; Dancu, 70 lei; Dãrmãneºti, 370 lei; Dofteana, 310 lei; Faraoani, 470 lei; Fãlticeni, 110 lei; Focºani, 550 lei; Focuri, 100 lei; Frumoasa, 500 lei; Galaþi, 790 lei; Galbeni, 445 lei; Gioseni, 400 lei; Gura Humorului, 445 lei; Hãlãuceºti, 500 lei; Huºi „Naºterea Sfintei Fecioare Maria”, 778 lei; Huºi „Sfântul Anton”, 1.425 lei; Iaºi „Sfântul Anton”, 500 lei; Iaºi „Sfânta Tereza”, 550 lei; Iugani, 560 lei; Izvoarele, 491 lei; Lespezi, 730 lei; Lilieci, 227 lei; Luncaºi, 383 lei; Mãrgineni, 930 lei; Moara, 200 lei; Nicolae Bãlcescu, 935 lei; Nicoreºti, 320 lei; Oituz, 670 lei; Oneºti I, 1,106 lei; Oþeleni, 360 lei; Paºcani, 470 lei; Pârgãreºti, 134 lei; Piatra Neamþ „Sfântul Iosif”, 1.010 lei; Podu Iloaiei, 120 lei; Poiana Micului, 430 lei; Poiana (Negri), 470 lei; Rãchiteni, 420 lei; Rãdãuþi, 350 lei; Rãducãneni, 600 lei; Roman „Fericitul Ieremia”, 100 lei; Roman „Inima Neprihãnitã a Mariei”, 910 lei; Rotunda, 350 lei; Roznov, 200 lei; Sagna, 1.100 lei; Satu Nou (BC), 280 lei; Satu Nou (NÞ), 270 lei; Sãbãoani, 1.110 lei; Siret, 450 lei; Somuºca, 155 lei; Suceava, 900 lei; ªcheia, 213 lei; ªtefan cel Mare, 175 lei; Târgu Frumos, 90 lei; Târgu Ocna, 330 lei; Tãmãºeni, 1.200 lei; Tomeºti, 100 lei; Traian (BC), 450 lei; Trebeº, 450 lei; Tuta, 775 lei; Valea Mare, 411 lei; Valea Micã, 300 lei; Vatra Dornei, 460 lei; Vãleni, 145 lei; Vizantea, 173 lei; Seminarul „Don Orione” – Iaºi, 61 lei.

Zile de reculegere pentru tineri (Izvoare – Bacãu, 22-24 mai)

Întâlnire vocaþionalã pentru tineri (Roman, 24 mai)

Vizita în Bucovina a arhiep. Józef Kowalczyk, nunþiu în Polonia (29-30 mai)

Profesiune perpetuã în Institutul „Slujitoarele lui Cristos, Marele Preot” (Bacãu, 2 iunie)

Sãrbãtoarea Copiilor (Gherãeºti, 6 iunie)

Sesiunea Oficiului pentru Pastoraþia ªcolarã ºi Predarea Religiei în ªcoli (Iaºi, 6 iunie)

Exerciþii spirituale pentru Fecioarele Consacrate (Traian, 10-12 iunie)

Procesiune în sãrbãtoarea Trupul ºi Sângele Domnului (Iaºi, 14 iunie)