ISUS, prietenul copiilor Anul XXX, nr. 3 (115) septembrie 2020 Revistã trimestrialã pentru copii a Diecezei Romano-Catolice de Iaºi Prima apariþie: decembrie 1991
Adresa: Redacþia „Isus, prietenul copiilor” Bd. ªtefan cel Mare, 26 700064- Iaºi Tel. + fax: 0232/211527 E-m mail: editor@ercis.ro Colectivul de redacþþie: pr. Adrian Blãjuþã, pr. Cristian Diac, sr. Lenuþa Bãcãoanu, Lãcrãmioara Boroº, Ovidiu Biºog Tehnoredactare: ing. Silviu Dogariu ISSN: 1453-4 4010 Preþul: 2,5 lei Cum mã abonez? Pentru abonamente, achitaþi contravaloarea prin mandat poºtal sau persoanei prin care revista ajunge la voi. Prin mandat poºtal, plata se va efectua pe adresa: Bãcãoanu Lenuþa, Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064-Iaºi. Pe mandatul poºtal, la rubrica „Loc pentru corespondenþã”, specificaþi: „Pentru abonamente”. Notaþi numãrul de abonamente ºi adresa voastrã exactã. Costul unui abonament pe anul 2021: personal = 18 lei; colectiv (peste 10, de obicei prin parohii) = 10 lei. Contul bancar deschis la BCR IAªI ASOCIAÞIA PRESA BUNÃ RO86 RNCB 0178 1677 1135 0002
DA, doresc ...... abonament(e) Nume, prenume: _______________ _____________________________ Str. __________________________ Nr. __ Bl. ___ Sc. __ Et. __ Ap. ___ Loc. ______________ Cod _______ Judeþ _______ Tel. _____________ Am plãtit_____________ lei în data de __________ cu mandatul poºtal (ordinul de platã) nr. ____________
Aºteaptã Aºteaptã fiecare ceas, Priveºte-n fiecare zare, Ascultã fiecare glas, Cã nu ºtii Domnul când þi-apare. Deschide uºa ta oricui, Dã-þi pâinea ta oricui þi-o cere; Oricui þi-aºteaptã mila, du-i Fãrâma ta de mângâiere. Cãci, dupã ce primeºti sau dai Sau saturi sau îmbraci cu milã, Vei auzi cerescul grai De dupã faþa cea umilã. ªi nu-i mai sfânt fior ºi nu-s Trãiri mai binecuvântate Decât când vezi cã lui Isus I le-ai fãcut aceste toate. Traian Dorz
Geneza 9,8-15 Dupã potop, Dumnezeu a spus lui Noe ºi fiilor sãi: „Iatã, eu închei un legãmânt cu voi, cu toþi urmaºii voºtri ºi cu toate vieþuitoarele care sunt cu voi: cu pãsãrile, cu animalele ºi cu toate fiarele pãmântului care sunt cu voi ºi cu toate vietãþile care au ieºit din corabie. Fac un legãmânt cu voi, cã nicio fãpturã nu va mai fi nimicitã de apele potopului ºi nu va mai veni potop ca sã pustiascã pãmântul.” ªi Dumnezeu le-a zis: „Iatã semnul legãmântului, pe care-l fac între mine ºi voi ºi între toate vieþuitoarele care sunt cu voi, pentru toate neamurile de oameni în veci: Curcubeul meu, pe care l-am aºezat în nori, el va sluji ca semn al legãmântului dintre mine ºi pãmânt. Când voi strânge nori deasupra pãmântului, curcubeul se va arãta în nori; eu îmi voi aduce aminte de legãmântul dintre mine ºi voi ºi toate vieþuitoarele de orice fel; ºi apele nu vor mai produce potopul care nimiceºte toate fãpturile”.
Mesajul episcopului
Un nou an ºcolar Dragi copii, Luna septembrie înseamnã pentru voi începutul unui nou an ºcolar. Unii se bucurã, alþii se întristeazã. Se bucurã cei care vor sã ajungã mari în viaþã; se întristeazã cei leneºi, care se mulþumesc cu puþin în viaþã. Trebuie sã ºtiþi cã este o vorbã în popor care zice aºa: „Ai carte, ai parte; nu ai carte, nu ai parte”. Biserica, þara, omenirea au nevoie de oameni cu carte. Numai aºa îºi pot asigura un viitor fericit. A merge la ºcoalã ºi a învãþa sârguincios trebuie sã fie preocuparea voastrã permanentã, sub îndrumarea pãrinþilor, a educatorilor, a învãþãtorilor ºi a profesorilor voºtri. Dar mai este ceva foarte important: sã îmbinaþi învãþãtura cu rugãciunea. Când mergeþi ºi veniþi de la ºcoalã, faceþi semnul crucii ºi o rugãciune. La fel sã faceþi când începeþi sã vã pregãtiþi temele acasã ºi când le terminaþi. Desigur, nu va fi totdeauna uºor ºi plãcut. Uneori, pãrinþii sau profesorii vor fi nevoiþi sã ia mãsuri mai severe pentru a vã face sã învãþaþi, dar voi nu trebuie sã-i dispreþuiþi pentru aceasta. Când veþi fi mari, vã veþi bucura cu siguranþã. Sunt ºi situaþii în care unii copii nu învaþã decât de fricã, având pãrinþii foarte severi. Spre exemplu, se spune despre un copil cã, fiind îndemnat de câþiva colegi sã o lase mai încet cu învãþatul ºi sã meargã cu ei la fumat, acesta le-a zis:
– Când am fost ultima datã cu voi la fumat, m-au durut foarte tare urechile, nici nu am putut dormi! – Cum sã te doarã urechile pentru cã ai fumat?! – Eei, ºi încã cum! Dacã aþi fi vãzut cum mi le rãsucea tata! Pedeapsa primitã de la tata l-a ajutat sã nu se deprindã cu fumatul, pentru cã este foarte dãunãtor sãnãtãþii, ºi sã vinã acasã la timp ca sã-ºi facã temele. ªi a ajuns mare în viaþã. Acum este recunoscãtor tatãlui ºi-i mulþumeºte pentru pedeapsa pe care i-a dat-o cândva. Vã doresc, dragi copii, sã iubiþi cartea, sã vã feriþi de prieteniile pãcãtoase, sã-i preþuiþi ºi sã-i iubiþi pe pãrinþii ºi pe profesorii voºtri, chiar dacã sunt mai severi, sã vã rugaþi zilnic pentru ei, iar voi sã vã daþi tot interesul ca sã ajungeþi mari în viaþã sub îndrumarea lor. Sã vã rugaþi ºi pentru mine, cã ºi eu mã rog zilnic pentru voi. Dumnezeu sã vã binecuvânteze! Al vostru tãtic spiritual care vã iubeºte mult,
ISUS, prietenul copiilor – 3/115
? Episcopul Iosif 3
Scriptura ºi viaþa
Arca lui Noe (V) Binecuvântat sã fii, Doamne, pentru cã ne dai ca hranã roadele pãmântului!
Dumnezeu ne încredinþeazã creaþia, însã ne interzice sã ucidem vreo fiinþã umanã, cãci viaþa omului nu ne aparþine nouã: ea este în mâinile sale.
Dacã ne purtãm urât, Dumnezeu va distruge din nou totul?
ªi acum ascultaþi-mã bine!
Nu, Dumnezeu a promis cã el nu va mai aduce niciodatã potopul. Cu noi a fãcut o alianþã.
Priveºte, Noe! Un curcubeu!
4
ISUS, prietenul copiilor – 3/115
Acest curcubeu reuneºte cerul cu pãmântul. De fiecare datã când Dumnezeu va vedea curcubeul în mijlocul norilor îºi va aminti de aceastã alianþã pe care a stabilit-o cu toate fiinþele vii!
Astfel s-a reluat viaþa pe pãmânt, dupã cum ne povesteºte Biblia. De acum înainte, oamenii ºtiu cã Dumnezeu va fi mereu alãturi de ei. ISUS, prietenul copiilor – 3/115
5
Dupã ploaie, speranþa! Aceastã poveste din Biblie ne vorbeºte despre rãul pe care ºi-l pot face oamenii ºi de felul în care ei îºi imagineazã cã se poartã Dumnezeu.
De ce aºa de mult rãu? Cu mult timp în urmã, autorii acestei relatãri au constatat cu tristeþe cã violenþa ºi rãul erau prezente în lume dintotdeauna. Ei s-au întrebat din ce cauzã ºi, mai ales, de ce Dumnezeu nu îi pedepseºte pe rãufãcãtori. Scriind aceastã poveste, era felul lor de a se întreba asupra rãului ºi asupra celor care sunt rãspunzãtori de el. Porumbelul care aduce în ciocul lui o ramurã de mãslin anunþã sfârºitul mâniei lui Dumnezeu. Mai târziu, porumbelul ºi mãslinul au devenit simboluri ale pãcii.
De la un Dumnezeu al rãzbunãrii la un Dumnezeu al iubirii Avem cu toþii în gând o anumitã imagine a lui Dumnezeu… care se schimbã pe mãsurã ce înaintãm în cunoaºtere. La fel este ºi în Biblie! Dumnezeu se reveleazã puþin câte puþin poporului evreu ºi imaginea pe care acesta o are despre Dumnezeu evolueazã. La fel ºi aici, povestea începe prin a ne arãta un Dumnezeu rãzbunãtor a cãrui mânie vrea sã distrugã totul, dar… se terminã cu un Dumnezeu al iubirii care decide sã aibã încredere în oameni ºi sã-i iubeascã dincolo de rãul pe care îl fac.
O furtunã plinã de speranþã Creºtinii citesc istoria lui Noe legând-o de moartea ºi învierea lui Isus. Ca în cazul lui Noe, rãul ºi moartea sunt prezente, dar speranþa ºi viaþa sunt învingãtoare. Astfel, dacã viaþa pare uneori înecatã de potop (depresii, frici, pãrãsire), speranþa trebuie sã-i permitã fiecãruia sã înainteze. (Sfârºit) („Filoteo”, 207/2011, p. 30-33)
6
ISUS, prietenul copiilor – 3/115
Istorioare interesante
Sfântul Francisc din Assisi (V) Cãutaþi de muncã? Ajutaþi-mã la secerat, cã vine ploaia!
Nu, nu bani! Poftim! Meritaþi o Daþi-ne doar ceva rãsplatã! de mâncare ºi ceva pentru dormit! Oh, de ce? Dar voi nu aveþi nicio locuinþã!
Primãvara Fraþii mei, mi-aº Curând... Aºadar, vreþi anului dori sã merg la Papa sã trãiþi în 1209 Inocenþiu al III-lea, Dar sãrãcia cea mai pentru a ne prezenta e prea purã? Da. ºi a-i cere aprobarea dificil! E important cu privire la regula ca ºeful Bisericii sã noastrã de viaþã! ne susþinã!
Nu! Pentru a fi liberi ºi fericiþi în întregime, nu vrem sã posedãm nimic!
Nu o vor face niciodatã! ªi apoi, priviþi cum sunt îmbrãcaþi!
Atunci, la drum spre Roma! Noaptea trecutã am visat un bãrbat care repara o bisericã ale cãrei ziduri aproape se prãbuºeau.
Mergi ºi continuã Acest om eºti tu, Francisc! sã trãieºti evanghelia împreunã cu Te numesc ºeful fraþii tãi! ordinului tãu.
ISUS, prietenul copiilor – 3/115
7
Ce a urmat ?
Când Francisc devine Sfântul Francisc Francisc a murit la 3 octombrie 1226, la 45 de ani. La doi ani dupã moartea sa a fost proclamat sfânt. Papa a dispus sã fie construitã o bazilicã în cinstea lui la Assisi, în Italia. Mulþimi de oameni vin din toatã lumea ca sã se roage aici.
Misiunea ªi astãzi mulþi oameni urmeazã exemplul Sfântului Francisc: bãrbaþii în comunitãþile franciscane sau capucine, iar femeile la clarise sau surorile franciscane. Toþi trãiesc în comunitãþi mici, fãrã a avea multe lucruri, asemenea lui Francisc. Ziua le este împãrþitã între rugãciune ºi angajarea în favoarea persoanelor în nevoi.
Chiar ºi în Bronx Existã franciscani chiar ºi în Bronx, un cartier din New York (SUA) unde existã multã violenþã ºi mizerie. Ei oferã un loc de înnoptare pentru cei fãrã adãpost, o reºedinþã pentru foºtii drogaþi ºi o clinicã pentru cei care nu au mijloacele necesare pentru o îngrijire medicalã.
(Sfârºit)
(„Filoteo”, septembrie 2009, p. 30-31)
8
ISUS, prietenul copiilor – 3/115
Aºa scriu copiii
Cine îmi este prieten? „Vin la bisericã sã particip la catehezã ºi la Sfânta Liturghie, pentru cã aici ºtiu cã voi gãsi prieteni buni. Un prieten bun se cunoaºte atunci când renunþã la timpul sãu pentru a fi de ajutor. Isus este pentru mine cel mai bun prieten, pentru cã a renunþat la viaþa lui ca sã ne ierte de pãcate ºi sã ne mântuiascã. ªi eu vreau sã-mi arãt recunoºtinþa pentru tot ce a fãcut pentru mine încercând sã fiu cuminte ºi ascultãtor.” (Emanuel Ferenþ, Dãrmãneºti) „Eu îmi fac prieteni datoritã unor întâmplãri, printr-un alt prieten sau cunoºtinþã, sau pur ºi simplu mã bag în seamã cu acea persoanã. Am peste zece amici, dar prieteni adevãraþi am doar cinci. Unul dintre ei ºi cel mai bun este Isus. Pentru el ºi pentru ceilalþi eu aº plânge, aº râde, aº glumi, aº spune adevãrul, le-aº fi alãturi aºa cum ºi ei ar face aceleaºi lucruri. Un prieten bun trebuie sã te ajute la bine ºi la greu, sã-þi fie alãturi mereu, sã nu te uite, sã nu te mintã, sã nu te trãdeze ºi sã nu îþi ascundã lucruri etc.” (Francesca Pascal, Huºi) „Prietenii adevãraþi sunt greu de gãsit, asta ºtim cu toþii. Dar, dacã vrei sã-þi gãseºti unul, fii sigur cã vei reuºi doar dacã eºti ºi tu unul de încredere! Isus este sigur un prieten adevãrat. El nu te lasã la greu, cum de altfel o mai fac unii dintre prietenii tãi... prieteni falºi. Sã nu îl laºi nici tu la greu pe Isus! Sã nu fii un prieten fals! În momentele fericite din viaþa ta nu trebuie sã uiþi
de acest Prieten, ci, din contrã, sã-i împãrtãºeºti bucuria ta, mergând la bisericã. Aº vrea sã termin cu un citat, citatul meu preferat: Nu e niciun miracol sã ai un milion de prieteni. Miracolul e sã ai un prieten care sã stea alãturi de tine când milioane de oameni sunt împotriva ta!” (Andra Robu, Sãbãoani) „Prietenia este lucru sfânt. Dacã te-ai împrietenit cu Dumnezeu, atunci poþi fi prieten cu oricine. Am cunoscut persoane bune la suflet, dar ºi rele la suflet. Cele bune o sã se comporte frumos cu tine, cele rele o sã te jigneascã ºi o sã te facã sã regreþi cã le ai ca prieten. Noi, copiii, ne împrietenim prin lucruri simple: jocuri, participarea la Sfânta Liturghie, chiar mâncând o îngheþatã.” (ªtefania Martin, Bahna) „Îmi fac prieteni copiii cu care mã joc ºi pe colegii mei. Prietenul meu cel mai bun este Andrei. Un prieten bun ºi adevãrat trebuie sã fie sincer ºi bun cu mine. Am cam zece prieteni. Eu îmi ajut prietenii la nevoie, iar ei mã ajutã pe mine.” (ªtefan Burlacu, Iaºi)
ISUS, prietenul copiilor – 3/115
9
Sã cunoaºtem
Sãrbãtorile sfinþilor Sfinþii sunt prietenii lui Dumnezeu. Ei mijlocesc pentru noi haruri. În calendarul creºtin sunt urmãtoarele categorii de celebrãri în cinstea lor: solemnitãþi, sãrbãtori, comemorãri obligatorii (marcate în calendar cu douã steluþe – **) ºi comemorãri facultative (marcate cu o steluþã – *). lui Isus, Înainte-mergãtorul lui, care Solemnitãþi „a venit ca sã dea mãrturie despre Sfântul Iosif este luminã, ca sã-i pregãteascã Domnului tatãl purtãtor de un popor desãvãrºit”. Pãrinþii lui se grijã al lui Isus ºi numeau Zaharia ºi Elisabeta. Ioan a soþul Sfintei Fecioare fost cel care l-a botezat pe Isus în râul Maria. De meserie Iordan. era tâmplar. La înSfinþii Petru ºi Paul sunt sãrbãtoriþi ceputul Sfintei Liturla 29 iunie, când Biserica implorã de ghii din ziua dedicatã la Dumnezeu „mângâiere ºi ajutor prin lui, preotul spune: „Iatã mijlocirea” lor. Sfântul Petru a fost ales slujitorul credincios ºi înþelept pe care Domnul l-a aºezat în fruntea fa- de Isus sã fie conducãtor al Bisericii. miliei sale!” Este patronul Bisericii Sfântul Paul, numit Apostolul neamuUniversale, iar în dieceza noastrã, al rilor, a predicat evanghelia la pãgâni. Seminarului din Iaºi. Este sãrbãtorit Amândoi au murit la Roma ca martiri: Sfântul Petru rãstignit cu capul în la 19 martie. Buna-Vestire ne aminteºte de mesajul jos, iar Sfântul Paul, prin decapitare. Adormirea Maicii Domnului este adus din partea lui Dumnezeu de cãtre îngerul Gabriel: „Nu te teme, Marie, solemnitatea care îi invitã pe creºtini sã pentru cã ai aflat har la Dumnezeu! o cinsteascã pe Sfânta Fecioarã Maria, Vei zãmisli ºi vei naºte un fiu ºi-l vei care a fost ridicatã la cer cu trupul ºi cu numi Isus” (Lc 1,30-31). Auzim ºi rãs- sufletul, dupã încheierea vieþii pãmânpunsul Sfintei Fecioare Maria: „Iatã slu- teºti. În Dieceza de Iaºi sunt 15 biserici jitoarea Domnului: fie mie dupã cuvântul care au hramul la 15 august. În aceastã tãu!” (Lc 1,38). În întreaga Bisericã, la zi, la Sanctuarul de la Cacica vin catolici ºi la ortodocºi, Buna-Vestire mulþi pelerini ca sã venereze icoana se celebreazã la 25 martie. (copie) a Sfintei Fecioare Maria de la Naºterea lui Ioan Botezãtorul este Czestochowa. o solemnitate comunã a Bisericii Toþi Sfinþii este solemnitatea pe care creºtine ºi se celebreazã la 24 iunie. o avem în calendar la 1 noiembrie. Sfântul Ioan Botezãtorul este veriºorul În aceastã zi, noi ne amintim de toþi 10
ISUS, prietenul copiilor – 3/115
Desene de Dominik Gabriel Avasiline
prietenii noºtri sfinþi: copii, tineri, bãtrâni, taþi, mame, cãlugãriþe, cãlugãri, preoþi sau episcopi, cunoscuþi sau necunoscuþi, care sunt în paradis. Implorãm de la Dumnezeu, prin mijlocirea lor, harul pentru o viaþã frumoasã ºi dobândirea mântuirii sufletului. Solemnitatea Neprihãnita Zãmislire este trecutã în calendar la 8 decembrie. Biserica ne învaþã cã Sfânta Fecioarã Maria a fost feritã de pãcatul strãmoºesc, este plinã de har ºi curatã întru Comemorãrile facultative Acestea îi privesc pe sfinþii ºi feritotul la trup ºi la suflet. ciþii care au o importanþã deosebitã pentru o anumitã Sãrbãtorile Sunt închinate celor 12 apostoli ºi Bisericã localã. În celor doi evangheliºti care nu au fost Dieceza de Iaºi sunt apostoli: Marcu ºi Luca. De asemenea, ridicaþi la cinstea sunt amintiþi sfinþii care sunt numiþi altarelor cu titlul de patroni spirituali ai Europei: Ecate- fericit sau fericitã ºi rina din Siena, Benedict, Brigitta, Ciril au ca loc de pelerinaj ºi Metodiu, Tereza în memoria lor: FeBenedicta a Crucii. ricitul Ieremia VaDe asemenea ºi sfin- lahul (sanctuarul din þii: Laurenþiu, ªtefan Oneºti), Fericitul epis(primul martir), Ar- cop martir Anton Durcovici (muzeul de hanghelii Mihail, Gabriel ºi Rafael, Pruncii nevinovaþi. Acestora li se adaugã sãrbãtoarea Naºterea Sfintei Fecioare Maria, pe care o gãsim în calendar la 8 septembrie.
Comemorãrile obligatorii Sunt în numãr de 66. Cele mai cunoscute comemorãri sunt: Îngerii pãzitori, sfinþii Anton de Padova, Francisc din la Catedrala „Sfânta Feciorã Maria, ReAssisi, Filip Neri, Dominic, Monica, ginã” din Iaºi) ºi Fericita Veronica Antal Augustin, Tereza a Pruncului Isus, Ioan (biserica ºi cimitirul din Nisiporeºti). Bosco. Pagini realizate de Lãcrãmioara Boroº ISUS, prietenul copiilor – 3/115
11
Concurs
Sã-i scriu lui Isus… n preajma Crãciunului, oamenii Îscrisori obiºnuiau altãdatã sã-ºi trimitã sau cãrþi poºtale. Astãzi acest lucru nu mai este atât de întâlnit, oamenii preferând telefonul ºi SMS-ul pentru a transmite gânduri ºi urãri celorlalþi. Vã invitãm totuºi, dragi copii, sã-i scrieþi lui Isus câteva rânduri în care sã-i spuneþi direct ce anume vã place mai mult din toatã descrierea naºterii lui ºi sã-i mãrturisiþi ce aºteptaþi voi de la oamenii mari.
Compunerea voastrã poate avea 170-200 de cuvinte. Bineînþeles cã vor fi acordate premii pentru cele mai frumoase gânduri pe care reuºiþi sã le scrieþi pruncului Isus. Aºteptãm compunerile voastre pânã la 15 noiembrie, nu mai târziu! Premiile pentru acest concurs vor fi: un Pruncuºor ºi ornamente de brad (inclusiv dulciuri) la premiul I; o icoanã cu Sfânta Familie ºi un joc la premiul II; un calendar de Advent ºi un îngeraº la premiul III. Câºtigãtoarele concursului „Amintiri din vacanþã” sunt: Daria-Rita ºi Amalia Vârgã (Sãbãoani). 12
Amintiri din vacanþã „Vacanþa aceasta a fost diferitã de celelalte din cauza unui virus care ne-a oprit de la multe activitãþi în grup. Ne-am întristat cã nu am putut sã ne vedem cu colegii la sfârºitul anului ºcolar, sã avem campus sau sã mergem în excursii. Totuºi ne-am distrat mai mult cu pãrinþii, în grupuri mici sau la activitãþile on-line, ºi a fost important cã am putut merge la bisericã. Am citit cãrþi, am vizionat filme, am ajutat-o pe mama la treburi ºi ne-am jucat cu surioara mai micã. A venit o veriºoarã din Italia ºi am petrecut mult timp împreunã. Ne-am pus creativitatea în comun ºi am inventat tot felul de jocuri în curte sau grãdinã. Cãþeluºa noastrã a avut pui ºi ne-am jucat mult cu ei. Chiar dacã este vacanþã, nu am uitat de Isus, am fost la bisericã, ne-am rugat, am fãcut fapte bune, am vizitat bunicii ºi prietenii. Mama ne-a explicat importanþa rugãciunii mai ales acum, când vedem agravarea situaþiei de sãnãtate în lume. Am înþeles cã diferit nu înseamnã neapãrat rãu ºi cã putem transforma anumite lucruri spre beneficiul nostru. Cel mai frumos lucru în aceastã vacanþã e cã am putut vedea soarele pe cer ºi ne-am bucurat de razele lui cãlduroase!” Daria-Rita ºi Amalia Vârgã (Sãbãoani)
ISUS, prietenul copiilor – 3/115
Rebus. Jocuri. Glume
Rebus cu ghicitori (XXV) 1) Care gâscã n-are viaþã/ ªi pe apã se rãsfaþã? 2) Nu e tren, nu e maºinã,/ Dar aleargã tot pe ºinã/ ªi te duce când îl iei/ Tot oraºul, dacã vrei. 3) Seamãnã cu un vapor/ ªi merge tot cu motor,/ Dar când pleacã-n depãrtare,/ El se lasã încet în mare/ ªi strãbate calea toatã,/ Fãcând drumul pe sub apã. 4) Douã roate-n lanþ legate/ Duc iute un om în spate. 5) Sub o ladã mare, mare,/ Se vãd patru surioare;/ Toate-odatã se pornesc/ ªi-mpreunã se opresc. 6) Care casã zburãtoare/ Se ridicã pân’ la soare? 7) O cãruþã mare, grea,/ Netrasã de boi ºi cai,/ Carã tot ce pui în ea. 8) O maºinã zburãtoare,/ Cu elicea pe spinare. 9) Care casã plutitoare/ Peste mãri e cãlãtoare? 10) Un vultur voinic, de fier/ Poartã oameni sus, pe cer. 11) Camerã pe groase roate/ Duce cãlãtori în spate/ În oraº ºi în afarã,/ Chiar ºi în întreaga þarã. 12) ªir de camere pe roate/ Fuge pe ºine cât poate.
Un copil intrã într-un magazin. – Bunã ziua! Aveþi ochelari? – Pentru soare? – Nu, nu, pentru mine!
La o dezlegare corectã, pe verticala A-B, marcatã cu raster, veþi descoperi rãspunsul la urmãtoarea ghicitoare: Adesea o facem din hârtie,/ Iar ea pluteºte pe apa argintie./ Pescarii o fac din lemn, pânze ºi sfori,/ Plecând cu ea sã pescuiascã-n zori (3 cuv.). Pr. Emanuel Imbrea
Doi îngeri stau de vorbã: – Cum o sã fie mâine vremea? – Înnourat. – Ah, ce bine! În sfârºit o sã ne putem aºeza! * * * – Ce þi s-a pãrut cel mai greu când ai învãþat sã mergi pe bicicletã? – Pãi..., fãrã îndoialã, copacii ºi zidurile!
ISUS, prietenul copiilor – 3/115
13
Cum mi-am petrecut vacanþa Anul acesta, din cauza pandemiei, campusurile au lipsit în comunitãþile parohiale ale diecezei noastre. Întâlnirile de grup, excursiile, pelerinajele au fost înlocuite cu timpul petrecut în familie, cu jocurile simple, poate ºi cu o cunoaºtere mai bunã a bisericii parohiale. Sã citim câteva feluri de petrecere a vacanþei, împãrtãºite de copii! „Vacanþa aceasta am petrecut-o în mare parte acasã. Fiind acest virus în lume, am stat mai mult în casã. M-am bucurat tare mult cã am putut merge la bisericã, pentru cã sunt ministrant ºi îl ajut pe pãrintele la Liturghie ºi la Rozariu. Ne pare rãu cã nu am putut face campus vara aceasta, dar am fãcut plimbare cu bicicleta, cu rolele...” (Irina Martin, Bahna) „În vacanþa de varã am fãcut ordine în camera mea, m-am tras cu trotineta, am dat copacii cu var, am fãcut baloane ºi am desenat. M-am uitat la desene. Iar seara m-am rugat mereu. M-am uitat pe YouTube la video cu Regele Solomon, David ºi Goliat. Am mai citit cãrþile Fram, ursul polar ºi Din lumea celor care nu cuvântã.” (David Gheþ, Miroslava) „Am avut mult timp pentru plimbãri, distracþie, jocuri ºi lucruri noi. Am fost la pãdure, am fãcut picnic ºi am vizitat un castel. Apoi mi-am vizitat rudele, dar mai ales pe bunica. M-am jucat cu fratele ºi sora mea ºotron,
mãgãruºul, ochita etc. ªi mi-am fãcut timp pentru citit cãrþi de la bibliotecã. Mereu gãsesc ceva de fãcut.” (Alesia Izabela Bacoºcã, Sãbãoani) „Am fost la mare împreunã cu pãrinþii ºi m-am simþit minunat. Mi-am ajutat pãrinþii la treburile casei. M-am jucat cu copiii ºi am încercat sã-mi împart timpul astfel încât sã merg ºi la bisericã ºi sã iau parte ºi la activitãþile educative.” (Elena Maria Cãlugãru, Dãrmãneºti) „În aceastã vacanþã m-am simþit foarte bine. Mulþumesc lui Dumnezeu cã am putut sã fac aceste activitãþi: am putut sã merg la baschet ºi sã mã întâlnesc cu prietenii. Aproape în fiecare zi am citit ºi am scris lecþii. Aproape la o sãptãmânã mi-am fãcut curat în camerã ºi mi-am ajutat familia. Îi mai mulþumesc lui Dumnezeu cã am putut, eu ºi familia mea, sã mergem la mare. Sunt foarte fericit cã am stat cu familia mea!” (Cristian Andrei Nechita, Iaºi)
Dezlegarea jocului „Oraºe vizitate de Sfântul Paul” din numãrul trecut: „Toate îmi sunt îngãduite, dar nu toate îmi folosesc” (1Cor 6,12).
14
ISUS, prietenul copiilor – 3/115
În dialog cu copiii Luca Boroº (Iacobeni): „Care este simbolistica lumânãrii de la Botez?” Pentru celebrarea sacramentului Botezului e nevoie de mai multe lucruri. În primul rând, de apã. Ea nu are voie sã lipseascã! Pe lângã apã, e nevoie de uleiul catehumenilor, de crismã, iar lumânarea pascalã, cea mare din bisericã,
munte pentru acelaºi motiv: rugãciunea. E lesne de înþeles de ce prefera Isus muntele: nu era deranjat de oameni, de zgomote, de agitaþia care este în localitãþi sau în oraºe. Se putea concentra mai bine la gândurile sale. Atunci când ne rugãm, ºi noi avem nevoie de liniºte. Când în jurul nostru e tãcere, atunci se face tãcere ºi în sufletul nostru, iar Dumnezeu ne poate vorbi mai uºor. Gândurile ne sunt, în schimb, împrãºtiate atunci când în jurul nostru se vorbeºte sau oamenii lucreazã. Nu crezi cã este aºa? Apoi, muntele este un loc înãlþãtor: acolo noi admirãm creaþia lui Dumnezeu ºi-i mulþumim pentru tot frumosul din jurul nostru. Avem ºi trebuie sã fie aprinsã ºi aºezatã la locul noi o privire de ansamblu, cam aºa cum botezului. Pãrinþii, la rândul lor, aduc de o are ºi el atunci când vede de sus toate acasã hãinuþa de botez (care poate fi ºi lucrurile deodatã. o pânzã albã) ºi o lumânare mare. Pot Denisa Adam (Bahna): „De ce ar fi mai multe lumânãri. La un moment crea Dumnezeu pe cineva despre care dat, pãrintele rosteºte aceste cuvinte: ºtie cã-l va respinge?” „Primiþi lumina lui Cristos!… Aveþi Întrebarea aceasta dovedeºte cã ai grijã ca acest copil al vostru, luminat ajuns la vârsta adolescenþei, vârsta la de Cristos, sã trãiascã totdeauna ca un care încep întrebãrile mari despre Dumfiu al luminii.” Lumânarea, dupã cum nezeu, lume ºi viaþã. Despre Dumnezeu ai vãzut, nu este aprinsã de cãtre pãrinþi. ºtim cã este atotputernic, dar ºi cã este Ea primeºte luminã de la lumânarea atotºtiutor. El ºtie orice. A creat aceastã pascalã, care este simbol al lui Cristos. lume dinainte ºtiind cã omul va cãdea în Pãrinþii fac bine sã pãstreze aceastã lupãcatul neascultãrii. E adevãrat cã unii mânare, iar la aniversarea Botezului, oamenii îl resping pe Dumnezeu, însã sã o aprindã pentru câteva clipe. Cel o fac doar pentru cã încã nu au putut sã botezat trebuie sã lumineze cu lumina recunoascã în el binele suprem. Respinpe care i-a dãruit-o Isus. Tu prin ce fapte gerea poate însemna ºi refuzul unei crezi cã luminezi? imagini false despre Dumnezeu ºi cãu Maximilian Triºcã (Iaºi): „De ce pre- tarea, chiar ºi inconºtientã, a adevãfera Isus muntele ca loc de rugãciune?” ratului Dumnezeu. E binevenit sã disDe mai multe ori în cele patru evan- cuþi mai multe despre acest subiect cu ghelii ni se spune cã Isus se retrãgea pe un preot. ISUS, prietenul copiilor – 3/115
15
A avea grijã de noi înseamnã
CARITATE
La Sfânta Liturghie vom lãsa un loc liber pentru îngerul pãzitor. (aripile sale mãsoarã aproximativ 2 m)