Revista BeTUI (Septembrie 2015) by Eurolines Romania

EXEMPLAR GRATUIT

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES

O’zapft is! OKTOBERFEST

MÜNCHEN ~NVA}| S| DANSEZI TANGO!

PASSION ARGENTINA

Nr. 31 / edi]ie nou\ septembrie /octombrie 2015

Be Andrea Anastasiu

“DER KUNDE IST KÖNIG!”

JOJO (C\t\lina Grama)

„C\l\toriile ne ajut\ s\ evolu\m spiritual!“

VACAN}| LA SCHI ~N DUBAI

Be TUI Nr. 16 (31), edi]ie nou\ • septembrie /octombrie 2015

D| O IARN| PE O VAR|!

SAND SKIING SANDBOARDING

CUBA/MAURITIUS CÂMPIA MAGHIAR| DE NORD

SCHI EARLY BOOKING CELE MAI BUNE PÂRTII DE SCHI DIN AUSTRIA

EUROLINES GROUP ANNIVERSARY – ÎN SEPTEMBRIE, S|RB|TORIM 4 ANI DE

Be TUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

PUBLICA}IA OFICIAL| A TUI TravelCenter PRIN EUROLINES

BeTUI Nr. 16 (31), septembrie / octombrie 2015

POINT OF VIEW 04. Point of View – Cåmpia Maghiar\. 06. Point of View – Dubai. 08. Editorial Drago[ Anastasiu, Pre[edintele Grupului Eurolines Romånia. “The answer is yes, now ask me the question!” – Atitudinea conteaz\!

DESTINA}II 10. Schi Early Booking – Iarna „bate la u[\!” {ti]i care sunt cele mai bune pârtii de schi din Austria? 16. D\ o iarn\ pe o var\. Întâmpin\ Anul Nou pe plaj\ `n Cuba sau Mauritius! 24. Vacan]\ fierbinte la schi `n Emiratele Arabe Unite! – Sand skiing & Sandboarding. 20.

48.

46.

50.

28.

28. Trei zile `n Floren]a – Alternative mai pu]in aglomerate. 32. Branduri romåne[ti – Cetatea Enisala. 36. Vip interviu –Jojo (alias C\t\lina Grama) – „C\l\toriile ne ajut\ foarte mult s\ evolu\m spiritual“. 40. Câmpia Maghiar\ de Nord.

FOCUS CORPORATE 46. Green Village – Cea mai nou\ linie de business a Grupului Eurolines. Corporate interview: Andrea Anastasiu, Cristian B\ciucu, Töke Lörincz, Florin Mihai Petcu, Nelu Carpov, Alexandru C\runtu. 56. Parcuri de distrac]ie – Londra [i Viena. 59. Top 10 Oferte recomandate. 60. C\l\toria cu autocarele Eurolines. 61. City Break – München – Cel mai mare festival din lume – Oktoberfest.

MOZAIC 64. Bellagio – Perla Lacului Como. 68. ~nva]\ s\ dansezi tango! – Argentina Passion! 70. Sibiu Jazz Festival. 75. Branduri culinare – C\l\torie culinar\ `n jurul lumii.

Cel mai mare teritoriu de step\ din Europa de Est este punctul de pornire a oric\rei excursii în Hortobágy. Pentru o experien]\ safari nu e nevoie s\ merge]i pån\ `n Africa. Stepa infinit\ sau apropierea de animalele care tr\iesc în s\lb\ticie, cai s\lbatici, bouri, lupi,

BeTUI Nr. 16 (31), septembrie / octombrie 2015

POINT OF VIEW / PUSZTAÖTÖS

[acali, vulturi [i alte p\s\ri din Cåmpia Maghiar\, ofer\ experien]e inedite. Dac\ alege]i o plimbare prin pust\, cu tr\sura, ve]i avea ocazia s\ descoperi]i fauna caracteristic\ din Hortobágy, herghelia, cireada

de „sure de pust\” [i de bivoli, turma de oi racka, turma de porci mangali]a, sau pute]i admira spectaculoasa demonstra]ie a paznicilor de cai („csikós”), „pusztaötös”-ul din Hortobágy. Mai multe informa]ii ve]i g\si la pagina 40.

Oficiul de Turism al Ungariei

POINT OF VIEW / DUBAI

Pentru majoritatea turi[tilor veni]i la Dubai,

obligatorie. Imaginea ora[ului v\zut\ prin acest „ochi

o vizit\ la etajul 124 (Point of View) al gigantul

de vultur”, care ofer\ priveli[ti panoramice spre Golful

Burj Khalifa – cea mai `nalt\ cl\dire din lume,

Persic [i Marea Arabiei, este pur [i simplu magnific\.

care m\soar\ 829,8 metri `n\l]ime – este absolut

Camelia L\z\roiu

BeTUI Nr. 16 (31), septembrie / octombrie 2015

EDITORIAL

“The answer is yes, now ask me the question!”

„ATITUDINEA CONTEAZ|!” Problema pleac\ de la viziunea [i ambi]ia mea de aduce str\ini `n Romånia. Tr\ind atåta timp `n Germania, [tiind ce poten]ial emi]\tor de turi[ti are [i `ntorcåndum\ `n Romånia, unul dintre primele gånduri, acum 20 de ani, a fost c\ trebuie „s\ umplem”, Romånia de turi[ti nem]i. Dintr-o ra]iune foarte simpl\: ]ara asta chiar are ce oferi, iar germanii chiar trimit turi[ti. Adic\, se `ntålne[te cererea cu oferta. Numai c\, undeva la mijloc, este o bre[\. Aici sunt dou\ aspecte. Este unul legat de imaginea Romåniei `n str\in\tate, `n Germania [i `n alte ]\ri [i al doilea aspect este unul legat de servicii. Cele dou\ aspecte ar trebui f\cute s\ func]ioneze. S\ oferim serviciile pe care nem]ii le cer. Ani de zile a fost o lupt\ cu hotelierii, fie pe litoral, fie `n alte p\r]i, Bucure[ti [i `n ]ar\, pentru a-i convinge s\ ofere acele servicii de care nem]ii au nevoie, la pre]ul la care nem]ii au nevoie. Nem]ii compar\ Delta de la Sfåntu Gheorghe, Mamaia [i litoralul Romånesc, cu litoralul Bulg\resc. Ba nu ne `n]elegem la servicii, ba nu ne `n]elegem la pre]uri.

Publisher

Adresa redac]iei Aleea Lungule]u Nr. 3 sect. 2, Bucure[ti

BeTUI Nr. 31 sept. / oct. 2015 Revista oficial\ a TUI TravelCenter ISSN 2393 – 5278 / JustCPR

office@justcpr.ro www.justcpr.ro Tel.: +40 031 40 41 138 +40 724 357 227

N-am reu[it s\ ajungem la concluzii clare. Acesta a fost motivul pentru care am spus c\ trebuie s\ facem ceva, `n sensul `n care managementul hotelier trebuie s\ primeasc\, a[a, un [ut spre `nainte [i am `nfiin]at o firm\ de management hotelier. {i `n c\utare de proiecte pentru aceast\ firm\ de management hotelier, am nimerit la Green Village. N-am vrut s\ cump\r resortul, dar fostul proprietar nu a vrut s\ dea loca]ia `n gestiune. Voia s\ vånd\. {i-atunci, fiind a[a, o dragoste la prima vedere [i spunånd: m\i, Green Village poate fi loca]ia num\rul unu a Romåniei, mi-am zis: e prea „sexi” ca s\ nu `ncerc\m aceast\ nebunie. Aceasta e povestea. {i-atunci am zis: OK, nu vrei s\-mi dai loca]ia `n gestiune, o cump\r. E un nou n\scut, e un bebelu[, practic este a dou\zeci [i una firm\ a grupului. Locul este absolut excep]ional, din toate punctele de vedere. Sfåntu Gheorge este un loc unde vrei s\ revii permanent, atåt de frumos `ncåt, odat\ descoperit, nu-]i mai vine s\-l p\r\se[ti. Dac\ m-ar `ntreba cineva de ce ar alege un turist Green Village, r\spunsul ar fi foarte

Editor in chief Adriana Constantin (office@justcpr.ro) Editori Oana Iana, Anca Du[e Carmen Neac[u, Cristina - Maria B\ciucu Senior Art Director Marcel {tef (mstef@justcpr.ro) DTP Radu Giurgiu dtp@justcpr.ro

Colaboratori Aurel Daniel St\nic\ Ioana Dobrot\ Zenaida F\rca[ Director Publicitate Camelia L\z\roiu GSM: +40 724 357 227 clazaroiu@justcpr.ro Photo Nicu Cherciu, Luis Castilla, St\nic\ Aurel Daniel, Simona Nea]\, Monica Minerva, Niccolo Faraci, Angela Bartolo, Anca Du[e – „UN AN HaiHui”

simplu. Pentru c\ are marea [i vacile! Pentru c\ este un resort f\cut cu sim] de r\spundere. Dincolo de faptul c\ toate construc]iile sunt din lemn, iar lemnul are problemele sale de izola]ie fonic\ deficitar\, toate lucr\rile sunt f\cute cu sim] de r\spundere, `n stil tradi]ional, sustenabil, cu acoperi[uri de stuf, totul din lemn, totul cald, cu spa]ii verzi – dincolo de faptul c\ sunt greu de `ntre]inut, sunt foarte frumoase. Sper ca pån\ la urm\ turi[tii vor spune c\ vin la Green Village pentru c\ oamenii sunt calzi, iar serviciile sunt excep]ionale. Aceasta este ]inta mea! ~nc\ nu am atins-o, dar m\ `ndrept `n aceast\ direc]ie. Sper ca anul viitor s\ marcheze un salt calitativ al serviciilor. Atitudinea conteaz\! Turismul romånesc are trei probleme: oamenii, oamenii [i iar oamenii! Problema vine de la „mindset.” Atitudinea care vine de la patroni, de la manageri, se duce pån\ la osp\tari, la femeia de serviciu [i ajunge [i `n politic\! Peste tot ne `ntålnim cu o atitudine care, `n momentul de fa]\, nu este demn\ de Europa turistic\. Avem mult de muncit la atitudine. Zi de zi. Noi, de exemplu, organiz\m

Copyright: TUI TravelCenter prin Eurolines Po[ta redac]iei:: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail (office@justcpr.ro). Just Communication & PR de]ine brandurile Just Be [i are `n portofoliu publica]iile editate de Tui TravelCenter [i Eurolines. R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare.

Toate drepturile de vånzare a spa]iilor de publicitate apar]in editorului revistei.

BeTUI Nr. 16 (31), septembrie / octombrie 2015

la Green Village, `n fiecare zi, cursuri de preg\tire. O [coal\ de 30 de minute, zilnic, chiar [i `n perioadele full-season, la ora 16:30 fix, ne `ntålnim o jum\tate de or\ [i lucr\m numai la „mindset”. Numai la „mindset”! ~n rest, OK, c\ nu [tim s\ servim prin dreapta, prin stånga, chiar nu conteaz\ atåt de mult pe cåt conteaz\ atitudinea. Sloganul acestui resort este: „The answer is yes, now ask me the question!” Pån\ acum, `n turismul romånesc, a fost invers: „Nothing is

possible! Now ask me the question”! {i ca s\ schimbi paradigma la nivel de mentalitate e nevoie de timp! Dar se poate! Cu foarte multe „dureri de na[tere”, dar se poate. Din efectivul de 90 de persoane care lucreaz\ `n momentul de fa]\ `n complex, 47 sunt din sate. Unii dintre ei sunt tineri [i cred c\ au fost destul de debusola]i pån\ `n momentul de fa]\, pentru c\ nimeni nu le-a spus vreodat\ care e viziunea. {i noi am `ncercat s\ le explic\m c\ viziunea noastr\ este s\ fim lo-

ca]ia cea mai råvnit\ din Romånia. Aceasta e viziunea noastr\, s\ fim pe buzele tuturor turi[tilor din Romånia, din Germania sau de oriunde!

Drago[ Anastasiu Pre[edintele Grupului Eurolines România dragos.anastasiu@eurolines.ro

Branduri romåne[ti [i branduri turistice – Green Village

Pag. 44

COLABORATORII EDI}IEI

9 Nicu Cherciu

Oana Iana

Aurel Daniel St\nic\

„Primul aparat de fotografiat a fost un Smena 8 pe care l-am stricat la Sibiu `n timpul Revolu]iei din 1989. M-am n\scut la Sibiu [i am emigrat 1990 la Cluj, <ca s\-mi caut alt aparat de fotografiat>! Freelancer, sunt pasionat de fotografie din 1988. CV: fotograf la Teatrul Na]ional ClujNapoca din 1996-prezent [i la Opera Na]ional\ Român\ Cluj-Napoca din 1997 - prezent, din 2010 sunt fotograf oficial TIFF (Festivalul Interna]ional de Film Transilvania). www.fotonicu.wordpress.com

„Îmi place s\ cunosc oameni [i s\ descop\r locuri. În fiecare an, studiez h\r]i, îmi imaginez trasee, visez cu ochii deschi[i, planific, rezerv. În fiecare an trebuie s\ ajung într-un loc nou. Este ca o dependen]\, una costisitoare, care-mi gole[te buzunarul, dar îmi îmbog\]e[te sufletul. Îmi place s\ cunosc destina]ia mea cu sim]urile, s\ m\ pierd pe str\du]e, s\ întâlnesc oameni, s\ aud, s\ v\d. A[a s-a n\scut povestea mea din Sighi[oara, despre un trecut fascinant, ale c\rui urme sunt atât de prezente în superba urbe medieval\.”

N\scut `n inima Deltei, `n localitatea M\cin din jude]ul Tulcea, Doctorul `n istorie Aurel Daniel St\nic\ este unul din pu]inii speciali[ti `n arheologie medieval\ din ]ara noastr\ care a studiat via]a economica din nordul Dobrogei din secolele X-XIV. A participat la s\p\turile arheologice efectuate la Nuf\ru, Isaccea (Niviodunum), Ostrov (Beroe), Tulcea (Aegyssus), Babadag, Niculi]el, Baia, Mahmudia, B\ltenii de Sus [i Enisala [i ne poate spune povestea singurei cet\]i medievale p\strate `n Dobrogea.

BO EA O RLY KI NG

DESTINA}II / EARLY BOOKING LA SCHI / AUSTRIA

SCHI E

BeTUI Nr. 16 (31), septembrie / octombrie 2015

I EARLY BOOKING IARNA „BATE LA U{|” ! {TI}I CARE SUNT CELE MAI BUNE PÂRTII DE SCHI DIN AUSTRIA?

11 Distrac]ie zi [i noapte Ce poate fi mai frumos decât s\ schiezi într-un cadru natural deosebit, la poalele Alpilor, pe cele mai bune pârtii [i s\ beneficiezi de condi]ii de cazare perfecte [i de cele mai performante instala]ii de transport prin cablu? {i totul nu foarte departe de ]ar\! În Austria po]i schia zi [i noapte dac\ asta î]i dore[ti [i dac\ te ]in puterile, c\ci acesta este rolul instala]iilor în nocturn\. Sunt sute de

sta]iuni de schi, mari [i mici [i mii de kilometri de pârtii. Apoi po]i s\ te distrezi într-un club [i dup\ ce ]i-ai l\sat cl\parii, c\ci exist\ multe sta]iuni vestite pentru après-sky, sau po]i s\ te relaxezi la unul dintre centrele spa. Austria are câteva atuuri care o fac din ce în ce mai apreciat\ printre amatorii sporturilor de iarn\ din întreaga Europ\, capitol la care este general admis c\ exceleaz\ în ceea ce prive[te facilit\]ile pentru schi, pornind de la

num\rul, starea [i dimensiunile pârtiilor, la standardele transportului prin cablu (telescaune sau telecabine) [i pân\ la [colile de schi. Pentru a avea un tablou cât mai complet, nu trebuie uitate nici posibilit\]ile de distrac]ie [i facilit\]ile create pentru a oferi cele mai bune condi]ii familiilor cu copii. V\ prezint cele mai apreciate sta]iuni [i domenii schiabile din Austria.

BO EA O RLY KI NG

DESTINA}II / EARLY BOOKING LA SCHI / AUSTRIA

Solden – Pension Söldenkogl 3*

situat\ la 10 m de pårtia de schi Tarife de la 46 euro/persoan\/noapte, cazare cu mic dejun

Kitzbühel Cu aproximativ 170 de km de pârtii amenajate „ca la carte”, deservite de 53 de instala]ii de transport prin cablu (din care 27 sunt telescaune [i nou\ sunt telecabine), Kitzbühel este una dintre cele mai populare regiuni de schi din lume. De altfel, a fost desemnat\, la începutul acestui an, cea mai bun\ din Europa, dup\ ce în 2013 fusese votat\ cea mai bun\ din… lume. Sezonul hibernal prelungit din Kitzbühel, cu 155 de zile în care z\pada este „asigurat\”, îi confer\ acestui domeniu schiabil o pozi]ie privilegiat\ printre amatorii sporturilor de iarn\, nu doar printre fanii schiului ci [i ai snowboarding-ului, ai s\niu[ului sau ai patinajului. Din cei 170 de kilometri de pârtii, 69 au un grad u[or de dificultate (pârtii albastre), 77 kilometri sunt cu un mediu de dificultate (fiind marcate cu ro[u), în timp ce 24 sunt marcate cu negru ( fiind pârtii grele). Nu lipsesc din Kitzbühel nici [colile de schi [i posibilit\]ile de distrac]ie après sky, asfel c\ acest loc î[i merit\ pe deplin faima la nivel mondial, iar investi]iile continue demonstreaz\ c\ dezvoltarea sectorului este sustenabil\.

St. Anton am Alberg Tot în Tirol se afl\ [i regiunea St. Anton am Alberg, care devine din ce în ce mai iubit\ de fanii sporturilor de iarn\. Domeniul schiabil de aici, care include sta]iunile St. Anton, St. Christoph, Zürs [i Lech am Arlberg, este foarte apreciat pe plan european [i mondial, dup\ ce a g\zduit Campionatul Mondial de schi alpin în 2001, prilej cu care s-au realizat investi]ii considerabile, iar dezvoltarea [i modernizarea continu\. St. Anton Alberg are aproximativ 350 de kilometri de pârtii interconectate, la care accesul este facilitat de un num\r de 94 de instala]ii de transport prin cablu (din care 35 sunt telescaune [i [ase sunt telecabine). Din cei 350 kilometri de pârtii din St. Anton am Alberg, un num\r de 142 sunt încadra]i la categoria pârtii „u[oare”, 153 sunt medii [i 45 kilometri sunt potrivi]i pentru avansa]i. Restul este „dedicat” fanilor schiului fond.

Gust\ri pe pårtie: Apfel[trudel [i Gruner Veltlinginer Gust\ din cele cinci feluri de delicoas\, iar la desert savureaz\ cârna]i aburinzi, înf\[urati în apfel[trudel cu vanilie. [unculi]\, pudra]i cu curry [i brânz\ ~nc\lze[te-te cu o can\ de vin

proasp\t austriac – Gruner Veltlinginer. Dac\ nu te-ai `nc\lzit `nc\, po]i s\ `ncerci o caraf\ de 200 de ml de Glühwein.

Nu lipsesc nici pistele de s\niu[, unele fiind dotate cu iluminare nocturn\, dar nici [colile de schi, pentru cei mari [i cei mici deopotriv\. Nu conteaz\ vârsta când vrei s\ înve]i tainele acestui sport palpitant, nu-i a[a? Dac\ ai ajuns aici, nu ocoli St. Anton am Arlberg, un sat pitoresc de munte, tipic tirolez, cu aproximativ 2.500 de locuitori [i o istorie veche de peste 600 de ani.

metri, iar cea de s\niu[ [apte kilometri. Sunt parcuri de distrac]ie precum PlayStation Vita Ischgl Snowpark, iar z\pada este garantat\ la Ischgl de la sfâr[itul lunii noiembrie pân\ la începutul lui mai. Ischgl este foarte popular\ printre amatorii de distrac]ii, datorit\ ofertei sale generoase de baruri, cluburi [i discoteci [i a num\rului mare de festivaluri [i spectacole în aer liber care se organizeaz\ aici.

Ischgl

Innsbruck

Domeniul Ischgl. Sta]iunea Ischgl din Tirol, situat\ între mun]ii Silvretta [i Verwall, a reu[it s\-[i fac\ proprii fani între iubitorii sporturilor de iarn\, datorit\ condi]iilor naturale de care beneficiaz\ [i a investi]iilor sistematice. Domeniul Ischgl se mândre[te cu cei 238 de kilometri de pârtii interconectate, potrivite pentru toate categoriile de schiori, [i cu cele 44 de linii de instala]ii de transport, cu o capacitate însumat\ de aproximativ 1.000 de persoane pe or\. Cea mai lung\ pârtie de schi are 11 kilo-

Domeniul schiabil Innsbruck, parte a landului Tirol, are aproape 300 de kilometri de pârtii, accesibile cu un singur skipass pentru toate cele nou\ sta]iuni de schi cuprinse în OlympiaWorld. Olympia SkiWorld include mai multe regiuni de schi din jurul Innsbruck, precum Patscherkofel, Axamer Lizum, Mutterer Alm, Schlick 2000 [i Ghe]arul {tubai, toate sunt u[or accesibile cu un schibus. Este interesant c\ po]i merge la schi direct din Innsbruck, frumosul [i pitorescul ora[ de pe valea

BeTUI Nr. 16 (31), septembrie / octombrie 2015

Ischgl – Hotel St. Nikolaus 3* situat la 200 m de pårtia de schi Tarife de la 65 euro/persoan\/noapte, cazare cu mic dejun

râului Inn, cu ajutorul telecabinei Nordkette, care te duce la peste 1.400 de metri altitudine deasupra urbei.

Sölden Sölden este una dintre cele mai apreciate regiuni de schi, principalele motive pentru care a intrat la inimile schiorilor din toat\ Europa fiind pârtiile perfect îngrijite [i accesul la ghe]ari, la peste 2.850 de metri altitudine. Sölden, situat\ pe valea Otzal, se desf\[oar\ în jurul celor mai înalte vârfuri montane oferind condi]ii deosebite pentru o vacan]\ de iarn\ în natur\, la altitudine. Sölden nu are decât 34,5 de kilometri de pârtii, deservite de 10 instala]ii de transport, dar compenseaz\ cel pu]in prin oferta generoas\ de spa&welless. Alte puncte tari ale Sölden-ului sunt cei pe doi ghe]ari, Rettenbachgletscher [i Tiefenbachgletscher, uni]i la vârfuri printr-un tunel ce poate fi parcurs pe schiuri [i la baz\, printrun tunel pentru ma[ini. Tiefenbach are pârtii mai line [i potrivite pentru încep\tori, iar Rettenbach este mai potrivit pentru cei cu o preg\tie medie [i pentru avansa]i.

Orarul magazinelor Programul magazinelor admis de lege `n Austria, de luni pân\ vineri, este `ntre orele 6:00 [i 19.30 (sâmb\ta pân\ la 17.30). Programul magazinelor alimentare este `ntre orele 08.00 [i 18.00 (sâmb\ta pân\ la 13.00). ~n sta]iunile turistice, `n g\ri [i aeroporturi, exist\ reglement\ri speciale `n acest sens [i respect\ programul de activitate din acele loca]ii (în unele cazuri pân\ la orele 23.00 [i `n cazuri speciale, non-stop).

13 Zell am See-Kaprun Regiunea Zell am See-Kaprun are 138 de kilometri de pârtii la care accesul este asigurat de cele 56 de instala]ii moderne de tansport pe cablu ( din care 12 sunt echipamente teleschi [i 17 de telescaun). Zona Zell am See-Kaprun, amplasat\ într-un cadru natural de o frumuse]e deosebit\, pe malul lacului Zell, are [i alte atuuri pentru a v\ oferi o vacan]\ de iarn\ reu[it\. Astfel, ghe]arul Kitzsteinhorn, situat la 3.029 de metri altitudine, ofer\ „garan]ia” z\pezii o perioad\ mai lung\, din toamn\ pân\ spre var\ [i posibilitatea de a schia tot timpul anului. Iar de

la terasa panoramic\ de pe Kitzsteinhorn, Gipfelwelt 3000, pute]i admira peste 30 vârfuri alpine. În regiunea amintit\ de schi sunt aproximativ 20 [coli de schi [i de snowboarding, a[adar ai de unde alege. Iar adrenalina de dup\ schi este asigurat\ de parcuri de distrac]ii. Cei mici au zone special amenajate pentru vârsta lor, iar pârtiile Schmitten [i Maiskogel li se potrivesc precum o m\nu[\. Gradul de dificultate al pârtiilor de aici este variat, dar predomin\ cele de dificultate medie, f\r\ s\ lipseasc\ pârtiile marcate cu negru (cele grele).

BO EA O RLY KI NG

DESTINA}II / EARLY BOOKING LA SCHI / AUSTRIA

Kaprun – Pensiunea Rieder 3* situat\ la 600 m de pårtia de schi Tarife de la 36 euro/persoan\/noapte, cazare cu mic dejun

Zell am See – Hotel Margarete 3* situat la 50 m de pårtia de schi Tarife de la 40 euro/persoan\/noapte, cazare cu mic dejun

Bad Hofgastein – Hotel Park 3* situat la 500 m de pårtia de schi Tarife de la 45 euro/persoan\/noapte, cazare cu demipensiune

Shopping [i suveniruri Paradisul cump\r\turilor din Austria func]ioneaz\ ca un adev\rat magnet. F\-]i timp pentru o vizit\ pe strada Kärntner Straße sau Mariahilfer Straße din Viena, pe str\zile Herrengasse [i Annenstraße din Graz: - sau pe strada

Landstraße und Umgebung din Graz. La Salzburg, paradisul cump\r\turilor se afl\ pe str\zile Getreidegasse [i Linzergasse. Un cadou de o frumuse]e deosebit\ poate fi g\sit în pie]ele de Advent, unde se vând podoabe de Cr\ciun, turt\ dulce [i produse

Lumea sporturilor SalzburgSalzburger Sportwelt Este denumit a[a datorit\ imensului domeniul schiabil Zell am See–Kaprun, care cuprinde sta]iuni montane precum Flachau, Wagrain, sau Radstadt. Lumea Sporturilor Salzburg are acces la nu mai pu]in de 750 de kilometri de pârtii cu un singur card, Sky Amade. Nu este lipsit de importan]\ faptul c\ domeniul Lumea sporturilor Salzburg este situat în centrul celui mai mare domeniu schiabil din Austria, Ski Amade, care include, pe lâng\ Salzburger Sportwelt [i domeniile Schladming-Dachstein, Gastein, Hochkönig [i Großarltal. Din cei 750 de kilometri de pârtii ai Ski Amade, 275 sunt p\rtii u[oare (marcate cu albastru). 390 sunt pentru intermediari (pârtii ro[ii) [i 95 sunt pentru exper]i (marcate cu negru).

de artizanat. Suvenirurile foarte îndr\gite de turi[ti sunt produsele de artizanat de la Augarten din Viena, produsele de ceramic\ Gmundner, sculpturile din lemn, podoabe din email [i sticl\ din Tirol, îmbr\c\mintea de loden din

Saalbach-Hinterglemm Saalbach-Hinterglemm este o regiune de schi din landul Salzburg, aproape de grani]a cu Germania, preferat\ mai ales de schiorii care au dep\[it stadiul de încep\tori [i se preg\tesc de zor s\ devin\ experimenta]i. Amplasat\ în provincia Salzburgerland, zona de schi Saalbach-Hinterglemm Leogang se mândre[te cu faptul c\ are sistemul de transport prin cablu cel mai bine interconectat din Austria. Regiunea are aproximativ 200 de kilomeri de pârtii cu grade diferite de dificultate, deservite de 55 de instala]ii de transport prin cablu. Din cei 200 de kilometri de pârtii, 90 de kilomeri sunt potrivi]i schiorilor cu un grad mediu de preg\tire (41 de pârtii), 95 de kilometri pentru cei incep\tori (31 de piste) [i 15 celor avansa]i (6 piste). Indiferent dac\ te cazezi `n oricare din sta]iunile Saalbach, Hinterglemm sau Leogang, ai

Salzburg [i broderiile din Vorarlberg. La Bernstein (Burgenland), unicul loc din lume în care s-a g\sit serpentin înnobilat – o piatr\ semipre]ioas\ de culoare verde – ve]i putea cump\ra obiecte de podoab\ realizate din aceast\ piatra rar\.

BeTUI Nr. 16 (31), septembrie / octombrie 2015

15 Buc\t\ria austriac\ Pentru „suvenirurile culinare” merit\ s\ ignori valoarea cântarului [i a caloriilor. Pu]ine ]\ri din lume `ntrec Austria cånd vine vorba de måncare. Buc\t\ria austriac\ a fost influen]at\ de traditiile culinare din

mai multe regiuni ale Europei aflate sub ocupa]ie imperial\. Wiener Schnitzel, specialitatea cea mai cunoscut\ de preparare a [ni]elului tradi]ional cu pesmet, `[i are probabil originea la Milano.

Austriecii månånc\ supe [i ciorbe cu Knodel (g\lu[te), foarte aromate, cu mult\ carne, mult\ småntån\ [i multe zarzavaturi. ~n perioada de iarn\, ve]i g\si `n meniurile hotelurilor friptur\ de ra]\ sau gåsc\, dar [i vånat. Dup\ o partid\ de schi pute]i servi un platou Bauersnschmaus cu diverse feluri de carne, foarte popular, mai ales `n micile restaurante aflate pe pårtiile de schi. Fripturile calde sau reci, cårna]ii fier]i [i chiftelele marinate pot fi servite oriunde `n paradisurile albe, al\turi de o caraf\ de vin fiert – Glühwein – sau un pahar de vin Schilcher din Stiria sau Burgenland, un adev\rat „Mozartkugel“ din Salzburg. Vegetarienii au la dispozitie mai multe preparate cu t\i]ei, Eireierschwammerl (bure]i galbeni) [i sparagel (sparanghel). Austriecii sunt [i mari amatori de dulciuri. M\nånc\ prajituri diminea]a [i la prånz, `ntotdeauna `mpreun\ cu o cafea mic\ [i tare, care se numeste, simplu, Mokka. Cele mai bune „Torten”, pl\cinte [i pr\jituri, renumitul tort Sacher din Viena, pr\jiturile Zauner-Stollen din Bad Ischl, se g\sesc la Konditoreinen (cofet\rii). Pensiunile [i hotelurile `[i r\sfa]\ clien]ii cu specialitati proprii de pr\jituri, autentice branduri culinare.

acces la toate pârtiile de schi din Skicircus, doar cu ajutorul transportului pe cablu. Nu lipsesc snow-parcurile, pârtiile pentru s\niu[, inclusiv cele nocturne [i diferitele evenimente organizate.

Montafon, Volarberg Montafon este cea mai mare sta]iune de schi din Volarberg, situat\ la altitudinea de 2.050 metri. Aici, pe lâng\ schiat, te a[teapt\ [i o gam\ larg\ de sporturi de iarn\ alternative. Aici exist\ parcul pentru snowboarderi Nike, cu o suprafa]\ de 300.000 mp, precum [i 12 raluri, un halfpipe, trei kickere. Montafon este parte a domeniului Silvretta Montafon, unde te po]i bucura de 140 de kilometri de pârtii conectate, deservite de [apte telecabine. Sun\ tentant, nu-i a[a?

Indiferent dac\ e[ti schior încep\tor, mediu sau avansat î]i vei g\si locul pe una dintre pârtiile din Austria [i apoi î]i vei dori s\ te reîntorci, iarn\ de iarn\.

Carmen Neac[u

Consultant Comunicare [i PR carmen.neacsu@eurolines.ro

DESTINA}II EXOTICE DE ANUL NOU

Destina]ii irezistibile pentru un revelion fierbinte: Cuba [i Mauritius Foto: Nicu Cherciu

CUBA Când fulgii de nea se îngr\m\desc pe la ferestre [i frigul nu este deloc ademenitor pentru plimb\ri pe str\zi înz\pezite, cea mai bun\ provocare este s\ dai o iarn\ pentru o var\, ora[ul pentru o insul\ [i s\ fugi departe, la cap\tul lumii!

În ritmul Havanei Suspendat\ (înc\) într-un timp trecut, învechit\ [i maiestuoas\, contradictorie, vesel\, însingurat\, Cuba este ]ara ce te vr\je[te cu [armul ei inutil de explicat. Cineva spunea c\ este una dintre acele ]\ri imposibil de descris: atunci când crezi c\ ai în]eles ceva, când î]i spui satisf\cut c\ ai g\sit în sfâr[it un r\spuns despre ea, minutul urm\tor n\v\le[te peste tine [i aduce altceva complet nea[teptat, total diferit de ceea ce î]i imaginai. {i o iei de la cap\t fiindc\ te incit\ acest joc al contrastelor, te prinde atmosfera, farmecul, magia, misterul, via]a ce se simte peste tot. R\t\ce[ti de seara pân\ diminea]a pe plajele albe, nesfâr[ite ale Atlanticului, sau pe vechi str\zi

pietruite din Havana, petreci în voie cu localnici [i al]i c\l\tori ca tine… Intri u[or în ritmul Cubei [i, de[i e[ti departe de tot ce î]i este familiar, î]i dai seama c\ locul acesta nu te poate plictisi. Nu are cum, fiindc\ aici ai o list\ înc\rcat\ cu lucruri de v\zut [i o alta cu experien]e de încercat. În cele din urm\, în Cuba po]i înv\]a un lucru: în unele locuri, nu trebuie s\ mergi pentru r\spunsuri. Doar s\ te bucuri de tot ceea ce î]i ofer\, experien]e inedite [i oameni care [tiu s\-[i tr\iasc\ clipa.

Plimb\-te cu o ma[in\ vintage Poate una din acele ocazii rare (s\ nu spun unice) pe care nu credem c\ cineva ar vrea s\

o piard\. Am v\zut cu to]ii zeci de imagini cu ma[inile vechi de pe str\zile Havanei, a[a c\ tr\ie[te experien]a de a face o plimbare cu o ma[in\ de epoc\.

Prin barurile lui Hemingway, cu un cocktail Multe sunt pove[ti, un lucru îns\ e sigur: Hemingway a iubit Cuba unde s-a sim]it acas\. Bodeguita del Medio [i El Floridita (daiquiri a fost una din b\uturile preferate ale scriitorului american, proclamând, spune lumea, într-una din zilele lui celebre, c\ la El Floridita este cel mai bun daiquiri din lume) au fost barurile lui preferate din Havana. Cele dou\ exist\ [i azi [i sunt convins\ c\ un fan Hemingway va trece

BeTUI Nr. 31, septembrie / octombrie 2015

Holiday Tips & Tricks Vremea. Cea mai bun\ perioad\ de a merge [i vizita Cuba este din decembrie pân\ în mai, fiind un sezon secetos [i temperaturi u[or mai sc\zute (o medie de 21 de grade, în Havana). Moned\. În Cuba, exist\ Peso cubanez (sau moneda nacional moneda na]ional\) [i Peso convertible (CUC). Peso cubanez este moneda Cubei, destinat\ în special cubanezilor, îns\ [i turi[tii o pot folosi. Peso convertible (CUC) este destinat\ în special turi[tilor.

Ora. 7 ore în urm\ fa]\ de ora României. C\l\toria cu copii. Cubanezii iubesc copiii, iubesc familiile. Cele mai multe

hoteluri au numeroase facilit\]i pentru copii. Iar ace[tia se vor sim]i la fel de bine într-o ]ar\ unde au plaje, pot înota, înv\]a

s\ danseze sau s\ se joace pe str\zi cu copiii localnicilor. În plus, Cuba este una din cele mai sigure destina]ii de vacan]\.

Foto: Nicu Cherciu

m\car pe la unul (iubesc c\r]ile lui Hemingway, nu m\ pricep la b\ut [i b\uturi, dar tot a[ alege El Floridita, doar ca s\-mi dau apoi cu p\rerea dac\ Hemingway avea dreptate).

Mergi [i la Finca Vigía Unde a fost casa lui Ernest Hemingway, acum Muzeul Hemingway. Se afl\ într-un micu] or\[el, San Francisco de Paula, situat la aproximativ 15 kilometri de Havana.

Prinde apusul la El Malecón… Este locul unde mul]i localnici din Havana î[i petrec serile. El Malecón este o superb\ faleza ce se întinde pe vreo opt kilometri [i se umple de via]\ în fiecare noapte. Muzicieni, tineri [i b\trâni, vânz\tori stradali î[i dau întâlnire cu localnicii [i turi[tii, povestesc, râd, cânt\, beau un rom [i petrec lâng\ valurile oceanului ce se zdrobesc ritmic de mal.

… sau la castelul Morro O cetate din secolul al XVI-lea folosit\ deseori [i ca închisoare. Acum, este doar un excelent punct de unde po]i privi incredibilele apusuri care se las\ peste Atlantic.

Vezi el cañonazo de las nueve Se spune c\ este singurul lucru ce se întâmpl\, poate, cu punctualitate în Cuba. El cañonazo de las nueve are loc, a[a cum spune, în fiecare sear\, la ora nou\ fix [i este o ceremonie în care solda]i îmbr\ca]i în costume din secolul al XVIII-lea, trag cu tunurile pentru a-i avertiza pe locuitori c\ e momentul ca por]ile ora[ului s\ se închid\. Ceremonia are loc la El Morro.

DESTINA}II EXOTICE DE ANUL NOU

Revelion `n Cuba! Hotel Superclubs Breezes Varadero 4*, Varadero, Tarif: 2119 euro/persoan\/sejur, Perioada: 29.12.2015 - 06.01.2016. Oferta include 8 nop]i cazare `n junior suite, all inclusive, bilet avion, transferuri, taxe de aeroport.

„Pierde timpul” în Plaza Vieja din Havana

Hotel Sol Palmeras 4*, Varadero, Tarif: 2235 euro/persoan\/sejur, Perioada: 29.12.2015 - 06.01.2016. Oferta include 8 nop]i cazare `n camer\ dubl\ best price, all inclusive, bilet avion, transferuri, taxe de aeroport.

Ocean Varadero El Patriarca 5*, Varadero, Tarif: 2245 euro/persoan\/sejur, Perioada: 29.12.2015 - 06.01.2016. Oferta include 8 nop]i cazare `n camer\ dubl\, all inclusive, bilet avion, transferuri, taxe de aeroport.

18 Ascult\ muzic\ live Peste tot pe unde mergi, Cuba vibreaz\, cânt\, danseaz\. Muzica e peste tot. Întreab\ localnicii care sunt cele mai bune cluburi unde po]i s\ ascul]i muzica son, salsa, jazz, trova [i alte stiluri populare.

Mergi s\ ascul]i [i celebrul grup Interactivo Cu Roberto Carcasses, pianist de jazz, fii preg\tit pentru o experien]\ memorabil\.

Ia lec]ii de salsa De la cine ai putea înv\]a mai bine s\ te mi[ti pe ritmul muzicii, dac\ nu de la cei care par s\ deprind\ dansul odat\ cu primii pa[i. În Havana, Club 1830 este locul unde g\se[ti o mul]ime de localnici dornici de a te ini]ia în ritmul salsa. Iar dac\ nu e[ti genul dansator, po]i s\ stai si s\ ascul]i muzic\.

Mergi la Museo del Chocolate Aflat, [i nu cu inten]ie ironic\, se pare, pe Calle Amargura (strada Am\r\ciunii). De fapt, i se spune muzeu îns\ este o cafenea unde po]i gusta ce pofte[ti. Lumea spune c\ este imposibil s\ nu-l g\se[ti: când treci prin apropiere aromele r\spândite pe strad\ te duc direct în\untru. Dependen]i de ciocolat\, ave]i grij\!

Îndr\zne[te o c\l\torie pur cubanez\ Ia autobuzul [i str\bate toat\ insula, de la Havana la Baracoa, în 12 ore. Este cea mai veche a[ezare întemeiat\ de spanioli în Cuba [i prima capital\. Tot aici, a debarcat [i Cristofor Columb la prima lui c\l\torie în Cuba.

Cândva, aici se aduna lumea [i privea execu]ii, participa la procesiuni [i se distra la fiestas. {i azi se adun\ lumea aici, îns\ nu pentru execu]ii, ci pentru a petrece timpul întrun mod cât se poate de diferit. Merit\ s\ începi o zi pe aici, s\ savurezi cafeaua de diminea]\, s\ prive[ti lumea [i apoi s\ cutreieri prin vechea pia]\ a ora[ului, eventual s\ mai vizitezi o galerie de art\ [i un muzeu (care sunt cu duiumul în zon\). Desigur, ca orice pia]a din orice ora[, este cel mai turistic (aglomerat) loc din Havana.

Savureaz\ un guarapo Din când în când, vei avea nevoie s\-]i încarci bateriile [i, dup\ cum spun cubanezii, un suc din trestie de zah\r este exact ce ai nevoie ca s\ te sim]i din nou în form\ maxim\. Dac\ crezi c\ e mult prea dulce pentru gustul t\u, adaug\ buc\]i de lime.

R\sfa]\-te cu mânc\ruri oferite pe strad\ În primul rând, sunt localnici care au mici afaceri [i î[i vând produsele stradale, proaspete [i delicioase. {i era cât pe ce s\ uit. Când e[ti în Cuba, experien]a unui trabuc adev\rat nu poate r\mâne nebifat\. Chiar dac\ nu e[ti amator, încearc\ totu[i, cel pu]in vei avea de spus înc\ o poveste amuzant\, la întoarcerea acas\!

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR carmen.neacsu@eurolines.ro

DESTINA}II EXOTICE DE ANUL NOU

MAURITIUS „O felie accesibil\ de paradis” 20 Aici, în Mauritius, se adevere[te vorba: „frumuse]ea care cucere[te st\ întotdeauna în lucruri [i locuri m\runte”. Trebuie s\ [tii s\ le prive[ti [i mai ales s\ vrei s\ le vezi, ca s\ po]i s\ te bucuri de ceea ce ascund primei priviri superficiale. Iar dac\ nu reu[e[ti s\ faci asta, se poate spune c\ acea frumuse]e nu a fost f\cut\ [i pentru ochii t\i. Insula Mauritius este cunoscut\ în special ca o destina]ie excelent\ pentru petrecerea

celei mai dulci luni din via]a unui cuplu proasp\t c\s\torit, îns\ un revelion pe aceast\ insul\ poate fi la fel de… sexy, indiferent de vârst\. Mai este [i o insul\ preferat\ de celebrit\]i, îns\ dincolo de toate acestea, trebuie s\ [tii c\ vei dori s\ faci [i s\ vezi mult mai mult decât s\ stai la soare, s\ te plimbi pe plaje [i s\ prive[ti apusuri [i r\s\rituri. Au farmecul lor incontestabil, sunt experien]e unice, îns\ sunt atâtea de experimentat.

Porne[te în drume]ii prin Parcul Na]ional Black River Gorges Parcul se afl\ pe o suprafa]\ de peste 6500 de hectare, ceea ce înseamn\ 3,5 la sut\ din insul\. Este o întindere uimitoare de p\duri, într-o s\lb\ticie de început de lume, fiind locul unde se g\sesc peste 300 de specii de plante. Aici po]i vedea una din cele mai rare p\s\ri din lume, porumbelul roz.

BeTUI Nr. 16 (31), septembrie / octombrie 2015

Pe o hart\ mic[orat\, apare un punct. Pentru to]i cei care au fost acolo, acel punct este o felie de paradis. O lume fascinant\ într-o insul\ micu]\, unde, într-un timp cine [tie cât de îndep\rtat, cineva a vrut [i putut s\ pun\ frumuse]e din abunden]\ [i, se pare, a uitat s\ se mai opreasc\.

21 Parcul are numeroase trasee marcate, de pe care, din loc în loc, se deschid panorame spectaculoase spre vârfuri de munte, cascade, chei.

Mergi la Château La Château de Labourdonnais po]i s\ admiri stilul arhitectural mauritian din secolul al XIX-lea. Construit în 1859, castelul are [i o superb\ gr\din\ unde te po]i plimba dup\ ce ai

vizitat interiorul. Po]i încheia vizita într-un ton vesel dac\ vizitezi distileria [i gu[ti din romul ce se produce din suc de trestie, la Rhumerie des Mascareignes.

nisip alb, palmieri, ape în cele mai nebune[ti nuan]e azurii. Este una din atrac]iile de top. Pentru o experien]\ la în\l]ime, po]i face parasailing [i vei avea priveli[ti aeriene maiestuoase.

Iles Aux Cerfs

La roche qui pleure/ Le Souffleur

Este o insuli]\ pe coasta de est a insulei Mauritius, unde g\se[ti senza]ionale plaje cu

Este doar un simplu, încânt\tor, superb loc unde mergi ca s\ te relaxezi. Se nume[te stânca ce plânge deoarece valurile se izbesc de ea [i, în lini[tea de acolo, stânca pare c\ scoate de fiecare dat\ un oftat. E una din cele mai frumoase experien]e, pe care e bine s\ o tr\ie[ti de unul singur (sau doar cu sufletul t\u pereche).

Închiriaz\ o ma[in\ Ok, nu e ceva extrem de r\spândit pe aceast\ insul\ (din nord în sud sunt cam 80 de kilometri, de la vest la est vreo 50), cei mai mul]i prefer\ s\ apeleze la serviciile localnicilor pentru transport. Îns\ când e[ti tu la volan, po]i s\ opre[ti când vrei, unde vrei [i s\ te bucuri de frumuse]ile r\s\rite la tot pasul.

DESTINA}II EXOTICE DE ANUL NOU

Opre[te-te la planta]ii Imense suprafe]e verzi se pierd în z\ri [i încadreaz\ [oseaua. Sunt planta]ii de ceai, cea mai veche fiind Bois Cheri. Po]i s\ vizitezi planta]ia, fabrica [i un mic muzeu al ceaiului. {i, fire[te, s\ gu[ti diverse ceaiuri.

Cutreier\ planta]ii de trestie de zah\r O alt\ experien]\ ce merit\ tr\it\ în Mauritius. Trestia de zah\r a fost adus\ pe insul\ de coloni[tii olandezi, cultura a fost r\spândit\ apoi de francezi [i în cele din urm\ au venit britanicii [i au dezvoltat o industrie profitabil\.

Cinste[te-te cu un rom Sigur, Jamaica î[i atribuie titlul de cel mai bun produc\tor de rom din lume, dar dac\ e[ti un cunosc\tor, probabil c\ vei aprecia [i romul din Mauritius.

Împrietene[te-te cu localnicii

Se spune c\ cea mai grozav\ parte a unei c\l\torii în Mauritius (eu a[ nota c\ e valabil pentru orice c\l\torie, oriunde) este legat\ de oamenii pe care îi întâlne[ti, stai de vorb\ cu ei,

Holiday Tips & Tricks Vremea. Localizat în sud-vestul Oceanului Indian, Mauritius face parte din insulele Mascarene. Lunile de var\ încep din octombrie [i dureaz\ pân\ în aprilie. În aceast\ perioad\, zilele sunt lungi, fierbin]i, însorite. Perfect

pentru a înota în ocean [i a explora frumuse]ea acestei insule. Moned\. Rupia este moneda na]ional\. Se recomand\ schimbarea banilor din euro în Mauritius, la aeroport sau la un ATM.

începi s\-i cuno[ti [i legi prietenii. Sunt cele mai frumoase amintiri din orice c\l\torie, mai ales când e vorba de locuri unde soarele str\luce[te mai mult [i mai des [i atunci [i oamenii zâmbesc mai mult, mai des.

Apreciaz\ varietatea culturilor Este o ]ar\ unde se vorbe[te engleza, franceza, dar [i hindi ori creola. Fiecare comuni-

Ora. 2 ore înainte fa]\ de ora României. Limbi vorbite. Principala limb\ este creola, limba folosit\ de massmedia este franceza, îns\ oricine în]elege [i vorbe[te limba englez\.

tate are propriile tradi]ii [i asta se vede de la temple, biserici, moschei r\spândite pe insul\, la colorate [i minunate festivaluri ce se organizeaz\. Aceast\ varietate de culturi se poate „gusta” direct din farfurie [i v\ sf\tuiesc s\ testa]i produsele buc\t\riei locale, care îmbin\ toate aromele.

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR carmen.neacsu@eurolines.ro

VA LA CA SC N} HI |

DESTINA}II / LA SCHI ~N DUBAI

Vacan]\ fierbinte la schi `n Emiratele Arabe Unite!

SAND SKIING SANDBOARDING Avanpost al de[ertului Arab, aflat pe faleza Golfului Persic din Marea Arabiei, Dubaiul, ora[ [i emirat `n egal\ m\sur\, s-a transformat `ntr-o destina]ie accesibil\ pentru turi[tii afla]i `n c\utare de chilipiruri, soare, distrac]ie în familie [i mai nou, pentru practicarea sporurilor „de iarn\”!

Schiatul pe dune de nisip e la mare c\utare acum `n Dubai! {i nu e pentru cei slabi de `nger!

Z\pad\ versus nisip Una dintre cele mai frumoase destina]ii turistice din lume, Dubaiul, renumit pentru sofisticatele atrac]ii pe care le pune la dispozi]ie, de la gigantul Burj Khalifa [i pån\ la acvariile mamut, nu este doar un Rai al cump\r\turilor [i al petrecerilor luxoase. Exist\ multe moduri de petrecere a timpului [i, important, exist\ pre]uri (aproape) pentru toate buzunarele. Paradoxal, Dubaiul, cu cea mai mare pårtie artificial\ acoperit\ [i cu cea mai nou\ inven]ie – schiatul pe nisip –, este [i o destina]ie pentru practicarea sporturilor de iarn\.

Schiatul pe nisip (Sand skiing) se face la fel de u[or ca schiatul pe zapad\. ~]i pui schiurile, te urci pe vårful unei dune [i o iei la vale. Lipseste z\pada, dar senza]ia este aceea[i. Greu de explicat… Cel mai bine este s\ `ncerci. Asta, `n cazul `n care nu e[ti la prima tentativ\ de acest fel [i ai mai f\cut coboråri pe z\pad\. Sandboarding ]i se va p\rea pu]in mai dificil. E nevoie de mai mult\ experien]\ ca s\-]i po]i ]ine echilibrul pe nisip. O modalitate foarte bun\ de a practica schiatului pe nisip în Dubai este s\-]i achizi-

]ionezi o excursie `n de[ert de o zi. Operatorii de turism ofer\ astfel de pachete de schi pe nisip, combinate cu plimb\ri prin de[ert cu c\mila, ceea ce va face din excursia ta o experien]\ inedit\. Schiatul pe nisip este potrivit pentru toate vârstele [i toate nivelurile de experien]\, chiar dac\ nu ai mai schiat înainte. Ghidul va fi în m\sur\ s\ `]i ofere un tutorial rapid de `nv\]are, inclusiv unele instruc]iuni de siguran]\ pentru a-]i permite s\ schiezi chiar din prima zi. Riscul de accidentare este mult mai mic decât `n cazul schiatului pe

BeTUI Nr. 16 (31), septembrie / octombrie 2015

z\pad\. „Aterizarea" nu este atåt de dur\, dimpotriv\, c\z\turile sunt chiar distractive. Nu este cazul s\ te `ngrijorezi. Dac\ e[ti la prima `ntålnire cu de[ertul, ia în calcul o deplasare mai lung\ [i camparea peste noapte `n de[ert. Unii operatori de turism ofer\ pachete de dou\ zile cu `nnoptare `n de[ert [i cazare `n corturi. Pachetul turistic va include pentru excursia ta `n De[ertul Arabiei, în mod normal, schiurile de nisip sau sandboard-ul [i alte echipamente pentru practicarea sporturilor pe nisip, cum ar fi Desert Bashing-ul (drifturi cu Jeep-ul pe nisip). Corturile sunt „off ground” cu protec]ie termic\ [i împotriva våntului [i sunt de ultim\ genera]ie. Acestea sunt bine mobilate, de obicei, într-un stil tradi]ional [i destul de confortabile. Este cel mai bun mod de a-]i petrece

noapte `n de[ert [i de a te bucura de priveli[tile ireal de frumoase ale nop]ilor arabe. Dac\ vrei s\ `ncerci [i varianta original\ de schi, pe z\pad\, Mall-ul Dubai `]i pune la dispozi]ie cea mai mare pårtie acoperit\ din lume. Exist\ dou\ pårtii dotate cu telescaune `ntr-o incint\ tip iglu, la o temperatur\ con-

stant\ de -4 grade Celsius.

Point of View Odat\ `ntors cu bine din incursiunea `n de[ert, d\ o tur\ prin cartierul Bastakia [i vei descoperi Dubaiul vechi, apoi f\ o croazier\ pe lacul s\rat Dubai Creek.

Point of View – vedere din Burj Khalifa

foto: Virgil Postelnicu, arhiv\ personal\

LA SCHI ~N DUBAI

26 Stabile[te-]i ca punct de reper cea mai `nalt\ cl\dire din lume, gigantul Burj Khalifa, care m\soar\ 829,8 metri. Pentru majoritatea turi[tilor, o vizit\ la etajul 124 – (Point of View) este absolut obligatorie. Panorama ora[ului v\zut\ prin acest „ochi de vultur” este pur [i simplu magnific\. O experien]\ inedit\ o constituie [i prezentarea multimedia, atåt a Dubaiului cåt [i a Burj Khalifa (finalizat\ în 2010), înainte ca un un lift de mare vitez\ s\ te ridice pân\ la puntea de observa]ie, pentru o vedere de 360 de grade peste zgârie-norii din de[ert pe de o parte, [i a oceanului, de cealalt\ parte. Incursiunile nocturne `n avanpostul de la ultimul etaj sunt deosebit de populare printre fotografi, datorit\ faimoasei panorame de lumini a Dubaiului.

Fântâna Dubai Odat\ ajuns pe p\månt, f\ o plimbare în jurul cl\dirii Burj Khalifa. Vei descoperi frumoasele gr\dini cu alei [erpuite [i o mul]ime de locuri mirifice, printre care [i Fântâna Dubai, cea mai `nalt\ fåntån\ din lume, construit\ dup\ modelul fåntånii Bellagio din Las Vegas. Fåntåna este amplasat\ la intrarea `n Mall-ului Dubai, pe starda Sheikh Zayed din centrul ora[ului. Gr\dina se poate vizita zilnic, `ncepånd cu orele 08:30 [i pån\ seara tårziu, dup\ miezul nop]ii. Intrarea pentru adul]i cost\ 125 AED (dac\ nu vrei s\ a[tep]i la rånd, exist\ o tax\ de urgen]\ de 400 AED), iar pentru copiii cu vårste cuprinse `ntre 4-12 ani trebuie s\ pl\te[ti 95 AED. Copiii sub 4 ani au intrare gratuit\.

Muzeul Dubai Muzeul Dubai aflat în cetatea Al-Fahidi, a fost construit în anul 1787 pentru a ap\ra lacul Dubai Creek. Pere]ii cet\]ii sunt construi]i din blocuri de corali `mbinate cu var. Etajul este sus]inut de stålpi din lemn, iar plafonul este construit din tulpini de palmier, noroi [i ipsos. În istoria sa, cetatea a servit ca re[edin]\ pentru familiile conduc\toare, sediu al guvernului, garnizoan\ [i închisoare. Restaurat în 1971 ([i, din nou, `n totalitate, `n 1995) este acum cel mai important muzeu al ora[ului. La intrare exist\ o expozi]ie fascinant\ de h\r]i vechi ale Emiratelor, care arat\ extinderea uria[\ a regiunii, dup\ boom-ul petrolier. La subsol sunt s\li de expozi]ie cu exponate [i diorame care prezint\ aspecte ale stilului de via]\ tradi]ional din Emirate, artefacte vechi de 3.000-4.000 de ani reprezentånd mormintele descoperite `n situl arheologic Al Qusais, inclusiv via]a din de[ert a beduinilor precum [i a pescuitorilor de perle.

Cartierul Bastakia Cartierul Bastakia, aflat `n partea de est a Bur Dubai, de-a lungul lacului Dubai Creek, a fost construit în secolul al 19-lea pentru boga]ii negustori persani care se ocupau, în principal, cu comer]ul de perle [i textile. Negustorii au fost ademeni]i `n Dubai de lipsa taxelor [i de transportul pe ap\, mai accesibil, pe påråul Dubai Creek. Cl\dirile, aflate `ntr-o stare de conservare foarte bun\, sunt construite din corali [i calcar, multe dintre ele avånd zidurile acoperite cu turnuri de vånt –

o form\ primitiv\ de „instala]ie de aer condi]ionat”. Comercian]ii persani au preluat acest element arhitectural de la casele de coast\ iraniene, din ]ara lor de origine. Construite `n stilul arhitecturii arabe, turnurile de vånt amintesc de o perioada apusa a Dubaiului, una mult mai lini[tit\ din istoria Emiratelor. ~n interiorul cartierului, g\zduit\ într-un turn de vånt, vei g\si Galeria Majlis – expozi]ie de ceramic\ tradi]ional arab\ [i mobilier – [i Galeria XVA, situat\ într-una dintre cl\dirile istorice, cu o colec]ie de art\ contemporan\.

Burj Al-Arab Pentru cei cu dare de mån\, modul cel mai potrivit de a experimenta opulen]a `ncepe cu Burj Al-Arab, cel mai `nalt hotel din lume, unde `nchirierea unui apartament poate costa [i 15 000 de dolari pe noapte. Plaja hotelului ofer\ facilit\]i excelente, cu o multime de [ezlonguri, restaurante [i operatori de plaj\ aten]i, gata s\-]i satisfac\ [i cea mai sofisticat\ dorin]\.

Bastakia [i Jumeirah Cu fa]ada sa orbitor de alb\, Moscheea Bastakia nu este cea mai mare din Emiratele Arabe Unite dar este una dintre cele mai fotografiate moschei din regiune. În apropierea moscheei po]i vedea ultimele r\m\[i]e ale zidului de ap\rare al ora[ului, construit din gips [i corali, la mijlocul secolului al 19-lea . Moscheea Jumeirah, considerat\ de mul]i cea mai frumoas\ din Dubai, este o construc]ie cu dou\ minarete din piatr\ [i

BeTUI Nr. 16 (31), septembrie / octombrie 2015

Acvariul Mall Dubai

detalii subtile de zid\rie care respect\ tradi]ia medieval\ Fatimid. Centrul Cultural Sheikh Mohammed Bin Rashid organizeaz\ `n fiecare zi, `ncepånd cu ora 10 (mai pu]in vinerea), excursii la moschee. O copie fidel\ a acesteia, dar de opt ori mai mare, Al-Azhar, se afl\ la Cairo.

Acvariul Mall Dubai Una dintre principalele atrac]ii turistice ale ora[ului, aflat la parterul Mall-ului Dubai (cel mai mare mall din ora[, care asigur\ [i intrarea la Burj Khalifa), Acvariul Dubai, cu cel mai mare panou acrilic din lume, g\zduie[te 140 de specii acvatice diferite din `ntreaga lume. Vizitarea lui este gratuit\, la fel [i plimb\rile prin tunelul acvatic. Dac\ vrei s\ experimentezi via]a subacvatic\ (Zoo Underwater) po]i face o scufundare `n acvariu cu cu[ca de snorkeling – rechinii `]i vor ]ine companie.

Deira F\ o vizit\ la Deira Gold, cel mai mare bazar din lume care comercializeaz\ obiecte din aur (motivul pentru care Dubaiul este supranumit [i „Ora[ul de aur”), care ofer\ turi[tilor bijuterii, într-o varietate infinit\ de modele. Merit\ s\ vizitezi [i pia]a de condimente Deira Spice cu tarabele sale cu saci de t\mâie, chimen, boia de ardei, [ofran, cimbru, sumac, lemn parfumat, ap\ de trandafir [i t\mâie. Drum bun!

Camelia L\z\roiu

DESTINA}II / FLOREN}A

~n mod normal, 39 de grade la umbr\ pe parcursul mai multor zile ar fi un argument solid pentru a ]ine oamenii departe de pie]e descoperite [i str\du]e `ncinse.

TREI ZILE ALTERNATIVE MAI PU}IN AGLOMERATE

foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

Dup\-amiaza primei zile `n Floren]a, la `n\l]ime Ne-am ales cazarea „o idee” mai departe de centrul absolut al Floren]ei. Din cap\tul str\du]ei vedeam o få[ie din Dom. Am rezistat atrac]iei lui [i, cum s\ månc\m ceva bun nu era chip, pe c\ldura dilatant\ de la patru dup\-mas\, neam propus s\ vedem ora[ul de sus. ~n mod tradi]ional sunt (cel pu]in) dou\ locuri pentru panorame: Pia]a Michelangelo [i fortul Belvedere. Am ales fortul.

Fortul Belvedere Str\du]ele `nguste [i pavajele neregulate ne-au f\cut s\ ne sim]im ca `ntr-un labirint din care am ie[it pe malul råului Arno. Nea[teptat de plin de vie]uitoare, ne-a captat aten]ia pentru

cåteva zeci de minute, pån\ cånd ne-am f\cut curaj s\ lu\m „`n piept” dealul abrupt al gr\dinii Boboli, ghida]i de zidul ascendent al fort\re]ei. Am ajuns sus, la intrare, „un pic” sfår[i]i, ca s\ nu spunem le[ina]i. Forte di Belvedere – Fortezza di Santa Maria in San Giorgio del Belvedere – ne-a l\sat cu gura c\scat\ de admira]ie. Mai `ntåi am aflat istoria locului: fortul a fost proiectat de Bernardo Buontalenti pentru marele duce Ferdinando I de Medici la sfår[itul sec. al XVI-lea, atåt pentru a asigura paza Palatului Pitti, amplasat la baza dealului pe care l-am urcat, cåt [i pentru a oferi vizibilitate c\tre cele patru z\ri, `n cazurile atacurilor str\ine. {i a[a ajungem la `nc\ un motiv pentru care

Utile: • Pån\ `n 2013, fortul a fost `n renovare pentru o serie de `mbun\t\]iri `n ceea ce prive[te siguran]a vizitatorilor. Fuseser\ dou\ accidente `n anii de

dinainte, cazul artistei Veronica Locatelli care a alunecat [i a c\zut `n gol chiar de ziua ei, fiind intens mediatizat. V\zånd cum arat\ fortul azi, nu am `nteles deloc

cum s-a putut produce accidentul: sunt foarte mul]i paznici activi [i ziduri cu o `n\l]ime considerabil\, c\tre marginile bastioanelor.

trebuie s\ le fim recunosc\tori membrilor familiei Medici: din acest loc ne bucur\m noi ast\zi de priveli[tea panoramic\ pe care o etaleaz\ cu generozitate fortul. Dar marea descoperire a fost expozi]ia contemporan\ cu tema Omul, a lui Antony Gormely. Mai mult de 100 de lucr\ri, fiecare cu o puternic\ not\ individual\, dialogheaz\ cu spa]iul milit\resc al fortului [i cu ora[ul de dedesubt. Mie mi s-a p\rtut una dintre cele mai puternice [i expresive exemple de art\ integrat\ `ntrun spa]iu public [i v\ recomand s\ nu o rata]i! {i, ca s\ fie toat\ lumea pe deplin mul]umit\ (adic\ [i iubitorii de [opårli]e), fortul ofer\ astfel de mici viet\]i, la o c\utare r\bd\toare. Pentru noi a meritat din plin vizitarea acestui loc [i am mai fi z\bovit, dac\ ne-ar fi fost permis accesul dup\ l\sarea serii. Nu ne-ar fi deranjat s\ observam [i noi, din acest loc, cerul `n[telat, a[a cum a facut Galileo Galilei.

BeTUI Nr. 16 (31), septembrie / octombrie 2015

Dar, cånd ajungi `n Floren]a, unul dintre cele mai vizitate ora[e din lume [i ai un timp limitat la dispozi]ie pentru a „zgåria” suprafa]a [i a vizita cåteva obiective-reper `n istoria artei, temperatura de cuptor nu mai constituie un obstacol [i se vede doar `n ro[ul obrajilor.

foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

~N FLOREN}A A doua zi, dedicat\ pasiunilor Prin centrul istoric Cåt prive[te foto-turul meu, ei bine, a trebuit adaptat unui num\r mic de participan]i, mai precis unul, eu, fapt pentru care a fost o improviza]ie de la cap la coad\. Din fericire, Nathan, fotograful american stabilit `n Pisa, a fost o companie foarte pl\cut\! Am avut astfel prilejul s\ intru `n curtea interioar\ a unei case particulare, s\ admir primele forme de „graffiti” renascentiste [i s\ aflu povestea familiei Bartolini Salimbeni (palatul lor se g\se[te `n Piazza Santa Trinita). Mitul care explic\ bog\]ia acestor comercian]i spune c\ `n Evul Mediu, membrii acestei familii au urzit planul machiavelic de a-i fenta pe ceilal]i negustori participan]i la o licita]ie, adormindu-i cu semin]e de mac `n noaptea de dinaintea evenimentului. De atunci, motto-ul familiei a ramas „per non dormire”. Turul a continuat cånd pe artere mari, m\rginite de magazinele luxoase ale brand-urilor celebre, cånd prin pie]e albite de soarele din miezul zilei. ~n acest context, s\ ne pierdem pe str\du]e `nguste, cu profilurile conturate exclusiv prin jocul de umbre [i lumini a fost o pl\cere. ~n ciuda aglolmera]iei, ne-am oprit [i `n Piazza della Signoria, pentru cåteva cadre contrastante [i o sum\ de explica]ii sumare legate

Utile: • Piazza Santa Croce este m\rginit\ de o sum\ de terase [i restaurante scumpe, dar bune. O mas\ „r\sf\]” pentru dou\ persoane s-a `nvårtit `n

foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

de Palazzo Vecchio [i sculpturile de aici. Cele care erau extrem de valoroase ([i celebre) sunt azi `nlocuite de copii (adic\ sculptura `nf\]i[åndu-l pe David, de Michelangelo [i ansamblul Judit t\ind capul lui Holofern, de Donatello), originalele aflåndu-se `n Muzeul din Palazzo Vechio, respectiv `n Galleria della Academia. ~n c\ldura dup\-amiezii, m-am l\comit la o cup\ prea mare de `nghe]at\ „artigianale”, f\cut\ deci „`n cas\”, din ingrediente naturale, de care am „tras” pån\ `n fa]a „Bisericii Santa Croce”. Am considerat c\, de[i nu este de anvergura Catedralei Santa Maria del Fiore, este totu[i cea mai mare biseric\ franciscan\ din lume [i merit\ vizitat\. Am fost, a[adar, siguri c\ vrem s\ o vedem [i s\ identific\m mormintele unor personalit\]i precum Michelangelo, Rossini, Machiaveli si Galileo Galilei. Tot aici am v\zut [i memoria-

lul lui Dante, dar am citit ulterior c\ sarcofagul este gol, mormåntul aflåndu-se `n Ravenna. ~n mod normal, dac\ a[ fi f\cut parte dintr-un grup, a[ fi avut parte [i de un ghid `n acest tur foto. Mi-ar fi prins foarte bine, pentru c\ `n interior sunt nenum\rate exemple de art\ ie[it\ din måinile unor personalit\]i precum Giotto, Gaddi [i Donatello. Cåt prive[te exteriorul, lumina dup\-amiezii cade minunat pe fa]ada neo-gotic\ de secol XIX, din marmur\ policrom\. M-am dat dus\ greu, sub promisiunea ferm\ a „deconspir\rii” unui loc cu måncare bun\ – care s-a dovedit a fi chiar Mercato Centrale [i a unui robinet cu ap\ potabil\, ie[it direct din peretele Palatului Vechi, `n spatele statuii lui Neptun. Surprinz\tor este faptul c\ am putut `ncerca atåt apa plat\, cåt [i apa carbogazoas\, dup\ ce am stat cumin]i la coad\, desigur. Odat\ turul [i activit\]ile pe cont propriu `ncheiate, credeam c\ mai putem biserica Santa Marian Novella. 15 jurul sumei de 75 EUR. vedea ceva, poate un apus, dar picioarele • ~n schimb, `n cadrul foto-turului, EUR/pers./ meniul zilei. Delicios! au refuzat ferm [i le-am dat pace pån\ `n • ~nghetata f\cut\ „`n cas\” am mers la restaurantul La Spada, ziua urm\toare. aflat pe str\du]a din spatele pie]ei cu costa `ntre 2-2,50 – 4-4,50 EUR.

DESTINA}II / FLOREN}A

tratate mult mai suplu [i elegant. R\coarea cur]ii interioare, geometria arhitecturii [i succesiunea de s\li decorate cu pove[ti spuse `n fresce ne-au deconectat vreme de un ceas de la forfota [i c\ldura de afar\. Am urmat drumul indicat pentru a descoperi Capela Magilor – unul dintre spa]iile care ne-au r\mas puternic `n minte. Aici, povestea celor trei magi este ilustrat\ episodic de Benozzo Gozzoli, pe pere]ii capelei. ~n\untru este o lumin\ cald\ [i stins\, care se combin\ cu lini[tea a[teptat\ `ntr-un loc de rug\ciune. Am trecut mai departe, pentru a ne opri `n sala imens\ cu oglinzi [i tavan pictat `n intregime. O bog\]ie! Judecånd dup\ scaunele contemporane, din plastic transparent, trag concluzia c\ spa]iul este `nc\ folosit pentru evenimente [i este un exemplu c\ se pot g\si solu]ii actuale care invadeaz\ [i obtureaz\ minim originalul.

foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

A treia zi, pe urmele familiei Medici [i ale lui Michelangelo Domul

Chiar dac\ ne-am trezit cu noaptea `n cap, doar-doar de ne-ar ajuta biletul compus cump\rat on-line, pentru vizitarea Domului [i a atrac]iilor din jur, nu a fost chip s\ sc\p\m de coada kilometric\ de la intrare. A[a c\ am l\sat interiorul [i urcarea `n cupola propriu-zis\ pentru un viitor neclar [i am ales campanila al\turat\. Trebuie spus c\ Baptisteriul, cea mai veche cl\dire de aceast\ factur\ din Floren]a, este chiar vis-a-vis de catedral\, dar acum este complet acoperit, fiind `ntr-un proces de restaurare ampl\. Campanila lui Giotto, de[i de sine st\t\toare, face parte din complexul ce alc\tuie[te Catedrala Santa Maria del Fiore, are acelea[i not\ geometric\ [i policrom\, iar de la `n\l]imea sa de peste 84 de metri, prive[te `ntregul ora[.

Coridorul Vasari Cum era `nc\ devreme, am coboråt [i ne-am `ndreptat iar c\tre malurile råului Arno, pentru a vedea Coridorul Vasari, conceput pentru a conecta Palazzo Vechio de Palazzo Pitti, pe malul opus, trecånd peste podul vechi. Cea mai mare parte este `nchis\ vizitatorilor, dar se organizeaz\ tururi [i se spun pove[ti, `n zona lui accesibil\.

C\tre prånz ne-am `ndreptat spre un palat. Alternativa aleas\ de noi pentru Palazzo Vecchio a fost Palatul Medici Riccardi. Dou\ vorbe s\ zic, pentru c\ mie familia Medici mi-a umplut copilaria `n romanele istorice de cap\ [i spad\, preferata mea fiind Caterina de Medici, cu bune [i rele.

Palatul Medici Riccardini Familia Medici a avut o influen]\ determinant\ asupra lumii [i cred c\ este una dintre cele mai importante [i de impact familii care au tr\it vreodat\ [i nu m\ refer la statutul de mecena [i toat\ valoarea artistic\ rezultat\ din aceast\ sus]inere a artei [i a arti[tilor. Medici au fost primii care au g\sit o form\ de guvernare eficient\ a unui ora[-stat [i au dat exemplu pentru toat\ Europa. Caterina, care a fost so]ia lui Henry al-II-lea al Fran]ei, a condus ca regent\ aceast\ ]ar\ dup\ moartea so]ului, a adus Rena[terea din Italia `n Fran]a [i a instrumentat politica unei na]iuni. Palatul Medici Riccardi a fost ridicat la solicitarea lui Cosimo de Medici, `n sec. al-XV-lea [i `n ciuda aspectului exterior masiv, de fort\rea]\, interiorul [i `n special partea superioar\ sunt

Utile: • Prea mult\ art\? Cam da. Floren]a are peste 80 de muzee. Exist\ Firenze Card care d\ acces la o list\ uria[\ de obiective, incluzånd [i transportul, pentru 72 eur. • Dup\ mai toate criteriile,

Floren]a este un ora[ destul de scump. De la cazare, la måncare [i suveniruri, pre]urile sunt m\ricele. Merit\ urm\rite ofertele de city break, pentru a ob]ine o valoare cåt mai mare pentru banii cheltuiti;

• Programul restaurantelor [i magazinelor numai uniform nu este. ~n miezul zilei multe terase sunt `nchise, este greu s\ m\nånci ceva g\tit, maxim un sandwich [i o `nghetat\ salvatoare.

Capela Medici Ca s\ vedem un exemplu de mecenat [i totodat\ s\ admir\m cåteva lucr\ri ale lui Michelangelo, dintre toate locurile `n care sunt expuse lucrarile lui, noi am ales Capela Medici. Este la doi pa[i de Palat, lipit\ de biserica San Lorenzo. Sacristia nou\ a fost proiectat\ de `nsu[i Michelangelo, cu func]ia de mausoleu pentru familia Medici, iar impozanta Capella dei Principi este rezultatul colabor\rii dintre familie [i arhitec]i. ~n sacristia nou\ trebuiau s\ fie patru morminte, dar sunt numai dou\, cele ale lui Lorenzo di Piero de Medici [i Giuliano di Lorenzo de Medici, flancate de minun\]iile acestea de statui reprezentånd momentele zilei [i echilibrate de o sculptur\ a Fecioarei cu Pruncul. Cåt prive[te Capela dei Principi, `n\l]imea ei de 59 de metri [i opulen]a decora]iilor este strivitoare pentru omul obi[nuit. Ne-a impresionat [i ne-a f\cut s\ ne sim]im a[a cum suntem: mici de tot.

Apus peste Floren]a Cånd soarele a dat semne c\ a obosit [i urmeaz\ s\ se acopere cu un nor sub]ire, am schimbat cu totul registrul [i am p\r\sit la ceas de sear\ ora[ul, trecånd din nou råul c\tre Pia]a Michelangelo (Piazzale Michelangelo) pentru momentul culminant al zilei: apusul ro[iatic `n lumina c\ruia Floren]a pare atemporal\. ~n aceast\ palet\ cromatic\ am spus „la revedere” ora[ului [i ne-am dus s\ ne ascundem printre dealurile Toscanei. (`n edi]ia viitoare)

Anca Du[e Advertising&Content Manager Eurolines Group

DESTINA}II / BRANDURI ROMÅNE{TI / CETATEA ENISALA La doar doi kilometri de localitatea ce-i poart\ numele, pe un deal calcaros care domin\ zona lacurilor Razelm [i Babadag, se afl\ ruinele fort\re]ei medievale Enisala. Vicus Novus (Satul Nou), Bambola, Pampulo, Novoe Selo, Eraclea,

Foto: Aurel Daniel St\nic\

CETATEA ENISALA Turismul modern s-a diversificat. Am `nceput [i noi s\ redescoperim turismul „de acas\”, adev\rat tezaur cultural. Delta Dun\rii devine, din ce `n ce mai mult, o destina]ie råvnit\ de turi[tii str\ini. Pu]ini [tiu, `ns\, c\ Dobrogea nu se limiteaz\ doar la cele trei bra]e ale Dun\rii, cu minunata sa faun\ [i flor\ unic\ `n Europa. Dobrogea, pentru locuitorii

antici ai teritoriului m\rginit la est de Marea Neagr\, a `nsemnat, `n primul rånd, un important centru comercial, de administra]ie, politic

[i militar. Din aceast\ perspectiv\, o incursiune `n Delt\, spre exemplu, `n complexul Green Village de la Sfåntu Gheorge, se poate prelungi cu o

Geneza denumirii Denumirea actual\ a cet\]ii provine de la termenul turcesc „yeni”, care `nseamn\ nou [i

regionalismul dobrogean „sale” care `nseamn\ sat sau a[ezare. Se pare c\ turcii au preluat aceast\ denumire de

la vechea administra]ie a cet\]ii – YeniSale (Satul Nou), care mai apoi, prin abreviere, s-a transformat `n Enisala.

YENI SALE BeTUI Nr. 16 (31), septembrie / octombrie 2015

Herkleia, Eni[ala, Yeni-Sale sau Enisala – denumirea actual\, atrage anual mii de turi[ti dornici s\ descifreze tainele cet\]ii aflate la r\scrucea drumurilor de pe ap\ [i de pe uscat, din Dobrogea. Localizare Ruinele fort\re]ei medievale Yeni-Sale (Enisala, Eni[ala, Eraclea sau Herkleia) se afl\ la 2 km de

se face pe drumurile jude]ene DJ 222 Tulcea – Enisala – Ceamurlia de Jos [i DJ 223A Enisala - Babadag.

Foto: Aurel Daniel St\nic\

vizit\ la Fortifica]ia de la Enisala. Cetatea este situat\ într-un complex arheologic cu numeroase vestigii din epoca neolitic\ [i de ev mediu, care impresioneaz\ prin m\re]ia construc]iei, prin m\rimea [i soliditatea zidurilor. Cetatea a atras aten]ia cercet\torilor înc\ din secolul al XIX-lea. Cercet\rile arheologice au fost începute în anul 1939 [i au continuat, cu mici întreruperi, pån\ în perioada anilor 1970-1998. A[ez\måntul medieval a fost locuit `n dou\ perioade. Prima, anteriorar\ construirii fortifica]iei, a fost datat\, pe baza materialului arheologic, la sfâr[itul secolului al XIII-lea – începutul secolului al XIV-lea. Cea de a doua etap\ este reprezentat\ de momentul ridic\rii zidurilor. Cetatea fost construit\ la Gurile Dun\rii în a doua jum\tate a secolului al XIV-lea, în scop militar, defensiv [i de supraveghere a drumurilor de pe ap\ [i de pe uscat. Pe baza tehnicilor constructive, a materialului arheologic [i a realit\]ilor istorice s-a emis ipoteza c\ singurii interesa]i de ridicarea unei cet\]i situat\ în cadrul sistemului de fortifica]ii din nordul Dobrogei, orientat\ spre mare, pentru controlarea traficului naval, erau negustorii genovezi, care dispuneau de mari sume de bani câ[tigate din comer] [i care erau de]in\torii monopolului naviga]iei pe Marea Neagr\. Cetatea Enisala are un plan poligonal neregulat, care urmeaz\ sinuozit\]ile masivului de „calcar jurasic” pe care este amplasat\. Zidurile de incint\, turnurile [i bastioanele cet\]ii, par]ial conservate, au o în\l]ime cuprins\ `ntre cinci [i zece metri [i au permis ini]ierea, în 1991, a unor lucr\ri de restaurare. Ca element arhitectonic deosebit, bastionul por]ii principale atrage aten]ia, cu o arcad\ dubl\ de origine oriental\, întâlnit\ frecvent în evul mediu [i utilizat\

localitatea Enisala, pe un deal calcaros care domin\ zona lacurilor Razim [i Babadag. Accesul în localitatea Enisala

Foto: Aurel Daniel St\nic\

DESTINA}II / BRANDURI ROMÅNE{TI / CETATEA ENISALA

PRO ISTORIA FEST - CETATEA ENISALA (Edi]ia a II-a) Cel mai amplu festival itinerant de promovare a obiectivelor cultural-istorice [i turistice din Romånia readuce muzica bun\ [i tradi]iile locale la poalele Cet\]ii Enisala.

34 de constructorii bizantini la diverse edificii din Peninsula Balcanic\, dar [i în ]\rile române la Cetatea Neam]ului, biserica Sfåntul Nicolae Domnesc de la Curtea de Arge[ [i la bisericile moldovene[ti ctitorite de {tefan cel Mare. În urma studierii portulanelor din secolele XIII-XIV, localitatea, care apare sub numele de Bambola (sau Pampulo), a fost identificat\ cu cetatea Enisala. Aceasta a fost pentru prima dat\ men]ionat\ cu numele de Yeni-Sale, în secolul al XV-lea, în cronica lui SüKrüllah. Fortifica]ia de la Enisala a f\cut parte din lan]ul de colonii genoveze care îngloba ora[ele de la Gurile Dun\rii. Între anii 1397 [i 1418 cetatea de la Enisala a f\cut parte din sistemul defensiv al ]\rii Române[ti, în timpul domniei lui Mircea cel B\trân. Dup\ cucerirea Dobrogei de c\tre turci la 1419-1420, aici a fost instalat\ o garnizoan\ militar\ otoman\. Ulterior, datorit\ înaint\rii st\pânirii turce[ti dincolo de Gurile Dun\rii, pân\ la Cetatea Alb\ [i Chilia (1484) [i ca urmare a form\rii cordoanelor de nisip ce separ\ lacul Razim de Marea Neagr\, în secolul al XVI-lea, cetatea a fost abandonat\ deoarece nu mai corespundea

Cea de-a doua edi]ie Pro Istoria Fest din aceast\ var\, a avut loc sub forma unui festival adresat iubitorilor de muzic\ completat de farmecul locului [i de lacul Razelm care se a[terne la poalele cet\]ii. La festival au participat Nicu Alifantis & ZAN, Mircea Vintil\, Alexandra U[urelu [i Zoli Toth Project, Mircea Baniciu, Marius Ba]u, Alina Manole [i grupul Folk Frate! Pe lång\ muzica bun\, `n cele dou\ zile ale festivalului, spectatorii s-au putut delecta cu spectacole de folclor local, teatru de p\pu[i, au putut participa la ateliere de modelaj, de sculptur\ [i pictur\, au tras cu arcul, au `n\l]at zmee [i tårziu `n noapte, s-au adunat `n jurul focului de tab\r\ preg\tit de organizatori. Pro Istoria Fest este un proiect al Asocia]iei Star Education, demarat în 2011 cu promovarea cet\]ilor Poenari, Râ[nov [i a Cur]ii Domne[ti din Târgovi[te. În anii

urm\tori va continua cu alte [ase noi locuri de mare însemn\tate istoric\ din România – Cetatea de scaun a Sucevei, Muzeul Gole[ti, Cetatea Enisala, Cetatea Sighi[oara, Ulpia Traian\ Sarmizegetusa, Cetatea Deva. Pro Istoria Fest î[i propune s\ aduc\ muzica prezentului în slujba trecutului. Asocia]ia Star Education a fost înfiin]at\ în anul 2007 de c\tre Anca Lupe[ [i Zoli Toth. În cei 8 ani de existen]\, Asocia]ia a implementat numeroase proiecte, fie ele culturale (Zoli Toth Project — Bach în Showbiz, On Air Music Awards), ecologice (Ecofrecventa, Earth Hour, B'estfest Green Village) sau de turism (Pro Istoria Fest). Pro Istoria Fest face parte dintr-o serie de proiecte al c\ror scop este promovarea poten]ialului turistic [i crearea infrastructurii necesare, în scopul cre[terii atractivit\]ii României ca destina]ie turistic\.

Vino s\ descoperi singura cetate medieval\ din Dobrogea ridicat\ la sfår[itul secolului al XIV –lea de puterea imperial\ bizantin\ [i de cea comercial\ genovez\ ! Drumul de acces te va aduce pån\ la poarta de intrare, iar zona are spa]iu de campare.

BeTUI Nr. 16 (31), septembrie / octombrie 2015

Lacul Razelm, Foto: Aurel Daniel St\nic\

intereselor strategice [i economice otomane. Materialele descoperite în urma cercet\rilor arheologice [i mai ales monedele bizan-

tine, genoveze, t\t\r\[ti, moldovene, muntene sau turce[ti, atest\ rolul militar, politic, administrativ [i economic pe care l-a îndeplinit

Foto: www.facebook.com/AeroDeltaSupport www.facebook.com/aerofotovideotulcea

faimoasa cetate. Marcat\ de evenimentele tumultoase, aflat\, la propriu, în b\taia vânturilor, fortifica]ia de la Enisala, singura cetate medieval\ din Dobrogea, este ast\zi un important obiectiv turistic aflat `n centrul multor manifest\ri culturale [i artistice.

Aurel Daniel St\nic\ Doctor `n istorie Specialist `n arheologie medieval\

VIP INTERVIU / JOJO

Simpatica actri]\ de 34 de ani, pe care mul]i o [tiu mai bine dup\ mai familiarul nume Jojo, nu [i-a descoperit pasiunea pentru c\l\torii de ieri, de azi.

alias C\t\lina Grama „C\l\toriile ne ajut\ foarte mult s\ evolu\m spiritual“ Jojo pe plaja de la Sfåntu Gheorghe, Foto: Jojo, arhiv\ personal\

„Iubesc s\ tr\iesc fiecare clip\ a vie]ii mele cât mai frumos“, spune Jojo într-una dintre filele jurnalului ei virtual de c\l\torii, atât de bogat [i atât de viu, parc\, de pe blogul ei, www.catalinagrama.com Cum a ar\tat vara ta? Pe unde ai colindat [i cu ce impresii [i amintiri ai r\mas? Am avut o var\ splendid\. O vacan]\ `n care am ales s\ merg s\ îi ar\t

frumuse]ile ]\rii noastre fiului meu de patru ani, Achim. A fost pentru prima oar\ când am plecat cu el într-un road trip prin ]ar\ [i el a fost ex-

trem de încântat de întreaga experien]\. A zis, la un moment dat, în timp ce ne îndreptam c\tre o nou\ destina]ie, c\ îi place mult c\l\toria noastr\.

BeTUI Nr. 15 (30), aprilie / mai 2015 BeTUI Nr. 16 (31), septembrie / octombrie 2015

Dintotdeauna, C\t\lina a avut de împ\rt\[it cu noi pove[ti frumoase de pe alte meleaguri, unele chiar indecent de îndep\rtate.

Jojo pe plaja de la Green Village (Sfåntu Gheorghe), Foto: Jojo, arhiv\ personal\

Mai multe despre o var\ plin\ de experien]e noi, citi]i în interviul nostru sau pe blogul C\t\linei Grama (alias Jojo): www.catalinagrama.com

E important s\ te bucuri de lini[te în vacan]\ [i s\ formezi, în acele momente, o conexiune cu natura, cel mai important izvor de energie pentru noi to]i.

Foto: Jojo – arhiv\ personal\

Ce fel de turist e[ti? Î]i plac vacan]ele active sau preferi, mai degrab\, s\ leneve[ti pe un [ezlong, pe plaj\, [i s\ ui]i de toate? Îmi place s\ le îmbin. S\ fiu activ\, s\ descop\r oameni noi [i meleaguri noi, s\

fotografiez locuri pe care nu le-am mai v\zut [i s\ împ\rt\[esc experien]a mea în imagini, pe blogul meu. Îns\ îmi programez în a[a fel lucrurile, încât s\ am parte [i de momente de relaxare.

Ce diferen]\ este între vacan]ele fiului t\u [i cele de care aveai tu parte, când aveai vârsta lui? Unde mergeai în copil\rie, cu p\rin]ii t\i? Evident c\ acum exist\ mai multe oportunit\]i din punct de vedere al destina]iilor. Îns\ vacan]ele mele din copil\rie ar\tau la fel ca cele pe care i le ofer eu lui Achim. Important este s\ fim împreun\ [i s\ tr\im momente frumoase. Ai mei a[a m-au înv\]at s\ traiesc, mereu aproape de cei dragi. Care este locul t\u de suflet din aceast\ ]ar\? Locul în care te lini[te[ti [i scapi de toate grijile? Ceahl\u, întotdeauna Ceahl\ul copil\riei mele. Am fost [i vara aceasta acolo. G\si]i toate detaliile [i imaginile pe blogul meu.

DESTINA}II VIP INTERVIU EXOTICE / JOJO / PERU

Foto: Jojo – arhiv\ personal\

Se spune c\ nu conteaz\ destina]ia, ci oamenii de care e[ti înso]it. Vacan]ele tale au un alt farmec când mergi împreun\

cu b\rbatul iubit? Sau e[ti genul care se bucur\ de o destina]ie [i când merge singur? A[a simt [i eu. Important este s\ te bucuri de fiecare experien]\ în parte al\turi de oamenii dragi sufletului t\u. Eu m\ pot sim]i în vacan]\ [i în curtea din spatele casei, atâta timp cât îl v\d pe fiul meu zâmbind. Jojo la Green Village (Sfåntu Gheorghe), Foto: Jojo – arhiv\ personal\

Care este cel mai exotic loc în care ]i s-a întâmplat s\ fii recunoscut\ de cona]ionali români? Hm... Nu-mi aduc prea bine aminte. Au existat astfel de întâlniri în majoritatea locurilor pe care le-am vizitat. Exist\ mul]i români care frecventeaz\ aceste locuri minunate, a[a c\ e oarecum natural s\ se întâmple asta.

BeTUI Nr. 16 (31), septembrie / octombrie 2015

Jojo pe paja de la Sfåntu Gheorghe

Dar cel mai exotic loc în care ]i s-a întâmplat s\ ajungi, pân\ acum? Caraibe, Turks & Caicos. O destina]ie minunat\, pe care v-o recomand cu drag\ inim\. Acolo am v\zut cel mai frumos curcubeu din lume, deasupra liniei orizontului. De cultura [i obiceiurile c\rei ]\ri ]i s-a p\rut c\ e[ti cel mai apropiat\, din ce ai vizitat pân\ acum? M\ simt aproape de mentalitatea [i filosofia asiatic\, a[a c\ m-am sim]it minunat în Vietnam [i Thailanda. În plus, oamenii de acolo sunt extrem de pozitivi [i asta m\ face s\ m\ simt foarte confortabil în mijlocul lor. Acela[i sentiment l-am avut când am c\l\torit în Bali. Te-ai vedea tr\ind o via]\ de globetrotter? Te-ai vedea c\l\torind dintr-o ]ar\ în alta, f\r\ s\ te a[ezi prea mult într-un loc? Mi-ar pl\cea, îns\ pentru mine cel mai important pe lume e fiul meu, Achim. Iar el nu poate c\l\tori atât de mult la vârsta de 4 ani. Poate vom încerca s\ facem o c\l\torie mai ampl\ când va cre[te. Îns\, pot s\ spun, cu mâna pe inim\ c\ mi s-ar p\rea extrem de fascinant. Pentru mine fiecare c\l\torie e o lec]ie de via]\. Mi se pare c\ asta ne ajut\ foarte mult s\ evolu\m spiritual [i s\ ne descoperim pe noi în[ine. C\l\toria înseamn\ în primul rând cunoa[tere.

39 Închei cu o întrebare profesional\: cu ce planuri î]i începi toamna? Unde te putem vedea [i auzi? Reîncep în septembrie film\rile pentru SuperJurnal, împreun\ cu Toni Grecu la Digi 24. Am dou\ proiecte frumoase de teatru: „Nunta Perfect\” [i "Mother fucker with the hat". În plus, îmi preg\tesc [edin]ele foto [i materialele noi pentru blogul meu, locul în care pot fi mai aproape de to]i prietenii mei din ]ar\ [i nu numai. {i nu în ultimul rând, preg\tesc lansarea colec]iei de toamn\ a bi-

juteriilor Gramaldy - Gramaldy Legacy, pentru care am filmat [i am f\cut [edin]ele foto chiar în august, la Conacul Polizu, în Moldova mea drag\.

Oana Iana

DESTINA}II / CÅMPIA MAGHIAR| DE NORD Cei care viziteaz\ Câmpia Maghiar\ de Nord vor avea parte, în mod garantat, de experien]e unice. Oaspe]ii de toate vârstele pot alege programe care s\ fie pe placul lor, fiindc\ regiunea îi a[teapt\ cu parcuri acvatice de excep]ie, parcuri de aventur\ deosebit de interesante sau chiar parcuri zoologice, o serie de evenimente muzicale, culturale [i gastronomice sau destinate familiilor.

Puszta Szafari-Hortobagy

Atrac]ia major\ a regiunii o reprezint\ experien]ele legate de ap\. Nic\ieri în Ungaria nu se g\sesc atâtea [tranduri, parcuri acvatice, complexe balneare [i de agrement, parcuri cu tobogane acvatice, b\i acoperite sau în aer liber, în care copiii se simt ca în paradis [i pot zburda în ap\, uitând parc\ de sine. Sta]iunile balneare din regiune – renumite pentru apa lor termal\, care în cazul anumitor localit\]i a fost recunoscut\ oficial ca ap\ cu propriet\]i curative – ofer\ nenum\rate experien]e, atrac]ii acvatice [i programe specifice [trandurilor. Valoarea de agrement a acestora este dublat\ de calitatea excep]ional\ a apelor, de ambian]a pl\cut\ [i condi]iile garantate de siguran]\. În afar\ de sc\ldatul [i joaca în ap\, Câmpia Maghiar\ de Nord ofer\ variate posibilit\]i de distrac]ie [i agrement pentru familiile cu copii. Parcurile zoologice, parcurile de aventuri [i centrele de primire a vizitatorilor atrag multe familii demonstrånd acestora c\ excursiile [i c\l\toriile f\cute împreun\ cu copiii

reprezint\ cel mai bun lucru ce se poate întâmpla în via]a lor. Zilele lipsite de griji ale vacan]ei, petrecute al\turi de cei mici [i îmbinate cu descoperirea unor locuri interesante, în urma c\rora ochii lor str\lucesc zi de zi de bucurie [i fericire, sunt cel mai de pre] cadou pentru un p\rinte. Zilele de munc\ stresante ofer\ pu]ine prilejuri de acest gen. Prin urmare, trebuie – sau m\car ar trebui – s\ ne rupem cât mai des din mediul nostru obi[nuit, l\sând în spate grijile cotidiene [i dedicându-ne în întregime familiei pentru a pleca într-un loc unde ne a[teapt\ aventuri de toate felurile. Unde nu conteaz\ la ce or\ ne trezim, unde ne putem închide nestingheri]i telefoanele, putem lua împreun\, în lini[te, micul dejun, putem merge în excursie cu bicicletele, putem vizita o expozi]ie interactiv\, putem mânca f\r\ griji o înghe]at\ sau putem merge la restaurant pentru a petrece o dup\ amiaz\ sau o sear\ pl\cut\ în familie. Câmpia Maghiar\ de Nord este o astfel de destina]ie. V\ dorim c\l\torie pl\cut\!

CÂMPIA MAGHIAR| DE NORD Destina]ii turistice atr\g\toare [i experien]e de neuitat Aventuri în patrimoniul mondial de la Hortobágy Hortobágy, cel mai mare teritoriu de step\ din Europa de Est, cu orizontul s\u neîntrerupt [i cu flora [i fauna sa unic\, efectivul de animale aflat în continu\ cre[tere, via]a p\storeasc\ din ce în ce mai consolidat\ [i bogatele sale tradi]ii culturale, este cu adev\rat o comoar\ natural\ interna]ional\. Punctul de pornire al oric\rei excursii în Hortobágy este „Hortobágyi Látogatóközpont és Kézmüves udvar” (Centrul Turistic [i Curtea Me[te[ugarilor din Hortobágy). Stepa infinit\ sau apropierea de animalele care tr\iesc în s\lb\ticie, cai s\lbatici, bouri, lupi, [acali, vulturi [i p\s\ri acvatice ofer\ o experien]\ deosebit\ în cadrul Safariului din stepa [i parcul cu animale s\lbatice. Dac\ alege]i o plimbare prin pust\ cu tr\sura, ve]i avea ocazia s\ descoperi]i fauna caracteristic\ din Hortobágy, herghelia, cireada de „sure de pust\” [i de bivoli, turma de oi racka, turma de porci mangali]a, dar [i via]a [i munca

Vidor Fesztival, Nyíregyháza

Hajdúszoboszló este, de câ]iva ani buni, cea mai popular\ sta]iune balnear\ de pe întreg teritoriul Câmpiei Maghiare. În plus, în privin]a turismului de s\n\tate, Hajdúszoboszló a devenit una dintre cele mai populare destina]ii din Ungaria. {trandul se întinde pe 30 de hectare [i cuprinde 13 bazine care ofer\ experien]e variate, de neuitat. Ve]i g\si aici bazine cu valuri sau cu bule de aer, piscine pentru copii [i pentru înv\]area înotului sau chiar [i bazine tip „Omega”, destinate practic\rii diferitelor sporturi de ap\. Posibilit\]ile de agrement pl\cute, preferate de tineri sunt asigurate de parcul acvatic acoperit, care este deschis pe toat\ durata anului. În fine, unul dintre cele mai extinse complexuri de tobogane de ap\ din Ungaria se afl\ în aceast\ sta]iune. Posibilit\]ile variate de cazare existente în ora[ completeaz\ bogata ofert\ acvatic\.

Experien]e culturale Debrecen La Debrecen, important centru cultural al Ungariei, se g\se[te Muzeul Déri, cu una dintre cele mai bogate colec]ii cultural-istorice ale Ungariei [i este locul care g\zduie[te lucrarea monumental\ a renumitului pictor Munkácsy Mihály, Trilogia Hristos. Pe lâng\ Colegiul Reformat, care func]ioneaz\ f\r\ întrerupere din 1538, cea mai mare galerie de art\ din regiune, Centrul de Art\ Modern\ [i Contemporan\ MODEM, ofer\ experien]e în\l]\toare pasiona]ilor de art\. Simbolul ora[ului, Biserica Mare din Debrecen, este o destina]ie iubit\ de turi[ti. Tot aici se organizeaz\ pe tot parcursul anului festivaluri [i programe culturale. „Zilele Jazz-ului” de la Debrecen este cel mai vechi [i cel mai important festival de jazz al Ungariei, care are loc în fiecare an. Carnavalul Florilor [i-a dobândit un renume interna]ional.

Aventurierii pasiona]i de gastronomie vor putea savura arome [i gusturi deosebite în cafenelele cu atmosfer\ aparte sau în incinta unicelor stabilimente numite „ruin-pubs” – care sunt specifice Ungariei, fiind amenajate în cl\diri vechi, chiar p\r\site [i (aproape) nelocuibile. Bineîn]eles, ei vor putea alege [i între deliciile culinare moderne de gen street food sau cele de lux. Apoi, primul complex de b\i acoperit din ]ar\, aflat în inima p\durii Nagyerdü din Debrecen, v\ a[teapt\ cu p\durea sa tropical\.

Regiunea Tisei Superioare În regiunea Tisei Superioare v\ a[teapt\ adev\rate comori arhitecturale. În s\tule]ele de aici se ascund case ]\r\ne[ti vechi de secole, clopotni]e din lemn sau biserici de basm. Biserica de la Sonkád, construit\ în secolul XV în stil gotic, câ[tig\toare a premiului Europa Nostra sau biserica reformat\ din Csaroda sau Tákos, construite în secolul XIII, sunt doar câteva dintre numeroasele astfel de atrac]ii. Aici a fost creat drumul bisericilor medievale, unul dintre cele mai importante trasee de turism religios [i al tradi]iilor din Bazinul Carpatic [i care include peste 60 de biserici medievale de o frumuse]e inegalabil\.

„Hajdúszoboszló, locul unde ne învior\m”

´´ Parcul de Aventuri Nyíregyháza -Sóstógyógyfürdo

p\storilor. Pute]i admira spectaculoasa demonstra]ie a p\zitorilor de cai („csikós”), „pusztaötös”-ul din Hortobágy. Moc\ni]a de la Halastó [i traseele educative sunt experien]e pe care iubitorii naturii [i pasiona]ii de p\s\ri nu au voie s\ le rateze.

Hajdúszoboszló

Nyírbátor În Cetatea-castel [i Muzeul de Cear\ Báthori din Nyírbátor pasiona]ii de istorie vor g\si o expozi]ie unic\, dar [i programul „Credin]\ [i S\n\tate”. La mijlocul lunii iulie se desf\[oar\ S\pt\mâna Dragonului Înaripat, iar în august pute]i avea parte de un deliciu cultural cu ocazia Zilelor Muzicale de la Nyírbátor. Máriapócs a devenit un cunoscut loc de pelerinaj datorit\ „icoanei plâng\toare a Sfintei Maria” f\c\toare de minuni, loc vizitat [i de Papa Ioan Paul al II-lea, la fel cum o fac miile de pelerini în fiecare an. Turi[tii aleg or\[elul Nyírbátor [i pentru a sim]i efectele benefice ale apei cu propriet\]i curative, catalogate oficial sub denumirea „Báthory” sau pentru a se relaxa în centrul wellness prev\zut cu cele mai moderne [i variate instala]ii. Oceanariul Nyiregyhaza

DESTINA}II / CÅMPIA MAGHIAR| DE NORD

{i mai multe aventuri! Nyíregyháza Nyíregyháza, cu via]a cultural\ de înalt\ ]inut\, atrage anual turi[ti din toat\ lumea. Ora[ul g\zduie[te cel mai important eveniment de muzic\ etnic\. Aici are loc celebrul Festival Vidor, la care intrarea este liber\. La Nyíregyháza-Sóstógyógyfürdü, într-o p\dure de stejari de 30 de hectare, se afl\ complexul ecoturistic „Parcul cu animale Nyíregyháza”, în care tr\iesc 300 de specii de animale. Apoi, `n parcul de aventuri de la Nyíregyháza-Sóstógyógyfürdü, copiii [i adul]ii deopotriv\ vor descoperi toate dificult\]ile de parcurgere a pistei de frânghii cu 100 de puncte de oprire, c\]\rându-se în copaci sau executând cascadorii la în\l]ime. Perla acvatic\ a regiunii este Sta]iunea balnear\ Sóstógyógyfürdü – renumit\ pentru tratarea afec]iunilor aparatului locomotor. Copiii se pot „pierde” într-o lume plin\ de aventuri, `n „Insula Comorilor”, `n col]ul cu tobe Konga sau pe corabia pira]ilor.

Aquaticum, Debrecen

S\n\tate [i vindecare – Spa [i wellnes {trandul din Hajdúnánás ofer\ posibilit\]i unice pentru cei care au nevoie de o cur\ balnear\, deoarece pe lâng\ afec]iunile aparatului locomotor aici se poate trata [i osteoporoza. Mai mult, piscina acoperit\ a fost reconstruit\ recent pentru a permite accesul nestingherit al persoanelor cu dizabilit\]i motorii. La por]ile microregiunii de step\ Hortobágy,

în parcul amenajat în jurul fostului castel Semsey, se g\se[te Complexul Balnear din Balmazújváros. Acest loc ideal de recreere pentru familii este alc\tuit dintr-un centru terapeutic, un centru de wellness, o baz\ de agrement [i un [trand ecologic. Apa cu propriet\]i curative, catalogat\ oficial sub denumirea de Bocskai Gyógyvíz – ce asigur\ printre altele rezultate excep]ionale [i în terapia afec]iunilor glandei tiroide – explic\ importan]a ora[ului Hajdúböszörmény din punctul de vedere al turismului de s\n\tate. Localitatea Cserkeszölö este renumit\ [i peste hotare pentru apa sa termal\. În comun\ se afl\ izvorul cu cea mai înalt\ temperatur\ (90 °C) de pe teritoriul Ungariei. Cserkeszülü este totodat\ [i un important centru de tratament pentru psoriazis. Turi[tii care vin doar pentru recreere sunt a[tepta]i de un parc acvativ acoperit, compus din [ase bazine. Complexul Balnear [i Hotelul Kumánia din ora[ul Kisújszállás ofer\ a gam\ larg\ de servicii de tip wellness. Complexul acvatic atrage [i datorit\ decora]iunilor confec]ionate din lemn, care evoc\ amintirea str\mo[ilor. Complexul balnear al ora[ului Martfü î[i a[teapt\ musafirii cu cinci piscine. Bazinul mare cu adâncimea de 4 metri [i trambulina înalt\ de 3 metri ofer\ un cadru ideal de antrenament pentru scafandrii sportivi [i s\ritorii de la în\l]ime. Baza de agrement mai cuprinde un centru wellness, în incinta c\ruia g\sim o grot\ salin\, mai multe saune [i s\li de fitness. Atrac]iile Centrului Balnear [i de Wellness Szilva din Vásárosnamény, dup\ cum arat\ [i

denumirea în limb\ maghiar\ a complexului, sunt prunii [i prunele. În timpul verii, turi[tii se pot r\cori la umbra prunilor, iar în sezonul r\coros pot beneficia de tratamente naturiste cu preparate din prune.

Mânc\ruri s\n\toase, gusturi de la ]ar\! Este important s\ ne hr\nim trupul corect [i noi, cei din regiunea Câmpiei Maghiare de Nord, [tim foarte bine ce înseamn\ acest lucru. Aici ve]i g\si arome îmbietoare, deliciosul salam bio de Hortobágy, bucatele p\store[ti din Câmpia Maghiar\ [i Hortobágy, „slambuc”-ul, turta dulce de Debrecen [i sarmalele de Hajdúság. În livezile din zona Szabolcs-SzatmárBereg cresc renumitele prune de Szatmár [i Bereg. Pe „Drumul prunelor” pute]i gusta mânc\rurile [i b\uturile preparate din produsele locale. P\linca de prune din Szatmár, p\lincile de mere cu origine protejat\ din Szabolcs sau de vi[ine din Újfehértó pot fi testate în cadrul unor tururi de degustare a p\lincii îmbinate cu vizitarea distileriilor [i delectarea gurmanzilor cu o cin\ copioas\.

Oficiul de Turism al Ungariei ro.gotohungary.com

4 ANI DE

CORPORATE INTERVIEW:

Andrea Anastasiu 48. Cristian B\ciucu 50. Tรถke Lรถrincz 52. Florin Mihai Petcu 54. Nelu Carpov 55. Alexandru C\runtu 46.

Plaja Sfรฅntu Gheorghe, Foto: Just VISION

T H IG IEW S IN REV P

FOCUS CORPORATE / GREEN VILLAGE

„Berzele sunt p\s\rile care `[i aleg cu aten]ie locul `n care `[i fac cuibul. Se spune c\ acea cas\ care g\zduie[te un cuib de barz\ este binecuvåntat\!”

GREEN V ÎN SEPTEMBRIE, S|RB|TORIM

4 ANI DE TUI TravelCenter! 44 Luna septembrie vine cu o aniversare pentru Grupul Eurolines, care, acum patru ani, lansa pe pia]a româneasc\ brandul TUI TravelCenter, în urma unui parteneriat strategic semnat cu cel mai mare grup de turism din lume, TUI Travel PLC. Cei patru ani de TUI TravelCenter au însemnat pentru echip\ mult\ munc\, d\ruire. Noi provoc\ri [i proiecte ambi]ioase duse la `ndeplinire, precum cel al „Excelen]ei în servicii”.

Rezultatele din ultimii ani confirm\ pozi]ia de lider pe pia]a de turism [i transport din România a Grupului Eurolines. Astfel, a crescut semnificativ num\rul de agen]ii – de la 52 în 2011, la 77 de agen]ii în 2015, în România, Germania cât [i în Republica Moldova. Cifra de afaceri a Grupului Eurolines se va majora cu 222,5 la sut\ în acest an, de la 31 de milioane de euro în 2011, la 100 milioane euro în 2015.

BeTUI Nr. 16 (31), septembrie / octombrie 2015

1995 Primele dou\ agen]ii de turism (Bucure[ti [i Frankfurt), primele 3 autocare pentru cursele regulate c\tre [i dinspre Germania 1997 Aderarea la cea mai important\ organiza]ie de transport interna]ional de persoane din Europa – Eurolines Organisation 1999 Apari]ia primei companii de leasing de autocare din România – Eurobus Leasing 2001 Înfiin]area companiei de închirieri de autoturisme Touring Rent Auto, care a devenit franciz\ Enterprise Rent A Car în 2014 2004 Achizi]ia Nova Travel, prima agen]ie de turism din România, înfiin]at\ în 1990, care acum îndepline[te func]ia de tour-operator al Grupului, pentru outgoing 2011 Semnarea parteneriatului strategic cu Grupul TUI [i achizi]ia Danubius Travel din Constan]a, unul dintre cei mai importan]i tour-operatori din ]ar\ pentru incoming, înfiin]at\ în 1991

VILLAGE CEA MAI NOU| LINIE DE BUSINESS A GRUPULUI EUROLINES

Putem spune c\ avem dou\ motive de s\rb\toare [i mai multe de mândrie, pentru c\ în acest an, Grupul Eurolines aniverseaz\ primii s\i 20 de ani de activitate pe pia]a de transport [i turism din România. Cu 20 de companii, 700 de angaja]i, 100 de milioane de euro cifr\ de afaceri total\ estimat\ pentru 2015, Grupul Eurolines este lider de pia]\ pe segmentele sale de business.

Green Village, Foto: Just VISION

2015 Inaugurarea celei mai noi linii de business a Grupului, prin intrarea în industria ospitalit\]ii [i achizi]ia Green Village din Sfântu Gheorghe, Delta Dun\rii.

T H IG IEW S IN REV P

FOCUS CORPORATE / CORPORATE INTERVIU / GREEN VILLAGE

„Primul lucru pe care l-a[ schimba ar fi mindset-ul, zåmbetul pe care nu-l v\d afi[at `ntotdeauna pe chipurile oamenilor”.

Andrea Anastasiu

“DER KUNDE IST KÖNIG!” Din cåte [tiu, e[ti student\ `n Germania [i te specializezi `n turism. Ai acum posibilitatea s\ aplici, la fa]a locului, cuno[tin]ele acumulate. Cum se `mpac\ teoria cu practica? Se `mpac\ bine. Cred c\ e mult de lucru aici, dar e foarte important c\ oamenii sunt determina]i, au voin]\ [i vor s\ fac\ lucrurile cåt mai bine. Nu sunt doar o student\ care a trecut cu bine examenele teoretice. Am deja o experien]\ acumulat\ `n anii `n care am c\l\torit foarte mult. Am avut ocazia s\ v\d cum fac al]ii turism, iar acum `mi este mai u[or s\ observ ce nu func]ioneaz\ aici. Dup\ cum [tii, tat\l meu are mul]i ani de experien]\ `n domeniu, iar acest lucru m\ inspir\ [i `ncerc s\ `nv\] de la el lucruri pe care nu le-am g\sit `n cursurile teoretice. Primul lucru pe care l-a[ schimba ar fi mindset-ul, zåmbetul pe care nu-l v\d afi[at `ntotdeauna pe chipurile personalului. El trebuie transferat apoi pe chipurile clien]ilor

no[tri. Doar a[a pot spune c\ ceea ce am `nv\]at din manualele de studiu este corect aplicat la Green Village. Oamenii trebuie s\ `n]eleag\ c\ doar a[a pot avea performan]\, c\ doar a[a pot avea succes, c\ doar a[a Green Village poate deveni „nava amiral” a turismului romånesc. Cum ar spune nem]ii, „Der Kunde ist König!” (clientul este rege!). Am observat c\ e[ti foarte atent\ la detalii. Verifici fiecare etap\ de preg\tire a mesei, fiecare proces care se desf\[oar\ `n resort. ~]i place s\ faci acest lucru? ~mi place foarte mult. Pot spune c\ „mi-am f\cut deja ucenicia”, iar acum [tiu „unde s\ m\ uit”. Am lucrat `n turism, am lucrat efectiv [i am servit la bar. ~nainte de a-mi `ncepe studiile `n turism, `n Germania, am avut o mare dilem\. Nu eram hot\råt\ asupra disciplinei de studiu pe

care s\ o urmez. M\ `ntrebam dac\, nu cumva, mi se potrive[te mai mult managementul hotelier. Balan]a a `nclinat `n favoarea turismului, pentru c\ `mi ofer\ mai multe posibilit\]i de dezvoltare personal\. Vreau s\ fac turism de top, s\ fac administrare de resorturi [i, pentru c\ `mi place foarte mult, s\ m\ specializez pe segmentul de turism „events” . A fost dragoste la prima vedere? Poate nu chiar la prima vedere, ca s\ fiu sincer\, dar acum `mi place foarte mult. Primesc foarte des `ntrebarea: „chiar vrei s\ faci turism, sau o faci, doar a[a, pentru tata?” Nu este cazul. Am luat aceast\ decizie pentru c\ iubesc aceast\ munc\. Desigur, am avut exemplul tat\lui meu, am v\zut cum func]ioneaza o agen]ie de turism, am v\zut ce implic\ munca `ntr-un resort [i `ncet, `ncet, am `nceput [i eu s\ iubesc acest „t\råm al zåmbetului” care este turismul.

BeTUI Nr. 16 (31), septembrie / octombrie 2015

potrivit\ pentru serile tematice. M\ gåndesc, de exemplu, la seara romåneasc\. Apoi, sunt trupele de folk [i jazz care vor performa pe scena festivalului „Anonimul”.

Lucrezi cu oamenii [i cu vacan]ele lor. ~]i asumi r\spunderea pentru vacan]ele lor. E greu? E u[or? Nu e greu deloc! ~mi place s\ interac]ionez cu oameni de diverse culturi, `mi place s\ c\l\toresc [i s\ descop\r locuri noi. ~mi place turismul. Vorbesc fluent 5 limbi, am fost, o perioad\, rezident\ `n Fran]a unde am urmat cursurile unei [coli franceze, dup\ care am urmat cursuri de filologie la o [coal\ din Spania, `n Barcelona. Acum urmez, `n Germania, cursurile facult\]ii de turism. ~mi place s\ lucrez cu oamenii [i m\ simt acas\ oriunde! E[ti foarte tån\r\ [i trebuie s\ men]ionez, [i foarte frumoas\? Din punctul t\u de vedere, Green Village este o destina]ie pentru tineri? Depinde ce fel de tineri! Campingul vecin, pe care Green Village `l are `n administrare, Green Dolphin, este destina]ia perfect\ pentru grupurile de tineri dornici s\ „`mpu[te doi iepuri” dintr-o lovitur\ – marea [i delta. E verde peste tot, ai marea, ai delta, ai spectacole `n aer liber, ai terenuri de fotbal [i volei, ai „la un trocarici distan]\” o imens\ plaj\ virgin\. Po]i s\ faci excursii cu bicicleta sau cu barca pe canale, po]i månca pe[te proasp\t preparat cu m\iestrie de Chef Florin, ... po]i avea o vacan]\ cu adev\rat unic\. R\spunsul meu este categoric „da”, este [i o destina]ie pentru tineri. Eu a[ veni aici cu prietenii mei din Germania. Oricånd. Ce activit\]i se pot practica `n resort? Foarte multe! Serile destinate cinefililor sunt, deja, „marc\ `nregistrat\”, serile tematice destinate familiilor [i cuplurilor de tineri, excursiile pe canale cu caiacul, sporturile practicate pe nisip, `not `n piscin\ sau `n mare, excursii pe „gårla turceasc\”, biliard, ping-pong, birds

watching, alerg\ri pe plaj\, petreceri cu tor]e – de curånd am organizat pentru un mare operator de telefonie mobil\, un team building de pomin\, o petrecere cu tor]e pe plaj\, cu p\turi [i pove[ti. Green Village este, f\r\ `ndoial\, o destina]ie „soft”. Te-ai gåndit s\ aduci trupe de jazz, de rock? Nu m-am gåndit pån\ acum. E o `ntrebare interesant\! Acum cånt\ Cristiana (n. red. cunoscuta cånt\rea]a Cristiana Dorin). Muzica pe care o cånt\ ea este foarte

Green Village `nseamn\ atåt delt\ cåt [i mare. Te-ai gåndit la amenajarea plajei, personalizat\, destinat\ special resortului. Da. Am `nceput s\ lucr\m la acest aspect. Avem un plan de amenajare cu umbrele tradi]ionale din stuf, la fel ca cele din complex, ne gåndim la o formul\ de transport privat pentru oaspe]ii resortului, care s\ `nlocuiasc\ „mersul pe jos” sau „trocaricul”cu o formul\ adaptat\ zonei, ecologic\ [i tradi]ional\. ~n rest, inten]ion\m s\ p\str\m zona cåt mai s\lbatic\, natural\, f\r\ interven]ii high tech, [ezlonguri de plastic, beach bar sau alte interven]ii care ar putea s\ [tirbeasc\ autenticitatea locului. Presupun c\ `ntr-un viitor, nu foarte `ndep\rtat, `]i vei impune punctul de vedere. Care va fi acesta? Zåmbetul!

T H IG IEW S IN REV P

FOCUS CORPORATE / CORPORATE INTERVIU / GREEN VILLAGE

„Eu rog `ntotdeauna clien]ii s\-mi spun\ ce nu le-a placut. Ce le-a pl\cut, [tiu deja!”

Cristian B\ciucu Director General Rombus Transport

“WE ALL LOVE B|CIUCU!” 48 Ce i-a]i spune unui turist despre Green Village? I-a[ spune c\ este cel mai frumos loc din Romånia. L-a[ invita s\ vin\ s\ vad\ marea, s\ vad\ Delta, s\ vad\ pelicanii cre]i pe care po]i s\ mergi s\-i admiri de foarte aproape, plaja imens\, neamenajat\, virgin\, farmecul Dun\rii la v\rsare, caii [i vacile care pasc liber, s\ vad\ r\s\ritul [i apusul de soare. Am primit un e-mail de la o persoan\ din grup care afirm\: „We all love B\ciucu!” Ce v\ motiveaz\ s\ fi]i atåt de pozitiv [i atåt de iubit de colegi? Nu [tiu dac\ exist\ o motiva]ie. Cred c\ a[a `mi este felul [i cam a[a am fost eu tot timpul. Mi-au pl\cut provoc\rile [i lucrurile noi. Acum, de exemplu, fac dispecerat. M\ lovesc de tot felul de probleme, dar nu mi se pare niciuna grea. ~mi place ce fac [i atunci nu pot fi decåt pozitiv.

A]i avut amabilitatea s\-mi prezenta]i resortul [i am obsevat c\ d\dea]i bine]e tuturor. Aplica]i o strategie sau sunte]i pur [i simplu amabil? E [i pu]in\ strategie la mijloc dar, aici `n sat, to]i oamenii se salut\ `ntre ei. E o comunitate mic\ [i to]i oamenii se cunosc `ntre ei. Noi am intrat `n aceast\ comunitate vråndnevrånd [i ne comport\m cu localnicii la fel cum ne comport\m cu turi[tii. Le d\m bine]e, le zåmbim [i, aici, `ntr-adev\r, aplic filozofia lui Drago[ (Anastasiu n. red.). Zåmbesc. Am experimentat. La un zåmbet, `n 99% din cazuri, ]i se r\spunde tot cu un zåmbet. Le-am zåmbit [i germanilor de pe nava de croazier\ ancorat\ `n port [i mi-au r\spuns pe „aceea[i limb\”. Universal\. A zåmbetului. Pån\ la urm\, atitudinea e important\. Zåmbim, ne salut\m, ne sim]im bine [i `i facem [i pe ceilal]i s\ se simt\ bine.

Ce atribu]ii ave]i la Green Village? Teoretic, m\ ocup de transport. ~n calitate de ac]ionar, m\ intereseaz\ toate aspectele ce presupun buna func]ionare a resortului. M\ intereseaz\, `n primul rånd, s\-i v\d pe clien]ii no[tri mul]umi]i! Este primul an `n care Grupul Eurolines administreaz\ complexul Green Village. Cum vede]i politica de personal pentru anul viitor? ~n mod sigur, cu experien]a acestor cåteva luni de func]ionare, am tras cåteva concluzii [i avem deja elaborat\ o politic\ de personal. O parte din lucruri le [tiam, pe foarte multe nu le [tiam, iar pe unele nici m\car nu le b\nuiam. Transportul pe ap\, la prima vedere, pare o opera]iune simpl\. Dar, tot ce exist\ `n complex, de la o scobitoare [i pån\ la nu [tiu ce utilaj pe care trebuie s\-l aducem `n complex, totul se aduce pe ap\. Totul se manipuleaz\ de „70 de mii de ori”. Orice colet trebuie s\ ajung\,

BeTUI Nr. 16 (31), septembrie / octombrie 2015

mai `ntåi, la Tulcea. De la Fan Curierul din Tulcea se transfer\ la Murighiol. De la Murighiol se `ncarc\ `n b\rci [i se transport\ pån\ la Sfåntu Gheorghe. Aici trebuie s\ descarci marfa din barc\ [i s\ o `ncarci `n remorc\, ca mai apoi, s\ o descarci din remorc\ [i s\ o depozitezi `n spa]ii adecvate, opera]iuni care consum\ foarte mult\ energie [i bani. Sunt aspecte care nu se v\d [i pe care nici noi nu leam [tiut. {i vorbim doar de transportul de marf\. Transportul de persoane, nenum\ratele excursii pe care le facem [i care implic\ tot transport pe ap\, necesit\ personal calificat, barcagii [i b\rci adecvate, pentru c\ nu po]i s\ mergi s\ vezi pelicanii cu aceea[i barc\ cu care faci transferurile. B\nuiam c\ nu va fi u[or, dar sunt multe aspecte la care nu ne-am gåndit. ~nainte de tranzac]ie, Drago[ a convocat Consiliul Director [i, oarecum, ne-am dat to]i cu p\rerea. ~ntrebarea era simpl\: Cump\r\m resortul sau nu? Rat\m oportunitatea, mai a[tept\m o perioad\, c\ut\m mai `ntåi echip\ managerial\ sau facem tranzac]ia [i vedem dup\ aceea cum gestion\m afacerea. S-ar putea spune c\ „am pus c\ru]a `naintea boilor”, dar, `ncet, `ncet lucrurile intr\ `n normal. Acum [tiu exact ce anume trebuie s\ fac pentru anul viitor, `ncepånd chiar cu luna

ianuarie – b\rci, motoare, personal. Drago[ inten]ioneaz\ s\ fac\ cursuri de preg\tire, de training cu tot personalul. ~n extrasezon [i `n lunile de iarn\, inten]ioneaz\ s\ aduc\ la Green Village cåteva echipe de osp\tari, bucatari [i personal auxiliar, pe care s\-i [coleasc\, `n a[a fel `ncåt la `nceputul sezonului urm\tor, s\ avem echipe bine preg\tite. Chelneri, osp\tari, barmani, agen]i de turism, recep]ioneri, cameriste... Dac\ vrem s\ angaj\m personal din localitate, cam asta ar fi de f\cut. Nu sunt oameni califica]i, dar sunt oameni deschi[i, care vor s\ fac\ treab\. ~n lunile `n care complexul este `nchis, `n extrasezon, trebuie s\ le asiguri ceva de lucru oamenilor. Drago[ vrea s\ angajeze personal cu norm\ `ntreag\ pe tot parcursul anului, s\ fac\ un atelier de tåmpl\rie, un atelier de croitorie pentru fete [i alte cåteva ateliere lucrative. Problema personalului specializat e `n curs de rezolvare. Au existat situa]ii, aparent, de netrecut? Sigur c\ da. Poate p\rea ciudat, dar, `ntr-o ]ar\ cu deficit de locuri de munc\, e foarte greu s\ g\se[ti personal calificat. Am preg\tit persoane din Tulcea, din Bucure[ti [i am `nceput

s\ contur\m o echip\ solid\. Pån\ la urm\, meseria se fur\ sau se `nva]\. Cum arat\ „turistul Green Village”? ~ncerc\m s\ aducem cåt mai mul]i turi[ti str\ini. Ei sunt target-ul nostru. {i `n acest an, chiar [i a[a, f\r\ prea mult\ publicitate, am avut elve]ieni, am avut suedezi, am avut polonezi, am avut nem]i, am avut unguri [i, avånd `n vedere c\ administr\m [i complexul de c\su]e Green Dolphin, am avut cåteva grupuri de tineri din str\in\tate. E bine de [tiut c\ pre]urile sunt pentru toate buzunarele. Cu ce satisfac]ii spera]i s\ `ncheia]i acest an? ~n primul rånd, am satisfac]ia c\, `mpreun\ cu toat\ echipa, „am pus pe roate” resortul. Ro]ile nu func]ioneaz\ `nc\ foarte bine, rodajul nu e `nc\ f\cut, dar, sper ca pån\ la `nchiderea sezonului turistic la Green Village s\ avem un produs complet, matur [i s\ putem spune c\ oaspe]ii no[tri au fost mul]umi]i de serviciile oferite. Eu rog `ntotdeauna clien]i s\-mi spun\ ce nu le-a pl\cut. Ce le-a pl\cut, [tiu deja! Nu are cum s\ nu-]i plac\ locul, marea sau Dun\rea. ~i rog s\-mi spun\ ce nu le-a pl\cut, pentru c\ vreau s\ [tiu unde gre[esc.

Cristian B\ciucu la Centrul de comand\ Green Village – o superb\ vil\ de form\ cilindric\.

T H IG IEW S IN REV P

FOCUS CORPORATE / CORPORATE INTERVIU / GREEN VILLAGE

Töke Lörincz

„LA GREEN VILLAGE Domnule Töke Lörincz, a]i renun]at la ghetele de hochei [i v-a]i apucat de construc]ii. Cum a `nceput povestea? A[a este, „am ag\]at patinele `n cui”. Am f\cut mul]i ani sport de performan]\, hochei pe ghea]\. ~n anul 1989 m-am l\sat de sport [i m-am apucat de „lemn”. {i m-am „`mboln\vit“ de lemn. De atunci, fac constuc]ii din lemn pentru clien]i din Ungaria, Spania, Fran]a [i din Romånia. De 15 ani lucrez `n Delta Dun\rii. Pentru mine este important s\ lucrez acas\, cu oamenii mei. Am satisfac]ia c\ ceea ce fac, se vede. Sunte]i, f\r\ `ndoial\, constructorul celui mai frumos complex turistic din Delta Dun\rii. Care este istoria lui? ~n anul 1999 am fost sunat de un prieten din Bucure[ti, Sorin, care mi-a spus c\ vrea s\ construiasc\ un complex de vile la Sfåntu Gheorghe [i m-a `ntrebat cånd ne putem vedea. R\spunsul meu a fost prompt: `n dou\ ore! M\ gåndeam c\ Sfåntu Gheorghe nu e prea departe de Bucure[ti. R\spunsul prietenului meu a venit la fel de prompt: „nu, nu tat\, nu la tine acas\ la Sfantu Gheorghe `n Covasna, la Sfåntu Gheorghe `n Delta Dun\rii! A[a am ajuns eu `n Delta Dun\rii.

Am descoperit un loc cum nu mai v\zusem pån\ atunci [i m-am apucat imediat de treab\. Toate construc]iile sunt f\cute din lemn masiv, cu muncitori adu[i din Harghita – dulgheri, zidari, vopsitori –, de la funda]ie [i pån\ la acoperi[. Lemnul, cimentul, fierul beton [i materialele de finisaj au fost aduse de la Tulcea. Doar ideea a fost „adus\” de la Bucure[ti! Nu e u[or s\ construie[ti `n Delta Dun\rii! Transportul naval este o mare problem\, este foarte scump [i ridic\ pre]urile la toate lucr\rile. Primesc foarte multe cereri pentru construc]ia multor vile aici, dar finan]\rile se lovesc de aceast\ problem\, a transportului fluvial. Sunt, practic, dou\ resorturi – Green Villlage [i Dolphin Village. Resorturile au fost dezvoltate `mpreun\ sau individual? Dup\ doi ani de la `nceperea construc]iei la Green Village, a `nceput [i construc]ia complexului Dolphin Village. Ideea de a construi un astfel de complex pentru tineri, cu c\su]e din lemn pentru dou\ persoane, plus spa]iu de campare pentru corturi [i cåteva vile mai mari de 3/4 stele, i-a venit prietenul meu Sorin, dup\ o excursie de 80 de zile `n jurul lumii.

A[a c\, toate ideile au venit de la Bucure[ti (spune interlocutorul meu råzånd `n hohote). Noi `n Covasna avem o vorb\ care spune c\ banii vin de la Bucure[ti. A[a c\, dac\ banii vin de la Bucure[ti, e normal ca [i ideile s\ vin\ tot de la Bucure[ti. Parc\ `n capital\ banii „apar” mai repede [i din aceast\ cauz\ [i comenzile „apar” mai repede (råde, din nou, cu poft\). Anual, aici se desf\[oar\ un inedit festival de film – Anonimul. Cui apar]ine ideea construirii unui spa]iu rezervat cinefililor? Ideile au venit tot de la Bucure[ti, de la o serie de regizori prieteni cu fostul proprietar. Domnul Drago[ Anastasiu v\ poate da mai multe informa]ii, proiectul este sus]inut, acum, de domnia sa. Cele dou\ resorturi sunt desp\r]ite de o strad\ nemodernizat\, ceea ce, turi[tilor nefamiliarza]i cu specificul zonei, le-ar putea crea un disconfort. Exist\ planuri de modernizare? Nu am primit o solicitare `n acest sens. Dac\ m\ `ntreba]i pe mine, cred c\ strada nu ar trebui modernizat\. Eu, ca turist, sunt `ncåntat de natura `nc\ virgin\ [i m\ bucur cånd `ntålnesc mergånd pe strad\ vaci [i cai. Cred

BeTUI Nr. 16 (31), septembrie / octombrie 2015

familii din Austria [i Ungaria s\ vin\ la Green Village. Anul viitor inten]ionez s\ trimit turi[tii veni]i la munte, `n Harghita, la Green Village.

M| SIMT ACAS|!” c\ acest disconfort e, de fapt, un confort. Nu mi-ar placea s\ v\d jeep-uri claxonånd [i ma[ini decapotabile din care s\ r\sune muzic\ dat\ la maxim. Ce v\ place mai mult la Green Village? ~mi plac toate vilele construite de mine. Eu aici m\ simt acas\! Piscina, sala de fitness la care are acces orice turist venit la Green Village, s\lile de cinema [i aleile verzi. Apoi plajele virgine [i

apa dulce a m\rii de aici. ~mi place s\ pescuiesc, s\ fac excursii pe canale [i s\ m\nånc pe[te proasp\t. Aici se m\nånc\ cel mai proasp\t pe[te! Nu `n Covasna, nu la Bucure[ti. Ce pescuiesc ziua, pot månca seara. Sunte]i de na]ionalitate maghiar\. Ce le spune]i turi[tilor unguri despre Green Village? Le spun s\ vin\ s\ vad\ cel mai frumos loc din Europa! ~n acest an, am convins deja 10

Complexul arat\ foarte bine, construc]iile par noi. Da, par noi pentru c\ mentenan]a lor se face dup\ un plan bine stabilit. Vilele au deja 15 ani vechime [i am `nceput renov\rile. Am `nceput cu vopsirea lemn\riei [i recondi]ionarea structurilor de lemn [i a acoperi[urilor. Fiecare detaliu este atent examinat [i evaluat. Nimic nu este trecut cu vederea. Face]i turi[tilor o urare `n limba maghiar\. Dyertek a Duna Deltában SzentGyorgybe nyaralni, mert szép hely. Halászni lehet, a tengerparton fürödni lehet. Európában ennél szebb helyet nem találtok! (Haide]i `n concediu `n Delta Dun\rii, la Sfåntu Gheorghe, pentru c\ este un loc frumos. Se poate pescui, se poate face baie. Nu ve]i g\si nic\ieri `n Europa un loc mai frumos!)

T H IG IEW S IN REV P

FOCUS CORPORATE / CORPORATE INTERVIU / GREEN VILLAGE

Sear\ turceasc\ – Chef Florin preg\tind batalul la pro]ap

Florin Mihai Petcu Green Village Chef

„100% PE PLACUL CLIEN}ILOR!” De cånd [i de ce Chef la Green Village? Din iunie 2015. De ce? Pentru c\ era o oportunitate pe care nu o puteam rata. Am preluat buc\t\ria resortului din mers [i `ncerc s\ construiesc o echip\ tån\r\ [i puternic\. ~ncerc s\ definitivez un meniu pe gustul clien]ilor no[tri, la sfår[it de sezon voi face o analiz\ `n func]ie de cerin]ele din acest an, voi [ti, pentru anul viitor, exact ce se cere [i cum s\ fiu 100% pe placul clien]ilor. Am implementat serile tematice, care au un feedback pozitiv 100%. ~ncerc, pe partea de teambuilding s\ ne ridic\m la nivelul a[teptat, s\ venim `n `ntåmpinarea companiilor care `[i trimit angaja]ii aici, cu toate serviciile pe care le putem oferi pe partea culinar\. Fiind un resort aflat `ntre dou\ ape, `ntre Marea Neagr\ [i Dun\re, 80% din meniu `nseamn\ pe[te. Pe[te proasp\t, g\tit tradi]ional de echipa mea de buc\tari. A]i pomenit de grupurile team-building. Ave]i meniuri speciale pentru ace[tia? De regul\, vor doar pe[te. Vom `ncerca, pentru anul viitor, s\ includem `n activit\]ile lor atelierele de g\tit, s\ includem [i concursuri de g\tit, mai ales pe partea de buc\t\rie tradi]ional\, o s\ `ncerc\m

s\-i introducem `n buc\t\rie, pe grupuri de lucru, s\ vad\ ce `nseamn\ o zi `ntr-o buc\tarie unde se g\te[te numai pe[te, de la recep]ie, cur\]are, eviscerare, filetare, preparare termic\ [i pån\ la servire. Vom `ncerca s\ includem `n atelierele lor de lucru cåteva ore de buc\t\ria modern\, creativ\, vor `nv\]a ce `nseamn\ prepararea corect\ a pe[telui.

mi-a cerut ra]\. Dac\ `mi spunea cu o zi mai devreme, puteam s\-l servim. Dar suntem, totu[i, `n Delta Dun\rii. {i vor o sortimenta]ie mult mai bogat\ de pe[te. ~n Delt\ g\se[ti crap, g\se[ti somn, g\se[ti scrumbie, g\se[ti caras, sturionul e prohibit, deci nu `l avem inclus `n meniu, iar `n Marea Neagr\ g\se[ti chefal, calcan [i hamsie.

Ce a]i adus nou `n buc\t\ria de la Green Village. Ave]i un preparat special care v\ poart\ semn\tura? Un secret? N-a[ spune ca am venit cu un produs de care n-a mai auzit nimeni. Conceptul `n sine, de buc\t\rie bazat\ exclusiv pe pe[te, plus ambi]ia insuflat\ echipei cu care lucrez este „preparatul special” pe care-l ofer clien]ilor veni]i la Green Village. Secretul? Ambi]ia! Echipa! Este o echip\ nou\, tån\r\. Succesul unei echipe este reprezentat de modul `n care [tii s\-i legi, de conlucrare.

Cum a]i rezolvat problema? Nu am putut rezolva problema pe loc. Am `ncercat s\-i ofer variante, curcan, dar a refuzat. De aceea, am marea rug\minte pe care o adresez clien]ilor no[tri, s\ anun]e la recep]ie dac\ au diete, dac\ sunt vegetarieni, dac\ au preferin]e culinare, dac\ ]in regim, dac\ au restric]ii alimentare, sau dac\ au anumite dolean]e `n materie de alimenta]ie, iar noi vom `ncerca s\-i `mp\c\m pe to]i.

A]i avut vreun turist mofturos? Ce v-a repro[at, ce nu i-a convenit? Nu avem turi[ti mofturo[i. Avem doar turi[ti mai preten]io[i. De exemplu, acum o s\pt\mån\ un turist

Sunte]i un artist al artei culinare. Arti[tii nu `[i dezv\luie secretele, dar totu[i, ne pute]i spune un secret din buc\t\rie? Nu m\ consider un artist al artei culinare. Secretul st\ `n pasiunea cu care-]i faci treaba! St\ `n pasiunea cu care-]i faci meseria, st\ `n cele 12, 15, 18 ore pe care le petreci zilnic `n buc\t\rie, st\ `n modul `n care `]i conduci

BeTUI Nr. 16 (31), septembrie / octombrie 2015

Crap de 27 de kilograme, `n buc\t\ria de la Green Village

Chef Florin al\turi de o parte din echipa lui de buc\tari

oamenii, st\ `n echip\. Secretul st\ `n echip\. Si totu[i, care e secretul unui pe[te gustos, g\tit corect? S\ fie foarte proasp\t, s\-l la[i la s\rat, s\ nu-i gr\be[ti tratamentul termic, iar consumatorul s\ [tie ce pe[te m\nånc\! Pentru c\, dac\ dai unui client mai preten]ios un caras pr\jit, o s\ aib\ oase, o s\ fie prea pr\jit... [i nu va `n]elege mare lucru din preparat. Dar, dac\ `i serve[ti unui månc\tor de pe[te un caras la plit\, [tie ce `nseamn\ preparatul [i `l apreciaz\. Cåt timp petrece]i zilnic `n buc\t\rie? De la [ase diminea]a, pån\ la 12-1 noaptea, `n jur de 18 ore! Cum v\ descurca]i cu timpul, cånd mai ave]i timp [i de familie? Familia dumneavoastr\ este aici? Nu, nu este aici. Familia mea este la Bucure[ti. Nu po]i s\ lucrezi `ntr-un resort cu ochii la ceas. N-ai de ales. Ca `n oricare alt\ meserie, nu po]i s\ faci performan]\ dac\ te ui]i la ceas. Dac\ vrei un job de 8 ore, dup\ care s\ te duci acas\, meseria de buc\tar nu este cea mai potrivit\ alegere. ~n schimb, dac\ vrei s\ faci performan]\ [i ]ii la meseria ta, trebuie s\ te dedici ei, trebuie s\ pui meseria pe primul plan. Din p\cate, familia a trecut pe locul doi. {i nu mi-a fost `ntotdeauna u[or.

A]i lucrat `n mari resorturi, a]i g\tit pentru persoane importante din Romania. Cum v\ `mp\ca]i cu noul management? V\ referi]i la Drago[? La Drago[, la toat\ echipa managerial\. Se cunoa[te c\ lucreaz\ la un nivel foarte `nalt, se cunoa[te c\ au `n spate ani de performan]\ cu echipele pe care le conduc. Nu va fi u[or cu ei. ~mi voi da silin]a s\ fac fa]\ standardelor pe care mi le impun. Dar nu oricum. Vreau s\-mi fac auzite [i v\zute [i cerin]ele mele, pentru c\, `ntr-un raport corect, calea succesului trebuie s\ fie undeva pe la mijloc. Ce le repro[a]i noilor patroni? Cu ce a]i vrea s\ v\ ajute? Nu exist\ repro[uri. Exist\ ac]iuni aprobate sau nu. Insist. Dac\ noi vom reu[im s\ `n]elegem c\ performan]a nu se face cu for]a, atunci succesul e asigurat. Performan]a se face cu atitudine, se face `n func]ie de rezultate. Eu m-am format al\turi de manageri cu care, `n [edin]ele operative, ne certam ca nebunii, urlam unii la al]ii, ca chiorii, dar cånd ie[eam din [edin]a respectiv\, dup\ o or\ de „lupte la baionet\”, to]i eram zåmbitori, iar apoi, mergeam la echipele noastre [i le d\deam curaj `n continuare. A[a se `ntåmpl\ [i aici.

Ciorb\ de pe[te la ciaun `n buc\t\ria de la Green Village

{i eu lupt pentru departamentul meu, chiar dac\, poate, nu exist\ toate resursele, acum, pentru cerin]ele mele, la un moment dat vor exista. Dar, eu trebuie s\ transmit echipei mele, `n primul rånd, adev\rul [i un termen exact de rezolvare a problemelor. Le spun: Vre]i cu]ite? Bun. Le lu\m. Dar s\ nu le vre]i ast\zi pentru c\ am [i eu nevoie de pu]in timp s\ la solicit [i s\ le ob]in. {i le spun: s\pt\måna viitoare le ve]i avea. Ceea ce face]i dumneavoastr\ aici face parte din filozofia TUI, „pune]i un zåmbet pe fa]a fiec\rui turist”! ~mi dau silin]a.

T H IG IEW S IN REV P

FOCUS CORPORATE / CORPORATE INTERVIU / GREEN VILLAGE

Nelu Carpov Barcagiu Green Village

POVE{TI PESC|RE{TI 54 Somnul? Somnul. E hain la måncare. Iarna hiberneaz\, st\ mai mult la fundul apei. Cånd `ncepe s\ se `nc\lzeasc\ apa, iese la hran\. Pe[tii depun icre, icrele eclozeaz\, `ncepe s\ ias\ puietul [i atunci somnul `ncepe s\ m\nånce. {i m\nånc\ atåt de mult `ncåt se umfl\ [i se ridic\ la suprafa]a apei. {i atunci e pescuit mai u[or, chiar cu måna. Unii chiar mor. Dac\ ai norocul s\ fie bun, s\ nu fie ciugulit, s\ nu aib\ probleme, e bun de måncat. Tat\l meu a fost perscar de sturion de la vårsta de 14 ani. De la 14 ani [i pån\ a ie[it la pensie a fost pescar de sturion. A pescuit numai [i numai sturion. Eu, `n vacan]a de prim\var\, `n ‘86, am fost cu tat\l meu la pescuit. Ajutam un coleg din brigada tat\lui meu. Erau zece brigadieri `ntr-o echip\. A[a erau formate echipele de pescari. {i am prins un sturion de 186 de kilograme. 46 de kilograme de icre [i restul numai carne alba. {i atunci am måncat, cred, pe loc, un kilogram de icre negre. A fost prima dat\ cånd am måncat icre negre cu lingura. De atunci nu am mai v\zut sturioni a[a de mari. Pare o poveste pesc\reasc\... V\ spun eu c\ nu e. Am tr\it-o chiar eu. ~n 1986. ~nainte de revolu]ie. Pe atunci nu exista rezerva]ie, se pescuia foarte mult. Pe timpul lui Ceau[escu era slo-

ganul acela, „Nicio mas\ f\r\ pe[te”. Se pescuia `n ne[tire, dar nu [i `n perioada de prohibi]ie. Perioada de prohibi]ie era sfånt\. ~n rest, toat\ lumea pescuia, se f\ceau capturi mari, canoia mea era ne`nc\p\toare pentru capturile pe care le f\ceam. Se pescuia peste tot `n Delt\ [i era mai mult pe[te ca acum. {i b\nuiesc c\ nu erau doar trei cherhanale? Nuuuu. P\i erau 100 de pescari numai la sturion. Numai la sturion erau zece brig\zi, fiecare avånd zece pescari, iar fiecare brigad\ avea cåte 3 b\rci, cu cåte trei persoane. Un brigadier r\månea `ntotdeauna la mal. Cel care r\månea la mal, „d\dea pentru ciorb\”. Dac\ prindea unul mare, f\cea o ciorb\ de sturion. Asta era lege. Era sau nu era sturion pentru cherhana, ciorba de sturion era råvnit\ de brigadieri. Pescarul era pescar! Cu o sticl\ de votc\ sau rachiu alb la sticl\, måncai [i beai de nu mai [tiai de tine. Boierie. Dar acum e problem\ cu sturionul. Nu se mai pescuie[te, nu? ~n Romånia nu se mai d\ la sturion. Este prohibi]ie pe o perioad\ de opt ani. Avem voie doar s\-l reproducem. Nu avem voie s\-l pescuim. Noi `l reproducem [i al]ii `l pescuiesc! Celelalte ]\ri vecine cu Marea Neagr\ (råde). Bulgarii, ru[ii. Au venit [i italienii. Sturionul e migrator, tr\ie[te `n Marea Neagr\. Noi `l re-

producem [i-i d\m drumul `n Dun\re. De aici el pleac\ `n mare, iar braconieri `l prind. ~l pescuiesc [i ni-l vånd nou\ (råde din nou). Se pare c\-]i place `n delt\... Nu a[ pleca de aici pentru nimic `n lume. Pentru mine aici e acas\. Chiar dac\ iarna este un calvar, aici sunt acas\. Am o sor\, cea mai mare dintre fra]i, care locuie[te la Gala]i, la bloc. De cåte ori merg la ea `n vizit\, nu rezist s\ stau mai mult de patru zile. Cåt ]ine iarna `n delt\? Cånd se `nc\lze[te vremea? Prin mai. Pentru c\ avem marea aproape, iar marea e rece pån\ tårziu. Pån\ nu se `nc\lze[te apa, nu se `nc\lze[te nimic `n jur. Briza m\rii aduce curen]i reci. Chiar [i a[a, iernile nu sunt foarte friguroase, temperaturile nu sunt a[a sc\zute. Våntul ne omoar\. Iarna, sloiurile care curg pe Dun\re, la bifurca]ii de canale, se aglomereaz\, fac poduri de ghea]\ [i fac imposibil transportul pe ap\. {i cum `n delt\ transportul se face numai pe ap\, transportul fluvial [i maritim nu se mai poate face. {i atunci trebuie s\ spargem ghea]a cu remorcherele care fac curse `ntre Sulina [i Tulcea. Cine are posibilitatea s\ se gospod\reasc\ acas\, s\-[i fac\ påine acas\, `[i face. Cine nu, a[teapt\ s\ se sparg\ ghea]a.

BeTUI Nr. 16 (31), septembrie / octombrie 2015

(pe lång\ noi trece o imens\ nav\) Este un hotel plutitor sau este nav\ de pagageri? Este nav\ de croazier\. Vine din Germania.

Ce valuri mari face. V\d c\ face]i piruete. Da, `ncetinesc [i le atac din lateral. Altfel se simte la tangaj dac\ nu le iei frontal. Te urci pe val ca la surf. Depinde de barcagiu. De la barcagiu la barcagiu.

(sun\ telefonul). Alo. S\ tr\i]i domn’ B\ciucu. Spune]i, v\ rog! Domn’ B\ciucu, mai am dou\ minute pån\ la debarcader.

Alexandru C\runtu Entertainment Manager

BERZELE {I RÅNDUNELELE Resortul are cå]iva reziden]i `naripa]i. Ne po]i spune povestea lor? Aceast\ `ntrebare `mi d\ posibilitatea s\ fabulez foarte mult. Berzele sunt p\s\rile care `[i aleg cu aten]ie locul `n care `[i fac cuibul [i se spune c\ acea cas\ care g\zduie[te un cuib de barz\ este binecuvåntat\! De asemenea, [i råndunelele au, `n mitologia popular\, acela[i rol mistic. Avem un cuib de råndunele chiar deasupra u[ii de la recep]ie. Sunt 5 pui care reu[esc s\ stårneasc\ zåmbetul tuturor. Este prima oprire a turi[tilor veni]i la Green Village. Apoi le spun povestea celor 26 de hectare de verdea]\, a zecilor de c\r\ri umbrite unde pot intra `n comuniune cu natura, iar apoi `i invit s\ priveasc\ `n sus, spre locul unde berzele noastre [i-au amplasat cuibul. Dac\ `n acel moment, turi[ti exclam\ „aaaa”, [tiu deja c\ sunt famili[ti care caut\ relaxare. Berzele [i råndunelele sunt un astfel de catalizator al locului. Le povestesc apoi de lemn, de stuf, de vilele f\cute cu materiale bio [i care respect\ tradi]ia locului. ~n fiecare zi primesc grupuri noi de turi[ti [i m\ despart de al]i.

Ce ofer\ diferit Green Village fa]\ de alte resorturi amplasate `n Delta Dunarii? Mai `ntåi este locul. Apoi, natura. Apoi sunt oamenii. Sunt oamenii care [tiu s\ fac\ diferen]a dintre o vacan]\ all inclusive [i o vacan]\ special\. Oamenii care ajung aici reu[esc, dup\ trei zile, s\ renun]e la internet, la telefon, la mail, la wi-fi... Un alt motiv este legat de timpul pe care `l po]i petrece doar noaptea, dincolo de ora de vårf a ]ån]arilor, 21:30 – 22:30. M\ refer la un spectacol de magie `n care lu\m turi[tii [i `i ducem pe plaj\, pe malul m\rii, cu tor]e, `ntr-o defilare plin\ de grandoare. Acolo stingem tor]ele [i pån\ aprindem focul de tab\r\, `i invit\m s\ admire cerul. Este locul cel mai pu]in poluat din Romånia, iar din acest motiv, cerul se vede, efectiv, alb de stele. Ultimul motiv, dar nu cel din urm\, este dat de sofismul [i elegan]a locului. Este un mix straniu [i exotic, de lux moderat `n contrast cu spa]iul s\lbatic `n care este amplasat resortul. Este un complex turistic de patru stele amplasat `ntre-o zon\ virgin\, aproape s\lbatic\, `n arealul p\s\rilor, al soarelui [i al m\rii.

Marcel {tef JustVISION Interviuri realizate `n perioada 12/14 august 2015

I IE R U C} C R RA A P IST D E D

FOCUS FOCUS CORPORATE CORPORATE / INSIGHT / PARCURI PREVIEW DE DISTRAC}IE / {OFERUL ANULUI

Dou\ capitale europene unde te bucuri de vacan]\ al\turi de cei mici

LONDRA {I VIENA

Este vremea bucuriei, a relax\rii [i a descoperirii de noi locuri. Este timpul noilor amintiri pentru o via]\, al clipelor deosebite [i al experien]elor voastre, împreun\ cu familia sau cu prietenii.

V\ prezint dou\ destina]ii unde pute]i s\ v\ bucura]i împreun\ cu cei dragi nu doar de clipele petrecute împreun\ ci [i de atrac]ii de top unice, special concepute pentru a le atrage aten]ia [i a-i bucura pe copii.

Viena pentru orice vârst\ Nu este o noutate faptul c\ Viena este o destina]ie care merit\ vizitat\ în orice anotimp [i la orice vârst\. Dovad\ sunt zecile de atrac]ii dedicate celor mari [i celor mici mici deopotriv\, pornind de la muzee, la gr\dini zoologice, pân\ la parcuri de distrac]ie. De exemplu, Parcul Pratter. Are peste 250 de atrac]ii, dintre care se remarc\ vestita Roat\ Uria[\ (Riesenrad), caruselul cu lan]uri, înalt de 117 metri, care domin\ cerul Vienei înc\

din 1897. La Pratter te po]i „întâlni” [i cu vedetele care î[i fac veacul la Madame Tussauds (Muzeul Figurilor de Cear\), sau î]i po]i testa curajul sau nivelul maxim de adrenalin\ la senza]iile tari oferite de Turbo Boost sau Bungee Jump, Skyfall [i Space-Shot. Într-un cuvânt, senza]ii extreme pentru cei ce caut\ extazul…vitezei. Copiii pot avea o c\l\torie interactiv\ printre ur[i polari [i pinguini sau cu trenule]ul fantomelor „Hotel Psycho“ [i, în zilele fierbin]i,

se pot r\cori la toboganul acvatic Aqua Gaudi. Apoi, Muzeul Prater te va conduce în trecut, iar Planetariul, în regatul stelelor.

Atrac]ii la superlativ Legat de zbor: la o distan]\ mic\ de Pratter se afl\ „ViennaFlight”, singurul simulator Airbus din Austria, unde pilo]i adev\ra]i te vor purta într-o c\l\torie exclusiv\, într-o carling\ ce reproduce fidel cabina unui A320. Evident c\ Pratter nu este singura atrac]ie

Merit\ vizitat Merit\ vizitat, dac\ ave]i mai mult timp la dispozi]ie [i Haus des Meers„Casa M\rilor”, unde se afl\ cel mai mare acvariu al Austriei, un bazin de 300.000 de litri care ad\poste[te

rechini [i ]estoase marine dar [i multe alte specii. În aceast\ cl\dire de 11 etaje sunt [i sere tropicale, cu p\s\ri care zboar\ nestingherite, maimu]e nelini[tite, crocodili feroce, iar în sec]iunea Terariu

tr\iesc [erpi venino[i, [opârle [i tarantule. Într-o grot\ artificial\, cu stalactite [i stalagmite, se pot observa peste 100 de animale nocturne, unele nu tocmai prietenoase.

BeTUI Nr. 16 (31), septembrie / octombrie 2015

copii, c\ci este imposibil s\ nu te captiveze chiar niciuna din cele peste 70 de milioane de exponate, dispuse pe trei zone diferite (ro[ie, verde [i albastr\). Printre atrac]iile acestui muzeu, unde lucreaz\ [i sute de cercet\tori, se num\r\ Simulatorul de cutremure, Casa târâtoarelor, pietrele pre]ioase, dinozaurii, meteori]ii sau C\l\toria pe glob. Sun\ tentant, aici sunt de toate pentru to]i!

a capitalei austriece, cu trecere mare la copii. Mai ales pentru ace[tia din urm\ exist\ Muzeul Copiilor – ZOOM – , din incinta Cartierului Muzeelor, Museum Quarter. Astfel, spre deosebire de muzeele pentru adul]i, Zoom invit\ copiii s\ ating\ [i s\ încerce exponatele, s\ interac]ioneze cu toate sim]urile pentru a se cunoa[te pe ei [i pentru a experimenta, înv\]ând astfel. Sunt diferite sec]iuni adresate grupelor de vârst\, precum Ocean, Science, Film Studio, expozi]ia interactiv\. Este un loc care merit\ v\zut, ca de altfel [i Casa Fluturilor (Schmetterlinghaus), situat\ într-o cl\dire monumental\ din apropiere de Oper\, unde zboar\ liberi, pe tot parcursul anului, aproximativ 400 de fluturi. Cea mai veche gr\din\ zoologic\ din lume este Gr\dina Zoologic\ Schönbrunn. Ursule]ii Panda, puii de elefant, dar [i multe alte exemplare rare sunt punctele forte de atrac]ie ale acestui loc, unde tr\iesc animale de pe tot mapamondul.

B\trâna Londr\ pentru cei mai tineri vizitatori Alt\ capital\ european\, unde copii sunt mai mult decât bineveni]i, este Londra. Aici, în capitala Regatului Unit, sunt o mul]ime de muzee care au programe speciale pentru copii, mai ales ateliere [i sesiuni de povestiri. Unul dintre cele mai apreciate muzee este Casa Copil\riei, unde este expus\ o colec]ie impresionant\ de juc\rii vechi, începând cu epoca victorian\. Acest muzeu din est are una dintre cele mai impresionante colec]ii de juc\rii din lume, a[a c\ nu-l rata]i, dac\ sunte]i pe malurile Tamisei împreun\ cu cei mici! Probabil c\ Muzeul de Istorie Natural\ va fi fascinant [i pentru p\rin]i, nu doar pentru

FOCUS CORPORATE / PARCURI DE DISTRAC}IE

tec\torul sau alte experien]e înfrico[\toare nerecomadate celor sensibili.

Locul unde se d\ „ora exact\” Greenwich, locul de unde se d\ „ora exact\” în lume, este [I el un obiectiv de v\zut, aflat în apropierea Londrei. În frumosul or\[el sunt Royal Observatory, Observatorul Astronomic, prin curtea c\ruia trece Meridianul Zero care d\ Ora GMT (Greenwich Mean Time) [i Royal Park, de unde po]i avea, dac\ ai noroc s\ fie soare, imagini spectaculoase asupra

Ce nu ar trebui s\ ocole[ti

Un sfat: Muzeul de [tiin]\ trebuie s\ fie [i el pe lista oric\rui vizitator care ajunge la Londra, pentru c\ ofer\ o incursiune în fascinanta lume a [tiin]ei [i tehnicii, eviden]iind [i evolu]ia în timp. Po]i vedea unicate [i inven]ii care au deschis drumul revolu]iei industriale [i care au f\cut istorie. Aici, pe cele [apte niveluri ale muzeului, sunt expuse ma[in\rii grele, instrumente de telecomunica]ii, unelte agricole [i de extrac]ie, instrumentare de chimie, fizic\ [i pentru producerea energiei. Medicina are dou\ etaje dedicate, fiind o sec]iune foarte apreciat\. Printre atrac]iile acestui muzeu enorm amintesc de galeriile dedicate mecanismelor de calcul, galeria Health, motorul cu aburi, modulul de comand\ Apollo 10, care a orbitat în jurul Lunii [i sec]iunea de c\l\torii virtuale. Gr\dina Zoologic\, situat\ lâng\ Regent Park, este o adev\rat\ menajerie întins\ pe mai mult de 15 hectare [i ad\poste[te peste 500 de specii. Aici, copiii au sec]iuni dedicate lor, precum cea unde sunt animale de prad\, animale domestice sau p\s\ri r\pitoare. Hele[tee cu ap\ dulce, mla[tini de mangrove sau recifuri de coral sunt mediile umede pe care le red\ Acvariul din Londra. Aici pute]i s\ vede]i cum sunt hr\ni]i marii r\pitori ai oceanelor precum rechinii, sau s\ v\ minuna]i de delicate]ea unor viet\]i care par înfrico[\toare. Lista atrac]iilor Londrei pe care nu ar trebui s\ le ocoli]i este îns\ mult mai lung\, iar London Trocadero este unul dintre locurile legendare. Complexul amplasat pe Coventry Street are tot ce-i trebuie pentru o sesiune reu[it\ de distrac]ie: de la magazine, la restau-

rante [i cinematografe [i pân\ la parcul de distrac]ii cu montagne-russe, bowling, ma[inu]e [i alte asemenea atrac]ii. Dac\ preferi spa]ile deschise, atunci alege unul din parcurile Londrei, iar Coram este cel mai potrivit pentru copii mai mici. Aici g\se[ti [i un bazin numai bun de b\l\ceal\ dac\ vremea este prielnic\, zone de joac\ [i o mic\ ferm\ de animale domestice. Nici Battersea, un parc cu o suprafa]\ de peste [apte hectare, nu este de ocolit. Gr\dini îngrijite, lacuri pentru ambarca]iuni [i o gr\din\ zoologic\ reprezint\ atrac]iile acestui parc din sudul Londrei. Pentru cei cu gusturi mai ciudate, exist\ Închisoarea Subteran\ a Londrei, o incursiune în lumea medieval\ a torturii, o c\l\torie pe urmele lui Jack Spin-

unei p\r]i a Londrei. Greenwich Maritime este un complex care cuprinde National Maritime Museum [i Old Royal Naval College, ambele foarte bine structurate [i interactive. Corabia Cutty „îmbie” pe copii s\ navigheze, deocamdat\ virtual, s\ înve]e tot felul de lucruri [i s\ rezolve tot felul de probleme sub îndrumarea „personalului navigant”. Mai exist\ un loc care sigur este pe placul tuturor copiilor, tot în afara Londrei. Parcul tematic Legoland, situat în apropiere de castelul Windsor. Are 55 de atrac]ii întinse pe 55 de acri [i au fost folosite 55 de milioane de piese lego. Drum bun!

Carmen Neac[u blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

I }I TE IN ND T S A DE OM C RE

CORPORATE FOCUS LA CLUJ NAPOCA / TOP 10 OFERTE RECOMANDATE A A CORPORATE / O NOU| AGEN}IEFOCUS BeTUI Nr. 16 (31), septembrie / octombrie 2015

TOP1O

OFERTE RECOMANDATE FOCUS CORPORATE / TOP 10 OFERTE RECOMANDATE

Sejur `n Delta Dun\rii – Complex Green Village 4*, Sfåntu Gheorghe

Tarif: euro/persoan\/sejur. Perioada: 19.02. - 22.02.2016 Oferta include: 3 nop]i cazare `n camer\ dubl\ standard, mic dejun, bilet avion cu plecare din Bucure[ti, bagaj de mån\ de 10 kg, taxe de aeroport.

Schi in Zell am See – Gasthof Schutthof 3*, Zell am See

479

Schi `n Neustift – Hotel Brennerspitz 4*, Neustift im Stubaital

395

259

City break `n Londra – Hotel Travelodge Stratford 3*

215

Revelion `n Dubai – Centro Barsha by Rotana 3*+, Dubai - Al Barsha

1249

Schi `n Kaprun – Pensiune Monika 3*, Kaprun

k ea br ty i C

n lio ve Re

Tarif: euro/persoan\/sejur. Plecare: 28.12.2015 - 04.01.2016 Oferta include: 7 nop]i cazare `n camer\ dubl\ classic, mic dejun, bilet avion cu plecare din Bucure[ti, transferuri private, taxe de aeroport.

n lio ve Re

Revelion `n Vietnam – Hotel Amiana on the bay 4*+, Nha Trang

1995

Tarif: euro/persoan\/sejur. Perioada: 23.01. - 30.01.2016 Oferta include: 7 nop]i cazare `n camer\ dubl\ standard, mic dejun Transport individual.

City break `n Amsterdam – Hotel Atlantis Amsterdam 3*

Tarif: euro/persoan\/sejur. Perioada: 25.02. - 28.02.2016 Oferta include: 3 nop]i cazare cu mic dejun, de persoan\, bilet avion cu plecare din Bucure[ti, bagaje, taxe aeroport.

Tarif: euro/persoan\/sejur. Perioada: 16.01. - 23.01.2016 Oferta include: 7 nop]i cazare `n camer\ dubl\ standard, mic dejun Transport individual.

k ea br ty i C

285

Tarif: euro/persoan\/sejur. Perioada: 09.01. - 16.01.2016 Oferta include: 7 nopti cazare in camera dubla standard, demipensiune Transport individual.

City break `n Paris – Hotel Ibis Gare du Nord 3*

229

Tarif: euro/persoan\/sejur. Perioada: 30.09. - 04.10.2015 Oferta include: 4 nop]i cazare `n camer\ dubl\ standard, mic dejun Transport individual.

k ea br ty i C

Tarif: euro/persoan\/sejur. Perioada: 27.12.2015 - 04.01.2016 Oferta include: 7 nop]i cazare `n camer\ dubl\ deluxe, de persoan\, mic dejun, bilet avion cu plecare din Bucure[ti, transferuri, taxe de aeroport.

10.

Tarif: euro/persoan\/sejur. Perioada: 26.02. - 29.02.2016 Oferta include: 3 nop]i cazare `n camer\ dubl\ standard, mic dejun continental, bilet avion cu plecare din Bucure[ti, bagaj de mån\ de 10 kg, taxe de aeroport.

n lio ve e R

Revelion `n Havana – Hotel Melia Habana 4*, Havana

2139

Tarif: euro/persoan\/sejur. Plecare: 29.12.2015 -06.01.2016 Oferta include: 8 nopti cazare `n camer\ dubl\ standard, mic dejun, bilet avion cu plecare din Bucure[ti, transferuri, taxe de aeroport.

FOCUS CORPORATE / C|L|TORIA CU AUTOCARELE EUROLINES

C|L|TORIA CU AUTOCARELE EUROLINES 60

REZERV|RI ONLINE Pe www.eurolines.ro `]i po]i rezerva biletul de autocar de acas\, de la birou, de la un internet-cafe sau din orice loc `n care ai conexiune de internet. Este foarte u[or [i comod! Alege punctul de plecare, destina]ia [i data când dore[ti s\ c\l\tore[ti. Sistemul `]i afi[eaz\ op]iunile pe care le ai, astfel `ncât s\ po]i alege cursa dorit\ [i data de `ntoarcere. Plata se poate face online prin card Visa sau MasterCard. Datele cardului t\u sunt procesate `ntr-un mediu securizat, f\r\ posibilitatea de a fi fraudate. Vei primi imediat pe e-mail o confirmare a rezerv\rii efectuate, iar ulterior `]i va fi transmis [i biletul. Ca alternativ\, po]i pl\ti `n oricare agen]ie Eurolines cu numerar, card de credit/debit sau ordin de plat\. Biletul `l po]i ridica pe loc sau po]i s\-l prime[ti la `mbarcarea `n autocar.

SERVICII LA BORDUL AUTOCARULUI Este important s\ cuno[ti facilit\]ile oferite: • Limita de bagaje inclus\ `n pre]ul biletului, difer\ `n func]ie de destina]ie. Mai multe detalii pute]i afla de la consultantul Dvs. de turism sau accesånd http://eurolines.ro/cs-photos/Tarife_ excedent_bagaj.pdf. • Serviciul de colet\rie. Po]i trimite colete c\tre rude/prieteni afla]i `n alt\ ]ar\. Pachetele sunt preluate de noi [i expediate cu primul autocar care pleac\ spre destina]ia dorit\. Leg\tura cea mai trainic\ e cu Germania, datorit\ agen]iilor noastre de acolo - re]eaua Intertouring. • ~mbarcatorul. La urcarea `n autocar vei fi `ndrumat de un `mbarcator care te va ghida c\tre locul t\u [i te va ajuta cu plasarea bagajului `n cal\. • Scaunele [i spa]iul necesar unei c\l\torii confortabile. ~n func]ie de tipul autocarului,

po]i regla sp\tarul scaunului. • P\rerea ta conteaz\! G\se[ti la bordul autocarelor o condic\ de reclama]ii [i sugestii `n care ne po]i scrie opiniile tale. Este important s\ [tim ce-]i dore[ti. • Opririle. Pe parcursul c\l\toriei, autocarul va opri de mai multe ori pentru nevoi diverse. Respect\ timpul de escal\ stabilit de [ofer. • Mijloacele de divertisment. Toate autocarele sunt dotate cu mijloace audio [i video pentru a-]i face c\l\toria pl\cut\. {tim c\ ai preferin]e `n ceea ce prive[te muzica sau filmul difuzat, dar vei în]elege c\ trebuie s\ ]inem cont de marea majoritate a c\l\torilor. • Achizi]ii. La bordul autocarelor po]i achizi]iona cartele SIM prepaid pentru urm\torii operatori: Vodafone, Orange [i Cosmote.

RESPONSABILIT|}ILE {OFERILOR NO{TRI SUNT URM|TOARELE: a. {oferii Eurolines trebuie s\ fie mereu `ntr-o form\ fizic\ [i mental\ adecvate profesiei practicate. b. Scaunul [oferului trebuie s\ fie pozi]ionat confortabil, cu toate comenzile la `ndemân\. c. Centura de siguran]\ trebuie purtat\ atât de [ofer cât [i de co-pilot [i/sau ghidul `nso]itor. d. {oferul trebuie s\ respecte cerin]ele legale privind orele de conducere [i de odihn\. e. Este interzis consumul de b\uturi alcoolice `nainte

[i `n timpul condusului, precum [i administrarea de speciale (sting\torul de incendiu sau lan]urile medicamente care pot afecta capacitatea de a de z\pad\ - dac\ este cazul) [i cur\]eniea `n autocar. h. {oferii trebuie s\ se asigure c\: • num\rul de pasageri conduce. f. {oferul trebuie s\ fac\ opriri regulate pentru a este cel corect • pasagerii stau adecvat cobor` din autocar [i a se dezmor]i. `n scaun [i au asupra lor documentele de c\l\torie g. La plecarea `n curs\, [oferul trebuie s\ verifice dac\ necesare • [tiu unde se afl\ echipamentul de urgen]\ frânele, pneurile, lichidul de r\cire [i uleiul func]ioneaz\ [i ie[irile de siguran]\ • bagajele sunt echilibrat normal, dac\ oglinzile retrovizoare [i geamurile permit dispuse `n cala autocarului, iar cele din interior nu o vizibilitate bun\, trebuie s\ verifice echipamentele risc\ s\ cad\ [i nu incomodeaz\ trecerea pe culoar.

TY CI

AK E BR

FOCUS CORPORATE / CITY BREAK / MÜNCHEN BeTUI Nr. 16 (31), sept. / oct. 2015

OKTOBERFEST CEL MAI MARE FESTIVAL DIN LUME

MÜNCHEN Pe m\sur\ ce trece timpul, faima festivalului Oktoberfest tot cre[te, iar num\rul „replicilor” sale, care se organizeaz\ în întreaga lume, chiar [i în România, devine tot mai mare.

Atmosfer\ ... efervescent\! Sfâr[itul lui septembrie-începutul lui octombrie, este probabil cea mai bun\ perioad\ de a vizita München, ora[ul-gazd\ al celui mai mare festival din lume – Oktoberfest. {i asta nu doar pentru a gusta din vestita bere local\, care se supune de bun\voie „legii purit\]ii berii”, ci mai ales pentru a tr\i din plin o experien]\ deosebit\, al\turi de bavarezii care renun]\, pentru o vreme, la sobrietatea lor. Po]i s\ te pierzi printre miile de turi[ti veni]i din toate col]urile lumii, special pentru a lua parte la acest eveniment, prin a[a numitele „corturi de bere” în care b\utura din hamei [i mal] curge râuri-râuri. Oamenii se leag\n\ pe ritmul muzicii bavareze îmb\ta]i... nu doar de voie bun\, cu halbele uria[e în mâini, peste tot se aud ur\ri, cântece [i halbe ciocnite.

Tradi]ii bavareze Bavaria este cel mai bogat land al Germaniei, locul de ba[tin\ al unor branduri de referin]\ în toat\ lumea, precum BMW, castele – precum Neuschwanstein – [i Oktoberfest. Dintre toate, festivalul berii este cel mai apropi-

at de obiceiurile [i tradi]iile locale la care cei din München au dovedit, cu mândrie, c\ ]in. Nu trebuie s\ uit\m c\ Oktoberfest se desf\[oar\ dup\ reguli neschimbate de zeci de ani [i aceasta este, probabil, ceea ce-i d\ festivalului acel farmec incontestabil, longevitate [i adep]i în toat\ lumea. Asfel, festivit\]ile de deschidere au loc întotdeauna sâmb\ta, când primarul Münchenului d\ tonul oficial al deschiderii marii petreceri. Cepul primului butoi de bere este scos de primar, care strig\ „O’zapft is!“, acesta fiind practic anun]ul oficial c\ berea poate s\ curg\ „în râuri” pentru urm\toarele 16 zile, cât dureaz\ Oktoberfest. În mod tradi]ional, prima halb\ îi este oferit\ primului ministru al landului Bavaria, iar în cinstea Oktoberfest [i a participan]ilor sunt trase 12 focuri de arm\.

Apoi, grelele c\ru]e trase de cai sau chiar de v\cu]e durdulii, care transport\ butoaiele de bere, str\bat marile bulevarde ale Alstradt, centrul istoric. Convoaiele ajung la Wiesn, cel mai vechi cort instalat la Oktoberfest, în aclama]iile mul]imii de pe margini. La marea parad\ de deschidere particip\ fiecare ber\rie [i fabric\ de bere din München, iar butoaiele [tan]ate cu marca proprie [i împodobite cu flori defileaz\ mândre prin fa]a curio[ilor. Proprietarii [i angaja]ii ber\riilor [i cei ai municipalit\]ii înso]esc carele, îmbr\ca]i în costumele tradi]ionale bavareze, iar muzica de fanfar\, pocnetele de bici [i strig\tele spectatorilor anim\ starea de spirit a tuturor. Se în]elege c\ atmosfera devine din ce în

Merit\ v\zute [i ... Dac\ v\ intereseaz\ tehnica, atunci vizita]i Deutsche Museum, unde sunt expuse aproximativ 28.000 de obiecte, de la automobile [i avioane pân\ la trenuri, vapoare sau chiar submarine. Dac\ nu v-am

convins, afla]i c\ este cel mai mare muzeu din lume dedicat tehnicii. Marca de automobile BMW are în München un ansamblu impresionant, vestita cl\dire în „patru cilindri” unde se afl\ muzeul BMW

[i BMW Welt. Acesta din urm\ este mai mult decât un centru de livr\ri al autovehicolelor marca BMW, cu restaurante [i magazine, fiind unul dintre cele mai apreciate atrac]ii ale landului.

TY I C

AK E BR

FOCUS CORPORATE / CITY BREAK / MÜNCHEN

100 de metri în\l]ime [i Peterskirche (Biserica Sf. Petru), cea mai veche din ora[. Marienplatz, Pia]a Mariei, din centrul vechi al München-ului, este dominat\ de o serie de cl\diri frumoase [i vechi, precum Rathaus [i Altes Rathaus (Noua [i Vechea Prim\rie) [i de un soclu pe care este a[ezat\ statuia Fecioarei Maria cu Pruncul. În Marienplatz se adun\ turi[tii atra[i aici de cele 43 de clopote [i 32 de figurine ale Glockenspiel din turnul Rathaus. Clopotele Glockenspiel bat (la ora 11 iarna, iar vara orele 12 [i 17) acompaniate de sutele de aparate foto care vor s\ imortalizeze atât momentul cât [i

Nu rata]i! Specialit\]ile locale precum Weißwurst, vi]elul la pro]ap, ciolanul de porc [i nelipsi]ii Brezen (covrigi mari specifici Bavariei).

Ce mai pute]i vizita?

Tierpark Hellabrunn, una dintre cele mai mari gr\dini zoologice din lume [i Olympiapark. Acesta din urm\ este Parcul Olimpic construit

în partea de nord a ora[ului, pe locul unde defilau odat\ solda]ii [i unde a aterizat, în 1909, primul Zeppelin din lume. Complexul atrage oamenii pe tot

ce mai fierbinte pe m\sur\ ce timpul trece [i halbele sunt „date pe gât”.

Pe urmele München Kindl Parada este condus\ de München Kindl – Copilul Münchenului, un personaj legendar reg\sit pe stema capitalei Bavariei, în vârful Prim\riei din pia]a central\, Marienplatz, sau acolo unde nu te-ai a[tepta, de exemplu pe cepurile sau butoaiele de bere. Dar, spre deosebire de diferitele reprezent\ri ale München Kindl, mascota Oktoberfest este o tân\r\ dr\gu]\ îmbr\cat\ în costum tradi]ional bavarez. În cele 16 zile cât dureaz\ Ocktoberfest au loc diferite manifest\ri, parade [i întreceri, dar în weekenduri acestea au o tematic\ special\. Este vorba de vestita parad\ a costumelor populare, de concerte de fanfar\, de zilele destinate celor mai mici dintre vizitatori. A[adar, s\ înceap\ distrac]ia! Prost! Nu v\ sup\ra]i, “prost” – nu e o insult\, ci înseamn\ „noroc” în german\!

S\rb\toarea berii bavareze Oktoberfest a devenit un brand printre fanii berii, faima sa e tot mai mare, motiv pentru care se organizeaz\ astfel de festivaluri ale berii pe tot mapamondul, inclusiv la Bra[ov. München, ora[ul bavarez unde acum 205 de

parcursul anului, datorit\ concertelor, festivalurilor [i evenimentele sportive organizate aici, dar [i a s\lilor de înot [i a patinoarului.

ani, în 1810, s-a organizat prima festivitate, în onoarea nun]ii Prin]ului bavarez Ludwig cu Therese, Prin]esa de Saxonia-Hildburghausen, [i-a legat iremediabil numele de Oktoberfest. Manifestarea, la care particip\ anual peste [ase milioane de petrec\re]i mari [i mici, se desf\[oar\ în acela[i loc unde a fost prima petrecere, în Theresienwiese, numit a[a dup\ prenumele miresei, Therese. Statuia Bavariei, unul dintre simbolurile ora[ului, care vegheaz\ îng\duitoare petrecerea uria[\ din cele 16 zile de Oktoberfest, a fost amplasat\ în Theresienwiese în anul 1850. Primele corturi pentru festivalul berii au fost instalate în Theresienwiese în anul 1896. În prezent, corturile pentru Oktoberfest, de fapt ni[te hale uria[e, încep s\ fie instalate înc\ din luna iulie în Theresienwiese. S\rb\toarea berii bavareze a fost întrerupt\ doar cu motive întemeiate, precum epidemia de holer\ [i de cele dou\ R\zboaie Mondiale.

mi[c\rile figurinelor care continu\ s\-[i spun\ povestea veche de sute de ani. Pentru imagini panoramice, urca]i în turnul `nalt de 85 de metri al Altes Rathaus sau în turnul Peterskirche. În turnul prim\riei vechi se afl\ Muzeul Juc\riilor, un alt loc apreciat de cei mari [i de cei mici. Foarte aproape de Marienplatz se afl\ München Residenz –Re[edin]a regal\, care a fost sediu al guvernului [i re[edin]a conduc\torilor Bavariei o lung\ perioad\ de timp, respectiv în perioada 1508 - 1918. Este unul dintre cele mai mari muzee din Bavaria, iar colec]iile sale de bijuterii [i însemne regale sunt deosebit de bogate, iar camerele sunt demne de statutul capetelor regale pe care le-au g\zduit de-a lungul timpului. Merita v\zut [i Nymphenburg, fosta re[edin]\ de var\ a monarhilor bavarezi, palat unde s-a n\scut Ludovic al II-lea, "Regele leb\d\" . Dac\ sunte]i pasiona]i de art\, ar trebui s\ merge]i la Königsplatz, unde se g\sesc trei muzee de art\, respectiv Alte Pinakothek, Neue Pinakothek [i Pinakothek der Moderne precum [i muzeul Brandhorst. O’zapft is!

De v\zut la München Dac\ tot a]i ajuns în München, nu rata]i plimbarea pe str\du]ele din centrul istoric, Altstadt, unde se afl\ cele mai multe dintre obiectivele istorice importante. Sunt de amintit astfel Domul - catedrala gotic\, cu dou\ turnuri gemene de aproape

Carmen Neac[u blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

BeTUI Nr. 16 (31), septembrie / octombrie 2015

mozaic 60. Pe str\zile unui ora[ baroc – Valletta 64. Istoria închis\ între ziduri 72. BikeXpert Racing Team International Tour Alexander The Great

64. PERLA LACULUI COMO

BELLAGIO SIBIU JAZZ FESTIVAL 70.

68. ARGENTINA PASSION!

~nva]\ s\ dansezi TANGO!

MOZAIC / DESTINA}II / LACUL COMO

BELLAGIO

PERLA LACULUI COMO

Totul este cochet, fin, elegant [i extravagant în destina]ia preferat\ a vedetelor de la Hollywood, acolo unde pân\ [i câinii miros a parfum scump. Nu, nu e o exagerare, vorbim despre una dintre cele mai exclusiviste desti-

na]ii turistice din Lombardia, situat\ pe malul lacului Como, lac devenit faimos dup\ ce George Clooney [i-a cump\rat o vil\ aici. Iat\ de ce acest burg cu 2.900 de locuitori este un must see, dac\ ajunge]i vreodat\ prin zon\,

mai exact dac\ ateriza]i în Milano. La circa o or\, o or\ [i jum\tate de mers cu trenul din capitala Lombardiei, apoi cu feribotul de la Varenna, în cel mai nordic punct al lacului Como, str\juit de culmile impresionante ale

BeTUI Nr. 16 (31), septembrie / octombrie 2015

~nainte de toate, Bellagio este un ora[ cu atitudine.

La fel ca un restaurant de cinci stele care-[i rezerv\ dreptul de a-[i selecta clien]ii, cea mai sofisticat\ sta]iune de pe lacul Como, a[a cum este considerat acest col] de rai, pare o destina]ie creat\ dup\ chipul [i asem\narea milionarilor.

Foto: Oana Iana

Foto: Oana Iana, arhiv\ personal\

Alpilor, se afl\ el, Bellagio, un ora[ care este recomandat a se vizita în toate anotimpurile, datorit\ climei relativ blânde din regiune (chiar [i iarna, temperatura scade rareori sub 7 grade). Odat\ ajun[i aici, ve]i descoperi c\ totul se petrece în centrul or\[elului, de[i mare parte dintre vile [i pensiuni se întind de-a lungul colinei care urc\, sau coboar\, depinde de perspectiv\, spre port. În tradi]ionala marin\, forfota atinge apogeul dup\ amiaza [i seara, de[i vapora[ele înc\rcate cu turi[ti sau taxiurile de ap\ care-i aduc pe cei cu dare de mân\,

men]in viu acest or\[el, cam la orice or\ a zilei. Majoritatea americani, unii dintre ei stabili]i chiar de ani buni în Bellagio, dup\ exemplul co0na]ionalului Clooney, turi[tii [tiu care este prima oprire odat\ ajun[i în portul din centrul

or\[elului: savurarea unui espresso ca la el acas\ [i-a unui croissant pufos la una dintre terasele cochete cu vedere la lac, în timp ce admir\ ambarca]iunile luxoase acostate în apropiere. De aici, o serie de str\du]e amplasate

MOZAIC / DESTINA}II / LACUL COMO

Bellagio – Marele romantic din Nord Este aproape un sacrilegiu s\ ajungi în eleganta Lombardie [i s\ nu dai o fug\ pân\ în acest loc magic, situat chiar pe fâ[ia de p\mânt care împarte Lacul Como în dou\. Centrul ora[ului Bellagio ocup\ vârful promontoriului care înainteaz\ în lac, în timp ce alte localit\]i sunt împr\[tiate de-a lungul malului [i pe pantele dealurilor. Dar nu este vorba doar de întinderi de ap\ dulce [i de mun]i în or\[elele care m\rginesc celebrul lac, ci [i de o vegeta]ie luxuriant\ de copaci [i flori, în special hortensii,

tufele de aici fiind mai mari decât a]i v\zut vreodat\, toate acestea fiind favorizate de clima blând\ [i moderat\. Cât de blând\, mai exact? Ei bine,

temperatura medie din timpul zilei, în perioada iernii, scade foarte rar sub 6-7 ° C, în timp ce vara variaz\ în jurul valorilor de 25-28 ° C. {i chiar

dac\ ar fi mai clad de atât, briza u[oar\ de dup\-amiaz\ a lacului Como are grij\ s\-i r\coreasc\ pe turi[tii preten]io[i.

în paralel, înguste [i cu sute de trepte, ca în orice ora[ italian care se respect\, te conduc c\tre strada principal\ din localitate, Via Garibaldi. Un loc vibrant, plin de cafenele, restaurante, salumerii [i magazine de suvenire, care te conduce c\tre pia]a principal\ a ora[ului, Piazza San Giacomo, dominat\ de biserica principal\ a ora[ului, Basilica din San Giacomo, datând din secolul 12.

Mai rare sunt aici supermaketurile, sau lipsesc cu des\vâr[ire, dac\ ne gândim c\ acestea sunt, de fapt, ni[te mini-marketuri cu pu]ine op]iuni pentru cump\r\tori. Un alt must pentru turi[tii disciplina]i ajun[i în Bellagio este vizitarea somptuoaselor gr\dini deschise publicului care apar]in de cele dou\ vile principale din or\[el: Villa Serbelloni, construit\ în secolul 15 [i de]inut\ în prezent

de Funda]ia Rockefeller, [i Villa Melzi, datând din secolul 19. Pline de istorie, aceste dou\ cl\diri impresionante î]i permit s\ te bucuri de panorame asupra lacului pe care locurile publice nu ]i le ofer\, pentru un pre] de circa 10 euro. Cei dornici de aventur\ nu se pot declara satisf\cu]i pân\ nu bifeaz\ tradi]ionala plimbare cu vaporetto de-a lungul lacului Como, acostând [i vizitând rapid [i or\[elele

BeTUI 13 (28), aprilie / mai 2015 BeTUI Nr. 16 (31),Nr. septembrie / octombrie 2015

învecinate cu Bellagio sau bucurându-se, pur [i simplu, de priveli[tea elegantelor case de pe malul lacului. S\ nu crede]i c\ în zilele c\lduroase nu ave]i cum s\ v\ r\cori]i, în acest cochet or\[el situat pe malul lacului. Ei bine, da, pute]i face baie chiar în lac [i sunte]i cât se poate de în siguran]\. Indicat ar fi s\ încerca]i s\ v\ b\l\ci]i în timp ce privi]i Alpii în locurile special amenajate, precum mica plaj\ amplasat\ ceva mai sus de port, pe colin\, acolo unde un pârâu destul de r\coros împrosp\teaz\ constant apa

din lac. Turi[tii [i r\]u[tele pe care le pute]i întâlni la tot pasul v\ recomand\ experien]a. Pe scurt, Bellagio nu-i pentru turi[tii low cost. Sau nu pe termen lung. Chiar dac\ apa proasp\t\ este singurul lucru pe care-l prime[ti gratuit în Bellagio, datorit\ fântânilor întâlnite la tot pasul, pentru a te bucura de tot ceea ce are s\-]i ofere acest ora[ ai nevoie de un buget destul de m\ricel. Dar cum priveli[tea face to]i banii, iar îmbinarea dintre mun]i, lac [i cl\diri cu

Toc, Miascia, Pan Mein, Paradèl Spre deosebire de celelalte p\r]i ale Italiei, pizza [i pastele nu se simt ca la ele acas\ în Bellagio. Aici, felul de mâncare tradi]ional, ba chiar unul antic, poart\ numele de Toc (tocca - a atinge/se m\nânc\ cu mâinile) [i seam\n\ cu m\m\liga noastr\

româneasc\. De fapt, în mare parte asta [i este, o m\m\lig\ amestecat\ cu unt [i brânz\, servit\ al\turi de pe[te uscat din lac, pui umplut [i rece sau salam de cas\. Se mai serve[te împreun\ cu un fel de vin fiert, denumit Ragel,

adus în caraf\, care ajut\ la digestie. Pentru desert, trebuie s\ încerca]i trata]iile locale precum Miascia, un tort realizat cu f\in\ de porumb [i fructe uscate; Pan Mein, f\cut cu f\in\ alb\ [i galben\, ou\, unt, lapte [i flori de soc; sau Paradèl, o napolitan\ din f\ina alb\, lapte [i zah\r.

parfum de demult este, aici, unic\, î]i recomand\m s\ încerci s\ cuno[ti aceast\ perl\ a Lombardiei. Un resort care î[i men]ine neatins\ popularitatea, de sute de ani...

Oana Iana

MOZAIC / ARGENTINA

}ara cu cel mai înalt vârf muntos de pe continentul Sud American – Aconcagua, Fitz Roy, ]ara cu cel mai sudic ora[ din lume – Ushuaia, ]ara cu viile aflate la cea mai mare altitudine – Mendoza este [i ]ara tangoului

Milonga

ARGENTINA PASSION

Buenos Aires, una dintre cele mai fascinante capitale din America Latin\, este un loc minunat, pur [i simplu pentru atmosfera unic\ de aici. Buenos Aires `nseamn\ Tango [i tangoul argentinian `nseamn\ Buenos Aires. ~n niciun alt ora[ din lume nu vei `ntålni atåt de multe [coli [i cluburi de tango. Tangoul argentinian este o parte din sufletul ora[ului [i este strâns legat de istoria comunit\]ii. Se danseaz\ `n cluburi, `n teatre, `n [coli [i, spre deliciul turi[tilor, chiar [i pe strad\. La Boca este un cartier muncitoresc din Buenos Aires, unde tangoul se danseaz\ aproape oriunde. Printre casele sale colorate [i tavernele italiene se afl\ o strad\ – Caminito – de a carei istorie se leag\ numele multor dansatori de tango. Pe strada Caminito se afl\ teatrul La Ribera [i cele mai multe cluburi de tango unde se organizeaz\ milonga (petrecere unde se danseaz\ tango). Aici se adun\ dansatorii amatori [i arti[tii dansatori de tango, ca s\ fac\ ce [tiu ei mai bine: s\ danseze. Dac\ vrei s\ sim]i „passion", cel mai bine este s\ `]i achizi]ionezi o vacan]\ la Buenos Aires `n perioada festivalurior de prim\var\ – Buenos Aires Tango Festival – unde te po]i bucura de aproximativ 100 de spectacole [i concerte gratuite. Un alt festival care are loc, de aceast\ dat\, `n luna iunie, este `nchinat eroului na]ional Carlos Gardel [i dureaz\ o s\pt\mån\ `ncheiat\. Dar festivalul care a adus renumele ora[ului, organizat de municipalitate, este Buenos Aires Festival Tango. Se desf\[oar\ `n luna august [i dureaz\ dou\ s\pt\måni. Festivalul este format din mai multe evenimente – concerte gratuite, prelegeri, spectacole [i milongas – [i culmineaz\ cu Mundial Tango (Campionatul Mondial de Tango argentinian). Festivalul adun\ anual aproape o jum\tate de milion de turi[ti care vin s\ asiste la spectacolul celor peste 10 000 de dansatori. Alte cåteva festivaluri, de mai mic\ anvergur\ – Queer Festivalul Interna]ional Tango Buenos Aires, Festivalul Interna]ional de Tango din decembrie, Ziua Na]ional\ a Tangoului – se desf\[oar\ `n perioada mai rece a anului (nu trebuie s\ te `ngrijorezi, iarna la Buenos Aires este blånd\, cu temperaturi cuprinse între 5 [i 8

grade celsius). Dac\ te-ai s\turat de tango, vei descoperi c\ Argentina se poate l\uda cu cea mai bogat\ faun\ de pe continentul american – p\s\ri, caimani, capibara, cerb Pampas, maimu]e url\-

toare, lupi cu coam\ [i armadilo... –, toate aceste viet\]i pot fi admirate de turi[ti, pe jos, cu barca sau c\lare. Peninsula Valdes este o important\ rezerva]ie natural\ remarcabil\ pentru fauna unic\. Zona de coast\ a peninsulei este

BeTUI Nr. 16 (31), septembrie / octombrie 2015

~nva]\ s\ dansezi TANGO!

Ora[ul, înconjurat de mun]i [i lacuri, este renumit pentru pårtiile sale de schi, dar este, de asemenea [i o destina]ie excelent\ pentru practicarea sporturi nautice, a drume]iilor [i a alpinismului. Mul]i turi[ti combina o vizit\ la Bariloche cu excursiile `n zona Lacurilor andine, în special de-a lungul drumului de la „{apte Lacuri".

69 Mendoza

locuit\ de lei de mare, foci elefant si, din octombrie pân\ în martie, de pinguini. Balenele pot fi v\zute `n Patagonia, în apele dintre Peninsula Valdes [i continent, iar `n largul coastei, pot fi v\zute `notånd, orcile. Argentina se laud\ [i cu cel mai sudic ora[ din lume, situat pe Canalul Beagle – Ushuaia. Ora[ul, fost\ colonie penitenciar\ [i important\ baz\ naval\, este acum o destina]ie turistic\ perfect echipat\, cu hoteluri, restaurante [i cazinouri. Ora[ul este punct de plecare pentru amatorii de drume]ii, schi [i croaziere în Antarctica. Argentina se laud\ [i cu cel mai `nalt munte de pe continent. La grani]a dintre Argentina [i Chile, `nalt de 3375 de metri, se afl\ masivul Fitz Roy, destina]ie iubit\ de fotografi datorita formelor sale „nelume[ti". Masivul a fost escaladat pentru prima dat\ în 1952 de doi alpinisti francezi, Lionel Terray [i Guido Magnone. {i laudele nu se opresc aici:

Perito Moreno Glacier La mai pu]in de dou\ ore de mers cu autobuzul de la El Calafate, se afl\ Perito Moreno, un ghe]ar enorm situat în Parcul Na]ional Los Glaciares. Perito Moreno este vizitat anual de mii de turi[ti fascina]i de dimensiunile gigantului alb.

Canalul Beagle ~n sudul extrem al Argentinei se afl\ o alt\ atrac]e turistic\, Canalul Beagle, o stråmtoare `n Arhipelagul Tierra del Fuego, una dintre cele trei c\i navigabile din jurul Americii de Sud. O excursie cu barca este cel mai bun mod pentru a vizita coloniile de lei de mare de la Isla de Los Lobos [i Isla de Pajaros.

Bariloche San Carlos de Bariloche este un oras la poalele Anzilor cunoscut pentru atmosfera sa „Swiss", cu magazinele sale de ciocolat\.

Regiunea Mendoza este considerat\ inima industriei vinicole din Argentina. Situat\ la poalele Anzilor, regiunea g\zduie[te vii, aflate la cea mai mare altitudine din lume. Dac\ vrei s\ faci un tur al viilor din regiune, ora[ul Mendoza este locul de unde s\-]i `ncepi periplul. Tour-operatorii locali ofer\ turi[tilor, pe lång\ excursiile la podgorii, pachete turistice de rafting, de schi [i alte aventuri în Anzi.

Iguazu Falls Una dintre cele mai importante destina]ii turistice din lume, situat\ la grani]a dintre Brazilia [i Argentina, este Cascada Iguaçu. Majoritatea vizitatorilor ajung aici trecånd prin ora[ul Puerto Iguazú. Un tren aduce vizitatorii direct la cascada Diavolului – `nalt\ de 82 metri – cea mai impresionant\ cascad\ dintr-un num\r de 275 de c\deri de ap\, cåte num\r\ complexul de cascade Iguazu. Cu atåt de multe atrac]ii turistice, Argentina este, cu siguran]\, `n aceast\ ordine, ]ara tangoului, ]ara cu cel mai sudic ora[ din lume, ]ara cu podgoriile aflate la cea mai mare altitudine, ]ara cu cel mai `nalt munte din America de Sud ... [i cåte [i mai cåte.

Zenaida F\rca[

MOZAIC / AVANPREMIER| / SIBIU JAZZ FESTIVAL

Pu]ine festivaluri de jazz din lume se pot måndri, precum cel de la Sibiu, cu o existen]\ mai lung\ de patru decenii. Pentru o art\ abia trecut\ de un secol, asta reprezint\ `n sine o apreciabil\ performan]\.

SIBIU JAZZ

Soneros de Verdad

Dorantes Trio, foto: Luis Castilla

Dorantes Trio Componen]ii Trioului sunt: Dorantes – pian, Leonor Leal Chamorro – dans flamenco [i Javi Ruibal – percu]ie. Dorantes a debutat la vårsta de 22 de ani, `n fa]a

Perpetuarea nobilului eveniment cultural sibian a fost posibil\, `n ultimii vreo 15 ani, gra]ie implic\rii – cum altfel decåt body and soul – a echipei Funda]iei Sibiu Jazz Festival, condus\ de Simona Adina Maxim - Director Executiv [i `ndrumat\ de „veteranul” H.J. Konstantin Schmidt – Director Artistic. La cei 45 de ani, `mplini]i anul acesta, S\pt\måna Jazzistic\ de la Sibiu `[i afirm\ statutul de cel mai solid brand romånesc printre festivalurile de gen. O asemenea longevitate e dificil de `ntålnit pe mapamond [i reprezint\ o optim\ carte de vizit\ pentru Sibiu [i – prin extensie – pentru Transilvania, Romånia, Europa Central\ [i Uniunea European\. Inevitabil, modul idiosincratic `n care con-

siliul artistic sibian `[i alc\tuie[te program\rile e susceptibil de a genera reac]ii polemice, dac\ nu cumva de-a dreptul contest\ri. Dar, cum bine se [tie, tr\im `ntr-o epoc\ a pluralit\]ii, iar cei ce se simt capabili s\ dep\[easc\ modelul sibian sunt liberi s\ o demonstreze… Longeviv [i versat `n parcurgerea labirinturilor impresariale interna]ionale, H.J. Konstantin Schmidt simte pulsul progresivei globaliz\ri a acestei muzici (care excelase dintru `nceput prin cosmopolitismul ei manifest). Ca atare, cei ce `[i vor face timp s\ se delecteze cu jazz `n fermec\torul Sibiu al lunii Brum\rel, „anno 2015”, au [ansa de „a lua pulsul” actualit\]ii muzical-improvizatorice cu varii origini etno-culturale.

Regelui [i a Regina Spaniei, la The Royal Alcazar. Prima sa crea]ie muzical\, Orobroy, l-a propulsat „`n liga mare” [i a fost declarat „flamenco-ul secolului dou\zeci [i unu”.

Tonul `l vor da tinerele talente reunite `n tradi]ionalul „Concurs Sibiu Jazz Festival”, aflat la a 15-a edi]ie consecutiv\, organizat `n parteneriat cu Casa de Cultur\ a Studen]ilor Sibiu. Se anun]\ for]e proaspete din Timi[oara, Bucure[ti, Ia[i, Chi[in\u, Bra[ov, Tårgu Mure[ [i Sibiu. Iat\ – `n linii mari – [i restul programului, ce promite s\ fie, pe scenele noastre, cosmopolit [i, `n bun\ m\sur\, inedit: joi, 22 octombrie, ne vor cuceri ritmurile groove ale trioului elve]ian, Vein, `n proiectul lor „Jazz Talks” [i acordurile profunde ale cvartetului contrabasistului italian, Niccolo Faraci. Seara de vineri, debuteaz\ cu un concert de excep]ie: Dorantes – “InterAccion”, pentru prima dat\ `n Romånia, unul dintre cei mai

BeTUI Nr. 16 (31), septembrie / octombrie 2015 BeTUI Nr. 15 (30), iulie / august 2015

Edi Jak Neumann

Island Jazz (Madagascar, Mauritius, Mozambic)

EDI}IA 45

FESTIVAL

Componen]ii Quartetului sunt: Monika Njava – voce, Linley Marthe – bass, Joël Rabesolo – chitar\ [i Deodato Siquir – tobe. Tradi]ionnali[ti ai musicalului din sudul Madagascarului, grupul de jazz îmbin\ ritmuri irezistibile de „tsapiky [i jihe” cu armonia sofisticat\ [i structura jazzului contemporan. Celebratat\ în întreg Madagascarul ca o div\ na]ional\, Monika Njava a fost solista premiatului grup

Njava [i a înregistrat dou\ albume care au fost nominalizate pentru premiile EMI. A înregistrat al\turi de trup\ albumul Deep Forest. Cântând în mai multe dialecte malga[e, solista quartetului se inspir\ pentru versurile sale din pove[tile tradi]ionale malga[e, dar abordeaz\ [i teme contemporane, inclusiv teme precum violen]a împotriva femeilor, corup]ia politic\ [i devastarea mediului din ]ara ei.

Island Jazz, foto: Angela Bartolo

Amos Hoffman Quartet

Amos Hoffman Quartet – “Brown Sugar” (Israel) Componen]ii Quartetului sunt: Amos Hoffman – chitara, Ilan Salem – flaut, Aviv Cohen – tobe [i Gilad Abro – bass. Laureat al Premiul Landau pentru Arte [i

[tiin]e, Amos, îmbin\ temelor melodice din Orientul Mijlociu cu jazzul modern. Proiectul “Brown Sugar” combin\ jazz-ul cu muzica din Orientul Mijlociu.

interesan]i [i captivan]i piani[ti [i compozitori de flamenco din lume. Al doilea concert al serii va fi sus]inut de Edi Jak Neumann Quartet, care va `ncånta publicul cu un program „in memoriam Ornette Coleman” – timbrul abraziv pe care acesta `l imprim\ saxofonului tenor fiind remarcabil pe scena jazzului contemporan autohton. Såmb\t\ vom savura jazzul de inspira]ie evreiasc\ a lui Amos Hoffman, o combina]ie electrizant\, `n care influen]ele melodice [i ritmice orientale se `mpletesc cu groove-ul american. Ajungem [i la un punct de maxim\ atractivitate din program. Spun asta, fiindc\ de ani buni, festivalul de la Sibiu e singurul de la noi ce acord\ locul cuvenit fundamentalelor curente jazzistice de sorginte latino-ameri-

Niccolo Faraci Quartet (Italia) Componen]ii Quartetului sunt: Niccolò Faraci – bass acustic [i electric, Achille Succi – saxofon, clarinet Lorenzo Paesani – pian [i Gianluca Brugnano – tobe. Niccolo Faraci aniverseaza `n 2016 zece ani de aventuri în muzica jazz. Album, “It came to broadcast the Yucatan” este un portret expresiv al stilurilor abordate de artist. Niccolo Faraci, foto: Angela Bartolo

can\. Nu e la `ndemåna oricui s\ vad\ `n Romånia, pe viu, a doua genera]ie Buena Vista Social Club, ce personific\ sinteza creativ\ dintre jazz [i mirificul univers muzical cubanez (dintre ]\rile neolatine extraeuropene, doar

Brazilia dep\[e[te Cuba ca pondere `n istoria jazz-ului). Astfel, seara de såmb\t\, 24 octombrie, `n premier\ `n Romånia, vom savura concertul Soneros de Verdad, a c\ror muzic\ este un `ncånt\tor amestec de son, danzón [i jazz.

MOZAIC / AVANPREMIER| / SIBIU JAZZ FESTIVAL

Vein Trio Sebastian Spanache Trio

Vein Trio – “Jazz Talks” (Elve]ia) Componen]ii Trioului sunt: Michael Arbenz – pian, Thomas Lahns – bass [i Florian Arbenz – tobe. Compozi]iile lor permit fiec\rui instrument s\ hoin\reasc\

liber – bateria dezvolt\ un groove neconven]ional, dar dinamic, creând valen]e noi, basul comunic\ cu sine la nivele diferite, iar pianul creeaz\ peisaje impresioniste.

Trioul Vein merge des în turnee. Anul trecut a f\cut mii de kilometri [i a cântat în unsprezece ]\ri de pe trei continente, dezvoltåndu-[i astfel repertoriul.

72 Soneros De Verdad (Cuba) Componen]ii trupei sunt: Luis Frank Arias – voce, Lázaro Dilout – trompeta [i voce, Nicolás Sirgado – bass [i voce, Sergio Veranes – chitar\ [i voce, Querol Aldana – chitar\ [i vocals, Vivo Barrera – percu]ie, Fabián Sirgado – congas [i voce. Soneros De Verdad sunt a doua genera]ie de Buena Vista Social Club. Muzica lor este un amestec de son, danzón [i jazz. Primul lor album, “Buena Vista Barrio de la Habana” s-a vândut `n 350.000 exemplare. În Cuba a stat în Top 20 aproape o jum\tate de an [i a urcat pân\ în vârful topurilor din Japonia [i Grecia. În Germania a primit Premiul German pentru Jazz.

Soneros de Verdad

Ultima sear\ de festival `l aduce la Sibiu pe pianistul Sebastian Spanache, care prin muzica sa dep\[e[te grani]ele clasice ale trioului

de jazz. Festivalul se `ncheie `n sunetele magice ce vin din insulele oceanului indian. Proiectul Island Jazz mizeaz\ pe luxuriante

referin]e la str\vechi culturi africane. Pornind de la forme deja clasicizate, muzicienii deschid calea spre reinterpret\ri permeabile la folclorul african, `n ipostaze cånd ancestrale, cånd modern – urbanizate. Spectacolul poate aluneca uneori `n repetitivitate, dar aceasta face parte din cod, iar muzicienii au suficiente referin]e globaliste spre a evita pericolul manierismului. Solista grupului, Monika Njava este celebrat\ ca o div\ na]ional\ `n Madagascar, iar Linley Marthe este considerat unul din cei mai prestigio[i basi[ti de jazz din lume. Informa]ii detaliate pe site-ul oficial al Festivalului: www.sibiujazz.eu. Va a[tept\m cu drag la Sibiu!

Ioana Dobrot\ Fundatia Sibiu Jazz Festival

JOHN ROCK

facebook.com/john.rock.524 Albumul este disponibil pe www.CDBaby.com/johnrock [i pe ITunes

MOZAIC / GOURMET BUC|T|RIA AUSTRIAC|

Preferin]ele [i obiceiurile culinare, de la ]ar\ la ]ar\, sunt extrem de variate [i, chiar mai mult decåt atåt, ele difer\ de la o regiune la alta.

C\l\torie culinar\ `n jurul lumii – Branduri culinare

BUC|T|RIA AUSTRIAC| La Napoli vei månca pizza sau Gelato, `n Japonia vei månca sushi, `n sudul Frantei vei månca deliciosul Ratatouille sau foie gras iar `n Grecia [i Cipru vei månca Tzatziki. Iat\ doar cåteva branduri culinare, motive suficiente care s\ te determine s\ faci o c\l\torie `n jurul lumii. Buc\t\ria austriac\ este un rafinat amalgam al bucatariei germane [i al celei italiene, împ\r]it\ pe zone geografice, cu influen]e orientale [i de tradi]ie european\ din fostul spa]iu al imperiului Austro-Ungar. Buc\t\ria vienez\ este zona cu cele mai cunoscute preparate culinare din Austria.

Aici se prepar\ – Wiener Schnitzel – [ni]elul vienez, [trudelul [i rasolul de vit\ – tafelspitz – mâncarea preferat\ a împ\ratului Franz Josef (1830-1916), care consemna în cartea de bucate a Imperiului: „De pe masa Majest\]ii sale nu lipse[te niciodat\ o bucat\ mare de rasol, felul s\u

favorit de mâncare“. Se serve[te cu chiftelu]e de cartofi, al\turi de un amestec de mere cu hrean, sau un sos de hrean [i smântân\. Un preparat foarte popular printre turi[tii afla]i la schi `n Austria sunt platorurile reci – Bauersnschmaus – cu diverse feluri de carne. Austriecii sunt [i mari amatori de supe. Renumita supa vienez\ de carne de vit\ [i os cu m\duv\, condimentat\ cu ceap\ pr\jit\, boia de ardei, sare, piper, `ngrosat\ cu f\in\ [i completat\ cu cubulete de cartofi, este nelipsit\ din meniul orc\rui hotel. „Sandwich-ul escalop” este o alt\ specialitate austriac\, ob]inut din [ni]ele de vit\ cu past\ de an[oa [i unt. G\lu[tele Nockerl sau Kondel, – mai mici decåt cele germane – sunt cunoscute `n toat\ zona [i se asorteaz\ cu toc\ni]\ sau „paprica[“– fel de måncare `mprumutat din buc\t\ria ungureasc\. Varianta aviar\ a [ni]elului vienez, este Backhendl – carne de pui de prim\var\ dat\ prin f\in\, ou [i pesmet [i apoi pr\jit\. Printre cele mai cunoscute [i iubite deserturile se num\r\ „Torten”-ul, renumitul tort Sacher din Viena, pr\jiturile Zauner-Stollen, pr\jitura Linzer – o foaie de aluat acoperit\ cu marmelad\ de fructe peste care se a[eaz\, `n form\ de gratii, få[ii din acela[i aluat – [i tortul Linzer cu migdale [i alune, umplut tot cu marmelad\ de fructe.

Anastasia Mayer

NEWS S-a deschis primul hotel Sheraton din România Dup\ o investi]ie de 6 milioane de euro, la sfår[itul lunii august hotelul Howard Johnson din Pia]a Roman\ a devenit primul Sheraton Hotel din Romånia. Hotelul este condus de Daniel Ben-Yehuda, manager care a activat pentru brandul hotelier Sheraton din Israel [i Tahiti. ~n toamna anului 2014, lan]ul hotelier Starwood Hotels & Resorts Worldwide (care de]ine brandul Sheraton) a semnat un contract de

franciz\ cu Grand Plaza Hotel (fostul Howard Johnson). Sheraton Bucharest Hotel este clasificat la cinci stele [i are tot atâtea camere câte îngloba fostul hotel Howard Johnson, respectiv 270, iar unitatea hotelier\ dispune [i de o sal\ de gimanastic\ Sheraton Fitness, de o zon\ de lectur\, dar [i de o zon\ de relaxare la etajul 18. Procesul de transformare a inclus [i zona de lobby, cea de restaurante, dar [i recep]ia.

EVERYONE KNOWS FOOTBALL. EVERYONE KNOWS POLITICS. EVERYONE KNOWS EVERYTHING. REALITY SAYS DIFFERENT. TURN TO PROFESSIONALS! Brand identity +004.031.404.11.38 e-mail: office@justcpr.ro

EXEMPLAR GRATUIT

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES

O’zapft is! OKTOBERFEST

MÜNCHEN ~NVA}| S| DANSEZI TANGO!

PASSION ARGENTINA

Nr. 31 / edi]ie nou\ septembrie /octombrie 2015

Be Andrea Anastasiu

“DER KUNDE IST KÖNIG!”

JOJO (C\t\lina Grama)

„C\l\toriile ne ajut\ s\ evolu\m spiritual!“

VACAN}| LA SCHI ~N DUBAI

Be TUI Nr. 16 (31), edi]ie nou\ • septembrie /octombrie 2015

D| O IARN| PE O VAR|!

SAND SKIING SANDBOARDING

CUBA/MAURITIUS CÂMPIA MAGHIAR| DE NORD

SCHI EARLY BOOKING CELE MAI BUNE PÂRTII DE SCHI DIN AUSTRIA

EUROLINES GROUP ANNIVERSARY – ÎN SEPTEMBRIE, S|RB|TORIM 4 ANI DE

Be TUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

PUBLICA}IA OFICIAL| A TUI TravelCenter PRIN EUROLINES