Revista BeTUI (Octombrie 2015) by Eurolines Romania

PUBLICA}IA OFICIAL| A TUI TravelCenter PRIN EUROLINES

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES

EXEMPLAR GRATUIT

COUNTRY SIDE

IRLANDA DESTINA}II EXOTICE

GOA CITY BREAK

Nr. 32 / edi]ie nou\ noiembrie 2015

INNSBRUCK

Be BUSINESS INTERVIEW

Mihai Marcu Pre[edintele Consiliului de Administra]ie al MedLife CORPORATE INTERVIEW

Miki Lech

Director General NOVA TRAVEL INTERVIU ~N OGLIND|

R\zvan Popovici Diana Ketler Festivalul SoNoRo

Be TUI Nr. 17 (32), edi]ie nou\ • noiembrie 2015

CUBA ESTE … PATRIA ROMULUI {I A TRABUCURILOR CARNAVALUL DE LA VENE}IA

IL CARNEVALE PENTRU ÎNTREAGA FAMILIE:

BUDAPESTA ALTFEL DE DESTINA}II LA SCHI

BANSKO • KAPAONIK • ZAKOPANE • SPINDLERUV MLYN • CERNÁ HORA • TATRANSKÁ LOMNICA

Be TUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

REVELION 2015-2016

BeTUI Nr. 17(32), noiembrie 2015

Vene]ia, foto: Adrian Stoicoviciu

POINT OF VIEW

DESTINA}II 10. 16. 22. 28.

Cuba este … patria romului [i a trabucurilor! Pienza – ora[ul ideal. Il Carnevale di Venezia. Budapesta – pentru `ntreaga familie! Capitala b\ilor termale. 30. Business interview – Mihai Marcu Pre[edintele Consiliului de Administra]ie al operatorului

22.

30.

de servicii medicale private MedLife. 34. Branduri romåne[ti – Valea Vaserului, Vi[eu de Sus.

FOCUS CORPORATE 40. Paradisurile „ascunse” ale schiorilor din Europa Central\ [i de Est. 44. Corporate Interview – Miki Lech Director General Nova Travel.

44.

58.

48. Destina]ii recomandate – Târguri de Cr\ciun 53. TOP 10 oferte recomandate! 54. C\l\toria cu autocarele Eurolines: • Rezerv\ri online • Servicii la bordul autocarelor. 55. City Break – Innsbruck. Vis de iarn\ în ora[ul de la poalele Alpilor tirolezi.

MOZAIC 58. Interviu `n oglind\ – R\zvan Popovici [i Diana Ketler. 60. Country side – Vestul s\lbatic al Irlandei. 64. Trip advisor – Goa, cu toate sim]urile! 68. Avanpremier\ – SoNoRo, THe Dreamers. 72. “Keep on ridin’!” – „Clasic\” de toamn\ `n Bucegi.

3 Domul din Pienza, foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

04. Point of View – Vene]ia, Palatul Dogilor. 06. Point of View – Valea Vaserului. 08. Editorial – „Un alt spirit” – Drago[ Anastasiu, Pre[edintele Grupului Eurolines Romånia.

Vene]ia, Palatul Dogilor, Foto: Adrian Stoicoviciu

BeTUI Nr. 17(32), noiembrie 2015

IL CARNEVALE DI VENEZIA Carnavalul ĂŽnsemna pentru vene]ienii vremurilor apuse, abandonarea de sine, r\zvr\tirea [i nebunia liber consim]it\, `n numele libert\]ii absolute. De s\rb\tori, palatele `[i deschideau por]ile pentru cet\]enii de rĂĽnd, iar pe aleile lor r\sunau, zi [i noapte, acordurile menestrelilor. Anii de glorie

ai carnavalului `n care vene]ienii `[i afi[au costumele magnifice, de multe ori foarte scumpe, au revenit la via]\ dup\ 1980. Carnavalul atrage anual un milion de vizitatori [i dureaz\ o lun\ de zile, timp `n care au loc, peste tot ĂŽn ora[, spectacole de muzic\ [i piese de teatru.

POINT OF VIEW / VALEA VASERULUI

BeTUI Nr. 17(32), noiembrie 2015

Exist\ locuri care, f\r\ exagerare, se pot numi, sfinte. Sunt locuri unde ai multe lucruri de v\zut [i de auzit: istorie, geografie,

cultur\ str\bun\. Sunt locuri unde, `nainte de mas\, se spune â&#x20AC;&#x17E;Tat\l nostruâ&#x20AC;&#x153;. Astfel de locuri devin, uneori, destina]ii turistice.

7 www.fotonicu.wordpress.com

EDITORIAL / „UN ALT SPIRIT”

„}ara asta are trei mari comori: terenurile fertile pe care putem face agricultur\, peisaje [i natura unic\ unde putem face turism [i diaspora pe care o vrem, `napoi, acas\”.

„UN ALT SPIRIT”

eurolines–re>patriot ~n acest an se `mplinesc 30 de ani de la `nfiin]area, la Bruxelles, a organizatiei Eurolines [i 20 de ani de cånd Romånia face parte, prin firma noastr\, din acest organism, cu siguran]\ cel mai important brand `n domeniul transportului interna]ional de persoane.

{i ne måndrim cu asta! ~n aceste zile, toat\ elita Eurolines din `ntreaga Europ\ va veni la Bucure[ti pentru a s\rb\tori cei 30 de ani. {i cu asta ne måndrim! Dar [i cu faptul c\, de 20 de ani, ne men]inem `n topul firmelor de transport din Romånia [i cu faptul c\ 90% dintre romåni au auzit de brandul nostru. Acest business se bazeaz\ pe mobilitatea oamenilor. Peste 2 milioane de romåni au plecat sau s-au `ntors de la munc\ cu unul dintre autocarele noastre, ori au plecat `n vizit\ la cei dragi stabili]i pe tot continentul. Romånia are 4 milioane de concet\]eni pleca]i prin lume. {i eu personal am f\cut parte dintre ei pån\ acum 20 de ani cånd... m-am `ntors. Am muncit mult de-a lungul timpului, am

Publisher

Adresa redac]iei Aleea Lungule]u Nr. 3 sect. 2, Bucure[ti BeTUI Nr. 32, noiembrie 2015 Revista oficial\ a TUI TravelCenter ISSN 2393 – 5278 / JustCPR Foto copert\: Adrian Stoicoviciu

office@justcpr.ro www.justcpr.ro Tel.: +40 031 40 41 138 +40 724 357 227

muncit cinstit al\turi de cei peste trei mii de colaboratori ai Grupului Eurolines [i am realizat `n Romånia infinit mai mult decåt ar fi fost posibil `n Germania, unde locuiesc de la vårsta de 18 ani. F\r\ `ndoial\ c\ experien]a german\ m-a ajutat enorm, probabil c\ ea mi-a determinat via]a [i parcursul. Dar realiz\rile au venit acas\, `n Romånia. ~n aceast\ ]ar\ de multe ori hulit\, fie de noi, aici, fie de diaspor\. E cazul ca lucrurile s\ se `ntåmple altfel. E cazul s\ `n]elegem pe ce comoar\ st\ Romånia: Diaspora. Oameni care au avut curajul s\ plece din ]ar\, [i nu de prea mult bine, s\ o ia, altundeva, de la cap\t. De la zero. Oameni care au fost deranja]i de sistemul romånesc de valori [i care au ac]ionat. Ei au

Editor in chief Adriana Constantin (office@justcpr.ro) Editori Oana Iana, Carmen Neac[u, Anca Du[e, Cristina - Maria B\ciucu Senior Art Director Marcel {tef (mstef@justcpr.ro) DTP Radu Giurgiu dtp@justcpr.ro

Colaboratori Ioana Dobrot\, Oana Dobre, Zenaida F\rca[ C\t\lin Spr`ncean\ Director Publicitate Camelia L\z\roiu GSM: +40 724 357 227 clazaroiu@justcpr.ro

acumulat acolo `n ]\rile `n care muncesc, un imens bagaj de cuno[tin]e, printre care, cele mai importante, ar fi o limb\ str\in\ [i o alt\ mentalitate. Sunt oamenii cu spirit antreprenorial. De ace[ti oameni avem nevoie, acum, acas\. Romånia traverseaz\ o perioad\ de resetare a societ\]ii, la care DNA a avut, [i are, un rol important. E dur, e trist, e ciudat, dar era necesar. Lucrurile se schimb\ semnificativ [i sustenabil. ~n astfel de momente diaspora ne poate ajuta, revenind `n ]ar\ sau investind `n ]ar\ [i aducånd cu ei ce au ei mai bun – un alt spirit. Unul de la care mul]i se pot molipsi. Funda]ia Romånian Business Leaders (www.rbls.ro) a lansat proiectul Repatriot la care grupul de firme Eurolines [i eu personal

Copyright: TUI TravelCenter prin Eurolines Po[ta redac]iei:: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail (office@justcpr.ro). R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare.

Photo Nicu Cherciu, Adrian Stoicoviciu, Lia Jacobi, Sona Andreasyan, Monica Minerva, Luis Castilla, {erban Mestec\neanu, C\t\lin Spr`ncean\, Anca Du[e – „UN AN HaiHui” * flickr.com • creativecommons.org/licenses/by/2.0/

Toate drepturile de vånzare a spa]iilor de publicitate apar]in editorului revistei.

BeTUI Nr.BeTUI 10 (25)Nr.– 17(32), iulie / august noiembrie 20142015

ne-am raliat imediat. Mergem prin Europa [i vorbim cu diaspora, explicåndu-le c\ lucrurile se schimb\ [i c\ aici, acas\ `n Romånia, sunt cele mai bune oportunit\]i pentru a-[i `ndeplini visurile, `n special pentru oameni cu spirit antreprenorial. Ne-am dori s\ se `ntoarc\ mul]i, cåt mai mul]i [i am dori s\ o fac\ cu noile autocare Eurolines. De fapt, ne bucur\m pentru fiecare curajos `n parte, indiferent de mijlocul de transport pe care-l alege. }ara asta are trei mari comori: terenurile fertile pe care putem face agricultur\, peisaje [i natura unic\ unde putem face turism [i diaspora pe care o vrem, `napoi, acas\. Pån\ acum nu am [tiut s\ beneficiem de ele, cåteodat\, parc\, chiar ne-am b\tut joc de toate trei. Dar acum lucrurile se schimb\ [i foarte important, se schimb\ ireversibil. Repatriot nu este o lozinc\, ci dovada schimb\rii! Dac\ [i voi crede]i `n el, al\tura]iv\ nou\. Pån\ atunci, eu v\ `ndemn s\ c\l\tori]i, s\ fi]i mobili. Avem cu to]ii de cå[tigat. Drum bun!

Drago[ Anastasiu Pre[edintele Grupului Eurolines România dragos.anastasiu@eurolines.ro

COLABORATORII EDI}IEI

9 Nicu Cherciu

Oana Iana

Oana Dobre

„Primul aparat de fotografiat a fost un Smena 8 pe care l-am stricat la Sibiu `n timpul Revolu]iei din 1989. M-am n\scut la Sibiu [i am emigrat 1990 la Cluj, <ca s\-mi caut alt aparat de fotografiat>! Freelancer, sunt pasionat de fotografie din 1988. CV: fotograf la Teatrul Na]ional Cluj-Napoca din 1996-prezent [i la Opera Na]ional\ Român\ Cluj-Napoca din 1997 - prezent, din 2010 sunt fotograf oficial TIFF (Festivalul Interna]ional de Film Transilvania). www.fotonicu.wordpress.com

„Îmi place s\ cunosc oameni [i s\ descop\r locuri. În fiecare an, studiez h\r]i, îmi imaginez trasee, visez cu ochii deschi[i, planific, rezerv. În fiecare an trebuie s\ ajung într-un loc nou. Este ca o dependen]\, una costisitoare, care-mi gole[te buzunarul, dar îmi îmbog\]e[te sufletul. Îmi place s\ cunosc destina]ia mea cu sim]urile, s\ m\ pierd pe str\du]e, s\ întâlnesc oameni, s\ aud, s\ v\d. A[a s-a n\scut povestea mea din Sighi[oara, despre un trecut fascinant, ale c\rui urme sunt atât de prezente în superba urbe medieval\.”

Îmi place s\ c\l\toresc în locuri însorite [i s\ împ\turesc figurine origami cu ochii închi[i. Sunt licen]iat\ în management cultural [i rela]ii interna]ionale [i prefer stilul “learning by doing” distinc]iilor academice. Am lucrat timp de 5 ani ca director executiv într-o agen]ie de comunicare, iar în 2012 am decis s\ pornesc pe cont propriu. De 8 ani m\ ocup de comunicarea Festivalului Interna]ional de Muzic\ de Camer\ SoNoRo [i a altor proiecte SoNoRo în România. oanavdobre@gmail.com; oana@sonoro.ro

R 20 EV 15 EL - 2 ION 01 6

DESTINA}II / CUBA, PATRIA ROMULUI {I A TRABUCURILOR!

foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

A]i mai auzit asta, nu? Are [i mun]i (2000 m altitudine maxim\) [i mare [i ocean [i cåteva delte, rezerva]ii naturale. Are ora[e vechi de 500 de ani cu centre `n stil colonial, dar [i ora[e mari, cu cl\diri impozante `n toate stilurile posibile.

Nu eram preg\tit\ pentru ce aveam s\ g\sesc `n Cuba. Am g\sit cele mai bune cocktailuri cu rom [i cele mai bune trabucuri, f\r\ `ndoial\. ~ns\ nu despre asta e vorba, ci despre modul de via]\ al cubanezilor. Majoritatea lucrurilor de aici sunt 100%

naturale. Bananele cresc pe cåmp (mici dar delicioase) `n timp ce puii [i vacile alearg\ libere pe sub palmieri måncånd ce se g\se[te. Recunosc cinstit c\ nu am mai måncat pui a[a bun, de mul]i ani [i am exagerat pu]in `n prima s\pt\man\, spre surprinderea gazdei mele,

care mi-a explicat c\ puii se g\sesc din bel[ug (pe[tele, porcul [i vita fiind mai rare [i considerate delicatese). De obicei, la sistemul cu cartel\, acestea din urm\ sunt `nlocuite des cu carne de pui [i, oricåt de creativ ai fi din punct de vedere culinar, la un moment dat `]i ajunge.

BeTUI Nr. 17(32), noiembrie 2015

CUBA ESTE … PATRIA ROMULUI {I A TRABUCURILOR! Localizare: Cea mai mare insul\ din Caraibe, Cuba (descoperit\ de c\tre Columb `n 1492) este situat\ la intrarea `n Golful Mexic. Teritoriul ei cuprinde insula mare, insula de la Juventud [i o serie de arhipelaguri cu peste 4000 de insuli]e. Cel mai apropiat vecin al s\u este Haiti, spre est, apoi Peninsula Yucatan la vest, Jamaica c\tre sud [i Statele Unite la nord, la numai 160 km. Cuba are 1200 km lungime [i o suprafa]\ de 110.922 km2.

Clima: Tropical\, cu dou\ sezoane: cel uscat dureaz\ din noiembrie pån\ `n aprilie, iar cel ploios, din mai pån\ `n octombrie. Temperatura medie pe timp de var\ este de 27 de grade. Briza [i vegeta]ia abundent\ fac `ns\ [i temperaturile maxime suportabile. Cuba se afl\ `n calea uraganelor [i oamenii povestesc cum, `n septembrie [i octombrie, `[i `nchid bine feresterele, c\ci intensitatea uraganelor nu este un mit.

Medicale: Din punct de vedere epidemiologic, Cuba este una dintre cele mai sigure destina]ii de vizitat. ~n sezonul uscat, nu exist\ probleme medicale. ~n schimb, `n sezonul umed, `n special `n miezul verii, `n zonele cu densitate mare de popula]ie, apar cazuri de holer\ [i o boal\ numit\ „dengue”, `ntr-o form\ pe care cubanezii o tolereaz\ foarte bine. Cira Garcia este spitalul de urgen]\ deschis pentru turi[ti tot timpul anului.

TRIP ADVISOR

CUBA {i mai are ceva: culori! ~ntr-o lume modern\ plin\ de reflexii de sticl\ [i metal, Cuba p\streaz\ culorile mate, puternice [i vii. Pe case, pe ma[ini, `n haine [i `n p\r, dar cu toate acestea nu sunt stridente. Sunt pur [i simplu frumoase.

Cuba este …o ]ar\ obi[nuit\ cu lipsurile. Toata lumea [tie asta. Recunosc sincer c\ eu nu am sim]it pe pielea mea decåt lipsa apei calde din cånd `n cånd, `n ora[ele mai mici, atunci cånd se oprea `n `ntreaga zon\. Dar, dincolo de asta, aceast\ experien]\ a fost un

exerci]iu interesant [i am putut face compara]ie, f\cånd un salt peste ani, cu ceea ce ]ineam minte din copil\rie. Ca turist, ai acces la anume facilit\]ii de care un localnic nu are parte, `ns\ [i de pre]uri adaptate societ\]ilor moderne. S\ nu v\ surprind\ dac\, `n fa]a tarabelor de fructe de pe marginea drumului,

chiar fiind al\turi de un prieten cubanez, vånz\toarea va `ntreba: „Es para ti o para ella?” C\, dac\ este pentru „ea”, `n cazul meu, trebuie s\ pl\tesc pre]ul de turist, care, la fructe cel pu]in, e cam ca la noi. Doar c\ ele, fructele, sunt naturale [i sunt imposibil de `nv\]at, repede, dup\ nume.

R 20 EV 15 EL - 2 ION 01 6

DESTINA}II / CUBA, PATRIA ROMULUI {I A TRABUCURILOR!

Nici nu [tim ce am måncat, doar c\ au fost, de fiecare dat\, foarte bune. ~n Cuba este un comunism aparte [i, de altfel, ei nu se consider\ comuni[ti, ci sociali[ti. Este un comunism care permite ini]iative private (cu predilec]ie `n turism: taximetri[ti, [coli de dans, pensiuni, baruri [i restaurante) [i exist\ acces liber la marfa de import – Coca Cola, Lucky Strike, Adidas, Nestle, Benetton, Mango, muzic\ [i filme. Pre]urile `ns\, fac ca majoritatea localnicilor s\ `[i permit\ cu moderatie astfel de lucruri. Am v\zut `ns\ smartphone-uri peste tot, ceea ce e de-a dreptul ciudat dat fiindc\, de obicei, cost\ cåt 2-3 salarii medii, iar unicul operator GSM nu ofer\ servicii de internet. De altfel, internetul este cel mai mare minus pe care l-am sim]it aici. E greu accesibil – doar `n cåteva loca]ii selectate –, scump (`ntre 4,5 [i 10 CUC ora) [i ineficient. Cel mai bun internet l-am g\sit la hotelurile Saratoga [i Melia Habana. ~ns\ asta vine [i cu beneficii. A]i dorit vreodat\ s\ v\ decupla]i de social media? S\ vede]i ce `nseamn\ via]a f\r\ `ntreruperi constante [i f\r\ mesaje imperative care v\ cer aten]ia? Ei bine, Cuba este locul ideal. Pentru c\ dincolo de lipsa internetului nu exist\ reclame la nimic, aproape nic\ieri. Uitasem cåt de bine poate fi! F\r\ s\ `]i obtureze priveli[tea cine [tie ce tr\snit care s-a gåndit c\ mesajul lui merge de minune cu priveli[tea idilic\ care se desf\[oar\ `n fa]a ochilor [i, de altfel, f\r\ nimic altceva decåt ce a l\sat natura, `ntr-o cur\]enie des\vår[it\.

Cuba este … de fapt [i de drept surprinz\toare! Cum anume? Dup\ multe discu]ii cu cei care au fost [i zeci de articole citite pe internet, mi-am dat seam c\ nu am `nteles, de fapt, ce `nseamn\ Cuba pån\ nu am venit aici. A[a c\, nu v\ mai spun nimic, veni]i [i vede]i, nu ve]i regreta!

Aspecte istorice [i culturale ~n 1492, Columb a debarcat aici, revendicånd acest teritoriu pentru coroana Spaniei. ~n 1511, sub guvernarea lui Diego Velázquez de Cuéllar (1465 – 1524) s-au pus

foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

Utile: Pentru o vizit\ `n Cuba ai nevoie de viz\ turistic\. Cost\ 20 e/pers., se ob]ine foarte repede dac\ ai toate documentele `n regul\ (pa[aport, asigurare medical\, voucherul de cazare [i biletul de avion dus-`ntors). Adresa sec]iei consulare este: Bucure[ti, Str. Nicolae Caramfil nr. 73,

Intrarea Gheorghe Simionescu, Sec. 1, telefon: (0040-21) 211 87 39; 211 87 95, e-mail: consulado@embacuba.ro Program de lucru cu publicul: luni-vineri: 09.00 – 12.00. ~n avion va trebui s\ completezi un formular de imigrare pe care, la aterizare, `l vei

bazele primei a[ez\ri europene, `n Baracoa. Pån\ `n anul 1898, cånd a avut loc r\zboiul americano-spaniol, Cuba a r\mas sub domina]ia Spaniei, lucru care a marcat profund dezvoltarea insulei. Independen]a a venit `n 1902, dup\ o scurt\ perioad\ de administra]ie american\, urmat\, `n 1952, de un regim dictatorial (al fostului pre[edinte Fulgenico Batista). Dup\ aceast\ perioad\, care s-a `ncheiat `n 1959, intr\m `n zona pe care mul]i o cunoa[te]i ca epoca lui Fidel Castro. Dincolo de dezbaterile politice [i de regimul comunist/socialist, dup\ ce cite[ti [i vezi Revolu]ia prin intermediul pove[tilor spuse de cubanezi, nu prea mai poti s\ te pozi]ionezi pro sau contra, pentru c\ lucrurile s-au schimbat pe parcurs. Este o ]ar\ multietnic\, cu obiceiuri [i influen]e p\strate din vremea primilor ocupan]i, aborigenii taino [i ciboney, dar modelat\ de

preda autorit\]ilor. Apoi, la ie[ire din aeroport, fiecare persoan\ trebuie s\ plateasc\ o tax\ de aeroport de 25 CUC. Consultan]ii TUI TravelCenter au tot timpul preg\tite pachete turistice complete pentru Cuba: http://www.tui-travelcenter.ro/ro/ subcateg-39-produs-2-subtip-2–Cuba

BeTUI Nr. 17(32), noiembrie 2015

Buc\t\ria creol\ Simpl\, eficient\ caloric, dominat\ de creativitate [i foarte gustoas\! Orezul este de baz\. Cubanezii spun c\, dac\ nu au la o mas\ orez, `nseamn\ c\ nu au måncat. La fel de popular este [i un tip de fasole neagr\, cu un sos propriu, care

se adaug\ lång\ un tip de carne [i lång\ legume, de regul\ ro[ii [i castraveti. Curios sau nu, ro[iile sunt considerate bune atunci cånd sunt pu]in verzi. Deserturile sunt pe baz\ de fructe, din marmelad\ combinat\ cu brånz\ galben\ sau cu sorbet de fructe exotice delicioase.

foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

Natura: De la cei 2700 m altitudine ai vårfului Pico Turquino pån\ la plajele din insuli]ele care formeaz\ arhipelagurile din jurul insulei principale, Cuba este o gr\din\ a Edenului. Rezerva]ia Las Terrazas a fost `nclus\ `n Patrimoniul UNESCO, la fel [i mogotele din Vinales [i `ntreaga vale.

Atåt Marea Caraibelor la sud, cåt [i Oceanul Atlantic, la nord, ud\ plajele, care variaz\ `ntre ele ca tip de nisip, comparativ cu plajele din Punta Cana, un reper de „alb” [i fine]e. Plantele de aici sunt cele tipic tropicale, cu zeci de specii de palmieri [i pomi fructiferi. Ce scot foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

localnicii la vånzare pe tarabele din pia]\ sau de pe drum, nu poate fi descris decåt ca o nebunie de forme, culori, arome [i gusturi. Sunt foarte multe fructe pe care nu le-am v\zut niciodat\ [i, cu atåt mai pu]in, testat – mamey, fructul na]ional, mamoncillos, guanabana, caimito [i alte `nc\ „o mie”. Dac\ la fructe sunt culori explozive, la flori lucrurile se complic\ [i mai mult. Sunt 4 tipuri numai de mariposa, un fel de crin, care este floarea na]ional\ a Cubei (numai cea alb\). De pe plaja din Cayo Santa Maria nu am plecat `n nicio zi f\r\ o floare galben\, culeas\ gr\bit de omul care `nchiria baldachinele. La Topes de Colantes am v\zut Canalilia, din ale c\rei semin]e se fac „zdr\ng\nelele” din maracas. {i cea mai spectaculoas\ cascad\ din aceast\ zon\! Mimosa pudica ne-a amuzat peste tot, strångåndu-[i frunzele la orice atingere. Am mirosit frunze de mar]ipan, nevenindu-mi s\ cred c\ amareto-ul italian cre[te [i aici. Anim\lu]ele ne-au cucerit f\r\ drept de apel. Men]ionez c\ `n Cuba nu mai exist\ animale considerate periculoase – crocodilii, odat\ numero[i, se mai pot vedea doar `n captivitate, `n „cre[a” din Guama. ~n Santa Maria e[ti un turist „la Serviciu Regal”, `mpreun\ cu to]i crabii, [opårli]ele [i tocororo, pas\rea na]ional\ a Cubei, care te va „saluta” doar dac\ e[ti foarte norocos.

secolele de domina]ie spaniol\ [i de importul de sclavi din Africa. Cuba se måndre[te cu rezultate foarte bune `n materie de educa]ie [i medicin\, dou\ dintre aspectele pe care le-am testat [i eu, superficial, e adev\rat, cåt am stat aici. Apoi, nu este de generalizat, dar m-a impresionat faptul c\ toat\ lumea [tie istoria Cubei `n context global – taximetri[tii citesc autori contemporani [i, in general, cubanezii `[i valorizeaz\ foarte mult arti[tii. {i nu numai pe cei n\scu]i acolo! Hemingway este considerat un adev\rat cubanez [i pre]uit `n consecin]\.

Cuba este … o ]ar\ cu un turism aparte! Asta, pentru c\ `n trecut turi[tii aveau acces doar `n „enclave turistice”, separa]i de localnici (`ntre anii 1992 [i 1997, interac]iunea localnicilor cu turi[tii era ilegal\). ~n ultimii 20 de ani `ns\, lucrurile s-au schimbat foarte mult, turismul ajungånd s\ fie acum `n top trei activit\]i economice cubaneze. Aici sunt atåt firme de stat (care concureaz\ `ntre ele), cåt [i investitori str\ini, `n parteneriat public-privat. Turismul a schimbat fa]a ]\rii [i vie]ile

R 20 EV 15 EL - 2 ION 01 6

DESTINA}II / CUBA, PATRIA ROMULUI {I A TRABUCURILOR!

Cuba are `n patrimoniul UNESCO 10 locuri magice, f\cånd din aceast\ ]ar\ una dintre cele mai bogate la acest capitol: • Biosfera Parcului Na]ional Las Terrazas • Habana Vieja [i fortifica]iile ei • Ora[ul Trinidad [i Valle de los Ingenios • Centrul ora[ului Cienfiegos • Mogotele din Vinales • Centrul istoric din Camagüey • Castelul San Pedro de la Roca din ora[ul Santiago • Parcul Na]ional „Desembarco del Granma” • Valea Viñales, lång\ Pinar del Rio • Situl arheologic al primei planta]ii de cafea, `ntre Santiago de Cuba [i Guantanamo.

foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

Moneda: 1. Moneda oficial\ este CUC-ul. ~n raport cu celelalte monede europene, 1 CUC echivaleaz\ cu 1 USD. Dar numai `n acest context. Practic, la tranzac]iile neoficiale, un CUC echivaleaza cu doar 0,80 USD! 2. Ca s\ fie lucrurile [i mai complicate, pe pia]\ exist\ pentru

popula]ie [i pesosul cubanez – 24 de pesos cubanezi echivaleaza cu un CUC. 3. Cardurile provenite de la b\ncile americane nu sunt recunoscute aici ([i de la unele b\nci romåne[ti). De ex., cardurile Visa de la Libra Bank. 4. Sunt foarte pu]ine bancomate – numai `n centrul Havanei Vechi [i `n

sta]iunile turistice mari precum Varadero. Alt\ op]iune de a scoate banii este din POS-ul de la ghi[eele b\ncilor care ofer\ acest serviciu. 5. Se vånd monezi de 3 pesos cubanezi, cu chipul lui Che, ca suveniruri, cu 5 CUC, de[i ele sunt monezi `n circula]ie, cu valoarea de 3 pesos!

multor oameni de aici. E adev\rat c\ multe dintre lucrurile cu care se måndre[te Cuba apar]in epocilor trecute, dar faptul c\ o parte din banii intra]i `n ]ar\, din turismul `n cre[tere, sunt direc]iona]i c\tre restaurarea patrimoniului este un semn bun. Pe lång\ timpul petrecut `n „La Habana” cea plin\ de pove[ti, am vizitat [i locuri mai pu]in turistice, precum Pinar del Rio, unde, odat\ cu finala campionatului na]ional de baseball [i Yaguanabo, am devenit „pinarenicampioni”. Trinidad m-a impresionat prin culorile pure [i ferestrele imense ale caselor, iar `n Santa Clara am constatat c\, duminica, bariera de tren „se odihne[te” [i ea ridicat\, mizånd c\, vigilent, vei vedea dac\ vine trenul lui „Che”. Apoi, sta]iunea turistic\ Ancon (aflat\ `n partea de sud a insulei, lång\ Trinidad), poate nu se ridic\ la nivelul celor din nord, `ns\, pentru accesibilitatea pre]urilor [i varietatea dat\ de apropierea de munte, ofer\ multiple op]iuni de concediu. Varradero [i Cayo Santa Maria…. aici chiar cred c\ a fost Paradisul biblic, pentru c\ prea este frumos! Turismul a schimbat fa]a acestor locuri, altfel inaccesibile din cauza mangrovelor [i a tån]arilor, partea bun\ fiind c\ a schimbat-o astfel `ncåt s\ po]i `nc\ gusta din fructul oprit (care pare a fi fost mangoul). Merit\ vizitate [i ora[ele Cienfuegos, Santiago de Cuba [i Baracoa.

Anca Du[e Advertising&Content Manager Eurolines Group

DESTINA}II RECOMANDATE / PIENZA

ORA{UL IDEAL:

PIENZA Domul din Pienza, foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

„Am zis c\ st\m dou\ zile, cåt s\ vedem celebra vale d’Orcia [i am sfår[it prin a sta dublu. {i ce am mai fi stat s\ experiment\m via]a simpl\ dintr-un or\[el coco]at pe dealurile Toscanei! Aparent, un mic centru urban cu cåteva str\du]e, `n care ai toate [ansele s\ te plictise[ti, Pienza ne-a ]inut „captivi” f\r\ prea mare efort. Cum anume? S\ vedem!”

Am p\r\sit Floren]a [i apusurile magnifice v\zute din Fort sau din Piazzale Michelangelo pentru a merge la ]ar\. Aici, la ]ar\, am auzit noi, e chiar ca `n filme! Mai ales c\ ne-am `ndreptat c\tre una dintre cele mai frumoase zone din Toscana: Val d’Orcia. Pe scurt, dealuri, pe larg, `ntr-un articol dedicat, pentru ca prea e fumos! Transportul public a fost de baz\ pentru a ajunge din Floren]a, via Siena, `n Pienza. Nici nu eram convin[i c\ am nimerit bine cånd [oferul ne-a spus, dup\ vreo or\ [i jum\tate, c\ am ajuns! ~n dreapta, Carabinieri, `n stånga, un

hotel cu trei etaje, la mijloc, o strad\ banal\. {i ora[ul? Odat\ ce am trecut de poarta tipic\ unui ora[-fort\rea]\ medieval [i am p\[it pe singura strad\ principal\ – Corso Rossellino, `n c\utarea vilei `n care aveam cazarea, orice urm\ de `ndoial\ cu privire la acest loc „s-a evaporat”. Co[uri cu flori, prinse `n console de pere]ii caselor, str\du]e pavate cu piatr\, balcona[e cochete [i o promenad\ cu cea mai frumoas\ priveli[te din Toscana. Cam a[a a[ putea descrie, pe scurt, Pienza, f\r\ s\ ratez prea multe.

Realizarea unui vis Exemplu perfect de urbanism renascentist, ora[elul Pienza a ajuns s\ fie inclus `n patrimoniul UNESCO `n 1996, gra]ie unui om care a tr\it acum cåteva secole. Aeneas Silvius Piccolomini, unul dintre membrii familiei sieneze Piccolomini, care `n 1459, la un an dup\ ce a ajuns pap\ (Papa Pius al-II-lea), a dat dispozi]ie ca or\[elul `n care se n\scuse – Corsignano se numea pe atunci – s\ fie ref\cut. Ce dorea, p\rea o utopie. Un ora[ ideal, `n care construc]iile [i `mprejurimile sunt atent

BeTUI Nr. 17(32), noiembrie 2015

foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

Exemplu perfect de urbanism renascentist, or\[elul Pienza a fost inclus `n anul 1996 `n patrimoniul UNESCO

gåndite [i planificate `n acord cu o parte din ideile renascentiste: revenirea la clasic (Grecia [i Roma antic\), situarea omului `n centru – ca fiin]\ `nzestrat\ cu un mare poten]ial, existen]a unui patron – mecena – care s\ sus]ina [i s\ finan]eze lucr\rile. Acest ora[ s-a numit Pienza [i, nu numai c\ a devenit realitate, dar a fost inspira]ie pentru multe alte ora[e medievale din regiune [i apoi din tot vestul Europei.

Zile „pe `ncet-`nainte”

foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

~ntr-o or\ am fi putut lua la picior toate str\du]ele [i `ntr-o zi am fi v\zut toate muzeele, plus måncat `n trei locuri diferite [i f\cut ceva cump\r\turi. De aceea, Pienza este de regul\ o oprire de o zi, o excursie op]ional\ din Siena sau din or\[elele din jur. Tocmai pentru c\ am vrut s\ ne sim]im mai pu]in turi[ti, am ales s\ st\m mai mult. S\ sim]im cum se tr\ie[te `ntr-un ora[ a[a de mic. Faptul c\ regiunea e vestit\ pentru vinuri [i un

loc ideal s\ le testezi pe toate, v\ asigur, n-a avut nicio leg\tur\. R\spunsul la `ntreb\rile noastre l-am intuit din prima zi, la pu]in timp dup\ ce am luat la vizitat cu pa[i mici ora[ul vechi. Toate imaginile frumoase din vederile cu Toscana ni s-au a[ternut `n fa]a ochilor cu naturale]e [i [arm. Dac\ nu este un aranjament floral `n cadrul u[ii, este o biciclet\ cu o plas\ plin\ de flori. Dac\ nu este o teras\ cu moblier din fier forjat

[i o gelaterie colorat\ [i tentant\, cu zeci de sortimente, este un atelier ce creeaz\ cele mai ginga[e obiecte de ceramic\. Dac\ norii de ploaie `ncep s\ se adune peste ora[ [i lumina zilei se tope[te `ncet, c\]eii de la cap\tul leselor cap\t\ brusc pelerine cu „Agent FBI”. Asta este o „meteahna” a localnicilor: s\ aiba cåini ]an]o[i, de mici dimensiuni, cu personalit\]i de lupi Alfa. O alt\ „meteahn\” este s\ `mpr\[tie pe

DESTINA}II RECOMANDATE / PIENZA

Prim\ria din Pienza (Palazzo Comunale), foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

Buca delle Fate, servi]i fiind de aceia[i doi magistrali osp\tari: unul mic, rotofei, cu måini scurte, puternice [i mers de titirez, cu o atitudine care `]i f\cea poft\ de tot ce `]i prezenta [i altul care, de[i patru zile la rånd nu a reu[it s\ `[i p\streze c\ma[a `n pantaloni, la spate, de cåt se `nclina plin de recuno[tin]\ la complimentele adresate månc\rii, ne-au f\cut s\ revenim cu zåmbetul larg `n fiecare zi. La italienii \[tia am dat banii cu pl\cere [i mi-am justificat f\r\ vinov\]ie fiecare cheltuial\. Normal c\ nu am f\cut poze la måncare! Mereu m\ gåndesc la asta de abia pe la desert! Seara `n Pienza este cel mai bun moment pentru a observa via]a localnicilor. Atunci, valul de turi[ti de o zi se „scurge” prin por]ile ora[ului c\tre parc\rile din jur, iar str\du]ele devin pustii. Lumea r\mas\ se adun\ `n pia]ete sau `[i scoate scaunele pe la col]urile str\zilor. Felinarele se aprind lent – niciun motiv s\ se gr\beasc\ – pentru a-]i da r\gaz s\ admiri culorile apusului. Apoi, total nea[teptat, pe la 10 – 11 noaptea, pia]a principal\ r\sun\ de strig\tele copiilor veni]i cu parin]ii [i bunicii de la joac\. Toat\ lumea se [tie cu toat\ lumea, c\]eii `[i cunosc bine antipatiile [i se zburlesc unii la al]ii, pu[tii pe biciclete formeaz\ echipe [i fac curse de vitez\ dintr-un palat `n altul, iar adul]ii `[i v\d de discu]iile lor. B\trånele ora[ului se retrag pesemne mai devreme, `ns\ domnii, `mbr\ca]i cochet, c\ doar nu po]i veni `n fa]a Domului oricum, par c\ se `ntind cu discu]iile mult `n noapte. ~ntr-o zi ne-am sculat de diminea]\ s\ vedem r\s\ritul oferit de pe promenada fantastic\ (nu exagerez) a ora[ului [i, dup\ ce soarele de abia scosese „capul” de dup\ dealuri, hop [i b\rba]ii destoinici ai ora[ului la terasa din pia]a principal\. Pesemne c\ erau treburi importante de discutat, de vreme ce au necesitat o or\ a[a de matinal\ de `ncepere.

De v\zut [i de f\cut `n Pienza str\du]e miros de brånz\. {i aici am ajuns la unul dintre punctele forte ale zonei. Måncarea. ~n Toscana fie vii s\tul, fie vii cu 3-4 kilograme voit pierdute, pentru a avea unde s\ le pui la loc. Cert este c\ Toscana `n general [i Pienza `n special nu au trecut f\r\ consecin]e! Cum ar fi putut, cånd programul nostru zilnic includea micul dejun `n pat – a insistat

gazda [i noi nu ne-am opus, un espresso [i un semi-fredo `nainte de prånz, pici (paste f\cute `n cas\) cu funghi sau pizza la prånz [i seara un festin cu celebra lor brånz\ de oaie care `[i las\ mirosul pe toate str\du]ele – Pecorino de Pienza, `n deschiderea felului principal pe care `mi este [i u[or ru[ine s\ `l descriu. Cel mai des am måncat la restaurantul La

Acesta este ritmul `n care am tr\it, nu neap\rat pentru c\ nu am fi avut ce face – ba chiar ne-au r\mas palate nevizitate [i restaurante netestate – dar pentru c\ am preferat s\ explor\m `ncet, `n voie, atåt ora[ul, cåt [i `mprejurimile lui. Cånd nu am `nchiriat biciclete ca s\ ne d\m sufletul la deal [i s\ ne r\corim la vale prin

BeTUI Nr. 17(32), noiembrie 2015

Domul din Pienza, foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

peisajul toscan, sau cånd nu am vizitat ora[elele vecine, ne-am dus s\ vedem cåteva dintre atrac]iile concentrate ale Pienzei. Majoritatea sunt grupate `n jurul pie]ei centrale – Piazza Pio II.

Palatul Piccolomini Face parte din grupul ini]ial de cl\diri care au fost proiectate `n sec. al XV-lea de arhitectul Bernardo „il Rossellino”, al\turi de Dom [i

de Prim\rie. Cum am ales turul ghidat, am aflat c\ Papa Pius al-II-lea nu a apucat s\ `l vad\ terminat, ci de abia nepotul s\u, Pius alIII-lea [i c\ apartamentele de la etajul al doilea au fost ocupate de descenden]ii familiei Piccolomini pån\ `n 1968. De asemenea, Palazzo Piccolomini a fost locul `n care Franco Zeffirelli a filmat scena primei `ntålniri dintre Romeo [i Julieta, `n filmul cu acela[i nume.

foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

este chiar pe una din laturile g\rii centrale) pån\ `n Siena a costat 8 EUR/pers./sens. Problema este c\ nu ajunge direct `n Pienza, ci trebuie schimbat `n Siena, fapt ce a presupus luarea unui alt autobuz

urban, de unde ne-a l\sat primul, pån\ la autogara din Siena. De aici a fost simplu, sunt mai multe curse pe zi c\tre Pienza, mai pu]in duminic\ [i cost\ 5,5 EUR/pers./sens; Cazare: noi am stat la Il Gilio, o mic\ pensiune plin\ de tot felul de detalii care de care mai simpatice. Atåt `n ora[ul vechi, cåt [i `n jurul lui, `n ceea ce este acum ora[ul nou, sunt cåteva zeci de op]iuni de cazare. Cum nu sunt multe `n raport cu cererea, este bine s\ rezerva]i din timp! A! {i s\ aduce]i un adaptor de prize, pentru c\ [techerele de laptop nu se potrivesc. Cu celelalte electronice nu am avut probleme. Måncare: greu s\ da]i gre[, peste tot måncarea este cel pu]in bun\, dac\ nu foarte bun\ spre excelent\. Am testat patru-cinci loca]ii [i am b\tucit calea pån\ la gelateria de pe strada principal\. Costul mediu al unei mese copioase (dup\ standardele noastre) a fost de 50 EUR/2 pers. Evenimente: noi am prins o expozi]ie de sculptur\, dar dac\ veni]i `n Pienza `n septembrie, nu rata]i festivalul dedicat brånzei pecorino – Fiera del Cacio! Altele: este bine de [tiut c\ sunt cel pu]in trei zone de parcare `n afara ora[ului vechi, deci sunt locuri destule pentru a l\sa ma[ina.

foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

Informa]ii [i sfaturi utile: Localizare: Pienza se afl\ la aproximativ 50 de kilometri sud de Siena [i se `nvecineaz\ cu alte cåteva ora[e vechi: Montalcino, San Quirico d’Orcia [i Montepulciano. Autobuzul din Floren]a (autogara

Acum este `n totalitate muzeu, cu o parte dintre `nc\peri p\strånd func]iile originale – cum ar fi biblioteca, iar altele – sala armelor [i a trofeelor, amenajate pentru public. Din pacate nu este permis\ fotografierea `n interior [i nu v\ putem ar\ta nimic. Punctul culminant al turului este logia de la etajul al doilea din care, cu pu]in\ imagina]ie, te po]i vedea st\pånul v\ii. Privirea se opre[te de abia departe, `n zare, la Muntele Amiata.

DESTINA}II RECOMANDATE / PIENZA

foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

Revenind mai pe p\månt, dar nu de tot, ne-am oprit `n gr\dinile suspendate ale palatului, `nainte de a ie[i `n pia]a principal\, pentru urm\toarea oprire.

Domul Imposibil de ratat, domul din Pienza a fost inspirat de catedralele germane v\zute de Papa `n Austria, peste care s-au a[ternut descoperirile epocii renascentiste: coloane „`mbr\cate” `n pila[tri, ridicate pe plinte `nalte, unite prin arce pictate. Atunci, acest sistem de construc]ie era inovator. Am remarcat vitraliile, geamurile `nalte –

influen]\ gotic\, care se potrivea totu[i atåt de bine cu noua epoc\ iluminat\ [i….faptul c\ podeaua nu este peste tot dreapt\. Am citit ulterior c\ funda]ia nu a fost la fel de solid\ peste tot, iar denivelarea este rezultatul insisten]ei papei de a ridica domul pe locul originar al vechii biserici, care la råndul ei era a[ezat\ pe un sit etrusc. Nu este vreun pericol imediat, [tiindu-se de problem\ `nc\ din epoca `n care a fost ridicat\ [i tot de atunci luåndu-se, `n mod regulat, m\suri de prezervare. Turnul-clopotni]\ este cea mai `nalt\ construc]ie din ora[ [i primul reper pe care `l vede de departe oricine vine `n Pienza, a[a ca o s\ recunoa[te]i profilul ora[ului din prima.

Prim\ria (Palazzo Comunale) Vis-a-vis de Dom, pe cl\direa cu trei arce [i turn cu ceas, flutur\ steagul Uniunii Europene. Este Prim\ria din Pienza. Dincolo de porticul sub care ne-am ad\postit o dat\ de ploaie nu am ajuns, `ns\ v\ pot spune c\ de aici se vede cel mai bine pia]a [i Domul. Am l\sat Palatul Borgia, cl\direa care `nchide pia]a pe cea de-a treia latur\, pe data viitoare. ~n trecut, Pius `ncuraja cardinalii s\-[i con-

struiasc\ aici palate, ca s\ `mbog\]easc\ [i s\ completeze ora[ul. Cardinalul Rodrigo Borgia (viitorul pap\ Alexandru al VI-lea) a finan]at aceast\ contruc]ie [i `i d\ [i numele. Azi este muzeul ora[ului – Museo Diocesan. Pienza mai ascunde cåteva pia]ete cu terase cochete [i pasaje secrete, iar la strada mare expune cu måndrie magazine pre]ioase, `nc\rcate cu produse locale celebre: vinuri, pecorino (brånza men]ionat\ mai sus) [i paste facute `n cas\ (pici). N-am rezistat [i ne-am luat [i noi, chiar am investit `ntr-un „f\c\tor” manual de pici! Altfel, `n primele dou\ zile, ne-am petrecut cea mai pare parte a timpului mergånd de-a lungul zidurilor `nalte, avånd vilele [i casele Pienzei `ntr-o parte [i valea `n cealalt\. ~n zilele urmatoare am fost ceva mai activi [i am plecat la explorat!

Anca Du[e Advertising&Content Manager Eurolines Group

DESTINA}II / VENE}IA

Foto: Adrian Stoicoviciu

BeTUI Nr. 17(32), noiembrie 2015

IL CARNEVALE DI VENEZIA

IL CARNEVALE Cu un farmec romantic, atemporal, cu insule mici [i canale pitore[ti, cu istoria sa bogat\ [i patrimoniul artistic, precum [i cu rela]ia sa profund\ cu marea, Vene]ia este un ora[ minunat, un loc unic [i pre]ios. Las\-te fermecat de tradi]ii, admir\ vibra]ia epic\ de culori a carnavalului vene]ian cu m\[tile sale magice [i f\ o plimbare pe Canal Grande. {i s\ nu ui]i de insulele lagunei – Lido, indisolubil legat\ de lumea filmului [i Murano, capitala mondial\ a arti[tilor sticlari [i constructori de ambarca]iuni.

O excursie în Italia ar fi incomplet\ f\r\ o vizit\ `n vechea cetate a dogilor, locul pe care toat\ lumea viseaz\ s\ `l vad\ cel pu]in o dat\ în via]\. Marea atrac]ie a ora[ului este, desigur, apa. Apa care a determinat dezvoltarea unui stil de via]\ inedit, unic `n lume, de transport urban cu ambarca]iuni originale care navigheaz\ pe canale înguste, printre palate emblematice. Laguna, invadat\ de mare în structura sa urban\ ce [erpuie[te pe sub poduri, este, de fapt, un ora[ magic for-

mat din 117 insule mici, legate între ele prin poduri, toate construite parc\ pentru a fi explorate de vizitatori. Mii de turi[ti vin anual la Vene]ia pentru o plimbare „incognito” pe Canal Grande. M\[tile vene]iene, misterioase, tulbur\toare, ne introduc `ntr-o lume veche de 300 de ani. Locuitorii lagunei erau renumi]i pentru f\r\delegile [i libertinajul lor [i nu doar `n perioada carnavalului. Pentru vene]ienii secolului VIII, purtarea unei m\[ti reprezenta acordul oficial al comu-

nit\]ii de practicare a „libert\]ilor interzise", a jocurilor de noroc, a partidelor de amor sub semnul anonimatului, chiar [i `n m\n\stiri. Un num\r de legi restrictive adoptate de oficialit\]ile timpului demonstreaz\ cât de iubit era acest obicei. În 1608, „Consiliul celor zece"(un fel de parlament al republicii vene]iene) a emis un decret, prin care se interzicea oric\rui cet\]ean s\ poarte o masc\ cu excep]ia zilelor `n care aveau loc banchetele oficiale.

Foto: Adrian Stoicoviciu

Purtarea m\[tilor era permis\ în timpul evenimentelor importante [i la principalele s\rb\tori, cum ar fi „~n\l]area Domnului", „Serenissima", sau în cazul în care Dogii urcau pe „Bucintoro" (o somptuoas\ ambarca]iune folosit\ `n scopuri diplomatice urmat\ de o procesiune de b\rci [i gondole). M\[tile mai erau folosite, de asemenea, de nobilii s\raci care cer[eau pe strad\, iar femeile c\s\torite erau obligate s\ le poarte atunci când mergeau la teatru. Carnavalul însemna abandonarea de sine, r\zvr\tirea [i nebunia liber consim]it\, `n numele libert\]ii absolute. De s\rb\tori, palatele `[i deschideau por]ile pentru cet\]enii de rånd iar pe aleile lor r\sunau, zi [i noapte, acordurile menestrelilor. Costumul de carnaval, pentru care vene]ienii cheltuiau adev\rate averi, era compus din „Bauta" (o manta neagr\, lung\ pân\ `n talie care acoperea umerii), un „Tricorno" (o p\l\rie de culoare neagr\ cu trei col]uri), [i o masc\ alb\ cu buze proeminente numit\ „Larva”, care avea [i rolul de a modifica vocea posesorilor,

pentru a nu fi recunoscu]i. „Bauta”, folosit\ atåt de b\rba]i cåt [i de femei, era de culoare alb\ `n timpul verii [i neagr\, iarna. Existau, de asemenea, [i o serie de m\[ti care se purtau la diferite ocazii speciale. De exemplu „Moretta" (masc\ confec]ionat\ din catifea neagr\) se purta în mod normal de femei, în special atunci când acestea vizitau m\n\stirile [i „se l\sau prad\” amorezilor. Era o masc\ „mut\" care avea cusut pe interior, `n dreptul gurii, un buton mare de pånz\, care se ]inea `n gur\ [i care `mpiedica purt\torul ei s\ vorbeasc\. ~n acest fel, identitatea celor ce purtau „Moretta” era mai bine protejat\. Anii de glorie ai carnavalului `n care participan]ii `[i afi[au costumele magnifice, de multe ori foarte scumpe, au revenit la via]\

dup\ 1980. Carnavalul atrage anual un milion de vizitatori [i dureaz\ o lun\ de zile, timp `n care au loc, peste tot în ora[, spectacole de muzic\ [i piese de teatru. ~n aceast\ atmosfer\ magic\ de secol VIII te-ai putea întâlni cu Giacomo Casanova, sau, `ntr-o gondola, cu Carlo Goldoni. Ai putea avea, chiar, onoarea s\ te `ntålne[ti, de-a lungul canalului Grande, cu vreun Doge în persoan\, ce merge la bra], la doar câ]iva pa[i distan]\ de tine, cu vreo enigmatic\ [i nobil\ madon\ ...

Piazza San Marco Cu sau f\r\ masc\, la Vene]ia ai ce vedea! Una dintre cele mai faimoase pie]e din Italia – Pia]a San Marco, dominat\ de Basilica

Pia]a de obiecte second hand [i antichit\]i În fiecare an, din decembrie pân\ în martie, administra]ia local\ din Vene]ia, Murano [i Burano organizeaz\ pie]ele în aer liber pentru colec]ionarii [i iubitorii

de antichit\]i. Este o [ans\ greu de ignorat de turi[tii dornici de chilipiruri, de haine, obiecte [i alte curiozit\]i. Exist\ trei pie]e care comercializeaz\ astfel de produse: „Pia]a de

Minuni", din cartierul Canareggio (Campo Santa Maria Nova), Pia]a „Robe de la Mar"(Via Garibaldi), din Cartierul Castello [i Pia]a „Polvere di Ricordi" (Campo dell'Erbaria), din cartierul Dorsoduro.

BeTUI Nr. 17(32), noiembrie 2015

San Marco [i Palatul Dogilor, asaltat\ `n permanen]\ de porumbei, este locul inevitabil de `ntålnire pentru to]i turi[tii care vin la Vene]ia [i unul dintre acele locuri unde po]i experimenta fenomenul mareelor (asigur\te c\ e[ti `nc\l]at corespunz\tor!). Sub porticulul care înconjoar\ pia]a se afl\ unele dintre cele mai exclusiviste cafenele [i restaurante din lagun\.

Basilica di San Marco Situat\ în pia]a omonim\, Bazilica San Marco este cea mai mare [i cea mai important\ biseric\ din Vene]ia. Cunoscut\ sub numele de „Biserica de aur", construit\ între secolele IX [i XIII, bijuterie a arhitecturii bizantine [i vene]iene, Bazilica a fost considerat\, mult timp, un simbol al prosperit\]ii ora[ului. Fa]ada gotic\, cu un bogat complex de coloane, cupole [i mozaicuri aurite realizate de me[terii aurari vene]ieni, este o adev\rat\ comoar\ a culturii universale. Cu atåt de multe opere de art\, e destul de greu s\ te edifici asupra lor. A[a c\, cel mai bine ar fi s\ apelezi, pentru un tur complet, la un ghid profesionist.

Palazzo Ducale Cu vedere c\tre Pia]a San Marco, pe de o parte [i la mare, pe de alt\ parte, cu arcade [i coloane, cu frumoase camere pictate, bogat decorate [i o important\ colec]ie de opere de art\, Palazzo Ducale (Palatul Dogilor) este un exemplu splendid de arhitectur\ vene]ian\. Arhitectura sa original\ dateaz\ din secolul al IX d.Hr. Dup\ mai multe incendii [i reconstruc]ii ulterioare, palatul a devenit re[edin]a Dogilor, cea mai înalt\ autoritate politic\ a Republicii vene]iene.

Campanile di San Marco Cea mai înalt\ cl\dire din ora[, poreclit\ de vene]ieni „Domnul Casei", Campanila (clopotni]a), cu cei 97 de metri ai s\i, impresioneaz\ prin `n\l]ime. U[or de recunoscut `n peisajul pie]ei, cu o structur\ simpl\ de zid\rie de culoare ro[ie, „Campanile” g\zduie[te cinci clopote (fiecare cu un sunet specific). ~n partea de sud a acoperi[ului de form\ piramidal\, `nalt\ de 3 metri, se afl\ statuia din aur a Arhanghelului Gavril. Amplasat\ pe un suport mobil, când este împins\ de vânt, statuia se rote[te. Se spune c\ atunci cånd „Arhanghelul" se afl\ cu fa]a c\tre Bazilica San Marco, marea seac\.

Foto: Adrian Stoicoviciu

Când are loc „Carnevale"? (O traducere din limba latin\ a „Carnevale” ar `nsemna „r\mas bun de la carne"!) Carnevale are loc

în zilele premerg\toare Postului Mare, `n fiecare an, `ncepånd cu a treia decad\ a lunii ianuarie.

Dac\ nu ]i-e fric\ de în\l]imi, pentru o sesiune de poze, te sf\tuiesc s\ urci `n clopotni]\ diminea]a devreme, atunci când nu e prea aglomerat. Din partea sudic\ a clopotni]ei, vei avea o superb\ vedere panoramic\ asupra lagunei.

Canal Grande Conectat la un labirint de canale mai mici, cu un curs [erpuit ce trece pe lång\ principalele monumente de arhitectur\

din centrul istoric, Canal Grande (Marele canal) este cea mai important\ cale navigabil\ din Vene]ia. Canalul a fost timp de secole, `ntr-o vreme `n care b\rcile erau cel mai uzual mijloc de transport `n lagun\, centrul vie]ii comerciale din ora[ [i facilita accesul c\tre transportul maritim. Cl\dirile aflate pe malul canalului navigabil, „Fondaco", au apar]inut afaceri[tilor care f\ceau comer] pe mare, în timp ce altele au apar]inut familiilor bogate, u[or de recunoscut

Santa Maria della Salute, foto: Adrian Stoicoviciu

Foto: Adrian Stoicoviciu

DESTINA}II / VENE}IA

26 Ce s\ cumperi? {i de unde? Ora[ul este plin de magazine de suveniruri, iar pentru cei care doresc s\ ia cu ei acas\ amintiri valoroase, oferta este generoas\. Produc]ia de obiecte tradi]ionale, manufacturate este o afacere prosper\ `n lagun\: obiecte de art\ din sticl\, ]es\turi [i haine de epoc\ – celebrele ]es\turi Bevilacqua `mpodobesc pere]ii Biroului Oval de la Casa Alb\, iar casa de mod\ Dolce & Gabbana folose[te acest postav `n colec]iile sale exclusiviste –, m\[ti ceramice, machete din hârtie (Mondonovo), dantel\ ]esut\ manual, pantofi din colec]ii de autor [i multe altele. Dac\ vrei s\ cumperi un obiect de art\ din sticl\, cel mai bine e s\ faci o incursiune pe insula Murano unde po]i s\ `]i achizi]ionezi, direct din cuptoarele mae[trilor sticlari Barovier & Toso, Nason & Moretti, Seguso, Salviati, Venini, Signoretto (sunt mai mult de 100!) obiectul preferat, iar de pe Insula Burano, faimoasa dantel\ vene]ian\. În ceea ce prive[te cump\r\turile de lux, acestea se pot face `n Pia]a San Marco, unde vei g\si unele dintre cele mai cunoscute branduri cum ar fi Versace, Missoni, Laura Biagiotti, Fendi, Dolce & Gabbana, Giorgio Armani, Prada, Louis Vuitton, Valentino, Kenzo, Max Mara, Salvatore Ferragamo [i multe altele. Foarte bogat\ este, de asemenea, [i oferta de bijuterii pe care le po]i g\si `n magazinele San Marco, dar [i `n zona podului Rialto unde, pe vremuri, erau concentrate laboratoarele aurarilor vene]ieni Pomellato, Bulgari, Damiani, Cartier [i Hermes.

dup\ fa]adele bogat decorate cu fresce colorate [i mozaicuri. Pentru o experien]\ memorabil\, `ntr-o atmosfer\ romantic\, nu po]i rata o plimbare cu gondola pe Canal Grande.

Ponte di Rialto Ponte di Rialto (Podul Rialto) este cel mai vechi dintre cele patru poduri ce traverseaz\ Canal Grande. Construit ini]ial din lemn, dup\ un desen al arhitectului Antonio de Ponte, Podul Rialto a fost, timp de trei sute de ani, singura cale de acces de pe un mal pe altul al canalului. Podul are trei pasarele – dou\ de-a lungul balustradei exterioare [i una central\ (mai mare, acoperit\ de un porticul), de-a lungul c\reia se g\sesc, pe ambele p\r]i, numeroase magazine, mici buticuri unde se vând bijuterii, dantele, sticl\ de Murano [i alte suveniruri vene]iene. Podul poart\ numele pie]ei de produse alimentare aflat\ `n apropiere, Rialto, care timp de 1000 de ani, a fost cel mai important centru comercial din lagun\.

Scuola Grande di San Rocco Fondat\ în 1478, Scuola Grande di San Rocco a jucat un rol important `n istoria picturii vene]iene din secolul al 16-lea [i `n via]a religioas\ [i social\ a acesteia. Pentru decorarea s\lii principale a edificiului s-a organizat o competi]ie la care au participat cei mai mari pictori ai vremii – Tintoretto, Paolo Veronese, Andrea Schiavone [i mul]i al]ii. Competi]ia a fost cå[tigat\ de Tintoretto. Pictorul [i-a donat, mai apoi, cele mai importante picturi confesiunii catolice San Rocco – un ciclu de 27 de pânze care ilustreaz\ episoade din Vechiul [i

BeTUI Nr. 17(32), noiembrie 2015

Foto: Adrian Stoicoviciu

Mascareri „Mascareri" – Mae[tri confec]ioneri de m\[ti) aveau statut de pictori.

Ei erau asista]i de „targheri", pictori decoratori, specializa]i `n pictura suprafe]elor ceramice sau tencuite.

Noul Testament, reprezentånd cele mai importante evenimente ale tradi]iei cre[tine într-un flux narativ, ca o trecere prin paginile Bibliei. Capodoperele expuse pe cele dou\ etaje ale cl\dirii `]i vor permite s\ descoperi splendoarea picturii vene]iene. Nu trebuie s\ fii un vizitator avizat, trebuie doar s\ fii un iubitor de art\!

Ponte dei Sospiri Construit\ în secolul al 17-lea în stil baroc, Puntea Suspinelor, sau „Ponte dei Sospiri” (în limba italian\), era puntea care asigura leg\tura dintre Palatul Dogilor [i celulele închisorii vechi. Numele podului vine de la o legend\ celebr\ a literaturii romantice care spune c\ prizonierii condamna]i la moarte, care treceau puntea c\tre camerele de execu]ie, oftau pentru libertatea pierdut\ [i prin ferestre mici ale podului vedeau ultima „buc\]ic\ de Vene]ie”. În ciuda istoriei sale sumbre, Puntea Suspinelor este o construc]ie superb\ realizat\ în întregime din calcar alb, cu un profil arcuit, bogat ornamentat, ce compune un cadru pitoresc. Puntea Suspinelor poate fi admirat\ din exterior, din gondol\ (cum altfel?) sau din interior, odat\ cu vizitarea palatului Dogilor, cånd vei avea posibilitatea s\ explorezi [i celulele închisorii vechi.

Camelia L\z\roiu

DESTINA}II / BUDAPESTA

BUDAPESTA PENTRU ÎNTREAGA FAMILIE!

Locul ideal în care întreaga familie se va sim]i bine, cu programe din bel[ug pentru petrecerea timpului liber.

28 B\ile Szechenyi, foto: Magyar Turizmus Zrt, gotohungary.com

Capitala b\ilor termale

B\ile Király

B\ile termale fac parte, de secole, din via]a [i cultura maghiar\. Budapesta este capitala cu cele mai multe fântâni termale din lume – în anul 1934 Budapesta a ob]inut titlul de ora[ al b\ilor. Debitul zilnic al celor 118 surse naturale de ap\ [i al fântânilor cu temperaturi cuprinse `ntre 21-78°C este de 70 de milioane de litri de ap\. Pe lâng\ tratamentele medicale, b\ile istorice ale capitalei maghiare ofer\ servicii de masaj, saune, cabine cu aburi [i alte servicii de wellness [i spa. În afar\ de b\ile termale, în ora[ func]ioneaz\ mai multe [tranduri [i piscine pentru b\l\cit cu ap\ termal\, cu locuri pentru plaj\, care garanteaz\ relaxarea complet\ pentru familii .

În 1565, pentru a avea acces la b\i într-o zon\ sigur\, chiar [i sub asediu, pa[a Arslan a demarat construirea unor b\i în interiorul zidurilor ora[ului. Conductele de ap\, fabricate ini]ial din molid, au aprovizionat b\ile pân\ în anul 1796. B\ile, care dateaz\ `nc\ din perioada ocupa]iei turce[ti, au fost declarate monument istoric.

B\ile Rudas Budapesta este considerat, de mult, un ora[ al b\ilor. B\ile Rudas au o vechime de peste 500 de ani, centrul b\ii de ast\zi fiind amenajat în secolul al XV-lea, înc\ de pe vremea st\pânirii turce[ti. Începând cu anul 1936, în aceste b\i aveau acces doar b\rba]ii. Dup\ renovarea finalizat\ în anul 2005, `n zilele cu acces mixt, doamnele se pot bucura [i ele de serviciile b\ii termale. Primul eveniment Cinetrip a avut loc în 1998. Începând cu anul 2007, Cinetrip SPArty este cunoscut ca fiind gazda unora dintre cele mai nebune petreceri din lume.

B\ile Lukács Dup\ recucerirea Budei, B\ile turce[ti Lukács au devenit proprietatea statului. ~n c\utarea vindec\rii, la B\ile Lukács, veneau oameni din toate col]urile lumii. Pe pere]ii cl\dirii b\ilor se afl\ amplasate, `n semn de recuno[tin]\, pl\cu]e din marmur\ ale celor care [i-au g\sit aici vindecarea.

B\ile Gellért B\ile Gellért au fost construite în secolul al XIII-lea de Andrei al II-lea, pe locul fostului spital

Gellért. Construite în stil secesionist, sunt un reper turistic important al capitalei. Complexul, inaugurat `n 1918, este format din 13 piscine, alimentate cu apa din adâncurile Muntelui Gellért. Aici a fost construit\, în anul 1927, prima piscin\ cu valuri din lume, care func]ioneaz\ [i în prezent. Complexul a fost complet renovat în 2008, iar faian]a de culoare albastr\, caracteristic\ acestor b\i, str\luce[te acum din nou. În vacan]a dumneavoastr\ la Budapesta trebuie s\ include]i neap\rat câteva ore de relaxare la b\i. Ve]i avea parte de experien]e de neuitat!

Budapesta pentru copii Copiii iubesc animalele. Gr\dina zoologic\, gr\dina botanic\ [i parcul de animale s\lbatice din Budakeszi, sau rezerva]ia de ur[i din Veresegyház î[i a[teapt\ oaspe]ii pe tot parcursul anului. ~n imediata apropiere a gr\dinii zoo-

Excursii în jurul Budapestei Budapesta este centrul cultural al Ungariei, îns\ [i zonele din împrejurimi ofer\ numeroase activit\]i interesante. Palatul Regal Gödöllö, construit la începutul secolului XVIII de Antal Grassalkovich, a fost re[edin]a preferat\ a Împ\ratului Franz Joseph [i a so]iei sale, Elisabeta, prin]esa Sissi. Palatul g\zduie[te

expozi]ii, concerte [i evenimente, precum Festivalul Interna]ional de Harp\, Festivalul de Muzic\ Liszt [i Zilele Palatului Baroc. Un alt exemplu de arhitectur\ baroc este Palatul Ráday din Pécel, care servea drept loc de întâlnire, cu 250 de ani în urm\, pentru oamenii de [tiin]\ [i scriitorii vremii. Szentendre, ora[ul arti[tilor [i

al bisericilor, organizeaz\ în ultimul weekend din fiecare var\, Festivalul Zilelor [i Nop]ilor Szentendre. La doar 40 de km de Budapesta se afl\ fostul scaun regal din Visegrád – Jocurile Interna]ionale de la Palatul Visegrád comemoreaz\ întâlnirea istoric\, din1335, dintre regii Cehiei, Poloniei [i Ungariei. Vác este un alt

BeTUI Nr. 17(32), noiembrie 2015

Parlamentul din Budapesta, Foto: mtrt.com

B\ile Gellert, foto: Magyar Turizmus Zrt, gotohungary.com

Festivalul de la Sziget a pus Ungaria pe harta mental\ a zeci de mii de tineri. Acest festival muzical grandios este, cu siguran]\, de interes pentru tineri, dar Budapesta se poate l\uda cu multe alte atrac]ii. Budapesta este un ora[ vibrant a c\rui via]\ de noapte este `n continu\ schimbare. Cartierele din centrul ora[ului s-au transformat în adev\rate scene de petrecere. Totul a început acum mai bine de zece ani când, pe strada Kazinczy, a fost deschis un bar în curtea interioar\ a unei cl\diri d\r\p\nate – Szimpla Kert. Aceasta a lansat moda „puburilor-ruin\” [i a devenit o emblem\ a Budapestei. Apoi iau urmat multe altele, precum Kuplung, Ellátókert, Anker’t sau Éleszto. Szimpla a reu[it s\ revitalizeze un cartier care acum fream\t\ cu sute de cafenele, baruri, cluburi [i restaurante stradale. Cea mai recent\ inova]ie `n zon\ este Curtea Gozsdu – o serie de cur]i interioare interconectate, pline de restaurante [i vinoteci, care au dep\[it estetica „ruinelor” [i caut\ s\ o înlocuiasc\ cu un design nonconformist. Merit\ s\ explora]i Budapesta dincolo de Strada Király [i pute]i face acest lucru în multe feluri. Urma]i un circuit pietonal alternativ, închiria]i o biciclet\, ric[\ sau Segway [i descoperi]i secretele ora[ului. Pune]i-v\ mintea la contribu]ie cu jocul de evadare Escape Games.

Cetatea Budapest, foto: gotohungary.com

logice se afl\ cl\direa Circului Mare din Budapesta. Tropicarium, cel mai mare acvariu cu ap\ s\rat\ din Europa Central\, v\ a[teapt\ s\-i admira]i rechinii, pe[tii exotici [i creaturile tropicale. Apoi, `n Palatul Minunilor (Csodák Palotája) din Parcul Millenáris g\si]i programe interesante pe tot parcursul anului – o cas\ de joac\ interactiv\ pentru copii [i adul]i, deopotriv\, unde toat\ lumea `[i poate verifica cuno[tin]ele de fizic\, electricitate [i magnetism. ~n Casa Viitorului (Jövö Háza), copii pot înv\ta despre c\l\toria în spa]iu, iar `n Teatrul de lasere, aflat în interiorul Planetariului, ace[tia vor fi introdu[i în tainele universului. La „Calea Ferat\ pentru Copii“ (Gyermekvasút) serviciile sunt oferite chiar de c\tre ace[tia, sub stricta supraveghere [i coordonare a profesorilor de specialitate. ~n p\durea Norma se afl\ Pista [i Parcul de aventuri Challengeland. Cu mai multe categorii de dificultate [i îndemânare, Pista Challengeland, poate fi parcurs\, `n deplin\ siguran]\, individual. Dac\ dori]i mai mult\ adrenalin\, în perioada verii, vizita]i Aquarena sau centrul balnear acoperit Aquaworld. Ve]i g\si aici 7 piscine de toate felurile, piscine pentru copii, saune, piscine de `not [i tobogane cu ap\, de toate formele [i dimensiunile. Dar marea atractie este piscina cu valuri unde se poate face surf.

Esztergomi var, foto: gotohungary.com

Budapesta [i tineretul

Pozi]ia sa central\ face Budapesta un ora[ u[or accesibil din orice punct al Europei, cu trenul, autobuzul sau avionul. Op]iunile de cazare în hoteluri, pensiuni, apartamente [i hosteluri centrale [i cochete sunt aproape nesfâr[ite.

29 or\[el fermec\tor de pe malul Dun\rii. Acesta g\zduie[te Váci Világi Vigalom – o petrecere stradal\ cu concerte [i activit\]i pentru familii. Vác este locul de origine al Festivalului de Teatru V4. Alte festivaluri estivale din împrejurimile Budapestei sunt Summerfest Százhalombatta [i Festivalul de Jazz

Louis Amstrong de la Bánk. Exist\ multe comori de arhitectur\ religioas\ [i dincolo de Szentendre. În Zsámbék, ruinele bazilicii gotice sunt impresionante. Bazilica din Esztergom, cea mai mare biseric\ din Ungaria, este catedrala Arhiepiscopiei RomanoCatolice de Esztergom, Budapesta

[i sediul Bisericii Catolice din Ungaria. Esztergom a fost, în evul mediu, capitala regatului Ungar. Muzeul Cre[tin din Esztergom g\zduie[te cea mai bogat\ colec]ie ecleziastic\ din ]ar\. La fel de interesant\ arhitectural, la sud de Budapesta, construit\ în stil gotic, este [i Biserica Ortodox\ Sârb\ din Ráckeve.

Oficiul de Turism al Ungariei ro.gotohungary.com

IN BUS TE IN RV ES IE S W

INTERVIU MIHAI MARCU

Pre[edintele Consiliului de Administra]ie al operatorului de servicii medicale private MedLife

Mihai Marcu: „Sunt un mare „Cred c\ `n viitor, pentru c\ avem medici foarte buni, `n aceast\ parte a lumii, Romånia va avea un cuvånt important de spus.

Conduce]i, `n zona serviciilor medicale, una dintre cele mai prospere afaceri private. Ce `nseamn\ MedLife pentru dumneavoastr\? Nu m\ pot ab]ine s\ nu m\ laud, la fel cum o face [i prietenul meu Drago[ (n.r. Drago[ Anastasiu, Pre[edintele Grupului Eurolines), nu conduc una dintre cele mai mari companii medicale, conduc, indubitabil, cea mai mare afacere medical\ privat\ din Romånia. „Urm\ritorii” no[tri sunt la dou\ treimi din dimensiunea noastr\. ~ntre noi [i urm\torul clasat exist\ o diferen]\ de vreo dou\zeci [i ceva de milioane de euro [i mai

mult decåt atåt, ne l\ud\m cu num\rul mare de pacien]i pe care `i avem anual, care `nsumeaz\ mai mult decåt num\rul de pacien]i ai urm\torilor cinci-[ase clasa]i la un loc. S\ v\ spun despre MedLife? Sunt foarte legat de MedLife. Este o afacere de familie care are [i investitori institu]ionali. Avem, de ani de zile, ac]ionari IFC, divizia de investitori a B\ncii Mondiale [i firme de private equity. Privit\ din afar\ MedLife pare o companie, mai degrab\, de familie, dar `n realitate este o afacere corporalizat\.

Povesti]i-mi pu]in despre planurile de business ale antreprenorului Mihai Marcu. Desigur, 90 % din timpul pe care `l aloc business-ului este dedicat MedLife. Cred c\ `n afar\ de r\spåndirea teritorial\, care este important\ – avem deschise clinici `n toate ora[ele cu o popula]ie mai mare de 250 mii de locuitori –, lucrul cel mai interesant pe care lam f\cut `n ultima perioad\ a fost faptul c\ am dezvoltat serviciile conexe turismului medical, o zon\ insuficient exploatat\ `n Romånia, `n compara]ie, de exemplu, cu Turcia, unde aceste servicii au fost sprijinite de stat. S\ nu v\

BeTUI Nr. 17(32), noiembrie 2015

BUSINESS INTERVIU

S\ `n]eleg c\ Romånia poate deveni o destina]ie important\ pe harta turismului medical? La `nceputul acestui an am deschis Delta Life, o nou\ divizie de stomatologie, care se preteaz\ foarte bine segmentului de turism medical [i datorit\ faptului c\ serviciile sunt mult mai ieftine `n Romånia, comparativ cu alte ]\ri. Apoi, exist\ cåteva domenii `n care Romånia [i `n special MedLife exceleaz\ – neurochirurgia, de exemplu. Avem rezultate excep]ionale [i `n zona de fertilizare „in vitro”– multe femei din afara ]\rii, cu vårste de peste 40 de ani, au ales MedLife pentru fertilizarea „in vitro”. Care este produsul dumneavoastr\ de suflet? E foarte greu de spus. MedLife este o firm\ complex\. Avem spitale, clinici, laboratoare [i

ven]ie. Mersul pe biciclet\ a devenit o mod\, tot mai mul]i oameni merg s\ fac\ hiking, merg pe munte, `[i num\r\ pa[ii, au cåte o br\]ar\ care le contorizeaz\ efortul fizic, merg la sal\, [amd. Cred c\ este o zon\ de grani]\ `ntre ce `nseamn\ s\n\tate [i ce `nseamn\ well-being, o zon\ insuficient cunoscut\ `n Romånia, dar care are absolut toat\ infrastructura de care are nevoie pentru a se dezvolta. O zona a omului activ, middle age, preocupat de s\n\tatea lui [i care „`ncearc\ s\ `mb\tråneasc\ frumos”, ca s\ fac o glum\. Este vorba de postura `n care st\m la volan, postura `n care dormim, postura `n care st\m la birou. Foarte mult\ lume face sport, face hiking, biking, mountain-biking, se fac mar[uri lungi de 20 de kilometri dar, `nainte de toate acestea cred c\ ar fi nevoie de un check-up, de un control medical. Cred ca a venit timpul s\ dezvolt\m [i `n Romania o zon\ mixat\ de turism [i servicii medicale. Aceasta este viziunea mea. C\l\tori]i mult `n interes de business. V\ mai r\måne timp [i pentru vacan]e? A[a este, c\l\toresc `n interes de business, din ce `n ce mai mult, cu TUI (råde). C\l\toria `n interes de business a devenit [i `n Romania o practic\ uzual\. Chiar dac\ nu am timp pentru vacan]e, `mi

fan al Romåniei!” {i mai cred c\ unit\]ile medicale private din Romånia vor dezvolta business-uri str\lucite `mpreun\ cu importante companii de turism”.

`mi este foarte greu s\ definesc o parte a business-ului pe care, s\ zicem, o iubesc mai mult. Desigur, `n afar\ de Med Life, am dezvoltat, de curånd, o serie de business-uri `n zona serviciilor, de care sunt legat suflete[te, `n turism [i sailing. Cred c\ Romånia are un viitor `n turism [i cred c\ este un domeniu `n care merit\ investit. Cunoa[te]i sloganul TUI: „We put a smile on people faces”– punem un zåmbet pe chipurile oamenilor. Care este viziunea MedLife? A[ spune, mai degrab\, c\ lumea tinde c\tre o zon\ a serviciilor medicale de pre-

fac. C\l\toresc cu familia, `n mod special vara [i c\l\toresc tot cu TUI (råde din nou). ~n Bali, `n Singapore, peste tot `n lume, iar iarna `mi petrec vacan]ele cu na[ii no[tri din Germania. Ave]i o destina]ie preferat\? Nu am o destina]ie preferat\ dar am o vacan]\ preferat\. O vacan]\ cu barca `mpreun\ cu b\iatul meu. ~n acest an am fost pe mare pån\ `n Grecia. Anul trecut pån\ la Istanbul. E o vacan]\ `n care nu am nevoie de vreo agen]ie de turism, dar am nevoie de mult curaj [i de un port de destina]ie.

~mi place Romånia foarte mult, sunt un mare fan al Romåniei. Locul `n care organiz\m [edin]ele board-ului „Romanian Business Leaders”, din care face parte [i Drago[, este, de fiecare dat\, tema unei adev\rate dezbateri. Romånia are foarte multe destina]ii, care mai de care mai frumoase [i e greu de luat o decizie. Dac\ ar fi s\ numesc o destina]ie preferat\, cred c\ aceea ar fi Delta Dun\rii. Am fost [i la Green Village [i cred c\ acolo este un poten]ial uria[. Un loc `nc\ „nedescoperit” este la „Cazane”. V\i precum cele de la Moeciu, Romånia mai are vreo mie. {i mai cred c\ omul

31 Foto: TUI TC

imagina]i c\ spitalele mari din Turcia, precum Anadolu, tr\iesc din banii pe care turi[tii str\ini `i las\ `n clinicile lor. Nu! 95% din veniturile lor provin de la statul turc. Doar `n acest fel turcii au reu[it s\ fac\ performan]\. Cred c\ `n viitor, pentru c\ avem medici foarte buni, `n aceast\ parte a lumii, Romånia va avea un cuvånt important de spus. {i mai cred c\ unit\]ile medicale private din Romånia vor dezvolta business-uri str\lucite `mpreun\ cu importante companii de turism.

IN BUS TE IN RV ES IE S W

INTERVIU MIHAI MARCU

Foto: TUI TC

32 sfin]e[te locul. Dac\ operatorii din turism ar [ti s\ dezvolte acele loca]ii prietenoase, Romånia ar putea deveni un pol de turism `n zon\. Apoi, `mi place foarte mult America. Are natur\ sacr\, nealterat\ de civiliza]ie. Statele Unite, America merit\ v\zute. Merit\ s\ traversezi oceanul, s\ te `ncarci cu energia creativ\ a americanilor, energia emigrantului european plecat acum dou\ sute de ani `n c\utarea unei vie]i mai bune. Cred c\ noi, europenii, ar trebui „s\ ne uit\m” din cånd `n cånd [i peste ocean, s\ „fur\m” din energia lor.

de publicitate, cånd de fapt ar trebui s\ fie exact invers. Reclama de calitate, bine sus]inut\, face to]i banii. Cred c\ trebuie s\ avem mai mult\ `ncredere `n noi [i cred c\ romånii trebuie s\ se uite mai mult „`n ograda lor”, s\ vad\ ce au, s\ se plimbe pu]in pe la „Cazane”, prin Bucovina, prin Delt\, s\ navigheze pe mare, s\ mearg\ la schi `n Romånia pentru c\ nici la austrieci nu mai este z\pad\ decåt pe la 3 mii de metri, pe ghe]ari. A[ zice s\ priveasc\ mai atent Romånia pentru c\ au de ce.

Ce crede]i c\ `i lipse[te Romåniei pentru a deveni o destina]ie turistic\ important\? Drumurile. Pentru ca Romånia s\ nu mai piard\ anual opt miliarde de dolari, ar trebui „s\ treac\” mun]ii cu o autostrad\. {i mai cred c\ Romånia nu [tie s\-[i fac\ reclam\. Am fost `n aceast\ var\ pe o insul\ `n care charterele aterizau mai abitir decåt pe trei aeroporturi de dimensiunea celui de la Otopeni la un loc, iar „mult cåntata destinatie” nu s-a dovedit a fi decåt o mare dezam\gire [i mi-am ratat vacan]a. Unde str\zile sunt mult mai `nguste [i mai murdare ca la noi, unde infrastructura rutier\ este mult mai proast\ ca la noi, unde nu ai ce s\ vezi, absolut nimic, unde doar clima e mai potrivit\ pentru plaj\, dar, `n rest, insula nu ofer\ absolut minic. Noi, romånii, nu [tim s\ ne vindem [i consider\m reclama o cheltuial\ inutil\. Primele cheltuieli pe care le taie o firm\ aflat\ `n dificultate sunt cheltuielile

V\ place Green Village? Foarte mult. ~mi place energia locului. ~mi place Delta. De aceea am f\cut [i eu o mic\ investi]ie `n Delt\. Cred c\ romånii habar nu au, din p\cate, ce loc frumos este Delta. Green Village este un colos. Romånia a devenit o ]ar\ a turismului de week-end. Green Village, datorit\ proximita]ii sale, nu este o destina]ie de weekend, dar am convingerea c\, `n doi-trei ani, va fi o destina]ie råvnit\ de foarte mult\ lume [i `n mod special, cu siguran]\, de turi[tii str\ini. Scurt portret: Mare sau munte? Mare. Var\ sau iarn\? Vara sailing iar iarna schi. All-inclusive sau aventur\? All-inclusive o lun\ [i restul aventur\.

Ma[in\ sau avion? Barc\. Sunt unul din organizatorii Campionatului Na]ional de Sailing, de]in cea mai mare marin\ din Romånia, Marina Limanu, care a dep\[it ca num\r de ambarca]iuni Marina Eforie, Marina Tomis [i Marina Mangalia. Organizez, `n premier\ `n Romånia, team buildinguri cu ambarca]iunile mele, cu intr\ri `n pe[teri `n genul treasure hunt, filmate [i difuzate pe televiziuni. Ca s\ r\spund la `ntrebare, nu am o preferin]\. {i ma[in\ [i avion. Familia? Sunt c\s\torit, am doi copii, de 6 [i respectiv 11 ani care sunt `nebuni]i dup\ mare, b\rci [i schi. Seam\n\ cu tat\l lor. Nu au `ncotro! Studii? Sunt profesor de matematic\. Sunt absolvent al Universit\]ii Bucure[ti. Hobby? Sailing, motor boating, c\l\torii [i, evident, business. Adresa]i un mesaj cititorilor revistei BeTUI? Sunt un mare consumator TUI. Am ales TUI pentru c\ mi-a oferit servicii personalizate [i am aflat, anticipat, `n detaliu, informa]ii despre fiecare destina]ie `n parte, iar `n acest fel, am putut s\-mi aleg destina]ia de vacan]\ `n cuno[tin]\ de cauz\.

Marcel {tef

DESTINA}II / BRANDURI ROMÅNE{TI / VALEA VASERULUI

BeTUI Nr. 15 (30), aprilie /noiembrie mai 2015 2015 BeTUI Nr. 17(32),

35 www.fotonicu.wordpress.com

VI{EU DE SUS

VALEA VASERULUI

Exist\ locuri care, f\r\ exagerare, se pot numi, sfinte. Sunt locuri unde ai multe lucruri de v\zut [i de auzit – istorie, geografie, cultur\ str\bun\. Sunt locuri unde, `nainte de mas\, se spune „Tat\l nostru“. Astfel de locuri devin, uneori, destina]ii turistice. Unele au fost refugii pentru mo]ii persecuta]i de regimurile aflate la putere, centre de rezisten]\ [i de supravie]uire, locuri de identitate [i de cultur\ romåneasc\. Adaptarea vizitatorului la obiceiurile de aici, la ritmul vie]ii rurale, este obligatorie. Cum altfel ai putea s\ `n]elegi rela]ia profund\ a ]\ranului cu natura? ~n eterogenele gospod\rii ale Apusenilor, adev\rate muzee ale satului, `[i duc traiul în prezent ]apinari [i fermieri, familii de ]\rani pentru care p\durea [i Vaserul sunt daruri de la Dumnezeu primite!

www.fotonicu.wordpress.com

DESTINA}II / BRANDURI ROMÅNE{TI / VALEA VASERULUI

www.fotonicu.wordpress.com

moc\ni]a noastr\. Trenul pleac\ dup\ ce toat\ lumea `[i g\se[te un loc `n vagoane (`n zilele foarte aglomerate CFF Vi[eu suplimenteaz\ garnitura de tren cu `nc\ un vagon). Odat\ ajuns `n mijlocul naturii, te vei trezi c\ nu mai ai semnal la telefon, `ns\ te vei consola cu peisajele `ncånt\toare care vor ap\rea, rånd pe rånd, dup\ fiecare curb\, pod sau tunel. Este momentul `n care vei spune: a meritat efortul! S\ nu te miri dac\, la un moment dat, vei sim]i o b\taie pe um\r – va fi Na[u'. Cu

caschet\ de ceferist [i o voce `nceat\, acesta `]i va spune: Bilete dvs... E preferabil s\ ai bilet, nu de alta, dar obiceiul de pe vremea naveti[tilor s-a p\strat [i te po]i trezi dat jos din tren, `n mijlocul s\lb\ticiei. Na[ul este un personaj cheie `n peisajul autohton. De la el po]i afla, cu lux de am\nunte, istoria traseului, a trenului [i un noian de istorii p\]ite de turi[ti. La cap\tul traseului, la sta]ia Paltin, gazdele te vor a[teapta cu un gr\tar [i cu o bere rece (contra cost). Locul este suprarealist, á la Dali, mai ales dac\ m\ gåndesc la

Construc]ia c\ii ferate Exploatarea lemnului pe Valea Vaserului a `nceput sub imperiul austro-ungar. Coloni[tii vorbitori de limb\ german\ exploatau p\durile virgine [i transportau lemnul, dup\

www.fotonicu.wordpress.com

Drumul pân\ aici poate fi, uneori, o adev\rat\ aventur\, dar, odat\ ce ai ajuns la Vi[eu de Sus, te vei putea `nc\rca cu tihna [i m\re]ia locului. Un spa]iu plin de legende (locul unde, pe [osea, ma[ina ta „urc\ la vale”!), cu oameni creativi [i obiceiuri p\strate de veacuri, un loc unde Maramure[ul se `nc\p\]åneaz\ s\ r\mån\ Maramure[. Dac\ vrei s\ te asiguri c\ nu ratezi o excursie cu moc\ni]a, ca s\-]i cumperi bilete (se vånd doar diminea]a iar locurile sunt limitate), trebuie s\ te treze[ti cu noaptea `n cap. La ora 8:30, dup\ cåteva [uier\turi specifice, `nv\luit\ `ntr-un abur gros, `[i va face apari]ia la peron, „Cozia 1",

metoda plut\ritului, la gaterele din Vi[eul de Sus. În 1932 a început construc]ia la Calea Ferat\ Forestier\, dup\ modelul ecartamentul austro-ungar de 760 mm.

Principiul de func]ionare era simplu: trucurile goale (vagoanele pentru bu[teni) erau trase la deal de locomotivele mici, pe când trucurile înc\rcate coborau la vale, doar înfrânate.

Locomotiva Cozia 1, www.fotonicu.wordpress.com

BeTUI Nr. 17(32), noiembrie 2015

ciud\]enile de pe [ine, un fel de stru]oc\mile, locomotive cu caroserie de camion Carpa]i, Volg\ ruseasc\ sau utilitar\ Ford, care vor ap\rea de nic\ieri. Dup\ aproximativ dou\ ore, timp `n care se procedeaz\ la `ntoarcerea locomotivei, vei fi invitat s\-]i reiei locul `n vagon. Pe drumul de `ntoarcere, [erpuind printre stånci [i copaci, `n atmosfera specific\, cu mirosul de c\rbune `ncins, fum [i frunze umede, vei avea parte [i de halte, pitstop-uri tehnice, de alimentare cu ap\ a locomotivei [i de verificare a

37 mecanicii ro]ilor. Dup\ ce ai trecut de depou (fosta Fabrica Trei) iar pe traseu `ncep s\ apar\, de o parte [i de alta a c\ii ferate, gospod\rii `nseamn\ c\ punctul terminus, Gara Vi[eu, e pe-aproape.

Dup\ aceast\ aventur\, care dureaz\ aproximativ 6 ore, po]i avea parte [i de alte surprize: gazdele primitoare te vor „omenii” cu un pahar de p\linc\ adev\rat\ [i cu o bucat\ de slan\ (sl\nin\ afumat\). Zona este superb\.

Ultima cale ferat\ `ngust\ din Romånia Ultimele locomotive cu aburi s-au fabricat `n Romånia `n anul 1986. În 1970 administra]ia silvic\ avea `n exploatare peste 3000 de kilometri de cale ferat\, iar în 1989

mai erau `n exploatare 15 c\i ferate forestiere care `nsumau peste 1000 de km de [in\. Dup\ 1990 soarta moc\ni]elor, ca de altfel a `ntregii industrii

romåne[ti, a urmat un curs tragic. Pe parcursul a doar câ]iva ani calea ferat\ cu ecartament `ngust a fost demontat\, iar locomotivele [i vagoanele au fost valorificate la fier vechi.

DESTINA}II / BRANDURI ROMÅNE{TI / VALEA VASERULUI

www.fotonicu.wordpress.com

Spre Vi[eu de Sus Rute cu trenul: Cluj-Napoca – Sighetu Marma]iei Rute cu ma[ina: Baia-Mare – Vi[eu de Sus, Cluj – Vi[eu de Sus, Bor[a – Vi[eu de Sus

38 www.fotonicu.wordpress.com

Într-o excursie de dou\-trei zile, po]i vizita cele mai importante obiective turistice din `mprejurimi. Po]i face o vizit\ la Monumentul Eroilor, la M\n\stirea Moisei sau la M\n\stirea de maici Bårsana. Zona `]i mai rezerv\ [i alte surprize, la fel de interesante – Cimitirul Vesel, B\ile termale [i s\rate, Pe[tera Ur[ilor, Pe[tera Muierilor sau Pe[tera de Ghea]\. Localnicii `]i pot fi ghizi. F\r\ ei `]i va fi destul de greu s\ descoperi secretele locurilor vizitate [i pl\cerea somnului tihnit „la 3 margarete”, locuri unde natura, istoria [i respectul fa]\ de preot [i dasc\l sunt veritabile lec]ii spirituale.

Zenaida F\rca[

Prietenii moc\ni]ei Moc\ni]a de pe Valea Vaserului are ast\zi mul]i prieteni în toat\ lumea. Dragostea vi[eenilor nu a fost suficient\ pt. a opri dezastrul la care politicieni incon[tien]i au condamnat un patrimoniu uria[. Din anul 2000, calea ferat\ forestier\ este sprijinit\ de asocia]ia elve]ian\ Hilfefür die Wassertalbahn.

Cu ajutorul elve]ienilor s-au repus în func]iune locomotivele care fuseser\ retrase din circula]ie [i s-a restaurat depoul [i cladirea istoric\ a g\rii. ~ncepånd cu anul 2007, Valea Vaserului face parte din Parcul Natural Mun]ii Maramure[ului [i se afl\ sub protec]ie european\.

Ultima cale ferat\ forestier\ din România are acum un viitor. {i nu în ultimul rând, datorit\ turismului. Calea ferat\ traveraseaz\ o zon\ de o s\lb\ticie fermec\toare unde nu exist\ sate sau drumuri de acces, iar `n jurul g\rii din Vi[eu de Sus exist\ o infrastructur\ important\, o baz\ pe care turismul din zon\ poate `nflori.

BeTUI Nr. 17(32), noiembrie 2015

44. CORPORATE INTERVIEW

Miki Lech Director General Nova Travel

53. TOP 10 OFERTE RECOMANDATEl 54. C\l\toria cu autocarele EUROLINES • Rezerv\ri online • Servicii la bordul autocarelor 55. CITY BREAK

INNSBRUCK

Vis de iarn\ în ora[ul de la poalele Alpilor tirolezi 48. DESTINA}II RECOMANDATE

TÂRGURI DE CR|CIUN 40. PARADISURILE „ASCUNSE” ALE SCHIORILOR DIN EUROPA CENTRAL| {I DE EST

BO EA O RLY KI NG

/ EARLY BOOKING LA SCHI ACTUALITATE DESTINA}II / LA DRUM PE MAPAMOND / CHAMONIX

Iarna „bate la u[\” [i cu siguran]\ c\ sunt destul de mul]i iubitori ai sporturilor albe care se bucur\ de aceast\ veste. Iat\ câteva idei de destina]ii pentru vacan]a de iarn\ pentru cei care s-au plictisit de sta]iunile din România sau din Austria [i vor s\ încerce ceva nou, nu foarte departe de cas\ [i la pre]uri accesibile.

PARADISURILE „ASCUNSE” ALE SCHIORILOR DIN EUROPA CENTRAL| {I DE EST

Bansko Bansko, Bulgaria are 75 kilometri de pârtii pentru toate categoriile de schiori. Situat\ la poalele Mun]ilor Pirin, la 160 de kilometri de Sofia [i 525 kilometri de Bucure[ti, Bansko este cea mai mare [i cel mai apreciat\ sta]iune montan\ din Bulgaria. Aflat\ la o altitudine de 930m, Bansko este în plin\ dezvoltare, dup\ investi]iile consistente efectuate în ultimii ani aici, zona fiind modernizat\ vizibil, astfel c\ s-a ajuns la un domeniu

E D I E ID schiabil de 75 de kilometri de pârtii, plus al]i 65 de kilometri marca]i pentru schi fond. Cele 14 pârtii de schi din zona Bansko sunt deservite de dou\ telecabine, opt instala]ii de telescaun [i patru de teleschi. Un r\sf\] pentru schiori este pârtia de [apte kilometri dintre Banderishka Polyana [i Bansko.

BeTUI Nr. 17(32), noiembrie 2015 Foto: ©Ola Matsson*

I H C E S D A L L E F E T } AL CAN VA Bansko are pârtii de schi adaptate abilit\]ilor tuturor, de la încep\tori, care au la dispozi]ie nu mai pu]in de 35 de kilometri de pârtii, la cei cu experien]\ medie (37 de kilometri de pârtii) [i pân\ la avansa]i (trei kilometri de pârtii grele). Sunt [coli de schi, unele doar pentru cei mici, iar schiorii [i snowboarderii sunt a[tepta]i la „Fun Park Platoto”. Cel mai dificil traseu din Bansko, lung de

doi kilometri [i jum\tate, `l g\sim pe pârtia Alberto Tomba. Dup\ ce statul bulgar i-a concesionat-o celebrului schior italian Alberto Tomba, fostul campion mondial a amenajat-o la cele mai înalte standarde [i se spune c\ nu rateaz\ niciun sezon pentru a veni aici. Unele dintre pârtii ofer\ condi]ii minunate pentru schi de noapte, mare parte din ele fiind deservite de tunuri de z\pad\ artificial\. Startul sezonului de schi din Bansko se d\ în decembrie [i se încheie la jum\tatea lunii aprilie, într-un an care nu iese din tiparele meteo normale. Ave]i ce face în Bansko [i dup\ ce v\ l\sa]i cl\parii din picioare. Sunt multe baruri [i restaurante în sta]iune, iar hotelurile au piscine [i centre spa unde va pute]i reface dup\ efortul depus pe pârtie.

Tatranská Lomnica Tatranská Lomnica, sta]iunea situat\ la cea mai înalt\ altitudine din Slovacia. Slovacia are unele dintre cele mai bune condi]ii pentru practicarea sporturilor de iarn\, concentrate în regiunile montane Tatra Joasa [i Tatra Înalt\ – condi]ii mai bune fiind în Tatra Înalt\. Una dintre cele mai apreciate sta]iuni montane din Slovacia este Strbské Pleso. Situat\ la altitudinea de 1.355 metri, Strbské Pleso are un renume interna]ional de ap\rat, dup\ ce, în anul 1970, a g\zduit Campionatul Mondial de Schi Alpin. Strbské Pleso (din Tatra Înalt\) are 9,5 kilometri de pârtii, din care [ase sunt pentru intermediari. Sunt trei instala]ii de telecabine [i patru de telescaun. Zona din jurul lacului Tschirner, de lâng\ Strbské Pleso, este foarte popular\ în rândul amatorilor de „crosscountry”. Tot în „Tatra Înalt\” este situat\ [i Tatranská Lomnica, una dintre cele mai c\utate sta]iuni din Slovacia si cea mai înalt\ din aceast\ ]ar\, fiind localizat\ la altitudinea de 2.200 metri. Aici sunt 12 kilometri de pârtii, pentru toate gradele de dificultate, cele mai

BO EA O RLY KI NG

DESTINA}II / EARLY BOOKING LA SCHI

multe fiind mai potrivite schiorilor încep\tori [i celor intermediari. Doar 1,1 kilometri de pârtie sunt pentru schiorii avansa]i. Instala]iile moderne de transport- telecabine [i telescaune,14 la num\r, precum [i condi]iile excelente ale pârtiilor fac din aceast\ sta]iune slovac\ una foarte apreciat\. În afar\ de schi, aici sunt nenum\rate posibilit\]i de distrac]ie de sezon, pornind de la snowboard, patinaj [i pân\ la schi fond. Oferta de après-sky este [i ea generoas\, capitol la care amintesc de cluburi de noapte, cazinouri, baruri [i pub-uri.

Kapaonik Serbia, Kapaonik e din ce în ce mai c\utat\. Serbia s-a impus [i ea în ultimii ani la capitolul ofert\ de schi, iar sta]iunea Kapaonik este din ce în ce mai apreciat\ [i de c\tre schiorii români. Kapaonik, care se afl\ la 380 kilometri sud de Timi[oara [i la peste 600 kilometri de Bucure[ti, are nu mai pu]in de 60 de kilometri de pârtii pentru schi alpin, potrivite pentru toate categoriile de schiori. Cele mai multe sunt îns\ numai bune pentru cei cu experien]\ medie [i pentru încep\tori, [i doar una, de 1,1 kilometri lungime, este pentru avansa]i. Exist\ [i trei pârtii acreditate de Federa]ia Interna]ional\ de Schi. Cea mai lung\ pârtie din sta]iunea sârb\ are 3,5 km lungime, iar diferen]a de nivel este de 521 metri. Celor 60 de kilometri de pârtii „normale” li se adaug\ 18 kilometri de pârtie pentru schi fond. Exist\ [i o pârtie în nocturn\, Malo Jezero, precum [i facilit\]i pentru snowboarding. Pârtiile din Kapaonik, sta]iune aflat\ la 1496 metri altitudine, sunt deservite de 12 telescaune [i opt teleschiuri. Turi[tii au în sta]iunea Kopaonik mai multe op]iuni de petrecere a timpului liber: patinoar, parc de snowboard, Mountain Bike pe z\pad\, hochei, s\niu[, trasee off-road, [coli de schi. Snowboardingul este popular în aceast\ sta]iune preferat\ de tineri, ca urmare Kopaonik are o ofert\ destul de consistent\ [i de après ski. La Kapaonik începe s\ ning\ la finele lui noiembrie [i ninge pân\ în luna mai.

Zakopane, cea mai mare sta]iune din Polonia. Cea mai mare [i mai celebr\ sta]iune montan\ din Polonia, Zakopane, se afl\ la poalele Mun]ilor Tatra, în apropiere de grani]a cu Slovacia, la o altitudine de aproximativ 900 metri [i la doar 108 kilometri sud de Cracovia. Sta]iunea Zakonape se bucur\ de vizita a peste dou\ milioane de turi[ti anual. Unele dintre cele mai apreciate piste din Zakopane, în special pentru schiorii [i snowboarderii avansa]i, sunt cele de la Kasprowy Wierch (aflat\ la trei kilometri de Zakopane). Aici sunt dou\ pârtii, Gasienicowa [i Goryczkowa, prima lung\ de 1.400 de metri cu o diferen]\ de nivel de 400 de metri, iar cea de-a doua are doi kilometri lungime [i 600 metri diferen]\ de nivel. În afar\ de pârtii, o alt\ atrac]ie de aici este telegondola care dateaz\ din 1930, cu ajutorul c\reia, în pofida vârstei sale, se ajunge în vârf, unde peisajele sunt incredibil de frumoase! Încep\torii ar face mai bine s\ aleag\ Szymoszkowa, unde exist\ dou\ pârtii, una de 400 de metri lungime, cealalt\ de 1.500 metri, cu diferen]e de nivel de 60, respectiv 280 metri. Este de la sine în]eles c\ nu lipsesc instructorii de schi [i centrele de închiriere de echipament. Nosal este o alt\ alegere de top pentru schiorii încep\tori, pe aici fiind mai multe pârtii, mai micu]e, unde ace[tia pot înv\]a tainele acestui sport hibernal de la instructori autoriza]i. În schimb, pârtiile de la Gubalowka sunt potrivite pentru toate categoriile de schiori. Z\pada artificial\ [i instala]iile de iluminat nocturn permit practicarea sportului alb pân\ târziu în noapte. În apropiere de Zakopane se

afl\ alte domenii schiabile precum Bialka Tatrzanska (la 21 de kilometri), cu 13 pârtii, Koziniec, din satul Czarna Gora (la 20 km de Zakopane) sau Male Ciche. Zakopane este destul de cunoscut\ printre amatorii schiului, având [i o istorie competi]ional\ destul de bogat\. Astfel, sta]iunea polonez\ a organizat primul concurs de schi din Polonia, în 1911, când a atras 150 de concuren]i din mai multe ]\ri. Zakopane a g\zduit trei Campionate Mondiale de schi (în 1929, 1939, 1962), trei Universiade de iarn\ (1956, 1993, 2001), Campionatul Mondial de biathlon, Jocurile Olimpice de Iarn\ (2006) [i mai multe cupe mondiale de schi jumping.

BeTUI Nr. 17(32), noiembrie 2015

Foto: Dreamstime

Foto: ©Ola Matsson *

De regul\, cea mai bun\ perioad\ pentru a schia la Zakopane este de la finele lui decembrie pân\ la mijlocul lui aprilie.

Spindleruv Mlyn Schi de calitate în Republica Ceh\. Sta]iunea Spindleruv Mlyn este celebr\ în Cehia pentru oferta sa de schi, având 25 kilometri de pârtie clasic\ [i peste 85 km de pârtii de schi fond. Pârtiile din Spindleruv Mlyn sunt deservite de cinci telecabine [i 12 teleschiuri. Spindleruv Mlyn este o sta]iune ideal\ pentru to]i cei care iubesc sporturile de iarn\, indiferent dac\ sunt încep\tori sau schiori cu experien]\, ace[tia din urm\ având acces la aproximativ doi kilomeri de pârtii dificile. Foto: ©Ola Matsson *

Predomin\ totu[i pârtiile pentru schiorii cu grad mediu de preg\tire, 15 kilometri de pârtii fiindu-le dedicate. Exist\ [i patru parcuri pentru copii, cu instructori preg\ti]i s\-i înve]e tainele schiatului, iar `mp\timi]ii snowboardingului nu trebuie s\ rateze Snow Park St. Peter din Rokytnice Nad Jizerou. Parcul este amenajat special cu obstacole [i trambuline, pentru toate gradele de dificultate. Nu au fost uita]i nici pasiona]ii de curse de s\nii trase de câini, pentru ace[tia existând facilit\]i speciale la Cerná.

Cerná Hora Cerná Hora are cea mai lung\ pårtie din Cehia. Cerná Hora, o sta]iune de schi din estul Mun]ilor Krkonose, are una dintre cele mai lungi pârtii din Cehia, de trei kilometri lungime [i singura gondol\ de opt locuri. La Cerná Hora sunt în total peste 18,5 kilometri de pârtii obi[nuite, potrivite pentru schiorii încep\tori [i cei intermediari, plus peste 70 de kilometri de trasee de schi fond. Pârtiile sunt deservite de patru telescaune [i 20 teleschiuri. Nici amatorii de bob nu au fost da]i uit\rii, ei putându-se bucura de o pist\ de 3,5 kilometri lungime. Cerná Hora este o zon\ care face leg\tura între zonele de schi din Janske Lazne, Cerny Dul [i Svoboda nad Úpou. Împreun\, ofer\ un total de 20 de kilometri de pârtii, patru telescaune [i 22 de teleschiuri. Este bine de [tiut c\ Janske Lazne este o sta]ine balneoclimateric\ celebr\ din Cehia, specializat\ în tratarea afec]iunilor neurologice grave [i a celor locomotorii, dar se poate mândri la fel de bine [i cu s\li moderne de fitness [i centre de spa&wellness.

*flickr.com • creativecommons.org/licenses/by/2.0/

Sezonul de schi începe aici la mijlocul lui decembrie ]ine p\n\ în aprilie. Drum bun! Carmen Neac[u

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR – carmen.neacsu@eurolines.ro

I PR NSI EV GH IE T W

FOCUS / CORPORATE INTERVIEW / MIKI LECH

INTERVIU

Miki Lech

DIRECTOR GENERAL NOVA TRAVEL

„~N SPATELE FIEC|REI ISTORII, 44 E[ti directorul uneia dintre cele mai importante divizii ale Grupului Eurolines. Ce `nseamn\ Nova Travel pentru tine? Nova Travel `nseamn\, `n primul rånd, ultimii 15 ani din via]a mea. {i pot s\ spun c\, cel pu]in `n ultimii 5 ani, Nova Travel este cel mai important lucru pe care-l fac zilnic. Bine `n]eles `n echilibru cu familia [i timpul liber. Niciodat\ nu am fost adeptul „modelelor” care stau zilnic 24 de ore la birou. Nu cred `n aceste modele. Am preluat divizia la un nivel foarte `nalt de la domnul B\descu (Marcel B\descu, fondatorul primei agen]ii acreditat\ IATA – Nova Travel), un nume important `n industria turistic\ romåneasc\ post decembrist\, care a ridicat [tacheta foarte sus, iar acest lucru m-a obligat [i m-a responsabilizat. Foarte interesant! Deci nu e[ti adeptul „sinuciderii” la locul de munc\? A[ vrea s\ decantez pu]in lucrurile. Eu

cred c\ foarte mult din timpul unui manager este un timp `n care st\, `n sensul strict al cuvåntului. Exist\, totu[i, ni[te limite omene[ti. Oricåt de muncitori ne-am dori s\ fim, organismul ne impune ni[te limite. Desigur, `n perioadele de criz\, cånd e nevoie de un efort mai mare pentru a trece anumite praguri, am muncit [i 18 ore pe zi. Dar odat\ ce am dep\[it criza, reintru `n normalitate. Nu spun 8 ore, nu m\ uit niciodat\ la ceas. De regul\, vin primul [i plec ultimul. Dac\ aceast\ normalitate nu exist\, practic nu vei putea s\ transferi aceast\ normalitate `n lucrurile pe care le faci. Care e povestea Nova Travel? Ha, ha! Este o poveste lung\! A dep\[it 25 de ani. Nova Travel este prima societate particular\ `nfiin]at\ imediat dup\ 1989, prima firm\ particular\ de turism post decembrist\. Nova Travel s-a dezvoltat `ntr-o perioad\ de `nflorire

a turismului romånesc. {i-a g\sit un loc demn, strecuråndu-se printre liderii pie]ei din Bucure[ti. La vremea respectiv\ nu avea for]a necesar\ s\ concureze cu marii operatori de turism. Dup\ care, a venit momentul `ntålnirii cu Eurolines, momentul 2004, anul `n care Eurolines a `nceput s\ parieze pe turism. Dup\ cum [tii, Eurolines a fost la `nceput transportator interna]ional de linie, iar aceast\ nou\ divizie se lega natural de activitatea Grupului. Deoarece, la data respectiv\, exista o confuzie legat\ de activitatea noastr\ de turism `n cadrul grupului, s-a luat decizia achizi]ion\rii tour operatorului Nova Travel, de a c\rui soart\ m\ ocup `nc\ din 2003. ~n prezent, Nova Travel se situeaz\ `ntre primii 5 operatori de turism din Romånia, `n mod special, datorit\ produselor charter, produse care certific\ calitatea serviciilor pe care le oferim. ~n spatele fiec\rei istorii, bine`n]eles, stau oamenii. {i spun asta, cu drag, de fiecare dat\.

BeTUI Nr. 17(32), noiembrie 2015

45 [tiri. ~n parantez\ spun, televiziunile ne livreaz\ un balast negativ de informa]ii [i emisiuni care ne influen]eaz\ [i atunci `ncerc s\ fiu selectiv. M\ uit la lucrurile care m\ intereseaz\, la documentare, la filme de comedie, iar duminic\ diminea]\, la desene animate.

BINE~N}ELES, STAU OAMENII!” Nu atåt numele meu este important la Nova Travel cåt, mai ales, cel al colegilor mei. Sunt decanul de vårst\ [i, din nou, cu måndrie spun, al echipei formate din 17 oameni, iar acest lucru m\ oblig\ la un dinamism mai mare. Cum arat\ o zi de lucru a Directorului General Nova Travel? Ha, ha, ha! O zi de lucru? De obicei m\ trezesc devreme. De fiecare dat\ cånd sunt plecat undeva, fie `n ]ar\, fie `n str\in\tate, `n ultimii 4 ani, diminea]a, fac o or\ de sport. Nu [i cånd sunt acas\. De ce? Pentru c\ acas\ `mi fac treburile casnice [i `n fiecare diminea]\ m\ preg\tesc, `mpreun\ cu so]ia mea, de plecat la serviciu. Dup\ care urmeaz\ 8-9 ore de munc\, pl\cute de altfel, pentru c\ e o pl\cere s\ lucrezi `n turism, unde `ntålne[ti oameni noi, idei noi [i e[ti tu `nsu]i expus unor situa]ii cu totul [i cu totul deosebite. De aceea, nicio zi nu seam\n\ cu alta! Este o activitate interesant\ care te ]ine mereu „viu”,

ca s\ spun a[a, o activitate care te fere[te de blazare [i de rutina zilnic\ a lucrului la birou, te fere[te de „a, iar ajung acolo, iar\[i trebuie s\ dau drumul la calculator, m\ uit pe acelea[i cifre, trebuie s\ dau acelea[i e-mail-uri, trebuie s\ m\ mai duc la o `ntålnire-dou\” [i cu asta, `napoi acas\. ~n momentul `n care p\r\sesc sediul din strada Re`nvierii, pentru mine, capitolul Nova Travel se `ncheie pån\ a doua zi diminea]\. Bine`n]eles, nu `nchid c\ile de comunicare, nu `nchid telefonul [i dac\ sunt lucruri de discutat sau rezolvat, sunt disponibil 24 din 24 de ore, dar dup\ orele de servici, mai importan]i decåt Nova Travel devin cei dragi, eu [i tot ce confer\ confort familiei mele. Foarte rar mi se `ntåmpl\ „s\ plec” acas\ cu problemele de la servici. {i invers. Niciodat\ nu vin la servici cu problemele de acas\. Asta `ncerc s\-i `nv\] [i pe colegii mei, s\ g\seasc\ un echilibru `ntre aceste dou\ zone. De obicei seara m\ culc foarte, foarte tårziu. Ori citesc ceva, ori m\ uit, generic vorbind, la televizor, la

Care sunt lucrurile pe care le iube[ti cel mai mult la Nova Travel? Colegii! }in la ei foarte mult pentru c\ am reu[it, `mpreun\ cu ei, s\ dep\[esc simplul limbaj de serviciu, `n care [eful spune ceva, iar subalternul „ar trebui s\ execute” acel ceva [i subliniez acest „ar trebui”, pentru c\, `ntotdeauna, subalternul face ceea ce simte c\ trebuie s\ fac\, nu ceea `i spune managerul c\ trebuie s\ fac\. De multe ori managerii `[i `ncarc\ cu sarcini subalternii ca s\ scape de sarcinile pe care chiar ei ar trebui s\ le fac\. A[a cum eu am nevoie de un timp de respiro, tot a[a [i subalternul meu are nevoie de un timp `n care s\ se reg\seasc\ pe el `nsu[i. De fiecare dat\, cånd avem `ntålnirile noastre bilunare, le spun s\ nu `nchid\ facebook-ul cånd trec pe lång\ ei, pentru c\ nimeni nu poate lucra 8 ore ne`ntrerupt. Le spun, de fiecare dat\, s\-[i gestioneze aceste momente de respiro f\r\ fric\, deoarece aceste situa]ii nu ar face altceva decåt s\ m\reasc\ pauza de respiro. ~n afar\ de oameni, iubesc Eurolines. {i nu `ncerc s\ spun lucruri frumoase, sunt bucuros c\ Nova Travel face parte din Grupul Eurolines. Avantajul apartenen]ei la Grup este unul foarte mare [i m-a[ referi doar la dou\ aspecte: accesul la tehnologie [i doi, accesul la nout\]i – trebuie s\ recunosc c\ Drago[ (n.r. Drago[ AnasMare sau tasiu, Pre[edintele Grupumunte? lui Eurolines) face un efort Mare! deosebit de a aduce know-how-ul `n grupul Var\ sau de firme. Drago[ a reu[it, iarn\? prin popularitatea pe care Var\! o are ca persoan\ public\, s\ aduc\ `n firm\ profeIarb\ sau asfalt? sioni[ti care ne-au `mp\rIarb\! t\[it din experien]a lor lucuri pe care nu le-am fi Ma[in\ sau putut auzi ori[icånd. Pe mers pe jos? lång\ colectiv [i aceast\ Clar! infuzie de cunoa[tere, `mi Mers pe jos! place, atåt la Nova Travel

I PR NSI EV GH IE T W

FOCUS / CORPORATE INTERVIU / MIKI LECH

Foto: JustVISION

46 cåt [i la colegii mei din grup, faptul c\ promoveaz\ onestitatea. Nu exist\ lucruri care sunt `n zona gri. Am avut [ansa s\ fac liceul german `n Bucure[ti, de unde am asimilat ni[te repere mai rigide, corectitudinea, cinstea, onestitatea, valori pe care le-am reg\sit, apoi, aici la „Nova”. S\ vorbim pu]in despre turismul romånesc. Ce p\rere ai despre turismul practicat `n Romånia comparativ cu turismul practicat `n ]\ri cu tradi]ie? Da, aici am putea s\ st\m foarte mult de vorb\! Turismul romånesc este similar cu turismul din alte ]\ri! A[ `mp\r]i discu]ia pe dou\ paliere. S\ vedem ce `nseamn\ Romånia pentru turi[tii care vin s\ o viziteze, Romånia din punct de vedere turistic [i Romånia turistului romån, cu apeten]\ tot mai mare pentru excursiile peste hotare. Noi `nc\ nu ne d\m seama c\ avem o ]ar\ normal\, func]ional\, o ]ar\ care are ce oferi. Ne ascundem dup\ trei autostr\zi [i cåteva situa]ii mai dificile care persist\. Nu sunt de acord cu acest lucru. ~nc\ ne este fric\ s\ promov\m Romånia, `nc\ ne este fric\ s\ spunem c\ avem [i probleme. Cred c\ este cea mai mare gre[eal\ pe care o facem constant. Sunt multe, multe ]\ri mai s\race decåt Romånia, iar acele ]\ri recunosc acest lucru, dar ofer\ tot ce au mai bun ca produs turistic [i este acceptat de orice turist, fie el occidental sau nord american. Noi nu reu[im s\ fim normali [i s\ ar\t\m c\ avem o ]ar\ normal\. Din moment ce suntem atåt de mul]i romåni c\rora le place aceast\ ]ar\, cum putem s\ credem c\ cei care

vor veni s\ ne viziteze nu vor g\si decåt lucruri de comentat. Nu! Spun `n cuno[tin]\ de cauz\. La ora actual\, `n Romånia, g\se[ti toate lucrurile bune pe care le g\se[ti [i `n alte ]ari. Ne este fric\ s\ promov\m Romania a[a cum este! Scepticilor le-a[ recomanda s\ observe faptul c\ `n Romania vin din ce `n ce mai mul]i turi[ti str\ini! {i nu sunt organiza]i. Vin pe cont propriu [i descoper\ Romånia a[a cum e ea, descoper\ cåt de multe lucruri se pot face `n Romånia. A doua gre[eal\ const\ `n faptul c\ nu am reu[it s\ pozi]ion\m corect Romånia, ca produs turistic. Produsul Romånia este `nc\ foarte scump comparativ cu ce se `ntåmpl\ `n alte ]\ri de acela[i calibru. Probabil c\ o ajustare `n zona tarifelor practicate ar fi de dorit. ~n ceea ce prive[te preten]iile turi[tilor romåni care doresc s\ c\l\toreasc\ peste hotare, comparativ cu turi[tii din alte ]\ri, exista, din nou, diferen]e. Operatorii din turism `ncearc\ s\ ne `mplineasc\ visele. Dac\ tot avem vise, nu `n]eleg de ce ele trebuie s\ se transforme `n co[maruri. Pisic\ sau Exist\ o mod\ `n Romånia cåine? conform c\reia, dac\ veciHam! nul meu a fost `ntr-o destina]ie exclusivist\, trebuie Blond\ sau s\ merg [i eu. Este o mare brunet\? gre[eal\. Peste 80% din Brunet\! turi[tii str\ini merg `n vaNici n-am can]e pentru c\ vor s\ desmai a[teptat copere destina]ii noi, pens\ termini tru c\ vor s\-[i testeze `ntrebarea (råde). abilit\]ile sportive `n nu

[tiu ce competi]ii [i pentru a gusta din preparatele specifice zonelor vizitate. Noi avem un comportament mimetic. Dac\ vecinul nostru a fost `ntr-o destina]ie exotic\, ne sim]im obliga]i s\ facem [i noi acela[i lucru. Gre[it! Ca s\ nu mai spun c\ e posibil ca destina]ia respectiv\ s\ excead\ bugetul pe care ni-l putem permite. La tineri observ o alt\ abordare. Bravo lor! Din ce `n ce mai mult, turi[tii tineri `[i aleg vacan]ele responsabil, `n func]ie de afinit\]i, buget [i tr\iri. Prin anii ‘90 ne bucuram dac\ g\seam o camer\ de hotel pu]in mai curat\. Ne bucuram c\ reu[eam s\ g\sim acel grad de confort. Toate aceste lucruri sunt acum normale [i `ncerc\m s\ g\sim „tr\iri”. Dar dac\ tr\irile nu sunt ale tale, `ncep problemele. Suntem `nc\ prizonierii zicalei „sunt prea s\rac ca s\-mi cump\r lucruri ieftine” [i atunci ne supraevalu\m preten]iile [i de aici apar multe probleme. ~n rest [i noi romånii prefer\m, ca toat\ lumea, destina]iile de var\, iarna mergem la schi, deci nu ne deosebim prea mult de turi[tii str\ini. Doar la nivel de decizie. Nu e important s\ ne facem poze `n nu [tiu ce destina]ie, pe care s\ le postam mai apoi pe facebook, ca s\ demonstr\m c\ am fost `n destina]ia respectiv\. Nume[te-mi, te rog, o destina]ie din Romånia de care te sim]i legat! M\ simt legat de Bucovina. F\r\ a avea pe nimeni din familie din Bucovina, f\r\ a avea vreo prieten\ din tinere]e de acolo. Este un „col] de rai”. Nu este singurul, dar este un loc preferat de mine, atåt vara cåt [i iarna. Bucovina este o combina]ie interesant\ de cultur\, oameni, tradi]ii, gastronomie, servicii... Este acolo un echilibru pe care `l iubesc foarte mult. Nu vreau s\ compar Bucovina cu alte zone din Romånia, poate la fel de frumoase, dar care nu au acela[i renume, dar r\spunsul este simplu, Bucovina. Cåt [i cum a influen]at Grupul Eurolines via]a ta privat\? ~]i mai r\måne timp [i pentru via]a personal\? Bun\ `ntrebare! Am s\ r\spund foarte cinstit! Norocul meu, sau norocul Eurolines, sau norocul amåndurora, este c\ am mai avut o experien]\ de acest gen. Sunt la a doua c\s\torie. Prima c\s\torie a e[uat tocmai din

BeTUI Nr. 17(32), noiembrie 2015

cauz\ c\ firma respectiv\ a intrat prea mult `n via]a mea privat\. A reu[it s\ m\ acapareze [i a reu[it s\ strice ceva ce se anun]a a fi „normalitatea”. Probabil, cu aceast\ experien]\ `n subcon[tientul meu, am reu[it s\ stopez eventualele tendin]e pe care le-ar fi putut avea „Grupul” `n via]a mea privat\. Nu spun c\ a existat aceast\ inten]ie, dar probabil c\ eu am reu[it s\ p\strez acest echilibru. M\ cunosc foarte bine, `n momentul `n care acest echilibru `mi este distrus, nu mai pot face performan]\, nu mai pot s\ ma concentrez asupra echipei [i s\ livrez rezultate. Echilibrul pe care l-am gasit `n familia Eurolines `mi permite o convie]uire decent\. E[ti un tip modern prin felul `n care te compor]i [i te `mbraci. Am aflat c\ `]i place s\ alergi la concursuri. Ce altceva `]i mai place s\ faci? Indiscutabil, `mi place s\ c\l\toresc. ~]i spun o poveste foarte scurt\, eu, de fapt, sunt inginer (råde). Inginer mecanic. Doar a[a, cu diploma. Pasiunea mea pentru turism a ap\rut la vårsta de 10 ani. P\rin]ii mei aveau mul]i prieteni „de canast\”. Printre ei erau unii care lucrau `n comer] exterior [i reu[eau s\ c\l\totreasc\ pe vremea cånd altora le era interzis acest lucru. Totul a pornit de la un pachet de ]ig\ri de la care am ini]iat o adev\rat\

Vin sau bere? A[ zice, bere. Dar, de 4 ani, nu mai e nici vin [i nici bere! Am f\cut rocada `ntre mi[care [i vin sau bere [i am reu[it s\ m\ pun pe o traiectorie care mie `mi place foarte mult.

colec]ie, desigur, ]ig\ri din str\in\tate, moment `n care dorin]a de a cunoa[te acele ]\ri `n care se fabricau respectivele pachete, a prins contur. Apoi, la vårsta de 14 ani, vårst\ la care [tiam deja patru limbi str\ine, am cochetat cu ideea de a face „ghid\rie”. M\ vei `ntreba, poate, atunci de ce inginerie? Pentru c\ `n perioada comunist\ era important s\ urmezi „o facultate serioas\” care s\ `]i asigure un loc de munc\ stabil. Nu mi-a pl\cut ingineria, chiar dac\, dup\ cuno[tin]ele acumulate, acum trec mai u[or peste multe „task-uri”. Mi-am urmat imboldul [i am cochetat `nc\ de atunci cu turismul [i uite c\ acum am reu[it s\ fac ce `mi place. Apoi, alergatul, a[a cum bine ai spus, este una din pasiunile mele [i tot „acumulez” kilometri. Nu mai am vårsta la care s\ alerg un maraton `ntreg dar, oricum, semimaratonul l-am alergat deja [i mai am cåteva target-uri pe care vreau s\ mi le `ndeplinesc. Ca s\ nu par un tip l\ud\ros, n-am s\ spun c\ `mi place s\ citesc. A[a c\ r\månem la cele dou\ pasiuni declarate, la turism [i alergare!

Dac\ ar fi s\ pleci din Romånia, unde te-ai duce pentru tot restul vie]ii?! Asta este o `ntrebare foarte bun\! Pot s\ r\spund simplu, f\r\ a evita r\spunsul, mai ales c\ am cochetat de dou\ ori cu aceast\ idee. Mi-ar pl\cea s\ plec undeva unde este var\ tot timpul. ~n Spania sau Portugalia. Mic CV. Familie? Sunt la a doua c\s\torie. Din p\cate nu am reu[it s\ avem copii, chiar dac\ am trecut prin toate fazele prin care trece o familie care `[i dore[te copii, dar natura este mai presus de dorin]ele noastre. Studii? Politehnica, dup\ care am mai f\cut `nc\ dou\ [coli de turism, una `n Grecia [i una `n Austria, care au durat cåteva luni de zile [i care au mai „atenuat” din preg\tirea mea de inginer ma[ini unelte. Un b\rbat poate fi caracterizat dup\ felul `n care conduce... ma[ina. Ma[ina preferat\? Da, nu este ma[ina pe care o conduc, pentru c\ nu mi-o permit. Dintr-o sut\ de motive, ma[ina mea preferat\ este Maserati.

Marcel {tef JustVISION

DE TÅ CR RG |C UR IU I N

FOCUS CORPORATE / DESTINA}II RECOMANDATE

Tr\i]i din plin cea mai frumoas\ perioad\ din an [i merge]i la un târg de Cr\ciun!

TÂRGURI DE CR|CIUN 48

Este timpul colindelor, al ghirlandelor colorate, al vinului fiert cu scor]i[oar\ [i al pr\jiturilor cu mar]ipan sau cu nuci [i alune. Este cea mai frumoas\ perioad\ din an, în care ne l\s\m cu to]ii în voia unui soi de magie care ne duce, m\car pentru pu]in timp, înapoi pe t\râmul dulce al copil\riei.

Târgurile de Cr\ciun au ap\rut în ora[e din Alsacia (regiune din estul Fran]ei) [i din Germania acum aproape 600 de ani [i în ultimii zece ani au devenit adev\rate evenimente de neratat în sezonul rece. V\ propun o mic\ „excursie” în câteva dintre cele mai frumoase [i mai vechi târguri de Cr\ciun din Europa. Lista este destul de lung\ încât v\ va fi dificil s\ v\ hot\râ]i ce târg anume s\ vizita]i în acest an.

din anul 1434, de când este atestat\ documentar. În cele 250 de c\su]e de lemn ale târgului din Dresda se vând doar produse tradi]ionale, de la juc\rii din lemn [i ]es\turi, pân\ la globuri [i dulciuri. Aici ve]i g\si, cu siguran]\, un cadou special de Cr\ciun pentru cei dragi!

Striezelmarkt din Dresda, una dintre cele mai vechi pie]e din Europa

Hamburg se mândre[te cu nu mai pu]in de 15 pie]e de Cr\ciun, mai mari [i mai mici, dar cea mai atr\g\toare este cea din fa]a prim\riei, mai ales c\ tarabele de aici vând dulciuri [i produse ale me[te[ugarilor (obiecte din piele, argint, ornamente pentru brad). Copiii sunt încânta]i de Spielzeug-

În Germania s-au organizat primele pie]e de Cr\ciun din lume, iar Striezelmarkt din Dresda respect\ tradi]ia Adventului cel pu]in

În Hamburg mergi la Spielzeuggasse

gasse, „Strada juc\riilor “, iar cei romantici pot merge la pia]a dedicat\ lor – Jungfernstieg.

München se distreaz\ Pia]a de Cr\ciun din München dateaz\ din 1642, când s-a organizat pentru prima dat\, în apropiere de Frauenkirche (Catedrala Doamnei Noastre) [i în pia]a principal\ a ora[ului, Marienplatz. În München sunt 20 de pie]e de Cr\ciun, fiind amenajate sute de tarabe cu turt\ dulce, vin fiert-gluhwein, migdale [i nuci caramelizate, cârna]i [i chiftele bavareze. Dar dac\ î]i dore[ti juc\rii din lemn [i mai ales scene cu „Na[terea Mântuitorului”, atunci trebuie s\ ajungi la c\su]ele Kripperlmarkt, de pe Neuhauser Strasse.

BeTUI Nr. 17(32), noiembrie 2015

La Nürnberg g\se[ti cel mai mare târg de Cr\ciun din Germania Organizat pentru prima dat\ în 1624, Târgul de Cr\ciun de la Nürnberg este unul dintre cele mai vechi [i mai apreciate din Germania. ~n perioada târgului, peste dou\ milioane de persoane viziteaz\ Nürnberg, atrase aici de produsele celor 180 de c\su]e. M\rfurile vândute sunt unele dintre cele mai apetisante [i mai interesante, pornind de la turta dulce condimentat\, la produsele de patiserie locale sau îngera[ii pentru pomul de iarn\ [i pân\ la nelipsitele juc\rii de lemn. Atmosfera de-a dreptul feeric\ a târgului din Nürnberg îl fac foarte iubit printre germani, mai ales c\ festivit\]ile urmeaz\ acela[i ritual de sute de ani. Astfel, Târgul de Cr\ciun din Nürnberg este declarat deschis dup\ ce Christkind, Îngerul Cr\ciunului, [i-a rostit, de la balconul Bisericii Doamnei Noastre, povestea [i a îndemnat lumea la voie bun\. Manifest\ri precum Parada Felinarelor, la care particip\ sute de copii, expozi]iile tematice precum cea de la Prim\ria Veche, unde sunt expuse piese din colec]ia Muzeului de Juc\rii din Nürnberg, sunt doar câteva din activit\]ile care asigur\ succesul [i longevitatea acestui târg de Cr\ciun. Dac\ a]i ajuns aici, nu uita]i c\ unele dintre cele mai apreciate suveniruri tradi]ionale ale Târgului sunt „Omule]ii de prune”Zwetschgenmännle, figurine de diferite dimensiuni fabricate din… prune. {i poate c\ Rauschgoldengel – îngerul auriu care simbolizeaz\ spiritul târgului de Cr\ciun, cel mai vândut suvenir de la Nürnberg –, `]i va face cu ochiul. Cu siguran]\ `]i vei dori s\ cumperi [i tu unul!

La Stuttgart se premiaz\ cea mai frumoas\ c\su]\ O pia]\ pu]in mai tineric\ este Stuttgarter Weihnachtsmarkt care se organizeaz\ în centrul vechi al Stuttgart-ului, începând din anul

Mai este pu]in [i ora[ele mari [i mici ale Europei se vor îmbr\ca în straie de s\rb\toare, verdele va deveni iar culoare la mod\, iar ro[ul i se va asorta perfect, c\ci vine vremea Târgurilor de Cr\ciun!

49 1692. De la Schlossplatz la Marktplatz te a[teapt\ aproximativ 300 tarabe pline cu tenta]ii de tot felul, de la dulciuri de sezon, la juc\rii [i pân\ la produse tradi]ionale din Mun]ii P\durea Neagr\. Tarabele sunt foarte frumos împodobite, c\ci toate aspir\ la titlul de „Cea mai frumoas\ c\su]\”. Se aud colindele tradi]ionale [i concertele gratuite – ce au loc în curtea Palatului Vechi [i pe treptele Prim\riei –, miroase a brad, a vin fiert [i a turt\ dulce!

Praga: „Vanocni trhy” au loc în punctele cheie ale ora[ului “Vanocni trhy” – târgurile de Cr\ciun din Praga – sunt [i ele foarte apreciate. Magia Cr\ciunului îi înv\luie pe localnicii [i pe turi[tii veni]i aici special pentru a se l\sa cuprin[i de spiritul s\rb\torilor. ~n fecare an la Praga se organizeaz\ câteva pie]e de Cr\ciun.

DE TÅ CR RG |C UR IU I N

FOCUS CORPORATE / DESTINA}II RECOMANDATE

Cele mai mari [i mai impresionante se organizeaz\ în dou\ dintre obiective turistice ale capitalei Cehiei – în Pia]a Ora[ului Vechi [i în Pia]a Wenceslas. Oricum, în centrul istoric al Prag\i sau pe str\du]e pitore[ti, peste tot, sunt scene ale Na[terii Domnului. Bisericile g\zduiesc concerte de colinde [i de org\, se vând produse de bun\ calitate – din lemn, din piele sau din renumitul cristal de Bohemia – se cump\r\ [i se fac daruri pentru cei de acas\.

Nu rata]i un pahar de „mied” fierbinte sau unul dintre sortimentele de cârna]i cehe[ti. Este meniul praghez perfect pe care `l pute]i servi `ntr-o astfel de s\rb\toare.

Cracovia are una dintre cele mai frumoase pie]e de Cr\ciun din Europa! Frumosul ora[ polonez Cracovia, al c\rui centru istoric a fost înscris înc\ din anul 1978 pe lista patrimoniului cultural UNESCO, este

gazda uneia dintre cele mai frumoase [i vechi pie]e de Cr\ciun din Europa. Târgul de Cr\ciun din Cracovia are loc în pia]a mare a ora[ului, Rynek Glowny. Aici ve]i g\si câteva obiective turistice importante – Sukiennice [i Biserica Sfânta Maria. Colindele vechi, mirosul de brad, spectacolele [i produsele tradi]ionale – grzaniec galicyjski (vin fiert), oscypek, (o varietate de brânz\) – fac din acest târg de Cr\ciun unul dintre cele mai apeciate din Europa.

Christkindlmarkt din Viena a devenit un brand Christkindlmarkt din Viena s-a impus în ultimii ani drept unul dintre cele mai importante evenimente de gen din Europa. Organizat ini]ial în 1294 cu ocazia Sfântului Niculae ([i nu a Cr\ciunului), Christkindlmarkt a devenit în ultimii ani un adev\rat brand. Viena, g\zduie[te mai multe pie]e de Cr\ciun. De fapt, toate cartierele [i pie]ele mai mari g\zduiesc câte un tårg de Cr\ciun. Rathausplatz, târgul din Pia]a Prim\riei, este probabil cel mai frumos. Aici se g\sesc peste 150 de standuri de unde pute]i s\ alege]i pentru cei dragi cel mai frumos cadou. Atmosfera de vacan]\, de s\rb\toare, este întregit\ de pomii din parcul ce înconjoar\ Prim\ria, care, `mpodobi]i cu ghirlande de becule]e, str\lucesc. O atmosfer\ romantic\ ve]i g\si [i în fa]a Palatului Schönbrunn. Pia]a este un punct de atrac]ie pentru cei care doresc s\-[i

BeTUI Nr. 17(32), noiembrie 2015

TÂRGURILE DE CR|CIUN

achizi]ioneze obiecte me[te[ug\re[ti tradi]ionale [i decora]iuni realizate manual. Aici v\ pute]i bucura de concertele de Cr\ciun [i de programele speciale organizate pentru copii. Un impresionant decor baroc îl ofer\ [i Satul de Cr\ciun de la Palatul Belvedere. Amatorii de distrac]ie trebuie s\ viziteze Riesenradplatz (Pia]a Ro]ii Mari). Aici au loc concerte live [i diferite programe distractive pentru cei mici. În Satul de Cr\ciun din Maria-TheresienPlatz, amplasat între Muzeul de Istoria Artei [i Muzeul de {tiin]ele Naturii, sunt 70 de standuri cu obiecte tradi]ionale de artizanat [i idei originale pentru daruri. Pe 27 decembrie, Satul de Cr\ciun din Maria-Theresien-Platz se transform\ în Satul de Revelion [i distrac]ia continu\. Dac\ v\ plac tradi]iile, atunci nu ocoli]i Târgul tradi]ional de Cr\ciun de pe Freyung, care se organizeaz\ aici înc\ din 1772. Aici pute]i umple tolba Mo[ului cu produse ale

me[te[ugarilor sticlari, lemnari [i olari. De re]inut c\ în fiecare dup\-amiaz\, pe perioada târgului, pia]a r\sun\ de muzica tradi]ional\ de Advent.

Parisul devine [i mai str\lucitor „Ora[ul Luminilor” devine [i mai str\lucitor de Cr\ciun, iar cosmopitul Champs Elysées, care devine „Satul de Cr\ciun”- „Village de Noël, nu se dezminte nici cu aceast\ ocazie. Mai sunt [i alte pie]e de Cr\ciun în Paris, precum cele din arondismentul 6, la Saint Germain des Prés [i Place du Trocadero, de la Notre-Dame, Montmartre [i Pia]a SaintSulpice.

Christkindlesmarik, cel mai mare târg din Fran]a Christkindlesmarik din Strasbourg este cel mai vechi [i mai mare târg de Cr\ciun din

Fran]a, recent fiind numit [i cel mai frumos din Europa. La Christkindelsmarik sunt de fapt 12 pie]e într-una, „p\zite” de bradul imens din Place Kleber. Atmosfera Christkindlesmarik este animat\ de stele, îngeri [i fulgi de z\pad\ care atârn\ de ghirlandele luminoase, iar pe str\zile pietruite sunt nu mai pu]in de 300 de c\su]e, de unde, numai dac\ nu vrei, nu-]i vei cump\ra nimic. Dac\ a]i ajuns aici, nu rata]i covrigii tradi]ionali sau turta dulce fran]uzeasc\, pain „d’epices” [i „bredele”, biscui]ii speciali cu diferite forme [i arome, precum de alune, portocale, scor]i[oar\, nuci sau de praline. Lua]i-le acas\, atârna]i-le în brad [i, atunci când va veni vremea, mânca]i-le!

Londra devine o poveste minunat\ de iarn\ Nici din Londra nu puteau lipsi târgurile de Cr\ciun [i expozi]iile tematice, punctele cele mai fierbin]i din aceast\ perioad\ fiind

DE TÅ CR RG |C UR IU I N

FOCUS CORPORATE / DESTINA}II RECOMANDATE

52 Trafalgar Square, unde se înal]\ un brad gigantic, Oxford Street, unde lumini]ele de Cr\ciun se întrec în str\lucire cu vitrinele magazinelor [i Hyde Park, care se transform\ în t\râmul de poveste numit Winter Wonderland. Aici pute]i s\ v\ bucura]i de imaginile unice, din Roata Uria[\, asupra Londrei în straie de s\rb\toare, pute]i s\ merge]i la patinoar sau s\ admira]i sculpturile de ghea]\ expuse la Magical Ice Kingdom. Târgul de Cr\ciun din Hyde Park este uria[, se organizeaz\ diferite spectacole [i întâlniri speciale cu Mo[ Cr\ciun pentru cei mici, plus c\ mai sunt [i reprezenta]iile a dou\ circuri celebre. Oricum, mai sunt [i alte târguri de Cr\ciun în Londra, precum cel din Chelsea Physic, din Kensington Town Hall sau din Southbank Centre.

Spiridu[i [i reni la Tallinn Z\pada nu lipse[te din Tallinna Jõuluturg. În Pia]a mare din Tallinn, lâng\ prim\rie, se adun\ toat\ suflarea capitalei Estoniei de la primul minut al Tallinna Jõuluturg, pia]a de

Cr\ciun. Lor li se adaug\ [i nenum\ra]i turi[ti atra[i de acest târg în care z\pada nu lipse[te niciodat\, ca de altfel [i voia bun\ [i evenimentele special concepute pentru copii. Aici v\ pute]i întâlni cu spiridu[ii [i cu renii lui Mo[ Cr\ciun [i pute]i cump\ra ni[te cadouri originale. Între reprizele de shopping, degusta]i din produsele tradi]ionale precum budinca de sânge negru, varza acr\ [i pâinea cu ghimbir.

„Buon Natale!” în Bologna! Uita]i pu]in de "Merry Christmas!" C\ci "Buon Natale!" este urarea auzit\ în acest vechi [i pitoresc ora[ italian numit Bologna. Cel mai mare târg din Bologna este Fiera Di Natale, care se organizeaz\, la „picioarele” catedralei San Pietro, construit\ în secolul al XII-lea. Pute]i cump\ra diferite cadouri precum decora]iunile din sticl\ [i scene ale nativit\]ii, dar poate c\ un dar comestibil ar fi mai apreciat de destinatari. Bologna este un mic rai pentru gurmanzi [i ispitele pentru pofticio[i sunt peste tot, de

la fructe realizate din mar]ipan, la ciocolat\ neagr\ sau fructele înmuiate în ciocolat\, pân\ la nuga festiv\, din nuci [i miere.

Barcelona s\rb\tore[te Fira De Santa Llúcia Dac\ vre]i s\ merge]i într-un loc mai însorit, pute]i alege Barcelona, unde se organizeaz\, de sute de ani, Fira De Santa Llúcia. Acest târg are loc înc\ din anul 1786, pe Avinguda de la Catedral. {i aici v\ ve]i sim]i înv\luit de spiritul Cr\ciunului, iar asta înseamn\ [i cadouri, pe care le pute]i alege de la cele peste 280 de standuri cu articole artizanale, bijuterii, decora]iuni, dulciuri sau instrumente tradi]ionale pentru a interpreta colinde. Atelierele educative pentru cei mici, muzica [i dansurile catalane anim\ atmosfera de pe str\zile Barcelonei, de unde nu lipsesc nici paradele dedicate s\rb\torii.

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR

P TO

FOCUS CORPORATE / TOP 10 OFERTE RECOMANDATE

TOP1O

OFERTE RECOMANDATE

k ea br ty i C

City break Barcelona – Aparthotel BCN Montjuic 3*

215

k ea br ty i C

Tarif: euro/persoan\/noapte. Perioada: 12.03. - 19.03.2016 Oferta include: Cazare `n camer\ dubl\ standard cu demipensiune, de persoan\, pe noapte.

City break Roma – Hotel Andreotti 3*

185

1 decembrie `n Amsterdam – Hotel Central Park 3*

325

355

hi Sc

Schi `n Austria – Cordial Golf & Wellness Hotel Reith 4*, Kitzbuhel

Tarif: euro/persoan\/noapte. Perioada: 01.12. - 19.12.2015 / 05.03. - 19.03.2016 Oferta include: Cazare `n camer\ dubl\ low cost cu demipensiune, de persoan\, pe noapte.

Revelion `n Romånia – Hotel Lotus Therm 5*, Baile Felix

1919

1 decembrie `n Viena – Hotel Alexander 3*

n lio ve Re

Tarif: lei/persoan\/sejur. Plecare: 28.12.2015 - 04.01.2016 Oferta include: 4 nop]i cazare cu mic dejun, cin\ tradi]ional\, cin\ festiv\ revelion, cin\ carnaval, cin\ „petrecere de r\mas bun”, acces gratuit la Aquaparc Felixarium, Acces gratuit la saun\ umed\, saun\ uscat\, sal\ de fitness [i fåntåna de ghea]\ din Nelumbo Med-Spa.

Tarif: euro/persoan\/sejur. Perioada: 27.11. - 01.12.2015 Oferta include: 4 nop]i cazare `n camer\ dubl\ standard, mic dejun, bilet avion, bagaje, taxe aeroport.

Craciun `n Romånia – Hotel Orizont 4*, Predeal

Tarif: lei/persoan\/sejur. Perioada: 24.12. - 27.12.2015 Oferta include: 3 nop]i de cazare cu mic dejun, cin\ bufet `n noaptea de Ajun, pomana porcului cu cin\ bufet `n data de 25 decembrie, acces Orizont SPA.

Tarif: euro/persoan\/sejur. Perioada: 28.11. - 01.12.2015 Oferta include: 3 nop]i cazare `n camer\ dubl\ standard, mic dejun, bilet avion, bagaje, taxe aeroport.

n iu ac Cr

1099

Tarif: euro/persoan\/sejur. Perioada: 17.03. - 20.03.2016 Oferta include: 3 nop]i cazare `n camer\ dubl\ standard, mic dejun, bilet avion cu plecare din Bucure[ti, taxe de aeroport.

Schi `n Austria – Hotel Tyrol 3*, Seefeld

hi Sc

Tarif: euro/persoan\/sejur. Perioada: 19.02. - 22.02.2016 Oferta include: 3 nop]i cazare `n camer\ dubl\ standard, mic dejun, bilet avion cu plecare din Bucure[ti, taxe de aeroport.

BeTUI Nr. 17(32), noiembrie 2015

10.

n lio ve Re

Revelion `n Havana – Hotel Melia Marina Varadero 5*, Varadero

1299

Tarif: euro/persoan\/sejur. Perioada: 29.12. - 06.01.2016 Oferta include: 8 nop]i cazare `n camer\ dubl\ stnadard, all inclusive, bilet avion, transferuri, taxe de aeroport.

n lio ve e R

Revelion in Punta Cana – Hotel Grand Bahia Principe La Romana 4*, La Romana

1999

Tarif: euro/persoan\/sejur. Plecare: 28.12. - 04.01.2016 Oferta include: 7 nop]i cazare `n junior suite, all inclusive, bilet avion, transferuri, taxe de aeroport.

FOCUS CORPORATE / C|L|TORIA CU AUTOCARELE EUROLINES

C|L|TORIA CU AUTOCARELE

Rezerv\ri online

Servicii la bordul autocarelor:

Pe www.eurolines.ro `]i po]i rezerva biletul de autocar de acas\, de la birou, de la un internet-cafe sau din orice loc `n care ai conexiune de internet. Este foarte u[or [i comod! Alege punctul de plecare, destina]ia [i data când dore[ti s\ c\l\tore[ti. Sistemul `]i afi[eaz\ op]iunile pe care le ai, astfel `ncât s\ po]i alege cursa dorit\ [i data de `ntoarcere. Plata se poate face online prin card Visa sau MasterCard. Datele cardului t\u sunt procesate `ntr-un mediu securizat, f\r\ posibilitatea de a fi fraudate. Vei primi imediat pe e-mail o confirmare a rezerv\rii efectuate, iar ulterior `]i va fi transmis [i biletul. Ca alternativ\, po]i pl\ti `n oricare agen]ie Eurolines cu numerar, card de credit/debit sau ordin de plat\. Biletul `l po]i ridica pe loc sau po]i s\-l prime[ti la `mbarcarea `n autocar.

Este important s\ cuno[ti facilit\]ile oferite: • Limita de bagaje inclus\ `n pre]ul biletului, difer\ `n func]ie de destina]ie. Mai multe detalii pute]i afla de la consultantul Dvs. de turism sau accesånd http://eurolines.ro/cs-photos/Tarife_ excedent_bagaj.pdf. • Serviciul de colet\rie. Po]i trimite colete c\tre rude/prieteni afla]i `n alt\ ]ar\. Pachetele sunt preluate de noi [i expediate cu primul autocar care pleac\ spre destina]ia dorit\. Leg\tura cea mai trainic\ e cu Germania, datorit\ agen]iilor noastre de acolo - re]eaua Intertouring. • ~mbarcatorul. La urcarea `n autocar vei fi `ndrumat de un `mbarcator care te va ghida c\tre locul t\u [i te va ajuta cu plasarea bagajului `n cal\. • Scaunele [i spa]iul necesar unei c\l\torii confortabile. ~n func]ie de tipul autocarului,

po]i regla sp\tarul scaunului. • P\rerea ta conteaz\! G\se[ti la bordul autocarelor o condic\ de reclama]ii [i sugestii `n care ne po]i scrie opiniile tale. Este important s\ [tim ce-]i dore[ti. • Opririle. Pe parcursul c\l\toriei, autocarul va opri de mai multe ori pentru nevoi diverse. Respect\ timpul de escal\ stabilit de [ofer. • Mijloacele de divertisment. Toate autocarele sunt dotate cu mijloace audio [i video pentru a-]i face c\l\toria pl\cut\. {tim c\ ai preferin]e `n ceea ce prive[te muzica sau filmul difuzat, dar vei în]elege c\ trebuie s\ ]inem cont de marea majoritate a c\l\torilor. • Achizi]ii. La bordul autocarelor po]i achizi]iona cartele SIM prepaid pentru urm\torii operatori: Vodafone, Orange [i Cosmote.

Responsabilit\]ile [oferilor no[tri sunt urm\toarele:

a. {oferii Eurolines trebuie s\ fie mereu `ntr-o form\ fizic\ [i mental\ adecvate profesiei practicate. b. Scaunul [oferului trebuie s\ fie pozi]ionat confortabil, cu toate comenzile la `ndemân\. c. Centura de siguran]\ trebuie purtat\ atât de [ofer cât [i de co-pilot [i/sau ghidul `nso]itor. d. {oferul trebuie s\ respecte cerin]ele legale privind orele de conducere [i de odihn\. e. Este interzis consumul de b\uturi alcoolice `nainte

[i `n timpul condusului, precum [i administrarea de medicamente care pot afecta capacitatea de a conduce. f. {oferul trebuie s\ fac\ opriri regulate pentru a cobor` din autocar [i a se dezmor]i. g. La plecarea `n curs\, [oferul trebuie s\ verifice dac\ frânele, pneurile, lichidul de r\cire [i uleiul func]ioneaz\ normal, dac\ oglinzile retrovizoare [i geamurile permit o vizibilitate bun\, trebuie s\ verifice echipa-

mentele speciale (sting\torul de incendiu sau lan]urile de z\pad\ - dac\ este cazul) [i cur\]eniea `n autocar. h. {oferii trebuie s\ se asigure c\: • num\rul de pasageri este cel corect • pasagerii stau adecvat `n scaun [i au asupra lor documentele de c\l\torie necesare • [tiu unde se afl\ echipamentul de urgen]\ [i ie[irile de siguran]\ • bagajele sunt echilibrat dispuse `n cala autocarului, iar cele din interior nu risc\ s\ cad\ [i nu incomodeaz\ trecerea pe culoar.

TY CI

BeTUI Nr. 17(32), noiembrie 2015

FOCUS CORPORATE / CITY BREAK / INNSBRUCK

EA K

INNSBRUCK Innsbruck este o destina]ie complex\, pe care merit\ s\ o vizita]i în orice anotimp, pentru atmosfera sa romantic\, cosmopolit\ [i relaxat\, pentru aerul curat de la poalele Alpilor [i pentru atrac]iile sale variate. Nu conteaz\ dac\ sunte]i iubitor de istorie [i cultur\, dac\ sunte]i vis\tori care prefer\ plimb\rile în doi sau peisajele deosebite sau dac\ sunte]i gurmand, aici ve]i g\si ce dori]i!

VIS DE IARN| ÎN ORA{UL DE LA POALELE ALPILOR TIROLEZI

A[adar, Innsbruck are cu ce s\ v\ încânte, indiferent dac\ afar\ ninge sau soarele încinge atmosfera. Vara, Innsbruck îmbie cu o palet\ larg\ de posibilit\]i de petrecere a timpului liber, pornind de la drume]ii în zone de o frumuse]e deosebit\ precum Parcul Alpin Karwendel, cel mai mare din Austria, la excursii pe traseele pentru ciclism montan [i pân\ la zborul cu parapanta. Sau, de ce nu, la relaxarea în centrele spa&wellness. Sunt peste 115 kilomeri de trasee montane, unele cu grad u[or de dificultate, potrivite familiilor cu copii, dar [i unele mai dificile, pentru cei mai experimenta]i.

Raiul „sporturilor albe” Îns\ anotimpul alb este cel care a f\cut faimos acest or\[el de la poalele Alpilor, c\ci *flickr.com • creativecommons.org/licenses/by/2.0/

Innsbruck a g\zduit Jocurile Olimpice de iarn\ de dou\ ori, în anul 1964 [i în anul 1976. Innsbruck se bucur\ a[adar de o infrastructur\ modern\ pentru practicarea „sporturilor albe”, fiind parte a unui domeniu schiabil imens, cu acces la aproape 300 de kilometri de pârtii. Po]i ajunge, la fiecare din cele nou\ sta]iuni cuprinse în OlympiaWorld, cu un singur skipass. Din Olympia SkiWorld fac parte mai multe regiuni de schi din jurul Innsbruck precum Patscherkofel, Axamer Lizum, Mutterer

Alm, Schlick 2000 [i Ghe]arul {tubai. Zecile de kilometri de pârtii pentru s\niu[, instala]iile pentru bob [i patinoarele completeaz\ oferta petrecere a unei vacan]e de iarn\ de neuitat din zona Innsbruck. Aici sezonul de schi începe în mod normal c\tre finele lunii noiembrie [i dureaz\ pån\ în luna aprilie.

Nu rata]i! Poate cea mai interesant\ experien]\ din capitala Tirolului este aceea de a ajunge direct

Încerca]i [i! Nicio excursie în Tirol nu este complet\ f\r\ un delicios "kiachl", un fel de pl\cint\ umplut\ ori cu varz\ acr\ ori cu gem de afine [i pudrat\ cu zah\r vanilinat. Încerca]i [i tradi-

]ionalele “tiroler speckknödel”, g\lu[te de pâine cu sl\nin\ sau “schlutzkrapfen”, un fel de ravioli din cartofi cu unt. Nici “tiroler marend“, o specialitate de [unc\ uscat\, gen prosciutto, nu

sunt de lep\dat, tirolezii le ador\! La desert, nu rata]i tradi]ionalul [trudel de mere, dar locanicii prefer\ [i un alt tratament dulce, „apfelradln”, „roti" mere în aluat, pres\rate cu scor]i[oar\.

K EA CI TY

CITY BREAK / INNSBRUCK

În timpul r\zboaielor napoleoniene, Tirolul a fost cedat Bavariei, aliata Fran]ei. }\ranul tirolez Andreas Hofer a condus armata Tirolului ob]inând victoria de la Berg Isel împotriva Bavariei [i aliatei sale, Fran]a, f\când din Innsbruck centrul s\u militar [i administrativ. Eroul Andreas Hofer a fost executat în Mantua, iar trupul s\u a fost adus la Innsbruck în 1823 [i înmormântat în biserica Franciscan\. Innsbruck este ast\zi al cincilea ora[ ca m\rime al Austriei, cu o popula]ie de 140.000 locuitori, fiind un important centru cultural [i universitar. Universitatea din Innsbruck Leopold-Franzens-Universität Innsbruck a fost înfiin]at\ în 1669.

{tia]i c\? Innsbruck este situat pe valea Serles (2,718 m). Dup\ ce împ\ratul Maximilian I râului Inn, fiind înconjurat de mun]ii Prima atestare documentar\ dateaz\ [i-a mutat, în 1490, curtea la Nordkette (vârful Hafelekar are din anul 1187, Innsbruck devenind Innsbruck, ora[ul a devenit un 2,334 m), Patscherkofel (2,246 m) [i capitala provinciei Tirol în 1429. centru politic [i cultural European.

56 colec]ii de art\, cu lucr\ri semnate de Ti]ian [i Velázquez [i cu colec]iile de arme. Printre cele 200 de tablouri ale colec]iei Schloss Ambras se remarc\ [i un portret al lui Vlad }epe[. Pute]i ajunge la Castelul Ambras cu City bus-ul, ocazie cu care face]i [i un tur al ora[ului. Alpenzoo (Gr\dina Zoologic\), Gr\dina Botanic\ Patscherkofel, Muzeul Clopotelor [i, special pentru doamne, Swarovski Kristallwelten museum (Lumea de cristal a Swarovski) sunt alte atrac]ii ale Innsbruck.

Obiective istorice de neocolit

din centrul ora[ului Innsbruck într-o excursie alpin\ sau la schi. Funicularul [i apoi telecabina Nordkette te conduc direct din ora[ pân\ la 2.256 de metri altitudine. Excursia începe cu funicularul pân\ la 860 de metri, apoi continua]i cu telecabina pân\ pe vârful Kafelekar, unde v\ a[teapt\ ni[te peisaje panoramice unice asupra mun]ilor [i… deasupra ora[ului. Schloss Ambras, Castelul Ambras, este un alt obiectiv care merit\ vizitat. Castelul Ambras a fost ridicat în secolul al X-lea, îns\ regelui Ferdinand al II-la i se datoreaz\ forma sa actual\, dup\ ce, în 1133, castelul original a fost distrus complet. Schloss Ambras te impresioneaz\ cu apartamentele regale [i cu valoroase sale

Oricât de tentante ar fi pârtiile de schi sau de s\niu[, odat\ ajun[i aici ar fi p\cat s\ rata]i tocmai ora[ul situat pe malul râului Inn, de unde i se trage [i numele, Innsbruck – ”Podul peste Inn”. Vechiul Innsbruck p\streaz\ m\rturiile trecutului s\u imperial, cu palate, cl\diri [i catedrale maiestuoase, iar str\du]ele pietruite, cu case pictate [i felinare vechi deasupra u[ilor, te atrag ca un magnet s\ le descoperi misterele. Mun]ii, cu crestele lor pitore[ti par c\ te urm\resc peste tot în centrul istoric al Innsbruck, îns\ cele mai frumoase fotografii pot fi f\cute probabil de pe Maria-Theresien Strasse. Nu rata]i o plimbare pe aceast\ larg\ arter\ pietonal\, m\rginit\ de cl\diri cochete în stil baroc, plin\ de terase [i de magazine. Ve]i avea ocazia s\ admira]i câteva simboluri ale ora[ului precum Alten Landhaus, Annasäule -Coloana Sfintei Ana, Biserica spitalului, Prim\ria [i Stadtturm, “Turnul ora[ului”, care dateaz\ din 1450.

Ajungi în Stadtturm urcând 148 de trepte, iar sus po]i realiza fotografii deosebite ale Innsbruck-ului [i ale împrejurimilor acestuia. Nu departe, începe „re]eaua” de str\du]e pietonale, cu case vechi care g\zduiesc la parter restaurante, flor\rii, magazine cu articole de decora]iuni [i cu produse tradi]ionale. Chiar dac\ v\ l\sa]i „pierdu]i” pe str\du]ele acestea, ve]i g\si cu siguran]\ [i Goldenes Dach-Casa cu acoperi[ul de aur- simbolul ora[ului Innsbruck. Cl\direa Goldenes Dach a fost construit\ în secolul al XV-lea, iar acoperi[ul s\u a fost decorat cu 2657 pl\ci de cupru aurite, din porunca regelui german [i viitorului împ\rat Maximilian I. Regele Maximilian dorea s\ stea în balcon [i s\ priveasc\ spectacolele, procesiunile [i competi]iile care aveau loc în pia]a din fa]a cl\dirii. Lucr\rile de construc]ie s-au desf\[urat în perioada 1497/14981500. Nu trebuie s\ merge]i prea mult pân\ la Catedrala St. Jacob, un edificiu construit la începutul secolului al XVII-lea în stil baroc, a c\rei fa]ad\ impun\toare domin\ Domplatz. Din catedral\ r\sun\ Jocul clopotelor p\cii, Friedensglockenspiel de Carillon, iar la subsolul l\ca[ului de cult a fost construit\ o biseric\ mai nou\. Nu rata]i nici Palatul Imperial, Hofburg, aflat în apropiere. Hofburg dateaz\ din secolul al XVI-lea [i a g\zduit mul]i dintre monarhii Imperiului habsburg, precum împ\r\teasa Maria Tereza, care de altfel [i-a pus amprenta asupra înf\]i[\rii actuale a palatului.

Carmen Neac[u blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

BeTUI Nr. 17(32), noiembrie 2015

mozaic 60. Pe str\zile unui ora[Foto: baroc Valletta {erban – Mestec\neanu 64. Istoria închis\ între ziduri 58. INTERVIU ~N OGLIND| 72. BikeXpert Racing Team

R\zvan POPOVICI Diana KETLER

International Tour Alexander The Great

60. COUNTRY SIDE / IRLANDA

Vestul s\lbatic al Irlandei 64. TRIP ADVISOR

Goa

68. AVANPREMIER|

SoNoRo THE DREAMERS

INTERVIU ~N OGLIND|:

R\zvan POPOVICI – Diana KETLER (RP)

Sunte]i un ambasador al turismului cultural. Ce înseamn\ SoNoRo pentru dumneavoastr\? RP: SoNoRo este ambasadorul muzical al României. ~n ace[ti zece ani am concertat în cele mai importante s\li din lume, printre care Carnegie Hall din New York, Konzerthaus din Viena sau Wigmore Hall din Londra. Pe de alt\ parte, invitându-i pe unii dintre cei mai c\uta]i muzicieni ai lumii s\ concerteze pentru prima dat\ în România, în cadrul festivalului SoNoRo, a însemnat s\ deschidem o lume necunoscut\ multora dintre ei. Iar mul]i dintre ei s-au întors de mai multe ori pe parcursul anilor. Arta [i, mai ales, muzica sunt cele mai eficiente [i mai de succes c\i diplomatice. E incredibil cum un grup de 30 de muzicieni din 23 de ]\ri pot comunica [i pot cânta perfect împreun\, f\r\ a avea o limb\ comun\ în afar\ de cea a muzicii. SoNoRo este, pentru mine, dovada c\ un vis poate deveni realitate [i, pentru a s\rb\tori aceast\ materializare a visului, titlul acestei edi]ii aniversare este “The Dreamers” (Vis\torii). DK: SoNoRo este pentru mine un exemplu de cum poate înflori o idee aventuroas\, care poate p\rea chiar nerealist\, cu dozajul potrivit de hot\râre, creativitate [i efort sus]inut. E minunat s\ vezi cum oamenii devin din ce în ce mai interesa]i de muzica clasic\ f\r\ ca noi, muzicienii, s\ fim nevoi]i s\ facem vreun compromis de natur\ artistic\. Muzica „c\l\tore[te"! Vede]i o leg\tur\ între muzic\ [i c\l\torii? RP: Fiecare pies\ pe care o cânt este o c\l\torie într-o alt\ lume. Dac\ urm\re[ti indica]iile compozitorilor devii un fel de c\l\uz\ care ghideaz\ audien]a în cele mai interesante

locuri. S\ descoperi locuri noi e similar cu a descoperi muzic\ nou\. Trebuie s\ fim curio[i, deschi[i [i s\ nu ne fie team\ de necunoscut. DK: Sigur c\ exist\ o leg\tur\ – cântatul la pian ne poate purta oriunde, de la Leipzig-ul

(DK)

din nou în locurile unde ai fost apreciat. Apoi a[tep]i cu ner\bdare s\ revezi tot felul de locuri uimitoare: mici localuri „izakaya” în Tokyo, magazinul OiOi sau Hemingway Bar în Kobe, Café dei Constanti din Piazza San Francesco în

Foto: {erban Mestec\neanu R\zvan Popovici este violist, director [i fondator al Festivalului Interna]ional de Muzic\ de Camer\ SoNoRo, director [i fondator al festivalului Chiemgauer Musikfrühling din Germania [i ini]iatorul seriei de concerte estivale SoNoRo Conac.

lui Bach, la New York-ul lui Gershwin. Lumile imaginate sunt câteodat\ mai frumoase decât realitatea – mai pu]ine ma[ini, mai mul]i nori. Ave]i o destina]ie preferat\? Dac\ da, de ce? RP: Destina]ia mea favorit\ e întotdeauna locul în care m\ întorc cu pl\cere. Dac\ e[ti un muzician de succes, e[ti cel mai probabil invitat

Arezzo, Café Poliziano sau Maledetti Toscani Manufacture în Montepulciano, Carnegie Deli în New York, Monsieur Vong sau Café Grosz în Berlin, Muzeul Gustave Moreau în Paris, Café Sperl sau Loos Bar în Viena, Lembachhaus în München sau Boema în Cluj. DK: Destina]ia mea preferat\ este Japonia. Oamenii prieteno[i, frumuse]ea peisajului,

BeTUI Nr. 17(32), noiembrie 2015

MOZAIC / INTERVIU ~N OGLIND|

Foto: {erban Mestec\neanu

arta gastronomic\, moda [i cultura tradi]ional\ m\ încânt\ de fiecare dat\ când c\l\toresc acolo - [i am fost deja de peste 30 de ori. Ca muzician nu trebuie s\ î]i faci griji pentru nimic în afar\ de calitatea actului artistic,

dit\ de vestimenta]ie pentru concerte (de cele mai multe ori sunt plecat în turnee de câte dou\ s\pt\mâni, a[a c\ sacourile [i câteva costume sunt indispensabile), dar [i haine confortabile, de purtat în restul timpului.

Diana Ketler este, al\turi de R\zvan Popovici, director artistic al Festivalului Interna]ional de Muzic\ de Camer\ SoNoRo, director artistic al festivalului Chiemgauer Musikfrühling din Germania, pianist\ [i profesoar\ de pian la Royal Academy of Music din Londra.

profesionalismul fiec\rui japonez care lucreaz\ ca s\ fac\ acel concert sau festival posibil, de la administratorul s\lii pân\ la acordorul de pian, este absolut remarcabil. Cum arat\ bagajul unui artist? Tips & Tricks – ce sfaturi de c\l\torie le da]i turi[tilor? RP: Arat\ ca o colec]ie foarte bine gân-

Elegan]a e foarte important\, pentru c\ dup\ concerte sunt recep]ii sau dineuri. La fel [i detaliile: o colec]ie mic\, dar divers\, de e[arfe [i batiste de buzunar pentru costume, cel pu]in dou\ parfumuri, cât de multe perechi de pantofi este posibil (încât s\ nu dep\[esc limita de 23 de kilograme setat\ de cele mai multe linii aeriene pentru bagaj).

{i s\ nu uit\m de toate partiturile muzicale! De asemenea, împachetez de fiecare dat\ echipamentul de înot, o pern\ mic\ (miam distrus de atâtea ori odihna cu dureri de spate [i de gât pân\ am decis s\-mi aduc propria mea pern\), cel pu]in dou\ c\r]i (un roman bun [i ceva care s\ m\ pun\ pe gânduri, în cel mai bun sens), ochelari de soare. DK: Pentru mine, ]inutele de concert semnate de Issey Miyake sunt o man\ cereasc\ – nu se [ifoneaz\ [i sunt u[oare ca un fulg. Ceva casual, foarte confortabil, pentru repeti]ii, prea multe c\r]i (înc\ n-am cedat în fa]a variantelor digitale), prea multe parfumuri preferate. Sunt norocoas\ c\ p\rin]ii mei m-au încurajat s\ cânt la pian, nu la violoncel. Colegii mei petrec mult mai mult timp pentru check-in! Dac\ ar fi s\ dedica]i o oper\ muzical\ ]\rii dumneavoastr\ natale, care ar fi aceasta? RP: Cred c\ „Rapsodia Român\ Nr. 1” a lui George Enescu ar putea fi o dedica]ie potrivit\ pentru c\ ilustreaz\ foarte bine anumite aspecte ale spiritului românesc: generos, flamboaiant, destul de „eclectic”, plin de energie [i, pe alocuri, chiar nostalgic. DK: M-am n\scut în Letonia, unde cel mai popular gen de muzic\ este muzica coral\. Totu[i, dac\ ar fi s\ aleg o pies\, a[ alege opera „The Flying Dutchman” (Olandezul Zbur\tor) de Wagner, conceput\ de marele compozitor în timpul unei furtuni pe mare, în timp ce fugea de creditorii s\i din Riga, unde a lucrat ca director al orchestrei Operei. Ar fi trebuit, de fapt, s\ fie numit\ “The Fleeing German” (Germanul care [i-a luat t\lp\[i]a)!

Oana Dobre

MOZAIC / COUNTRY SIDE / IRLANDA

„... acolo unde-]i este inima!”

VESTUL S|LBATIC AL IRLANDEI I se zice Insula de Smarald, dintr-un motiv evident- acel verde ireal specific, îns\, cu toate acestea, nu este cea mai popular\ alegere de vacan]\ a românilor, iar pierderea este a compatrio]ilor mei. În cele cinci zile de poveste petrecute pe coasta de vest a insulei, eu [i grupul meu de prieteni români am fost ni[te prezen]e exotice, c\ci turi[tii tradi]ionali ai Irlandei sunt din America, Australia, Canada sau Noua Zeeland\, majoritatea veni]i în c\utarea r\d\cinilor, dup\ ce bunicii sau str\bunicii lor au traversat Atlanticul în c\utarea unei vie]i mai bune. Marea Foamete din 1845 este rememorat\ [i acum de localnici prin monumentele amplasate la tot pasul, dar

aceasta este doar o etap\ dureroas\ în trecutul ]\rii care, între timp, a redevenit str\lucitoare precum trifoiul ce-i împodobe[te frumoasele coline. {i într-adev\r, peisajul rural, cu paji[ti verzi pe care pasc v\cu]e [i oi]e fericite [i [osele înguste construite pe coasta Atlanticului, este cel cu care am hot\rât s\-mi bucur privirea, în detrimentul aglomeratei capitale Dublin, stabilindu-mi tab\ra în tân\rul [i boemul ora[ universitar Galway, poreclit Ora[ul Triburilor (familiile care î[i împ\r]eau domina]ia asupra acestor teritorii), principala a[ezare din vestul insulei. Un punct de plecare cât se poate de potrivit pentru incursiunile în împrejurimile pline de poveste din aceast\ zon\ a ]\rii, fief-ul

ultimelor sate în care popula]ia vorbe[te doar limba galic\ sau irlandez\. De fapt, aceast\ limb\ imposibil de reprodus este înc\ cea oficial\ în Irlanda, al\turi de engleza cu acel accent specific, a[a c\ nu trebuie s\ v\ mire inscrip]iile de tot felul dublate în galic\.

Petrece în Galway [i admir\ oceanul în Salthill! Înainte de toate, trebuie s\ vorbim despre localnici. S\ritori, prieteno[i, simpatici, arti[ti [i, mai ales, glume]i. Vorbim de un sim] al umorului care unora le-ar putea da dureri de cap, a[a cum ni s-a întâmplat nou\ când, ajun[i dup\ o

BeTUI Nr. 17(32), noiembrie 2015

Foto: Oana Iana

Este un vechi proverb irlandez, al c\rui adev\r l-am tr\it pe propria piele, atunci când am decis s\-mi petrec începutul toamnei în acest col] de lume plin de mituri, frumuse]e s\lbatic\, muzic\ [i mo[teniri dureroase ale trecutului.

Foto: Oana Iana, arhiv\ personal\

„Pa[ii te vor purta acolo unde-]i este inima!”

c\l\torie obositoare la Bed&Breakfast-ul rezervat de acas\, aveam s\ afl\m c\ nu mai sunt camere. Pauz\, [oc, a[teptare. Era felul de a glumi al gazdei noastre, Larry, un b\trânel simpatic care se ocupa singur de între]inerea pensiunii sale, [i, de altfel, al multor al]i irlandezi. V\ recomand\m cu c\ldur\ cazarea în suburbia Salthill, aproape de plaj\ [i de promenada interminabil\ de-a lungul oceanului, una dintre cele mai lini[tite [i cochete zone din Galway. Dac\ vre]i s\ interac]iona]i cu localnicii [i cu stilul de via]\ irlandez, trebuie s\ ajunge]i, îns\, în inima ora[ului, acolo unde, în fiecare sear\, un furnicar de turi[ti [i de irlandezi se amestec\ armonios în numeroasele puburi, care v\ îmbie

cu aceea[i ofert\: muzic\ tradi]ional\ live, platouri de fish&chips [i, evident, vedeta locului, berea Guiness. Artera pe care se întâmpl\ totul se nume[te Cartierul Latin, acolo arti[tii de

strad\ î[i împart zonele de demonstra]ie artistic\, spre încântarea trec\torilor, dar inima ora[ului pulseaz\ pân\ în Pia]a Eyre sau pe cheiurile râului Corrib.

MOZAIC / COUNTRY SIDE / IRLANDA

Foto: Oana Iana, arhiv\ personal\

62 Connemara, ]inutul oilor [i al cailor albi Vei vedea c\, odat\ ajuns în Galway, al patrulea ora[ ca m\rime al Insulei de Smarald, toat\ lumea te va sf\tui s\ vizitezi trei lucruri: Connemara, The Cliffs of Moher [i Insulele Aran. Vom începe cu primul, despre care, în ne[tiin]a mea, am crezut ini]ial c\ este un ora[. Gre[it. Este vorba despre o a[ezare de-o s\lb\ticie încânt\toare, întins\ în vestul comitatului Galway, celebr\ pentru peisajele solitare, în care lacurile, iarba [i trifoiul de un verde crud se amestec\ cu întinderi neobi[nuite de piatr\ natural\, devenit\, azi, vestigiu na]ional. Ei bine, acesta este primul lucru care te va [oca în peisajul rural al Irlandei, roca calcaroas\ care se afl\ la tot pasul [i din care localnicii au tot ridicat, de-a lungul timpului, garduri [i ziduri care le împrejmuiesc p\mânturile [i casele. Unii spun c\ este vorba despre ultima zon\ din Irlanda în care se vorbe[te doar galeza, iar turi[tii pot testa adev\rul acestor spuse oprindu-se în cochetele sate de pe coast\ [i încercând s\ poarte un dialog cu localnicii. Pentru a v\ bucura în voie de frumuse]ea pe care o are de oferit acest ]inut, închiria]i o ma[in\, ave]i grij\ s\ conduce]i pe partea stâng\ a [oselei, c\ci aici se aplic\ aceea[i regul\ ca în Marea Britanie, [i cerceta]i paji[tile cu aten]ie. Sunt mari [anse s\ întâlni]i superbii cai albi de Connemara, care zburd\ liberi prin s\lb\ticia ]inutului. Cât despre faimoasele oi irlandeze, ei bine, pe ele nu trebuie s\ le c\uta]i cu privirea. Sunt peste tot, în

sensul c\ nu se rezum\ doar s\ pasc\ pe câmp, ci se plimb\ agale chiar [i pe mijlocul [oselelor înguste de ]ar\, a[a c\ [oferii sunt nevoi]i, câteodat\, s\ a[tepte ca lânoasele s\ elibereze, într-un final, drumul. Ve]i observa mai multe pete de vopsea pe lâna aceastora: este marcajul st\pânilor lor, pentru a le recunoa[te printre celelalte surate ale lor. C\l\torind prin Connemara, trebuie s\ te opre[ti s\ [i vizitezi Aba]ia Kylemore, ridicat\ în secolul 19 [i amplasat\ într-un peisaj montan mirific, lâng\ lac. Intrarea cost\ circa 10 euro, dar o plimbare în gr\dinile pictate parc\ în cel mai aprins verde posibil, face to]i banii.

Wild Atlantic Way Este vorba despre unul dintre cele mai lungi drumuri costale din lume, care se întinde pe 2.600 de km, de pe coasta de vest a insulei pân\ în principalul ora[ din sudul ]\rii, Cork. Nu am parcurs tot acest drum, dar am avut ocazia de-a admira priveli[tea Atlanticului atunci când am pornit într-o alt\ excursie, de descoperire a uneia dintre cele trei insule Aran, Inisheer, cu o popula]ie de 300 de oameni. Am ajuns pe acest p\mânt b\tut de vântul Atlanticului, dar deosebit de frumos în s\lb\ticia lui exotic\, cu un feribot care pleac\ la intervale regulate dintr-un superb or\[el situat la malul m\rii, Doolin, despre care aveam s\ afl\m c\ este capitala muzicii tradi]ionale irlandeze. O c\l\torie spectaculoas\ pe ap\, care se poate l\sa [i cu valuri imense [i vânt n\prasnic, doar e vorba de m\ritul Atlantic... Odat\ ajun[i pe insuli]\, dac\

ave]i norocul s\ prinde]i [i câteva raze de soare, cum am avut noi, preg\ti]i-v\ s\ fi]i impresiona]i. De turcoazul apei [i fine]ea nisipului din micul golfule] format lâng\ port, de casele albe, mici [i cochete, în pur stil irlandez, de încâlceala de ziduri ridicate din buc\]i mici de piatr\ natural\, de oameni [i de lini[te. Un localnic glumea, legat de aceste faimoase ziduri, c\, demult, atunci când nu existau internetul [i televizorul, irlandezii, din plictiseal\, mai ridicau un zid de piatr\ în jurul propriet\]ilor lor. Dup\ o vizit\ pe str\du]ele de ]ar\ ale acestei a[ez\ri, feribotul turistic ne-a plimbat, apoi, de-a lungul minun\]iilor Irlandei, faimoasele Cliffs of Moher, unele dintre cele mai înalte stânci costale din Europa, de 214 metri în\l]ime [i 8 km lungime. În irlandeza veche, moher nu înseamn\ mam\, a[a cum am crezut eu, în ne[tiin]a mea, ci fort ruinat, ale c\rui urme au disp\rut, îns\, în timp, din peisaj. Un peisaj pe care, fie c\-l vezi din vapor, de la baza stâncilor, fie coco]at pe ele, este impresionant în adev\rul sens al cuvântului. De fapt, niciun cuvânt nu poate descrie atât de fidel senza]ia pe care o ai atunci când ajungi fa]\ în fa]\ cu m\re]ia naturii. Un sfat: nu fi]i turi[ti atunci când ajunge]i în apropierea stâncilor! Nu v\ pierde]i în poze [i savura]i momentul cu privirea, face]i poze cu sufletul...

O c\l\torie muzical\ Nu fi]i turi[ti, a[adar, fi]i c\l\tori! Este o vorb\ cât se poate de adev\rat\, care ar trebui urmat\ cu atât mai mult în Irlanda, unde v\

Foto: Oana Iana, arhiv\ personal\

sf\tuim s\ v\ amesteca]i cu localnicii în mediu în care se simt ei cel mai bine [i sunt cel mai prieteno[i. Pub-urile cu muzic\ tradi]ional\. Se spune c\, în Irlanda, fiecare localnic este un artist. Nimic mai adev\rat, c\ci nic\ieri în lume n-am ascultat mai mul]i arti[ti de strad\ atât de talenta]i decât în vacan]a mea… verde. Fie c\ te bucuri de muzica lor,

asem\n\toare ca ritm cu country-ul american, la un pahar de Guiness [i o gustare local\ cu stridii, într-un pub, fie c-o ascul]i la un col] de strad\, contra unei monede cu care te vei bucura s\-i r\spl\te[ti pe cânt\re]i, un lucru e clar: muzica irlandez\ î]i r\mâne în inim\.

Foto: Monica Minerva

BeTUI Nr. 17(32), noiembrie 2015

Oana Iana

MOZAIC / DESTINA}II EXOTICE

Zborul Otopeni – Goa (cu escal\ `n Dubai) – compania

TRIP ADVISOR

Zborul e pl\cut, aeronavele sunt noi, ave]i spa]iu suficient la picioare iar la zborul de dus, ave]i timp de shopping `n duty-free (aviz fum\torilor – ]ig\rile sunt ieftine `n Dubai). Pentru 35 dirhami (aprox 35 lei) pute]i viziona ultimele filme, iar pentru doar 25 dirhami ave]i acces la muzic\, jocuri [i programe tv. Gratuit ave]i acces la ziare [i informa]ii despre destina]ii, companie [i altele.

GOA

Orar de zbor flydubai Tur: Otopeni 13.35 – Dubai 20.15, Dubai 23.20 – Goa 04.00 Retur: Goa 05.00 – Dubai 07.20, Dubai 09.20 – Otopeni 12.50

Dac\ fugi de standarde [i de vacan]e „a lá carte”, ia `n calcul [i Goa. Trebuie, `ns\, s\ nu fii un turist mofturos, s\ nu `]i displac\ mersul pe jos, umezeala [i priveli[tile, deloc ademenitoare, ale str\zilor ne`ngrijite. Goa este un ora[ al contrastelor, al luxului vecin cu promiscuitatea.

Goa, cu toate sim]urile Dup\ un zbor agreabil, dar oarecum obositor, la aterizare pe aeroport (aeroport militar) ve]i fi re]inu]i cel pu]in `nc\ o or\, pentru fel de fel de formalit\]i birocratice, f\r\ rost (trebuie s\ completa]i ni[te formulare pur

[i simplu inutile, biletul este verificat de foarte mul]i agen]i a[eza]i din 10 `n 10 metri, pare c\ jumatate din popula]ie este angajat\ `n aeroport). La retur, la fel, aceea[i birocra]ie (este recomandat s\ fi]i prezen]i `n aeroport cu 3 ore `nainte de zbor).

Impresii „la rece” Cei care au mai fost `n Asia, probabil nu vor fi atåt de surprin[i de contrastele de aici, `ns\ eu am fost [ocat de cåt de mult\ mizerie poate fi pe str\zi [i cåt\ s\r\cie cuprinde `ntreaga zon\. Chiar dac\ e destina]ia lor „de lux”, luxul se

BeTUI Nr. 17(32), noiembrie 2015

Sfaturi: Negocia]i orice cump\ra]i, tarifele cerute sunt mult mai mari decåt merit\ orice lucru cump\rat din India. V\ recomand s\ lua]i `n bagajul dumneavoastr\ DAPIS gel de la Boiron, o lo]iune protectiv\ `mpotriva ]ån]arilor – ace[tia pot fi o problem\. Consuma]i doar ap\ [i b\uturi `mbuteliate! Apa de la chiuvet\ nu e potabil\, imediat ce ajungeti acolo ve]i `n]elege [i de ce! Dac\ nu ave]i adaptor pentru priz\ nu e cazul s\ v\ face]i probleme, prizele func]ioneaz\ [i f\r\ adaptor.

Dac\ nu v\ face pl\cere s\ fi]i `n compania turi[tilor ru[i, Goa nu e tocmai destina]ia ideal\ de vacan]\.

Nu c\l\tori]i `n perioada musonic\, aerul poate fi irespirabil. Bac[i[ul se practic\ [i e apreciat oriunde.

Internetul wi-fi se g\se[te `n majoritatea hotelurilor [i este gratis `n general, dar sunt [i hoteluri unde este contra-cost.

reg\se[te doar `n cåteva hoteluri, pe care le num\r pe degetele de la o mån\ [i m\ refer doar la interiorul hotelului, nu [i la arealul acestora. Cum ai ie[it pe poarta resort-ului, dai de aceea[i mizerie, s\r\cie, oameni care caut\ `n p\månt (probabil måncare), vaci pe str\zi, oameni care dorm pe unde apuc\, mirosuri ciudate care se reg\sesc `n anumite zone (c\ldura [i gunoiul nu fac cas\ bun\). ~n zona de Nord nu sunt prea multe hoteluri care s\ fie pe plaj\. Majoritatea sunt la cel pu]in 300 m de plaj\, foarte s\r\c\cioase, majoritatea de 4* [i cu servicii `ndoielnice – personal am sc\zut cel pu]in o stea la fiecare hotel pe care l-am vizitat `n aceast\ zon\. ~n zona de Sud vom g\si hotelurile bune, situate direct pe plaj\ (plaja nu este privat\, e public\ peste tot, `ns\ e surprinzator de curat\ [i frumoas\).

Unde te cazezi Printre hotelurile vizitate am g\sit cåteva care `[i merit\ renumele. Cel mai frumos [i mai luxos hotel din zon\ (pentru camerele CLUB [i asigurarea gratuit\ a transferilor cu ma[ini propri) este The Leela Goa 5*. Apoi, marile branduri hoteliere Grand Hyatt 5*, Vivanta by Taj Holiday Village 5*, Park Hyatt Resort 5* [i un hotel cu o priveliste foarte frumoas\ [i o plaj\ superb\ – Vivanta by Taj Goa 5*, primul hotel construit `n Goa. Nu e foarte luxos, `ns\ pentru plaj\ [i priveli[te este o op]iune de luat `n calcul. Ar mai fi de ad\ugat aici dou\ City-Hoteluri [i anume Grand Mercure Goa Shrem Resort ( la 1 km de plaj\) [i Novotel Goa Sherm Resort (la 300 m de plaj\), care chiar dac\ sunt departe de plaj\, sunt hoteluri foarte bune, frumoase, cochete [i ofer\ servicii de calitate.

MOZAIC / DESTINA}II EXOTICE

Måncarea Måncarea indian\ este bine condimentat\. Totul era foarte picant, mai pu]in pr\jiturile. Cu greu po]i face o combina]ie

astfel `ncåt s\ mananci ceva care s\ nu fie picant. Pån\ [i påinea era picant\. E recomandat s\ månca]i la

hotel. Nu se pl\te[te mai nic\ieri cu cardul, nici m\car `n aeroportul din Goa, deci, e bine s\ ave]i cash la voi.

prins [i ultimele zile din perioada musonic\, cånd umiditatea din aer este foarte ridicat\ (de 90%) – motiv pentru care toate cl\dirile erau cuprinse de o negreal\, probabil mucegai [i condens – am „beneficiat” [i de acest disconfort. Acest peisaj dezolant nu `l ve]i reg\si [i la hotelurile l\udate de mine `n acest articol. Umiditatea foarte mare face aerul aproape irespirabil. Din acest motiv, perioada ideal\ de vizitat aceast\ zon\ este din noiembrie/decembrie pån\ `n martie. Un lucru pozitiv, aerul condi]ionat este prezent `n fiecare `ncapere [i este chiar foarte puternic, dar trecerea de la rece la cald poate cauza probleme persoanelor mai sensibile cu sinusurile!

De vizitat

Tips & Tricks Recomand s\ lua]i ultima noapte de cazare, chiar dac\ ve]i pleca de la hotel undeva `n jurul orei 02:00. Nu schimba]i

dolari `n aeroport pentru c\ cei de acolo vor `ncerca s\ v\ fure, chiar dac\ cursul pe care `l afi[eaz\ pare bun - 58 rupii/

Nu v\ l\sa]i impresiona]i de `mprejurimi, aceste hoteluri fac parte din resorturi recunoscute ca fiind de top. Restul nu m-au impresionat, ci dimpotriv\, le-am g\sit multe cusururi, multe minusuri la capitolul cur\]enie [i servicii. E foarte ciudat s\ deschizi geamul diminea]a,

dolar, dar v\ vor percepe un comision de 30% [i dac\ nu sunte]i aten]i la calcule, v\ vor da, oricum, mai pu]ine rupii.

s\ ie[i cu o cafea pe balcon [i s\ ai o priveli[te c\tre proprietatea vecin\, unde mizeria [i s\r\cia sunt crunte. Aceast\ situa]ie o ve]i `ntålni la toate hotelurile care nu sunt de tip resort. ~ntrucåt `n scurta mea [edere la Goa am

Am fost `n vizit\ la o planta]ie de condimente „Spice Plantation tour” `n Ponda, unde am avut o experien]\ superb\. Recomand aceasta excursie, e cu totul altceva [i parc\ din alt peisaj. Ave]i ocazia s\ vede]i diferite plante [i condimente pe care le folosi]i zilnic la g\tit (cei care g\tesc) [i s\ petrece]i clipe de neuitat `ntr-un mediu tradi]ional, cu måncare [i ritualuri specifice. Apoi, merit\ vizitat Dona Paula, un golf la care se ajunge cam greu – e ceva de mers pe jos, pe un drum neasfaltat (fiind lucrari `n zon\ am intrat [i prin cur]ile oamenilor). Priveli[tea ar putea fi frumoas\, `ns\, din nou, plin\ de mizerie, gunoaie, cåini care dorm pe strad\ [i tarabe ca `n bazar.

BeTUI Nr. 17(32), noiembrie 2015

Dac\ tot a]i b\tut atåta drum pån\ `n Goa, merit\ s\ vizita]i bisericile catolice, foarte mari [i impun\toare – Old Goa Churches, Basilica de Bom Jesus [i Saint Francis Xavier. Panjim este un or\[el `n ton cu peisajul general, nimic deosebit. ~n ora[, exist\ o plaj\ mare unde se adun\ toat\ lumea – cred c\ e punct general de `ntålnire (asem\n\tor cu punctele de `ntålnire din Bucure[ti - „la coloane” sau la „Mc la Unirii”). Aici ve]i g\si magazine din care pute]i cump\ra, la pre]uri bune, caju [i alte fructe. O alt\ cl\dire cu o arhitectur\ interesant\ este [i Panjim Church.

Sfaturi Goa este o destina]ie fascinant\, o combina]ie de vegeta]ie din abunden]\, luxuriant\, hoteluri nu foarte luxoase, stil de via]\ „mai altfel”, condimentele puternice [i månc\ruri „fierbin]i” – toate adunate, creaz\ farmecul acestor locuri. A fost o experien]\ nou\, inedit\, am descoperit o lume a contrastelor, o cultur\ greu de

`n]eles f\r\ o preg\tire prealabil\ [i cred c\ orice turist ar trebui s\ viziteze aceste locuri m\car o dat\ `n via]\. Este, cu siguran]\, o destina]ie aparte pe care o recomand oamenilor care `[i doresc s\ descopere alte civiliza]ii [i culturi.

Dragos Hobjila Consultant turism TUI TravelCenter Rewriting

Zenaida F\rca[

MOZAIC / AVANPREMIER| / SONORO

SoNoRo „THE DREAMERS”

S\rb\torim o decad\ de când Festivalul SoNoRo a devenit un reper în muzica de camer\ la nivel na]ional [i european. Pe lâng\ parteneriate regulate cu festivaluri din Italia, Letonia, Germania, Anglia, Israel [i Japonia, SoNoRo a concertat în unele dintre cele mai renumite s\li din lume, cum ar fi Wigmore Hall din Londra, Konzerthaus din Viena, YMCA din Ierusalim [i Carnegie Hall din New York.

Un vis care împline[te 10 ani! Aventura sonor\ a început în 2006, când un tân\r muzician a dorit s\ demonstreze c\, în societatea contemporan\, muzica de camer\ reprezint\ o form\ de comunicare pasionant\, accesibil\ [i necesar\, care trebuie readus\ în

prim planul vie]ii culturale române[ti. Pe parcursul anilor, festivalul a evoluat de la un eveniment singular, de câteva zile, într-o adev\rat\ platform\ cultural\. SoNoRo este acum un brand al scenei muzicale române[ti,

inclus într-o re]ea de festivaluri europene de înalt\ ]inut\. Fiecare proiect SoNoRo a crescut încet, dar s\n\tos, ad\ugând varietate [i mobilitate: SoNoRo-Inteferen]e, programul de burse [i

BeTUI Nr. 17(32), noiembrie 2015

Vladimir Mendelssohn (Vioar\) Bologna. Vladimir este [i compozitor, scriind lucr\ri pentru instrumente solo, simfonii corale, lucr\ri pentru orchestre de camer\, muzic\ de camera, balet, dar [i muzic\ de film.

Vladimir Mendelssohn

Director artistic al Festivalului Interna]ional de Muzic\ de Camer\ Kuhmo din Finlanda, Vladimir este profesor de muzic\ de camer\ la Conservatorul din Paris, dar pred\ [i la Haga, Essen [i

Vladimir Mendelssohn (Vioar\)

Gilles Apap, foto: Lia Jacobi

Talentul violonistului a fost recunoscut de c\tre Menuhin în 1985, dup\ ce a câ[tigat Premiul pentru Muzic\ Contemporan\ în cadrul Competi]iei Interna]ionale Menuhin. Gilles a cântat al\turi de Berliner Symphoniker, Orchestra Simfonic\ din Berna, Filarmonica din Israel, Orchestrele Simfonice

A X-a edi]ie a Festivalului Interna]ional de Muzic\ de Camer\ SoNoRo are loc între 30 octombrie [i 16 noiembrie 2015, la Bucure[ti, Arad, Cluj [i Ia[i.

Konstantin Lifschitz (Pian) Foto: {erban Mestec\neanu

workshop-uri pentru tineri muzicieni (9 ani), SoNoRo On Tour (8 ani), SoNoRo Arezzo (5 ani), SoNoRo Conac (3 ani), SoNoRo Sofia (2 ani). Ceea ce le leag\ pe toate este muzica bun\, extrem de divers\ [i adaptat\ cât mai bine spa]iilor în care se desf\[oar\. Palatul Bragadiru, Palatul Cercului Militar din Bucure[ti, Conacul Ghyka de la Cote[ti sau Conacul Petre Carp de la }ib\ne[ti, Castelul

N\scut în Ucraina la Kharkov, Konstantin, la doar cinci ani, a fost înscris la Moscow Gnessin Special Middle School of Music, unde a studiat cu Tatiana Zelikman. Ast\zi, pianistul concerteaz\ al\turi de nume mari precum Gidon Kremer, Dmitry Sitkovetsky, Maxim Vengerov, Misha Maisky, Mstislav Rostropovich, Lynn Harrell, Carolin Widmann, Valery Afanassiev, Natalia Gutman, Jörg Widmann, HansHeinz Schneeberger sau Jiri Barta.

Konstantin Lifschitz , foto: Sona Andreasyan

din San Francisco, Istanbul, Ungaria, Orchestra de Camer\ din Geneva, Orchestra d’Ile de France, Orchestra Na]ional\ din Rusia, Filarmonica din Dresda, Orchestrele Simfonice din Vancouver [i Winnipeg, Tokyo Mozart Players [i Filarmonica din Boston.

MOZAIC / AVANPREMIER| / SONORO

Bernhard Naoki Hedenborg, foto: {erban Mestec\neanu

Alissa Margulis

Alissa Margulis (Vioar\) N\scut\ în Germania într-o familie de muzicieni ru[i, Alissa Margulis a studiat la Köln, Bruxelles [i Viena. Prima ei apari]ie public\ a avut loc al\turi de soli[tii Orchestrei Simfonice din Budapesta când avea doar [apte ani. De atunci, a cântat al\turi de numeroase orchestre precum Camerata Switzerland, Kremerata Baltica, Orchestra Simfonic\ din Düsseldorf, Orchestra Simfonic\ din Ierusalim, Orchestrele Südwestrundfunk, Norddeutscher Rundfunk [i Westdeutscher Rundfunk sau Orchestra Na]ional\ din Lorraine.

Bernhard Naoki Hedenborg (Violoncel) N\scut la Salzburg, Bernhard a început studiul violoncelului la vârsta de [ase ani, iar la doar 13 ani, a sus]inut concertul pentru violoncel de Edward Elgar în fa]a marelui muzician Heinrich Schiff. A debutat al\turi de Mozarteum Orchestra din Salzburg la vârsta de 12 ani [i de atunci concerteaz\ al\turi de mari orchestre precum Kölner Rundfunkorchester, Prager Symphonie Orchester, Tokyo Metropolitan Orchestra, Yomiuri Nippon Symphony Orchestra, Mozarteum Orchester Salzburg [i Radio Bavaria Chamber Orchestra.

Bran sau Biserica Neagr\ din Bra[ov, Sinagoga din Bistri]a sau Muzeul de Art\ din Cluj, M\n\stirea Curtea de Arge[ sau Portul Cultural Cetate, Filarmonica din Sibiu sau Biblioteca „Mihai Eminescu” din Ia[i, toate poart\ amprenta muzical\ SoNoRo [i ecoul aplauzelor publicului meloman. Programul edi]iei aniversare 2015 cuprinde concerte inspirate de t\râmul viselor [i al visurilor, de culorile nostalgice ale amurgului [i bucuria crepusculului, cu piese atent alese [i reunite sub titluri sugestive: “Journal of Dreams”, “The Night Vision”, “The Dreamers”, “Il Sogno”, “Spoken Dreams”, “Mozart: Radiography of Dreams”. Concertele tematice vor fi completate de obi[nuita deschidere oficial\ de la Palatul Cotroceni, cu atât mai onorant\ prin faptul c\ anul acesta SoNoRo este unul dintre cele 4 festivaluri aflate sub Înaltul Patronaj al Pre[edin]iei României, dou\ Saloane muzicale cu arti[tii SoNoRo [i invita]i speciali precum criticul literar Marius Chivu sau Edmond Niculu[c\, pre[edintele A.R.C.E.N., un concert în premier\ în Arad [i un concert

BeTUI Nr. 17(32), noiembrie 2015

Daniel Rowland

Daniel Rowland (Vioar\) Profesor de vioar\ la Colegiul Regal de Muzic\ din Londra, Daniel este concert maestru al Orchestrei de Muzic\ de Camer\ a Sco]iei [i al Orchestrei de Camer\ Mahler. A cântat pe unele dintre cele mai cunoscute scene din lume precum Concertgebouw din Amsterdam, Carnegie Hall din New York, Royal Albert Hall din Londra, Gulbenkian din Lisabona sau Glinka Hall din Sankt Petersburg.

Diana Ketler, foto: {erban Mestec\neanu

R\zvan Popovici, foto: {erban Mestec\neanu

R\zvan Popovici (Vioar\) R\zvan a început studiul violei cu tat\l s\u, Mugur Popovici. A studiat la Salzburg, Paris [i Freiburg cu Peter Langgartner, Jean Sulem [i Wolfram Christ. Este invitat regulat la festivaluri din întreaga lume, cum ar fi Wiener Festwochen, Lucerne Festival, Schwetzinger Festspiele, Harrogate Festival, Ferrarra Musica, Boswil Musiksommer, Oxford Chamber Music Festival [i Kobe Music Festival. R\zvan este ini]iatorul [i directorul Festivalului Chiemgauer Musikfruhling din Traunstein, Germania, al seriei de concerte de muzic\ de camer\ „Pèlerinages” din München [i al Festivalului Interna]ional de Muzic\ de Camer\ SoNoRo din Bucure[ti.

Diana Ketler (Pian) N\scut\ `ntr-o familie de muzicieni din Riga, Diana a început studiul pianului la vârsta de cinci ani [i a debutat la 11 ani sub bagheta cunoscutului dirijor Vassily Sinaisky. Director artistic al festivalului Chiemgauer Musikfrühling din Germania din 2004 [i director artistic al Festivalului Interna]ional de Muzic\ de Camer\ SoNoRo, Diana este din 2001 profesoar\ de pian la Royal Academy of Music din Londra. A sus]inut recitaluri în s\li renumite precum Glenn Gould Studios din Toronto, South Bank din Londra, Bridgewater Hall din Manchester, Tokio Opera City Hall, Suntory Hall sau la Osaka Symphony Hall.

aniversar cu program surpriz\, cu participarea celebrului violonist Gilles Apap, la Palatul Bragadiru din Bucure[ti. Al\turi de muzicienii binecunoscu]i publicului SoNoRo vor concerta nume sonore ale muzicii clasice interna]ionale precum pianistul Konstantin Lifschitz, violoni[tii Andrey Baranov, Anna-Liisa Bezrodny, Marc Bouchov, Alissa Margulis, Daniel Rowland, violonceli[tii Alexander Bouzlov, Alexander Chaushian, Jan-Erik Gustaffson, clarinetistul Michel Lethiec, oboistul Ramón Ortega Quero, acordeonistul Srdjan Vukasinovic, duo-ul Lucian Ban [i Mat Maneri, Cvartetul Casal [i orchestra elve]ian\ Chaarts. SoNoRo continu\ [i anul acesta expansiunea interna]ional\, printr-un concert extraordinar, organizat pe 30 noiembrie 2015, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, în renumita Carnegie Hall din New York. Pe lâng\ piese de Gustav Mahler, Richard Strauss [i Ernst von Dohnányi, programul include [i un aranjament pentru cvartet cu pian al “Rapsodiei I”, de George Enescu.

Oana Dobre Marketing & Communication Consultant

JOHN ROCK

facebook.com/john.rock.524 Albumul este disponibil pe www.CDBaby.com/johnrock [i pe ITunes

PE T DO UR U| ISM RO }I

MOZAIC / KEEP ON RIDIN’! / JURNAL Ciclismul amator este, `n egal\ m\sur\, un sport [i un altfel de turism. Cu bicicleta po]i merge acolo unde cu alte mijloace de transport nu po]i ajunge!

Platoul Bucegi, foto: C\t\lin Språncean\, BikeXpert

“KEEP ON RIDIN’!” „Clasic\” de toamn\ `n Bucegi pe Mountain Bike Sezonul competi]iilor s-a `ncheiat. Ca sportivi, `ntotdeauna toamna, ne lu\m un „repaus” [i profit\m de orice zi frumoas\ pentru a explora potecile mun]ilor. Studiem bine prognoza meteo: såmb\t\, 24 octombrie, se anun]\ vreme bun\ `n Bucegi. Ne propunem s\ ajungem de la Babele `n Bran. Ne trezim de diminea]\, la 5, [i pe la 6, cu bicicletele pe ma[in\, suntem deja `n drum spre Bu[teni. Ne dorim s\ prindem prima telecabin\ spre Babele pentru c\ ziua e deja scurt\ [i ne a[tept\ un traseu de cca. 70 km. Pe Valea Prahovei soarele abia dac\ se arat\ prin covorul de nori dar pe noi nu ne prea afecteaz\ asta. Ne zicem c\ cea]a [i bruma fac parte din peisajul mistic de toamn\. Pe la 9, ajungem cu telecabina la Babele [i avem o mare surpriz\. La 1900 m este plafon

de nori iar sus vreme perfect\, cu soare! Ne mai regl\m presiunea `n anvelope [i o lu\m din loc pe traseul epic ce pleac\ din fa]a sta]iei de telecabin\ Babele. Poteca lat\ urmeaz\ marcajul turistic spre Vårful Omu, `nsemnat cu band\ galben\. Pedal\m `ncet, dar constant, pe drumul larg [i ne bucur\m de fiecare moment petrecut `n [aua bicicletei. Facem ce nu am putut face toat\ vara la concursurile de ciclism, adic\ ne oprim [i fotografiem tot ce putem. Spre Vest, se deschide Valea Sugarilor, apoi Valea Ialomitei, Obår[ia [i Valea Doamnelor, iar spre Nord, z\rim cabana [i sta]ia meteo de la Vf. Omu. Vremea e perfect\! Nu ne putem ab]ine [i ne abatem, o or\, de la traseul ini]ial, spre releul Co[tila [i Crucea Caraiman. Facem o poz\ pe varful Caraiman [i ne `ntoarcem rapid, `n coboråre, la poteca spre

Vf. Omu. Traseul nostru continu\ lejer, cu o urcare `n pant\ mic\, pe platoul Bucegilor pån\ sub Vf. Omu, `n zona Cerdacului unde avem de parcurs prima zon\ tehnic\ – o potec\ `ngust\ care traverseaz\, pe curba de nivel, versantul sudic al V\ii Cerbului. Aici trebuie s\ ai mult\ grij\ [i dac\ nu e[ti sigur pe tehnica ta de pedalat, mai bine ocole[ti pe poteca de iarn\. Ajungem imediat deasupra Santinelei V\ii Cerbului, o stånc\ curioas\, care vegheaz\ valea ca un soldat [i p\r\sim poteca care merge spre cabana Omu, intrand spre Vest, pe marcajul cu band\ ro[ie, pe „Drumul Gr\nicerilor”. I se spune a[a pentru c\ aici se afla, pån\ acum 100 de ani, hotarul dintre }ara Romåneasc\ [i Imperiul Austro-Ungar. Zona e de vis. Deja suntem la peste 2200 m altitudine [i `nc\ urc\m spre Vf. G\vanele, l\sånd `nspre Sud

BeTUI Nr. 17(32), noiembrie 2015

Foto: C\t\lin Språncean\, BikeXpert

a traseului. De aici poteca se `ngusteaz\ iar, pre] de cå]iva kilometri, devine foarte tehnic\. E nevoie de mult\ experien]\ pentru a cobori aici, chiar [i pe cel mai sofisticat Mountain Bike full-suspension, pietrele mari [i ascu]ite, dar [i grohoti[ul friabil f\cånd parte din peisajul acestui sector demn de orice cup\ mondial\ de MTB. Nu e[ti st\pån pe tehnica ta? Nu-i nimic. 30 de minute, poteca [i peisajele sunt la fel de frumoase [i pe lång\ biciclet\. La intrarea `n p\dure, dup\ Poiana Gutånu, se deschide o superb\ potec\ din pamånt bine b\tut, ce te coboar\ rapid pån\ pe dealurile de deasupra satului {imon. Traseul devine extrem de distractiv, cu r\d\cini la tot pasul [i påraie pe care le traversezi `n vitez\. La un moment dat, `n p\dure, `n dreptul unei cruci de metal, traseul se bifurc\ [i ai dou\ variante, ambele nemarcate dar extrem de intuitive [i

bine b\tute. Ai de ales fie dreapta spre satul {imon, fie stånga, spre comuna Moeciu. Noi am ales, ca de fiecare dat\, traseul spre dreapta, pentru c\ este ceva mai dificil [i mai palpitant, ultima parte a acestuia coborånd abrupt [i `n zig zag-uri spre asfalt. Bicicletele CUBE Stereo, concepute mai mult pentru coboråri, rulau impecabil [i ne transformau poteca `ntr-un loc de joac\ f\r\ obstacolole, de[i acestea erau nenum\rate. E bine de [tiut c\ traseul acesta nu se poate parcurge cu o biciclet\ de strad\ ci doar cu Mountain Bike bine echipat cu suspensie la roata din fa]\, cel pu]in. Ne oprim pre] de cåteva minute `n poienile de deasupra satului [i admir\m `n dep\rtare {aua Strunga, miråndu-ne, ca de fiecare dat\, de cåt de rapid\ este coborårea de la 2500 de metri la 800 de metri [i

Foto: C\t\lin Språncean\, BikeXpert

Valea Ialomitei, iar spre vest, Valea Gaura, cea mai mare vale glaciar\ din Bucegi. Acum, din vechiul drum istoric al gr\nicerilor, a mai r\mas doar o potec\ erodat\ dar perfect\ pentru Mountain Bike. Din Vf. G\vanele ne `ncepem lunga coboråre c\tre {aua Strunga, tot pe marcaj de band\ ro[ie. Travers\m pe lång\ biciclete o mic\ p\dure de jneap\n [i ajungem la refugiul B\tråna, amplasat undeva la jumatatea distantei dintre Vf. Omu [i {aua Strunga. Aici, ne tragem pu]in sufletul, mai facem o poz\ [i continu\m `n coboråre u[oar\ pe traseul turistic marcat cu aceea[i band\ ro[ie. Nu ne mai s\tur\m de peisaj – golul alpin cu iarb\ aurie de toamn\, stånele abandonate [i norii ce „izbesc” pere]ii Bucegilor ne fac s\ ne sim]im privilegia]i c\ exist\m. Odat\ ajun[i `n {aua Strunga, la aproximativ 1900 de metri, `ncepem adev\rata coboråre

MOZAIC / KEEP ON RIDIN’! / JURNAL

cåte paliere de relief [i vegeta]ie se schimb\ `n acest interval. De la pere]ii de calcar [i v\ile glaciare de la Omu, cobori rapid prin paji[tile alpine, dup\ care intri pe potecile abrupte, pline de grohoti[ de sub muntele Gutånu, ca s\ intersectezi p\durea de conifere care se transform\ treptat `n p\dure de foioase [i, la final, `n p\[une de deal pres\rat\ cu s\la[uri ciob\ne[ti. Ca de obicei, termin\m traseul extrem de bucuro[i de ceea ce ne-a oferit via]a [i natura. Pe biciclet\ sau pe jos, culmea vestica a Bucegilor este un deliciu pentru orice turist. Ce trebuie [tiut este c\ acest munte fascinant poate deveni oricånd du[manul t\u, `n condi]ii meteo nefavorabile, cele mai mari pericole pe timp de var\ fiind desc\rc\rile electrice [i cea]a deas\. Tocmai de aceea este foarte important s\ consul]i prognoza meteo de mai multe ori, `nainte de „tur\”. Nu uita s\ ai la tine un rucsac cu echipament de munte [i un telefon mobil bine `nc\rcat. Pe acest traseu, dac\ ajungi `n {aua Strun-

Foto: C\t\lin Språncean\, BikeXpert

ga [i vremea te ia prin surpindere, mai bine cobori spre stånga, pe drumul marcat cu cruce ro[ie, la cabana Padina, situat\ la numai 30 minute de coboråre, `n Valea Ialomi]ei. Ajun[i `n Bran, aveam dou\ variante: fie pedalam pån\ `n Bra[ov [i de acolo lu\m trenul pån\ `n Bu[teni unde aveam ma[ina, fie pedalam pån\ la Bu[teni, prin Rå[nov – Pre-

deal – Azuga. Am ales a doua variant\ [i, astfel, traseul nostru a `nsumat, la final, 71 de kilometri, cu 1100 metri diferen]\ de nivel [i nespus de multe satisfac]ii.

“Keep on ridin’!”

C\t\lin Spr`ncean\ BikeXpert Racing Team

EVERYONE KNOWS FOOTBALL. EVERYONE KNOWS POLITICS. EVERYONE KNOWS EVERYTHING. REALITY SAYS DIFFERENT. TURN TO PROFESSIONALS!

Brand identity +004.031.404.11.38 e-mail: office@justcpr.ro

PUBLICA}IA OFICIAL| A TUI TravelCenter PRIN EUROLINES

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES

EXEMPLAR GRATUIT

COUNTRY SIDE

IRLANDA DESTINA}II EXOTICE

GOA CITY BREAK

Nr. 32 / edi]ie nou\ noiembrie 2015

INNSBRUCK

Be BUSINESS INTERVIEW

Mihai Marcu Pre[edintele Consiliului de Administra]ie al MedLife CORPORATE INTERVIEW

Miki Lech

Director General NOVA TRAVEL INTERVIU ~N OGLIND|

R\zvan Popovici Diana Ketler Festivalul SoNoRo

Be TUI Nr. 17 (32), edi]ie nou\ • noiembrie 2015

CUBA ESTE … PATRIA ROMULUI {I A TRABUCURILOR CARNAVALUL DE LA VENE}IA

IL CARNEVALE PENTRU ÎNTREAGA FAMILIE:

BUDAPESTA ALTFEL DE DESTINA}II LA SCHI

BANSKO • KAPAONIK • ZAKOPANE • SPINDLERUV MLYN • CERNÁ HORA • TATRANSKÁ LOMNICA

Be TUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

REVELION 2015-2016