Revista Be TUI, #18 by Eurolines Romania

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin Eurolines

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES

EXEMPLAR GRATUIT

CELE MAI BUNE STA}IUNI DE SCHI DIN EUROPA DESTINA}II EXOTICE PUNTA CANA

Nr. 33 / edi]ie nou\ iarn\ 2015 / 2016

TOP10

Be TUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

DESTINA}II RECOMANDATE

CORPORATE INTERVIEW

Cosmin MARINOF Director Na]ional de Vånz\ri GRUPUL EUROLINES ROMÅNIA

VIP INTERVIEW

Adela POPESCU MÅNDR| DIN MÅNDRA

La Vita è Bella Be TUI Nr. 18 (33), edi]ie nou\ • iarn\ 2015 / 2016

DEALURILE „ARTISTICE” ALE TOSCANEI

DE CE SUNT MINUNILE MINUNI • PETRA EUROLINES EVENT

CITY BREAK • SHOPPING

LONDRA • MILANO • BARCELONA

ORGANIZA}IA EUROLINES A ANIVERSAT 30 DE ANI LA BUCURE{TI

Toscana, foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

BeTUI Nr. 18 (33), decembrie 2015 / februarie 2016

38.

22.

52.

POINT OF VIEW

DESTINA}II

04. Point of View – Country Side – Photo Stories din China. 06. Point of View – Ice Music Festival – Muzic\ la temperaturi extreme. 08. Point of View – Petra, Iordania. 10. Editorial Drago[ Anastasiu, Pre[edintele Grupului Eurolines Romånia. „Mai repede ca niciodat\!”

12. Schi – Cele mai bune sta]iuni de schi din Europa. 18. Destina]ii exotice 2016 – Punta Cana Evadeaz\ din „imperiul” frigului! 22. Vip Interviu – Adela Popescu „Când plec în turneu, am o geant\ cât un dulap!“ 26. Dealurile „artistice” ale Toscanei.

32. Petra – De ce sunt minunile minuni! 38. Interviu – „Måndr\ din Måndra“. 42. Branduri romåne[ti – Cetatea F\g\ra[.

FOCUS CORPORATE 48. Eurolines Event – Organiza]ia Eurolines a aniversat 30 de ani la Bucure[ti. 50. Chartere 2016 – TOP 10 Oferte recomandate! 52. Insight Preview – Corporate Interview Cosmin Marinof, Director Na]ional de Vånz\ri, Grupul Eurolines Romånia. 56. C\l\toria cu autocarele Eurolines • Rezerv\ri online • Servicii la bordul autocarelor. 57. City Break – Londra, Milano, Barcelona Shopping `n capitalele europene.

MOZAIC 60. Trip Advisor – Oostende, sau cum arat\ iarna la Marea Nordului. 64. Workaway – Cum s\ vezi lumea cu bani pu]ini. 68. Country Side Photo Stories China – 7 spin\ri de dragoni [i 5 tigri. 75. Keep on ridin’! Sfår[itul unui sezon perfect de ciclism, `nceputul altuia, pe schiuri de tur\.

POINT OF VIEW / COUNTRY SIDE PHOTO STORIES – CHINA 7 SPIN|RI DE DRAGONI {I 5 TIGRI

BeTUI BeTUI Nr. Nr. 18 (33), 18 (33), decembrie decembrie 2015 2015 / februarie / februarie 2016 2016

POINT OF VIEW / CHINA {erban Mestec\neanu Foto: ÂŠ{erban Mestec\neanu â&#x20AC;&#x201C; www.meste.ro

Afl\ mai multe despre China `n articolul de la pagina 68.

POINT OF VIEW / ICE MUSIC FESTIVAL

BeTUI Nr. 18 (33), decembrie 2015 / februarie 2016

POINT OF VIEW Emile Holba Foto: Geilo, Norvegia – © Emile Holba, www.emileholba.co.uk

Muzic\ la temperaturi extreme Într-o sta]iune montan\ din Norvegia, la Geilo, se organizeaz\ de cå]iva ani, un festival de muzic\ la temperaturi extreme. În fiecare an, muzicieni cunoscu]i [i sculptori în ghea]\ se întâlnesc la Ice Music Festival ca s\ dea via]\ harpelor, trompetelor, chitarelor [i altor instrumente muzicale, toate realizate din blocuri de ghea]\, adunate `n „Orchestra de Ghea]\” a celui pe care fanii îl numesc Iceman – Terje Isungset. Percu]ionistul norvegian [i-a început cariera în trupa de dans a t\t\lui s\u. Dezam\git de posibilit\]ile acustice ale instrumentelor obi[nuite, Iceman a inventat „sunetul ghe]ii”. Terje Isungset sus]ine c\ sunetul ghe]ii este mai clar [i mai calitativ, la temperaturi joase. Cu cât temperatura se apropie de 0 grade, ghea]a sun\ mai slab, se tope[te [i „sun\ ca apa”!

POINT OF VIEW / PETRA

BeTUI Nr. 18 (33), decembrie 2015 / februarie 2016

POINT OF VIEW / PETRA Anca-Alina Du[e Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

Cite[te articolul despre Petra de la pagina 32.

EDITORIAL

„Pentru Grupul Eurolines, anul 2015 a fost cel mai bun an din istorie”.

„Mai repede ca niciodat\!” Sentimentul este acela[i în fiecare an, timpul trece din ce în ce mai repede, ne apropiem de finalul lui 2015. Moment de reflec]ie [i bilan]. Pentru industriile de transport [i turism din România a fost un an bun.

S-a mers în direc]ia corect\. Pentru Grupul Eurolines, anul 2015 a fost cel mai bun an din istorie. La aniversarea a 20 de ani de existen]\, Grupul Eurolines, cu cele 20 de companii ale sale, a atins targetul de 100 milioane de euro cifr\ de afaceri, consolidându-[i, astfel, pozi]ia de lider al industriei de turism din România. ~n cei 20 de ani de activitate au beneficiat de serviciile Eurolines peste 5 milioane de clien]i. Atingerea acestui target a fost posibil\ cu ajutorul a peste 700 de colaboratori care, zi de zi, ne sunt al\turi.

{i asta ne face s\ fim mândri! Dar ne [i oblig\. De câ]iva ani buni, punem tot mai mult accent pe calitatea rela]iei pe care o avem cu clien]ii no[tri, pe experien]ele pe care le putem oferi acestora. Asta înseamn\ c\ focusul nostru este pe resursa uman\, pe

Publisher

Adresa redac]iei Aleea Lungule]u Nr. 3 sect. 2, Bucure[ti BeTUI Nr. 33, iarn\ 2015/2016 Revista oficial\ a TUI TravelCenter ISSN 2393 – 5278 / JustCPR Foto copert\ – Emile Holba

office@justcpr.ro www.justcpr.ro Tel.: +40 031 40 41 138 +40 724 357 227

care încerc\m din r\sputeri s\ o dot\m cu o atitudine irepro[abil\ fa]\ de nevoile [i sim]\mintele clien]ilor no[tri. {i se pare c\ avem succes cu aceast\ strategie. Anul în care am s\rb\torit 20 de ani de existen]\ a avut, dincolo de diverse recorduri de vânz\ri [i profit, câteva momente speciale. Intrarea grupului nostru în industria hotelier\ prin achizi]ionarea celei mai frumoase loca]ii din România – Complexul de 4 stele Green Village din Delta Dun\rii – a reprezentat o mare noutate pentru noi. Surpriza a fost c\, dup\ un început mai timid, „noul bebelu[” a fost adoptat, cu mult\ dragoste, de to]i colaboratorii no[tri, fiecare aducându-[i contribui]ia la bun\starea acestuia. Timpul [i eforturile investite la Green Village au meritat cu prisosin]\. Proiectul este atât de frumos [i seduc\tor, poten]ialul atât de mare [i neb\nuit, încât bucuria de a fi parte a proiectului a cuprins to]i colaboratorii, iar feedback-ul turi[tilor ne-a umplut inimile de bucurie. Adev\rat c\ drumul este anevoios [i înc\ lung pentru ca acolo serviciile s\ fie irepro[abile, dar, dup\ primul an, nimeni nu mai are dubii cu privire la reu[it\.

Editor in chief Adriana Constantin (office@justcpr.ro) Editori Oana Iana, Zenaida F\rca[, Anca Du[e, Carmen Neac[u Senior Art Director Marcel {tef (mstef@justcpr.ro) DTP Radu Giurgiu dtp@justcpr.ro

Colaboratori Delia Mestec\neanu, Ioana Dobrot\, Elena B\jenaru C\t\lin Språncean\ Director Publicitate Camelia L\z\roiu GSM: +40 724 357 227 clazaroiu@justcpr.ro Photo Mark Kovaks, Adrian N\sturic\, Marius Turlea Photography, Pictoriafoto, Mihai Sin, Emile Holba, Ola Matsson, {erban Mestec\neanu, Anca Du[e – „UN AN HaiHui” * flickr.com

Un al doilea eveniment remarcabil a fost Conferin]a Interna]ional\ Eurolines sub sloganul “Pole Position”, care a avut loc în Bucure[ti cu ocazia anivers\rii a 30 de ani a Organiza]iei Eurolines, organiza]ie la care Eurolines România a aderat dup\ 10 ani de la înfiin]are. 50 de manageri de top din industria european\ de transport, reprezentan]i ai celor mai mari companii de transport din Europa sau chiar din lume (Veolia - Transdef, National Express, ALSA, Deutsche Touring, etc.) au venit la Bucure[ti pentru a stabili ce este de f\cut pentru ca Eurolines s\ r\mân\ în „Pole Position” într-o competi]ie relansat\ de curând prin liberalizarea transporturilor na]ionale în Germania, Fran]a [i `n alte ]\ri (oare când urmeaz\ [i România?). Marea revela]ie a fost încântarea acestora cu privire la Bucure[ti, la România [i la modul în care noi ne-am organizat [i le-am oferit serviciile.

{i asta ne-a f\cut s\ fim mândri [i bucuro[i c\ am f\cut cinste României. Nu a[ vrea s\ închei f\r\ s\ men]ionez unul dintre proiectele noastre de suflet, începute în 2015, în domeniul responsabilit\]ii sociale: „Repatriot” ! Încerc\m s\ convingem

Copyright: TUI TravelCenter prin Eurolines Po[ta redac]iei:: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail (office@justcpr.ro). Just Communication & PR de]ine brandurile Just Be [i are `n portofoliu publica]iile editate de Tui TravelCenter [i Eurolines. R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare.

• creativecommons.org/licenses/by/2.0/

Toate drepturile de vånzare a spa]iilor de publicitate apar]in editorului revistei.

BeTUI Nr.BeTUI 18 (33), Nr. decembrie 10 (25) – iulie 2015 / august / februarie 20142016

cât mai mul]i români din diaspora c\ România se schimb\ [i are nevoie de ei, pentru c\ [i ea, ]ara, ne ofer\ oportunit\]i extraordinare, atâta timp cât suntem activi, avem ini]iative, ne pas\ [i ne implic\m. Am fost deja în [ase ora[e din Europa pentru a discuta cu românii de acolo. {i primele efecte au început s\ apar\: o parte dintre români se întorc acas\. Una peste alta, anul 2015 a fost, pentru

noi, plin de tot felul de activit\]i, proiecte vechi [i noi [i multe reu[ite. 700 de oameni din interiorul organiza]iei [i nenum\ra]i clien]i au f\cut ca acest parcurs s\ fie posibil.

S\rb\tori cu tihn\. {i nu uita]i s\ c\l\tori]i, pentru c\, doar a[a, avem acces la mai multe vie]i, experien]e [i lumi! Drum bun,

{i pentru aceasta le mul]umesc din suflet! În pofida evenimentelor tragice din România, Fran]a sau Belgia, eu am încredere c\ anul 2016 va fi unul [i mai bun. Pân\ atunci, eu v\ doresc o lun\ decembrie lini[tit\ [i

Drago[ Anastasiu Pre[edintele Grupului Eurolines România dragos.anastasiu@eurolines.ro

Foto: TUI TravelCenter

COLABORATORII EDI}IEI

11 {erban Mestec\neanu

C\t\lin Språncean\

Mihai Sin

„Sunt fotograf! Nu credeam c\ <vân\toarea de imagini> va deveni preocuparea mea de suflet. Nici m\car prin liceu, cånd m\ <jucam> cu aparatul de fotografiat nu îmi imaginam o via]\ de fotograf. {i totu[i, <minunea> s-a `ntåmplat! M\ bucur de fiecare dat\ cånd reu[esc s\ fac o fotografie bun\, mai ales atunci când am ocazia s\ descop\r vreo cultur\ diferit\ de a noastr\, cu oameni interesan]i [i locuri fascinante. Merit\ s\ tr\ie[ti din plin fiecare <Click!>”. www.meste.ro

„Sunt rider trup [i suflet. Fac ce-mi place! De la vårsta de 4 ani, sunt prieten cu muntele, cu focul de tab\ra, cu drume]iile [i orientarea turistic\. Bicicleta, schiatul de tur\ [i alpinismul mi-au definit personalitatea, pe la 16 ani. Cred c\ este important s\ interac]ion\m cu natura. Din dragoste pentru ea s-a n\scut proiectul de echip\ “BikeXpert Racing Team”. Fiecare „tur\” îmi ofer\ o poveste de spus. Cu aparatul de fotografiat mereu la îndemân\ pedalez, fotografiez, scriu [i spun mai departe cât de uimitoare este ]ara noastr\.

„Cred c\ oamenii trebuie s\ c\l\toreasc\ [i cred c\ niciodat\ nu trebuie s\ lase la o parte aparatul de fotografiat. Noi, fotografii, tr\im prin obiectivul aparatului de fotografiat. ~nmagazin\m sim]iri pe care, apoi, le `mp\rt\[im [i altora. Cånd am `nceput proiectul <}ara F\g\ra[ului, ]ara cerurilor deschise>, `mpreun\ cu Alina Zara (Muzeul de Pânze [i Pove[ti) [i `nca câ]iva prieteni, `ncercam s\ adun `ntr-un album lumea bunicilor no[tri. Realitatea, `ns\, e mai dur\. Nu se mai face påine `n cas\!” www.facebook.com/mihai.sin

DE SC H TO I P

DESTINA}II / CELE MAI BUNE STA}IUNI DE SCHI DIN EUROPA

e e e e i Pârt CELE STA}IUNI SCHI DIN

Sunte]i în c\utarea destina]iei perfecte pentru vacan]a de iarn\ unde s\ v\ bucura]i de un cadru natural deosebit, s\ ave]i cele mai bune condi]ii de cazare [i mas\ [i s\ beneficia]i de cele mai bune pârtii de schi?

12 VAL THORENS Val Thorens este sta]iunea situat\ la cea mai mare altitudine din Europa, [i ca urmare are z\pad\ „garantat\” din noiembrie [i pân\ în luna mai. Este „inima” celui mai mare domeniu schiabil din lume, 3 Vallées (Trei V\i) [i are acces la 600 kilometri de pârtie. Astfel c\ nu ve]i sim]i aglomera]ia nici în vârf de sezon, c\ci aici sunt

172 instala]ii pe cablu, care deservesc cele 318 pârtii pentru toate nivelele de preg\tire [i pentru toate sporturile de iarn\ existente. Dac\ schia]i, aici ave]i noi pârtii de cucerit în fiecare zi [i de admirat peisaje [i panorame incredibile. Când sim]i]i nevoia s\ v\ relaxa]i, ave]i de unde alege din bogat\ ofert\ spa & wellness. Gurmanzii au [i ei parte de nenum\rate

tenta]ii, iar oferta restaurantelor este de calitate, c\ci vorbim despre o sta]iune situat\ în Fran]a cea rafinat\. De la produsele locale la preparatele sofisticate, de la tradi]ie la modernitate, buc\tarii [i patiserii din Val Val Thorens este nu doar cea Thorens vor [ti s\ mai înalt\ sta]iune din Europa ci [i cea mai animat\! v\ încânte papilele

e ee !

VAL THORENS ALPE D'HUEZ MEGÈVE ST. FRANÇOIS LONGCHAMP LA PLAGNE AVORIAZ SAALBACH HINTERGLEMM TIGNES LES ARCS ÅRE

MAI BUNE I DE EUROPA Atunci afla]i care sunt cele mai apreciate sta]iuni de schi din Europa, unde ave]i la dispozi]ie zeci, sute de kilometri de pârtii interconectate, toate facilit\]ile posibile atât timp cât ave]i cl\parii în picioare [i posibilit\]i de distrac]ie apres-ski pentru toate vârstele.

Foto: Ola Matsson*

BeTUI BeTUI Nr.Nr. 1816 (33), (31), decembrie septembrie 2015 / octombrie / februarie2015 2016

DE SC H TO I P

DESTINA}II / CELE MAI BUNE STA}IUNI DE SCHI DIN EUROPA

gustative. Nici la capitolul distrac]ie Val Thorens nu st\ deloc r\u, de aceasta „ocupându-se” cu succes cluburile în aer liber, muzica live pe pârtii [i multitudinea de concerte pentru toate gusturile.

ALPE D'HUEZ Alpe d'Huez este un adev\rat paradis pentru cei care iubesc z\pada, sporturile de iarn\ [i peisajele de mare altitudine, dar nu se dau în l\turi nici de la distrac]ie. „Baza” de la Pic Blanc, aflat\ la 3.330 de metri, este cel mai înalt punct al zonei [i ofer\ o panoram\ de excep]ie asupra Alpilor Centrali francezi într-un cadru natural atât de deosebit. Schiorii de toate nivelele de experien]\ sunt mul]umi]i aici, unde g\sesc, nu doar monitori atesta]i gata s\-i înve]e tainele acestui iubit sport alb, ci [i pârtii pentru a-[i testa abilit\]ile. Sunt pârtii pentru toate preferinSta]iunea are ]ele [i posibilit\]ile, dar vedet\ este legendara pârtie neagr\ acces la o re]ea eficient\ de 98 La Sarenne, lung\ de 16 kilometri. de teleschiuri [i o vast\ zon\ de schi, de 250 de kilometri de pârtii legate între ele, unele dintre ele cu diferen]e de nivel foarte mari, de 2.000 de metri, a[a cum este cazul a patru trasee diferite. Zona de schi numit\ "Alpe d’Huez Grand Domaine Ski" une[te localit\]ile Resort de Auris-en-Oisans, Huez, Ozen-Oisans, Vaujany, Villard-Reculas, La Garde [i Le Freney.

MEGÈVE Acest vechi sat pitoresc situat chiar în “inima” masivului Mont-Blanc beneficiaz\ de condi]ii excep]ionale pentru iubitorii sporturilor de iarn\, cu un sezon de schi lung [i z\pad\ de calitate. Într-un cadru natural impresionant, pute]i aprecia pe deplin cei 445 km Într-un cadru natural impresiode pârtii ai nant, pute]i aprecia pe deplin domeniului cei 445 km de pârtii ai domeniului schiabil Mont-Blanc Evasion. schiabil Mont-

Blanc Evasion. Ce-i drept, domeniul este împ\r]it în trei zone, Mont d'Arbois, Rochbrune [i Le Jaillet, mai potrivite pentru schiorii încep\tori [i intermediari. Schiorii avansa]i, care au nevoie de nivelul maxim de adrenalin\, trebuie s\ se îndrepte c\tre sta]iunile din apropiere, cum ar fi Chamonix [i Les Contamines. {i aici sunt dou\ [coli de schi, iar via]a… après-schi este efervescent\, putând s\-i lua]i pulsul înc\ de la prânz, la baruri, cafenele [i restaurante [i seara în cluburi care nu se închid pân\ la primele ore ale dimine]ii.

nord [i ghe]a- În timpul iernii, în fiecare s\pt\mân\ rul de Etendart se organizeaz\ diferite evenimente, pornind de la concerte, la festivala sud. Zona de luri [i activit\]i pentru toate vârstele. schi de Saint François Longchamp este legat\ de Valmorel, formând împreun\ cu acesta "Grand Domaine", unde ave]i acces la peste 165 km de pârtii de schi. Nici practican]ii schiului de fond nu se vor sim]i uita]i, fiind disponibile [i alte sporturi precum bobul [i s\niu[ul, unele chiar extreme, precum zborul cu parapanta.

St. FRANÇOIS LONGCHAMP

La PLAGNE

St. François Longchamp. Amplasat\ la o altitudine cuprins\ între 1.450 [i 1.650 metri, în apropiere de Col de la Madeleine, sta]iunea este protejat\ de lan]ul muntos Mont Blanc la

Situat\ în Alpii Francezi la o altitudine cuprins\ între 1.250 [i 3.250 metri, La Plagne este o alt\ sta]iune prietenoas\ familiilor cu copii. La Plagne are acces la un domeniu schiabil de 225 kilometri de pârtii pentru toate gradele de

Foto: Ola Matsson*

BeTUI Nr. 18 (33), decembrie 2015 / februarie 2016

*creativecommons.org/licenses/by/2.0

preg\tire, fiind iubit\ [i de amatorii de bob [i s\niu[. Cele 134 de pârtii, din care 15 sunt pentru experimenta]i [i 72 pentru intermediari, sunt deservite de 105 instala]ii de transport prin cablu. Cele 50 de restaurante [i 10 cluburi de noapte, facilit\]ile pentru familiile cu copii fac din aceast\ sta]iune aflat\ la nici trei ore de mers de Geneva din ce în ce mai apreciat\ pe plan interna]ional. Sta]iunea este parte a domeniului Paradiski, care se conecteaz\ cu sta]iunile vecine Les Arcs [i Peisey-Vallandry.

de pârtii, cele 308 piste fiind deservite de 108 instala]ii de transport. Este o sta]iune potrivit\ mai degrab\ schiorilor încep\tori, dar fi]i siguri c\ dac\ face]i parte dintre cei intermediari sau avansa]i ve]i fi mul]umi]i!

Sta]iunea este potrivit\ pentru familii [i schiori încep\tori, dar ofer\ facilit\]i [i celor dornici s\ experimenteze schiatul pe pårtii dificile!

AVORIAZ

SAALBACH HINTERGLEMM

Parte a zonei de schi Portes du Soleil, Avoriaz î[i a[teapt\ vizitatorii cu pârtii de mare altitudine [i unele dintre cele mai frumoase panorame din Alpi. Are acces la un domeniu schiabil de nu mai pu]in de 650 de kilometri

În acest top elaborat de europeanbestdestinations.com [i dominat de sta]iuni fran]uze[ti [i-a f\cut loc [i aceast\ „perl\” montan\ austriac\, parte a domeniului Skicircus Saalbach Hinterglemm. Are acces la 200 km de

Saalbach Hinterglemm este o sta]iune potrivit\ [i familiilor [i tinerilor.

pârtii amenajate la cele mai înalte standarde, potrivite tuturor categoriilor de schiori, de[i cele mai multe piste sunt pentru încep\tori. Pârtiile sunt deservite de 55 de instala]ii moderne de teleschi [i telecabine. Oferta Saalbach

DE SC H TO I P

DESTINA}II / CELE MAI BUNE STA}IUNI DE SCHI DIN EUROPA

Hinterglemm este completat\ [i de cei 10 km de pârtii de schi fond, de parcurile de distrac]ii, de pârtiile pentru vitez\ [i de cele cu iluminare nocturn\. Odat\ cu venirea serii, distrac]ia se mut\ în cele peste 40 de taverne, în numeroasele baruri, pub-uri [i discoteci, unde se petrece pân\ c\tre diminea]\.

nale pentru toate vârstele [i aptitudinile, de la patinaj la s\niu[ [i curse cu câini, la zborul cu parapanta, alpinism, snowmobil [i karting pe ghea]\. Nu mai este cazul s\ amintesc de gama larg\ de restaurante, braserii, baruri [i cluburi de noapte care nu lipsesc din nicio sta]iune francez\ de renume.

TIGNES

Les ARCS

Este o sta]iune montan\ de renume interna]ional cu unul dintre cele mai lungi sezoane de schi, din septembrie pân\ în mai, într-un an normal din punct de vedere meteorologic. Zona "Espace Killy" Tignes / Val d'Isère din care face parte Tignes are aproximativ 300 km de pârtii de diferite grade de dificultate, fiind situat\ la o altitudine între 1.550 [i 3.450 metri. Sunt [i dou\ snowpark-uri, dar una dintre atrac]iile permanente este ghe]arul Grande Motte, pe care pute]i schia chiar [i în lunile cele mai calde ale anului, în iunie-august. Sta]iunea se afl\ la Tignes ofer\ activi220 km de Geneva [i la 240 km de Lyon. t\]i variate [i origi-

Les Arcs este o alt\ sta]iune francez\ parte a domeniului Paradiski, cu acces la 450 km de pârtii perfecte. Sta]iunea cosmopolit\ din regiunea Savoia este fomat\ din cinci „cartiere”, Bourg-Saint-Maurice, Arc 1600, Arc 1800, Arc 1950, Arc 2000, dezvoltate în timp [i situate la altitudini cuprinse între 810 [i 3.225 de metri. Zona de schi este format\ din 106 de pârtii, pentru toate stadiile de preg\tire, deservite de 54 de instala]ii de transport. Cu o arhitectur\ modern\, chiar avangardist\, Les Arcs are reputa]ia Cel mai înalt vârf din sta]iune de a fi una dintre este Aiguille Rouge [i are o pârtie de [apte km lungime. cele mai originale

„mega-sta]iuni" din Fran]a, unde sunt toate facilit\]ile gândite special ca s\ te sim]i bine [i s\ te fac\ s\ te reîntorci.

ÅRE Åre, Suedia, regiunea Jämtland, este cea mai mare [i cea mai dezvoltat\ sta]iune de schi din nordul Europei, fiind foarte apreciat\ [i pentru snowboard. Latitudinea la care este situat\, la nici 300 de kilometri de Polul nord, face din Åre una dintre sta]iunile cu sezoane lungi [i z\pad\ sigur\ în perioada noiembrieînceputul lunii mai. Este parte a unui domeniu schiabil care leag\ pârtiile din Duved, Tegefjäll, Central Åre [i Åre Björnen printr-un serviciu de transport rutier Sunt în total 114 pârtii cu toate gradele de dificultate, gratuit pentru podeservite de 42 de ascensoare, sesorii de skipass. sta]iunea având [i facilit\]i Drum bun! spa [i fiind potrivit\ [i familiilor.

Carmen Neac[u ConsilierTurism.ro

I }I 16 A N 0 TI E 2 S IC DE OT EX

DESTINA}II / PUNTA CANA

PUNTA CANA EVADEAZ| DIN „IMPERIUL” FRIGULUI!

ETALONUL DISTRAC}IEI P CEI CU SPIRITUL M

Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

Plajele sunt pline de via]\ sub soarele Caraibelor, briza cald\ se strecoar\ lin, prinde palmierii [i îi face s\ fo[neasc\ u[or, nisipul când argintiu, când precum extravagantul aur rozaliu, încinge, ca o binecuvântare, talpa piciorului descul].

Oceanul se duce spre orizont [i se pierde într-un cer ce-[i armonizeaz\ culoarea dup\ întinderea nesfâr[it\ de ap\ cu care pare s\ se îmbr\]i[eze în dep\rt\ri. Mi s-au povestit multe despre Republica Dominican\, despre Punta Cana, despre tot ce au v\zut [i au încercat aici unii, al]ii. Am citit [i mai multe despre aceast\ ]ar\ în care nimic nu pare s\ conteze mai mult decât dorin]a de a-]i tr\i via]a din plin. Un loc aproape nep\mântesc în care oamenii râd oricând, oricât [i se bucur\ ca-n paradis de parc\ nimic nu ar putea s\ le înfrâng\ vreo-

dat\ pofta de a-[i tr\i via]a din plin, cât mai frumos. E minunat s\ [tim, s\ ascult\m, s\ citim despre astfel de locuri, dar nimic nu se compar\ cu a ne lua o vacan]\ [i a plonja direct în zecile de experien]e dominicane. S\ mergem, s\ le tr\im în felul nostru, s\ ne facem cât mai multe amintiri de p\strat. Sincer, cine nu vrea s\ guste o bucat\ de paradis chiar [i numai pentru câteva zile? Cum ne putem închipui u[or, în asemenea locuri totul e menit s\ ademeneasc\ ochiul, s\ încânte sufletul. Ca s\ te convingi c\ Punta Cana, în particular, Republica Domini-

can\, în general, nu este doar despre plaje, spa, lagune (ceea ce nu ar fi absolut deloc nepl\cut), e[ti invitat într-un tur special în care descoperim locuri inedite, „gust\m” experien]e extraordinare, toate în aceast\ ]ar\ insular\ din America Central\.

Locuri uimitoare: Insula Saona Probabil poate concura la titlul de cea mai idilic\ insul\ de pe p\mânt. Parte din Parcul Na]ional de Est, Saona este ce mai mare insul\ adiacent\, din cele 13, a Republicii Domini-

BeTUI Nr. 18 (33), decembrie 2015 / februarie 2016

Câteva sfaturi utile Apa. Încearc\ s\ evi]i s\ bei ap\ de la robinet. Fire[te, o po]i folosi ca s\ te speli pe mâini, pe din]i, dar nu s\ o bei. Unde faci plaj\. Mul]i î[i doresc o vacan]\ exclusiv de relaxare. S\ stea la plaj\, în hamac, s\ se bucure de soare, de ap\ [i de toate facilit\]ile hotelului. Una din cele mai cunoscute sta]iuni este Bávaro. Acesta e [i motivul pentru care, pe plaja Bávaro, cu nisip alb [i ape calme, vei g\si mult\ lume, dar [i facilit\]i (cum ar fi posibilitatea de a practica diferite sporturi nautice sau de a porni în excursii cu barca în zon\). În apropiere, este laguna Bávaro, o zon\ natural\, de aproape 50 de kilometri p\tra]i, ce poate fi explorat\ în kayak sau cu barca. Dac\ î]i dore[ti în special lini[te, poate î]i g\se[ti locul pe plaja Uvero Alto.

Bani. Po]i folosi dolari americani, euro sau s\ schimbi în moneda local\, pesos. Dac\ toate acestea idei de locuri [i experien]e nu sunt suficiente pentru a-]i face o poft\ nebun\ de soare, de aventuri, de Punta Cana, în

miezul iernii noastre, î]i mai spunem c\ în Republica Dominican\ se afl\ cei mai înal]i mun]i din Caraibe (Cordillera Central), cu Pico (vârful) Duarte ce ajunge la 3.098 metri. Tot în aceast\ ]ar\ se g\se[te [i una din

PENTRU L MEREU TÂN|R!

Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

Experien]e extraordinare Tirolian\. }ara aceasta începe s\ fie tot mai renumit\ ca o destina]ie pentru c\l\torii aventuro[i, nu doar pentru iubitorii vacan]elor exotice. Dac\ nu ai încercat niciodat\ tiroliana, ai aici ocazia. E complet sigur [i deloc înfrico[\tor pe cât s-ar putea s\ arate. Salto del Limon. Una din cascadele ]\rii, aflat\ în mijlocul p\durii tropicale din Samana. Te po]i înviora înotând în apa verde a lagunei, în timp ce prive[ti cascada de peste 50 metri în\l]ime. Prive[te balenele cu cocoa[\, în largul peninsulei Samana. Dac\ vrei mai mult, exist\ [i tururi prin care po]i admira zona din avion.

F\-]i un trabuc. Po]i merge într-un tur pentru a vedea întregul proces de fabricare a trabucurilor. Po]i s\-]i faci [i tu unul [i s\-l iei ca amintire. Rapel. Dintre toate experien]ele pe care le încerci aici, coborârea în rapel în pe[tera Fun Fun este printre cele mai incitante. Safari. Dac\ vrei totul de la un sejur în aceast\ ]ar\, porne[te într-un circuit organizat, de o zi în care ajungi prin a[ez\ri rurale [i descoperi via]a simpl\ de la ]ar\, apoi vizitezi ferme cu planta]ii de cafea, cacao sau trestie de zah\r. Surfing. Dac\ mereu ai visat s\ înve]i surfing, pe plaja Macao, aflat\ în partea de nord, apa [i valurile sunt

perfecte pentru a exersa. Snorkeling sau scuba diving. Admir\ lumea subacvatic\ [i înoat\ cu rechinii sau pisicile de mare. Hipism. Dup\ câteva instruc]iuni, te po]i plimba, în galop sau la trap, pe întinsele plaje. Insula Delfinilor. Este o insul\ amenajat\ unde po]i merge dac\ vrei s\ tr\ie[ti o experien]\ unic\: s\ îno]i al\turi de delfini. Nu este deloc ieftin, este îns\ o experien]\ memorabil\, î]i vei aminti peste ani [i ani [i î]i vei dori s\ o repe]i! Spa. Dup\ o zi plin\ cu aventuri, un masaj cu uleiuri exotice poate fi r\sf\]ul suprem.

cele mai spectaculoase cascade din zon\, Salto de Aguas Blancas. {i cum o vorb\ celebr\ spune c\ singurul mod de a sc\pa de o tenta]ie este s\-i cedezi, [tiu c\ oricând a[ l\sa iarna româneasc\ pentru însorite aventuri dominicane.

cane. Se spune despre ea c\ este cel mai frumos loc din Marea Caraibelor, botezat\ cu numele Saona de Cristofor Columb, care a descoperit-o pentru europeni [i restul lumii în 1494. Ast\zi, oricine o poate descoperi pentru el, într-o c\l\torie din Punta Cana sau din Bayahibe, pe un catamaran în care muzica latino, dansul [i romul local sunt incluse în experien]ele locale. {i când ajungi în Saona, cel mai greu este s\ alegi ce s\ faci: s\ îno]i în apele ca peruzeaua, s\ stai pe Canto de la Playa, cea mai faimoas\ plaj\ a insulei, s\ te plimbi de-a lungul ]\rmului, s\ gu[ti un prânz tipic dominican – cu pui, porc, orez, fasole, salat\ [i fructe, s\ stai la barul de pe plaj\ [i s\ tr\ie[ti clipa, s\ tragi un pui de somn într-un hamac. Probabil c\ nu vei rezista tenta]iei [i le vei alege pe toate, inclusiv s\ vezi o stea de mare (eventual s\ te pozezi cu una) [i alte specii marine în apa clar\ a m\rii. {i da, [i pe aceast\ insul\ au fost filmate câteva scene din seria Pira]ii din Caraibe. Iar dac\ e[ti fan al acestei pelicule celebre po]i alege chiar un catamaran având ca tematic\ pira]ii.

Mano Juan Una din cele mai pitore[ti atrac]ii ale insulei Saona este acest s\tuc, aflat în partea de sud. Aici sunt singurii locuitori ai acestei insule, în jur de 400 de localnici. Sunt extrem de prieteno[i, bucuro[i oricând de oaspe]i [i te vor primi cu drag în casele lor din lemn [i aprins colorate. Este un loc aparte pe care unele tururi îl includ în vizita pe insul\. F\r\ îndoial\, pasiona]ii de fotografie îl vor alege.

I }I A N E TI TIC S DE EXO

PUNTA CANA

Altos de Chavon

Altos de Chavon este o a[ezare situat\ la o or\ distan]\ de Punta Cana. Este o atrac]ie turistic\, deoarece acest loc a fost construit (în 1976 a început proiectul [i a fost finalizat în 1982) ca o replic\ a unui s\tuc mediteranean din secolul al XVI-lea. Cu str\zi pavate, încadrate de o parte [i de alta de buticuri, magazine, restaurante, aici se afl\ [i un grandios amfiteatru, cu o capacitate de 5.000 de locuri. Numeroase evenimente au avut [i au în continuare loc aici, inclusiv un concert sus]inut de Frank Sinatra, la inaugurare, de Julio Iglesias sau, mai recent, Elton John.

Higüey Higüey este capitala provinciei La Altagracia, unde se afl\ [i Punta Cana. Principala atrac]ie în ora[ este Basilica de Nuestra Señora de la Altagracia unde se afl\ Virgen de la Altagracia (Fecioara de la Altagracia), o pictur\ adus\ în secolul al XV-lea de misionarii spanioli. În Mer-

cado Publico de Higüey [i în Plaza Higüeyana se g\sesc tot felul de produse, inclusiv obiecte tradi]ionale, multe lucrate manual.

Santo Domingo Capitala [i cel mai mare ora[ al Republicii Dominicane se afl\ la dou\ ore distan]\ de Punta Cana. Este fondat de mai bine de 500 de ani de Bartolomeu Columb, fratele mai mic al lui

Ce s\ gu[ti Cultura unei ]\ri se descoper\ [i din buc\t\ria ei, iar cea a dominicanilor, pu]in condimentat\, este o combina]ie de influen]e spaniole, taino (comunitatea indigen\) [i africane. Mangú. Un mic dejun tradi]ional ar putea s\ fie format din mangú (cuvântul a fost inspirat de vorbele Man, good, rostite de un soldat american dup\ ce a mâncat acest piure, în timpul primei invazii americane în Republica Dominican\), ou\ pr\jite, salam pr\jit [i brânz\ pr\jit\ [i, uneori, avocado. Mangú este un piure preparat din banane. La Bandera Dominicana. Ca [i în Spania, prânzul este cea mai important\ mas\ a zilei. De obicei este format din orez, fasole (de preferin]\ ro[ie) [i carne

(vit\, pui, porc sau chiar pe[te, de[i cea mai popular\ este cea de pui), acompaniate de o salat\. Prânzul e numit, expresiv, La Bandera Dominicana (steagul dominican). Cafea. La fel ca europenii, dominicanii savureaz\ cu pl\cere cafeaua, dar spre deosebire de europeni care beau cafea din import, ei o consum\ mai ales pe cea produs\ în ]ara lor. Supe - Sancocho. Dominicanii sunt foarte mândri când e vorba de supele lor [i oriunde te duci, oricine î]i va spune c\ „face cea mai bun\ sup\ pe care ai mâncat-o vreodat\”. Preparat\ din carne [i diferite legume, Sancocho este una din cele mai populare supe. Al\turi de „la bandera”, aceast\ sup\ intr\ în meniul dominican, fiind preluat\ [i adaptat\ din buc\t\ria spaniol\. Chicharrón de pollo, adic\ pui pr\jit.

Almibar de frutas. Un desert, un fel de compot f\cut din fructe în sirop. Cel mai popular este mala rabia, din banane, fructe de guava [i cartofi dulci, toate amestecate cu scor]i[oar\. Morir Soñando, în traducere s\ mori visând, este o b\utur\ preparat\ dintr-un amestec de suc de portocale, lapte [i zah\r. Berea este o b\utur\ apreciat\ de dominicani [i în special cea produs\ acolo, numit\ Presidente. Mamahuana. Scoar]a de copac [i tot felul de ierburi (un produs original preparat ca pentru ceai de plante de nativii Taino) au fost l\sate la macerat în rom, vin ro[u [i miere [i a[a s-a n\scocit, în 1950, b\utura Mamahuana este b\utur\ pe care orice c\l\tor în aceste locuri e aproape obligat s\ o guste, considerat\ chiar un afrodiziac natural.

Cristofor, iar zona veche, colonial\, este înscris\ în patrimoniul mondial UNESCO. Aici se afl\ numeroase case construite de spanioli în timpul coloniz\rii [i obiective de interes, printre care Catedral Primada de America (cea mai veche biseric\ a Americii, a c\rei construc]ie a început în 1512) [i Fortaleza Ozama, un castel construit de spanioli în secolul al XVI-lea.

Hoyo Azul Adic\ Gaura albastr\, unul din cele mai surprinz\toare locuri pe care le po]i vizita în apropiere de Punta Cana. Este exact ceea ce îi spune numele [i mai mult decât atât, po]i s\ stai câteva minute uimit de ceea ce reu[e[te s\ fac\ natura dac\ e l\sat\ în pace. În cazul de fa]\ o limpede, natural\, albastr\ lagun\, situat\ la baza unei faleze. Nu uita s\ î]i iei costumul de baie, pe lâng\ înc\l]\mintea adecvat\ pentru hiking. O idee: ca s\ te bucuri în lini[te de acest loc pur [i simplu incredibil [i s\-l ai doar pentru tine câteva momente, încearc\ s\ iei un taxi [i s\ mergi acolo diminea]a devreme, înainte de a ajunge autobuzele pline cu turi[ti. În plus, vei pl\ti [i mai pu]in. Este un loc recomandat pentru cei care iubesc aventura [i au pasiunea de a explora frumuse]ea naturii.

BeTUI Nr. 18 (33), decembrie 2015 / februarie 2016

Barcelo Bavaro Beach Resort, foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

Suvenir Piatra larimar. Se spune c\ indigenii strângeau aceast\ piatr\ de pe plaj\, singurul loc unde o g\seau, [i asta i-a f\cut s\ cread\ c\ marea o aducea la ]arm. O considerau piatr\ aduc\toare de noroc [i capabil\ s\ te protejeze de boli. Aceast\ piatr\, ale c\rei culori variaz\ de la alb la diferite tonuri de albastru, se g\se[te numai în Republica Dominican\. Se spune c\ cel care o poart\ este protejat de spiritele rele. Sunt numeroase locuri unde se poate cump\ra ca piatr\ simpl\ sau parte dintr-o bijuterie. Holiday Tips & Tricks Vremea. Cei care iubesc soarele aici îl vor g\si pe acas\. Din iunie pân\ în septembrie sunt cele mai c\lduroase luni, cu o medie lunar\ în timpul zilei de 27 de grade Celsius, dar pot ajunge [i la 35 de grade. În lunile noastre de toamn\-iarn\, temperaturile din Punta Cana scad u[or, „cele mai mici” fiind în ianuarie [i februarie, în jur de 24 de grade ziua. Mai, luna când începe sezonul cald [i ploios [i care ]ine pân\ în octombrie, este cea mai umed\. În Republica Dominican\, cea mai activ\ perioad\ pentru cicloane este între jum\tatea lui august pân\ spre sfâr[itul lui septembrie. Acestea apar îns\ o dat\ la câ]iva ani. Când s\ mergi. Decembrie – martie, perioada de iarn\ de la noi, când aici ne putem bucura de aproximativ 60

de ore de soare pe lun\, aici, în Dominican\, lumea are parte, numai în ianuarie, de peste 250 de ore de soare. Se recomand\ aceast\ perioad\ [i pentru c\ temperaturile sunt ceva mai potolite, a[adar c\ldura nu este excesiv\. Idei pentru o c\l\torie fabuloas\ „Lustruie[te-]i” (un pic) spaniola. Limba oficial\ în Republica Dominican\ este spaniola. Engleza se vorbe[te, în general, de angaja]i ai hotelurilor, restaurantelor, magazinelor, îns\ pentru a putea s\ descoperi mai mult din farmecul acestui loc, a comunica este unul din lucrurile esen]iale. Localnicii sunt oricând dispu[i s\ te ajute s\ ai o vacan]\ excelent\, s\ aduni amintiri pl\cute, îns\ mul]i î]i vor vorbi în spaniol\. Po]i s\ „angajezi” un ghid local care s\ î]i traduc\, dar ar fi [i mai minunat s\ po]i povesti cu ei direct. Asta te-ar încânta [i pe tine [i mai ales pe ei. Ca idee, poate mult mai mult succes vei avea cu limba francez\.

Drum bun!

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR, carmen.neacsu@eurolines.ro

VIP INTERVIU / ADELA POPESCU

Adela POPESCU „Când plec în turneu, am o geant\ cât un dulap“ Te-ai c\s\torit de curând. Cas\ de piatr\! Spune-ne cât de mult a sem\nat acest eveniment cu ceea ce ]i-ai imaginat de mic\. Nunta, so]ul, luna de miere au fost apropiate de ceea ce ]i-ai construit mental, în copil\rie?

Am fost un copil care [i-a f\cut proiec]ii legate doar de art\. M\ visam cântând pe scene mari, înconjurat\ de zâmbete. Am încredere c\ Dumnezeu p\streaz\ ce este mai bun pentru mine.

Am aflat c\ luna de miere ]i-ai petrecut-o la New York. De ce New York? Mul]i ar alege o insul\ exotic\, c\lduroas\… New York este ora[ul nostru preferat (n.r.: So]ul Adelei este nimeni altul decåt

BeTUI Nr. 18 (33), decembrie 2015 / februarie 2016

Actri]\, cânt\rea]\, so]ie. Ei bine, da, frumoasa vedet\ de 29 de ani a plecat, din 22 august, într-o nou\ c\l\torie, cea a c\sniciei, înso]it\ de cel care-i este tovar\[ de drum de atâta timp: actorul Radu Vâlcan. O nunt\ ca-n pove[ti, urmat\ de o lun\ de miere pe m\sur\ [i de multe alte c\l\torii frumoase [i fericite, pe care le rezerv\, de obicei, via]a celor care iubesc [i sunt iubi]i.

vedeta de televiziune Radu Vålcan). {i pentru c\, în iarn\, urmeaz\ s\ plec\m în Asia, ne-am gândit c\ New York este cea mai bun\ alegere. Care au fost cele mai frumoase momente din luna de miere? Au existat [i unele mai pu]in pl\cute, din cauze vremii, agita]iei citadine etc? Iubim acest ora[, cu bune [i cu rele. Este autentic. Nu se sinchise[te s\ î]i fac\ pe plac. Dac\ ]ii pasul cu el, nu îl ui]i toat\ via]a! Ador\m micul dejun din Central Park, vuietul permanent, plimb\rile prin Brooklyn [i panorama care se deschide de la geamul din camera noastr\. Ce nu lipse[te niciodat\ din bagajul t\u? Sau cum arat\ bagajul unei actri]e? Când plec în turneu? Ohoho! Chiar acum v\ scriu din turneul na]ional pe care îl avem cu spectacolul de teatru Haimanaua, în 30 de ora[e. Am o geant\ cât un dulap ce cuprinde prosoape, costumele de scen\, farduri, papuci de camer\, 3 pijamale, 14 tricouri, 8 perechi de pantaloni, 20 de [osete, 2 c\ciuli, 2 hanorace, 4 perechi de înc\l]\ri. {i mai am câteva chestii, dar m\ opresc (râde). Bagajul de vacan]\ nu e niciodat\ atât de mare. Apoi, bagajul se completeaz\ cu noile achizi]ii. Îmi place s\ fac cump\r\turi din ora[ele în care ajung. Piese de teatru, muzee, muzic\ live? Cum te „`ncarci” cultural atunci când e[ti în vacan]\, într-un ora[ mare? Sunt o mare gurmand\ [i, cu ru[ine, recunosc c\ încep informarea cu cele mai bune [i interesante restaurante (râde). Radu g\se[te de fiecare dat\ un club cu muzic\ jazz, iar eu m\ ocup de spectacolele sau de concertele programate în acea perioad\. Obi[nuie[ti s\ te documentezi [i pentru domeniile în care activezi, s\ observi [i s\ înve]i, chiar, de la arti[tii locali, cânt\re]i sau actori? Întotdeauna.

Spre exemplu, în luna de miere, în fiecare sear\ am v\zut câte un spectacol. Mi-a p\rut r\u c\ nu am reu[it s\ ajungem [i la un concert, dar din p\cate, nu era nimic interesant în acea perioad\.

E[ti o expert\ `n c\l\torii, dac\ putem spune a[a. Ce sfaturi le-ai da turi[tilor ajun[i într-o destina]ie nou\, pentru a se bucura cât mai mult de vacan]a lor? S\ fac\, m\car o dat\ în via]\, o vacan]\

VIP INTERVIU / ADELA POPESCU

"altfel". Spre exemplu: s\ î[i cumpere bilete dus-întors c\tre destina]ia dorit\, iar cazarea s\ [i-o rezerve doar pentru primele trei zile. Valabil doar pentru vacan]ele „la cald”. Apoi, `n lini[te, la fa]a locului, s\ î[i rezerve diferen]a de perioad\, exact unde le place mai mult. Unde simt c\ e locul lor. Nu de pu]ine ori, pozele de pe site-uri nu coincid cu realitatea. Plus c\ e incitant s\ cau]i, s\ întrebi, s\ negociezi, s\ ai emo]ii.

mi aduc aminte anul. Frumos sentiment. Tu [i Radu sunte]i fani ai sporturilor de iarn\. Care e recomandarea voastr\ în materie de destina]ie pentru schiori [i nu numai? Radu schiaz\, eu iubesc snowboard-ul. Dar de când mi-am rupt mâna, acum patru ani, mi-a fost team\ s\ mai fac vacan]e la munte, iarna. De[i mi-e tare dor. Eu am fost ani la rând în Austria. Dac\ m-a[ mai încumeta un an, cred ca a[ încerca Elve]ia.

Ai putea face un TOP 3 al locurilor vizitate pân\ acum, care ]i-au r\mas cel mai mult în suflet? New York, Thailanda, Roma.

E[ti o „cr\ias\ a z\pezii” sau obi[nuie[ti s\ te retragi la gura sobei odat\ cu instalarea frigului? Eu iubesc iarna. Primii fulgi de nea în continuare m\ emo]ioneaz\ pân\ la lacrimi. Sunt fericit\ când ninge.

Exist\ vreo ]ar\ sau vreun loc în care ai avut experien]e nepl\cute [i `n care nu te-ai mai întoarce niciodat\? Nu. Nu cred c\ exist\ a[a ceva. C\l\torind, un artist cunoa[te oameni [i locuri noi? E important acest lucru? De ce? Pentru c\ de acolo î[i ia resursele. {i nu e valabil doar pentru arti[ti. Fiecare om are nevoie s\ î[i l\rgeasc\ orizonturile, astfel dându-[i [ansa la fericire.

Ai vreun ritual sau vreun obicei care s\ te ajute s\ te sim]i ca-n vacan]\, chiar [i atunci când e[ti în Bucure[ti? Gr\dina mea cu flori [i salcia umbroas\ m\ întreab\ de fiecare dat\ cånd „v\d” c\ `mi fac bagajul: Unde pleci? Ai g\sit vreun loc mai frumos?

Care a fost prima ]ar\ `n care ai fost `n postura de artist [i în ce an s-a `ntåmplat acest lucru? Roma. A fost primul concert pe care l-am avut cu forma]ia Dj Project în afara ]\rii. Nu-

Oana Iana

DESTINA}II / TOSCANA

La Vita è Bella Primul lucru care îmi vine în minte când m\ gândesc la Toscana este combina]ia unic\ de dealuri line, grupuri de chiparo[i „piept\na]i” îndr\zne] [i ora[e medievale intacte.

BeTUI Nr. 18 (33), decembrie 2015 / februarie 2016

DEALURILE „ARTISTICE” ALE TOSCANEI

Toscana, foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

Dintre toate v\ile de aici, noi am vizitat una singur\: Val d’Orcia. Se întâmpl\ s\ fie [i în Patrimoniul UNESCO, ceea ce spune multe, fiind vorba de o vale, dar aceast\ recunoa[tere a venit la o distan]\ de multe sute de ani fa]\ de primii care i-au apreciat frumuse]ea: pictorii renascenti[ti ai [colii din Siena.

Unde pe hart\? Coordonatele geografice ne-au îndrumat s\ o lu\m c\tre Siena. Dealurile ce alc\tuiesc valea încep din sudul ora[ului [i se succed într-o not\ perfect\ pân\ spre muntele Amiata. Trebuia totu[i s\ st\m undeva. Ne-am uitat, pe rând, la Montalcino (celebru pentru vinul produs în aceast\ regiune – Brunello), San Quirco d’Orcia, Montepulciano [i Pienza. Op]iuni sunt mai multe, prea multe chiar, mai ales c\ zona este celebr\ [i pentru termele de aici, Bagno Vignoni fiind una dintre loca]iile cele mai apreciate.

Sfaturi [i informa]ii utile

Cum ne-am oprit la Pienza, am avut avantajul de a sta chiar în mijlocul v\ii. Ne [i imaginam noi cum vom bate în lung [i lat valea, pe biciclete, salutând din mers chiparo[ii. Lucru posibil, judecând dup\ num\rul mare de oameni care fac asta, cu o singur\ condi]ie: s\ fii un biciclist în form\. Concluziile în]elepte le-am tras noi la final, dup\ ce am închiriat bicicletele [i ne-am pus în aplicare planul, cu urm\toarele rezultate: b\ut 5 litri de ap\ în dou\ ore, împins la deal bicicletele în câteva reprize [i c\p\tat o febra muscular\ stra[nic\.

Dar a meritat! Am ajuns într-unul dintre cele mai frumoase peisaje din lume [i de aici a început un festin de forme, texturi [i culori calde de var\ târzie. Fiecare anotimp î[i pune amprenta diferit asupra peisajului, dar, indiferent de perioad\, dealurile par suspendate, ca [i cum nu ar avea greutate, iar din loc în loc vederea tresare la câte un detaliu: o mic\ ferm\, un

• libertatea de mi[care este esen]ial\ în Toscana. Ma[ina sau o Vespa sunt de baza, dac\ pute]i trece peste blocarea unei sume

mari de bani pe card pentru garan]ie – peste 1700 Eur ne-au cerut nou\ – peste cei 60 Eur/zi cât cost\ `nchirierea unui scuter în Montepulciano.

chiparos sau un pâlc bine orânduit, un lan de grâu înc\ nesecerat.

Prima oprire Prima oprire am f\cut-o la Podere Belvedere, în apropiere de San Quirco d’Orcia. Op]iunea de a ne caza într-o astfel de ferm\ ne-a trecut prin minte de câteva ori, îns\ am abandonat-o pentru c\ nu am fost motoriza]i, iar distan]ele, de[i de ordinul zecilor de km, ne-ar fi izolat totu[i mai mult decât ne doream. Nu sunt prea multe de spus despre acest loc. Doar de v\zut, de stat [i de f\cut doi pa[i pentru a nu rata niciun unghi din cele 360 oferite cu generozitate de loca]ie. Totul pare încremenit în c\ldura dup\amiezii f\r\ nicio urm\ de briz\. Un decor de film în care elementele sunt atent m\surate [i

• transportul public de tipul autobuz interurban merge „brici”, cost\ 2-5 EUR pe distan]ele dintre or\[elele Toscanei, dar sâmb\ta

gândite pentru a pl\cea ochiului. Par]ial odihni]i, am pornit cu soarele în spate c\tre micu]a capel\ ce se profila în dep\rtare – Capela Madonna di Vitaleta. Dup\ câteva încerc\ri nereu[ite de a ocoli p\durea deas\, care se înc\p\]âna s\ ne stea în cale, pân\ la urm\ am luat-o direct prin ea, pe o potec\ îngust\, plin\ de bolovani. Dup\ ritmul alert în care coboram, neam gândit c\ nu are cum s\ ne fie moale la deal. {i nu ne-am în[elat! P\durea s-a sfâr[it brusc [i în fa]\ noastr\ a ap\rut un wallpaper de Windows, în varianta aurie. A urmat un lung urcu[, în care bicicletele au fost cât se poate de menajate: le-am tras [i le-am împins cu grij\, sco]ând limba de-un cot [i ne`n]elegånd cum Dumnezeu ajung totu[i aici atât de mul]i oameni?

BeTUI Nr. 18 (33), decembrie 2015 / februarie 2016

Montepulciano, foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

functioneaz\ dup\ un program scurt, iar duminic\ nu merge deloc. Dar deloc. În duminica în care am plecat c\tre Bologna de unde

aveam avionul înapoi, a trebuit s\ lu\m un taxi – lucru care nu e deloc u[or, fiind pu]ine [i oamenii apreciind timpul liber.

Când, într-un final, am ajuns sfâr[iti pe coama dealului, am v\zut aceast\ capel\-bijuterie, cu siguran]\ cea mai fotografiat\ din toat\ valea, în primul rând datorit\ loca]iei nea[teptate [i a sentimentului de lini[te deplin\ pe care îl r\spânde[te. De[i micu]\, domin\ peisajul auriu al\turi de chiparo[ii care îi ]in, demni, companie. Cea mai frumoas\ or\ pentru a fi în acest loc este aceea în care soarele se las\ alene peste dealul din fa]a capelei, conturând-o [i f\când-o s\ par\ bidimensional\. C\ s\ nu ne prind\ noaptea pe drum, am pornit pe aleea bine tasat\ din spatele capelei, tot întorcând capul s\ o mai v\d o dat\ [i înc\ o dat\. Dup\ prima curb\ am pierdut-o, dar am descoperit drumul! Drumul de acces pe care vin oamenii normali la cap ([i corp).

• Am vrut s\ ajungem [i la Abatia Sant’ Antimo, lâng\ Montalcino, dar nu am reu[it. E de pus pe lista din câte am citit.

Întor[i în Pienza pentru un bine meritat festin culinar la masa de sear\ [i o por]ie dubl\ de înghe]at\ „artigianale”, ne-am hot\rât c\ a doua zi vom face uz de transportul public pentru a ajunge în Montepulciano. De[i nu pot s\ spun c\ nu avem deloc condi]ie fizic\, combina]ia de c\ldur\ sufocant\ [i succesiune de dealuri ne-au întrebuin]at serios [i ne-au determinat s\ înapoiem bicicletele mai curând decât pl\nuisem.

Vedere din Montepulciano Nu [tiam nici de vinul Nobile di Montepulciano, nici de faptul c\ aici au fost filmate câteva scene-cheie din saga Amurg (Luna Nou\, mai precis). În Piazza Grande s-a

desf\[urat punctul culminant al ac]iunii, fapt pentru care un val de turi[ti cu pasiuni nedescoperite pân\ atunci au f\cut c\rare c\tre acest ora[ medieval. Exist\ chiar [i un tur care puncteaz\ toate loca]iile în care s-au aflat actorii în scenele respective, urmat de o cin\ cu bucate alese [i celebrul vin local. Limita]i fiind de orarul transportului public interurban (destul de limitat sâmb\t\ [i duminic\), am avut doar câteva ore la dispozi]ie în care am preferat s\ facem ce ne place cel mai mult: s\ mergem pe str\du]ele care ne atrag aten]ia, f\r\ plan sau traseu, urmând ca la un moment dat s\ ajungem cu siguran]\ [i în centrul ora[ului.

Montepulciano se impune în fa]a Pienzei Este cam de trei-patru ori mai mare [i mai înalt. Adic\ urci. Urci [i admiri cl\dirile istorice care atest\ bog\]ia familiilor nobile din Rena[tere. Ora[ul a atins pragul cel mai înalt de prosperitate în secolul al XVI-lea [i

DESTINA}II / TOSCANA

30 Montepulciano, foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

acest lucru se leag\ tot de numele Medici. Am intrat prin Porta della Farine, care este cea mai apropiat\ de autogar\ [i întâi ne-am avântat pe strad\ principal\ – Corso – pe lâng\ case impun\toare, biserici [i palate, pentru ca apoi s\ facem zig-zaguri prin pasaje laterale strâmte [i str\du]e umbrite. Mergând pe calea ocolit\, ne-a luat ceva s\ ajungem în Piazza Grande. F\când abstrac]ie de faptul c\ tocmai ce a[ternuser\ o sal\ de spectacol în toat\ pia]a, cadrul este absolut senza]ional. Cum ne miram noi a[a în fa]a Domului, a Prim\riei [i a palatelor ce flancheaz\ pia]a, am sim]it nevoia s\ lu\m un loc când, dintr-o ma[in\, a coborât o doamn\, a scos o cheie masiv\ aurie [i a deschis una dintre u[ile impresionantei cl\diri lâng\ care ne pironiser\m. Cum o fi s\ de]ii cheia unui palat? Pe cât de frumoas\ este pia]\ v\zut\ din spatele fântânii cu leu sau de la terasa vecin\, pe atât de impresionant\ este vederea din vârful turnului Prim\riei: un domino de acoperi[uri, urmate de întinderi line de

Itinerarii cu bicicleta • Din Pienza în Montepulciano (aprox. 30 km) • Din Montalcino în Castelnuovo dell’Abate unde este Abatia Sant’Antimo [i înapoi (aprox. 20 km) • Din Pienza în Bagno Vignoni (aprox. 16 km) • Traversarea întregii v\i d’Orcia (aprox. 80 km)

dealuri, podgorii [i aba]ii. Se spune c\, într-o zi senin\, s-ar putea z\ri chiar [i Siena [i Muntele Cimone. Nou\ ne-au c\zut ochii pe Chiesa di San Biagio, o biseric\ proiectat\ de Antonio da Sangallo (cel B\trân) [i un exemplu de arhitectur\ renascentist\ în aceast\ zon\. A trebuit s\ coboråm cam 15 minute pentru a ajunge la ea [i apoi s\ urc\m din nou în ora[, dar ne-am bucurat c\ am f\cut-o. De[i, în opinia mea, mai pu]in [armant ca Pienza, am considerat c\ nu i-am acordat suficient timp acestui ora[, nu i-am descoperit apele termale pentru care este cunoscut [i nici nu i-am încercat celebrul vin nobil, pe una dintre terasele cu vederi panoramice. {i Montepulciano pare un loc perfect

pentru a savura un pahar de vin la o mas\ cu preparate tradi]ionale, admirând una dintre cele mai frumoase priveli[ti din Toscana. Not\ de final: de revenit neap\rat! Chiar [tiu italienii \[tia ce zic când afirm\ c\ La vit\ e Bella!

Înapoi `n Pienza… …pentru o ultim\ sear\ în care am repetat lent rutina zilelor trecute: plimbare de-a lungul zidurilor ora[ului, privit valea cu dealurile ei reliefate de ultimele raze de soare, apoi trezit din reverie [i scufundat în platoua[e cu bun\t\]i [i înghe]at\ asortat\.

Anca Du[e Advertising&Content Manager Eurolines Group

DESTINA}II / IORDANIA / PETRA

PETRA

DE CE MINUNILE

foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

100 de milioane de persoane au votat, timp de aproape un an [i jum\tate, care s\ fie noile minuni ale lumii. Cum din lista întocmit\ în antichitate mai r\m\seser\ doar piramidele de la Gizeh, în 1999, Bernard Weber Jr., filozof, produc\tor de filme [i fost aviator canadian, a

avut ini]iativa întocmirii unei liste noi, cu monumente remarcabile, demne de calificativul „minune”. Dup\ un proces de selec]ie elaborat [i un scandal legat de manipularea voturilor publicului în Brazilia, în 07.07.2007 s-au anun]at monumentele câ[tig\toare:

Miza a fost uria[\, iar efectele asupra turismului s-au v\zut imediat, [i nu neap\rat în bine. Ne-am propus s\ realiz\m o serie de articole cu pove[ti de la fa]a locului, scrise în urma experien]elor personale, pentru a v\ prezenta o perspectiv\ autentic\ [i dezinvolt\. S\ pornim deci la drum printre minunile lumii!

În drum spre Petra Într-o ]ar\ micu]\ cum este Iordania, distan]ele nu sunt o problem\. Exist\ îns\ acest loc în care zilnic, mii de oameni se încoloneaz\ [i p\trund printr-un culoar natural de piatr\ pentru a se las\ surprin[i de „ora[ul pierdut” al nabateenilor. De[i fiecare vizitator al Petrei a v\zut zeci

• Marele Zid Chinezesc • Petra • Statuia lui Iisus din Rio • Machu Picchu • Colosseumul • Taj Mahal • Chichen Itza

sau sute de imagini înainte de a ajunge aici, emo]ia pe care trebuie s\ o fi sim]it primii exploratori [i reac]ia cople[itoare în fa]\ intr\rii sunt la fel de prezente în c\l\torul de azi. Petra (AlBatra în arab\) a reap\rut pe harta vesticilor în secolul al XIX-lea, epoca marilor descoperiri. Un tân\r explorator elve]ian, Johann Burckhardt pe numele sau, pornit în c\utarea izvoa-

BeTUI Nr. 18 (33), decembrie 2015 / februarie 2016

relor råulul Niger, a auzit zvonuri legate de acest ora[ miserios [i s-a ab\tut de la drumul s\u, urmându-le. Se preg\tise pentru lumea arab\ înv\]ând limba [i studiind cultur\ la Cambridge, astfel c\, în 1812, deghizat într-un [eic [i vorbind cu localnicii, a fost primul european care a experimentat efectul „Wow!” al Petrei.

Petra în lumina candelelor

SUNT MINUNI!

nabateenilor [i misteriosul lor ora[ sunt mai autentice c\ oricând. Ca într-o procesiune solemn\, am p\[it foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

Prima impresie legat\ de Petra am dorit s\ fie aparte [i am planificat cu grij\ ziua în care am ajuns în Wadi Musa, ora[ul de lâng\ situl arheologic. Trei zile pe s\pt\mân\ (luni, miercuri [i joi), dac\ vremea o permite, lumea

timid pe pavajul inegal [i am înaintat în t\cere. În afar\ de stele, singura surs\ de lumin\ vine de la cele peste 1000 de candele care flancheaz\ drumul. Contrar a[tept\rii, eram doar câteva sute de oameni în acea sear\ [i, dup\ primul kilometru str\b\tut printr-o vale larg\, chiar [i cei mai zgomoto[i dintre noi s-au înmuiat în fa]\ intr\rii înguste în canionul numit Siq. Ecoul pa[ilor no[tri p\rea s\ ia forma pere]ilor abrup]i [i ondulati, îndep\rtându-se încet de noi. Din loc în loc, ridicând privirea, puteam z\ri cerul, tras peste Siq precum o copertin\ dreapt\ de mu[ama. Am mers încet, `ncordåndu-ne privirea dup\ fiecare cotitur\, anticipând momentul în care Trezoreria, imaginea care aproape se confund\ cu Petra, urma s\ se iveasc\ din defileu. Am înregistrat câteva emo]ii false pân\ când exclama]iile pline de admira]ie ale celor care o vedeau înaintea noastr\ ne-au confirmat c\ am ajuns. Ce a urmat, v\ las s\ v\ imagina]i din fotografii sau s\ descoperi]i voi în[iv\ la fa]a locului! Acum, la final, mie mi s-a p\rut c\ „Petra by night” este în mod cert experien]a care î]i permite cel mai bine s\ intri în atmosfera primului secol [i s\ î]i imaginezi ce sim]eau negustorii acelor vremuri când intrau în defileul îngust, m\rginit de l\mpi cu ulei.

Exploratori diurni Zona aceasta a fost locuit\ înc\ din epoca fierului de c\tre triburile de edomi]i, dar cei care au creat Petra [i au dus-o la un un nivel de spectaculozitate [i rafinament neb\nuit au fost nabateenii. Timp de aproape 400 de ani civiliza]ia lor a înflorit datorit\ comer]ului cu parfumuri, textile [i materiale destinate `nb\ls\m\rilor [i a ingeniozit\]ii cu care au reu[it s\ capteze sursele de ap\. Rutele comerciale ce legau India de Africa [i, mai apoi, de Europa treceau prin vastul teritoriu (de patru ori mai mare decât Iordania de azi) al nabateenilor. Capitala lor, ora[ul roz –

DESTINA}II / IORDANIA / PETRA

foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

Petra, a cunoscut maximum de rafinament [i dezvoltare cam în acela[i timp în care a tr\it [i Iisus. {i era chiar magnific\! A dou\ zi, ref\când drumul pe lumin\ împreun\ cu ghidul nostru, am încercat s\ vedem lucrurile din perspectiva unui negustor de acum câteva secole, venit aici întâia oar\. Am trecut cu gura c\scat\ pe lâng\ Obelisc [i primele morminte s\pate în piatr\, pe care nici nu le deslu[iser\m în seara precedent\, pentru a ajunge la intrarea în Siq. Ziua, culorile [i texturile pere]ilor abrup]i care odat\ se aflau sub ap\ ne-au impresionat serios! Nu e de mirare c\ nabateeni nu aveau „treab\” cu pictura, pentru c\ ea era gata f\cut\! A[a c\ s-au concentrat pe dirijarea apei captate din izvoarele din apropiere, prin ni[te [an]uri s\pate de-a lungul pere]ilor, pe dou\ nivele: cel de jos pentru nevoile curente, iar cel de sus pentru procesele ce aveau nevoie de ap\ curat\. Unde este ap\, este [i verde. Zona dinaintea intr\rii în Siq era plin\ de arbori, o parte dintre ei r\zbind chiar [i în\untrul defileului, cu r\d\ci-

nile puternic prinse de stânci. Pu]inii turi[ti pe lâng\ care treceam erau, c\ [i noi, v\dit impresiona]i. Din când în când trebuia s\ ne d\m în l\turi pentru a face loc câte unei [arete anun]ate de ecoul antemergator al copitelor cailor. Pân\ acum câ]iva ani, numai persoanele cu dificult\]i motorii sau cele în vârst\ puteau beneficia de acest serviciu creat în acela[i timp [i pentru a sprijini comunitatea local\ de beduini. Zilele acestea, num\rul turi[tilor fiind mult mai mic fa]\ de explozia înregistrat\ dup\ 2007, cred c\ se fac destul de multe excep]ii. Pentru noi, num\rul mic al vizitatorilor a însemnat c\ am putut admira în voie, negr\bi]i [i nederanja]i, spectaculozitatea canionului [i ne-am putut în-

g\dui s\ parcurgem cât de încet ultimii zeci de metri pân\ la Trezorerie. Nabateenii \[tia [tiau s\ impresioneze vizitatorii, asta e sigur! Stånca se crap\ dramatic, ca o cortin\, pentru a lasa s\ întrez\re[ti – doar s\ întrez\re[ti – o fâ[ie îngust\ din fa]ada Trezoreriei. Cu greu am mai putut s\ urm\resc explica]iile ghidului. Am re]inut doar c\ nimeni nu a g\sit nicio comoar\ în urna decorativ\ de deasupra, c\ urmele de gloan]e sunt f\cute de ho]ii „creativi” ce au venit aici în urm\ descoperiri lui Burckhardt [i c\ totul este gândit dup\ num\rul de zile [i de luni ale anului. Influen]ele grece[ti sunt evidente, dar nu singulare. Întregul complex, sau cel pu]in ce s-a descoperit

INFORMA}II {I SFATURI UTILE: PETRA Biletul de intrare pentru turul numit „Petra by night” este 17 JOD, iar ora de începere este 20:30.

Dureaz\ dou\ ore. Biletul de acces pentru o zi petrecut\ în Petra este 50 JOD pentru

turi[tii care petrec cel pu]in o noapte în Iordania, 55 JOD pentru dou\ zile [i 60 pentru trei.

informa]ii despre atrac]iile Iordaniei va invit\m s\ consulta]i site-ul www.visitjordan.com, iar pentru

detalii practice legate de formalit\]ile de c\l\torie accesa]i www.mae.ro

CÂND Cele mai bune perioade pentru a vizit\ Petra sunt toamna [i prim\var\. Pentru mai multe

BeTUI Nr. 18 (33), decembrie 2015 / februarie 2016

pân\ acum din el (doar 15%!) este un melanj de stiluri [i influen]e grece[ti, asiriene [i romane. De altfel, romanii, dup\ ce au cucerit Petra în 106 (acela[i an în care au cucerit [i Dacia), au continuat s\ ridice construc]ii impresionante. Din ele au mai r\mas doar câteva ruine, deoarece Petra se afl\ într-o zon\ seismic\, iar o serie de cutremure puternice înregistrate în secolele IV [i VI a dus la pr\bu[irea construc]iilor care nu erau s\pate în stånc\ [i, apoi, la abandonarea ora[ului. Se pare c\ Trezoreria (Al Khazneh în arab\) a fost de fapt tot un mausoleu, la fel ca majoritatea construc]iilor impresionante p\strate. Nabateenii venerau un panteon de zeit\]i arabe pre-islamice, Dushara fiind cel mai des reprezentat, al\turi de cele trei zei]e care îl acompaniau: Al-Uzza, Allat [i Manat. O alt\ figur\ puternic\ despre care ne-a povestit ghidul nostru indulgent (c\ci l-am chinuit ca s\ facem mii de poze) a fost Obodas I. Am trecut apoi pe Strada cu Fa]ade unde alte obeliscuri s\pate în stånc\ puncteaz\ c\tre cer. Num\rul lor indic\ num\rul de morminte din interior, ne-a explicat Basel. Pute]i intr\ s\ vede]i! Am intrat, îns\ m\g\ru[ii beduinilor care î[i ofer\ serviciile c\tre turi[ti ajunseser\ cu mult înaintea noastr\, a[a c\ mirosul puternic ne-a scos de urgen]\ afar\. Amfiteatrul [i, mai departe, Strada cu Coloane sunt impresionante, îns\ nimic nu se compar\ cu imensa panoram\ de pe partea dreapt\ a drumului, compus\ din zeci de morminte regale s\pate în stånc\, la în\l]ime. Via]a laic\ avea clar o valoare secundar\. Împr\[tiate printre monumentele funerare m\re]e, s\pate de asemenea în stånc\, via]a de zi cu zi a nabateenilor se desf\[ura într-o re]ea de grote scunde, perfect integrate în peisaj. Tot în ele au locuit, pân\ în anii '80, beduinii. De fapt, unii nu au plecat niciodat\ [i afirm\ cu mândrie c\ aici este cas\ lor. Unde altundeva este atât de mult\ frumuse]e ziua [i atâta lini[te noaptea?

Am l\sat la urm\ mormintele, s\ le descoperim pe îndelete, [i ne-am continuat periplul c\tre Muzeu [i, mai departe, c\tre M\n\stire.

MÂNCARE - Exist\ cel pu]in dou\ restaurante pe care le-am testat noi în interiorul Petrei: unul cu preten]ii [i meniu a la

Cu desert delicios cu tot. Tot la carte [i unul cu mâncare local\ [i seracest capitol, o cafea [i un suc de viciu tip bufet. L-am ales pe acesta din urm\ [i costul a fost de 15 JOD/pers. rodii servite în fa]a M\n\stirii, 8 JOD

TRANSPORT Un drum cu m\g\ru[ii cost\ 10 JOD. Pe panourile de la intrare, vizitatorii sunt ruga]i s\ î[i foloseasc\

bunul simt [i, dac\ au o greutate impu- urcare decât la coborâre. M\g\ru[ii sunt mai stabili [i încrez\tori urn\toare, s\ nu îi chinuie. {i am mai primit un pont: mai degrab\ accepta]i la când treptele, decât coborându-le!

Pe drum, am refuzat câteva zeci de oferte de a descoperi Petra în cârca unei m\g\ru[ sau a unei c\mile, îns\ ce [tiam noi cu „maybe later” nu merge aici. Din cauza num\rului redus de turi[ti, beduinii agili te iau la ochi [i fie nu scapi u[or, fie nu scapi deloc. Pe urcu[ul care dureaz\ cam o or\ [i scoate un pic untul din tine, mai ales dac\ este cald, ne-au înso]it o gr\mad\ de oferte, argumente în zeci de feluri [i folosind toate sinonimele cuvântului „donkey”.

El Deir, M\n\stirea Dac\ Trezoreria a fost vedet\ în filmul “Indiana Jones and the Last Crusade”, M\n\s-

foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

DESTINA}II / IORDANIA / PETRA

tirea a avut [i ea parte de expunere în “Transformers: Revenge of the Fallen”. Filmele [i fotografiile excep]ionale cu beduini gânditori

Cazare Petra se afl\ în regiunea M\'an, mai precis lâng\ Wadi Musa [i ofer\ o varietate de unit\]i de cazare. Cea mai aproape de intrare este Petra Guesthouse 4*, apoi Movenpick 5* Resort Petra. În afar\ ora[ului, cu o vedere senza]ional\ asupra v\ii ce duce la Siq, se afl\ hotelurile Marriott

foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

[i Panorama. Acestea sunt mai izolate, îns\.Pentru un buget mic spre mediu [i o cazare ce are dou\ atuuri clare – amplasarea la 5 minute de Visitor Center [i pre]ul – o variant\ ar fi Candles Hotel (în jur de 39 JOD/camera/noapte). Pont: nu am apucat s\ vizit\m [i ora[ul, dar ghidul aproape ne-a convins

de beneficiile B\ii Turce[ti dup\ o zi de vizitat Petra. 20 de km, cam atât am f\cut în ziua vizit\rii. Este bine s\ ave]i haine adecvate pentru a v\ proteja de soare ([i eventual ploaie) [i mult\ ap\. Se g\se[te de cump\rat [i în complex, dar pre]ul este exagerat.

a[eza]i la în\l]ime, pe cupola monumentului, iau sporit faima [i putem spune cu mâna pe inim\ c\ a meritat urcu[ul! Drumul în sine este spectaculos, printre canioane abrupte ce se casc\ pentru a dezv\lui unele dintre cele mai frumoase panorame pe care le-am v\zut. La sosire, dup\ ce am dovedit cele aproape 800 de trepte, ne-au a[teptat o cafea [i un suc de rodii excelent, servite în lumina soarelui de dup\-amiaz\. „If you buy, you are welcome, if not, you are still welcome!” Cum s\ rezi[ti unei astfel de abord\ri? Dac\ la urcare am tot amânat momentul întâlnirii cu vânz\torii, la coborâre nu a mai fost chip, a[a c\ sunt azi mândr\ posesoare a unei perechi de br\]\ri din „beduin silver” (am pus ghilimele de rigoare, gândindu-m\ c\ ajut comunitatea local\) [i a unei experien]e inedite: un drum cu c\mila. Dac\ a]i v\zut Lawrence of Arabia, s\ [ti]i c\ indemunul „Hut! Hut!” adresat c\milei nu face ce trebuie, îns\ modul de a[ezare în [a func]ioneaz\! În aceast\ not\ s-a încheiat vizit\ noastr\ la Petra, zorit\ fiind de ploaia care s-a gr\bit s\ ne dea semnalul de plecare mai devreme, ratând astfel un ultim obiectiv: Locul Sfânt al Sacrificiului. De aici se spune c\ se vede cea mai frumoas\ priveli[te asupra întregii zone. R\mâne, deci, pe dat\ viitoare!

Anca Du[e Advertising&Content Manager Eurolines Group

DESTINA}II / BRANDURI ROMÅNE{TI „Este povestea unei feti]e de la ]ar\, n\scut\ într-o familie în care bunica patern\ ]inea tot neamul în mâinile ei blânde”...

Måndr\ din Måndra 38

Care este povestea }\rii F\g\ra[ului? O poveste din }ara F\g\ra[ului este despre oameni, locuri, legende, în]elepciune veche, simboluri, spiritualitate, românism [i cre[tinism. E o form\ alternativ\ de rezisten]\

cultural\. Pentru c\ vremurile se schimb\, timpul se rostogole[te f\r\ rost iar rânduiala se d\râm\ sub ochii no[tri. În aceste condi]ii, nu ne r\mâne decât s\ ne transform\m în mici activi[ti [i s\ „lupt\m" pentru lucrurile bune [i

frumoase în care credem, s\ salv\m ce se mai poate salva [i s\ a[ez\m totul în spa]ii cu valoare de simbol. Povestea este, din punctul meu de vedere, ultima frontier\ – simbolul acestor timpuri!

MÅNDRA DE MÅNDRA BeTUI Nr. 18 (33), decembrie 2013 / februarie 2016

... „dup\ ce am bântuit prin lume, într-o zi mi s-a f\cut atât de dor de cas\ încât m-am întors pentru totdeauna”...

„Mândra Chic este un atelier [ez\toare în cadrul muzeului de Pânze [i Pove[ti din satul Mândra, }ara F\g\ra[ului, în cadrul c\ruia Foto: Marius Turlea Photography

Dar povestea dumneavoast\? Este povestea unei feti]e de la ]ar\, n\scut\ într-o familie în care bunica patern\ ]inea tot neamul în mâinile ei blânde [i b\t\torite de munc\, mâini ce miroseau ve[nic a busuioc, care [tiau s\ mângâie ca nici unele altele [i care ]eseau [i montau aripi numai bune de zbor.

conservare, reinterpretare [i prose realizeaz\ un soi de concentrat artistic neao[, croit pe tipar modern! movare a pânzelor, motivelor, Mul]umim c\ ne sus]ine]i în campania simbolurilor [i vorbelor române[ti. V\ mai a[tept\m pe la noi!” noastr\ de redescoperire, recuperare Mândra Chic

DESTINA}II / BRANDURI ROMÅNE{TI / MÅNDRA DE MÅNDRA

Foto: pictoriafoto

40 Este povestea unei feti]e care a avut [ansa s\ alterneze timpul petrecut descul]\, acas\ la ]ar\, cu vacan]ele la Bucure[ti, în care o m\tu[\ [i un unchi de familie bun\ o îmbr\cau în rochi]e de catifea, cu pantofi de lac [i o duceau la teatru sau la expozi]ii. {i îi spuneau c\ cel mai frumos lucru din lume care i se poate întâmpl\, a avut [ansa s\ i se [i întâmple: s-a n\scut în satul Mândra. O feti]\ care a crescut cu mixul acesta în suflet [i a ajuns s\-l transforme în zestre contemporan\ pentru oamenii din secolul XXI, pentru c\ asta face „atelierul [ez\toare”. Când a]i început proiectul? De când eram mic\ [i m\ juc\m cu sora mea în jurul r\zboiului de ]esut al bunicii. A fost, oarecum, inevitabil. Concret, a început dup\ ce am bântuit prin lume [i într-o

zi mi s-a f\cut atât de dor de cas\ încât m-am întors pentru totdeauna. Prin 2009… Cum începe]i o zi de munc\? Cu o rug\ciune. Apoi alternez munca la 4-5 proiecte, pentru a evita plafonarea. Care este cea mai important\ reu[it\? Felul în care a ajuns s\ creasc\, aproape de la sine, atelierul [ez\toare Mândra Chic [i toate proiectele derivate [i concentrate în micul noastru Muzeu de Pânze [i Pove[ti. Sunt ata[at\ în mod deosebit de proiectele dedicate [i d\ruite copiilor: ateliere gratuite de var\ sau de weekend, excursii, burse educa]ionale. Cel mai ambi]ios proiect? Proiectul interna]ional de c\l\torie „Suvei-

ca Mamei Ru]a în jurul lumii” – despre care se spune tot mai des c\ este unul dintre cele mai duioase astfel de proiecte de pe Glob [i care are în portofoliu aproape 1 milion de km pe tot Mapamondul. Duce pove[tile neamului nostru [i aduce pove[tile altora, acas\ la Mama Ru]a. Atelierul este [i un business. Este profitabil? Ne ajut\ s\ st\m relaxa]i din punct de vedere financiar [i s\ ne investim energia [i banii în construirea Muzeului de Pânze [i Pove[ti în c\su]a Mamei Ru]a din Mândra. Un omagiu adus bunicii [i tatei! Totul a crescut organic, nefor]at, de mai bine de 6 ani. Când dai cu sufletul deschis, f\r\ a[tept\ri sau cine [tie ce strategii, prime[ti înzecit înapoi. O mare bucurie este [i faptul c\ „Mândra Chic” este o intreprindere social\ în care,

BeTUI Nr. 18 (33), decembrie 2015 / februarie 2016

pentru comenzi mai mari, lucr\m cu pân\ la 10 femei din sat. Care este cel mai mare atu al zonei? Mun]ii, Cetatea F\g\ra[ului, satele, tradi]iile, eroii, sfin]ii [i mai ales oamenii de azi cu pove[tile lor! Ce lipse[te? Infrastructura, politici coerente în ceea ce prive[te micul produc\tor, oameni de stat dedica]i [i credin]a c\ împreun\ am putea s\ fim mult mai puternici! Care crede]i c\ este atuul României? Biodiversitatea. Locurile necompromise. Tradi]iile autentice. Ce lipse[te României din zilele noastre? Încrederea c\, vorba aceea, n-am avea nevoie s\ import\m nici m\car un cui, de la nimeni. Pe unde c\l\tori]i? Prin ]ar\, destul de mult. {i `n afara ]\rii, `n vacan]e scurte prin Europa, împreun\ cu so]ul meu. Care este cel mai frumos loc din lume? Maramure[ul. Acolo unde a r\mas autentic, dealul din spatele casei noastre din Mândra [i, în general, zonele “with a spectacular view” cum spunem, mai nou, noi românii. Îmi plac locurile în care e o ap\. M\ lini[te[te, în special, la r\s\rit. Nu e musai s\ fie mare sau ocean. Ave]i destina]ii de vacan]\ planificate? Destul de rar. Ne propunem, dar nu ne prea iese. Majoritatea vacan]elor sunt spontane [i asta e farmecul lor cel mai mare.

Roxana Stan HR & PR Manager Eurolines – TUI TravelCenter

Bunica face re]e, Foto: Måndra Chic

Foto: pictoriafoto

~n atelier la Elena, Foto: Måndra Chic

DESTINA}II / CETATEA DIN }ARA F|G|RA{ULUI

15 (30), aprilie 2015 2016 BeTUI Nr. BeTUI 18 (33),Nr.decembrie 2015 // mai februarie

Foto: Cristi Niculescu

TARA F|G|RA{ULUI

CETATEA F|G|RA{

F\r\ a putea fi acuza]i de patriotism local, centrul unuia dintre cele mai mari domenii din Transilvania, care la 1632 cuprindea 62 de sate, Cetatea F\g\ra[ului, te `nv\luie `n mister [i te trimite `ntr-o lume a cavalerilor cu spade [i a domni]elor cu rochii fo[nitoare. Aflat\ la confluen]a drumurilor dreg\tore[ti ale vremilor, }ara F\g\ra[ului, a fost geografic [i spiritual, centrul „trebilor” romåne[ti. Cetatea a fost, începând cu a doua jum\tate a secolului al XVI-lea [i mai cu seam\ în secolul al XVII-lea, re[edin]\ nobiliar\ [i princiar\ important\. Construirea unui punct fortificat la F\g\ra[ trebuie pus\ în leg\tur\ cu pozi]ia sa strategic\ – la jum\tatea drumului comercial dinspre Sibiu [i Bra[ov [i în vecin\tatea

Foto: Mihai Sin www.facebook.com/mihai.sin

DESTINA}II / CETATEA DIN }ARA F|G|RA{ULUI

Foto: Mihai Sin

}\rii Române[ti, st\pânirea cet\]ii dovedindu-se foarte important\ pentru voievozii [i principii Transilvaniei. {tefan Mailat [i Ga[par Beche[ au folosit-o ca pies\ de sprijin în lupta pentru tronul Transilvaniei, Mihai Viteazul a considerat-o ,,Cetate de Scaun”, principele Gabriel Bethlen i-a acordat întâietate fa]\ de Alba Iulia în modernizarea fortifica]iilor, iar Mihail Apafi o va transforma, datorit\ pozi]iei sale înt\rite, în re[edin]\ princiar\. Aici, în cetatea F\g\ra[ului s-au ]inut, între 1670 [i 1691, 11 Diete [i 18 delega]ii (reuniuni mai restrânse), în timp ce la Alba Iulia, 15 Diete [i 3 delega]ii. Primele [tiri documentare care atest\ existen]a cet\]ii de piatr\ sunt din 1455, când este men]ionat un ,,castelan”, iar în anul urm\tor Iancu de Hunedoara, scriind bra[ovenilor, aminte[te de ,,cetatea noastr\ F\g\ra[”. Cercet\rile arheologice din cetate, desf\[urate cu ocazia diferitelor etape de restaurare, au scos la iveal\ existen]a, înaintea acestei cet\]i de piatr\, a unei fortifica]ii din lemn cu val de p\mânt, construit\ aproximativ pe amplasamentul actualei cet\]ii. Distrugerea violent\ relevat\ de cercet\rile arheologice a curmat brusc, c\tre mijlocul secolului al XIII-lea, existen]a acestei fortifica]ii, distrugere ce poate fi pus\ în leg\tur\ cu invazia t\tar\ din 1241. Tipologic, fortifica]ia de lemn se încadreaz\ în sistemul general de ap\rare practicat în Transilvania.

Între 1918 [i 1948 a fost garnizoan\ a armatei române. Din 1918 pân\ în 1923, aici a fost lag\r pentru ru[ii albi, presa vremii consemnând dona]iile pe care regi-

na Maria le-a f\cut pentru ace[tia. În anul 1939, polonezii [i-au g\sit în cetate un refugiu. Între anii 1948-1960, cetatea F\g\ra[ului

Istorie Cetatea F\g\ra[ului este atestat\ documentar la mijlocul secolului al XV-lea [i este definit\ ca o fortifica]ie de ap\rare cu caracter militar. ~n veacul al XVI-lea, {tefan Mailat (voievod al Transilvaniei între 1534 1540 [i proprietar al cet\]ii între 1528-1541), ini]iaz\ ample lucr\ri de modernizare, separ\ planul de castel (locuin]a nobiliar\) de planul de

cetate (construc]ia militar\) [i transform\ cetatea de ap\rare într-un castel seniorial fortificat. Gaspar Békés, proprietar al F\g\ra[ului între 1567 – 1573, realizeaz\ [an]ul din jurul cet\]ii. La sfâr[itul secolului al XVI-lea este posibil ca în timpul lui {tefan Bathory (voievod al Transilvaniei între 1571-1586) [i a lui Balthazar Bathory

(st\pân al cet\]ii între 1588-1594) s\ se fi efectuat transformarea tuturor celor patru laturi ale vechii cet\]ii în apartamente. Gabriel Bethlen (principe al Transilvaniei între 1613-1629) întocme[te în 1623 un plan privind lucr\rile de construc]ie [i modernizare a cet\]ii, în 36 de puncte, plan care prevedea construirea a înc\ trei

BeTUI Nr. 18 (33), decembrie 2015 / februarie 2016

a fost transformat\ în închisoare pentru de]inu]i politici, iar dup\ anul 1960, cetatea va fi dezafectat\ [i vor începe vaste lucr\ri de restaurare care au vizat redarea aspectului de castel fortificat din perioada de glorie a secolului al XVII-lea.

Marea Sal\ a Tronului Ridicat\ la sfâr[itul secolului al XV-lea, în stil renascentist, Marea Sal\ a Tronului a str\b\tut veacurile [i a dat Cet\]ii F\g\ra[ului însemn\tatea unui edificiu grandios, respectat [i admirat de genera]ii de

Foto: Cristi Niculescu

principi, domnitori, de c\l\tori. În aceast\ impresionant\ sal\, denumit\ în documente [i Marele Palat, au fost primite soliile din }ara Româneasc\ [i din

bastioane prev\zute cu cazemate, realizarea unui num\r de 600.000 de c\r\mizi într-un an de c\tre 1500 de iobagi permanen]i, organiza]i în trei schimburi, c\r\mizi necesare ridic\rii bastioanelor. Gabriel Bethlen va reamenaja s\lile interioare ale castelului [i va construi logiile de pe latura de sud a castelului în stil italian. Gustul estetic al acestui principe,

Moldova, ale marelui hatman al Poloniei, ori ale Por]ii. Tot aici [i-a desf\[urat lucr\rile Dieta Transilvaniei [i a fost acceptat\ Diploma Leopoldin\, care a servit drept

influen]at de Rena[terea italian\ (a adus din Italia arhitec]i [i me[teri sticlari din Murano care vor lucra pentru curtea princiar\ de la F\g\ra[), a insuflat elegan]\ [i frumuse]e unei construc]ii mai mult militar\ decât utilitar\. Lucr\rile de modernizare au continuat [i sub Gheorghe Rakóczi, principele Transilvaniei între 16311648, când sunt podite cele patru

bastioane, este construit corpul de gard\, lipit de partea nordic\ a turnului por]ii; tot acum este pietruit [i [an]ul cet\]ii, care în caz de atac î[i putea tripla volumul de ap\. Trecerea F\g\ra[ului în proprietate austriac\, în 1696 [i transformarea în garnizoan\ a însemnat pentru cetate începutul unei perioade de degradare.

Constitu]ie a Transilvaniei pân\ la 1848. Între anii 1948-1960 a fost închisoare comunist\. De atunci, vreme de o jum\tate de secol, Sala Tronului a r\mas o înc\pere degradat\, închis\, f\r\ o destina]ie stabilit\.

Muzeul F\g\ra[ Muzeul ]\rii F\g\ra[ului este muzeul unui areal istoric [i etnografic reprezentativ pentru România, care a fost înfiin]at începând cu anul 1923 pe baza patrimoniului colec]ionat de c\tre profesorul Valer Literat, sub egida ASTRA. La început s-a aflat în custodia acesteia, pân\ în anul 1951, când

DESTINA}II / CETATEA DIN }ARA F|G|RA{ULUI

Foto: Mihai Sin

Istorie În anul 1973, Muzeul or\[enesc a fuzionat cu sec]ia muzeal\ ce fusese înfiin]at\ înc\ din 1968 în Cetatea F\g\ra[ului [i afiliat\

Muzeului Brukenthal din Sibiu. Dup\ fuziune [i pân\ în anul 1981 s-a numit Muzeul Cetatea F\g\ra[, iar de la aceast\ dat\ [i pân\ în 2004 a

purtat denumirea de Muzeul }\rii F\g\ra[ului. Din anul 2004 muzeul poart\ numele de Muzeul }\rii F\g\ra[ului ,,Valer Literat”.

46 Foto: Cristi Niculescu

Muzeului i-a fost atribuit un sediu stabil [i a primit statutul de institu]ie de stat, sub titulatura de Muzeul Or\[enesc F\g\ra[. Muzeul desf\[oar\ o continu\ activitate de cercetare istoric\ [i etnografic\ a zonei, de îmbog\]ire, conservare [i valorificare [tiin]ific\ a patrimoniului s\u. Muzeul cuprinde în patrimoniul s\u un num\r de 20 de colec]ii, precum cele de: arheologie, arme, numismatic\, cahle, carte veche, documente, lapidarium, gl\j\rie, art\ decorativ\ [i plastic\, ceramic\ popular\, port popular, ]es\turi, obiceiuri, icoane pe sticl\, arta lemnului, me[te[uguri [.a. S\lile cet\]ii combin\ elegan]a [i frumuse]ea interioarelor de epoc\ cu flexibili-

Foto: Cristi Niculescu

tatea spa]iilor care permit organizarea de conferin]e, simpozioane, prezent\ri bilaterale sau interna]ionale, sesiuni de teambuilding-uri, [i training, workshop-uri, evenimente na]ionale [i interna]ionale. M\rea]\ [i impun\toare, Cetatea F\g\ra[ului, pe

care Nicolae Iorga o considera una din ,,podoabele ]\rii”, î[i a[teapt\ lini[tit\ ,,recunoa[terea îndr\zne]elor fapte ale trecutului”. Cowriting

Elena B\jenaru Zenaida F\rca[

BeTUI Nr. 18 (33), decembrie 2015 / februarie 2016

48. EUROLINES EVENT

ORGANIZA}IA EUROLINES A ANIVERSAT 30 DE ANI LA BUCURE{TI 50. CHARTERE 2016 TOP 10 Oferte recomandate! 52. INSIGHT PREVIEW CORPORATE INTERVIEW

Cosmin MARINOF

Director Na]ional de Vånz\ri, Grupul Eurolines Romånia.

56. C|L|TORIA CU AUTOCARELE EUROLINES • Rezerv\ri online • Servicii la bordul autocarelor. 57. CITY BREAK

LONDRA • MILANO • BARCELONA

Shopping `n capitalele europene.

EU R EV OL EN IN T ES

FOCUS / EUROLINES EVENT

ORGANIZA}IA EUROLINES A ANIVERSAT 30 DE ANI LA BUCURE{TI Cea mai mare organiza]ie a transportatorilor de persoane din Europa, Organiza]ia Eurolines, cu sediul la Bruxelles, a `mplinit anul acesta 30 de ani de la înfiin]are.

Organiza]ia Eurolines Organiza]ia reune[te cei mai importan]i transportatori interna]ionali de persoane din Europa, are 25 de membri în 23 de ]\ri [i opereaz\ o re]ea de 600 de destina]ii. Brandul Eurolines reune[te cele mai vechi [i respectate companii europene de transport cu autocarul - Deutsche Touring, National Express, Transdev, ALSA, Veolia Transport.

Calitate [i siguran]\ Structura unic\ de operare a Eurolines este concentrat\ pe oferirea de satisfac]ie tuturor clien]ilor s\i, prin practicarea de tarife competitive (low cost) [i men]inând în acela[i timp o flot\ de transport de calitate, foarte

sigur\ [i confortabil\. Flota Eurolines reune[te, astfel, peste 500 de autocare moderne, confortabile [i în deplin\ conformitate cu toate normele [i reglement\rile de securitate ale Uniunii Europene [i cu cele na]ionale.

Cifra de afaceri rezultat\ exclusiv din activitatea de transport interna]ional de persoane reprezint\ 10% din totalul de 100 milioane de euro estimat de întregul grup de firme pentru anul în curs.

Grupul Eurolines România

Planuri de dezvoltare

În 2015, Grupul Eurolines aniverseaz\ 20 de ani de activitate pe pia]a de transport [i turism din România. Cu 20 de companii membre, un num\r de 78 de puncte de lucru, o echipa de 700 de persoane [i cu 100 de milioane de euro cifr\ de afaceri total\ estimat\ pentru 2015, Grupul Eurolines România este lider de pia]\ pe segmentele sale de business.

Eurolines România continu\ s\ se dezvolte [i s\ investeasc\ în viitor. Flota de autocare a grupului Eurolines România va cre[te, un plan de investitii pentru achizi]ia a înc\ patru autocare fiind în curs de finalizare. În 2014, Eurolines a achizi]ionat opt autocare noi, marca Scania Beulas, în urma unei investi]ii de 11 milioane de lei.

Pentru 2015, Eurolines Romania estimeaz\ o cifr\ de afaceri de 11 milioane de euro din activitatea de transport de pasageri pe linii interna]ionale.

BeTUI Nr. 18 (33), decembrie 2015 / februarie 2016

20 DE ANI DE EUROLINES Peste trei milioane de pasageri au c\l\torit cu autocarele Eurolines: 164 milioane de km, mai mult decât distan]\ de la P\mânt la Soare sau ocolul P\mântului de peste 4.000 de ori!

49 Cele mai importante momente din istoria Grupului Eurolines România: 1995

Primele 3 autocare

2004

Primele dou\ agen]ii de turism (Bucure[ti [i Frankfurt), primele trei autocare pentru cursele regulate c\tre [i dinspre Germania 1997

1999

Achizi]ia Nova Travel, prima agen]ie de turism din România,

înfiin]at\ în 1990, care acum îndepline[te func]ia de tour-operator al Grupului, pentru outgoing

Aderarea la Eurolines Organisation Aderarea la cea mai important\ organiza]ie de transport interna]ional de persoane din Europa - Eurolines Organisation

2011

Eurobus Leasing Touring Rent Auto Înfiin]area companiei de închirieri de autoturisme Touring Rent Auto, care a devenit franciz\ Enterprise Rent A Car în 2014

Danubius Travel Semnarea parteneriatului strategic cu Grupul TUI [i achizi]ia Danubius Travel din Constan]a, unul dintre cei mai importan]i tour-operatori din ]ar\ pentru incoming, înfiin]at\ în 1991

Apari]ia primei companii de leasing de autocare din România – Eurobus Leasing 2001

Nova Travel

2005

Green Village Inaugurarea celei mai noi linii de business a Grupului, prin intrarea în industria ospitalit\]ii [i achizi]ia Green Village din Sfântu Gheorghe, Delta Dun\rii

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR – carmen.neacsu@eurolines.ro

CH A 20 RTE 16 R E

FOCUS CORPORATE

TOP10 OFERTE RECOMANDATE

R TE AR CH

Charter Rhodos – Hotel Dionysos 4*, Ixia

379

R TE AR CH

Charter Zakynthos – Hotel Mabely Grand 5*, Kampi

Tarif: euro/persoan\/noapte. Perioada: 21.06. - 28.06.2016 Early booking 10%: 30.04.2016 Oferta include: Cinclude: 7 nop]i cazare în camer\ dubl\ standard, mic dejun, bilet avion cu plecare din Bucure[ti, transferuri, taxe de aeroport.

419

R TE AR H C

Charter Creta – Hotel Sissi Bay Hotel & Spa 4*, Sissi

419

R TE AR H C

Charter Creta – Sea View 4*, Kolymbari

Charter Corfu – Hotel Attika Corfu Beach 4*, Lefkimi

469

Tarif: euro/persoan\/noapte. Perioada: 30.05. - 06.06.2016 Oferta include: include: 7 nop]i cazare în camer\ dubl\, demipensiune, bilet avion cu plecare din Bucure[ti, transferuri, taxe de aeroport.

Charter Bodrum – Hotel Ersan Resort & Spa 5*, Bodrum

599

459

R TE AR CH

R TE AR H C

Tarif: lei/persoan\/sejur. Plecare: 02.06. - 09.06.2016 Oferta include: 7 nop]i cazare în camer\ dubl\ best price, all inclusive, bilet avion cu plecare din Bucure[ti, transferuri, taxe de aeroport.

R TE AR H C

Charter Ibiza – Hotel Sestanyol 3*, San Antonio Bay

599

Tarif: euro/persoan\/sejur. Perioada: 19.06. - 26.06.2016 Oferta include: include: 7 nop]i cazare în camer\ dubl\ cu vedere la gr]dina, all inclusive, bilet avion cu plecare din Bucure[ti, transferuri, taxe de aeroport.

Charter Antalya – Hotel Granada Luxury Resort & Spa 5*, Alanya

Tarif: lei/persoan\/sejur. Perioada: 31.05. - 07.06.2016 Oferta include: include: 7 nop]i cazare în camer\ dubl\ best price, all inclusive, bilet avion cu plecare din Bucure[ti, transferuri, taxe de aeroport.

Tarif: euro/persoan\/sejur. Perioada: 25.05. - 01.06.2016 Oferta include: include: 7 nop]i cazare în camer\ dubl\, demipensiune, bilet avion cu plecare din Bucure[ti, transferuri, taxe de aeroport.

R TE AR CH

589

Tarif: euro/persoan\/sejur. Perioada: 30.05. - 06.06.2016 Oferta include: 7 nop]i cazare în camer\ dubl\ best price, mic dejun, bilet avion cu plecare din Bucure[ti, transferuri, taxe de aeroport.

Charter Insula Santorini – Hotel Marybill 3*, Perissa

489

Tarif: euro/persoan\/sejur. Perioada: 19.06. - 26.06.2016 Oferta include: 7 nop]i cazare în camer\ dubl\ cu vedere la gr\din\, all inclusive, bilet avion cu plecare din Bucure[ti, transferuri, taxe de aeroport.

R TE AR H C

Tarif: euro/persoan\/sejur. Perioada: 10.06. - 17.06.2016 Oferta include: 7 nop]i cazare în camer\ dubl\ promo, f\r\ mas\, bilet avion cu plecare din Bucure[ti, transferuri, taxe de aeroport.

10.

R TE AR CH

Charter Insula Tenerife – Hotel Casablanca 4*, Puerto de la Cruz

679

Tarif: euro/persoan\/sejur. Plecare: 19.06. - 26.06.2016 Oferta include: 7 nop]i cazare în studio, mic dejun, bilet avion cu plecare din Bucure[ti, transferuri, taxe de aeroport.

I PR NSI EV GH IE T W

FOCUS / CORPORATE INTERVIEW

"Dac\ a[ fi ministrul turismului, în locul <super planurilor>, a[ promova masiv, ]intit, dou\ obiective turistice care ne diferen]iaz\ clar!"

Cosmin MARINOF Director Na]ional de Vånz\ri, Grupul Eurolines Romånia Cum aprecia]i evolu]ia turismului romånesc `n contextul „belicos” actual? Care sunt nevoile industriei romåne[ti de turism pentru a func]iona `n regim optim? Din p\cate, `n noua structur\ guvernamental\, turismul nu de]ine un portofoliu. Este o subdiviziune `n cadrul Ministerului Economiei, Comer]ului [i Rela]iilor cu Mediul de Afaceri. Acest lucru m\ las\ s\ `n]eleg c\ turismul nu este o prioritate pentru statul romån. Persist\, `nc\, anatema conform c\reia turi[tii nu vin `n Romånia pentru c\ nu au autostr\zi. Eu cred c\ lucrurile nu stau a[a. Turi[tii str\ini vin `n Romånia pentru c\ au descoperit aici lucruri noi, vin pentru va-

can]e memorabile, pentru c\, `n compara]ie cu ]\rile cu tradi]ie turistic\, noi romånii oferim turi[tilor lucruri neobi[nuite pentru ei, `n sensul bun al lucrurilor. Pentru englezi, francezi [i nem]i, România este o ]ar\ exotic\! La nivelul autorit\]ilor, industria turistic\ din România a `ncremenit `n timp. Cred c\ modul de a face turism ar trebui schimbat [i cred c\ institu]iile [i asocia]iile demodate ar trebui s\ fac\ un pas `n spate, s\ lase ini]iativele operatorilor de turism s\ se dezvolte. Avem `n fruntea organiza]iilor care ne reprezint\ oameni care ocup\ acelea[i scaune de mai bine de 25 de ani, oameni care nu las\ loc [i celor mai tineri, care, poate,

ar veni cu ini]iative moderne `n munca de consiliere [i decizie din turism. {i, ca s\ r\spund la `ntrebarea dumneavoastr\, nici nu [tiu cum s\ spun, din fericire sau din p\cate, Romånia nu conteaz\ prea mult `n contextul unor conflicte mondiale. Zonele vizate de conflictele [ovine [i etnice apar]in ]\rilor mai bogate decåt Romånia. Din fericire nu avem oferte consistente c\tre ]\ri cu grad ridicat de risc turistic cum ar fi Tunisia sau Egipt (Sharm El Sheikh), ba chiar dinpotriv\, exist\, la nivel de grup, interdic]ia de a oferta aceste destina]ii. Apoi, dup\ evenimentele tragice de la Paris, ne a[tept\m ca lumea s\ ia o pauz\ c\tre acest\ destina]ie.

BeTUI Nr. 18 (33), decembrie 2015 / februarie 2016

Suntem la finalul anului 2015? Care este viziunea Grupului Eurolines pentru anul urm\tor? De patru ani `nregistr\m cre[teri constante ale cifrelor de afaceri. Cre[terea de 2528% a cifrei de afaceri din acest an ne bucur\, dar ne [i oblig\ pentru anul viitor. Viteza cu care cre[tem nu ne las\ s\ ne oprim, investi]iile f\cute nu ne las\ s\ nu cre[tem, ne motiveaz\ [i ne fac s\ sper\m c\ anul 2016 va veni cu o cre[tere previzionat\ de minim 20% fa]\ de acest an, pe toate palierele de business. Aceast\ cre[tere va fi posibil\ din vånz\ri de bilete [i de pachete turistice. Trebuie s\ men]ionez o situa]ie excep]ional\, anul 2015 este anul `n care Grupul Eurolines a `nregistrat cea mai mare vånzare de bilete de autocar din istoria companiei. La nivel de Grup, ne propunem s\ fim cåt mai vizibili `n pia]\ [i vom continua deschiderea de noi loca]ii TUI TravelCenter `n marile mall-uri. Apoi, vom continua s\ dezvolt\m zona online. ~nc\ nu suntem acolo unde ne-am dori s\ fim, dar vom continua investi]iile `n aceast\ direc]ie, f\r\ „doar [i poate”. Apoi, vom „ap\sa pedala de accelera]ie” a form\rii profesionale [i vom pune bazele unei academii unde s\ ne preg\tim oamenii. Facem acest lucru pentru c\ pe pia]a for]ei de munc\ nu g\sim personal calificat [i, mai ales, cu nivelul profesional pe care ni-l dorim. Vom `ncerca un parteneriat cu o universitate [i vom dezvolta o academie `n care vom forma speciali[ti `n turism. Consumatorul romån de turism acceseaz\ online-ul [i `[i procur\ vacan]a de pe internet. Exist\, `ns\, foarte mul]i turi[ti care `[i rezerv\ vacan]a apelånd la agen]iile clasice. Care este zona pe care inten]iona]i s\ o dezvolta]i? Vånz\rile online [i vånz\rile offline le-a[ `mp\r]i `n doua categorii: vånz\ri `n ora[ele mari din ]ar\ [i vånz\ri `n restul ]\rii. Offline-ul ofer\ experien]e. O vizit\, `n viitor, `ntr-o agen]ie TUI Travel Center va `nsemna o experien]\. O vizit\ unde vei avea ocazia s\-]i „vezi” vacan]a visat\, unde consultantul de turism va fi un ghid multimedia care te va ghida printre sisteme virtuale cu argumente

Cosmin Marinof la aniversarea celor 20 de ani de activitate ai Grupului Eurolines

revelatoare, unde cu ajutorul unor spoturi heliview (imagini aeriene) [i a unor imagini de rezolu]ie mare, vei avea ocazia s\-]i alegi, `n cuno[tin]\ de cauz\, vacan]a dorit\, cu testimoniale filmate [i experien]e tr\ite de al]i turi[ti `n destina]ia relevant\. La aceasta se adaug\ [i rela]ia apropiat\ dintre client [i consultant, o rela]ie de tipul celei care se stabile[te `ntre un frizer [i clientul s\u. Online-ul `]i ofer\ un acces rapid la informa]ii, dar decizia nu se face la fel de u[or. Acest proces poate dura, uneori, dou\ sau trei nop]i. De aceea, rolul consultantului este important, mai ales `n situa]ia `n care dorim s\ economisim timp. Online-ul e mare consumator de timp, informa]iile vin nefiltarate sau `n cantitate prea mare, iar decizia clientlui devine o sarcin\ dificil\. Romånii au `ncredere `n online atunci cånd `[i planific\ vacan]a ? Din ce `n ce mai mult. Agen]iile care nu vor `n]elege s\ se modernizeze `[i vor pierde clien]ii sau vor disp\rea. Romånia nu este o destina]ie popular\ printre turi[tii str\ini. Ce ar trebui f\cut pentru ca ea s\ devin\ o destina]ie c\utat\ de ace[tia? Ne lipsesc mai multe lucruri! Suntem deficitari, în general, la capitolul promovare [i, mai ales, a segmentelor de turism specifice, care ne diferen]iaz\ de celelalte ]\ri. Romånia a fost nominalizat\ printre destina]iile de turism recomandate `n 2016

de prestigioasa publica]ie Lonely Planet, o onoare imens\, de care ar trebui s\ profit\m. E destul de greu de intrat pe pia]a serviciilor “all inclusive”. Asta ar `nsemna s\ concur\m cu Turcia, ]ar\ care ofer\, la acest capitol, cam tot ce se poate oferi. Nu ar fi o direc]ie bun\ de urmat, nici dac\ ne uit\m la vecinii no[tri bulgari, care au investit `n infrastructura hotelier\ [i g\zduiesc, `n fiecare an, mii de turi[ti str\ini. Noi ar trebui s\ ofert\m Dun\rea [i tot ce ofer\ ea ca servicii conexe, Transilvania autentic\, circuitele turistice prin satele s\se[ti, Bucure[tiul, capital\ european\ mai pu]in cunoscut\ de turi[tii str\ini [i poate chiar din acest motiv, interesant\, apoi Maramure[ul, Moldova, ... avem suficiente locuri de ar\tat. Dac\ a[ fi ministrul turismului, în locul „super planurilor”, a[ promova masiv, ]intit, dou\ obiective turistice care ne diferen]iaz\ clar! {i atunci, turi[tii str\ini ar veni singuri. S-ar aduce unii pe al]ii! Aceast\ contagiune e evident\ `n turismul de business, oamenii de afaceri `[i prelungesc [ederea `n Romånia pentru c\ le place ]ara [i Bucure[tiul. Interesant acest lucru. Turismul de business este `n cre[tere? C\l\toriile de afaceri nu reprezint\ cel mai important segment de business al companiei, dar inten]ion\m s\-l dezvolt\m. Odat\ cu investi]iile tot mai numeroase care se fac `n ]ar\, vin [i investitorii, iar turismul de business se dezvolt\ natural.

I PR NSI EV GH IE T W

FOCUS / CORPORATE INTERVIEW

Cosmin [i Afra, foto: arhiv\ personal\

Mara Marinof, 5 ani

54 Chiar dac\ dezvoltarea tehnologiei a determinat o sc\dere a vizitelor `ntreprinse de oamenii de afaceri, num\rul acestora a crescut foarte mult [i, implicit [i segmentul business travel. Companiile cresc [i exist\ tot mai mul]i oameni de afaceri care c\l\toresc. Green Village este ultima achizi]ie a Grupului Eurolines. Cum a `ncheiat acest sezon [i ce perspective de cre[tere crede]i c\ are? Sunt mul]umit de vånz\rile din primul an. Experien]a la Green Village este unic\, este o experien]\ pe care o recomand oricui. Un sejur petrecut aici nu seam\n\ cu nimic altceva. Din momentul `n care te-ai `mbarcat pe [alupele de transfer de la Murighiol, practic, te rupi de lumea telefoanelor mobile [i devii parte a Deltei. Este un fel de cur\ de s\n\tate pe care trebuie s\ o faci anual, este o pauz\ de care fiecare dintre noi ar trebui s\ profite. Ce destina]ii turistice prefer\ romånii? Care a fost cea mai våndut\ destina]ie din aceast\ var\? Delta, Valea Prahovei [i Transilvania. Din fericire, Romånia este prima destina]ie preferat\ de romåni. Datorit\ proximit\]ii sale, Valea Prahovei este cea mai iubit\ destina]ie pentru bucure[teni. Apoi, dac\ vorbim despre destina]iile de plaj\, chiar dac\ se afl\ `n urma Bulgariei, litoralul romånesc ocup\ primul loc `n preferin]ele romå-

May, foto: arhiv\ personal\

nilor, cu o cre[tere de 10 -12% comparativ cu anul trecut. {i mie `mi place litoralul romånesc, sunt const\n]ean [i merg s\-l vizitez ori de cåte ori am ocazia. Dac\ vorbim despre destina]iile din afara Romåniei, Grecia ocup\ primul loc, apoi Turcia, Bulgaria [i Spania. Acestea sunt, deja, destina]ii clasice pentru romåni. Apoi, datorit\ pre]urilor tot mai accesibile, cu o cre[tere semnificativ\ `n op]iunile de vacan]\, sunt destina]iile exotice [i m\ refer mai ales la Republica Dominican\, care este probabil, al\turi de toat\ zona Caraibelor, cea mai ieftin\ destina]ie exotic\ din lume, Mexicul, Thailanda – `n special Phuket [i Bangkok – [i Maldive, destina]ie aflat\ `n Top 3 mondial, un loc unic, care, `n urm\torii 50 de ani va fi „`nghi]it” de ape. Care este destina]ia dumneavoastr\ preferat\ din ]ar\ [i din str\in\tate? Din afara ]\rii am trei destina]ii preferate: una aflat\ `n nordul Greciei, Halkidiki, o zon\ unde m\ simt ca acas\ [i unde `mi petrec, de regul\, Pa[tele, una exotic\ cu oameni „Zen”, Thailanda [i Mexicul cu via]a lor „colorat\”. Apoi, `n Romånia, hulit\ de unii [i iubit\, `n acela[i timp, de mul]i al]ii, `mi place Mamaia. Am copil\rit aici [i `mi place s\ v\d c\ lucrurile se mi[c\. S-au l\]it plajele [i vom avea, probabil, unele dintre cele mai late plaje din lume. Este un lucru fantastic, s-a f\cut repede, nu a costat excesiv de mult [i aduce sta]iunii o valoare perceptibil\. Care este proiectul dumneavoastr\ de suflet `n cadrul companiei? Am avut foarte multe. ~n fiecare an am avut cåte un proiect pe care l-am iubit. Am avut 9 proiecte de suflet! Pe 13 noiembrie am s\rb\torit venerabila vårst\ de 9 ani de

cånd activez `n companie. Am `nceput cu implementarea biletelor electronice de autocar [i am ajuns s\ gestion\m franciza TUI. Spre surprinderea tuturor, ]intele pe care ni le-am propus cu TUI au fost dep\[ite `n fiecare an. Anul viitor vom continua s\ dezvolt\m, pe de o parte, proiecte `n zona online, am ridicat [tacheta „online” la 10 % din vånz\ri, este o ]int\ ambi]ioas\ de 7 milioane de euro, iar pe de alt\ parte, preg\tesc un proiect surpriz\ despre care, din p\cate, `nc\, nu pot dezv\lui detalii. Ce fel de manager sunte]i? Autoritar? Informal? Oamenilor mei le cer dou\ lucruri: Unu, s\ aduc\ plus valoare companiei – acest lucru nu trebuie s\ reias\ din nu [tiu ce rapoarte sofisticate [i KPI-uri( Key Performance Indicator) – [i doi, s\ fie profesioni[ti `n demersurile pe care le `ntreprind, s\ se ridice la nivelul brandurilor pe care le reprezint\. Sunt de principiu c\ fiecare angajat trebuie s\-[i fac\ treaba. Altfel nu putem progresa. ~mi place s\ promovez oamenii. Abia a[tept s\ am un motiv s\ promovez pe cineva, a[a cum [i eu am fost promovat, la råndul meu, de fo[tii sau actualii manageri. Cum au fost „primii pa[i” `n companie? Acum 9 ani am v\zut un anun] care mi se p\rea interesant. Grupul Eurolines `[i c\uta director de vånz\ri. Nu aveam experien]\ `n turism, nu aveam experien]\ `n transporturi, dar am reu[it s\ conving managementul companiei c\ sunt persoana potrivit\ pentru acest post. Veneam dintr-o companie multina]ional\ [i m\ `ndreptam c\tre o companie antreprenorial\ condus\ de un manager cu mult\ viziune (n.r. Drago[ Anastasiu, Pre[edintele Grupului Eurolines Romånia). Lucrul care mi-a pl\cut cel mai mult `n companie, de la

BeTUI Nr. 18 (33), decembrie 2015 / februarie 2016

bun `nceput, a fost u[urin]a cu care `]i puteai pune `n practic\ ideile. Aceast\ diferen]\, dintre o companie antreprenorial\ [i o multina]ional\ unde, dac\ cei de la Londra nu spun „da”, nu po]i face nimic, m-a motivat s\ intru `n familia Eurolines, unde, dac\ ast\zi iei o decizie, måine o po]i vedea pus\ `n practic\. Ai ocazia s\ verifici, foarte repede, dac\ deciziile pe care le-ai luat sunt bune sau nu. Aceast\ dinamic\ [i vitez\ de reac]ie a companiei m-a ]inut captiv. Ce face]i atunci cånd nu sunte]i la serviciu? Suf\r! Suf\r pentru c\ nu pot sta mai mult cu familia mea, suf\r pentru c\ nu pot aloca mai mult timp prietenilor mei cåinii, suf\r pentru pasiunea mea din copil\rie, dresajul canin, suf\r pentru c\ nu am timp s\ stau `ntins pe iarb\, suf\r pentru c\ nu am timp s\ m\ v\d cu prietenii. ~mi place s\ cutreier p\duri, `mi place s\ merg la pescuit, `mi place fotbalul, s\ asist la partide curate de fotbal jucate de juniori. Ce cåini ave]i acas\? Ave]i o ras\ preferat\? Da, este faimosul Ciob\nesc german, sau cum popular i se mai spune, „cåinele lup”. Cresc Ciob\ne[ti germani dintr-o linie de lucru. Comun[tii, pentru c\ aveau nevoie de câini specializa]i pentru paza grani]elor, au selec]ionat o popula]ie de Ciob\ne[ti germani folosi]i la diverse opera]iuni (în general militare). ~n 25 de ani, gr\nicerii din fostul lag\r comunist, au creat, prin selec]ie, cåini cu aptitudini excep]ionale, o a[a numit\ „linie de lucru”, diferit\ de „linia de show”, folosit\, ast\zi, de poli]iile tuturor statelor din lume. Sunt cåini foarte inteligen]i [i afectuo[i. Am aflat c\ sunte]i fiul unui fotbalist profesionist... Da, tat\l meu este în lumea fotbalului de 49 de ani. Eu nu am mo[tenit talentul tat\lui meu. Profesorul meu, domnul Constantin Tålvescu, `mi spunea cu mult umor: „M\i, Cosmine, e[ti b\iat muncitor, dar n-ai mo[tenit nici m\car talentul de [ahist al mamei tale”. A[a c\, la vårsta de 18 ani, am renun]at la fotbal [i zic eu, bine am f\cut. Nu sunt un microbist `nfocat, dar fotbalul a r\mas undeva, acolo, `n sufletul meu.

Familie, [coal\, pasiuni? Am o feti]\ de 5 ani pe care o cheam\ Mara [i un b\ie]el de doi ani [i jum\tate, Lucas. Ei sunt motivul pentru care m\ trezesc `n fiecare diminea]\ [i vin la serviciu. Sunt absolvent de studii economice, de]in un master `n administrarea afacerilor comerciale la ASE [i am urmat cursurile multor specializ\ri `n comer] [i management. Nu sunt adeptul `nv\]\måntului excesiv. Cred foarte mult `n practic\. Foarte mul]i studen]i, la terminarea facult\]ii, au a[tept\ri fanteziste, iar atunci cånd se lovesc de probleme, nu [tiu cum s\ reac]ioneze. Hobby? ~n afar\ de cåni, pescuitul la Green Village [i familia.

Pune]i „un zåmbet pe chipul oamenilor”! Ce le ura]i cititorilor revistei BeTUI? ~n primul rånd, vreau s\ le mul]umesc c\ fac parte din via]a noastr\, fie ei clien]i sau furnizori de servicii. Ei sunt cei care ne dau nou\ aripi. Vreau s\ le spun c\ suntem receptivi la cerin]ele lor, pentru c\ ei sunt cei care [tiu ce trebuie noi s\ facem! Nu noi! Noi doar punem `n practic\ visele lor. I-a[ sf\tui s\-[i aleag\ cu grij\ destina]ia, s\-[i aleag\ vacan]a care li se potrive[te, pentru ca visele lor s\ se `mplineasc\ [i, `n final, s\ r\mån\ cu amintiri memorabile.

Just VISION Rewriting: Zenaida F\rca[

55 Cosmin Marinof `n postura obi[nuit\ de comunicator al Grupului Eurolines

FOCUS CORPORATE / C|L|TORIA CU AUTOCARELE EUROLINES

C|L|TORIA CU AUTOCARELE 56

Rezerv\ri online

Servicii la bordul autocarelor:

Pe www.eurolines.ro `]i po]i rezerva biletul de autocar de acas\, de la birou, de la un internet-cafe sau din orice loc `n care ai conexiune de internet. Este foarte u[or [i comod! Alege punctul de plecare, destina]ia [i data când dore[ti s\ c\l\tore[ti. Sistemul `]i afi[eaz\ op]iunile pe care le ai, astfel `ncât s\ po]i alege cursa dorit\ [i data de `ntoarcere. Plata se poate face online prin card Visa sau MasterCard. Datele cardului t\u sunt procesate `ntr-un mediu securizat, f\r\ posibilitatea de a fi fraudate. Vei primi imediat pe e-mail o confirmare a rezerv\rii efectuate, iar ulterior `]i va fi transmis [i biletul. Ca alternativ\, po]i pl\ti `n oricare agen]ie Eurolines cu numerar, card de credit/debit sau ordin de plat\. Biletul `l po]i ridica pe loc sau po]i s\-l prime[ti la `mbarcarea `n autocar.

Este important s\ cuno[ti facilit\]ile oferite: • Limita de bagaje inclus\ `n pre]ul biletului, difer\ `n func]ie de destina]ie. Mai multe detalii pute]i afla de la consultantul Dvs. de turism sau accesånd http://eurolines.ro/cs-photos/Tarife_ excedent_bagaj.pdf. • Serviciul de colet\rie. Po]i trimite colete c\tre rude/prieteni afla]i `n alt\ ]ar\. Pachetele sunt preluate de noi [i expediate cu primul autocar care pleac\ spre destina]ia dorit\. Leg\tura cea mai trainic\ e cu Germania, datorit\ agen]iilor noastre de acolo - re]eaua Intertouring. • ~mbarcatorul. La urcarea `n autocar vei fi `ndrumat de un `mbarcator care te va ghida c\tre locul t\u [i te va ajuta cu plasarea bagajului `n cal\. • Scaunele [i spa]iul necesar unei c\l\torii confortabile. ~n func]ie de tipul autocarului,

po]i regla sp\tarul scaunului. • P\rerea ta conteaz\! G\se[ti la bordul autocarelor o condic\ de reclama]ii [i sugestii `n care ne po]i scrie opiniile tale. Este important s\ [tim ce-]i dore[ti. • Opririle. Pe parcursul c\l\toriei, autocarul va opri de mai multe ori pentru nevoi diverse. Respect\ timpul de escal\ stabilit de [ofer. • Mijloacele de divertisment. Toate autocarele sunt dotate cu mijloace audio [i video pentru a-]i face c\l\toria pl\cut\. {tim c\ ai preferin]e `n ceea ce prive[te muzica sau filmul difuzat, dar vei în]elege c\ trebuie s\ ]inem cont de marea majoritate a c\l\torilor. • Achizi]ii. La bordul autocarelor po]i achizi]iona cartele SIM prepaid pentru urm\torii operatori: Vodafone, Orange [i Cosmote.

Responsabilit\]ile [oferilor no[tri sunt urm\toarele:

a. {oferii Eurolines trebuie s\ fie mereu `ntr-o form\ fizic\ [i mental\ adecvate profesiei practicate. b. Scaunul [oferului trebuie s\ fie pozi]ionat confortabil, cu toate comenzile la `ndemân\. c. Centura de siguran]\ trebuie purtat\ atât de [ofer cât [i de co-pilot [i/sau ghidul `nso]itor. d. {oferul trebuie s\ respecte cerin]ele legale privind orele de conducere [i de odihn\. e. Este interzis consumul de b\uturi alcoolice `nainte

[i `n timpul condusului, precum [i administrarea de medicamente care pot afecta capacitatea de a conduce. f. {oferul trebuie s\ fac\ opriri regulate pentru a cobor` din autocar [i a se dezmor]i. g. La plecarea `n curs\, [oferul trebuie s\ verifice dac\ frânele, pneurile, lichidul de r\cire [i uleiul func]ioneaz\ normal, dac\ oglinzile retrovizoare [i geamurile permit o vizibilitate bun\, trebuie s\ verifice echipa-

mentele speciale (sting\torul de incendiu sau lan]urile de z\pad\ - dac\ este cazul) [i cur\]eniea `n autocar. h. {oferii trebuie s\ se asigure c\: • num\rul de pasageri este cel corect • pasagerii stau adecvat `n scaun [i au asupra lor documentele de c\l\torie necesare • [tiu unde se afl\ echipamentul de urgen]\ [i ie[irile de siguran]\ • bagajele sunt echilibrat dispuse `n cala autocarului, iar cele din interior nu risc\ s\ cad\ [i nu incomodeaz\ trecerea pe culoar.

K EA CI TY

BeTUI Nr. 18 (33), decembrie 2015 / februarie 2016

SHOPPING ~N CAPITALELE EUROPENE Deloc de neglijat: imediat dup\ s\rb\tori începe perioada marilor reduceri, cu discounturi de pân\ la 70-80%.

Vin s\rb\torile [i odat\ cu ele începe [i „goana” dup\ cele mai potrivite cadouri pe care s\ le oferim celor dragi. Iat\ câteva idei de destina]ii celebre, nu doar pentru obiectivele lor turistice, ci [i pentru oferta de shopping pentru toate buzunarele, numai bun\ pentru a-]i reînnoi garderoba sau a-]i redefini stilul propriu.

LONDRA, RAIUL PASIONA}ILOR DE CUMP|R|TURI Considerat\ “capitala financiar\ a Europei” fiind [i unul dintre cele mai vizitate ora[e de pe glob, Londra s-a impus [i la capitolul ofert\ de shopping pentru toate buzunarele. Astfel c\, în ultimii ani, a devenit obi[nuin]\ ca Londra s\ fie declarat\ de c\tre Globber Shopper Index drept cea mai bun\ destina]ie de shopping din Europa. A[adar, dac\ sunte]i pasiona]i de acest subiect sau dori]i s\ face]i cadouri deosebite de s\rb\tori celor dragi, capitala regatului Unit al Marii Britanii este cea mai bun\ destina]ie. {i ave]i de unde alege! C\ci Londra are mai multe str\zi dedicate shoppingului, capitol la care se distinge Oxford Street, cea mai important\ arter\ comercial\. Pe Oxford Street sunt aproximativ de 300 de magazine, atât mari centre comerciale [i magazine ale marilor retaileri cât [i buticuri, fiind prezente atât branduri populare, cât [i de lux. G\se[ti tot ce dore[ti aici, de la haine pentru toat\ familia, la accesorii, electronice [i electrocasnice, cos-

metice, articole sportive [i muzic\. Dac\ ave]i un buget mai consistent la dispozi]ie, pute]i s\ v\ reînnoi]i garderoba în buticurile amplasate în unele dintre cele mai exclusiviste cartiere ale Londrei, pe Bond Street [i Knightsbridge. Harrods este cel mai faimos dintre magazinele de pe Knightsbridge. Dac\ unii se mul]umesc s\ priveasc\, cei cu bani sunt ademeni]i în cele peste 300 de departamente ale magazinului [i nu obi[nuiesc s\ plece cu mâna goal\. Tot pe Knightsbridge se afl\ un alt „mall” de designer, Harvey Nichols, care se mândre[te cu un departament imens de înfrumuse]are [i cu cel de delicatese delicioase de la etajul cinci. Haine de designer g\si]i [i pe Sloane Street, unde „str\lucesc” în vitrine ultimele crea]ii ale Christian Dior, Chanel, Prada, Gucci, Armani, Alberta Ferretti, Nicole Fahri [i ale lui Katharine Hamnet. Dac\ sunte]i interesa]i de muzic\, atunci nu rata]i mall-urile uria[e precum HMV, Virgin [i Tower Record, iar dac\ v\ pasioneaz\ arta [i antichit\]ile, nu ocoli]i zona

Încerca]i [i! Pasiona]ii de antichit\]i ar trebui s\ aib\ în vedere Portobello Road, pe care se afl\ cea mai mare pia]\

de antichit\]i din lume, întins\ pe 1,6 km. Tot felul de antichit\]i se pot g\si [i pe Kensington Church Street [i King’s Road.

Pentru cadouri deosebite, nu ocoli]i marile magazine din West End precum Liberty, Harvey Nichols sau Harrods.

West End, mai ales str\zile Bond [i Cork. Tot aici se afl\ [i celebrele case de licita]ii Sotheby's [i Bonhams. Revenind la cump\r\turile cu pre]uri mai „p\mântene”, poate c\ v\ este util s\ [ti]i c\ în Londra exist\ cel mai mare mall urban din Europa, Westfield, care une[te sub acela[i acoperi[ aproximativ 300 de magazine care vând produsele a aproximativ 700 de branduri.

MILANO, CAPITALA MODEI {I A DESIGNULUI În ora[ul care î[i „disput\” cu Parisul, pe podium, titlul de „Capital\ a Modei”, toate drumurile duc la a[a-numitul Quadrilatero d’Oro. O simpl\ plimbare pe aici te va pune la curent cu ultimele tendin]e ale modei, au grij\ vitrinele magazinelor Gucci, Salvatore Ferragamo, Versace, Luis Vuitton, Prada, Burberry, Cartier, D&G, Bulgari [i Gianfranco Ferre s\-]i transmit\ mesajele potrivite! Armani a ridicat conceptul de mod\ [i de prezentare a ultimelor crea]ii la un alt nivel [i

K EA BR CI TY

FOCUS CORPORATE / SHOPPING

v\ ve]i putea convinge de aceasta pe Via Manzoni, la num\rul 3. Aici se afl\ magazinul multi-concept cu showroom-urile Emporio Ar-

mani, Armani Casa [i Armani Fiori. Sau poate v\ dori]i s\ v\ caza]i la hotelul Armani, clasificat de cinci stele, care se mândre[te cu mo-

M\rci de renume M\rci cu pre]uri un pic mai pe m\sura buzunarului p\mânteanului de clas\ medie g\si]i pe Corso Vittorio Emanuele, unde se g\sesc atât magazine „populare” precum

H&M, Zara, dar [i branduri pu]in mai scumpe precum Max Mara, Moreschi [i Pollini, ca s\ nu amintesc de Furla. Pe Corso Buenos Aires, una dintre cele mai aglomerate str\zi din Milano,

sunt, al\turi de câteva outlet-uri, [i magazinele unor branduri locale [i unele cu renume interna]ional precum Timberland, Tommy Hilfiger sau Benetton.

bilierul s\u marca …Armani sau cu serviciile managerului personal de lifestyle, la care poate apela fiecare oaspete aflat în c\utarea…redefiniirii stilului propriu. Din Milano nu lipsesc nici centrele comerciale [i mall-uri, cel mai cunoscut fiind Bonola Shopping Center, din apropierea stadionului de fotbal A C Milan, La Rinascente, un magazin imens [i luxos întins pe opt etaje, situat în centrul ora[ului, lâng\ Galleria Vittorio Emanuel [i Piazza del Duomo. Bijuteriile, accesoriile, parfumurile [i ceasurile sunt doar câteva dintre lucrurile pe care le pute]i g\si aici, în afar\ de nelipsitele articole de îmbr\c\minte [i accesorii pentru b\rba]i [i femeie. În apropiere de Milano sunt alte mall-uri mari precum Novate Milanese din Metropoli sau Sesto San Giovanni din Vulcano, dar [i outlet-uri precum Vicolungo sau Il Salvagente. La doi pa[i de Domul din Milano, una dintre cele mai frumoase catedrale din lume, se afl\ Galleria Vittorio Emanuele II, o structur\ arhitectonic\ deosebit\ care dateaz\ din secolul al XVIII-lea [i care g\zduie[te unele dintre cele mai scumpe restaurante [i magazine. Galleria Vittorio Emanuele II face leg\tura între Duomo [i La Scala, iar pe drum, vrei, nu vrei, î]i vor atrage privirea vitrinele Versace, Dolce Gabbana, Roberto Cavalli, Prada sau Valentino. Amatorii de antichit\]i nu ar trebui s\ ocoleasc\ pie]e precum Mercato di piazzale Martini, Viale Papiniano, Mercato di via Calvi, Mercato di via S. Marco sau Mercato di viale Cermenate.

BARCELONA, PESTE 35.000 DE MAGAZINE Barcelona este o alt\ destina]ie complet\ din Europa, unde pute]i s\ v\ bucura]i de obiective turistice celebre precum operele lui Antonio Gaudi- Sagrada Familia, Casa Batllo sau Parcul Guell, de nenum\rate muzee, galerii [i între timp s\ v\ face]i [i cump\r\turile. C\ci în Barcelona exist\ aproximativ 35.000 de magazine, unele dintre ele fiind „în[iruite” de-a lungul a celebrei rute de cump\r\turi de cinci kilometri lungime. Aceast\ arter\ comercial\ te conduce printrunele dintre cele mai frumoase locuri din

Barcelona, respectiv prin Ramblas, Placa de Catalunya, Passeig de Gracia [i pân\ la Avenguda Diagonal. Mare parte din aceast\ „rut\” a shoppingului este pietonal\, ceea poate transforma o plimbare la umbra platanilor într-o experien]\ interesant\ de shopping. Indiferent de bugetul avut la dispozi]ie, ai de unde alege, pentru c\ sunt prezen]i Zara, H&M, Mango dar [i Giorgio Armani, Versace, Bally, Cartier sau Burberry. Nu lipsesc nici marii retalileri precum El Corte Inglés [i FNAC, dar nici designerii spanioli creatori de haine, pantofi [i bijuterii.

Pe vestita La Rambla se afl\ cea mai mare pia]\ din Spania, Mercat de Sant Josep de la Boqueria, iar în Avenguda Diagonal g\si]i Glories, un centru comercial imens dar [i L'illa, un complex de 130 de magazine de haine [i accesorii. R\mânånd la capitolul mall-uri, sunt de amintit Maremagnum, ridicat chiar pe malul Mediteranei, în apropiere de Aquarium. Drum bun!

Barcelona la pas Seara, dup\ o zi de colindat, poate c\ vre]i s\ v\ prind\ apusul pe Montjuic, de unde ave]i toat\

Barcelona la picioare iar Fântâna Magic\ ( Font màgica de Montjuïc) î[i începe minunata reprezenta]ie de

lumini care danseaz\ pe muzic\. Tot pe Montjuic se afl\ [i Centra Comecial Arenas, aviz amatorilor!

Carmen Neac[u blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

BeTUI Nr. 18 (33), decembrie 2015 / februarie 2016

mozaic 60. Pe str\zile unui ora[ barocFoto: – Valletta Workaway 64. Istoria închis\ între ziduri 72. BikeXpert Racing Team International Tour Alexander The Great

60. TRIP ADVISOR

OOSTENDE

Sau cum arat\ iarna la Marea Nordului.

WORKAWAY

64. Cum s\ vezi lumea cu bani pu]ini. 68. COUNTRY SIDE PHOTO STORIES

7 SPIN|RI DE DRAGONI {I 5 TIGRI. KEEP ON RIDIN’! 72.

Sfår[itul unui sezon perfect de ciclism, `nceputul altuia, pe skiuri de tur\.

MOZAIC / TRIP ADVISOR / OOSTENDE TRIP ADVISOR

OOSTENDE

SAU CUM ARAT| IARNA LA MAREA NORDULUI

Catedrala Sfin]ii Petru [i Paul din Ostende, Belgia, Foto: Oana Iana

I se spune Regina litoralului belgian. Un nume cât se poate de potrivit pentru cea mai popular\ sta]iune de pe coasta acestei mici ]\ri, perla provinciei Flandra de Vest, cea vorbitoare de limb\ olandez\ [i r\sf\]ul estival al capetelor încoronate belgiene.

V\ gândi]i c\ poate este un pic dezolant s\-]i petreci vacan]a de iarn\ la malul m\rii, unul cât se poate de înghe]at [i b\tut de vântul rece ale m\rii Nordului? Gre[it, cât se poate de gre[it, lucru de care m-am convins

singur\ atunci când am vizitat acest or\[el marin în preajma s\rb\torilor de iarn\ [i l-am g\sit neverosimil de vibrant pentru aceast\ perioad\ a anului. E drept c\ Oostende, iarna, este mai degrab\ o destina]ie de tranzit, mul]i

dintre turi[tii sosi]i în Belgia, pentru a se bucura de târgurile tradi]ionale de Cr\ciun din superbele pie]ele din Bruges sau Bruxelles, putând da o fug\ cu trenul pân\ la mare. Ajungi în mai pu]in de o or\ [i, dac\ ai norocul

BeTUI Nr. 18 (33), decembrie 2015 / februarie 2016

Foto: Oana Iana

s\ prinzi o zi însorit\, o po]i petrece în întregime afar\, f\r\ s\ înghe]i. Dac\ ai un echipament impermeabil [i o geac\ care s\ te protejeze de

vânt, cele 7 grade, temperatura maxim\ înregistrat\ în aceast\ perioad\ a anului, ]i se vor p\rea 20! Poate c\ exager\m datorit\

entuziasmului, îns\ e drept c\ frigul nu este chiar atât de n\praznic, oricât de neprietenoas\ ]i-ar suna denumirea de Marea Nordului.

Când e[ti în Oostende, alege scoici Cum pescuitul este principala surs\ de venit pentru localnici, ar fi o mare gre[eal\ s\ nu te bucuri de unul dintre multele lor restaurante cu profil pesc\resc. Vorbesc din experien]\ proprie, c\ci nic\ieri în Belgia nu am savurat un platou cu fructe de mare mai delicios decât într-una din tavernele din Oostende. Dac\ e[ti c\lit sau mai rezistent la frig, unele dintre aceste localuri î]i ofer\ posibilitatea de a lua masa afar\, la terasele înc\lzite cu panouri radiante, în timp ce inspiri aerul s\rat al m\rii, în g\l\gia pesc\ru[ilor. S\ nu te a[tep]i, îns\, s\ auzi vorbindu-se limba francez\ în jurul t\u, suntem în partea flamand\ a ]\rii, deci totul va fi inscrip]ionat în acest\ limb\ imposibil\: olandeza. Po]i avea îns\ surpriza s\ auzi [i cuvinte în limba român\, c\ci chiar [i în aceast\ parte mai îndep\rtat\ a Belgiei muncesc mul]i compatrio]i de-ai no[tri. Specialitatea casei? Midiile preparate în cochilie, cu sos de vin. {i da, merg foarte bine cu o bere belgian\, blond\ sau brun\, singura problem\ a unui turist fiind s\ aleag\ din marea varietate prezent\ în meniu. Locale ar fi m\rcile Keyte Tripel sau Dikke Mathile, dar cel mai bine ar fi s\ cere]i recomandarea chelnerului. În rest, Oostende este în primul rând o bucurie a sim]urilor, a ochilor, c\ci plaja imens\, imposibil de cuprins cu privirea [i nisipul ei fin nu-i poate l\sa reci nici pe cei mai mari friguro[i. Peisajul este imperial, marea pe timp de iarn\ este cea mai exotic\ experien]\ pe care mi-a fost dat s-o tr\iesc, atât de impresionant\ încât am ajuns s\ cred c\ are ceva magic în zilele friguroase.

MOZAIC / TRIP ADVISOR / OOSTENDE

„Regina resorturilor belgiene” ~n portul ora[ului Oostende, ora[ supranumit [i „Regina resorturilor belgiene”, sunt ancorate cåteva dintre

cele mai luxoase iahturi din Europa. dre[te cu vasul Merkador, nume pe care l-a primit de la cartograful [i Muzeul maritim, care a apar]inut flotei comerciale Belgiene, se mån- matematicianul Gerardus Mercador.

num\r\ mul]i britanici, germani, francezi [i olandezi. Asta dac\ cele 20 de grade, maximum acelei perioade de var\, vi se par de ajuns pentru a îmbr\ca costumul de baie…

De la rege, pân\ la omul de rând, to]i sunt bineveni]i aici

Catedrala Sfin]ii Petru [i Paul se afl\ `n Kapellestraat. A fost construit\ `n 1905 [i g\zduie[te mormåntului Reginei belgiene Louise-Marie. Foto: Oana Iana

Sint Petrus-en-Pauluskerk Sint Petrus-en-Pauluskerk, a[a cum `i spun localnicii, a fost construit\ dup\ planurile marelui arhitectului al ora[ului Oostende,

Bruges Louis de la Censerie, `n stil neogotic, pe ruinele unei biserici care a ars. Legenda spune c\ `nsu[i regele Leopold al II-lea a dat foc

Îmbrac\-te, totu[i, cât se poate de bine, protejaz\-]i fa]a cu o crem\ hidratant\ [i f\ o plimbare pe promenada care separ\ hotelurile maiestuoase, dar goale în acest\ perioad\ a anului, de marea cea s\lbatic\. Exist\ [i un dig care înainteaz\ în Marea Nordului, pe care sunt

vechii biserici `n anul 1896, pentru a face loc noii construc]ii. Catedrala este deschis\ publicului [i se poate vizita zilnic `ntre orele 9 [i 17.

recomandate plimb\rile, atâta timp cât ai capul acoperit cu o c\ciul\ zdrav\n\. Alta este fa]a acestei sta]iuni în cele mai c\duroase zile ale anului, între lunile iulie [i august, mult mai agomerat\ [i mai g\l\gioas\ din cauza afluxului de turi[ti printre care se

Se zice c\ locuitorii acestui ora[ de la malul m\rii sunt faimo[i în întreaga Belgie pentru a lor joie de vivre, mai exact felul în care [tiu s\ se bucure de via]\, în ciuda sobriet\]ii pe care te-ai a[tepta s-o întâlne[ti la ni[te flamanzi. {i se mai spune [i c\ mândria celor de-ai locului ar friza snobismul, c\ci sta]iunea lor a fost ridicat\ de Regele Leopold I pentru a rivaliza cu cele mai cunoscute resorturi britanice, precum Brighton, pentru c\ succesorul lui, Leopold al II-lea [i anturajul acestuia s\ petreac\ în Oostende cam tot atâta timp ca în capitala ]\rii, Bruxelles, acolo unde avea, de altfel, treab\. Pe vremuri, Oostende era loc al opulen]ei, al r\sf\]ului celor boga]i [i foarte boga]i, care se sim]eau [i ei ca un rege sau ca o regin\ în gradioasele hoteluri de pe plaj\, precum Royal Astor Hotel. Un alt rege belgian, Albert I, este omagiat împreun\ cu regina lui, Elisabeth, prin ridicarea simbolului cultural [i religios al ora[ului Oostende, maiestuoasa catedral\ neo-gotic\ Sfin]ii Petru [i Paul, datând din secolul 19. Nu î]i trebuie o hart\ sau prea multe informa]ii pentru a ajunge la ea, este de ajuns s\ urm\re[ti cu privirea cele dou\ turnuri imense

BeTUI Nr. 18 (33), decembrie 2015 / februarie 2016

Plaj\ la Marea Nordului, foto: Oana Iana

care troneaz\ deasupra ora[ului. Evident c\ cea mai bun\ op]iune pentru un tur al acestui ora[ cu 70.000 de locuitori este, c\ tot suntem în ]ara ei, bicicleta. Da, chiar [i iarna, vei vedea la tot pasul oameni pe biciclete, unele pe care le po]i l\sa f\r\ griji [i f\r\ probleme în centrele special amenajate întâlnite la tot pasul. Cele de închiriat au, de obicei, o chei]\ cu care le po]i bloca [i debloca pedalele. Pasiona]ii de ambarca]iuni de lux sau, de ce nu, de b\rci mai mici [i mai cochete, trebuie s\ fac\ o vizit\ în portul acestei sta]iuni, unul

nu foarte mare, dar plin de via]\ [i de culoare. Cine [tie, poate c\ ve]i avea noroc s\ v\ împrieteni]i cu pesc\ru[ii care dorm lene[i pe dig [i s\-i imortaliza]i în mijlocul acelui du-tevino marin\resc. Va ie[i o poz\ pe cinste dac\ ave]i noroc [i de câteva raze de soare, a[a c\ recomandarea noastr\ este s\ studia]i prognoza înainte de a face o oprire la malul m\rii Nordului. Una care str\luce[te mai puternic ca oricând… iarn\.

Oana Iana

NOUA ANVELOP| GOODYEAR ULTRA-GRIP PERFORMANCE O excelent\ aderen]\ [i un nivel ridicat al manevrabilit\]ii dau consumatorilor starea de spirit necesar\ pe durata anotimpului rece Anvelopa UltraGrip Performance este construit\ pe cei 44 de ani de inova]ie [i pe cele 60 de milioane de anvelope UltraGrip vândute de Goodyear. Ceea ce ea aduce nou, este un profil îmbun\t\]it al canelurilor cu un sistem interblocant, un profil al benzii de rulare avansat [i un num\r mai mare de activatori ai blocurilor pentru o aderen]\ excelent\ [i pentru o performan]\ mai mare a manevrabilit\]ii în toate tipurile de condi]ii de iarn\. Canelurile hidrodinamice îmbun\t\]esc rezisten]a la acvaplanare [i la carosabil alunecos, atât pe drumuri umede cât [i alunecoase, printr-o pat\ de contact de form\ p\trat\, cu o distribu]ie uniform\ a presiunii, ce ofer\ o performan]\ îmbun\t\]it\ pe carosabil uscat [i acoperit cu ghea]\, pe toat\ durata de via]\ a anvelopei. Un indicator de uzur\ a anvelopei permite schimbarea anvelopei la intervale de timp corecte [i permite

astfel men]inerea nivelului ridicat al anvelopei în toate condi]iile de condus pe timp de iarn\. {i ceea ce este cel mai important, comparat\ de TÜV SÜD Automotive cu media primelor patru competitoare de top, anvelopa ofer\ o distan]\ de frânare cu 3% mai scurt\ pe z\pad\ comparativ cu competitorii. “Suntem încânta]i s\ ad\ug\m familiei Goodyear UltraGrip o alt\ anvelop\ de iarn\ care are ca prioritate siguran]a. Suntem angaja]i s\ oferim o excelent\ aderen]\ pe ud, pe z\pad\ [i pe ghea]\ cu un nivel ridicat de performan]\ din punct de vedere al siguran]ei [i frân\rii în condi]ii de vreme de iarn\. Suntem de asemenea cu deosebire mândri de faptul c\ distan]a cea mai scurt\ de frânare, dup\ cum [tim, este de o importan]\ deosebit\ pentru clien]ii no[tri,” a spus Hans Vrijsen, Goodyear Marketing Director Consumer EMEA.

Linia de anvelope UltraGrip Performance Gen-1 prezint\ 38 de anvelope pentru ma[ini de pasageri, orientate în special pe vehicule de dimensiuni medii [i mari, într-o gam\ de dimensiuni de la SD/195 la 255; de la AR/40 la 65; de la RD/15’’ la 19’’.

MOZAIC / WORKAWAY / MUNCE{TE {I C|L|TORE{TE

WORKAWAY UN CONCEPT NOU DE TURISM PENTRU AVENTURO{I Acest articol este dedicat aventurierului din tine, nomadului modern care-[i dore[te o experien]\ turistic\ mai confortabil\ decât cea de backpacker la mâna sor]ii [i mai bogat\ suflete[te decât a turistului clasic.

CUM S| VEZI LUMEA CU BANI PU}INI Vorbim aici despre ni[te oameni care nu vor doar s\ viziteze un loc nou, ci s\ se integreze într-o comunitate pân\ atunci str\in\ lor, s\ devin\, timp de o s\pt\mân\, dou\ sau chiar luni întregi unii de-ai locului. Sau, cine [tie, s\ g\seasc\ în cele mai exotice [i în cele mai simple comunit\]i inspira]ia pe care au c\utat-o toat\ via]a, un scop pentru o existen]\ mai fericit\. Ar fi, evident, prea frumos ca toate aceste experien]e culturale care-]i îmbog\]esc sufletul s\ fie gratuite, îns\ exist\ o solu]ie

care le face s\ fie aproape… chiar a[a. Am cunoscut, dup\ cum spuneam, ni[te oameni, în marea lor majoritate str\ini, pentru care voluntariatul merge mân\-n mân\ cu explorarea acestei lumi mari [i frumoase, doar pentru simplul fapt c\ au avut curajul de a l\sa deoparte prejudec\]ile, muncind pentru a se putea bucura cât mai mult timp de c\l\toriile lor. Nu-i un concept nou, se practic\ [i la noi, în România, de ceva timp, îns\ se poate face [i la o scar\ mai larg\, în mod organizat.

„Unii oameni a[teapt\ întreaga s\pt\mân\ ziua de vineri, un an întreg vara, o via]\ fericirea. Eu c\l\toresc.“ Pentru a afla mai multe am contactat organiza]ia interna]ional\ Workaway, care le faciliteaz\ entuzia[tilor în ale c\l\toriilor posibilitatea de a ajunge în locurile în care au visat, cu foarte pu]ini bani, punându-i în leg\tur\ cu localnici care au nevoie de ajutor la fermele sau pensiunile lor.

BeTUI Nr. 18 (33), decembrie 2015 / februarie 2016

Foto: Workaway

65 Ideea este cam a[a: voluntarul-c\l\tor munce[te pentru gazda lui în jur de 4-5 ore pe zi, cinci zile pe s\pt\mân\, [i prime[te în schimb cazare [i mas\ gratuit\. Atât voluntarul, cât [i gazda se pot g\si unul pe altul [i pot negocia felul [i cantitatea de munc\ prin intermediul organiza]iei Workaway, al c\rei

site con]ine informa]ii de la gazde aflate în peste 130 de ]\ri. {i nu din m\rturiile celor care au trecut prin astfel de experien]e, nu este vorba despre o munc\ solicitant\, ci mai degrab\ de una amuzant\ [i relativ u[oar\, în echip\, al\turi de al]i voluntari din întreaga lume.

Po]i face un lucru la care te pricepi, precum decor\ri, gr\din\rit, g\tit sau mentenan]\ IT, sau po]i înv\]a noi me[te[uguri, ceva ce nu ai mai f\cut pân\ atunci [i ]i-ar pl\cea s\ încerci. {i nu, nu-i neap\rat o treab\ pentru freelanceri, c\ci po]i încerca aceast\ modalitate de a c\l\tori în timpul concediilor,

MOZAIC / WORKAWAY / MUNCE{TE {I C|L|TORE{TE

66 voluntarii fiind primi]i fie doar pentru câteva zile, fie pentru luni întregi.

Prieteni în toat\ lumea [i gazde bune atunci când c\l\tore[ti Dar nu alege s\ faci asta doar pentru a economisi bani, entuziasmul trebuie s\-[i g\seasc\ locul în aceast\ ecua]ie. Este vorba mai degrab\ de un schimb cultural, de posibilitatea de a înv\]a sau de a perfec]iona o limb\ str\in\, de a rela]iona cu adev\rat cu oamenii dintr-un peisaj str\in pân\ atunci ]ie [i, nu în ultimul rând, de a-]i face prieteni în toate col]urile lumii. A[a-i c\ ]i-ar fi pl\cut, atunci când ai vizitat o ]ar\ ca un simplu turist, s\ treci peste acea barier\ invizibil\ dintre tine [i localnici, s\ te a[ezi cu ei la mas\ [i s\-i întrebi cum e via]a lor? Prin voluntariat ai ocazia s\ faci asta f\r\ s\ te sim]i aiurea. {i, cine [tie, surprize pl\cute pot ap\rea când te a[tep]i mai pu]in… Kat, din Australia, care a c\l\torit cu ajutorul Workaway, [i-a întâlnit a[a [i marea dragoste: „Anul trecut, în cea mai recent\ experien]\ Workaway a mea din Spania, am întâlnit un b\rbat extraordinar, iar acum m\ împart între Spania [i Marea Britanie, acolo unde lucrez, în timp ce înv\] spaniola. Este foarte romantic. Am f\cut voluntariat în trei locuri diferite, pân\ acum. Primul a fost în partea de nord a statului Chile, la o mic\

[coal\ în limba englez\. Am petrecut circa o lun\ acolo, ajutând la lec]iile de englez\, interac]ionând cu elevii [i participând la tot felul de activit\]i distractive organizate de [coal\. Am avut ocazia s\ cunosc oameni minuna]i, s\ le cunosc vie]ile, gândurile despre viitor [i s\ împ\rt\[esc cu ei ni[te amintiri frumoase.“

O via]\ în care s\ nu fie nevoie s\-]i iei vacan]\ {i se pare c\ nu vorbim de o activitate potrivit\ doar pentru tineri afla]i între studii, ci pentru oameni de orice vârst\, care pot c\l\tori chiar [i cu familiile lor. Important este ca voluntarul s\ comunice cu gazda la care [i-ar dori s\ se cazeze [i s\ hot\rasc\ de comun acord ce fel de munc\ ar putea face [i cât timp liber [i-ar dori, pentru a explora împrejurimile. Din m\rturiile c\l\torilor voluntari am aflat c\ unele gazde ([i aici e chestiune de noroc) devin ghizi pentru cei care le ajut\ în gospod\rii/pensiuni, înso]indu-i în cele mai frumoase locuri pe care le ofer\ regiunea lor. Altele, chiar dac\ nu fac asta, le pun la dispozi]ie voluntarilor biciclete pentru a explora zona. La mare în Spania, la munte în Elve]ia, la Ocean în Thailanda, totul poate fi mai accesibil decât în bro[urile turistice, dac\ bugetul t\u î]i permite s\-]i acoperi biletul de avion [i banii de buzunar. Siguran]a locurilor

BeTUI Nr. 18 (33), decembrie 2015 / februarie 2016

în care alegi s\ mergi este un risc pe care trebuie s\ ]i-l asumi, c\ci nicio organiza]ie de acest gen nu-[i asum\ responsabilitatea pentru eventualele nepl\ceri. Citind m\rturii precum cea a Erik\i, voluntar la o ferm\ organic\ din Spania, am putea spune c\ totul pare, îns\, cât se poate de pl\cut. „M\ sim]eam de parc\ nu f\ceam nimic, deoarece era foarte pl\cut s\ lucrezi într-un loc atât de frumos. S\ culeg portocale, s\ ajut la g\tit [i la cur\]enie, s\ plivesc [i s\ cur\] culturile de m\r\cini, s\ am grij\ de g\ini [i s\ scot câinii la plimbare au fost toate muncile pe care a trebuit s\ le fac.“ Australianul Jamie Nicolson, un alt voluntar cu experien]\, este [i mai conving\tor, atunci când î[i descrie experien]ele. „Simt c\

locuiesc în acea ]ar\ [i nu doar c\ trec prin ea. Simt c\ experimentez la maximum regiunea pe care o vizitez [i nu doar c\ o privesc ca un spectator. Înainte s\ plec din Australia, mi-am vândut casa [i am renun]at la jobul meu. A[a c\ acum, când nu mai am unde s\ m\ duc, m\ voi folosi de Workaway pân\ voi g\si locul în care mi-ar pl\cea s\ r\mân, pentru o perioad\.“ O decizie cât se poate de radical\ a unui om cât se poate de viu… Mai multe informa]ii despre acest\ modalitate de a c\l\tori g\si]i pe site-ul workaway.info.

Oana Iana

MOZAIC / COUNTRY SIDE / CHINA

7 SPIN|RI DE DRAGONI {I 5 TIGRI COUNTRY SIDE PHOTO STORIES

China are un num\r mare de destina]ii turistice, minunate entit\]i culturale, inclusiv siteuri arhitecturale [i impun\toare palate imperiale, delicate ora[e lacustre, uimitoare minuni naturale, un patrimoniu cultural splendid [i obiceiuri populare diverse, pentru care am avea nevoie de ani de zile pentru a le vizita pe toate, dar este destul de u[or de f\cut un tur al acestor atrac]ii de top. ~n urm\ cu pu]in timp, mi-am petrecut, `mpreun\ cu {erban, so]ul meu, o lun\ de zile `n China.

Dac\ ar fi s\ reduc fiecare loc la câteva cuvinte, ar suna cam a[a:

SHANGHAI, cl\diri impun\toare [i str\lucitoare, hotelul nostru colonial, cu teras\ cu iz din alte vremuri, pe care ne retr\geam în fiecare sear\.

DALI, primul loc în care am luat contact cu tradi]iile locale, ca ]esutul [i vopsitul bumbacului, pie]ele locale, lacul Erhai în form\ de ureche, restaurantul taoistului vegetarian.

SHANGRI-LA, exceptând infernalul drum de 8 ore cu autobuzul, a fost unul din locurile noastre preferate. Mi-a pl\cut atmosfera relaxat\, dansul ce avea loc în fiecare sear\, iacii [i vocile minunate ale tibetanilor.

LIJIANG, plin de turi[ti chinezi, case memoriale [i un vraci octogenar neobi[nuit.

YANGSHUO, paradisul pe p\mânt chinez, cea mai

BeTUI Nr. 18 (33), decembrie 2015 / februarie 2016

Foto: {erban Mestec\neanu

Cu ochii miji]i Pe aici, nu numai femeile, dar [i b\rba]ii au grij\ de copii, diferen]a constând în faptul c\ majoritatea femeilor î[i poart\ pruncii în spate, lega]i în ni[te

fa[e, iar mititeii, din cauz\ c\ sunt c\ra]i aproape peste tot în felul acesta, ajung s\ adoarm\ în cele mai ciudate pozi]ii. Apoi, o alt\ ciud\]enie cultural\ este aceea

c\ n-am v\zut copii mici purtând pampers, ci ni[te pantalona[i despica]i între picioare, ce las\ uneori s\ se vad\ fundule]ul lor rozaliu. Industria Pampers înc\ nu a ajuns aici!

... dac\ au unul, `l car\ `n spate, dac\ sunt mai mul]i, „aterizeaz\” pe unde pot...

frumoas\ priveli[te, mâncare bun\, pu]in cam mult pedalat la biciclet\, plimb\ri nesfâr[ite cu scuterul.

CHENGYANG, sate îngr\m\dite, poduri de vânt [i ploaie, cazare modest\, mâncare [i mai [i, dar fotografii frumoase.

PINGAN, mult prea mul]i turi[ti chinezi, frumoase spin\ri de dragon din orez, dificil de prins autobuzul.

MOZAIC / COUNTRY SIDE / CHINA

Transportul autobuze opresc. Drumul dureaz\ Pentru a vizita terasele de orez, cel Longsheng sau c\tre Pingan-Lonsheng. mai bine este s\ v\ caza]i `n localitatea E destul de greu de g\sit locuri pe scaune, `ntre o or\ [i dou\ ore [i cel mai sigur, `l ve]i parcurge `n picioare. Guilin. De aici pute]i lua un autobuz c\tre ca de altfel [i locul exact unde aceste Foto {erban Mestec\neanu

GUANGZHOU, alt ora[ modern, alte cl\diri impresionante, mai ales opera. Dar de fapt toat\ luna petrecut\ în China a însemnat mult mai mult decât s-ar putea rezuma în cuvinte sau prin fotografii. Au contat micile experien]e, interac]iunile date de diferen]ele culturale, drumurile uneori de lung\ durat\ cu autobuzele, dar întotdeauna înso]ite de priveli[ti extraordinare sau încerc\rile mai mult e[uate (chiar în pofida faptului c\ am avut traduc\tor) de a purta o discu]ie cu localnicii, care s\ dep\[easc\ nivelul "nin hao" [i "xiexie" sau multe, multe alte lucruri pe care le vom ]ine minte peste vreme. La final de drum [i, ca s\ încheiem pe un ton lejer, o serie de fotografii din diferite ora[e [i care au un lait motiv: mo]\iala.

7 SPIN|RI DE DRAGONI {I 5 TIGRI O parte a excursiei noastre a vizat minunile naturale – China Country Side. {i pentru asta am f\cut mari eforturi fizice, mai ales dac\ m\ gåndesc la mersul pe biciclet\, pån\ aproape de epuizare. Somnul, `ntr-o excursie `n China, nu e `ntotdeauna odihnitor, construc]iile tradi]ionale au pere]ii din lemn sub]ire [i se aude tot ce se

petrece în camerele al\turate. Iar chinezii vorbesc tare. {i mult. La ora [apte, `n ziua `n care ne-am hot\råt s\ vizit\m celebrele planta]ii de orez, ne-am

dat jos din pat [i am ie[it s\ c\ut\m cea]a despre care auzisem c\ exist\ pe „spin\rile dragonilor”. N-am avut îns\ noroc de cea]\, ci de ploaie. {i nu numai la prima or\, ci toat\

Cu ochii miji]i Chinezii muncesc foarte mult. Marea lor majoritate se scoal\ dis de diminea]\ [i ajung înapoi acas\ sear\ târziu, dac\ nu chiar noaptea. A[a c\, ori de câte ori au ocazia s\ î[i încarce bateriile, o fac f\r\ vreo jen\ [i pe unde

apuc\. La prima vedere aceast\ scurt\ radiografie poate s\ par\ o critic\ adus\ localnicilor, dar ea, de fapt, spune povestea unei na]ii care reu[e[te, cu mult\ trud\, s\ manufactureze o bun\ parte din produc]ia total\ a lumii.

ziua. Dar nu ne-am dat b\tu]i. {i din p\cate nici celelalte mii de turi[ti chinezi. Cu toate astea, am urcat [i am coborât c\r\ruie dup\ c\r\ruie, pân\ am reu[it s\ escalad\m to]i dragonii din zon\. Spin\rile lor, acoperite de lan]uri de terase înguste de orez galben, sem\nau cu ni[te [iraguri de perle aurii ce împodobesc gâtul unei femei. Dac\ am fi avut [i soare, poate ar fi str\lucit la fel ca perlele. Localnicii au reu[it în 800 de ani s\ modeleze p\mîntul ca s\ poat\ s\ cultive orezul pe acest teren în pant\. Este extraordinar. {i noi nici m\car nu am avut parte de perioada cea mai spectaculoas\, pe la începutul verii, cånd am în]eles c\ terasele sunt acoperite de ap\ [i lucesc exact ca ni[te spin\ri de dragon în lumina soarelui.

„Cu ochii mijiti prin China”, foto {erban Mestec\neanu

BeTUI Nr. 18 (33), decembrie 2015 / februarie 2016

Delia Mestec\neanu www.meste.ro

PE T DO UR U| ISM RO }I

MOZAIC / KEEP ON RIDIN’! / JURNAL

KEEP ON RIDIN’! Sfâr[itul unui sezon perfect de ciclism, `nceputul altuia, pe schiuri de tur\. Foto: Mark Kovaks, BikeXpert

BikeXpert Alpine Challenge

Sportul de anduran]\ presupune mult antrenament. Uneori îmi spun c\ România este p\mântul binecuvântat al sporturior de anduran]\ – teren variat [i zero restric]ii, dac\ stau s\ m\ gândesc c\, prin alte p\r]i, e[ti amendat dac\ ie[i cu bicicleta dintr-un bike park. Cam ciudat, nu? Ce au în comun mountain bike-ul [i skiul de tur\? 1, muntele, 2, sunt amândou\ sporturi de anduran]\ [i 3, ambele î]i permit s\ explorezi zone mai pu]in accesibile. A[adar, vara te antenezi pe biciclet\ pentru schiul de tur\, iar iarn\ te antrenezi pe schiuri de tur\ pentru biciclet\. De regul\, iubitorii de schi de tur\ sunt [i bikeri. Frumuse]ea acestor dou\ sporturi const\ [i în faptul c\, vara, spre final de sezon abia a[tep]i s\ cobori din [a, dar nu ca s\ hibernezi peste iarn\ la TV, ci c\ s\ te a[ezi pe skiurile de tur\. Nu a[ trece la tur\ pe schiuri f\r\ s\ nu v\ povestesc despre ultima provocare a sezonului de MTB, cea care m-a f\cut s\ visez la schiul de tur\. BikeXpert Alpine Challenge, un proiect construit de la zero de echipa BikeXpert [i considerat unul dintre cele mai provocatoare concursuri de ciclism montan din România. De fapt provocarea const\ într-un traseu de 74 km cu peste 2500 m diferen]\ pozitiv\ de nivel, ce

Încerc\m s\ vedem totul prin ochii unuia din cei 320 de concuren]i, pentru c\ am simulat concursul de cel pu]in 3 ori în ultima luna: „Plec\m pe traseu relaxa]i din parcul ora[ului Pucioasa, iar dup\ numai câteva sute de metri începem prima urcare, pe [osea. Emo]iile de concurs sunt înc\ mari [i inima nu reu[e[te s\-[i stabileasc\ un ritm. A[a e la toate începuturile de concurs – cel pu]in 180 bm [i mu[chii încorda]i la maxim, dar

totul trece dup\ câteva zeci de minute. Câ[tig\m rapid altitudine [i ne trezim în afar\ ora[ului pe un drum de c\ru]\ ce ne poart\ pe culmile de deal dintre råul Ialomi]a [i pârâul Bizdidel. Peisajul de deal în octombrie are ceva anume – c\pi]e cu fån [i fructe neculese. Totul este atât de frumos încât m\ face s\-mi „a[ez” pulsul pe la 170 bm, tocmai bine ca s\ m\ bucur de splendoarea de pe traseu. Tot a[a, o ]inem pre] de 25 de km, pân\ în

se suprapune peste culmile Subcarpa]ilor de Curbur\ [i peste o parte a Masivului Leaota, cu Startul [i Finishul în ora[ul Pucioasa, sta]iune balneoclimateric\ situat\ la 20 km Nord de Târgovi[te [i 40 km sud de Sinaia. Ne-a luat mai bine de 6 luni pentru a finaliza acest traseu epic, marcat permanent, pentru a fi practicat de c\tre orice turist [i în afara concursului. Este sâmb\t\, 3 Octombrie [i ne trezim foarte devreme pentru c\ ne a[tepta una din cele mai grele zile din an – a[tept\m la Start peste 300 de sportivi de toate vârstele [i categoriile. Mai recapitul\m înc\ o dat\ ce avem de f\cut [i ne apuc\m de treab\ – avem de montat zeci de garduri, steaguri, bannere [i de trimis pe traseu 60 de voluntari. La ora 10 fix

comuna Runcu de unde urmeaz\ s\ intr\m în zona montan\ a traseului. Este incredibil cât de repede se face tranzi]ia dintre deal [i munte, când pedalezi. Dintr-o dat\ iarba se schimb\ în piatr\, iar foioasele în conifere. S\ nu mai zic de aer. Traseul nostru continu\ pe drumul forestier pân\ la o m\n\stire din fund\tura v\ii Runcului, dup\ care î[i începe lunga urcare, spre vârful Romanescu, pe ceva ce nu e nici drum, nici potec\ – un

num\r\m în cor, emo]iona]i, 10,9,8…1. Start BikeXpert Alpine Challenge. Agonia [i extazul organiz\rii unui concurs na]ional de ciclism s-au scurs, a[a c\ ne putem relaxa cu gândul la turele pe schiuri, de fapt cel mai bun antenament de iarn\ pentru ciclism (evident, atunci când nu po]i pedala). Pentru c\ în lunile decembrie [i ianuarie nu po]i risca s\ schiezi pe v\i (datorit\ avalan[elor), îmi vine în minte o clasic\ parcurs\ anul trecut, pe platoul mun]ilor Bucegi-Sinaia (Cota 1400) – Cota 2000 – caban\ Babele – Pe[tera Ialomi]ei – caban\ Piatr\ Ars\ – Cota 2000 – Sinaia. Pentru cine nu cunoa[te, cu schiurile de tur\ po]i s\ [i urci, deci de aici vine efortul de anduran]\! Schiul vine echipat cu leg\turi speciale, mobile (care î]i permit s\ ridici

BeTUI Nr. 18 (33), decembrie 2015 / februarie 2016

Foto: Arhiv\ JustVISION

Foto: Adrian N\sturic\, BikeXpert

traseu desenat special pentru MTB, o urcare de cca. 6 km, de abia reu[e[ti s\ stai pe biciclet\. Înc\ suntem în p\dure când z\rim vechea caban\ Leaota, aflat\ la 1200 metri altitudine. O dep\[im rapid [i de aici ie[im în golul alpin, iar tot efortul de urcare ne este r\spl\tit pe deplin cu cea mai frumoas\ priveli[te a sezonului. Transparen]a este total\ [i devin, brusc, distras de la efortul celor 35 km. de pân\ acum. Spre sud v\d în dep\rtare lacul din Pucioasa, Subcarpa]ii [i Câmpia Român\, pân\ dup\ Târgovi[te, spre est Mun]ii Bucegi, care continu\ maiestuos dup\ masivul Leaota, iar spre vest, }ara Muscelului. Mai v\d în spate [i câ]iva adversari, a[a c\ îmi revin din euforia pesiajului [i revin la atmosfera încordat\ din concurs. Îmi spun c\ trebuie s\ intru cu un avantaj în coborâre, c\ s\ m\ asigur c\ nu m\ dep\[e[te nimeni [i asta [i fac, dup\ ce trec de punctul de control

de pe vârful Romanescu (1800m). Bicicleta alunec\ la vale, pe cea mai frumoas\ [i lung\ coborâre din jude]ul Dâmbovi]a. Totul este a[a cum mi-am imaginat: potec\ îngust\ cu pietre [i r\d\cini [i, momentan, nimeni în spate. Zona m\ `nnebune[te – totul este atât de s\lbatic. Nu mai v\d oameni pe traseu de vreo 30 minute. Sunt doar eu pe bicicleta CUBE Elite, ce alearg\ prin p\durea deas\ de molid, pe o potec\ în zig-zag-uri abrupte ce urmeaz\ s\ m\ poarte, din nou, c\tre c\pi]e [i fructele neculese. În mai pu]in de o ora de coborâre, în regim de concurs, ajung în satul Brebu (900m), primul semn de civiliza]ie dup\ punctul de control din vârful Romanescu. Au trecut mai bine de 3 ore de când am plecat din Pucioasa [i probabil dac\ nu a[ fi fost în concurs, ar fi trecut mai bine de 4 ore [i înc\ mai am 30 km. dar majoritatea în coborâre, fapt ce m\ relaxeaz\. Marcajul cu vopsea

c\lcâiele picioarelor) [i cu dou\ fâ[ii din piele artificial\ de foc\, care se lipesc pe t\lpici, c\ s\ nu alunece înapoi atunci când se urc\. Ne propunem s\ facem tura în cca. 6 ore a[a c\ plec\m din Bucure[ti devreme, cu trenul pân\ la Sinaia. A nins mult peste s\pt\mâna, iar acum este soare [i -5 grade, deci o zi perfect\ de decembrie – presupunem c\ vom avea parte de z\pad\ afânat\. O dat\ ajun[i la Cota 1400, ne înc\l]\m cu cl\parii de tur\ (sunt ceva mai flexibili decât cl\parii normali), lipim pieile de foc\ pe schiuri [i începem urcarea spre platoul Bucegilor. Ruta este una singur\ – pârtia de schi „Drumul de Var\” care ne urc\ lejer spre Cota 2000, unde [i ajungem în mai pu]in de o or\. Cu cât urc\m mai mult, cu atât se deschide sub noi Valea Pra-

roz [i band\ din plastic m\ ajut\ s\ nu ezit, a[a c\ totul decurge cum pl\nuiesc [i m\ trezesc rapid în ora[ul Fieni, de unde [tiu c\ mai am 10 km pân\ la Finish. Sunt atât de aproape de ]elul meu, dar totu[i nu am terminat. Sper s\ nu cad sau s\ fac pan\. Ultima urcare, ce [erpuie[te din nou spre Pucioasa printre fâne]e parc\ nu se mai temin\ [i oboseala î[i spune cuvântul. Hai c\ mai e pu]in, iar în fa]\ [i în spate nu se vede nimeni, adic\ îmi p\strez pozi]ia! Ultima coborâre este senza]ional\ – i se spune „poteca ascuns\” sau „cop\ci[ul”, fiind un single-track, decupat ca un tunel, printr-o p\dure tân\r\ de foioase. Îmi spun înc\ o dat\ c\ zona turistic\ a ora[ului Pucioasa este fantastic\ [i îi mul]umesc bicicletei mele Cube Elite c\ mi-a fost cea mai bun\ prieten\ ast\zi. Nu [tiu când am ajuns la Finish, sim]indu-m\ privilegiat c\ exist!”

hovei [i perspectiva asupra mun]ilor Baiului. Trecând de Cota 2000, spre cabana Piatra Ars\, traseul nostru p\r\se[te zona amenajat\ [i intr\ pe teritoriul z\pezii virgine. Tenta]ia de a ne opri la caban\ pentru un ceai este mare, dar ne continu\m drumul pe platou, spre Babele, bucurându-ne de un alb imaculat [i nici o urm\ de alt schi sau de picior pe z\pad\. Schiurile fo[nesc prin om\t, iar spre vest ni se deschide Valea Ialomi]ei. Facem o poz\ la Sfinx [i ne preg\tim echipamentul pentru prima coborâre – de la Babele la Pe[tera, pe marcajul „Cruce albastr\”. Pl\cu]ele de de-asupra stâlpilor de marcaj abia dac\ ies de sub z\pada ce m\soar\ pe alocuri [i 2 m. Totul este incredibil [i nici nu-mi vine s\ cred c\ facem 15 minute pân\ la Pe[tera.

73 Am ajuns în vale, la doi pa[i de izvoarele V\ii Ialomi]a. Peisajul spre Vf. Omu este greu de descris în aceast\ perioad\. Spre Nord se `ntind, maiestos, 3 b\trâne v\i glaciare: Sugarile, Obâr[ia [i B\trâna, dar `n aceast\ perioad\ este prea periculos s\ intr\m pe acolo cu schiurile, a[a c\ ne continu\m în urcare, drumul sigur, înapoi spre platoul de unde coborâser\m. La Pe[tera Ialomi]ei merit\ s\ r\mâi m\car o zi pentru c\ ai de ce te bucura – pe[tera în sine [i m\n\stirea construit\ la intrare, platoul Padina sau forma]iunile carstice unice în ]ar\ (Cheile Horoabei [i Turnul Seciuliui). Poteca turistic\ dintre Pe[tera Ialomi]ei [i cabana Piatra Ars\ este marcat\ cu band\ albastr\ [i poate fi parcurs\ pe jos în orice lun\ a anului, cu condi]ia s\ fie vreme bun\. În mod normal, se ajunge pe platou în mai pu]in de 2 ore, dar noi reu[im aceast\ performan]\ într-o or\ [i 15 min. pentru c\ pe schiuri totul este mult mai u[or. Sus ne întâmpin\ acela[i de[ert alb pres\rat ici colo cu câte o urm\ de vietate

Foto: Mark Kovaks, BikeXpert

MOZAIC / KEEP ON RIDIN’!

mic\. În dep\rtare vedem ceva ce se apropie cu vitez\ [i ne d\m seama c\ sunt turi[ti cu snow mobile. Nu ne place mirosul de fum, dar ne reconfirm\m c\ suntem noroco[i. Cine [tie, puteam fi noi turi[tii solizi de pe ma[in\rii. E mai bine a[a, slabi, în form\ [i cu analizele la zi. Iarna întunericul cade repede a[a c\, pe la ora 4, deja, cerul începe s\ se `nro[easc\ a apus. Ajungem, la fix, înapoi la Cota 2000 dup\ un sprint solicitant (pân\ la urm\ veniser\m s\-i amintim „pulsului” c\ mai exist\, dup\ un sezon de pedalat) [i ne preg\tim de o lung\ coborâre, pe pârtie, înapoi la Cota 1400.

De data asta, alegem Valea Carpului, clasificat\ drept pârtie neagr\, la Sinaia. Perfect, avem z\pad\ suficient\ pân\ jos în Sinaia [i este deja întuneric! Exact ce ne place, o coborâre, la lumina lanternei, pe pârtia proasp\t tasat\ de utilaje! C\l\toria cu trenul înapoi la Bucure[ti a fost scurt\ [i relaxant\, în compania pozelor zilei, ce rulau pe telefoanele noastre.

C\t\lin Spr`ncean\ BikeXpert Racing Team

facebook.com/john.rock.524

MUZICA PE CARE NU O AUZI LA RADIO!

JOHN ROCK Albumul este disponibil `n format fizic la telefon 0722 734 287 [i `n format electronic pe www.CDBaby.com/johnrock [i pe ITunes

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin Eurolines

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES

EXEMPLAR GRATUIT

CELE MAI BUNE STA}IUNI DE SCHI DIN EUROPA DESTINA}II EXOTICE PUNTA CANA

Nr. 33 / edi]ie nou\ iarn\ 2015 / 2016

TOP10 Be TUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

DESTINA}II RECOMANDATE

CORPORATE INTERVIEW

Cosmin MARINOF Director Na]ional de Vånz\ri GRUPUL EUROLINES ROMÅNIA

VIP INTERVIEW

Adela POPESCU MÅNDR| DIN MÅNDRA

La Vita è Bella Be TUI Nr. 18 (33), edi]ie nou\ • iarn\ 2015 / 2016

DEALURILE „ARTISTICE” ALE TOSCANEI

DE CE SUNT MINUNILE MINUNI • PETRA EUROLINES EVENT

CITY BREAK • SHOPPING

LONDRA • MILANO • BARCELONA

ORGANIZA}IA EUROLINES A ANIVERSAT 30 DE ANI LA BUCURE{TI