Revista BeTUI #21 (Iulie 2016)

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin EUROLINES Nr. 21(36) / edi]ie nou\ iulie/august 2016

Be

EXEMPLARUL T|U GRATUIT INTERVIU CU

Mihai Fertig DIRECTOR OPERA}IONAL GRUPUL EUROLINES ROMÅNIA INTERVIU CU CINEASTUL

Francisc Mraz Ferko

DESTINA}II

SAN SEBASTIÁN-DONOSTIA REGIUNEA BALATON TAJ MAHAL ADRSPACH-TEPLICE

ˆ

ÎNTÂMPIN| IARNA…ÎN }|RILE CALDE!

CUBA, MEXIC, JAMAICA, INSULELE CAYMAN CENTRUL CULTURAL CASTEL SÅNCRAI UN WEEKEND ~N }INUTUL CELOR 3 SCAUNE LA

Be TUI Nr. 21 (36), edi]ie nou\ • iulie / august 2016

CASTEL DANIEL ATEN}IE! SE ANUN}| O VAR| FIERBINTE!

DESTINA}II DE SNORKELING {I SCUBA DIVING

Be TUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

O SEAR| LA CASTEL

BeTUI Nr. 21 (36), iulie / august 2016

64.

POINT OF VIEW 04. Point of view – Castelul de la Sâncrai – un spa]iu dedicat culturii, excelen]ei [i elegan]ei.

06. Point of view – Întâmpin\ iarna… în ]\rile calde!

10. Interviu cu Mihai Fertig, Director Opera]ional, Grupul Eurolines Romånia.

14. Editorial Drago[ Anastasiu.

DESTINA}II

16.

3

FOCUS CORPORATE

22. Poetic\ fotografic\ • Interviu cu cineastul Francisc Mraz Ferko.

28. Cehia „exotic\” – „Ora[ul de stånc\”.

48. Interviu cu me[terul popular Nicolae Ioana.

50. Un weekend `n ]inutul celor 3 scaune, la Castel Daniel.

53. Top 10 oferte recomandate.

BRANDURI ROMÂNE{TI 34. Cu bicicleta la me[te[ugarii din Harghita.

40. O sear\ la castel – Centrul Cultural Castel Sâncrai.

44. E var\ din nou.

22.

Regiunea Balaton te a[teapt\!

10.

48.

16. Întâmpin\ iarna… în ]\rile calde!

Cuba, Jamaica, Insulele Cayman [i Mexic.

Adr*pach-Teplice, foto: © Ipu – Adrian Cå]u

28.

55. C\l\toria cu autocarele Eurolines • Rezerv\ri online • Servicii la bordul autocarelor.

56. City Break – Sta]iunea care concureaz\ Nisa {i Monte Carlo – San Sebastián-Donostia.

MOZAIC

Foto: SAT

60. Trip Advisor – Cu caiacul în Delt\!

Cum s\ renun]i la confort [i s\ te reapropii de natur\.

64. Aten]ie! Se anun]\ o var\ fierbinte!

Cele mai bune destina]ii de Snorkeling [i Scuba Diving.

68. Taj – Taj Mahal – Simbolul dragostei eterne sau tortul miresei!

POINT OF VIEW

CENTRUL CULTURAL CASTEL SÅNCRAI

foto: Cristian Neme[, castelsancrai.ro

4

CASTELUL SÂNCRAI – UN SPA}IU DEDICAT CULTURII, EXCELEN}EI {I ELEGAN}EI Povestea castelului de la Sâncrai [i a familiilor nobiliare Kemeny [i Banffy `ntr-un pictorial la pagina 40

BeTUI Nr. 21 (36), iulie / august 2016

5

POINT OF VIEW CUBA

Anca-Alina Du[e Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

ÎNTÂMPIN| IARNA… ÎN }|RILE CALDE! Cite[te articolul de la pagina 16: „Experien]e de neuitat la bordul MSC Opera. Patru destina]ii exotice celebre te a[teapt\!”

BeTUI Nr. 21 (36), iulie / august 2016

7

I PR NSI EV GH IE T W

CORPORATE INTERVIEW / MIHAI FERTIG

„M\ v\d, la un moment dat, pensionar la volanul unei decapotabile, `n sudul Fran]ei!”

INTERVIU CU

Mihai Fertig 10

DIRECTOR OPERA}IONAL, GRUPUL EUROLINES ROMÅNIA A[ `ncepe cu o paradigm\. Na]ionala noastr\ de fotbal a pierdut calificarea `n grupe la CM dar Echipa Na]ional\ de Rugby a Romåniei a cå[tigat, din nou, World Rugby Nations Cup. Cum aprecia]i aceast\ performan]\ `n calitate de fost practicant al sportului cu balonul oval?

Dup\ p\rerea mea rugby-ul romånesc se afl\, de o bun\ bucat\ de vreme, `ntr-un declin

fantastic, iar acest lucru se vede [i `n num\rul de suporteri din tribune. Noi nu putem s\ umplem un stadion de 3000 de locuri `n timp ce pe Twickenham Stadium „se bat”, pentru un loc, 90 de mii de suporteri [i mul]i r\mån pe afar\ pentru c\ nu au mai g\sit bilete. Nu m\ bucur prea tare de aceast\ performan]\ pentru c\ au jucat cu echipe slab valorice.

P\rerea mea referitoare la rugby-ul romånesc este c\ ne `mb\t\m cu ap\ rece. Facem acest lucru de mul]i ani [i `ntr-un mod cu totul [i cu totul incon[tient. Eu sunt o persoan\ mai critic\ [i consider c\ `n acest sport ar trebui s\ se fac\ schimb\ri majore. Aceea[i situa]ie este [i `n fotbal, dar f\r\ bani [i f\r\ oamenii potrivi]i nu se va putea face nimic prea curånd.

BeTUI Nr. 21 (36), iulie / august 2016

„Am decis s\ revin `n Romånia dup\ o perioad\ de opt ani petrecu]i `n Germania, m-am angajat la Eurolines, iar rezultatul a fost c\ <m-am `ntors `n Germania>!”

Fenomenul din fotbal e contagios?

O mobilizare la nivel de federa]ii ar pune pe picioare rubgy-ul romånesc?

Este, din p\cate, emblematic pentru toat\ societatea romåneasc\. Ce se `ntåmpl\ `n fotbalul romånesc contamineaz\ absolut toat\ societatea romåneasc\.

Spun asta deoarece sunt o persoan\ critic\. Cu siguran]\ exist\ schimb\ri, unele vizibile, de la an la an, dar totu[i, dup\ atåt de mult timp cred c\ ar fi trebuit s\ avem rezultate, s\ fim mult mai departe.

Apoi, v-a[ `ntreba de unde vine numele dvs.?

Este un nume interesant… Am aflat c\ a]i avut un bunic austriac, c\ a]i locuit mul]i ani `n Germania...

E un nume care mi-a creat probleme toat\ copil\ria deoarece era total diferit, se poate traduce foarte u[or [i a fost un subiect permanent de discu]ie pentru colegii, profesorii [i prietenii mei. Da, bunicul meu era din Viena, a venit `n Romånia unde [i-a g\sit jum\tatea [i s-a stabilit la Severin cu bunica mea, care era din R\[inarii Sibiului. A[a c\ sunt un amestec de etnii [i personalit\]i. La `ntrebarea dvs., foarte direct\, nu v\ pot r\spunde decåt cine este Fertig astazi, vorba lui Nichita St\nescu: „`n fiecare zi suntem ceea ce ne amintim despre noi `n ziua respectiv\”.

Cånd [i cu ce ocazie a]i intrat `n familia Eurolines?

Acum cåteva zile am marcat un eveniment – 18 ani de cånd sunt `n echipa Eurolines. Acum 18 ani am decis s\-mi `nchei socotelile cu Germania, din motive familiale. Am decis s\ revin `n Romånia dup\ o perioad\ de 8 ani petrecu]i `n Germania, m-am angajat la Eurolines iar rezultatul a fost c\ „m-am `ntors `n Germania”!

Ave]i amintiri dragi din perioada de `nceput `n cadrul Grupului?

Multe. Mi-e greu s\ aleg un moment.

Am fost bucuros [i mi-a fost foarte drag momentul cånd, dup\ dou\ luni de activitate `n Romånia, am fost trimis din nou `n Germania, de unde `ncercam s\ fug. A fost un moment de cotitur\ [i cred c\ a[a a `nceput aventura mea aici, `ntorcåndu-m\ `n Germania!

Sentimentul de satisfac]ie l-am avut mai tårziu cånd, `ntorcåndu-m\ `n trecut cu gåndul, m-am pus din nou `n postura de atunci, de a-mi „abandona” familia. Nu mi-a fost foarte u[or, aceast\ stare de provizorat a durat 8 ani de zile dar, privind retrospectiv, cred c\ acesta este momentul de cump\n\ care a ajuns s\-mi fie foarte drag. Poate pentru c\, de altfel, atunci eram [i foarte tån\r.

Ce sarcini v\ revin `n cadrul Grupului Eurolines `n calitate de Director Opera]ional?

Sunt implicat trup [i suflet `n business-ul care a pornit motoarele Grupului Eurolines, `n transportul interna]ional rutier de persoane cu

autocarul. Concret, r\spund de tot ce `nseamn\ re]eaua de destina]ii, frecven]a oper\rii lor, rela]ia cu partenerii externi, rela]ia [i cu unii parteneri interni [i `n rela]ia cu subantreprenorii. Practic, fac `n a[a fel `ncåt autocarele s\ circule `n condi]ii optime pentru c\l\tori [i pentru Grup.

Cum crede]i c\ va evolua transportul de persoane? Se zboar\ tot mai mult, au ap\rut variante alernative de transport.

Contrar tuturor predic]iilor, pia]a de transport cu autocarul cre[te de la an la an. Sunt o mul]ime de transportatori mici care au ni[te cifre de afaceri impresionante. Aceast\ pia]\ va r\måne constant\.

11

I PR NSI EV GH IE T W

12

CORPORATE INTERVIEW / MIHAI FERTIG

„P\rerea mea este c\, cel pu]in cu Transilvania [i cu Delta Dun\rii, Romånia este deja un reper `n turismul mondial”.

Nu cred c\ vom avea prea curånd o infrastructur\ de [osele care s\ ne permit\ s\ ne dezvolt\m `n ritmul `n care am dori noi, dar cred c\ segmentul reprezentat de transportul de persoane cu autocarul va cre[te constant. E o pia]\ interesant\.

Dac\ vom reu[i s\ `n]elegem c\ pia]a este destul de greu de educat [i, cred c\ mai bine ar fi s\ ne l\s\m noi educa]i de pia]\, ne-ar fi mult mai simplu.

Ce fel de manager sunte]i?

Nu [tiu dac\ ceea ce fac eu aici se poate `ncadra `ntr-o tipologie de management. Sunt foarte apropiat de colaboratorii mei, rezolv\m problemele relaxa]i, le propun s\ fie relaxa]i [i s\ iubeasc\ ce fac. Nu le cer s\ munceasc\ pe brånci dac\ nu e nevoie, vreau s\ fie prezen]i mental [i implica]i `n momentele importante.

Cum comunica]i cu echipa? Ce le spune]i?

Sunt [i momente cånd ne `ncord\m [i ies scåntei, dar `ncerc s\ fac [i aceste momente cåt mai tolerabile cu putin]\ [i `ncerc s\-i scot cåt mai repede din situa]iile conflictuale.

Transilvania [i Delta Dun\rii apar tot mai des pe lista operatorilor de turism str\ini. Poate Romånia s\ devin\ un reper mondial `n turism?

P\rerea mea este c\, cel pu]in cu Transilvania [i cu Delta Dun\rii, Romånia este deja un reper `n turism.

De Transilvania sunt legat [i cu ni[te fire invizibile [i sunt `ndr\gostit iremediabil de Ardeal, dar cred c\ ar trebui s\ ne d\m mai mult osteneala s\ convingem turi[tii s\ vin\ `n

Romånia, s\ le cre\m facilit\]i turistice, [osele, servicii mai bune [i `n general, s\ le facem „drumul” mai simplu spre Romånia.

Destina]ia de vacan]\ preferat\ `n Romånia?

Evident, Ardealul, M\rginimea Sibiului, de acolo m\ trag [i a[ mai ad\uga una cu totul special\, unde revin de fiecare dat\ cu mare drag: Bucovina. M\rturisesc c\ am c\l\torit foarte mult „`n afar\”, dar nu am reu[it s\-mi cunosc ]ara cum se cuvine. {i nu m\ laud cu acest lucru.

Dac\ scoatem Romånia din ecua]ie, care este ]ara, ora[ul, destina]ia pe care o iubi]i cel mai mult?

Mi-a[ petrece vacan]ele [i a[ locui `n Portugalia. Nu [tiu dac\ neap\rat `n Lisabona sau `n sudul Portugaliei, dar pentru mine Portugalia are o sonoritate aparte, este special\ [i fascinant\.

Cum se `mpac\ business-ul cu via]a personal\? Cum le echilibra]i?

Nu mi-a fost niciodat\ greu s\ o fac, nu am perceput niciodat\ acest echilibru ca pe o povar\, ca pe o provocare din acest punct de vedere. Am fost al\turi de copiii mei de fiecare dat\ cånd a fost cazul, am reu[it s\ ne facem vacan]ele `mpreun\, weekend-urile.

V\ `ntreb acest lucru deoarece, uneori, business-ul nu mai las\ loc [i familiei. ~n cazul meu nu se aplic\ aceast\ regul\.

Nu am resim]it aceast\ presiune deoarece am reu[it s\ rezolv anumite situa]ii de a[a natur\

`ncåt, `n final, totul a fost bine. ~n afar\ de perioadele cånd eram departe de cas\, dar chiar [i atunci, „am fost acas\”. Mi-am f\cut vacan]ele `mpreun\ cu familia [i am participat la evenimentele familiei.

A]i absovit o facultate `n Germania [i una `n Romånia. Care sunt acestea?

De fapt, e aceea[i facultate.

Am plecat `n Germania `nainte de a-mi termina studiile `n Romånia, dup\ vreo 4 ani de scoal\, TCM, m-am `nscris la cursurile germane [i am reu[it s\ termin Konstruktions - und Fertigungstechnik la Univesität des Saarlandes, adic\ vreo 7 ani de facultate, `n total.

Care este persoana care v-a marcat parcursul profesional. Ce a]i `nv\]at de la acea persoan\?

Sau, poate, conjunctura, destinul care v-a plasat `n echipa Eurolines?

Cred c\ a fost mai degrab\ måna destinului care m-a `mpins s\ lucrez `n acest domeniu, al transportului rutier de persoane [i turism.

M\ visam inginer la BMW sau Mercedes, dar faptul c\ tat\l meu a lucrat o bun\ bucat\ de timp `n turism m-a influen]at.

El a fost un gen de model, l-am admirat foarte mult, mi-ar fi pl\cut s\ fiu ca el, dar nu am reu[it niciodat\.

De ce nu e Romånia ca Germania?

Vorba lui Caragiale: „Ce caut\ neam]u’ `n Bulgaria”? Suntem complet diferi]i. Nu [tiu dac\ suntem mai buni sau mai r\i, dar suntem complet diferi]i. M\rturisesc c\ m\ simt foarte bine `n Romånia. Poate s\ contrazic\ acest

BeTUI Nr. 21 (36), iulie / august 2016

CORPORATE INTERVIEW

lucru p\rerea general\, dar germanii sunt foarte riguro[i, foarte exac]i, noi suntem romantici, impulsivi [i `nfl\c\ra]i. Nu [tiu de ce, poate `n contextul geografic, clima, habar nu am... Dar cred c\ nu suntem nici mai buni [i nici mai r\i decåt germanii. Suntem altfel!

Familia?

Am doi copii, doi b\ie]i, unul student la ASE [i m\ `nnebune[te `n fiecare zi c\ nu-i place facultatea asta [i c\ l-am obligat eu s\ o fac\, cel\lalt e `n clasa a VI-a [i se preg\te[te, zice el, s\ fac\ dreptul [i s\ ajung\ mare avocat.

Amåndoi au cochetat cu rugby-ul, cel mic, `n continuare o mai face, cel mare, nu. Sunt doi b\ie]i cumin]i, care au fost `ntotdeauna foarte apropia]i de mine. ~ntrebarea clasic\: unde v\ vede]i peste cinci ani. Planuri de viitor?

M-am gåndit de multe ori la acest lucru

dar nu am ajuns la o concluzie pertinent\.

Lucrurile se schimb\ `n fiecare zi.

Nu aduce anul ce aduce ceasul! Nu-mi mai fac niciun fel de planuri [i las lucrurile s\ „curg\” natural. M\ v\d, la un moment dat, pensionar la volanul unei decapotabile, `n sudul Fran]ei.

Sper s\ ajung [i zilele acelea.

~n oarecare m\sur\ m\ motiveaz\. Cred c\, de fapt, cheia succesului `n companie a fost dat\ de faptul c\ am avut ocazia s\ `nv\] mai multe limbi str\ine. Nu singura cheie, dar una din ele. Cred c\ orice om este flatat atunci cånd este apreciat de „[ef”’. Este un imbold pentru mai mult\ determinare.

JustVISION Ce p\rere ave]i de revista noastr\?

Ce a[ putea s\ raspund?

Evident, `mi place. {i `mi place pentru c\ arat\ bine, pentru c\ abordeaz\ teme diverse [i g\sesc acolo informa]ii speciale despre destina]ii, despre oameni, despre `ntåmpl\ri...

Da, `mi place!

Domnul Drago[ Anastasiu, Pre[edintele Grupului Eurolines, are obiceiul s\ spun\ c\ sunte]i, citez, „cel mai de[tept dintre noi”. V\ motiveaz\ `ncrederea [i aprecierea acordat\?

EDITORIAL / DRAGO{ ANASTASIU

„Atitudinea pozitiv\ S\ întâmpin\m a celor din jurul vacan]a cu vostru pleac\ de la voi” o nou\ atitudine!

Mai este pu]in [i intr\m în plin sezon estival.

Din ce în ce mai mul]i dintre voi rezerv\ din timp concediul [i prin asta î[i fac un prim cadou: ave]i de unde alege [i v\ bucura]i mai mult timp de vacan]\, înainte ca aceasta s\ înceap\.

Cu to]ii vorbim despre „obsesia pentru client” [i cum s\ ne îmbun\t\]im serviciile [i atitudinea fa]\ de clien]ii no[tri. {i, f\r\ îndoial\, aceasta ar trebui s\ fie prima preocupare a oric\rei entit\]i care lucreaz\ în servicii. Nu este de ajuns ca un client s\ fie mul]umit, el trebuie s\ fie fidel [i la aceasta nu se ajunge u[or, ci numai cu mult\ pasiune [i consecven]\ în leg\tur\ cu ceea ce-i putem oferi acestuia.

Dar desul de rar se vorbe[te despre partea cealalat\: cum trateaz\ clientul oamenii care îi ofer\ lui servicii [i cu care interac]ioneaz\.

Vorbim mereu despre faptul c\ „orice client este un rege”, dar prea rar ne punem întrebarea în ce m\sur\ [i clientul poate, prin atitudinea lui, s\ determine un comportament adecvat unui rege.

V\ propun o experien]\. Pute]i începe exerci]iul chiar de mâine, schimbând atitudinea fa]\ de cei care v\ ofer\ servicii. Un zâmbet pus pe chipul acestora, un „mul]umesc” venit din suflet [i un „bravo, felicit\ri pentru serviciile oferite” pot schimba foarte multe. Eu am, de ceva vreme, mereu la mine un fel de „cartona[” de m\rimea unei c\r]i de vizit\, pe care scrie „Felicit\ri, ]ine-o tot a[a, mul]umesc pentru serviciile excelente” pe care îl ofer cu pl\cere tuturor celor care m\ servesc irepro-

14

Publisher

Adresa redac]iei Aleea Lungule]u Nr. 3 sect. 2, Bucure[ti BeTUI Nr. 21(36), iulie/august 2016 Revista oficial\ a TUI TravelCenter ISSN 2393 – 5278 / JustCPR Foto coperta: Shutterstock

office@justcpr.ro www.justcpr.ro Tel.: +40 031 40 41 138 +40 724 357 227

[abil. Nici nu v\ da]i seama ce reac]ii trezesc aceste cartona[e! Întâi uimire, apoi încântare!

Hai s\ descoperim împreun\ câteva ac]iuni, care ]in exclusiv de voi, care odat\ puse în practic\ v\ vor face vacan]a mai pl\cut\.

Dac\ pleca]i cu avionul, gândi]i-v\ la faptul c\ aeroporturile sunt locurile cu cea mai mare densitate de persoane inteligente de pe glob. Motiv pentru care toate firmele mari fac reclam\ pe aeroporturi. }ine]i ochii larg deschi[i spre reclame [i inova]ii [i ve]i constata câte surprize ve]i avea. Face]i o poz\ [i posta]io pe Facebook, prin acest gest minor ve]i încuraja inova]ia [i reclama „de[teapt\” [i v\ ve]i surprinde prietenii [i familia, care se vor gr\bi s\ dea „like”.

Când ajunge]i la check-in, zâmbi]i larg [i întreba]i personalul despre cum se simte în ziua aceea. Face]i un compliment, cu siguran]\ ve]i g\si ceva ce v\ place la persoana care face check-in. Fie c\ e vorba despre uniform\, ochi, p\r, fa]\, de e[arfa de la gât sau de vreun accesoriu, nu se poate s\ nu existe ceva care s\ v\ plac\ [i despre care pute]i transmite un feedback pozitiv. Ve]i vedea din start o atitudine binevoitoare fa]\ de voi [i în plus ve]i determina o persoan\ s\ se simt\ bine.

Dac\ ve]i trata personalul de la check-in ca pe ni[te fiin]e umane, ve]i remarca rapid c\ disponibilitatea lor de a va da „ceva în plus” cre[te, iar acest „ceva” poate fi [i un loc mai bun în avion!

Repeta]i acest lucru cu tot personalul pe

Editor in chief Adriana Constantin (office@justcpr.ro)

Colaboratori Ana A. Negru, Anca Pojar, Camelia Cristina Alexandru

Editori Oana Iana, Zenaida F\rca[, Anca Du[e, Carmen Neac[u

Director Publicitate Camelia L\z\roiu GSM: +40 724 357 227 clazaroiu@justcpr.ro

Senior Art Director Marcel {tef (mstef@justcpr.ro) DTP Luca Hagiu dtp@justcpr.ro

Photo Cristian Neme[, Andrei Iliescu, Anca Du[e – „UN AN HaiHui”, Shevaun William, Nicu Cherciu, Adrian Cåtu, Sebastien Froux,

* flickr.com

care îl ve]i întâlni (cei de la control, cei de la poart\ [i, nu în ultimul rând, cei de la poli]ia de frontier\). Odat\ ajun[i în avion ve]i avea de-a face cu câteva persoane, cu care v\ ve]i petrece câteva ore. Aici comportamentul pozitiv este cu atât mai important. Arunca]i un zâmbet stewardeselor [i, de ce nu, face]i-le un compliment. Aten]ie, dragi b\ie]i, la modul în care face]i acest lucru, femeilor nu le plac b\rba]ii insisten]i [i care plaseaz\ complimente cu scopuri precise. Nu este cazul !

Copyright: TUI TravelCenter prin Eurolines Po[ta redac]iei:: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail (office@justcpr.ro).

Just Communication & PR de]ine brandurile Just Be [i are `n portofoliu publica]iile editate de Tui TravelCenter [i Eurolines.

R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare.

• creativecommons.org/licenses/by/2.0/

Toate drepturile de vånzare a spa]iilor de publicitate apar]in editorului revistei.

BeTUI Nr. 21 (36), iulie / august 2016BeTUIBeTUI Nr. 10Nr.(25) 19 –(34), iuliemartie / august /aprilie 20142016

Odat\ a[eza]i pe scaunul vostru ([i la autocare este aceea[i situa]ie) sunte]i atât de aproape de vecin, cum rareori sunte]i în via]\ fa]\ de al]i oameni. Sunt numai câ]iva centimetri [i ave]i toate [ansele s\ v\ atinge]i de multe ori pe timpul c\l\toriei. A[a c\ începe]i prin a zâmbi [i a v\ prezenta [i poate a spune „m\ bucur c\ v\ cunosc [i avem ocazia s\ c\l\torim împreun\”.

Mul]i oameni se sup\r\ dac\ nu sunt a[eza]i lâng\ familia sau prietenii lor, eu nu voi în]elege asta niciodat\. Chiar s\ ai ocazia s\ cuno[ti

oameni noi [i tu s\ fii sup\rat c\ nu stai lâng\ cineva, pe care îl cuno[ti ca pe buzunarul tau?

WOW ! Vede]i partea plin\ a paharului, chiar dac\ prietenul vostru nu a mai g\sit loc lâng\ voi. Habar nu ave]i câte persoane importante pentru via]a mea am cunoscut în avion, c\l\torind împreun\. Zâmbi]i [i vorbi]i cu vecinul de scaun, în el ve]i putea descoperi un prieten, un partener sau un client.

Lucrurile merg mai departe [i în vacan]a voastr\ v\ ve]i mai „izbi” de multe persoane (de

pe aeroport, din autocarul de transfer, de recep]ioner, de chelneri, de vecini de camer\ [i tot a[a). Depinde de voi dac\ ve]i vedea în fiecare persoan\ o surs\ de discu]ii [i inspira]ie [i ve]i trata cu o atitudine pozitiv\ sau v\ ve]i enerva de fiecare lucru negativ pe care îl ve]i descoperi.

Sigur, unii au copii care plâng, al]ii miros mai pu]in pl\cut, al]ii sfor\ie, unii m\nânc\ cu zgomot [i tot a[a. La plaj\ ve]i primi nisip în ochi, unii se vor b\ga în fa]\ la o coad\.

V\ pute]i enerva sau... dimpotriv\. În fiecare lucru negativ care vi se întâmpl\ pute]i descoperi o parte pozitiv\. Nu ve]i putea schimba totul legat de c\l\toria voastr\, dar ve]i putea schimba modul în care ve]i r\spunde lucrurilor care se întâmpl\ pe traseu. {i prin aceasta pute]i schimba totul legat de vacan]a voastr\. Tratând persoanele din jurul vostru cu un zâmbet pe fa]\, ve]i fi tratat ca un rege. Atât de c\tre cei împreun\ cu care c\l\tori]i, cât [i de c\tre personalul furnizorilor vo[tri. Face]i acest experiment [i ve]i tr\i cea mai frumoas\ vacan]\ din via]a voastr\.

Atitudinea pozitiv\ a celor din jurul vostru pleac\ de la voi. A[tept s\-mi spuneti dac\ a func]ionat sau nu.

Pân\ atunci v\ doresc s\ ave]i un concediu pl\cut, cu o nou\ atitudine, Al dumneavoastr\,

Drago[ Anastasiu Pre[edintele Grupului Eurolines România dragos.anastasiu@eurolines.ro

COLABORATORII EDI}IEI

15 Shevaun Williams

Anastasia Mayer

Ipu (Adrian Cå]u)

„Sunt foarte interesat\ de tot ceea ce-[i p\streaz\ „vibe”-ul istoric autentic, mai ales în ceea ce prive[te arhitectura [i vestimenta]ia. În plus, încerc s\ comunic cât mai deschis [i îndeaproape cu localnicii, pentru a în]elege cum este cu adev\rat via]a lor [i, apoi, s\ captez acea idee într-un portret. {i nu în ultimul rând, îmi place s\ imortalizez artizanii locali, chiar atunci când sunt angrena]i în me[te[ugul lor.” www.shevaunwilliams.com

„Anul trecut am revenit `n Romånia pentru o scurt\ vacan]\ [i am vrut s\ v\d zonele pe care le [tiam doar din fotografiile p\rin]ilor mei. Am trecut de multe ori pe lång\ locuri, aparent, f\r\ importan]\. Dup\ o perioad\, am revenit `n acele locuri cu aparatul meu de fotografiat [i am descoperit c\ ceea ce mi se p\rea banal, lipsit de importan]\, s-au dovedit a fi spa]ii pline de culoare [i pove[ti de spus. Sunt `ndragostit\ de Romånia [i, dac\ a[ putea, mi-a[ s\rb\tori c\s\toria `ntr-un castel din Transilvania!”

„~nc\ din copil\rie mi-a pl\cut s\ c\l\toresc [i s\ fac fotografii. Din c\l\torii m\ `ntorceam cu poze de tot soiul dar [i cu regretul c\ nu reu[eam s\ surprind, pe deplin, farmecul locurilor vizitate.

Preg\tirea mea de inginer IT [i conductor arhitect m-a ajutat s\ `n]eleg mai bine, pe de o parte, mecanismele tehnice ale aparatelor de fotografiat, iar pe de alt\ parte, poetica fotografic\. ~n Cehia, unde am emigrat dup\ facultate, mi-am redescoperit marea pasiune. Acum m-am repariat [i fac poze acas\!” www.iadriancatu.blogspot.ro

CR 2 OA 01 ZI 6 ER E

DESTINA}II / CUBA, JAMAICA, INSULELE CAYMAN {I MEXIC

Patru destina]ii exotice celebre, nenum\rate obiective turistice [i o mul]ime de experien]e de neuitat la bordul MSC Opera

16

CUBA, JAMAICA, INSULELE CAYMAN [

Sun\ tentant s\ vezi aceste patru destina]ii, una mai special\ decât alta, dar aceasta nu este totul! Î]i faci bagajele o singur\ dat\, apoi, zi de zi, vezi noi locuri [i oameni, vei avea noi

experien]e de neuitat. Te bucuri de ceea ce au mai bun de oferit patru destina]ii de excep]ie [i apoi te întorci la bordul cosmopolitei nave de croazier\ MSC Opera unde te a[teapt\ nu

BeTUI Nr. 21 (36), iulie / august 2016

[i MEXIC

doar confortul des\vâr[it, ci [i distrac]ia nelipsit\ de la bord. Patru destina]ii exotice pline de soare, culoare, savoare, la care mul]i viseaz\ de o via]\ au devenit mai accesibile ca niciodat\!

DESTINA}II / CUBA, JAMAICA, INSULELE

ÎNTÂMPIN| IARNA… Atunci când ziua e din ce în ce mai scurt\, frigul [i neaua î[i trimit tot mai insistent solii [i vântul devine sup\r\tor, a venit vremea s\-]i iei zborul c\tre ]\rile calde!

18

Cuba, un t\râm vr\jit Periplul din Caraibe începe cu vesela [i colorata Cuba, care te vr\je[te cu farmecul ei greu de explicat în pu]ine cuvinte. Nu [tii ce anume este mai captivant aici, jocul contrastelor de toate felurile, muzica, dansul, culorile, aromele, istoria, arhitectura, oamenii [i via]a lor.

Cuba nu poate s\ te plictiseasc\, este diferit\ [i vr\jit\ [i î]i dai seama de aceasta de cum ai pus piciorul pe p\mântul ei. Fie c\ te „pierzi” în timp, mergând pe vechile str\zi din cartierele colorate ale Havanei, cu cl\diri [i pie]e în stil colonial, fie c\ tr\ie[ti clipa [i te relaxezi pe nesfâr[itele plaje albe, Cuba te va suprinde [i te va seduce …încet, dar sigur. În afara ora[elor captive într-un timp demult trecut, scene perfecte pentru telenovele, te a[teapt\ c\r\rile mun]ilor înal]i [i nesfâr[itele parcuri na]ionale cu o flor\ [i faun\ deosebit de bogate, planta]iile de cafea [i v\ile incluse în patrimoniul UNESCO.

CA

CAYMAN {I MEXIC

BeTUI Nr. 21 (36), iulie / august 2016

E 16 ER 20 AZI O CR

E

De neratat: El Malecón [i Habana Vieja El Malecón este locul unde arti[tii î[i etaleaz\ talentul sau î[i caut\ inspira]ia, este precum un teatru în aer liber [i se în]elege c\ nu-i lipse[te dramatismul.

Oamenii beau un pahar de rom sau un cocktail, pierd vremea sau socializeaz\, iar valurile oceanului se izbesc imperturbabile de mal [i nu ar fi deloc neobi[nuit dac\ o pic\tur\dou\ te-ar atinge în timp ce te plimbi pe aici.

Nu e departe de aici centrul vechi, Habana Vieja, unde a fost pus\ piatra de temelie a urbei, în anul 1519. Este cel mai reprezentativ ora[ din Caraibe [i unul dintre cele mai notabile de pe continentul American, locul având o istorie influent\. În a doua jum\tate a secolului al XVI-lea a devenit cel mai mare port din regiune, iar în secolul al XVIII-lea a dezvoltat cele mai mari docuri din Lumea Nou\, ambele cu protec]ie militar\. Re]eaua de instala]ii defensive din Havana este una dintre cele mai vechi [i mai mari fortifica]ii de piatr\ r\mase în picioare din cele dou\ Americi.

19

ÎN }|RILE CALDE! De ce nu ai fi tu printre noroco[ii care î[i fac bajagele de var\ pentru a ajunge în cea mai fascinant\ destina]ie latino, Cuba, în patria romului [i a muzicii reggae, în Jamaica, în raiul scuba diving, insulele Cayman.

La acestea se adaug\ patria maya[ilor [i locul celor mai incitante petreceri [i scufund\ri în recifele de coral, Mexicul!

Locuri unice din patrimoniul UNESCO

Prima destina]ie de neratat: Havana

Ora[e ca Havana, Trinidad, Cienfuegos [i Camaguey sunt celebre pentru centrele lor vechi, grandioase, str\du]ele umbrite [i misterioase cu o istorie, arhitectur\ [i atmosfer\ unice.

UNESCO a înscris aceste ora[e pe lista patrimoniului s\u mondial, în compania Vilares [i a v\ii sale unice, a fort\re]ei de San Piedro de la Roca din Santiago de Cuba [i a vestigiilor primelor planta]ii de cafea de la poalele Sierra Maestra. Pe lista UNESCO sunt [i parcurile na]ionale Alejandro de Humboldt [i Desembarco del Granma.

Ambele te întâmpin\ cu peisaje deosebite [i cu nenum\rate specii endemice, al c\ror num\r [i evolu]ie contradictorie l-au determinat pe omul de [tiin]\ german Alexander von Humboldt s\ compare Cuba cu “Galapagosul din Caraibe”.

Dar s\ d\m Cezarului ce-i al Cezarului, pentru c\, trebuie s\ recunoa[tem, Cuba înseamn\ pentru mul]i ritmuri de dans, arome de cocktailuri [i trabucuri fine, pe malul m\rii.

Iar Havana este în m\sur\ s\-]i ofere toate aceste desf\t\ri ale sim]urilor. Str\zile [i pie]ele sale parc\ spun [i acum pove[ti de dragoste, de ur\, de tr\dare, ce mai conteaz\ c\ unele fa]ade sunt co[covite, î]i dai seama c\ au trecut peste ele [i vremuri de abunden]\ [i de putere! Aici nu trebuie s\ ratezi apusul pe malul m\rii, pe faleza El Malecón, o adev\rat\ Cub\ la scar\ mai mic\. Mul]i localnici din Havana î[i petrec serile pe El Malecón, iar turi[tii le urmeaz\ exemplul.

El Malecón înseamn\ opt kilometri de voiebun\ în fiecare noapte. Stau m\rturie muzicienii, poe]ii, romancierii, pictorii, pescarii [i vânz\torii stradali care povestesc, râd, cânt\ [i danseaz\ pe faleza r\corit\ de apele oceanului.

Parfum de telenovel\ Fiecare din cele cinci pie]e mari ale Habana Vieja – Plaza de Armas (cea mai veche din ora[), Plaza Vieja, Plaza de San Francisco, Plaza del Cristo [i Plaza de la Catedral – are caracterul s\u architectural. În jurul lor, vei remarca multe cl\diri impresionante, pe care ar fi p\cat s\ nu le vizitezi: Catedrala de La Habana, Antiguo Convento de San Francisco de Asis, Palacio del Segundo Cabo [i Palacio de los Capitanes Generales. Prive[te la casele cu arhitectur\ baroc\ [i neoclasic\, cu arcade, balcoane cu rufe întinse, por]i din fier forjat [i cur]i interioare, în timp ce z\bove[ti la o cafea.

E[ti în siguran]\, vechea Havana e p\zit\ de ziduri, castele [i fort\re]e.

Fortaleza de San Carlos de la Cabaña, Castillo de la Real Fuerza, una din cele mai vechi cet\]i coloniale din cele dou\ Americi, Castillo de San Salvador [i Castillo de los Tres Reyes del Morro sunt nu doar exemple de

CR 2 OA 01 ZI 6 ER E

DESTINA}II / CUBA, JAMAICA, INSULELE CAYMAN {I MEXIC

Foto: Nicu Cherciu

Cele mai reu[ite vacan]e sunt la bordul vaselor de croazier\!

20

arhitectur\ militar\ ci [i obiective turistice importante din Havana Vieja. În mod sigur nu vei regreta apusul petrecut la Castillo de los Tres Reyes del Morro, unde are loc [i ceremonia militar\ cu salve de tun, care evoc\ zgomotos momentele din istorie când por]ile ora[ului se închideau la ora 21.

Pe urmele lui Hemingway În Havana sunt incredibil de multe muzee [i galerii de art\, unele mai interesante decât altele. Se remarc\ Muzeul Romului [i cel de Arte frumoase, Muzeul Revolu]iei, Expo Cuba, Fundación Naturaleza y El Hombre [i Muzeul Hemingway, din Finca Vila, or\[el situat la aproximativ 15 kilometri de Havana.

Hemingway a iubit Cuba iar oamenii de aici îi p\streaz\ amintirea vie, precum unui p\rinte drag. Daiquiri a fost una din b\uturile sale preferate iar barul “El Floridita” din Havana, unde a g\sit cel mai bun daiquiri din lume, era unul dintre preferatele sale, ca [i “La Bodeguita del Medio”. Cojimar, sat de pescari situat la 10 km de Havana [i Hotelul Ambos Mudos, din apropierea Pie]ei Armelor din Havana, sunt alte locuri unde

Nicio vacan]\ nu este mai complet\ [i mai incitant\ decât cea de la bordul unui vas de croazier\.

Ai posibilitatea s\ vizitezi, în fiecare zi, locuri celebre f\r\ s\-]i faci bagajele mereu [i profi]i astfel la maxim de fiecare zi [i noapte din vacan]\.

E[ti r\sf\]at cu cele mai bune servicii, î]i faci prieteni noi [i te treze[ti diminea]a în fa]a a noi destina]ii incitante, gata s\-]i arate pentru ce sunt atât de celebre. Croazierele au devenit, în ultimii ani, tot mai accesibile [i cu trasee tot mai variate. O excursie la

“Papa” a tr\it [i creat, care pot [i merit\ fi vizitate, ca [i barul “Dos Hermansos” de altfel.

Varadero, „Perla turismului din Cuba” Despre plajele din Cuba ar fi multe de spus, iar Varadero, Cayo Roco, Cayo Santa Maria, Playa Turquesa, Trinidad sau Guardalavaca sunt cel pu]in la fel de exotice dup\ cum le sun\ [i numele. Au în comun ape de cristal, nisip fin, toate facilit\]ile necesare pentru a te sim]i bine [i mai mult sau mai pu]in\ distrac]ie. Iar Varadero, „Perla turismului din Cuba”, este locul suprem al r\sf\]ului. Hoteluri de lux, all inclusive, recunoscute pentru calitatea serviciilor se întind pe cei 20 de kilometri de coast\ exotic\ ai peninsulei Hicacos.

bordul unei nave imense [i sigure î]i ofer\ cele mai bune servicii de cazare [i mas\, comparabile cu cele ale unui resort all inclusive de 5 stele, iar posibilit\]ile de distrac]ie sunt gândite pentru a mul]umi orice gust [i vârst\ ar avea oaspetele. A[adar, dac\ vrei

Plaja paradisiac\ cu nisip fin din Varadero, cea mai mare sta]iune din Caraibe, este tentant\ nu doar pentru amatorii de relaxare pe [ezlong ci [i pentru fanii sporturilor acvatice, ai aventurii [i ai distrac]iei. Nu f\r\ motiv, Varadero este una dintre cele mai îndr\gite destina]ii, are cele mai frumoase plaje, te vei convinge c\ a[a este!

Peste tot pe unde mergi, Cuba vibreaz\, cânt\ [i danseaz\, c\ci muzica e peste tot. Nu conteaz\ c\ e muzica son, salsa, jazz, trova sau alte stiluri populare, te va încânta [i relaxa, indiferent dac\ o ascul]i pe strad\, într-un teatru sau într-un club. Apoi, poate c\ a venit vremea s\ iei lec]ii de salsa. În Cuba, trebuie doar s\ te bucuri al\turi de oamenii s\i, cei care [tiu s\ tr\iasc\ clipa [i s\ le arate [i

BeTUI Nr. 21 (36), iulie / august 2016

Foto: © Shevaun Williams

extraordinarele recifuri de corali, unde fauna multicolor\ este pus\ în valoare de apa incredibil de limpede, po]i merge într-o excursie cu barca pentru a observa balene sau delfini. Sau po]i merge la o distilerie de rom, b\utur\ foarte apreciat\ nu doar pe plan local ci, mai ales, pe plan interna]ional.

Vrei, nu vrei, timpul trece [i venit vremea s\ ajungi [i în insula mexican\ Cozumel. Maia[ii sunt cei care i-au dat numele (Kúutsmil-Insula

MARILE MOMENTE 14 zile de relaxare [i descoperiri caraibiene 7 nop]i pe MSC Opera - 1 noapte `n Havana - 4 nop]i in Varadero Loc `n cabin\ interioar\ 1.838 euro/pers.

EARLY BOOKING pån\ la 24.07.2016 Rezerva online pe www.tui-travelcenter.ro/croaziera avans 199 euro.

s\ combini relaxarea la plaj\, la piscin\ sau la centrele spa cu vizitarea de destina]ii celebre [i obiective turistice diferite, altele în fiecare zi, atunci cea mai potrivit\ alegere este o croazier\. Navele MSC, compania cu cea mai rapid\ dezvoltare din

lume, se disting prin serviciile impecabile menite s\ creeze o atmosfer\ de confort, relaxare, siguran]\ [i bucurie, iar facilit\]ile deosebite [i posibilit\]ile de petrecere a timpului liber sunt în slujba acestui obiectiv.

Standardele înalte privind aten]ia

celorlal]i cum este mai bine s\ o fac\.

Experien]e de luat…în bagajele de amintiri!

Montego Bay, pe ritmuri de reggae Vacan]a ta exotic\ continu\ cu Montego Bay, una dintre cele mai cunoscute atrac]ii turistice din Jamaica. Aici vei putea s\ petreci o zi pe una dintre renumitele plaje “Doctor's Cave Beach" sau “White Sands” cu nisipuri albe, str\lucitoare. Sau s\ mergi pe urmele lui Bob Marley, într-un tur dedicat lui, “Regelui muzicii reggae”. Poate vrei s\ mergi la Rasta Village, un sat care tr\ie[te în deplin\ armonie cu natura.

Planta]iile de legume, plante aromatice [i condimente folosite în buc\t\ria [i medicina rastafarian\, zona de medita]ie [i mai ales

acordat\ oaspe]ilor navelor MSC se aplic\ riguros [i familiilor cu copii, care beneficiaz\ de o aten]ie special\.

Dac\ nu te-ai hot\rât înc\, atunci poate c\ este bine s\ [tii c\ aceast\ croazier\ la bordul vasului MSC Opera este oferit\ la tarife speciale!

muzica [i dansurile tradi]ionale fac din acest loc unul foarte vizitat. Dar dac\ dore[ti mai mult\ adrenalin\, este posibil s\-]i surâd\ o plimbare cu pluta de bambus pe râurile din apropiere.

Georgetown, Insulele Cayman, un paradis… dual Dup\ o noapte pe mare, te vei trezi fa]\ în fa]\ cu o alt\ destina]ie gata s\-]i arate cele mai frumoase atrac]ii ale sale, Georgetown, Insulele Cayman. Insulele acestea au devenit simboluri paradisiace, atât pentru cei cu bani, care profit\ de fiscalitatea aproape inexistent\ de aici [i pentru amatorii de scufund\ri.

Insulele Cayman sunt printre cele mai apreciate destina]ii de snorkel [i scuba diving din lume, nu doar din Caraibe. Aici po]i explora

Rândunelelor) [i au l\sat posterit\]ii vestigii care ast\zi sporesc atractivitatea cele mai mari insule din Mexic. }\rmul insulei Cozumel este un adev\rat rai pentru amatorii de snorkeling [i mai ales de scuba diving, care g\sesc aici nenum\rate locuri subacvatice de explorat. Reciful Palancar, cel care i-a atras aten]ia exploratorului Jacques-Yves Cousteau care l-a considerat una dintre cele mai bune destina]ii de scufund\ri din lume, Zidul Santa Rosa [i reciful Colombia sunt cele mai apreciate locuri de scufund\ri din Cozumel. Po]i face excursii cu barca, po]i vizita vestigiile maya[e, po]i înota cu delfinii sau po]i pur [i simplu lenevi pe malul m\rii, sub o umbrel\. La finele zilei, î]i vei da seama c\ timpul a trecut prea repede [i c\ dore[ti s\ te reîntorci aici, în acest eden tropical, cum altul nu e!

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR, carmen.neacsu@eurolines.ro

21

INTERVIU / POETIC| FOTOGRAFIC| • FRANCISC MRAZ FERKO „Ne sprijinim pe for]a, personalitatea, delicate]ea [i umorul celor care ni se al\tur\.”

Comunicarea prin imagine, fie ea clasic\, palpabil\, fie a noilor media, cu ajutorul imaginilor digitale, în a c\ror epoc\ ne afl\m,

acest instrument de comunicare interuman\ se poate face oricum [i de c\tre oricine.

Comunicarea prin imagine utilizat\ ca un

educa]ie vizual\.

Francisc Mraz Ferko, fotograf, regizor, scenarist, director de imagine [i fondatorul

era emoticonurilor, a imaginilor simbolice

transmi]\tor de mesaje a început, treptat,

{colii de Poetic\ Fotografic\ a avut

purt\toare de senza]ii sau chiar de emo]ii, a

gra]ie tehnicii, s\ se degradeze.

amabilitatea s\ ne r\spund\ la cåteva

devenit un teritoriu abuzat de toat\ lumea. ~n lipsa unor repere am putea crede c\

De aceea, rolul de corector sau formator îi revine, prin excelen]\, profesorului de

`ntreb\ri ce privesc decen]a comunic\rii prin fotografie.

22 INTERVIU CU CINEASTUL

Francisc Mraz Ferko Cum s-a n\scut pasiunea dvs. pt artele vizuale? A fost destin sau `ntåmplare?

Evident, amåndou\! Via]a este un [ir de `ntåmpl\ri. Dac\ avem atitudinea pisicii care `[i preg\te[te saltul, care pånde[te momentul s\-[i prind\ prada, putem marca reu[ite. Clipa trebuie prins\ [i folosit\ la maxim. Trebuie s\ fim mereu preg\ti]i pentu urm\torul salt.

Sunte]i un formator de opinie.

Ce sfaturi le-a]i da turi[tilor fotografi amatori?

Nu vreau s\ dau sfaturi. Le-a[ spune s\ fie sinceri [i s\ se fereasc\ de imita]ie.

Uita]i-v\ la muzica pe care ne-o propun radiourile, uita]i-v\ la tempoul melodiilor difuzate... . Sunt falsuri. Dac\ ascul]i Bach, vei descoperi formule ritmice variate `n func]ie de tem\ sau de armoniile realizate, mult mai expresive, mult mai delicate muzical, mult mai complexe [i mult mai capabile s\-mi construiasc\ spiritul. Muzica pe care mi-o propun radiourile, jazz sau rock, ca s\ m\ refer doar la

genurile mai elegante de muzic\, nu ofer\ altceva decåt un divertisment.

Arta `ncepe de la capacitatea de a intra `n interiorul omului [i de a-l modifica `n sensul cel mai frumos al cuvåntului, de a-l face pe om s\ simt\, s\ [tie, s\ aib\ experien]e profunde de via]\. Cel mai frumos lucru `ntr-o tabar\ de fotografie este momentul `n care stau de vorb\ cu oamenii de la care aflu fel de fel de lucruri, le aflu triste]ile, le aflu bucuriile [i abia apoi, `nc\rcat cu emo]ia lor, `ncep s\ fotografiez.

BeTUI Nr. 21 (36), iulie / august 2016

„Am dezvoltat de-a lungul anilor o poetic\ fotografic\ – `n]eleas\ ca o sum\ de mijloace estetice care creeaz\ atmosfere - prin care vrem s\ alung\m conven]ionalul, dulceg\riile, epicul [i redarea interpretat\ a lumii.”

Foto: JustVISION

23 Acele fotografii vor con]ine acea c\utare a interiorit\]ii, iar spectatorul sensibil va avea acea fotografie de care nu se va plictisi. Altfel, fotografia va r\måne o contemplare steril\, o documentare din exterior.

Fotografia, din p\cate, este stricat\ de comercial, de divertisment [i amatorism. Ast\zi oricine `[i `nchipuie c\ e `n stare s\ fac\ o fotografie bun\. ~n momentul `n care omul „a pus botul” la divertisment, fotografia a murit. Cå]i dintre cititorii revistei dumneavoastr\ mai citesc ast\zi Demonii lui Dostoievski? Acest r\u trebuie diminuat cåt mai mult. Dac\ ne pred\m acum cu aceast\ p\c\leal\ nu facem altceva decåt s\ ne supunem unor doctrinari care vor s\ ne calibreze via]a foarte clar: munci]i pån\ la 65 de ani [i muri]i la 70! Trebuie s\ ne opunem acestei invazii de amatorism. Ce preten]ii putem avea de la societate, dac\ nu ne implic\m. Aceasta este „teoria jegosului” care arunc\ pe geam pachetul de ]ig\ri [i afirm\: ce ]ar\ mizerabil\! Nu trebuie s\ gåndim macrostructural. Trebuie s\ avem grij\ ce e `n jurul nostru, s\ facem „cur\]enie” `n jurul nostru.

Exist\ `n Romånia o tendin]\ de cosmetizare a fotografiei si, implicit, a realit\]ii, `n timp ce `n revistele de specialitate vestice acest lucru se face cu modera]ie. }ine acest lucru de educa]ie?

V-a[ contrazice, str\inii sunt chiar mai perfizi decåt noi, dar mai abili `n folosirea tehnicilor mincinoase. Sunt o mul]ime de indivizi f\r\ nicio preg\tire sau intui]ie plastic\, foarte comerciali, care vor s\ [ocheze cu orice pre].

Cånd vrei s\ impresionezi teatral, spectacular, ai ie[it deja din zona fotografiei de calitate [i cu atåt mai mult a fotografiei de expresie. Orice aplicare de tehnici de trucare a fotografiei duce la descalificarea ei. Desigur, exist\ un public consumator de a[a ceva, a[ spune, chiar numeros. Ace[ti furnizori de fotografii mincinoase, `n lipsa unor repere valorice, sunt chiar premia]i.

Exist\ un drum de mijloc `ntre fotografia de expresie [i fotografia comercial\?

Cånd cineva ]inte[te drumul de mijloc, va c\dea sub drumul de mijloc! Ar trebui s\ ]intim cåt mai sus pentru a avea [ansa s\ ne plas\m „la mijloc”.

Clien]ii de publicitate cer cli[ee fotografice.

Suntem nevoi]i s\ livr\m ce cere pia]a?

Face]i aceea[i gre[eal\ pe care o fac televiziunile care spun: publicul nostru e prost!

Michellangelo a acceptat s\ picteze Capela Sixtin\ [i a ie[it o stupid\ pictur\ tridimensional\. Dup\ o sut\ de ani, El Greco care a v\zut capela i-a spus Papei de atunci s\ [tearg\ pictura, dar Papa a afirmat c\ oamenii s-au obi[nuit cu ea. {tiu ca a]i predat cursuri de clip publicitar la Academia de Teatru [i Film?

Ce p\rere ave]i despre fotografia comercial\, saturat\ de lumin\ [i culoare?

Am prezentat studen]ilor peste dou\ mii de spoturi publicitare din toat\ lumea din care am reu[it s\ selectez vreo [apte. Aceste [apte clipuri ie[eau totalmente din logica spotului publiciar. Aveau un nivel poetic foarte bun, aveau ceva din haiku-ul japonez. Dar e foarte greu de impus un astfel de mesaj. {i de aceea, vine „porcul” de creator [i `[i fixeaz\ `n capului lui „p\trat” ideea c\ publicul e prost [i cu maxim\ comoditate face clipuri proaste zicånd c\ a[a vrea publicul.

Am f\cut la Sahia cåteva filme documentare despre „realiz\rile patriei” [i, sistematic, am impus realizatorilor s\ introduc\ coloane sono-

re cu cvartete de coarde de Mozart. Rezultatul a fost surprinz\tor. Oamenii veneau [i `mi spuneau c\ filmele mele documentare au ceva aparte, c\ e ceva acolo mai viu. Dac\ creatorul livreaz\ subproduse pentru c\ a[a `[i imagineaz\ el c\ vrea publicul asta nu `nseamn\ c\ publicul nu accept\ mai mult. Am prieteni care `mi spun c\ nu se uit\ la filme americane [i `mi povestesc c\ se uit\ la un foarte popular canal travel dar, de fapt, cad `n cea mai groaznic\ plas\ deoarece postul TV respectiv este cea mai pervers\ propaganda pentru American Royal Life care livreaz\ totul `n „pachet `nchis”. Nu ai teme pentru acas\! E[ti educat s\ fii comod.

Consumi ce ]i se livreaz\.

Ne adres\m unui public cibernetizat. Ce sfaturi le-a]i da fotografilor cu telefonul mobil?

Telefonul, paradoxal, este un instrument care se opune comunic\rii, o interfa]\ dup\ care ne ascundem. Mult\ lume folose[te fotografia ca pe un sedativ. {i o sedare prelungit\ duce la moarte. Sufletul e un organism viu care trebuie hr\nit [i `ntre]inut.

Fotografia „s-a democratizat”.

Democra]ia `n artele vizuale `nseamn\ moarte curat\. Democra]ia `n politic\ este, `nc\, acceptabil\. Democra]ia `n artele vizuale Foto: © Francisc Mraz Ferko

INTERVIU / POETIC| FOTOGRAFIC| • FRANCISC MRAZ FERKO

Foto: © Francisc Mraz Ferko

24

`nseamn\ s\ accept subcultura, s\ merg bra] la bra] cu mediocrii.

Crede]i `n rolul educativ al fotografului?

Nu educa]ie de mase. Educa]ie perimetral\, `n cercul de oameni `n care ne `nvårtim. ~n [coala mea de Poetic\ Fotografic\ asta fac, `ncerc s\ le `mbog\]esc sufletul cursan]ilor mei. ~ncerc s\i fac s\ vad\ lumea a[a cum e ea. S\ se fereasc\ de butaforii, de f\c\turi, de ambalaje.

Nici istoricii de art\ nu ne ajut\ prea mult.

Predau istorii mincinoase. ~n mod normal Istoria Artei ar trebui s\ fac\ cur\]enie valoric\.

Fiecare an [colar se `ncheie cu o expozitie.

Una dintre ele a vizat Delta.

Ce ar trebui s\ „våneze” un fotograf `n Delt\?

S\ interac]ioneze cu spa]iul [i s\-i g\sesc\ cele mai expresive variante `n contrast cu omul locului care este din ce `n ce mai turist.

Dar `n Ardeal?

S\ intre `n ogr\zile oamenilor.

S\ nu fac\ poze de „ambalaj”, s\ intre `n cur]ile lor [i s\-i cunoasc\ pe acei oameni care au modelat spiritualitatea acelor locuri.

Dar `n afara ]\rii? ~n „vest” nu au ce fotografia! Acolo totul este aranjat, totul este uniformizat, egal, depersonalizat. Acolo po]i face doar fotografii de pus `n b\nci sau pe pere]ii multina]ionalelor.

Neutre. Nu deranjeaz\ pe nimeni.

La cursurile mele le vorbesc studen]ilor despre instrumentele de iritare cu ajutorul c\rora trebuie s\ p\trund\ `n sufletul oamenilor.

Orice oper\ vizual\ `ncepe cu o iritare. Giotto, straniu prin cur\]enia suprafe]elor, prin regie, prin culoare, El Grecco irit\ publicul cu personajele lui alungite cu mu[chi contorsiona]i. Apoi Bråncu[i. ~l iubesc enorm. A cizelat suprafe]ele pån\ la exasperare contrazicånd toate principiile estetice ale [colilor noastre [i a reu[it s\ irite atåt de mult `ncåt a atras aten]ia asupra lui [i a l\sat lumea s\-l descopere. ~n]eleg c\ universul dumneavostr\ fotografic pune omul `n centru?

Preponderent. Pentu c\ omul complexific\ imediat situa]ia fotografic\. F\r\ o prezen]\ uman\ fotografia cade `ntr-o peisagistic\ rural\ sau urban\, dup\ caz [i gliseaz\ spre ornament, decorativ, spre fotografia „cool”.

Ave]i un brevet de scafandru SCUBA `n sistemele NAUI [i PADI [i a]i ]inut un curs de fotografie subacvatica la KRK, `n Coa]ia.

Povesti]i-ne cåte ceve despre fotografia subacvatic\.

Fotografia subacvatic\ este o platitudine sinistr\, o documentare a plutirii unui pe[te sau a unui om. Este foarte s\rac\ `n instrumente de construc]ie bitemal\, om [i spa]iu. Toate fotografiile vor sem\na `ntre ele. Cånd trebuie s\ jurizez concursurile de fotografie subacvatic\ sunt pus `n situa]ia de a nu putea decide un cå[tig\tor deoarece nu am elemente prin care s\ diferen]iez un fotograf de altul. Totul se rezuma la folosirea corect\ a parametrilor fotografici [i a luminii.

Lucrurile stau diferit `n cazul fotografiilor f\cute la „ruperea apei”, cu obiective care s\ capteze imaginea din [i de deasupra apei, la `ntret\ierea a dou\ lumi. {tiu c\ sunte]i [i c\]\r\tor de stånc\ pån\ la gradul 6A. Se potrive[te aceast\ aventur\ cu Fotografia de Aventura?

Nu prea. Sportul devine elementul dominant. E foarte greu de construit complexit\]i

BeTUI Nr. 21 (36), iulie / august 2016

bun\starea a modelat mai de mult comunitatea. Bun\starea produce instantaneu o degradare a expresivit\]ii.

Ca s\ v\ r\spund la `ntrebare, categoric autenticul devine operet\. Cli[eu. Butaforie. E ca [i cum te-ai duce s\ faci fotografii autentice la Muzeul Satului.

Cum crede]i c\ ar trebui sa se promoveze Romånia din punct de vedere vizual, fotografic?

S\ promoveze Delta, Sulina, s\-[i promoveze valorile nealterate. Dar mi-e team\ c\ to]i cei care vor fotografia Romånia vor sem\na `ntre ei. Minciuna f\cut\ cu ajutorul fotografiei, apusurile de soare, apele nefiresc de colorate [i veselia ostentativ\ nu cred c\ ne vor aduce mai mul]i turi[ti. Prin]ul Charles al Marii Britanii a venit `n Romånia pentru c\ a g\sit aici exact opusul a ceea ce operatorii no[tri de turism se str\duiesc s\ demonstreze c\ avem. Dac\ mergem mai departe [i vorbim despre fotografia de expresie, atunci aceste fotografii nu ar trebui s\ semene `ntre ele. ~ntr-o zon\ hiper aranjat\ turistic, niciun fotograf nu se poate diferen]ia de cel\lalt. La tårgurile de turism toate agen]iile afi[eaz\ acelea[i fotografii, plate, care pot fi de oriunde [i mai ales, de nic\ieri.

Foto: © Francisc Mraz Ferko

fotografice din postura incomod\ [i riscant\ de c\]\r\tor. Nu-mi place nicio fotografie pe care am f\cut-o din corzile de c\]\r\tor. ~n schimb am f\cut un film care `mi place [i acum.

M-a inspirat filmul dvs, premiat UCIN, „Cånd fotografii erau pictori”. Poate fi un mesaj pentru turi[tii care `[i doresc fotografia perfect\?

Mie `mi plac titlurile administrative. Cånd titlurile `ncep s\ „ofteze” m\ deranjeaz\. E un titlu impus de produc\tor. Eu am vrut s\-i spun simplu: „Fotografia veche romåneasc\”.

Urbanul a redescoperit tradi]iile s\te[ti [i exist\ o mare apeten]\ `n acest domeniu. Nu suntem `n pericol s\ transform\m autenticul `n cli[eu?

Ca s\ nuan]ez `ntrebarea dumneavoastr\ am s\ v\ spun c\, de cånd conduc {coala de Poetic\ Fotografic\, de 9 ani, organizez anual dou\ tabere de crea]ie, ambele `n Dobrogea de sud unde nu a p\truns `nc\ acel aer comoditar burghez. Este un ]inut frust, s\rac [i expresiv. Mi-e team\, totu[i, c\ lucrurile se vor schimba. Oamenii `ncep s\ `[i pun\ termopane [i se `nchid `n casele lor, la fel ca `n Ardeal unde

~n era facebook, fotografia a devenit un mod de comunicare. Ce p\rere ave]i despre acest fenomen? D\uneaz\ fotografiei de calitate?

Facebook-ul a introdus like-ul.

Like-ul este unul din instrumentele perverse care face omul comod. „Arunc” orice fotografie pe net [i primesc automat o sut\ de like-uri. Like-ul este o dela]iune. Este ceva nesemnat, neargumentat, este un mare zero.

Like-ul nu poate decåt s\ creasc\ orgolul destinatarului, mobilul celor mai perfide degrad\ri spirituale. Like-ul cre[te superficialitatea [i prostia.

Poate avea fotografia un mesaj universal, `n]eles de toat\ lumea? ~n niciun caz. Dumnezeu ne-a f\cut diferi]i.

Impostura profesional\ a generat [i `n acest domeniu kitsch-uri. Cum putem cenzura aceast\ agresiune vizual\?

Nicicum. Democra]ia nu ne permite.

Povesti]i-ne cåte ceva despre {coala de Poetic\ Fotografic\?

Cursurile sunt structurate `n trei sesiuni.

25

INTERVIU / POETIC| FOTOGRAFIC| • FRANCISC MRAZ FERKO „Dorim s\ dezvolt\m intui]ia, creativitatea [i capacitatea de analiz\ în fotografie.

~n prima sesiune le vorbesc elevilor mei despre instrumentele de iritare, despre mijloacele de iritare care func]ioneaz\ ca un cårlig de aducere a spectatorului, dup\ care urmeaz\ instrumentele de aduc]iune controlat\ de atmosfer\ prin dominante de linii [i forme. Primul instrument este exploziv iar al II-lea este ridigizant. Conform teoriilor matematice, aceste dou\ elemente se anuleaz\ reciproc. A[a c\, am avut nevoie de un al III-lea instrument pe care l-am numit de microtensionare, de microvibrare care interac]ioneaz\ cu primele dou\. Poate e prea eliptic ce v\ spun, dar o fotografie bun\ trebuie s\ con]in\ aceste trei elemene, mai ales atunci cånd vorbim de fotografia de expresie.

Aceste informa]ii le livrez elevilor mei `n primii doi ani de curs dup\ care urmeaz\ un al III-lea an, me[teratul. Detest noua limb\ de lemn a[a c\, `n loc de Master i-am spus

26

Me[terat, adic\, elevii mei devin me[teri `n tehnica fotografic\. ~n cadrul me[teratului studen]ii trebuie s\ analizeze 15 capodopere literare, 15 capodopere sau curente muzicale, 15 pictori sau capodopere lor [i 15 filme. Ei trebuie s\ analizeze capodoperele [i instrumentele folosite de arti[ti `n procesul crea]iei [i s\ le g\seasc\ aplicare `n compozi]iile fotografice.

Fotografia e o art\. Vreau s\ spun foarte r\spicat c\ sunt `mpotriva profesionismului `n art\. A fi profesionist `nseamn\ a fi mediocru. ~n orice domeniu. A]i putea spune despre Federico Fellini c\ e profesionist? Nu cred.

Profesionismul e o limit\ a subcondi]iei, profesionistul este acel individ care aplic\ corect [i f\r\ s\ gåndeasc\ ni[te lec]ii.

Avem fotoreportaj?

Sunte]i de acord cu fotografia demonstrativ\?

Fotoreportajul documenteaz\ ac]iuni.

Cånd fotografia demonstrativ\, de reportaj reu[e[te s\ p\trund\ `n interiorul ac]iunii, s\ personalizeze, s\ caracterizeze personajele, devine fotografie de expresie. Foarte pu]ini fotografi reu[esc s\ ating\ acest nivel.

Orice demers demonstrativ, din punct de vedere artistic, e d\un\tor.

Nivelul pe care l-a]i impus `n acest interviu este unul foarte ridicat.

S\ [ti]i c\ nu m\ deranjeaz\ dac\ nu publica]i interviul.

Dimpotriv\. Cred c\ cititorii no[tri trebuie s\ afle c\ avem elite intelectuale de la care s\ `nve]e, de aceast\ dat\, coordonatele fotografiei de calitate. Mul]umesc. {i eu v\ mul]umesc.

Marcel {tef

DESTINA}II / „ORA{UL DE STÅNC|” • ADRSPACH -TEPLICE

ˆ

ADRSPACH -Adr*pach -Teplice, foto: © Adrian Cå]u

Complexul de roci Adr*pach-Teplice, forma]iune unic\ de gresie cu forme fanteziste [i nume originale, se num\r\ printre cele mai mari masive de roc\ din Europa Central\ [i este unul dintre cele mai vizitate locuri din regiunea Kladské. Traseele amenajate pentru drume]ii traverseaz\ cele mai interesante sectoare

28

Cånd am primit din partea redac]iei revistei BeTUI invita]ia s\ scriu despre complexul de roci Adr*pach-Teplice, m\ gåndeam c\ nu poate fi atractiv\ o destina]ie anonim\ pentru majoritatea consumatorilor de turism. Toate agen]iile de profil ofer\ vacan]e de vis la pre]uri imbatabile `n destina]ii cu valuri [i soare.

Apoi am aflat despre proiectele inovative ale Grupului Eurolines [i despre experien]ele pe care acesta le ofer\ clien]ilor s\i [i cred c\ Adr*pach-Teplice poate fi ,pentru turistul romån, experien]a „exotic\” aflat\ la doar cåteva ore de mers cu ma[ina.

Despre Cehia cei mai mul]i [tiu c\ este locul de unde provin unele dintre cele mai

bune beri din lume, cu castelele sale [i ora[ele medievale, cu sta]iunea balnear\ Karlovy Vary, castelele Karl*tejn [i Konopi*te [i localit\]ile istorice Melník [i Kutná Hora, toate aflate foarte aproape unele de altele. ~n ultima perioad\, `n c\utarea de noi atrac]ii turistice, agen]iile de profil au `nceput s\ includ\ `n ofertele lor [i geoparcului Cesky Raj iar

BeTUI Nr. 21 (36), iulie / august 2016

CEHIA „EXOTIC|”: „ORA{UL DE STÅNC|”

-- TEPLICE

Adr*pach-Teplice a devenit, `n scurt timp, o destina]ie popular\. ~n Cehia, unde am emigrat dup\ facultate, mi-am redescoperit marea pasiune – fotografia. Cred `n for]a de exprimare prin imagini [i `ncerc, `n acest mod, s\-mi exprim sentimentele. {i unde puteam merge s\ fac fotografii

Adr*pach -Teplice, foto: © Adrian Cå]u

arhitectonice oferind privitorilor imagini magnifice.

Invit scepticii s\ se conving\.

DESTINA}II / „ORA{UL DE STÅNC|” • ADRSPACH -TEPLICE

Adr*pach -Teplice, foto: © Adrian Cå]u

„Ora[ul de stånc\” – arie protejat\

30

dac\ nu la Adr*pach-Teplice. Un fel de Arches European, rivalizånd `n oarecare m\sur\ cu „originalul” american din ro[iaticul de[ert Arizona, dar cu ceva mai mult\ via]\, Adr*pach este un canion de roci de gresie, o replic\ veritabil\ aflat\ pe teritoriul Cehiei, care prezint\ una dintre cele mai mari [i mai s\lbatice zone ståncoase din Europa Central\. Nic\ieri nu vei `ntålni atât de multe locuri fantastice ca aici. ~]i spun de la bun `nceput c\ nu-]i va ajunge o zi pentru a vizita complexul de gigan]i monolitici, a[a c\ ia-]i o scurt\ vacan]\ de dou\ sau trei zile pentru c\, altfel, s-ar putea s\ regre]i toat\ via]a.

Po]i vizita complexul urmånd traseele marcate. Zona nu este o destina]ie popular\

Adr*pach-Teplice (ceh\: Skaly Adr*pach-Teplické, german\: Adersbach-Weckelsdorfer Felsenstadt) este un complex neobi[nuit de forma]iuni de gresie care se `ntinde pe o suprafa]\ de 17 km2 în Boemia de nord-est, `n

Republica Ceh\.

Complexul de stånci a `mprumurtat numele de la cele dou\ municipalit\]i aflate `n apropiere: Adr*pach [i Teplice nad Metují.

Situl, a[a cum atest\ inscrip]iile `n piatr\, a fost `n ulti-

printre s\ritorii de pe stånc\. Anumite zone, conform legilor federale Cehe, au fost `nchise acestora. Adr*pach g\zduie[te una dintre cele mai mari arii de reproducere ale {oimului Pelerin din Europa. ~n secolul al XIII-lea un incendiu devastator a ars toat\ flora din zon\ dar, ironic, frumuse]ea pere]ilor de gresie a fost, oarecum, accentuat\. Tot `n aceast\ perioad\ monoli]ii au primit cåte un nume. Printre cele mai populare sunt Milenci (iubi]ii), Starosta un Starostová (primarul [i so]ia), Homole cukru

mele dou\ secole, aparent, o destina]ie regional\. Regiunea a fost declarat\ `n 1933 rezerva]ie natural\, iar din anul 1991 întreaga regiune aflat\ `n vecin\tatea zonei Broumovsko se bucur\ de statutul de arie protejat\.

(bucata de zah\r), Krakono*ova leno*ka (scaunul lui Krakono*), D*bán (Jugul) sau Sloní námestí (Elefantul p\trat). ~]i po]i `ncepe excursia cu o mic\ drume]ie de 9 kilometri (diferenta de nivel: 300 m) de lång\ localitatea Hrubá Skalá, prima sta]iune a c\l\toriei. Aici te po]i plimba printre turnurile de stânci sau po]i admira din punctele de observa]ie priveli[tea oferit\ de numeroasele craterele adânci dintre ståncile cu forme fantastice, pasajele `nguste [i pr\pastiile „f\r\ fund".

BeTUI Nr. 21 (36), iulie / august 2016

Foto: © Ipu – Adrian Cå]u

Ai ajuns la destina]ie. Ca s\ admiri turnurile „Ora[ului de stânc\" `nalte de câ]iva zeci de metri trebuie s\ o iei tot pe jos vreo 14 kilometri (diferen]a de nivel: 350 m), pe pode]ele de lemn, `nguste, ce traverseaz\ micile pârâuri ce izvor\sc din cr\p\turile ståncilor. Continu\-]i drume]ia c\tre Canionul Lupilor. Ca]\r\-te pe scarile de fier din fermec\toarea vale `nconjurat\ de fabuloasele p\duri de pini. N-ai s\ vezi vreun lup dar, cu siguran]\, cu pu]in\ imagina]ie, `i vei auzi urlând...

Croaziere amuzante!

O parte din complexul de gresie este accesibil turi[tilor doar pe sc\ri. Pe lacul „pavat” cu straturi de piatr\, foarte bine ascuns printre labirinturile canionului te po]i bucura de o plimbare cu un mic feribot amuzant. Va fi destul de greu s\ g\se[ti pe traseu un c\rucior pentru transportul celor mici sau un scaun cu rotile pentru ghinioni[tii care [i-au rupt vreun picior. Cei care nu pot ajunge la lac, pot admira varianta mai modest\ a Lacului de Azur de la intrarea în complex, unde se pot `nchiria [i b\rci.

Adr*pach -Teplice, foto: © Adrian Cå]u

Cucere[te gigan]ii de gresie!

Alpini[tii sportivi [i c\]\r\torii de stånc\ vor g\si aici o serie de provoc\ri [i trasee de escalad\ pentru toate nivelurile de dificultate. „Negocierea” turnurilor de gresie este o experien]\ `n sine. Cel mai råvnit obiectiv este escaladarea turnului de 50 de metri Skalni (Coroana ceh\). Nu trebuie s\ fii un alpinist cu preten]ii pentru a experimenta fiorul senza]iilor tari. Exist\ monitori instrui]i care ofer\ scurte lec]ii de weekend sau antrenamente de o s\pt\mân\.

De sus de tot, vei avea o priveli[te unic\ cu p\duri amestecate cu forme dintre cele mai bizare ale masivilor de gresie.

E[ti aproape de finalul c\l\toriei, `n sudul geoparcului Cesky Raj. Pentru a vizita ståncile Prachovské Skaly mai ai de parcurs un drum lung de 10 kilometri (diferen]a de nivel: 250 m) printre coloanele `nalte de stånci.

31

DESTINA}II / „ORA{UL DE STÅNC|” • ADRSPACH -TEPLICE

Adr*pach -Teplice, foto: © Adrian Cå]u

32

~ncearc\ specialit\]ile buc\t\riei tradi]ionale!

Tradi]ia ceh\ este cel mai bine pus\ `n valoare atunci cånd vine vorba de buc\t\ria local\. Invita]ia mea de a gusta unele din felurile de mâncare tradi]ional\ poate p\rea banal\. Ai putea `ncepe cu „Polevka” care este o sup\ preparat\ cu mult\ ceap\ [i usturoi sau cu supa Krkono*e cu ciuperci [i pâine pr\jit\ iar la felul doi ai putea

comanda un delicios sparanghel preparat dup\ re]eta de la Ivancice.

Dac\ vrei un meniu bazat pe carne, la „Svickova”, un file din carne de vitel cu un sos de småntån\ servit cu fructe de coac\ze [i g\lu[te, nu uita s\ comanzi castraveciori mura]i de Znojmo.

Apoi, la desert, turta de Pardubice crocant\ [i dulce sau g\lu[tele

Ai v\zut deja, distan]ele de parcurs sunt considerabile. Deci po]i `ncerca s\ le parcurgi pe biciclet\. ~n zonele de acces `n parc exist\ operatori de turism care `nchiriaz\ biciclete cu ora sau pentru o perioad\ de mai multe zile. Apoi, chiar [i vara, ar trebui s\ ]ii cont de faptul c\ te afli `ntr-o zon\ muntoas\ iar temperaturile medii sunt relativ sc\zute. Vei avea nevoie de `mbr\c\minte comod\ [i imperme-

de afine cu crem\.

Vinurile cehe rivalizeaz\ cu `ndrazneal\ superbrandurile din Fran]a [i Italia. Cotat\ printre cele mai bune din lume, berea autohton\ este considerat\ o comoar\ na]ional\. Specialit\]ile tradi]ionale de bere, adev\rate branduri de ]ar\, nu le vei g\si nic\ieri altundeva decât `n Cehia.

abil\ [i de ceva care s\ `]i protejeze capul – vremea la munte este schimb\toare iar curen]ii de aer sunt puternici.

Adr*pach-Teplice cu farmecul irepetabil atrage în fiecare sezon tot mai mul]i turi[ti. În ultimii ani complexul a devenit foarte popular printre turi[tii str\ini [i, `ntr-un fel aparte, anonimul pån\ mai ieri Adr*pach-Teplice a devenit o destin]ie exotic\ care ofer\ posi-

bilit\]i minunate pentru petrecerea vacan]ei.

Deoarece vara, `n weekend [i de s\rb\tori complexul este asaltat de vizitatori, `]i recomand s\-l vizitezi în extrasezon.

Am uitat s\ v\ spun. De cå]iva ani m-am `ntors `n Romånia [i le duc dorul gigan]ilor de gresie, dar `mi alung melancolia fotografiind plaiurile mioritice.

Ipu Cowriting

Zenaida F\rca[

BRANDURI ROMÅNE{TI / JURNAL: CU BICICLETA LA ME{TE{UGARII DIN HARGHITA

CU BICICLETA LA ME{TE{UGARI CU BICICLETA LA ME{TE{UGARII DIN HARGHITA JURNAL:

34

{oseaua care duce spre Harghita B\i, foto: © Ana Negru

Ana Negru [i-a propus un plan m\re]: s\ iubeasc\ Romånia! O face `n felul ei, descoperind-o la pas, cu ma[ina sau cu bicicleta.

N\scut\ `ntr-un sat s\sesc din Ardeal, a

`nv\]at de mic\ s\ deosebeasc\ autenticul de fals. Dac\ ar fi s\ ne limit\m la enumerarea a trei atrac]ii turistice din Romania, acestea ar fi: Dun\rea, Marea [i Carpa]ii. Pentru c\ primele

dou\ se afl\ geografic prea departe de locurile pe care le cunoa[te `n de-am\nunt [i-a dedicat ultimii ani pasiunii pentru satul tradi]ional [i pentru fotografia etnografic\.

Harghitean\!

vele de ap\ sunt bogate, de pe crestele mun]ilor curg râurile Mure[ [i Olt, iar pe malurile Homorodului s-au format v\i care fac din acest col] de ]ar\ unul foarte atractiv.

Tot aici se afl\ [i polul frigului din România, localit\]ile Joseni [i Miercurea-Ciuc.

Mun]ii de origine vulcanic\ g\zduiesc frumuse]i naturale inegalabile – lacul Sfânta Ana din Ciomatu Mare, Tinovul Moho[ sau sutele de izvoare de ap\ mineral\ – care reprezint\ bog\]ii ce contribuie la p\strarea identit\]ii locale [i a legendarei mândrii secuie[ti.

Datorit\ num\rului relativ mic al zilelor însorite, clima din Harghita nu este prea blând\ cu plantele cultivate în zonele rurale, dar gospod\riile s\te[ti sunt `ngrijite [i bogate. F\r\ `ndoial\, cartoful reprezint\ valuta forte a harghiteanului. Totu[i, atuurile zonei rurale sunt lemnul, materialele de construc]ii, lutul [i sarea.

Localnicii `[i primesc cu drag vizitatorii, împ\rt\[indu-le impresii despre tradi]ii [i obiceiuri, despre simplitatea preparatelor gastronomice, despre momentele de recreere în sta]iunile balneare [i despre ospitalitatea secuiasc\.

Dar, iat\, mai pe larg, întreaga poveste a c\l\toriei noastre.

Dup\ 40 km parcur[i, Adi a f\cut pan\ pe spate [i a trebuit s\ lu\m trenul din Malna[ pân\ la Miercurea Ciuc.

Ajun[i aici am g\sit o vulcanizare [i am rezolvat problema. Am cump\rat dou\ camere de rezerv\ [i kit de repara]ie de pan\, c\ doar tot p\]itu'-i în]elept!

Apoi, am mai pedalat s\ c\ut\m cazare [i am g\sit pe-un vârf de deal, cam la 7 km de Miercurea Ciuc.

Turi[tii viziteaz\ zona pentru c\ g\sesc aici un loc unic [i irezistibil. Numele nu este str\vechi, îns\ face referire la Mun]ii Harghita, cel de-al doilea cel mai înalt vârf care apar]ine lan]ului muntos Harghita M\d\ra[ (1801 m).

Dealurile Odorheiului, partea vestic\ a zonei, au forme de relief mai blânde iar bazinul harghitean se întinde dinspre nord spre sud, pe linia Bilbor - Borsec - Gheorgheni - Ciuc. ~n Harghita te afli ba mai aproape, ba mai departe de cer, vânturile bat de la vest, rezer-

Jurnal. Echipa: eu [i Adi De mult timp pl\nuiam o astfel de c\l\torie.

Pe data de 1 septembrie 2015 am pornit la drum. Planul a fost s\ ajungem cu bicicletele la Corund, ca s\ vizit\m câ]iva me[teri olari [i s\ vedem cum se prelucreaz\ iasca.

Ne-am împ\r]it traseul pe parcursul a cinci zile [i am parcurs, în medie, 47 km/zi. Pân\ la urm\, am trecut de Corund, am ajuns la Praid [i, în final, la Sighi[oara.

Ziua 1: 50 km - peripe]ii Am plecat dintr-un sat de lâng\ Bra[ov, pentru c\ am vrut s\ ajungem în Sfântu Gheorghe prin Vâlcele. Masa de prânz am servit-o în Vålcele, pe un leag\n lâng\ o alee foarte frumoas\, cu iz de toamn\. Ro[iile de acas\ ne-au c\zut tare bine!

BeTUI Nr. 21 (36), iulie / august 2016

Máté Károly din Corund , me[ter în iasc\

Me[terul Máté Károly, foto: © Ana Negru

„Au mai r\mas cam 76 de familii care [tiu Mi-au trebuit 40 de ani ca s\ înv\] acest\ trebuie talent, pricepere, r\bdare, atât la acest me[te[ug, dar sunt b\trâni. Ei doar mai meserie. Am înv\]at de la p\rin]i, de la cules cât [i la prelucrare, apoi, la vânzare.” povestesc despre cum a fost acum 30 de ani... fra]i, de la unchi. E o meserie pentru care-]i Máté Károly

DIN HARGHITA

Ne-a pl\cut, din moment ce am stat 3 ore.

Aveau [i loc de joac\ pentru copii - cu leag\ne din lemn, tobogane, trambuline, [trand mic al\turi de cel mare etc.

Tot la [trand, am mâncat [i o sup\ gula[, foarte bun\, dar picant\\\, de numa'! F\cut\ secuie[te.

Dup\ experien]a cu [trandul, ne-am continuat drumul. Când am ajuns în Satu Mare (Harghitean), am fost pl\cut surprins\ s\ v\d c\, în afar\ de doar câteva excep]ii, toate por]ile erau sculptate cu motive secuie[ti. Foarte frumoase! Gândul mi-a zburat instantaneu la Maramure[, unde, din p\cate, e invers: por]ile tradi]ionale sunt acum excep]ia [i cu greu le mai g\se[ti.

Din vorb\ în vorb\, am aflat [i de un me[ter

35

Boc[\ – prelucrarea mangalului `n apropiere de Corund – stiv\ de lemne de fag preg\tite pentru ardere, foto: © Ana Negru

Ziua 2: 55 km - [trand termal, gula[ [i por]i secuie[ti Am pornit la drum diminea]a la 8:00. Am avut de urcat vreo zece km. Apoi, începând de la indicatorul c\tre Harghita B\i, mi-am rec\p\tat zâmbetul, pentru c-a urmat o coborare pe care am parcurs-o cu 40 de km/or\. Mi-a fost team\ s\ cobor mai repede, erau serpentine [i m\ str\duiam s\ r\mân pe linia alb\ de pe margine. La un moment dat am fost tenta]i s\

facem dreapta 5 km spre Harghita B\i, c\tre Balu Adventure Park, ce se laud\, în principal, cu tiroliana – c\ci ar fi cel mai lung traseu de alunecare din Europa Central\, cu o lungime de 985 m. Dar nu ne-am ab\tut, pentru c\ mai aveam destul pân\ la Odorhei. Data viitoare!

Cu 2 km înainte de Vl\hi]a, am f\cut dreapta 250 m [i ne-am dus la un [trand termal.

ungur care face por]ile secuie[ti dar nu era acas\, a[a c\ a r\mas s\ revenim.

Ne-am cazat la o pensiune din C\di[eni – Odorheiu Secuiesc, ocazie cu care, de voie, de nevoie (mai ales la magazine), am înv\]at câteva cuvinte în maghiar\ - Köszönöm szépen!

Szivesen! Viszontlátásra! Restul comunic\rii s-a f\cut prin deduc]ie. B\nuiam ce-mi spun

BRANDURI ROMÅNE{TI / JURNAL: CU BICICLETA LA ME{TE{UGARII DIN HARGHITA

La ie[irea din Corund spre Praid, foto: © Ana Negru

36 oamenii în maghiar\ [i le r\spundeam în român\. Cred c\ ne-am în]eles destul de bine. În Odorheiu Secuiesc este [i un [trand care merit\ vizitat. Noi am fost. Era o gr\mad\ de lume acolo.

Ziua 3: 52 km - Satul Bisericani [i vizita la boc[\ C\l\toria în ziua a III-a a început ceva mai târziu, iar lâng\ Muzeul Apelor Minerale am luat prânzul. Laleaua, binecunoscutul motiv tradi]ional secuiesc este peste tot aici, pân\ [i pe co[urile de gunoi. Am avut de urcat mai mult de 20 de km, cu vânt destul de puternic din fa]\ [i 30 de grade Celsius, a[a c\ ne-am oprit de câteva ori la umbr\, prin livezi de meri. În satul Bisericani din comuna Lupeni - unul dintre cele mai vechi sate secuie[ti din Harghita, am v\zut o cas\ de la 1848 [i am aflat o mul]ime de lucruri despre tradi]iile din zon\.

De la Lupeni, am continuat urcu[ul înc\ vreo 9 km, pân\ am ajuns în vârful dealului (de acolo urma coborârea spre Corund înc\ cca 8 km) [i am f\cut dreapta cam 250 m, ca s\ vizit\m boc[a [i c\rbunarii - lucru absolut nou pentru mine. La aceast\ boc[\ se prelucreaz\ mangalul, care, a[a cum spune DEX-ul este un c\rbune u[or, sf\râmicios, ob]inut prin arderea

incomplet\ a lemnelor în cuptoare speciale sau prin stingerea for]at\ a j\raticului.

Când am ajuns noi acolo, tocmai erau a[ezate lemnele de fag în boc[\, urmând ca apoi s\ pun\ un strat de paie deasupra [i s\ le dea foc.

Trebuie s\ ard\ cam o s\pt\mân\ [i când nu mai iese fum, înseamn\ c\ se pot prelucra c\rbunii.

Praful e la el acas\. Era greu s\-i z\re[ti ochii acelui c\rbunar.

Ziua 4: 42 km - Vizita la me[terii din Corund Am plecat din C\di[eni la ora 8:30 [i chiar am avut spor la mers. Urcu[ul mi s-a p\rut mai u[or de data asta. Primul popas l-am f\cut în satul Bisericani, unde am mai vorbit cu s\tencele despre uscatul prunelor, ca s\ aflu lucruri noi.

Urm\torul popas l-am f\cut la intrare în Corund.

A[a ne-am început vizita la me[terii din sat.

Prima familie cu care am vorbit a fost cea a olarului Ilyes Veszti Mihaly. Al doilea me[ter vizitat a fost d-nul Mate Karoly, care prelucreaz\ iasc\ - ciuperca parazit\ multianual\, în form\ de copit\ de cal, uscat\ [i tare, care cre[te pe trunchiul anumitor copaci (fag, tei) cca 200 – 300 de ani [i care, tratat\ special, poate fi folosit\ la aprins focul cu ajutorul amnarului [i al

BeTUI Nr. 21 (36), iulie / august 2016

La Sighi[oara, foto: © Ana Negru

Praid, pensiune amenajat\ în stil tradi]ional secuiesc, foto: © Ana Negru

cremenei sau, în medicina popular\, pentru a opri hemoragiile [i a bandaja r\nile.

Urm\toarea familie pe care am vizitat-o a fost cea a olarului Pall Antalne. Nu mai tr\ie[te de câ]iva ani, îns\ so]ia lui, Roza [i fiul, care poart\ acela[i nume ca [i tat\l s\u, îi duc mai departe me[te[ugul.

Din Corund am plecat spre Praid cât mai repede, c\ erau nori de ploaie deasupra noastr\, dar în fa]\ se vedea vreme bun\. Ne era foame, dar n-am mai z\bovit. Am amânat pauza de mas\ pentru când ajungem la Praid. În total au fost 11 km, cu sate [i peisaje frumoase pe drum.

Când am ajuns la Praid, neavând rezervare f\cut\, ne-am odihnit pu]in [i am plecat s\ ne c\ut\m cazare. Am evitat pe cât se poate pensiunile la strad\ [i am c\utat locuri mai ferite [i mai lini[tite, în care s\ sim]im tihna. A[a ne-a ie[it în cale dup\ cca 2 km de mers pe str\du]ele satului, o pensiune frumoas\ tare! Totul amenajat în stil tradi]ional secuiesc, culoarea predominant\ fiind albastru.

Un loc în care detaliile fac diferen]a.

Desigur, motivul lalelei era peste tot: de la ceramic\, p\retare, cuier [i pân\ la faian]a din baie. În curtea pensiunii, m-am sim]it ca la muzeu, întrucât proprietarul e un împ\timit colec]ionar de obiecte vechi.

Dup\ ce ne-am cazat [i am admirat fiecare element decorativ din camer\, am zis c\ e un moment bun s\ vizit\m [i salina de la Praid.

Cât\ vreme am a[teptat autobuzul care transporta vizitatorii la salin\ (pre] bilet: 25 lei / adult), ne-am cump\rat un lango[ cu ca[caval [i smântân\. Ne era o foame! Apoi, am fost transporta]i la salin\. Erau predominant familii cu copii [i locuri de joac\ peste tot.

Dup\ vizita la salin\, ne-am dus la un restaurant din apropiere [i am mâncat o ciorb\ de burt\ – mi s-a p\rut cea mai bun\ pe care am mâncat-o vreodat\! Era ca o sup\ crem\ cu mult\ papric\, plus burt\, o lingur\ mare cu smântân\ [i bineîn]eles, ardei iute.

Suveniruri de la Praid Ne-am cump\rat ca [i suvenir s\pun de sare, care, scrie pe etichet\, e bun la îngrijirea tenului, optimizeaz\ valoarea PH-ului pielii, în cazul pielii uscate, dar [i grase, la tratarea bolilor de piele (alergie, eczeme, psoriazis, ciuperc\), dup\ b\rbierit în loc de lo]iune, calmeaz\ pielea, înceteaz\ înro[irea. E recomandat [i pentru tratarea herpesului [i a pi[c\turilor de insecte. {i mai scrie c\ un s\pun de sare ajunge cca 5 luni, deci numai bine. Am mai cump\rat [i o pernu]a cu sare de Praid [i cu muguri de brad, ambalat\

37

38

Livad\ de meri `n apropiere de satul Bisericani, foto: © Ana Negru

BRANDURI ROMÅNE{TI / JURNAL: CU BICICLETA LA ME{TE{UGARII DIN HARGHITA

Cas\ muzeu de la 1848 din cumuna Lupeni, satul Bisericani, unul dintre cele mai vechi sate secuie[ti din Harghita, foto: © Ana Negru

într-un s\cule] textil. Pe etichet\ scrie c\ se folose[te sub form\ de compres\ înc\lzit\ 30 de minute la 50 – 60 grade în cuptor (în caz de tuse sau probleme respiratorii, dureri de oase, de spate, de rinichi, otit\) sau r\cit\ în congelator timp de 30 minute (în caz de artrit\, contuzii, r\sucirea gleznelor etc.). Perna cu sare se ]ine cca 20 minute la locul durerii sau poate înlocui perna obi[nuit\ de somn.

Ziua 5: 36 km B\l\u[eri - Sighi[oara Pentru c\ am vrut s\ ajungem acas\ sâmb\t\, diminea]a la 7:30 am luat trenul de la Praid pân\ la B\l\u[eri. Din tren, am v\zut o c\prioar\ [i o gr\mad\ de f\z\ni]e, unele chiar cu pui dup\ ele, care î[i luau zborul chiar la fix cât s\ nu le calce trenul.

De la B\l\u[eri, am pedalat 31 km pân\ la Sighi[oara. {i am tras tare, c\ din urm\ veneau nori de ploaie, de care am tot fugit. Undeva între Chendu [i }igmandru, s-au luat vreo cinci câini ciob\ne[ti dup\ noi, tocmai de pe-un vârf de deal, unde p\zeau ni[te oi. Ciobanii nici nu sau clintit. N-a strigat unul la câini, îns\ un [ofer care venea din contrasens [i care a v\zut c\ vin dul\ii spre noi, a oprit ma[ina în dreptul nostru [i a început s\-i claxoneze. Noi eram deja da]i jos, cu bicicletele la exterior [i noi între ele.

Claxonatul îndelung se pare c\ i-a descurajat [i au început s\ se întoarc\ agale. I-am mul]umit [oferului – ce om de treab\!

Ne-am continuat drumul. Când am ajuns la Dealul Nade[ului, panta nu era înclinat\ tare, îns\ parc\ nu se mai termina. Exact, nu [tiu câ]i km am urcat, dar mie mi s-au p\rut mul]i. A mai fost o pant\ grea la Hetiur, c\ deja eram [i obo-

si]i, dup\ care, în scurt timp, am ajuns la Sighi[oara. Aici, am mai z\bovit câteva ore, am mai pedalat pe câteva str\du]e de-acolo, am vizitat magazinul Monic\i Popovici [i am mâncat de prânz merindea ce-am avut-o la noi de la Praid. În timp ce ne preg\team s\ mânc\m, un cuplu de pensionari elve]ieni s-a oprit s\ ne întrebe de unde suntem. Din vorb\ în vorb\, am aflat c\ sunt pleca]i de acas\ cu bicicletele de acum [ase s\pt\mâni [i c\ au ajuns în România traversând Germania, Republica Ceh\, Polonia, Ungaria. Cel mai mult ziceau c\ au f\cut 115 km/zi [i cel mai pu]in 60 km/zi. Am r\mas f\r\ cuvinte! Mi s-au p\rut foarte tari, un exemplu! În ce ne prive[te, urm\torul tren Sighi[oara – Bra[ov trebuia s\ fie la 14:00, dar a avut întârziere aproape o or\, a[a c\ ne-am luat bilete la cel\l\lt tren de la 14:58. Obi[nui]i deja cu pedalatul, ne gândeam s\ mergem cu bicicletele dou\-trei sta]ii, ca s\ nu st\m degeaba în gar\. Îns\ mai bine c\ nu ne-am mai dus, c\ la scurt timp a început o toren]ial\ care ne-ar fi f\cut ciuciulete cu tot cu pelerinele de la Zoli.

A plouat aproape pân\ la Rupea, unde fix

dup\ gar\, s-a stricat trenul (nu v-am spus c\ era plin cu graffiti, [i pe-o parte [i pe alta, aproape c\ nu mai z\reai nimic pe geam). Ceva nu f\cea contact, s-a chinuit conductorul s\-l porneasc\ vreo 20 de minute. Chiar ne gândeam c\ dac\ mai dureaz\, ne d\m jos [i pedal\m pân\ acas\.

Dar s-a rezolvat relativ repede [i, undeva dup\ ora 18:00, am ajuns acas\.

Pentru mine, aceast\ c\l\torie a însemnat mult. A fost bogat\. În mi[care, aer curat, peisaje frumoase, oameni talenta]i care duc mai departe me[te[ugul mo[tenit, experien]e [i locuri noi. În total, am pedalat 235 km, în 5 zile.

Mi s-au mai clarificat gândurile...

Merit\ s\ încerca]i [i voi!

Ana A. Negru www.revista-satul.ro Cowriting

Zenaida F\rca[

BRANDURI ROMÅNE{TI / CASTELUL DE LA SÂNCRAI

POVESTEA CASTELULUI DE LA SÂNCRAI {I A

CENTRUL CULTURAL CASTEL SÂNCRAI Foto: Cristian Nemes, © Centrul cultural Castel Sâncrai

O SEAR| LA CASTEL 40 Cronic\ O publica]ie de turism se remarc\ prin experien]ele [i recomand\rile „la prima mån\” de tip trip advisor pe care le serve[te cititorului. Adic\ eu, consilier de turism, `]i `mp\rt\[esc ]ie, turistule cititor de revist\, experien]ele pe care le-am tr\it `ntr-o oarecare destina]ie. Nu e [i cazul pove[tii noastre, deoarece ea este o cronic\ ilustrat\ a unui loc

atåt de frumos `ncåt cel care ar inten]iona s\ spun\ c\ ]ara lui e ..., nu ar mai face-o. ~n ultima vreme se tot vorbe[te despre poten]ialul turistic pe care `l au, pe de o parte, Ardealul [i Bucovina `n partea de nord a ]\rii [i pe de alt\ parte, Delta Dun\rii [i plajele virgine `n sud-est. Mo[tenirea cultural\ ignorat\ [i pus\ la col] de vechiul regim,

O seara la Castel ~ntr-o zi de toamn\ tårzie, acum doi ani, Centrul Cultural Castel Sâncrai [i-a deschis pentru prima dat\ por]ile cu un eveniment oficial – „O sear\ la castel”, prilej de desf\tare spiritual\, `n primul rånd [i al sim]urilor vizuale [i gustative, nu `n ultimul rånd – s-au degustat cele mai bune vinuri produse `n podgoriile din Alba, s-a evocat gloria trecut\ [i istoria locului.

satele s\se[ti, bisericile fortificate [i castelele nobiliare au devenit atrac]ii irezistibile pentru turi[tii str\ini.

Ini]iative, din p\cate, `nc\ timide ale unor exper]i `n patrimoniu, aduc la lumin\ comori pentru a fi redescoperite. O astfel de bijuterie se afl\ `n inima ]\rii, `ntr-o zon\ ce `]i umple inima de bucurie privind-o, `n Alba, la Såncrai.

Istoria unei comori Atmosfera „de la curte” a fost completat\ de vernisarea expozi]iei tematice de fotografie [i a instala]iei video cu teme ce rememoreaz\ perioadele istorice ale castelului, trecând prin anii de ruin\ [i ajungând pån\ `n prezent, la forma de ast\zi, complet restaurat\, în care fiecare element arhitectural este din nou pus în valoare.

Povestea castelului de la Sâncrai începe în secolul XIX [i este legat\ de cea a familiilor nobiliare Kemeny [i Banffy. Construit dup\ un model renascentist, perfect simetric fa]\ de axa de acces, castelul a trecut printr-o prim\ etap\ de extindere în 1890, când s-a ridicat corpul de sud-vest [i turnul acestuia, care au o expresie stilistic\ de baroc târziu, u[or eclectic,

Mansarda –Concert SoNoRo, foto: © Centrul cultural Castel Sâncrai

BeTUI Nr. 21 (36), iulie / august 2016

Scar\ Art Nouveau, foto: © Centrul Cultural Castel Sâncrai – participan]i la expozi]ia de postere – „Patrimoniu f\r\ frontiere”

FAMILIILOR NOBILIARE KEMENY {I BANFFY

cu accente neoclasice.

Tot atunci, castelul a primit porticele din fa]adele principale [i secundare, frontoane baroce puternic decorate.

Data celei de-a doua etape de extindere este incert\. Atunci s-a ridicat turnul de nordvest, corpul pentagonal de nord-est [i corpul lateral de nord, dând o cu totul alt\ siluet\

vechiului castel. În 1947, destina]ia cl\dirii a fost schimbat\ în azil pentru copiii cu dizabilit\]i, iar cl\direa a suferit mari transform\ri interioare [i exte-

41

rioare, majoritatea de natur\ s\ deformeze aspectul ini]ial, dar mai ales s\ duc\ la degrad\ri majore, datorate lipsei de profesionalism a celor care au realizat interven]iile constructive.

Restaurarea castelului

Foto: Cristian Nemes, © Centrul Cultural Castel Sâncrai

Restaurarea [i refunc]ionalizarea castelului s-au f\cut de c\tre Consiliul Jude]ean Alba,

Demisol –degustare de vinuri – O sear\ la Castel foto: © Centrul Cultural Castel Sâncrai

BRANDURI ROMÅNE{TI / CASTELUL DE LA SÂNCRAI

42

exper]ii în patrimoniu ai institu]iei acordând o aten]ie aparte elementelor autentice care au supravie]uit „furiei” vremurilor.

Au fost puse în valoare detaliile care s-au p\strat neatinse de-a lungul anilor [i s-au deschis spre utilizare public\ noi spa]ii, înainte nefunc]ionale, precum mansarda, devenit\ ast\zi zon\ expozi]ional\.

Un asemenea detaliu original din arhitectura castelului s-a p\strat pe scara care duce în turnul octogonal. Aceasta are un parapet din fier forjat, cu un desen floral extrem de elaborat [i decorativ, autentic [i reprezentativ pen-

tru stilul Art Nouveau.

De acum, acest element se reg\se[te în sigla noului Centru Cultural Castel Sâncrai, un simbol care pune în valoare tradi]ia local\ [i promoveaz\ un viitor dedicat elegan]ei, culturii [i excelen]ei.

Mansarda – spa]iu expozi]ional generos Mansarda – înainte nefunc]ional\ a devenit un spa]iu care p\streaz\ ambian]a elegant\ a castelului, ad\ugând îns\ o not\ modern\ – este un spa]iu al expozi]iilor, cu sistem

profesional de lumini [i o ambian]\ care va pune în valoare lucr\rile expuse, fie c\ vorbim despre expozi]ii de pictur\ sau de fotografie.

Una din expozi]iile de fotografie expuse a avut ca tema exact transform\rile prin care a trecut castelul [i eforturile pe care inimo[ii restauratori [i constructori le-au depus pentru a readuce castelul la via]\.

Concerte [i conferin]e Parterul, cu înc\perile sale elegante, poate g\zdui concerte, recitaluri, expozi]ii de art\ sau conferin]e, cu toat\ logistica necesar\, de

BeTUI Nr. 21 (36), iulie / august 2016

BeTUI Nr. 21 (36), iunie / iulie 2016

Ne g\si]i la adresa: str. Poet Andrei Mure[anu nr. 100, loc. Sâncrai, municipiul Aiud, jud. Alba Telefon disponibil între orele 8-16: 0737.37.38.82 Email: castel.sancrai@turismalba.ro

Scar\ Art Nouveau, foto: © Centrul Cultural Castel Sâncrai

la sisteme complexe de iluminat pån\ la accesul la Internet wireless.

Ambian]a nobil\ a parterului este spa]iul ideal pentru desf\[urarea de evenimente de ]inut\ deosebit\, clasic\.

Savureaz\ un pahar de vin Ca orice castel [i al nostru are, desigur, un spa]iu special destinat degust\rilor de vinuri demisolul.

Savureaz\ un pahar de vin bun, produs în podgoriile renumite din regiunea Alba sau descoper\ vinurile micilor produc\tori, a c\ror

calitate te va surprinde.

Demisolul cu o atmosfer\ cald\ [i intim\, este un loc ideal pentru desf\[urarea de evenimente [i degust\ri de vin.

Decorul de c\r\mid\ natural\, datând din prima etap\ de construc]ie a castelului, asigur\ o atmosfer\ medieval\ care contribuie la succesul manifest\rilor organizate aici.

Spa]iul dispune de o buc\t\rie complet utilat\ [i ofer\ toate condi]iile necesare desf\[ur\rii unor evenimente complexe.

Domeniul castelului este în curs de amenajare pentru a putea g\zdui evenimente

outdoor de amploare, cu o capacitate între 2.000 [i 5.000 de persoane.

Din p\cate castelul nu este inclus `nc\ `ntr-un circuit turistic deschis [i nu se pot organiza vizite sau tururi separate. Centrul Cultural Castel Sâncrai poate fi vizitat doar cu prilejul evenimentelor organizate aici.

Anca Pojar castelsancrai.ro

43

DESTINA}II / REGIUNEA BALATON

E VAR| DIN NOU REGIUNEA BALATON TE A{TEAPT|!

Lacul termal Hévíz, foto: Oficiul de Turism al Ungariei

Fie c\ vorbim de o zi torid\ de var\, de un sfâr[it de s\pt\mân\ cu petreceri sau de o vacan]\ cu familia, întotdeauna exist\ un bun motiv pentru a merge la Balaton! Înainte de toate, numeroasele [tranduri de aici le ofer\ turi[tilor relaxare, distrac]ie divers\, plaje cu nisip, programe pentru copii, posibilit\]i de sport [i aventuri extreme. De aventuri acvatice pute]i avea parte nu doar la Balaton, ci [i în parcul acvatic de la Balatonfüred, la [trandurile din Balatonboglár, la Balatonlelle, la Balatonszemes [i la Balatonfüred, în piscina de agrement de la [trandul municipal de la Keszthely, care are chiar forma lacului Balaton [i chiar pe imensele tobogane de ap\ din incinta [trandurilor comunale. Pute]i încerca [i pistele de schi nautic din Siófok, Vonyarcvashegy [i Balatonfüred.

B\ile din regiune ofer\ deconectare [i, mai ales, r\corire! În Zalakaros, micu]ii sunt a[tepta]i s\ ia parte la aventurile vie]ii acvatice, cei mari pot petrece în noul parc de tobogane, `ntr-o adev\rat\ atmosfer\ de [trand de litoral, iar în Siófok sunt a[tepta]i de „Vineri 13” – toboganul de la B\ile Galerius.

Vacan]a la Balaton nu `nseamn\ doar distrac]ii pe ap\. Oaspe]ii sunt a[tepta]i cu programe inedite, iar în luna iulie distrac]ia exceleaz\ – demareaz\ cel mai mare festival de muzic\, Balaton Sound.

Altfel spus, vara la Balaton `nseamn\ distrac]ie, festivaluri [i voie bun\ – Festivalul Portului Cultural din Balatonföldvár, Valea

artelor din Kapolcs [i împrejurimi, serile teatrale de var\ din jurul lacului Balaton, tradi]ionala traversare înot a lacului Balaton, cu un istoric de 34 ani [i numeroasele curse de biciclete [i regate cu vele.

În zona Balaton se produc vinuri fantastice, fiind o regiune viticol\ renumit\ care merit\ vizitat\: vinurile din Balatonfüred, Csopak, Badacsony, ]inutul de sus al Balatonului sau Balaton-Sud nu ne dezam\gesc

De v\zut!

Pute]i alege dintre numeroasele expozi]ii: lumea vulcanilor clocotitori, via]a larvelor gigant, a insectelor din mun]ii Keszthely sau istoriile fa-

miliilor de grofi din zona lacului Balaton. Forma]iune unic\ în Europa, pe[tera cu lac din Tapolca s-a îmbog\]it anul trecut cu un spa]iu

Foto: Oficiul de Turism al Ungariei

44

niciodat\. În localit\]ile regiunilor viticole butoaiele sunt începute deja din luna august când încep s\rb\torile vinului, cu o atmosfer\ pl\cut\, unde lumea este a[teptat\ cu licori gustoase [i specialit\]i gastronomice.

Vinurile proaspete – „furnic\toare” [i mai serioase – pot fi degustate [i în crame familiale [i pe terasele vinicole. Pute]i participa chiar la un tur al vinurilor, parcurgând un traseu al vinului – pe ap\ cu vaporul, caiacul sau iahtul, iar dac\ a]i ajuns la Badacsony, pute]i face un tur organizat cu autobuzul la cramele [i localit\]ile învecinate.

Desigur, dac\ soarele e ascuns dup\ nori sau dac\ v-a]i s\turat de [tranduri pentru o scurt\ vreme, pute]i `ncerca parcurile de aventuri unde ve]i avea parte de experien]e unice [i adrenalin\: expozi]iile din jurul lacului Balaton, parcurile cu animale, navele de agrement sau traseele educative [i locurile de vizitat din Parcul Na]ional!

Cu excep]ia zilelor caniculare, pe Circuitul ciclist Balaton, în zona Balatonföldvár, Balatonul Mic sau pe str\zile s\tucurilor ascunse ale ]inutului de sus ale Balatonului, amatorii mersului pe biciclet\ au motive de

Foto: Oficiul de Turism al Ungariei

BeTUI Nr. 21 (36), iulie / august 2016

Aventuri mari ([i) pentru cei mici: • Croazier\ [i c\l\torii tematice cu vaporul pe Balaton • Parcul de tehnic\

militar\ Zánkaland • Parcul de aventuri • Expozi]ie de modelism feroviar în Zamárdi • Muzeul Africa, Balatonederics castelul Festetics • Dino Parc, Rezi

bucurie. Regiunea Balaton este ideal\ pentru ciclism: diferen]ele de nivel nu sunt mari, pe distan]e mici exist\ numeroase popasuri [i multe locuri interesante de v\zut. ~n cet\]ile Szigliget, Csobánc [i Nagy-

vázsony se organizeaz\ `n fiecare var\ programe artistice care evoc\ via]a de la castel din timpurile istorice pline de glorie [i sunt prezentate tradi]iile legate de r\zboaiele [i luptele Ungariei medievale.

Foto: Oficiul de Turism al Ungariei

expozi]ional modern, prietenos [i complex. Expozi]ia prezint\ `n 7 s\li, filme 3D. Cu siguran]\ merit\ s\ le viziona]i. Captivantele filme prezint\

`ntr-un mod atractiv geneza pe[terii.

Desigur, nu pute]i rata o plimbare cu barca pe traseele subterane, care va fi, garantat, o amintire drag\ toat\ via]a!

Unde sunt aceste locuri?

• • • • •

Tihany: Casa Lavandei (Levendulaház) Balatonfüred: Acvariul Bodorka Balaton [i Muzeul de Vele Keszthely: Castelul Festetics – Muzeul Castel Helikon [i Muzeul Balaton Gyenesdiás: Casa Naturii Zánka: Valea plantelor medicinale (Gyógynövényvölgy)

45

DESTINA}II / REGIUNEA BALATON Evenimente gastronomice – toamn\ 2016:

Ce merit\ v\zut?

• Documentul regal prin care se ordona construirea Aba]iei benedictine din Tihany. Actul de funda]ie din Tihany, datat 1055 con]ine cele mai vechi `nscrieri `n limba maghiar\ din perioada latin\. Aba]ia benedict\ din Tihany, construit\ pe locul unei cripte vechi, se nume[te Porta Pacis (Poarta P\cii). Peste 70 % din noua cl\dire se afl\ sub nivelul solului.

• Nu pierde]i croaziera pe Balaton. Din Tihany pute]i c\l\tori cu bacul pân\ în port. Mai multe

programe sunt accesibile din portul învecinat, Balatonfüred.

• Atmosfera calm\ a bazinului Káli cucere[te vizitatorul – turnurile bisericilor care evoc\ timpuri de alt\dat\, cramele monument istoric, planta]iile de vie [i migdale, p\[unile [i terenurile arabile [i izvoarele de ap\ mineral\. Pistele pentru biciclete [erpuiesc de pe un deal pe altul, de la o cram\ la urm\torul han. ~n crame ve]i g\si vinuri de Badacsony, iar `n zona de sus a Balatonului localnicii expun

La Balaton cu familia

46

Bucuria unei vacan]e este complet\ atunci când o tr\im împreun\ cu familia [i cu copiii.

Oriunde `n regiunea lacului Balaton ve]i g\si programe savuroase atât pentru adul]i cât [i pentru copii.

Regiunea lacului Balaton este paradisul familiilor cu copii. În jurul Balatonului ve]i g\si numeroase [tranduri special amenajate pentru familiile cu copii: Balatonf$zf$, Alsóörs, Csopak, Balatonfüred, Balatonakali, Zánka, Gyenesdiás, Vonyarcvashegy, Vonyarcvashegy, Balatonberény, Balatonfenyves, Balatonlelle [i Balatonszemes. Pe malul sudic, în Zamárdi [i Balatonföldvár, vara, micu]ii sunt a[tepta]i cu programe speciale de divertisment [i diverse activit\]i, iar [trandurile din Csopak [i Gyenes-

produse artizanale.

Una din cele mai frumoase regiuni de la Balaton este Badacsony.

Aici se afl\ biserica din bazalt – Badacsonytomaj – sfin]it\ în onoarea prin]ului – Sfåntul Imre.

• Fie c\ merge]i pe jos sau cu bicicleta, pentru vizitatori muntele vulcanic [i împrejurimile ofer\ o adev\rat\ aventur\. Platforma restaurat\ din Badacsony – unde se poate ajunge [i din nord pe un traseu pietonal – ofer\ o panoram\ mirific\ asupra lacului.

Foto: Oficiul de Turism al Ungariei

• Festivalul somnului din Fonyód: 26-27 august • Culesul viei în Badacsony: 9-11 septembrie • Festivalul p\str\vului [i vinului din Tapolca: 30 septembrie - 2 octombrie • Festivalul pe[telui din Siófok: 7-9 octombrie • Festivalul [al\ului din Szigliget: 22-23 octombrie

diás sunt special amenajate pentru familiile cu copii mici. La Balatonfüred, Zánka, Balatonfenyves, Fonyód, Keszthely sau Alsóörs cei mici `[i pot antrena spiritul creativ construind castele de nisip – multe [tranduri dispun de plaje cu nisip, ba chiar mai mult de atåt, la Balatonfüred, Alsóörs, Vonyarcvashegy [i la Gyenesdiás sunt construite pe plaje umbrare care s\-i protejeze pe micu]i atunci cånd soarele str\luce[te prea tare.

Sfaturi pentru toamn\: Lacul Balaton ofer\ posibilit\]i diverse [i dup\ `ncheierea sezonul estival – nu rata]i festivalurile pesc\re[ti, drume]iile de toamn\ sau sesiunile de b\i terapeutice.

La Balaton aromele consistente [i atmos-

fera autentic\ prilejuit\ de culesul viilor „prelungesc” vacan]ele turi[tilor! În cele [ase zone viticole ale regiunii s\rb\torile vinului se ]in lan]. Doar de „dragul gustului”, la Balaton se organizeaz\ numeroase festivaluri gastronomice. Merit\ s\ intra]i într-un bistro, s\ v\ a[eza]i la o teras\ [i al\turi de o caraf\ de vin s\ savura]i bun\t\]ile buc\t\riei din zona lacului Balaton. Pe lâng\ pl\cerile culinare pute]i participa [i la programele active. Nu ave]i nevoie nici m\car de aptitudini fizice speciale. Ave]i nevoie, cel mult, de pu]in curaj ca s\ `ncerca]i tiroliana din parcul de aventur\, de pu]in\ perseveren]\ pentru o tur\ cu bicicleta în ]inutul de sus al lacului Balaton [i de pu]in\ pasiune, la bordul unui iaht.

Dac\ v-a p\truns frigul, b\ile de tratament [i de agrement din zon\ v\ vor înc\lzi garantat – la Hévíz, Zalakaros, Marcali [i Siófok v\ pute]i revigora, r\sf\]ându-v\ cu o baie cald\.

Vizita]i [i: Keszthely cu centrul reînnoit, castelul restaurat care [i-a rec\p\tat grandoarea de odinioar\, muzeele mici de pe strada principal\, Muzeul de P\pu[i sau Muzeul Balaton. Castelul baroc g\zduie[te

`n fiecare var\ spectacole prestigioase [i expozi]ii unice. Capitala Balatonului este Zalakaros.

Apa termal\ sulfuroas\ Zalakaros este foarte apreciat\ `n tratamentul diverselor boli. La Kápolnapuszta, în

rezerva]ia de bivoli, pute]i admira cea mai mare ciread\ de bivoli din ]ar\. La Zalaszabar parcul de aventuri Zobori KalandoZoo ofer\ distractie si deconectare din prim\var\ pân\ în toamn\.

Oficiul de Turism al Ungariei ro.gotohungary.com/spasiwellness

BeTUI Nr. 21(36), iulie /august 2016

47 48. INTERVIU CU ME{TERUL POPULAR

NICOLAE IOANA 53. CHARTERE VAR| 2016

TOP 10 OFERTE RECOMANDATE 55. C|L|TORIA CU AUTOCARELE EUROLINES • Rezerv\ri online • Servicii la bordul autocarelor 50. PROIECTE INOVATIVE

UN WEEKEND ~N }INUTUL CELOR 3 SCAUNE, LA CASTEL DANIEL 56. STA}IUNEA CARE CONCUREAZ| NISA {I MONTE CARLO

SAN SEBASTIÁN-DONOSTIA

I PR NSI EV GH IE T W

FOCUS / INTERVIU CU ME{TERUL POPULAR NICOLAE IOANA

INTERVIU CU ME{TERUL POPULAR

NICOLAE IOANA

Ultima achizi]ie a Grupului Eurolines – motocicleta cioplit\ integral din lemn a me[terului popular Nicolae Ioana, foto: JustVISION

„POT S| SPUN C|, PRIN INTERMEDIUL LUCR|RILOR MELE, C|L|TORESC {I EU PRIN LUME”

48

A]i fost [ofer [i a]i colindat prin toat\ Europa.

Cum v-a]i descoperit acest talent extraordinar de a sculpta în lemn?

Da, am fost [ofer de TIR timp de 25 de ani [i am colindat prin toat\ Europa dar acum, de când am ie[it la pensie, pot s\ m\ dedic acestei pasiuni. Talentul [i uneltele cu care lucrez sunt mo[tenite de la bunici [i p\rin]i.

De când da]i o a doua via]\ lemnului, cioplindu-l în cele mai nea[teptate [i complicate forme?

Cioplesc de mic copil, m-au înv\]at buni-

Dup\ un sfert de veac de condus un autovehicul de mare tonaj, un TIR, pe drumurile Europei, me[terul popular Nicolae Ioana are acum timp s\ se dedice pasiunii sale, aceea de a da o nou\ via]\ lemnului. {i o face cu succes, c\ci mâinile dibace ale sculptorului

arge[ean Nicolae Ioana însufle]esc tot felul de figurine din lemn de brad sau pin.

Pentru crea]iile sale, indiferent c\ sunt de dimensiuni la scar\ natural\ sau miniaturale, obiecte utile sau de decor, Nicolae Ioana folose[te, în mare parte, de[euri din lemn.

cii, str\bunicii [i bineîn]eles, tata. A[adar, pot s\ spun c\ cioplesc de o via]\ [i o fac cu mare drag! Am ca amintiri din copil\rie sculele pe care le-am mo[tenit de la str\bunii mei. Piesele pe care le fac, acum nu au mare valoare, valoarea lor va fi mare când eu nu voi mai fi.

a unui sculptor în lemn?

Cea mai mare bucurie a unui cioplitor este atunci când cineva îi apreciaz\ lucr\rile, se bucur\ de ele. Le ia acas\ [i astfel se bucur\ [i al]ii de rodul muncii [i de talentul lui. Pot s\ spun c\, prin intermediul lucr\rilor mele, c\l\toresc [i eu prin lume.

Ave]i ucenici?

Deocamdat\ nu am ucenici, dar poate c\ pe viitor voi avea cui s\ transmit acest me[te[ug nobil.

Care este cea mai mare bucurie

Ce materiale folosi]i, de unde le lua]i?

Pentru lucr\rile mele, folosesc în mare parte de[euri din lemn. Dac\ ar fi dup\ mine, eu nu a[ t\ia un pom, un copac, pân\ nu a[ planta al]i 100.

BeTUI Nr. 21(36), iulie /august 2016

Inten]iona]i s\ deschide]i un muzeu cu lucr\rile Dvs.?

A[ vrea s\ deschid un muzeu cu lucr\rile mele, atunci când îmi voi permite din punct de vedere financiar ... Dac\ me[terii populari ca mine nu suntem sponsoriza]i de cineva, me[te[ugul nostru va disp\rea.

Pe unde în lume mai sunt admirate alte sculpturi semnate de Dvs.?

Lucr\rile mele au ajuns în toat\ lumea, eu fiind, o dat\ pe lun\, invitat la muzeul Bran unde vin foarte mul]i turi[ti str\ini care îmi apreciaz\ lucr\rile.

Ar trebui ca guvernul s\ ne protejeze [i s\ avem [i noi me[terii un statut, este nevoie de o lege o prin care me[terii populari cu atestat s\ nu fie obliga]i s\-[i fac\ firm\ [i s\ nu mai fie considera]i evazioni[ti...

Foto: arhiv\ personal\ fb Nicolae Ioana

“Dac\ ar fi dup\ mine, eu nu a[ t\ia un pom, un copac, pân\ nu a[ planta al]i 100”.

Dup\ ce a lucrat ani de zile la o motociclet\ în m\rime natural\ [i sut\ la sut\ din lemn, care l-a cucerit pe loc pe Drago[ Anastasiu, me[terul lucreaz\ în prezent la un autoturism de epoc\.

A]i cioplit piese foarte complicate, cât timp v\ ia s\ face]i o motociclet\, o ma[in\?

Am lucrat la motocicleta care i-a pl\cut domnului Drago[ Anastasiu aproximativ [apte ani, piesa are aproximativ 2.000 de buc\]i din lemn. În momentul când m-am apucat de aceast\ lucrare a trebuit s\ fac [i un împrumut în banc\ [i nu mi-a fost chiar u[or ...

Motocicleta Dvs. a ajuns la un alt om care pune pasiune în ce face. Cum l-a]i cunoscut pe Dl. Drago[ Anastasiu?

L-am cunoscut la Horezu, a venit la mine,

Amintirile Dvs. se leag\ de sculptura în lemn.

Ave]i vreo întâmplare cu tâlc de împ\rt\[it?

Am avut o invita]ie la un eveniment [i m-a oprit poli]ia, care mi-a cerut avizul pentru ciopliturile mele. De[i i-am spus poli]istului c\ merg la un eveniment [i c\ lucr\rile sunt realizate de mine, i-am ar\tat [i atestatul, tot nu am fost crezut. Apoi, mi-a venit ideea s\ cioplesc pe loc un poli]ist, ca dovad\ c\ eu sunt autorul sculpturilor pe care le transportam. M-am apucat de treab\ [i am terminat poli]istul în 10 minute, moment dup\ care „modelul” meu a zâmbit [i mi-a urat drum bun. Eu i-am oferit statueta ca amintire, pentru c\-l reprezenta.

Ce planuri aveti pentru viitor?

Vreau s\ finalizez o ma[in\ din lemn.

s-a uitat la piesele mele [i i-a atras aten]ia motocicleta. Dup\ aceea, a dorit s\ fac\ fotografii [i cred c\ s-a îndr\gostit repede de ea, c\ci a [i luat-o cu dumnealui.

De unde v\ vine inspira]ia?

Modelele îmi vin în minte, le vizualizez [i m\ apuc de ele dar f\r\ s\ le termin foarte repede, finalizarea lor dureaz\ ani buni... Dac\ a[ avea utilaje moderne, lucr\rile mele ar merge foarte repede...

B\nuiesc ca are mai multe piese decât motocicleta.

Este un model vechi [i are multe piese.

Nu o s\ v\ spun nici Dvs. câte are, ]in secret num\rul, am mai fost întrebat de aceasta....

Un mesaj pentru cititorii revistei Be TUI. Participa]i la târgurile me[terilor populari [i chiar dac\ nu pute]i cump\ra nimic, admira]i exponatele pentru c\ sunt unicate, f\cute cu mult\ dragoste [i migal\!

Carmen Neac[u Consultant de Comunicare [i PR, carmen.ceacsu@eurolines.ro

49

DE RO ST BE IN LO A} II

FOCUS / ROBELO • CASTEL DANIEL

UN WEEKEND ~N }INUTUL CELOR 3 SCAUNE, LA CASTEL DANIEL (PRIMA PARTE)

50

Atunci cånd a plecat s\ duc\ tributul spre ~nalta Poart\, contele Mihaly Daniel [tia c\ nu va fi o treab\ simpl\. ~n acea perioad\, Gabor Bethlen, urmat de Gyorgy Rakoczi, reu[iser\ s\-[i cumpere recunoa[terea sultanului ca principi ai Transilvaniei [i s\ o cå[tige, pe calea armelor, pe cea a Ungariei. ~n principat situa]ia politic\ era stabil\, dar se putea deteriora rapid. Pån\ la urm\ de-asta `l trimisesera pe el. {tia c\ a[tept\rile [i dispozi]ia Sultanului erau schimb\toare, iar celelalte familii cu preten]ii la tron aveau grij\ s\ r\mån\ a[a.

Subiectul era delicat, nu era clar dac\ birul era de 10.000 sau 15.000 de galbeni. {i, ca [i cum nu era de ajuns, Principele Rakoczi dorea s\-[i `ntemieze propria dinastie [i inten]iona s\ deschid\ un nou capitol de negociere. ~n mod clar avea s\ fie o misiune diplomatic\ grea, dar n-avea de gånd s\ se dea la o parte.

Era `n joc prestigiul lui [i al `ntregii sale familii.

Istoria n-a mai consemnat rezultatul incursiunii lui Mihaly, a consemnat doar faptul c\ acesta a fost momentul `n care a `nceput ascensiunea familiei Daniel. Mo[iile sale aveau s\ se `mbog\]easc\ ulterior cu un domeniu `n

Olasztelek (satul T\li[oara de ast\zi) mo[tenit de fiul s\u, Janos, ce avea s\ devin\ un diplomat mai iscusit [i mai vestit decåt tat\l s\u.

Pe parcursul a 3 genera]ii, pe domeniul de

aici, avea s\ se construiasc\ un castel elegant, cu sal\ de bal, curte generoas\ [i anexe.

Pe poarta acestui castel am p\[it noi, 350 de ani mai tårziu, `ntr-o sear\ cald\ de mai.

Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

BeTUI Nr. 21(36), iulie /august 2016

Atrac]iile Varghi[ului Drumul spre T\li[oara `ncepe de la Bra[ov [i nu dureaz\ mai mult de 45 de minute. Cei 60 de kilometri bine asfalta]i [erpuiesc lin printre dealuri [i biserici catolice vechi. {tiam

de cele fortificate din Rotbav [i Feldioara [i am oprit pentru o clip\ la fiecare.

Nu [tiam de b\l]ile m\ricele [i dese, dar am oprit [i la ele pentru o poz\ cu apusul sau Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

pentru a admira berze [i vulpi atunci cånd ne ie[eau `n cale. Spre distrac]ia pescarilor care `[i negociau c\su]ele [i locurile de rulot\ pentru weekendul ce tocmai `ncepea.

Una peste alta, drumul a fost mai scurt [i mai liber decåt credeam, exact ce trebuie `ntro sear\ de vineri. Aveam `ns\ dou\ zile de petrecut `n zon\ [i, oricåt c\ut\m pe internet, atrac]iile nu se `ngr\m\deau. Pusesem pe list\ B\ile Tu[nad [i Lacul Sfånta Ana, poate [i Mestec\ni[ul de la Reci, fiecare dintre ele `ns\ la ca]iva zeci de kilometri distan]\ de T\li[oara.

Era greu de crezut c\ ne va permite timpul s\ le vedem pe toate, dar speram m\car la dou\.

N-am ajuns la niciuna.

Motivul: Cheile Varghi[ului.

Cheile Varghi[ului ~n cei 4 kilometri de chei po]i „pierde” u[or un weekend `ntreg. Le po]i str\bate la pas pe malul råului cu acela[i nume, ce acum curge domol dup\ ce a str\puns [i dizolvat pere]ii calcaro[i ai Mun]ilor Per[ani cu mult timp `n urm\, trecånd prin p\duri vechi de fag [i pe pode]e de lemn pline de farmec. ~n timpul asta, anim\lu]e felurite `[i v\d de treab\ ignorånd pu]inii drume]i, semn c\ valurile de turi[ti se las\ `nc\ a[teptate [i c\ locul a r\mas neatins. Dar lucrurile sunt pe cale s\ se schimbe pentru c\, `ncepånd cu anul trecut, se poate ajunge pe drum asfaltat pån\ la intrare. Dup\ ce trecem de primul pode] ne opre[te Ildiko Enes, unul dintre cei 4-5 responsabili care patruleaz\ zilnic parcul pe post de ghid, paznic, salvamontist [i ecolog.

Pl\tim o tax\ modic\ – 4 lei de persoan\ plus 5 pentru parcare – [i ne explic\ c\ nu vom g\si co[uri de gunoi pe drum, va trebui ca tot ce c\r\m cu noi s\ aducem `napoi la

51

DE RO ST BE IN LO A} II

52

Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

FOCUS / ROBELO • CASTEL DANIEL

face fa]\. Se vede c\ nu e u[or s\ r\spund\, dar `ncheie cu un zåmbet pe buze: „Vrem mai mul]i turi[ti, dar din aceia civiliza]i”. Subscriem [i o asigur\m c\ cititorii revistei noastre [tiu s\-[i ia o pung\ de gunoi cu ei, s\ o foloseasc\ [i s\ o aduc\ la ie[ire f\r\ s\ lase nimic `n urm\.

Tot de la ea afl\m [i despre pe[terile din zon\. Puteam citi despre ele [i de pe panourile dispuse pe traseu, dar de la so]ia celui care le-a studiat timp de 30 de ani parc\ sun\ altfel.

Ce po]i studia atåt timp la ni[te pe[teri?

Se pare c\ destul de multe, cel pu]in `n Varghi[.

Din punct de vedere geologic sunt speciale (con]in un amestec de calcar [i roci vulcanice mai moi), istoric sunt inepuizabile [i `nc\ se studiaz\ (s-au g\sit urme din epoca pietrei pån\ `n cea medieval\ [i aproape c\ nu e cultur\ care s\ fi existat `n zon\ [i s\ nu fi l\sat urme [i aici) dar [i din punct de vedere al biodiversit\]ii sunt speciale: ad\postesc 17 din cele 30 de specii de lilieci existente `n Romånia, unele colonii fiind printre cele mai mari din ]ar\.

N-am v\zut noi prea multe `n interior – lumina telefonului mobil nu e suficient\ pentru speologie, fie [i la nivel de amator – dar e clar c\ au dimensiuni impresionante [i ar merita explorate pe `ndelete, cu un tur ghidat.

Se poate, dar trebuie aranjat din timp!

Chiar [i a[a plimbarea ne-a luat jum\tate de zi. Am urm\rit p\s\ri de ap\ `n drumul lor de la cuib la locul de vån\toare, cåteva reptile fotogenice care ne-au permis s\ le admiram [i feluri]i fluturi [i insecte colorate. Sau am stat pur [i simplu pe o piatr\ pe malul råului, bucuråndu-ne de soare [i susurul apei.

Am plecat pentru c\ se `nsera, dar cånd am aflat c\ pe traseul de creast\ putem vedea acvile ]ip\toare [i vidre `n råu diminea]a la prima or\, mai c\ am fi stat peste noapte.

Ne a[teptau `ns\ gazdele noastre cu alte pove[ti [i mai interesante.

(Va urma. Afl\ `ntreaga poveste `n edi]ia urm\toare.)

ie[ire. Apoi st\m la pove[ti. Ne spune despre noile drumuri de acces finalizate anul trecut [i de impactul lor `n ce prive[te num\rul de vizitatori.

Nu rezist\m s\ nu punem `ntrebarea care ne macin\ de ceva timp: s\ povestim despre acest loc ca s\ aducem [i mai mul]i vizitatori

sau s\ nu spunem nimic `n speran]a c\ va r\måne nedescoperit mai mult timp? ~n mod sigur nu vrem s\ ]inem locul secret, ne spune ea. Nu asta e ideea, sunt locuri frumoase [i e p\cat ca lumea s\ nu afle de ele, dar parc\ strångem din ce `n ce mai multe de[euri [i mi-e team\ c\ `n curånd nu vom mai

Anca Du[e Advertising&Content Manager Eurolines Group

E 16 ER 20 RT A CH

TOP1O

OFERTE RECOMANDATE

1.

Charter Antalya – Turcia Hotel Drita 5*, Alanya

CH AR TE R

2.

489

Charter Ibiza – Spania Hotel Arenal 3* Sant Antoni de Portmany

Tarif: euro/persoan\.

Perioada: 11.08-18.08.2016 Oferta include: cazare `n camer\ dubl\ standard, all inclusive.

Plecare: din Bucure[ti.

CH AR TE R

4.

785

5.

CH AR TE R

6.

619

8.

185

349

Tarif: euro/persoan\/noapte.

Perioada: 09.09-15.09.2016 Oferta include: cazare `n camer\ dubl\ standard, demipensiune.

Transport: individual.

CH AR TE R

499

Sejur individual – Litoral Romånia SE J Hotel Zenith Conference & SPA 4*, Mamaia Nord UR

Sejur individual – Croa]ia Zsolaris Hotel Andrija 4*, Sibenik

Charter Creta, Heraklion – Grecia Hotel Atrion 3* Heraklion Tarif: lei/persoan\/sejur.

Perioada: 17.08-24.08.2016 Oferta include: cazare `n camer\ dubl\ standard, demipensiune.

Plecare: din Bucure[ti.

Sejur individual – Litoral Bulgaria Hotel Malibu 4*, Albena

SE JU R

205

Tarif: euro/persoan\/sejur.

Perioada: 05.09-12.09.2016 Oferta include: cazare `n camer\ dubl\, standard corp Jupiter, mic dejun.

Transport: individual.

9.

CH AR TE R

Tarif: lei/persoan\/sejur.

Perioada: 26.07-02.08.2016 Oferta include: cazare `n camer\ dubl\ standard, mic dejun.

Plecare: din Bucure[ti.

Tarif: euro/persoan\/sejur.

Perioada: 08.08-15.08.2016 Oferta include: cazare `n camer\ dubl\, vedere gr\din\, mic dejun.

Plecare: din Ia[i.

7.

Charter Santorini – Grecia Hotel Artemis 3* Kamari

635

Tarif: euro/persoan\/sejur.

Perioada: 29.07-05.08.2016 Oferta include: cazare `n camer\ dubl\ standard, mic dejun.

Plecare: din Bucure[ti.

Charter Zakynthos – Grecia Hotel Astir Beach 3*, Laganas

CH AR TE R

569

Tarif: euro/persoan\/sejur.

Perioada: 06.08 -13.08.2016 Oferta include: cazare `n camer\ dubl\ standard, all inclusive.

Plecare: din Bucure[ti.

3.

Charter Bodrum – Turcia Hotel Bodrum Beach Resort 4*, Bodrum

Tarif: euro/persoan\/sejur.

Perioada: 10.09-15.09.2016 Oferta include: cazare `n camer\ dubl\ standard, all inclusive.

Transport: individual.

SE JU R

10.

Sejur individual – Thassos, Grecia Alea Hotel & Suites 4*, Prinos

379

Tarif: euro/persoan\/sejur.

Perioada: 08.09-14.09.2016 Oferta include: cazare `n camer\ dubl\ standard, demipensiune.

Transport: individual.

SE JU R

53

FOCUS CORPORATE / C|L|TORIA CU AUTOCARELE EUROLINES

Foto: JustVISION

BeTUI Nr. 21(36), iulie /august 2016

55

C|L|TORIA CU AUTOCARELE REZERV|RI ONLINE

SERVICII LA BORDUL AUTOCARELOR:

Pe www.eurolines.ro `]i po]i rezerva biletul de autocar de acas\, de la birou, de la un internet-cafe sau din orice loc `n care ai conexiune de internet.

Este foarte u[or [i comod!

Alege punctul de plecare, destina]ia [i data când dore[ti s\ c\l\tore[ti. Sistemul `]i afi[eaz\ op]iunile pe care le ai, astfel `ncât s\ po]i alege cursa dorit\ [i data de `ntoarcere. Plata se poate face online prin card Visa sau MasterCard. Datele cardului t\u sunt procesate `ntr-un mediu securizat, f\r\ posibilitatea de a fi fraudate. Vei primi imediat pe e-mail o confirmare a rezerv\rii efectuate, iar ulterior `]i va fi transmis [i biletul. Ca alternativ\, po]i pl\ti `n oricare agen]ie Eurolines cu numerar, card de credit/debit sau ordin de plat\.

Biletul `l po]i ridica pe loc sau po]i s\-l prime[ti la `mbarcarea `n autocar.

Este important s\ cuno[ti facilit\]ile oferite: • Limita de bagaje inclus\ `n pre]ul biletului, difer\ `n func]ie de destina]ie. Mai multe detalii pute]i afla de la consultantul Dvs. de turism sau accesånd http://eurolines.ro/cs-photos/Tarife_ excedent_bagaj.pdf.

• Serviciul de colet\rie. Po]i trimite colete c\tre rude/prieteni afla]i `n alt\ ]ar\. Pachetele sunt preluate de noi [i expediate cu primul autocar care pleac\ spre destina]ia dorit\.

Leg\tura cea mai trainic\ e cu Germania, datorit\ agen]iilor noastre de acolo - re]eaua Intertouring.

• ~mbarcatorul. La urcarea `n autocar vei fi `ndrumat de un `mbarcator care te va ghida c\tre locul t\u [i te va ajuta cu plasarea bagajului `n cal\.

• Scaunele [i spa]iul necesar unei c\l\torii confortabile. ~n func]ie de tipul autocarului,

po]i regla sp\tarul scaunului.

• P\rerea ta conteaz\! G\se[ti la bordul autocarelor o condic\ de reclama]ii [i sugestii `n care ne po]i scrie opiniile tale.

Este important s\ [tim ce-]i dore[ti.

• Opririle. Pe parcursul c\l\toriei, autocarul va opri de mai multe ori pentru nevoi diverse.

Respect\ timpul de escal\ stabilit de [ofer.

• Mijloacele de divertisment.

Toate autocarele sunt dotate cu mijloace audio [i video pentru a-]i face c\l\toria pl\cut\. {tim c\ ai preferin]e `n ceea ce prive[te muzica sau filmul difuzat, dar vei în]elege c\ trebuie s\ ]inem cont de marea majoritate a c\l\torilor.

• Achizi]ii.

La bordul autocarelor po]i achizi]iona cartele SIM prepaid pentru urm\torii operatori: Vodafone, Orange [i Cosmote.

RESPONSABILIT|}ILE {OFERILOR NO{TRI SUNT URM|TOARELE: A. {oferii Eurolines trebuie s\ fie mereu `ntr-o form\ fizic\ [i mental\ adecvate profesiei practicate.

B. Scaunul [oferului trebuie s\ fie pozi]ionat confortabil, cu toate comenzile la `ndemân\.

C. Centura de siguran]\ trebuie purtat\ atât de [ofer cât [i de co-pilot [i/sau ghidul `nso]itor.

D. {oferul trebuie s\ respecte orarul privind orele de conducere [i de odihn\.

E. Este interzis consumul de b\uturi alcoolice `nainte [i `n timpul condusului, precum [i administrarea de medicamente care pot afecta capacitatea de a conduce.

F. {oferul trebuie s\ fac\ opriri regulate pentru a cobor` din autocar [i a se dezmor]i.

G. La plecarea `n curs\, [oferul trebuie s\ verifice dac\ frânele, pneurile, lichidul de r\cire [i uleiul func]ioneaz\ normal, dac\ oglinzile retrovizoare [i geamurile permit o vizibilitate bun\, trebuie s\ verifice echipamentele speciale

(sting\torul de incendiu sau lan]urile de z\pad\ dac\ este cazul) [i cur\]eniea `n autocar.

H. {oferii trebuie s\ se asigure c\: • num\rul de pasageri este cel corect • pasagerii stau adecvat `n scaun [i au asupra lor documentele de c\l\torie necesar • [tiu unde se afl\ echipamentul de urgen]\ [i ie[irile de siguran]\ • bagajele sunt echilibrat dispuse `n cala autocarului, iar cele din interior nu risc\ s\ cad\ [i nu incomodeaz\ trecerea pe culoar.

K EA BR CI TY

FOCUS CORPORATE / CITY BREAK / SAN SEBASTIÁN-DONOSTIA

56

STA}IUNEA CARE CONCUREAZ| NISA {I MONTE CARLO:

SAN SEBASTIÁN-DONOSTIA Plaja din fa]a prim\riei San Sebastian

Munte [i mare, plaje însorite [i c\r\ri umbrite, istorie [i distrac]ie, mâncare bun\, ospitalitate [i un stil cosmopolit de via]\. Aceasta este oferta turistic\ a ora[ului spaniol San Sebastian-Donostia în limba basc\, vechi sat de pescari care a cucerit inima unei regine, c\reia îi datoreaz\ faima de care se bucur\ ast\zi.

În prezent, San Sebastián este o sta]iune de top de pe litoralul spaniol, la egalitate cu celebrele destina]ii mediteraneene Nisa [i

Monte Carlo. San Sebastián se mândre[te cu una dintre cele mai frumoase plaje din Spania [i din Europa, La Concha (Scoica) fiind

foarte apreciat\, de[i nisipul s\u nu e sc\ldat de apele calme [i calde ale Mediteranei ci de cele învior\toare ale Oceanului Atlantic.

Inima în form\ de scoic\ a ora[ului

mai frumoase plaje urbane din lume, La Concha - numit\ astfel pentru asem\narea sa cu forma unei scoici Saint-Jacques. Urbea mai are [i alte dou\ plaje, Ondarreta [i Zurriola, care completeaz\ oferta pentru amatorii de soare, relaxare [i sporturi acvatice. Monte Urgull [i Monte Igueldo p\zesc La Concha [i Ondaretta, în timp ce Zurriola e vegheat\ de sus de Monte Ulia [i Monte Urgull. Între aceste plaje î[i face loc [i râul Urumea, care se vars\ destul de vijelios în Golful Biscaya, cel pe care spaniolii îl numesc Golfo de Vizcaya iar bascii Mar Cantábrico.

Toate drumurile duc la Concha

Este imposibil s\ nu te bucuri c\ te numeri printre privilegia]ii care au ajuns aici [i primul motiv ]i-l ofer\ peisajele deosebit de pitore[ti. Oceanul Atlantic – Golful Biscaya – se insinueaz\ pân\ la poalele mun]ilor, nu înainte de a îmbr\]i[a o insuli]\ foarte verde, nisipul auriu al plajelor e sc\ldat de valuri înspumate, golful [i crestele par c\ vor s\ te îmbr\]i[eze de „bun venit”.

Un ora[ sofisticat, San Sebastián-Donostia este construit în jurul uneia dintre cele

Cel mai bun mod de a vedea San Sebastián este s\ te plimbi în jurul plajei La Concha, secondat\ de o promenad\ care are grij\ s\ nu te murd\re[ti de nisip dac\ e[ti îmbr\cat ca pentru o sear\ în ora[. Negre[it s\ o apuci [i pe c\r\rile care te conduc sus, pe mun]ii care înconjoar\ ora[ul. Cel mai apreciat este traseul care ajunge pe Monte Urgull, unde ai parte de unele dintre cele mai frumoase panorame asupra plajei La Concha [i asupra insulei Isla de Santa Clara.

BeTUI Nr. 21(36), iulie /august 2016

Portul turistic San Sebastian

Pe drum, vei fi acompaniat de zidurile joase ale castelului Castillo de la Mota [i te va întâmpina, la un moment dat, statuia lui Hristos (de 12 metri în\l]ime). Traseul începe de la Plaza de Zuloaga sau din spatele Acvariului, un alt obiectiv turistic apreciat în San Sebastian.

Dac\ e[ti de p\rere c\ ai v\zut tot ce se poate de la în\l]ime, afl\ c\ vederile de pe Monte Igueldo sunt la fel de apreciate, c\ci acoper\ vasta panoram\ a Bahía de la Concha, a litoralului [i a mun]ilor din jur.

Dac\ pentru a „cuceri” Monte Urgull trebuie s\ faci pu]in\ mi[care, într-o plimbare lejer\ pe aleile pietruite care duc c\tre vârf, pentru Monte Igueldo e [i mai u[or. Cel mai lejer mod de a ajunge acolo este cu ajutorul unui vechi funicular, aflat îns\ în perfect\ stare de func]ionare.

Ce ai mai putea vedea aici?

Revenind pe Paseo de la Concha, faleza unde to]i vor s\ se plimbe, ar trebui s\ nu treci nep\s\tor pe lâng\ alte câteva obiective importante. Palatul Miramar, re[edin]a de vacan]\ a familiei regale, un soi de conac construit la sfâr[itul secolului al XIX-lea, gr\dinile Miramar, unde po]i s\ stai la plaj\, pe iarb\, sunt cele mai reprezentative.

Viziteaz\ apoi Cartierul istoric Vieja, care se învecineaz\ cu Monte Urgull, râul Urumea [i Golful Concha. Este locul unde s-a n\scut ora[ul, are o istorie tumultoas\, a fost asaltat [i jefuit, dar to]i uit\ aceste lucruri acum. Localnici [i turi[ti se las\ „pierdu]i” pe str\du]ele impecabile ale cartierului Vieja, anima]i de bucuria de a tr\i prezentul. În centrul ora[ului vechi se afl\ Plaza de

la Constitution, cl\direa principal\ fiind cea care a servit ani buni ca prim\rie.

Plaza de la Constitution este locul unde au loc toate manifest\rile importante iar în acest an va fi mereu ocupat\, c\ci sunt progamate peste 400 de evenimente, ora[ul fiind Capitala Cultural\ European\ 2016. Una dintre activit\]ile care îi bucur\ cel mai mult pe localnici [i pe turi[ti este s\ r\t\ceasc\ pe aici [i s\ se opreasc\ la unul dintre numeroasele baruri [i restaurante pentru a lua o gustare, un pintxos ( tapas) [i un mic pahar de vin Txakolí! Tapasul este o institu]ie aici, nu rata ocazia de a „face cuno[tin]\”cu el! În ora[ul vechi sunt alte dou\ obiective, cele mai vechi biserici din ora[, San Vicente, construit\ în stil gotic în secolul al XVI-lea [i Bazilica Santa Maria, o oper\ baroc\ impresionant\ ce dateaz\ din secolul al XVIII-lea.

Muzeul San Telmo, g\zduit de o fost\ m\n\stire dominican\ din secolul al XVI-lea, te conduce în istoria bascilor într-o manier\ interactiv\ foarte apreciat\ de public.

57

K EA CI TY

BR

FOCUS CORPORATE / CITY BREAK / SAN SEBASTIÁN-DONOSTIA

recompensate cu stele Michelin în acest ora[ cu doar 186.000 de locuitori [i asta spune multe!

• Dac\ e[ti gurmand, San Sebastian î]i va oferi motive de bucurie, î]i vei dori s\ te reîntorci. Este unul dintre ora[ele care de]in cel mai mare num\r de stele Michelin pe metru p\trat, fiind dep\[it doar de la Kyoto (Japonia) [i dep\[ind cu mult ora[e precum Paris [i Lyon.

• Plaja La Concha este de neratat pentru [edin]e de soare pline de stil, chiar [i pe [ezlong.

{tia]i c\?

Viziteaz\: • Muzeul Cristóbal Balenciaga este de neratat dac\ e[ti pasionat de mod\, a[a cum, dac\ te intereseaz\ [tiin]a, nu ar trebui s\ ocole[ti

Eureka! Zientzia Museoa, Muzeul Naval [i cel al Cidrului î[i au [i ele fanii lor.

• Playa de la Concha este pe picior de egalitate cu orice plaj\ urban\ din

Nu rata!

• Drume]ia pe Monte Urqull, de fapt un deal cu în\l]ime de 123 metri, care a fost folosit ca punct strategic de ap\rare înc\ de la înfiin]area ora[ului. Zidurile [i infrastructura sa militar\ au fost înt\rite mai ales din secolul al XVI-lea. Aici se afl\ vechea cetate, vestigiile unei capele [i Castelul Mota, care a avut, în timp, de muncit pentru a face fa]\ asediilor. Pe m\sur\ ce urci, schimbi perspectiva asupra ora[ului [i te vei putea bucura de noi [i noi imagini deosebite. Planific\-]i câteva ore pentru a merge în aceast\ plim-

Europa [i nu ai cum s\ o ratezi dac\ ai ajuns aici. Dar dac\ î]i place surfingul, nu ocoli Playa de la Zurriola – cunoscut\ [i sub numele Playa de Gros.

bare lejer\. Exist\ diverse trasee c\tre vârf, dar dac\ urmezi drumul circular, cel pietruit, nu vei întâmpina nicio dificultate.

• Biscaya este o important\ zon\ de pescuit, apele sale sunt bogate în calcani, stridii, sardele [i multe alte vie]uitoare numai bune de pus la fiert, pr\jit sau conservat. San Sebastián-Donostia este unul din cele dou\ porturi importante ale Golfului Biscaya, al\turi de Brest, Fran]a. Bog\]ia Oceanului se vede [i în farfurii, gastronomia local\ fiind de-a dreptul fabuloas\.

• Sunt nu mai pu]in de nou\ restaurante

• San Sebastián este atestat documentar în secolul al XI-lea [i, timp de multe secole, a tr\it din pesc\rit. Soarta sa s-a schimbat în 1845, când Regina Isabella a II-a a primit de la medic recomandarea de a-[i petrece cât mai mult timp aici, pe malul m\rii, pentru a[i ]ine în frâu o afec]iune medical\. Regina Isabella i-a urmat sfatul timp de zeci de ani, petrecându-[i toate verile aici.

• A fost urmat\ de o mare parte a aristocra]iei, iar San Sebastián a devenit un refugiu de var\ preferat [i pentru bog\ta[ii din Madrid, ora[ aflat la 460 km dep\rtare.

A[a a ap\rut San Sebastián pe harta turismului, iar dragostea Reginei Isabella a II-a nu s-a oprit aici, ei i se datoreaz\ [i alte cl\diri frumoase.

• Aici s-a înfiin]at prima facultate de gastronomie din lume, Centrul culinar basc.

• Este vestit pentru Festivalul Interna]ional de Film (în septembrie), pentru cel de jazz, Jazzaldia, din luna iulie [i pentru cel de muzic\ simfonic\, Music Fortnight (în august). O s\rb\toare foarte popular\, Festivalul artificiilor, are loc tot în luna august, pe plaja La Concha.

58 Încearc\ [i!

• Dac\ te intereseaz\ arhitectura, atunci mergi în zona Romantica, la sud de Vieja. Aici sunt nu doar cl\diri frumoase, în stil art-nouveau, ci [i multe magazine. Oricum, cl\diri frumoase, în stil gotic sau artnouveau î]i vor încânta privirea în San Sebastián . Cazinoul, Teatrul Victoria Eugenia, unde are loc Festivalul Interna]ional de Film,

Hotelul Maria Cristina, Funicularul, Palatul Deputa]ilor sunt câteva exemple de arhitectur\ deosebit\.

• Mai exist\ [i câteva poduri peste Urumea, deosebit de frumoase, precum Zurriola, Santa Catalina [i Maria Cristina, cunoscut pentru statuile sale [i pentru obeliscurile plasate la capete.

• Sub deviza “Cultura para la convivencia” -“Cultur\ pentru

coexisten]\”, San Sebastián-Dnostia promoveaz\ în acest an modalit\]i mai bune de a tr\i împreun\, cu ajutorul artei [i culturii.

• Trei faruri reflect\ valorile care stau la baza programului de Capital\ European\ a San Sebastián: Farul Vie]ii (individul [i societatea), Farul P\cii (respect [i coexisten]\) [i Farul Vocilor (diversitate [i în]elegere reciproc\).

Carmen Neac[u blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

BeTUI Nr. 21(36), iulie /august 2016

MOZAIC 60. Pe str\zile ora[ baroc – Valletta 60.unui TURISM DE AVENTUR| Istoria închis\ între ziduri CU 64.

CAIACUL ~N DELT| 72. BikeXpert Racing Team CUM S| RENUN}I LA International Tour Alexander The Great CONFORT {I S| TE REAPROPII DE NATUR|

64. ATEN}IE! SE ANUN}| O VAR| FIERBINTE!

TAJ -TAJ MAHAL

68. SIMBOLUL DRAGOSTEI ETERNE SAU TORTUL MIRESEI

DESTINA}II DE SNORKELING {I SCUBA DIVING

MOZAIC / EVADARE ~N DELTA DUN|RII

CU CAIACUL ÎN DELT|!

Dintotdeauna i-am admirat pe oamenii ca ei, destul de curajo[i pentru a se aventura în locuri s\lbatice, mai pu]in b\tute de piciorul turistului mainstream, de a se dezlipi cu totul de civiliza]ie, înglobat\ cu totul în acele telefoane pe care nimeni nu [i le mai închide în vacan]\, [i de a evada în natur\.

CUM S| RENUN}I LA CONFORT {I S| TE REAPROPII DE NATUR|

60

Am fost intrigat\ de turele în natur\ pe care le propune unul dintre fondatorii proiectului „Evadeaz\ cu Noi”, Sebastien Froux, mai ales atunci când am citit descrierea uneia dintre incursiunile pe care le organizeaz\ el, în diferite col]uri splendide, dar aproape uitate de lume, din România.

Totul împachetat în adrenalin\, c\ci ace[ti b\ie]i nu vorbesc despre o excursie obi[nuit\,

la pas, ci de o descoperire a acestor peisaje remarcabile, ba vâslind dintr-un caiac sau o canoe (recunosc c\ niciodat\ nu m-am priceput s\ le diferen]iez), ba de pe [aua unei motociclete sau dintr-o ma[in\ 4X4.

Asta pentru c\ evad\rile lor au incluse [i activit\]i cât se poate de sportive [i d\t\toare de senza]ii tari: alpinism, bungee jumping, canyoning, karting, motocross, kitesurfing, off

road 4x4 [i câte [i mai câte, ale c\ror denumiri aproape c\ nu le [tiam pân\ acum. Recunosc c\ mi-a captat aten]ia în special o propunere de aventur\ cu caiacul în Delta Dun\rii, în care ]i se promitea o explorare aventuroas\ a canalelor s\lbatice, între Murighiol [i Dunav\]u de Jos, dar partea care presupunea s\ faci toate astea ]inându-]i echilibrul în ambarca]iunea aia îngust\ m-a f\cut s\ am ceva îndoieli!

Chiar [i Sebastien Froux, unul dintre organizatori, atrage aten]ia c\ nu recomand\ aceste ture oamenilor care au fric\ de necunoscut, pe motiv c\ ar fi o terapie prea intens\ pentru ei, din prima. Dar la ce trebuie

s\ se a[tepte aceia care ar vrea s\-i urmeze pe cei de la „Evadeaz\ cu Noi” într-o expedi]ie în Delt\? „S\ ias\ din zona lor de confort. Oricine vrea o experien]\ puternic\ cu sinele [i cu

natura, stat 4 zile cu cortul [i mergând prin canale mici [i s\lbatice cu caiacul se va convinge c\ este absolut extraordinar!“, spune Sebastien, un francez care a venit în România în 2000, la invita]ia unui prieten, [i n-a mai

BeTUI Nr. 21(36), iulie /august 2016

Foto: Sebastien Froux

Da, acesta este cuvântul pentru acest tip diferit de a-]i petrece zilele libere, departe de probleme, agita]ie, ora[ [i chiar [i confort. De fapt, mai ales de confort.

plecat de aici. „<Evadeaz\ cu Noi> este, în primul rând, o oportunitate, tr\im din asta, prin care `ncerc\m s\ ne atingem visele. Eu personal, visam de mult s\ c\l\toresc, s\ descop\r multe

locuri, activit\]i având leg\tur\ cu natura. Este un impuls pentru a sc\pa de starea creat\ de ora[. Mult\ lume în ziua de azi vede p\mântul ca fiind murdar. Culmea este c\ tot ceea ce mânc\m cre[te în sau pe el! Doresc s\ ajut

oamenii s\ aib\ experien]e care s\-i reapropie de natur\ [i cu aceast\ ocazie, de ei în[i[i.

Ce ne diferen]ieaz\ de majoritatea este autenticitatea noastr\, c\ facem asta din pasiune [i încerc\m s\ tr\im din asta. Drept dovad\, fac asta de 7 ani [i înc\ abia îmi achit toate facturile. {i culmea este c\ nu m\ intereseaz\ mai mult de atât, având pe partea cealalt\ o via]\ atât de împlinit\ de aceste experien]e minunate, tot anul. Nu am parte de nicio zi liber\, nu am vacan]e, dar parc\ nu prea am nevoie“, se dest\inuie cel care a pus bazele acestei, s\-i zicem, comunit\]i turistice.

Pe lâng\ adrenalin\, apropierea de natur\ sau chiar deprinderea unor sporturi cu care nu ai mai venit în contact, ]i se mai ofer\ [i o experien]\ uman\.

Asta pentru c\ Sebastien nu pleac\ niciodat\ cu mai mult de 30 de „evada]i“, cum le spune el, ba chiar prefer\ ca grupurile s\ nu dep\[easc\ 15-20 de oameni, pentru c\ [i atmosfera este mai pl\cut\ a[a.

Am vrut s\ aflu de ce se pune accentul pe turele cu caiacul, b\nuind c\, probabil, cineva dintre organizatori este pasionat de acest sport.

Aveam s\ aflu c\ plimbarea cu caiacul are multe aspecte pozitive asupra oamenilor: contactul cu apa înseamn\ relaxare, suprafa]a alunecoas\ înseamn\ echilibru, mediul nou aduce o ie[ire din zona de confort, iar în ceea ce prive[te caiacul dublu, vorbim de o adaptare la cel\lalt, care aduce toleran]a, comunicarea [i chiar rezolvarea conflictelor în cuplu. „P\rerea mea e c\ orice cuplu care vrea s\[i testeze rela]ia ar trebui s\ încerce caiac de dublu timp de 3-4 zile. Orice pereche care iese

61

MOZAIC / EVADARE ~N DELTA DUN|RII

62

de acolo încântat\ de experien]a avut\ împreun\ are un viitor. Celelalte, poate mai au de lucru pentru a se accepta unul pe cel\lat.

E ca o psihanaliz\ intens\“, recomand\ Sebastien.

Cu toate acestea, evad\rile cu caiacul în Delt\ par, la o prim\ citire, destul de solicitante.

Circa 15 km de vâslit pe zi, g\tit mâncarea la comun, dormit la cort: pare ca o variant\ pu]in mai uman\ a reality show-ului „Supravie]uitorul“, nu-i a[a? Nu s-a plâns sau n-a suferit nimeni din cauza lipsei confortului? „Oh, ba da! Au abandonat dou\ domni[oare chiar dup\ prima zi... – vâslit, ]ân]ari, condi]ii de cort în natur\, prea mult pentru ele, de[i [tiau c\ asta le a[teapt\.

Ceilal]i au continuat [i au fost cei care au în]eles de ce este important s\ dep\[e[ti acel moment... este ca o tranzi]ie între ce obi[nuim s\ tr\im c\tre o cu totul alt\ lume, cea în care ar trebui s\ tr\im, de fapt: în natur\. Restul grupului a fost atât de impresionat de tur\ c\, la sfâr[it, ne întrebau dac\ vom mai face o alta [i deja o parte afirm\ c\ vine [i la urm\toarea!

Cui îi place ideea, dep\[e[te presiunea min]ii („e prea greu, nu pot“).

Orice efort este solicitant. {i s\ alergi, la început, pare greu. S\ vâsle[ti 15 km când mergi împreun\ cu curentul este de fapt

foarte u[or. Un minim de condi]ie fizic\ este binevenit\ pentru c\ te ajut\, dar au fost [i oameni care nu prea fac sport [i cu toate asta s-au descurcat de minune.“ La cine s-au gândit cei de la Evadeaz\ cu Noi atunci când au gândit ie[irile acestea din ora[, pentru a cunoa[te, activ, zonele neexploatate de om? Care este profilul „evadatului“? „Oamenii sunt destul de diferi]i, dar un numitor comun ar putea fi tocmai dorin]a de a evada din cotidian. Natura atrage o parte dintre ei, activitatea atrage alt\ parte,

socializarea atrage [i ea. Iar pentru cei care ne cunosc [i tot evadeaz\, atmosfera de ga[c\ pe care o cre\m tot timpul“, conchide Sebastien.

Dar aceast\ ga[c\ de aventurieri nu evadeaz\ doar cu ajutorul caiacului sau a canoei, specialitatea lor este s\ fac\ lucruri noi, s\ viziteze locuri noi, s\ întâlneasc\ oameni noi. „Vrem s\ descoperim [i alte ]\ri.

Preg\tesc ceva special în Peru în acest moment. Mergem pe munte, descoperim specificul regiunilor din România [i, de câte ori g\sim ceva autentic, acolo ne ducem!“

Oana Iana

MOZAIC / CELE MAI BUNE DESTINA}II DE SNORKELING {I SCUBA DIVING

64 ATEN}IE! SE ANUN}| O VAR| FIERBINTE! {i unde te po]i ascunde mai bine de soare dac\ nu `n ~mp\r\]ia Adåncurilor! Nu garantez c\ vei descoperi Atlantida, dar te asigur c\ soarele nu te va g\si acolo!

Ia-]i deci costumul de scufund\ri [i preg\te[te-te s\ explorezi T\råmul lui Poseidon.

Din vremuri imemoriale, scufund\rile au fost apanajul oamenilor curajosi [i, dup\ cum vom vedea, o arm\ eficient\ de sabotare a adversarului. A[a se face c\ secolul al V-lea I.HR `i g\se[te pe Scyllos din Sion `mpreun\ cu fiica sa Cyana t\ind ancorele navelor regelui Persiei, Xerxe, iar anul 415 I.HR `i prindea pe scufund\torii greci distrugånd barajele submarine de la Siracuza!

Amatorii de scufund\ri [tiu acum c\ au un drapel de dus, spre a nu-[i dezam\gi `nainta[ii antici. A[a cum medicii au jur\m\nåtul lui Hippocrate, tot a[a va trebui [i voi, dragi iubitori ai adåncurilor, s\ depune]i

un soi de „jur\månt al scafandrului”!

Dar pån\ la jur\månt, pentru `nceput, ave]i nevoie de 3 elemente indispensabile: o masc\ sau ochelari subacvatici, un tub prin care s\ respira]i [i o pereche de labe pentru propulsie. Primul nivel de performan]\ se numeste „Open Water Diver” [i v\ preg\te[te pentru scufund\ri de pån\ la o adåncime de aproximativ 18 metri. Probabil c\ va fi suficient acest nivel avånd `n vedere c\ sunte]i `n vacan]\, nu la munc\!

Cele mai populare destina]ii pentru iubitorii de scuba diving sunt Cancun, Insulele Belize, Marea Barier\ de Corali, Marea Ro[ie,

Insulele Turks [i Caicos, Thailanda, Hawaii, Insula Cozumel, Arhipelagul Bay, Insula Roatan, Insula Bonaire [i multe altele.

Acum, dac\ v-a]i achizi]ionat deja o vacan]\ `n alt\ parte nu trebuie s\ fi]i dezam\gi]i. Pe majoritatea plajelor amenajate exist\ cåte un anun] al vreunui instructor de snorkeling sau scuba diving.

Snorkeling în Muzeul Subacvatic din Cancun Reciful de corali din Cancun este asaltat anual de mii de vizitatori iar acest lucru a afectat ecosistemul marin. Muzeul Subacvatic din

Foto: Shutterstock

BeTUI Nr. 21(36), iulie /august 2016

Spune „da" sub ap\! – c\s\torie subacvatic\ Pentru a-]i organiza nunta în apele de cristal, turcoaz, din Caraibe, vei avea nevoie de un brevet de scafandru. Exist\ firme specializate care ofer\ pachete personalizate pentru ceremonii `n toat\ regula, cu sesiune foto, cursuri de scuba diving

pentru mire [i mireas\, inclusiv `nchiriere de limuzine (adic\ b\rci).

De la scufund\ri pentru tinerii `nsur\]ei `n Riviera Maya, la parasailing peste plajele din Cancun, nunta subacvatic\ poate fi o experin]\ plin\ de imagina]ie.

CELE MAI BUNE DESTINA}II DE SNORKELING {I SCUBA DIVING

Cancun a fost solu]ia pentru a ]ine amatorii de scufund\ri departe de recife [i de a creea unul artificial unde coralii pot cre[te [i se pot reproduce natural. A[a a ap\rut replica subacvatic\ a „armatei de teracot\” (a Chinei Mari), un muzeu `n care au fost scufundate 475 de sculpturi.

Muzeul organizeaz\ excursii inedite pentru vizitarea statuilor subacvatice situate lång\ reciful Manchones (`ntre coasta Cancun [i Isla Mu-

jeres <insula femeilor>).

Excursia dureaz\ trei ore, din care 45 de minute sub ap\, unde po]i admira bancurile de pe[ti, broa[tele ]estoase [i razele de soare care se disip\ `n apa ireal de limpede. ~n func]ie de prognoza meteo, organizatorii vor opri timp de 20 de minute `ntr-o a II-a loca]ie marin\ – El Farito – o zon\ renumit\ printre scufund\tori, în largul coastei Isla Mujeres.

Sculpturile pe care le pute]i vedea în acest periplu subacvatic sunt, printre altele, „Crucea Bay”, „Omul de foc", „Colec]ionarul de vise", „El Bacab”, „Antropocene (automobilul VW)”, „Evolu]ia t\cut\", „Thing Blue” (automobilul Beetle) [i „Promisiunea”. Acest mediu în continu\ schimbare modific\ constant sculpturile [i le `mbrac\ `n alge, baza ideal\ pentru cre[terea fragililor corali.

Cele mai multe dintre statui au fost realizate dup\ localnicii din Puerto Morelos, un sat de pescari din Cancunul de sud – un b\iat de 5 ani, o femeie gravid\, o c\lug\ri]\, un pescar, precum [i un celebru prezentator britanic de televiziune. Aceste statui sinistre sunt acum acoperite cu alge [i polipi de corali, iar Cancun a devenit casa celui mai mare recif artificial din lume.

Perioada optim\ pentru o nunt\ subacvatic\ `n Cancun este `ntre lunile decembrie [i aprilie.

65

MOZAIC / CELE MAI BUNE DESTINA}II DE SNORKELING {I SCUBA DIVING

adåncime – sunt alegerea perfect\ pentru scafandrii aventuro[i.

Ve]i descoperi aici o mare varietate de viet\]i marine, de la micu]ii pe[ti frumos colorati pån\ la rechini [i lamantini.

Cele mai bune locuri pentru scuba diving le g\si]i la Blue Hole, Half Moon Caye, Rezervatia Marina Hol Chan, Reciful Atol Glover, Atolul Turneffe, pe la sfår[itul prim\verii/`nceputul verii, cånd nu sunt furtuni, apa este cald\ iar pre]urile la cazare scad.

Marea Barier\ de Corali, Australia Dac\ vre]i s\ admira]i cor\bii scufundate, s\ vede]i corali multicolori, sau s\ `nota]i al\turi de multitudinea de pe[ti (sunt peste 1500 de specii), Marea Barier\ de Corali – aflat\ `n partea de nord-est a Australiei, `n apropiere de coasta Queensland – este destina]ia ideal\. Bariera este cel mai mare sistem de recif coraligen din lume [i este vizibil\ [i din spatiu.

Cele mai bune locuri pentru scufund\ri sunt `n zona recifului Osprey, recifului Blow Hole sau Cathedral, a farului Bommies [i a epavei S.S. Yongala, iar cea mai buna vizibilitate o ve]i avea `n sezonul uscat, `ntre lunile iunie [i august.

66

Marea Ro[ie, Egipt

Insulele Turks [i Caicos, Caraibe Dac\ nu vre]i s\ `nota]i `ntr-un „muzeu”, insulele din Caraibe sunt o alternativ\ bun\ – multe recifuri sunt situate `n apropiere de ]\rm, apele sunt limpezi [i calde tot anul iar via]a marin\ este foarte colorat\. Cele dou\ insule, populare printre amatorii de snorkeling [i scuba diving sunt nelocuite, deci sunt un loc perfect pentru turi[tii care caut\ intimitate [i vor s\ fug\ de aglomera]ia din sta]iuni.

Cea mai bun\ perioad\ de cercetat adâncurile este `ntre lunile decembrie [i martie, `n

zonele plajelor West Caicos, Grand Turk, Salt Cay [i Grace Bay. Ve]i descoperi aici, `n al treilea recif ca m\rime din lume, raiul plonjoanelor la sute de metri adåncime, printre pe[ti dunga]i [i jocuri de lumini psihedelice filtrate de valuri.

Egiptul este una dintre cele mai iubite destina]ii pentru amatorii de scufund\ri – mari popula]ii de corali, o viata marin\ bogat\, specii colorate de pe[ti, ap\ cristalin\ [i cald\ chiar [i `n lunile de iarn\, vizibilitate mare [i instructori excelen]i. Cele mai bune loca]ii pentru scuba diving din Marea Ro[ie sunt Blue Hole, El Minya, Small Giftun Island, Jackson Reed (Tiran Strait), SS Thistlegorm (Ras Muhammed National Park), iar sezonul preferat de turi[ti este `n lunile de iarna, din decembrie pån\ `n martie.

Blue Hole Caye - Insulele Belize Insulele ofer\, `n func]ie de nivelul de performan]\ al turi[tilor, dou\ categorii de explorare subacvatic\ – cu brevet [i f\r\ brevet de scafandru. Aflate `n a doua barier\ de recifi din lume, faimoase pentru Blue Hole Caye – o pr\pastie subacvatic\ care coboar\ la peste 400 m

Anastasia Mayer Student – The University of Western Australia

MOZAIC / TRIP ADVISOR / TAJ MAHAL

TAJ --T 68 Dac\ a[ spune c\ am ajuns printr-o minune la Taj, sigur a[ vedea ni[te ochi da]i peste cap. „Daaa... Taj Mahal este una dintre cele 7 noi minuni ale lumii, dup\ cele 7 Minuni ale Lumii Antice, a[a c\ oricine ajunge acolo o poate trece pe lista de minuni din via]\.” Pân\ aici, totul corect, dar eu, când spun c\ la un moment dat chiar am crezut c\ doar

M\ gândesc la defini]ia indian\ pentru trafic aglomerat [i la faptul c\ am parcurs o distan]\ de mai pu]in de un kilometru în, hm..., aproape 3 ore sau poate mai mult? Cu siguran]\ am prins apusul, când planul era s\ trecem de zona respectiv\ cu mult înainte de

ora cinei. În cele câteva zile petrecute în India am ajuns la concluzia c\ ceasurile indiene nu închid ora dup\ 60 minute [i c\ o distan]\ poate fi parcurs\ dup\ Indian time sau Romanian time. De asta nici nu ne-am impacientat, pe moment, când, venind din

Jaipur, la intersec]ie cu drumul care avea s\ ne duc\ în Agra, microbusul nostru s-a oprit.

S-a oprit [i a stat, a stat [i a stat. Dac\ la început drumul era împ\r]it în 2 benzi, câte una pe sens, în timpul petrecut acolo, s-a transformat într-unul cu 4 benzi, toate în

SIMBOLUL DRAGOSTEI ETERNE SAU TORTUL MIRESEI (cum l-am numit eu)

Foto: Camelia Cristina Alexandru

BeTUI Nr. 21(36), iulie /august 2016

--TAJ MAHAL acela[i sens: AGRA. Indienii sunt pa[nici, Karma, budism, e OK, nu-i nicio problem\ c\ suntem bloca]i împreun\ cu peste o sut\ de perechi de ochi care nu v\d în fiecare zi albi sau, mai r\u, albe blonde, în întuneric, pe o vreme super

Foto: Camelia Cristina Alexandru

printr-o minune vom ajunge în Agra [i, implicit, vom ajunge la Taj Mahal, la ora 5 diminea]\, m\ gândesc la altceva.

Foto: Camelia Cristina Alexandru

69

c\lduroas\! Asta cred c\-[i spunea fiecare dintre noi, dup\ ce gluma începea s\ se îngroa[e. Venind dinspre Jaipur, aveam planul f\cut: urma s\ ajungem la un hotel din Agra, s\ lu\m cina la un hotel din vecin\tate, s\ ne caz\m [i s\ ne bucur\m de un somn rapid, c\ci la 5 diminea]a era trezirea. Urma s\ vedem Taj Mahal-ul la prima or\. Pentru c\ urma o zi de weekend, situl avea s\ fie suprapopulat de vecinii din împrejurimi care[i invitau rudele la o plimbare în jurul mausoleului lui Mumtaz Mahal.

Acesta era planul, repet. Totul ok, pân\ se opre[te microbusul. {oferul [i ajutorul de [ofer nu [tiau boab\ de englez\, la o adic\ ne

Foto: Camelia Cristina Alexandru

MOZAIC / TRIP ADVISOR / TAJ MAHAL

puteam în]elege doar cu Sunit [i Mavi.

Niciunul nu [tia ce s-a întâmplat. În India se conduce pe partea stâng\ a carosabilului, a[a c\ noi eram m\rgini]i de p\dure în partea stâng\ [i a doua band\ (singura la acel moment).

La marginea [o[elei, peste drum, nelipsitele tarabe, chio[curi cu te miri ce. Trece jum\tate de or\ (avuseser\m o zi plin\ la activ, pleca]i de diminea]\), tot nu ne mi[c\m. Începe s\ se lase seara, pe partea dreapt\ s-a mai ad\ugat

Foto: Camelia Cristina Alexandru

70

un rând de autoturisme, tuk-tuk-uri, tractoare, toate în acela[i sens cu noi. Banda care venea din sens opus a fost anulat\.

Dac\ tot s-a creat un dop la cap\tul intersec]iei dintre drumul care venea dinspre

Foto: Camelia Cristina Alexandru

BeTUI Nr. 21(36), iulie /august 2016

Jaipur [i cel care venea din Agra, colegii no[tri de drum au acaparat tot. Ce s\ facem, ce s\ facem.. începem s\ spunem bancuri, ne scotocim min]ile s\ g\sim glumi]ele din facultate, tabere, diferite pagini de internet, nu conta. Telefoanele încep s\ sune, era hotelul la care urma s\ lu\m cina – Mai veni]i?

Ve]i pierde rezervarea, este deja târziu! Ghidul nostru, din România, g\se[te c\ momentul este oportun pentru o nou\ citire dintr-un tratat de istorie, un pasaj despre India.

Fum\cio[ii se aventureaz\ [i coboar\ cu Sunit, în apropiere de microbus.

Cum spuneam, eram la marginea carosabilului, lâng\ noi p\durea. Traficul ar fi trebuit s\ se desf\[oare pe partea dreapt\. De unde!

Dup\ ce s-a umplut tot carosabilul de ma[ini, orice pe motor, scuteri[tii au luat în st\pânire [i petecul de p\mânt de lâng\ p\dure! Bun, nici planul \sta nu e bun, c\ci riscau s\ fie lua]i în bra]e de vreun indian care gonea disperat pe motor. Din nou, îmbarcarea.

Toat\ lumea era în bus, mai pu]in unul.

Ne d\m seama c\ Mavi nu mai e... [i lipsea de ceva vreme. Începusem s\ glumim c\ ne-a p\r\sit, s-a dus la Agra pe jos, ne a[teapt\ pe veranda hotelului, cu un frappe rece. Dup\ ce trece ceva timp [i nu ajunge înapoi, pleac\ [i Sunit, s\ vad\ ce-i cu el.

Buuun, am r\mas cu [oferul [i ajutorul lui. Revin la detaliul foarte important de la începutul pove[tii: cei doi omule]i nu [tiau o boab\ englez\! Deja trecuse suficient timp s\ se însereze. Am tras cu to]ii perdelu]ele, luminile stinse, a[teptam. Parc\ sim]eam prin perdele ochii curio[i s\ vad\ europenii prin[i în capcan\!

Dintr-o dat\ începem s\ ne mi[c\m. Încet, încet, dep\[im o tarab\, apoi alta, tragem perdelele, trebuia s\ vedem ce s-a întâmplat!

Oprim un moment, se întoarce victorios Sunit.

Ne spune s\ avem un pic de r\bdare [i vom vedea de ce. Dup\ câteva sute de metri afl\m ce s-a întâmplat: un TIR venea dinpre Agra [i, dup\ o virare nefericit\, a r\mas blocat în intersec]ie. Dup\ cum spune vorba româneasc\: mai bine-l sari decât s\-l ocole[ti!

Indienii au o alt\ vorb\: traficul este guvernat de o singur\ regul\: cel mai mare învinge.

Cum e greu s\ dep\[e[ti în m\rime un TIR, face]i [i voi socoteala!

71

Foto: Camelia Cristina Alexandru

72

Cum e destul de greu s\-]i iei autobuzul la bra] [i s\ sari TIR-ul, totul s-a blocat. {i, totul ar fi r\mas a[a, pentru c\ indianul e foarte r\bd\tor, el nu trebuia s\ ajung\ la hotel s\ m\nânce, nu trebuia s\ se trezeasc\ diminea]\, nu avea un [ef care-l suna [i-l întreba din jumate în jumate de or\ ce se întâmpl\... [i, dac\ sunte]i curio[i, nu, nimeni nu claxona!

Calm, calm, nimeni n-a scos bâta de baseball de sub scaun, s\ rezolve problema!

Când am ajuns la intersec]ia de drumuri am în]eles de ce Sunit era a[a de mândru [i ce vrea Ron Kaufman s\ spun\ prin „take personal responsability”: Mavi (ghidul) era în mijlocul intersec]iei [i-i dirija, atât pe colosul de TIR, cât [i pe cei din jur, s\ elibereze intersec]ia, s\ putem merge [i noi pe drumul nostru.

Am înv\]at multe din India, de la ce înseamn\ s\-]i respecti str\mo[ii, s\ ai încredere în soart\, s\ fii disciplinat [i umil în fa]a zeit\]ilor. Dar cred c\ adev\rata lec]ie a fost acolo, în mijlocul întunericului, unde un om a refuzat s\ stea cu mâinile în sân [i a ac]ionat!

A[a c\, luând în considerare cele întâmplate pe drum, pot spune înc\ o dat\ c\ a fost o minune c\ am ajuns la Taj Mahal!

Coroana Celei alese din Palat sau Taj Mahal este mausoleul care a pus Agra în toate topurile turistice [i pe toate coper]ile care fac referire la India turistic\. Construit în mai mult de 20 de ani, complexul guvernat de Taj Mahal este cu adev\rat leg\tura dintre P\mânt [i Paradis. La moartea so]iei [i partenerei sale pe plan politic, Mogulul Shah Jahan a suferit o depresie puternic\. Legenda

Foto: Camelia Cristina Alexandru

MOZAIC / TRIP ADVISOR / TAJ MAHAL

spune c\ p\rul i-a albit `n câteva luni, c\ mogulul a refuzat orice pl\cere trec\toare – nu mai asculta muzic\, refuza s\ se îmbrace în haine colorate, s\ organizeze petreceri. Cu gândul la so]ia sa, care se odihnea în Paradis, s-a hot\rât s\ aduc\ Paradisul pe P\mânt, astfel, distan]a dintre el [i iubita lui so]ie s\ fie mai mic\. Zis [i f\cut. Construc]iile au început în 1631, la un an dup\ moartea lui Mumtaz Mahal [i au fost finalizate dup\ mai bine de 20 de ani, în 1653. Complexul impresioneaz\ în primul rând prin inovarea arhitectural\, prin amplasarea monumentului pe axa central\, pe latura opus\ por]ii principale, nu în mijlocul complexului, cum sunt majoritatea construc]iilor de gen. Aceast\ amplasare ofer\ o mare amplitudine locului [i pune mai mult în valoare bijuteria arhitectural\. În decursul celor 20 de ani de construc]ii peste 20.000 de b\rba]i au fost angrena]i în proiect, marmura a fost c\rat\ cu ajutorul a peste 1.000 de elefan]i de la o distan]\ de peste 320 kilometri, pietrele pre]ioase [i semipre]ioase au fost transportate din toat\ India sau chiar din lumea arab\ îndep\rtat\: Punjab, Yemen, China sau Afganistan. Cum spun englezii: “Where there is will, there is way” (unde este voin]\, întotdeauna exist\ o cale)! Cei mai buni bijutieri [i-au ar\tat m\iestria în decorarea acestui mausoleu cu diferite modele încrustate în marmur\, manual, cu pietre pre]ioase [i semipre]ioase. Folosind metoda întâlnit\ în Jaipur [i Agra, marmura alb\ a prins via]\ cu ajutorul florilor str\lucitoare [i a motivelor tradi]ionale.

Trezit\ la 5 diminea]a, s\ prindem r\s\ritul, plus, s\ ajungem înaintea hoardelor de indieni care vin s\ viziteze monumentul în

weekend, eram cel pu]in curioas\ s\ v\d [i eu Tajul. Mavi ne-a f\cut instructajul de cu o sear\ înainte: nu avem voie cu gum\ de mestecat, chei, alte obiecte contondente.

Doar aparatul foto, bani [i o sticl\ de ap\.

Restul aveau s\ fie oprite la poart\, dac\ aveai de gând s\ în[eli sistemul. Ajun[i la poarta Tajului, aveam s\ aflu înc\ o dat\ ce înseamn\ solidaritatea în rândul indienilor: nu doar c\ ei pl\teau infima sum\ de 40 rupii, fa]\ de 1000, cât am pl\tit noi, dar aveau [i intr\ri separate, care-i ajutau s\ nu se opinteasc\ la cozi, ca noi. Dup\ finalizarea lucr\rilor, Shah Jahan a fost închis în Fortul Agra, de c\tre fiul s\u.

De-a lungul anilor, Taj Mahal a suferit o serie de modific\ri din cauza zbuciumului local ordonat de luptele din India (printre care [i invazia britanic\). Declarat, în 1983, Monument UNESCO, Taj Mahal adun\ anual peste 8 milioane de vizitatori. Cu toate astea, sentimentul pe care l-am avut când în sfâr[it mi s-a înf\]i[at cupola imens\, înconjurat\ de gr\dina simetric\, de pe care abia a luat cineva ]ipla, a fost de singur\tate. Dup\ cum spuneam [i în pove[tile despre New Delhi [i Jaipur, cred c\ fiecare cas\, palat, mausoleu,

BeTUI Nr. 21(36), iulie /august 2016

poart\ cu ea toate evenimentele, sufletele care i-au p\[it pragul. Dac\ în Jaipur sim]eam cum se învârt în jurul meu prin]ese al c\ror sari parc\ fo[nea încet, Taj Mahal nu transmitea nimic. P\rea un mare tort la o aniversare la care nu a fost invitat nimeni, nici m\car s\rb\toritul.

Un tort ale c\rui lumân\ri se aprind [i se sting zilnic, în a[teptatea lui Shah, care n-a apucat niciodat\ s\ se bucure de el. Înmormântat în moscheea din apropierea mauosoleului, Shah avea s\ fie al\turi de so]ia sa pentru totdeauna, în gr\dina simetric\, colorat\ de papagali [i r\v\[it\ de maimu]ele care nu înceteaz\ s\ hoin\reasc\, în Paradisul lui, pentru marea lui iubire: Mumtaz.

Mi-a pl\cut? Da. Este impresionant\ construc]ia, un bun subiect foto. Dac\ m-a emo]ionat? Poate doar din perspectiva gestului în sine: acela de a ar\ta întregii lumi durerea produs\ de pierderea unei persoane dragi [i c\, pân\ la urm\, Love conquers all (Dragostea învinge). Nu doar „binili”.

73 Camelia Cristina Alexandru Travel Support Specialist, TUI TravelCenter

MOZAIC / ADS

facebook.com/john.rock.524

MUZICA PE CARE NU O AUZI LA RADIO!

JOHN ROCK Albumul este disponibil `n format fizic la telefon 0722 734 287 [i `n format electronic pe www.CDBaby.com/johnrock [i pe ITunes

74

EVERYONE KNOWS FOOTBALL. EVERYONE KNOWS POLITICS. EVERYONE KNOWS EVERYTHING. REALITY SAYS DIFFERENT. TURN TO PROFESSIONALS!

Brand identity +004.031.404.11.38 e-mail: office@justcpr.ro

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin EUROLINES Nr. 21(36) / edi]ie nou\ iulie/august 2016

EXEMPLARUL T|U GRATUIT INTERVIU CU

Mihai Fertig DIRECTOR OPERA}IONAL GRUPUL EUROLINES ROMÅNIA INTERVIU CU CINEASTUL

Be

Francisc Mraz Ferko

DESTINA}II

SAN SEBASTIÁN-DONOSTIA REGIUNEA BALATON TAJ -TAJ MAHAL ADRSPACH-TEPLICE ÎNTÂMPIN| IARNA…ÎN }|RILE CALDE!

CUBA, MEXIC, JAMAICA, INSULELE CAYMAN CENTRUL CULTURAL CASTEL SÅNCRAI UN WEEKEND ~N }INUTUL CELOR 3 SCAUNE LA

Be TUI Nr. 21 (36), edi]ie nou\ • iulie / august 2016

CASTEL DANIEL ATEN}IE! SE ANUN}| O VAR| FIERBINTE!

DESTINA}II DE SNORKELING {I SCUBA DIVING

Be TUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

O SEAR| LA CASTEL