Revista BeTUI (Aprilie 2015)

Be TUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin Eurolines

EXEMPLAR GRATUIT

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES Nr. 28 / edi]ie nou\ aprilie / mai 2015

Be CITY BREAK – MINI GHID TURISTIC:

BARCELONA NOUT|}I DE SEZON MARCA

NOVA Travel PROIECTE INOVATIVE:

„UN AN HaiHui” „PARISUL ESTE PERFECT!”

Rona HARTNER Be TUI, Nr. 28 • edi]ie nou\ • aprilie / mai 2015

CEI TREI... „AC}IONARI”

Mihai NEGRE} CHARTERELE

20 Green Village 15

T 15 EN 20 NIM

E EV

OAZA DE LINI{TE DIN „INIMA” DELTEI!

VALIGERIA promoveaz\ un concept nou de magazine multibrand `n segmentul premium & luxury al domeniului bags & luggage, acest concept fiind `n momentul de fa]\ la nivel na]ional, `n Romania, atåt `n offline cåt [i `n online. Ca [i m\rci importante putem enumera: BRIC’S, RV RONCATO, PIQUARDO, OLD ANGLER, THE BRIDGE, MANDARINA DUCK, TUSCANY LEATHER sau FRAM VALIGERIA.

42.

32.

22.

50.

POINT OF VIEW profesionist, Grupul Eurolines 04. Pictorial – 57. C\l\toria cu autocarele Eurolines Chichen Itza, Thailanda, Cappadocia 58. City Break – Barcelona, 10. Editorial – „Noi nu vindem turism! un loc unde ai vrea s\ tr\ie[ti!

Noi vindem experien]e!” – Drago[ Anastasiu

12. Nout\]ile sezonului estival marca NOVA Travel – Lefkada / Bodrum 18. Floren]a – Bijuteria de pre] a frumoasei Toscana 22. Travel Interviu – „Parisul este perfect!” – Rona Hartner

Greece Land, Foto: Nicu Cherciu

DESTINA}II

Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

BeTUI Nr. 13 (28), aprilie / mai 2015

26. Eveniment 2015! – Oaza de lini[te din inima Deltei – Green Village

FOCUS CORPORATE 42. Haide]i s\ ne l\s\m inspira]i de pove[tile [i sfaturile de c\l\torie ale echipei Un An HaiHui! 50. Cei trei... ac]ionari! – Interviu cu domnul Mihai Negre] 53. Destina]ii recomandate / TOP 10 oferte recomandate 54. And the winner is... Interviu cu dl. Niculae T\nase, [ofer

Biertan, Foto: Nicu Cherciu

32. Interviu Miruna Berescu, Directorul Festivalului de Film „Anonimul” 36. Pove[ti s\se[ti – Sa[ii din Biertan, „Ubi sunt? Ubi nunc…?”

Biserica Fortificat\ – Biertan

3

MOZAIC 60. Pe str\zile unui ora[ baroc – Valletta 64. Istoria închis\ între ziduri 68. Cluj-Napoca 2015 – Capitala European\ a Tineretului 72. Reportaj – International Tour Alexander The Great 72. Cartea de c\l\torie 73. „Think Food” – Un osp\] de idei 74. Evenimente muzicale

4 M\d\lina R\corean Lumea v\zut\ prin lentila aparatului de fotografiat Ai o poveste de spus? Trimite o poz\ [i un scurt comentariu pe adresa office@justcpr.ro

BeTUI Nr. 13 (28), aprilie / mai 2015

POINT OF VIEW / TEMPLUL KUKULKAN

Una din destina]iile cele mai iubite din Mexic, Chichen Itza, este un mare sit arheologic precolumbian construit de civiliza]ia Maya. Aflat `n centrul peninsulei Yucatan, Chichen Itza este `n patrimoniul mondial UNESCO [i este cel de-al doilea sit arheologic cel mai vizitat din Mexic. ~n centrul sitului se afl\ renumitul Templu Kukulkan.

Mul]i turi[ti afla]i `n vacan]\ la Cancun viziteaz\ Chichen Itza. Aflat la o distan]\ de numai 100 de kilometri de Cancun, distan]\ ce se poate parcurge `ntr-o or\ [i jum\tate, situl se poate vizita `n grupuri organizate, `n excursii de o zi. Vizitele se pot face de luni pån\ vineri, `ntre orele 8 - 17. Pentru plata intr\rii trebuie s\ ave]i la voi „pesos”.

5

POINT OF VIEW / THAILANDA Lumea v\zut\ prin lentila aparatului de fotografiat Ai o poveste de spus? Trimite o poz\ [i un scurt comentariu pe adresa office@justcpr.ro

Thailanda, cu mun]i împ\duri]i [i plaje albe, cu nisip care scâr]âie ca z\pada, cu sta]iuni zgomotoase sau cu locuri mai retrase, romantice, este o destina]ie de vacan]\ desprins\ parc\ din vederile retu[ate ale agen]iilor de publicitate.

Aici g\se[ti parcuri na]ionale cu animale exotice, gr\dini botanice, planta]ii de orhidee,

sate cu triburi tradi]ionale, palate [i temple, plus o suit\ întreag\ de atrac]ii concepute special pentru turi[ti.

Mai multe informa]ii despre peripe]iile echipei Un An HaiHui vei g\si la pagina 41 din sec]iunea Focus Corporate.

Un An HaiHUI

BeTUI Nr. 13 (28), aprilie / mai 2015

POINT OF VIEW / THAILANDA Anca-Alina Du[e Foto: unanhaihui.ro I

速TUI TravelCenter

7

BeTUI Nr. 13 (28), aprilie / mai 2015

POINT OF VIEW / CAPPADOCIA

Monica Minerva Lumea v\zut\ prin lentila aparatului de fotografiat Ai o poveste de spus? Trimite o poz\ [i un scurt comentariu pe adresa office@justcpr.ro

Nu cunosc pe nimeni care s\ nu fi auzit de Antalya. Da, Antalya, ora[ul din sudul Turciei, de la Mediteran\, unde se duc romånii vara `n vacan]\. ~n aceast\ perioad\ soarele „are din]i” iar marea e bun\ doar de r\cit berea, dar mai bun decåt berea ar fi, mai degrab\, un ceai fiebinte, servit `n „pahare de juc\rie” `n form\ de lalea, din acelea `n care obi[nuiesc turcii s\-[i serveasc\ ceaiul, desigur, turcesc.

Ar trebui s\ te bucuri! ~n aceast\ perioad\ zona nu e `n]esat\ de turi[ti [i ora[ul ar putea fi un minunat punct de pornire pentru a vizita diverse obiective turistice `n care Turcia abund\, cum ar fi zona LichiaEfes-Pamukkale-Hierapolis sau fabuloasa regiune din centrul podi[ului anatolian, cunoscut\ sub numele de Cappadocia, un loc de basm, cu siguran]\ unul dintre cele mai impresionante situri din patrimoniul UNESCO. Sunt mai multe atrac]ii turistice `n regiune. Natura a sculptat `n piatr\ ecvestre numite tuf – ni[te forme care seam\n\ cu ni[te ciuperci sau cu ni[te p\l\rii. Apoi po]i vizita muzeul `n aer liber, cu locuin]ele trogloditilor s\pate `n piatr\ [i locuite pån\ de curånd, prin anii 50. O atrac]ie inedit\ o reprezint\ ora[ul subteran s\pat de locuitorii din zon\ pentru a se ascunde de invaziile barbare. Istoria regiunii este fascinant\, iar peisajele magnifice te las\ f\r\ replic\!

9

POINT OF VIEW / EDITORIAL

Foto: Mihaela Marin

„NOI NU VINDEM TURISM! NOI VINDEM EXPERIEN}E!”” Anul 2015 a `nceput, ca mai to]i anii din ultima vreme, furtunos [i turbulent. Timpul trece cu o vitez\ ame]itoare, lucrurile se schimb\ cu aceea[i vitez\, suntem cu to]ii `n mijlocul unor „nisipuri mi[c\toare”. Pe de o parte, ne lipse[te predictibilitatea [i `ncrederea, sentimente atåt de necesare unui mediu de afaceri eficient [i productiv, iar pe de alt\ parte, toate sim]urile noastre sunt ]inute treze [i vigilente. Suntem con[tien]i de faptul c\ cine reu[e[te `n aceste timpuri s\ fie concentrat, atent la nevoile celor din jur [i se adapteaz\ schimb\rilor, poate „`nainta” sustenabil [i cu pa[i repezi.

Cei care adopt\ decizii bune [i rezist\ acum pot fi considerati eroi. Noi ne dorim s\ facem parte din aceasta categorie! ~n pofida atentatelor asupra turi[tilor din Tunisia, `n pofida catastrofelor aeriene, care se petrec atåt de aproape de noi, `n ciuda sentimentelor contradictorii pe care orice romån le are cånd vede la televizor „justi]ia `n ac]iune”, oamenii din Romånia continu\ s\ fie normali,

10

Publisher

Adresa redac]iei Aleea Lungule]u Nr. 3 sect. 2, Bucure[ti

BeTUI Nr. 28 aprilie / mai 2015 Revista oficial\ a TUI TravelCenter ISSN 2393 – 5278 / JustCPR

office@justcpr.ro www.justcpr.ro Tel.: +40 031 40 41 138 +40 724 357 227

s\ se gåndeasc\ la vacan]e [i s\ consume produse turistice. Vedem, `n acest an, o tendin]\ accentuat\ pentru rezerv\rile early-booking (lunile ianuarie [i februarie), vedem din ce `n ce mai multe rezerv\ri pentru destina]ii mai `ndep\rtate (a[a zisele destina]ii exotice) [i o accelerare a rolului internetului `n vånz\ri (dar se men]ine rolul important al agen]iilor de turism, pentru c\ turi[tii caut\ on-line, dar rezerv\ offline). Dar se remarc\ [i un pluton de agen]ii cu nume [i renume, care se deta[eaz\ `n pia]a atåt de vibrant\ a operatorilor de turism.

Cea mai important\ schimbare const\ `n faptul c\ acest pluton reformator a `n]eles faptul c\ nu mai trebuie s\ vånd\ „turism” pentru clien]ii lor, ci experien]e unice.

Este un proces care `ncepe cu vizita `n agen]ie sau cu accesarea paginii de internet [i se termin\ `n momentul revenirii turi[tilor acas\ dup\ ce [i-au `nf\ptuit vacan]a. Practica vånz\rii vacan]elor dup\ criteriul „pre]” se apropie de sfår[it. Oamenii `ncep s\ con[tientizeze c\, de

Editor in chief Adriana Constantin (office@justcpr.ro) Editori M\d\lina R\corean, Oana Iana, Carmen Neac[u, Cristina - Maria Baciucu, Senior Art Director Marcel {tef (mstef@justcpr.ro) DTP Radu Giurgiu dtp@justcpr.ro

Colaboratori Mihaela Kloos-Ilea, Simona Nea]\, Oana-Nicoleta Both Melania Toader Director Publicitate Camelia L\z\roiu GSM: +40 724 357 227 clazaroiu@justcpr.ro

fapt, ceea ce vor cu adev\rat nu este s\ economiseasc\ 20 sau 100 euro (importan]i de altfel, nimic de zis), ci s\ tr\iasc\ momente speciale, `n locuri speciale, al\turi de oameni speciali.

Aceasta este miza actual\ `n turism.

Sunt provoc\ri la care operatorii din turism sunt supu[i datorit\ faptului c\ nu au `ntotdeauna controlul deplin asupra serviciilor pe care le ofer\ clien]ilor. Dorin]a noastr\ de a oferi turi[tilor experien]e unice se love[te, uneori, de atitudinea transportatorului sau hotelierului partener, atitudine diferit\ de a noastr\.

TUI, dar [i al]i tour operatori de prestigiu, a ales, de ceva vreme, s\ dezvolte servicii integrate [i exclusive – propriul transportator aerian, propriile autocare destinate transferurilor c\tre destina]ii, propriile hoteluri sau hoteluri luate `n management [i a[a mai departe.

TUI ofera, `n propor]ie de peste 60%, servicii exclusive [i de calitate excep]ional\.

Acesta este „drumul” cåt [i filozofia grupului Eurolines Romånia.

Copyright: TUI TravelCenter prin Eurolines Po[ta redac]iei:: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail (office@justcpr.ro).

Just Communication & PR de]ine brandurile Just Be [i are `n portofoliu publica]iile editate de Tui TravelCenter [i Eurolines.

R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare.

Photo Warwick Harrison (foto copert\), Monica Minerva, Simona Nea]\, Nicu Cherciu, Anastasia Mayer, Britchi Mirela, Echipa „Un An HaiHui” * flickr.com • creativecommons.org/licenses/by/2.0/

Toate drepturile de vånzare a spa]iilor de publicitate apar]in editorului revistei.

www.tui-travelcenter.ro • www.unanhaihui.ro • www.eurolines.ro

Motiv pentru care ne-am decis s\ facem investi]ii `n zona hotelier\. Am `nceput cu unul dintre cele mai frumoase resorturi din Romånia, situat `ntr-o zona unic\ `n lume, exact acolo unde Dun\rea se vars\ `n Marea Neagr\, `n Delta Dunarii, la Sfåntul Gheorghe. Se nume[te Green Village (www.greenvillage.ro) [i v\ a[teapt\ dup\ 1 Mai pentru experien]e cu adev\rat unice.

O experien]\ cu adev\rat memorabil\ pentru `ntreaga familie o po]i avea petrecånd 7 zile `n Delt\, dar `n acela[i timp [i pe malul m\rii, pe o plaj\ s\lbatic\ de o rar\ frumuse]e, `ntr-un loc lini[tit unde po]i ajunge numai cu barca. Aici po]i savura måncarea pesc\reasc\ [i clima blånd\, `ntr-un resort construit [i dotat `n stil eco. {i implicarea noastr\ `n astfel de loca]ii de top din Romånia va continua `n zona Transilvania (Valea Verde din Cund), dar [i `n multe alte a[ez\minte tradi]ionale din ]ar\ care deja ofer\ servicii de excep]ional\ calitate.

Am „lansat deja la ap\” un proiect de management hotelier – „The Makers” – despre care ve]i mai auzi [i conceptul numit ROBELO (Romanian Best Location). Inten]ia noastr\ este s\ valoriz\m tot ce are mai bun Romånia turistic\ a anului 2015 [i `n mod special, s\-i „aducem la aceea[i mas\” pe acei oameni extraordinari care stau `n spatele acestor

BeTUI Nr. 13 (28), aprilie / mai 2015

proiecte. O prioritate a proiectului o reprezint\ preg\tirea profesional\ a operatorilor din turism a[a `ncåt ne-am propus s\ ne implic\m `n formarea unei [coli specializate care s\ preg\teasc\ speciali[ti `n turism.

Dup\ cum vede]i, avem multe proiecte.

Frumoase, ambi]ioase, provocatoare. ~n aceste condi]ii, pentru noi, anul 2015, al 20-lea an de activitate al Grupului Eurolines, va trece extrem de repede.

V\ a[tept\m `n agen]ii [i v\ invit\m s\ ne vizita]i noul site (deocamdat\ `n versiune beta: beta.tui-travel-center.ro) si la Green Village `n

TE E EC TIV I O A PR OV N I

S\ ne l\s\m inspira]i de pove[tile [i sfaturile de c\l\torie ale echipei Un An HaiHui!

I

Delta pentru a v\ dovedi c\ noi nu mai vindem turism, ci experien]e de neuitat!

V\ doresc din toat\ inima „Drum bun” `n aventurile turistice ale anului 2015!

Al Dumneavoastr\,

Drago[ Anastasiu Pre[edintele Grupului Eurolines România dragos.anastasiu@eurolines.ro

Pag. 41

COLABORATORII EDI}IEI

11 Oana Iana

Oana-Nicoleta Both

Simona Nea]\

„Îmi place s\ cunosc oameni [i s\ descop\r locuri. În fiecare an, studiez h\r]i, îmi imaginez trasee, visez cu ochii deschi[i, planific, rezerv. În fiecare an trebuie s\ ajung într-un loc nou.

Este ca o dependen]\, una costisitoare, care-mi gole[te buzunarul, dar îmi îmbog\]e[te sufletul. Îmi place s\ cunosc destina]ia mea cu sim]urile, s\ m\ pierd pe str\du]e, s\ întâlnesc oameni, s\ aud, s\ v\d. A[a s-a n\scut povestea mea din Sighi[oara, despre un trecut fascinant, ale c\rui urme sunt atât de prezente în superba urbe medieval\.”

„Debutul meu `n lumea magic\ a <f\c\torilor de evenimente> a `nceput prin 2009 cånd m-am hot\rât s\ m\ implic activ `n via]a cultural\ a Clujului. Merg, organizez, urlu la evenimente, apoi trag linia [i scriu pe blog – Backstage stuff. Mi-ar pl\cea s\-mi tr\iesc toat\ via]a a[a, organizând evenimente [i apoi, refugiat\ în spatele tastaturii la lumina albastr\ a monitorului, s\ scriu despre munca mea. Dup\ fiecare eveniment `mi fac un topul personal al lucrurilor `mplinite.

„Sunt C\lator de Meserie. P\strez mereu la îndemân\ clipe de bucurie surprinse într-un zâmbet [trengar [i o privire care spune – sunt liber\, fac ce-mi place!

Tr\iesc prezentul acum, cu momente de aventur\ [i ner\bdare. Îmi v\d viitorul în care fiecare c\l\torie îmi ofer\ o poveste de spus. Prin ]ar\ sau în str\in\tate, cu aparatul de fotografiat mereu la îndemân\, fotografiez, scriu, spun mai departe cât de uimitoare este lumea din jur. Dup\ 7 ani de c\l\torii ca jurnalist [i o via]\ de om b\tând lumea la pas, am ini]iat proiectul C\l\tor de Meserie”. voyagerblog.ro

ACTUALITATE / LA DRUMVERII PE MAPAMOND / CHARTERELE VERII 2014 DESTINA}II / CHARTERELE 2015

12

Lefkada /

12

NOUT|}ILE SEZONULUI ESTIVAL MARCA Nova Travel, agen]ia touroperatoare parte a Grupului Eurolines Rom창nia, introduce, din luna iunie 2015, noi curse cu zbor charter c\tre minunata insul\ greceasc\ Lefkada [i c\tre celebra sta]iune turc\ Bodrum.

BeTUI Nr. 13 (28), aprilie / mai 2015

CHARTERELE VERII

/ Bodrum

20 15

NOVA TRAVEL NOUT|}ILE SEZONULUI ESTIVAL MARCA NOVA TRAVEL Acestor noi curse charter li se adaug\ cele deja operate `n anii trecu]i de NOVA Travel, c\tre cele mai frumoase insule din Grecia (Creta, Rodos, Kos, Corfu, Santorini, Zakynthos [i Mykonos), c\tre primitoarea Turcie (Antalya) [i exuberanta Spanie (Mallorca [i Tenerife).

13

15 ATE 0 2 UT NO

DESTINA}II / CHARTERELE VERII 2015 Charterul de Lefkada decoleaz\ s\pt\mânal din Bucure[ti, în fiecare mar]i, în perioada 09 iunie - 29 septembrie 2015.

Lefkada

UN MIC RAI VERDE DIN MAREA IONIC|

14 O insul\ cu peisaje s\lbatice, cu p\duri [i livezi de l\mâi [i cu unele dintre cele mai frumoase plaje din Grecia. Aceasta este Lefkada, un mic rai verde din Marea Ionic\, aflat la nici dou\ ore de zbor din România.

Charterul cu destina]ia Lefkada este una dintre nout\]ile NOVA Travel, tour operatorul Grupului Eurolines, pentru acest an.

Cursa charter cu destina]ia Lefkada are plec\ri s\pt\mânale din Bucure[ti în fiecare mar]i, în perioada 09 iunie - 29 septembrie 2015.

Lefkada este o destina]ie de vacan]\ potrivit\ pentru un sejur romantic în doi,

pentru familiile cu copii, pentru tinerii dornici de vacan]e active sau pentru cei care vor doar s\-[i încarce bateriile pe malul m\rii, într-un peisaj de vis.

Cu o lungime de 35 km [i o l\]ime de 15

km, Lefkada sau Lefkas, este a patra insul\ ca m\rime din Marea Ionic\, dup\ Kefalonia, Corfu [i Zakynthos. Peisajele superbe, culoarea ireal\ a apei m\rii, oamenii primitori, sta]iunile cochete dar [i satele de munte cu

CASTELE {I MUZEE Dac\ a]i ajuns aici, nu ar trebui s\ rata]i ora[ul Lefkadacapitala insulei, unde, dup\ o plimbare pe str\du]ele vechi, v\ pute]i relaxa la una dintre tavernele de pe malul m\rii, din port.

Nu ar trebui s\ rata]i Castelul Agia Mavra, fortifica]ie construit\ în jurul anului 1300 de un sicilian pentru a proteja atât ora[ul cât [i insula de atacul pira]ilor [i nu numai. Aceast\ fort\rea]\

medieval\, ridicat\ pe locul unde alt\dat\ era Templul Zei]ei Afrodita, nu a avut o istorie prea lini[tit\ în timp. A fost cucerit\, p\r\sit\, incendiat\ [i bombardat\, dar este înc\ în picioare [i continu\ s\

BeTUI Nr. 7(22), decembrie BeTUI Nr.2013 13 (28), / februarie aprilie 2014 / mai 2015

AMPRENT|!

Lefkada este cea mai complet\ insul\ greceasc\, dac\ ai vizitat-o odat\ î]i dore[ti s\ te reîntorci!

PE SCURT Lefkada e o insul\ de o elegan]\ aparte, are ni[te apusuri de soare deosebite, hoteluri foarte bune [i în plus, plaje cu nisip fin. Este de-a dreptul cuceritoare!

Lefkada nu are doar peisaje superbe, oameni primitori ci [i unele dintre cele mai frumoase plaje din Grecia [i din lume.

DRUME}II MONTANE {I SPORTURI NAUTICE

Foto: Nicu Cherciu

str\du]e înguste [i localnici care p\streaz\ tradi]iile din str\buni, restaurantele [i tavernele cu preparate delicioase [i posibilit\]ile de distrac]ie [i relaxare fac din Lefkada o destina]ie de vacan]\ ideal\.

fie simbolul insulei.

Muzeul de Arheologie, unde pasiona]ii de istorie pot descoperi detalii importante despre trecutul insulei [i acestei p\r]i a M\rii Ionice, este o alt\ atrac]ie a ora[ului Lefkada.

Dup\ câteva zile lini[tite petrecute la soare, pe una dintre nenum\ratele plaje ale insulei, pe malul m\rii de culori [i nuan]e ireale, ar trebui s\ vizita]i [i pitorescul sat de pescari Agios Nikitas.

Amplasat într-un golf, între stânci, cu casele sale „inundate” de vegeta]ie [i flori, cu str\du]ele pietruite [i m\rginite de taverne cu produse tradi]ionale, Agios Nikitas este considerat a fi cel mai frumos sat din Lefkada. Peisajele ce pot fi admirate de aici sunt cu adev\rat superbe, vizita aici este ca o c\l\torie înapoi în timp, iar ospitalitatea s\tenilor este de necontestat!

Un alt obiectiv turistic recomandat a fi vizitat se afl\ la foarte mic\ distan]\ de Lefkada, insuli]a Meganisi. Este plin\ de livezi de m\slini, p\duri de pini, cei nici

1.100 de locuitori tr\ind în s\tuce tradi]ionale.

Insuli]a romantic\ [i lini[tit\ este celebr\ pentru pe[tera Papanikolis, din sud-vestul s\u, aflat\ la 30 de metri sub p\mânt. Se spune c\ în pe[ter\ s-ar fi ascuns de inamici, în timpul celui de-al doilea r\zboi mondial, submarinul Papanikolis. În apropiere de Nydri, cea mai mare statiune din estul insulei, se afl\ Skorpios, insul\ celebr\ dup\ ce a intrat în proprietatea miliardarului Aristotel Onassis. Este loca]ia unde a avut loc nunta cu Jacqueline Kennedy în 1968 [i unde a ales s\ fie înmormântat.

VACAN}E ACTIVE Dac\ v\ plac vacan]ele active [i în special windsurfingul, atunci o alegere mai potrivit\ decât Lefkada nici c\ se putea. Vassilliki, un fost sat pesc\resc, este ast\zi considerat a fi un Mecca al windsurferi-lor. Îi pute]i admira cum se întrec unul pe cel\lalt cu ajutorul valurilor puternice, bucurându-v\ de o cafea la una dintre terasele din port sau … v\ pute]i al\tura lor. Nu-i nimic dac\ windsurfingul e ceva nou pentru dvs, pute]i lua lec]ii atât la Vasilliki cât [i la Milos, la [colile situate pe plaja

15

15 ATE 0 2 UT NO

Agios Ioannis. Poate c\ este timpul unor noi experien]e incitante!

Dac\ obi[nui]i s\ face]i drume]ii, atunci Lefkada are ce v\ oferi [i la acest capitol. În apropiere de Nydri, una dintre sta]iunile cele mai apreciate de pe insul\, se afl\ Dimossari, superba cascad\ cu ape reci [i limpezi protejat\ de roci puternice, iar o mic\ excursie prin mun]i nu are cum s\ v\ strice.

PLAJE DE TOP DIN EUROPA

16

Îns\, trebuie s\ recunoa[tem: ceea ce are cu adev\rat deosebit aceast\ insul\ sunt plajele superbe, unele accesibile doar de la bordul unei nave. Nu rata]i plaje precum Porto Katsiki, inclus\ în topul celor mai frumoase plaje ale Europei, Capul Lefkada- cel mai sudic punct al insulei, Plaja Agiofili sau Plaja Milos 3.

S\ nu uita]i de Egremni, o plaj\ deosebit\, emblematic\, pe care sigur a]i admirat-o deja în fotografii! Aici pute]i ajunge coborând 350 de trepte sau, mai comod, la bordul unei ambarca]iuni. La apus, stâncile cap\t\ nuan]e ro[iatice, iar apa devine azurie, ireal\.

Indiferent dac\ v\ dori]i odihn\ [i relaxare sau pl\cerea de a descoperi noi locuri [i experien]e, Lefkada are ce s\ v\ ofere. Cu munte, mare, plaje întinse sau ascunse între golfule]e mai retrase, cu sate izolate de munte sau cu sta]iuni mai g\l\gioase, cu multe posibilit\]i de distrac]ie, în Lefkada ave]i vacan]a visat\.

Bodrum „IBIZA” DIN MAREA EGEE

Un ora[ cu o istorie veche [i interesant\ plus o amplasare deosebit\, Bodrum s-a transformat într-o destina]ie de renume mondial, fiind apreciat\

Ora[ul uime[te ziua cu arhitectura sa deosebit\, cu str\du]ele labirintice, unde cl\dirile sunt vopsite în alb [i albastru, p\strându-[i foarte vizibile puternicele influen]e grece[ti. Bodrum este vegheat de sus de minaretele zvelte, din care r\zbat periodic chem\rile la rug\ciune ale muezinilor [i, din dep\rtare, de dealuri [i mun]i.

Noaptea, Bodrum v\ ]ine treaz cu oferta sa de cluburi g\l\gioase, puburi elegante [i restaurante romantice. Sunt nenum\rate astfel de cluburi, iar ora[ul rezoneaz\ din plin cu muzica tehno sau disco.

Acest ora[ de la malul M\rii Egee, situat la

grani]a dintre dou\ culturi [i dou\ continente, are îns\ ceva în plus.

Tradi]iile otomane sunt înc\ respectate, a[a c\ via]a simpl\ a locuitorilor s\i care î[i v\d zilnic de treab\ pescuind, f\când agricultur\ sau comer], f\r\ a lua seam\ la vizitatori, contrasteaz\ cumva cu zbuciumul turistic al Bodrumului modern [i în plin\ dezvoltare.

UNA DINTRE MINUNILE LUMII ANTICE Cunoscut în antichitate sub numele de Halicarnassus, Bodrumul de ast\zi este faimos pentru Mausoleul regelui Mausolus, una

dintre cele [apte minuni ale lumii antice. Se poate vizita situl arheologic, dar nu trebuie ocolite alte obiective turistice importante precum Muzeul de Arheologie Subacvatic\ [i Castelul din Bodrum. Amfiteatrul Antic [i Turnul Otoman sunt demne de v\zut în Bodrum.

Pe lâng\ acestea, mai sunt câteva obiective celebre, care nu trebuie ratate, aflate în apropierea sta]iunii precum Casa Fecioarei Maria din Efes, ruinele cet\]ii Ephesus [i Pamukkale.

Recomandat\ este [i o croazier\ c\tre Insula Neagr\, aflat\ la aproximativ o jum\tate

BeTUI Nr. 13 (28), aprilie / mai 2015

DESTINA}II / CHARTERELE VERII 2015 NU RATA}I ÎN BODRUM {I ÎMPREJURIMI • În primul rând distrac]ia, pentru c\ este cea care a adus sta]iunea pe firmamentul turismului european. Sunt atât de multe cluburi, baruri [i discoteci, [i nu neaparat pe renumita „Strad\ a barurilor”, încât trebuie s\ face]i o selec]ie.

Amplasat\ într-un amfiteatru, „Halikarnas night club" este una dintre cele mai mari discoteci în aer liber din Europa, dar nici „Bodrum Marina”, situat\ pe un pod plutitor cu fund de sticl\, unde se organizeaz\ petreceri cu spum\, nu este de ocolit.

• Hamamul este o tradi]ie în Turcia, iar în Bodrum se afl\ un astfel de centru care dateaz\ de la jum\tatea secolului al VIII-lea.

Bardakçı Hamam este cea mai veche baie turceasc\ din zon\, dar orice hamam cu tratamente spa, inclusiv cele din hoteluri, ofer\ experien]e deosebite.

• O croazier\ de o zi este cel mai relaxant mod de a cunoa[te împrejurimile Bodrumului, fiind de descoperit nenum\rate plaje superbe. Pute]i ajunge [i în Insula Iepurilor din Golful Gumusluk.

Aici, calci la propriu pe istorie, mergând pe ruinele ora[ului antic Myndos, sau po]i înota deasupra lor, în apele clare ale golfului Gumusluk în care se v\d coloanele suspendate.

Cu pu]in noroc, pute]i vedea [i atrac]ia principal\ a insulei. Pentru c\, a[a cum sugereaz\ [i numele, insula este populat\ de iepuri, alt\dat\ foarte numero[i, obi[nui]i cu turi[tii care le d\ruiesc mâncare.

AMPRENT|!

Bodrum este un mic rai pe p\mânt, primitor [i verde, accesibil, care pur [i simplu ]i se „lipe[te” de suflet.

Foto: Nicu Cherciu

Foto: Nicu Cherciu

mai ales de cei mai boemi arti[ti [i de amatorii de distrac]ie, tineri [i mai pu]in tineri. O destina]ie [ic, cu o atmosfer\ aparte.

de or\ de Bodrum, unde v\ pute]i relaxa în grota de unde izvor\sc ape minerale calde.

Dac\ v\ dori]i excursii tip croazier\, din Bodrum ave]i posibilitatea s\ vizita]i atât insula greceasc\ Kos, cât [i Rhodos, insula celebr\ pentru c\ este re[edin]a statuii Colosului, una din minunile lumii antice.

Peisajele munte-mare, ofertele de distrac]ie [i de recreere diverse [i pentru toate

buzunarele fac din Bodrum o destina]ie care merit\ v\zut\, mai ales c\ acest loc atât de deosebit este atât de aproape de România, la un zbor distan]\!

Drum bun!

Carmen Neac[u

Bodrum este un loc pe care mul]i îl compar\ cu neastâmp\rata insul\ spaniol\ Ibiza sau cu una dintre cele mai celebre regiuni din Europa, cosmopolita Riviera Francez\ [i cu siguran]\ nu gre[esc.

Lumea v\zut\ prin lentila aparatului de fotografiat Ai o poveste de spus? Trimite o poz\ [i un scurt comentariu pe adresa office@justcpr.ro

DESTINA}II / FLOREN}A

Cu palate, biserici [i gr\dini celebre, cu o arhitectur\ unic\ [i cu galerii care „ascund” nenum\rate opere de art\ celebre, b\trâna Floren]\ te a[teapt\, ca o doamn\ din înalta clas\, bine preg\tit\ de s\rb\toare.

18

Sunt atâtea lucruri de v\zut, f\cut [i pl\cut în Floren]a încât pur [i simplu, pe m\sur\ ce o descoperi, î]i dai seama c\ vrei [i mai mult.

Indiferent dac\ e[ti în c\utarea urmelor istoriei, a expresiilor celor mai înalte forme de art\ [i arhitectur\, dac\ e[ti amator de shopping, e[ti romantic sau gurmand sau toate la un loc, de la prima vizit\ ajungi s\-]i dore[ti s\ te reîntorci în acest loc.

Pentru c\ Floren]a este cel mai frumos ora[ din Toscana, una dintre cele mai atr\g\toare [i bogate regiuni ale Europei.

Este un loc de care te îndr\goste[ti, chiar dac\ e[ti sceptic [i nu crezi în legenda care spune c\ acel care leag\ un lac\t pe Ponte Vechhio [i arunc\ cheia în râu, va r\mâne pe vecie al\turi de cel care-i este drag.

Condi]ia este s\ nu fie singur, s\ aga]e, împreun\ cu jum\tatea, lac\tul de Ponte Vechhio [i s\ reu[easc\ s\ nu atrag\ aten]ia poli]i[tilor (c\ci un astfel de obicei a ajuns se pare s\ strice ecosistemul râului Arno, dup\ atâtea chei aruncate pe fundul s\u).

De vizitat în doi Asadar, Floren]a pare s\ fie un ora[ care se viziteaz\ musai în doi [i ce poate fi mai frumos decât un apus cu toate nuan]ele de auriu la Ponte Vecchio, dup\ ce te-ai plimbat pe malurile râului Arno...

Sau poate alegi o „excursie” cu tr\sura prin ora[ul vechi, începând de la Piazza della Signoria [i apoi s\ te bucuri de o panoram\ ampl\ asupra ora[ului de pe dealul pe care se afl\ Piazzale Michelangelo, de unde ai toat\ urbea la picioare. {i, dac\ î]i plac în\l]imile, nu rata Domul Catedralei din Floren]a, vechi de peste jum\tate de mileniu. Sus, dup\ ce ai urcat cele 463 de trepte, ai toat\ splendoarea florentin\

Floren]a

David (copia din fa]a Tribunalul Venetian), Foto: Monica Minerva

BIJUTERIA DE PRE} A FRUMOASEI TOSCANA

la picioarele tale, m\car pentru câteva minute. În acela[i registru romantic, mergi la Oper\ sau la Teatru. Se în]elege c\ nu vrei s\ ratezi niciuna dintre specialit\]ile locale

precum bistecca alla florentina, vinul de Chianti sau delicioasele gelatto, c\ci ar fi p\cat, gurmanzii adev\ra]i „bat” mii de kilometri s\ se bucure de ele [i [tiu ei ce [tiu!

BeTUI Nr. 13 (28), aprilie / mai 2015

Ora[ul de pe râul Arno are o istorie veche de mii de ani în spate, dar [i-a dobândit celebritatea în perioada Rena[terii, pe vremea familiei di Medici, cea care a [i condus Floren]a vreme de cinci secole, sponsorizând îns\ cu generozitate arta [i arti[tii. Palazzo Pitti [i gr\dina Boboli, Palazzo Medici-Ricardi [i mai ales galeriile Uffizi sunt cu adev\rat obiective deosebite, trebuie v\zute dac\ ai ajuns în Floren]a. Sunt m\rturii ale puterii [i opulen]ei

O celebrare a frumuse]ii, pe care o g\se[ti pe str\du]ele pietruite, pe aleile strâmte, în pere]ii cl\dirilor din c\r\mid\, în fântâni [i statui, în parcuri, pasaje umbrite [i chiar în biserici.

Basilica Santa Croce, Foto: Monica Minerva

Atrac]ii de neratat

Ponte Vecchio, Foto: Monica Minerva

Lumea v\zut\ prin lentila aparatului de fotografiat Ai o poveste de spus? Trimite o poz\ [i un scurt comentariu pe adresa office@justcpr.ro

familiei di Medici care le-a finan]at construc]ia [i a cump\rat o mare parte din lucr\rile expuse, îngrijindu-se s\ r\mân\ în Floren]a [i oferindu-ne astfel nou\ posibilitatea de a le vizita. Asigur\-te c\ iei din timp tichete pentru a intra în galeria Uffizi, unde a[teapt\ s\ fie admirate capodopere precum „Na[terea lui Venus”, „Alegoria prim\verii“, „Prim\vara” lui Botticelli, precum [i „Tondo Doni”,vestita pictur\ a lui Michelangelo Buonarroti.

Superlative arhitectonice Proiectat de Filippo Brunelleschi, inginer [i arhitect florentin, Domul- Cattedrale di Santa Maria del Fiore – este a patra catedral\ din lume dup\ m\rime, a c\rei construc]ie a durat 150 de ani. Cupola Domului (supranumit\ „lanterna”) a fost construit\ f\r\ proptele de sprijin, motiv pentru care este considerat\ o capodoper\ a arhitecturii din Quattrocento, Rena[terea timpurie din Italia. Înalt de 140 de metri, Domul domin\ centrul istoric al Floren]ei [i î]i atrage privirea cu impun\toarea sa fa]ad\ de marmur\, interiorul fiind iluminat de vitralii pictate de Donatello [i Ghiberti. Turnul lui Giotto, Campanile di Giotto, care-[i disput\ domina]ia asupra panoramei Floren]ei, se afl\ în apropiere [i se poate urca sus în el. În fa]a Domului se afl\ Baptisteriul San Giovanni, una dintre cele mai vechi construc]ii din Floren]a, construit\ în perioada 1059-1128 [i, în apropiere a[teapt\ Bargello, cl\direa

19

DESTINA}II / FLOREN}A

20

construit\ în 1225 pentru a fi prim\rie a ora[ului, care a fost în timp sediu al poli]iei, închisoare [i loc al execu]iilor publice. Museo Nationale Bargello este ast\zi unul din zecile de muzee ale Floren]ei, unde sunt expuse capodoperele semnate de Michelangelo, Donatello, Verrocchio [i Cellini. Nu departe este Piazza della Signoria, odat\ centrul puterii economice [i politice a ora[ului, dominat\ de Palazzo Vechhio [i de Fântâna lui Neptun, un ansamblu sculptural de marmur\ [i bronz semnat de Ammannanti. Nu ave]i cum s\-l trece]i cu vederea pe „perfectul” David, în fapt o copie a celebrei statui realizate de Michelangelo, care pare ca p\ze[te, dezinvolt, Palazzio Vecchio. Originalul David, împreun\ cu alte capodopere, poate fi vizitat în Galleria dell’Accademia, din incinta [colii de arte pe care o conducea Michelangelo, de pe Via Ricasoli.

Palate cu nenum\rate comori S\lile largi [i elegante ale Palazzio Vecchio p\streaz\ destule dovezi din istoria cl\dirii de unde [i-au condus temu]ii di Medici ducatul, au dat verdicte sau comenzi, au muncit sau au ]esut intrigi. Palazzo Vecchio a fost simbolul vie]ii politice a Floren]ei timp de [apte secole [i, p\[ind în „Salone dei Cinquecento", conceput de Giorgio Vasari, în camerele în care au locuit papii din familia Medicis, Leone X [i Clemente al VII-lea, sau în apartamentul Eleonorei vei întrez\ri o buc\]ic\ de istorie [i te vei bucura de opere semnate de Michelangelo, Donatello [i Verrocchio.

Palazzo Pitti, amplasat pe malul estic al Arno, în apropiere de Ponte Vechhio, a fost construit în a doua jum\tate a secolului al XVlea de un bancher membru al unei familii rivale st\pânilor Floren]ei, într-o zon\ mai accesibil\ celor care nu erau chiar atât de boga]i. A intrat pân\ la urm\ în proprietatea familiei di Medici dup\ aproape un secol. Ast\zi g\zduie[te câteva colec]ii de art\ veche [i contemporan\, iar pere]ii plini de fresce sunt [i ei nepre]ui]i. Sunt de admirat aici lucr\ri celebre semnate de Raphael, Rubens, Titian, Caravaggio.

Baptisteriul Sf.Ioan Botez\torul, „Poarta Paradisului", opera artistului Lorenzo Ghiberti, Foto: Monica Minerva

Gr\dini [i muzee celebre {i dac\ a]i ajuns aici, nu rata]i Gr\dinile Boboli, parte a Palatului Pitti, celebre nu doar pentru istoria lor ci mai ales pentru fântânile arteziene, aleile umbrite, statuile [i obeliscurile, care fac din acest loc vechi de peste 500 de ani o atrac]ie de neocolit. Parcul Cascine [i gr\dina Trandafirilor sunt alte dou\ locuri care merit\ v\zute. Nu trece]i nici pe lâng\ Muzeul

de Arhelogie, cu o important\ colec]ie de exponate etrusce, romane [i o sec]iune egiptean\ [i Muzeul Galileo, unde pute]i admira telescoapele lui Galileo Galilei [i instrumetarul [tiin]ific adunat înc\ de acum peste cinci secole, gra]ie colec]iilor apar]inând familiilor Medici [i Lorrine.

Drum bun!

Carmen Neac[u

DESTINA}II / TRAVEL INTERVIU / RONA HARTNER

Interviu cu

RONA HARTNER Rona Hartner / Cannes 2010 / Foto: arhiv\ personal\

22

Rona, iube[ti vacan]ele? ~]i place s\c\l\tore[ti?

C\l\toria mea este frumoas\… În general nu prea merg în vacan]e pentru c\ nu am timp, în schimb c\l\toresc mult în interes de serviciu !

Pot spune c\ îmi plac drumurile [i cred c\ m-am n\scut în „zodiacul geamantanelor”

pentru c\ tot timpul am câte unul dup\ mine, pentru c\ tot timpul sunt pe drum…

Anul trecut am f\cut 20 de zboruri [i nu m\ simt obosit\ deloc, ba dimpotriv\ simt c\ este felul meu de a fi…

Am o carier\ în România, dar [i în Fran]a, iar concertele sus]inute în toat\ lumea sunt un avantaj. Avantajul de a c\l\tori…

Unde ai c\l\torit prima dat\ în afara ]\rii [i cum a fost acea experien]\? Îmi amintesc c\ prima dat\ am fost în pelerinaj cu grupul de rug\ciune Taizee în Praga! Pot spune c\ fost un [oc cultural pentru mine! Am petrecut acolo [i Revelionul [i a fost o experien]\ de neuitat. Aveam doar 17 ani, era imediat dup\ revolu]ie. Acolo a fost locul

ACTUALITATE / TRAVEL INTERVIU / RONA HARTNER

în care am descoperit c\ vreau s\ comunic cu toat\ lumea, acolo am reu[it s\ m\ descop\r altfel. Ora[ul Praga e o minun\]ie, iar turistul român trebuie s\ mearg\ s\ îl viziteze [i s\ îl descopere cu toate frumuse]ile lui. Mie îmi place enorm [i merg cu drag aici, ori de câte ori am ocazia. Mi-au pl\cut bisericile, mi-a pl\cut cartierul evreiesc, mi-a pl\cut foarte mult Palatul Wallenstein. Am fost fascinat\ de Palatul Lobkowicz, unul dintre cele mai frumoase locuri culturale ale acestui ora[.

Cum vezi România?

Am s\ spun f\r\ s\ stau prea mult pe gânduri c\ România este o ]ar\ bio!

A[a am vazut-o ultima oar\, când am parcurs-o cu un turneu f\cut cu Teatrul Na]ional Bucure[ti, al\turi de Compania lui Dan Puric [i spectacolul Pantomimia. Atunci am descoperit o ]ar\ s\lbatic\, frumoas\, poetic\, cu istorie [i cu mult soare. Dar [i mult\ pace. Eu asta simt în România [i îmi place enorm! Avem o ]ar\ frumoas\, pe care trebuie s\ o iubim! Îmi place

„PARISUL ESTE PERFECT!” Unde nu ai ajuns înc\, dar ]i-ai dori s\ ajungi [i de ce? În insula Reunion! Am mul]i prieteni acolo care m\ cheam\ [i pe care doresc s\ îi vizitez. De altfel, ei m\ a[teapt\ s\ m\ mut acolo… Cu siguran]\ ar putea fi locul unde m-a[ sim]i bine. A[ mai merge [i în Madagascar, din pur\ curiozitate.

Rona Hartner / Cannes 2010 / Foto: arhiv\ personal\

Locuie[te de mult\ vreme în Fran]a, iar Parisul este locul în care se simte ca pe[tele în ap\! Iube[te c\l\toria, dar are parte de ea mai mult prin turnee… Vacan]ele sunt rare, iar munca e pe primul plan.

Ador\ Fran]a, cu tot ce are ea mai frumos, iar ultima poveste frumoas\ a tr\it-o pe teritoriul Noii Caledonii, un t\râm aparte al francezilor, unde exotismul e la el acas\.

BeTUI Nr. 13 (28), aprilie / mai 2015

muntele, îmi place drumul de munte, îmi place mult zona p\durilor, tot verdele acela care î]i da poft\ de via]\! O ]ar\ care, în anumite locuri înc\ î[i tr\ie[te rostul s\u.

Exist\ un loc aici care te fascineaz\ în mod deosebit?

Muntele ... Îmi plac plimb\rile prin mun]i [i îmi plac cet\]ile pres\rate prin Ardeal, dar cel mai mult m\ fascineaz\ Sighi[oara. Are un farmec aparte locul acela, e minunat!

23

DESTINA}II / TRAVEL INTERVIU / RONA HARTNER

Rona Hartner / Cannes 2010 / Foto: arhiv\ personal\

24

Unde ai c\l\torit ultima dat\ [i ce ]i-a pl\cut cel mai mult în acel loc?

Ultimul turneu în Noua Caledonie a fost cea mai frumoas\ experien]\ avut\ în ultimul timp. Este un teritoriu francez pe care eu îl iubesc pentru c\ are mult exotism… Se întin-

de pe Tropicul Capricornului, Melanesia… Aici se afl\ insula Grand Terre, înconjurat\ la rândul ei de mai multe insule ca Belep [i Insula Pinilor. Am admirat muntele Panie, dar [i zona acvatic\ cu lagune extrem de frumoase. Plajele de acolo sunt parc\ rupte din Rai, iar res-

taurantele cu specific fran]uzesc sunt pe placul meu. Pentru cine nu [tie, pas\rea Kagu este simbolul na]ional al Noii Caledonii, a[a c\ oricine ajunge acolo trebuie s\ [tie asta!

Po]i admira [i bariera de corali care înconjoar\ Grand Terre.

ACTUALITATE / TRAVEL INTERVIU / RONA HARTNER

Care sunt ora[ele Europei care î]i plac [i de ce?

Parisul este perfect, îl ador [i nu cred ca m-a[ sim]i altundeva mai bine. Vene]ia este pur [i simplu un ora[ ireal! Îmi place la fel de mult [i Barcelona pentru c\ este foarte vesel\, iar dac\ popose[ti în Dublin, vei descoperi un ora[ misterios…

Londra, de asemenea, î]i poate oferi o experien]\ surprinzatoare, iar Roma pentru mine este o poveste…

Poveste[te-ne, te rog, o întâmplare aparte dintr-o vacan]\ a ta...

Iubesc vacan]ele în familie la Montreal.

Ne întâlnim, povestim pân\ noaptea târziu, vedem filme împreun\, vizit\m foarte multe muzee, ne odihnim [i tr\im experien]e foarte frumoase.

Cum vezi Parisul? Tu locuie[ti acolo...

Voi spune oric\rui turist c\ odat\ ajuns aici, la Paris, trebuie s\ îl vizitezi pe tot! Dar dau un sfat – când mergi s\ m\nânci, trebuie s\ alegi restaurantele de familie, nicidecum restaurantele turistice…

Românilor le place Parisul, parizienii sunt latini ca [i noi, iar acest lucru ne amestec\, ne adun\.

Sunt oameni plini de caracter, oameni frumo[i, pe care dac\ îi descoperi te vei îndr\gosti de ei.

Dar, la fel ca la noi, vei g\si oameni de toate felurile… Pe mine m\ fascineaz\ locurile spirituale de cult din Paris [i Muzeul Orangeriei, cel pictat de Monet.

Ce ne po]i pove[ti din acele locuri?

Este o via]\ rupt\ de realitate, care poate fi comparat\ cu via]a noastr\ la ]ar\.

Oameni foarte deschi[i, foarte ospitalieri, care au timp unii pentru al]ii, care nu se gr\besc în via]\. Acolo un ceai se face în trei ore, fiindc\ nu este important ceaiul, ci timpul petrecut împreun\.

Am întâlnit acolo oameni cu sim]ul umorului a[a cum sunt [i la noi, iar asta mi-a pl\cut enorm!

Cred c\ asta îi ]ine pe africani uni]i [i ferici]i … Sim]ul umorului [i chefurile. Chefuri f\r\ alcool, dar cu muzicieni extraordinari!

~]i plac destina]iile exotice?

Am fost 12 zile în Senegal, pentru a înregistra un single.

Care este cea mai îndep\rtat\ destina]ie în care ai ajuns?

Noua Caledonie sau Vancouver.

Am fost [i în Japonia!

Rona Hartner / Foto: arhiv\ personal\

La Roma ce ai descoperit frumos?

Piata Saint Pierre [i Colosseumul.

BeTUI Nr. 13 (28), aprilie / mai 2015

Ce ne po]i spune despre oamenii din alte locuri, unde ai cunoscut cei mai frumo[i oameni? În Caledonia m-a impresionat faptul c\ nu exist\ lac\te la u[i.

Oamenii sunt atât de încrez\tori…

Po]i intra la vecini sau la oricine vrei s\ î]i faci un ceai chiar dac\ oamenii nu sunt acas\… Po]i chiar s\ îno]i în piscinele lor, nu se sup\ra nimeni. ~]i place muntele sau marea?

Marea! Dar când vreau s\ m\ odihnesc plec în fa]a masivului Mont Blanc la un loca[ unde stau cinci zile în rug\ciune [i ascult cum se tope[te z\pada.

Admir natura [i bineîn]eles m\ închin. De obicei plec de acolo cu câteva c\r]i citite [i aproape un roman scris. Asta este ceea ce m\ odihne[te cel mai mult.

Care va fi urm\toarea destina]ie?

La New York! Nu am mai fost de câ]iva ani buni [i îmi e pur [i simplu dor de New York!

25

M\d\lina R\corean

5 ENT 1 20 IM EN V E

DESTINA}II / BRANDURI ROMÅNE{TI / DELTA

GREEN

26

OAZA DE LINI{TE DIN „INIMA” DELTEI Sfåntu Gheorghe este un sat lini[tit, cu oameni prieteno[i, departe de civiliza]ia zgomotoas\, unde pute]i ajunge doar cu vaporul, barca sau, eventual, cu elicopterul.

„Locul unde se pl\m\de[te un nou uscat" La cap\tul unui drum lung de peste 2.860 km, colectând apele [i istoria a 10 ]\ri [i marcånd destinul a 4 capitale, Dun\rea, cel de-al doilea fluviu ca m\rime al b\trânului continent, construie[te la întâlnirea sa cu Marea Neagr\, de mai bine de 10 mii de ani, una dintre cele mai frumoase delte din Europa [i chiar din lume.

Istoricii greci s-au întrecut în a descrie acest t\râm magic a c\rui poveste începe chiar

dinainte de Iisus Hristos. Polybius era încântat de spa]iul cu bancuri de nisip între care se aflau bra]e cu ap\, iar Straba (sec.I î.Hr.) povestea de cele [apte bra]e între care se aflau insule.

P\s\rile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscut\, înc\ de la începutul secolului, ca un paradis avian. Renumele se datoreaz\ celor 327 specii pe care le putem întâlni în delt\ [i care reprezint\ 81% din avifauna Romåniei.

Imagineaz\-]i un loc unde, din toate unghiurile, te privesc sute de ochi[ori curio[i.

Z\voaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pi]igoi, cinteze, la care se adaug\, în timpul cuib\ritului, ra]e, cormorani [i stârci. În p\durile de pe câmpurile marine Letea [i Caraorman cuib\resc 64 specii tipice avifaunei p\durilor nemorale: mierle, cioc\nitori, m\c\leandru [i vulturul pescar. În paji[tile stepei ai

BeTUI Nr. 13 (28), aprilie / mai 2015

Lumea v\zut\ prin lentila aparatului de fotografiat Ai o poveste de spus? Trimite o poz\ [i un scurt comentariu pe adresa office@justcpr.ro

VILLAGE

Camping Green Village, Foto: Mihaela Marin

Foto: Mihaela Marin

O vacan]\ petrecut\ `n Complexul Green Village, `n locul unde Dunarea `ntålne[te Marea Neagra, `nseamn\, deopotriv\, o vacan]\ pe litoral [i o evadare `n inima Deltei.

întâlnire cu potârnichea, prepeli]a, ciocârliile, iar în satele deltei este împ\r\]ia gospodarilor, gugu[tiucilor, rândunicilor [i berzelor.

Vei vedea un ]inut ce reprezint\ cel mai important loc de popas pentru lebedele gra]ioase [i pentru pelicanii pofticio[i la pe[te.

Multe dintre aceste p\s\ri, cu siguran]\, te vor înso]i de-a lungul plimb\rilor tale cu barca.

Pe lång\ p\s\ri, o imens\ varietate de pe[ti [i „s\lb\tici]ii cai domestici”, stuful deltei ad\poste[te pitore[ti vilu]e [i hoteluri plutitoare înconjurate de salbe de lacuri miniaturale, unde `]i po]i petrece chiar [i luna de miere, întrun cadru feeric.

Pensiunile [i c\su]ele din Delt\ ofer\ mese romantice pentru doi, plimb\ri cu o b\rcu]\ în Delta Dun\rii printre nuferi [i canale înguste împrumutate parc\ din Vene]ia.

Green Village –„locul unde Dun\rea `ntålne[te Marea Negr\" Privit\ de la bordul unui avion, Delta Dun\rii apare ca o `ntindere de verdea]\ str\b\tut\ de suvi]e argintii. {apte zile la Sfântu Gheorghe, într-un loc magic, unde Dun\rea întâlne[te Marea Neagr\, te ajut\ s\ descoperi armonia dintre minte [i trup. ~n acest loc desprins din alt\ lume, fiecare membru al familiei va g\si ceva de f\cut pentru a se bucura de o vacan]\ de neuitat.

V\ recomand\m c\lduros excursiile pe canalele [i lacurile din acest\ zon\ unic\ `n Eu-

27

Foto: Monica Minerva

DESTINA}II / BRANDURI ROMÅNE{TI / DELTA

28 ropa. Baza nautic\ a complexului este dotat\ cu b\rci rapide, b\rci pesc\re[ti [i caiace.

Aventura începe cu o sesiune de pove[ti despre caiace.

Vei `nv\]a no]uni de baz\ ca urcarea / coborârea din caiac, detalii despre padele, despre caiace, despre canoe, vâsle, mersul la vale (aval), mersul la deal (amonte), toate sunt intens discutate.

Apoi începe [i practica. Mai întâi o plimbare lene[\, de contemplare pe canalele mici, pe unde nu trec b\rci cu motor. Opririle sunt dese [i tare pl\cute: îmbin\ cuno[tin]ele cu îndemânarea: trebuie s\ ar\]i cât de priceput e[ti la acostare [i la urcarea/ coborârea din caiac, dar ai [i momente pentru tine, în care te hidratezi [i savurezi dulciuri pentru energie.

Urmeaz\ apoi o escapad\ [i mai dinamic\.

Te dai în valurile create de b\rcile cu motor ce trec pe lâng\ tine, vei vedea c\ e chiar distractiv [i deloc periculos!

Dup\ un parcurs de cåteva ore cu caiacul, seara se încheie cu un vin dobrogean bun [i cu istorisirile amuzante ale înv\]\ceilor.

A doua zi descoperi Delta Dunarii, a[a cum o po]i vedea numai din caiac sau canoe, canale mici [i foarte mici, ap\ mic\, limpede, lacuri pline de nuferi, dar [i travers\ri de lacuri mari.

Din caiac sau canoe po]i auzi trilurile p\s\rilor [i vei sim]i mirosul naturii.

„Locul unde s-au n\scut pove[tile pesc\re[ti” Po]i pescui dis de diminea]\ [i merit\ s\ organizezi cu prietenii un concurs de pescuit biban. Amatorii de pescuit pot avea surpriza

unor capturi de mari dimensiuni (`n fiecare an se prind somni de 60-80 kg).

De momeli se vor ocupa responsabilii desemna]i din partea hotelului [i dac\ dori]i, se pot organiza adev\rate competi]ii cu premii.

BeTUI Nr. 13 (28), aprilie / mai 2015

Pentru cei mici se pot organiza cursuri de pescuit pe lacurile din `mprejurimi!

Dac\ nu e[ti priceput într-ale pescuitului, po]i face o plimbare cu [alupa de agrement pentru a vedea zona pitoreasc\ a lacurilor Fortuna, Rotund, V\caru [i a canalelor Olgu]a [i R\zboini]a.

29

SPECIALIT|}ILE CULINARE: {al\u fript cu sos de l\mâie, s\rm\lu]e din pe[te, ardei umplu]i [al\u cu maionez\, frig\rui din somn la gr\tar cu cartofi natur [i cu pe[te, plachii, rasol, pe[te la cup- nisetru, p\strug\ sau morun [i mujdei de usturoi, rulad\ de somn, tor, chiftelu]e marinate din pe[te, bineîn]eles, ciorbele pesc\re[ti.

C|L|TORIA CU BARCA C\l\tore[te prin lagune pentru a privi p\s\rile [i apusul de soare [i rezerv\ câteva ore pentru a explora rezerva]ia natural\ Ro[ca - Buhaiova - Letea!

Foto: Monica Minerva

Cai s\lbatici, Foto: Monica Minerva

Birdwatching-ul sau vån\toarea fotografic\ reprezint\ alternative spectaculoase pentru turistul specialist sau `ncep\tor. V\ recomand\m s\ aduce]i cu dumneavoastr\ multe casete video, filme sau carduri de memorie pentru aparatul foto, precum [i un trepied solid.

Nu ve]i regreta!

Cel mai mare ]inut ml\[tinos din Europa, cuprinzånd una dintre cele mai mari intinderi de stuf\ri[ din lume, Delta Dun\rii este dominat\ de stuful care formeaz\ insule fixe sau plutitoare de vegeta]ie (plauri).

Suprafe]ele nisipoase ale deltei sunt acoperite cu iarb\ [i alte specii de step\: salcia alb\, plopul, arinul, frasinul, p\durile combinate de pe grinduri.

Luciul apei este populat de nenumarate specii de plante cu frunze plutitoare: nuf\rul alb, nuf\rul galben, iarba broa[telor, ciulinele de ap\, limba apei, rizacul, cornacul, cosorul.

Sala Mic\, Green Village

Birdwatching

Include o mare diversitate de biotopi reprezentativi pentru delta fluvial\ cum ar fi: mla[tini stuficole, lacuri, grinduri fluviale, gârle naturale, z\voaie de s\lcii.

Aceast\ zon\ a fost declarat\ rezerva]ie a biosferei pentru c\ pe lacuri sunt mai mari colonii de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) din Europa.

DESTINA}II / BRANDURI ROMÅNE{TI / DELTA

Foto: Mihaela Marin

30

Coloniile de pelicani, lacurile la apus [i r\s\rit de soare, flora [i fauna bogat\, toate parc\ sunt mai frumoase atunci când le admiri de la fereastra vreunei c\su]e din complex.

Relaxarea este total\, po]i face baie `n piscin\ `n timp ce `]i savurezi cocktailul de fructe, po]i asista la concertele performerilor sosi]i aici cu ocazia diferitelor evenimente, po]i alunec\ u[or cu barca pe canalele m\rginite de stuful galben printre sutele de p\s\ri sau po]i lua un prânz copios cu ciorb\ de pe[te [i m\m\ligu]\.

Dinspre buc\t\rie, vine o nebunie de arome. Mae[trii buc\tari preg\tesc un delicios bor[ de pe[te, pe[te pr\jit (servit cu m\m\ligu]\ [i mujdei de usturoi), raci fier]i, pui de balt\, plachie, icre de pe[te, chiftelu]e de pe[te [i crap la pro]ap.

De la desert nu lipse[te pl\cinta dobrogean\.

Green Village `]i ofer\ toat\ suita de facilit\]i: camere cu paturi twin, camere cu pat

CAZARE ~N „INIMA” DELTEI Green Village ocup\ o suprafa]\ de cca. 30.000 mp [i dispune de 89 de camere, din care 30 de apartamente cu o camer\ dubl\ [i living [i 1 apartament cu dou\ camere duble [i living.

Camerele se remarc\ prin grija pentru detalii, fiind

decorate cu obiecte de un lux neostentativ. Finisajele [i mobilierul elegant aduc `n interior culorile subtile [i calde ale Deltei.

Terasele camerelor au vedere spre Dun\re [i mare. Vilele sunt `nconjurate de o salb\ de lacuri, cu nuferi [i alte plante de ap\, unde cuib\resc ra]e s\lbatice, pe care le

matrimonial, fiecare dotat\ cu baie proprie [i televiziune cu circuit închis.

Complexul Green Village din Delta Dun\rii de]ine centrul Green SPA cu programe care îmbin\ practicile ancestrale cu ultimele descoperiri [tiin]ifice. Merit\ s\ încerci masajul cu esen]e pre]ioase [i s\ îl continui cu roci vulcanice, o alt\ minune care

pute]i urm\ri `n timp ce v\ savura]i cafeaua. Turi[tii pot lua masa pe terasele celor trei restaurante, privind fluviul [i nem\rginirea m\rii, sau pe paji[tea cu umbrare de stuf, situat\ pe malul lacului. Buc\tari inventivi v\ vor preg\ti preparate gustoase din pe[te sau carne din buc\t\ria interna]ional\ [i cea local\.

îmbun\t\]e[te circula]ia sangvin\, reface echilibrul energetic [i stimuleaz\ eliminarea toxinelor.

Locul unde s-au n\scut p\s\rile Din septembrie 1990, Rezerva]ia Biosferei Deltei Dun\rii a fost recunoscut\ ca zon\

BeTUI Nr. 13 (28), aprilie / mai 2015

CLIMA umed\ de importan]\ interna]ional\, în special ca habitat al p\s\rilor de ap\, fiind inclus\ între cele peste 600 astfel de zone dar situându-se printre cele mai întinse dintre acestea.

Valoarea de patrimoniu natural universal al Rezerva]iei Biosferei Deltei Dun\rii a fost recunoscut\, în decembrie 1990, prin includerea a peste jumatate din suprafa]a acesteia, în Lista Patrimoniului Mondial Cultural [i Natural. Elaborat\ de Comitetul Patrimoniului Mondial în baza Conven]iei privind Protec]ia Patrimoniului Mondial Cultural [i Natural adoptat\ de Statele Membre UNESCO, în 1972, aceast\ ac]iune are rolul de a proteja împotriva activit\]ilor umane cu efecte distructive zonele a c\ror valoare este important\ atât pentru fiecare ]ar\ cât [i pentru întreaga umanitate.

Delta Dunarii este un adevarat paradis faunistic. Aici vie]uie[te 98% din fauna acvatic\ european\ [i tot aici î[i g\sesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela

Delta Dun\rii se încadreaz\ în spa]iul cu un climat temperat semiarid specific stepelor pontice.

~n iulie-august, în timpul zilei sunt 24-25°C, iar noaptea temperaturile scad intens fiind cuprinse între 10 [i

maxim 15 grade Celsius. De aceea, `nainte de a pleca la drum, asigura]iv\ ca ave]i [i haine mai c\lduroase.

ECHIPEAZ|-TE CORESPUNZ|TOR! Asigur\-te c\ ai pus în geant\: un spray sau o lo]iune anti-]ân]ari pentru nop]ile sub cerul liber, dar

[i cizme de cauciuc, p\l\rie [i pelerin\ din material impermeabil, haine c\lduroase, p\tur\, lantern\, binoclu,

lutreola, Lutra lutra [i Felis Silvestris. Vertebratele care, prin prezen]a lor, dau nota specific\ faunei deltei.

Pe[tii sunt prezen]i prin 65 specii, cei mai mul]i de ap\ dulce (60%), restul migrând prim\vara din Marea Neagr\. ~ntre ace[tia din urm\, sturionii [i scrumbiile au rol important, atât [tiin]ific, cât [i economic.

Fie c\ sunte]i caza]i `ntr-una din camerele confortabile, fie c\ savura]i un prânz copios cu ciorb\ de pe[te [i m\m\ligu]\, sau v\ afla]i pe terasa restaurantului la o cafea, ve]i avea parte

briceag, trus\ medical\. Nu explora zonele din afara complexului f\r\ un bun cunosc\tor al locurilor!

de aten]ia [i serviciile de excelen]\ oferite de personalul complexului Green Village.

O insul\ verde de ap\ [i p\mânt, invadat\ de natur\, de p\s\ri [i pe[ti, un labirint de lacuri, canale, plauri [i stuf\ri[uri, unde o vacan]a petrecut\ `n armonie cu Dunarea [i marea este, cu siguran]\, o variant\ de relaxare demn\ de luat `n seam\.

co-writing:

Cristina Baciucu Melania Toader

31

DESTINA}II / INTERVIU / „ANONIMUL”

Interviu cu Miruna Berescu, Directorul Festivalului Independent de Film

ANONIMUL 32

„Filme mai u[or sau mai greu de `nteles, abstracte sau educa]ionale.

Filme speciale. Pe de alt\ parte, plaja de la Sf. Gheorghe este senza]ional de… necomercial\. Sper s\ r\mån\ a[a, f\r\ umbrelu]e [i sezlonguri”.

Miruna Berescu (la microfon), foto www.radio21.ro

Cum s-a n\scut ideea acestui festival? {i de ce a fost ales ca loc de suflet Sfåntu Gheorghe?

Ideea acestui festival s-a n\scut tocmai datorit\ acestui loc minunat, aflat la `ntålnirea Dun\rii cu Marea Neagr\.

Locul acela este un loc special care „merita” un astfel de eveniment.

Prin ce se diferen]iaz\ Festivalul Anonimul fa]\ de alte festivaluri?

Festivalul ANONIMUL este diferit tocmai datorit\ locului `n care se desf\[oar\ – locul unde Dunarea `ntålne[te Marea Neagra.

La un loc unic, un festival unic.

L\sånd gluma la o parte, atmosfera festivalului nostru este ceea ce ne define[te.

Sigur c\ misiunea unui astfel de festival de film este aceea[i pentru majoritatea evenimentelor de gen, `ns\ este la fel de important [i unde, dar [i cum „te desf\[ori”.

Care sunt elementele cheie care au sus]inut Festivalul Anonimul, de-a lungul celor 11 edi]ii? ~ntotdeauna, la „ANONIMUL” a fost vorba despre filme [i public. Tocmai datorit\ celor cåteva mii de oameni, f\r\ exagerare, care vin la festival `n fiecare an, putem s\ spunem c\ pentru noi cel mai important este publicul, f\r\ s\ mai par\ o fraz\ frumoas\ de PR. Nu a fost foarte u[or, mai ales `n avalan[a

de festivaluri de film de la noi, s\ convingem cinefilii s\ vin\ pentru evenimentul nostru pån\ la cap\tul pamåntului, la propriu, pentru c\ dup\ cum [ti]i, la Sf. Gheorghe se poate ajunge doar pe ap\.

Dar cumva, prin ceea ce am f\cut noi an de an, prin filmele, programarea, invita]ii [i aceast\ atmosfer\ complet diferit\, am reu[it lucrul acesta.

Se spune c\ a aduce oamenii la un eveniment este u[or, mai greu este s\-i p\strezi [i la a doua edi]ie, [i la a treia [i iat\, noi, dup\ 11 ani de „ANONIMUL” [tim c\ avem publicul nostru fidel [i cinefil. ~n plus, cred c\ respectul ar\tat de noi, organizatorii, pentru cei care vin an de an la festival, a contat.

Care este cea mai mare provocare `n organizarea festivalului?

Dup\ aceste 11 edi]ii, cred c\ provocarea pentru noi este s\ nu c\dem `n rutina organiz\rii fiec\rei edi]ii `n parte, c\ doar ceva experien]\ avem acum, care nu ne-ar mai permite s\ `ndr\znim, s\ propunem, s\ schimb\m.

Pe lång\ competi]ia dintre filme, mai sunt organizate o mul]ime de alte evenimente - proiec]ii, filme premiate, dezbateri – ce preg\ti]i pentru edi]ia de anul acesta a festivalului?

A[a este, `n fiecare an, competi]ia de lung, respectiv, de scurtmetraj este un pretext pentru a vedea [i mai multe filme `n

Ziaristul Cristian Tudor Popescu al\turi de Criticul de film Margareta Nistor

BeTUI Nr. 13 (28), aprilie / mai 2015

acele 6 zile de festival. ~ncerc\m s\ aducem, `n fiecare an, filme foarte noi, mai ales cele care nu vor intra `n dis-

33

DESTINA}II / INTERVIU / „ANONIMUL”

Gala de Deschidere – Miruna Berescu `mpreuna cu regizorul Istvan Szabo

34

tribu]ie `n cinematografe [i sunt o mul]ime de filme foarte bune care nu sunt achizi]ionate `n Romånia `n fiecare an.

Nu renun]\m nici la „Seara Romåneasc\”, unde ar\t\m cele mai noi filme romåne[ti, de regul\, `nainte de a intra `n cinematografe, scurtmetraje romåne[ti care sunt vizionate `n premier\ la Festival, intotdeauna `n prezen]a echipei care a realizat filmul, tocmai pentru ca publicul s\ intre `n dialog cu realizatorii.

Acest dialog este unul foarte important, probabil este unul din lucrurile care apropie cel mai mult publicul de filmele pe care tocmai le-a v\zut, se pun `ntreb\ri, se caut\ r\spunsuri [i de o parte [i de alta.

Pentru c\ suntem `ntr-o zon\ pe care trebuie s\ `nv\]\m sau s\ re`nv\]\m s\ o protej\m, documentarele din sec]iunea „Eco Docs” sunt foarte a[teptate de public.

Sec]iunea „Actors behind Camera” (Actori `n spatele camerei) cu siguran]\ va r\måne o „marc\” a festivalului. {i s\ nu uit\m concertele care deschid serile de film, foarte diverse, foarte gustate de public, fie c\ e vorba de jazz, muzic\ clasic\ sau DJ Gojira.

De[i este greu, dup\ atåtea edi]ii de festival, ave]i o amintire care v-a marcat?

Am multe amintiri pl\cute, care m-au marcat, `ntåmplari care m-au schimbat, `ns\ marea `ntålnire a fost pentru mine cea cu regizorul turc Nuri Bilge Ceylan, cå[tig\tor anul trecut al unui Palme d’Or la Cannes.

Ne pute]i recomanda un film vazut `n cadrul festivalului care v-a r\mas `n gånd [i care este motivul pentru care l-a]i ales?

Sunt prea multe!

Multe din filmele de la festival mi-au r\mas aproape, dar dac\ ar fi s\ aleg unul din ele, pe care nici nu l-am ales eu, ci selectorul competi]iei de lungmetraj, Ludmila Cvikova, ar fi filmul din Kazakhstan „Harmony Lessons” de Emir Baiagazin.

Un film matematic, dur [i sensibil pe care l-a[ recomanda oricui, indiferent de preferin]ele `n materie de „mers la cinema”.

„Despre oameni [i melci” – Miruna Berescu este al\turi de actorul Andi Vasluianu(stånga) [i regizorul Tudor Giurgiu

Ce i-a]i spune unui om care nu a fost niciodat\ la acest festival pentru a-l `ndemna s\ participe la edi]ia de anul acesta?

I-a[ spune s\ vin\ anul acesta!

Sunt lucruri care se explic\ greu, cum s\ explici cuiva cum cade lumina pe Dun\re la asfin]it, cum se simte mirosul m\rii de departe, cum se vede un film sub un cer plin de stele?

V\ multumesc!

Cristiana Baciucu Internal Communication Executive Eurolines – TUI TravelCenter

DESTINA}II / BRANDURI ROMÅNE{TI / BISERICA FORTIFICAT| BIERTAN La Biertan merit\ s\ ai r\gaz ca s\ te bucuri de aerul curat, s\ retr\ie[ti via]a ca la bunici, s\ descoperi fortifica]ia cu fiecare ungher idilic [i „c\rarea ascuns\”, s\ te plimbi

Pove[ti s\se[ti

36

BeTUI Nr. 13 (28), aprilie / mai 2015

pe uli]ele satului, pe care pu]in\ lume [tie c\ se g\se[te cea mai veche farmacie s\teasc\ din Transilvania. Tot aici vei trece pe lâng\ placa ce aminte[te de vestitul donariu de la Biertan.

Sa[ii din Biertan, Ubi sunt? Ubi nunc…?

BISERICA FORTIFICAT|

BIERTAN

Localitatea Biertan este atestat\ documentar din 1224, iar în 1283 este pomenit\, al\turi de Media[ [i Mo[na, în competi]ia pentru desemnarea centrului administrativ al scaunelor s\se[ti.

Cel mai mare altar din Transilvania, comori [i arlechini în biserica de la Biertan Biserica fost construit\ pe ruinele unei bazilici mai mici, care se pare c\ a ars. Construc]ia bisericii actuale a început în 1482 [i s-a încheiat în 1522. Stilul architectural este predominant gotic târziu, cu influen]e ale Rena[terii, fiind ultima biseric\-hal\ fortificat\ construit\ în acest stil în Transilvania. Întregul edificiu [i-a p\strat din fericire aspectul ini]ial aproape intact [i a beneficiat de lucr\ri de restaurare temeinice. {eful proiectului de restaurare, arhitectul Hermann Fabini, a fost distins în 1991 cu medalia „Europa Nostra”.

Biserica hal\ cu trei nave se mândre[te cu cel mai mare altar poliptic din Transilvania, format din 28 de panouri pictate, între 14831513, de mae[trii din Viena [i Nürnberg.

Amvonul, din 1500, sculptat dintr-un singur bloc de piatr\, este opera maestrului Ulrich din Bra[ov. Orga din 1869 este opera vestitului maestrul Carl Hesse din Viena [i ea înlocuie[te un [ir de alte vechi orgi care se [tie c\ au func]ionat în biseric\. Stranele pictate în atelierul me[terului Johannes Reichmuth din Sighi[oara, datând de la începutul secolului al XVI-lea, sunt considerate cele mai valoroase din Transilvania. Aici sunt prezente [i covoare orientale [i steagurile breslelor din Biertan, care au dus renumele locului.

Foarte interesant este un detaliu de desen atipic unei biserici, adesea trecut cu vederea [i de turi[ti: în partea superioar\ a boltei, este desenat un arlechin ce pare a sus]ine povara

tavanului. Cum la Biertan nu avem un Johann Schaas care s\ fac\ teorii inedite precum cea a dr\cu[orilor s\i sculpta]i la Richi[, clovnii Biertanului r\mân o enigm\. Ghidul va l\muri c\ exist\ mai multe legende, dup\ care ar putea fi vorba de reprezent\ri ale r\ului sau de o r\zbunare a me[terilor care au lucrat la biseric\, nemul]umi]i de plata final\. Îns\ nu exist\ dovezi sau studii care s\ sus]in\ una dintre variante. În Evul Mediu, figurile grote[ti, reprezent\ri ale r\ului [i p\catelor lume[ti sunt adesea reprezentate în partea dinspre intrarea în biseric\, admonestându-i pe credincio[ii care aduc cu ei, în spa]iul sacru, viciile lumii. Totu[i, arlechinii Biertanului sunt o apari]ie insolit\, parte a misterului acestui loc înc\rcat de pove[ti.

37

DESTINA}II / BRANDURI ROMÅNE{TI / BISERICA FORTIFICAT| BIERTAN

Foto: Nicu Cherciu

38

Biertan, sediul episcopatului s\sesc În 1572, Biertanul a fost ridicat la rangul de sediu episcopal, privilegiu pe care l-a avut timp de 295 de ani, pân\ în 1867, când Sibiul a primit acest statut.

De atunci, locul a intrat într-un u[or declin, accentuat un secol mai târziu, odat\ cu instaurarea comunismului, care i-a alungat treptat pe sa[ii din aceste locuri.

Cele trei secole de episcopat au însemnat perioada de înflorire spiritual-religioas\, economic\ [i cultural\ a Biertanului.

Atunci se organizeaz\ [i devin cunoscute breslele, ale c\ror calfe c\l\toreau în vestul Europei pentru ucenicie, [coala Biertanului devine gimnaziu, iar elevii ei puteau studia la universit\]i din Germania [i Austria (320 de elevi sunt men]iona]i c\ [i-au continuat studiile în str\in\tate în aceast\ perioad\).

Episcopii de la Biertan erau ilu[tri înv\]a]i, cu studii la Viena sau Mainz.

U[a sacristiei – capodoper\ a m\iestriei medievale s\se[ti Fiecare u[\ este o tain\, un suflet eliberat din lemn, pentru ve[nicie.

U[ile de la Biertan nu numai c\ str\juiesc comori, dar sunt ele în sine adev\rate opere de art\, împodobite cu intarsii minu]ioase.

Vestita u[\ a sacristiei este o bijuterie medieval\ fascinant\, renumit\ datorit\ sistemului impresionant de 19 încuietori, premiat la Salonul de la Paris din 1900. A fost realizat\ în 1515, cu un an înaintea celei de la Richi[, cu care se îngem\neaz\.

Herr Schaas din Richi[ atrage întotdeauna aten]ia asupra asem\n\rilor dintre aceste dou\ u[i, contrabalansând faptul c\ cea de la Richi[ nu e la fel de cunoscut\, cu observa]ia c\ u[a

de la Biertan, fiind din 1515, e lucrare de calf\, iar cea de la Richi[, din 1516, e lucrare de maistru. Ambele u[i, de la Biertan [i de la Richi[, reprezint\ exemple de m\iestrie s\seasc\, datorit\ excep]ionalelor intarsii [i a sistemului original [i complex de închidere, care func]ioneaz\ [i ast\zi.

Camera împ\c\rii sau carcera Una dintre atrac]iile pe care orice turist însetat de pove[ti deosebite vrea neaparat s\ o vad\ este aceast\ c\su]\, aflat\ în bastionul estic al fortifica]iei.

Camera de aici aminte[te de faptul c\ în comunit\]ile de odinioar\ divor]ul era blamat, aproape de neconceput.

Sa[ii au rânduit ca cei c\rora li se ura de via]a de cuplu s\ fie închi[i pentru câteva s\pt\mâni (dou\-trei) într-o astfel de camer\, pân\ ajung la sentimente mai bune.

BeTUI Nr. 13 (28), aprilie / mai 2015

Foto: Nicu Cherciu Lumea v\zut\ prin lentila aparatului de fotografiat Ai o poveste de spus? Trimite o poz\ [i un scurt comentariu pe adresa office@justcpr.ro

În acest timp, cei doi izola]i în camera strâmt\ [i auster\ trebuiau s\ împart\ o mas\ mic\ [i un singur pat, o singur\ farfurie, un singur tacâm [i o singur\ can\ pentru ap\. Era, cum am spune ast\zi, o terapie de cuplu care se

39

Altarul poliptic Altarul de la Biertan, cel mai mare altar poliptic din Transilvania, a fost construit de mae[tri din Nurnberg [i Viena între anii 14831513 [i con]ine 28 de picturi cu

scene din via]a lui Isus, a Mariei, r\stignirea, botezul, t\ierea împrejur [i diferite picturi cu sfin]i. Câteva dintre ele sunt copii realizate dup\ picturile altarului Schittenstift din

Viena. În mijlocul altarului, acolo unde acum se afl\ crucifixul, se afla în perioada catolic\ o statuie a Fecioarei Maria. De aici [i denumirea bisericii: „Biserica Sf.Maria”.

Biertan, important obiectiv turistic Biserica fortificat\ de la Biertan este probabil cea mai cunoscut\ dintre comorile fostelor a[ez\ri s\se[ti, a[ezat\ un loc pitoresc, plin de legende [i pove[ti fermec\toare.

~n culorile calde ale toamnei, colina din inima satului pare desprins\ de pe [evaletul unui artist plastic.

Devenit\ un simbol nelipsit din ghidurile turistice ale Transilvaniei,

pare c\ func]iona foarte bine. Legenda spune c\ doar un cuplu a r\mas neclintit în decizia de a se desp\r]i, dar c\ [i ei s-au împ\cat pân\ la urm\.

Camera de la Biertan este sigur cea mai cunoscut\, dar nu unic\, pentru c\ asemenea carcere mai sunt întâlnite [i în alte locuri, de exemplu la Prejmer.

biserica este o adev\rat\ fort\rea]\, scut de ap\rare pentru sediul episcopal al sa[ilor, timp de trei secole.

Din 1993 se afl\ pe lista monumentelor din patrimoniul UNESCO.

Sa[ii din Biertan, ubi sunt? Ubi nunc…?

Biertanul a fost una dintre primele a[ez\ri întemeiate de sa[i la stabilirea lor în Transilvania. În timp, sa[ii de aici au fost renumi]i pentru priceperea lor, dovedit\ prin activitatea recunoscut\ a breslelor, ce a asigurat prosperi-

tate economic\ localit\]ii. Fiind sediu episcopal, Biertanul a fost un bastion al culturii s\se[ti, timp de trei secole. Dup\ pierderea statutului de episcopie, comunitatea nu s-a mai bucurat de acela[i prestigiu, îns\ declinul real a început [i aici odat\ cu instaurarea comunismului, când au avut de suferit toate localit\]ile locuite [i de sa[i. Deportarea a fost o traum\ care a l\sat r\ni adânci în con[tiin]a supravie]uitorilor. La Biertan este cunoscut\ m\rturia cutremur\toare pe care a l\sat-o Sara Römischer (19192006), una dintre supravie]uitorii deport\rii în Konstantinowka, Donbass, Siberia.

DESTINA}II / BRANDURI ROMÅNE{TI / BISERICA FORTIFICAT| BIERTAN

Foto: Nicu Cherciu

U[a sacristiei U[a sacristiei, unic\ în Europa, a fost construit\ în 1515. Este din stejar [i foarte solid\.

Placa exterioar\ este împodobit\ cu intarsii deosebit de frumoase, dar unicitatea u[ii este dat\ de sistemul de închidere în 19 puncte de jur împrejur.

Pentru a ac]iona sistemul se utiliza o

cheie pentru 4 din cele 19 încuietori [i o manivel\ pentru celelalte 15. Când erau ac]ionate, toate aceste mecanisme p\trundeau în ni[te supor]i metalici prin[i în zid. În anul 1910, u[a, împreun\ cu încuietoarea au fost duse la expozi]ia mondial\ de la Paris unde a fost premiat\.

Fortifica]ia Biertanului

40

leu, Turnul catolicilor, Turnul închisorii (demolat în 1840 pentru a se construi o [coal\), Turnul de poart\, Turnul ]es\torilor.

Accesul în cetate se face prin scara acoperit\ ce porne[te de lâng\ Turnul paznicului, din pia]a central\ a satului. La cap\tul de sus, ne întâmpin\ “piatra ru[inii”, una dintre metodele renumite prin care sa[ii îi pedepseau pe cei care nu respectau rânduiala comunit\]ii. Duminica, atunci când comunitatea se aduna

la slujb\, cei care c\lcau strâmb erau v\zu]i pe acest pietroi, de exemplu, îndreptare [i luare aminte tuturor. În Turnul mausoleu se p\streaz\, din 1913, mormintele prela]ilor care au slujit biserica.

Este interesant c\ Biertanul poate fi considerat un model de toleran]\ religioas\, dup\ Reform\.

Aici, cei care au r\mas la catolicism au fost totu[i accepta]i în cetate [i li s-a dat în folosin]\ unul dintre turnuri, numit Turnul catolicilor.

Foto: Nicu Cherciu

Fortifica]ia este format\ din dou\ rânduri de ziduri concentrice, prima incint\ amplasat\ la marginea superioar\ [i a doua la baza colinei, legate între ele de turnuri de poart\ [i de ap\rare. Este considerat\ cea mai puternic\ biseric\ fortificat\ a Transilvaniei, fiind construit\ în mai multe etape, între secolele al XIV-lea [i al XVII-lea. Exist\ 6 turnuri [i trei bastioane, fiecare cu denumirea [i destina]ia sa specific\: Turnul cu ceas, Turnul sl\ninii, Turnul mauso-

În ultimle decenii, demografia Biertanului s-a schimbat foarte mult. Pentru compara]ie, în ce prive[te comunitatea s\seasc\, în 1977 locuiau la Biertan 1613 sa[i, în 1992, 280 de sa[i, iar ast\zi se pare c\ ar mai fi o comunitate restrâns\ [i îmb\trânit\, num\rând în jur de 80 de sa[i, dintre care doar 20-25 mai pot urca sc\rile bisericii. Pentru ei se mai oficiaz\ slujbe o dat\ pe lun\, când vine preotul din Media[. În mod tradi]ional, din 1990 încoace, în fiecare toamn\, la Biertan are loc cea mai mare întâlnire a sa[ilor transilv\neni.

Evenimentul a fost îns\ mutat în mai multe rânduri, ca de exemplu anul acesta, când întâlnirea s-a ]inut la Sighi[oara. Întâlnirea de la Biertan este, la o scar\ mult mai restrâns\, corespondentul Întâlnirii anuale a sa[ilor transilv\neni de la Dinkelsbühl, Germania.

Cu sau f\r\ sa[i, istoria Biertanului, ca a tuturor cet\]ilor din zon\, se scrie în continuare. O cetate care deja atrage interesul turi[tilor din lume, merit\ s\ fie pre]uit\ [i la ea acas\. Un edificiu impresionant ca acesta are nevoie de sus]inere local\, de o prezentare pe m\sur\, de comunitate care s\ con[tientizeze valoarea [i s\ întâmpine deschis vizitatorii. Oricine ajunge aici simte c\ acestea sunt aspecte care pot fi îmbun\t\]ite. {i aici îns\, natura [i pitorescul locului compenseaz\, a[ternându-]i la picioare un peisaj de poveste. O ultim\ privire aruncat\ înapoi, de pe o colin\ de la marginea satului, î]i ofer\ ca suvenir panorama de neuitat dominat\ de impun\toarea cetate. În lumina cald\ a serii, aerul umed miroase dulce [i în]ep\tor, a dulce]uri [i fum, a copil\rie [i „acas\”.

Mihaela Kloos-Ilea povestisasesti.com

BeTUI Nr. 13 (28), aprilie / mai 2015

FOCUS CORPORATE

42. Haide]i s\ ne l\s\m inspira]i de pove[tile [i sfaturile de c\l\torie ale echipei

„Un An HaiHui”!

50. Cei trei... ac]ionari!

Interviu cu domnul Mihai Negre] 53. Destina]ii recomandate / TOP 10 oferte recomandate

And the winner is...

Interviu cu dl. Niculae T\nase, [ofer profesionist, Grupul Eurolines 57. C\l\toria cu autocarele Eurolines 58.

City Break – Barcelona, Un loc unde ai vrea s\ tr\ie[ti!

41

FOCUS CORPORATE / PROIECTE INOVATIVE / „Un An HaiHui”

Haide]i s\ ne l\s\m inspira]i de pove[tile [i sfaturile de c\l\torie ale echipei Un An HaiHui! Locuri exotice, ciudate sau atât de frumoase, ca desprinse din rai, cu oameni deosebi]i, cu o cultur\ mult diferit\ de cea european\, cu o gastronomie mai mult sau mai pu]in delicioas\ [i o istorie veche sunt „coordonatele” ultimelor luni de colindat ale Anc\i Du[e [i lui Bogdan Ni]u, membrii echipei plimb\re]e Un An Hhaihui.

BeTUI Nr. 13 (28), aprilie / mai 2015

Thailanda, foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

PROIECTE INOVATIVE / „Un An HaiHui”

43

Probabil c\ noi nu o s\ avem ocazia s\ hoin\rim vreme de un an prin 25 de ]\ri de pe tot mapamondul, s\ str\batem peste 60.000 kilometri [i s\ ajungem în 200 de locuri unice de pe planet\, dar pove[tile Un An HaiHui ne sunt surs\ de inspira]ie pentru acele c\l\torii pe care ni le dorim dintotdeauna. {i multe dintre ele

chiar merit\, sunt de f\cut m\car o dat\ în via]\!

Haide]i s\ vedem pe unde au mai colindat cei doi neobosi]i c\l\tori [i ce pove[ti [i sfaturi de c\l\torie au adunat pentru noi. Iar enigmatica Chin\, care are atâtea locuri frumoase de ar\tat, [i-a dezv\luit pentru ei o parte din marile secrete. Unul dintre acestea este capitala Chinei

antice, Xi’An, amplasat\ la cap\tul marilor drumuri comerciale care duceau c\tre Turcia sau India [i poarta de intrare în ]ar\ atât a m\rfurilor cât [i a noilor idei [i concepte religioase.

Xi’An este celebr\ pentru Marea Pagod\ a Gâ[tei S\lbatice dar mai ales pentru vestita Armat\ de Teracot\.

FOCUS CORPORATE / PROIECTE INOVATIVE / „UN AN HaiHui”

foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

44 Nu mai e nevoie s\ spun c\ armata celor 8.000 de solda]i, cât num\r\ cohorta de dup\ moarte a primului împ\rat al Chinei, Qin Shi Huang, cel care a unit toate cele [apte regate aflate pe teritoriul de azi al Chinei, este mult mai impresionant\ decât în fotografii sau în materialele documentare. Nu exist\ dou\ statuete la fel [i acestea par atât de umane, încât de câteva ori am avut senza]ia c\ se mi[c\, povestesc cei doi c\l\tori Un An HaiHui. Ace[tia s-au l\sat încânta]i [i de atelierul unde se realizeaz\ înc\ solda]i de teracot\, dup\ „re]eta” [i tehnicile originale. {i când te gânde[ti c\ osta[ii de teracot\ ai împ\ratului Qin Shi Huang se f\ceau pe ceea ce a fost prima linie de produc]ie din lume, de acum dou\ milenii!

A urmat apoi Guilin, primul ora[ din China deschis turismului dup\ 1949, dar care, înc\ de acum dou\ milenii, a fost [i continu\ s\ fie [i în prezent, sursa de inspira]ie pentru poe]i [i pictori.

Guilin, ora[ cu o atmosfer\ parfumat\ de florile unui arbust asem\n\tor socului, are câteva atrac]ii deosebite precum Pe[tera Flautului de Trestie, Parcul Celor 7 Stele (este desf\[urat pe [apte dealuri [i de aici numele) prin care trecea unul dintre cele mai vechi drumuri din China [i dealul în form\ de elefant.

Dar învecinarea cu râul Li, care str\bate ni[te peisaje f\r\ egal în lume, motiv pentru care au fost incluse în patrimoniul UNESCO, este cel care face acest ora[ unul dintre cele mai frumoase din China. Râul Li este atât de

iubit încât încânt\ chiar [i de pe bacnota de 20 Yuan. Dar timpul trece, iar Anca [i Bogdan au p\r\sit cu regret acest loc în care [i-ar fi petrecut cu pl\cere înc\ o s\pt\mân\, pentru a merge într-un ora[ cât o lume întreag\, imens, complex, divers, plin de op]iuni: Hong Kong.

Pe scurt, sunt nenum\rate lucuri de f\cut, de testat [i de v\zut în Hokg Kong, pornind de la muzee, faleze, parcuri elegante, la str\zilefurnicar, pline de magazine [i mall-uri imense, pân\ la gastronomia delicioas\ [i posibilit\]ile de distrac]ie.

Cea mai bun\ imagine asupra Hong Kong este de pe Vârful Peak, de unde ai o panoram\ ampl\ [i complet\: „este incredibil, cum se ive[te el ascutit [i incisiv lâng\ ap\, la poalele dealurilor cu jungla deas\”!

BeTUI Nr. 13 (28), aprilie / mai 2015

PROIECTE INOVATIVE / „Un An HaiHui”

Singapore, pe wish list pentru petrecerea revelionului A urmat apoi vizitarea Singapore, un ora[stat insular la care pu]ini oameni se gândesc ca f\când parte din Asia. De[i nu te ademene[te cu plaje spectaculoase, mânc\ruri exotice, peisaje incredibile sau m\car cu pre]uri accesibile, Singapore are destule de oferit cât s\ merite câteva zile bune de vizitat. Echipa Un An HaiHui a strâns câteva sfaturi foarte interesante pentru cei care vor s\ viziteze cel mai mic stat din Asia de Sud-Est, având în vedere condi]iile [i facilit\]ile locale, grupate în func]ie de buget [i

interese. Am re]inut îns\ câteva locuri care trebuie vizitate în Singapore, fiind de recomandat s\ vede]i diminea]a impresionanta Gr\din\ botanic\ [i Marina Bay, un loc lni[titor [i relaxant unde v\ pute]i plimba printre cl\diri [i gr\dini, cu o cafea în mân\.

Lista continu\ cu imensul parc de distrac]ii Sentosa, cu parcuri acvatice, rezerva]ii de p\s\ri [i insecte, circuite pentru diverse sporturi (mai mult sau mai pu]in) extreme, muzee [i parcul tematic Universal Pictures. Nu rata]i nici cele

trei cartiere etnice, respectiv China Town, Little India [i cel musulman. {i, dac\ alege]i China Town, nu rata]i Templul Dintelui, unde se afl\ una din multele moa[te care se presupune c\ au apar]inut lui Buddha.

La miezul zilei, când ar[i]a acestui loc aflat la 137 de kilometri de ecuator se simte cel mai tare, ar fi bine s\ v\ refugia]i pe Orchard Road, cea mai vestit\ strad\ de cump\r\turi din ora[ sau în zona veche a ora[ului, în Raffles Place.

Seara ar trebui „rezervat\” pentru Marina Bay [i

Singapore – Marina Bay Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

Gardens by the Bay, cele mai vestite zone din ora[, care merit\ v\zute oricum, atât pe zi cât [i pe întuneric. Iar pentru o distrac]ie gratis, intra]i în mall-ul Shoppes Mall, unde v\ pute]i plimba cu barca pe…râul din subsol. {i cel mai romantic mod de a încheia ziua este un tur cu The Flyer, un carusel „copie”, ceva mai mare, a London Eye, unde se ofer\ [i op]iunea de a lua cina sau servi o b\utur\ fin\ în timp ce e[ti ridicat, pe nesim]ite, la 165 de metri deasupra ora[ului inundat de lumini care de care mai str\lucitoare.

Ce doi recunosc c\, în pofida a[tept\rilor ini]iale, Singapore are multe de oferit [i ar fi putut petrece lini[ti]i aici minim o s\pt\mân\.

Oricum, [i-au propus s\ revin\ aici pentru a petrece revelionul, sper s\ li se îndeplineasc\ [i aceast\ dorin]\! Mai multe detalii pute]i citi pe unanhaihui.ro

45

FOCUS CORPORATE / „UN AN HaiHui”

Cambodgia, patria uneia dintre cele mai fascinante minuni ale lumii: Ankor

Cambodgia, foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

46 Pân\ atunci, a sosit rândul Cambodgiei, iar cele dou\ s\pt\mâni de vizitat aceast\ ]ar\, de la nord la sud, i-au confirmat faima de destina]ie de neratat în Asia de Sud-Est, dac\ vrei s\ cuno[ti [i s\ în]elegi regiunea. Acest stat, de numai 12 milioane de locuitori, fost centru de putere al marelui imperiul Khmer unde era cel mai populat ora[ din lume, Ankor, s-a aflat mereu la influen]a a dou\ culturi antagoniste, ceea ce l-a transformat în scena unor r\zboaie crunte.

Fost\ colonie francez\, Cambodgia se impune ast\zi ca o destina]ie deosebit\ a Asiei, cu o importan]\ în cre[tere constant\. Num\rul turi[tilor se majoreaz\ sim]itor de la an la an, iar în 2014 a primit nu mai pu]in de 4,5 milioane de vizitatori, un avans de 7% fa]\ de anul precedent. Ora[e precum capitala Phnom Penh sau Siem Reap, dar [i celebrul templu de la Angkor Wat, introdus în patrimoniul mondial al UNESCO, sunt destina]iile cele mai vizitate în acest exotic col] de lume. În Siem Reap sunt

BeTUI Nr. 13 (28), aprilie / mai 2015

PROIECTE INOVATIVE / „Un An HaiHui”

recomandate Circul Phare, o combina]ie de circ, teatru [i dans precum [i Muzeul R\zboiului, unde sunt expuse arme recuperate din jungl\, care au fost folosite în r\zboaiele de care a avut parte ]ara.

O experien]\ deosebit\ a fost croaziera cu barca rapid\ între Siem Reap [i Phnom Penh pe Tonle Sap. Tonle Sap este cel mai mare lac cu ap\ dulce din Asia de Sud-Est [i unul dintre miracolele Asiei, un fenomen unic în lume, motiv pentru care face parte din patrimoniul biosferei UNESCO. Din dou\ motive este neobi[nuit Tonle: î[i schimb\ direc]ia de dou\ ori pe an, iar suprafa]a lacului se extinde [i se contract\ în mod dramatic în func]ie de sezonul ploios. În sezonul secetos, Tonle are 270 de km lungime, iar apele sale se vars\ în fluviul Mekong. În aprilie, odat\ cu ploile, râul se umfl\ atât de mult încât sensul de curgere al apei se schimb\, alimentând lacul în loc s\ îl sece, iar acest lucru nu se întâmpl\ în niciun alt loc de pe glob. Lacul î[i înzece[te suprafa]a [i adâncimea, fenomenul fiind marcat de s\rb\tori de amploare în toat\ ]ara. Iar mitul apei care este în echilibru, stând jum\tate de an la mâna demonilor [i jum\tate de partea zeilor, apare reprodus în tot complexul Angkor. „Am avut ocazia s\ tragem cu ochiul [i la satele plutitoare, unele dintre ele mari, de mii de locuitori, cu biseric\, templu, scoal\ [i

multe case construite fie pe stâlpi de bambus de câ]iva metri în\l]ime, fie direct pe plute f\cute din butoaie care s\ le ]in\ la suprafa]\, ceea ce a fost o pl\cere“, m\rtusesc Anca [i Bogdan. Dac\ Phnom Penh p\streaz\ urmele ap\s\toare ale r\zboiului [i dictaturii, cea mai mare insul\ a Cambodgiei, Koh Rong este un mic paradis.

S\ nu uit\m de principala atrac]ie a Cambodgiei, una dintre minunile lumii antice, Angkor. Acest imens [i impun\tor complex arheologic, care a fost descoperit în jungl\ de naturalistul Henri Mouhot în 1859, iar tradi]ia spune c\ ar fi fost construit de un rege-zeu într-o singur\ noapte, este un loc pe cât de celebru pe atât de deosebit. Sfaturi practice despre ceea ce este bine s\ faci când vizitezi Angkor Wat, cel mai mare monument religios din lume aflat înc\ în folosin]\, Angkor Thom, un ora[ fortificat, unde se afl\ expresivul templu Bayon, dar [i alte temple mai mici precum Preah Pean, Neah Pean, Ta Son, Pre Rup [i East Mebon, precum [i propuneri de itinerarii [i de hoteluri g\si]i pe unanhaihui.ro

O destina]ie care î]i intr\ „pe sub piele”: Vietnam

foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

Vietnamul nu este cea mai celebr\ destina]ie turistic\ îns\ are cel pu]in un loc unde ai putea s\-]i petreci lini[tit concediul [i acela este

Hoi An, în traducere „loc de întâlnire lini[tit”. Hoi An a fost cel mai mare ora[ din sud-estul Asiei, poarta principal\ pentru comer]ul cu mirodenii, care a atras comercian]i din toate col]urile continentului, astfel c\ se simt influen]ele chineze[ti, japoneze [i indiene. Coloni[tii europeni precum olandezii, portughezii [i francezii au g\sit Hoi An în culmea gloriei [i, între secolele XVI [i XVIII, s-au a[ezat la rândul lor aici, urbea devenind una dintre cele mai cosmpolite din zon\. Ne-a pl\cut totul aici, spun cei doi c\l\tori, pornind de la atmosfera lini[tit\, arhitectura original\, la localnicii simpatici [i pân\ la mâncarurile delicioase. {i, dac\ am fi venit vara [i neam fi putut bucura [i de plaj\, cred c\ ne-am fi petrecut f\r\ regret toat\ vacan]a aici. Ora[ul este inclus în patrimoniul UNESCO, fiind celebru pentru Festivalul Lampioanelor care are loc în fiecare lun\.

Un alt loc care merit\ v\zut este Hue, mai ales „la pachet” cu Hoi An, pentru c\ aceste ora[e fac o pereche bun\ [i se completeaz\ reciproc, împreun\ dau imaginea complet\ a acestei ]\ri, fiind un loc de neratat în orice itinerariu vietnamez. Din traseul celor doi nu au lipsit nici Mai Chau, o vale idilic\ din apropierea Hanoi unde te po]i familiariza cu ceea ce înseamn\ via]a la ]ar\ în Vietnam, pe imensele planta]ii de orez lucrate manual sau cu ajutorul bivolilor de ap\.

47

48

Cât despre Hanoi, via]a oamenilor de aici este o atrac]ie în sine, mai ales a celor de pe str\du]ele din jurul lacului Hoan Kiem, în a[a numitul cartier vechi sau din cafenelele elegante din zona francez\. Hanoi are [i atrac]ii clasice prezentate în ghidurile turistice, dar orice turist care se respect\ va face o tur\ pe la Oper\, la ruinele vechii cet\]i imperiale [i apoi o va lua c\tre lacul mare (West Lake), pentru a vedea mausoleul lui Ho Chi Minh [i Pagoda Tran Quoc.

Iar împrejurimile Hanoi-ului ofer\ câte ceva de vizitat pentru fiecare, iar lista scurt\ cuprinde golful Ha Long (site UNESCO) [i Sa Pa, o zon\ muntoas\ în nord cu peisaje incredibile [i triburi de diverse etnii [i înc\ multe altele. {i cel mai mare ora[ din Vietnam, Ho Chi Minh, te încânt\ cu vibra]ia [i nebunia sa, cu amestecul de stiluri [i influen]e, op]iunile de shopping [i vecin\tatea cu Delta Mekongului.

Vietnamul este locul unde cei doi l-au c\utat pe Mo[ Cr\ciun în seara de Ajun pentru a-l g\si întrun târziu, când nu mai sperau, care i-a vr\jit cu gastronomia sa. Este, pe scurt, o destina]ie care, asemeni altor ]\ri din Asia, î]i p\trunde în suflet f\r\ s\ [tii când [i, odat\ ajuns acolo, nu mai ai [anse de sc\pare.

Pe urmele zeilor, în „}ara Zâmbetului”, Thailanda Bangkok, capitala Thailandei, a fost ora[ul în care Anca Du[e [i Bogdan Ni]u au p\[it în anul 2015, iar aceast\ urbe de peste opt milioane de locuitori i-a întâmpinat prietenos [i generos, a[a cum [i Kuala Lumpur, capitala Malaeziei, a f\cut-o. Ora[ul, care î[i are r\d\cinile pe malul râului Chao Phraya, este plin de [arm [i contraste, merit\ o vizit\ de minim o s\pt\mân\, de[i majoritatea turi[tilor îi aloc\ doar câteva zile. De la palate [i temple cu siluete sclipitoare, la hoteluri cu multe stele [i blocuri înalte de locuin]e, pân\ la cl\diri abandonate [i case obi[nuite, Bangkok-ul are acel ceva numai al lui. {i, dac\ a]i ajuns aici, nu ar trebui s\ rata]i o vizit\ la pia]a de flori, la cartierele minorit\]ilor etnice, la templul Wat Pho, care ad\poste[te o imens\ statuie a lui Budha … {i, aten]ie, nu po]i spune c\ ai v\zut Bangkok-ul f\r\ o plimbare pe Chao Phraya! „Cel mai probabil va trebui s\ revenim pentru o cercetare mai am\nun]it\”, î[i dezv\luie cei doi inten]iile despre capitala Thailandei.

Tenta]ii care î]i pot satisface setea de natur\, cultur\ sau istorie antic\ sunt [i la numai

câteva ore de mers de Bangkok [i un exemplu este Parcul Na]ional Khao Yai, unde po]i avea [ansa s\ vezi, în mediul lor natural, giboni [i elefan]i s\lbatici, pe lâng\ o mul]ime de reptile, maimu]e, p\s\ri [i câteva cascade spectaculoase. {i, dac\ sunte]i m\car un pic pasiona]i de istorie, cultur\, arhitectur\ sau fotografie, atunci nu ocoli]i Ayutthaya, nu ve]i pleca de aici dezam\gi]i! Vestigiile de aici sunt ceea ce a mai r\mas din imperiul Ayutthaya, cel care la apogeu rivaliza ca întindere [i rafinament cu cel khmer. Este un loc misterios, cu temple ]uguiate [i statui ale lui Buddha f\r\ cap, cu un cer care î[i shimb\ culoarea special parc\ pentru a crea decoruri de filme istorice în acest site inclus în patrimoniul UNESCO. Detalii [i sfaturi practice g\si]i pe unanhaihui.ro.

Una dintre atrac]iile de neratat ale Thailandei sunt pie]ele mobile, unde se vând zeci de tipuri de fructe tropicale proaspete sau confiate, legume colorate, pr\jiturele scoase de la cuptor, paste cu tot felul de arome, plus ierburi [i mâncare gata preparat\. Pitoreasca Mae Klong e vizitat\ periodic de o „bestie” galben\ –un tren vechi care trece încet pe [inele transformate în tarabe -, dar nici Amphawa, o pia]\ flotant\ de weekend specializat\ în fructe de mare proaspete, preparate în buc\t\ria din barc\, nu este de ocolit!

Potrivit Forbes, Thailanda este în topul locurilor numai bune s\ te stabile[ti dac\ te-ai plictisit de ]ara de ba[tin\, iar Chiang Mai, de[i se afl\ la 800 de kilometri de plaj\, este una dintre loca]iile preferate de expa]i pentru atmosfera sa boem\ [i clima cald\, pentru universit\]ile [i sutele sale de temple. {i aceasta nu este tot, pentru c\ cele mai frumoase atrac]ii sunt în împrejurimile Chiang Mai, unde, pe o raz\ de 200 de kilometri, g\se[ti rezerva]ii

Marele Buda de la Ang Thong, foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

FOCUS CORPORATE / PROIECTE INOVATIVE / „UN AN HaiHui”

BeTUI Nr. 13 (28), aprilie / mai 2015

naturale numai bune de explorat cu piciorul, cu bicicleta [i chiar din kayak, pe râuri.

Sunt parcuri na]ionale cu animale exotice, gr\dini botanice, planta]ii de orhidee, sate cu triburi tradi]ionale, palate [i temple, plus o suit\ întreag\ de atrac]ii concepute special pentru turi[ti. Dup\ ce au vizitat locuri deosebite din nordul Thailandei precum Templul Alb-Wat Rong Khun din Chiang Rai, cei doi au pus piciorul în a[a numitul „triunghi de aur”, o zon\ în care se întâlnesc trei ]\ri – Myanmar, Laos [i Thailanda, iar China se vede în zare, unde au cunoscut membrii ai unor comunit\]i deosebite.

Apoi au ajuns în Khanom, un or\[el din nord-estul Thailandei, cu o plaj\ lung\ [i nisip fin, unde s-au stabilit [i câ]iva români, pentru a pleca în c\utarea delfinilor roz, pe care, nu i-au întâlnit dar au ajuns pe o plaj\ paradisiac\, numai a lor, a palmierilor, a m\rii. Frumos, nu?

Dar nu avea s\ fie la fel de frumos ca în idilica Phuket, cea mai mare insul\ din

Thailanda, cu mun]i împ\duri]i [i plaje albe, cu nisip care scâr]âie ca z\pada, cu sta]iuni zgomotoase sau cu locuri mai retrase, romatice, o imagine de multe ori sinonim\ cu vacan]a.

C\ci acele plaje paradisiace „ca din vederi”, pe care le caut\ turi[tii în Thailanda exist\, [i nu doar în insule mai cunoscute precum Phi Phi sau Koh Yao Yai ci [i în Koh Hong, Koh Lao La Ding, Koh Lao Riam sau Koh Yao Noi [i în multe alte insuli]e f\r\ nume.

Periplul thailandez a continuat în Koh Lata, o insuli]\ care pare c\ este un „concentrat“ de Thailanda [i în vestita provincie Krabi, unde se afl\ 54 de insule vestite, printre care Koh Phi Phi [i Koh Lanta, care nu mai au nevoie de prezentare. Aici, s-au bucurat de cel mai spectaculos loc din Thailanda, peninsula Railay (Rai Leh), în câteva hectare aglomerându-se patru plaje, o pe[ter\, o lagun\, un templu, pere]i verticali buni pentru escalada sau pante abrupte pentru drume]ii prin jungl\.

Thailanda, foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

PROIECTE INOVATIVE / „Un An HaiHui”

49

Thailanda, foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

Experien]ele lor inedite, palpitante sau, din contr\, relaxante, culese de prin zeci de destina]ii diferite, situate la mii de kilometri dep\rtare unele de altele [i de România ne îndeamn\ pe noi, cei de acas\, s\ vis\m la acele locuri [i s\ ne l\s\m inspra]i, de ce nu, pentru urm\toarea noastr\ c\l\torie, nu-i a[a? Drum bun!

Proiectul „UN AN HaiHui” este sus]inut financiar de Grupul Eurolines România [i TUI TravelCenter, în colaborare cu gigantul german TUI Travel PLC

Carmen Neac[u

Consultant Comunicare [i PR carmen.neacsu@eurolines.ro

UL I RV IEI E T I} IN ED

FOCUS CORPORATE / INSIGHT PREVIEW / INTERVIUL EDI}IEI

Interviu cu domnul Mihai Negre], ac]ionar Eurolines Group

Cei trei... ac]ionari!

50

Cum a `nceput povestea? „Povestea” Eurolines î[i are r\d\cinile sau, mai bine zis, semin]ele, în reluarea unei leg\turi demult pierdute, cu un fost coleg de echip\ de la Dinamo, cu vreo 24 de ani în urm\.

Dar acest subiect, destul de lung [i întortocheat, care se aseam\n\ pu]in cu eterna dilem\ româneasc\ „g\ina a f\cut oul, sau oul pe g\in\?!”, îl voi face public peste vreo 3 ani.

Pån\ atunci, pu]in\ rabdare…

Ce v-a f\cut s\ r\måne]i `mpreun\ [i dup\ atå]ia ani? Care este secretul?

Pe Drago[ l-am cunoscut în 1989 la Frankfurt, pe Cristi [ase ani mai tårziu, coinciden]\, tot la Frankfurt.

Cu Drago[ au fost mai mereu contre, cu Cristi a fost totul, întotdeauna, „roz”, dar asta nu ar mira pe nimeni care îl cunoa[te, nu? Dar una peste alta, p\rerea mea este c\ am fost

Mini interviu: • Concediul t\u ideal este…

Grecia sau New York.

• Care este c\l\toria pe care ]i-ar pl\cea cel mai mult s\ o faci?

Coasta de vest a Americii de la nord la sud sau invers.

• Care a fost cea mai frumoas\ vacan]\ a ta?

Eu [i familia suntem persoane care ne adapt\m [i ne place oriunde – pot spune c\ toate vacan]ele au fost frumoase, fiecare cu particularit\]ile lor.

• Care este lucrul f\r\ de care nu pleci în c\l\torie?

Parfum b\rb\tesc.

• Ce preferi la un hotel?

Pat dublu [i teras\.

• Ce ]i-ar strica vacan]a?

Ploaia.

BeTUI Nr. 13 (28), aprilie / mai 2015

„Povestea Eurolines î[i are r\d\cinile sau, mai bine zis, semin]ele, în reluarea unei leg\turi demult pierdute, cu un fost coleg de echip\ de la Dinamo”.

mereu apropia]i, chiar dac\ am fost mult departe unii de al]ii. Secretul ar fi, dup\ p\rerea mea, c\ ne complet\m aproape perfect, [i anume, ce are unul, nu are cel\lalt, sau, mai frumos formulat, ce are unul mai mult, are celalalt mai pu]in [i asta este extrem de important la jocul `n echip\! {i ar mai fi [i vârstele apropiate, apartenen]a la aceea[i genera]ie, zic eu. ~n plus, ace[ti 20 de ani au demonstrat cu vårf [i îndesat c\ Drago[ este profesorul perfect, iar eu [i Cristi elevii ideali, cumin]i [i ascult\tori, iar unii f\r\ al]ii ar fi fost mult mai greu…

Ai o amintire amuzant\, de la `nceputurile pove[tii „Eurolines”?

Dup\ cum bine [ti]i, organiza]ia Eurolines de la Bruxelles are în calendar, anual, un campionat european de fotbal în sal\, fiecare ]ar\ din organiza]ie avånd o echip\ reprezentativ\. Eu am avut [i am înc\ onoarea s\ formez [i s\ antrenez echipa României.

O amintire amuzant\ am de la Gent, în Belgia, acum aproape 10 ani, cånd, cu o echip\ tån\r\, în formare, am ajuns în semifinalele turneului, unde trebuia s\ întålnim echipa Bosniei, marea favorit\ a turneului, care avea în componen]\ doi profesioni[ti, unul din ei chiar un „Messi de Sarajevo”, cum l-am numit eu.

Absolut to]i ne d\deau victime sigure, inclusiv ai no[tri. Eu îns\ am fost printre pu]inii care au v\zut o [ans\ mic\ [i dup\ motto-ul „scopul scuz\ mijloacele“ sau, dac\ vre]i „nu-i frumos, da-i s\n\tos” am hot\råt s\ „sacrific” din punct de vedere fotbalistic un b\iat de-al meu [i l-am pus „s\ aib\ grij\” numai de supertalentul lor, s\ stea numai lång\ el, s\ nu-l scape din ochi, s\ îl ciupeasc\, s\ îi dea coate, în a[a fel încåt s\-l enerveze [i s\-l împiedice s\ joace mingea cum ar trebui. Experimentul, spre surpriza tuturor, chiar [i a mea, recunosc, mi-a reu[it [i anume, noi în primele minute am reu[it cu pu]in noroc, s\ marc\m un gol, iar apoi neam ap\rat eroic pån\ la sfår[it.

Ei, bineîn]eles, s-au bazat pe „asul lor din månec\”, care îns\ a fost neutralizat total prin mijloacele amintite mai sus de juc\torul

EI ARI R I T ION E C C} A ...

De la sånga spre dreapta: Mihai Negre], Ac]ionar Eurolines Group Drago[ Anastasiu, Ac]ionar [i Pre[edinte Eurolines Group Cristian Baciucu, Ac]ionar Eurolines Group [i Director General Rombus Transport

nostru [i a sfår[it prin a se enerva cumplit de nereu[ita [i, vociferînd mereu, a primit [i cartona[ul ro[u de la arbitru! Astfel…am reu[it surpriza cå[tigånd, în final, cu 1-0. Nu a fost „fair”, dar dup\ meci mi-am cerut scuze chiar bosniacului respectiv. ~n acela[i timp am felicitat b\ie]ii no[tri pentru reu[it\ [i am demonstrat tuturor c\ [i o [ans\ mic\ poate fi cumva fructificat\.

Neam]ul ar zice „Wer kämpft kann verlieren.

Wer nicht kämpft, hat schon verloren!“ (Bertold Brecht), în traducere „Cine lupt\ poate pierde. Cine nu lupt\, a pierdut deja!“ Pe ce se bazeaz\ rela]ia `ntre cei trei ac]ionari? ~n primul rånd, ca orice rela]ie care se dore[te a fi trainic\, pe încredere reciproc\.

51

FOCUS CORPORATE / INSIGHT PREVIEW / INTERVIUL EDI}IEI

De ce ai ales Germania?

Ce te face s\ nu te `ntorci `n Romånia?

Plecarea din România [i stabilirea în Germania s-a petrecut în vremea comunismului.

Erau alte date ale problemei atunci, care acum, dup\ atåtea schimb\ri în ultimii 20 de ani, nu mai sunt valabile.

De ce Germania, nu e greu de r\spuns: pentru c\ este nr.1 în lume la aproape tot. De ce nu m\ întorc în România – pentru c\ e foarte târziu acum, nu am f\cut-o cånd trebuia, din motive personale, acum ar fi mult mai greu.

Cum te relaxezi la sfår[itul oric\rei s\pt\måni?

Ce te ajut\ s\ te deconectezi?

Meciurile de fotbal [i/sau gr\tarul în curte cu prietenii.

Mihai Negre] `mpreuna cu familia, foto: arhiv\ personal\

Ce pasiuni ai?

Fotbalul [i ma[inile.

52 De[i au fost de-a lungul timpului [i gre[eli, nu ne-am abandonat ]elul, nu ne-am dat la o parte [i am încercat s\ r\månem noi în[ine, [i anume zic eu, ni[te b\ie]i cu o educa]ie, un caracter [i o preg\tire deosebit\, în ni[te vremuri grele pentru to]i. ~n plus, de[i nu este neap\rat necesar într-un business de succes, a fost [i o rela]ie de prietenie, la care a contribuit [i vårsta apropiat\, m\ repet, cåt [i hobby-uri comune [i acela[i grup de prieteni.

Ce ai schimba dac\ ai putea, `n acest moment?

Idei, propuneri, decizii se discut\ intern între noi [i dac\ este cazul, schimb\rile se fac publice dup\…

~n Romånia, ce locuri iube[ti?

F\r\ doar [i poate, Bucure[tiul!

Dac\ ar fi s\ o iei de la cap\t, ce ai face altfel?

1. A[ înv\]a mai mult decåt am f\cut-o la vârsta respectiv\.

2. M-a[ întoarce în România, la momentul oportun, cum a facut-o Drago[ [i eu, din p\cate, nu.

Cristina Baciucu Internal Communication Executive Eurolines – TUI TravelCenter

I }I TE IN ND T S A DE OM C RE

CORPORATE FOCUS LA CLUJ NAPOCA / TOP 10 OFERTE RECOMANDATE A A CORPORATE / O NOU| AGEN}IEFOCUS BeTUI Nr. 13 (28), aprilie / mai 2015

TOP1O

OFERTE RECOMANDATE FOCUS CORPORATE / TOP 10 OFERTE RECOMANDATE

1.

r te ar Ch

Charter Insula Rhodos – Hotel Hillside Studios 3*, Faliraki

6.

319

r te ar Ch

Charter Insula Kos – Hotel Iris 3*, Psalidi

Tarif: euro/persoan\/sejur.

Perioada: 22.04- 29.04.2015 Oferta include: 7 nop]i cazare `n camer\ dubl\ cu vedere la gr\din\, demipensiune, bilet avion cu plecare din Bucure[ti, transferuri, taxe de aeroport.

7.

329

r te ar Ch

Charter Insula Zakynthos – Hotel Sirocco 3*, Kalamaki

8.

335

r te ar Ch

Charter Insula Corfu – Hotel Irene Apartments 3*, Agios Gordios

Charter Insula Santorini – Hotel MaryBill 3*, Perissa

409

Tarif: euro/persoan\/sejur.

Perioada: 02.06. - 09.06.2015 Oferta include: 7 nop]i cazare `n camer\ dubl\ standard, mic dejun, bilet avion cu plecare din Bucure[ti, transferuri, taxe de aeroport.

Early Bird: - 10% pentru rezerv\ri pån\ pe 30.04.2015.

Charter Insula Mykonos – Hotel Kamari 3*+, Platis Yialos

565

9.

355

r te ar Ch

r te ar Ch

Tarif: euro/persoan\/sejur.

Plecare: 09.06 - 16.06.2015 Oferta include: 7 nop]i cazare `n camer\ dubl\ standard, mic dejun, bilet avion cu plecare din Bucure[ti, transferuri, taxe de aeroport.

r te ar Ch

Charter Bodrum – Hotel Petunya Beach Resort 4*, Ortakent - Bodrum

495

Tarif: euro/persoan\/sejur.

Perioada: 02.06. - 09.06.2015 Oferta include: 7 nop]i cazare `n studio, f\r\ mas\, bilet avion cu plecare din Bucure[ti, transferuri, taxe de aeroport.

Early Bird: - 10% pentru rezerv\ri pån\ pe 30.04.2015.

5.

Charter Insula Creta / Chania – Hotel Achillion Palace 4*, Rethymnon

Tarif: euro/persoan\/sejur.

Perioada: 03.06. - 10.06..2015 Oferta include: 7 nop]i cazare `n camer\ dubl\ promo, all inclusive, bilet avion cu plecare din Bucure[ti, transferuri, taxe de aeroport.

Tarif: euro/persoan\/sejur.

Perioada: 01.06. - 08.06.2015 Oferta include: 7 nop]i cazare `n camer\ dubl\ typ 1, mic dejun, bilet avion cu plecare din Bucure[ti, transferuri, taxe de aeroport.

4.

r te ar Ch

469

Tarif: euro/persoan\/sejur.

Perioada: 02.06. - 09.06.2015 Oferta include: 7 nop]i cazare `n camer\ dubl\ cu vedere la gr\din\, mic dejun, bilet avion cu plecare din Bucure[ti, transferuri, taxe de aeroport.

Early Bird: - 15% pentru rezerv\ri pån\ pe 30.04.2015.

3.

Charter Insula Creta / Heraklion– Hotel Hersonissos Maris 4*, Hersonissos

435

Tarif: euro/persoan\/sejur.

Perioada: 26.05. - 02.06.2015 Oferta include: 7 nop]i cazare `n studio cu vedere la gr\din\, f\r\ mas\, bilet avion cu plecare din Bucure[ti, taxe de aeroport.

Early Bird: - 20% pentru rezerv\ri pån\ pe 30.04.2015.

2.

r te ar Ch

Tarif: euro/persoan\/sejur.

Perioada: 03.06. - 10.06..2015 Oferta include: 7 nop]i cazare `n camer\ dubl\ promo, all inclusive, bilet avion cu plecare din Bucure[ti, transferuri, taxe de aeroport.

Early Bird: - 15% pentru rezerv\ri pån\ pe 30.04.2015.

10.

r te ar Ch

Charter Antalya – Hotel Papillon Belvil 5*

629

Tarif: euro/persoan\/sejur.

Plecare: 07.05. - 14.05.2015 Oferta include: 7 nop]i cazare `n camer\ dubl\ club, Ultra All inclusive, bilet avion cu plecare din Bucure[ti, transferuri, taxe de aeroport.

53

UL I R FE ULU O { N A

FOCUS CORPORATE / INSIGHT PREVIEW / {OFERUL ANULUI

Din culisele unui [ofer profesionist

And the winner is...

Interviu cu dl. Niculae T\nase [ofer profesionist `n cadrul Grupului Eurolines

Foto: Eurolines Group

54

La `nceputul acestui an, consultan]ii TUI TravelCenter au votat pentru a-l desemna pe cå[tig\torul premiului de excelen]\ „{oferul anului ”. „And the winner is” Niculae T\nase, [ofer profesionist `n cadrul companiei, cu o vechime de peste 15 ani.

Domnul Niculae T\nase a avut amabilitatea s\ ne r\spund\ la cåteva `ntreb\ri, dezv\luindu-ne detalii din via]a unui [ofer profesionist.

De cå]i ani sunte]i [ofer profesionist?

Activitatea mea ca [ofer profesionist a început în anul 1987, prin urmare am 28 de ani dedica]i [ofatului, dintre care 25 de ani lucra]i numai în transportul de persoane.

Aceasta este [i o tradi]ie de familie,

fratele [i tat\l meu lucrând de mult timp tot în cadrul acestui domeniu.

o firm\ colaboratoare [i înc\ 15 ani în familia Eurolines.

De cå]i ani lucra]i la Eurolines?

Primul contact pe care l-am avut cu firma Eurolines a fost în anul 1997, activånd 3 ani la

A]i f\cut zeci de mii de km pe [oselele Europei.

Ave]i un traseu/o ]ar\ pe care le prefera]i? De ce?

Fiecare ]ar\ se mândre[te cu peisaje [i

BeTUI Nr. 13 (28), aprilie / mai 2015

Se `ntåmpl\ s\ afla]i pove[tile de via]\ ale unora din pasagerii pe care `i transporta]i?

Este vreuna care v-a r\mas `n minte?

Fiecare pasager are o poveste de via]\ care de multe ori te las\ uimit, îns\ am r\mas profund impresionat de dou\ persoane care aveau o vârst\ destul de înaintat\ [i unul dintre ei prezenta chiar un handicap, trebuia ajutat mereu la coborare [i la urcare.

Foto: Eurolines Group Foto: Eurolines Group

locuri frumoase, îns\ personal prefer Germania, deoarece este ]ara cu cei mai multi kilometri de autostrad\ raporta]i la suprafa]\, prin urmare re]eaua de transporturi este foarte bine dezvoltat\, fapt ce îmi face [i munca mai u[oar\.

Pe fiecare curs\ intålni]i alti oameni. Cum reu[i]i s\ `i mul]umi]i pe to]i [i s\ `i face]i s\ aib\ `ncredere `n Dumneavoastr\?

La fiecare început de curs\ întalnesc 50 de pasageri, prin urmare 50 de caractere diferite. ~ntrând în contact direct cu ei pre] de cåteva zeci de ore, oricât de diferi]i ar fi ace[tia unii fa]\ de al]ii, to]i trebuie [i vor s\ se simt\ respecta]i. Pe lâng\ serviciile pe care le prestez în calitate de [ofer, sunt o persoan\ care gestioneaz\ situa]iile neprev\zute cu calmitate [i amabilitate, sunt tot timpul relaxat [i cred c\ prin aceasta le transmit [i pasagerilor sentimentul de siguran]\ [i de încredere.

Ce v-a amuzat cel mai mult `n cariera dumneavoastr\ de [ofer profesionist?

Ceea ce m\ amuz\ foarte tare este comportamentul colegilor „încep\tori” care nu în]eleg c\ în transportul de persoane se lucreaz\ la foc continuu, indiferent c\ este zi, noapte, weekend sau zi de s\rb\toare.

Care este cel mai greu lucru pe care trebuie s\ `l face]i `n desf\[urarea activit\]ii dumneavoastr\?

Consider c\ atât timp cât fac ceea ce m\ pasioneaz\ înc\ de mic copil, nimic nu mi se pare prea greu în a face aceasta meserie.

55

FOCUS CORPORATE INSIGHT PREVIEW / {OFERUL ANULUI

Cu toate acestea, au avut curajul s\ plece la drum, un drum lung de peste 3000 de kilometri, din Romånia pân\ în Fran]a, împin[i de dorul de copii. Copiii lor au plecat din ]ar\ de ca]iva ani buni [i nu au mai avut posibilitatea de a se mai întoarce. În anii în care au stat în Fran]a, ace[tia le-au d\ruit un nepo]el, care acum are vârsta de 3 ani.

56

V\ preg\ti]i `n vreun fel anume `nainte s\ pleca]i `n curs\ ?

Odihna este foarte important\ dar încerc s\ las acas\, odat\ cu familia, [i toate problemele de zi cu zi. Conteaz\ foarte mult s\ fii concentrat la ceea ce ai de f\cut, pentru siguran]a ta [i a oamenilor pe care `i transpor]i.

Cei doi bunici nu [i-au v\zut nepotul niciodat\, [i au plecat la drum tocmai în speran]a c\ îl vor cunoa[te. {tiau c\ aveau s\-l vad\ pentru prima [i ultima dat\, fiind convin[i de posibilit\]ile reduse ale familiei, cât [i de vârsta înaintat\ pe care o aveau.

Dup\ ceva timp, am fost surprins s\ v\d c\ b\trânii au plecat din nou la drum, fiind bucuro[i c\ ne cuno[teau din c\l\toria anterioar\.

Cånd nu sunte]i plecat `n curs\, cum v\ relaxa]i?

Ce v\ face pl\cere s\ face]i `n timpul liber?

Pu]inul timp liber pe care îl am, îl petrec cu familia [i prietenii. Este cea mai bun\ metod\ de relaxare. Aceste întâlniri m\ fac un om fericit.

Dac\ ar fi s\ da]i timpul `napoi [i s\ o lua]i de la cap\t, a]i alege tot aceea[i meserie?

Da. Oricând a[ începe din nou, cu aceea[i dorin]\ [i entuziasm. Tat\lui meu `i place s\ spun\ c\ la noi în familie avem [oferia `n

sånge. Cu toate c\ este o meserie destul de grea , care implic\ multe riscuri, are [i p\r]ile ei frumoase. În permanen]\ este o provocare [i o pl\cere de a cunoa[te oameni [i locuri noi.

Ce le-a]i transmite colegilor dumneavoastr\ care sunt la `nceputul carierei de [ofer profesionist?

Regula de baz\ a acestei meserii este disciplina. Aceasta este asigurarea noastr\ de via]\ [i a celor din jur.

Cristina Baciucu Internal Communication Executive Eurolines – TUI TravelCenter

BeTUI Nr. 13 (28), aprilie / mai 2015

FOCUS CORPORATE

C|L|TORIA CU AUTOCARELE EUROLINES REZERV|RI ONLINE Pe www.eurolines.ro `]i po]i rezerva biletul de autocar de acas\, de la birou, de la un internet-cafe sau din orice loc `n care ai conexiune de internet.

Este foarte u[or [i comod!

Alege punctul de plecare, destina]ia [i data când dore[ti s\ c\l\tore[ti. Sistemul `]i afi[eaz\ op]iunile pe care le ai, astfel `ncât s\ po]i alege cursa dorit\ [i data de `ntoarcere.

Plata se poate face online prin card Visa sau MasterCard. Datele cardului t\u sunt procesate `ntr-un mediu securizat, f\r\ posibilitatea de a fi fraudate. Vei primi imediat pe e-mail o confirmare a rezerv\rii efectuate, iar ulterior `]i va fi transmis [i biletul. Ca alternativ\, po]i pl\ti `n oricare agen]ie Eurolines cu numerar, card de credit/debit sau ordin de plat\. Biletul `l po]i ridica pe loc sau po]i s\-l prime[ti la `mbarcarea `n autocar.

SERVICII LA BORDUL AUTOCARULUI Este important s\ cuno[ti facilit\]ile oferite `n timpul c\l\toriei: • Limita de bagaje. Cantitatea bagajelor acceptate gratuit la transport - 45 kg incluse `n pre]ul biletului.

• Serviciul de colet\rie. Po]i trimite colete c\tre rude/prieteni afla]i `n alt\ ]ar\. Pachetele sunt preluate de noi [i expediate cu primul autocar care pleac\ spre destina]ia dorit\. Leg\tura cea mai trainic\ e cu Germania, datorit\ agen]iilor noastre de acolo - re]eaua Intertouring.

• ~mbarcatorul. La urcarea `n autocar vei fi `ndrumat de un `mbarcator care te va ghida c\tre locul t\u [i te va ajuta cu plasarea bagajului `n cal\.

• Scaunele [i spa]iul necesar unei c\l\torii confortabile. ~n func]ie de tipul autocarului, po]i regla sp\tarul scaunului.

• P\rerea ta conteaz\! G\se[ti la bordul autocarelor o condic\ de reclama]ii [i sugestii `n care ne po]i scrie opiniile tale.

Este important s\ [tim ce-]i dore[ti.

• Opririle.

Pe parcursul c\l\toriei, autocarul va opri de mai multe ori pentru nevoi diverse. Respect\ timpul de escal\ stabilit de [ofer.

• Mijloacele de divertisment.

Toate autocarele sunt dotate cu mijloace audio [i video pentru a-]i face c\l\toria pl\cut\. {tim c\ ai preferin]e `n ceea ce prive[te muzica sau filmul difuzat, dar vei în]elege c\ trebuie s\ ]inem cont de marea majoritate a c\l\torilor.

• Achizi]ii.

La bordul autocarelor po]i achizi]iona cartele SIM prepaid pentru urm\torii operatori: Vodafone, Orange [i Cosmote.

RESPONSABILIT|}ILE {OFERILOR NO{TRI SUNT URM|TOARELE: a. {oferii Eurolines trebuie s\ fie mereu `ntr-o form\ fizic\ [i `n timpul condusului, precum [i administrarea de speciale (sting\torul de incendiu sau lan]urile [i mental\ adecvate profesiei practicate. medicamente care pot afecta capacitatea de a de z\pad\ - dac\ este cazul) [i cur\]eniea `n autocar. b. Scaunul [oferului trebuie s\ fie pozi]ionat confortabil, h. {oferii trebuie s\ se asigure c\: • num\rul de pasageri conduce. cu toate comenzile la `ndemân\. f. {oferul trebuie s\ fac\ opriri regulate pentru a cobor` este cel corect • pasagerii stau adecvat c. Centura de siguran]\ trebuie purtat\ atât de [ofer cât [i din autocar [i a se dezmor]i. `n scaun [i au asupra lor documentele de c\l\torie de co-pilot [i/sau ghidul `nso]itor. g. La plecarea `n curs\, [oferul trebuie s\ verifice dac\ necesare • [tiu unde se afl\ echipamentul de urgen]\ d. {oferul trebuie s\ respecte cerin]ele legale privind orele frânele, pneurile, lichidul de r\cire [i uleiul func]ioneaz\ [i ie[irile de siguran]\ • bagajele sunt echilibrat de conducere [i de odihn\. normal, dac\ oglinzile retrovizoare [i geamurile permit dispuse `n cala autocarului, iar cele din interior nu risc\ e. Este interzis consumul de b\uturi alcoolice `nainte o vizibilitate bun\, trebuie s\ verifice echipamentele s\ cad\ [i nu incomodeaz\ trecerea pe culoar.

Ofertele sunt valabile `n limita locurilor disponibile

57

EU RO LI NE S

AK E BR

AU TO CA RE LE

FOCUS CORPORATE / MINI GHID TURISTIC / BARCELONA Nu rata • Catedrala Sagrada Familia, Casa Milà - „La Pedrera”, Casa Batlló, operele celebrului architect Antoni Gaudí, obiectivele-emblem\ ale Barcelonei.

• Celebra Sagrada Familia, cu formele sale care seam\n\ cu cele ale unui castel de nisip, cu siluetele fantomatice de pe pere]i, este cea mai important\ oper\ a lui Gaudi, care nu a reu[it s\ o vad\ finalizat\.

De fapt, nici acum, la peste 130 de ani de la începerea construc]iei, ca-

CU

TY CI

tedrala nu este terminat\ iar lucr\rile vor mai dura câteva zeci de ani.

• Casa Milà - „La Pedrera”, care g\zduie[te o colec]ie important\ de lucr\ri ale artistului [i merit\ v\zut\.

• O alt\ capodoper\ a lui Gaudi este Parcul Guell, amplasat pe un deal de unde ora[ul pare c\ i se întinde la picioare. Parcul Guell, unde intrarea este liber\, g\zduie[te sculpturi faimoase [i construc]ii interesante din mozaic.

• Strada El portal de l’Angel, ideal\ pentru promenad\ [i shopping.

• Pia]a Spania. În trecut locul unde aveau loc execu]iile publice, Pia]a Spania a trecut [i ea printr-o „opera]ie estetic\” profund\ odat\ cu organizarea World Exhibition din 1929.

BARCELONA 58

Un loc unde ai vrea s\ tr\ie[ti!

Catedrala Sagrada Familia, Foto: Dreamstime

Unul dintre cele mai vizitate ora[e ale Europei, Barcelona este un loc care te cucere[te de la prima vedere cu aerul s\u relaxat, cochet [i boem, plus o atmosfer\ de permanent\ vacan]\.

Încerca]i Ora[ cu ie[ire la mare [i vegheat de mun]i, Barcelona [i-a legat numele de arta [i arhitectura de înalt\ ]inut\, avangardist\ chiar.

Barcelona înseamn\ îns\ [i o gastronomie bogat\ [i celebr\, distrac]ie [i multe oferte de petrecere a timpului liber.

Este o urbe veche de peste 2000 de ani care se reinventeaz\ permanent, f\r\ a renun]a la ceea ce este numai al s\u: tradi]ie, istorie [i un spirit liber [i inventiv de neegalat. Este un loc cu oameni primitori [i relaxa]i, curat, cu str\zi aerisite [i cl\diri futuriste, este un ora[ în care ]i-ai dori s\ tr\ie[ti, este pur [i simplu fermec\tor.

Drum bun!

• O plimbare pe La Rambla, cea mai aglomerat\ arter\ pietonal\ din Barcelona. Pe cei 1,2 kilometri ai s\i, de la Placa de Catalunia la Monumentul lui Cristofor Columb din Port Vell, sunt magazine, restaurante [i flor\rii, arti[ti [i mul]i, foarte mul]i turi[ti.

• Aici exist\ cea mai mare pia]\ din Spania, Mercat de la Bouqueria, cu o mare varietate de fructe, legume, pe[te [i fructe de mare.

• Testa]i-v\ nivelul de adrenalin\ în parcul de distrac]ii Tibidabo. Aici pute]i urca în Tibidao Panoramic, caruselul care ofer\ o panoram\ ampl\ asupra Barcelonei, m\rii [i Pirineilor.

•Urca]i în Montjuïc, dealul unde se afl\ unele dintre cele mai importante atrac]ii ale Barcelonei, precum Fântåna Magic\, Muzeul de Art\ Catalan\, Funda]ia Joan Miró, unde sunt expuse piesele din colec]ia care include picturi,

sculpturi [i tip\rturi.

•Deosebit\ este [i Gr\dina Botanic\ din Montjuïc unde sunt îngrijite plante din diferite regiuni ale lumii, unde exist\ un climat catalogat ca fiind mediteraneean.

• Vizita]i Aquario, unul dintre cele mai frumoase acvarii din Europa.

• Muzeul Ciocolatei, Museu de la Xocolata, dedicat istoriei acestui produs [i propriet\]ilor sale multiple.

• În criptograma de pe fa]ada Sagrada Familia, suma numerelor este 33, respectiv vârsta pe care a avut-o Hristos în momentul r\stignirii pe cruce.

• Exist\ un traseu special pentru biciclete, Montjuïc Tour, care urmeaz\ traseul care porne[te de la monumen-

tul lui Columb (Portal de la Pau) Drassanes - Port Vell - Raval district - Plaça Espanya – Magic Fountain , ajunge pân\ în Montjuïc Palau Sant Jordi – Olympic Stadium - Fundació Joan Miró la Montjuïc Belvedere (Miramar).

Pu]ini [tiu c\ • Exist\ o re]ea subteran\ de canale construit\ în timpul R\zboiului civil pentru a-i ap\ra pe locuitorii Barcelonei de nenum\ratele raiduri aeriene.

• Unul dintre cele peste o mie de astfel de tuneluri, Refuge 307, poate fi vizitat, fiind amplasat în Montjuïc.

Merit\ s\ vezi • Barceloneta, fostul sat de pescari unde sunt str\du]e care î[i mai p\streaz\ atmosfera autentic\, în ciuda vecin\t\]ii cu blocuri noi din sticl\, cu forme futuriste.

• Plaja din Barceloneta este una dintre cele mai bune plaje urbane din lume, a[a cum a clasificat-o National Geographic.

• Parcul Guell, una dintre cele mai

admirate lucr\ri semnate de Gaudi; • Muzeul Picasso, situat într-o vil\ somptuoas\ de pe strada Montcada 15-23. Este unul dintre cele mai celebre muzee dedicate marelui pictor, unde lucr\rile sunt expuse în ordine cronologic\.

Descoperi astfel artistul pe m\sur\ ce el însu[i se autodescoperea.

• Muzeul Na]ional de Art\ Catalan\,

cu una din marile colec]ii de art\ în stilul romantismului, din Montjuïc.

Colec]ia de aici este mai mult decât o ilustrare de peste dou\ milenii a istoriei artei catalane, este considerat\ cea mai important\ concentra]ie de art\ medieval\ timpurie din lume.

• O plimbare pe Passeig Marítim de la Barceloneta, faleza care leag\ Barceloneta de Portul Olimpic.

Carmen Neac[u blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

BeTUI Nr. 13 (28), aprilie / mai 2015

mozaic 60. Pe str\zile unui ora[ baroc – Valletta 64. Istoria închis\ între ziduri 72. BikeXpert Racing Team International Tour Alexander The Great

59

foto: Nicu Cherciu

73. Gastronomie – Un osp\] de idei!

“THINK FOOD”

68.

Cluj 2015,

Lumea v\zut\ prin lentila aparatului de fotografiat Ai o poveste de spus? Trimite o poz\ [i un scurt comentariu pe adresa office@justcpr.ro

CAPITALA EUROPEAN| A TINERETULUI

MOZAIC / DESTINA}II / VALLETTA

Închide ochii [i imagineaz\-]i un ora[ de poveste, cu str\zi pitore[ti [i marea izbindu-se de zidurile fortificate. Mai apoi, colind\ cu gândul peste cl\diri medievale, cavaleri în armuri str\lucitoare [i terase umbroase în care s\-]i astâmperi setea.

VALLE T 60 Pe str\zile unui ora[ baroc Cunoscut sub numele maltez de Il-Belt, Valletta î]i las\ înc\ de la bun început impresia unui t\râm fortificat, între ale c\rui ziduri enorme de culoarea mierii descoperi comori neb\nuite [i peisaje care te îmbie la visare. Pe vremuri numele oficial i-a fost dat de c\tre Ordinul Sfântului Ioan - Humilissima Civitas Valletta - cel mai umil ora[, ca mai apoi, datorit\ bastioanelor, cl\dirilor baroce [i fortifica]iilor s\ capete porecla de Superbissima - ora[ul cel mândru.

De oriunde te apropii de Valletta, pa[ii î]i sunt direc]iona]i c\tre intrarea principal\, str\juit\ de ziduri imense ce poart\ pe alocuri cicatriciile trecutului [i al asediului din timpul celui De-al Doilea R\zboi Mondial. În ultimii doi ani s-a început construc]ia unui imens amfiteatru, chiar în partea dreapt\ a intr\rii, aproape de statuia Marelui Maestru

Valletta este situat în partea central-estic\ a insulei Malta având acces la dou\ porturi: Marsamxett Harbour [i Grand Harbour. Ora[ul istoric are o populatie de 6,675 de locuitori iar construc]ia sa a început la scurt timp dup\ sosirea în Malta a Ordinului Sfântului Ioan în anul 1530.

Pe atunci, singura cl\dire existent\ pe locul actualului ora[ era un mic turn

de veghe dedicat lui Erasmus din Antiohia. În 1552, Turnul de Veghere a fost demolat [i Fortul Saint Elmo a fost construit în locul lui. Marele Asediu din 1565 a f\cut ca Fortul Saint Elmo s\ cad\ în mâna turcilor fiind recâ[tigat de Cavalerii Ioani]i cu ajutorul flotei spaniole. Acesta a fost momentul în care Marele Maestru Jean de Valette a început construc]ia

Jean de la Valette. Aproape de finalizare, amfiteatrul este menit s\ g\zduieasc\ concerte în aer liber, piese de teatru [i spectacole. {i tot în ultimii doi ani capitala s-a ales cu un lift care te coboar\ direct c\tre baza ora[ului, de unde ajungi în 10 minute în zona cunoscut\ drept Waterfront Valletta, hot spot-ul restaurantelor [i al barurilor [i punctul în care acosteaz\ permanent enormele vase de croazier\.

imediat\ a unui nou ora[ fortificat, înt\rind pozi]ia ordinului în Malta [i legând pentru totdeauna numele Cavalerilor Ioani]i de cel al a[ez\rii.

De Valette a murit în anul 1568, la vârsta de 74 f\r\ a apuca s\-[i vad\ ora[ul s\u finalizat. R\m\[i]ele sale odihnesc acum în Co-Catedrala Sf. Ioan al\turi de mormintele altor mari mae[tri ai Ordinului Cavalerilor de Malta.

Turist printre palate [i muzee Valletta nu este un ora[ mare. În fapt, de î]i acorzi câteva ore ca s\ îl ba]i la pas, vei afla un num\r semnificativ de obiective turistice concentrate într-un centru istoric ce acoper\ circa 3 km p\tra]i. La început, imediat ce ai intrat cote[te dreapta, pentru a ajunge în mai pu]in de 400 de metri în Gr\dinile Upper

BeTUI Nr. 13 (28), aprilie / mai 2015

{TIA}I C|:

Bine ai venit în Valletta, capitala Maltei, ora[ inclus în anul 1980 în Patrimoniul Mondial UNESCO.

TTA Barrakka. Priveli[tea asupra Marelui Port [i a Celor Trei Ora[e î]i taie respira]ia, s\ nu mai vorbim c\, dac\ e[ti prezent la ora 2.00 pm, vei prinde salvele de tun ce marcheaz\ miezul zilei.

Micul parc este una dintre zonele verzi ale capitalei, pres\rat\ cu b\ncu]e pentru a-]i permite s\ savurezi pe îndelete împrejurimile.

Str\zile Vallettei sunt str\juite de sute de magazine pentru shopping, de la cele cu suveniruri ( majoritatea concentrate în jurul CoCatedralei Sfântul Ioan) pân\ la magazinele cu bijuterii din aur [i argint, a c\ror lucr\tur\ în filigran este definitorie pentru maltezi. Ora[ul

zon\ de 600 m pe 1000 m, ceea ce face ca ora[ul s\ fie una dintre zonele istorice cele mai concentrate din lume. Când a fost construit de Cavalerii Sfântului,

Foto: Simona Nea]\, Pietonal\ de shopping `n Valetta

este principalul centru cultural al insulei [i are o colec]ie unic\ de biserici, palate [i muzee. Între cl\dirile sale istorice, de departe cea mai popular\ r\mâne Co-Catedrala Sfântul Ioan, cunoscut\ drept Biserica Cavalerilor de Malta.

RECOMANDARE: Treci de Grand Harbour principalul port al Maltei - [i uit\-te c\tre Three cities - nume colectiv dat cet\]ilor fortificate antice

fondatorul ei a decretat c\ ar trebui s\ fie „un ora[ construit de c\tre domni pentru domni" ora[ul p\strându-[i [i în prezent mare parte din elegan]\ ini]ial\.

Foto: Simona Nea]\, arhiv\ personal\

Valletta a fost condus\ succesiv de fenicieni, greci, cartaginezi, romani, bizantini, arabi [i de Ordinul Cavalerilor Sfântului Ioan. Valletta are 320 de monumente, toate într-o

Cospicua, Vittoriosa [i Senglea pe partea de sud a peninsulei. Afl\ pove[tile despre cum oamenii lor au luptat cu succes împotriva invaziei

otomane din timpul Marelui Asediu [i înv\]\ pildele despre bun\tatea [i modul în care au fost recompensa]i de c\tre Cavalerii Sfântului Ioan

Fa]ada exterioar\, simpl\ [i auster\ ascunde un interior fastuos, cu logii aurite bogat ornamentate. În incinta sa se afl\ [i cea mai mare pictur\ semnat\ Michelangelo Merisi da Caravaggio. La câ]iva metri distan]\ de catedral\ p\[e[te în Palatul Marilor Mae[tri, viziteaz\ armureria [i s\lile de consiliu, pe ai c\ror pere]i atârn\ broderii [i carpete enorme, unice în Europa. Mai apoi ai Auberge de Castille [i Leon, fostul sediului oficial al Cavalerilor de Malta, ce func]ioneaz\ acum ca sediu al

61

MOZAIC / DESTINA}II / VALLETTA

62

Primului Ministru. La rândul s\u, Palatul Magistra]ilor, construit între 1571 [i 1574 [i anterior sediul Marelui Maestru al Cavalerilor de Malta, g\zduie[te în prezent Parlamentul [i birourile pre[edintelui Maltei.

Ce mai po]i vizita? Treci pragul palatului rococo al Muzeul Na]ional de Arte Plastice, datând de la sfâr[itul anilor 1570 [i care a servit drept re[edin]a oficial\ a comandantului-[ef al Flotei Marine începând cu 1789. Intr\ în Teatrul Manoel, construit în doar zece luni, în anul 1731, din ordinul Marelui Maestru António Manoel de Vilhena, ast\zi unul dintre cele mai vechi teatre din Europa. Prive[te atent fortifica]iile din port, bastioanele [i cl\dirile din Waterfront Valletta, toate la un loc contribuind la arhitectura unic\ a ora[ului.

Un prânz cu vedere la mare Obosit de atâta umblat? Nimic mai simplu.

A[eaz\-te la oricare din terasele centrului istoric [i comand\-]i câteva din specialit\]ile casei. Încearc\ toc\ni]a de iepure (preferata

maltezilor), supa de pe[te sau fructele de mare.

Ca peste tot în Malta, por]iile restaurantelor sunt enorme comparativ cu alte ora[e ale Europei iar maltezii au un adev\rat cult al mânc\rii. Gastronomia local\, cu influen]e

CO- CATEDRALA SFÂNTUL IOAN Cea mai impresionant\ biseric\ a Maltei a fost proiectat\ de arhitectul Gerolamo Cassar [i construit\ între 1573 [i 1578. A fost ridicat\ la un statut egal cu cel al Catedralei St Paul din Mdina - sediului oficial al arhiepiscopului de Malta - printr-un decret papal în 1816, de aici [i termenul de "co-catedral\". În interiorul s\u fiecare perete sau stâlp este încrustat cu ornamenta]ie bogat\, dând efectul unei brocart auriu.

Intrarea te va costa 12 euro iar timpul alocat vizit\rii pe îndele va fi de circa 1 or\. Pentru a în]elege pe

deplin picturile [i capelele care te înconjoar\ folosirea ghidului audio este sincer recomandat\. Aten]ie mare [i la podeaua catedralei, un mozaic complicat de pl\ci de morminte de marmur\ ( accesul cu tocuri nu este premise pentru a nu zgâria mozaicul !) iar de î]i ridici privirea, descoperi bolta pictat\ de Mattia Preti, ilustrând evenimente din via]a Sfântului Ioan Botez\torul. Exist\ opt capele alocate diferitelor Langues/ ]\ri (diviziuni bazate pe na]ionalitate) din Ordinul Sfântului Ioan, decorate cu sculpturi sau picturi [i con]inând mormintele

Marilor Mae[tri. Fiecare con]ine o poveste [i simboluri definitorii pentru ]ara respective. În culoarul de sud ai acces la Muzeul Catedralei, a c\rui prim\ camer\ este Oratoriul, construit în 1603. Întreaga înc\pere este dominat\ de pictura T\ierea capului Sfântului Ioan (1608) semnat\ de c\tre Caravaggio, cea mai mare pictur\ a artistului.

Nu te gr\bi s\ pleci, prive[te atent [i vei r\mâne uimit de realitatea tablourilor. Restul Muzeului ad\poste[te picturi [i manuscrise din secolul 16 precum [i o colec]ie de tapi]erii flamande bazate pe desenele lui Rubens.

arabe, engleze[ti [i italiene[ti satisface cerin]ele oric\rui gurmand, atât timp cât nu e[ti la diet\.

V\ recomandat restaurantele de pe str\du]a din spatele Co-Catedralei Sfântul Ioan [i cele de pe Waterfront Valletta, pentru atmosfera animat\ [i faptul c\ r\mân deschise pân\ târziu în noapte. Iar dac\ mai ai înc\ energie [i e[ti în c\utarea unui strop de romantism mergi c\tre restaurantul hotelului Excelsior, apusul de soare se vede cel mai bine de aici.

Simona Nea]\

MOZAIC / ISTORIA ÎNCHIS| ÎNTRE ZIDURI Trecutul î[i las\ amprenta peste tot. La tot pasul.

Tot ce trebuie s\ faci este s\ ridici ochii [i s\ cau]i în jurul t\u m\rturiile lui.

Cele mai frumoase case de epoc\ din Bucure[ti

Istoria închis\ între ziduri Casa Melik, Foto: Britchi Mirela

THE GOOD 64

Vorbim de Bucure[tiul interbelic sau chiar cel de dinaintea Primului R\zboi Mondial, cu ale sale mândre edificii, c\minele marilor nume ale vremurilor de mult apuse, acele case impun\toare care au ajutat Capitala s\-[i câ[tige renumele de „Micul Paris“. V\ invit\m, a[adar, s\ redescoperim farmecul Bucure[tiului de alt\dat\ prin câteva dintre cl\dirile simbol ale trecutului, iar cele care nu [i-au g\sit locul în acest material pot fi oricând descoperite, la o plimbare lejer\ de prim\var\.

Casa Melik Strada Sp\tarului 22 Este atestat\ în a doua jum\tate a secolului al XVIII-lea (anul 1750) [i considerat\ de cunosc\tori ca fiind cea mai veche locuin]\ civil\ din Bucure[ti, ast\zi aceast\ minune arhitectonic\ g\zduind între pere]ii ei Muzeul Theodor Pallady. Îns\ numele casei este legat de al celui mai important proprietar pe care l-a avut acest edificiu, [i anume arhitectul de origine armean\ Iacob Melik, unul dintre cei care au sprijinit ac]iunile revolu]ionare de la

1848. Îns\ pân\ s\ intre în proprietatea acestui important arhitect al secolului XIX, cel care s-a [i ocupat de o prim\ renovare a casei, Casa Melik a apar]inut unui mare dreg\tor din ]ara Româneasc\, fiind apoi cump\rat\ de un bogat negustor armean, Kevork Nazaretoglu.

Agop, unul dintre fiii lui Kevork Nazaretoglu, prime[te superba cas\ drept cadou de c\s\torie din partea tat\lui s\u, apoi re[edin]a îi revine mo[tenitoarei aces-

tuia, Ana, viitoare so]ie a lui Iacob Melik.

Incendiat\ în 1913, apoi restaurat\ de un mo[tenitor al familiei Melik în 1920, casa este cedat\ mai târziu, în 1969, Consiliului Popular al Municipiului Bucure[ti. O cas\ cu o istorie zbuciumat\, al c\rei stil aminte[te de arhitectura tradi]ional\ româneasc\, cerdacul de la etaj, scara interioar\ din lemn sau acoperi[ul cu strea[in\ lat\ fiind câteva dintre elementele caracteristice.

ISTORIA ÎNCHIS| ÎNTRE ZIDURI BeTUI Nr. 13 (28), aprilie / mai 2015

Casa Macca Strada Henri Coand\, nr. 11 The good old times. Cam a[a simplific\ englezul vremurile de mult apuse ale m\re]iei, iar în cazul acestui superb edificiu l\sat în paragin\, str\lucirea a p\lit aproape de tot. Îns\ parfumul epocii se simte înc\, în ciuda igrasiei [i-a st\rii avansate de degradare a acestei case vechi de mai bine de 100 de ani, inclus\ pe lista cl\dirilor de patrimoniu ale României.

Actualul monument istoric [i sediu al Institutului de Arheologie a fost re[edin]a simandicoas\ a colonelului Petre Macca [i a so]iei sale, Elena, ridicat\ de ace[tia între anii 1891 - 1900, cu ajutorul arhiectului John-Elisee Berthet. O cas\ care a avut [i zile mai bune, dac\ nu extraordinare, când g\zduia petrecerile protipendadei bucure[tene, la început de secol XX, c\ci

Casa Macca, Foto: Britchi Mirela

Bucure[tiul vechi, cu zestrea lui impresionant\, continu\ s\ tr\iasc\ [i ast\zi, în actualitatea atât de tehnic\ [i impersonal\ [i este la îndemâna noastr\ s\-l descoperim.

Palatul Bragadiru, Foto: Alexandru Ene

OLD TIMES

proprietarii s\i formau una dintre cele mai respectate familii ale Bucure[tilor, în acea epoc\. Din p\cate, n-au avut mo[tenitori, iar casa lor [i-a g\sit sfâr[itul ca dona]ie.

Este, îns\, atât de frumoas\, încât nu-[i merit\ destinul trist.

Cl\direa realizat\ într-un amestec de stiluri are patru niveluri, subsol, parter, etaj [i un pod, iar fa]ada acesteia abund\ în elemente baroce [i clasice: frontoane deasupra ferestrelor, decora]ii cu îngera[i, capete de Madonne [i lei, ghirlande [i elemente heraldice. Toate aceste urme decorative ale trecutului au nevoie ca de aer de restaurare pentru ca una dintre cele mai frumoase case de epoc\ din Bucure[ti s\ nu se sting\ de tot.

Palatul Bragadiru Calea Rahovei Spre deosebire de alte edificii vechi impozante, situate pe cele mai cochete str\du]e din Capital\, amplasarea casei despre care vorbim nu este cea mai fericit\.

Cl\direa în cauz\ [i-a p\strat [i ast\zi denu-

65

MOZAIC MOZAIC / LA / ISTORIA STRAJA,ÎNCHIS| IARNA VINE ÎNTRE CU ZIDURI SURPRIZE!

66

mirea original\, de[i a devenit, mai degrab\, loc pentru evenimente publice preten]ioase. Istoria acestui palat se leag\ de cea a omului de afaceri Dumitru Marinescu Bragadiru, cel mai mare produc\tor de bere din România, cl\direa fiind atestat\ în anul 1911.

Constructia Colosului, a[a cum era cunoscut palatul la începuturile sale, a fost realizat\ de c\tre arhitectul austriac Anton Shuckerl, fiind conceput\ ca un loc de recreere, respectând astfel o tradi]ie a fabricilor de bere, de a avea [i un local în vecin\tatea lor, fabrica fiind situat\ în apropierea Pie]ei George Co[buc.

Palatul Bragadiru este un exemplu al Bucure[tiului anilor 1900, atunci când Capitala a cunoscut un maximum de dezvoltare, iar locuitorii ei aveau motive de petrecere. {i chiar aveau unde petrece aici, c\ci palatul dispunea de o spectaculoas\ sal\ de bal, care poate func]iona [i ca sal\ de teatru sau de concerte, o bibliotec\, o popic\rie, numeroase camere, magazine [i birouri care func]ionau la parter. Dup\ na]ionalizarea lui de c\tre regimul comunist, Palatul Bragadiru a revenit, în 2003, descenden]ilor marelui afacerist.

Splendidul edificiu de 10.000 de mp, declarat monument istoric, domin\ [i ast\zi Calea Rahovei, construc]ia fiind impresionant\ nu doar prin m\rimea ei, gr\dina de var\ [i terasa lini[titoare, ci [i prin stilul arhitectonic [i decora]iuni: sc\ri în spiral\ în stil Normand, statui inserate în fa]ad\, oglinzi vene]iene [i balcoane în stil victorian.

Casa Librecht, Foto: Britchi Mirela

Casa Librecht sau Casa Universitarilor Str. Dionisie Lupu nr. 46 Ast\zi, aceast\ cl\dire g\zduie[te Casa Universitarilor din Bucure[ti. Îns\ pu]ini [tiu cât de vechi este acest edificiu în stil neogotic, construit în jurul anului 1860 pentru directorul Po[telor din vremea lui Alexandru Ioan Cuza, Cezar Librecht, dup\ planurile arhitectului dalmat Luigi Lipizer.

Dup\ abdicarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1866), Librecht, acuzat de fapte de corup]ie a p\r\sit ]ara, iar locuin]a

acestuia a fost cump\rat\ de G. C. Filipescu, mare[al al Palatului. S\rind mul]i ani [i etape, ajungem în 2007, când imobilul intr\ într-un sfâr[it în proprietatea Universit\]ii din Bucure[ti, îns\ trecutul este înc\ foarte viu între pere]ii acestei superbe case.

Construc]ia este realizat\, ca multe altele datând din acele vremuri, aducând laolalt\ mai multe stiluri arhitectonice, tr\s\turile dominante fiind cele gotice, evi-

den]iate prin coronamentul alc\tuit dintr-o suit\ de creneluri, cât [i prin firidele înscrise în partea superioar\ a fa]adelor.

Nu lipsesc nici elementele de factur\ neogotic\ [i romantic\, traduse prin aspectul m\re] ale cl\dirii, interioarele înalte, coloanele impozante, geamurile realizate din cristal de Boemia sau curtea interioar\ generoas\, cu a ei fântân\, m\rturie a luxului de alt\dat\.

ISTORIA ÎNCHIS| ÎNTRE ZIDURI BeTUI Nr. 13 (28), aprilie / mai 2015

Casa Vernescu Calea Victoriei nr.133 Ce-ar mai fi de spus despre acest edificiu simbol situat pe o strad\ simbol a Capitalei?

Ei bine, suntem siguri c\ istoria acestei splendide cl\diri nu poate fi rezumat\ doar în câteva fraze, dar ceea ce ar trebui s\ re]in\ toat\ lumea este c\ vorbim despre una dintre cele mai ar\toase case din Bucure[tii secolului XIX. Ridicat\ în jurul anului 1820 [i fiind una dintre operele faimosului arhitect român Ion Mincu, Casa Vernescu r\mâne o m\rturie palpabil\ a rafinamentului unui vechi palat fran]uzesc.

La început, cl\direa i-a apar]inut boierului Filip Len], pentru ca, dup\ moartea lui, s\ se instaleze aici Ministerul de r\zboi. În anul 1886, edificiul a devenit proprietatea unui politician al vremii, Gun\ Vernescu, cel care i-a cerut arhitectului Ion Mincu restaurarea cl\dirii, iar pictorului George Demetrescu Mirea, împodobirea interioarelor.

Casa Vernescu are dou\ nivele, parter [i etaj, iar centrul s\u este ocupat de un vast hol, cu o monumental\ scar\ eliptic\.

Decora]iunile interioare sunt [i ele impresionante, pornind de la marmura care înzestreaz\ tavanele [i pere]ii, arcadele aurii, candelabrele somptuoase, vitraliile, oglinzile masive [i ajungând chiar [i pân\ la s\lile de toalet\, adev\rate saloane în miniatur\.

Dup\ 1993, Casa Vernescu a fost ref\cut\ [i modernizat\, parterul s\u devenind sediul unui restaurant, considerat cel mai elegant din Bucure[ti.

67

Casa Vernescu, Foto: Britchi Mirela Casa Vernescu, Foto: Britchi Mirela

67 Îns\ trecutul este p\strat aproape intact în aceast\ cl\dire str\lucitoare, mo[tenire a unor vremuri care merit\ [i ele, poate, cinci stele.

Oana Iana

MOZAIC / CLUJ 2015

Cluj-Napoca 2015 Capitala European\ a Tineretului – în zece hashtag-uri

Foto: Nicu Cherciu

În 2012, Cluj-Napoca a intrat în b\t\lia ora[elor candidate la titlul de Capital\ European\ a Tineretului în 2015. Sor]ii au fost de partea ora[ului de la poalele Feleacului.

A[adar, aten]ia europenilor ([i nu numai) este îndreptat\ `n acest an c\tre clujeni.

68

Ora[ universitar cu o mul]ime de proiecte care migreaz\ spre cultur\, Clujul a fost „`ncoronat” pentru `ntreg anul 2015 cu laurii tinere]ii [i a primit titlul de Capital\ European\ a Tineretului. Pentru miile de tineri care populeaz\ str\zile în fiecare an universitar [i pentru bobocii din primii ani de studiu, statutul acordat urbei reprezint\ o adevarat\ [ans\ de culturalizare intensiv\ [i de „nop]i nedormite”.

Asocia]ia „Share Cluj-Napoca” este organiza]ia responsabil\ cu implementarea acestui proiect grandios [i are în portofoliu 37 de parteneri cu ajutorul c\rora 1500 de evenimente vor fi posibile. „Share” este, deci, cuvântul cheie la ClujNapoca `n acest an, iar tinerii sunt invita]i s\ share-uiasc\ lucruri [i faptele bune, idei [i zâmbete.

Proiectele ce alc\tuiesc calendarul de evenimente trebuie s\ se `ncadreze `n tematica proiectului „Cluj 2015 – Capitala European\ a Tineretului”, iar aceste direc]ii au fost conturate

în forma unor „hashtag-uri” ce `mpånzesc re]elele sociale cu informa]ii `n timp real. Pentru o viziune de ansamblu a proiectului, s-au creat zece ha[taguri active pe toate re]elele sociale.

Cel mai u[or este s\ urm\re[ti evenimentele în func]ie de hashtag-uri, astfel informa]ia de care ai nevoie este toat\ acolo, share-uit\ de ceilal]i participan]i, de organizatori sau chiar de curio[i.

# Share European Este hashtag-ul oric\rui proiect care are o component\ de nivel european sau interna]ional, mai precis, dac\ proiectul înscris are organizatori [i/sau participan]i din Europa sau din orice alt ora[ din lume.

# Share Vision „Cine `mparte, parte-[i face”. A]i ghicit. Este ha[tag-ul dedicat ora[ului Cluj-Napoca. Aici vom reg\si proiectele care vorbesc despre ora[, este ha[tag-ul dedicat viziunii generale asupra ora[ului [i va fi burdu[it cu fotografii!

# Share Responsibly Proiectele acestei sec]iuni „sunt verzi”, încurajeaz\ responsabilitatea social\ [i implicarea `n activit\]i de protejare a mediului.

# Share Region Proiectul e tot din categoria „Cine `mparte, parte-[i face”.

Aici vom reg\si proiectele dedicate Transilvaniei, relev\ri scrise [i imagini ce scot `n eviden]\ regiunea [i istoria ei, caracteristicile [i lucrurile frumoase care se `ntåmpl\ sau care au participat la definirea istoric\ a zonei.

# Share Power E un fel de Hora Unirii. Atunci când oamenii se unesc, reu[esc împreun\ s\ fac\ lucruri m\re]e, au putere, au for]\, au „Power” iar proiectele lor au [anse mai mari de reu[it\. Acest ha[tag este dedicat lucrului `n echip\ [i g\zduie[te proiecte care reunesc eforturile mai multor persoane `n realizarea unui expuneri.

BeTUI Nr. 13 (28), aprilie / mai 2015

Preg\te[te-te s\ share-uie[ti la Cluj-Napoca!

Trebuie s\-]i alegi doar hashtag-ul potrivit.

69 # Share Culture ~ntr-o capitala a culturii, aceasta sec]iune este perfect legitim\, a[ spune, chiar obligatorie.

Sec]iunea pune accentul pe proiectele care doresc s\ sublinieze pofta de cultur\ a clujenilor [i nu numai, pentru c\ `n acest an ne a[tept\m s\ g\zduim mul]i „intru[i” consumatori de film, teatru, carte [i muzic\.

Foto: Nicu Cherciu

# Share Work Proiectele se axeaz\ pe workshop-uri, târguri de cariere sau ac]iuni de voluntariat menite s\ dezvolte conexiuni angajat/angajator, este o platform\ de comunicare menit\ s\ faciliteze drumul spre o carier\ visat\.

# Share Joy Printre multe lucruri serioase care se `ntåmpl\ la Cluj cu aceast\ ocazie, printre multitudinea de direc]ii menite s\ formeze oameni, s\ deschid\ min]i, trebuie s\ existe [i o sec]iune mai „neserioas\”, o sec]iune care s\ împart\ veselie [i relaxare, o sec]iune care s\ fie dedicat\ divertismentului, nu-i a[a?

# Share Faith Ecumenismul nu a fost nici el uitat. Chiar dac\ pare surprinz\tor, exist\ o sec]iune dedicat\ confesiunilor religioase. Comunit\]i importante de practican]i religio[i s-au înscris la sec]iunea Share Faith, probabil pentru c\ `n acest an Clujul este

MOZAIC MOZAIC / CLUJ/ 2015 BELGIA

Capitala European\ a Tineretului iar acest lucru le confer\ o anumit\ libertate de exprimare.

Tinerii care fac parte din aceste confesiuni au înscris în calendar întrunirile lor interna]ionale.

# Share Space

Foto: Nicu Cherciu

Este denumirea direc]iei de reactivare urban\, din care face parte [i proiectul „Day15”.

Este un proiect care `[i propune reactivarea spa]iilor publice prin construc]ii semipermanente realizate de voluntari, totul organizat foarte bine de un arhitect cu foarte multe idei care ne propune un ora[ vesel [i func]ional.

rien]a telefoanelor inteligente care ne ajut\ s\ filtr\m mult mai u[or informa]ia care ajunge la noi.

Petrecem mult timp pe re]elele de socializare – Twitter, Instagram, Facebook – iar acum hashtag-urile ne aduc ve[ti [i imagini de la ceea cea mai tån\r\ capital\ a tineretului din acest an. Forfota evenimentelor va împânzi ora[ul [i `l va umple de turi[ti, va mirosi a „cheia sol” [i a terebentin\, va respira film [i teatru, culoare [i vers, toate acestea share-uite `n comunitatea Capitalei Europene a Tineretului, un ora[ asediat de tineri cu ini]iativ\ care vor s\

arate lumii c\ merit\ toat\ încrederea pentru ceea ce fac.

Pentru turi[tii interesa]i s\ cunoasca Clujul „[i altfel”, în special în acest an, organizatorii au preg\tit un program special intitulat „Cluj Greeters”. Programul î[i propune s\ faciliteze interac]iunea dintre turi[tii str\ini [i voluntarii „Greeters”, organizând vizite [i excursii intinerante de câteva ore pentru grupuri de pân\ la 6 persoane. Greeter-ii sunt acei voluntari care î[i iubesc ora[ul într-atât, încât sunt dispu[i s\-[i împ\rt\[easc\ secretele turi[tilor, ar\tându-le localurile cu cea mai bun\ mâncare [i cea mai cool atmosfer\, via]a de noapte, cultura urban\, oamenii primitori, parcurile seculare [i str\du]ele mai pu]in cunoscute dar cu pove[ti ce se pierd `n negura istoriei.

Greeter-ii te vor duce `n locuri nemen]ionate `n ghidurile de ora[, `n lumea legendelor nescrise, `]i vor oferi experien]e inedite [i adaptate tuturor categoriilor de vårst\ – tinerilor dornici de cunoa[tere, adul]ilor interesa]i de o evadare din cotidian, familiilor cu copii afla]i `n c\utare de lini[te, dar [i seniorilor aventurieri.

Cluj-Napoca s-a preg\tit, a[adar, s\ primeasc\ pe toat\ lumea cu bra]ele deschise, s\ arate tuturor cum se tr\ie[te via]a aici.

70 Day 15 Oana-Nicoleta Both

Foto: Nicu Cherciu

„Day 15” este un proiect dinamic care `[i propune activarea comunit\]ii clujene în spa]iul public prin ac]iuni simple, în jurul datei de 15 a fiec\rei lunii din acest an. Luna ianuarie a adus într-un spa]iu public trivial o revitalizare îndemnând oamenii la lectur\ prin lipirea citatelor unor autori pe geamurile mijloacelor de transport `n comun. Februarie a continuat cu “NO Hate Speech”, mascånd mesajele desenate pe pere]i cu lotu[i de origami colora]i frumos.

Luna Martie nu este mai prejos, axându-se pe plant\ri [i reînvierea spa]iilor lipsite de verdea]\. Day 15 reu[e[te astfel s\ mobilizeze comunitatea în a reactiva toate spa]iile uitate, spre înfrumuse]area ora[ului, cu dorin]a de a avea cât mai mul]i oameni mul]umi]i.

Poate pare futurist\ ideea ha[tagurilor care duc vestea mai departe `n eter, dar avem expe-

BeTUI Nr. 13 (28), aprilie / mai 2015

Global Greeter Network s-a extins pân\ la Cluj-Napoca! Conceptul de Greeter s-a n\scut în 1992 [i a devenit foarte repede un succes pe toat\ planeta.

Dup\ Bucure[ti, Clujul este al II-lea ora[ pe harta celor de la GGN (Global Greeter Network), care promoveaz\ lucrurile frumoase care se întâmpl\ în acest\ cetate ardelean\. Cluj Greeters î[i propune s\ faciliteze interac]iunea dintre turi[tii str\ini [i voluntarii cu interese comune, organizând vizite de câteva ore pentru grupuri de pân\ la 6 persoane. Tururile ora[ului sunt personalizate, în func]ie de dorin]ele fiec\rui turist, astfel încât, greeterii voluntari ajung s\ împ\rt\[easc\ secretele ora[ului – `ncepând cu localurile cu cea mai bun\ mâncare [i cea mai cool atmosfer\, via]a de noapte, cultura urban\, oamenii primitori, parcurile r\coroase [i str\du]ele mai pu]in cunoscute, cl\dirile vechi cu arhitectur\ medieval\ – completånd „ghidurile de ora[“ cu legende care contureaz\ romantic sufletul urbei.

Greeterii î[i doresc s\ ofere experien]e inedite [i pe placul tuturor: tinerilor veni]i s\ descopere lumea, adul]ilor dornici de o eva-

Foto: Nicu Cherciu

Nu-i l\sa pe turi[ti s\ plece cu o impresie gre[it\!

dare din cotidian, familiilor cu copii care caut\ o oaz\ de lini[te, dar [i seniorilor în c\utare de noi aventuri.

Proiectul este o ini]iativ\ informal\ [i non-profit, o oglind\ clujan\ `n care s\ pri-

veasc\ orice turist venit la poalele Feleacului.

Deoarece de multe ori turi[tii au la dispozi]ie doar informa]ii scrise `n ghiduri turistice, f\r\ a avea posibilitatea s\ experimenteze Clujul autentic, noi le oferim varianta „life”a Clujului.

71 Foto: Nicu Cherciu

#MandrudeRomania începe cu tine

Anul aceasta am dat startul campaniei #MandrudeROMANIA, un proiect menit s\ promoveze me[te[ugurile [i obiceiurile satelor c\tre publicul larg.

Campania include infotripuri de pres\ în 4 dintre cele mai frumoase regiuni române[ti, expozi]ii cu publicul în parcurile Ci[migiu [i Her\str\u (20 mai – 20 sept. 2015) precum [i filmule]e de prezentare distribuite pe canalele de social media. Al\turi de Simplify Media campania este sus]inut\ de agen]ia Scorilo Turism, ANTREC, ALPAB (Administra]ia Lacuri, Parcuri [i Agrement Bucure[ti ) [i Funda]ia cultural\ Liviu Marian Pop.

Primul evenimentul din cadrul campaniei #MandrudeROMANIA a început în Maramure[, ]inut de poveste [i locul în care oamenii au vorba dulce [i privirea senin\ atunci când î]i vorbesc.

Invita]ia c\tre jurnali[ti a sunat simplu: vino s\ fii #TuristinMaramure[ [i las\-ne s\-]i ar\t\m o Românie cu care s\ te mândre[ti. La fa]a locului, 20 de jurnali[ti au cunoscut îndeaproape tradi]iile satului maramure[an,

artizanii locali [i obiceiurile care te fac s\ îndr\ge[ti atât de tare aceast\ regiune.

2 zile de colindat prin atelierele me[te[ugarilor, de pove[ti spuse în timp ce se ]ese la r\zboi [i se învârte fuiorul cu lân\. Prive[ti astfel mâinile b\t\torite de munc\ ale femeilor, în contrast cu delicate]ea lucrurilor pe care le realizeaz\. Simplitatea gospod\riilor de lemn cu bog\]ia culorilor [i complexitatea modelului imprimat pe [tergare [i ii.

Majoritatea au trecut bine de 65 de ani.

Se adun\ în continuare la clac\, seara, pentru a continua tradi]ia înv\]at\ de la genera]iile trecute. Pe noi ne-au primit cu zâmbetul larg [i cu bun\tate.

Ne-au invitat în casele lor [i au împ\rt\[it cu lumea întreag\ din secretele me[te[ugului pe care îl practic\. #TuristinMaramure[ este doar începutul.

Ne a[teapt\ acum #TuristinTaraHategului, #TuristinBucovina [i #TuristinOltenia. La final îmi doresc s\ v\ demonstr\m (celor care înc\ nu sunt convin[i) cât de uimitoare sunt regiunile române[ti [i mai presus de atât, s\ în]elegi c\ #MandrudeROMANIA începe cu tine.

| }I } N RO A C U| A V DO PE

Foto: bikexpert

Marius Petrache, The Winner Ciclismul amator este, `n egal\ m\sur\, un sport [i un altfel de turism.

Cu bicicleta po]i ajunge acolo unde cu alte mijloace de transport nu po]i merge, pe str\du]ele `nguste ale vreunui ora[ antic, sau pe pe faleza unei m\ri scaldate `n lumina apusului de soare.

72

International Tour Alexander The Great ~n func]ie de destina]ie, de echipamentul folosit [i de bagajele pe care le lu\m cu noi, turismul „pe dou\ ro]i” poate fi `mp\r]it `n dou\ categorii: Road Biking [i Mountain Biking. Indiferent de echipamentul folosit sau de categoria de „roader”, pl\cerea mersului pe biciclet\ r\måne o constant\ de luat `n seam\. ~n vacan]a „pe dou\ ro]i” mijlocul de locomo]ie spre destina]ia visat\ este banala biciclet\.

Acest tip de turism poate atinge uneori „cotele performan]ei”, `n sensul cel mai exact al termenului, atunci cånd turistul devine competitor. Despre competi]ie vom vorbi `n aceast\ edi]ie. ~n a III-a decad\ a lunii martie, BikeXpert Racing Team a participat la Turul Alexandru cel Mare, Grecia, o competi]ie de ciclism care a adunat la start peste 300 de participan]i din Europa [i importante echipe de ciclism din Balcani, precum: Etcetera, Hemus 1896 Troyan, KK Nessebar, PAOK Salonic, Banjaluka-Partizan sau lotul na]ional al Serbiei.

Dup\ adjudecarea „prologului” din Salonic, componentul echipei BikeXpert, Marius Petrache, a cå[tigat [i a doua etap\ (110km) p\strandu-[i, astefel, tricoul galben (pour le connoisseur).

Cei 104 kilometri ai etapei finale au propus un traseu „v\lurit”. Cursa a fost

controlat\, în mare parte, de BikeXpert Racing Team iar multiplul campion na]ional Marius Petrache a parcurs traseul `n siguran]\ pân\ la final.

Chiar dac\ coechipierii no[tri Alexandru Stancu, Daniel Crista [i Ede Molnar au avut parte pe parcursul traseului de cåteva probleme tehnice, munca `n echip\ a fost sus]inut\ [i `n final, performan]a ob]inut\, ne-a dat mari satisfac]ii.

Marius a încheiat competi]ia pe locul secund în fa]a sârbului Dusan Kalaba (Banjaluka-Partizan) [i s-a putut bucura de succesul deplin înregistrat în aceast\ curs\ de început de sezon.

Trofeul lui Marius este rezultatul muncii `n echip\ `mpreun\ cu Alex Stancu, Dani Crista [i Ede Molnar, strategiei antrenorului Georgios Georgiadis [i al cantonamentului din Turcia din luna februarie.

Chiar [i atunci cånd turismul seam\n\ mai degrab\ cu o competi]ie sportiv\ ([i de aceast\ dat\, chiar este), beneficiile acestui tip de turism sunt evidente [i combin\ nevoia de relaxare cu efortul fizic, atåt de „neimportant” (cu ghilimelele de rigoare) pentru o popula]ie tot mai sedentar\.

“Keep on ridin’!”

C\t\lin Spr`ncean\ BikeXpert Racing Team

Umbra Ismail Kadare Editura Humanitas

www.humanitas.ro

Umbra este povestea unei iubiri imposibile tr\ite la hotarul dintre dou\ lumi. Un tân\r cineast las\ în urm\ t\râmul uitat de timp al Albaniei natale pentru str\lucirea ademenitoare a Parisului. Aici o cunoa[te pe Silvaine, o actri]\ frumoas\ de care, ciudat, nu se poate îndr\gosti. Motivul se ascunde, poate, în prezentul dureros al ]\rii sale de la grani]a cu infernul, iar drumul tân\rului înapoi, spre Albania, devine o c\l\torie spre r\d\cinile r\ului.

Poate dragostea s\-l salveze pe cel lipsit de speran]\?

O regin\ pe e[afod Hilary Mantel Editura Humanitas www.humanitas.ro Dintre to]i scriitorii britanici, Hilary Mantel este singura romancier\ c\reia i s-a acordat de dou\ ori prestigiosul Man Booker Prize. Ap\rut în 2012, O regin\ pe e[afod este tradus în peste 30 de ]\ri.

Roman câ[tig\tor al Man Booker Prize, Costa Book Award, David Cohen Prize, Specsavers National Book Award: UK Author of the Year. Bestseller în principalele publica]ii din Marea Britanie, SUA [i Germania. Inclus pe listele: Amazon, Top 5 Literature and Fiction; Amazon, Top 100 Editor's Picks; Amazon, Celebrity Favorites; Apple's-iTunes Bookstore, Top 10 in Fiction. Personajul romanului va avea de dezlegat firele încurcate ale vie]ii amoroase de la curte.

CARTEA DE C|L|TORIE

GASTRONOMIE /„THINK FOOD” BeTUI Nr. 13 (28), aprilie / mai 2015

Insula de sub mare Isabel Allende Editura Humanitas www.humanitas.ro Scriitoarea chilian\ Isabel Allende este o povestitoare fabuloas\, ale c\rei c\r]i, traduse în peste treizeci de limbi, se vând în milioane de exemplare [i au devenit bestselleruri pe patru continente. Privit\ de pe puntea corabiei, în mijlocul apelor tropicale, insula SaintDomingue ofer\ iluzia unui paradis.

Mun]ii ei înal]i sunt acoperi]i de verdea]\, câmpiile ei fertile sunt pline de roade. Dar, odat\ ce pune piciorul pe uscat, c\l\torul descoper\ c\ pentru unii colonia francez\ este un infern.

Zarité Sedella pare sortit\ unei vie]i de supunere t\cut\ [i nefericire. S-a n\scut sclav\ [i, pentru c\ este sclav\, copiii ei nu îi apar]in, ci sunt o marf\ de care st\pânii dispun cum vor. Pentru c\ este sclav\, nu îi este îng\duit s\ simt\, s\ vorbeasc\, s\ gândeasc\. [i totu[i, frumoasa mulatr\ va [ti s\-[i croiasc\ în Lumea Nou\ un drum spre fericire [i libertate, în pofida tuturor uraganelor istoriei care m\tur\ la sfâr[itul secolului al XVIII-lea Europa [i Americile.

Isabel Allende, nepoata fostului pre[edinte chilian Salvador Allende, s-a n\scut în 1942 la Lima, în Peru. Î[i petrece copil\ria în Chile, iar în timpul dictaturii lui Pinochet se refugiaz\ în Venezuela, unde r\mâne timp de cincisprezece ani [i lucreaz\ ca ziarist\. În 1982, scrie primul ei roman, Casa spiritelor, apoi Despre dragoste [i umbr\ (1984), Eva Luna (1987), Povestirile Evei Luna (1989), Planul infinit (1991), Paula (1994), Afrodita (1997), Fiica norocului (1999), Portret în sepia (2000), Zorro (2005), Inés (2006), Suma zilelor (2007), Insula de sub mare (2009), Caietul Mayei (2011) [i Ripper `n2014. În 1994, statul francez i-a acordat titlul de Chevalier de l'Ordre des Arts et des Lettres, iar în 2004 a fost primit\ în American Academy of Arts and Letters. „Detaliile de epoc\ pe care le ofer\ Allende sunt fascinante, iar galeria de personaje este pe m\sur\.“ (The New York Times Book Review)

O teorie a „osp\]ului” „pus\ pe mas\” de cei mai aviza]i actori din zona de reglementare [i analiz\ a industriei alimentare.

Un osp\] de idei Think Food, o ini]iativ\ ce ofer\ o radiografie a industriei agroalimentare romåne[ti, a reunit la `nceputul acestui an `n cadrul unui eveniment de excep]ie, reprezentan]i ai societ\]ii civile, ai institu]iilor statului, precum [i reprezentan]i ai asocia]iilor [i companiilor din industria alimentar\.

Evenimentul a abordat tema strategiei agroalimentare a României [i rolul industriei [i al autorit\]ilor în protec]ia s\n\t\]ii [i intereselor consumatorului. Totodat\ s-au prezentat concluziile unor studii privind preferin]ele consumatorului autohton care arat\ c\ exist\ contradic]ii în cerin]ele oamenilor: doresc termene mari de valabilitate, dar în egal\ m\sur\ vor ca produsele s\ fie proaspete, s\ fie ieftine [i bune, f\r\ aditivi, dar cu un aspect pl\cut. Studiile identific\ un nou tip de consumator care în]elege [i apreciaz\ calit\]ile [i propriet\]ile alimentelor.

Liliana Munteanu, ini]iatorul proiectului [i Head of Point Connections – Business Unit

în cadrul Point Public Affairs, ne-a declarat c\ Think Food este „o platform\ prin care stakeholderii importan]i s\ se a[eze la aceea[i mas\ [i s\ discute starea actual\ a industriei, m\surile care pot fi luate ca aceasta s\ evolueze [i pa[ii concre]i care pot fi f\cu]i de fiecare”.

L\sånd la oparte caracterul tehnic al discu]iilor, evenimentul a oferit o viziune plastic\ [i fidel\ a noilor tendin]e `n alimenta]ia s\n\toas\, aspect tot mai prezent `n preocup\rile consumatorului modern. ~n calitate de partener media al evenimentului, Revista BeTUI a cules informa]ii valoroase, de care cititorii no[tri fideli, cu siguran]\, sunt interesa]i. A[a cum v-am obi[nuit `n fiecare edi]ie, rubrica Mozaic/ Gastronomie g\zduie[te mae[tri ai gustului care ne `mp\rt\[esc din tainele buc\t\riei. ~n acord cu o viziune modern\ asupra alimenta]iei, Think Food ne recomad\ s\ månc\m s\n\tos!

73

MOZAIC / EVENIMENTE MUZICALE

Cu måndrie v\ prezint „vårful de lance” al [colii mele de chitar\!

Acum vreo [ase ani a ajuns la [coala mea privat\ un pu[ti, care de la primele întîlniri [i-a asumat determinarea [i talentul pentru a se adånci în tainele chit\rii.

Iar acum, dup\ ani lungi de studiu, m\ måndresc cu un tån\r muzician care [i-a câ[tigat dreptul pentru o carier\ str\lucit\ în business music.

John Rock alias David {tef are prerogativele unei pove[ti de succes – are talent

74

: E CD SAR N LA

componistic, are bun gust, e disciplinat, se poart\ cu reveren]\ [i cånt\ extrem de bine la chitar\.

The Transilvanian Guitar Man AG Weinberger

JOHN ROCK John Rock, compozitor-chitarist `n vårst\ de 16 ani, „vårful de lance” al {colii de chitar\ AG Weinberger – nominalizat `n 2006 la Premiile Grammy pt. 7 categorii – [i-a lansat primul s\u EP intitulat “Moonlight Surfin'“.

Albumul, instrumental, cu influen]e art-rock, surf, jazz, hindy [i accente rockabilly, con]ine 5 teme muzicale interpretate la chitar\ .

Up-tempo-ul “Moonlight Surfin'“ te invit\ s\ navighezi departe, la lumina lunii. Cu un ton cald, “Another Day, Another Way”, este ca o zi de plaj\ sub soarele californian. Balada

jazz “Far Far Away” te pune imediat `ntr-o stare meditativ\ iar amintirile te invadeaz\ [i te trimit `ntr-o lume secret\ cunoscut\ doar de tine. Raga-ul “Rejoice!”, de inspira]ie hindy, este o poveste din Orient cu c\mile, cu djembe (instrument oriental de percu]ie), cu „båzåit” de sitar\ (acel sunet intrigant) [i cu foarte mult\ lume.

Piesa de final a EP-ului, “Big City Life”, o balad\ urban\ laidback, este o plimbare cu ma[ina prin noapte pe str\zile golite de lume ale unui ora[ ca New York-ul.

facebook.com/john.rock.524 Albumul este disponibil pe www.CDBaby.com/johnrock [i pe ITunes

EVERYONE KNOWS FOOTBALL. EVERYONE KNOWS POLITICS. EVERYONE KNOWS EVERYTHING. REALITY SAYS DIFFERENT. TURN TO PROFESSIONALS! Brand identity +004.031.404.11.38 e-mail: office@justcpr.ro

VALIGERIA promoveaz\ un concept nou de magazine multibrand `n segmentul premium & luxury al domeniului bags & luggage, acest concept fiind `n momentul de fa]\ la nivel na]ional, `n Romania, atåt `n offline cåt [i `n online. Ca [i m\rci importante putem enumera: BRIC’S, RV RONCATO, PIQUARDO, OLD ANGLER, THE BRIDGE, MANDARINA DUCK, TUSCANY LEATHER sau FRAM VALIGERIA.

Be TUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin Eurolines

EXEMPLAR GRATUIT

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES Nr. 28 / edi]ie nou\ aprilie / mai 2015

Be CITY BREAK – MINI GHID TURISTIC:

BARCELONA NOUT|}I DE SEZON MARCA

NOVA Travel PROIECTE INOVATIVE:

„UN AN HaiHui” „PARISUL ESTE PERFECT!”

Rona HARTNER Be TUI, Nr. 28 • edi]ie nou\ • aprilie / mai 2015

CEI TREI... „AC}IONARI”

Mihai NEGRE} CHARTERELE

20 Green Village 15

T 15 EN 20 NIM

E EV

OAZA DE LINI{TE DIN „INIMA” DELTEI!