Revista BeTUI #22 (Septembrie 2016) by Eurolines Romania

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin EUROLINES Nr. 22(37) / edi]ie nou\ septembrie/octombrie 2016

VIP INTERVIU

Valeria R\cil\ van GRÖNINGEN INTERVIU

Ana Maria GOILAV Petre GURAN Oana N|STASE {tefan IONESCU

Be TUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

EXOTISM LA PRE}URI DECENTE

Be TUI Nr. 22 (37), edi]ie nou\ • septembrie / octombrie 2016

SRI LANKA CAZARE PE UN ATOL!

Maldive IMAGINEA PARADISULUI •

„PERLA AFRICII”

UGANDA UN WEEKEND ~N }INUTUL CELOR 3 SCAUNE LA

CASTEL DANIEL

PARIS LES CHANSONS D'AMOUR

20.

Foto: ©TUI TravelCenter

BeTUI Nr. 22(37), septembrie/octombrie 2016

48. 14.

POINT OF VIEW 04. Point of View – Dubai, ora[ul de aur. 06. Point of View – Anonimul. 08. Point of View – Castel Daniel. 28.

28.

36.

10. 10. VIP Interviu cu Valeria R\cil\ van Gröningen. 18. Adev\rul despre „]epele” din turism! Editorial Drago[ Anastasiu, Pre[edintele Grupului Eurolines Romånia.

20. Top destina]ii – Maldive, imaginea Paradisului. Cazare pe un atol. 28. Branduri romåne[ti – Proiectul de arhitectur\ [i arte liberale „{coala de la Bune[ti”. Interviu cu Ana Maria Goilav [i Petre Guran. 34. Paris • Les chansons d’amour. 36. Destina]ii exotice – Uganda. Pe acoperi[ul lumii. Interviu cu alpinistul {tefan Ionescu. 44. Budapesta “All season”.

FOCUS CORPORATE 48. Grupul Eurolines Romånia, partener de turism al UNTOLD. 52. Un weekend `n ]inutul celor 3 scaune, la Castel Daniel (partea a II-a). 36. Ghizi montani `n Uganda, foto: ©{tefan Ionescu

Foto: ©JustVISION

DESTINA}II

57. Top 10 oferte recomandate. 59. C\l\toria cu autocarele Eurolines. Rezerv\ri online [i servicii la bordul autocarelor. 60. City Break – Cetatea c\tre care, de peste dou\ mii de ani, duc toate drumurile - Roma.

MOZAIC 64. Trip Advisor – Exotism la pre]uri decente – Sri Lanka. 68. Festivalul Interna]ional de Film Anonimul – Sf. Gheorghe, Green Doplhin.

POINT OF VIEW DUBAI

Nicu Cherciu fotonicu.wordpress.com nicucherciu.wordpress.com www.facebook.com/nicu.cherciu

Cite[te despre miracolul unei mari metropole `n edi]ia urm\toare!

BeTUI Nr. 22(37), septembrie/octombrie 2016

POINT OF VIEW

ANONIMUL â&#x20AC;¢ GREEN DOLPHIN

foto: Andra Mirea, Format Studio

FESTIVALUL INTERNA}IONAL DE FILM INDEPENDENT ANONIMUL Informa]ii despre cum a fost la Green Dolphin `n aceast\ var\ ve]i g\si la pagina 68.

BeTUI Nr. 22(37), septembrie/octombrie 2016

POINT OF VIEW ROBELO • CASTEL DANIEL

Anca-Alina Du[e Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

Cite[te articolul de la pagina 52:

UN WEEKEND ~N }INUTUL CELOR 3 SCAUNE, LA CASTEL DANIEL (partea a II-a)

BeTUI Nr. 22(37), septembrie/octombrie 2016

VIP INTERVIU VALERIA R|CIL| VAN GRÖNINGEN

VIP INTERVIU

Valeria R\cil\ van Gröningen BUCHAREST RUNING CLUB

10 Fosta canotoare Valeria R\cil\ van Gröningen (dubl\ medaliat\ olimpic\ la canotaj – bronz, la Moscova, în ’80 [i aur la Los Angeles, în ’84, campioan\ na]ional\, campioan\

balcanic\ [i vice-campioan\ mondial\ la canotaj) a avut amabilitatea s\ ne r\spund\ la cåteva `ntreb\ri. Am aflat de la marea campioan\ olimpic\ c\ sportul a r\mas marea ei pasiune

pe care a transformat-o `ntr-un fenomen sportiv de amploare, am aflat c\ `[i iube[te familia, c\ are „doi b\ie]i ca brazii”, c\ iube[te arta, muzica [i via]a tr\it\ simplu.

Debutul dvs. `n sportul de performan]\ s-a produs relativ tårziu. Cum a `nceput povestea campioanei Valeria R\cil\? Am `nceput canotajul pe Mure[, la Arad. ~n anul 1976, `n urma unei campanii na]ionale de selec]ie de canotori, am fost selectat\ s\ fac parte din lotul de canotaj. Au fost selec]ionate foarte multe fete, `nalte, atletice, cu an-

vergur\ mare a bra]elor. Aveam vreo 54 de kilograme, dar totu[i am fost selec]ionat\. Nu mi-au dat nicio [ans\, era, cumva, sub standardul de gabarit obi[nuit al unei canotoare dar, dup\ numai [apte luni de antrenamente, am ajuns campioan\ na]ional\. ~n ‘77 eram deja legitimat\ la Clubul Viitorul Bucure[ti. ~n acea perioad\, din ‘77 pån\ `n 2004, cu Elisabeta

Lip\ `n echip\, canotajul romånesc a avut cele mai mari realiz\ri. Din p\cate, de la Jocurile Olimpice de la Rio nu primim ve[ti bune. Nu avem nicio medalie. Ne dep\[esc ]\ri care, alt\dat\, se uitau la noi ca la ni[te idoli ai canotajului. Performan]ele sportivilor no[tri, pån\ `n 2004, s-au datorat unei iner]ii generate de echipele mai vechi de sportivi.

Cåt de greu a fost drumul spre performan]\ [i care v\ sunt cele mai dragi amintiri din acea perioad\?

påndea vestea c\ o canotoare s-a r\sturnat, toat\ lumea spunea „a, trebuie s\ fie R\cil\”!

Canotajul este un sport foarte greu. Vorbeam [i cu so]ul meu (n.r. Steven van Gröningen, CEO Raiffeisen Bank), cred c\ ciclismul [i canotajul sunt cele mai grele sporturi. Chiar doare! Dup\ un antrenament de canotaj e[ti complet epuizat. Canotajul este un sport aerobic `n care execu]i mi[c\ri repetitive `n for]\. Eu am fost „simplist\” [i f\ceam antrenamente epuizante. Oricum, `n acea vreme nu aveam alte op]iuni la alegere. M\ antrenam, såmb\ta [i duminica eram la cump\r\turi, vedeam un film la cinematograf [i `napoi la antrenamente. Nu-mi pare r\u. Au fost ni[te ani frumo[i. Ani `n care m-am format fizic [i mental, ani `n care am ob]inut rezultate rapide – `n [apte luni eram deja campioan\ na]ional\, iar `n perioada urm\toare am fost selectat\ s\ fac parte din Lotul Na]ional de Canotaj al Romåniei care a participat `n ‘78 la Campionatele Mondiale din Noua Zeeland\. Momentele pl\cute sau nepl\cute au fost foarte multe. Eram o „simplist\” cu renume. Proba mea sportiv\ presupunea s\ våslesc cu spatele [i m\ r\sturnam de fiecare dat\ cånd `mi aranjam [epcu]a sau tricoul. Nu `mi ]ineam bine echilibru [i ajungeam cu capul `n jos `n ap\. Era foarte amuzant. Dac\ se r\s-

Aplica]i vreo strategie a vreunui mentor? Care este persoana care v-a marcat parcursul sportiv. Ce a]i `nv\]at de la acea persoan\? Mentorii mei au fost antrenorii mei. Domnul Victor Mociani (Pre[edinte fondator al Funda]iei de Sporturi Nautice [i Vicepre[edinte al {colii Na]ionale de Antrenori) cred c\ este cel mai bun antrenor din lume din toate timpurile. Mi-a fost un bun profesor, antrenor [i mentor. {i apoi, Nadia. ~ncercam s\ fiu ca ea. Eram de vårste apropiate. A fost un fel de frenezie printre sportivele de vårsta mea. Sunte]i ini]iatoarea celui mai frumos eveniment sportiv de mas\ din Romånia – Maratonul Bucure[ti. Povesti]i-ne cum a luat fiin]\. Eu nu am renun]at la sport niciodat\. Dup\ retragerea mea din activitatea competi]ional\, sportul cel mai la `ndemån\ era alergatul. Din ‘92 am `nceput s\ alerg cu regularitate. ~n ‘93 m-am `ntors din Olanda, aveam deja doi copii mici [i, `mpreun\ cu so]ul meu, ne-am gåndit c\ pentru noi [i pentru ei e bine s\ facem mi[care. Am `nceput s\ alerg la maratoanele organizate `n Bucure[ti de domnul Silviu Dumitrescu. ~n 2006, Maratonul Bucure[ti nu a mai avut loc [i m-am gåndit c\

Jan Vessel [i Simon , foto: © JustVISION

Valeria R\cil\, foto: © JustVISION

P IU VI RV TE IN

BeTUI Nr. 22(37), septembrie/octombrie 2016

VIP INTERVIU • VALERIA R|CIL| VAN GRÖNINGEN

ar fi oportun s\ m\ implic `n organizarea unui astfel de eveniment. Cred c\ Bucure[tiul era singura capital\ din lume care nu avea maratonul ei. ~n 2008 am adunat 1000 de participan]i care au alergat la probele de [tafet\, maraton [i la cursa popular\ [i a[a am demarat ceea ce avea s\ devin\ Maratonul Bucure[ti. Maratonul a crescut foarte mult, an de an, iar acum am ajuns la a noua edi]ie [i am aliniat la start, la toate categoriile, peste 13 mii de participan]i.

Tinerii de ast\zi „alearg\” dup\ pokemoni `ntr-o lume virtual\, sintetic\! Cum crede]i c\ `i ve]i aduce `n lumea real\ s\ practice sport? Puterea exemplului conteaz\! E p\cat c\ tr\im `ntr-o lume atåt de virtual\. Tinerii ar trebui s\ aib\ modele. Dar, `n ultimii ani, sportul de mas\ a luat amploare. Se organizeaz\ concursuri de alergare peste tot `n ]ara, la Cluj, la Bra[ov, la Ia[i, se organizeaz\ concursuri de alergare montan\, concursuri de biciclet\ [i triatlon. La Maratonul Bucure[ti avem o categorie dedicata copiilor. Mergem prin [coli cu „ambasadorii” no[tri, fo[tii campioni olimpici, vorbim cu copiii [i `ncerc\m s\-i aducem la maraton, s\ fac\ mi[care, s\ alerge la evenimentele noastre [i de fiecare dat\ avem la start `n jur de 3500 de copii pe categorii de vårst\, iar de anul trecut am introdus [i o curs\ a adolescen]ilor cu vårste cuprinse `ntre 12 [i 18 ani. Sper ca unii dintre ei s\ ajung\ campioni na]ionali sau olimpici. A[a a `nceput [i Gabriela Szabó (desemnat\, în 1999, cea mai bun\ atlet\ a lumii), la 12 ani, undeva la un cros [colar `n Bistri]a N\s\ud. ~i invit pe copii s\ vin\, s\ vad\, s\ alerge, s\ `i cunoasc\ pe atle]ii de afar\, s\ vin\ s\ vad\ ce `nseamn\ pentru comunitate acest eveniment. Ce se `ntåmpl\ acum la Rio este un dezastru. Ob]in medalii pån\ [i ]\ri f\r\ tradi]ie sportiv\. Noi, nu! Trebuie s\ se schimbe ceva `n legea sportului. Cluburile ar trebui s\ se implice mai mult, oamenii ar trebui s\ fie stimula]i s\ fac\ sport, antrenorii ar trebui s\ fie pl\ti]i mai bine. Prea mul]i „pokemoni” [i prea pu]in interes pentru s\n\tatea copiilor no[tri. Ce planuri de viitor ave]i cu Maratonul Bucure[ti? Vrem s\-l cre[tem. Cåt de mult se poate. Vrem s\-l promov\m [i `n afara Romåniei.

Oameni din echipa noastr\ au fost `n acest an la Barcelona, iar anul trecut `n Portugalia. ~n cadrul maratonului Bucure[ti se desf\[oar\ [i un Maraton al diploma]ilor. Invit\m ambasadele s\ ni se al\ture. Sper\m ca anul viitor, la a zecea edi]ie, s\ avem un parcurs mai lung, de 42 de kilometri, pån\ la Arcul de Triumf, s\ ob]inem distinc]ia „bronze label”. S\ sper\m c\ edilii Bucure[tiului vor `n]elege importan]a evenimentului [i ne vor sus]ine. Vede]i o leg\tur\ `ntre turism [i sport? Bine`n]eles. Avem sportivi care alearg\ la Maraton, din peste 50 de ]\ri. Turismul sportiv este o parte component\ a evenimentelor noastre. Alerg\torii se cazeaz\ `n hoteluri, m\nånc\ la restaurante, viziteaz\ Bucure[tiul [i fac excursii pe Valea Prahovei. Ace[ti sportivi vin cu familiile [i consum\.

S\ `n]eleg c\ v\ gåndi]i la o formul\ nou\ de promovare a maratonului? La un mix de pachete `ntre sport [i turism? Oana (Directorul executiv al Maratonul Bucure[ti) `]i poate da mai multe am\nunte `n acest sens. Am `nceput de doi ani s\ lucr\m cu agen]ii de turism, avem contracte cu hotelieri [i furnizori de servicii specifice. Atle]ii de elit\ sunt caza]i la Hilton, sponsorul oficial al evenimentului, iar ceilal]i participan]i se cazeaz\, de regul\, cåt mai aproape de start [i finish. Sportivii str\ini care vin s\ alerge la evenimentele organizate de dvs. sunt, inevitabil, [i turi[ti. Ce le spune]i turi[tilor str\ini despre Romånia? ~n timpul evenimentului, avånd `n vedere num\rul mare de participan]i, ne este imposibil s\ comunic\m informa]ii individual, dar pe

P IU VI RV TE IN

BeTUI Nr. 22(37), septembrie/octombrie 2016

Simon, cel mic, face canotaj. ~n Olanda, la fel ca `n Anglia sau America, canotajul este un sport academic. Este un sport pentru studen]i. Cel mare, Jan Vessel, a avut un accident [i a trebuit s\ renun]e la canotaj. Simon a participat la dou\ campionate mondiale de canotaj dedicate tinerilor sub 23 de ani, iar anul trecut a fost selec]ionat `n echipa Olandei de canotaj. Acum este `n c\utarea unui job care s\ i se potriveasc\, undeva `n apropierea unui club sportiv pentru c\ vrea s\ r\mån\ `n activitatea competi]ional\. E tenace, ambi]ios [i munce[te foarte mult. Nu e u[or s\ faci sport de performan]\ [i, `n acela[i timp, s\ `nve]i. Jan [i-a terminat studiile [i vrea s\ `nceap\ o afacere `n Romånia. M\ bucur foarte mult pentru c\, `n acest fel, `l voi vedea mai des. Olandeza a devenit pentru dumneavostr\ a doua limb\ matern\. Ne pute]i spune un dicton, o zical\ din limba olandez\? Ooo! Sunt atåt de multe. Cånd am auzit prima dat\ zicala „De cat uit de boom kijken!”, m\ `ntrebam ce poate `nsemna. Mot a mot s-ar traduce a[a: Fii atent la pisica care coboar\ din pom! E un `ndemn de a fi precaut, de a fi atent la pericole. Sau „Een appel voor de dorst!” `n traducere „un m\r pentru cånd `]i va fi sete” `n sensul de a economisi pentru mai tårziu, pentru „zilele negre”.

site oferim toate datele pentru o [edere cåt mai pl\cut\. Dup\ eveniment, sportivii pot achizi]iona pachete turistice `n proximitarea Bucure[tiului [i spre Valea Prahovei, pån\ la Bra[ov. Unde v\ petrece]i vacan]ele? ~n general `n Europa. Nu plec\m prea departe. Suntem sportivi [i suntem lega]i de pasiunea noastr\. A[a c\, [i eu [i so]ul meu, ne lu\m cu noi echipamentul sportiv [i mergem undeva unde putem s\ facem mi[care. Care este ]ara, ora[ul, destina]ia pe care o iubi]i cel mai mult? Italia. ~mi place foarte mult. Grecia. Måine plec\m `n Grecia. {i `n State. Sper s\ alerg `n toamn\ la maratonul de la New York.

V-a]i c\s\torit `n perioada comunist\ cu fostul sportiv de performan]\ Steven van Groningen dup\ Campionatul Mondial din Belgia de la Hazewinkel. V-au creat probleme liderii comuni[ti? Steven a venit `n Romånia `n ‘85, `n toamn\, preg\tit cu toate actele, iar in iulie, la Arad, ne-am c\s\torit. A trebuit s\ a[tept\m [apte luni pentru ca Statul Romån s\ aprobe c\s\toria noastr\. ~n luna iunie am primit aprobarea, iar `n iulie ne-am c\s\torit [i am plecat `n Olanda. A fost o a[teptare tensionat\, un proces stresant pe care tinerii de ast\zi nu `l pot `n]elege. Dar am trecut peste toate greut\]ile [i uite c\ saptamåna trecut\ am aniversat 30 de ani de c\s\torie. {tiu c\ ave]i doi copii, doi b\ie]i „`nal]i ca brazii”. V\ seam\na? Iubesc sportul?

Am aflat c\ iubi]i arta, sunte]i o colec]ionar\ rafinat\. Care sunt arti[tii dvs. prefera]i ? Arti[tii din perioada interbelic\. ~mi plac foarte mult Luchian, Vån\toru, Rosenthal. Ce muzic\ v\ place? Ave]i un compozitor sau interpret preferat? Il iubesc pe Bach. TUI „pune un zåmbet pe fe]ele oamenilor”. A[ spune c\ [i dvs. face]i acela[i lucru cu ajutorul evenimentelor sportive pe care le organiza]i. V\ asuma]i, `n acest sens, rolul de ambasador al Romåniei? Da, cu mare drag. ~ncerc s\ pun zåmbete pe fe]ele sportivilor. Sper s\ fiu suficient de conving\toare [i s\ pot aduna sub umbrela acestui maraton oameni din toat\ lumea [i, mai ales, cåt mai mul]i tineri. Avem nevoie `n Romånia de sport, de o via]\ s\n\toas\ [i de o societate s\n\toas\!

INTERVIU • OANA N|STASE

14 Valeria R\cil\ van Gröningen [i Oana N\stase, foto: Just VISION

INTERVIU

Oana N\stase F\r\ implicarea trup [i suflet a Oanei N\stase, Finactiv Communication, evenimentele Bucharest Running Club, probabil, nu ar mai avea acela[i impact. Oana, dup\ o experien]\ important\ `n companii multina]ionale, a decis s\-[i dedice timpul unei cauze care s\-i pun\ `n

valoare abilit\]ile de organizator [i pasiunea ei pentru mi[care [i sport. Prietenia cu doamna Valeria R\cil\ van Gröningen avea s\ o duc\ spre construc]ia celui mai frumos eveniment sportiv de mas\ organizat `n Romånia – Maratonul [i apoi, Semi-

maratonul Bucure[tiului. ~n scurtul interviu pe care l-a acordat revistei noastre, Oana ne poveste[te despre cum a reu[it s\ aduc\ la linia de start campioni mondiali, tineri frumo[i, oameni de toate vårstele [i bebelu[i ce aveau s\ concureze de-a bu[ilea.

Dac\ ar fi s\ rememorezi începuturile, cu ce gânduri ai pornit proiectul unui semimaraton interna]ional în România [i cåte dintre planurile ini]iale s-au realizat pån\ acum? Semimaratonul Bucure[ti era urmarea fireasc\ a Maratonului Bucure[ti. ~nc\ din 20082009, de la primele edi]ii, ne-am propus s\ dezvolt\m alergarea de mas\ [i sportul `n aer liber, demarånd competi]ii interna]ionale pe distan]ele clasice ale atletismului stradal. Ca orice organiza]ie care se dezvolt\ s\n\tos, Bucharest Runing Club a crescut organic, astfel c\ Bucharest Marathon demara `n 2008 [i au fost necesari `nc\ 4 ani pentru ca, atåt noi cåt [i autorit\]ile, institu]iile [i companiile partenere, pia]a `n general, s\ fim preg\ti]i pentru `nc\ o competi]ie interna]ional\ de mas\ [i anume Bucharest Half Marathon. Cre[terea apetitului pentru alergare este evident\. Dac\ `n 2008, la prima edi]ie a Maratonului Bucuresti, erau sub 1000 de participan]i, `n 2012 la prima edi]ie a Semimaratonului Bucure[ti Petrom, au fost 3000 de participan]i iar `n 2016, la Semimaratonul Bucure[ti OMV Petrom, au alergat peste 13.000 adul]i [i copii.

Care ar fi lucrurile care individualizeaz\ Semimaratonul Petrom? Bucharest Running Club `nseamn\ evenimente premium, omologate interna]ional, cu standarde ridicate, care `mbin\ performan]a, alergarea de mas\, sportul pentru amatori, spiritul civic, caritatea [i distrac]ia. La Semimaratonul Bucure[ti particip\ atle]i de performan]\ etiopieni [i kenyeni (kenyanul Maru David Kwemoi a stabilit în 2014 recordul de traseu cu timpul 1h00’41’’), sportivi din peste 50 ]\ri, oameni de toate vårstele [i mul]i copii c\rora dorim s\ le transmitem apetitul pentru mi[care. Sunt cåteva elemente care individualizeaz\ competi]iile noastre, ca de exemplu organizarea campionatului na]ional de semimaraton al Federa]iei Romåne de Atletism `n cadrul evenimentului nostru, un traseu de 21 km prin centrul Bucure[tiului, desf\[urarea acestuia pe parcursul a dou\ zile unde alearg\ copii [i adul]i de toate vårstele, startul [i sosirea [i expozi]ia Sport Expo din fa]a Palatului Parlamentului. {i nu `n ultimul rånd, partenerii no[tri, cei peste 500 de voluntari [i cele 15 ONG-uri [i cauzele recomandate de ele, pentru care oamenii alearg\ si doneaz\.

Care este bugetul unei astfel de competi]ii? Poate fi extrem de mare. Dac\ bugetul alocat este mare, putem aduce sportivi de `nalt\ performan]\ iar clasificarea evenimentului ar urca mai sus `n AIMS [i IAAF iar televiziunile ar fi interesate s\ preia cursa. Din punct de vedere turistic, acest lucru este extraordinar deoarece vor fi atra[i `n Romånia tot mai multi turisti straini. De exemplu, un eveniment din categoria world marathon majors ( Londra, NY, Boston, Chicago, Tokyo, Berlin) are un buget de peste 5 milioane de euro. Noi, comparativ cu ei, suntem departe de aceast\ cifr\, cu un buget cash [i non cash de aproximativ 10%, dar ne str\duim s\ acoperim toate cheltuielile `n conditiile `n care tot efortul este sus]inut de mediul privat. Maratonul Bucure[ti [i Semimaratonul Bucure[ti sunt, acum, evenimente emblematice pentru Romånia, sunt o s\rbatoare a ora[ului, ocazie cu care peste 2000 de turisti str\ini ne viziteaz\ ]ara, unii chiar pentru prima dat\. Pot s\ spun c\ suntem pionierii turismului sportiv `n Romånia, iar acum ne bucur\m de roadele acestui efort de 9 ani!

BeTUI Nr. 22(37), septembrie/octombrie 2016

aceea[i direc]ie, cu succes. Sunt foarte bucuroas\ c\ reu[im s\ lucr\m [i s\ fim prieteni, c\ adun\m oameni `n jur, care sunt atra[i, `n primul rånd, de proiect, de echip\, de pasiuni [i valori comune [i abia `n al doilea rånd de cå[tigul propriu, fie el experien]\ , recunoa[tere sau bani. Sunt måndr\ de echipa Bucharest Runing Club si le multumesc din suflet. Care a fost cel mai emo]ionant moment tr\it de tine de-a lungul edi]iilor de pån\ acum ale Semimaratonului? La fiecare edi]ie momentul de mare intensitate, cel cu care ne hr\nim [i eu [i Valeria van Groningen pentru a avea for]\ [i energie s\ continu\m `nc\ multe luni de atunci `ncolo, este

Oana N\stase `n 2015 `mpreun\ cu cei mai iubi]i oameni din via]a ei, Luca [i Klaus

Care sunt cele mai dificile obstacole în organizarea unui astfel de eveniment? Cåt de numeroas\ este echipa? Organizarea de evenimente de mas\ este un conglomerat de competen]e, de riscuri [i oportunit\]i care trebuie coordonate [i implementate `n termene foarte strånse [i cu resurse minime. Asta aduce nivelul de stres [i de adrenalin\ la cote maxime. Echipa de baz\ oscileaz\ `ntre 10 [i 40 de persoane plus al]i 50 de colaboratori [i coordonatori [i peste 500 voluntari. Aceste oscila]ii, reluarea de la cap\t, din nou [i din nou cu oameni noi, `nseamn\ mult efort. Oamenii din echipa de baz\ sunt ni[te performeri care reu[esc s\ se mobilizeze, s\ mi[te lucrurile `n

acela al startului. Miile de oameni care vibreaz\ `mpreun\ pe ritmurile tobelor [i muzicii puternice, oameni de 50-60 na]ionalit\]i, care vorbesc `n tot atåtea limbi, care vin din toate col]urile lumii [i care sunt uni]i prin bucuria alerg\rii pentru ei `n[i[i, pentru o cauz\, pentru s\n\tate, pentru performan]\, pentru dep\[irea limitelor, pentru a se cunoa[te mai bine pe sine, pentru distrac]ie sau, pur [i simplu, pentru mi[care. De fiecare dat\ st\m `mpreun\ pe podiumul de la linia de start [i ne curg lacrimile de emo]ie [i bucurie. Au fost multe moment emo]ionante. A fost unic momentul `n care un `ndr\gostit ne-a rugat s\ organizam, la linia de sosire, momentul `n care o cere `n c\s\torie pe aleasa lui, sau momenul `n care un om cu dizabilit\]i fizice a stat toat\ competi]ia pe margine [i a aplaudat to]i alerg\torii, sau cånd fratele [i sora, so]ul [i so]ia, parin]ii [i copiii ajung `mpreun\ la linia de sosire. Bucharest Runing Club a lansat anul acesta un nou proiect, o curs\ de 10 km. Ne mai preg\ti]i [i alte surprize? Bucharest Running Club premier events „a mai adus pe lume” un vl\star de[tept, frumos [i de succes: Uniqa Asigurari Bucharest 10K & Family Run din 3 aprilie. A fost un mare succes cu peste 5000 de alerg\tori, cu o curs\ spumoas\ de bebelu[i care merg de-a bu[ilea, cu probe sportiv-distractive pentru toat\ familia, cu o competi]ie `n care to]i membrii familiei alergau sau mergeau `mpreun\ 2,9 km [i cu probe pentru cei mai antrena]i – [tafeta de 2 x 5 [i cursa de 10 km individual, omologat\ [i acreditat\ interna]ional ca [i celelalte competi]ii organizate de noi. Avem `n proiect `nc\ un concept interna]ional pe care-l preg\tim [i pe care-l lans\m imediat ce avem toate aprob\rile. Vom continua s\ facilit\m accesul indivizilor, organizatiilor [i companiilor la realizarea obiectivelor proprii prin sport, stil de via]\ echilibrat, `n armonie cu natura [i societatea. Noi spunem ca [i peste 30 ani noi [i copiii no[tri vom continua s\ organiz\m aceste evenimente frumoase de alegare de mas\ [i c\ spiritul BRC p\trunde [i se extinde cu fiecare nou alerg\tor, nou voluntar sau nou turist sportiv.

Zenaida F\rca[

EDITORIAL / DRAGO{ ANASTASIU

Adev\rul despre „]epele” din turism! ~n fiecare an, la sfår[it de sezon turistic, televiziunile titreaz\: agen]iile de turism „trag ]epe” iar oamenii r\mån f\r\ concediile pl\tite din timp [i dorite cu ardoare. F\r\ `ndoial\ c\ subiectul face rating. Ultima [tire lansat\ cu aceste apelative a fost cea referitoare la cazul Genius Travel. ~l dau exemplu pentru a explica ce s-a `ntåmplat de fapt. Ca `n majoritatea cazurilor de altfel, nu avem de-a face cu o „]eap\”. Eu, cånd aud cuvåntul „]eap\”, am imaginea unui borfa[ care „trage tunuri” de pe urma c\rora mul]i oameni sufer\. De[i este un eveniment nedorit [i nepl\cut pentru toat\ lumea, cazul `n spe]\ nu este o „]eap\”, ci o incapacitate de plat\ care s-a transformat `n insolven]\ [i care, dac\ nu se vor gasi solu]ii miraculoase de redresare, se va transforma `n faliment. Incapacitatea de plat\ [i insolven]a sunt, `n mediul de afaceri, pe cåt de nedorite, pe atåt de „normale”. ~n medie, la nivel mondial, din 10 start-up-uri doar dou\ reu[esc s\ supravie]uiasc\, iar restul se `mpiedic\ sau, altfel spus, devin insolvente. Americani spun c\ dac\ e[ti antreprenor [i nu ai avut nicio insolven]\ `nseamn\ c\ ai f\cut ceva gre[it. ~n business, insolven]a sau falimentul nu reprezint\ o problem\ de via]\ [i de moarte, ci doar incapacitatea unui antreprenor de a o lua de la cap\t, de a se ridica de unde a c\zut [i de a merge mai departe. Nu numai `n turism [i nu numai `n Romånia

Publisher

Adresa redac]iei Aleea Lungule]u Nr. 3 sect. 2, Bucure[ti BeTUI Nr. 22(37), sept./oct. 2016 Revista oficial\ a TUI TravelCenter ISSN 2393 – 5278 / JustCPR Foto coperta: Shutterstock

office@justcpr.ro www.justcpr.ro Tel.: +40 031 40 41 138 +40 724 357 227

avem de-a face cu insolven]e. Ba dimpotriv\, `n compara]ie cu alte ]\ri, Romånia a avut extrem de pu]ine cazuri de insolven]\, iar daunele au fost relativ mici. S\pt\månile trecute, liderul european de turism online [i-a anuntat insolventa (UNISTER, www.abindenurlaub.de, www.fluege.de [i altele). Pornind de la un rulaj de 600 de milioane de euro [i cu pagube infinit mai mari decåt cei 147 de turi[ti ai lui Genius [i suma de 136 000 euro, gigantul online a e[uat. Evident, pentru cei 147 de turi[ti romåni, cazul este dramatic. Dar comparativ cu alte ]\ri, acest caz este minor. Dac\ industria s-ar fi mobilizat,

Editor in chief Adriana Constantin (office@justcpr.ro)

Colaboratori Cristiana Constantinescu, M\d\lina Dima,

Editori Oana Iana, Zenaida F\rca[, Anca Du[e, Carmen Neac[u

Director Publicitate Camelia L\z\roiu GSM: +40 724 357 227 clazaroiu@justcpr.ro

Senior Art Director Marcel {tef (mstef@justcpr.ro) DTP Luca Hagiu dtp@justcpr.ro

Photo Chris Nemes, Nicu Cherciu, Sergiu Bacioiu, Cristiana Constantinescu, Andra Mirea, Format Studio, Adrian Cåtu, Anca Du[e – „UN AN HaiHui”

* flickr.com

a[a cum cred eu c\ era cazul s\ o fac\, situa]ia se putea rezolva destul de u[or, f\r\ ca turi[tii s\ fie p\gubi]i. Ce s-a `ntåmplat de fapt? Doi tineri antreprenori veni]i din IT, care au reu[it s\ fac\ o cifr\ de afaceri frumoas\ (4 mil. euro pe an) [i care au realizat o prezen]\ online excelent\, au f\cut ni[te gre[eli comerciale [i de management. Dovada faptului c\ nu se preg\teau s\ trag\ o „]eap\” e faptul c\, `mprumutånd societatea din fonduri proprii, au majorat capitalul societ\]ii la 200 mii de euro de[i, legal, erau necesari doar 200 de lei.

Copyright: TUI TravelCenter prin Eurolines Po[ta redac]iei:: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail (office@justcpr.ro). Just Communication & PR de]ine brandurile Just Be [i are `n portofoliu publica]iile editate de Tui TravelCenter [i Eurolines. R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare.

• creativecommons.org/licenses/by/2.0/

Toate drepturile de vånzare a spa]iilor de publicitate apar]in editorului revistei.

BeTUIBeTUI Nr. 10Nr.(25) 19 –(34), iuliemartie / august /aprilie 20142016 BeTUI Nr. 22(37), septembrie/octombrie 2016

Au f\cut ni[te „mi[c\ri” gre[ite, au pierdut ni[te bani, au `ncercat s\ recupereze vånzånd ieftin pentru a avea clien]i [i cash-flow [i, la un moment dat, nu au mai avut bani s\-[i pl\teasc\ furnizorii [i... s-a terminat. Principalii „p\gubiti” au fost chiar ei pentru c\ au pierdut cei 200 mii de euro cu care au

`mprumutat societatea [i cå]iva ani de munc\. Sigur, nu trebuie s\ le plångem de mil\, dar nici s\-i facem „]epari” pentru simplul fapt c\ au e[uat. ~n mod normal, aceste situa]ii nu trebuie, sub nicio form\, s\ afecteze turi[tii. ~n situa]ia din Germania, pe care am dat-o de exemplu, p\gubi]ii au fost peste tot, dar nu din råndul turi[tilor pentru c\ acolo, ca de altfel [i `n alte multe ]\ri, mecanismul de garantare a pl\]ilor `n avans a fost reglementat prin acte normative care au evoluat odat\ cu pia]a. ~n Romånia, limita garant\rii, stabilit\ acum vreo 15 ani, este de maxim 40 mii de euro. Dac\, de exemplu, aceast\ limit\ era stabilit\ prin lege la 150.000 euro, nici un turist de la Genius Travel nu avea de suferit. A doua problem\ o reprezint\ accesul foarte u[or la aceast\ pia]\ a oric\rui doritor s\ opereze servicii turistice. Dac\ `n alte ]\ri exist\ bariere serioase `n acest sens, pentru c\ intr\m `ntr-o zon\ cu risc financiar, la noi accesul cost\ maxim 500 euro. Acest complex de `mprejur\ri, precum [i reac]ia dispropor]ionat\ a difuzorilor mass media arunc\ o imagine negativ\ asupra tuturor agen]iilor de turism din Romånia. Am auzit, de curand c\, „nu mai am `ncredere `n agen]ii, iau din online sau de la hotel”, ca [i cum cei din online sau hotelierii ar fi scuti]i de insolven]e. Agen]iile de turism, fie ele on sau offline, au [i vor avea rolul lor bine definit `n industria turistic\, dar rolul consultantului va fi mereu apreciat [i pl\tit de turi[ti. Turi[tii trebuie s\ con[tientizeze c\ seriozitatea, competen]a,

asigur\rile, partnerii de `ncredere, toate cost\ bani. Dac\, `ns\, vom alerga permanent dup\ „oferte” [i vom „trånti” pe masa consultantului un pre] g\sit pe internet, de la nu [tiu ce agen]ie despre care nu [tie nimeni nimic, atunci nu vom face decåt s\ stimul\m cedarea permanent\ de marj\ [i s\ netezim drumul spre insolven]\. Concuren]a `n turism `ntre agen]ii [i `ntre mediile online [i offline este normal\, dar trebuie s\ lu\m `n calcul c\ `n turism to]i „g\tesc cu aceea[i ap\”. Cåteodat\ apa este pu]in mai cald\, alt\ dat\ pu]in mai rece, dar niciodat\ diferen]ele nu pot fi mari. Acolo unde diferen]ele sunt mari, miroase a „]eap\” sau a insolven]\. Statul ar trebui s\ reglementeze corect [i decent cazurile `n care, f\r\ rea credin]\, un ofertant intr\ `n insolven]\. P\gubi]i nu sunt numai turi[tii afecta]i, ci `ntreaga industrie de turism. {i nu cred c\ merit\ s\ fie blamat\! ~n turism lucreaz\ tineri extrem de bine preg\ti]i [i `ndr\gosti]i de ceea ce fac [i de care eu sunt foarte måndru. Numai la noi, 270 de consultan]i, `n aproape 80 de agen]ii, „pun zåmbete” pe chipul clien]ilor lor. Drumul nostru merge mai departe, cu succes! V\ urez [i Dvs. „Drum bun!“

Drago[ Anastasiu Pre[edintele Grupului Eurolines România dragos.anastasiu@eurolines.ro

Grupul Eurolines Romånia, partener de turism al UNTOLD, a pus la dispozi]ia spectatorilor celui mai mare festival european de muzic\ nou\ autocare [i un avion Boeing 737. Despre cum s-au distrat participan]ii la eveniment pute]i afla citind articolul de la pagina 48.

COLABORATORII EDI}IEI

19 Nicu Cherciu

Andra Mirea

Cristiana Constantinescu

„Primul aparat de fotografiat a fost un Smena 8 pe care l-am stricat la Sibiu `n timpul Revolu]iei din 1989. M-am n\scut la Sibiu [i am emigrat 1990 la Cluj, <ca s\-mi caut alt aparat de fotografiat>! Freelancer, sunt pasionat de fotografie din 1988. CV: fotograf la Teatrul Na]ional Cluj-Napoca din 1996prezent [i la Opera Na]ional\ Român\ Cluj-Napoca din 1997 - prezent, din 2010 sunt fotograf oficial TIFF (Festivalul Interna]ional de Film Transilvania). www.fotonicuwordpress.com

„Fotografia are o putere incredibil\ de a te apropia de oameni. Te ajut\ s\-i observi, s\-i cuno[ti, s\ faci parte din via]a lor chiar [i pentru perIoade scurte de timp. Tr\iesc la unison momente de intens\ bucurie, dar [i momente de cump\n\. Este concluzia la care am ajuns acum nu foarte mult timp, dup\ ce, ini]ial, m-a atras mai mult partea de vizual. ~ns\, contopirea celor dou\ tipuri de experien]e s-a concretizat `ntr-un vis mai vechi, `n ceea ce ast\zi se nume[te <Format Studio>."

„Îmi place s\ scriu [i s\ c\l\toresc, a[ sta s\ scriu ore în [ir [i a[ evada oricând, oriunde. ~n 2011, dup\ ce am renun]at la jobul de jurnalist full time în presa scris\ [i am devenit freelancer în PR [i Comunicare, am avut mai mult timp pentru pasiunile mele. Astfel s-a n\scut prinvacanta.ro, blogul de c\l\torii în care îmbin scrisul [i c\l\toriile [i care sper s\ fie o surs\ de inspira]ie pentru cei care caut\ idei pentru city-break, vacan]e în familie, evad\ri la mare, c\l\torii în Asia, SUA sau vor s\ afle cum a fost la concerte [i maratoane.” www.prinvacanta.ro

DE T ST OP IN A} II

DESTINA}II • INSULELE MALDIVE

Undeva, la cap\tul lumii, exist\ un loc unde extraordinarul este parte a cotidianului. De la plajele în culori ireale, la atolii care cresc sub ochii t\i în oceanul plin de via]\ [i pân\ la atmosfera unic\, romantic\, de relaxare total\, aici pare c\ totul este perfect.

MALDIVE

IMAGINEA PARADISULUI

Sunt tot mai multe destina]ii celebre pentru plajele lor ca „rupte din paradis”, locuri care devin din ce în ce mai accesibile de[i se afl\ în cele mai îndep\rtate col]uri ale p\mântului, astfel c\ decizia de a alege una este din ce în ce mai greu de luat. Vestea bun\ e c\ exist\ un loc unic,

Maldive, unde po]i s\ ai o insul\ întreag\ doar pentru tine [i jum\tatea ta, unde oceanul cu ape cristaline î]i aduce pe[ti[orii la picioare [i nisipul î]i a[terne covor de m\tase sub pa[i. Atolii pulseaz\ de via]\ [i cresc chiar sub ochii t\i [i parc\ toat\ natura nu vrea decât s\ te fac\ s\ te sim]i bine. S\ te contope[ti cu ea, s\-

]i încarci bateriile cu energia brizei, a soarelului, a valurilor [i s\ te molipse[ti de optimismul localnicilor. Culori tari [i contraste puternice î]i încânt\ privirea în Maldive [i „de vin\” sunt turcoazul Oceanului Indian, albul cu iriz\ri rozalii al nisipului de pe plajele nesfâr[ite, aproape

BeTUI Nr. 22(37), septembrie/octombrie 2016

În Maldive, fotografiile nu au nevoie de prelucrare, peisajele sunt de vis, impresiile sunt WOW, oceanul, plajele, atmosfera î]i las\ amintiri de neuitat.

pustii, albastrul adânc al cerului [i verdele crud al palmierilor. La orice or\ din zi [i din noapte, aici e o atmosfer\ relaxant\ [i nu ai ce face, visezi cu ochii deschi[i. În Maldive tot ce ai de f\cut este s\ te bucuri de toate aceste frumuse]i create parc\ special pentru tine, în timp ce cite[ti o carte, îno]i în ocean sau doar îl prive[ti.

DESTINA}II • INSULELE MALDIVE

CAZAREA PE UN ATOL În func]ie de resortul ales, po]i fi singur pe o insul\, dar cu o întreag\ echip\ la dispozi]ia ta sau po]i petrece un sejur de vis într-o zon\ un pic mai populat\.

22 Po]i s\ te cazezi în apartamente construite pe piloni ancora]i în ocean sau po]i opta pentru resorturi bine „ascunse” în planta]ii de palmieri, cocotieri [i flori exotice. Centrele Spa sunt adevarate oaze de relaxare menite s\-]i încarce bateriile pentru clipele când nu vei mai fi chiar atât de departe de lumea dezl\n]uit\ ca acum... Luxul [i relaxarea sunt la un nivel superior în Maldive, orice ai alege. Indiferent dac\ vii aici în luna de miere, într-un sejur romantic sau de relaxare, în Maldive sim]i c\ ai ajuns în paradis! {i ce poate fi mai desf\t\tor decât s\-]i oferi o astfel de vacan]\ atunci când în ]ar\ iarna se instaleaz\ cu nop]ile ei tot mai lungi [i mai umede, cu zilele ei înorate [i din ce în ce mai friguroase.

O destina]ie de v\zut o dat\ în via]\

Unul dintre locurile celebre de scuba diving

Cu veri f\r\ de sfâr[it care nu las\ urme vizibile pe plajele fierbin]i [i nisipurile argintii, pe lagunele cristaline [i pe palmierii mângâia]i de brizele diafane, Maldive este destina]ia la care oricine viseaz\ (probabil) s\ ajung\ m\car o vacan]\. Apusurile romantice, înotul printre recifele de corali modelate non-stop de ocean, relaxarea sub un palmier [i lini[tea unei plaje pustii sunt reperele unei vacan]e de care î]i vei aminti toat\ via]a. Cele mai exclusiviste branduri hoteliere sunt prezente aici, întrecându-se în a oferi turi[tilor luxul suprem [i confortul total, de la vale]i personali, la piscine [i [alupe private, la servicii de masaj în camer\. Aici, pare c\ timpul are alte unit\]i de m\sur\, se scurge altfel, parc\ mai încet, iar locuitorii par c\ î[i petrec zilele într-o celebrare, minut cu minut, a vie]ii. Nu exist\ niciun motiv evindent s\ nu face]i ca ei, doar sunte]i în paradis!

Ar fi p\cat s\ ajunge]i într-un arhipelag din mijlocul oceanului [i s\ nu face]i snorkeling sau scuba diving, în func]ie de cât de mult\ adrenalin\ sunte]i dispu[i s\ ave]i. Ve]i fi înso]i]i de sute de specii de pe[ti mici [i mari, pisici de mare, broa[te ]estoase, caracati]e [i de delfini. Chiar [i rechinii-balen\, probabil cei mai blânzi din familia lor, î[i pot face apari]ia, dac\ dorul de aventuri submarine nu v\ d\ pace [i alege]i zonele unde ace[tia obi[nuiesc s\ apar\ des! Maldive este una dintre cele mai bune destina]ii de scuba diving din lume, iar cele mai bune zone pentru aceast\ activitate sunt atolii Ari, Gaafu, Thaa [i Vaavu Atoll în sud, iar în Malé Atoll, `n nord, se distinge Banana Reef. Amplasat în sudul extrem al arhipelagului, Addu Atoll este unul dintre cei mai colora]i atoli, iar Hanifaru Huraa, situat pe Baa Atoll, este parte a Rezerva]iei Biosferei incluse în

I P }I TO INA ST DE

BeTUI Nr. 22(37), septembrie/octombrie 2016

patrimoniul mondial al UNESCO. La Hanifaru Huraa ave]i [ansa de a vedea rechini-balen\ pe tot parcursul anului, în timp ce pisicile de mare apar mai ales din iunie pân\ în octombrie. Pentru întâlnirea cu broa[tele ]estoase, alege]i British Loyalty Wreck. Nu este un atol, ci epava unui petrolier torpilat în 1944 de submarinul german U-183. Nava a r\mas în atolul unde a fost scufundat\ pân\ în anul 1946, când a fost remorcat\ pân\ la loca]ia actual\, unde a devenit o veritabil\ atrac]ie turistic\.

DE T ST OP IN A} II

Când e[ti înconjurat de ocean, este de în]eles c\ orice activitate are leg\tur\ cu apa. Oriunde vrei s\ mergi înseamn\ o plimbare cu o barc\, o [alup\ sau, de ce nu, un yacht pentru o croazier\ în larg. Mai autentic este s\ opta]i pentru dhoni, un fel de gondol\ local\ folosit\ adesea pe post de taxi care v\ poate duce oriunde vrei în zon\. Sunt curse speciale pentru turi[tii care vor s\ pescuiasc\, s\ fac\ scufund\ri, s\ se bucure în deplin\ lini[te de ocean, de la r\s\rit la apus.

Ce mai pute]i face în Maldive? Vizita]i un sat, unde ve]i întâlni localnici [i ve]i descoperi c\ ace[tia, de[i tr\iesc simplu, o fac cu pl\cere [i încearc\ s\-[i p\streze stilul tradi]ional de via]\. B\rba]ii merg la pescuit în b\rcile lor, femeile g\tesc pe[tele prins [i treb\luiesc pe lâng\ cas\. Pentru ace[ti oameni mereu cu zâmbetul pe fa]\, pare c\ via]a merge mai departe atât cât se poate de tihnit\, de[i fac eforturi pentru a-[i p\stra tradi]iile, credin]ele, identitatea, într-o lume tot mai supus\ globaliz\rii. Pentru a-i în]elege mai mult [i pentru a le cunoa[te obiceiurile, asculta]i, într-o sear\, muzica tradi]ional\ cântat\ la bodu-beru (tob\

DESTINA}II • INSULELE MALDIVE

{tia]i c\? • Insulele Maldive au fost descrise de Marco Polo ca fiind „Floarea Indiilor” • Maldive este un arhipelag

ce cuprinde 1.190 de insule joase de dintr-o structur\ cunoscut\ sub corali împr\[tiate pe linia Ecuatorului. numele de Ridge LaccadivesAtolii din Maldive sunt, de fapt, o parte Chagos, care se întinde pe aprox.

mare), care poart\ în ea sunetele Africii [i c\reia i se atribuie puterea de a atrage delfinii. Cel mai mare ora[ din Maldive este capitala Malé, unde tr\ie[te aproximativ o treime din popula]ia ]\rii. Malé merit\ v\zut pentru atmosfera sa oriental-occidental\, de ora[ aglomerat înconjurat de ape. G\l\gios [i modern, cu zgârie-nori pierdu]i printre cl\diri colorate, cu str\zi cu baruri, restaurante [i bazaruri ispititoare pentru to]i amatorii de shopping [i gurmanzi, cu parcuri, moschei [i muzee, Malé

are voca]ie de ora[ mare. Desigur p\strând propor]iile, c\ci suprafa]a sa nu are nici [ase kilometri p\tra]i [i popula]ia este de abia 150.000 locuitori. Aici pute]i vizita Muzeul Na]ional, înfiin]at în 1952, fostul palat al sultanului, unde sunt expuse obiecte ale fo[tilor suverani, de la costume, la manuscrise, fotografii sau arme. Construit\ în 1656 cu inser]ii de coral, Hukuru Miskiiy este cea mai veche moschee din ]ar\, fiind un alt obiectiv din capitala Malé pe care cei ajun[i aici nu-l rateaz\, fiind de

BeTUI Nr. 22(37), septembrie/octombrie 2016

Foto: Acherman

2000 km • Forma unic\, de inel, a ac]iunii vântului [i a valurilor. Dintre pe aproximativ 100 au fost dezvolatolilor care încorporeaz\ o lagun\ le cele aproape 2.000 de insule tropicale, tate resorturi care ofer\ turi[tilor ofer\ o ap\rare natural\ împotriva doar aproximativ 200 sunt locuite, iar propriul lor loc de refugiu de vacan]\.

altfel un adev\rat reper vizual datorit\ acoperi[ului placat cu aur. Din Malé pute]i lua un feribot c\tre insula artificial\ Hulhumalé, ora[ul utopic care e preg\tit s\ „salveze” popula]ia Maldivelor atunci când apa oceanului va acoperi ]ara, din cauza înc\lzirii globale. Spre deosebire de restul ]\rii, Hulhumalé se afl\ la doi metri deasupra nivelului m\rii. De amintit c\ Maldivele reprezint\ cea mai joas\ ]ar\ din lume, insulele aflându-se, în medie, la numai 1,5 metri deasupra nivelului

m\rii, iar cel mai înalt „vârf” este în insula Villigili [i are 2,3 metri! O excursie cu submarinul este o alt\ experien]\ pentru cei care prefer\ vacan]ele mai active în detrimentul [ezlongului. Coborâ]i, pentru o or\ [i jum\tate, în adâncurile Oceanului Indian, pentru a observa flora [i fauna multicolor\ extraordinar de bogat\. Prima oprire este la 25 de metri adâncime, unde ve]i fi încânta]i de „gr\dina” de corali [i viet\]ile care o populeaz\. Urm\toarea oprire a submarinului este la

40 de metri, unde luminile exterioare ale submarinului v\ vor permite s\ vede]i diferitele soiuri de pe[ti care au ad\post în interiorul pe[terii unde ve]i ajunge. Totu[i, în Maldive nu v\ gândi]i c\ o s\ fi]i „invada]i” de distrac]ii [i de atrac]ii clasice. Aici singurul scop e relaxarea [i se face la perfec]ie. Pute]i într-adev\r s\ încerca]i toate sporturile de ap\ precum schi nautic sau snorkeling. În rest, exist\ spa-ul resortului unde pute]i testa diverse tratamente pentru trup, minte [i suflet, s\ `nota]i cu pe[tii, pute]i gusta un cocktail r\coritor la umba unui palmier, citi o carte în timp ce v\ bronza]i sau lua o cin\ romantic\ al\turi de partenerul Dvs..

DE T ST OP IN A} II

DESTINA}II • INSULELE MALDIVE

Statistic\ Suprafa]a total\ de 90.000 de kilometri p\tra]i a Maldivelor este format\ din insule cu plaje [i palmieri, cu lagune cristaline [i o mare azurie. Temperatura medie este de 25,4 – 30,4 °C iar cea mai bun\ perioad\ pentru o vizit\ este între

noiembrie [i aprilie, în sezonul uscat. Moneda na]ional\ este rufiyaa (MVR). Sunt acceptate majoritatea cardurilor de credit interna]ionale. Ora local\ este cu dou\ ore înainte fa]\ de ora României. Viza turistic\ este valabil\ 30 de zile de la intrarea

în ]ar\, iar Pa[aportul trebuie s\ mai aib\ cel pu]in 6 luni valabilitate la data termin\rii c\l\toriei. Maldive este una din destina]iile celebre recomandate pentru petrecerea lunii de miere [i pentru romanticii de orice vârst\.

26 Indiferent ce dori]i s\ faci, starea Dvs. de bine e pe primul loc. Iar un loc foarte bun pentru a lua pulsul vie]ii localnicilor sunt pie]ele. În fiecare diminea]\, pescarii ies în larg [i aduc cu ei captura zilei, proasp\t\ [i numai bun\ de g\tit. Cea mai popular\ dintre acestea este pia]a de pe[te din capitala Maldivelor, Malé, de unde pute]i cump\ra f\r\ probleme pe[te, pe alese, în special ton. Nu conteaz\ pentru ce motiv anume alege]i s\ vizita]i Insulele Maldive – pentru nisipul incredibil de alb, pentru apa cald\, pu]in adånc\ [i foarte limpede, pentru c\su]ele lacustre sau pentru r\sf\]ul pe care-l ve]i sim]i la la spa. Indiferent de motivele Dvs., Maldive este una dintre destina]iile de v\zut m\car o dat\ în via]\. Este un loc superb unde totul pare perfect, unde trebuie s\ profi]i de fiecare moment. Dup\ ce ve]i petrece o zi pe una din superbele plaje albe cu nisip str\lucitor, dup\ ce ve]i admira un apus [i un r\s\rit de soare `n atmosfera unic\ de lång\ liziera p\durii de

palmieri [i dup\ ce ve]i dormi prima noapte la doar un metru [i jum\tate deasupra apei, v\ ve]i da seama c\ efortul de a bate drumul pån\ aici a meritat.

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR, carmen.neacsu@eurolines.ro

CU TU LT RIS UR M AL

BRANDURI ROMÅNE{TI • „{COALA DE LA BUNE{TI”

Despre proiectul de arhitectur\ [i arte liberale „{coala de la Bune[ti” cu Ana Maria Goilav – Profesor proiectare de arhitectur\ la Facultatea de Arhitectur\ a Universit\]ii Ion Mincu din Bucure[ti, Vicepre[edinte al Ordinului Arhitec]ilor din România, filiala Bucure[ti [i

INTERVIU CU

Ana Maria GOILAV [i Petre GURAN Faptul c\ folosi]i `n dezvoltarea proiectului dvs. materiale clasice – lemnul, c\r\mida ars\, paiele, lutul – poate fi considerat un stil romånesc, un brand romånesc? Ana Maria Goilav – Suntem dincolo de orice grani]e [i limit\ri stilistice pentru c\ revizit\m arhetipuri: forme [i materiale arhetipale. Asta nu înseamn\ c\ ce facem noi aici nu

are poten]ialul unui brand românesc. La sfâr[itul secolului XIX, stilul neoromânesc propunea un limbaj formal, care a creat o descenden]\ preocupat\ în special de elemente de compozi]ie volumetric\ sau decora]ie de fa]ad\. Ceea ce ne caracterizez\ pe noi este îns\ explorarea sensului structural al materialelor, prin ceea ce numim „monostructuri”, adic\ punerea în oper\ a unui singur material de construc]ie, în scopul cre\rii unui spa]iu arhitectural. Astfel au luat na[tere în

poiana-atelier a [colii de la Bune[ti câteva prototipuri: casa de lemn, casa de p\mânt, casa de c\r\mid\. Petre Guran – Ca s\ ie[im din zona limbajului de „jargon” arhitectural, a[ spune c\ materialul în sine este purt\torul unui stil! Materialul impune un anumit limbaj. Aceast\ obstina]ie de a ne încadra într-o logic\ pe care o impune materialul are, desigur, un rol de manifest. Este un manifest care se hr\ne[te din istorie. În m\sura în care te hr\ne[ti din istoria acestor locuri ai, inevitabil, [i aceast\ dimensiune identitar\. Nu ideologic\, nu pro-

„{coala de la Bune[ti”, 2009 – Casa rotund\ `n construc]ie – „`nvelirea” cu [i]\, foto: Cornel Brad www.bunesti.ro • https://www.facebook.com

Cum defini]i spa]iul `n care ne afl\m? Petre Guran – O cercetare. Asupra formelor, a tehnicilor ce genereaz\ forme. Ana Maria Goilav – Un exerci]iu formator nu doar pentru studen]ii la arhitectur\, ci pen-

tru to]i cei care particip\ la „[antier”. Dac\ în Rena[tere arhitectura vira dinspre zona artei de a construi cu mâna, înspre zona conceptelor – arhitectul devenind un umanist, un proiectant care î[i punea probleme com-

plexe – ast\zi este relevant pentru arhitectul care s-a alienat de materia prim\ a arhitecturii, prin educa]ie strict teoretic\ [i proiectare asistat\ de calculator, s\ se supun\ testului de „a gândi” cu propriile mâini.

BeTUI Nr. 22(37), septembrie/octombrie 2016

Petre Guran, co-ini]iator al proiectului, Doctor în istorie la L'École des Hautes Études en Sciences Sociales de la Paris ({coala de înalte studii în [tiin]e sociale de la Paris), specialist în Istoria Bizan]ului [i a Cre[tinismului r\s\ritean.

gramatic\, ci identitar\. Sunt elemente care se pot „citi”, citate con[tiente, dar nu voluntare, nu o „îns\ilare” de citate. De exemplu: tipul acesta de zid\rie, în m\sura în care civiliza]ia medieval\ cult\ s-a hr\nit din Bizan], „trimite” la o zid\rie bizantin\. Este o continuare, o preluare, o prelucrare a civiliza]iei bizantine cu elemente identitare. Putem spune c\ este vorba despre poten]ialul artistic al acestor locuri. În aceea[i m\sur\, faptul c\ în casele din regiune reg\sim elementele de construc]ie folosite aici, ne înscrie într-o logic\ constructiv\ de tradi]ie, f\r\ a fi, îns\, pasti[\. {coala de la Bune[ti nu este un muzeu al satului. Este, implicit, un demers identitar. Ca s\ folosesc un

termen utilizat de un filozof rus, nu e vorba de o „pseudometamorfoz\”, de transform\ri false din cauza identitarului care a devenit ideologic. Vreau s\ descop\r ceea ce sunt! Demersul este identitar pentru c\ vreau s\ descop\r ceea ce sunt! Un rezultat al „pseudometamorfozei” a fost exact acest\ eliminare a originilor cre[tin-orientale, bizantine ale civiliza]iei române[ti. Ele au fost aproape [terse pentru c\ a existat un discurs despre „ce trebuie s\ fie na]iunea român\”, calat\ pe o copie a Occidentului. Neoromânescul a fost o reac]ie de rezisten]\ finalizat\ doar decorativ. R\spunsul la întrebarea: ce este specific românesc în ansamblul de construc]ii al {colii de la Bune[ti îl ve]i g\si în demersul care continu\ aceast\ c\utare, care te duce spre acele zone care î]i sunt definitorii [i în care te reg\se[ti.

Îns\ to]i studen]ii [colii de la Bune[ti, inclusiv nearhitec]ii, au ocazia unui exerci]iu formator în plan personal datorit\ convie]uirii pentru dou\ s\pt\mânii într-o comunitate universitar\ restrâns\, departe de ora[.

Petre Guran – Orice oper\ artistic\ are dou\ etape: inten]ia artistului [i „lectura” public\. „Lectura” public\ este liber\. Fiecare „cite[te” ceea ce simte. Unii „citesc” ceva dacic, al]ii ceva bizantin.

Ana Maria Goilav, ©foto: JustVISION

{COALA DE LA BUNE{TI

CU TU LT RIS UR M AL

BRANDURI ROMÅNE{TI • „{COALA DE LA BUNE{TI”

Ana Maria Goilav – Putem vorbi deja de turism profesional la „{coala de la Bune[ti”. Avem multe vizite din ]ar\ [i din str\in\tate ale celor interesa]i de demersul nostru. S\ptamâna trecut\ s-au oprit pentru câteva zile la noi doi tineri, unul din Bulgaria [i unul din Belgia, afla]i într-un tur al [antierelor experimentale din Europa. În verile trecute am avut vizitatori din categorii profesionale foarte diferite, care caut\ solu]ii tehnice de arhitectur\ cu materiale naturale, în scopul întoarcerii la via]a în comunitate [i în natur\. Putem `ncadra experimentul „{coala de la Bune[ti” la turismul cultural? Ana Maria Goilav – E mai mult de atât. Acum, la sfâr[it de serie, studen]ii care pleac\ [i care preg\tesc un articol despre experien]a lor la Bune[ti, m\ întreab\ dac\ pot scrie [i despre locuirea în comunitate, dincolo de lucrurile de interes strict profesional. Dac\, la început, unii sunt speria]i de izolarea în p\dure, în final ajung s\ fie sedu[i tocmai de faptul c\ sunt priva]i de facilit\]ile ora[ului. {i devine o aventur\. Nu e doar aventura cunoa[terii active, prin efort fizic [i abilitatea de a construi, e [i aventura locuirii în necunoscut, într-un mic grup de oameni asem\n\tori lor, de care le va fi dor în foarte scurt timp dup\ ce vor pleca de aici.

Casa de c\r\mid\, Opus Labili – mozaic realizat cu pietricele culese din Vålsan la care s-a folosit un liant experimental marca „{coala de la Bune[ti”, compus din nisip, var [i praf de c\r\mid\ ars\.©foto: JustVISION

Ana Maria Goilav – Al]ii simt vernacularul – adic\ expresia resurselor [i a tradi]iilor locale pe fondul discre]iei arhitectului, al]ii simt o rena[tere a arhitecturii rurale române[ti. Petre Guran – Al]ii v\d modernismul, demersul con[tient în lipsa tradi]iei care nu mai func]ioneaz\. O redescoperire în limitele unei tradi]ii, în m\sura în care am apelat la tehnici vechi de 5 mii de ani. Ana Maria Goilav – Tehnici care au devenit nout\]i absolute. Ni[te mari curiozit\]i la care particip\m noi [i me[terii pe care încerc\m s\-i recuper\m pentru comunitatea lo-

cal\. Sunt din ce în ce mai pu]ini. Me[terii [i]ari care au realizat învelitoarea casei de p\mânt acum 8 ani nu mai tr\iesc [i nu au predat me[te[ugul, mai departe, altor genera]ii. {coala de la Bune[ti devine faimoas\. Nu risca]i s\ fie prea vizitat\? S\ devin\ o destina]ie foarte turistic\? Petre Guran – Scopul nostru nu este de a construi un unicat, o curiozitate turistic\, ci o surs\ de inspira]ie pentru inova]ia în turism, în agroturism, în turismul local, în turismul ecologic.

Ce atribute identitare a]i `mprumutat din arhitectura zonei? Ana Maria Goilav – Am mers direct la resursele locului: materialele de construc]ie [i me[terii. Astfel, am construit cu lemnul din p\durea campusului [i cu dulgherii din sat, am produs c\r\mizi din lutul extras din s\p\tura pentru funda]ia casei [i l-am amestecat cu paiele de grâu din lunca de sub poiana campusului. C\r\mida ars\ am produs-o cu ajutorul me[terilor din Domne[ti. În zon\ mai exist\ case f\cute din p\mânt sau cu tencuieli de p\mânt. }\ranii erau arhitec]ii propriilor lor case. Am mai g\sit în sat câ]iva b\trâni care ne-au înv\]at cum s\ aplic\m tencuielile de p\mânt. Trebuie spus c\ tehnicile explorate de noi nu sunt îns\, neap\rat, specifice zonei. Sunt tehnici universale, care decurg în primul rând din poten]ialul materialului natural de construc]ie [i uneori, în special în cazul lucr\rilor cu p\mânt, poart\ în ele amintirea cl\cilor, a [antierelor comunitare de la sat. În aceast\ var\ am strâns pietricele colorate din albia Vâlsanului [i am realizat cu ele

BeTUI Nr. 22(37), septembrie/octombrie 2016

Co-ini]iatorii proiectului „{coala de la Bune[ti” Ana Maria Goilav [i Petre Guran `n casa rotund\, ©foto: JustVISION

Crede]i c\ genera]iile viitoare se vor `ntoarce la natur\? Ana Maria Goilav – Fenomenul „downshifting”, care presupune inclusiv întoarcerea la ritmurile naturale [i reintegrarea în caden]a zilei-lumin\, e tot mai prezent [i în arhitectur\. Tot mai mul]i tineri migreaz\ dinspre ora[ spre sat [i majoritatea recupereaz\ case existente pe care le recondi]ioneaz\. Gestul lor individual de salvare a patrimoniului construit minor conteaz\ foarte mult în planul identit\]ii colective. România a fost aten]ionat\ de importan]i observatori, precum Prin]ul Charles, c\ înc\ de]ine o resurs\ uria[\, satul, o realitate care s-a pierdut în Europa. În ultimii ani, corpul profesional al arhitec]ilor s-a organizat în scopul protec]iei [i valorific\rii patrimoniului rural, care înseamn\ atât natur\ cât [i arhitectur\. Pe de o parte, încerc\m s\ ]inem în via]\ cât mai mult din ceea ce s-a p\strat pân\ la noi, f\cându-i con[tien]i pe actualii locuitori ai satelor de semnifica]ia lucrurilor mo[tenite. Pe de alt\ parte, Ordinul Arhitec]ilor lucreaz\ la un proiect de ghiduri care s\ reglementeze interven]ile noi asupra arhitecturii satelor, în func]ie de specificul local. E important s\ în]elegem c\ autenticul e mai valoros decât ecologicul! Ecologicul vine ca un gest de repara]ie, ca o reac]ie la daunele produse de excesele modernit\]ii.

Avånd `n vedere c\ „{coala de la Bune[ti” este [i o [coal\ de identitate colectiv\, putem afirma c\ aici se conserv\ branduri romåne[ti? Ana Maria Goilav – Suntem oameni care au c\l\torit mult, care au locuit mult în str\in\tate, care s-au format în str\in\tate. Ne-am întors [i construim în mod deliberat aici, la Bune[ti, dup\ re]etele str\vechi, redescoperite, ale arhitecturii universale. {i dac\, în acest fel, reu[im s\ p\str\m, în cât mai mare m\sur\, ceva din ceea ce este în mod unic al locului, nu putem decât s\ ne bucur\m. ~n ce ]\ri a]i locuit? Ana Maria Goilav – În foarte multe locuri [i foarte diferite. În nordul Europei, în Suedia, unde am studiat în timpul facult\]ii [i în Norvegia, unde m-am întâlnit îndeaproape cu construc]iile din lemn. Apoi în Austria [i Elve]ia, unde am lucrat într-un birou de proiectare specializat în construc]ii pasive [i arhitectur\ solar\. La Barcelona am ajuns tot cu o burs\ de studii, fascinat\ de personalitatea lui Antonio Gaudi, creatorul unui stil personal inspirat de materiale locale [i teme ale culturii catalane. Am f\cut cuno[tin]\ cu inventatorii pietrei în arhitectur\ mergând, pe urmele Cre[tinismului Timpuriu, în Armenia [i pe [antierele arheologice din Siria [i Asia Mic\. Experien]a crucial\, care mi-a rotunjit formarea, este Roma. Am locuit doi ani în Roma, bucurându-m\ zilnic s\ fiu contemporan\ cu bun\ parte din istoria arhitecturii [i a lumii. M\ gândeam adesea, b\tând ora[ul [i împrejurimile, cât de mult mi-ar fi pl\cut s\ tr\iesc într-o breasl\ de constructori, ca s\ pot ridica ziduri structurale, de piatr\ sau c\r\mid\. {i, surprinz\tor, la 2000 de ani dup\ Pantheon, Bune[tiul mi-a dat aceast\ [ans\.

„{coala de la Bune[ti”, casa de c\r\mid\ , ©foto: JustVISION

mozaicuri, folosind cea mai veche tehnic\ de mozaic pavimentar, „opus lapilli”, atestat\ documentar în anul 1600 î.Hr. Pietricele au fost inserate într-o [ap\ pentru a c\rei compozi]ie ne-am inspirat din re]etele lui Pliniu cel B\trân [i Vitruviu. Am folosit exclusiv var, praf de c\r\mid\ recuperat\ din demol\rile din sat [i nisip din Vâlsan.

Sunte]i, putem spune, un turist cercet\tor. Ana Maria Goilav – Sunt adepta turismului pentru studii [i a vacan]elor petrecute pe [antier. Cum v\ petrece]i vacan]ele? Cum v\ relaxa]i? Ana Maria Goilav – Nu caut relaxare. Caut confruntarea cu p\mântul, c\r\mida, piatra [i lemnul. Mi-au atras aten]ia padimentele decorative realizate cu pietre colorate. De unde a]i adus aceste pietre? Ana Maria Goilav – Am descoperit în albia Vâlsanului locuri diferite cu pietre diferite: mica[isturi, cuar]uri în diferite nuan]e, câteva bazalturi negre [i granit. Sunt, în general, pietre umile, îns\ efectul pe care îl produc puse în oper\ [i prin contaminare cu semnifica]ia mozaicului este spectaculos. Pentru pardoseala micii noastre capele, am încercat în schimb altceva: o [ap\ experimental\ pe care vrem s\ o patent\m, dintr-un amestec asem\n\tor celui de fresc\, cu o arm\tur\ mixt\ din paie [i câl]i de lân\. Petre Guran – Acestea sunt, deja, re]ete exclusive ale „{colii de la Bune[ti” pe care nu le ve]i g\si în nicio carte. Sunt testele noastre prin încerc\ri. Am experimentat mai multe re]ete, iar unele [ape s-au fisurat. Sunt experimentele noastre noi, ale unor tehnici presupuse vechi.

„{coala de la Bune[ti”, candel\, Casa de c\r\mid\, ©foto: JustVISION

Zuza [i o mai nou\ locuitoare a complexului , ©foto: JustVISION

CU TU LT RIS UR M AL

BRANDURI ROMÅNE{TI • „{COALA DE LA BUNE{TI”

Risc o `ntrebare pe lång\ subiect: Ce p\rere ave]i despre Bucure[ti? Din punct de vedere arhitectural. Ana Maria Goilav – V\ pot spune c\ Ordinului Arhitec]ilor din Bucure[ti a publicat de curând „Raportul pentru Bucure[ti”, http://www.oar-bucuresti.ro/documente/Raportul-pentru-Bucuresti-2016.pdf, o analiz\ complex\ a problemelor de ordin arhitectural [i urbanistic. Sunt co-autor al acestui demers destinat atât deciden]ilor cât [i locuitorilor, prin care sus]inem necesitatea unei legi a capitalei [i a unei guvern\ri coerente, pe câteva direc]ii majore, prioritare, de interven]ie, precum patrimoniul construit [i spa]iul public. Bucure[tiul reprezint\ ast\zi o atrac]ie extraordinar\ pentru turi[ti [i în

special pentru lumea artistic\ interna]ional\. Mai trebuie s\ devin\ un ora[ normal, iubit de locuitorii lui. Ave]i un ora[ preferat? Ana Maria Goilav – Roma. {i `n ]ar\? Ana Maria Goilav – „{coala de la Bune[ti”! Cred c\ nu e departe ziua `n care ve]i primi oferte din parte operatorilor din turism! Ana Maria Goilav – (råde) Petre Guran – Poate fi o surs\ de inspira]ie pentru inova]ia `n turism.

Zenaida F\rca[

DESTINA}II / PARIS Fran]uzisme: ... Moulin Rouge, Champ Elisee, Lafayette, Louvre, d'Orsay, La Tour Eiffel, Tuilleries, Montmartre, Sacré Coeur, Quartier Latin, Beaubourg, Montmartre, Saint Germain de Près, Lacroix, Dupont, Borghese, Cartier, Chanel, Dior, Piaget, Yves Saint Laurent, Gucci, Marché, Piaget, Café de Flore, Picasso, Dora Maar, Manet, Cezanne, Courbet, Degas, Gauguin, Pompidou, Marais, Dali, Rodin, Modigliani, Utrillo, ToulouseLautrec, Suzane Valadon, Apollinaire, Sartre, Simone de Beauvoir, Camus...

LES CHANSONS D'AMOUR Capitala Fran]ei te r\sfa]\ invitându-te `ntro lume de pl\ceri vinovate. La Paris vei `nv\]a arta de a zâmbi, arta de a gusta [i de a degusta, arta de a atinge sau cea de a mânca din meniuri sofisticate, savuroase, cu rafinamentul pe care numai parizienii `l au. Magazinele de delicatese fran]uze[ti din Montparnasse sau buticurile din cartierul Montmartre, de lâng\ Metro Abbesses, unde sunt expuse spre vânzare anti-

chit\]i pre]ioase, sunt locuri numai bune de golit buzunarele. Dac\ adori s\ „vânezi” produse handmade [i case de mod\ celebre, Lille este locul unde po]i g\si obiecte unicat, potrivite pentru un cadou special pe care s\-l faci persoanei iubite. La Paris, ora[ul supus atâtor cli[ee, vei `nv\]a s\ hoin\re[ti! Dac\ nu dai o tur\ prin

Montmartre e ca [i cum nu ai v\zut Parisul decât pe jum\tate. Este cartierul unde s-a inventat boema, cu actori ambulan]i [i boutiqueuri amplasate `n locuri cheie, de unde `]i po]i cump\ra suveniruri [i `]i po]i desf\ta spiritul `n frenezia acordurilor de jazz. Este cartierul `n care cafenelele n-au num\r, unde po]i bea cea mai bun\ cafea din lume, dar [i cocktail-uri cu

Cin\ [i show `n culise la Lido de Paris Paris Merveilles, noul spectacol de la Teatrul panoramic Lido de Paris (vechi de 70 de ani) aflat pe Champs Élysées, al scenaristului [i regizorului Franco Dragone, nu trebuie ratat. Înscrie]i cardul Mastercard sau Maestro pe platforma Priceless, alege

pachetul Dinner Show [i vei beneficia de o vizit\ privat\ în culise, de o poz\ [i de programul spectacolului. Meniul marca Lenôtre, muzica live [i fantastica orchestr\ cu 45 de instrumenti[ti sunt motive suficiente pentru o sear\ memorabil\. Crea]ia

celor 600 de costume Houte-couture, a celor 250 de perechi de pantofi [i a celor 200 de p\l\rii, precum [i a ornamentelor capilare i-a fost încredin]at\ talentatului stilist Nicolas Vaudelet, cunoscut pentru colabor\rile sale cu Jean-Paul Gaultier [i Christian Lacroix.

BeTUI Nr. 22(37), septembrie/octombrie 2016

ADVERTORIAL

Platforma www.priceless.com dedicat\ posesorilor de card Mastercard [i Maestro care doresc s\ se bucure de experien]e [i privilegii de nepre]uit în c\l\toriile lor se pot înregistra simplu [i u[or, urmând doar câ]iva pa[i: S\ de]in\ un card valabil Mastercard sau Maestro. S\ completeze formularul de înscriere de pe www.priceless.com. S\ confirme înscrierea pe platform\ prin intermediul adresei de e-mail. S\ exploreze ofertele disponibile pe www.priceless.com. S\ se bucure de o vacan]\ de nepre]uit™ al\turi de cei dragi.

• • • •• •

Ofertele priceless.com sunt disponibile doar posesorilor de carduri Mastercard Standard, Mastercard Gold, Mastercard Platinum, Mastercard World [i Mastercard WorldElite.

Momente delicioase la Hard Rock Cafe Dac\ te afli în faimosul Paris, opre[te-te la Hard Rock Cafe Paris pentru o mas\ delicioas\, cocktailuri fanteziste [i muzic\ live. Legendarul local din cartierul

Grands Boulevards se afl\ în imediata vecinatate a Operei, a Muzeului Grevin, precum [i a cochetelor magazine pariziene. Înregistreaz\-]i cardul

Mastercard sau Maestro pe www.priceless.com [i bucur\-te de statutul de VIP [i de prioritatea unor locuri exclusive oferite de Mastercard [i Hard Rock Cafe!

O vizit\ neconven]ional\ la Musée d’Orsay Descoper\ operele erotice a[ezate la vedere în celebrul Musée d’Orsay [i fii atent la mesajele subtile ale acestora. Descifreaz\ [i încearc\ s\ în]elegi pove[tile ascunse din spatele acestor opere aparent conven]ionale – de la

bacante purtate pe bra]e de satiri, la voluptoasa zei]\ a dragostei, Venus [i pân\ la Sf. Sebastian s\getat, erotismul las\ loc imagina]iei. Pe parcursul vizitei vei fi înso]it de Jean-Manuel Traimond, autorul lucr\rii Guide érotique du

Louvre et du Musée d’Orsay. Înscrie-]i cardul Mastercard sau Maestro pe platforma Priceless [i te po]i bucura de o reducere de 20% a biletului de acces, precum [i de un exemplar al c\r]ii oferit de însu[i Jean-Manuel Traimond.

nume sofisticate [i gust divin, al\turi de prieteni vechi sau abia `ntâlni]i. ~n timp ce-]i sorbi cafeaua la Cafe de Flore, sau la Café des Deux Moulins, sau la Les Deux Magots, sau oriunde altundeva `n Montmartre, toate cu decoruri aproape neschimbate de mai bine de un secol, cerceteaz\-le pere]ii. Vei descoperi pl\ci memoriale ce p\streaz\ amintirea personajelor ce le-au trecut cândva pragul celebrelor cafenele – Le Consulat este localul `n care Van Gogh obi[nuia s\ ia masa, dar [i locul unde Woody Allen a turnat o celebr\ scen\ din filmul “Everybody says I love you”. Tot aici se afl\ cel mai vechi cabaret din Paris, Au Lapin Agile, frecventat de Renoir, Picasso, dar [i de poe]ii Apollinaire [i Paul Verlaine. Cu un minim efort te po]i `ntoarce `n lumea fascinant\ a lui Camus, Jean Paul Sartre, Picasso, Modigliani, Matisse sau Henry Miller, ca s\ amintesc doar câ]iva din titanii filozofi, arti[ti sau scriitori ce au cutreierat cåndva cartierul. Belle Arte. La Paris vei `nv\]a s\ prive[ti. La Louvre o po]i vedea pe Venus din Milo sau pe Gioconda. Alte mii de opere de art\ modern\ [i contemporan\ sunt expuse `n muzeele Pompidou, d’Orsay, Palatul Tokyo, Picasso, Dali sau `n Muzeul Rodin. Dar, pân\ la urm\, Parisul e un univers al culturii [i civiliza]iei, un ora[ prea greu de ilustrat `n câteva cuvinte, un ora[ pe care trebuie s\-l vezi sau s\-l revezi!

DESTINA}II EXOTICE • INTERVIU CU ALPINISTUL {TEFAN IONESCU

Anul trecut, alpinistul [i ghidul montan {tefan Ionescu a tr\it una dintre acele aventuri extreme de care ar trebui s\ ai parte, dac\ e[ti norocos, m\car o dat\-n via]\. La cei 29 de ani ai s\i, acest pasionat de expedi]ii montane extreme p\[ea pentru prima dat\

UN ROMÂN PE ACOPERI{UL LUMII! Ghe]arul Stanley, foto: ©{tefan Ionescu

Dac\ e[ti genul de turist obi[nuit cu confortul, acest t\râm situat în estul Africii nu este chiar o destina]ie care s\-]i atrag\ aten]ia, îns\ dac\ e[ti pasionat de munte [i de escalad\, o tur\ prin Mun]ii Rwenzori, situa]i la grani]a din-

tre Uganda [i Congo, te va face s\ te sim]i st\pânul lumii, uitând de to]i [i de toate. Dac\ antrenamentul [i entuziasmul te ajut\ s\ ajungi în vârful cel acoperit de z\pad\, la 5.109 m, sentimentul este, cu siguran]\, cople-

[itor. Doar cine îl tr\ie[te îl poate descrie cel mai bine, a[a c\ l-am invitat pe {tefan s\ rememoreze pentru noi aventura lui pe continentul negru, cea despre care el declar\ sus [i tare c\ este o experien]\ care te educ\.

BeTUI Nr. 22(37), septembrie/octombrie 2016

pe p\mânt african, într-una dintre cele mai pu]in cunoscute ]\ri de pe acest continent.

Foto: {tefan Ionescu Florina Nistor

În Uganda.

{tefan IONESCU

ral\ a ]\rii. Dac\ pentru mine, pe orice parte întorceam problema, Africa era doar o savan\ întins\ cu câ]iva cop\cei izola]i [i vreo 2 – 3 lei obosi]i care se ascund de soare, în timp ce o turm\ de bivoli pa[te lini[tit\ hectare de ierburi uscate, acolo am g\sit altceva. Vegeta]ie luxuriant\, culturi de ceai [i tutun pe suprafe]e uria[e, localit\]i foarte aglomerate, multe motorete [i ma[ini japoneze de care nu auzisem în via]a mea. În ce a constat expedi]ia ta în mun]ii Rwenzori? Am plecat cu scopul de a face o nou\ m\suratoare a Ghe]arului Stanley din Rwenzori, care [i-a redus suprafa]a într-un ritm alarmant în ultima perioad\. A fost al treilea

Echipa de porteri, foto: © {tefan Ionescu

UGANDA, „PERLA AFRICII” INTERVIU CU ALPINISTUL

Expedi]ia din Uganda a fost prima ta incursiune pe continentul african? Cu ce idei preconcepute ai plecat [i în ce fel te-a lovit realitatea, la fa]a locului? Da, a fost pentru prima dat\ când am pus piciorul pe p\mânt african. M-am documentat destul de bine despre locurile pe care urma s\ le vad, am c\utat mult\ informa]ie, poze, am purtat multe discu]ii cu prietenii mei, care au avut cu câ]iva ani în urm\ exact acela[i traseu pe care urma s\ îl fac eu. Sincer, am g\sit la unii oameni din jurul meu mai multe idei cel pu]in dubioase decât mi-a[ fi imaginat. Team\ de malarie, hepatit\, ebola, terori[ti etc… Singurul lucru care a fost diferit fa]\ de ce îmi creionasem eu a fost imaginea gene-

DESTINA}II EXOTICE • INTERVIU CU ALPINISTUL {TEFAN IONESCU

Transport cu motoreta!

an consecutiv în care Asocia]ia Oxigen, din care fac parte, a organizat aceast\ tur\, pentru a trage un semnal de alarma asupra efectelor înc\lzirii globale, a[a c\ a venit [i rândul meu s\ iau GPS-ul [i s\ punctez de unde începe [i unde se termin\ suprafa]a de ghea]\ de pe munte. Expedi]ia a durat [apte zile, vârful a fost atins în cea de-a cincea zi, iar nivelul de dificultate a fost unul mediu. Cine a mai f\cut parte din echipa ta [i câ]i localnici vi s-au al\turat, pentru traseu? Am fost al\turi de colega mea de club, Florina, de prietenul nostru, alpinistul David Neac[u, [i de al]i trei alpini[ti, prieteni cu acesta. O echip\ în care la început rela]iile de grup nu erau foarte bine formate, pentru c\ nu ne cuno[team destul de bine, dar, din fericire, dup\ primele dou\ zile, ne-am în]eles de minune. Parc\ mergeam de [apte ani împreun\ pe munte. Al\turi de noi au mai urcat doi ghizi locali, un buc\tar împreun\ cu ajutorul lui [i 20 de porteri din sat, pe care i-am primit odat\ ce am achitat taxa (fantastic de mare) de intrare în parc. Cum se simte aerul [i cum se vede lumea de la 5109 m, cât are Vârful Margherita? Îmi este greu s\ descriu sentimentul pe care îl ai atunci când î]i atingi scopul c\l\toriei [i este foarte interesant cum tu, de fapt, devii con[tient de tot ce s-a întâmplat abia dup\ ce cobori de pe vârf [i te opre[ti la primul refugiu. De cele mai multe ori, traseul în sine este esen]a unei expedi]ii, vârful fiind doar destina]ia final\. Dac\ traseul este pl\-

cut [i îl faci cu oamenii potrivi]i, ai toate [ansele s\ te întorci împlinit, câteodat\ [i f\r\ s\-]i atingi scopul c\l\toriei. În Rwenzori am avut parte de toate ingredientele unei ture pl\cute: vremea a fost nesperat de bun\ [i \sta a fost un mare avantaj atât pentru fizicul, cât [i pentru psihicul nostru, partenerii de expedi]ie au fost excep]ionali, iar traseul nu ne-a solicitat peste m\sur\. Vârful ne-a primit cum nu se poate mai bine, a[a c\ ne-am permis s\ petrecem circa 20 de minute, pentru a ne bucura de peisaj.

Ce te-a impresionat cel mai mult în timpul urc\rii spre Vârful Margherita? Nici nu [tiu cu ce s\ încep… Sunt atât de multe lucruri care m-au impresionat, încât îmi e greu s\ le pun într-o ordine. În primul rând, o urcare pe Margherita î]i ofer\ ceva ce vei g\si în foarte pu]ine locuri de pe glob. O trecere prin toate etajele de vegeta]ie. Uganda este str\b\tut\ de Ecuator, drept urmare clima la baza muntelui este tropical\ [i temperatura medie scade treptat pe m\sur\

BeTUI Nr. 22(37), septembrie/octombrie 2016

Forma]ie local\ de muzic\ `n apropiere de Kampala

ce urci. Plantele î[i schimb\ aspectul, se r\resc [i ajungi într-un final pe o întindere de ghea]\, pe care o p\r\se[ti apoi pentru a te reîntoarce în p\duri de lobelia (anemone uria[e), bambus, ferigi [i la vegeta]ia tropical\ de la baza muntelui. Apoi sunt mla[tinile de la 3.400 [i 3.600 de metri (Lower Bigo Bog [i Upper Bigo Bog), unde sunt construite pode]e ce par interminabile, care str\bat câmpii întregi de anemone. Ajungi la etajul superior al muntelui [i începi s\-]i pui întreb\ri legate de adev\ratele probleme din jurul t\u, atunci când unul din ghizi î]i explic\ cum ghe]arul pe care îl vezi la câteva ore distan]\ î[i avea începutul chiar sub picioarele tale. R\mâi pu]in uimit inclusiv atunci când faci o mic\ pauz\ pentru a fotografia ceva [i pe lânga tine trece în pas sus]inut un grup de porteri înc\lta]i cu ni[te

cizme dubioase de cauciuc, cu mult bagaj, care se întâmpl\ s\ fie c\rat legat cu o ching\ de frunte. Un alt aspect pozitiv de notat a fost num\rul de turi[ti cu care am interac]ionat pe traseu. Foarte pu]ini oameni, iar cei pe care i-am întâlnit p\reau foarte deschi[i [i pasiona]i de natur\, deci o companie pl\cut\. Tot ce am v\zut acolo a reu[it s\ m\ mi[te pu]in, chiar [i mâncarea pe care am primit-o pe traseu. În prima s\pt\mân\ petrecut\ acas\ dup\ aceast\ expedi]ie, am încercat s\ reproduc ni[te delicioase gogo[i din banane, a[a cum ne-a g\tit Aprounali, buc\tarul nostru. Au fost [i momente în care ai vrut s\ renun]i, întâmpl\ri extreme care te-au f\cut s\ te sim]i ca pe marginea pr\pastiei?

Din fericire, astfel de momente nu au existat. În schimb am fost încercat de ni[te sentimente mai pu]in pl\cute în ziua în care am coborât de la Elena Hut c\tre refugiul de pe malul lacului Kitandara. La momentul respectiv nu [tiam c\ la ultima mas\ primisem ni[te ap\… s\-i spunem mai pu]in potabil\, a[a c\ am plecat atât eu, cât [i David cu ni[te dureri teribile de stomac, ame]eal\ [i într-un final febr\. M\ sim]eam ca un robo]el care merge la comand\, f\r\ un scop bine definit, f\r\ s\ îi pese de ce se întâmpl\ în jurul lui. Vroiam doar s\ ajung [i s\ ma întind undeva, în sacul de dormit (pentru c\ aveam deja frisoane), [i s\ dorm, cu speran]a c\ m\ voi trezi miraculos mai bine. Evident c\ la refugiu am întors pe dos trusa medical\ c\utând ceva care s\ ne poata ajuta [i abia dup\ acest episod am aflat cât de util poate s\ fie

DESTINA}II EXOTICE • INTERVIU CU ALPINISTUL {TEFAN IONESCU

Philimon – punct de asigurare la coborarea de pe ghe]ar

40 Florina Nistor, Membru fondator al Organiza]iei Oxigen, pe Vårful Margherita Peak, foto: ©{tefan Ionescu

un plic cu s\ruri pentru rehidratare. Acum este un must have, f\r\ de care nu mai plec pe munte. Ajut\ mult în orice situa]ie de deshidratare. Cred c\ dup\ amiaza respectiv\ a fost una dintre cele mai însp\imântatoare pe care le-am avut în via]a mea. Nu î]i po]i imagina ce gânduri mi-au trecut prin cap în timp ce m\ târam pe potec\, departe, izolat de civiliza]ie [i cu starea unui om mahmur în zorii zilei, dup\ o noapte grea. Ce te-a impresionat la ugandezi, atât cât ai avut ocazia s\-i cuno[ti? Oameni simpli! Asta am v\zut acolo, oameni simpli care se descurc\ cu 1 sau 2

dolari pe zi. Nu foarte mul]i ugandezi au privilegiu de a câ[tiga o sum\ frumu[ic\ de bani, iar cei ce fac asta se izoleaz\ pu]in de restul popula]iei. Ugandezii pe care i-am întâlnit au fost prieteno[i, curio[i, dornici s\ cunoasc\ pu]in despre lumea din care venim, dar totodat\ destul de distan]i în momentele în care nu îi solicitam. Am o colec]ie generoas\ de adrese de mail primite de la diverse persoane cu care am interac]ionat pe drum, iar cu unii dintre ei chiar am p\strat leg\tur\. În schimb, orice ai face, ei [tiu foarte bine din ce fel de lume venim, a[a c\ nu trebuie s\ te mire dac\ pl\te[ti ni[te pre]uri astronomice pentru ni[te lucruri care pentru noi par destul de simple. Încearc\ oricând s\

fac\ un ban u[or de la turi[tii care tr\iesc într-un mediu pe care îl consider\ ([i asta pe bun\ dreptate) mai bogat decât al lor. Ce p\rere ]i-ai f\cut despre mânc\rurile locale? Î]i aminte[ti vreo trata]ie mai exotic\, care te-a surprins? Am încercat, [i am reu[it, zic eu, s\ nu ratez nimic din categoria fructe. Dup\ contactul cu primele dou\ banane crescute în Uganda, am în]eles cum st\ de fapt treaba cu gustul bananelor de import de pe la hipermarketurile noastre. Acela[i lucru s-a întâmplat pe rând cu ananasul, papaya, avocado [i cam cu tot ce am gustat din produc]ia local\. Fructele astea au un gust [i un

BeTUI Nr. 22(37), septembrie/octombrie 2016

Ghizii måncånd pentru prima data smochine (mul]umim GreenSense). ~n stånga Big John, foto: ©{tefan Ionescu Lobelia (anemone uriase) Upper Bigo Bog, foto: ©{tefan Ionescu

41 miros deosebit. Mi-a revenit foarte rapid în minte compara]ia pe care o fac între ro[iile pe care le mâncam cu poft\ din gr\dina bunicii [i cele pe care le g\sesc azi în comer]. În orice caz, am încercat tot ce s-a putut cump\ra, [i am descoperit cu ocazia asta durianul, fruct cu origini asiatice, care, din fericire, în varianta african\ [i-a p\strat mai multe propriet\]i legate de gust [i nu de miros! Un lucru interesant la buc\t\ria ugandez\, pe care am încercat-o prea pu]in în doar 2 s\pt\mâni, este polivalen]a bananei.

De la gogo[i cu banane [i cl\tite cu banane, pân\ la brio[e [i chiar mâncare de banane! Pe cea din urm\ am g\sit-o în meniul unui hotel la care am r\mas în plimbarea noastr\ prin ]ar\, de dup\ expedi]ie. Un gust foarte interesant, care aduce mult cu o mâncare de cartofi, cam slab condimentat\, totu[i. Restul a fost clasic [i nu e de mirare, pentru c\ loca]iile de cazare se adapteaz\ pentru turi[ti `]i g\tesc meniuri occidentale. Pu]in probabil s\ vrei s\ te cazezi în alt\ parte decât într-un hotel, deci pu]ine [anse s\ gu[ti vreo re]et\ 100 % local\. {i, în plus,

ai nevoie de mult curaj, dac\ se întâmpl\ s\ vezi [i felul în care sunt g\tite. Ce impresie ]i-a l\sat Kampala, capitala Ugandei, sau alte ora[e [i sate prin care ai trecut în aventura ta african\? E un amestec ciudat de lux (în zona bogat\ a ora[ului, unde am fost caza]i) [i ghetouri ultraaglomerate [i murdare. A fost un [oc s\ aflu de la [oferul nostru c\ din aproximativ 35 de milioane de ugandezi, 19 milioane locuiesc în Kampala! Ce te sperie acolo, la fel ca în alte a[ez\ri omene[ti din

DESTINA}II EXOTICE • INTERVIU {TEFAN IONESCU

aceast\ ]ar\, este mizeria pe care o întâlne[ti la tot pasul. Nu mi-am imaginat vreodat\ c\ poate exista un asemenea volum de gunoi pe marginea vreunui drum din vreun sat sau ora[ din lumea asta. Pentru omul de rând nu exist\ nici cea mai mic\ urm\ de educa]ie în spirit ecologic, [i am fost foarte întristat s\ descop\r asta.

{tefan Ionescu [i o parte din echip\ – Florina Nistor, Pre[edintele de onoare al Organiza]iei Oxigen David Neac[u si doi dintre ghizi – pe Vårful Margherita Peak

Coboråre de pe ghetar, foto: © {tefan Ionescu

În schimb, toate obiectivele turistice, parcurile na]ionale, hoteluri de top [i cam tot ce este destinat turismului este impecabil. În felul \sta se creeaz\ un contrast extraordinar între aceste zone [i r\mâi pu]in uimit de diferen]e. Ce e de v\zut în aceast\ ]ar\ din Africa cu care suntem pu]ini familiariza]i? Tot ce înseamn\ arie protejat\! Au parcuri extraordinar de frumoase. De la munte pân\ la savan\, tot ce este preg\tit pentru turism trebuie v\zut. În Murchinson Na]ional

Park am v\zut cum Nilul se strecoar\ printrun defileu de 6 metri [i formeaz\ o cascad\ cu o for]\ impresionant\. Tot aici am împ\r]it tab\ra cu maimu]e [i facoceri [i am v\zut cel mai mare fluviu al Africii de pe vapora[. Safari de la r\s\ritul soarelui, cu girafe [i elefan]i, bivoli, antilope [i chiar o hien\ r\t\cit\. Focuri în savan\, musca Tsetse, [opârle micu]e pe tavanul bungaloului, toate sunt o parte a experien]ei africane. La un moment dat devine interesant [i drumul cu dubi]a f\r\ aer condi]ionat pe drumurile pr\fuite de p\mânt ro[u ale Ugandei.

Dac\ te documentezi bine g\se[ti [i lucruri pu]in mai extreme de f\cut. Noi am încercat, în ultimele dou\ zile petrecute acolo, raftingul pe Nil. Plecare din Jinja, un mic dejun în fug\, un training serios pe ap\ de 30 de minute [i o zi întreag\ petrecut\ pe barc\, într-una din cele mai agitate zone ale fluviului. Pot s\ spun cu t\rie c\ a fost cea mai puternic\ experien]\ în domeniu pe care am avut-o pân\ acum! De ce ai recomanda cuiva s\ viziteze Uganda? În primul rând, a[ recomand\ oricui s\

BeTUI Nr. 22(37), septembrie/octombrie 2016

fac\ asta. Este o experien]\ unic\! Vei vedea o alt\ lume, o alt\ civiliza]ie, alte concepte, alte peisaje, vei sim]i lâng\ tine un alt fel de oameni [i cu siguran]\ î]i vei schimba pu]in felul în care prive[ti lumea. Eu, dup\ ce am v\zut cât\ fericire [i bucurie pentru via]\ este în ochii acelor oameni care tr\iesc la limita existen]ei, am ajuns acas\ convins c\

{erban Ionescu

Cine este {tefan Ionescu: • Membru fondator al Asocia]iei Turistice Pentru Natur\ Oxigen • Trainer în cadrul proiectului „Expedi]ii montane pentru încep\tori” al Asoci-

a]iei Oxigen • Membru CTE Mont-DeltMar • Membru Asocia]ia Turistic\ Ghizii României • Expedi]ii externe: Masivul Rila – Bulgaria (Vf Musala 2925m), Olimp

ne facem prea multe griji din nimic [i ne c\ut\m singuri probleme atunci când nu avem. Este categoric o experien]\ care te educ\. Dac\ mai ai [i pu]in\ pasiune pentru natur\, ai ocazia s\ intri într-un parc înc\ s\lbatic [i s\ urci un munte care te va impresiona prin s\lb\ticia [i frumuse]ea pe care ]i le ofer\. De partea ta este [i traseul, care nu

- Grecia (Vf Mytikas - 2917m), Rwenzori - Uganda (Vf Margherita - 5109m), Mun]ii Tatra - Slovacia (Vf Gerlachovsky - 2655m) [i altele.

te solicit\ mult din punct de vedere tehnic [i r\mâne totu[i abordabil, în ciuda altitudinii. Dac\ muntele nu te atrage, te vor atrage savana, animalele, peisajele, pur [i simplu tot ce întâlne[ti acolo este nou pentru oricine nu a fost înc\ pe acest minunat continent. {i înc\ o recomandare foarte important\: nu trebuie s\ te la[i speriat de pove[ti cu peri-

cole pe care unii oameni [i le imagineaz\ acolo. Eu [i colegii mei am acumulat deja 4 ani în care Uganda ne-a primit, prietenoas\, [i la fel de blând\ ne-a l\sat s\ plec\m acas\. Acum preg\tim expedi]ia cu num\rul cinci în „Perla Africii”.

Oana Iana

DESTINA}II • BUDAPESTA, ORA{UL B|ILOR

BUDAPESTA “ALL SEASON” Locul ideal în care întreaga familie se va sim]i bine, cu programe din bel[ug pentru petrecerea timpului liber.

Budapesta, Parlamentul Ungariei, foto: Oficiul de Turism al Ungariei

În vacan]a dumneavoastr\ la Budapesta trebuie s\ include]i neap\rat câteva ore de relaxare la b\i!

44 Capitala b\ilor termale B\ile termale fac parte, de secole, din via]a [i cultura maghiar\. Budapesta este capitala cu cele mai multe fântâni termale din lume – în anul 1934 Budapesta a ob]inut titlul de ora[ al b\ilor. Debitul zilnic al celor 118 surse naturale de ap\ [i al fântânilor cu temperaturi cuprinse `ntre 21-78°C este de 70 de milioane de litri de ap\. Pe lâng\ tratamentele medicale, b\ile istorice ale capitalei maghiare ofer\ servicii de masaj, saune, cabine cu aburi [i alte servicii de wellness, spa [i relaxare. În afar\ de b\ile termale, în ora[ func]ioneaz\ mai multe [tranduri [i piscine acoperite pentru b\l\cit cu ap\ termal\, care garanteaz\ relaxarea complet\ pentru familii.

Dup\ renovarea finalizat\ în anul 2005, `n zilele cu acces mixt, doamnele se pot bucura [i ele de serviciile b\ii termale. Primul eveniment Cinetrip a avut loc în 1998. Începând cu anul 2007, Cinetrip SPArty este cunoscut ca fiind gazda unora dintre cele mai nebune petreceri din lume.

B\ile Király În 1565, pentru a avea acces la b\i într-o zon\ sigur\, chiar [i sub asediu, pa[a Arslan a demarat construirea unor b\i în interiorul zidurilor ora[ului.

Conductele de ap\, fabricate ini]ial din molid, au aprovizionat b\ile pân\ în anul 1796. B\ile, care dateaz\ `nc\ din perioada ocupa]iei turce[ti, au fost declarate monument istoric.

B\ile Lukács Dup\ recucerirea Budei, B\ile turce[ti Lukács au devenit proprietatea statului. ~n c\utarea vindec\rii, la B\ile Lukács, veneau oameni din toate col]urile lumii. Pe pere]ii cl\dirii b\ilor se afl\ amplasate, `n semn de recuno[tin]\, pl\cu]e din marmur\ ale celor care [i-au g\sit aici vindecarea.

Excursii în jurul Budapestei

B\ile Rudas Budapesta este considerat, de mult, un ora[ al b\ilor. B\ile Rudas au o vechime de peste 500 de ani, centrul b\ii de ast\zi fiind amenajat în secolul al XV-lea, înc\ de pe vremea st\pânirii turce[ti. Începând cu anul 1936, în aceste b\i aveau acces doar b\rba]ii.

Budapesta este centrul cultural al Ungariei, îns\ [i zonele din împrejurimi ofer\ numeroase activit\]i interesante. Palatul Regal Gödöllö, construit la începutul secolului XVIII de Antal Grassalkovich, a fost re[edin]a preferat\ a Împ\ratului Franz Joseph [i a so]iei sale, Elisabeta, prin]esa Sissi. Palatul g\zduie[te

expozi]ii, concerte [i evenimente, precum Festivalul Interna]ional de Harp\, Festivalul de Muzic\ Liszt [i Zilele Palatului Baroc. Un alt exemplu de arhitectur\ baroc este Palatul Ráday din Pécel, care servea drept loc de întâlnire, cu 250 de ani în urm\, pentru oamenii de [tiin]\ [i scriitorii vremii. Szentendre, ora[ul arti[tilor [i

al bisericilor, organizeaz\ în ultimul weekend din fiecare var\, Festivalul Zilelor [i Nop]ilor Szentendre. La doar 40 de km de Budapesta se afl\ fostul scaun regal din Visegrád – Jocurile Interna]ionale de la Palatul Visegrád comemoreaz\ întâlnirea istoric\, din1335, dintre regii Cehiei, Poloniei [i Ungariei. Vác este un alt

Cetatea Budapest, foto: Of. de Turism al Ungariei

BeTUI Nr. 22(37), septembrie/octombrie 2016

B\ile Gellért au fost construite în secolul al XIII-lea de Andrei al II-lea, pe locul fostului spital Gellért. Construite în stil secesionist, sunt un reper turistic important al capitalei. Complexul, inaugurat `n 1918, este format din 13 piscine, alimentate cu apa din adâncurile Muntelui Gellért. Aici a fost construit\, în anul 1927, prima piscin\ cu valuri din lume, care func]ioneaz\ [i în prezent. Complexul a fost complet renovat în 2008, iar faian]a de culoare albastr\, caracteristic\ acestor b\i, str\luce[te acum din nou. În vacan]a dumneavoastr\ la Budapesta trebuie s\ include]i neap\rat câteva ore de relaxare la b\i. Ve]i avea parte de experien]e de neuitat!

Cetatea Budapest, foto: Oficiul de Turism al Ungariei

B\ile Gellért

Budapesta, Parlamentul Ungariei, foto: Oficiul de Turism al Ungariei

Budapesta pentru copii

or\[el fermec\tor de pe malul Dun\rii. Acesta g\zduie[te Váci Világi Vigalom – o petrecere stradal\ cu concerte [i activit\]i pentru familii. Vác este locul de origine al Festivalului de Teatru V4. Alte festivaluri estivale din împrejurimile Budapestei sunt Summerfest Százhalombatta [i Festivalul de Jazz

Louis Amstrong de la Bánk. Exist\ multe comori de arhitectur\ religioas\ [i dincolo de Szentendre. În Zsámbék, ruinele bazilicii gotice sunt impresionante. Bazilica din Esztergom, cea mai mare biseric\ din Ungaria, este catedrala Arhiepiscopiei RomanoCatolice de Esztergom, Budapesta

[i sediul Bisericii Catolice din Ungaria. Esztergom a fost, în evul mediu, capitala regatului Ungar. Muzeul Cre[tin din Esztergom g\zduie[te cea mai bogat\ colec]ie ecleziastic\ din ]ar\. La fel de interesant\ arhitectural, la sud de Budapesta, construit\ în stil gotic, este [i Biserica Ortodox\ Sârb\ din Ráckeve.

Copiii iubesc animalele. Gr\dina zoologic\, gr\dina botanic\ [i parcul de animale s\lbatice din Budakeszi, sau rezerva]ia de ur[i din Veresegyház î[i a[teapt\ oaspe]ii pe tot parcursul anului. ~n imediata apropiere a gr\dinii zoologice se afl\ cl\direa Circului Mare din Budapesta. Tropicarium, cel mai mare acvariu cu ap\ s\rat\ din Europa Central\, v\ a[teapt\ s\-i admira]i rechinii, pe[tii exotici [i creaturile tropicale. Apoi, `n Palatul Minunilor (Csodák Palotája) din Parcul Millenáris g\si]i programe interesante pe tot parcursul anului – o cas\ de joac\ interactiv\ pentru copii [i adul]i, deopotriv\, unde toat\ lumea `[i poate verifica cuno[tin]ele de fizic\, electricitate [i magnetism. ~n Casa Viitorului (Jövö Háza), copii pot înv\ta despre c\l\toria în spa]iu, iar `n Teatrul de lasere, aflat în interiorul Planetariului, ace[tia vor fi introdu[i în tainele universului. La „Calea Ferat\ pentru Copii“ (Gyermekvasút) serviciile sunt oferite chiar de c\tre ace[tia, sub stricta supraveghere [i coordonare a profesorilor de specialitate. ~n p\durea Norma se afl\ Pista [i Parcul de aventuri Challengeland. Cu mai multe categorii de dificultate [i îndemânare, Pista Challenge-

Szechenyi, foto: Oficiul de Turism al Ungariei

DESTINA}II • BUDAPESTA, ORA{UL B|ILOR

Budapesta [i tineretul Festivalul de la Sziget a pus Ungaria pe harta mental\ a zeci de mii de tineri. Acest festival muzical grandios este, cu siguran]\, de interes pentru tineri, dar Budapesta se poate l\uda cu multe alte atrac]ii. Budapesta este un ora[ vibrant a c\rui via]\

Budapesta, Gellért Termál, foto: Oficiul de Turism al Ungariei

Budapesta, Rudas b\i, foto: Oficiul de Turism al Ungariei

land, poate fi parcurs\, `n deplin\ siguran]\, individual. Dac\ dori]i mai mult\ adrenalin\, vizita]i Aquarena sau centrul balnear acoperit Aquaworld. Ve]i g\si aici 7 piscine de toate felurile, piscine pentru copii, saune, piscine de `not [i tobogane cu ap\, de toate formele [i dimensiunile. Dar marea atractie este piscina cu valuri unde se poate face surf.

de noapte este `n continu\ schimbare. Cartierele din centrul ora[ului s-au transformat în adev\rate scene de petrecere. Totul a început acum mai bine de zece ani când, pe strada Kazinczy, a fost deschis un bar în curtea interioar\ a unei cl\diri d\r\p\nate – Szimpla Kert. Aceasta a lansat moda „puburilor-ruin\” [i a devenit o emblem\ a Budapestei. Apoi i-au urmat multe altele, precum Kuplung, Ellátókert, Anker’t sau Éleszto. Szimpla a reu[it s\ revitalizeze un cartier care acum fream\t\ cu sute de cafenele, baruri, cluburi [i restaurante stradale. Cea mai recent\ inova]ie `n zon\ este Curtea Gozsdu – o serie de cur]i interioare interconectate, pline de restaurante [i vinoteci, care au dep\[it estetica „ruinelor” [i caut\ s\ o înlocuiasc\ cu un design nonconformist. Merit\ s\ explora]i Budapesta dincolo de Strada Király [i pute]i face acest lucru în multe feluri. Urma]i un circuit pietonal alternativ, închiria]i o biciclet\, ric[\ sau Segway [i descoperi]i secretele ora[ului. Pune]i-v\ mintea la contribu]ie cu jocul de evadare Escape Games. Pozi]ia sa central\ face Budapesta un ora[ u[or accesibil din orice punct al Europei, cu trenul, autobuzul sau avionul. Op]iunile de cazare în hoteluri, pensiuni, apartamente [i hosteluri centrale [i cochete sunt aproape nesfâr[ite.

Oficiul de Turism al Ungariei ro.gotohungary.com/spasiwellness

BeTUI Nr. 22(37), septembrie /octombrie 2016

57.

59.

TOP 10 OFERTE RECOMANDATE

AUTOCARELE EUROLINES 60. CITY BREAK

CETATEA C|TRE CARE, DE PESTE DOU| MII DE ANI, DUC TOATE DRUMURILE - ROMA

48. GRUPUL EUROLINES ROMÃ&#x2026;NIA, PARTENER DE TURISM AL

52. UN WEEKEND ~N }INUTUL CELOR 3 SCAUNE, LA

UNTOLD CASTEL DANIEL

EU N RO EW LI S NE S

FOCUS / NEWS

ÎN AVANGARDA DISTRAC}IEI:

Grupul Eurolines România, partenerul de turism al UNTOLD Cei peste 300.000 de spectatori care au participat la cel mai mare festival al verii, UNTOLD, au tr\it patru zile de poveste la Cluj-Napoca, în sunetul muzicii [i într-o atmosfer\ unic\, electrizant\. Pornind de la organizarea pân\ în cele mai mici detalii, la muzic\, interpretare [i pân\ la atmosfer\, totul a fost impecabil la evenimentul care a f\cut din Cluj-Napoca „capitala muzicii din Europa”. • Patru zile [i patru nop]i de magie, pe ritmuri de muzic\ [i pe „aripi” de lumini. • Sute de mii de tineri din toat\ ]ara, din Europa [i din lumea larg\ au participat la cel mai mare festival, UNTOLD.

• Nou\ autocare [i un avion, un Boeing 737, au fost echipate s\-i distreze pe petrec\re]i înc\ din prima secund\ a c\l\toriei c\tre Cluj-Napoca.

Foto: ©

TUI Tra

velCen

ter

BeTUI Nr. 22(37), septembrie /octombrie 2016

velCen

ter mes

TUI Tra

• În cele patru zile magice de festival, peste 300.000 de tineri au tr\it la maxim s\rb\toarea muzicii electronice, UNTOLD. • Pe cele 10 scene, peste 150 de arti[ti au oferit publicului tot ceea ce au mai bun: muzic\ de calitate, mixuri inventive, jocuri de lumini [i umbre. • Atmosfera a fost cu adev\rat electrizant\, interpre]ii [i DJ-ii s-au sim]it atât de bine încât nu s-au putut dezlipi de pe scen\. • Celebrul DJ olandez Armin van Buuren a

îngenuncheat la finalul concertului s\u de aproape cinci ore, care a ]inut pân\ la r\s\rit, în fa]a zecilor de mii de spectatori prezen]i. „Muzica une[te oamenii cu adev\rat”, spune Armin van Buuren [i cred c\ trebuie s\ îi d\m dreptate. • Dou\ circuite în Transilvania au fost organizate de TUI TravelCenter [i Nova Travel între 9 [i 12 august 2016, pentru cei care au purtat br\]ara oficial\ UNTOLD - „Transylvania All inclusive”.

etta avid Gu

, foto: C

hris Ne

Foto: ©

, foto: C

hris Ne

mes

Fuck C

Unii dintre participan]ii la UNTOLD au fost [i mai noroco[i. Pentru o parte din cei prezen]i, petrecerea a început mai devreme, înc\ de pe drum [i s-a terminat câteva zile dup\ ce cortina s-a tras [i luminile s-au stins. Grupul Eurolines a fost iar primul, de aceast\ dat\ în drumul c\tre distrac]ie. TUI TravelCenter [i Eurolines au fost în avangarda distrac]iei, dup\ ce Grupul Eurolines România a devenit partenerul oficial de turism al Festivalului UNTOLD.

ancer,

foto: N

icu Che

rciu

EU N RO EW LI S NE S

FOCUS / NEWS

David

Guetta

Grupul Eurolines a pus la dispozi]ia spectatorilor celui mai mare festival european nou\ autocare [i un avion, un Boeing 737, toate fiind preg\tite cu aten]ie s\-i distreze pe petrec\re]i înc\ din prima secund\ a c\l\toriei. Cele nou\ autocare [i avionul charter puse la dispozi]ie de Eurolines [i TUI TravelCenter celor dornici s\ ia parte la magia UNTOLD au fost echipate cu mijloace multimedia special

concepute s\ dea startul petrecerii înc\ din prima secund\ petrecut\ la bord. Pentru aceasta, a fost preg\tit\ o atmosfer\ special\, multe experien]e noi de c\l\torie [i multe surprize. Turi[tii au intrat astfel în atmosfera magic\ a evenimentului chiar din momentul în care au p\[it în autocar sau în avion, unde au fost întâmpina]i cu ritmuri alese de DJ. Iar distrac]ia a continuat [i dup\ ce nop]ile magice ale UNTOLD s-au transformat în amintiri de neuitat! To]i cei care au ales s\ poarte br\]ara

oficial\ UNTOLD –“Transylvania All inclusive” – au beneficiat de reduceri [i gratuit\]i la cele mai importante atrac]ii din zon\ [i de pre]uri speciale pentru dou\ circuite organizate de TUI TravelCenter [i Nova Travel, în perioada 9-12 august 2016. Distrac]ia nu a luat sfâr[it nici dup\ ce „cortina” UNTOLD a c\zut, au urmat c\l\toriile c\tre destina]ii magice, celebre din Transilvania. Br\]ara “Transylvania All inclusive” le-a oferit de]in\torilor [ansa de a descoperi sau redescoperi, sub îndrumarea unui ghid specializat, frumuse]ile transilvane. Cei care au optat pentru circuitul din Sudul Transilvaniei au vizitat Cetatea Alba Carolina de

Gu David

la Alba Iulia, ora[ele medievale Bra[ov, Sibiu [i Sighi[oara, Castelul Bran, Salina Turda [i bisericile fortificate din zonele Viscri [i Prejmer. Cei care au preferat circuitul din nordul ]\rii s-au putut bucura de frumuse]ea Maramure[ului, s-au minunat de Cimitirul Vesel de la S\pân]a, au admirat tr\inicia vechilor biserici de lemn din Bârsana [i Ieud [i apoi au c\l\torit în timp la bordul Moc\ni]ei, pe Valea Vaserului!

etta, fo

to: Chri

s Neme

BeTUI Nr. 22(37), septembrie /octombrie 2016

Carmen Neac[u blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

Agen]iile TUI TravelCenter [i Eurolines au introdus M-Pesa, serviciul de pl\]i [i transfer de bani de pe telefonul mobil de la Vodafone România Grupul Eurolines, în parteneriat cu Vodafone România, a introdus în re]eaua de agen]ii proprii TUI TravelCenter [i Eurolines, serviciul de pl\]i [i transfer de bani M-Pesa. Utilizatorii M-Pesa pot acum s\ retrag\ sau s\ depun\ bani, în agen]iile de turism TUI TravelCenter [i Eurolines din România. Pe lâng\ transferul de bani, M-Pesa permite plata direct de pe telefonul mobil a fac-

turilor la utilit\]i, plata la diver[i comercian]i sau reînc\rcarea Cartelei Vodafone. Serviciul de pl\]i [i transfer de bani MPesa de la Vodafone România poate fi accesat indiferent de modelul telefonului mobil [i nu

necesit\ conexiune la internet, credit pe cartel\ sau existen]a unui cont sau card bancar. De curând, utilizatorii M-Pesa au posibilitatea de a primi bani din str\in\tate, prin serviciul de transfer interna]ional.

Despre M-Pesa în România România a fost prima ]ar\ european\ în care serviciul M-Pesa a devenit disponibil, în martie 2014, pentru orice client Vodafone, abonat sau utilizator de cartel\, indiferent de tipul de telefon folosit. M-Pesa func]ioneaz\ prin intermediul unei

platforme tehnologice inovatoare, cu un nivel ridicat de securitate. Serviciul poate fi activat, gratuit, de c\tre orice client Vodafone cu vârsta de peste 14 ani, la orice agen]ie TUI TravelCenter sau Eurolines. În acest moment, serviciul M-Pesa este disponibil într-o re]ea extins\ de loca]ii, ce

include magazinele Vodafone [i ale partenerilor s\i. Lista complet\ a loca]iilor M-Pesa este disponibil\ la www.m-pesa.ro, la *789 sau în aplica]ia mobil\, pentru telefoanele cu sisteme de operare Android [i iOS. Mai multe informa]ii despre cum poate fi activat serviciul M-Pesa, g\si]i pe site-ul www.m-pesa.ro.

Despre Grupul Eurolines Romånia Grupul Eurolines Romånia, din care fac parte 20 companii din România, Germania [i Republica Moldova, a încheiat anul trecut cu o cifr\ de vânz\ri de 110,6 milioane de euro, în cre[tere cu 17% fa]\ de 2014.

Pentru 2016, Grupul Eurolines î[i propune o cifr\ total\ de vânz\ri de aproximativ 123 milioane de euro, + 11% fa]\ de 2015. Cu cele 78 de puncte de vânz\ri, Touring Europabus, compania care de]ine re]eaua de distribu]ie de produse turistice TUI Travel-

Center, are cea mai extins\ re]ea de agen]ii. Touring Europabus a avut în 2015 vânz\ri de 76,2 milioane de euro (+14% comparativ cu 2014) [i estimeaz\ pentru finele acestui an o cre[tere de 4%, pân\ la nivelul de 79,1 milioane de euro.

DE RO ST BE IN LO A} II

FOCUS / ROBELO • CASTEL DANIEL

UN WEEKEND ~N }INUTUL CELOR 3 SCAUNE, LA CASTEL DANIEL (partea a II-a) Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

Hotelul Castel Daniel din T\li[oara – prima impresie De cånd am deschis poarta masiv\ de fier forjat decorat\ cu blazonul familiei Daniel neam dat seama c\ nu ne vom caza la un simplu hotel. Blazonul de pe frontispiciu, coloanele [i sc\rile masive de lemn aduc aminte de vremurile de odinioar\ [i, `n doar cå]iva metri, am uitat complet de drum, GPS [i trafic. Parc\ intraser\m `ntr-un muzeu [i parc\ [i lini[tea din jur venea din alte vremuri. Nu ne dezmeticim bine, c\ Lila [i Atilla Racz vin s\ ne ureze bun venit. Sunt chiar proprietarii domeniului [i, cu zåmbete largi [i o bun\ dispozi]ie molipsitoare, ne schimb\ starea de spirit `n doar cåteva minute. Castelul e de fapt un loc cald [i primitor `n care nu te sim]i turist, ci oaspete. Sunt multe detalii frumoase aici [i majoritatea au o poveste. Lila ne explic\ pe `ndelete despre fiecare, cu pasiunea omului care a pus suflet `n tot procesul de amenajare. Tavanul boltit este

de fapt vechea intrare acoperit\ a cale[tilor. Camera Poarta Castelului este chiar zona – odinioar\ deschis\ – prin care intrau invita]ii `n castel [i este prima dintre cele 8 `nc\peri amenajate pentru oaspe]ii de azi. Descoperim [i celelalte `nc\peri de la parter, cu elemente care ne atrag imediat aten]ia: ancadramente brute, mobilier confec]ionat din lemnul original scos din castel, balamale de fier forjat [i grinzi de lemn `n Cabana din P\dure, Camera Secretelor [i Camera Locuin]a din Olasztelek. Am p\[it apoi c\tre etaj, pe treptele de lemn dintre nivele, care scår]åie pl\cut, ca `n copil\rie. Holul `n care tocmai intr\m f\cea parte din marea sal\ de bal ce a v\zut cåteva idile de domni]e [i ofi]eri la lumina candelabrelor cu lumån\ri. Dar cum imediat pe stånga este camera noastr\, amån\m restul pove[tii pån\ la cin\. Camera noastr\ e generoas\ – nu degea-

ba e denumit\ Camera Contelui – [i ne prime[te cu o elegan]\ sobr\ [i decora]iuni de lemn. Nu seam\n\ cu niciuna din cele v\zute

BeTUI Nr. 22(37), septembrie /octombrie 2016

Informatii utile:

`nainte pentru c\ aici fiecare camer\ e unicat. E clar c\ trebuie s\ revenim de cåteva ori pentru c\ e ceva special `n fiecare din ele. Mi-ar pl\cea s\ dorm o noapte [i `n Apartamentul Leb\da, dotat cu [emineu [i baldachin sau `n Camera Contesei. Am petrecut aici cåteva zile `nconjurat\ de pove[ti, zile de care am `ncercat s\ profit cåt mai mult. {i, dac\ vi se pare c\ exagerez, e probabil pentru c\ nu v-am povestit despre b\i. Poate p\rea o exagerare dar, nu cred c\ exist\ r\sf\] mai mare ca atunci cånd te relaxezi `ntr-o baie cu stil. Compromisul dintre util [i fermec\tor este armonios gestionat.

Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

• Hotelul Castel Daniel este membru al Asocia]iei ROBELO (Romanian Best Locations) • Adresa exact\ este Sat T\li[oara nr. 215, B\]anii Mici 527058. • Siteul oficial: www.danielcastle.ro

muri - „vedeta” domeniului, care se g\se[te `n Camera Locuin]a din Olasztelek – sau una zidit\ `n care `ncap lejer 2 persoane, `n Camera Contelui. {i astea sunt doar 3 dintre fabuloasele b\i ale castelului! Nu doar c\ schimb\ atmosfera `ntregii vacan]e, dar, v\ spun din experien]\, nu e loc mai bun unde s\ sco]i o hart\ [i s\ faci planuri de drume]ie.

Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

Atrac]iile ne[tiute ale Vårghi[ului

La Castel Daniel am g\sit unele dintre cele mai frumoase b\i din cåte am v\zut ([i am v\zut cåteva `n hotelurile din lumea `ntreag\).

E minunat s\ ai de ales `ntre cea cu cad\ „stand-alone”, ascuns\ dup\ draperii `n Camera Constantinopole, cea de lemn, ca pe vre-

~n cazul acesta nu am avut nevoie de hart\, smartphone-ul a fost de-ajuns. Ne-a povestit Atilla despre o aplica]ie, Sighter, pe care a marcat personal atrac]iile din zon\. {i cånd spun atrac]ii nu m\ refer la genul acela care adun\ turi[ti de weekend la coad\, ci locuri tipice zonei pe care doar localnicii le cunosc. Iar zona se afl\ la o distan]\ rezonabil\ de Castel Daniel, astfel `ncåt s\ po]i pedala pån\ acolo dac\ nu te sperie cå]iva zeci de kilometri [i dou\-trei dealuri. A fost o distrac]ie s\ g\sim Poiana cu narcise [i stejari b\tråni, chiar dac\ am transpirat pu]in gre[ind drumul. Ne-am tras sufletul `n iarba moale [i cåntec de p\s\ri, cu ochii dup\ c\prioare. La `nceput de mai, locul trebuie s\ fie incredibil. {i nici boc[ele de lång\ Varghi[ nu sunt ceva ce vezi `n fiecare zi. De la distan]\ par ni[te movile de p\månt, dar ascund lemn de esen]\ tare (fag `n cazul celor de aici) care arde mocnit. Dup\ 2-3

Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

s\pt\måni, e transformat `n c\rbune, arderea lent\ asigurånd o calitate bun\ a carboniz\rii. Nu e o meserie deloc u[oar\ [i, de[i nu pare, nu ai prea mult timp liber. Mereu trebuie controlat afluxul de aer `n movilele care ard, „recoltate” cele ajunse la termen sau amenajate altele noi. {i toate astea `ntr-un fum negricios zi de zi. Poate [i de aceea ne imagin\m boc[arii ca pe ni[te oameni duri [i reci, dar am fost surprin[i de c\ldura cu care ne-au primit pe noi, turi[ti r\t\ci]i prin zon\, [i ne-au povestit despre meserie, via]a lor `n afara ei [i puii de pisic\ cu care se pricopsiser\ din gre[eal\ [i pe care `i adoptaser\. Celelalte „atrac]ii”, me[te[ugarii din zon\, se afl\ mai aproape de Castel. Dar cei cu tradi]ia cea mai veche sunt pictorii pe lemn din familia Süt$ care, de 15 genera]ii, [i-au transmis priceperea din tat\ `n fiu, de pe vremea cånd au fost chema]i s\ picteze re[edin]a Contelui Daniel. Nici fierarul din T\li[oara nu trebuie ocolit, doar s\ nu-i spune]i a[a. Pentru c\ este doar pe jum\tate fierar! Restul, me[te[ugar-

Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

DE RO ST BE IN LO A} II

FOCUS / ROBELO • CASTEL DANIEL

BeTUI Nr. 22(37), septembrie /octombrie 2016

Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

Castelele Daniel – destine diferite

Pe[teri • ~n Cheile Vårghi[ului, pe lång\ Pe[tera {ura Cailor, u[or accesibil\ [i bine semnalizat\, se afl\ Pe[tera Gaura T\tarului. Seam\n\ cu doi ochi s\pa]i `n stånc\ [i este emblematic\ pentru Vårghi[. Am ratat-o pentru ca este nevoie de un pic de timp [i de efort pentru a ajunge la ea, `ns\ merit\. • Pe[tera Mare de la Mere[ti [i Pe[tera Orban Balazs sunt alte dou\

opriri de f\cut. Recomand\m s\ ave]i lanterne, pentru c\ ceea ce este grozav `n pe[terile din Cheile Vårghi[ului este faptul c\ nu sunt deloc amenajate. • ~n B\]anii Mici, chiar lång\ Biserica Reformat\ din sat, este Casa memorial\ a lui Benedek Elek, mare povestitor maghiar. A fost unul dintre creatorii literaturii pentru copii. • Covasna este recunoscut\ pentru apele minerale, Bibor]eni fiind la

doar 8,5 km de Castel Daniel. De fapt, chiar lang\ poarta de acces c\tre Casa Memorial\ Benedek Elek, se afl\ un panou cu un circuit pe care `l pute]i face pentru a descoperi izvoarele minerale din zon\. Dureaz\ 3 ore, `ncepe chiar de acolo [i v\ duce de-a lungul hotarului localit\]ii B\]anii Mici, catre Valea Fenios [i Zona Bodvaj, descoperind pe drum 13 izvoare cu ap\ mineral\.

Istoria recent\ `ncepe cu venirea comuni[tilor la putere [i na]ionalizarea domeniului, ceea ce a dus la transformarea lui `n CAP. Nu a avut parte de prea mult\ `ngrijire, dar cl\direa cu pere]i de piatr\ gro[i de un metru a r\bdat f\r\ s\ dea semne de oboseal\. Nici uitarea complet\ `n care a c\zut timp de 15 ani dupa ’90, pån\ cånd vechii proprietari au primit-o `napoi, nu i-a afectat rezisten]a, de[i i-a mai [tirbit ceva din prestan]\. A[a au g\sit-o so]ii Racz, `n 2009, cånd [i-au suflecat månecile [i s-au pus pe treab\. Cur\]enia ini]ial\ a `nsemnat nu doar mult\ munc\, ci [i explorare, iar dup\ primele straturi de p\månt au ie[it la iveal\ frånturi din pove[tile la care Castelul a fost martor – o bucat\ de teracot\ dintr-o sob\, o bijuterie, un capitel. Dar cea mai mare supriz\ se ascundea sub tencuial\: picturile originale de pe pere]ii s\lii de bal. De[i n-au supravietuit decåt fragmente, scenele descriu secven]e din via]a familiei, cum ar fi sosirea Contelui Daniel la ~nalta Poart\. O pute]i admira `n voie dac\ v\ caza]i `n Camera Constantinopole. Noilor proprietari le-a fost greu s\ cread\ la `nceput c\ picturile sunt autentice, dar dup\ testele exper]ilor le-a fost clar c\ au cump\rat un monument istoric [i era p\cat s\-l ]in\ doar pentru ei. Astfel, au decis s\-l amenajeze ca un mic hotel cu 8 camere [i s\-i pun\ trecutul `n valoare. Nu la fel de norocos a fost, `ns\, „fratele lui mai mare”, Castelul Daniel din Vårghi[. Construit primul, pentru cealalt\ ramur\ a familiei, a fost tratat cu mai mult\ aten]ie [i pastreaz\ `nc\ parchetul original, sobele de teracot\ cu efigiile familiei [i chiar [i picturile false care ascund cutii de valori `n spatele lor. Avea toate premizele pentru a fi un loc faimos [i probabil cu acest gånd familia mo[tenitoare l-a `ncredin]at primariei din Esztergom, Ungaria.

artist. putut folosi [i tencuiala neobi[nuit\ pun `n ePrefer\ lucr\rile mai complexe care, pe viden]\ caracterul autentic al construc]iei. lång\ scopul utilitar, au [i rol decorativ [i i-am Renovarea a durat mai bine de 5 ani, iar admirat m\iestria `nc\ din prima sear\, `n de- povestea sa urma s\ o ascult\m la cin\. taliile din hotel. Cele dou\ familii au jucat un rol important `n renovarea Castelului Daniel, multe eleMoara de ap\ mente de decor fiind executate de ei. Picturile moar\ tradi]ional\ de ap\, pe care am `n- [i nu am dorit s\ deranj\m, `ns\ b\• De-a lungul råului care trece pe lemn, elementele de feronerie [i mobila prin B\]anii Mici, dup\ podul de acces ]eles c\ a vizitat-o chiar [i Prin]ul Charles. trånica de acolo este bucuroas\ de care `ncorporeaz\ grinzile pe care nu le-au mai c\tre centru, `n stånga, pute]i g\si o Noi am nimerit duminic\ la ora prånzului oaspe]i, iar moara este func]ional\.

Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

DE RO ST BE IN LO A} II

FOCUS / ROBELO • CASTEL DANIEL

Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

De atunci [i pån\ acum `ns\, bugetele prim\riilor [i culoarea lor politica s-au schimbat de cåteva ori, iar castelul a c\zut u[or-u[or `n uitare. Doar Román Attila mai are grij\ de el, `n timp ce turi[tii trec pe lång\ el f\r\ s\-l remarce, iar poarta st\ `ncuiat\ cu lac\tul mai tot timpul. Dac\ trece]i prin zon\ suna]i la numarul de telefon l\sat la poart\! Attila va fi bucuros s\ v\ deschid\ por]ile. Fratele lui din T\li[oara a fost mult mai norocos. A `nc\put pe måini bune [i e plin de via]\. Ne-am luat la revedere de la Lila [i Atilla pe peluza din curte, veghind asupra unui gr\tar cu kurto[i [i a unui ceaun cu gula[ ce se fierbea la foc mic. A[tepta un grup mare de oaspe]i pentru prånz, pe lång\ cei care ocupau 100% hotelul. La o ultim\ privire `napoi prin poarta cu efigia familiei, ne-am imaginat ce ar fi zis Contele Daniel dac\, acum 350 de ani, `n drum spre Poarta Otoman\, ar fi intuit destinul castelului. Eu cred c\ ar fi uitat de griji [i ar fi zåmbit plin de måndrie.

Anca Du[e Advertising&Content Manager Eurolines Group

TE ER 6 OF 201

BeTUI Nr. 22(37), septembrie /octombrie 2016

TOP1O

OFERTE RECOMANDATE

Sejur Bulgaria – Albena Laguna Garden 4*

SE JU R

125

Sejur Romånia – Sfåntu Gheorghe – Delt\ Green Village Resort 4*

SE JU R

119

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 21.09 - 25.09.2016 Nop]i: 4, Tip camer\: DBL standard, Mas\: all inclusive, Plecare: individual.

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 11.09 - 30.10.2016 Nop]i: 3, Tip camer\: DBL standard, Mas\: mic dejun, Plecare: individual. Perioada de sejur se poate alege doar de duminic\ pån\ vineri.

Charter Turcia – Bodrum Kervansaray Bodrum Resort 5*

CH AR TE R

399

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 22.09 - 29.09.2016 Nop]i: 7, Tip camer\: DBL economy, Mas\: all inclusive, Plecare: Bucure[ti. BR CIT EA Y K

149

BR CIT EA Y K

149

239

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 15.12 - 18.12.2016 Nop]i: 5, Tip camer\: DBL standard, Mas\: mic dejun, Plecare: Bucure[ti.

BR CIT EA Y K

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 30.11 - 04.12.2016 Nop]i: 4, Tip camer\: DBL standard, Mas\: mic dejun, Plecare: Bucure[ti.

Revelion EAU – Deira/Dubai Hotel Metropolitan 4*

RE VE LI ON

975

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 29.11 - 05.12.2016 Nop]i: 5, Tip camer\: DBL standard, Mas\: mic dejun, Plecare: Bucure[ti.

Pia]\ de Cr\ciun – Republica Ceha – Praga Hotel City Lounge Crown 3*

City Break 1 dec. 2016, Italia – Roma Hotel Saint Paul 4*

169

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 30.11 - 04.12.2016 Nop]i: 4, Tip camer\: DBL standard, Mas\: mic dejun, Plecare: Bucure[ti.

City Break 1 dec. 2016, Slovenia – Lublijana Hotel Park 3*

CH AR TE R

389

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 22.09 - 29.09.2016 Nop]i: 7, Tip camer\: DBL economy, Mas\: all inclusive, Plecare: Bucure[ti.

City Break 1 dec. 2016, Germania – Berlin Wilmersdorf, Hotel Enjoy Berlin 3*

Charter Turcia – Side Ramada Resort Side 5*

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 27.12 - 03.01.2016 Nop]i: 7, Tip camer\: DBL standard, Mas\: mic dejun, Plecare: Bucure[ti. CR PIA |C }| IU N

10.

Croazier\ pe Marea Mediterana Mediterana de Est (Genova) – MSC Musica 4*

149

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 05.11 - 10.11. Nop]i: 5, Tip camer\: Cabina exterioara cu vedere obstruata Bella, cat. O1, Mas\: pensiune complet\, Plecare: Genova Sosire: Vene]ia

Apeleaz\ cu `ncredere: 031.438.73.2, 031.438.73.22 sau scrie-ne un mesaj pe oferte@tui-travelcenter.ro

CR OA ZI ER |

ADVERTORIAL

Ramada Plaza Craiova Ramada Plaza Craiova este un hotel nou [i modern, care, la ora actual\, ofer\ confort deosebit, cele mai bune servicii de ospitalitate, atât pentru c\l\torii de afaceri cât [i de pl\cere. Singura unitate Ramada Plaza din ]ar\ în afara celei din Bucure[ti, a fost recent deschis\ [i asigur\ o valoare excep]ional\ pentru sejurul dumneavoastr\. Aceasta reprezint\ kilometrul 0, destina]ia cheie pentru business [i leisure din Craiova [i `ntreaga regiune, unde pute]i experimenta condi]ii excelente [i conta pe consecven]a ce ne define[te.

Localizat\ strategic chiar în centrul ora[ului, la mic\ distan]\ de mers pe jos de cele mai importante puncte de atrac]ie [i zone comerciale, Ramada Plaza este parte a Wyndham Hotel Group, cel mai mare lan] hotelier din lume. Proprietatea ultramodern\ este extrem de u[or accesibil\, fiind amplasat\ în mod ideal în proximitatea celei mai importante intersec]ii a ora[ului [i la o distan]\ mic\ fa]\ de gara principal\ [i de aeroport, la doar 15 minute de mers cu ma[ina. Aceasta este conceput\ la un standard ridicat astfel încât s\ pun\ în valoare personalitatea [i toate atributele

definitorii ale brandului interna]ional [i pune la dispozi]ie 162 camere [i apartamente cu design elegant [i facilit\]i optime pentru c\l\tori. Obiectivul nostru principal este s\ oferim nu numai op]iuni de cazare de o calitate superioar\ dar [i servicii de mare valoare pentru clien]i. V\ putem g\zdui în camere single sau duble spa]ioase [i complet echipate, cu articole de toalet\, papuci [i usc\tor de p\r oferite din partea casei. Camerele standard [i executive sunt luminoase, dotate cu baie privat\, aer condi]ionat, TV cu ecran plat, minibar, telefon [i seif.

V\ invit\m s\ descoperi]i toate componentele specifice unui univers rafinat [i primitor, distins [i contemporan, cu un centru MICE pentru organizarea de conferin]e [i evenimente [i un restaurant principal cu 150 de locuri. Cel mai complex proiect de pe pia]a ospitalit\]ii din sud-vestul României reprezint\ prima adres\ de business [i include o structur\ de excep]ie, full service, cu o întreag\ echip\ dedicat\ [i profesionist\. Pentru delicii gastronomice pute]i alege Restaurantul Ellipse, iar întâlnirea dumneavoastr\ va fi cu siguran]\ una memorabil\. Scopul nostru este acela de a fi un reper pentru evenimente de afaceri sau private, de aceea punem la dispozi]ie [i un centru multifunc]ional luxos pentru evenimente corporative sau congrese. „Constantin Brâncu[i” Grand Ballroom este o sal\ superb\, de mari dimensiuni (500 m2), pozi]ionat\ în imediata vecin\tate a recep]iei. Ca oaspete al nostru ve]i beneficia gratuit de acces la internet Wi-Fi [i la centrul Urban Oasis SPA & Wellness. Acesta dispune de piscin\ interioar\ cu sistem de înot contra curentului, saun\, hammam [i sal\ de fitness (cardio [i greut\]i), iar masajele relaxante sunt disponibile de asemenea. V\ invit\m s\ alege]i Ramada Plaza Craiova [i s\ v\ d\rui]i un moment de armonie cu tot confortul unui hotel modern de 4 stele din centrul ora[ului!

FOCUS CORPORATE / C|L|TORIA CU AUTOCARELE EUROLINES

Foto: JustVISION

BeTUI Nr. 22(37), septembrie /octombrie 2016

C|L|TORIA CU AUTOCARELE REZERV|RI ONLINE

SERVICII LA BORDUL AUTOCARELOR:

Pe www.eurolines.ro `]i po]i rezerva biletul de autocar de acas\, de la birou, de la un internet-cafe sau din orice loc `n care ai conexiune de internet. Este foarte u[or [i comod! Alege punctul de plecare, destina]ia [i data când dore[ti s\ c\l\tore[ti. Sistemul `]i afi[eaz\ op]iunile pe care le ai, astfel `ncât s\ po]i alege cursa dorit\ [i data de `ntoarcere. Plata se poate face online prin card Visa sau MasterCard. Datele cardului t\u sunt procesate `ntr-un mediu securizat, f\r\ posibilitatea de a fi fraudate. Vei primi imediat pe e-mail o confirmare a rezerv\rii efectuate, iar ulterior `]i va fi transmis [i biletul. Ca alternativ\, po]i pl\ti `n oricare agen]ie Eurolines cu numerar, card de credit/debit sau ordin de plat\. Biletul `l po]i ridica pe loc sau po]i s\-l prime[ti la `mbarcarea `n autocar.

Este important s\ cuno[ti facilit\]ile oferite: • Limita de bagaje inclus\ `n pre]ul biletului, difer\ `n func]ie de destina]ie. Mai multe detalii pute]i afla de la consultantul Dvs. de turism sau accesånd http://eurolines.ro/cs-photos/Tarife_ excedent_bagaj.pdf. • Serviciul de colet\rie. Po]i trimite colete c\tre rude/prieteni afla]i `n alt\ ]ar\. Pachetele sunt preluate de noi [i expediate cu primul autocar care pleac\ spre destina]ia dorit\. Leg\tura cea mai trainic\ e cu Germania, datorit\ agen]iilor noastre de acolo - re]eaua Intertouring. • ~mbarcatorul. La urcarea `n autocar vei fi `ndrumat de un `mbarcator care te va ghida c\tre locul t\u [i te va ajuta cu plasarea bagajului `n cal\. • Scaunele [i spa]iul necesar unei c\l\torii confortabile. ~n func]ie de tipul autocarului,

po]i regla sp\tarul scaunului. • P\rerea ta conteaz\! G\se[ti la bordul autocarelor o condic\ de reclama]ii [i sugestii `n care ne po]i scrie opiniile tale. Este important s\ [tim ce-]i dore[ti. • Opririle. Pe parcursul c\l\toriei, autocarul va opri de mai multe ori pentru nevoi diverse. Respect\ timpul de escal\ stabilit de [ofer. • Mijloacele de divertisment. Toate autocarele sunt dotate cu mijloace audio [i video pentru a-]i face c\l\toria pl\cut\. {tim c\ ai preferin]e `n ceea ce prive[te muzica sau filmul difuzat, dar vei în]elege c\ trebuie s\ ]inem cont de marea majoritate a c\l\torilor. • Achizi]ii. La bordul autocarelor po]i achizi]iona cartele SIM prepaid pentru urm\torii operatori: Vodafone, Orange [i Cosmote.

RESPONSABILIT|}ILE {OFERILOR NO{TRI SUNT URM|TOARELE: A. {oferii Eurolines trebuie s\ fie mereu `ntr-o form\ fizic\ [i mental\ adecvate profesiei practicate. B. Scaunul [oferului trebuie s\ fie pozi]ionat confortabil, cu toate comenzile la `ndemân\. C. Centura de siguran]\ trebuie purtat\ atât de [ofer cât [i de co-pilot [i/sau ghidul `nso]itor. D. {oferul trebuie s\ respecte orarul privind orele de conducere [i de odihn\.

E. Este interzis consumul de b\uturi alcoolice `nainte [i `n timpul condusului, precum [i administrarea de medicamente care pot afecta capacitatea de a conduce. F. {oferul trebuie s\ fac\ opriri regulate pentru a cobor` din autocar [i a se dezmor]i. G. La plecarea `n curs\, [oferul trebuie s\ verifice dac\ frânele, pneurile, lichidul de r\cire [i uleiul func]ioneaz\ normal, dac\ oglinzile retrovizoare [i geamurile permit o vizibilitate bun\, trebuie s\ verifice echipamentele speciale

(sting\torul de incendiu sau lan]urile de z\pad\ dac\ este cazul) [i cur\]eniea `n autocar. H. {oferii trebuie s\ se asigure c\: • num\rul de pasageri este cel corect • pasagerii stau adecvat `n scaun [i au asupra lor documentele de c\l\torie necesar • [tiu unde se afl\ echipamentul de urgen]\ [i ie[irile de siguran]\ • bagajele sunt echilibrat dispuse `n cala autocarului, iar cele din interior nu risc\ s\ cad\ [i nu incomodeaz\ trecerea pe culoar.

K EA BR CI TY

FOCUS CORPORATE / CITY BREAK / ROMA Roma înseamn\ istorie, art\ [i romantism. Roma, cu „inima” sa, Vatican, este mult mai mult decât un uria[ muzeu în aer liber, este un muzeu în muzeu, pentru care o vizit\ de o s\pt\mân\ este insuficient\.

ROMA CETATEA C|TRE CARE, DE PESTE DOU| MII DE ANI, DUC TOATE DRUMURILE

Roma nu las\ pe nimeni indiferent, fiecare g\se[te ceva atr\g\tor, minim un motiv de a reveni. Iar noi, românii, avem un motiv în plus s\ vizit\m Roma, pentru c\ aici reg\sim o buc\]ic\ din istoria noastr\, cea mai vizibil\, pus\ la loc de cinste, fiind Columna lui Traian. Urbea, c\tre care odinioar\ chiar duceau toate drumurile, a c\rei istorie a modelat practic civiliza]ia lumii, atrage milioane de turi[ti în fiecare an, fiind de altfel una dintre destina]iile de renume mondial. Istoria Romei se scrie de peste 3.000 de ani [i aceasta se vede la aproape fiecare col] de strad\. Mai ales în centrul istoric, e[ti „asaltat” din toate p\r]ile de vestigiile unui trecut glorios. Se „bat” pe aten]ia ta pie]e, mausolee, monumente istorice sau de art\, numeroase biserici [i catedrale, b\i termale, galerii subterane si gr\dini istorice. Roma are ce s\ ofere [i celor care vor s\ doarm\ cât mai pu]in, pentru a se bucura la maxim de via]\. Sunt sute de terase, restaurante [i cluburi, unele dintre cele mai apreciate fiind pe malul Tibrului. Oricum ar fi, este destul de greu s\ alegi între zecile de obiective care merit\ vizitate la Roma [i s\ te încadrezi în timp, motiv pentru care v\ ofer câteva din obiectivele de top.

Foto: consilierturism.ro

Via dei Fori, foto: consilierturism.ro

BeTUI Nr. 22(37), septembrie /octombrie 2016

Colosseum A fost construit între anii 72-80 d.Hr. pe locul palatului lui Nero, la comanda lui Vespasian. Este cel mai vizitat obiectiv turistic din Italia. Aici pute]i cerceta tunelurile prin care p\trundeau în aren\ lupt\torii, pute]i observa zidurile groase [i por]ile imense [i apoi privi, de sus, vestigiile Romei antice aflate în imediata apropiere. Celebra Poart\ a lui Constantin, Forul roman [i Colina palatin\ sunt „lipite de Colosseum”.

Forul roman ~n centrul vechi al Romei calci pe istorie, la propriu. Este un mozaic de vestigii care dateaz\ din mai multe perioade istorice, motiv pentru care este indicat s\ ave]i un ghid înso]itor, mai ales dac\ sunte]i pasionat de istorie. Forul strânge m\rturii ale istoriei sale din

secolul VI î.e.n [i pân\ în epoca bizantin\ – când a fost construit\ ultima cl\dire de aici – Columna lui Phocas. Sunt impresionante cl\direa Senatului (din secolul III) [i chiar [i ceea ce a mai r\mas din Templul zei]ei Vesta [i din Casa vestalelor. Biserica lui Maxentius [i Constantin, ca [i arcul lui Septimius Severus dezv\luie [i ele m\re]ia Imperiului Roman, iar Arcul lui Titus rememoreaz\ istoria r\scoalei iudeilor de la Ierusalim.

Colina Palatin\ Alt\dat\ cea mai exclusivist\ zon\ a Romei, î[i a[teapt\ acum vizitatorii cu vestigiile vastului domeniu apar]inând împ\ratului Domi]ian [i cu cele ale Domus Flavia, un fost palat impozant construit în anul 81. d.Hr. [i ale Domus Augustana. Ruinele fostelor re[edin]e ale lui Augustus [i ale so]iei sale Livia sunt [i ele puncte de atrac]ie ale Colinei Palatine.

Via dei Fiori Imperiali Te duce de la Colosseum c\tre Pia]a Venezzia, iar pe drum ai ce s\ vezi, po]i face cuno[tin]\ cu marii imperatori romani, statuile lor fiind în m\rime natural\. Închisoarea Marmetin\, Forumul [i Columna lui Traian sunt printre cele mai celebre obiective de aici.

Pantheonul Ini]ial templu p\gân, Pantheonul a rezistat atacurilor barbarilor fiind transformat în biseric\ cre[tin\ [i necropol\ pentru personalit\]i italiene. Pantheonul este celebru datorit\ imensului s\u „oculus”, de peste opt metri diametru, care str\punge domul. Amplasat la 43 de metri în\l]ime, domul Pantheonulului este cel mai mare din Europa, model de arhitectur\ pentru alte construc]ii. Pantheonul domin\ o frumoas\ pia]\, Piazza della Rotonda. Nu rata]i ocazia de a bea un cappucino la

Arcul lui Constantin [i Colosseum, foto: consilierturism.ro

K EA BR CI TY

FOCUS CORPORATE / CITY BREAK / ROMA Camp de Fiori, foto: consilierturism.ro

umbra obeliscului egiptean, în apropierea frumoasei fântâni Fontana del Pantheon.

Important de [tiut: • Pantheonul este închis joia, iar muzeele Vaticanului au intrarea gratuit\ în ultima duminic\ din lun\, fiind astfel [i mai aglomerate decât de obicei. • Forul Roman a fost ridicat pe locul unei mla[tini care a fost secat\ în secolul al VII-lea î.Hr., apoi fiind construit\ Cloaca Maxima, un imens sistem de canalizare care ducea apa uzat\ în râul Tibru. Remarcabil c\ acest sistem de canalizare a fost conceput [i construit în secolul al VI-lea î.Hr., o mare parte din el fiind folosit\ [i ast\zi. • Roma a fost primul ora[ cu sistem de înc\lzire central\. Acum dou\ milenii, unele locuin]e din Roma se înc\lzeau cu ajutorul unui sistem cu tuburi din teracot\ încastrate în pere]i. Tuburile de aer cald transportau

c\ldura de la subsol, unde se f\cea focul. • B\ile romane erau aprovizionate cu ap\ curent\, cald\ [i rece. Erau trei b\i în func]ie de preferin]e: Caldarium (cu ap\ fierbinte), Frigidarium (rece) [i Tepidarium (ap\ cald\). • Romanii au construit peste 85.000 de kilometri de drumuri doar în jurul bazinului mediteranean. • De[i filmele hollywoodiene ne fac s\

credem c\ luptele cu gladiatori din Colloseum se d\deau pân\ la moarte, destul de rar se întâmpla a[a. Luptele urmau reguli [i reglement\ri destul de stricte, fiind supravegheate de arbitri care opreau adesea lupta de îndat\ ce unul dintre participan]i era grav r\nit. Gladiatorii erau scumpi [i promotorii lor nu-[i doreau s\ fie uci[i inutil. Totu[i, speran]a de via]\ a unui lupt\tor în aren\ abia dep\[ea 20 de ani. • Lupt\torii din Colosseum erau organiza]i în clase, înregistra]i dup\ nivelul de calificare, experien]\ [i specializarea pe un anumit stil de lupt\ [i pe seturi de arme. Cele mai populare clase au fost „thraeces” [i „murmillones”, lupt\tori cu s\bii [i scuturi. Au existat [i gladiatori femei, din rândul sclavelor, fiind de remarcat faptul c\ mul]i oameni dispera]i, de[i liberi, au acceptat s\ devin\ gladiatori în speran]a c\ vor deveni faimo[i [i boga]i.

Nu rata: • Plimbarea pe insula Tiberina. Vara, aici se organizeaz\ diverse expozi]ii, spectacole [i proiec]ii de film. • O cin\ la apus în cartierul Evreiesc, în apropiere de insula Tiberina. • Dintre delicatesele locale amin-

tesc de „Saltimbocca alla Romana”, medalioane de vi]el în prosciutto, „coda alla Vaccinara" o tocan\ de coad\ de vit\ sau „Carciofi”, anghinare (pr\jit\ sau marinat\). • Piazza di Spagna [i treptele Spaniole.

S\ v\ pierde]i în mul]ime seara, pe Treptele Spaniole, cele care domin\ pitoreasca Piazza di Spagna. În mijlocul pie]ei este Fontana de Barcaccia construit\ de Bernini în 1598, la ordinul Papei Urbano VIII.

• Forumul roman, centrul vechi administrativ [i comercial al Romei, un amalgam de vestigii care dateaz\ din mai multe perioade istorice.

• Vaticanul, una dintre cele mai mari catedrale din lume, sediul Papalit\]ii. Bazilica Sfåntul Petru este construit\ cu aportul unor mari arti[ti [i arhitec]i italieni, pe locul unde a fost martirizat Sfântul Apostol Petru. • Muzeul Vaticanului, unul dintre cele mai bogate muzee din lume. Aici pute]i admira colec]ii de artefacte vechi, înc\ din perioada fenician\ sau a Egiptului antic, dar [i opere de art\ deosebit de valoroase precum Capela Sixtin\. • Columna lui Traian [i cea a lui Marcus Aurelius. • Galeria Borghese, unul dintre cele mai frumoase muzee mici din lume, necesit\ programare din timp. • Fontana di Trevi in care se spune c\, dac\ arunca]i un b\nu], v\ ve]i reîntoarce, cu siguran]\, la Roma. • Pia]a Navona, construit\ peste o aren\ a împ\ratului Domi]ian. Este unul dintre locurile preferate de turi[ti. Aici sunt trei fântâni celebre, pia]a find m\rginit\ de cl\diri vechi, în culori pastelate, cafenele elegante, palate [i biserici.

Viziteaz\ [i: • Colloseumul, una dintre cele [apte minuni ale lumii noi. • Pantheonul, cel mai bine conservat dintre toate templele antice.

Pantheon, Piazza della Rotonda, foto: consilierturism.ro

Carmen Neac[u blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

BeTUI Nr. 22(37), septembrie /octombrie 2016

MOZAIC 60. Pe str\zile unui ora[ baroc – Valletta 64. TRIP ADVISOR 64. Istoria închis\ între ziduri Exotism la pre]uri decente 72. BikeXpert Racing Team

SRI LANKA

International Tour Alexander The Great

68. GREEN DOLPHIN Festivalul Interna]ional de Film

ANONIMUL

Anonimul 13, Cvartetul Ambiance, foto: Andra Mirea, Format Studio

MOZAIC • TRIP ADVISOR • SRI LANKA

Sri Lanka 64

Odat\ cu `ncheierea r\zboiului de acum cå]iva ani, Sri Lanka a devenit cea mai recent\ descoperire a amatorilor de vacan]e exotice. Aici se afl\ unele dintre cele mai frumoase plaje din lume cu apusuri incredibil de frumoase [i cu oameni primitori [i zâmbitori (cum sunt mai to]i asiaticii, de altfel). Serviciile oferite sunt de calitate, pre]urile sunt accesibile, iar, comparativ cu alte destina]ii exotice, Sri Lanka se afl\ la o distan]\ rezonabil\ fa]\ de România. Întâmpl\tor, prima mea vizit\ `n Sri Lanka, pe 26 decembrie 2013, a coincis cu ziua `n care, `n urm\ cu nou\ ani, cutremurul din Indonezia [i tsunamiul devastator care avea s\ urmeze au afectat grav sudul insulei. Zona în care aveam s\ stau, Bentota,

situat\ în sud-vestul insulei, a fost devastat\ de valurile uria[e iar, în aceast\ zi, localnicii `[i comemorau victimele. Din templele budiste se auzeau intona]ii ale ritualurilor religioase, localnicii aveau flori de nuf\r în mâini iar amplele ceremonii de

comemorare erau `n toi. Am aflat aceste lucruri `n drumul meu dinspre aeroport, într-un trafic infernal – aici nu se respect\ nicio regul\, iar drumurile sunt proaste. S\ nu v\ gândi]i s\ închiria]i vreo ma[in\ sau alt mijloc de transport decât cu tot

BeTUI Nr. 22(37), septembrie /octombrie 2016

Foto: Cristiana Constantinescu

[tiam prea pu]in despre aceast\ ]ar\ care a trecut recent printr-un r\zboi civil dureros [i care a fost m\turat\ în 2004 de tsunami. Dar mi-a pl\cut atât de mult ce am v\zut aici încât am revenit dup\ doar un an.

Uda Walawe, Sri Lanka

Tuktuk, Sri Lanka, foto: Cristiana Constantinescu

Când am ales Sri Lanka, pentru a întâmpina anul 2014 pe malul m\rii,

Uda Walawe, Sri Lanka

EXOTISM LA PRE}URI DECENTE

cu [ofer, care va trebui s\ v\ `nso]easc\ peste tot. Este o destina]ie sigur\, dac\ respecta]i c\r\rile b\t\torite, traseele turistice [i nu v\ aventura]i singuri spre nordul ]\rii. Sudul insulei Sri Lanka este o destina]ie recomandat\ pentru amatorii de sporturi de ap\: surf, diving, snorkeling, parasailing, kitesurfing sau pentru orice alte sporturi ce se pot practica pe ap\, la pre]uri mici. În general, pre]urile sunt mult mai mici decât în alte destina]ii exotice.

Din p\cate, în jurul hotelurilor ce ofer\ condi]ii bune [i foarte bune de cazare, este o s\r\cie lucie. O ]ar\ zdruncinat\ de istorie, cu conflicte complexe [i un r\zboi intern care a l\sat urme adånci `n memoria colectiv\, „m\turat\” de un tsunami devastator în 2004,

Sri Lanka î[i revine, treptat, [i devine tot mai turistic\ – plaje infinite cu nisp fin, str\juite de perdele de cocotieri ce alc\tuiesc peisaje ireale ce nu mai au nevoie de cosmetiz\ri `n Photoshop – fiind o destina]ie despre care, sunt ferm convins\, vom mai auzi multe.

MOZAIC • TRIP ADVISOR • SRI LANKA

66 Uda Walawe, o experien]\ inedit\ Spuneam c\, în prima vacan]\ în Sri Lanka, am stat în Bentota. De aici am f\cut dou\ excursii la Mirissa – o frumoas\ plaj\ din sudul Sri Lank\i de unde am plecat în croazier\ pe mare pentru a vedea delfini [i balene [i a face snorkeling la Hikkaduwa – iar cea de a doua în Parcul Na]ional Uda Walawe – o rezerva]ie natural\ cu sute de specii de animale, p\s\ri [i reptile.

Parcul Na]ional Uda Walawe Parcul Na]ional Uda Walawe se afl\ la 65 km de Bentota [i este o rezerva]ie care se întinde pe mii de kilometri, în jurul lacului cu acela[i nume. Iubitorii naturii nu vor fi dezam\gi]i de acest loc minunat, care rivalizeaz\ cu parcurile naturale din Africa. Înfiin]at în 1972, Parcul National Uda Walawe a fost conceput, ini]ial, ca un refugiu pentru elefan]ii migratori, îns\ de-a lungul anilor aici [i-au g\sit ad\postul [i alte animale s\lbatice (bivoli, maimu]e, leoparzi, porci mis-

tre]i [i altele), peste 100 de specii de p\s\ri (în special p\s\ri r\pitoare) [i reptile. Aici am f\cut pentru prima dat\ ceea ce se cheama jeep safari, adic\ am mers cu o ma[in\ de teren într-un safari prin tot parcul, înso]i]i de un ghid, pentru a observa, de la distan]\, animalele. A fost o zi memorabil\, pentru c\, pân\ s\ ajung la Uda Walawe, nu [tiam cum arat\ o rezerva]ie de asemenea propor]ii, în care animalele tr\iesc în s\lb\ticie, iar omul nu intervine pentru a le asigura hrana sau a le u[ura traiul. Am v\zut pentru prima dat\ familii de elefan]i în mediul lor [i am ascultat „vocile” junglei – exist\ momente de lini[te complet\, urmate de ]ipetele p\s\rilor, „trompetele” elefan]ilor care merg s\ se adape sau b\l\ceala bivolilor. Dar, mai ales, pe drum, am v\zut mult „verde”. Atât de mult cum nu am mai v\zut vreodat\.

decât Bentota. Hikkaduwa este aliniat\ de-a lungul [oselei A2, care face leg\tura între capitala Colombo [i fermec\torul ora[ Galle, care poart\ amprenta colonizatorilor olandezi. Hikkaduwa este plin\ de baruri pe plaj\, restaurante cu pe[te proasp\t [i fructe de mare [i are o plaj\ imens\. De aici am mers, cu tuktuk-ul, în ora[ul Galle (se cite[te gol), al patrulea ca m\rime din Sri Lanka, dup\ capitala Colombo, Kandy [i Jaffna. Se afl\ în sud, la 119 km de Colombo [i, în secolul al XVI-lea, era cel mai important port al insulei. În secolul al XVIII-lea, sub domina]ia olandez\, a cunoscut o perioad\ înfloritoare [i ceea ce s-a construit în acea perioad\ d\ aerul colonial [i o amprent\ unic\ acestui loc. Partea veche a ora[ului Galle, înconjurat\ de zidurile groase ale fortului, merit\ vizitat\ dac\ v\ afla]i în sudul Sri Lank\i.

Hikkaduwa [i Galle: plaj\ nesfâr[it\ [i stil colonial

Fortul Galle

Ne-a pl\cut tare mult insula din sudul Indiei, fostul Ceylon, a[a c\ am revenit la fix un an în sudul Sri Lank\i. De data aceasta, am ales localitatea Hikkaduwa, care este mai animat\

Fortul Galle a fost construit în secolul al XVIlea de portughezi [i dezvoltat, ulterior, de olandezi. În interiorul fortului, str\zile cu pensiuni, hoteluri, restaurante [i magazine de suveniruri mai poart\ [i ast\zi denumiri olandeze. Aici se

Galle, Sri Lanka, foto: Cristiana Constantinescu

BeTUI Nr. 22(37), septembrie /octombrie 2016

afl\ Muzeul Maritim, Vechiul Spital Olandez [i l\ca[uri de cult de o mare varietate religioas\ chiar surprinz\tor de mare, pentru un spa]iu atât de mic: Biserica Reformat\ Olandez\, Biserica Anglican\, Moscheea Meera [i altele. Pute]i lua masa de prânz la unul dintre restaurantele de pe Pedlar Street: cele mai c\utate de turi[ti sunt Heritage [i Pedlar’s Inn, iar apoi s\ cump\ra]i o înghe]at\ de pe strad\ [i s\ v\ plimba]i pe lâng\ pensiunile [i cafenelele în[irate una dup\ alta, magazinele de suveniruri, galeriile de art\ sau locuin]ele discrete, în stil colonial. Admira]i casele albe, cu decora]iunile orientale frumos sculptate în lemn, cu balcoane, terase, obloane [i por]i cu elefan]i, înflorituri asiatice sau motive geometrice. Farul din Galle este, de asemenea, foarte

frumos [i bine p\strat, de-a lungul zidurilor groase ale Fortului. Din dreptul farului se deschide o priveli[te fermec\toare c\tre ocean. Desigur, mai sunt multe locuri de vizitat în Sri Lanka – planta]iile de ceai, temple str\vechi, minele de pietre semipre]ioase, ora[ul Kandy – locuri pe care le-am p\strat pentru o viitoare vacan]\ în Sri Lanka!

Cristiana Constantinescu www.prinvacanta.ro

Uda Walawe, Sri Lanka, foto: Cristiana Constantinescu

Hikkaduwa, Sri Lanka, foto: Cristina Constantinescu

MOZAIC / ANONIMUL 13

ANONIMUL13 “Este cel mai frumos trofeu pe care l-am primit vreodat\ [i a fost cel mai frumos apus pe care l-am v\zut vreodat\”, a spus regizorul Park Chan-Wook în discursul s\u de acceptare a Trofeului ANONIMUL pentru contribu]ia sa la frumuse]ea cinematografiei universale.

„CEL MAI FRUMOS TROFEU PE CARE L-AM PRIMIT VREODAT|” (Park Chan-Wook) „Ideea acestui festival s-a n\scut tocmai datorit\ acestui loc minunat, aflat la `ntålnirea Dun\rii cu Marea Neagr\. Misiunea unui astfel de festival de film este aceea[i pentru majoritatea evenimentelor de gen, `ns\ este la fel de important [i unde, dar [i cum <te desf\[ori>. ~n avalan[a de festivaluri de film de la noi, s\ convingem cinefilii s\ vin\ pen-

tru evenimentul nostru pån\ la cap\tul p\måntului, la propriu, pentru c\, dup\ cum [ti]i, la Sf. Gheorghe se poate ajunge doar pe ap\, a fost o adev\rat\ provocare” , ne-a declarat cu ceva timp `n urm\ organizatorul Festivalului Interna]ional de Film Independent Anonimul, doamna Miruna Berescu. ~n aceast\ var\, pân\ la jum\tatea lunii au-

gust, în cel mai frumos resort turistic din Delt\, Green Village [i Green Dolphin Champing, tineri [i mai pu]in tineri deopotriv\, veni]i s\ vad\ noile produc]ii cinematografice preg\tite de organizatori [i-au desf\[urat corturile [i hamacele [i, `narma]i cu p\turi [i felurite solu]ii `mpotriva ]ån]arilor, s-au preg\tit pentru maratonul de o s\pt\mån\ de filme, ce avea s\

BeTUI Nr. 22(37), septembrie /octombrie 2016

Foto: Andra Mirea Format Studio

strâns s\ vad\ [i s\ premieze cele mai bune produc]ii cinematografice selectate. „Sunt lucruri care se explic\ greu, cum s\ explici cuiva cum cade lumina pe Dun\re la asfin]it, cum se simte mirosul m\rii de departe, cum se vede un film sub un cer plin de stele?”, ne-am mai spus doamna Miruna Berescu. Ziua, locuitorii taberei erau simpli turi[ti care se bucurau de soare, migrau spre plaja nesfår[it\, f\r\ [ezlonguri sau umbrelu]e, departe de ochii indiscre]i ai vreunui spectator [i, cu sau f\r\ costum de baie, `notau `n marea care are culoarea Dun\rii. Dar, cånd soarele dogorea prea tare, sub o p\l\rie mare de paie f\r\ strea[in\, cei mai critici spectatori se adunau `n jurul meselor lungi de bårne s\ pun\ ]ara la cale [i reme-

Foto: JustVISION

Trofeul i-a fost înmânat de c\tre Directorul Festivalului, Miruna Berescu, în cadrul Galei de Deschidere a celei de-a 13-a edi]ii.

„Anonimul 13” s-a desf\[urat în perioada 8-14 august, la Sfântu Gheorghe, în Delta Dun\rii. Edi]ia a 13-a a Festivalului Interna]ional de Film Independent „Anonimul” a fost organizat\ de Funda]ia Anonimul [i Asocia]ia FAMart, cu sprijinul Ministerului Culturii, Centrului Na]ional al Cinematografiei, Uniunii Cinea[tilor din România, Consiliului Jude]ean Tulcea [i al Autorit\]ii Na]ionale pentru Turism. Green Village [i Green Dolphin Camping, precum [i TUI TravelCenter [i Eurolines s-au num\rat printre partenerii principali.

urmeze [i care avea s\ le aduc\ pe ecranul `n aer liber [i `n cele trei s\li din complexul Green Village filme din peste 33 de ]\ri. Locul pare tab\ra unor oameni care revin în valuri, de fiecare dat\ mai mul]i, în fiecare var\ `n ziua stabilit\, mereu în acela[i loc, acolo unde Dun\rea se `ntålne[te cu marea. În acest loc, cei mai apropia]i prieteni ai filmului s-au

MOZAIC / ANONIMUL 13

70 morau ce-au v\zut cu o sear\ `nainte. ~ntorceau filmele pe toate fe]ele, le c\utau p\r]ile bune [i rele, le „`mpingeau” mai `n fa]\ sau le coborau atunci cånd nu le trezeau emo]ii. {i f\ceau clasamente. Acest dialog apropie cel mai mult publicul de filmele pe care tocmai le-a v\zut – se pun `ntreb\ri [i se caut\ r\spunsuri. „~ncerc\m s\ aducem, `n fiecare an, filme

foarte noi, mai ales cele care nu vor intra `n distribu]ie `n cinematografe [i sunt o mul]ime de filme foarte bune care nu sunt achizi]ionate `n Romånia `n fiecare an. Nu renun]\m nici la „Seara Romåneasc\”, unde ar\t\m cele mai noi filme romåne[ti, de regul\, `nainte de a intra `n cinematografe, scurtmetraje romåne[ti care sunt vizionate `n premier\ la Festival, `ntotdeauna

Sieranevada, Cåini [i multe alte filme romåne[ti `n proiec]ii speciale la Anonimul 13 Sieranevada, în regia lui Cristi Puiu, a fost proiectat în deschiderea Serii Filmului Românesc, în prezen]a regizorului, a produc\torului Anca Puiu [i a unei p\r]i din echip\. Ac]iunea filmului este plasat\ la trei zile de la atentatul din redac]ia publica]iei pariziene Charlie Hebdo [i la patruzeci de zile de la moartea tat\lui lui Lary. Acesta urmeaz\ s\ î[i petreac\ ziua de sâmb\t\ la comemorarea celui disp\rut. Întrunirea de familie nu se deruleaz\ îns\ conform a[tept\rilor – discu]iile sunt aprinse [i diferen]ele de opinii nu întârzie s\ apar\. Cu Mimi Br\nescu, Judith State, Bogdan Dumitrache, Dana Dogaru, Sorin Medeleni [i Ana Ciontea, Sieranevada va rula în cinematografele din România din 9 septembrie.

Foto: Mihaela Marin

Q&A Park Chan-wook, foto: Andra Mirea, foto: Andra Mirea, Format Studio

Q&A Thirst- Miruna Berescu, Park Chan-wook, Kim Hae-sook & Wonjo Jeong, foto: Andra Mirea, Format Studio

`n prezen]a echipei care a realizat filmul, tocmai pentru ca publicul s\ intre `n dialog cu realizatorii”. Cu aceste gånduri, doamna Miruna Br\escu avea s\ ne conving\ c\ Anonimul 13 este un festival de film ce `[i face loc tot mai sus printre manifest\rile de gen. Dar s\ vedem care au fost cele mai importante momente ale festivalului.

Cristi Puiu revine la „Anonimul” dup\ participarea în cadrul Competi]iei de scurtmetraj la prima edi]ie a festivalului, în 2004, cu „Un cartu[ de Kent [i un pachet de cafea” (pentru care a primit la Berlin, `n 2004 „Ursul de Aur” pentru cel mai bun scurtmetraj). Pentru rolul din „Un cartu[ de Kent [i un pachet de cafea”, Victor Rebengiuc a primit în anul respectiv Premiul special al Juriului Anonimul. „Cåini”, filmul de debut al lui Bogdan Miric\, a fost de asemenea proiectat în prezen]a unei p\r]i din echip\. Recompensat cu Premiul „Fipresci” pentru sec]iunea „Un Certain Regard” la Cannes 2016, filmul urm\re[te povestea lui Roman, un tânar de la ora[ care ajunge într-un sat izolat din Dobrogea, unde are de gând s\ vând\ p\mântul mo[tenit de la bunicul s\u care a murit cu câteva luni în urm\. În timp ce face demersurile pentru vânzarea mo[iei, Roman devine, treptat, martorul unor evenimente bizare. Cu Drago[ Bucur, Gheorghe Visu [i Vlad Ivanov, „Cåini” va rula pe marile ecrane din România din 23 septembrie. Paul Negoescu [i-a prezentat la festival cel de-al doilea lungmetraj: „Dou\ lozuri”, cu Dorian Bogu]\, Drago[ Bucur [i Alexandru

Foto: Andra Mirea, Format Studio

BeTUI Nr. 22(37), septembrie /octombrie 2016

Foto: JustVISION

Cazare la Green Village Green Village ocup\ o suprafa]\ de cca. 30.000 mp [i dispune de 89 de camere, din care 30 de apartamente cu o camer\ dubl\ [i living [i 1 apartament cu dou\ camere duble [i living. Camerele se remarc\ prin

grija pentru detalii, fiind decorate cu obiecte de un lux neostentativ. Terasele camerelor au vedere spre Dun\re [i mare. Vilele sunt `nconjurate de o salb\ de lacuri, cu nuferi [i alte plante de ap\, unde

cuib\resc ra]e s\lbatice, pe care le pute]i urm\ri `n timp ce v\ savura]i cafeaua. Turi[tii pot lua masa pe terasele celor trei restaurante, privind fluviul, sau pe paji[tea cu umbrare de stuf de pe malul lacului.

Papadopol în rolurile principale. Filmul va fi lansat în cinematografe pe 7 octombrie. Scurtmetrajele „Ninel”, regia Constantin Popescu, cu Florentina }ilea [i Pali Vecsei [i „Oase pentru Otto”, în regia lui Matei LucaciGrunberg, dup\ un scenariu semnat de Lia Bugnar au fost proiectate în cadrul „Serii Filmului Românesc”. „Anonimul 13” a prezentat [i filme care au fost deja distribuite în acest an în cinematografele din România: „Ilegitim”, în regia lui Adrian Sitaru, câ[tig\tor al Premiul C.I.C.A.E la Berlin 2016; „Dublu”, lungmetrajul de debut al regizoarei Catrinel D\n\ia]\, proiectat în cadrul Competi]iei „East of the West” la Festivalul Interna]ional de Film de la Karlovy Vary [i „03.Bypass”, în regia lui Nap Toader, cu Alexandru Potocean, Medeea Marinescu [i Gabriel Spahiu în rolurile principale. Coproduc]ia româneasc\ „Miracolul din Tekir”, regia Ruxandra Zenide, precum [i 14 scurtmetraje române[ti au fost incluse în cadrul sec]iunilor competi]ionale.

Trofeul ANONIMUL, „cel mai frumos trofeu pe care l-am primit vreodat\” Regizorul coreean Park Chan-wook a primit anul acesta Trofeul ANONIMUL pentru contribu]ia sa la frumuse]ea cinematografiei universale, luni, 8 august, în cadrul Galei de Deschidere a Festivalului. Gala a fost urmat\ de proiec]ia în premier\ în România a celui mai recent film al s\u, Agassi/The Handmaiden, inclus în Competi]ia Oficial\ la Cannes 2016. Filmul a fost proiectat în prezen]a regizorului, a actri]ei Kim Hae-sook (The Handmaiden, Thirst) [i a produc\torului Wonjo Jeong (Stoker, Snowpiercer- regia Bong Joon-ho). În cadrul retrospectivei dedicate regizorului Park Chan-wook au fost proiectate o serie de filme din opera artistului, s-au organizat sesiuni de `ntreb\ri [i r\spunsuri iar dup\ proiec]ia ultimului film din cadrul retrospectivei dedicate acestuia, Oldboy, a avut loc o [edin]\ masterclass.

Miruna Berescu, Gala de deschidere, foto: Andra Mirea, Format Studio

Cristi Puiu, prezentare Sieranevada, foto: Andra Mirea, Format Studio

MOZAIC / ANONIMUL 13

Ivan Patzaichin anuntånd Premiul Publicului pentru Cel mai bun scurtmetraj romånesc, foto: Andra Mirea, Format Studio

„Sunt foarte critic cu filmele mele [i cu filmele altora” „Sieranevada”, cel mai recent film al regizorului Cristi Puiu a fost prezentat în deschiderea Serii Filmului Românesc. Proiec]ia a fost urmat\ de o sesiune de întreb\ri [i r\spunsuri cu regizorul Cristi Puiu, actri]ele Dana Dogaru [i Ana Ciontea [i produc\torul Anca Puiu. Dup\ cum a m\rturisit Cristi Puiu, ideea filmului porne[te de la o întâmplare petrecut\ la parastasul tat\lui s\u. „Sunt câteva pove[ti care sunt adev\rate, pe care le-am pus în film. Povestea din ma[ina- pe care o poveste[te Lary (Mimi Br\nescu) e minciuna pe care a spus-o fratele meu tat\lui meu.” „Faptul c\ a]i r\mas cu noi pân\ la ora

aceasta e un lucru foarte bun atât pentru noi, cât [i pentru film”, a spus Dana Dogaru. „Mi-a f\cut mare pl\cere [i îmi face mare pl\cere s\ fac parte din povestea aceasta, scris\ [i f\cut\ de Cristi Puiu”, a m\rturisit Ana Ciontea. Produc\torul Anca Puiu s-a referit la dis-

BeTUI Nr. 22(37), septembrie /octombrie 2016

Sfaturi: echipeaz\-te corespunz\tor!

Ludmila Cvikova, Dorotheea Petre, Q&A Miracolul din Tekir, foto: Andra Mirea, Format Studio

Asigur\-te c\ ai pus în geant\ un spray sau o lo]iune anti-]ân]ari pentru nop]ile sub cerul liber, dar [i

tribu]ia în cinematografe a filmului, subliniind faptul c\ este dificil s\ distribui în cinema un film cu o durat\ de aproape 3 ore, iar Cristi Puiu a ad\ugat: „Faptul c\ fac filme lungi e o problem\ în primul rând pentru mine: mi-ar pl\cea ca filmele pe care le fac s\ circule, dar e

cizme de cauciuc, p\l\rie [i pelerin\ din material impermeabil, haine c\lduroase, p\tur\, lantern\, binoclu,

ceea ce simt atunci când fac filmul – aceea e durata [i acolo m\ opresc”. „Sieranevada” va rula în cinematografele din România din 9 septembrie. Festivalul Anonimul nu `nseamn\ doar vizionare de filme. ~nseamn\ [i plaj\ [i mare [i pescuit. La recep]ia resortului cei interesa]i pot g\si undi]e, lansete, ace [i momeli, dar [i recomand\ri cu cele mai bune locuri de pescuit din jurul complexului, sau pot afla informa]ii despre excursiile organizate pe trasee turistice inedite pe parcursul c\rora vor putea descoperi coloniile de pelicani [i vor putea face poze. Locul este ideal pentru o evadare pe canale [i pentru a surprinde cåt mai multe din cele 218 specii de p\s\ri rezidente `n Delta Dun\rii. Pentru c\ suntem `ntr-o zon\ pe care trebuie s\ `nv\]\m s\ o protej\m, documentarele din sec]iunea „Eco Docs” au fost [i `n acest an foarte a[teptate de public. Sec]iunea „Actors behind Camera” (Actori `n spatele camerei) este o „marc\” a festivalului.

briceag [i trus\ medical\. Nu explora zonele din afara complexului f\r\ un bun cunosc\tor al locurilor!

De obicei, la sfâr[itul fiec\rei zile, noptea tårziu, spre diminea]\, din camping se auzeau `n surdin\ cântece de chitar\. {i s\ nu uit\m concertele care deschideau serile de film, foarte diverse [i foarte gustate de public. Festivalul a relevat cinefililor care s-au adunat `n acest loc, acela[i adev\r, c\ temele simple [i sinceritatea îl înva]\ pe creator c\ locul lui în istoria filmului nu este ocupat, ci, dimpotriv\, c\ publicul spectator îl a[teapt\ în întâlnirea nemijlocit\ pe ecran. Peste aceast\ adunare cu iz boem, care nu se teme de oamenii de mod\ veche [i de gusturi, s-au adunat [i `n ultima sear\ de festival, stele. Atåt de multe `ncåt a fost greu de `n]eles cum au `nc\put atåtea `ntr-o privire, de la stånga spre dreapta [i invers.

M\d\lina Dima Program Coordinator Anonimul IIFF co-writing: Zenaida F\rca[

MOZAIC / ADS

facebook.com/john.rock.666

MUZICA PE CARE NU O AUZI LA RADIO!

JOHN ROCK Albumul este disponibil `n format fizic la telefon 0722 734 287 [i `n format electronic pe www.CDBaby.com/johnrock [i pe ITunes

EVERYONE KNOWS FOOTBALL. EVERYONE KNOWS POLITICS. EVERYONE KNOWS EVERYTHING. REALITY SAYS DIFFERENT. TURN TO PROFESSIONALS!

Brand identity +004.031.404.11.38 e-mail: office@justcpr.ro

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin EUROLINES Nr. 22(37) / edi]ie nou\ septembrie/octombrie 2016

VIP INTERVIU

Valeria R\cil\ Van GRÖNINGEN INTERVIU

Ana Maria GOILAV Petre GURAN Oana N|STASE {tefan IONESCU

Be TUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

EXOTISM LA PRE}URI DECENTE

Be TUI Nr. 22 (37), edi]ie nou\ • septembrie / octombrie 2016

SRI LANKA CAZARE PE UN ATOL!

Maldive IMAGINEA PARADISULUI •

„PERLA AFRICII”

UGANDA UN WEEKEND ~N }INUTUL CELOR 3 SCAUNE LA

CASTEL DANIEL

PARIS LES CHANSONS D'AMOUR

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin EUROLINES Nr. 22(37) / edi]ie nou\ septembrie/octombrie 2016

VIP INTERVIU

Valeria R\cil\ van GRÖNINGEN INTERVIU

Ana Maria GOILAV Petre GURAN Oana N|STASE {tefan IONESCU

Be TUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

EXOTISM LA PRE}URI DECENTE

Be TUI Nr. 22 (37), edi]ie nou\ • septembrie / octombrie 2016

SRI LANKA CAZARE PE UN ATOL!

Maldive IMAGINEA PARADISULUI •

„PERLA AFRICII”

UGANDA UN WEEKEND ~N }INUTUL CELOR 3 SCAUNE LA

CASTEL DANIEL

PARIS LES CHANSONS D'AMOUR