Revista BeTUI #24 (Decembrie 2016) by Eurolines Romania

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin EUROLINES Nr. 24(39), edi]ie nou\ iarn\ 2016 / 2017

CORPORATE INTERVIEW

Sorin {eitan General Manager ENTERPRISE Rent-a-Car DESTINA}II

THAI BANGKOK DISNEYLAND PARIS NEW YORK CITY BERLIN SHOPPING CR|CIUN ROMÅNESC

DE V|ZUT O DAT| ÎN VIA}|:

MaYa

RIVIER A

Be TUI Nr. 24 (39), edi]ie nou\ • iarn\ 2016/2017

BeTUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

COLINDA

BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

POINT OF VIEW 04. Point of View – Bra[ov, Laurent Jouault. 06. Point of View – Colind\ Maramure[, Ilie Tudorel.

42.

22. 08. Turismul de afaceri, un pariu cå[tigat! 12. C\l\tori]i [i `n 2017! / Keep travelling in 2017! Editorial Drago[ Anastasiu, Pre[edintele Grupului Eurolines Romania.

54. Corporate Interview – Sorin {eitan, General Manager, Enterprise Rent-a-Car. 59. 28. C\l\toria cu autocarele Eurolines – Rezerv\ri online, servicii la bordul autocarelor. 60. Sugestii de Weekend – Disneyland Paris – O c\l\torie în lumea copil\riei f\r\ vârst\.

MOZAIC 64. Carlos L’Abbatte – Un argentinian la Bucure[ti: „S\ fii un nomad în via]\ nu te face neap\rat mai matur“/ An Argentinian in Bucharest: “A nomadic life doesn’t necessarily make you wiser”. 70. Trip Advisor - Shopping în magazinele vintage din Berlin.

DESTINA}II 14. 20. 22. 28. 34.

De v\zut o dat\ în via]\ – Maya. De-a Himalaya prin Carpa]i! Trip Advisor – „În Asia am înv\]at c\ ]\rile au miros!” – Bangkok. Cr\ciun romånesc – Colinda. Un francez `ndr\gostit de Romånia / A Frenchman in love with Romania – Laurent Jouault. 42. Trip Advisor - Cel mai romantic ora[ din lume – New York City.

FOCUS CORPORATE 48. Corporate News – Grupul Eurolines a deschis în Veranda Mall din Bucure[ti agen]ia cu num\rul 80. 50. TUI TravelCenter la Târgul de Turism al României. 53. Top10 oferte recomandate. 34.

64.

28. Foto: © Ilie Tudorel

54.

Pentru c\ revista noastr\ este citit\ [i `n afara ]\rii [i pentru c\ interviurile sunt cele mai citite, `ncepånd cu aceast\ edi]ie, sec]iunile dedicate lor vor fi editate [i `n limba englez\.

POINT OF VIEW • ROMÅNIA • BRA{OV

BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

Laurent Jouault www.laurentfoto.blogspot.ro

„Cånd m-am instalat `n Moeciu am avut dou\ obiective: S\ renovez o cas\ tradi]ional\ [i s\ creez <La cabane aux images>, un loc pentru [i despre fotografie!”

POINT OF VIEW • ROMÅNIA • MARAMURE{

BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

Colind\tori cu Plugu[orul din Maramure[

Ilie Tudorel www.tudorphotoblog.blogspot.com

â&#x20AC;&#x17E;Fotografia mea poate scoate la lumin\ subiecte uitate, poate confirma sau infirma ipoteze [tiintifice sau poate participa la salvarea [i conservarea patrimoniului na]ionalâ&#x20AC;?.

POINT OF VIEW • BUSINESS TRAVEL

Ultimii ani au adus cre[teri importante de venituri pentru agen]iile de turism [i pentru hotelierii care au pariat pe turismul de afaceri.

TURISMUL DE AFACERI, UN PARIU CÅ{TIGAT!

BUSINESS TRAVEL S| ~N}ELEGEM MAI BINE CE ~NSEAMN|! 8

A[a cum arat\ experien]a na]ional\ [i interna]ional\, una dintre direc]iile principale de modernizare [i de ridicare a competivit\]ii ofertei turistice a oric\rei ]\ri este diversificarea serviciilor suplimentare, prin `ncurajarea turismului de afaceri. Dac\ extinderea spa]ial\ a activit\]ii de turism interna]ional `n fiecare ]ar\ este dependent\, `ntr-o m\sur\ hot\råtoare, de distribu]ia [i calitatea factorilor naturali [i a elementelor antropice, dezvoltarea turismului de afaceri, privit mai ales prin prisma efectelor economice, se afl\ `ntr-o corela]ie direct\ cu volumul, diversitatea [i calitatea presta]iilor suplimentare. Serviciile pentru turismul de afaceri pot juca un rol determinant `n asigurarea for]ei de atrac]ie a unei destina]ii [i contribuie `n mod substan]ial la renumele acesteia [i la formarea m\rcii unui produs turistic. Turismul de afaceri acoper\ domenii deosebit de diverse, `n sfera sa `nscriindu-se deopotriv\ reuniunile diplomatice la nivel mondial [i `ntrunirile `ntre reprezentan]ii diferitelor state, reuniunile economice [i negocierile comerciale, `ntålniri pentru schimbul de informa]ii [tiin]ifice [i tehnice, pentru comu-

nicarea rezultatelor unor proiecte de cercetare-dezvoltare, `ntålniri culturale [i educative, precum [i manifest\ri specifice diferitelor forme de manifestare cultural\, competi]ii sportive [.a.m.d. Turismul de afaceri include, `n sens larg, c\l\toriile oamenilor pentru scopuri legate de munca lor, mai exact, deplas\rile `n interes oficial, comercial sau de alt\ natur\, particip\rile la diverse manifest\ri organizate de `ntreprinderi economice sau organisme administrative pentru reprezentan]ii lor (R. Minciu, 2003). De[i aceste c\l\torii presupun desf\[urarea unor activit\]i remunerate, ele sunt asimilate turismului deoarece implic\ utilizarea dot\rilor turistice [i consumul unor servicii specifice. Din punctul de vedere al con]inutului, formele turismului de afaceri se structureaz\ `n (R. Davidson, B. Cope , 2003, J. Newstrom, E. Scannell, 1998) : • c\l\toriile de afaceri individuale (delega]iile), comune multor meserii, pentru care persoanele implicate accept\ s\ se deplaseze `n afara ora[ului de re[edin]\; • turismul de reuniuni, `ntålniri, care include

o gam\ larg\ de evenimente (conferin]e, seminarii, team-building-uri, lans\ri de produse, `ntålniri anuale etc.) ale unor companii sau asocia]ii, pentru a facilita comunicarea cu [i `ntre angaja]i, clien]i, ac]ionari sau membri; • tårguri [i expozi]ii, foarte diverse, destinate `n general prezent\rii de produse; • c\l\torii stimulent (incentive), respectiv acele c\l\torii pe care angaja]ii le primesc de la angajator ca premiu pentru rezultate bune `n munc\; • evenimente „corporate”, incluzånd forme generoase de distrac]ie pe care companiile le ofer\ celor mai valoro[i clien]i sau poten]iali clien]i, pentru a construi sau a intensifica rela]iile de afaceri. Turi[tii de afaceri sunt mai exigen]i, mai pu]in sensibili la pre] [i mult mai preocupa]i de statut. De asemenea, ei au un program anume, care trebuie respectat. ~n consecin]\, serviciile de transport sunt de mare importan]\ – mijlocul de transport folosit este rapid, confortabil [i adecvat ca program, punctualitatea [i prestigiul transportatorului sunt de interes, sistemele de rezervare trebuie s\ fie eficiente

BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

Peste 60% dintre cei caza]i de-a lungul anului trecut `n resorturile din marile centre de afaceri ale ]\rii au c\l\torit în interes de business. Nu e de mirare c\ agen]iile de turism `[i construiesc bugetele ]inånd cont de dezvoltarea turismul de afaceri `n România.

(G. St\nciulescu, 2004). Ca modalit\]i de cazare, sunt preferate hotelurile de lan], al c\ror standard este cunoscut [i care ofer\, pe lång\ servicii de calitate, formule diverse de fidelizare, cu un impact ridicat `n cazul turi[tilor de afaceri (carduri de fidelitate, punctaje, uneori cumulate celor ob]inute pe liniile aeriene etc.). Se poate ajunge chiar la situa]ia `n care alegerea unei destina]ii s\ fie determinat\ de existen]a unui hotel apar]inånd unui anumit lan]. ~n fine, pentru toate categoriile de servicii la care se apeleaz\, calitatea este deosebit de important\. ~n zilele noastre, turismul interna]ional de afaceri a devenit o industrie sofisticat\. Aceasta s-a impus ca una dintre cele mai dinamice [i profitabile componente ale industriei turismului. Printre particularit\]ile turismului de afaceri care au contribuit la aceast\ caracterizare a sa se num\r\ profiturile mari ale organizatorilor [i prestatorilor de servicii, independen]a fa]\ de condi]iile naturale, contribu]ia la atenuarea sezonalit\]ii, utilizarea mai bun\ a dot\rilor materiale [i impactul redus asupra mediului. Importan]a economic\ a turismului de afaceri este subliniat\ de dou\ aspecte. ~n primul rånd, puterea de cump\rare a unui turist de afaceri este considerabil mai mare decåt a unui turist de loisir (raportul dintre cele dou\ fiind estimat la 3:1 – R. Davidson, B. Cope, 2003) [i, `n al doilea rånd, totalul `ncas\rilor turistice la nivel interna]ional, care a atins cote impresionante. Studiile efectuate de WTTC (The World Travel & Tourism Council) arat\ o cre[tere continu\ a turismului de afaceri pe plan mondial. Avånd conexiuni strånse cu domenii atåt de variate, turismul de afaceri s-a remarcat `n ultima perioad\ printr-o tendin]\ de cre[tere `n stråns\ leg\tur\ cu dezvoltarea economic\ general\ manifestat\ la nivel mondial, cu deschiderea de noi pie]e, cu intensificarea rela]iilor [i contactelor interna]ionale de toate tipurile. Romånia are calit\]i reale de a deveni una dintre cele mai c\utate ]\ri din Europa de Est `n ceea ce prive[te turismul `n general [i turismul de afaceri `n particular. Elementele care favorizeaz\ aceast\ form\ de turism sunt legate de mai multe aspecte cum ar fi:

• destina]ie inedit\, cu valori naturale, culturale [i istorice nealterate, ideal plasat\ `n spa]iul european [i u[or accesibil\ prin leg\turi aeriene cu majoritatea capitalelor; • milenii de cultur\, istorie [i tradi]ii ce sunt reflectate `n mo[tenirea cultural\; • bine cunoscuta ospitalitate a romånilor, existånd un stadiu avansat de implementare a standardelor interna]ionale `n industria ospitalit\]ii; • veche experien]\ `n organizarea de tårguri [i expozi]ii; • apari]ia pe pia]\ a noi centre de afaceri, precum [i a noi lan]uri hoteliere: Marriot, Hilton, Crowne Plaza, Intercontinental, Howard Johnson, Sofitel, Best Western, Ibis, Golden Tulip, Novotel, cu o extindere de la an la an; • infrastructura dedicat\, `n proces de extindere [i modernizare; • specializarea profesional\ a unor companii romåne[ti [i cre[terea capacit\]ii acestora de a prelua integral procesul de organizare a reuniunilor de mare anvergur\; • stabilitatea politic\ [i civil\ – Palmaresul Romåniei ca gazd\ num\r\ evenimente mondiale dintre cele mai prestigioase: Forumurile Crans Montana, congrese inter-parlamentare, `ntruniri ale NATO [i OSCE, conferin]e ale Pactului de Stabilitate pentru Europa, Adunarea General\ a Agen]iei Interguvernamentale a Francofoniei, Congresul Planetar al Asocia]iei Exploratorilor Spa]iului Cosmic, congrese [tiin]ifice, diverse reuniuni specializate. Prezen]a succesiv\ a Romåniei, `n ultimii ani, la numeroase expozi]ii interna]ionale ale turimului de reuniuni, `ntre care se num\r\ cel mai important tårg de specialitate din lume – EIBTM Geneva, a captat aten]ia organizatorilor str\ini de evenimente, care [i-au exprimat inten]ia de a cunoa[te [i de a utiliza aceast\ destina]ie inedit\. Din punct de vedere organizatoric, industria romåneasc\ de gen nu mai este o excep]ie de la nivelul mondial, prin existen]a Romanian Convention Bureau, care este denumirea consacrat\ a Asocia]iei Na]ionale a Organizatorilor Profesioni[ti de Conferin]e [i Expozi]ii, care

ac]ioneaz\ `n favoarea membrilor s\i [i a beneficiarilor locali [i interna]ionali. RCB este o entitate non-guvernamental\ [i non-profit – `n 1999 devenind membru al celei mai importante organiza]ii de specialitate, ICCA. Romanian Convention Bureau reune[te `n prezent 55 de institu]ii publice [i companii private, capabile s\ asigure `ntreaga gam\ de servicii dedicate pentru congrese, conferin]e, seminarii, tårguri, expozi]ii specializate, turism de afaceri [i motiva]ional. Categoriile de membri RCB sunt: organizatori profesioni[ti de conferin]e [i expozi]ii, agen]ii touroperatoare [i de management al destina]iei, centre de conferin]e [i expozi]ii, hoteluri cu facilit\]i de reuniuni, furnizori de servicii [i echipamente dedicate (audio-video, traduc\tori-interpre]i, publicitate, IT & multimedia), transportatori aerieni [i auto, institu]ii bancare [i de asigur\ri, loca]ii culturale. Membrii RCB gestioneaz\ integral sau furnizeaz\ segmente de servicii specializate pentru o medie anual\ de cca 800 de evenimente, din care peste 100 sunt tårguri [i expozi]ii [i peste 600 sunt congrese, conferin]e, seminarii, lans\ri de produse [i sesiuni de training. Aceste evenimente reunesc anual cca 1.200.000-1.500.000 participan]i [i genereaz\ un venit anual de peste 1.000 mld. lei. ~n domeniul turismului de afaceri opereaz\ o gam\ larg\ de `ntreprinderi – agen]ii de turism, hoteluri, agen]ii de interpre]i, organizatori de tårguri [i conferin]e, centre de afaceri etc. Acestea sunt reunite `n structura profesional\ „Convention Bureau”. Al\turi de Romanian Convention Bureau, trebuie men]ionat\ [i o alt\ asocia]ie profesional\ cu activitate semnificativ\ `n domeniul tårgurilor [i expozi]iilor – ASOEXPO. Asocia]iile profesionale `n domeniul turismului de afaceri au meritul de a promova unitar ]ara noastr\ ca destina]ie pentru manifest\rile specifice, acordånd consultan]\ [i sprijin `n dezvoltarea acestei forme de turism, aflat\ `n Romånia `nc\ la `nceput de drum, `nscris\ `ns\ pe o tendin]\ pozitiv\. Majoritatea agen]iilor de turism au `n]eles profitabilitatea ridicat\ a turismului de afaceri [i [i-au adaptat astfel activitatea `n direc]ia oferirii de servicii specifice c\l\toriilor de afaceri.

POINT OF VIEW • BUSINESS TRAVEL

BIBLIOGRAFIE: 1). Davidson R., Cope B., (2003) - Business Travel, Ed. Prentice Hall, Londra, 2). Minciu R., (2003) - Economia turismului, Ed. Uranus, Bucure[ti, 3). Newstrom J., Scannell E., (1998) - The big book of team-bilding games, McGraw Hill, New York, 4). St\nciulescu G., (2004) - Managementul opera]iunilor de turism, Ed. AllBeck, Bucure[ti, 5). www.uia.org – The Union of International Association, 6). www.wttc.org – The World Travel & Tourism Council, 7). www.conventionbureau.ro, 8). www.iccaworld.com

Oferta agen]iilor de turism `n domeniul turismului de afaceri cuprinde servicii oferite de acestea pentru organizarea de congrese, conferin]e, simpozioane, reuniuni [i alte evenimente specifice acestei forme de turism. Turismul de afaceri este `ns\ considerat principala surs\ de venituri pentru industria hotelier\ autohton\, `n Bucure[ti [i `n principalele ora[e ale ]\rii. Num\rul hotelurilor a crescut considerabil `n ultimii ani (mai ales dup\ 2000), iar cele mai multe dintre noile unit\]i sunt de trei, patru [i cinci stele. Turismul de afaceri este singura component\ a industriei ospitalit\]ii romåne[ti eviden]iat\ `n mod obiectiv ca fiind eficient\ [i `n cre[tere, pe baza `ncas\rilor hotelurilor din mediul urban, situånd ponderea turismului de afaceri `n totalul `ncas\rilor la un nivel `n jur de 70%. Majoritatea clien]ilor provin din Europa (respectiv Ungaria, Germania, Italia, Turcia, Polonia, Fran]a, Austria, Cehia, Marea Britanie, Olanda etc.). Organizarea profesional\ de conferin]e, reuniuni [i alte evenimente poate fi considerat\ componenta cea mai eficient\ [i mai profitabil\ din turism. Poate tocmai de aceea se constat\ un interes crescånd al investitorilor `n dezvoltarea acestei oferte, mai ales `n Bucure[ti, Timi[oara, Bra[ov, Oradea, Arad, Cluj, Sibiu [i Constan]a. Cu toate acestea, speciali[tii din turism sus]in c\, la ora actual\, exist\ `nc\ o insuficien]\ a spa]iilor de g\zduire a evenimentelor, mai ales pentru acele evenimente care presupun participarea unui num\r

mare de persoane (peste 300 de persoane). O component\ de asemenea dinamic\ este [i organizarea de voiaje de tip „incentive”. Tot mai multe firme romåne[ti, avånd un management modern, folosesc drept mijloc de motivare c\l\toriile pl\tite de firm\ [i oferite angaja]ilor merituo[i. Tot ele sunt [i cele care recurg la metode moderne de training, de lans\ri de produse sau de team-building. Astfel, au ap\rut tot mai multe agen]ii de turism specializate `n oferirea de servicii legate de aceste tipuri de evenimente. Pentru a-[i putea dovedi dinamismul [i eficien]a, turismul de afaceri `n Romånia trebuie s\ beneficieze de un sprijin puternic din toate direc]iile. ~n primul rånd, cre[terea economic\ trebuie continuat\, la fel [i politica de atragere a investi]iilor str\ine, pentru a determina o cre[tere a fluxului de turi[ti `n scop de afaceri. Dezvoltarea infrastructurii de transport va avea, `n acest sens, un rol hot\råtor. ~n al doilea rånd, sectorul turistic trebuie s\ urm\reasc\ acela[i trend cresc\tor, cu privire la: • capacitatea de cazare, care trebuie extins\ `n special `n marile ora[e, cu unit\]i moderne, de categorie superioar\ de confort, oferind spa]ii [i servicii aferente turismului de afaceri; • calitatea serviciilor oferite de hoteluri [i restaurante, de agen]iile de turism specializate, de centrele de afaceri [i reuniuni; • profesionalismul operatorilor [i organizatorilor de evenimente;

• atragerea de evenimente interna]ionale, proces `n care administra]ia central\ poate avea un rol dosebit de important; • promovarea turismului de afaceri [i reuniuni `n ]ara noastr\, la diferite tårguri interna]ionale specializate; • preg\tirea profesional\ [i moral\ a tuturor angaja]ilor din industria ospitalit\]ii, ca element esen]ial pentru asigurarea calita]ii serviciilor turistice. Sectorul turistic romånesc sufer\ `n general de lipsa unei strategii coerente [i din lips\ de profesionalism. Acestea ar trebui s\ fie priorit\]i ale activit\]ii organismelor centrale (Autoritatea Na]ional\ de Turism), locale sau a prestatorilor de servicii `n domeniu. Romånia trebuie s\ profite de trendul ascendent al turismului de afaceri pe plan mondial [i na]ional, avånd `n vedere avantajele economice clare ale acestei forme de turism. Cu siguran]\, acest trend va crea un mediu propice amplific\rii turismului de afaceri, dar, `n acela[i timp, va aduce cu sine o serie de amenin]\ri la adresa competitivit\]ii destina]iei turistice Romånia, care vor trebui contracarate cu servicii de foarte bun\ calitate.

Profesor univ. dr. Gabriela ST|NCIULESCU Conferen]iar univ. dr. Gabriela }IGU Academia de Studii Economice Bucure[ti

EDITORIAL / DRAGO{ ANASTASIU

C|L|TORI}I KEEP {I ~N TRAVELLING IN

2017! 2016 a fost un an scurt. Nu a[a v-a p\rut [i vou\? Scurt [i plin de provoc\ri. Poate, mereu zicem a[a, dar de aceast\ dat\ industria noastr\ a resim]it din plin acest lucru! Parc\ a fost o invita]ie de nerefuzat s\ ne gåndim bine la ce conteaz\ dup\ ce se `ncheie o zi, sau mai trece un an... Pentru noi, oamenii din turism, 2016 a fost un an `n care am continuat s\ c\l\torim, s\ v\ povestim pe unde am mai umblat noi [i partenerii no[tri, s\ fim siguri c\ pleca]i `n vacan]e bine sf\tui]i [i entuzia[ti. E mai u[or asa, nu ? A[a credem [i noi. Test\m pachetele pe care le oferim `n agen]ii, adun\m p\rerile [i sugestiile voastre, deschidem destina]ii noi [i le rafin\m pe cele cunoscute deja, ne preocup\ concediul vostru, tocmai ca s\ nu v\ preocupe pe voi altceva decåt relaxarea. Voi a[eza]i degetul oriunde pe harta lumii, oriunde visa]i s\ c\l\tori]i [i noi v\ „a[ez\m un zåmbet pe chip”. Dorin]a voastr\ se „`ntålne[te” de minune cu motto-ul nostru. Ne place! V\ place! Treaba este ca [i f\cut\! Trebuie doar s\ pre]uim acest dar nemaipomenit `n istoria omenirii [i s\ ne bucur\m de el. Oriunde, oricånd, prin TUI TravelCenter. Da, revista noastr\ este despre c\l\torii. Dar asta nu ajunge. Oricåt de frumos

Publisher

Adresa redac]iei Aleea Lungule]u Nr. 3 sect. 2, Bucure[ti BeTUI nr. 24(39), iarn\ 2016/2017 Revista oficial\ a TUI TravelCenter ISSN 2393 – 5278 / JustCPR Foto coperta: Shutterstock

office@justcpr.ro www.justcpr.ro Tel.: +40 031 40 41 138 +40 724 357 227

descriem noi aici destina]ii [i experien]e, oricåt de reu[ite ar fi fotografiile, oricåt de incitante textele [i oricåt de avantajoase ofertele, toate acestea nu `nlocuiesc „the real thing”. Treaba noastr\ este s\ v\ `ncuraj\m, s\ v\ `mpingem, s\ ne asigur\m c\ ie[i]i din cas\ [i descoperi]i zone, oameni, obiceiuri noi sau c\ reveni]i oriunde v-a]i sim]it bine odat\. C\l\tori]i ([i) `n 2017! Nicicånd nu a fost mai la `ndemån\ s\ `nconjur\m P\måntul cu atåta u[urin]\. Pentru c\ statisticile ne arat\ c\: > avem tendin]a s\ cheltuim mai mult decåt `n anii preceden]i [i pe activit\]i de vizitare a ora[elor, decåt pe cump\r\turi, suveniruri [i cluburi de noapte. > pia]a de rent-a-car, de exemplu, `n Europa s-a triplat `n ultimii 2 ani. > aproximativ 70% dintre turi[tii de toate vårstele `[i doresc s\ `ncerce o destina]ie nou\ `n urm\torul an. > tendin]a general\ este ca interesul c\l\torilor s\ se `ndrepte c\tre destina]ii mai pu]in cunoscute, neatinse sau considerate unice. > bugetele de c\l\torii cresc pentru c\ oamenii [tiu c\ merit\ s\ investeasc\ `n starea lor de bine [i pentru c\ [i-o pot men]ine c\l\torind regulat. > turismul de spa este `n continu\ cre[tere. A[adar, c\l\tori]i `n 2017!

Editor in chief Adriana Constantin (office@justcpr.ro) Editori Zenaida F\rca[, Oana Iana, Roxana Stan, Carmen Neac[u Senior Art Director Marcel {tef (mstef@justcpr.ro) DTP Luca Hagiu dtp@justcpr.ro

Colaboratori Dr. Doina I[f\noni, Cristian Lascu, Prof. univ. dr. Gabriela St\nciulescu, Laurent Jouault, Cristiana Constantinescu Director Publicitate Camelia L\z\roiu GSM: +40 724 357 227 clazaroiu@justcpr.ro Photo Shevy, Laurent Jouault, Ionel Tudor, Loren Javier, Larisa Balt\, Adrian Stoicoviciu, Ana Negru, Nicu Cherciu, Cristiana Constantinescu, shutterstock.com, dreamstime.com

2016 was rather short. Don’t you think? Short and challenging. Maybe we always feel like this, but this time the industry felt the effects full-well. It was like a priceless offer to rethink what really matters after a day goes by or another year passes. For us, the tourism industry professionals, 2016 was a year in which we kept travelling, telling you the tales of the places we and our partners visited, to make sure you go on vacation well advised and excited. It’s easier this way, don’t you think? We share your viewpoint. We test our travel packages, gather your opinions and suggestions, introduce new destinations and perfect the ones we already offer. Your holiday is of interest to us precisely so you’re not bothered with anything else but your relaxation. You pick a spot anywhere on the globe and we put a smile on your face. Your wish fits perfectly with our motto. We love it! You love it! Consider it done! We just have to value this priceless gift in the history of humanity and cherish it. Anywhere, anytime, with TUI TravelCenter. Yes, our magazine is about travelling. But that’s not enough. However beautiful our reviews, our photos, our articles may be,

Copyright: TUI TravelCenter prin Eurolines Po[ta redac]iei:: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail (office@justcpr.ro). Just Communication & PR de]ine brandurile Just Be [i are `n portofoliu publica]iile editate de Tui TravelCenter [i Eurolines. R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare.

Toate drepturile de vånzare a spa]iilor de publicitate apar]in editorului revistei.

BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

they don’t substitute “the real thing” . Our job is to encourage you, to push you, to make sure you get out of your houses and discover new places, people, traditions and come back anywhere you once felt cozy. Keep travelling in 2017! It’s never been this easy to travel the world. Because statistics show us that: > we tend to spend more than in previous years on sightseeing than shopping, souvenirs

and clubbing. > for instance, in Europe, the rent-a-car market has tripled in the last two years. > about 70% of our tourists of all ages desire a new destination for the next year. > the general tendency trends toward less known destinations, virgin or otherwise unique. > the travel budget is on the rise because people know it’s worth it to invest in their

wellbeing and that they can keep it by regular travelling. > spa tourism is ever growing. So keep travelling in 2017!

Drago[ Anastasiu Pre[edintele Grupului Eurolines România dragos.anastasiu@eurolines.ro

„VREAU S| PUN ENTERPRISE „I WANT TO TO MAKE PE LOCUL 1 ~N ROMÅNIA!” ENTERPRISE NO. 1 IN ROMANIA!" CORPORATE INTERVIEW: Sorin {eitan, General Manager, ENTERPRISE Rent-a-Car pag. 54

COLABORATORII EDI}IEI

13 Ilie Tudorel

Dr. Doina I[f\noni

Ovidiu Ivancu

Ilie Tudorel, artist fotograf din Baia Mare, este un ambasador prin imagini al Romåniei în lume. Prima fotografie a f\cut-o `n clasa I. Este membru al Uniunii Arti[tilor Plastici (UAP) filiala Baia Mare [i al Asocia]iei Interna]ionale „Euro Foto Art”. A expus lucr\ri în 15 expozi]ii personale de art\ fotografic\ [i în 18 expozi]ii de grup din Romånia, Belgia, Ungaria [i Ucraina. S-a specializat `n fotografia de arhitectur\ [i în fotografia de natur\ [i peisaj la Academia Photo România. www.tudorphotoblog.blogspot.ro

Cercet\torul etnolog Dr. Doina I[f\noni, Director {tiintific la Muzeul Na]ional al Satului „Dimitrie Gusti” a avut amabilitatea s\ ne vorbeasc\ despre Plugu[or, Buhai, Capr\, C\iu]i, Bungheri, Mini[tri, Împ\ra]i, Mo[i [i Babe, Miri [i Mirese, Arn\u]i [i Harapi, Draci [i Îngeri, Urå]i [i Frumo[i, Jieni [i Codreni. Ne-a vorbit despre cele12 zile ale s\rb\torilor de iarn\ din comunit\]ile s\te[ti, despre Colindatul de Cr\ciun [i Jocul cu M\[ti, despre buhai, ur\tur\ [i colaci. www.facebook.com/doina.isfanoni

Cosmopolit prin defini]ie [i un mare amator de excursii, Ovidiu Ivancu face ceva ce pu]in\ lume mai face astazi: cite[te. {i face ce foarte mult\ lume face ast\zi: c\l\tore[te. Are o carte de vizit\ profesional\ care se suprapune peste cea de turist: Visiting Lecturer limba romån\ la Universitatea de Stat din Comrat, G\g\uzia, Moldova; profesor de limba [i literatura romån\ la Liceul Tehnologic din Sebe[, iar, din 2009 pân\ în 2013, a fost lector de limb\ romån\ la Delhi University, New Delhi, India. www.ovidiuivancu.wordpress.com

DE T ST OP IN A} II

Riviera Maya este o destina]ie deosebit\ de vacan]\, care `mbin\ splendoarea plajelor din Caraibe cu exotismul Mexicului [i misterul culturii maya[e. Dac\ e[ti un amator de vacan]e însorite pe malul m\rii, de distrac]ie

Vestita destina]ie sc\ldat\ de apele M\rii Caraibilor mai are un „as în mânec\”, soarele generos [i turcoazul m\rii nu sunt singurele sale atuuri. Dac\ te pasioneaz\ istoria, Riviera Maya este o destina]ie pe care nu ai cum s\ o ocole[ti, se încadreaz\ cu succes în categoria

c\l\toriilor de f\cut o dat\ în via]\!

Un cadru natural de excep]ie Riviera Maya se întinde de-a lungul Peninsulei Yucatan, de la Puerto Morelos pâ-

n\ la Rezerva]ia Biosferei Sian Ka'an, de-a lungul unei autostr\zi de aproximativ 120 de kilometri. Sta]iuni pline de via]\ precum Puerto Morelos sau Playa del Carmen, obiective istorice precum Tulum [i atrac]ii turistice pentru toate vârstele [i preferin]ele, pornind

DESTINA}II • RIVIERA MAYA BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

DE V|ZUT O DAT| ÎN VIA}|

Foto: Nicu Cherciu

RIVIER A

MaYa

[i de activit\]i sportive, de relaxare, dar [i de aventur\, exotica Riviera Maya poate s\-]i ofere cele mai diversificate [i complete experien]e de vacan]\.

de la shopping sau golf la snorkel sau aventuri în jungl\, la distrac]ie în cluburi, au dat un suflu nou acestei regiuni. Odinioar\ plin\ cu sate mici de pescari, zona de coast\ a peninsulei Yucatan s-a transformat într-un „coridor” turistic modern pe malul M\rii Caraibilor. Sta]iuni [i resorturi imense, de lux, all inclusive [i cu facilit\]i spa, restaurante

cu meniuri fine sau tradi]ionale, cluburi pentru amatorii de via]\ de noapte, nenum\rate tenta]ii pentru amatorii de shopping [i de golf se în[iruie pe Riviera Maya. De prisos s\ mai spun c\ este un paradis tropical tipic, cu ape limpezi precum cristalul, cu unele dintre cele mai frumoase plaje, cu nisip alb [i cu p\duri tropicale exuberante… Azul Tulum, str\juit\ de la în\l]ime de vestigiile maya[e de la Tulum, foarte aproape de rezerva]ia natural\ Sian Kaan, Playa del Carmen (potrivit\ pentru familii cu copii [i pentru cei tineri), Punta Bete sau Puerto Morelos sunt doar câteva dintre cele mai apreciate plaje de pe Riviera Maya.

BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

Destina]ie pentru scuba diving [i snorkel Probabil c\ nu este o supriz\ pentru amatorii de c\l\torii c\ Riviera Maya este una dintre destina]iile de top din lume pentru scuba diving [i snorkel. Un sistem de recife de corali, al doilea ca m\rime din lume, îi „p\ze[te” ]\rmul [i ad\poste[te un num\r impresionant de vie]uitoare marine. În apele de o claritate ie[it\ din comun, în care se dezvolt\ coralii de diferite forme [i culori, po]i înota al\turi de pe[ti tropicali, multicolori, frumo[i sau ciuda]i. Po]i admira pisici de mare, delfini [i rechini balen\ în mediul lor natural. Puerto Morelos este un Parc Na]ional, o zon\ protejat\ a recifului [i o destina]ie de top pentru amatorii de snorkeling, iar insula Cozumel este recunoscut\ pentru claritatea deosebit\ a apelor sale.

Snorkel în cenote Dar exist\ op]iuni pentru cei care doresc ceva [i mai palpitant, mai plin de adrenalin\:

snorkel [i scufund\ri în cenote, forma]iuni geologice a c\ror formare a început acum 65 de milioane de ani, când un asteroid uria[ a lovit zona, provocând apari]ia unui crater de 300 km diametru. Explorarea acestei re]ele subterane de piscine cu ap\ dulce este una dintre acele lucruri unice “must do” în Riviera Maya, dac\ e[ti mai aventuros. Ascunse mult\ vreme în jungla deas\, cenotele reprezint\ o re]ea de bazine cu ap\ dulce [i clar\, unele servind în prezent ca piscine pentru turi[ti. Bazinele prin care curg râuri subterane au stat ne[tiute milioane de ani în adâncurile junglei din sudestul Mexicului. Chiar [i vestita cultur\ Maya s-a devoltat ca urmare a existen]ei cenotelor, principala surs\ de ap\ potabil\ [i locuri sacre, unde se venerau natura [i zeii. Pentru maya[i, cenotele erau leg\tura cu lumea de dincolo, intrarea Xibalba, locurile unde zeii se odihneau. Pentru turi[tii care ajung pe Riviera Maya, cenotele reprezint\ atrac]ii din ce în ce mai a-

I P }I TO INA ST DE

DESTINA}II • RIVIERA MAYA

preciate, e de neratat m\car o b\l\ceal\ aici! Oricum, dac\ î]i place ideea de a face ceva deosebit, po]i experimenta diferitele tipuri de experien]e care au cenotele în prim-plan: te po]i plimba pe ele într-un caiac, face snorkel sau „zbura” cu tiroliene pe deasupra. Vei face probabil cuno[tin]\, m\car din pove[tile ghizilor, cu Alux, tutorii legendari al junglei. Alux sunt fiin]e mici care p\zesc fiecare cenot\ [i vizitatorii trebuie s\ le cear\ permisiunea înainte de a intra pe domeniile lor, dar pân\ acum nimeni nu a fost refuzat…

Cu Marea Caraibilor în prim-plan Marea fiind atât de aproape, este evident, totul are leg\tur\ cu ea aici. Zeci de kilometri de plaje spectaculoase se întind de-a lungul coastei Rivierei Maya [i fiecare î[i g\se[te ceva de f\cut [i testat aici. Sporturi nautice cum ar fi kite surfing, windsurfing, caiac pe mare [i parasailing pot fi tenta]ii c\rora nu le vor putea rezista cei mai aventuro[i dintre voi. Asta, dac\

DE T ST OP IN A} II

RIVIERA MAYA

nu cumva v\ sun\ mai bine o plimbare cu barca, pentru pescuit sportiv, a[a, ca s\ ai cu ce te l\uda c\ ai prins în undi]\. Croazierele de zi la bordul unui catamaran sau al unui iaht includ opriri pentru snorkel [i vizite la insule din Caraibe. Sau po]i opta pentru o croazier\ la apus de soare, pe care s\-l petreci al\turi de cel drag, cu o marguerita în mân\…

Cozumel-Insula rândunelelor

Timpul trece repede [i nu uita s\-]i rezervi (minim) o zi pentru Cozumel, cea mai mare insul\ mexican\ din Marea Caraibilor. Maia[ii sunt cei care i-au dat numele (Kúutsmil-Insula Rândunelelor) [i au l\sat posterit\]ii vestigii care ast\zi îi sporesc atractivitatea. }\rmul insulei Cozumel este un adev\rat rai pentru amatorii de snorkeling [i mai ales de scuba diving, care g\sesc aici nenum\rate locuri subacvatice de explorat. Condi]iile pentru scufund\ri sunt foarte bune, dat find c\ apa m\rii are o claritate deosebit\. Reciful Palancar, Zidul Santa Rosa, Reciful Colombia sunt unele dintre cele mai apreciate locuri de scufund\ri din lume. Palancar l-a fascinat pe exploratorul JacquesYves Cousteau, care l-a considerat unul dintre cele mai bune locuri pentru scufund\ri de pe

glob. În Cozumel po]i face excursii cu barca, po]i vizita vestigiile maya[e, po]i înota cu definii sau, pur [i simplu, po]i lenevi pe malul m\rii, sub o umbrelu]\ sau un palmier. Centrul insulei a r\mas, în cea mai mare parte, o jungl\ nedezvoltat\, unde tr\iesc multe specii endemice de animale mici [i p\s\ri. Po]i vizita aici Chankanaab National Park, o gr\din\ botanic\ cu nenum\rate plante tropicale sau

Chankanaab Lagoon, un acvariu natural, cu mai mult de 60 de specii de pe[ti, crustacee tropicale [i corali. Ajungi în Cozumel din Playa del Carmen, cu feribotul, în nici 45 de minute. La finalul vacan]ei, î]i vei da seama c\ timpul a trecut prea repede [i c\ dore[ti s\ te reîntorci în acest rai tropical care se bucur\ de cele mai frumoase daruri pe care le poate avea o destina]ie turistic\.

"Mexico Spectacular", care prezint\ istoria Mexicului, iar în tot parcul î]i sunt al\turi maya[ii. • Riviera Maya se impune ca o destina]ie de ecoturism în care mediul natural este protejat [i conservat. O mare parte a zonei r\mâne relativ nedezvoltat\, l\sându-i pe turi[ti s\-i descopere frumuse]ea natural\ f\r\ nicio „cosmetizare” turistic\. Aici po]i interac]iona cu urma[ii maya[ilor, c\ci ei exist\, nu sunt doar personaje din c\r]ile de istorie! • Tulum este un sit arheologic Maya deosebit, construit în perioada 1200-1500 D. Hr. De[i vestigiile de la Tulum nu sunt la fel de spectaculoase ca la alte situri maya[e precum Chichen Itza [i Uxmal, acest loc reu[e[te totu[i s\ te impresioneze. Aspectul cel mai spectaculos al Tulum este amplasarea sa pe o stânc\ cu vedere la apa turcoaz a m\rii Caraibe. Alt\dat\ un port comercial, Tulum era locuit la data

sosirii spaniolilor. Templul frescelor, unde sunt fresce originale Maya, El Castillo – Castelul, cea mai înalt\ cl\dire a sitului arheologic precum [i plaja, una dintre cele mai frumoase de-a lungul Rivierei Maya, sunt atrac]iile principale la Tulum. Plaja merit\ o men]iune special\, fiind o experien]\ deosebit\ s\ faci o baie dup\ ce ai vizitat aceste ruine, unele dintre cele mai apreciate obiective turistice din Mexic. • Vestigiile maya[e de la Coba se afl\ la nici 49 de kilometri de Tulum, pe când cele de la Chichen Itza sunt la 150 de kilometri. • Chichen Itza a servit ca centru politic [i economic al civiliza]iei Maya în perioada 7501200 d. Hr., iar structurile impresionante care au r\mas în picioare demonstreaz\ cuno[tin]e vaste de arhitectur\ [i astronomie ale maya[ilor. El Castillo-Templul lui Kukulkaneste una dintre cele mai impozante cl\diri din Chichen Itza, dedicat\ lui Kukulkan- “[arpele cu

Ce s\ nu ratezi! • Eco-parcul arheologic Xcaret este un loc pe care nu ar tebui s\-l ocole[ti dac\ ai ajuns pe Riviera Maya. Situat pe malul m\rii, la aproximativ 6,5 km de Playa del Carmen, Xcaret are peste 50 de atrac]ii pentru toate vârstele. Numit dup\ Xcaret, situl arheologic din apropiere, o a[ezare precolumbian\, eco-parcul arheologic a fost construit bazându-se pe natur\, c\ci solul este plin de cenote. Înotul într-un râu care trece printr-un sat Maya, snorkeling [i scuba în recifele din apropiere, înotul cu delfinii sau demonstra]iile de jocuri vechi, maya[e, sunt printre atrac]iile parcului. Xcaret are, printre altele, un acvariu amplasat într-un recif de corali [i un site „rezervat” broa[telor ]estoase, o zon\ pentru lamantini [i pavilioane pentu p\s\ri, fluturi, flori [i orhidee. Parcul are, de asemenea, un centru Spa [i dispune de 11 restaurante, precum [i un complex all-inclusive. Seara se termin\ cu un spectacol,

pene”. În fiecare an, la echinoc]iul de toamn\ [i la cel de prim\var\, lumina soarelui creeaz\ jocuri de lumini [i umbre care î]i dau impresia c\ un [arpe uria[ se unduie[te pe treptele cl\dirii. „Templul Lupt\torilor”, stadionul uria[ [i templele sale, precum [i cenota sacr\ sunt alte atrac]ii vestite ale Chichen Itza, una din cele „[apte noi minuni ale lumii”. • Te po]i bucura [i de o baie r\coritoare în cenotele de la Ik-Kil, a[a c\, al\turi de haine sub]iri, ochelari [i p\l\rie de soare, po]i s\-]i pui în bagaje [i costumul de baie. • Dac\ e[ti amator de natur\, atunci d\ o fug\ [i la Muzeul subacvatic din Cancun, cel mai mare din lume, care se afl\ pe fundul m\rii [i g\zduie[te 400 sculpturi, construite din materiale menite s\ protejeze via]a marin\. • Coba este cel mai mare sit maya[. Înconjurat de jungl\ deas\, Coba nu a fost descoperit decât în propor]ie de 5%. A[adar, la

acest site aflat la aproximativ 44 de km nordvest de Tulum ai senza]ia c\ e[ti un explorator aventurier gen Indiana Jones! • Sian Ka'an este o rezerva]ie a biosferei protejat\ de UNESCO situat\ aproape de ora[ul Tulum. Rezerva]ia, care acoper\ peste 1,3 milioane de acri, are o biodiversitate unic\, iar ruinele, unele vechi de peste 2.000 de ani, sunt bine conservate. Aici po]i petrece o zi plin\ de ac]iune, la înot, cu caiacul, la observarea p\s\rilor [i la drume]ii. • Xel-Ha este un parc tematic cu lagune cu ap\ dulce interconectate, care se combin\ cu fluxuri de ap\ s\rat\, producând un ecosistem unic, unde tr\iesc o mul]ime de pe[ti tropicali. Acesta este un loc minunat pentru copii [i încep\tori pentru a practica snorkeling sau pentru înot cu delfinii. • Xplor – parc de aventur\ unde po]i practica alpinismul, merge cu tiroliana [i pe

I P }I TO INA ST DE

BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

poduri suspendate, po]i face excursii în jungl\ sau rafting. • Pe Riviera Maya, pe lâng\ plaj\ [i all inclusive sunt foarte multe activit\]i pe care le po]i face, fiind recomandate sejururile de minim 10 zile. Riviera Maya este cea mai vizitat\ destina]ie din Mexic, aproape cinci milioane de turi[ti se bucur\ de frumuse]ea sa în fiecare an, tocmai pentru c\ satisface gusturile fiec\ruia. Indiferent dac\ vacan]a ideal\ înseamn\ relaxare pe [ezlong, pe o plaj\ cu nisip alb umbrit\ de palmieri, sau ac]iune la scuba diving, surfing, înot sau vizitarea de locuri pline de istorie sau toate la un loc, Riviera Maya este preg\tit\ s\ te fac\ s\ te bucuri c\ ai luat decizia s\ o vizitezi.

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

Foto: © Laurent Jouault, www.laurentfoto.blogspot.ro

DESTINA}II • TURISM DE AVENTUR|

DE-A HIMALAYA Z|PAD| {I ADRENALIN| PRIN CARPATI!

20 Vacan]a de iarn\ ne pune deseori în fa]a unei întreb\ri dilematice: unde s-o petrecem mai frumos [i mai interesant? Sigur, dac\ vrem, putem întoarce anotimpul cu susul în jos [i putem porni spre destina]ii exotice, cu nisip fierbinte [i portocali. Dar, parc\ e p\cat [i de z\pada de acas\ care, dincolo de belelele pricinuite de trafic, este, totu[i, „materie prim\“ pentru re]eta multor bucurii. Dac\ suntem schiori, e simplu. Pårtiile sau înmul]it, de[i tot foarte aglomerate r\mån. Dac\ vrem s\ tr\im pl\cerea iernii pe uli]\, atunci, undeva într-un sat din Apuseni, Bucovina sau Maramure[ se afl\ locul în care trebuie s\ mergem. Vom avea parte de s\nii cu zurg\l\i, colinde autentice, miros de cozonaci [i ]uic\ fiart\. Vom sc\pa de chintale de stres, dar nu [i de kilogramele temeinic depuse în lunile de via]\ urban\. Exist\ pentru cei cutez\tori, îns\, [i o altfel de vacan]\ de iarn\. La o caban\ de altitudine, unde po]i ajunge doar cu o ma[in\ bine echipat\ de iarn\ [i unde confortul e departe de cel de acas\. Iarna pe munte are un fel de farmec special. Aerul tare [i frigul ajut\ motorul nostru biologic [i descoperim deodat\ c\ suntem capabili de performan]e de care nu ne credeam în stare. Simplul fapt de a merge prin z\pad\ pån\ la genunchi, în fa]\, „sp\rg\tori de urm\”, echivaleaz\ cu o s\pt\mån\ de diet\.

S-o lu\m îns\ u[urel. Mai întåi avem problema, dar [i pl\cerea echip\rii. Bocanci „adev\ra]i”, îmbr\c\minte [i ciorapi de lån\, o pufoaic\ de puf nu stric\, hain\ de vånt cu glug\, m\nu[i serioase. Ochelarii care s\ ne protejeze de soare [i viscol, crem\ pentru tenul sensibil. În rucsacul comod vom avea provizii bogate în calorii, multe lichide cu l\måie, o lantern\. Nu uit\m c\ iarna ziua e scurt\ [i c\ o zi însorit\ se poate transforma oricånd într-una viscoloas\. Dar adev\rata problem\, iarna, la munte, o constituie avalan[ele. Imediat dup\ o ninsoare abundent\, nu vom porni pe traseele expuse. Salvamonti[tii, cabanierii [i turi[tii experimenta]i v\ pot frurniza buletinul z\pezii [i informa]iile vitale. Pån\ cånd z\pada nu se taseaz\, avalan[ele se pot stårni din nimica toat\, chiar [i pe versan]i nu foarte abrup]i. Doamne fere[te! Aceste dificult\]i [i riscuri, în doze temperate fac, totu[i, parte din program. Turismul de altitudine practicat iarna este o combina]ie de z\pad\ [i adrenalin\. Dar, dac\ neaua s-a fixat temeinic, bocancul „taie” urma sigur\. Riscul r\måne, dar e mult mai mic decåt cel de pe [osele. Bucegii ne ofer\ cåteva trasee foarte atractive. Dac\ plec\m de la Babele, de exemplu, putem ajunge într-o zi, dus-întors, la Omu. Drum relativ u[or, f\r\ mari denivel\ri, cu pri-

veli[ti c\tre marele amfiteatru al Obår[iei, Piatra Craiului, Baiului. Astfel înc\lzi]i putem, în alt\ zi, s\ parcurgem traseul Padina-Strunga Drumul Gr\nicerilor-Omu, cu întoarcere la Babele. O zi lung\, cu ample panorame [i intense bucurii! F\g\ra[ii, Alpii Transilvaniei, cum li se mai spune, sunt deja aprecia]i cu o stelu]\ în plus. Împ\timi]ii jocului de-a Himalaya în Carpa]i urc\ la cabanele Podragu, Bålea sau Negoiu. De aici se pot face ture scurte [i simple mai aproape de baz\, dar, dac\ sunt întrunite condi]iile, putem „da piept” [i cu crestele. Aici, turi[tii experimenta]i au în sac, pentru orice eventualitate, [i col]ari, [i o bucat\ de coard\, pentru cazul în care apar por]iuni de ghea]\ sau z\pad\ mai tare. Trasee cu mai pu]ine probleme ne a[teapt\ pretutindeni, în Ciuca[ [i Piatra Mare, în Bihor [i Vl\deasa, pe Ceahl\u sau C\limani. Exist\ peste tot ghizi locali la care pute]i apela cu încredere. Traseele de iarn\ în Carpa]i ]in de turismul de aventur\. Din cåteva ingrediente simple [i nu prea costisitoare, ob]inem o re]et\ pentru c\lire trupeasc\ [i pentru satisfac]ie sufleteasc\, dar ne [i form\m la o [coal\ a adev\ratei camaraderii. Devenim altfel de oameni.

Cristian LASCU Editor at Large, National Geographic România

DESTINA}II EXOTICE • BANGKOK

BANGKOK

ABC DE C|L|TORIE 22

Bangkok este capitala [i cel mai populat ora[ din Thailanda. Thailandezii `i spun Krung Thep Maha Nakhon sau, pur [i simplu, Krung Thep. ~n jurul Regiunii Metropolitane Bangkok, aflat\ în delta râului Chao Phraya, tr\iesc peste 14 milioane de oameni. ~n secolul trecut, fostul centru economic al Regatului Ayutthaya din secolul al 15-lea, a abolit monarhia absolut\ [i sub presiunea investitorilor asiatici, s-a dezvoltat rapid [i a devenit cel mai important centru de afaceri [i cultural din regiune. Boom-ul de investi]ii din Asia de dup\ 1980 a determinat marile corpora]ii multina]ionale s\-[i mute sediile regionale la Bangkok. Dezvoltarea exploziv\ a metropolei a generat un peisaj urban colorat, a dus la congestionarea cronic\ a infrastructurii [i la pa-

ralizarea traficului. Aceasta, la rândul s\u, a provocat în anii 1990 poluarea sever\ a aerului. Administra]ia Metropolitan\ Bangkok, în încercarea sa de a rezolva aceast\ problem\ major\, a dezvoltat un sistem complex de transport public cu patru linii de tranzit rapid. Boom-ul economic a atras dup\ sine [i un boom turistic. Bangkok este printre primele destina]ii turistice din lume. Este cel mai vizitat ora[ din proiectul MasterCard Global Destination [i, timp de patru ani consecutiv, a primit titlul “World's Best City”, distinc]ie acordat\ de prestigioasa publica]ie Travel + Leisure magazine. Ora[ul este iubit de turi[ti pentru via]a vibrant\ de pe str\zi, pentru cultura exotic\ precum [i pentru notoriile sale distrac]ii de

noapte. Mii de turi[ti viziteaz\ anual istoricele temple Grand Palace [i templele budiste Wat Arun [i Wat Pho, în contrast cu celelalte atrac]ii turistice, cum ar fi via]a de noapte din cartierele Khaosan Road [i Patpong. Cu toate c\ media urban\ de spatiu verde pe cap de locuitor este mult sub standardele moderne, Bangkok are mai multe parcuri [i este un „ora[ verde”. Dintre acestea, printre zgârie-norii Ratchadamri [i Sukhumvit, Lumphini Park, situat `n business center-ul Sathon, este o adev\rat\ oaz\ de verdea]\. Pe lång\ Lumphini Park, alte dou\ parcuri sunt pe lista turi[tilor – Suanluang Rama IX, aflat în partea de est a ora[ului [i Chatuchak – Queen Sirikit – Wachirabenchathat din nordul Bangkok-ului.

BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

CEA MAI NOU| DESTINA}IE Compania zboar\ zilnic de la Bucure[ti la Dubai oferind servicii de calitate `n confortul aeronavelor „Boeing 737 New Generation” la clasa economic [i business. Prin re]eaua sa de peste 90 de destina]ii, compania asigur\ conexiuni c\tre cele mai exotice locuri, Bangkok fiind cea mai nou\ destina]ie operat\ de companie. Recent, compania a lansat programul de fidelizare flydubai OPEN, program care permite membrilor s\i s\ acumuleze puncte la fiecare bilet flydubai achizitionat. Actori – teatru thailandez

„ÎN ASIA AM ÎNV|}AT C| }|RILE AU MIROS!” În Asia am înv\]at c\ ]\rile au miros! Mirosul lor constituie un soi de identitate subiectiv\, afectiv\, care trebuie savurat\ îndelung. Din p\cate, niciodat\ nu voi fi în stare s\ descriu cu maxim\ acurate]e mirosul Indiei, al Malaeziei, al Hong Kongului sau al Thailandei. Ar fi nevoie de talentul personajului din romanul lui Patrick Süskind („Parfum”) sau de cel al personajului din filmul omonim al lui Tom Tykwer („Perfume: the Story of a

„Mirosul lor constituie un soi de identitate subiectiv\, afectiv\,

Murderer”). În pie]ele thailandeze, unde se vând, la gr\mad\, suveniruri [i mâncare, se simte un miros dulceag, de mirodenii expuse într-o clim\ tropical\. Mai g\se[ti pe str\zi miros de carne pr\jit\, de s\pun ieftin, de detergent, toate, îns\, în amestecuri pentru definirea c\rora nu cred s\ se fi inventat cuvinte, cel pu]in nu în limba român\. Mai mult de atât n-a[ putea spune.

DESTINA}II EXOTICE • BANGKOK

Soi Cowboy Soi Cowboy, numit a[a dup\ p\l\ria de cowboy purtat\ de afro-americanul care a deschis aici primul bar la începutul anilor 1970, este un cartier „ro[u". Atmosfera

„laid-back”, de carnaval, este, evident, mai relaxat\ decåt la Patpong, sau Nana Plaza, sau de la templele budiste. Str\zile, iluminate intermitent de

neoane colorate, sunt populate de emigran]i de vårst\ mijlocie, de turi[ti japonezi [i vestici [i, desigur, de o mul]ime de fete foarte tinere care te `ntåmpin\ cu “helloooa, bine ai venit”!

nimic din ceea ce am v\zut pân\ acum. Pare în[iruirea stilizat\ a unor opere de art\ în miniatur\. Una peste alta, este o limb\ pe care mi-ar fi pl\cut s\ o înv\].

Statuia lui Buddha Suvarnabhumi Aeroportul interna]ional din Bangkok, Suvarnabhumi este o cl\dire care mi s-a p\rut, atât la aterizarea dinspre New Delhi, cât [i la decolarea c\tre capitala indian\, un spa]iu gigantic. Nu am f\cut nici cea mai mic\ tentativ\ de a apela la Google, pentru a vedea dac\ am sau nu dreptate. În definitiv, impresiile mele de c\l\torie sunt prin excelen]\ subiective. Deloc haotic, c\ci pân\ la urm\ vorbim despre un aeroport, Suvarnabhumi are totu[i aerul pe care Bangkokul însu[i îl eman\, un aer…boem, u[or dezorganizat, f\r\ a deveni, totu[i sufocant. Capitala Thailandei nu are nici atmosfera aseptic\ ce te întâmpin\ în Singapore, dar nici aerul u[or amenin]\tor al str\-

zilor din Kuala Lumpur (vizitate noaptea) sau zgomotul infernal [i inutil al capitalei indiene.

Thai Primul contact prin excelen]\ inedit este cel cu sonoritatea ireal\ a limbii. Thai sun\ bizar, ca o lamentare perpetu\, ca un bocet permanent, cu vocale prelungite neverosimil. În Phuket aveam s\ aud un dialect înc\ [i mai ciudat, dac\ a[a ceva este posibil, un soi de strig\t enervat, u[or amenin]\tor. Dac\ e vorbit\ de femei, limba aceasta poate avea pentru urechile unui european un oarecare farmec, `ns\ atunci când o folosesc b\rba]ii, efectul e u[or patetic. În schimb, aspectul scris nu seam\n\ cu

Pentru a ajunge la templul închinat lui Buddha trebuie s\ traversez Chao Phraya, râul care împarte Bangkokul în dou\. Odat\ ajuns pe malul lui, începe o amuzant\ încercare de a ghici care este direc]ia spre care ar trebui s\ m\ îmbarc. Exist\, desigur, birouri improvizate de informa]ii, atâta doar c\ cei de acolo î]i r\spund la fiecare întrebare încercând s\ î]i ofere propriile lor b\rcu]e, ceva mai scumpe, desigur. Engleza lor nu difer\ cu mult de aceea folosit\ pe str\zile din Delhi: o abunden]\ de pronume [i adverbe relative (which, who, where, when etc.), înso]ite de câte un pronume personal [i un substantiv, un amalgam lingvistic ce cap\t\, în mod bizar, consisten]\

BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

Ce s\ vizitezi? Bangkok-ul este o combina]ie fascinant\ de locuri ciudate sunete [i mirosuri, un atac total asupra sim]urilor. De aceea, o list\ a obiectivelor turistice ar fi aproape imposibil de f\cut. Dar, totu[i, pot face cåteva recomand\ri: Pia]\ plutitoare

Wat Arun (Templul Dawn) [i ajut\ comunicarea. Greu inteligibil, dar, dup\ o vreme, intervine obi[nuin]a. Dup\ ce traversez în mod inutil râul de pe un mal pe cel\lalt, doar pentru a afla c\ trebuie s\ m\ întorc pe malul de unde abia plecasem, reu[esc s\ m\ îmbarc pentru direc]ia potrivit\. Templul buddhist din districtul Phra Nakhon, cel care ad\poste[te celebra statuie a lui Buddha, vechi centru al medicinei thailandeze, este [i locul unde se spune c\ a luat na[tere masajul thailandez tradi]ional. Templul e considerat a fi, în acela[i timp, [i prima universitate public\ din Thailanda. Monumentala statuie a lui Buddha (15 metri în\l]ime [i 43 de metri lungime) este una dintre atrac]iile principale din Bangkok. Cu greu un aparat de fotografiat poate cuprinde imaginea complet\ a monumentului, datorit\ m\rimii lui [i a modului în care este amplasat. Grandios… Turi[tii se pot apropia pân\ la câ]iva cen-

Templul Wat Arun Ratchawararam impresioneaz\ cu silueta turlelor [i pe cei mai insensibili dintre turi[ti. Ratchawaramahawihan, sau, mai Cu toate c\ templul a fost simplu, Wat Arun, unul dintre cele construit `n secolul al XVII-lea, înc\ mai populare din Asia de Sud-Est,

din timpul Regatului Ayutthaya, turlele au fost construite în stil khmer antic, abia în secolul al XIX-lea, în timpul domniei regelui Rama al II-lea.

Marele Palat – Wat Prakeaw Admirat de turi[ti [i venerat de thailandezi, Marele Palat este unul dintre cele mai vizitate locuri din Thailanda. Palatul, construit în 1782, a fost timp de 150 de ani re[edin]a regilor

Thai. Palatul este acum curte regal\ [i sediul administrativ al guvernului. Tot aici, g\zduit în Templul de Smarald a lui Buddha – Wat Phra Kaew –, veneratul Buddha, a[ezat în postur\ de yoghin, meditaz\.

Cioplit dintr-un singur bloc de piatr\ verde semi-pre]ioas\ (jad sau jasp, mai degrab\ decât smarald), statuia, care dateaz\ din secolul al 15-lea d.Hr., este `mbr\cat\ complet `n aur.

Chao Phraya – „Vene]ia estului" Uita]i de feriboturile supraaglomerate, uita]i de hoardele de turi[ti, aflate `n c\utare de chilipiruri (mai degrab\ suveniruri la suprapre]) [i de întreaga [arad\ a comercian]ilor `n goana lor dup\ bani. O plimbare de-a lungul legenda-

rul râu Chao Phraya din Bangkok [i în zona Thonburi este una dintre cele mai interesante moduri de a descoperi farmecul acestui ora[, supranumit [i „Vene]ia estului”. C\ile navigabile din Bangkok fac parte din peisajul ora[ului.

timetri de monument. Am admirat întotdeauna gestul inteligent de a l\sa turistul în imediata vecin\tate a monumentelor vizitate. Mi se pare c\ în România tendin]a e u[or invers\. Dac\ avem ceva de ar\tat, atunci tre-

Ambarca]iuni mici cu stegulete colorate navigheaz\ `n „pie]ele plutitoare” [i ofer\ turi[tilor imagini fascinante despre modul tradi]ional de via]\ thailandez. Navigånd pe canale pute]i admira turle ale templului Wat Arun, cunoscut [i sub numele de Templul lui Dawn.

buie neap\rat s\ a[ez\m garduri de protec]ie sau cordoane de securitate între obiect [i privitor. Se poate, totu[i, ca acesta s\ fie un trend european… Întreg complexul (Grand Palace) este

DESTINA}II EXOTICE • BANGKOK

Unde s\ te relaxezi? – Rooftop Sunset Cocktail Zilele cånd ne petreceam timpul, dup\ apus, `n lounge-ul hotelului, sunt istorie. Distrac]ia s-a mutat acum pe

care Bangkok-ul `l poate oferi. acoperi[ul embelmaticului Sirocco De la aceast\ `nal]ime, aglomera]ia de State Tower sau la barul Vertigo and pe str\zi pare un zumzet `ndep\rtat, iar Moon din Banyan Tree de unde po]i admira cel mai inedit apus de soare pe cerul `nstelat devine un fundal romantic.

Ritual budist

Soi Rambuttri

spectaculos: temple [i palate, re[edin]\ a regilor din Siam începând din secolul XVIII. Chiar [i ast\zi, de[i regele locuie[te în alt\ parte, palatul din interiorul complexului este folosit în scopuri oficiale. O asemenea ceremonie are loc exact în momentul în care m\ preg\tesc s\ îl vizitez [i, în cele din urm\, m\ mul]umesc s\ admir palatul de la exterior.

Cocktail la etajul 63 Într-o sear\ savurez un cocktail într-unul dintre cele mai înalte baruri în aer liber din lume. Situat în interiorul hotelului de 5 stele Lebua, la etajul 63, locul ofer\ o privire de ansamblu asupra Bangkokului. De jur împrejur, se întinde un soi de parapete din sticl\, deloc înalt, fragil care, pentru unul ca mine, cu o acut\ fric\ de în\l]ime, e u[or angoasant. Pare literalmente c\ barul e suspendat undeva în aer, la o în\l]ime apreciabil\, într-un echilibru precar. Atât amplasamentul, cât [i paleta de culori folosit\ sunt fa-

umbrite de copaci cu frunze prea verzi cartierele noi, mul]i dintre b\[tina[i aleg, Rambuttri v\ ofer\ o imagine a mai degrab\, s\ r\mân\ aici decât Bangkok-ului a[a cum ar\ta el `nainte ca s\ fie reale [i o atmosfer\ calm\. s\ se mute pe faimoasele bulevarde. ~n ciuda confortului oferit de de „venirea" zgârie-norilor, cu trotuare

Partying in RCA (Petreceri RCA) Via]a de noapte din Bangkok este recunoascut\ ca fiind una dintre cele mai trepidante din lume.

De la cluburile [i barurile “go-go”, de la Soi Cowboy, Patpong [i Nana, dup\ apusul soarelui, turi[tii

miliare împ\timi]ilor de SF. Bangkokul pare c\ are câte un cartier pentru fiecare tip de turist. Exist\ zone în care negustorii sunt u[or agresivi, î]i ofer\ permanent ceva [i te urmeaz\ pân\ când se conving c\ nu le vei deveni client, sunt cartiere lini[tite, cu mari complexe comerciale, zone de lux, cu mall-uri impozante… Din Thailanda mi-a r\mas în memorie o scen\ amuzant\. O important\ s\rb\toare religioas\ în Phuket… În toate spa]iile publice, alcoolul a fost interzis la comercializare pentru o zi. În camera de hotel, toate canalele tv se supuneau [i ele cu stricte]e rigorilor legii. Filmul „Na[ul”, de exemplu, dublat în thai,

se `ndreapt\ spre Khao San, RCA, Sukhumvit 11 [i Thonglor unde DJ interna]ionali mixeaz\ cu „casa `nchis\".

desigur, avea blurate toate scenele în care ap\reau sticle cu alcool. Un ultraortodoxism feroce, u[or ridicol. E [i a[a destul de bizar s\ îl auzi pe Marlon Brando vorbind în thai… La final de sejur, merg cu metroul pân\ la aeroport, de unde m\ îmbarc într-un avion cu destina]ia Tokyo. Despre Tokyo, îns\, alt\ dat\…

Ovidiu Ivancu

BRANDURI ROMÅNE{TI • COLINDA

Practicarea colindatului, jocurilor cu m\[ti, plugu[oarelor, sem\natului, sorcovei [i a altor asemenea ritualuri specifice s\rb\torilor de iarn\ a dus la perpetuarea unor str\vechi simboluri ale mitologiei române[ti, dar [i la afirmarea continu\ a creativit\]ii populare. Din cele mai diverse [i banale elemente ale traiului cotidian, au fost

O s\rb\toare unic\ a spiritualit\]ii [i tradi]iilor populare

Cei ce deschid poarta s\rb\torilor de iarn\ sunt copiii cu „Mo[ Ajunul”, „Bun\ diminea]a”, „Colindi[ul” [i „P\]\r\ii”. Dup\ îndelungi preg\tiri secrete [i nenum\rate repeti]ii, micii ur\tori (mesageri ai timpului sacru), în grupuri de câte 3-6 sau 10-12 persoane, pornesc în diminea]a zilei de 24 Decembrie (Ajunul Cr\ciunului) pe la neamuri

[i vecini, s\ anun]e începutul marii s\rb\tori. Îmbr\ca]i în haine groase, cu c\ciuli ]uguiate pe cap [i cu nelipsitele tr\istu]e pentru daruri, petrecute de dup\ gât, copiii intr\ prin cur]ile oamenilor, se apropie de ferestre [i încep a striga din r\sputeri o urare simpl\ [i direct\: „Bun\ diminea]a la Mo[ Ajun,/ Ne da]i/Ori nu ne da]i?“ În nor-

dul Olteniei, în Banat [i Transilvania, micii ur\tori se numesc „Pi]eri” [i „Pi]\r\i”. Însemnul lor distinctiv este „B\]ul de Pi]\r\u“ sau „Colindea]a“: o nuia de alun pe care mamele o preg\tesc special, cu mai multe zile înainte. Colindea]a [i B\]ul sunt frumos decorate cu spirale, zig-zaguri sau romburi realizate fie prin crestarea cojii de pe nuia,

BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

Foto: © Ilie Tudorel tudorphotoblog.blogspot.com

CR|CIUN ROMÅNESC sublimate ansambluri de forme expresive, de mare originalitate, cu tr\s\turi inconfundabile în context european.

COLINDA Obiceiul de a merge din cas\ `n cas\, de a interpreta cåntece rituale [i de a primi, `n schimb, cadouri simbolice – Colindul romånesc `n ceat\ b\rb\teasc\ –, a intrat, `n decembrie 2013, pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanit\]ii UNESCO.

Cr\ciun `n }ara L\pu[ului, Maramure[, grup de colind\tori din Cup[eni, foto: © Ilie Tudorel

fie prin îndep\rtarea acesteia [i apoi afumarea nuielii, dup\ ce a fost mai întâi acoperit\ cu o sfoar\ r\sucit\. În Mehedin]i [i Apuseni, „Colindea]a” pare înflorit\ deoarece nuiaua este ingenios a[chiat\ în fâ[ii sub]iri, care se r\sucesc la un cap\t, ca o inflorescen]\. Tot ca însemn ceremonial, în satele din

Valea Jiului, Pi]\r\ii au „Steag“: o lancie de 3-4 m lungime, în vârful c\reia sunt reunite într-o compozi]ie deosebit de expresiv\ 12 basmale, fire de busuioc, ciucuri de lân\ policrom\, t\mâie, un ban de argint [i un clopo]el. Steagul este purtat de la o gospod\rie la alta, iar datorit\ în\l]imii sale este u[or reperat de gazde.

Colindatul cetelor de feciori Aproape în toate satele locuite de români, din Maramure[ la Dun\re, din Banat în Dobrogea [i în toat\ Transilvania (mai pu]in în Moldova [i Oltenia), în seara de Ajun a Cr\ciunului începe „Colindatul cetelor de feciori”. Preg\tirile pentru îndeplinirea/oficierea acestui act sacru, cu multiple func]ii

BRANDURI ROMÅNE{TI • COLINDA

Cinstirea colind\torilor, foto: © Ilie Tudorel

simbolice, se fac cu multe zile înaintea Cr\ciunului. Dup\ „prinderea postului“ sau dup\ Sf. Nicolae încep s\ fie organizate „[colile colindatului“. Cei ce doresc s\ fac\ parte din ceata colind\torilor - feciori [i uneori tineri c\s\tori]i - se adun\ [i se sf\tuiesc pe cine s\ aleag\ „gazd\ de colindat“. Odat\ stabilit\, aceasta îi înva]\ cu r\bdare, sear\ de sear\, colindele specifice satului lor, dar [i comportamentul ceremonial impus de rangurile ce le vor îndeplini în timpul colindatului: „V\taf”, „C\m\ra[“, „Des\gar/Cal(Iap\)” etc. precum [i jocurile tradi]ionale. În paralel cu cetele de colind\tori, se preg\tesc [i familiile din sat. Cu mai multe s\pt\mâni înainte, femeile, în ciuda frigului, cur\]\ [i spal\ prin cas\ toate ]es\turile, iar în s\pt\mâna dinaintea Cr\ciunului încep a împodobi înc\perile cu cele mai frumoase ]es\turi lucrate de ele. Preparatele culinare mânc\rurile din carne de porc, colacii, cozonacii [i pr\jiturile - sunt atent [i meticulos g\tite, dup\ acelea[i str\vechi re]ete [i respectând acelea[i rigori ceremoniale, menite a garanta succesul produselor.

Pornirea cetei de colind\tori Pornirea cetei de colind\tori se f\cea odinioar\ la notabilit\]ile satului: mai întâi

la preot, care trebuia s\ dea [i binecuvântarea respectivei cete. Apoi se colinda la primar, la notar [i la înv\]\tor. Urmau la rând s\tenii: cas\ dup\ cas\, uli]\ dup\ uli]\, c\tun dup\ c\tun, pân\ se termina întreaga a[ezare. În ceea ce prive[te modul de desf\[urare a colindatului, preciz\m c\ întreaga ceat\ intr\ în cur]ile gospod\riilor, iar dup\ o scurt\ colind\ interpretat\ afar\, la u[\ sau la fereastr\ (de aici [i numele acestor colinde), V\taful întreab\ dac\ sunt primi]i. Gazda le iese în întâmpinare, îi pofte[te în cas\, invitându-i s\ se a[eze pe lavi]ele/scaunele din jurul mesei cu daruri. În func]ie de statutul profesional al gazdei, V\taful comand\ cetei s\ cânte o colind\ adecvat\: de p\stor, de vân\tor, de pescar, de agricultor etc. De asemeni, al\turi de acestea se mai pot cânta [i colinde speciale pentru fat\ [i fecior, prunci sau tineri c\s\tori]i. Având în vedere func]iile promi]\toare îndeplinite de ceata colind\torilor, exist\ înc\, în multe sate, credin]a c\ dac\ nu e[ti colindat, nu-]i va merge bine în anul care vine. Pentru acest motiv, colind\torii au datoria de a nu ocoli nici o gospod\rie din sat, indiferent de pozi]ia social\ [i statutul civil al familiilor.

În casele cu fete de m\ritat În casele unde se afl\ fete de m\ritat, ceata colind\torilor mai are o misiune de îndeplinit: s\ joace fetele [i chiar nevestele, deoarece numai astfel cânepa va cre[te mare [i frumoas\, dup\ cum au tropotit [i au s\rit perechile la joc. În aceast\ formul\ ceremonial\ umbl\ prin sat ceata, în toate cele trei zile ale Cr\ciunului, repetând scenariul ritual al obiceiului la fiecare familie, f\r\ s\ omit\ pe nimeni. În a treia zi de Cr\ciun are loc „Petrecerea colind\torilor”. La casa gazdei alese de feciori se organizeaz\ joc [i o mas\ festiv\ cu darurile primite de colind\tori. Fetele sunt invitate s\ participe, uneori înso]ite [i de p\rin]i, iar cu acest prilej are loc un alt eveniment important pentru via]a tradi]ional\ a individului [i a comunit\]ii: fetele ajunse la vârsta adolescen]ei sunt integrate în rândul „fetelor de m\ritat“, prin intermediul unui dans ceremonial. Tot în cadrul acestei petreceri se anun]\ [i nun]ile care urmeaz\ s\ se fac\ în câ[legile de iarn\ (dup\ Sf. Ion).

Colind\torii [i }urca O men]iune special\ se cuvine Cetelor de colind\tori înso]i]i de „}urc\/Cerb”. În unele sate din Transilvania [i Bihor, aceast\

BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

Cetera[ii din Maramure[ – muzican]ii specifici din Maramure[ ce cånta la ceter\ (vioar\), zongur\ (chitar\) [i dob\ (toba mic\). Gazdele colindate `mbie colind\torii cu bucate alese [i horinc\ (palinc\ din Maramures), foto: © Ilie Tudorel

formul\ aduce în aten]ie un sincretism între dou\ simboluri consacrate: colindatul [i jocurile cu m\[ti, fiecare evocând o direc]ie distinct\ de spiritualitate. Astfel, feciorii interpreteaz\ o colind\, uneori cu text religios, iar ]urca este expresia fertilit\]ii [i prolificit\]ii, un str\vechi simbol oriental al rodniciei [i bel[ugului. În obiceiurile tradi]ionale române[ti practicate la solsti]iul de iarn\, „}urca“ (Cerbul) întruchipeaz\ arhaice zeit\]i ale vegeta]iei adorate în cadrul s\rb\torilor dionysiace.

Colindul c\lu[erilor Colindatul cetelor de c\lu[eri, în jude]ele Alba, Hunedoara, Timi[ [i Cara[-Severin, Cr\ciun `n }ara L\pu[ului, Maramure[. Cinstirea colind\torilor. Soc\citele (buc\t\resele) prepar\ o tocan\ din carne de porc pårjolit cu paie dup\ o re]et\ tradi]ioal\, `n ceaun pus la foc de lemne, foto: © Ilie Tudorel

BRANDURI ROMÅNE{TI • COLINDA

32 este a[teptat cu aceea[i bucurie [i ner\bdare. Dac\ în ceea ce prive[te repertoriul de colinde nu exist\ diferen]e fa]\ de celelalte zone transilv\nene, ceea ce individualizeaz\ aceast\ form\ de practicare a obiceiului este dansul plin de virtuozitate [i frumuse]e coregrafic\ pe care îl execut\ feciorii, dup\ ce au cântat colindele. Un alt element de capacitare vizual\ este ]inuta colind\torilor-c\lu[eri. Ei poart\ frumoasele costume populare tradi]ionale, iar peste piept sunt încin[i cu brâie tricolore. Tot tricolorul este purtat [i la c\ciuli, al\turi de ieder\ [i pene de fazan.

Colindatul cu Steaua În prima zi a Cr\ciunului, copiii de 10-12 ani, în grupuri mai mari sau mai mici, pornesc la colindat cu „Steaua“. Ei se numesc „Stelari“, „Crai“ sau „Colind\tori“. Ca principalele însemne ale misiunii lor ceremoniale, copiii poart\ coifuri din hârtie policrom\, t\iat\ în fâ[ii sub]iri [i apoi franjurate, iar în mâini duc „Steaua“. Pentru realizarea acesteia, „Stelarii“ se îngrijesc din vreme de procurarea materialelor necesare: o ve[c\ de la o sit\ veche, carton [i hârtie colorat\ (sta-niol), un clopo]el, ciucuri din lân\ policromi [i o icoan\ înf\]i[ând scena Na[terii Domnului. Confec]ionarea „Stelei“ se face cu mai mult\ vreme înainte sub supravegherea

BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

unuia dintre p\rin]ii sau fra]ii mai mari ai copiilor. Textele ur\turilor sunt de factur\ religioas\, provenind din „c\rticelele biserice[ti“, difuzate de preo]i [i înv\]\tori prin sate, înc\ din secolul al XVIII-lea, pentru „luminarea norodului“.

Vicleimul [i Irozii „Viflaimul / Vicleimul” [i „Irozii” sunt alte forme de practicare a unei datini cu statut cre[tin. Scenariul ceremonial este dramatizat sub forma unui dialog versificat, care se poart\ între copiii ce interpreteaz\ aceast\ „pies\“. Tema scenetei se refer\ la Na[terea lui Iisus [i venirea celor trei magi pentru a i se închina [i a-i prezenta darurile lor. Irod împ\rat [i P\storul/Ciobanul sunt prezen]i [i ei la acest eveniment. Al\turi de personajele biblice, redate prin costuma]ii cu preten]ii de fast oriental – uneori de o naivitate

Draci din Maramure[ – personaje care alung\ spiritele rele [i aduc noroc. De `mbr\c\mintea lor sunt atårnate t\l\ngi care, odat\ mi[cate, fac un zgomot asurzitor amplificat de pocnetul bicelor [i r\sunetul cornului. Foto: © Ilie Tudorel

Colind\torii din Maramure[ care vestesc [i s\rb\toresc Na[terea Måntuitorului. Foto: © Ilie Tudorel

dezarmant\ – se remarc\ în unele zone etnografice (Alba, Hunedoara, Bihor) chivotul unei bisericu]e pe care copiii o car\ în mâini, de la o cas\ la alta, „pentru a juca p\pu[ile“ (personajele biblice). În alte zone se al\tur\ grupului de „Viflaim“ sau de „Irozi“ [i unele personaje f\r\ nici o leg\tur\ cu textele liturgice: „Paia]a”, „Mo[ul” [i „Harapul”. Acestea nu au func]ii ceremoniale legate de mesajul datinii respective, ci îndeplinesc doar rolul de a crea buna dispozi]ie a asisten]ei.

Dr. Doina I[f\noni www.facebook.com/doina.isfanoni

INTERVIU â&#x20AC;¢ LAURENT JOUAULT

P IU VI RV TE IN

BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

UN FRANCEZ ~NDR|GOSTIT DE ROMÅNIA

Laurent JOUAULT A FRENCHMAN IN LOVE WITH ROMANIA

La mijlocul anilor 1800, poetul [i prozatorul romån Vasile Alecsandri dezvaluie, `n jurnalul s\u de c\l\torie „Balta Alb\", istoria unui pictor francez r\t\cit pe meleagurile noastre care g\se[te aici o lume a contrastelor. Ave]i acelea[i sentimente contradictorii? Cum este Romånia pentru dvs.? Mai aproape de Occident sau de Orient? In the midle of the 1800s, Romanian poet and writer Vasile Alecsandri describes the trip journal of a french painter wandering on Romanian land amazed to find a world of contrasts. Do you share the same feelings? How is Romania for you? Closer to the East or the West? Romånia este o ]ar\ a contrastelor cu influen]e multiple. Romånia este un paradox. Oamenii, `n general, sunt foarte critici vizavi de ]ara lor, dar [i foarte måndri. Am obiceiul s\ spun c\ farmecul Romåniei const\ `n faptul c\ niciodat\ nu [tii ce va fi a doua zi.

•

INTERVIU â&#x20AC;¢ LAURENT JOUAULT

•

Romania is a land of contrasts with multiple influences. Romania is a paradox. The people are, generally, very criticial of their country but also very proud. I often say that Romania’s charm consists in the fact that you never know what tomorrow will bring. De ce a]i ales Romånia? Cum a]i ajuns s\ v\ stabili]i la Moeciu? Why Romania? How did you settle in Moeciu? Am fost atras de Romånia pentru c\ este o insul\ de latinitate `n Centrul Europei, o ]ar\ considerat\ ca fiind francofon\ chiar dac\ s-a pierdut foarte mult din aceast\ tradi]ie. ~n 1989 aveam 20 de ani [i am fost fascinat de „revolu]ia” pe care o vedeam `n direct la televizor. La acea dat\, eram director la o cas\ de cultur\ din Fran]a. Prima dat\ am venit `n

•

1997 cu un grup de tineri, pentru un schimb de experien]\. Dup\ acest moment, `n fiecare an, mi-am petrecut concediul la Moeciu [i, `n final, `n 2007, m-am stabilit aici. I was attracted to Romania because it is a latin-influenced island in the middle of Europe, still considered french-oriented even though a lot has been lost of this tradition. In 1989 I was a 20 year old fascinated by the “revolution” right in front of my TV screen. At the time I was the director of a Cultural Center in France. My first trip to Moeciu was in 1997 with some youngsters for a cultural exchange. Afterwards, I spent every holiday in Moeciu and moved there for good in 2007.

•

Cum sunt romånii ca oameni, cum `i vede]i? What do you think about Romanians, how do you see them?

P IU VI RV TE IN

BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

•

Nu vreau s\ generalizez, cred c\, la fel ca [i `n alte t\ri, oamenii sunt foarte diferi]i `ntre ei. Personal, am fost bine primit. Probabil pentru c\, imediat dup\ ce m-am stabilit `n Romånia, am `ncercat s\ vorbesc limba romån\, cu toate gre[elile mele. Am impresia, totu[i, c\ societatea romåneasc\ este bazat\ mai mult pe individualism. Spiritul de competi]ie, `ncepånd de la gr\dini]\, este foarte pregnant. Acel spirit francez de asociere „travaillons ensemble (lucr\m `mpreuna)”, nu prea exist\. Recunosc c\ nu-mi este u[or, `n fiecare zi, s\ `n]eleg aceste lucruri. Sunt momente cånd mi-e dor de Fran]a, dar am familia cu mine, aici, [i acest lucru este cel mai important. I don’t want to generalize, but, I think that, like in other countries, people are very different. Personally, I was welcomed. Maybe because as soon as I arrived, I tried to speak

•

INTERVIU • LAURENT JOUAULT

in Romanian, mistakes and all... I am under the impression that the Romanian society is strongly based on individualism. The competitive spirit is alive and well, starting from kindergarten. That french spirit of association “travaillons ensemble (we work together)” is not so common here. I admit it’s not easy to wrap my mind around these facts everyday. There are moments when I miss France but I have my family here and it’s the most important thing. {tiu c\ sunte]i licen]iat `n geografie `n Fran]a. Ce are Romånia diferit de alte ]\ri? I know you have a Bachelor’s Degree in Geography in France. How is Romania different from this point of view? Romånia este o ]ar\ foarte bogat\ [i foarte divers\ din punct de vedere geografic. Ave]i de toate: mun]i, mare, peisaje de colin\, ora[ele istorice... Romania is very diverse from a geographical standpoint. You have everything: mountains, hills, sea, historical cities...

• •

Crede]i `n poten]ialul turistic al Romåniei? Do you believe in Romania’s touristic potential? Da, bine`n]eles! Cum am spus mai devreme, Romånia are peisaje extraordinare [i nu numai. Romånia are o istorie foarte bogat\, monumente de interes major [i tradi]ii foarte puternice. Bucovina, Maramure[ul, Delta Dun\rii [i muntii sunt cåteva zone cu un poten]ial turistic foarte interesant care pot s\ atrag\ oameni diver[i `n c\utare de natur\ s\lbatic\ sau de tradi]ii, `n alte ]\ri, pierdute . Yes, of course! Like I said before, Romania has a lot of beautiful scenery, and there’s more. Romania has a rich history, important monuments and strong traditions. Bucovina, Maramures, the Danube, the mountains are a few places with a great touristic potential for various people looking for the lost paradise.

•

Am aflat despre dumneavoastr\ c\ sunte]i un foarte talentat fotograf. Cånd a]i `nceput s\ face]i fotografie? I know you are a very talented

photographer yourself. When did you start? Am `nceput la 18 ani, cånd am deschis `n ora[ul meu, `n Normandia, un club foto. Am `nv\]at s\ developez filme [i s\ fac tiraj pe hårtie. Am petrecut sute de ore `n „camera obscur\”. {i acum mai fac, cu drag, acest lucru. When I was 18 years old I started a photography club in my native Normandia. I learned to develop film and print on paper. I spent a lot of hours in “the dark room”. I still do this passionately even now.

• •

Digital versus analog. Ce prefera]i? Fotografia digital\ sau fotografia f\cut\ pe film? Digital or Analog? What’s your take? Analog f\r\ niciun dubiu. Lucrul `n camera obscur\ are un farmec aparte. Este vorba de crea]ie, o munc\ mai concret\, mai palpabil\. ~mi place s\ m\ „joc” cu tehnicile fotografice alternative: stenopa, cianotipia, s\ m\ „joc” cu emulsia fotosensibil\... Analog without a doubt. Working in the dark room has a certain appeal. It’s about creation, about a more palpable kind of work. I

• •

P IU VI RV TE IN

BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

INTERVIU • LAURENT JOUAULT

like to play with alternative photographic techniques, pin-hole photography, with cyanotypes, with the emulsion process. Ave]i un impresionant muzeu de aparate de fotografiat. Povesti]i-ne pu]in despre pasiunea dvs. de colec]ionar. You have an impressive collection of old cameras. Tell us a little about your passion for collecting. Cånd m-am instalat `n Moeciu am avut dou\ obiective: S\ renovez o cas\ tradi]ional\ [i s\ creez „La cabane aux images”, un loc pentru [i despre fotografie. C\su]a mea, locul meu de suflet, pe care l-am inaugurat `n 2010, este un atelier, un magazin unde vånd crea]iile mele [i, `n acela[i timp, un mic muzeu al fotografiei. Muzeul meu num\r\ aproximativ 150 de aparate de fotografiat, 7 aparate de m\rit [i multe accesorii legate de tehnica fotografic\. Aveam cåteva aparate pe care leam adus din Fran]a dar, cånd am ajuns `n Romånia, mi-am `mbog\]it colec]ia cu aparate Smena, Zenit, Zorki... When I settled in Moeciu, I had 2 goals.

•

To renovate a traditional house and set up „La cabane aux images”, a place about photography. My home, my little spiritual retreat, was opened in 2010 as a workshop, a place where I sell my creations and, also, a little museum of photography. It hosts approximately 150 cameras, 7 magnifying devices and a lot of accesories for photography. I already had some of them upon arriving, but when I settled in Romania, I grew my collection with Smena, Zenit, Zorki... Nu sunte]i un documentarist, de[i, fotografiile dvs. au [i valoare de document. Cum v\ alege]i subiectele? You are not a documentary photographer although your photos are also valuable as documents. How do you choose your subjects? Nu [tiu ce s\ r\spund. ~mi place s\ fac fotografii de reportaj [i portrete reprezentate natural, dar, mai degrab\, prefer s\ vorbesc despre proiecte foto decåt de subiecte foto. ~mi place s\ construiesc „pove[ti”. I don’t know what to say. I like to do reporting photography and portraits. I like to

• •

talk about projects rather than subjects. I like to create stories. Fotografia dvs., se `ncadreaz\ `n categoria fotografiei de atmosfer\. Ce p\rere ave]i despre fotografia comercial\? Despre fotografia turistica? Your photography fits in the atmospheric category. What is your opinion on commercial photography? What about travel photography? Este o alt\ meserie. Sunt fotografi foarte buni `n domeniu, comerciali, care lucreaz\ `n publicitate, de exemplu. Cunosc [i cå]iva fotografi de nun]i care au o tehnic\ extraordinar\. Eu nici nu m\ pricep [i nu am tehnica adaptat\. It’s a different animal... There are a lot of great photographers in this area that work in advertising for example. I know some of those extraordinary photographers personally. I do not have knowledge in this field, nor the necessary technique. Pia]a de fotografie este invadat\ de amatorism, de oameni „f\r\ chemare”? Cum ar trebui s\ privim acest lucru?

• •

The photography market is invaded by amateurism and people who shouldn’t be doing that. How should we react? Trecerea la digital a fost o adev\rat\ revolutie `n domeniu. Azi se pot face fotografii, destul de bine echilibrate, cu telefonul. Pentru majoritatea oamenilor, fotografia nu este o meserie. Pentru profesioni[ti, singura solu]ie

•

este s\ `[i creeze un stil propriu. Sunt fotografi specializa]i `n fotografierea de animale sau `n fotoreportaj. Eu am ales s\ lucrez mai multe tehnici alternative. M-am `ntors `n trecut! De fapt, m\ consider mai mult un creator de imagine decåt un fotograf. The switch to digital was a real revolution. Today you can make decent photos with your

•

P IU VI RV TE IN

BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

mobile. For the majority of people, photography is not a job. The only way for professionals is to find a personal style. There are some photographers specialized in animal photography or photo journalism. I chose to use alternative techniques. I went back to the roots! Actually, I consider myself a creator more than a photographer. V\ place s\ c\l\tori]i? ~n afar\ de Romånia, ce alt loc din lume iubiti? Do you like travelling? Apart from Romania, what other place do you like? Ca student am c\l\torit mult. Am v\zut Irlanda, Statele Unite, Spania..., dar dup\ ce am descoperit Romånia, m-am oprit aici! Singurele c\l\torii pe care le mai fac sunt spre Normandia mea natal\. I travelled a great deal as a student. I have seen Ireland, USA, Spain, but after discovering Romania, I stopped here. The only trips I still do are to my native Normandia.

• •

Marcel {tef

DESTINA}II • NEW YORK CITY BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

Nu degeaba i se spune ora[ul care nu doarme niciodat\. New York-ul este grandios, str\lucitor, romantic, primitor, este perfect în orice anotimp! Cu atât mai mult în preajma Cr\ciunului sau a Anului Nou, când este inundat de atmosfera de s\rb\toare.

42 New York City are atât de multe de oferit, pentru toate gusturile, toate buzunarele [i felurile de oameni. L-am vizitat de mai multe ori, în peri-

oade diferite ale anului, [i fiecare anotimp are farmecul lui aici. Îl iubesc, pur [i simplu. D\ dependen]\. M-a[ întoarce la el oricând. New York

City e cel mai romantic loc de pe P\mânt. Crede]i-m\ pe cuvânt, ora[ul nu înseamn\ numai agita]ie, aglomera]ie, zgârie-nori, oameni de afaceri gr\bi]i [i smog.

CEL MAI ROMANTIC ORA{ DIN LUME

NEW YORK CITY

National September 11 Memorial & Museum Foto: Cristiana Constantinescu / shutterstock

Brooklyn Bridge, New York City

Ame]itor. Uluitor. Incredibil. A[a arat\ ora[ul New York de sus, din vârful Rockefeller Center

New York-ul e plin de parcuri [i de verdea]\! Începând cu Central Park, unul dintre cele mai mari parcuri artificiale din lume, unde po]i s\ te întinzi lene[ pe iarb\, între un muzeu [i o partid\ de shopping [i s\ te ui]i la cer. Sau s\ dormi. Sau s\ m\nânci. Apoi, mai

sunt Bryant Park, Washington Square Park, Battery Park, Hudson River, Union Square [i multe, multe altele - toate, numai în Manhattan. Iar, partea cu adev\rat verde a ora[ului este în Brooklyn. Nu rata]i ocazia de a ajunge dincolo de

Podul Brooklyn, în zona numit\ Dumbo, pentru a admira Manhattan-ul de la distan]\, în toat\ splendoarea lui. Nu pute]i s\ merge]i la New York [i s\ nu vizita]i Metropolitan Museum of Art [i MoMA (Museum of Modern Art), ca s\ m\ opresc

DESTINA}II • NEW YORK CITY

Cl\dire de birouri cu 104 etaje construit\ `n anul 2014 – One World Trade Center New York ~n prim plan – National September 11 Memorial & Museum

numai asupra a dou\ dintre muzeele mari. Aici g\si]i oricând colec]ii impresionante [i expozi]ii temporare extrem de interesante. Iar la Met se inaugureaz\, în fiecare prim\var\, expozi]ia de fashion organizat\ în colaborare cu The Costume Institute. {i dac\ tot intra]i la Met, urca]i neap\rat pe acoperi[, la etajul 5, de unde se deschide o alt\ panoram\ foarte frumoas\ asupra ora[ului – Central Park – unde se afl\ o cafenea [i un Martini Bar!

{i pentru c\ am pomenit de Muzeul Met, aflat pe Fifth Avenue, merit\ s\ lua]i la pas celebra strad\ cu magazine sonore, dar [i cl\diri istorice. Tot pe Fifth Avenue se mai afl\ dou\ cl\diri importante: Rockefeller Center - mai precis, cl\direa General Electric [i Empire State Building. Ambele pot fi vizitate pân\ sus, de tot. Rockefeller Center este un complex for-

mat din mai multe cl\diri, cele mai multe aflate pe Fifth Avenue. Top of The Rock se afl\ în vârful cl\dirii General Electric – care a devenit [i emblema acestui complex impresionant, cu o istorie fascinant\, pentru c\ aici se afl\ (sau s-au aflat) sediile unor institu]ii americane importante – b\nci, trusturi de pres\ etc. Pia]a Rockefeller, aflat\ în fa]a cl\dirii General Electric, este renumit\ pentru marele brad de Cr\ciun care se aprinde aici în

Brooklyn Bridge, New York City

BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

fiecare an [i pentru patinoarul care apare în numeroase filme celebre. Cl\direa GE se afl\ pe Fifth Avenue (adresa este 30 Rockefeller Plaza), are în total 70 de etaje [i 259 de metri în\l]ime. A fost construit\ în stil Art Deco, finalizat\ în 1933. Ame]itor. Uluitor. Incredibil. A[a arat\ ora[ul New York de sus, din vârful Rockefeller Center - sau Top of The Rock, conform denumirii pentru turi[ti. Din vârful Empire State Building – la fel

de celebr\ [i filmat\ precum The Rock – se deschide aceea[i panoram\ superb\ c\tre întregul ora[.

Ora[ul v\zut din elicopter Dup\ plimbarea pe Fifth Avenue, prin Central Park, pe Podul Brooklyn [i vizitarea muzeelor pe care v-a]i dorit s\ le vede]i, este timpul [i pentru altceva. Ce-a]i zice de un brunch pe acoperi[ sau o plimbare cu elicopterul deasupra Manhattan-ului?

Pentru newyorkezi, brunch-ul de sâmb\t\ sau duminic\ este un „must”. Se întâlnesc cu prietenii, merg în cuplu sau în familie [i, dac\ vremea e potrivit\, aleg acoperi[ul unei cl\diri cu o panoram\ minunat\ asupra ora[ului [i se bucur\, în tihn\, de masa care ]ine [i de mic dejun [i de prânz. Nu am s\ uit ziua în care am zburat cu elicopterul deasupra New York-ului. Nu pot s\ spun c\ e un vis devenit realitate, pentru c\ nici m\car nu am îndr\znit

DESTINA}II • NEW YORK CITY

New York City, vedere panoramic\, `n centru – One World Trade Center

1071 Fifth Avenue, New York, Solomon R. Guggenheim Museum

s\ visez vreodat\ la a[a ceva. Dar am încercat [i am reu[it. În ora[ sunt mai multe companii care efectueaz\ zboruri cu elicopterul care dureaz\ 15 minute [i cost\ aproximativ 200$, plecarea este de la Pier 6, aproape de Battery Park (în sudul Manhattan-ului). A fost una dintre cele mai fabuloase experien]e de via]\. Am sim]it c\ ]in New Yorkul în palm\ [i c\ ora[ul meu preferat din toat\ lumea asta mare [i frumoas\ [i-a redus propor]iile fabuloase pentru a ma cuceri [i mai mult, pentru a-mi ar\ta cum str\luce[te în soarele dimine]ii [i pentru a m\ convinge c\ nu o s\ m\ satur niciodat\ de el.

Via]\ de noapte: trepidant\! Via]a de noapte a Manhattanului este incredibil\. Seara, g\si]i restaurante pentru toate gusturile, baruri, pub-uri, lounge-uri sau cluburi cu orice gen de muzic\. Cluburile trendy sunt mai ales în Meatpacking District, iar dac\ vre]i s\ be]i o bere [i s\ asculta]i muzic\ live, alege]i unul din zecile de baruri din Greenwich Village. Village este [i zona mea favorit\ din New York City. Aproape orice zi de str\b\tut ora[ul se termin\, inevitabil, pe boema Bleecker Street. Berea local\ este bun\! Atmosfera cosmopolit\ a New York-ului

nu am întâlnit-o în nicio alt\ metropol\. Auzi toate limbile P\mântului, vezi oameni de toate felurile, este un amalgam cultural extrem de viu. {i cel mai bine îl sim]i]i în Times Square. {tiu, e un cli[eu pentru New York City, dar e un loc unde sim]i, cu adev\rat, c\ tr\ie[ti. La orice or\, zona Times Square e la fel de plin\. B\nuiala mea este c\, din aceast\ cauz\, se spune c\ New York-ul nu doarme niciodat\! {i da, magazinele sunt deschise aici pân\ seara, târziu.

Last, but not least: shopping! New York City este un ora[ scump, dup\ p\rerea mea, [i nu este cel mai potrivit loc pentru cump\r\turi. Dar, dup\ vreo patru vizite, am descoperit o parte a Broadway-ului (nu cea cu teatre, desigur, ci un pic mai jos, în jurul intersec]iei cu Canal Street) unde magazinele accesibile sunt în[irate unul dup\ altul. {i unde, dac\ ai timp [i bani, po]i g\si orice.

Cristiana Constantinescu

Central Park, New York, vedere din Top of the Rock (Rockefeller Center)

www.prinvacanta.ro

BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

54. CORPORATE INTERVIEW

„VREAU S| PUN ENTERPRISE PE LOCUL 1 ~N ROMÅNIA!” “I WANT TO MAKE ENTERPRISE NO. 1 IN ROMÅNIA!”

Sorin {eitan

48. CORPORATE NEWS – Grupul Eurolines a deschis în Veranda Mall din Bucure[ti agen]ia cu num\rul 80. General Manager, Enterprise Rent-a-Car 50. TUI TravelCenter la Târgul de Turism al României. 53. Top10 oferte recomandate. 59. C|L|TORIA CU AUTOCARELE EUROLINES – Rezerv\ri online, servicii la bordul autocarelor. 60. SUGESTII DE WEEKEND • Disneyland Paris, o c\l\torie în lumea copil\riei f\r\ vârst\.

CO N RP EW OR S AT E

FOCUS • NEWS • AGEN}IA CU NUM|RUL 80

Cea de-a 80-a agen]ie a Touring Europabus România, companie membr\ a Grupului Eurolines, s-a deschis recent în mallul Veranda din Bucure[ti. Noua agen]ie TUI TravelCenter este amplasat\ la demisolul Veranda, iar investi]ia în amenajarea sa s-a ridicat la aproximativ 50.000 de euro. Aceasta este cea de-a 14 agen]ie TUI TravelCenter din Capital\

48 GRUPUL EUROLINES A DESCHIS ÎN VERANDA MALL DIN BUCURE{TI

AGEN}IA CU NUM|RUL 80 Cu cele 80 de birouri de vânz\ri ale Eurolines [i TUI TravelCenter, Grupul Eurolines de]ine cea mai extins\ re]ea de agen]ii de turism din România. În Bucure[ti, TUI Travel-

Center are un total de14 agen]ii. Noua agen]ie TUI TravelCenter din Veranda Mall v\ întâmpin\ cu un design atr\g\tor [i consultan]i de turism dedica]i, preg\ti]i s\

v\ ofere cele mai utile informa]ii [i sfaturi. {i în cazul biroului de vânz\ri TUI TravelCenter din Veranda Mall, designul modern, func]ional [i interactiv este centrat pe nevoile clien]ilor.

Despre Grupul Eurolines România Touring Europabus România este parte a Grupului Eurolines [i de]ine exclusivitate pentru pe pia]a româneasc\ pentru cele mai importante branduri pe segmentul de transport interna]ional – Eurolines [i pe cel de turism – TUI TravelCenter. În 2011, Grupul Eurolines România a încheiat un parteneriat stra-

tegic cu TUI Travel PLC, cel mai mare tour operator din lume. Touring Europabus SRL, compania care de]ine re]elele de agen]ii TUI TravelCenter [i Eurolines, a avut, în primul semestru al anului 2016, o cifr\ de vânz\ri în cre[tere cu 12 la sut\ comparativ cu perioada similar\ din

2015, ajungând la nivelul de 43,5 milioane de euro. Pe linii de business, cea mai mare cre[tere a avut-o activitatea de turism, unde a înregistrat un avans de 20% al cifrei de vânz\ri în primele [ase luni ale anului 2016 comparativ cu perioada corespondent\ a anului 2015.

Despre Grupul Eurolines România Grupul Eurolines, din care fac parte 20 companii din România, Germania [i Rep. Moldova, a încheiat anul 2015 cu o cifr\ de vânz\ri de 110,6 milioane de euro, în cre[tere

cu 17 la sut\ fa]\ de 2014. Pentru 2016, Grupul Eurolines î[i propune o cifr\ total\ de vânz\ri de aproximativ 123 milioane de euro, plus 11 la sut\ fa]\ de nivelul din 2015. Touring Euro-

pabus a avut în 2015 vânz\ri de 76,2 milioane de euro (+14 la sut\ comparativ cu 2014) [i estimeaz\ pentru finele acestui an o cre[tere de 4 %, pân\ la nivelul de 79,1 milioane de euro.

PO ST TT EV R EN T

FOCUS / TUI TravelCenter LA TÂRGUL DE TURISM AL ROMÅNIEI TUI TravelCenter a preg\tit, pentru Târgul de Turism de la Romexpo, oferte speciale atât pentru destina]iile exotice, de schi, programele festive de sezon cât [i pentru vacan]ele anului 2017

TUI TravelCenter LA TÂRGUL DE TURISM AL ROMÂNIEI Standul TUI TravelCenter de la Târgul de Turism al României a primit, în fiecare zi, vizita a sute, mii de vizitatori, iar echipa de consultan]i i-a întâmpinat pe to]i cu zâmbete, multe surprize pl\cute [i o tombol\ cu premii. Cei

mici au p\[it în lumea pove[tilor cu zâne în timp ce p\rin]ii lor planificau urm\toarea vacan]\, profitând de ofertele speciale. Cei mai curio[i au testat ochelarii VR (Virtual reality) [i s-au l\sat inspira]i de destina]iile [i obiectivele

„vizitate” astfel sau au cerut sfatul consultan]ilor de turism. Au fost patru zile de oferte speciale [i discounturi, de inspira]ie pentru vacan]e [i c\l\torii fericite. Iar colegii no[tri de la Nova Travel ne-au fost [i de aceast\ dat\ aproape.

Dun\rii. Cererea pentru destina]iile interne s-a majorat în aceast\ perioad\ cu 15 la sut\ fa]\ de perioada similar\ a anului trecut. O cre[tere consistent\ a vânz\rilor, de peste 30 la sut\, se remarc\ [i în ceea ce prive[te pachetele de servicii turistice de Cr\ciun [i revelion, dar [i pentru perioada

rece de la noi pentru destina]ii exotice precum Dubai, Maldive, Rep. Dominican\, Mauritius, Mexic [i Zanzibar. Valoarea medie a unui pachet de servicii turistice pentru petrecerea s\rbatorilor în str\in\tate este de 650 de euro/persoan\, în timp ce pentru s\rb\torile în România aceasta ajunge la 250 euro/persoan\.

50 Destina]iile iubite de români România este cea mai solicitat\ destina]ie pentru Cr\ciun [i Revelion, cele mai c\utate zone fiind Bran-Moeciu, Râ[nov, Poiana Bra[ov, Predeal [i Sinaia. În topul preferin]elor românilor sunt [i regiunile Bucovina [i Maramure[, precum [i ora[ele Sibiu, Bra[ov, Oradea [i împrejurimi, la care se adaug\ [i sta]iunea Mamaia [i Delta

Principalele tendin]e ale pie]ei de turism din România • Tot mai mul]i clien]i TUI TravelCenter aleg s\ mearg\ la plaj\ în perioada s\rb\torilor de iarn\, destina]iile cele mai cerute fiind Rep Do-

minican\, Mauritius, Zanzibar, Maldive [i Thailanda. Aceste destina]ii au devenit tot mai accesibile în ultimii ani, astfel c\ un num\r tot

mai mare de români î[i permit vacan]e aici. • Cre[terea mare a num\rului de rezerv\ri Early Booking este una din tendin]ele care se

BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

men]ine, mai ales c\ românii î[i planific\ tot mai din timp vacan]ele. Atât cei care prefer\ vacan]ele charter în Grecia, Spania [i Turcia, cât [i cei care aleg vacan]ele individuale pe litoralul românesc, grecesc, bulg\resc sau cel

turcesc profit\ de reducerile Early Booking [i de ofertele speciale pe care TUI TravelCenter le-a oferit [i cu ocazia Târgului de Turism. • În plus, turi[tii români sunt, datorit\ experien]elor anterioare, din ce în ce mai aten]i

cum î[i aleg hotelul, printre pricipalele criterii de selec]ie fiind Wi-Fi gratuit, loca]ia hotelului, tipul de camer\, micul dejun [i facilit\]ile incluse în pre], precum accesul la centrul spa sau la sala de sport.

PO ST TT EV R EN T

FOCUS / TUI TravelCenter LA TÂRGUL DE TURISM AL ROMÅNIEI

Iatâ câteva dintre ofertele promovate de TUI TravelCenter la Târgul de Turism de la Romexpo: • Reduceri de pân\ la 45% la cazare pentru pachetele charter ale verii, pentru rezerv\rile Early Booking. • Rezerva]i cel mai bun loc pentru vacan]a Dvs de var\ cu doar 99 euro avans!

• Discount de pân\ la 150 euro/camer\ pentru orice pachet pentru Vacan]\ exotic\, inclusiv pentru perioada revelionului! • Reduceri [i oferte speciale pentru S\rbatorile de iarn\, vacan]ele la schi precum [i

pentru pachetele city break. • Pentru sezonul de var\, s-au acordat reduceri suplimentare Early Booking, valabile doar pe perioada evenimentului. Au fost scoase la vânzare vacan]ele charter într-o destina]ie nou\, de top. Gran Canaria este noua destina]ie charter TUI a anului 2017! A[adar, dac\ v\ dori]i o vacan]\ deosebit\, într-o insul\ cu o var\ nesf\r[it\, alege]i insula spaniol\ Gran Canaria!

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR carmen.neacsu@eurolines.ro

TE 7 ER 201 OF 16/ 20

BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

TOP1O

OFERTE RECOMANDATE

City Break – Stockholm, Suedia Scandic Norra Bantorget Hotel 4*

BR CITY EA K

329

City Break – Sardinia, Italia Colonna Country & Sporting Club 4*

BR CITY EA K

345

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 02.06 - 05.06 Nop]i: 3, Tip camer\: Dubl\ standard, Mas\: mic dejun, Plecare: Bucure[ti.

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 31.05 - 04.06 Nop]i: 4 Tip camer\: Dubl\ standard, Mas\: mic dejun, Plecare: Bucure[ti. Perioada de sejur se poate alege doar de duminic\ pån\ vineri.

City Break – Disneyland Paris, Fran]a Hotel Sequoia Lodge 3*

BR CITY EA K

565

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 28.01 - 04.02.2016 Nop]i: 7, Tip camer\: Dubl\ standard, Mas\: all inclusive, Plecare: Bucure[ti. SE JU R

1499

CH AR TE R

585

746

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 22.06 - 29.06.2017 Nop]i: 7, Tip camer\: Dubl\ standard, Mas\: demipensiune, Plecare: Bucure[ti.

PA {T E

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 13.04 - 17.04 Nop]i: 4, Tip camer\: Dubl\ standard, Mas\: mic dejun, Plecare: Bucure[ti.

Sejur vara 2017 – Thassos, Grecia Alexandra Beach 4*

SE JU R

169

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 27.05 - 03.06.2017 Nop]i: 7, Tip camer\: Dubl\ economy Mas\: all inclusive, Plecare: Bucure[ti.

Charter var\ 2017 – Grand Canaria, Spania Hotel Caybeach Meloneras 4*

Pa[te 2017 – Roma, Italia Albani 4*

395

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 23.01 - 31.01.2016 Nop]i: 8, Tip camer\: Dubl\ standard, Mas\: all inclusive, Plecare: Bucure[ti.

Charter 2017 – Antalya, Turcia Hotel Sueno Deluxe 5*

SE JU R

1499

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 07.02-10.02 Nop]i: 3, Tip camer\: Dubl\ standard, Mas\: demipensiune, Plecare: Bucure[ti.

Sejur exotic – Punta Cana, Rep. Dominican\ Vik Hotel Arena Blanca 4*

Sejur exotic – Cancun, Mexic Hotel Riu Lupita 4*

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 13.05 - 20.05, Nop]i: 7, Tip camer\: Dubl\ economy, Mas\: demipensiune, Plecare: individual. CH AR TE R

10.

Croazier\ & sejur 2017 –Caraibe [i Cuba (conform program)

2249

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 14.04-26.04. Nop]i: 14, Tip camer\: Cabin\ interioar\, Mas\: pensiune complet\ + cin\ festiv\, Plecare: Bucure[ti.

Apeleaz\ cu `ncredere: 031.438.73.21, 031.438.73.22 sau scrie-ne un mesaj pe oferte@tui-travelcenter.ro

CR OA ZI ER |

I PR NSI EV GH IE T W

FOCUS • CORPORATE INTERVIEW • SORIN {EITAN

Sorin {eitan GENERAL MANAGER , ENTERPRISE RENT-A-CAR

„VREAU S| PUN ENTERPRISE PE LOCUL 1 ~N ROMÅNIA!”

“I WANT TO MAKE ENTERPRISE NO. 1 IN ROMANIA!”

C\l\tore[te mult [i des. E `nsurat de o ve[nicie, are o so]ie extrem de dragu]\, blånd\ [i pl\cut\, un copil de vreo 6 ani care are zåmbetul bun [i gropi]ele perfecte ale mamei sale. E ata[at de familie [i face lucrurile u[or [i natural. Este extrem de inteli-

gent, este un bun negustor, g\se[te solu]ii rapide la situa]iile de criz\, este un antreprenor `nn\scut, este `nc\p\]ånat, politicos [i ambi]ios. Nu se ata[eaz\ de obiecte, e optimist [i lupt\tor. Pentru mul]i ani, visul lui a fost s\ plece `n Germania. Nu a fost [i visul so]iei sale.

He travels often. He has been married for a long time, has a beautiful wife and a 6 year old that shares his mother’s smile and dimples. He is attached to his family and he is a natural at life. He is extremely intelligent, a good business-

man, finds fast solutions to critical problems, a natural-born antrepreneur, ambitious, polite and the good kind of stubborn. He doesn’t get attached to material objects, has an optimistic outlook on life and is a fighter. He dreams of moving to Germany. His wife doesn’t.

••

Roxana Stan, HR & PR Manager, Grupul Eurolines Romånia

Am aflat c\ ave]i un vis, s\ emigra]i `n Germania. I know you dream of moving to Germany. Nu mai este de actualitate. Not anymore.

• •

Ce v-a determinat s\ v\ reevalua]i visele? What made you change your mind? Pentru c\ am pornit aici ni[te lucruri pe care vreau s\ le duc cåt mai departe [i pe care le iubesc foarte mult. The fact that I started here some projects I want to develop and love very much.

• •

Visul german a r\mas doar un miraj? Was the “German Dream” just that, a dream? Austria, Germania [i Elve]ia sunt ]\rile pe care le iubesc foarte tare. Sunt 3 ]\ri unde,

•

cred, a[ putea s\ m\ acomodez foarte u[or. Austria, Germany and Switzerland are the countries I love the most. I think I would get used to living there very easy.

•

Cine este [i de cånd sunte]i la conducerea Enterprise Rent-a-Car? Who is “Enterprise Rent-a-Car” and how long have you been running it? Din 2007. Mai. De 9 ani [i jum\tate. Am v\zut un anun] pe site-ul unei firme de recrutare, mi-am depus CV-ul [i am ajuns aici. Am avut dou\ interviuri [i am avut [ansa s\ fiu omul potrivit pentru acest job. Enterprise e franciza sub care ne desf\[ur\m activitatea. Firma func]ioneaz\ din 2001. ~n 2012 am luat o franciz\ american\ Rent-a-Car, iar `n 2013 am aflat c\ Enterprise

•

Rent-a Car vor s\ `[i extind\ afacerea [i `n Europa, [i atunci, am `nceput negocierile cu Enterprise, cea mai mare firm\ de Rent-a-Car din lume. Am ajuns la un acord [i `n 2014 am renun]at la serviciile payless [i ne-am `nceput activitatea sub umbrela Enterprise, un brand mult mai prezent `n mentalul clien]ilor [i mult mai puternic `n rela]ia cu revånz\torii de servicii din zona corporate. Enterprise se afl\ pe primul loc `n ceea ce prive[te cifra de afaceri [i printre primele din lume `n ceea ce prive[te acoperirea pie]ei la nivel mondial. Since 2007. May. For 9 and a half years. I saw an online advertisement, applied and that’s how it started. I went to two interviews and it turned out I was the right man for the job. Enterprise is the franchise under which we operate. The business has been

•

BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

55 Foto: JustVISION

running since 2001. In 2012 we took the american franchise “Rent-a-Car” and in 2013 we learned that Enterprise Rent-a-Car wanted to extend its business in Europe. And so, we started negotiating with Enterprise, the world’s biggest Rent-a-Car. We came to an agreement and in 2014 we gave up the payless packages and started our activity under the Enterprise umbrella, a much more active and powerful brand. Cåt de mult s-a dezvoltat Enterprise `n Romania? How much has Enterprise evolved in Romania? Depinde despre ce vorbim. ~n acest an vom avea venituri din servicii Rent-a-Car de 15 milioane de lei, iar dac\

•

vorbim de parcul auto, num\r\ o mie de ma[ini. Aceste performan]e ne plaseaz\ `ntre primii cinci operatori de servicii Rent-aCar din Romania. Depends on what we’re talking about. This year we will have a 15 million lei income from Rent-a-Car avenues and the Auto Park hosts 1000 cars. This puts us in the first 5 Rent-a-Car operators in Romania.

•

Sunt cifre impresionante. Impressive numbers. Da, dar noi nu am ascuns aceste cifre nici cånd aveam doar 200 de ma[ini. Nu mi se pare o situa]ie de ascuns s\ ai trei sute sau o sut\ de ma[ini. Avem parteneri care au doar 20 de ma[ini [i `i respect\m. Nu cred c\ exist\ `n Romania vreo companie Rent-a-Car

•

care a `nceput cu o mie de ma[ini. Indeed. But we didn’t hide it when we had just 200 cars either. It’s nothing bad to have 100-300 cars. We have partners that started with just 20 cars and we respect them. I don’t think there’s a Rent-a-Car in Romania that started with 1000 cars. Care e dinamica pie]ei de Rent-a-Car? What’s the trend in the Rent-a-Car business? E `n cre[tere. Pia]a e `n cre[tere, la fel [i business-ul nostru. Din 2014 `n 2016 ne-am dublat cifra de afaceri, iar flota s-a triplat. It’s growing. As is our business. We doubled our turnover between 2014 and 2016 and tripled our Auto Park.

•

• •

Apartenen]a la familia Eurolines v\ stimuleaz\?

I PR NSI EV GH IE T W

FOCUS • CORPORATE INTERVIEW • SORIN {EITAN

•

Ce presupune o zi de munc\ la Enterprise? What does a workday at Eurolines comprise? Munca `n firm\ este foarte dinamic\. Atåt a mea cåt [i a colegilor mei. Nu exist\

• 56

dou\ zile „trase la indigo”. ~n acest tip de business trebuie permanent s\ te adaptezi, s\-ti actualizezi flota la nivelul cererii [i trebuie s\]i adaptezi politicile de pre]uri la nivelul pie]ei. Aproape `n fiecare zi avem [edin]e care privesc politicile de pre]uri. {i avem discu]ii cu poten]ialii parteneri [i dealeri de ma[ini pe diverse branduri, facem scenarii de achizi]ii, scenarii de vånz\ri [i scenarii de `nchirieri. ~n permanen]\ avem ceva de f\cut. Very dynamic environment. Both for me and my colleagues. No two days are the same. In this business you have to permanently adapt, to upgrade you Car Park and pricing policies to the needs of the market. We discuss pricing almost everyday. And we communicate with potential partners and various car dealers, make acquisition scenaries, virtual sales and rents. We always have something to do.

•

Cum arat\ flota Enterprise? How is the Car Park looking? 90% are vechime de maxim un an!

•

60% din flot\ este Opel, 30% Renault [i 10% diverse branduri. 90% percent of the cars is 1 year old at most! 60% of the cars are Opel, 30% Renault and 10% other brands.

•

Ce capacit\]i [i clase au ma[inile? What capacities and classes? Avem de la ma[ini mini, gen Toyota Aygo, pån\ la ma[ini care pot transporta 8 persoane. Gama Opel acoper\ toate clasele, de la Opel Corsa [i Opel Astra – breack, sedan [i hatchback – la Opel Insignia – sedan [i breack -, Opel Mokka – 4 x 4 [i 4 x 2 -, automate [i manuale [i suv-uri mai mari, ca Opel Antara sau Opel Vivaro cu 8 +1 locuri. Practic, putem acoperi toat\ gama de cerere. Ranging from mini cars like Toyota Aygo to 8 person carriers. Opel covers the entire range, from Corsa and Astra - break, sedan and hatchback - to Insignia - sedan and break - and Mokka - 4x4 and 4x2 -, automatic and manual and bigger Suv’s like Opel Antara and Vivaro with 8+1 seats. Virtually, we can

•

Foto: JustVISION

Is the connection with the Eurolines family motivating? Ca orice familie. Dac\ nu m-a[ fi sim]it bine, nu a[ fi r\mas. Pentru mine e foarte important climatul de la locul de munc\. ~n trecut, din cauza atmosferei neprietenoase, am renun]at la un loc de munca dup\ doar dou\ s\pt\måni. S-a dovedit a nu fi mediul de munc\ pe care `l visam [i, atunci, am demisionat. Dac\ nu m-a[ sim]i comod `n familia Eurolines, nu a[ ezita s\-mi dau demisia. Of course. If it hadn’t been worth it, I wouldn’t have stayed. The workplace atmosphere is very important for me. In the past, I left a job after only 2 weeks because of the unfriendly atmosphere. It turned out to be different than what I dreamed of and, so, I quit. If I didn’t feel comfortable in the Eurolines family, I wouldn’t hesitate to resign.

BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

satisfy the whole range of needs. Am mai aflat c\ v\ place s\ c\l\tori]i. I know you like to travel. Da, `mi place s\ m\ plimb. Oriunde g\sesc un pre] bun la avion. Absolut toate vacan]ele mele au `nceput cu g\sirea unui pre] bun la avion. Eu, `mpreun\ cu familia mea, ne facem concediile prim\vara [i toamna, deoarece vara e full sezon [i e foarte greu de plecat din activitate. Ne preg\tim vacan]ele, `ntotdeauna, cu un an `nainte. Ne uit\m pe hart\ s\ vedem unde nu am mai fost [i ne facem rezerv\ri din timp. Nu conteaz\ unde. Doar s\ nu fie o destina]ie vizitat\ deja. {i atunci cånd caut o destina]ie de plaj\ pentru copilul meu, m\ sf\tuiesc cu consultan]ii TUI TravelCenter. Am c\l\torit atåt de mult `ncåt a[ putea s\ dau lec]ii de consultan]\, `n acest sens. Anul acesta, pentru c\ a trebuit s\ fac o deplasare `n interes de serviciu la Saint Louis, `n Missouri, `n America, am profitat de ocazie [i am vizitat o jum\tate de Americ\. Cånd a trebuit s\ completez formularul de viz\, una din `ntreb\rile con]inute se referea la ]\rile vizitate `n ultimii cinci ani. {i am `nceput s\ `n[ir. La sfår[it le-am num\rat [i am constatat cu surprindere c\ `n ultimii cinci ani am vizitat 25 de ]\ri. Yes, I do. Anywhere I find a good ticket price. Literally all of my holidays started with discovering a good price. Me and my family go on holidays in Spring and Autumn, because Summer is the busiest season and it’s very hard to leave business in the background. We always plan our vacations one year ahead. We check the map to see places we haven’t been to yet and we book early tickets. Anywhere. Just not an already visited destination. And when I am looking for beach destinations for my child, I check with TUI TravelCenter consultants. I have travelled so much I could give consulting lessons. This year, because of a business trip to Saint Louis, Missouri, USA, I seized the opportunity and visited half of America. When completing the Visa Form, one of the questions referred to countries visited in the last 5 years. And I started writing them down. Upon finishing I noticed that, to my surprise, I had visited 25 in 5 years.

•

Foto: JustVISION

•

Care sunt destina]iile preferate? Favorite destinations? Nu cred c\ am. M\ duc cu avionul. Aterizez undeva, `mi iau o ma[in\ [i, timp de o s\pt\mån\, vizitez cåt de mult pot din ]ara respectiv\. I don’t think so. I travel by plane. I land somewhere, rent a car and, for a week, visit as much as I can.

• •

Dar ora[ul preferat? Maybe favorite city? Nu cred c\ am. Dar am zone care `mi plac. ~mi place zona dintre Salzburg [i Innsbruck. Neither. But I have some places I like the land between Salzburg and Innsbruck .

• •

Zona e legat\ de visul germano-austriac? Is it linked to the “German-Austrian” dream? Visul meu de a pleca `n Germania era legat de civiliza]ia de acolo. Pe vremea cånd visul meu era de actualitate, diferen]ele dintre ]\rile noastre erau enorme. Cred eu c\, `n ultimii ani, lucrurile s-au schimbat fundamental `n Romånia, atåt `n ce prive[te mentalul colectiv sau de business, cåt [i al lucrurilor simple, iar dorul meu de plecare s-a mai temperat. Singurul argument pentru care a[ mai pleca acum este legat de viitorul copilului meu. Cred c\ o [coal\ f\cut\ `n Germania `i poate asigura un alt viitor. My dream of leaving for Germany was

•

linked to their civilization. At the time, the differences were significant. I think that, in the last few years, Romania has changed fundamentally regarding colective conscience and business considerations as well as more mundane matters, and thus my longing for Germany was diminished. The only reason I’d leave now is for my child’s future. I think that a German education can secure him a different future. Ave]i o munc\ solicitant\ iar programul nu se termin\ la ora 17. Familia v\ sprijin\? You have a busy job and you don’t finish at 17:00. Is your family supportive? Orele de program sunt orientative. Eu vin la program dup\ ce `mi conduc copilul la gr\dini]\, iar seara, dup\ ora nou\-zece, dup\ ce se culc\ copilul, continui [i lucrez la ce nu am putut peste zi. Pe de alt\ parte, `n timpul zilei, dac\ am de rezolvat o problem\ personal\, m\ duc [i mi-o rezolv. Nu stau cu „ochii pe ceas”, nu trebuie s\ semnez undeva condica. Eu cred c\ via]a personal\ trebuie s\ se `mbine cu activitatea de serviciu, `n a[a fel `ncåt, niciuna dintre cele dou\, din punct de vedere calitativ, s\ nu aibe de suferit. Nu v\d cum ar putea s\ func]ioneze altfel lucurile. Dac\ via]a de familie are de suferit din cauza jobului, armonia ei dispare. {i invers, dac\ activitatea la servici are de suferit din cauza ac]iunilor derulate `n interes personal, armonia dispare [i, implicit, business-ul are

•

T GHIEW I S IN REV P

FOCUS • CORPORATE INTERVIEW • SORIN {EITAN

58 Foto: JustVISION

de suferit. Work hours are merely guidelines. I arrive after leaving my child at the kindergarten and in the evening, after 9-10 o’ clock, I continue what I couldn’t finish during the day. On the other hand, during the day, if I have a personal problem, I go and fix it. I don’t punch a timeclock. I think personal life should be ballanced with business, otherwise one of them will suffer. I don’t see another way. If family suffers, the harmony clashes. Also, the other way around - if family gets in the way of work, it also leads to chaos and bad business.

•

{i am mai aflat c\ ave]i o so]ie frumoas\. And I know you have a beautiful wife. Nici nu o luam dac\ nu era frumoas\. If she wasn’t beautiful , she wouldn’t be my wife.

• •

Ave]i preocup\ri comune? Do you have common occupations? Total diferite. Ea lucreaz\ la o firm\ care face finan]\ri pentru utilaje agricole. Nu ne putem sprijini, avem activit\]i diferite, nu o pot ajuta cu nimic, la fel, nici ea nu are cu ce s\ m\ ajute. Opposite. She works at a company specialized in financing agricultural machines. I can’t help her and she can’t help me.

• •

Ce planuri ave]i pentru copilul dumneavoastr\? What do you want for your child? Nu-i impun nimic. ~l sf\tuiesc s\ fac\ ce vrea el. ~nva]\ la Liceul Vlahu]\, liceu bilingv,

•

romån\-german\. Dup\ terminarea liceului e liber s\-[i fac\ propriile alegeri. Desigur, `i dau sfaturi, dar e absolut liber s\-[i croieasc\ drumul a[a cum dore[te. I don’t impose anything onto him. I advise him to do what he wants in life. He studies at Vlahuta Bilingual (Romanian-German) High School. After graduation, he is free to make his own choices. Of course, I do advise him, but he is free to do what he sees fit.

•

Ce hobby-uri ave]i? What hobbies do you have? S\ m\ plimb! S\ m\ plimb [i s\ fac bani! Travelling! Travelling and making money!

• •

Planuri de viitor? Future plans? Nu am. Dac\ v\ referi]i la planuri de business, vreau s\ pun Enterprise pe locul 1 `n Romånia. None. If you talk business, I want to make Enterprise No. 1 in Romania.

• •

~ntåmpl\ri? Happenings? Eram la o conferin]\ unde am f\cut cuno[tin]\ cu mai multe persoane [i am f\cut schimb de c\r]i de vizit\ cu acele persoane. Apoi, m-am prezentat la recep]ie pentru `nregistrarea participan]ilor. Am b\gat måna `n buzunar, am scos o carte de vizit\ [i am `nmånat-o doamnei de la recep]ie. Doamna respectiv\, a luat cartea de vizit\, dup\ care a urmat o serie de priviri pe furi[ sau mai direct,

•

priviri nedumerite, dup\ care a venit [i `ntrebarea: Huan Ho? Nu am reac]ionat. {i din nou: Huan Ho? Nu am reac]ionat nici de aceast\ dat\, a[a c\ doamna respectiv\ a considerat necesar s\ m\ `ntrebe cum m\ cheam\. I-am spus cum m\ cheam\, iar nedumerirea doamnei a crescut [i mai mult. Apoi, mi-a `ntins cartea de vizit\ pe care i-o d\dusem [i mi-a ar\tat c\ m\ numesc Huan Ho. M-a pufnit un rås din care nu m\ mai puteam opri. Am elucidat problema, i-am explicat c\ era cartea de vizit\ a unui coleg din re]ea [i c\ se amestecase printre c\r]ile mele de vizit\. Doamna mi-a m\rturisit c\ nu m\ putea legitima cu numele de Huan Ho pentru c\ nu aveam ochi de asiatic. M-am amuzat teribil pentru c\ de aici puteau avea loc o serie de confuzii. I was at a conference where I exchanged business cards with a lot of persons. Afterwards, I went to the reception desk for registration. I took my business card out of my pocket and handed it to the lady. Bewildered, the lady asked me: “Huan Ho”? I didn’t react. She asked again. Then she asked my name. Upon telling her, she was puzzled. She showed me the card. I bursted out laughing. There’s the problem! The lady told me she couldn’t identify me as Huan Ho as my eyes didn’t quite look asian. It was very funny because I could have created a lot of confusions.

•

Sunte]i un om cu zåmbetul pe buze! You are a man who doesn’t forget to smile! Cred c\ orice manager are zåmbetul pe buze. Nu cred c\ un manager are alt\ variant\. Nu po]i s\ „tragi” dup\ tine o companie decåt dac\ ai o atitudine pozitiv\. I think any manager should smile. It’s the only way. You can’t carry a company if you lack a positive attitude.

• •

E final de an. Face]i o urare revistei! It’s the end of the year. Make a wish to the magazine! ~i urez succes pentru c\ vreau s\-i acord un interviu atunci cånd voi fi num\rul 1 `ntre furnizorii de servicii rent-a-car! I wish you success because I want to give you another interview when I am No. 1 in Rent-a-Car businesses!

• •

Marcel {tef

FOCUS CORPORATE / C|L|TORIA CU AUTOCARELE EUROLINES

Foto: Larisa Balt\

BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

C|L|TORIA CU AUTOCARELE

C|L|TORIA CU AUTOCARELE REZERV|RI ONLINE

SERVICII LA BORDUL AUTOCARELOR:

Pe www.eurolines.ro `]i po]i rezerva biletul de autocar de acas\, de la birou, de la un internet-cafe sau din orice loc `n care ai conexiune de internet. Este foarte u[or [i comod! Alege punctul de plecare, destina]ia [i data când dore[ti s\ c\l\tore[ti. Sistemul `]i afi[eaz\ op]iunile pe care le ai, astfel `ncât s\ po]i alege cursa dorit\ [i data de `ntoarcere. Plata se poate face online prin card Visa sau MasterCard. Datele cardului t\u sunt procesate `ntr-un mediu securizat, f\r\ posibilitatea de a fi fraudate. Vei primi imediat pe e-mail o confirmare a rezerv\rii efectuate, iar ulterior `]i va fi transmis [i biletul. Ca alternativ\, po]i pl\ti `n oricare agen]ie Eurolines cu numerar, card de credit/debit sau ordin de plat\. Biletul `l po]i ridica pe loc sau po]i s\-l prime[ti la `mbarcarea `n autocar.

Este important s\ cuno[ti facilit\]ile oferite: • Limita de bagaje inclus\ `n pre]ul biletului, difer\ `n func]ie de destina]ie. Mai multe detalii pute]i afla de la consultantul Dvs. de turism sau accesånd http://eurolines.ro/cs-photos/Tarife_ excedent_bagaj.pdf. • Serviciul de colet\rie. Po]i trimite colete c\tre rude/prieteni afla]i `n alt\ ]ar\. Pachetele sunt preluate de noi [i expediate cu primul autocar care pleac\ spre destina]ia dorit\. Leg\tura cea mai trainic\ e cu Germania, datorit\ agen]iilor noastre de acolo - re]eaua Intertouring. • ~mbarcatorul. La urcarea `n autocar vei fi `ndrumat de un `mbarcator care te va ghida c\tre locul t\u [i te va ajuta cu plasarea bagajului `n cal\. • Scaunele [i spa]iul necesar unei c\l\torii confortabile. ~n func]ie de tipul autocarului,

po]i regla sp\tarul scaunului. • P\rerea ta conteaz\! G\se[ti la bordul autocarelor o condic\ de reclama]ii [i sugestii `n care ne po]i scrie opiniile tale. Este important s\ [tim ce-]i dore[ti. • Opririle. Pe parcursul c\l\toriei, autocarul va opri de mai multe ori pentru nevoi diverse. Respect\ timpul de escal\ stabilit de [ofer. • Mijloacele de divertisment. Toate autocarele sunt dotate cu mijloace audio [i video pentru a-]i face c\l\toria pl\cut\. {tim c\ ai preferin]e `n ceea ce prive[te muzica sau filmul difuzat, dar vei în]elege c\ trebuie s\ ]inem cont de marea majoritate a c\l\torilor. • Achizi]ii. La bordul autocarelor po]i achizi]iona cartele SIM prepaid pentru urm\torii operatori: Vodafone, Orange [i Cosmote.

RESPONSABILIT|}ILE {OFERILOR NO{TRI SUNT URM|TOARELE: A. {oferii Eurolines trebuie s\ fie mereu `ntr-o form\ fizic\ [i mental\ adecvate profesiei practicate. B. Scaunul [oferului trebuie s\ fie pozi]ionat confortabil, cu toate comenzile la `ndemân\. C. Centura de siguran]\ trebuie purtat\ atât de [ofer cât [i de co-pilot [i/sau ghidul `nso]itor. D. {oferul trebuie s\ respecte orarul privind orele de conducere [i de odihn\.

E. Este interzis consumul de b\uturi alcoolice `nainte [i `n timpul condusului, precum [i administrarea de medicamente care pot afecta capacitatea de a conduce. F. {oferul trebuie s\ fac\ opriri regulate pentru a cobor` din autocar [i a se dezmor]i. G. La plecarea `n curs\, [oferul trebuie s\ verifice dac\ frânele, pneurile, lichidul de r\cire [i uleiul func]ioneaz\ normal, dac\ oglinzile retrovizoare [i geamurile permit o vizibilitate bun\, trebuie s\ verifice echipamentele speciale

(sting\torul de incendiu sau lan]urile de z\pad\ - dac\ este cazul) [i cur\]eniea `n autocar. H. {oferii trebuie s\ se asigure c\: • num\rul de pasageri este cel corect • pasagerii stau adecvat `n scaun [i au asupra lor documentele de c\l\torie necesar • [tiu unde se afl\ echipamentul de urgen]\ [i ie[irile de siguran]\ • bagajele sunt echilibrat dispuse `n cala autocarului, iar cele din interior nu risc\ s\ cad\ [i nu incomodeaz\ trecerea pe culoar.

K EA BR CI TY

FOCUS CORPORATE • SUGESTII DE WEEKEND • DISNEYLAND PARIS

Un loc cum altul nu este, unde cei mari pot s\-[i uite vârsta f\r\ ca cineva s\ se mire de aceasta, iar cei mici s\ se bucure de aceast\ lume magic\, s\ fac\ parte din ea. Solda]ii Reginei Ro[ii Iracebeth, din Alice `n }ara Minunilor, foto: Loren Javier

Disneyland Paris este un loc de care copiii se îndr\gostesc instantaneu, au atât de multe lucruri interesante de f\cut [i v\zut! Copiii cei mai mici se vor bucura de plimb\rile lini[tite [i de întâlnirile cu personajele din Fantasyland, în timp ce copiii mai mari vor prefera Adven-

tureland [i Discoveryland. Magia Disneyland nu se rezum\ doar la atrac]ii cu mai mult sau mai pu]in\ adrenalin\, vizita aici ofer\ experien]e complete pornind de la imagini [i sunete, la spectacole [i parade care creaz\ magia de ansamblu. Disneyland Paris înseamn\

cinci zone sau ]inuturi distincte, fiecare cu propriile atrac]ii: Main Street USA, Frontierland, Adventureland, Fantasyland [i Discoveryland. La acestea se adaug\ [i Walt Disney Studios Park, locul unde se las\ descoperite secretele din spatele cortinei ale filmelor marca Disney.

Main Street USA

Frontierland

Main Street USA are dou\ arcade: Liberty, dedicat\ Statuii Libert\]ii, vestitul dar al Europei pentru America [i Discovery, cu trimitere la marile inven]ii ale secolului XX. Fermec\torul Castel al Frumoasei Adormite te întâmpin\ înc\ de la intrare cu turnuri, turnule]e [i o atmosfer\ unic\ de poveste. Principala atrac]ie de aici este Disney Magic Parade.

Frontierland, tema care te duce la Vestul S\lbatic al secolului al XIX-lea, este „casa” cowboy-ilor [i a pionierilor, a indienilor pocahontas [i a saloanelor unde se pun la cale tot felul de afaceri. Atrac]ii precum Big Thunder Mountain, un montagne russe care te plimb\ printr-un complex minier abandonat sau „Casa fantomei Manor” sunt apreciate de cei mari [i

cei mici deopotriv\. Insula Big Thunder Mountain, aflat\ în mijocul râurilor din vestul s\lbatic are [i ea fanii s\i, ca de altfel [i satul indienilor Pocahontas.

Adventureland Adventureland este t\rmul aventurilor hollywoodiene, care te a[teapt\ cu o serie de atrac]ii de senza]ie. Adventureland Bazaar recreaz\ un ora[

BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

Castelul Disney

oriental demn de cele “1001 de nop]i”, iar zona Pira]ilor din Caraibe, una dintre cele mai bine realizate teme de la Disney, te ademene[te cu tot felul de senza]ii tari din care nu lipsesc scheletonii [i un roller coaster cu o rota]ie complet\ – Indiana Jones [i Templul din Peril. Swiss Family Treehouse sau Captain Hook Pirate Ship sunt alte atrac]ii apreciate. O alt\ zon\ a Adventureland are un design african, fiind compus\ în principal din magazine [i restaurante (cum ar fi restaurantul Hakuna Matata), dar nu lipse[te nici tema junglei misterioase din Asia. Cea mai c\utat\ atrac]ie a Adventureland este croaziera pe întuneric “Pira]ii din Caraibe”.

nunilor”. Cei mici se vor bucura s\ mearg\ într-o c\l\torie pe urmele lui Pinocchio, a lui Peter Pann, cu caruselul lui Lancelot sau în castelul Frumoasei din P\durea Adormit\. „It’s a Small World” este o c\l\torie printr-un regat fluvial foarte apreciat\ de copii ca [i “Peter Pan’s Flight”.

Discoveryland Discoveryland este un omagiu adus marilor personalit\]i care au schimbat lumea sau m\car au aprins imagina]ia oamenilor. Inspirat din romanele lui Jules Verne, “Space Mountain” este un roller-coaster de vitez\ care te “arunc\” în spa]iul cosmic. La Buzz Lightyear Laser Blast partici-

pan]ii folosesc pistoalele laser pentru a trage `n b\ie]ii r\i, iar Captain EO, un soi de film SF, îl are în prim-plan pe Michael Jackson.

Fantasyland Fantasyland este unul dintre ]inuturile cele mai apreciate la Disneyland Paris. Una dintre atrac]iile sale unice este „Labirintul curioasei Alice”, bazat pe filmul din 1951 marca Disney “Alice în }ara Mi-

Încerca]i [i! • Pentru o plimbare cu trenul în jurul Regatul Magic, alege trenule]ul Disney. Opre[te la Frontierland, Fantasyland [i Discoveryland, trece printr-o

dioram\ a Grand Canyon, [i ajunge [i la pe[terile din Pira]ii din Caraibe. • Po]i c\l\tori cu tramvaiul tras de cai de-a lungul Main Street U.S.A. de la Town Square la Central Plaza [i înapoi.

Pluto, Donald, Mickey, Pinochio [i Goofy, foto: Loren Javier

Este un t\râm unic, special, pe care cei care îl viziteaz\ r\mân vr\ji]i, pentru c\ la Paris se afl\ cel mai frumos „regat magic” din lumea Disney.

• Cei mici se vor bucura nespus de întâlnirea cu Mickey Mouse [i prietenii s\i. La Central Plaza are loc o petrecere la care Mickey i-a invitat [i pe Donald, Pluto, Goofy si al]i prieteni vechi [i noi.

K EA BR

SUGESTII DE WEEKEND • DISNEYLAND PARIS

Castelul Disney

CI TY

FOCUS CORPORATE

{tia]i c\? • Cele mai apreciate atrac]ii ale parcului de amuzament sunt It’s a Small World (Fantasyland), Space Mountain (Discoveryland), Big Thunder Mountain (Frontierland), Pirates of the Caribbean (Adventureland), Buzz Lightyear’s Laser Blast

(Discoveryland). • Disneyland Paris [i-a salutat vizitatorul cu num\rul 250 milioane în noiembrie 2011. Oricum, Disneyland Paris a avut [i are o seam\ de oaspe]i de seam\, de pe list\ nelipsind nici [efii de stat. George W. Bush [i pre[e-

dintele francez François Mitterrand au luat prânzul la restaurantul Hanul Cenu[\resei, în iulie 1994. • Exist\ o re]ea „secret\” de tuneluri subterane folosite pentru a transporta echipamente [i pentru deplasarea personalului, ca s\ nu fie întinat\

matografiei [i istoriei sale. Toy Story Playland este distractiv pentru copii mai mici, extrem de popular fiind Crush’s Coaster, un rollercoaster bazat pe c\ut\rile lui Nemo. • La Casa de produc]ie au loc spectacole în fiecare zi. Combinând arti[tii [i efectele speciale, CinéMagique este un tribut amuzant adus celor peste 100 de ani de cinematografie. Studio Tram Tour realizeaz\ un tur al studiourilor, oferind o privire a ceea ce se întâmpl\ în spatele scenei. Twilight Zone Turnul Terorii sfideaz\ gravita]ia [i îi duce pe cei dornici de adrenalin\ sus, la în\l]imea celor 13 etaje, pentru a c\dea apoi ca o „pic\tur\” c\tre p\mânt.

„magia" de suprafa]\ a Disney. • Numele original nu a fost „Disneyland Paris” ci „Euro Disney”, dar propunerea ini]ial\ nu a fost acceptat\. Testele preliminare au demonstrat c\ oamenii au preferat „Disneyland Paris”, poate [i pentru a evita o confuzie, pentru c\ moneda unic\ european\ urma s\ se lanseze pe pia]a comun\. • Exist\ o popula]ie de pisici bine îngrijite, rezidente ale parcului, cu un rol precis, de a p\stra sub control popula]ia de roz\toare din Disneyland Paris. Se în]elege c\ Mickey Mouse este în siguran]\, desigur! • Cu cele dou\ parcuri tematice, Disneyland Park [i Walt Disney Studios Park, hoteluri, magazine, un club de noapte [i un complex de cinema complexul de agrement este cel mai vizitat din Europa. • Disneyland Paris include 54 de atrac]ii, 56 magazine, 69 de restaurante tematice [i patru spectacole interactive. Fiecare dintre noi putem g\si motive pentru a merge la Disneyland Paris [i în mod sigur cei care l-au vizitat deja î[i doresc s\ revin\, pur [i simplu. Povestea nu se termin\ aici, a[a cum însu[i Walt Disney ne-a anun]at „Disneyland Paris nu va fi niciodat\ finalizat”. Walt Disney spunea c\ parcul va continua s\ creasc\, atât timp cât exist\ imagina]ie în lume [i oameni disu[i s\ viseze [i apoi s\ ac]ioneze.

62 Walt Disney Studios Park Acest parc este plin de roller coastere [i atrac]ii inspirate din lumea cinematografiei [i este alc\tuit din patru zone. • Cel mai rapid roller-coaster este The Rock ’n’ Roller Coaster din zona Back Lot. Dup\ ce

intri într-un tunel cu 97 km/h, urmeaz\ o spectaculoas\ plimbare de mare vitez\, cu viraje în ac de p\r, c\deri [i urcu[uri care î]i aduc „inima în gât”. Armaghedon este mai potrivit pentru adul]i [i copii mai mari. • Toon Studio este un omagiu adus cine-

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

MOZAIC 60. Pe str\zile unui ora[ baroc – Valletta 64. Istoria închis\ între ziduri 72. BikeXpert Racing Team International Tour Alexander The Great

64.

CARLOS L’ABBATTE SHOPPING 70.

UN ARGENTINIAN LA BUCURE{TI AN ARGENTINIAN IN BUCHAREST

ÎN MAGAZINELE VINTAGE DIN BERLIN

MOZAIC • INTERVIU • CARLOS L’ABBATTE BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

UN ARGENTINIAN LA BUCURE{TI: „S| FII UN NOMAD ÎN VIA}| NU TE FACE NEAP|RAT MAI MATUR“

Carlos L’Abbatte este mai mult decât un excelent instructor de yoga [i pilates, discipline pe care el le-a armonizat într-un mod inedit într-una singur\, yogilates. Carlos inspir\ prin simpla lui prezen]\ [i simplul lui discurs o stare de relaxare, lucru pe care îl experimentezi participând la una dintre clasele pe care le ]ine în Bucure[ti. Calmul [i pacea

din felul în care comunic\ sunt oarecum surprinz\toare pentru un om venit din fieful latinilor iu]i [i vulcanici, Argentina. Probabil c\ este a[a pentru c\ argentinianul de 51 de ani, stabilit în România dup\ ce s-a îndr\gostit de o românc\, care i-a d\ruit, între timp, [i un b\ie]el, a g\sit r\spunsurile pe care le-a c\utat atunci când a p\r\sit ora[ul natal, Buenos

Aires. Se întâmpla în 1989, anul în care Carlos a început s\ c\l\toreasc\ în lumea larg\ pentru a în]elege mai bine oamenii [i via]a. Cu bagajul acesta extraordinar de cuno[tin]e [i cu experien]e pe care al]ii nu le-ar tr\i nici în dou\ vie]i a ajuns Carlos, în urm\ cu nou\ ani, în Bucure[ti, acolo unde l-am descoperit [i eu, la o or\ de yogilates.

Carlos L’Abbatte is more than just a great yoga and pilates teacher - disciplines he masterfully molded into one - yogilates. His simple presence is relaxing in itself as you’ll see by going to one of the classes he gives in Bucharest. The calm and peace in his speech are surprising for a man coming from Argentina’s land of boiling latin blood. It’s probably because after falling in love with a Romanian girl who gave him a baby boy and subsequently moving to Romania, he found the answers he was looking for upon leaving his native Buenos Aires. It was 1989, the year in which Carlos decided to travel the wide world for a better understanding of life. With this wonderful baggage of knowledge and experience that others don’t acquire in nine lives arrived Carlos 9 years ago in Bucharest, where I met him, at a yogilates class.

Foto: Carlos L’Abbatte, arhiv\ personal\

BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

CARLOS L’ABBATTE AN ARGENTINIAN IN BUCHAREST: “A NOMADIC LIFE DOESN’T NECESSARILY MAKE YOU WISER” Te-ai n\scut [i ai crescut în Argentina, mai exact în Buenos Aires. Acum, îns\, casa ta e România. De când locuie[ti aici [i ce te-a adus în ]ara noastr\? You’re born and raised in Argentina, Buenos Aires. And now, your home is Romania. Since when do you live here and what brought you in our country? M-am stabilit în România acum circa nou\ ani. Locuiam undeva în California înainte s\ fac pasul \sta, dar, dup\ ce tr\isem deja câ]iva ani acolo, am fost nevoit s\ plec [i, într-o prim\ faz\, am hot\rât s\ m\ întorc în Buenos Aires. Înainte de asta, mi-am luat un fel de vacan]\ [i am pornit într-o lung\ c\l\torie în jurul Europei. {i-a[a am cunoscut-o pe Alina, so]ia mea. A venit cu mine în Argentina, unde am locuit un an, apoi am decis (sau, mai degrab\, ea a decis, dar eu n-am avut nimic împotriv\) s\ ne mut\m definitiv la Bucure[ti. I moved to Romania about 9 years ago. I was then living in California, but after many years of living there I had to move away, and decided to go back to Buenos Aires. On my

•

way from California to Buenos Aires, I took my time and did a long trip around Europe. It was in this trip when I met Alina, my wife. She came to Argentina for a year, but then we decided (or really she decided, but I had no problem with it) to move to Bucharest. În Buenos Aires, ai lucrat o mare perioad\ de timp ca înv\]\tor. Apoi, ai devenit interesat de yoga. Cum s-a întâmplat asta? I learned that in Buenos Aires, you worked for many years as a school teacher. Then, you became interested in yoga. How come? Am lucrat cu copiii în diferite moduri, timp de mul]i ani, dar ca înv\]\tor, doar pentru doi ani. S\ lucrez cu copiii, la fel ca [i cu oamenii în vârst\, s\ sudiez yoga [i celelalte câteva activit\]i în care am fost implicat înainte s\ p\r\sesc Buenos Aires au fost toate parte dintr-o c\utare, o dorin]\ pe care o aveam s\ m\ cunosc mai bine [i s\ în]eleg mai bine oamenii din jur [i lumea. Sim]eam o dorin]\ puternic\ de a g\si sensul vie]ii. I worked with children in different ways

•

for many years, but as a school teacher only for a couple of years. Working with children, as well as with old people, and studying yoga and several other activities I did before I left Buenos Aires were all part of a search, of a desire I had about understanding myself, other people and the world around me; it was based on a strong desire I had about finding the meaning of life. Care sunt amintirile cele mai pregnante despre ora[ul t\u natal [i de ce ]i-e dor cel mai mult de când te-ai stabilit în România? What do you remember mostly about your hometown and what do you miss the most since you moved to Romania?

Foto: Carlos L’Abbatte, arhiv\ personal\

MOZAIC • INTERVIU • CARLOS L’ABBATTE

•

Buenos Aires este un ora[ foarte mare [i mie nu mi-au pl\cut niciodat\, cu adev\rat, ora[ele foarte mari. Nu mi-am dat seama de asta când eram copil, dar îmi dau seama acum. Nu îmi lipsesc foarte multe lucruri, în afara mânc\rurilor tradi]ionale [i a felului deschis de a fi al argentinienilor. Este un lucru pe care nu l-am mai întâlnit atât de frecvent în Europa. Din punct de vedere al energiei, Buenos Aires

este ca [i cum ai petrece timpul cu adolescen]i, în timp ce Bucure[ti [i mare parte a Europei sunt ca o plimbare cu bunicul. Buenos Aires is a very big city, and I never really liked big cities. I did not know that when I was a kid, but I know it now. So the truth is that I don't miss so many things...having said that, I do miss the food and the easygoingness of the Argentinians. This is something that I

•

don't find so much in Europe. From an energy standpoint, Buenos Aires is like being with a teenager, and Bucharest, most of Europe, is like being with your grandfather. Ai c\l\torit foarte mult pentru a-]i îmbun\t\]i tehnicile de yoga [i pilates. Ai dus o via]\ nomad\, într-un fel. Ce locuri de pe lumea asta ai vizitat în timpul c\ut\rilor tale?

BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

De ce Yogilates? „Yogilates este sport complet, o clas\ de gimnastic\ pentru minte [i corp, care se focuseaz\ pe starea de armonie a unei persoane. Motivul pentru care îmi place aceast\ combina]ie de yoga cu pilates este pentru c\, în general, yoga insist\ pe flexibilitatea corpului, în timp ce pilates ajut\ la tonifierea lui.“

•

Foto: Carlos L’Abbatte, arhiv\ personal\

•

Why Yogilates? “Yogilates is a complete sport, a gymnastics class for the mind and body which focuses on the balance in a person’s life. The reason I like this combination of yoga and pilates is that, in general, yoga works on the flexibility of the body, while pilates helps with the toning.”

I know that you travelled extensively to improve your yoga and pilates techniques. You lived, in a way, a nomadic life. Which countries and places did you visit during your quest? E adev\rat c\ am c\l\torit mult, dar nu neap\rat pentru a-mi îmbun\t\]i cuno[tin]ele de yoga [i pilates. S-a întâmplat [i asta pe parcurs, am practicat în special yoga pe unde am fost, dar nu \sta a fost motivul pentru care am c\l\torit atât. Motivul a fost o nevoie puternic\ de a în]elege sensul vie]ii. Am petrecut mult timp în Italia, Spania [i Grecia, unde am studiat Arta, dar am ajuns [i în Germania, Anglia, Fran]a, Olanda, Israel, Liban, Turcia, India, Egipt, Rusia, Ucraina, America de Nord, Central\ [i de Sud. I did travel a lot, but not as a way to improve my yoga or pilates. It happened that way, I mean, I like yoga and pilates an did that everywhere I went, especially yoga, but that was not the reason why I travelled. Again, the reason was a very strong need to understand the meaning of life. I travelled a lot in Italy, Spain and Greece, where I studied Art, and have spent lot of time travelling in Germany, England, France, Holland, Israel, Lebanon, Turkey, India, Egypt, Russia, Ukraine, Central, South and North America.

•

Cât de mult te-au schimbat aceste c\l\torii? Este adev\rat c\ aceste c\l\torii în diferite col]uri ale lumii te ajut\ s\ evoluezi ca persoan\? How much did you change as a person during your journeys? It is true that a man who travel so much and lives in different places can easily evolve and become a better version of himself? Nu c\ut\rile te ajut\ s\ te schimbi, ci r\spunsurile g\site. Am cunoscut oameni care c\l\toresc mult mai mult decât mine, a devenit aproape o profesie pentru ei s\ mearg\ dintr-un loc în altul. Sunt ca ni[te copii mici care caut\ mereu o juc\rie nou\. Sunt mereu în c\utarea urm\toarei destina]ii entuziasmante, urm\toarei aventuri care s\ îi ajute s\ scape de senza]ia de singur\tate, de fricile [i problemele îngropate adânc în inim\. C\l\toriile sunt minunate deoarece te ajut\ s\-]i deschizi mintea [i s\ cuno[ti [i alte aspecte ale vie]ii, mai ales când vizitezi societ\]i care sunt foarte diferite de cele din care vii tu. Mai trist este c\ azi, odat\ cu globalizarea, multe locuri au copiat modelul occidental [i nu prea mai ai multe de înv\]at. Sunt de acord c\ a c\l\tori este distractiv [i aventuros, lucru care te ajut\ s\ acumulezi tone de experien]\. Cu toate acestea, dac\ o faci pentru a fugi de ceva, acele probleme nerezolvate

•

r\mân la fel. {i a[teapt\ ca tot acel entuziasm s\ se evapore pentru a-[i ar\ta din nou fa]a. Pentru a evolua ca persoan\, nu ai nevoie neap\rat s\ c\l\tore[ti excesiv, a[a cum nu ai nevoie neap\rat nici s\ fii c\s\torit sau single, s\ ai copii sau nu. Toate aceste lucruri ne pot îmbog\]i experien]a de via]\, dar pentru a ne maturiza cu adev\rat trebuie s\ în]elegem scopul vie]ii [i s\ ac]ion\m în conformitate cu el. S\ fii un nomad în via]\ nu te face neap\rat mai matur. I don't think this is necessarily true. It is not in the search that one changes, but in the finding. I have met many people that have travelled much more than I have, they were like professional travellers, going from one place to another, but they were like little kids looking for the next toy, in this case the next excitement, the next adventure in order to escape from the sense of loneliness, fears and pro-blems they were feeling in their hearts. Travelling is wonderful because it really opens your mind to different possibilities of life, especially when one visits societies that are really different from one's own. (The thing is that now with this globalization of everything, most places are very westernized, and so there is not so much to learn.) Travelling is definitely fun and exiting, but at the end of the

•

MOZAIC • INTERVIU • CARLOS L’ABBATTE

Organizezi cursuri de Yogilates (un mix între yoga [i pilates) nu doar în Bucure[ti, ci [i în afara ora[ului, în locuri deschise, în natur\. De ce este important s\ facem mi[care în aer liber? You organize some of your Yogilates classes, in a nice landscape, in the outdoors. Why is it advisable to practice any kind of movement in the open? Este important s\ faci orice este posibil în aer liber. Avem o mare nevoie de a fi în natur\, de a o experimenta. Natura ne ajut\ s\ ne reconect\m la via]\, la noi în[ine, la ceea ce este important pentru a tr\i. It is advisable to do anything that can be done in the open. We very much need to go back to nature, to experience nature, to be in nature. Nature helps us to reconnect to life, to ourselves, to what is really important in our life.

• • Foto: Carlos L’Abbatte, arhiv\ personal\

day (or in this case, at the end of many years of travelling) one may have accumulated tons of experiences, but all the fears and unsolved issues that one may had at the beginning may be completely untouched, just waiting for the excitement to stop in order to show their face again. To grow as human being one does not need to travel, just like one does not necessarily need to be married or single, have kids or not. All these things may happen, and they will contribute to our experience of life, but to mature as a human being means to be aware not only of one's own needs, but to be aware of a bigger picture of life, and to be able to act accordingly. And although travelling, or anything else, can be of help, none of it is required. Travelling by itself will not make you mature. }i-a fost [i greu în timpul peregrin\rilor tale prin lume? }i-a fost dor de familie, te-ai sim]it singur? Did you have some hard times during your journeys? Missing your family, loneliness, something like that? Când este nevoie, oamenii sunt ca ni[te

•

animale care se adapteaz\ la orice. {i da, tehnicile de supravie]uire sunt lucruri pe care unii dintre noi le înv\]\m în timpul c\l\toriilor noastre. Human beings are animals of habit, and we can, when needed, adapt to anything. Yes, survival skills are one thing that one definitely can learn by travelling.

•

Ar\]i mai tân\r decât e[ti de fapt. Secretul t\u este yoga sau mai ai [i alte reguli care te ajut\ s\ sfidezi vârsta? You look younger that you are. Is Yogilates your secret or do you have other rules that help you defy age? Cu siguran]\ c\ yoga mi-a fost de mare ajutor, dar [i p\rin]ii mei sunt într-o form\ care unora le-ar p\rea extraordinar\. Ambii arat\ foarte tineri pentru vârsta lor [i au un stil de via]\ foarte activ. A[a c\ nu doar yoga m-a ajutat, ci [i genele. For sure yoga has been a great help, but both my mom and dad are living a life that here would seem amazing. They both look very young for their age, and have still a very active life. So, yoga helped, but my genes helped too.

•

Care sunt locurile preferate din Bucure[ti ale unui instructor de yoga? What are a yoga teacher’s favorite places to go out in Bucharest? And his favorite pastime? Locul meu preferat este Biserica Stavropoleos din centrul vechi. Îmi place foarte mult s\ merg acolo, s\ stau pur [i simplu pe o banc\ în gr\din\ [i s\ privesc sau s\ citesc o carte. În plus, Bucure[tiul are parcuri grozave, precum Ci[migiu [i Her\str\u, iar eu obi[nuiesc s\ petrec mult timp prin ele. Iar unul dintre modurile mele preferate de a-mi petrece timpul liber este s\ beau un cappuccino într-o cafenea lini[tit\ [i s\ citesc Bhagavad Gita. My favorite place in Bucharest is the Stavropoleos church, in the old city center. I like very much just to sit in the garden and look around or read a book. Bucharest has great parks, like Cismigiu or Herastrau, and I spend lots of time in them. One of my favorite pastimes is to drink a cappuccino in a quiet cafe, and read the Bhagavad Gita.

•

Oana Iana

MOZAIC / SHOPPING

SHOPPING

ÎN MAGAZINELE VINTAGE DIN BERLIN

În primul rând, s\-]i explic cum vine treaba cu magazinele second hand din Berlin. Sunt atrac]ii locale [i aproape c\ ar trebui incluse pe listele alea cu chestii must see, pe lâng\ Zidul Berlinului, Poarta Brandenburg sau insula muzeelor.

Nem]ii cei mai hipsteri [i cool, care aduc cu bloggerii \ia de mod\ pe care-i urm\re[ti pe Facebook, au f\cut o adev\rat\ obsesie pentru magazinele cu haine vechi, iar turi[tii afla]i în trecere prin ora[ le-au aflat secretul. Ca s\ în]elegi la ce nivel s-a ajuns la ei cu treaba asta

e de ajuns s\-]i spunem c\ dou\ buticuri din astea SH î[i dau coate cu magazine fi]oase precum Tommy Hilfiger sau Bands of Outsiders pe una dintre str\zile comerciale din buricul târgului. Î]i zic [i numele ei, Alte Schönhauser, dar sigur n-o re]ii.

Înainte de-a porni la vân\toare de chilipiruri care, în visele mele cele mai îndr\zne]e, purtau chiar nume de Gucci, miam f\cut temele. Cel mai important este c\ aceste magazine nu primesc apelativul de SH, ci de vintage. {i asta schimb\ totul, c\ci nu vorbim de haina ruseasc\ de blan\ pe care a

mai purtat-o doamna Lili din Crânga[i, ci de o ]oal\ cu pedigri, a vreunei contese moarte, de pe vremea imperiului, sau ceva pe-acolo. Nu c\ gândul c-ai putea s\-]i cumperi [i s\ por]i hainele unor oameni ajun[i oale [i ulcele nu ]iar face p\rul m\ciuc\. Oricum, sunt mari [anse s\ nu fie cazul, pentru c\, în majoritatea

acestor buticuri, cele mai vechi haine sunt din anii 80-90. E ca [i cum ai purta blugii presp\la]i ai unei foste punkeri]e, acum bunic\ adus\ de spate [i cu p\rul alb. Dac\ e duminic\, atunci când toate magazinele sunt închise, shoppingul t\u de chilipiruri vintage se mut\ în yard sale-uri, care

BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

Foto: Oana Iana

la ei nu se ]in chiar în gr\dini, ci ocup\ parcuri întregi. Eu am început cu unul care mi-a mâncat vreo dou\ ore bune, dac\ nu [i mai mult, în Mauer Park sau, pe române[te, Parcul Zidului. Se nume[te Flohmarktimmauerpark [i

este imens, la fel ca numele. {iruri întregi de tarabe în care nem]ii vând orice, cu accent pe haine purtate, de care vor s\-[i elibereze [ifonierul, înc\l]\minte de tot felul, gen]i, gablon]uri, produse hand made, insigne de pe vremea nazi[tilor [i halbe cu care au dat noroc, odat\, tipi de genul lui Hitler, tig\i, servicii de farfurii, becuri, ursule]i de plu[ f\r\ un ochi, oalele sparte ale bunicii. {i da, când zic sparte, chiar asta vreau s\ spun. Aici am sc\pat [i de primii bani aloca]i cump\r\turilor de genul \sta: 15 euro pentru o hain\ portocalie, de iarn\, a unei nem]oaice [ic.

Dac\ ajungi la spartul târgului, pleci cu c\m\[i de 1-2 euro Chiar dac\ programul oficial al acestor târguri este de la 11 la 17, pe la 15 se cam sparge ga[ca [i cam pe-atunci am ajuns în al

MOZAIC / SHOPPING

doilea târg de pe lista mea, dintr-un parc mai mic, Prinzesgarten. Cum oamenii de aici se apropiau de ora închiderii, se f\ceau superoferte, ca s\ nu se întoarc\ acas\ cu prea multe ]oale nevândute. De ru[ine, pentru pre]urile pe care mi le propuneau ni[te fete care î[i vindeau hainele, ceva în jurul a un euro, m-am v\zut mai bogat\ cu o c\ma[\ de var\, cu flori, care nu-mi spunea mare lucru.

Bonus, am primit o traist\ de hipster, pe care i-am pasat-o unei amice care risca s\ plece cu mâna goal\. Sfat: nu te duce la târguri spre sfâr[ite! Or fi hainele mai ieftine, dar „piesele“ s-au dat de mult. În primul SH în care am intrat dup\ experien]a de la târguri am primit, oarecum, o lovitur\. Gucci-ul \la din visele mele nu prea era de g\sit, îns\, în schimb, multe standere

erau pline cu rochii din alea ca-n tinere]ile maic\-mii. Lungi, vaporoase, cu imprimeuri vii [i cu mult blama]ii umeri fal[i. Cineva a comentat c\, aici, e expus ce au avut mai groaznic anii 80 [i 90. Moda, adic\. S\ lu\m magazinul vintage Colours, de pe Bergmannstrasse. O hal\ plin\ de haine [i accesorii de tot felul, în care ai nevoie de o hart\ pentru a te orienta mai bine. Cu hainele, în mare parte, m\ l\murisem, erau atât de vintage, încât ai fi zis c-au ie[it dintrun film vechi cu Mia Farrow. Focusul meu erau, de-acum, gen]ile din piele. Nici aici navea s\ fie u[or, c\ci trebuia s\ scormone[ti în ni[te cutii imense pline cu gen]i de toate formele [i m\rimile, cu speran]a c\ vei da peste una din acest secol. Sau, [i mai bine, nu mai b\trân\ decât mine. Câ[tig\toarea avea s\ fie o gentu]\ mic\, ro[iatic\, din piele italieneasc\. A fost dragoste la prima vedere, dar [i un oarecare interes, c\ci pre]ul afi[at era de doar zece euro. La cas\, aveam s\ m\ bucur [i mai mult c-am ales-o: mi-au redus-o la [apte. O fi fost vreun happy hour. Altfel, mai g\seai surate de-ale ei, din piele sau nu, mai mari sau mai mici, cele mai ieftine la doi euro, cele mai scumpe, spre 30.

BeTUI Nr. 24(39), iarn\ 2016/2017

Blugii Levis purta]i de punkerii din RFG se g\sesc de cump\rat Cine scormone[te de obicei prin SH-uri [tie c\ hainele (mai pu]in cele voluminoase), se vând la kilogram. În Berlin, lucrurile func]ioneaz\ la fel, îns\ chilipirurile lor nu-s acelea[i cu alea la care te gânde[ti tu. Treaba e simpl\: pick and weight! Alegi o c\ma[\ de pe umera[, mergi la cântarele speciale din magazin, alegi culoarea care i s-a atribuit, o cânt\re[ti [i-i afli pre]ul. Dac\ o bluz\ sub]iric\ [i u[oar\ ca un fulg te cost\ mai nimic, geaca aia din piele întoars\, cu franjuri, pe care am pus eu ochii, a revenit la loc pe umera[, dup\ ce am aflat c\ face vreo 90 de euro. Dar o pereche de blugi Levis, model

din \la larg de care poart\ hipsterii, chiar î[i merit\ cei 18-20 de dolari. Iar dac\ e[ti genul mai corpolent [i por]i m\suri mari, chiar î]i po]i g\si unii dr\gu]i. Dac\ nu, nu. Chiar Pick and Weight s-a numit [i ultimul magazin vizitat, cu riscul de a pierde avionul, iar pe bonul de 100 de euro cu care a ie[it din el una dintre prietenele mele stau scrise urm\toarele: blugi presp\la]i genul punk de dinaintea c\derii zidului Berlinului, la 20 de euro, o bluz\ c\reia nu i-au stabilit cu exactitate deceniul (80/90) la 12 euro, un tricou, dou\ c\ma[i [i o rochie midi cu pre]uri de 9, 11, 14 [i 34 euro. Ce le face diferite de ni[te multe haine pe care le po]i cump\ra tot cu 4,5 milioane, din mall? Faptul c\ fiecare în parte este uni-

cat, sunt din materiale de calitate precum m\tasea, au o poveste [i sunt cump\rate din aceste mici muzee ale modei, cum sunt magazinele vintage. Acelea[i care au la vânzare [i i]ari din \ia scur]i, bavarezi, pe care-i vezi pe la Oktoberfest [i care-[i au [i ei clien]ii lor. Oi în]elege eu curentul vintage, dar nici chiar a[a…

Oana Iana

a h Z \ r \ ! r \ ” f e c l u D „ a t a l o c o Ci O descoperire „dulce f\r\ zah\r” Bomboanele Corinne Chocolat sunt dulci [i savuroase [i reprezint\ o alternativ\ la dulciurile procesate sintetic, o ciocolat\ care poate fi consumat\ atât de cei pentu care zah\rul este un du[man cât [i de cei care nu doresc s\ consume protein\ animal\. Re]eta magic\, combina]iile de ciocolat\ cu uleiuri esen]iale de ment\, de portocale sau ciocolat\ neagr\ cu ciocolat\ alb\ [i meri[or sunt secretele delicioaselor bomboane Corinne Chocolat. Savoarea dulce-acri[oar\ de vi[in\ sau physalis, aroma puternic\ de nuci [i migdale, textura variet\]ilor de alune sau exoticul gust al ghimbirului fac din Corinne Chocolat o descoperire „dulce f\r\ zah\r”. Ingrediente de baz\: mas\ de cacao, unt de cacao, agave.

Despre cum pute]i ajunge `n posesia deliciilor Corinne Chocolat [i despre ofertele de s\rb\tori, Corinne va fi bucuroas\ s\ v\ r\spund\ la num\rul 0744 303 903

www.corinnechocolat.ro • facebook.com/corinnechocolat

EVERYONE KNOWS FOOTBALL. EVERYONE KNOWS POLITICS. EVERYONE KNOWS EVERYTHING. REALITY SAYS DIFFERENT. TURN TO PROFESSIONALS!

Brand identity +004.031.404.11.38 e-mail: office@justcpr.ro

JOHN ROCK

MOONLIGHT SURFIN’ MUZICA PE CARE NU O AUZI LA RADIO!

facebook.com/john.rock.524 • Albumul este disponibil pe www.CDBaby.com/johnrock [i pe ITunes

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin EUROLINES Nr. 24(39), edi]ie nou\ iarn\ 2015 / 2016

CORPORATE INTERVIEW

Sorin {eitan General Manager ENTERPRISE Rent-a-Car DESTINA}II

THAI BANGKOK DISNEYLAND PARIS NEW YORK CITY BERLIN SHOPPING CR|CIUN ROMÅNESC

DE V|ZUT O DAT| ÎN VIA}|:

MaYa

RIVIER A

Be TUI Nr. 24 (39), edi]ie nou\ • iarn\ 2016/2017

BeTUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

COLINDA