Revista BeTui, #28 (septembrie 2017) by Eurolines Romania

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

200.000 • 1.200 • 40.000.000

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin EUROLINES • Nr. 28(43), septembrie /octombrie 2017

de conexiuni zilnice.

INTERVIUL EDI}IEI: „~N ART| RI{TI ~N FIECARE ZI S| TE PLAFONEZI!”

destina]ii din 26 de ]\ri.

de pasageri transporta]i, în 2017, în toat\ Europa.

Best of two worlds

“ART CARRIES A HIGH RISK OF GETTING STUCK IN A RUT!”

MARIUS MANOLE

VAN GOGH {I CANALE CITY BREAK LA

AMSTERDAM ESEN}A INSULEI

BeTUI Nr. 28(43), edi]ie nou\ • septembrie / octombrie 2017

BeTUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

SKOPELOS ATMOSFERA {I AROMELE DIN

PELION

EUROLINES ROMANIA IDEI DE WEEKEND ÎN DESTINA}IILE ÎNSORITE ALE EUROPEI:

GOES GREEN! BRANDURI ROMÅNE{TI:

CLISURA DUN|RII

LISABONA • ALGARVE • ANDALUZIA • MADRID • BARCELONA • CIPRU • SICILIA • ROMA • ANTALYA

De la 1 septembrie s-a lansat o nou\ colaborare cu FLIXBUS, liderul european al transportului cu autocarul De la 1 septembrie 2017, liniile interna]ionale operate de Eurolines România c\tre Germania, Cehia, Anglia, Italia, Spania [i Fran]a vor fi integrate în re]eaua interna-

]ional\ de rute a FlixBus. Pentru Eurolines România, colaborarea cu Flexibus înseamn\ accesul la tehnologie de ultim\ or\, un grad sporit de confort, noi

pie]e [i posibilitatea de a oferi pasagerilor s\i servicii de o calitate crescut\. Toate autocarele Eurolines pe aceste rute vor fi rebranduite sub sigla Flixbus.

EUROLINES ROMANIA

BeTUI Nr. 28(43), edi]ie nou\ • septembrie / octombrie 2017

BeTUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

GOES GREEN!

200.000 • 1.200 • 40.000.000

de conexiuni zilnice.

destina]ii din 26 de ]\ri.

de pasageri transporta]i, în 2017, în toat\ Europa.

Best of two worlds

]ional\ de rute a FlixBus. Pentru Eurolines România, colaborarea cu Flexibus înseamn\ accesul la tehnologie de ultim\ or\, un grad sporit de confort, noi

pie]e [i posibilitatea de a oferi pasagerilor s\i servicii de o calitate crescut\. Toate autocarele Eurolines pe aceste rute vor fi rebranduite sub sigla Flixbus.

EUROLINES ROMANIA

BeTUI Nr. 28(43), edi]ie nou\ • septembrie / octombrie 2017

BeTUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

GOES GREEN!

200.000 • 1.200 • 40.000.000

de conexiuni zilnice.

destina]ii din 26 de ]\ri.

de pasageri transporta]i, în 2017, în toat\ Europa.

Best of two worlds

]ional\ de rute a FlixBus. Pentru Eurolines România, colaborarea cu Flexibus înseamn\ accesul la tehnologie de ultim\ or\, un grad sporit de confort, noi

pie]e [i posibilitatea de a oferi pasagerilor s\i servicii de o calitate crescut\. Toate autocarele Eurolines pe aceste rute vor fi rebranduite sub sigla Flixbus.

26. Esen]a insulei Skopelos. 32. Interviul edi]iei, Marius Manole – „~n art\ ri[ti `n fiecare zi s\ te plafonezi, s\ urmezi

acelea[i c\i b\t\torite!” / “Art carries a high risk of getting stuck in a rut!” 38. Atmosfera [i aromele din Pelion. 44. Branduri Romåne[ti: România frumoas\ – Clisura Dun\rii.

FOCUS CORPORATE

MOZAIC 64. Capri – insula florilor parfumate. 68. Deva Trail. 72. Van Gogh, canale [i lalele – City break la Amsterdam. 76. Prezentare de carte – „Cine sunt eu?” de Dorin Bodea.

Deva, Conacul Archia, foto: ©JustVISION

©JustVISION

52. Corporate news – TUI TravelCenter a lansat împreun\ cu Selgros Cash&Carry România, platforma Selgros Travel. 53. Corporate news – Eurolines Romania goes green! 54. C\l\toria cu autocarele Eurolines. 55. Top 10 oferte recomandate. 56. Idei de weekend în destina]iile însorite ale Europei – Toamna aceasta e ca vara! 58. Anonimul14 – Toate drumurile cinefililor au dus la Sfântu Gheorghe, Delta Dun\rii.

Skopelos, foto: © unanhaihui.ro

06. Point of View – Cum am „supravie]uit” Islandei. 08. Point of View – România frumoas\ – Dun\rea la Cazane, ape învolburate [i istorie milenar\. 10. Point of View – Atmosfera [i aromele din Pelion. 12. Cum am „supravie]uit” Islandei. 18. Editorial – Sfåntu Gheorghe din Delta Dun\rii, un fel de Maldive de Romånia. 20. Var\ în septembrie?! ~n Tenerife!

Foto: Anca Alina Du[e – © unanhaihui.ro

DESTINA}II

POINT OF VIEW • ISLANDA

„Ce s\ faci acolo, în Islanda? E pustiu, zici c\ te duci la Sateli]i!!”. Chiar, ce s\ faci în Islanda? }ara unde tinerii, înainte de a-[i da întâlnire cu o viitoare nou\ iubire, verific\ dac\ nu sunt cumva rude. Dac\ în Santorini se spune c\ sunt mai mul]i m\gari decât b\rba]i [i mai multe biserici decât case, în Islanda se spune c\ sunt atât de multe oi, încât prefer\ s\ taie p\durile, decât s\-[i piard\ mioarele în ele. {i totu[i, ce s\ faci în Islanda?” Experien]\ tr\it\ [i povestit\ de

Camelia Cristina Alexandru Travel Support Specialist, TUI TravelCenter, zis\ [i Cami Japonica, de la denumirea latin\ a florii.

BeTUI Nr. 28(43), septembrie/octombrie 2017

CUM AM „SUPRAVIE}UIT”

ISLANDEI

Pag. 12

POINT OF VIEW â&#x20AC;¢ CLISURA DUN|RII BeTUI Nr. 28(43), septembrie/octombrie 2017

Cetatea Golubac- Malul Sårbesc, Banatska Klisura, la intrarea `n Defileul Dun\rii, Foto: © Ilie Tudorel www.tudorphotoblog.blogspot.com

CLISURA DUN|RII

DESTINA}IE DE WEEKEND: 9 DUN|REA LA CAZANE, APE ÎNVOLBURATE {I ISTORIE MILENAR| Pag. 44

„Odat\ vizita încheiat\, am parcurs drumul înapoi spre Or[ova, privind micul golf Mraconia, chipul seme] al lui Decebal Tabula Traiana din nou, calea ferat\, mun]ii împ\duri]i, Dun\rea [i casele albe ale oamenilor binecuvânta]i s\ tr\iasc\ într-un loc f\r\ asem\nare de frumos!” Simona Gouraud

POINT OF VIEW • GRECIA • PELION

ATMOSFERA {I AROMELE DIN Cel mai mult [i mai mult îns\ ne-a pl\cut modul în care ne-a transformat Pelionul. Ne-a relaxat, ne-a ajutat s\ ne redescoperim pe noi calmi, lini[ti]i [i f\r\ nimic în agend\. Un lucru pe care orice destina]ie de vacan]\ îl promite, dar prea pu]ine reu[esc s\-l livreze.

BeTUI Nr. 28(43), septembrie/octombrie 2017

Pelionul o face parc\ f\r\ s\ încerce, natural [i autentic, iar asta îl face frumos [i memorabil.

Pagina 38

Anca-Alina Du[e Foto: unanhaihui.ro, © TUI TravelCenter

DESTINA}II • ISLANDA

CUM AM „SUPRAVIE}UIT”

ISLANDEI

Ce s\ faci acolo, în Islanda? E pustiu, zici c\ te duci la Sateli]i!!”. Chiar, ce s\ faci în Islanda? }ara unde tinerii, înainte de a-[i da întâlnire cu o viitoare nou\ iubire, verific\ dac\ nu sunt cumva rude. Dac\ în Santorini se spune c\ sunt mai mul]i m\gari decât b\rba]i [i mai multe biserici decât case, în Islanda se spune c\ sunt atât de multe oi, încât prefer\ s\ taie p\durile, decât s\-[i piard\ mioarele în ele. {i totu[i, ce s\ faci în Islanda?

Mai mult, ce s\ faci în Islanda singur\? P\i, în primul rând î]i cau]i cazare [i te interesezi de excursii op]ionale, asta trebuie s\ faci! Fiind pe primele locuri în Topul Celor mai sigure ]\ri din lume, Islanda s-a dovedit a fi o alegere potrivit\ pentru o c\l\toare singur\ [i curioas\ ca mine. Pân\ la urm\, tr\iesc de peste 10 ani în Bucure[ti… Sunt preg\tit\ pentru orice!

Pasul 1: Ghidul de supravie]uire `n Islanda: Împrietene[te-te cu localnicii Am ajuns în Islanda, via Budapesta, pe la 5 dup\ mas\. M\ a[teptam ca pe post de aeroport s\ g\sesc un iglu, iar la poart\ s\ fie ursul polar! Glumesc! M\ a[teptam s\ fie un elan! Oricum ar fi, nu m\ a[teptam la ceva spectaculos. Cu toate astea, am g\sit poate unul dintre cele mai frumoase [i cochete aeroporturi dintre cele pe care le-am v\zut pân\ acum. Plus, primul semn c\ nu sunt singura nebun\ care a venit aici, a fost furnicarul din aeroport, foarte mul]i americani (New York [i Washington sunt foarte aproape), neobosi]ii asiatici [i ceva spanioli [i olandezi. În Budapesta, unde am stat o noapte, înainte de a c\l\tori spre Reykjavik, trebuie s\ fi fost 25 de grade, dac\ nu spre 27 grade. Pe lâng\ perechea de bocanci de munte mai aveam o pereche de ghete îmbl\nite, u[oare,

BeTUI Nr. 28(43), septembrie/octombrie 2017

Gullfoss

La primarie

Foto: Camelia Cristina Alexandru

de ora[. Î]i po]i imagina ce pl\cere s\ te plimbi cu ele în b\taia soarelui, la 27 grade. Tot pentru ni[te zile lejere de prim\var\ târzie, mai aveam la mine un polar gros, cel mai gros, o geac\ de vânt, toate puse deoparte, s\ fie. Din fericire am reu[it s\-mi organizez bagajul atât de bine, încât m-am încadrat într-un singur bagaj de mân\ mare (deh, low cost-ul pedepse[te abunden]a, a[a c\ “less is more”). Am târ[âit bocancii prin aeroporturi, cu polarul [i geaca pe lâng\ mine (care evident c\ n-au mai avut loc în bagaj), cu aparatul atârnat de gâtlej [i iat\-m\ în Reykjavik! Ies din aeroport, dintr-o dat\ m\ v\d cu mâinile libere: polarul a ajuns foarte repede pe mine, c\ciula e tras\ pe ochi, doar dup\ ce trag fermoarul de la geac\ pân\ sub nas, parc\ e mai bine! S\ fi fost vreo 15 grade C, dar cu vântul venind dinspre Atlantic, nu ziceai c\ sunt mai mult de 5. Temperatura în Islanda variaz\ între -10 [i 10 grade, doar c\ vântul face diferen]a. Iarna sim]i cum î]i intr\ în oase, iar vara parc\ vrea s\-]i aminteasc\ de faptul c\ Cercul Polar e mai aproape decât ai crede! Cu instruc]iunile trimise în prealabil de c\tre gazd\, merg spre sta]ia de autobuz. P\rea mai mult un refugiu decât o sta]ie de autobuz obi[nuit\. Poate pe timp de iarn\ asta [i este. Gândit\ s\ te fereasc\ de vânt cât a[tep]i autobuzul. Înc\ un semn c\ n-am ajuns în s\lb\ticie: toate sta]iile au orarul autobuzelor [i traseul lor. Biletul costa 440 coroane islandeze. Aveam s\ aflu ulterior c\ [oferii nu dau rest. Cum aveam doar 500 coroane, [oferul [i-a f\cut o poman\ [i mi-a dat bilet pentru doar 400. Gestul mi s-a p\rut foarte „dr\gu]”! Am ajuns în cele din urm\ la gazda mea: o doamn\ în vârst\, fost\ pictori]\, care locuia cu so]ul ei [i pisica lor, în casa care i-a ad\postit pe cei trei copii ai s\i, ale c\ror camere erau date spre închiriere acum. Am ales s\ stau la o gazd\, trecând peste motivul evident: bugetul (cazarea la o gazd\ avea s\ fie de peste 2 ori mai ieftin\ fa]\ de cea la un hotel), în încercarea de a afla cât mai multe despre traiul is-

DESTINA}II • ISLANDA

landezilor. Aici n-am avut prea mare noroc. Gazda mea era mai mereu plecat\, dac\ neam întâlnit o dat\ la micul dejun [i de dou\ ori dup\ amiaza, când reveneam din excursii. Se pare c\ nu aveau nicio problem\ s\ lase casa cu ni[te str\ini în ea [i s\ plece, s\-[i vad\ de treab\! Din prima zi mi-a fost prezentat\ [i adev\rata st\pân\ a casei: o pisic\ m\ricic\, Norvegian\ de p\dure, o prezen]\ impun\toare [i foarte indiferent\ la admira]iile celor din jur! Cu alte cuvinte, o div\! Orice încercare de prietenie a fost sortit\ e[ecului. Primeam cel pu]in o unduire a cozii stufoase! Vedetele sunt greu de abordat! Pân\ s\-mi dau seama, se f\cuse 8, spre 9. A doua zi aveam programat\ o excursie de o zi [i, dup\ bunul obicei, m-am gândit s\ m\ duc la magazinul din col], pentru o scurt\ aprovizionare! Gazda, foarte dr\gu]\, m\ informeaz\ c\ sunt doar 2 magazine: unul la 15 minute de mers pe jos (undeva prin spatele caselor) [i altul la cam 30-40 minute de mers, acolo, jos, la strada principal\! Super!, zic, hai c\ încerc s\ ajung la magazinul din spatele casei. Zis [i f\cut, m\ încoto[m\nez bine [i pornesc la drum. În spatele casei, ce s\ vezi? Pustiu! De jur în prejur se vedeau mun]ii, în gr\dini era mult\ stânc\rie, ceva care p\rea s\ semene a potec\ [i... culmea! câte o banc\ pres\rat\, pe ici, pe colo! Lini[te deplin\, în total m-am întâlnit cu 2 oameni în tot drumul meu spre magazin. Pentru c\ deja se apropia ora închiderii, îndr\znesc s\ o abordez pe doamna dr\gu]\ care cred c\ deja m\ v\zuse r\t\cind. O întreb unde e magazinul, surpriz\, nici ea nu [tie! Ea merge la cel mare, de la jum\tate de or\ distan]\. Identific\m o cl\dire care ar putea fi magazinul cu pricina. Dr\gu]\ fiind, se ofer\ s\ m\ conduc\ o parte din drum... [i aici intervine surpriza! Când îi spun c\ sunt din România, [oc total! „P\i, cum din România? Nu se poate! Tocmai ce am terminat de vorbit la telefon cu o vecin\, care e românc\ [i s-a mutat cu so]ul ei de câteva luni, aici, în Islanda!!”… P\cat c\ se închidea la magazin peste câteva minute [i c\ deja îmi înghe]ase capul. N-am avut încotro [i am l\sat-o în urm\ pe vecina mea islandez\, care cu siguran]\ a sunat-o înapoi pe cona]ionala noastr\!

Pasul 2: Experimenteaz\ atrac]iile locale Am stat în Islanda de luni pân\ vineri, eliminând zilele de venire [i plecare, mi-au r\mas 3 zile pline. Aveam rezervate 2 excursii de câte o zi [i una scurt\, în care aveam s\ v\d pufinii!! Ce s\ zic, de v\zut, i-am v\zut, de fotografiat, mai pu]in. Aveam mai multe [anse s\ fotografiez vederi sau magne]i cu ei! Pe lâng\ faptul c\ sunt foarte mici, mai sunt [i agita]i în zbor, foarte dispera]i s\ ajung\ în ap\. Îi identificai de departe, dup\ modul absolut hilar de zbor! Pentru excursiile de o zi am mers pe varianta clasic\: Golden Circle [i Coasta de Sud. Golden Circle îi include pe cei Trei Mari ai Islandei: cascade, geisere [i vulcani. Excursia din Coasta de Sud a avut un bonus deosebit: urcarea pe un ghe]ar, de aici [i bocancii de munte, târ[âi]i prin aeroporturi – totul pentru o cauz\ bun\. Locul de întâlnire pentru prima excursie a fost la Prim\rie, în centrul ora[ului

Reykjavik. Era mar]i diminea]\, în jur de ora 8, când am poposit în centrul capitalei Islandei. Prima impresie: [oc, unde sunt oamenii? Unde sunt ma[inile? Ici [i colo vedeai câteva grupule]e de oameni, r\zle] o ma[in\. Am tras câteva cadre cu [oseaua liber\. P\i, în Bucure[ti doar de s\rb\torile legale vezi a[a pustiu! Aveam ceva de a[teptat, a[a c\ mi-am permis s\ cercetez un pic zona. Peste tot o cur\]enie exemplar\, cl\dirile, de[i cu o arhitectur\ simplist\, foarte curate [i cu aspect general de proasp\t renovat. Chiar în spatele prim\riei am g\sit un lac un pic mai mare decât cel din Ci[migiu, revendicat de multe ra]e zgomotoase: preferatele mele!

Prima oprire în excursia Golden Circle este în Parcul Na]ional Thingvellir Intrat în UNESCO în 2004, Parcul Na]ional are atât o valoare cultural\ important\ pentru Islanda, cât [i una de categorie geologic\, la

Cal islandez, foto: Camelia Cristina Alexandru Parcul Na]ional Thingvellir

nivel mondial, fiind singurul loc din lume unde se poate observa atât de bine limita pl\cilor tectonice euroasiatic\ [i cea nordamerican\. Practic, te po]i plimba între cele dou\ pl\ci tectonice! Din punct de vedere cultural, Parcul Na]ional Thingvellir ad\poste[te Stânca Legii – primul loc de întâlnire al tuturor oamenilor de decizie din Islanda, un fel de Parlament în aer liber al vikingilor (primul parlament din lume, dup\ unele opinii). Parlamentul a fost înfiin]at în 930, d\inuind pân\ în 1738. Pentru întâlnirile parlamentare

DESTINA}II • ISLANDA

islandezi din toate col]urile insulei c\l\toreau c\tre Thingvellir chiar [i 17 zile. Parcul ad\poste[te [i cel mai mare lac natural din Islanda, cu o suprafa]\ de peste 80 mp. Tot aici am cunoscut [i prima dintre multele cascade din Islanda. „Picture, picture please!” Am aflat curând c\ nu e chiar atât de r\u s\ c\l\tore[ti singur. La tot pasul vei g\si turi[ti care s\ te ajute s\ imortalizezi momentul!

Urm\toarea oprire este zona termal\ Haukadalur, unde gheizerul Geyser (care a dat [i numele fenomenului) [i Strokkur pot fi admira]i. Se spune c\ Geyser a încetat s\ mai erup\, fiind înfundat de toate monezile aruncate de turi[ti. (Dóh!)

La Strokkur este o alt\ poveste

Parcul Na]ional Thingvellir

Acesta erupe la un interval de 5-10 minute, fiind urm\rit de zecile de turi[ti care sper\ s\ ob]in\ cel mai frumos cadru. Aici asiaticii se diferen]iaz\ cu brio de restul turi[tilor! Îi auzi chicotind, exclamând cu patos, la fiecare erup]ie! Cu adev\rat o bucurie pentru ei! Nu [tiu dac\ n-or avea [i cântecele preg\tite! Dup\ zona termal\ am fost la cascada Gullfoss, în traducere liber\, Cascada de Aur. Format\ pe râul Hvita, cascada este alimentat\ de unul dintre ghe]arii al insulei: Langjökull.

Din 1979 cascada este un obiectiv natural protejat, fiind una dintre principalele atrac]ii ale insulei. Exist\ o legend\ legat\ de acest loc. Se spune c\, la un moment dat, în dorin]a de a proteja cascada, fata lui Tomas Tomasson a amenin]at c\ se va arunca în cascad\! S-au scris multe c\r]i despre legendele locale [i aceast\ frumuse]e a naturii! Am avut noroc de vreme bun\, cu o temperatur\ peste cea a[teptat\. De aceea, chiar la plecare am primit un bonus: curcubeu peste c\derea de ap\ de 32 metri în\l]ime! Am f\cut repede câteva poze [i am plecat spre autocar. Trebuia s\ ne îndrept\m c\tre ultimul obiectiv: craterul vulcanului Kerio. Luna iunie este considerat\ o lun\ de vârf, o lun\ în care americanii dau n\val\, în traducere liber\. Eu, cum am c\l\torit în luna mai, am avut cale liber\ la obiectivele turistice, de cele mai multe ori erau doar câteva persoane în trecere. La fel a fost [i la craterul vulcanului Kerio. Astfel c\ am avut timp s\ pozez peisajul selenar f\r\ picior de om în cadru. În curând avea s\ se termine a doua zi petrecut\ în Islanda. Spre finalul lunii mai, în partea de nord a Europei încep Nop]ile Albe. În perioada în care am fost eu soarele apunea pentru 3 ore (între 23:00 [i 03:00). Astfel c\, la ora 18, când am ajuns înapoi în centrul capitalei, parc\ începea o alt\ zi!

Centrul Reykjavikului este un amestec de case care î]i amintesc de statul Alabama din SUA: case din lemn, mari, colorate cu nuan]e de bleu, verde deschis, cu verand\. Pres\rate în acest cadru s\tesc g\se[ti cl\diri moderne, cum ar fi HARPA, sala de concerte si centrul de conferin]e din apropierea portului. Ca `n orice capital\ respectibil\ [i în Reykjavik exist\ o strad\ dedicat\ cump\r\turilor. De o parte [i de alta a Laugavegur am g\sit magazine de suveniruri, de haine tradi]ionale: binecunoscutele pulovere împletite de localnici din cea mai bun\ lân\ din Islanda, precum [i câteva restaurante [i b\rule]e. Islanda m-a înv\]at c\ ploaia într-adev\r nu te tope[te, dar te obose[te! A[a c\, în cele din urm\ m-am ascuns de ea într-o gogo[erie, care, culmea, servea [i o cafea delicioas\. Cum s\ refuzi? A doua zi urma s\ urc pe un ghe]ar! Yey! Pân\ una alta, aveam de trecut un test mai important: s\ dorm lini[tit\ într-o noapte alb\, cu lumina la fel de puternic\ precum o dup\ amiaz\ de var\. Nu pare u[or [i clar nu a fost!

Experien]\ tr\it\ [i povestit\ de

Camelia Cristina Alexandru Travel Support Specialist, TUI TravelCenter, zis\ [i Cami Japonica, de la denumirea latin\ a florii

EDITORIAL • DRAGO{ ANASTASIU • „MALDIVE DE ROMÅNIA”

SFÅNTU GHEORGHE DIN DELTA DUN|RII, UN FEL DE

„Maldive de Romånia” Dup\ ce petreci cåteva zile pe una dintre cele 1200 de insule din Maldive, aproape c\ nu se poate s\ nu-]i treac\ prin cap ni[te idei [i `ntreb\ri cum ar fi: Ar fi minunat ca, m\car o dat\ `n via]\, orice romån s\ poat\ ajunge cåteva zile acolo! Oare ce-i face pe ei s\ aib\ succes `n turism [i pe noi s\ ne chinuim, chiar dac\ avem toate resursele naturale pe care [i le poate dori, din punct de vedere turistic, o ]ar\?! Oare avem [i noi ceva ce s-ar putea compara cu ce au ei ?! {i multe asemenea. Pe drumul spre insula `n care acum cå]iva ani nu exista nimic amenajat [i acum este un resort, Six Senses de Laamu, care poate oferi cazare pentru 250 de turi[ti `n acela[i timp, drum care a durat cam 18 ore (cu pauzele [i escalele necesare prin Dubai [i Male), schimbånd trei avioane [i o barc\, nu am putut s\ nu-mi aduc aminte comentariile multor concet\]eni, atunci cånd sunt invita]i de mine `n Delt\, la Sfåntu Gheorghe, Green Village: „E departe r\u, facem mult pån\ acolo“. Din Bucure[ti, acel „mult“ se traduce `n maxim 5 ore din locuin]\ pån\ `n camera de resort. Adic\, la fel de mult cåt am avut eu escala `n Dubai. La asta ad\ug\m cam cinci ore pån\ `n Emirate [i `nc\ o dat\ pe atåt de acolo pån\ la Male, iar dup\ o alt\ a[teptare de vreo 2 ore, `nc\ un zbor de 45 de minute. Dar, cånd te gånde[ti c\ ajungi `n Paradis, ce mai conteaz\ 18 ore, nu-i a[a? Ajuns pe o insul\ rotund\ de 19 hectare, consta]i c\ `n mijlocul acesteia tr\iesc 400 de oameni, adic\

Publisher

personalul resortului, de jur `mprejur sunt ni[te vile cu ie[ire la plaj\ [i, `n plus, sunt 4 tentacule artificiale care ies spre ocean [i de-a lungul c\rora au fost construite vile pe ocean. Cel mai aglomerat posibil este atunci cånd insula e plin\ cu 250 de turi[ti `n circa 90 de entit\]i de cazare (vilu]e mai mari sau mai mici `n care intr\ minim doi adul]i, dar pot sta [i familii cu mai mul]i copii). Cu alte cuvinte, cånd sunt 650 de oameni. La fiecare turist sunt doi angaja]i ai resortului. O cifr\, pe care dac\ ai aplica-o `n Romånia (unde este exact invers, la doi turi[ti avem un angajat) ai intra `n faliment relativ instantaneu. Ce faci cåteva zile pe o insul\ `n mijlocul unui ocean? P\i, faci o gr\mad\ de lucuri, precum plaj\, relaxare, citit, piscin\, sporturi nautice, snorkeling, diving, mergi la cinematograf `n aer liber, beach-volei, mergi cu bicicleta prin resort sau mai faci cåte o excursie pe insule pustii, care sunt fie numai de nisip ([i unde resortul `]i poate organiza o cin\ romantic\), fie cu vegeta]ie [i unde po]i face de jur `mprejur snorkeling. Aaa, [i s\ nu uit: ai un Spa fantastic [i o sal\ de gimnastic\ orientate spre ocean. Iar copiii beneficiaz\ de un kids-club cu educatoare. {i, `n plus, vorbe[ti cu angaja]ii localnici [i afli o sumedenie de lucruri. Cum tr\iesc ei pe insule al\turate (unde nu sunt resorturi) cåte 600-1000 de oameni, cum le-a f\cut statul [coli [i le-a pus centrale cu motorin\ pentru a avea energie electric\, cum se organizeaz\, cum `[i fac aprovizionarea, transportul etc. {i, `nc\

Editor in chief Adriana Constantin (office@justcpr.ro) Editori Zenaida F\rca[, Oana Iana, Carmen Neac[u

Adresa redac]iei Aleea Lungule]u Nr. 3 sect. 2, Bucure[ti BeTUI nr. 28(43), sept./oct. 2017 Revista oficial\ a TUI TravelCenter ISSN 2393 – 5278 / JustCPR Foto coperta: shutterstock

office@justcpr.ro www.justcpr.ro Tel.: +40 031 40 41 138 +40 724 357 227

Senior Art Director Marcel {tef (mstef@justcpr.ro) DTP Luca Hagiu dtp@justcpr.ro

ceva, afli de la ei c\ se preg\tesc ca `n maxim 25 de ani s\–[i ia bagajele [i s\ plece ( prin Sri Lanka sau similar) pentru c\ se a[teapt\ ca insulele s\ fie `nghi]ite de ocean. Timpul trece fantastic de repede a[a c\ la magazinul cu haine [i suveniruri abia dac\ mai ajungi `n ultima secund\ din sejur. {i apoi o iei `napoi, de data asta f\cånd chiar mai multe ore [i sim]ind zborul `n oase cu totul altfel decåt la dus, cånd te gåndeai c\ ajungi `n Paradis. Acum ajungi `n Romånia, `n lumea noastr\ de zi cu zi. Iar gåndul meu se `ndreapt\ spre resortul nostru Green Village ([i campingul de al\turi numit Green Dolphin) [i `mi dau seama c\ avem, la numai 5 ore de Bucure[ti, ceva similar cu Maldive. Un sat izolat, la v\rsarea Dun\rii `n Marea Neagr\, 30 de km de plaj\ virgin\ pån\ la Sulina, o insul\ de nisip numit\ Sacalin, la cå]iva kilometri, o alt\ insul\ la 30 km numit\ Gura Porti]ei, canalele [i lacurile Dun\rii `n imediata apropiere. 650 de localnici, dintre care vreo 80 de pescari. {i cam 100 de oameni care zi de zi, 9 luni pe an, fac din Green Village probabil cel mai frumos resort din Romånia, unde sloganul este „R\spunsul este DA, acum pune, te rog, `ntrebarea“. Sigur, nu avem atât de multe zile cu soare ca în Maldive. Acesta este SINGURUL dezavantaj. Numai c\ un concediu nu are de-a face numai cu vremea bun\, ci mai ales cu ce ai de f\cut [i de v\zut `n zon\. Iar la acest capitol noi st\m infinit mai bine decat ei. ~n plus, ce au ei [i noi nu prea este zåmbetul `nn\scut [i

Colaboratori Simona Gouraud, Ioana Chifor, Alexandra Tru[c\, Cristiana Constantinescu Director Publicitate Camelia L\z\roiu GSM: +40 724 357 227 clazaroiu@justcpr.ro Photo Anca Du[e („UN AN HaiHui”), C\t\lin Hladi, Ilie Tudorel, Larisa Balt\, Mihai Stetcu, Nicu Cherciu, Adela Rusu, Cristiana Constantinescu, Drago[ Asaftei & Florin Ghioca

Copyright: TUI TravelCenter prin Eurolines Po[ta redac]iei:: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail (office@justcpr.ro). Just Communication & PR de]ine brandurile Just Be [i are `n portofoliu publica]iile editate de Tui TravelCenter [i Eurolines. R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare.

Toate drepturile de vånzare a spa]iilor de publicitate apar]in editorului revistei.

Foto: ©JustVISION

BeTUI Nr. 28(43), septembrie/octombrie 2017

ideea c\ a servi pe cineva este o cinste [i onoare [i nicidecum o umilin]\. Apoi, ei mai au [coala de turism cu preg\tire temeinic\, ceea ce noi am pierdut. Mai au [i un sistem fiscal `n care bac[i[ul este pus pe factur\ (la Six Senses acest service fee este 10%) [i care se duce, apoi, f\r\ alte taxe, la angajat. Salariul lor de baz\ este mai mic decåt la noi, dar acest “service fee” `i ajut\ s\ cå[tige mai mult. ~n plus, cazarea [i masa nu sunt considerate venituri salariale [i prin urmare nu se impoziteaz\, a[a cum se `ntåmpl\ la noi. Ce mai au ei [i noi nu? PROMOVARE, asta au. {i o fac cu bugete imense, `n timp ce bugetul Romåniei `ntr-un an este mai mic decåt bugetul companiei noastre, spre ru[inea acestei destina]ii extraordinare numit\ Romånia. ~n plus, ei mai au posibilitatea de a importa for]\ de munc\ (fie `n turism, fie `n construc]ii, fie `n meste[ug\rit) din orice

]ar\ din regiune (de exemplu, constructorii `n [i cu lemn vin din Sri Lanka). La Green Village ai nu numai cinema `n aer liber, g\se[ti [i trei s\li de cinema. Ai [i s\li de conferin]\ [i training. Ceea ce avem noi [i ei nu este un teren de fotbal pe nisip, dar [i tir cu arcul. Mai e ceva ce ei au [i noi nu: pre]uri de cel putin 5 ori mai mari, atåt la cazare cåt [i la gastronomie. Iar la Spa pre]urile sunt de 10 ori mai mari. |sta este motivul pentru care ei `[i pot permite de dou\ ori mai mul]i angaja]i decåt turi[ti, `n timp ce la noi procentul este invers. {i mai este ceva: aten]ia autorit\]ilor locale [i a oamenilor la detalii [i `ncadrarea `n natur\ este cople[itoare. Modul `n care adun\ gunoiul, `n care fac drumurile, `n care lumineaz\ fiecare col] `n parte, totul este f\cut cu respectarea cadrului natural [i a bunului sim]. La noi, e cam pe dos. ~n rest [i ei [i noi avem

gr\din\ organic\, atelier de tåmpl\rie, croitorie proprie, biciclete, piscin\, Jacuzzi, iar SPA-ul nostru este `nc\ mic, dar va cre[te mare. {i totul se afl\ la numai 5 ore distan]\ de Bucure[ti, pe un drum de-o frumuse]e rar\ pe Valea Ciucurovei. De aceste 5 ore turi[tii se plång! Cånd merg 18 ore `n Maldive nu se plång. {i nu se plång nici cånd pl\tesc de 5 ori mai mult (nu mai vorbim de zbor!). Evident c\ se pune `ntrebarea: ce ne lipse[te nou\ ca s\ facem din Sfåntu Gheorghe ceva de genul „Maldive de Romånia”? {i r\spunsul este simplu: dincolo de ceva ajutor de la stat `n ceea ce prive[te promovarea [i conservarea/refacerea peisajului cultural, ne lipse[te nou\ curajul de a adapta pre]urile [i a fi astfel `n stare s\ `mbun\t\]im (dac\ am avea [i cu ce personal!) masiv serviciile [i cadrul ambiental. Dar v\ asigur c\ umbl\m la toate aceste lucruri odat\ ce ne-a `ncol]it ideea. Sfåntul Gheorghe [i Green Village nu sunt cu nimic mai prejos decåt Maldive [i Six Senses. Ambele merit\ vizitate, Maldive m\car o dat\, Green Village mult mai des. Cu acest `ndemn, `nchei spunåndu-v\ c\ Delta Dun\rii nu este cu nimic mai pu]in atractiv\ toamna [i iarna decåt vara. ~ncerca]i [i `mi ve]i da dreptate. Påna atunci, eu v\ doresc „drum bun”,

Drago[ Anastasiu Pre[edintele Grupului Eurolines România dragos.anastasiu@eurolines.ro

COLABORATORII EDI}IEI

19 Cristiana Constantinescu

Simona Gouraud

„Îmi place s\ scriu [i s\ c\l\toresc, a[ sta s\ scriu ore în [ir [i a[ evada oricând, oriunde. ~n 2011, dup\ ce am renun]at la jobul de jurnalist full time în presa scris\ [i am devenit freelancer în PR [i Comunicare, am avut mai mult timp pentru pasiunile mele. Astfel s-a n\scut prinvacanta.ro, blogul de c\l\torii în care îmbin scrisul [i c\l\toriile [i care sper s\ fie o surs\ de inspira]ie pentru cei care caut\ idei pentru city-break, vacan]e în familie, evad\ri la mare, c\l\torii în Asia, SUA sau vor s\ afle cum a fost la concerte [i maratoane.” www.prinvacanta.ro

„Dintre toate cåte fac [i `n cåte sunt implicat\, cel mai mult `mi place s\ scriu. Nu `ntotdeauna am timp s\ o fac, dar dac\ sunt trist\ [i cu mintea plin\ de gånduri, scrisul m\ elibereaz\. Am scris mult pentru un site de calatorii, `mbinånd pasiunea pentru cuvinte cu cea pentru vacan]e. ~n ultimii ani `ns\, `ncep s\ lucrez la mici texte de proz\ literar\, mai ales `n momentele cånd trec prin emo]ii puternice sau prin experien]e de via]\

care au nevoie s\ fie a[ezate, filtrate, lini[tite. ~n via]a obi[nuit\, conduc o firm\ de consultan]\, Expat Solutions, `n Timi[oara, ora[ul `n care m-am n\scut [i locuiesc. ~n paralel, sunt pre[edinta Asocia]iei <Casa `nsorit\>. Cel mai important proiect al nostru este [cola la de var\ pentru copii `ntre 6 -12 ani, proiect pe care `l derul\m deja pentru al 4 –lea an consecutiv. Acest club l-am gåndit ca pe un loc de vacan]\ pentru b\iatul meu de 11 ani, cel care a [i c\l\torit, de altfel, cu mine, `n multe, multe locuri din lume.” simona.gouraud@expatsolutions.ro

DE T ST OP IN A} II

DESTINA}II EXOTICE • TENERIFE

VAR| ÎN SEPTEMBRIE

Vremea e prietenoas\ în toate anotimpurile pentru a vizita cea mai mare insul\ din arhipelagul Canare, dar dac\ ajungi în Tenerife în septembrie [i octombrie ai f\cut cea mai bun\ alegere…

O insul\ mai apropiat\ de Africa decât de Europa, Tenerife este destina]ie complet\ de vacan]\, potrivit\ pentru toate categoriile de turi[ti. Te duci în Tenerife – [i nu vei fi dezam\git – dac\ preferi muntele [i drume]iile, marea [i

b\l\ceala, leneveala pe [ezlong sau cât mai multe activit\]i [i experien]e „de bifat” zi [i noapte. Te vei sim]i bine aici [i într-un cuplu f\r\ copii [i dac\ vrei s\ te bucuri de vacan]\ împreun\ cu cei mici. E[ti tân\r sau trecut de prima

tinere]e? În Tenerife vei fi bine primit oricum! Insula aceasta sc\ldat\ de oceanul Atlantic are ceva atr\g\tor pentru fiecare, nu f\r\ motiv peste cinci milioane de vizitatori o aleg în fiecare an pentru vacan]e.

Pentru amatorii de vacan]e active

gice, trasee de drume]ii prin mun]i [i toat\ gama de sporturi acvatice. Noaptea te tenteaz\ distrac]ia în nenum\ratele cluburi, baruri [i discoteci.

Dac\ te numeri printre cei romantici, po]i g\si refugiul perfect pentru o vacan]\ în doi. Tenerife este un loc potrivit, bun pentru petrecerea lunii de miere, pentru sejururi romantice

20 Indiferent de vârst\, ai aici la dispozi]ie, ziua, parcuri acvatice deosebite [i gr\dini zoolo-

BeTUI Nr. 28(43), septembrie/octombrie 2017

E una dintre cele mai bune perioade din an pentru un sejur aici.

Foto: Patryk Kosmider

~N TENERIFE!

21 [i pentru cei care obi[nuiesc s\ se relaxeze la Spa. Iubitorii de natur\ pot observa, ĂŽn mediul lor natural, balene, delfini, ]estoase uria[e [i alte viet\]i marine.

Foto: Bogdan Ni]\, © unanhaihui.ro

22 Insula cu nou\ microclimate diferite Situat\ la aproximativ 300 de kilometri de coasta marocan\ a Africii, Tenerife este de o diversitate extraordinar\. Are propriile microclimate diferite, nou\ la num\r, atât cu vegeta]ie bogat\, subtropical\ dar cu [i peisaje selenare, de[ertice, fiind la aceea[i latitudine cu Sahara. Câteodat\, vara, apare ca din senin „Calima”, un sol vântos al Africii care urc\ temperaturile la pân\ la 35 grade Celsius, iar aerul devine pr\fos [i uscat. Dar apari]ia Calimei este o excep]ie, c\ci temperatura medie pe parcursul întregului an

BeTUI Nr. 28(43), septembrie/octombrie 2017

I P }I TO INA ST DE

DESTINA}II EXOTICE • TENERIFE

Vacan]e active • Plaja El Medano, în sudul insulei, este preferat\ de cei care practic\ surfingul, windsurfingul sau kitesurfingul. • Tenerife este o destina]ie foarte

bun\ pentru practican]ii de golf. Cele mai populare cursuri de golf sunt în Costa Adeje, Los Cristianos [i Las Américas. • Deoarece peisajele sunt foarte

impresionante, mul]i turi[ti aleg s\-[i petreac\ vacan]a în Tenerife pentru a explora insula cu bicicleta. O alt\ activitate, mai provocatoare, este alpinismul.

Vinul produs în cele cinci regiuni viticole este forte apreciat, îns\ nici lichiorul local din banane sau berea indigen\ nu sunt trecute cu vederea de c\tre petrec\re]i.

S\ nu uit de oferta pentru amatorii de shopping – insula Tenerife având un statut aparte, de duty free –, a[a c\ probabil cel mai bine e s\-]i iei pu]ine haine în bagaje.

Pentru gurmanzi este de aproximativ 24 ° C. Nord-vestul insulei este mai umed [i mai verde, cu vegeta]ie mediteranean\ [i tropical\, aici fiind localizate majoritatea localit\]ilor vechi [i pitore[ti. Sudul e mai arid, mai rar „b\tut” de ploi, cu temperaturi care variaz\ pu]in în timpul anului. În sud s-au dezvoltat sta]iunile celebre precum Las Americas [i Los Cristianos. Plaje întinse, amenajate ca la carte, faleze lungi umbrite de palmieri [i sp\late de stropii Atlanticului, hoteluri pentru toate bugetele, oferte pentru to]i cei interesa]i de distrac]ia de zi [i de noapte caracterizeaz\ sudul Tenerife.

Tenerife are din plin ce s\ le pun\ pe tav\ [i gurmanzilor, mai ales celor “îndr\gosti]i” de pe[te [i fructe de mare, la care se adaug\ specialit\]ile locale [i cele spaniole!

Cel mai înalt munte din Spania Între aceste dou\ regiuni contrastante se afl\ El Teide, vulcanul de 3.718 metri în\l]ime, cel mai înalt vârf muntos din Spania. O prezen]\ impun\toare, care poate fi observat\ de oriunde de pe insul\, El Teide a fost inclus în patrimoniul mondial al UNESCO în anul 2007. El Teide-Pico Viejo, cel de-a treilea mare vulcan

insular din lume, este impresionant cu al s\u crater cu diametrul de 18 kilometri, cu flora [i fauna sa unice, adaptate s\ reziste atât soarelui arz\tor de peste zi cât [i înghe]ului.

Pentru amatorii de drume]ii Pico Viejo face parte din Parcul Na]ional El Teide, care impresioneaz\ cu peisajele sale „mar]iene”, dar [i cu p\duri de pini [i

DE T ST OP IN A} II

DESTINA}II EXOTICE • TENERIFE

Atrac]ii de top din Tenerife!

nenum\rate specii endemice, protejate. Pico Viejo este un loc în care care merit\ s\ ajungi dac\ ai ajuns în Tenerife [i iube[ti drume]iile [i muntele. Te va întâmpina cu peisajele sale ample, oarecum nep\mântene, cu rocile în nuan]e de ocru [i negru. Peisajele sale unice au atras [i produc\torii unor filme celebre, R\zboiul Stelelor [i Planeta Maimu]elor, imortalizându-le unicitatea. Pe Pico Viejo ajung anual peste 2,7 milioane de turi[ti din toate col]urile lumii, a[a c\ este necesar s\-]i ob]ii din timp permisul pentru a te bucura de panorama deosebit\ asupra insulei. Nu uita [i de echipament [i de hainele mai groase în excursia în Parcul El Teide, se urc\ la peste 3.500 de metri altitudine! Dar Tenerife are multe zone frumoase pe care s\ le ba]i la picior, pe trasee de drume]ii. În zona de drume]ii "Isla Baja" po]i cuceri mun]ii Teno [i asculta sunetul m\rii. Vei trece prin ora[e mici [i sate de munte, [i astfel vei putea ajunge în noi locuri [i cunoa[te oamenii de aici. Parcul Na]ional “Canadas del Teide” are o mare varietate trasee de drume]ii, cunosc\torii [tiu c\ dureaz\ aproximativ o s\pt\mân\ pentru a vedea zona. {i în sudul insulei exist\ trasee populare. De exemplu, po]i alege potecile din apropiere de San Lorenzo [i s\ te bucuri de imaginile panoramice de aici. Mai po]i face o excursie pe muntele Anaga, pe c\r\rile umbrite de p\durile de pini. Unele dintre cele mai cunoscute trasee de drume]ii sunt cele care trec prin satul Masca c\tre Los Gigantes sau Cheiul Masca.

Plaje întinse [i pitore[ti Cum Tenerife e o insul\ din Atlantic (aflat\ la 300 de km de Africa [i la 1.300 km de Spania), plajele reprezint\ pentru turi[ti atrac]ia de baz\. Unele sunt s\lbatice [i e mai greu de ajuns la ele, multe sunt u[or accesibile [i te bucur\ cu nisip adus tocmai din Sahara. Cele mai apreciate

• Loro Park e cel mai mare parc tematic din Europa, care ad\poste[te [i o gr\din\ zoologic\. Aici se organizeaz\ spectacole cu delfini, orci, lei de mare [i papagali. O alt\ gr\din\ zoologic\ [i botanic\, foarte apreciat\ [i ea, este Las Aquilas Jungle Park. • Siam Park, parc avatic care se mândre[te cu cel mai mare topogan din lume, numai bun pentru a-]i procura pu]in\ adrenalin\. • Defileul Iadului sau Valea Masca, cu satele sale vechi, ascunse în mun]i, unde ajungi dup\ ce parcurgi un traseu spectaculos, plin de serpentine. • Satele pitore[ti precum Orotava, El Tanque, Icod de los Vinos, San Juan de la Rambla. Au fost întemeiate de popula]ia b\[tina[\-enigmaticii guanches – `[i p\streaz\ o atmosfer\ autentic\. • Odinioar\ principalul port comercial al insulei, Garachico a fost puternic afectat de erup]ia masiv\ a vulcanului, din anul 1706. Este un or\[el ren\scut din propria „cenu[\”, care merit\ v\zut, ca de altfel [i Castillo San Miguel, principala sa atrac]ie turistic\. În ora[ul vechi cu case albe [i acoperi[ul ro[u sunt câteva biserici [i muzee, dar [i restaurante tipice din Canare. În fa]a coastei se afl\ Roque de Garachico. • Cel mai mare ora[ din Tenerife, capitala insulei, e Santa Cruz de Tenerife. Este un ora[ pitoresc, cu nenum\rate parcuri, pie]e [i centre comerciale precum [i o via]\ de noapte foarte activ\. Aici se afl\ [i o serie de muzee, cel mai apreciat

fiind Museo de la Naturaleza e y Hombre. • Auditorio de Tenerife este un obiectiv obligatoriu pentru iubitorii muzicii. Proiectat de vestitul architect Santiago Calatrava, Auditorio de Tenerife e situat în apropierea portului Santa Cruz. • Piramidele din Guimar [i Muntele Anaga, o regiune protejat\, declaratat\ Parc Na]ional Rural, cu peisaje deosebite de admirat într-o drume]ie de o zi. • Icod de los Vinos se mândre[te cu un amalgam de arhitecturi diferite, mai ales pe strada Calle San Sebastian. Icod este cunoscut pentru vinul s\u, dar este mai mult decât o zon\ viticol\. Aici po]i s\ te minunezi de copacul unic care i-a uimit pe botani[ti,"Drago Milenario" din Parcul del Drago sau de Cueva

sta]iuni din Tenerife, respectiv Playa de las Americas, Los Cristianos & Costa Adeje sunt situate în sudul insulei. Nu sunt mai prejos nici Puerto de la Cruz în nord [i Las Caletillas în est, fiecare cu plajele sale lungi, mai mult sau mai pu]in animate. Alte plaje frumoase pe aceast\ insul\, unele mai izolate, altele deja celebre, sunt Playa del Duque, Teresitas, Playa Martianez, Playa de la Tejita, Playa de las Vistas, Playa Jardin sau Masca. Plaja El Medano este cea mai lung\ din Tenerife, are zone amenajate, cu sec]iuni pentru

del Viento. • San Cristóbal de La Laguna, al doilea ora[ ca m\rime din arhipelagul Canare, merit\ [i el vizitat. Fosta capital\ a insulei Tenerife, San Cristobal de la Lagua este popular pentru atmosfera sa autentic\, fiind inclus din anul 1999 în patrimoniul UNESCO. Prima universitate din Insulele Canare a fost înfiin]at\ în La Laguna, iar muzeul {tiin]ei [i cosmosului [i aleile istorice m\rginite de biserici [i cl\diri vechi fac din acest ora[ un loc pe care s\ nu-l ratezi. • Los Gigantes, stâncile uria[e care ies seme]e [i aproape vertical din Oceanul Atlantic pân\ la 600 de metri în\l]ime [i atrag ca un magnet viet\]ile marine. Considerate de b\[tina[ii guanches „cap\tul” tangibil al lumii, Los Gigantes pot fi admirate [i de pe uscat, dar sunt mai impresionante dac\ le „înconjuri” de la bordul unei ambarca]iuni.

familii [i copii. Are un relief variat, cu dune [i nisip auriu închis [i se bucur\ [i de vecin\tatea Muntelui Ro[u. Playa de los Cristianos, Playa de las Vistas [i Playa de las Americas sunt situate în sudul insulei, au nisip auriu, sunt dotate cu facilit\]i pentru toate vârstele.

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

DESTINA}II • UNANHAIHUI.RO

Cum faci o teras\ cu aer hippie într-unul dintre locurile din Skopelos pu]in frecventate de turi[ti?

Aduci un camion de pietricele pe care le torni într-o poieni]\ umbrit\ de pini, atârni abajururi decorate cu sfoar\ groas\, adaugi 10 mese [i un hamac, serve[ti r\coritoare [i pui în surdin\ ever green-uri aduc\toare de melan-

colie. Op]ional, o dotezi [i un c\]el somnoros [i alintat, de talie mic\. {i cel mai important factor: terasa s\ fie pe faleza abrupt\ a unei plaje divine. De exemplu Perivoliou, în nordul insulei.

Ora[ele din insul\: Skopelos [i Glossa Skopelos, Sporade Mereu mi s-a p\rut extrem de autentic s\ ajung pe o insul\ greceasc\ pe ap\, s\ asist la forfota oamenilor de pe punte, ner\bd\tori s\ coboare [i s\ m\ întâmpine tavernele din port [i casele mici, tencuite cu alb, adunate ca la spectacol pe costa dealurilor. Skopelos ilustreaz\ perfect acest tablou. Este una dintre cele mai mari insule din arhipelagul Sporadelor de Nord, la patru ore distan]\ de mers cu ferry-ul din Volos (Pelion) sau la o ora de Skiathos, posesoarea celei mai scurte [i înguste piste de aterizare din Europa. Înainte de a ancora, ferry-ul înconjoar\ ]\rmul nordic al insulei, stâncos [i inaccesibil. Te gânde[ti c\ a[a o fi peste tot, îns\ insula asta are multe suprize de dezv\luit.

Prima surpriz\ este chiar ora[ul SKOPELOS. Or\[elul, mai bine zis. Sau capitala insulei. Sau portul. Unul dintre cele mai frumoase din ]ar\, de altfel. Prive[te spre mare, de la în\l]imea fiec\rei case albe, a fiec\rei turle de biseric\ – [i sunt câteva – [i din vârful fort\re]ei vene]iene, ce închide portul. F\r\ s\ rivalizeze cu Santorini, se achit\ mai mult decât rezonabil de datoriile estetice fa]\ de privitor [i contribuie stra[nic la starea lui „de bine”: str\du]ele înguste [i miile de sc\ri scot sufletul [i bruma de hidratare din orice turist, magazinele înc\rcate cu obiecte artizanale, realizate de me[te[ugarii insulei atrag ca un magnet banii din portofel, pisicile sunt omniprezente, coalizate în demersul de a fi alintate [i servite de fiin]ele bipede din jur. Dar atacul final îl dau tavernele. Ziua sunt

active doar cele de pe falez\, îns\ seara…ei, aici e de povestit. Skopelos are atât de multe b\rule]e [i taverne încât trebui s\ [tii ce faci! Sigur c\ în primele zile le-am testat [i noi pe cele de lâng\ mare, îns\ autenticitatea se pare c\ se afl\ la în\l]ime. Mai precis ascuns\ pe cele mai înguste [i întortocheate str\du]e din ora[. Nu te sfii s\ o iei în sus, pe lâng\ bisericu]a alb\ din cap\tul portului [i s\ te opre[ti oriunde vezi trei-patru mese [i un umbrar. Sau s\ urci [i mai sus, str\b\tând ora[ul pân\ în partea opus\, pentru a te delecta cu o privire asupra întregului domino de c\su]e albe.

BeTUI Nr. 28(43), septembrie/octombrie 2017

Foto: © unanhaihui.ro

Nu te a[tepta la servicii prompte din partea osp\tarilor sau s\ trag\ cineva de tine s\ intri. Mai ales ziua, nu se va întâmpla „neam”. Seara îns\, pia]etele [i str\du]ele pietruite se anim\ [i se umplu de oameni, iar osp\tarii par ceva (foarte pu]in) mai sprin]ari. Turi[tii î[i pun hainele „de ora[” [i zumz\ie în c\utarea unui loc bun pentru a cina. În ritmul insulei, asta de întâmpl\ pe la 9. Rela]iile sunt totul [i au puteri magice: dup\ ce devii client fidel, o lume întreag\ de recomand\ri, zâmbete [i b\t\i pe um\r se deschide. A[adar, r\mâi! Vino [i stai pe insul\, alege]i un loc în care s\ prinzi un pic de cheag, batei în lung [i în lat str\du]ele, cunoa[te-i [i accept\-i obiceiurile [i intr\-i în ritm.

R\splata va fi înzecit\! GLOSSA – unde e apus, dar nu e. Påråind cu scuterul închiriat, din Skopelos “town” [i pân\ în cap\tul cel\lalt al insulei sunt vreo 20 de km, pe care i-am parcurs cam într-o ora. Citisem c\ or\[elul este celebru pentru apusurile sale, a[a c\ am dat o tur\ de recunoa[tere [i diminea]a. Fiind prima zi pe insul\, nu ne de[teptaser\m înc\ cu privire la pove]ele de mai sus [i goneam s\ vedem „tot”, a[a c\ putem spune cu mâna pe inim\ [i cu p\rere de r\u c\ nu am în]eles nimic din Glossa. Tot ce ne-a r\mas în minte este pl\cinta cu brânz\ – specialitate local\ – servit\ în pia]eta central\, magazinele cu magne]i [i produse hand-made [i nenum\ratele încerc\ri soldate cu tot atâtea e[ecuri de a g\si acele locuri (terase, pia]ete, balcoane) din care trebuia s\ se vad\ apusul spectaculos la orizont. F\r\ inspira]ie!

Plajele din Skopelos În Grecia, golfurile, colinele sau promontoriile sunt pline de istorie, îns\ în Skopelos se pare c\ plajele sunt cele care spun povestea insulei. De exemplu prima plaj\ la care am ajuns – STAFILOS, aflat\ la doar 5 km de vila în care neam cazat. În Skopelos nisipul este rar, majoritatea plajelor fiind cu pietricele. Stafilos nu face excep]ie [i devine neînc\p\toare acum, la final de iulie. Numele plajei vine de la primul locuitor al insulei, semi-zeul Stafilos, fiul lui Dionisos – regele vinului, fapt care explic\ [i podgoriile din insul\, nu? – [i al Ariadnei, fata regelui Minos din Creta. Urmând drumul, am trecut pe lâng\ plajele AGNONTAS [i LIMNONARI, aceasta din urm\ considerat\ a fi una dintre cele mai bune

ESEN}A INSULEI

DESTINA}II • UNANHAIHUI.RO

din Skopelos pentru c\ are ceva mai mult nisip. {i pentru c\ acesta este alb. Cu atâtea calit\]i, nu e de mirare c\ Ares, zeul r\zboiului, venea aici s\ se odihneasc\ dup\ lupte. Dar golful nostru preferat de pe coasta de

vest este PANORMOS. De la în\l]ime v\zut, are form\ de inim\. Aici, la ad\post de vânturi, ancoreaz\ ambarca]iunile, a[a cum o f\ceau [i în antichitate. Plaja lung\ [i p\durile dese de pini ce o în-

conjoar\, au fost odat\ ale ora[ului Panormos, o colonie a insulei vecine, Evia. Am plecat sus, pe dealuri, s\ vedem panorama întregului golf, îns\ am dat cu ochii de ceva mult mai interesant [i viu: vipera cu corn. Mereu când ne-am întâlnit era pe fug\. De data asta l-am prins în concediu – era un el – relaxat, la o leneveal\ de diminea]\, în vecin\tatea altor vie]uitoare iubitoare de soare. Nu e nimic de speriat! În afar\ de noi [i de o alerg\toare pasionat\, nimeni nu ajunge aici. [i dac\ nu o cau]i, nici nu o vezi pitit\ în afara drumului, la baza stâncilor. În niciun caz nu coboar\ la plaj\ sau în zonele populate. Nu cred c\ îi plac oamenii. Revenind la plaje, cel mai mult timp l-am petrecut la „gemenele” MILIA [i KASTANI. Aici a fost cartierul general al echipei care a

Foto: © unanhaihui.ro

realizat filmul „Mamma Mia!” acum 10 ani. Un exemplu de istorie recent\ care se poate repeta: filmul va avea o continuare în 2018. Ultima dintre plajele de pe vest este cea a ora[ului Glossa. Se nume[te LOUTRAKI [i s-ar traduce prin „b\i mici”. U[or de ghicit de ce: o serie de b\i romane au fost descoperite în ora[ul antic Selinous, chiar în vecin\tatea portului actual. Toate acestea sunt plaje înc\p\toare, amenajate, înconjurate de baruri [i taverne. Vrei altceva? Dac\ da, îndreapt\-te c\tre coasta de nord [i nord-est! Aici este spectacolul naturii [i aici seam\n\ a Pelion. Plajele sunt micu]e, unele foarte izolate [i greu accesibile, majoritatea sunt neamenajate [i pu]in populate. Drumurile de acces sunt din p\mânt [i [erpuiesc abrupt, prin p\duri de pini care coboar\ pân\ aproape de mare.

Foto: © unanhaihui.ro

BeTUI Nr. 28(43), septembrie/octombrie 2017

29 Da, aici ne place! Preferatele noastre: în nord, aproape de Glissa, plaja PERIVOLIOU, cu b\rule]ul de pe stânc\, sub pini, plaja CHONDROGIORGI, stâncoas\ [i aparent inospitalier\, iar aproape de ora[ul Skopelos, plaja GLISTERI, ascuns\ întrun golf adânc [i cu ap\ ca a unui lac. Din nou, nisipul este o raritate, oamenii, serviciile sau

4G-ul, la fel. Pentru câteva ore rupte de lume, s-au dovedit ni[te alegeri grozave!

Atrac]iile insulei Aici, în Skopelos, nu exist\ ruine! Nu exist\, într-adev\r, dar compenseaz\ cu m\n\stiri. Sunt atât de multe, peste 2,000 se

Foto: © unanhaihui.ro

DESTINA}II • UNANHAIHUI.RO

spune, c\ nu ai cum s\ nu le z\re[ti, chiar dac\ nu-]i propui s\ le legi într-un circuit. Fiecare m\n\stire are o curte protejat\ de un zid impun\tor, o capel\ întunecat\ ce ad\poste[te icoane str\lucitoare, chiparo[i sau

pini pentru umbr\ [i p\s\ri în colivii. Cea mai bun\ variant\ de a descoperi insula [i atrac]iile sale este, în opinia noastr\, cu scuterul. S-a dovedit un aliat de n\dejde atât pe str\du]ele înguste [i abrupte din ora[ele,

cât [i pe versan]ii mun]ilor sau pe drumurile de p\mânt. Iar la capitolul senza]ie de libertate, pentru noi puncteaz\ maxim. Poate [i pentru c\ ne aduce aminte de Asia, deci s-ar putea s\ fim subiectivi. Foto: © unanhaihui.ro

Anca Du[e Advertising&Content Manager Eurolines Group Foto: © unanhaihui.ro

Am oprit la dou\ sau trei m\n\stiri, îns\ obiectivul de neratat este o mic\ biseric\ ridicat\ în vârful unei stânci impun\toare, ca la Meteora. Aici vine toat\ lumea. Am urcat [i eu cele 110 trepte pân\ în vârful stâncii pentru a vedea dou\ lucruri: panorama generoas\ asupra golfului [i bisericu]a îns\[i. Se nume[te Agios Ioannis Kastri [i a devenit (mult prea) celebr\ odat\ cu filmul Mamma Mia! Nici c\ldura n\ucitoare [i nici efortul de a urca sc\rile sub biciul razelor de soare nu-i opresc pe turi[tii determina]i s\ asceada, gâfâind pân\ în vârf [i s\ umple curtea capelei. De abia dup\-amiaza târziu, când umbra începe s\ urce tiptil c\tre vârful stâncii, locul se decongestioneaz\ [i îl po]i avea doar pentru tine. Atunci, a[eaz\-te pe ultima treapt\ [i uitete în jur, la toat\ frumuse]ea care se desf\[oar\ la picioarele tale. Ia-]i pulsul [i gânde[te-te în ce se m\soar\ relaxarea. Po]i descoperi c\ î]i este atât de bine încât nu po]i spune repede [i conving\tor ce zi a s\pt\mânii este sau când ai deschis ultima dat\ e-mailul de serviciu. Este efectul insulei. Te face s\ ai r\bdare, s\ nu alergi, s\ cau]i esen]a, mai degrab\ decât recompensa imediat\, s\ te deta[ezi [i s\ te reconectezi la ritmul de aici.

Foto: © unanhaihui.ro

BeTUI Nr. 28(43), septembrie/octombrie 2017

31 Informa]ii [i sfaturi utile: • Costul transportului pân\ în Skopelos [i înapoi în ]ar\ este tare variabil. Noi am ales varianta cu ma[ina pân\ în Volos [i de acolo cu feribotul. Asta a însemnat, în bani: 8 EUR/s\pt\mâna vignet\ din Bulgaria, aprox. 30 EUR în taxe de autostrada în Grecia, 60 EUR parcarea în portul din Volos pentru 4 zile, 115 EUR 2 bilete de ferry dus-întors (pre]urile sunt variabile [i e mare cerere vara) [i 15 EUR/zi închirierea scuterului în Skopelos. Consum\ mai nimic. • E de f\cut un calcul dac\ merit\ s\ veni]i cu ma[ina personal\ în insula sau nu, în func]ie de costul pe care îl g\si]i pentru ferry pe net, în momentul rezerv\rii. • Cazarea în Skopelos se împarte în câteva mici resorturi de lux, bine „camuflate” pe coasta de vest sau în preajma or\[elului Skopelos, hoteluri decente [i multe-multe vile cu studiouri. Noi am optat pentru unul neutru [i mai „la periferie”- Nautilus se nume[te. • Pre]urile la mâncare sunt cam cu 15% mai mari ca în Pelion. Comparând, diversitatea [i calitatea este mai sc\zut\. Da, Pelion e inegalabil [i a ridicat mult standardul grecesc. În Skopelos, o mas\ pentru dou\ persoane s-a învârtit în jurul valorii de 35 EUR. • În Skopelos sunt viespi. Multe [i peste tot. Dincolo de faptul c\ sunt nesuferite, pentru cei care se [tiu alergici, e bine s\ vin\ preg\ti]i. • Un aparat împotriva ]ân]arilor î[i poate dovedi utilitatea, chiar dac\ num\rul acestora este foarte-foarte sc\zut. • Din Skopelos sunt excursii zilnice c\tre Alonissos, o alt\ insul\ din arhipelagul Sporadelor, de la cele cele simple, care presupun transportul cu o ambarca]iune cu podeaua de sticl\ (cost\ în jur de 20 EUR), la cele mai complexe, care includ un circuit pe insul\, prânzul [i o vizit\ la Parcul Marin din Alonissos. Pot ajunge [i la 70 EUR/pers., în func]ie de num\rul de participan]i.

INTERVIEW • MARIUS MANOLE

Ai afirmat `ntr-un interviu c\, pe lång\ tenacitatea care te caracterizeaz\, de fiecare dat\, ai `ntålnit conjuncturi favorabile. Un tån\r artist mai poate spera la aceast\ [ans\? Este o perioad\ grea pentru un tån\r care vrea s\ se afirme `ntr-o meserie voca]ional\, dar cred c\ niciun talent dispus s\ se sacrifice, dispus s\ sacrifice timp [i efort, nu va r\måne ner\spl\tit. Cred `n sintagma: dore[te-]i tare ceva, iar acel ceva se va `ntåmpla!

Cred foarte tare `n proiec]ia noastr\, `n ceea ce credem noi c\ vom fi peste ni[te ani, unde ne vedem noi peste timp. Acum 18 ani mi-am propus acest exerci]iu [i tot ce am proiectat atunci, dorindu-mi cu mare ardoare, mi s-a `ntåmplat `ntocmai. Trebuie s\ ai `ncredere `n [ansa ta, trebuie s\ crezi c\ tu e[ti alesul. Cred `n destin [i cred c\ fiecare om ocup\ exact locul pe care-l merit\. Am colegi foarte talenta]i care `mi spun:

I learned from an interview of yours that, apart from your characteristic tenacity, you always found yourself in favorable conjunctures. Can a young artist still hope for those? It's a hard time for the youth looking to make their mark in the vocational field. But still I believe that no talent willing to sacrifice time and make great efforts will go by unnoticed. I do believe in the saying "If you wish for it hard enough, it will come in due

BeTUI Nr. 28(43), septembrie/octombrie 2017

MM MARIUS MANOLE

Foto: © JustVISION

Am talent, am viziune, eu de ce nu reu[esc? {i le r\spund: Pentru c\ nu a]i f\cut ce trebuia, cånd trebuia [i cåt trebuia. ~n meseriile voca]ionale niciodat\ un pariu nu e cå[tigat pån\ la cap\t. Dac\ eu `n seara aceasta voi juca prost, publicul m\ va taxa. Nu e ca [i cum ar fi suficient s\ fac un rol bun `ntr-o sear\ [i gata. Dac\ `n urm\toarea sear\ presta]ia mea va fi a[a [i a[a, publicul va reconsidera toat\ evolu]ia mea.

„~N ART| RI{TI ~N FIECARE ZI S| TE PLAFONEZI, S| URMEZI ACELEA{I C|I B|T|TORITE!” “ART CARRIES A HIGH RISK OF GETTING STUCK IN A RUT!”

time". I believe in our projection, our vision of ourselves in the future. I am now the exact man I wanted to become 18 years ago. You have to believe that you are the chosen one. Very talented peers of mine tell me "I have talent, I have vision, why can't I succed?" Because you didn't do what was needed from you at the right time and, most importantly, in the right dose. That's why. If I act poorly tonight, the audience will tax me. It's not enough to be outstanding once. If I can't recreate it tommorow, they will reconsider me. AG Weinberger – the bluesman – considers that they (the audience) don't know exactly what they want. Does this idea transfer well to acting? They (the audience) feel when they're being played (pun intended). But you're not really playing them, you're playing yourself. That's the great lesson here... Rodica Mandache once told me that after a show with a proletarian theme (which she didn't think much of), and from the audience, Mihailescu Braila told her "Rodicuta (diminutive), it's not the play you're dissing, it's you!" No matter what you do, you have to do it with respect for your craft. What character did most fit your real-life personality? Art carries a high risk of getting stuck in a rut. It has also happened to me numerous times. This is why I try to be neutral, in the way I dress, in the way I wear my hair... Of course, I could choose to be exuberant, to have tatoos and piercings, but then I'd de-

fine my personality strongly and all my characters would be influenced in that direction. Hamlet would take a turn, Othello would end up like me... It's more interesting for me to approach the character devoid of my own personality. A colleague of mine would say to me after every show "You did so well, the character was a perfect fit for you!" In fact, I did not have anything in common with the character. But I tried to get into his skin as best as I could. I did it well. Taxi (Romanian band) has a song based around the phrase "God favors modest wooden buildings " (E.N rather than opulent churches). Does this philosophy apply to acting? Yes it does. Of course, "The visit of the old lady" can only be played in the big hall of the National Theatre. There are classical plays that are hard to compress to a small stage. I saw a very good representation of Hamlet by Peter Keror with 3 actors. There's a place for both settings. Different challenges. It's harder to lie on the small stage. But no matter how much truth you can fit between 3 chairs and a table, the big stage gives you a certain aesthetic... The big stage gives you a complete vision of the world, while the small stage gives you a direct relationship with the actor. How is theatre influenced by today's technological aggression? I have no problem with technology as long as it doesn't try to overpower the actor. But technology is great as a support.

INTERVIEW • MARIUS MANOLE

AG Weinberger, bluesman-ul, spune c\ publicul nu [tie ce vrea. ~n teatru se aplic\ aceea[i regul\? {i printre actori exist\ aceast\ meteahn\ de a servi un produs gata ambalat, dar publicul simte cånd nu e[ti sincer, simte cånd este p\c\lit. Dar nu p\c\le[ti publicul, aici e marea lec]ie, te p\c\le[ti pe tine. Rodica Mandache mi-a povestit c\ o dat\ a avut un spectacol cu o tem\ proletcultist\ [i, din sal\, Mih\ilescu Br\ila i-a spus: Rodicu]a, nu de text `]i ba]i joc, de tine `]i ba]i joc. Orice faci, trebuie s\ faci cu credin]\!

Ce rol s-a pliat mai mult pe personalitatea ta? ~n ce personaj te-ai reg\sit cel mai bine? ~n art\ ri[ti `n fiecare zi s\ te plafonezi, s\ urmezi acelea[i c\i b\t\torite. Mi s-a `ntåmplat [i mie de multe ori. De aceea, `ncerc s\ fiu neutru. {i `n felul `n care m\ `mbrac [i `n felul `n care `mi port p\rul. Desigur, a[ putea alege s\ fiu extravagant, s\-mi pun inele, s\mi fac tatuaje, dar asta ar `nsemna s\ m\ definesc foarte bine, s\-mi afi[ez puternic personalitatea. {i atunci, toate rolurile mele vor merge `n acea direc]ie. Hamlet va fi ca mine, Othello va fi ca mine. Pentru mine e mai interesant s\ ma apropii de personaj „dezbr\cat” de personalitatea mea. ~ncerc s\ m\ identific cu fiecare personaj cåt pot eu de bine. O coleg\ la Teatrul Na]ional venea dup\ fiecare specacol [i `mi spunea: p\i da, ]i-a ie[it pentru c\ ]i se potrivea. {i, de fapt, eu nu aveam nimic `n comun cu personajul respectiv. M\ str\duiam s\ intru `n pielea lui [i, probabil, reu[eam foarte bine. Refrenul trupei Taxi „eu cred c\ Dumnezeu iube[te lemnul [i spa]iile mici!”, se aplic\ [i `n teatru? Dumnezeu iube[te spa]iile mici [i `n teatru. Desigur, „Vizita b\trånei doamne” nu se poate juca decåt `n sala mare a Teatrului Na]ional. Sunt texte clasice, mari, care sunt greu de coboråt de pe o scen\ mare. Am v\zut [i Hamlet montat de Peter Kerer cu trei actori [i ar\ta foarte bine. Cred c\ teatrul mare `[i are locul lui, a[a cum cred c\ [i scena mic\ `[i are locul ei. ~mi plac ambele spa]ii.

Provoc\rile sunt diferite. Pe o scen\ mic\ „min]i” mult mai greu decåt pe o scen\ mare. Oricåt de mult adev\r ar `nc\pea `ntre „trei scaune [i o mas\”, teatrul cu decor [i costume frumoase `]i ofer\ un alt tip de estetic\. Light designul, scenografia, nu au loc decåt pe o scen\ mare. Scena mare `]i livreaz\ imaginea complet\ a unei lumi, scena mic\ `]i ofer\ o rela]ie direct\ cu spectatorul. Agresiunea tehnologiei – instala]iile, multimedia – face bine sau r\u teatrului? Nu am nicio problem\ cu tehnologia atåta timp cåt nu se substituie actorului. „Instala]ia” e foarte interesant\ dac\ r\måne la nivel de adjuvant. Cu noile tehnologii po]i crea lumi [i spa]ii noi. Consumismul, vandabilitatea, nevoia de comercial sunt bolile secolului. Are teatrul anticorpi `mporiva acestei epidemii? Foarte interesant\ `ntrebarea. ~ntreb [i eu atunci: Pe vremea lui Ceau[escu s\lile de teatru erau pline? Erau. {i nu `i condamnam pe Toma Caragiu sau pe Tamara Buciuceanu c\ interpretau roluri proletcultiste. Ne-am obi[nuit s\ credem c\ teatrul comercial e acel teatru care are succes. Putem spune despre teatrul comunist c\ era comercial? Cred c\ nu. Atunci cånd s\lile sunt pline, cånd se joac\ o comedie romantic\ sau un vodevil suntem tenta]i s\ spunem c\ e un spectacol comercial. Teatrul e f\cut [i el pentru bani. Ne-am min]i dac\ am spune c\ teatrul exist\ doar de amorul artei. Dac\ am avea ni[te conduc\tori cu viziune, am putea cå[tiga bani frumo[i din teatru. La noi arta egal s\r\cie, egal boemie. Meryl Streep e s\rac\? Al Pacino e s\rac? Tr\iesc de azi pe måine? Nu. Ei s-au putut `mbog\]i pentru c\ statul american a `n]eles c\ teatrul e [i el un business. Vrei s\ spui c\ un actor e un mercenar? Ce ai alege `ntre o telenovel\ bun\ [i un Shakespeare prost? Un actor nu poate fi decåt actor. De teatru, de film, de telenovel\, de reclame. E foarte greu s\ fii actor de art\ cånd tu nu ai cu ce pl\ti chiria. {i, ca s\ fim bine `n]ele[i, spectacole de art\ nu se prea mai

Consumerism is among this century's diseases. Does theatre have immunity to it? Interesting question, let me ask you then: Were the theatres full in Ceausescu's time? Yes they were. Did we condemn Toma Caragiu or Tamara Buciuceanu for their proletarian roles? No. We are used to thinking that comercially succesful theatre is of less quality. Was communust theatre commercial? I think not. When a comedy or vaudeville is being played in a full hall, we tend to think of it as commercial. Acting as a profession can not exist without money. We tend to equate acting with bohemy and uncertain financial status. Is Meryl Streep poor? Is Al Pacino poor? They got rich in the right context... So an actor is a mercenary? What would you choose between a good soap opera and a bad Shakespeare? An actor can only be an actor. Film, television, soap opera... It's hard to be an artist when you're challenged to pay the bills. It's hard to dream when you can't help your sick parents... Does acting equal bohemia? Not lately. The times when you could unwind after the show, have a drink, talk about Ana Blandiana's journal... they are gone. If tommorow at 6 o' clock I have to be on the radio, then rehearse at 10, something comes up around 2, and in the evening I have 2-3 shows, there's no space for bohemia. What holiday book would you recommend to our readers? Ana Blandiana's journal... Van Gogh's life in Irving Stone's "Lust for life"... I know you love Romania. What's your favorite town? Oradea. It looks incredibly good. Then, my special pick, Braila. I like Iasi and also learned to love Bucharest. And there's Sfantu Gheorghe - a not so beautiful town where I feel great! Do you have a favorite island? Actually I’ve just recently been to a mag-

BeTUI Nr. 28(43), septembrie/octombrie 2017

Actor = Via]\ boem\? Nu. S-a dus treaba asta. S-a dus perioada `n care, dup\ spectacol, la un pahar de vorb\ discutai despre Jurnalul Anei Blandiana. Eu, a doua zi, la 6 sunt la radio, de la 10 am repeti]ii, la 2 apare `ntotdeauna ceva iar seara am dou\-trei spectacole. Unde s\ mai `ncap\ aici boemie?

ora[ul meu de suflet, Br\ila, cu faleza Dun\rii. ~mi place Ia[iul [i am `nceput s\ iubesc `ncet, `ncet, Bucure[tiul. {i mai e Sfåntul Gheorghe, un ora[ „urå]el” cu un monstru de hotel `n centru, dar unde m\ simt foarte bine.

Ce carte de vacan]\ ai recomanda cititorilor no[tri? S\ citeasc\ Ana Blandiana. S\ citeasc\ despre via]a lui Van Gogh `n „Bucuria vie]ii” de Irving Stone.

Ai o insul\ preferat\? Chiar am fost de curånd `ntr-o insu\ superb\ pe care o recomand. Se cheam\ Spetses. Este chiar insula „Magicianului”. Se ajunge cam greu acolo – se merge cu avionul, apoi vreo 3 ore cu ma[ina – dar merit\ efortul. ~mi mai place foarte tare [i Sicilia, Taormina cu tot cu teatrul ei [i Siracusa, un ora[ vechi pesc\resc, unde `n pia]\ prime[ti aproape pe gratis o stridie [i un pahar de prosecco (cocktails).

{tiu c\ iube[ti Romånia. Ce ora[ `]i place mai mult? Oradea. Arat\ incredibil de bine. Apoi,

}i se potrive[te postura de turist? Nu m\ deranjeaz\ lumea mult\. Doar `n Bucure[ti m\ deranjeaz\. ~n vacan]\ `mi

nificent island, which I recommend. It’s called Spetses. It’s the Magician’s Island! A bit hard to get there – you start by plane, then travel by car for 3 hours, but it’s worth it. I also very much like Sicilia, Taormina and Siracusa, an old fisherman town where you get almost free and a glass of Prosecco in the Plaza. Do you feel at home as a tourist? I have no problem with crowded places. Only in Bucharest. On holiday I like to observe people, how they dress, how they eat… To be in the middle of the action, but without actually interacting. I wouldn’t want to live on an island by myself, but if I don’t go into other people’s private spaces, I’d rather they didn’t either. What is never missing from your travel pack? Since I’ve gotten my car, these prob-

Foto: © JustVISION

fac. Cånd nu ai cu ce s\-]i tratezi p\rin]ii de boli [i nu ai ce s\ pui pe mas\ diminea]a, e greu s\ visezi la stele verzi pe pere]i.

Foto: © JustVISION

INTERVIEW • MARIUS MANOLE

place s\ v\d oameni, s\ vad cum se `mbrac\, ce m\nånc\. ~mi place s\ observ oamenii, s\ fiu `n mijlocul lor, dar s\ m\ lase `n pace. N-a[ vrea s\ locuiesc singur pe o insul\, dar dac\ eu nu intru la ei `n curte, a[ vrea ca nici ei s\ nu intre la mine `n curte! Ce nu `]i lipse[te din bagajul de vacan]\? De cånd am ma[in\ aceste probleme au disp\rut. Am avut scolioz\ de la c\rat bagaje dar m-am lecuit. E o fals\ impresie c\ `n vacan]\ vei avea nevoie de ceva anume [i s\ nu-]i lipseasc\. Dac\ ai nevoie de acel ceva, de un ac, g\se[ti [i pe insula pe care mergi. Nu-mi mai iau foen, nu-mi mai iau o mie de chestii, nu mai am nevoie de nimic. Tricourile se cump\r\ de oriunde, dac\ ai nevoie de o pereche de [lapi, nu trebuie s\ cari de acas\, ]i i-ai cump\rat [i gata. Nu mai am nici troller. Am o gentu]\ mic\ de piele pe care o burdu[esc cåt se poate [i am plecat la drum, indiferent unde m\ duc [i indiferent pentru cåte zile. Ce visezi cu ochii deschi[i? Am trei vise. Vreau s\ fac „Turneul celor patru trambuline”, s\ merg la un spectacol de oper\ life cu Angela Gheorghiu [i s\ merg la un

turneu de tenis important cu Simona Halep. Proiecte? „T\[uleasa social”. Alin, prietenul meu, a organizat o tab\r\ la T\[uleasa pentru copiii f\r\ posibilit\]i unde sunt implicat [i eu. Mam `nscris la „Half Maraton”, T\[uleasa, 21 kilometri, Via Maria Tereza. Preg\tesc o premier\ cu {erban Pavlu dup\ un text de Ignatius Vidal, la Teatrul Na]ional `ncep repeti]iile la „Viforul” `n regia lui Alexandru Dabija [i cam atåt. Turismul cultural? Dac\ ne referim la teatru, exist\ ceva pe la Sibiu [i ceva pe la Bucure[ti. Festivalul de la Sibiu [i Festivalul Caragiale – Festivalul Na]ional de Teatru. Måncarea preferat\? ~mi place pe[tele foarte tare, tartarul de somon. ~mi place s\ descop\r restaurante unde m\nånc\ localnicii. De la noi `mi plac sarmalele [i bor[ul, pån\ la epuizare. Idoli, modele? Idoli, nu. Modele, da – Maestrul Victor Rebenciuc, Rodica Mandache, Oana Pelea, Maia Morgenstern.

lems have disappeared. I had scoliosis from carrying baggages so much, but I recovered. It’s a false impression that on holiday you will need a certain something and you’re going to miss it if you don’t take it from home. If you need something, you’ll find it there. I don’t need nothing. You can buy a t-shirt from anywhere… I have a small leather bag that I take with me wherever I go. What do you daydream? I have 3 dreams: to go to the 4 Trampoline Tour, go to an Angela Gheorghiu opera and a Simona Halep tennis tour. Projects? “Tasuleasa Social” – Alin, a friend of mine, has organized a camp for kids in need at Tasuleasa. I am preparing a premiere with Serban Pavlu after a text by Ignatius Vidal. I am rehearsing for “Viforul” directed by Alexandru Dabija and that’s about it. Cultural tourism? If we’re talking theatre, there’s action going on in Sibiu and Bucharest. The Sibiu Festival and The Caragiale Festival. Also The National Theatre Festival...

BeTUI Nr. 28(43), septembrie/octombrie 2017

Nothing has stayed with me… „Fixuri”, pasiuni? Nimic. Nu s-a legat nimic de mine. Exist\ o doamn\ Manole? Nu. Multumesc pentru aceast\ sear\. Pot s\ v\ fac [i eu o poz\? Sunte]i adev\rate personaje (n.r. eram `nso]it de so]ia [i fiul meu).

Favorite food? I like fish very much, salmon tartar. I like to discover local restaurants. From Romania I like sarmale and bors, as much as I can eat. Idols, models…? No idols, just models – the Master Victor Rebengiuc, Rodica Mandache, Oana Pelea, Maia Morgenstern... Passions, hobbies?

Is there a Mrs. Manole? No. Thank you for this evening. My pleasure, can I take a picture of you? (My wife and kid had joined me for the night)

Marcel {tef

~n aceast\ toamn\ ne putem cunoa[te mai bine [i putem sta de vorb\ pe `ndelete la Tårgul BIFE sau la noul nostru showroom, care-[i va deschide por]ile, `n curånd, la Bucure[ti. Noua colec]ie Mobiladalin, muzical\ [i creativ\, marcheaz\ 10 ani de parteneriat cu Festivalul George Enescu.

2-24 Septembrie – 10 Ani de parteneriat cu Festivalul George Enescu 13-17 septembrie – Tårgul BIFE – Lansare Colec]ie Nou\ 2 Octombrie – Deschidere Showroom Bucure[ti, str. Actor Ion Brezoianu nr. 42

DESTINA}II • UNANHAIHUI.RO

St\m aici de 4 zile [i de-abia azi ne-a îndemnat curiozitatea s\ vedem unde duce c\rarea pietruit\ din spatele casei-pensiune în care ne-am cazat. Nu pentru c\ am fi fost lene[i pân\ acum – Dup\ un sfert de or\ de urcu[ [i transpira]ie aveam s\ ie[im în poate cea mai frumoas\ pia]\ veche din câte am v\zut pân\ acum în Grecia.

Dotat\ corespunz\tor cu un ar]ar b\- nului copac. trân, o cascad\ artificial\, taverne [i o bisePuteam sta o s\pt\mâna aici [i s\ n-o ric\ veche, care nu s-a sfiit s\ î[i aga]e clo- remarc\m, ceea ce rezum\ într-un fel întreapotul de cea mai trainic\ ramur\ a b\trâ- ga experien]\ a turistului în Pelion.

BeTUI Nr. 28(43), septembrie/octombrie 2017

Foto: © unanhaihui.ro

nu prea ne-a prins r\s\ritul soarelui pe acas\ – ci pentru c\ aveam senza]ia c\ singurul lucru de v\zut în satul nostru este priveli[tea larg\ c\tre Volos [i întregul golf Pagasetic.

ATMOSFERA {I AROMELE DIN

DESTINA}II • UNANHAIHUI.RO

Locul secret ascuns `n v\zul lumii O peninsula de 80 km lungime [i vreo 20 l\]ime, în form\ de cârlig, Pelionul nu cere turi[ti. Prin loca]ia sa – cam la jum\tatea distan]ei dintre Salonic [i Atena – are parte de

Foto: © unanhaihui.ro

ei oricum, dar se mul]ume[te s\ îi lase s\ treac\ spre destina]ii mai „exotice”, g\zduindu-i cel mult o noapte – dou\, dac\ vin de departe. Nu îi tenteaz\ cu atrac]ii vestite, nu-[i expune la strad\ mânc\rurile tradi]ionale [i refuz\ s\ accepte resorturi mari cu all-inclusive. Ascunde îns\ mici col]i[oare idilice, unde via]a curge molcom\ [i neschimbat\ de sute de ani. Dar ca s\ le g\sim a trebuit întâi s\ trecem câteva teste, ca într-o poveste mitologic\, sau cel pu]in a[a ne-a pl\cut nou\ s\ credem.

Încerc\rile Pelionului 1. R\bdarea

Primul test a avut de-a face cu drumurile. O ad\ugare recent\ în peisaj – dup\ anii ’50 – lâng\ vechile c\r\ri pietruite pentru m\gari, [oselele nu sunt pentru cei slabi de

înger. Urc\ adeseori în unghiuri [i pante ce par imposibile, se îngusteaz\ la o band\ în cel mai prost loc cu putin]\, iar parape]ii sunt op]ionali [i mai mult de decor. Aici 30 de km se parcurg în mai mult de o or\. Motiv pentru care testul nu este unul de curaj, ci mai degrab\ de r\bdare. Pentru turistul gr\bit, pus pe bifat destina]ii, activitatea se va dovedi rapid destul de nesatisf\c\toare. Dar noi aveam timp, a[a c\ nu ne-a deranjat [erpuitul printre livezi [i planta]ii de m\slini, cu ochii dup\ priveli[ti sau anim\lu]e. Adese-

BeTUI Nr. 28(43), septembrie/octombrie 2017

ori, la umbra r\coroas\ a culmilor muntelui Pelion, cu opriri la vechi m\n\stiri sau în centrele micilor sate pres\rate pe traseu pentru o b\utur\ rece, drumurile lungi au avut un binevenit efect calmant, potrivit întocmai cu destina]ia în care ajungeam, oricare ar fi fost ea.

Foto: © unanhaihui.ro

2. Reg\sirea

Foto: © unanhaihui.ro

Al doilea test ne a[tepta mereu la cap\tul drumului. Aici diminea]a începe la 11 [i pe la dou\ dup\-mas\ deja toat\ lumea obose[te [i se retrage la siest\. Se reactiveaz\ pe la [ase

seara pentru 4-5 ore, dar chiar [i atunci, când ritmul este la maximum, cu viteza [i implicarea unui om plictisit într-o dup\-amiaz\ c\lduroas\ de duminic\. Chelnerii nu alearg\ niciodat\ între mese, muzic\ tare nu am g\sit nic\ieri [i nici m\car internetul pe telefon „nu mi[c\” bine decât pe alocuri. Ca s\ treac\ timpul pl\cut a trebuit s\ st\m de vorba, s\ (re)descoperim pove[ti [i s\ ne împrietenim cu cei din jur. A trebuit s\ fim noi cu noi în[ine [i s\ ne aducem aminte de ce ne sim]im bine a[a, pentru c\ [i în sezonul de vârf, Pelionul este, dup\ standarde din destina]iile turistice grece[ti, aerisit.

3. Dieta {i fiindc\ veni vorba, din punct de vedere culinar am fost lua]i prin surprindere de ceea ce înseamn\ aici o „mas\ tradi]ional\ greceasc\”. Sigur c\ pe[tele e la fel de bun ca oriunde [i nu ne-a fost greu pe coast\ s\ localiz\m rapid o caracati]a delicioas\, dar aici regulile se schimb\. Aperitivul tradi]ional nu este tzatziki-ul, ci Bouyiourdi (brânz\ feta la cuptor cu ardei [i ro[ii), nu î]i faci poft\ de mâncare cu ouzo, ci cu un tsipuro cu ghea]\ (fratele mai mare al ouzoului, cu mai mult de 40% alcool [i gust de fructe), iar felurile principale sunt Stifado (toc\ni]\ de vit\ cu ceap\), Spetsofai (un fel de ardei umplu]i în care ardeii se prepar\ identic ca la noi, dar f\r\ umplutur\, care vine separat sub forma unui cârnat pr\jit [i apoi fiert împreun\), tocan\ de iepure sau de coco[. Toate împreun\ cu un vin local, care ne f\cea s\ strâmb\m din nas la prima gur\, dar se îmbun\t\]ea apoi miraculos pe m\sur\ ce îl gustam, astfel încât era imposibil s\ nu mai cerem unul.

BeTUI Nr. 28(43), septembrie/octombrie 2017

DESTINA}II • UNANHAIHUI.RO

Foto: © unanhaihui.ro

Dup\ o astfel de diet\, înotul [i încercatul drumurilor de munte din spatele casei devin activit\]i obligatorii.

Plajele Nu e un test propriu-zis, ci mai degrab\ o verificare c\ le-am trecut pe cele trei dinainte. Nicio plaj\ nu seam\n\ cu vederile pe care scrie de obicei Grecia. Nisipul e rar [i nu are nimic deosebit. Se g\se[te în special pe coasta de est, la marea Egee, pe plaje mici, îngr\m\dite între stânci impun\toare. Fiecare î[i poate g\si aici un loc preferat, de la populara [i apreciata Agios Ioannis, la ascunsa Fakistra sau Damouchari, celebr\ prin faptul c\ aici s-au filmat câteva scene din pelicula Mamma Mia! Ale noastre au fost dou\: Mikro, în cap\tul sudic al peninsulei, neamenajat\ [i mai ferit\ de turi[ti datorit\ distan]ei [i Milopotamos, lânga Tsagarada, în primele ore ale dimine]ii. Pe vest, cu deschidere la golf, pietrele [i aricii de mare care vin la pachet sunt la ordinea

zilei. Apa turcoaz lipse[te cu des\vâr[ire, iar falezele, de[i sunt foarte lungi sunt [i foarte înguste. Niciuna din ele nu a fost îns\ o problem\ pentru c\, antrena]i deja, am dat cu bucurie caracteristicile ideale ale unei plaje pe lini[te [i un pic de natur\ numai bun\ de explorat. Neam reg\sit în atmosfera molcom\ a sta]iunilor Agra [i Kala Nera, cu decorul ca de teatru [i apusurile încinse.

Ce ne-a pl\cut `n Pelion Pentru c\ am trecut testul r\bd\rii, al lipsei oric\rei activit\]i [i al ritmului domol, am f\cut pace cu dieta [i nu am ]inut neap\rat la nisip alb [i ap\ turcoaz peste tot, am putut s\ ne bucur\m de micile detalii pe care Pelionul le p\streaz\ conservate de atâta timp. Pie]ele pietruite de sub ar]arii [i stejarii b\trâni din Makrinitsa, Portaria, Tsagarada sau Argalasti ofer\ r\coare [i priveli[ti largi asupra întregului golf [i au fost probabil locurile care ne-au încântat cel mai mult.

Ne-am trezit c\ prindem r\d\cini u[or, stând la pove[ti aduse de acas\ sau g\site la fa]\ locului. Pe pantele muntelui Pelion s-a n\scut Ahile, de aici au plecat Argonau]ii [i tot de aici a fost pus Paris s\ aleag\ cea mai frumoas\ nimf\, deci pove[ti sunt cu duiumul, trebuie doar cineva s\ le spun\. În Tsagarada am g\sit taverne care servesc acelea[i mânc\ruri sub aceea[i bolt\ de vie ca acum 70 de ani [i au [i pozele care s-o dovedeasc\. În simplitatea [i bun\tatea re]etelor am sim]it mâna unor bunici pricepute, care nu g\tesc cu preten]ii, dar ceea ce fac, fac delicios. Ne-am trezit surprin[i cu salate de caracati]a, înghe]at\ sau pepene ro[u „din partea casei”, doar pentru c\ a[a se obi[nuie[te când ai oaspe]i. Partea culinar\ a fost o atrac]ie nea[teptat\ [i o supriz\ mereu pl\cut\. Am luat pur [i simplu meniurile la rând, întrebând despre tot ce nu cuno[team (ceea ce nu prea ne st\ în fire) [i am “„tras câ[tig\tor” de fiecare dat\. {i asta f\r\ s\ ajungem la dulce]uri. Pentru c\ Pelionul este capitala nedisputat\ a dulce]urilor [i gemurilor din Grecia. Toate fructele din care nu credeam c\ se poate face dulcea]\ – pepene galben [i ro[u, mandarine, alune [i alte 20 de soiuri – stau aici aliniate pe tarabe, f\cute manual de cooperative locale tradi]ionale [i de-abia a[teapt\ s\ ajung\ la Bucure[ti pentru a fi degustate cum

Foto: © unanhaihui.ro

se cuvine. Cât despre plaje, chiar dac\ nu am g\sit locuri [i imagini care s\ creeze invidie acas\, am fost r\spl\ti]i cu apusuri [i r\s\rituri cu care nicio insul\ nu poate concura. {i, pentru c\ ne pasioneaz\, am urm\rit “live” documentare stil National Geographic cu ]estoase de ap\ dulce [i [oimi vânând în largul m\rii vr\biu]ele ce se aventuraser\ prea

departe. Am g\sit chiar [i câ]iva [erpi pa[nici, frumos colora]i, în plimb\rile noastre hai-hui pe faleze, dar am apreciat mai ales lini[tea [i muzica în surdin\, acolo unde era.

Un fel de concluzie Cel mai mult [i mai mult îns\ ne-a pl\cut modul în care ne-a trasformat Pelionul.

Ne-a relaxat, ne-a ajutat s\ ne redescoperim pe noi calmi, lini[ti]i [i f\r\ nimic în agend\. Un lucru pe care orice destina]ie de vacan]\ îl promite, dar prea pu]ine reu[esc s\-l livreze. Pelionul o face parc\ f\r\ s\ încerce, natural [i autentic, iar asta îl face frumos [i memorabil.

43 Informa]ii [i sfaturi utile: • drumul din Bucure[ti [i pân\ în Volos, ora[ul-port de la care începe regiunea numit\ Pelion este de 865 km. Alternativele la mersul cu ma[ina sunt: zbor pân\ în Salonic sau Atena [i apoi închiriat ma[in\ sau zbor pân\ în Skiathos [i apoi ferry + ma[in\. De[i exist\ transport public, f\r\ ma[in\ proprie sau închiriat\, experien]\ din Pelion va fi extrem de limitat\ [i nu credem c\ merit\. • o s\pt\mâna este o perioad\ decent\ alocat\ descoperirii peninsulei Pelion. • sunt nenum\rate op]iuni de cazare, de la hoteluri (nimic de mari dimensiuni) la închirieri de camere, studiouri sau vile. Noi am stat la Hotel Adam, în Makrinitsa. • distan]ele în peninsula Pelion se parcurg greu, cu vitez\ redus\, din cauza drumurilor înguste, a serpentinelor [i a acelor de p\r impresionante. Dureaz\ cam o or\ s\ ajunge]i dintrr-un loc în altul, chiar dac\ pe harta vede]i 30 de km. • în week-end, toat\ popula]ia din Volos se „vars\” c\tre plajele sau or\[elele de munte din Pelion, fapt care creaz\ ceva ambuteiaje. • dintre bun\t\]ile specifice locului, care pot fi luate [i aduse acas\, recomand\m: gemurile, mierea, lichiorul (tsipouro), mirodeniile [i pastele f\cute aici. • dintre or\[elele de munte pe care le-am vizitat [i ne-au pl\cut enumer\m: Argalasti, Agios Georgios Nileias, Portaria, Tsagarada [i Makrinitsa. • dintre plajele pe care am ajuns s\ [i st\m un pic, men]ion\m: Kala Nera, Afissos [i Chorto, pe vest, f\r\ nisip [i f\r\ ape turcoaz, dar mai aerisite [i cu o atmosfera lini[tit\ (mai pu]in în week-end, când devin [i ele neînc\p\toare) [i Agios Ioannis, Milopotamos pe est, cu mai mult nisip auriu, ap\ clar\, transparen]\, cu acele nuan]e divine de albastru [i cu aglomera]ia de rigoare. În sud ne-am oprit la plaja Mikro, neamenajat\ [i mai greu de accesat, pe drum nepavat. Anca-Alina Du[e Advertising&Content Manager Eurolines Group • dac\ va plac drume]iile, este posibil s\ va întâlni]i cu ceva g\[ti de c\]ei în apropierea satelor de munte.

BRANDURI ROMÅNE{TI • ROMÅNIA FRUMOAS| • CLISURA DUN|RII BeTUI Nr. 28(43), septembrie/octombrie 2017

De[i toamna calendaristic\ s-a instalat deja, temperaturile sunt de var\ [i urm\toarele luni se anun]\ tot c\lduroase. Ai cåteva zile libere [i nu [tii `ncotro s\ o apuci: pe c\r\ri de munte sau pe malul apei? Ce ai spune de o destina]ie care s\ le combine pe amândou\?

ROMÂNIA

R\s\rit de soare la Cazanele Mici

Tudorel

www.tudorphotoblog.blogspot.com

FRUMOAS| CLISURA DUN|RII

DESTINA}IE DE WEEKEND: DUN|REA LA CAZANE, APE ÎNVOLBURATE {I ISTORIE MILENAR|

BRANDURI ROMÅNE{TI • ROMÅNIA FRUMOAS| • CLISURA DUN|RII

Toamna trecut\, având-o în vizit\ la noi pe mama so]ului mei, Fred, ne-am gândit unde s\ petrecem câteva zile în afara ora[ului, într-un loc frumos [i lini[tit. Alegerea a fost u[oar\, chiar dac\ ea a mai fost cu noi acolo, în urm\ cu câ]iva ani: zona Or[ova [i clisura Dun\rii, nu prea departe de cas\, într-un spa]iu natural spectaculos, emo]ionant [i p\strând urme palpabile ale istoriei noastre tumultuoase. Fiind un început de septembrie cald [i blând, când oamenii înc\ mai tânjeau dup\ var\, a fost imposibil s\ g\sim cazare undeva pe malul Dun\rii. Am c\utat la toate pensiunile din E[elni]a, Mraconia [i Dubova, dar totul era ocupat. Am aruncat o privire [i la posibile variante în Or[ova, dar nu ni s-au p\rut prea atr\g\toare. Am apelat la o prieten\ care mi-a recomandat o pensiune mai nou\ din B\ile Herculane. O op]iune foarte inspirat\: construit\ într-o mic\ poian\, la poalele Mun]ilor Cernei, pensiunea este practic compus\ din mai multe bun-

Stånca Baba Caia din Coronini

galow-uri din piatr\, care dau toate într-o curte-gr\din\ comun\, amenajat\ cu sim] estetic de c\tre proprietari [i plin\ de flori. Chiar

la intrare, descoperi cu uimire zona de r\sf\]: spa, masaj, o piscin\ mic\ [i un jacuzzi în aer liber, cu privire la mun]ii din jur.

Viaductul Mraconia

BeTUI Nr. 28(43), septembrie/octombrie 2017

Localizare Clisura Dun\rii sau Defileul Dun\rii (în sârb\ Banatska Klisura) este situat\ de-a lungul malului nordic al Dun\rii, în sudul Banatului. Regiunea, care se afl\ pe teritoriile

jude]elor Cara[-Severin [i Mehedin]i, este limitat\ de râul Nera la nordvest [i de Cazanele Dun\rii la est. Spectaculoas\ din punct de vedere geografic, zona este, deasemenea,

În spatele cur]ii, într-un alt corp de cl\dire, se afl\ [i alte camere, ca [i recep]ia pensiunii, un restaurant [i terasa de var\. Serviciul a fost excelent, începând cu fetele

foarte important\ din punct de vedere al biodiversit\]ii, pe cuprinsul ei aflându-se un num\r important de rezerva]ii naturale, reunite în Parcul Natural Por]ile de Fier.

de la recep]ie [i încheind cu doamna de la buc\t\rie, care au trecut cu mult peste amabilitatea [i ospitalitatea impus\ de job-ul lor [i care ne-au tratat ca pe musafirii lor de acas\.

Între paranteze am s\ povestesc cum Andreea, una dintre recep]ionere, mi-a trimis prin curier înc\rc\torul de telefon uitat în camer\, iar doamna de la buc\t\rie s-a oferit duminica dup\-amiaz\ s\-mi preg\teasc\ salat\ de vinete! Prima zi am petrecut-o în Herculane, la piscin\ [i la jacuzzi cât a fost soarele cald, apoi la plimbare prin ora[, vizitând statuia lui Hercule din centru, coborând s\ ne înmuiem picioarele în apa rece a Cernei [i revenind spre sear\ între oameni [i cl\dirile vechi ale sta]iunii. De fiecare dat\ când trecem prin Herculane ne întrist\m v\zând cum sunt l\sate s\ se degradeze, iremediabil, frumoasele construc]ii de secol al XVIII-lea. Din p\cate, bijuteria de sta]iune balnear\ de odinioar\, Herculane nu mai p\streaz\ nicio str\lucire, ci se mul]ume[te s\ î[i întâmpine oaspe]ii cu un aer trist, de fost\ mare stea... acum în paragin\ [i uitare. Nep\sarea oamenilor nu poate [terge îns\ farmecul locului, înconjurat de mun]ii cu vârfuri albe [i udat de apele repezi [i limpezi ale Cernei. Debarcader la Svinita

BRANDURI ROMÅNE{TI • ROMÅNIA FRUMOAS| • CLISURA DUN|RII

A doua zi, împreun\ cu ni[te întreprinz\tori vecini de pensiune, am pornit spre Or[ova, de unde urma s\ facem o excursie cu barca pe Dun\re. Aveau ei num\rul de telefon al unui „lup de mare”, proprietarul unei mici [alupe, cu care au pus la punct detaliile organizatorice. S-a dovedit o alegere foarte bun\, chiar dac\ [alupa veche [i zgomotoas\ îi cam d\dea fiori soacrei mele... Ea e n\scut\ [i a tr\it toat\ via]a ei în Fran]a, lâng\ ocean, înoat\ [i se bucur\ de ap\, dar se simte complet nesigur\ de îndat\ ce nu mai are p\mânt sub picioare. Faptul c\ am fost echipa]i cu veste de salvare, în loc s-o lini[teasc\, a speriat-o [i mai tare, dar n-a spus nimic, ci s-a abandonat cu totul acestei experien]e române[ti. De îndat\ îns\ ce ne-am îndep\rtat de chei, peisajul de vis i-a [ters teama. Dun\rea e

Pensiunea lacustr\ Complex Egreta din Berzasca

BeTUI Nr. 28(43), septembrie/octombrie 2017

Oameni [i locuri Defileului Dun\rii este locuit majoritar de români [i de sârbi. Unele localit\]i au o majoritate sârb\. Acestea sunt: Socol, Pojejena [i Svini]a. Mai exist\ [i o comunitate de cehi, mai ales în jurul localit\]ii

Gârnic, mai precis în localit\]ile Big\r [i Eibenthal. Un num\r important de germani putem întâlni [i în Or[ova. Cele mai mari a[ez\ri din Defileul Dun\rii sunt municipiul Or[ova [i ora[ul Moldova Nou\.

M\n\stirea Mraconia

Oameni [i locuri Dup\ desele cuceriri [i recuceriri reciproce turco-austriece (sec. XVII-XVII), regiunea Defileului Dun\rii a fost organizat\ pån\ la

absolut spectaculoas\, furioas\, de neînvins, s\pându-[i cu încrâncenare drumul prin munte, învolburându-se – de aceea se [i nume[te locul acesta „Dun\rea la Cazane”, fiindc\ apa, prins\ în capcana mun]ilor, pare c\ fierbe în

finele Primului R\zboi Mondial ca Frontier\ militar\ b\n\]ean\ [i era împ\r]it\ în sectorul „vlahilor” (românilor) [i cel al ilirilor (sârbilor).

ni[te cazane gigantice. Marinarul nostru de ap\ dulce cuno[tea zona ca-n palm\ [i avea un dar minunat de povestitor. Din p\cate, noi am pierdut o mare parte din pove[tile lui, înghi]ite de vuietul apei, dar [i

Tot din Clisura Dun\rii fac parte [i comunele Socol, Pojejena, Coronini, Gârnic, Sichevi]a, Berzasca din jude]ul Cara[-Severin, precum [i Svini]a, Dubova, E[elni]a, Ilovi]a [i Brezni]a-Ocol din jude]ul Mehedin]i.

de zgomotul infernal al motorului... Eu am crescut în Banat [i din frânturi de vorbe am în]eles c\ le povestea oamenilor de pe [alup\ despre trecerile ilegale ale Dun\rii, înot sau cu b\rci [i plute improvizate, în vremea regimului comunist, spre libertate, pe malul sârbesc, despre vie]ile riscate [i despre vie]ile pierdute... dar [i pove[tile despre Tabula Traiana, un minunat monument de piatr\, ridicat acum dou\ mii de ani în cinstea trecerii Dun\rii de c\tre armatele romane, dup\ primul r\zboi dintre daci [i romani. Am rev\zut ceva mai târziu spectaculosul chip cioplit în stânc\ al lui Decebal, înalt de 55 m, ridicat între anii 1994-2004, la ini]iativa [i cu finan]area oferit\ de omul de afaceri Iosif Constantin Dr\gan, fapt consemnat pe statuie: „Decebalus Rex Dragan Fecit”. Noi am mai v\zut statuia acum câ]iva ani, când am parcurs acela[i traseu, dar cu ma[ina, pe [oseaua ce leag\ Or[ova de localitatea E[elni]a, pe malul stâng al Dun\rii. Frumuse]ea ei îns\ [i încadrarea minunat\ în peisajul stâncos sunt puse extraordinar în valoare atunci când este privit\ de pe ap\. Ceva mai jos, am descoperit apoi fragila m\n\stire Mraconia, construit\ în piatr\, pe malul Dun\rii. Într-un asemenea cadru natural, sunt sigur\ c\ locatarii ei, retra[i de la cele lume[ti, î[i pot g\si lini[tea [i împ\carea. Ultimul popas din excursia noastr\ a fost cel de la Pe[tera Ponicova. Am mers cu barca pân\ foarte aproape de munte [i apoi, ajuta]i de

Pensiunea Melba din Dubova I Cetatea Golubac- Malulul Sårbesc, Banatska Klisura

BeTUI Nr. 28(43), septembrie/octombrie 2017

ghidul nostru priceput, am urcat pe un mic ponton [i de acolo în grot\. Pe[tera, numit\ [i „a liliecilor”, datorit\ coloniilor importante de lilieci ce tr\iesc aici, este format\ din mai multe galerii dispuse pe dou\ etaje. Noi am vizitat doar o mic\ parte a grotei, unde accesul era sigur, chiar [i f\r\ echipament de protec]ie. Iluminatul în pe[ter\ este natural, iar întreaga zon\ face parte din Parcul Na]ional Por]ile de Fier, areal de o frumuse]e s\lbatic\, f\r\ pereche în Europa. Odat\ vizita încheiat\, am parcurs drumul înapoi spre Or[ova, privind micul golf Mraconia, chipul seme] al lui Decebal, Tabula Traiana din nou, calea ferat\, mun]ii împ\duri]i, Dun\rea [i casele albe ale oamenilor binecuvânta]i s\ tr\iasc\ într-un loc f\r\ asem\nare de frumos!

Simona Gouraud simona.gouraud@expatsolutions.ro Orsova, Golful Cerna

TAP Portugal a revenit pe pia]a din Romånia Madeira sau Azore? Dou\ destina]ii portugheze din Oceanul Atlantic, dar [i alte 11 destina]ii din Spania precum [i zborurile c\tre America de Nord sau Africa sunt acum mult mai accesibile.

Dup\ o pauz\ de aproximativ un an, TAP Portugal a revenit pe pia]a din Romånia. Claudia Stroescu, Sales Manager pentru Romånia [i Moldova explic\ a[tept\rile companiei: „Pån\ la finele anului vom transporta pe ruta Bucure[ti - Lisabona [i retur 70 mii de pasageri. Compania opereaz\ 81 de destina]ii `n 34 de ]\ri. Se zboar\ c\tre toate destina]iile principale din Portugalia [i, via Lisabona, pe toate continentele. TAP Portugal opereaz\ [i zboruri transatlantice [i zboruri lung-curier. Pasagerii beneficiaz\ de servicii complete de cea mai bun\ calitate – se poate opta pentru alegerea

locului `n avion, `nclusiv `n cabina business care ofer\ un confort sporit, iar `nregistrarea bagajului se face gratuit. Check-in-ul online se poate face cu 24 de ore `nainte de data pl\c\rii avionului, foarte simplu, pe site-ul companiei, www.flyTAP.com, iar bagajul de cal\ se poate preda la un ghi[eu dedicat”.

Frecven]a zborurilor [i tarife practicate ~n acest an, pe ruta Bucure[ti-Lisabona, sunt operate 6 zboruri directe pe s\pt\mån\ iar `ncepånd cu vara anului 2018 se va zbura zilnic. Biletele de avion se pot achizi]iona de pe siteul companiai – www.flyTAP.com – sau de la agen]iile de voiaj partenere. Costul unui zbor pån\ la Lisabona dus/`ntors cu toate taxele incluse [i cu bagaj de cal\ `ncepe de la 110 euro.

FOCUS CORPORATE BeTUI Nr. 28(43), septembrie/octombrie 2017

EUROLINES ROMANIA GOES GREEN 53.

54. IDEI DE WEEKEND ÎN

DESTINA}IILE ÎNSORITE ALE EUROPEI

58.

Andra Mirea

ANONIMUL14

TOATE DRUMURILE CINEFILILOR AU DUS LA SFÂNTU GHEORGHE, DELTA DUN|RII

CO N RP EW OR S AT E

FOCUS • PLATFORMA SELGROS TRAVEL

TUI TravelCenter A LANSAT ÎMPREUN| CU SELGROS CASH&CARRY ROMÂNIA, PLATFORMA SELGROS TRAVEL TUI TravelCenter a conceput, implementat [i lansat, în parteneriat cu Selgros Cash&Carry România, platforma de pachete turistice Selgros Travel

Dezvoltat\ împreun\ cu Selgros Cash&Carry România, unul dintre cei mai importan]i juc\tori din retailul european, selgrostravel.ro ofer\, în fiecare lun\, câte zece pachete turistice create exclusiv pentru Selgros Travel. Cele zece destina]ii diverse, dintre cele mai populare dar [i exotice, sunt oferite pe platforma operat\ de TUI TravelCenter la pre]uri cu adev\rat speciale [i cu posibilitatea de a fi achizi]ionate rapid. Pe lâng\ acestea, turi[tii români pot efectua rezerv\ri în timp real la hoteluri din toat\ lumea, având acces la o vast\ baz\ de date a partenerilor TUI din toat\ lumea. Printre ofertele de lansare disponibile pe selgrostravel.ro, amintim de pachetul de servicii turistice pentru o s\pt\mân\ în Varadero, Cuba, la pre]uri începând de la 999 de euro de persoan\. De ast\zi, pe selgrostravel.ro sunt disponibile [i alte pachete de servicii la tarife speciale c\tre destina]ii celebre precum Santorini (la 399 de euro/persoan\), Dubai (revelion de top de la 999 de euro) sau Toscana, unde un circuit la finalul lunii septembrie porne[te de la 599 de euro/persoan\. „Ne bucur\ acest parteneriat [i avem încredere în reu[ita lui. Este un model de succes în Europa, pentru c\ a[a ne apropiem [i mai mult de clien]i. Transform\m procesul de achizi]ie într-unul facil [i deschidem înc\ o u[\, pentru c\l\torii în toat\ lumea pentru to]i turi[tii români. Nu a fost niciodat\ mai u[or s\ c\l\torim oriunde ne dorim în lume”, a declarat Drago[ Anastasiu, Pre[edintele Grupului Eurolines România. „Dorin]a noastr\ a fost s\ r\spundem nevoilor oamenilor de relaxare [i descoperire [i s\

le oferim clien]ilor no[tri posibilitatea de a achizi]iona rapid [i u[or pachete turistice. Prin Selgros Travel îmbin\m experien]a TUI în turism

la nivel global cu pasiunea [i eficien]a, valori definitorii pentru Selgros”, a declarat Alexandru Vlad, Director General Selgros România.

Oferte speciale pentru membrii Clubului Selgros În plus, Selgros [i TUI TravelCenter preg\tesc [i exclusivit\]i dedicate membrilor unui club de excep]ie – cel al profesioni[tilor [i pasiona]ilor de bun\t\]uri, Clubul Selgros. Astfel, începând cu 1 octombrie 2017, posesorii de carduri Selgros vor beneficia [i de pre]uri speciale la rezerv\rile de hoteluri de pe platforma selgrostravel.ro.

Despre TUI TravelCenter TUI TravelCenter, re]eaua de agen]ii de turism a Grupului Eurolines România, a încheiat primul semestru al anului 2017 ( S1 2017) cu o cre[tere de 52% a vânz\rilor de produse turistice, comparativ cu S1 2016. De asemenea, vânz\rile totale, respectiv cele de pachete turistice, servicii de transport rutier sau aerian, ale lan]ului de agen]ii TUI TravelCenter au dep\[it 53 milioane de euro în

S1 2017, plus 32% fa]\ de S1 2016. Anul 2017 marcheaz\ [ase ani de prezen]\ în România a TUI TravelCenter, cel mai puternic brand de turism din lume, al c\rui reprezentant unic în ]ar\ este Grupul Eurolines. Grupul Eurolines România, din care fac parte 21 de companii, vizeaz\ în acest an o cre[tere de 12% a vânz\rilor, comparativ cu 2016, ajungând pân\ la nivelul de aproximativ 140 milioane euro.

Despre Selgros Cash&Carry România Selgros Cash&Carry România este unul dintre cei mai importan]i operatori din comer]ul românesc. Compania [i-a început activitatea pe pia]a local\ în 2001, iar în prezent de]ine 21 magazine în Bucure[ti, Bra[ov, Ia[i, Târgu Mure[, Oradea, Cluj, Ploie[ti,

Timi[oara, Craiova, Bac\u, Gala]i, Br\ila, Arad, Suceava [i Constan]a. Din 2011, compania este parte a Transgourmet Holding AG cu opera]iuni în Elve]ia, Fran]a, Germania, Austria, Polonia, România [i Rusia.

Persoane de contact:

Roxana Stan

Carmen Neac[u

HR & PR Manager roxana.stan@eurolines.ro

Consultant Comunicare [i PR carmen.neacsu@eurolines.ro

CO N RP EW OR S AT E

EUROLINES ROMANIA GOES GREEN De la 1 septembrie s-a lansat o nou\ colaborare cu Flixbus, liderul european al transportului cu autocarul De la 1 septembrie 2017, liniile interna]ionale operate de Eurolines România c\tre Germania, Cehia, Anglia, Italia, Spania [i Fran]a vor fi integrate în re]eaua interna]ional\ de rute a FlixBus. Autocarele verzi îi vor transporta, în deplin\ siguran]\ [i într-un grad sporit de confort, pe c\l\torii români pân\ în cele mai îndep\rtate ora[e sau sate din Europa. Destina]ii din România se conecteaz\ la o adev\rat\ re]ea de ora[e mari [i mici [i chiar [i de comune din toat\ Europa. Aceast\ interconectare va duce [i la cre[terea interesului pentru oferta turistic\ din ]ara noastr\. „Ne-am propus întotdeauna s\ furniz\m cele mai bune servicii clien]ilor no[tri. Prin integrarea servicilor inteligente [i a standardelor înalte de siguran]\ [i calitate ale Flixbus, vom deschide o nou\ er\ în transportul cu autocarul din România. Pe parcursul urm\toarelor luni, vom implementa servicii la bord adi]ionale în întreaga flot\ de autocare, care vor îmbun\t\]i semnificativ experien]a de c\l\torie a pasagerilor [i vor conduce la atragerea de noi segmente de clien]i la scar\ european\” a declarat Drago[ Anastasiu, fondatorul Eurolines România. Pentru Eurolines România, colaborarea cu Flexibus înseamn\ accesul la tehnologie de ultim\ or\, noi pie]e [i posibilitatea de a oferi pasagerilor s\i servicii de o calitate crescut\. Toate autocarele Eurolines pe aceste rute vor fi rebranduite sub sigla Flixbus. „Ne-am propus întotdeauna s\ furniz\m cele mai bune servicii clien]ilor no[tri [i suntem bucuro[i s\ anun]\m începerea parteneriatului cu FlixBus. Prin integrarea serviciilor inteligente

„Împreun\ cu FlixBus vom aduce România mai aproape de Europa. Noi credem ca românii vor beneficia atât ca urmare a îmbunat\]irii oportunit\]ilor de c\l\torie, dar [i prin cre[terea interesului str\inilor pentru obiectivele turistice locale datorit\ accesului mai facil [i mai confortabil.” Drago[ Anastasiu

[i a standardelor înalte de siguran]\ [i calitate ale Flixbus, vom deschide o noua er\ în transportul cu autocarul din România. Aceast\ colaborare este un pas uria[ înainte pentru noi în a continua s\ conect\m ora[ele importante ale României cu cele 26 de ]\ri europene din portofoliul nostru. Prin combinarea serviciilor noastre [i a inova]iei tehnologice cu experien]a

regional\ de peste 20 de ani a Eurolines România, vom oferi o nou\ experien]\ <verde> de c\l\torie clien]ilor din România. Pân\ la începerea vârfului de sezon de iarn\ vom integra complet liniile în re]eaua noastr\ [i vom construi cea mai puternic\ ofert\ pentru utilizatorii români”, anun]\ Nikolai Voitiouk, FlixBus Vice President Business Eastern Europe.

Avantajele c\l\toriilor cu noile autocare verzi FlixBus • FlixBus garanteaz\ o calitate similar\ a serviciilor pentru fiecare autocar din flot\. • Pasagerii vor beneficia de internet Wi-Fi gratuit, scaune confortabile cu mai mult spa]iu pentru picioare, aer condi]ionat, prize electrice la fiecare scaun [i toalet\ la bord. • Biletele pentru re]eaua FlixBus sunt disponibile în 1.400 de puncte de vânzare

apar]inând Eurolines România. • Modificarea flexibil\ a rezerv\rii sau anularea biletului sunt posibile cu pân\ la 15 minute înainte de plecare. Bagajul este inclus gratuit în tarif [i nu este nevoie ca biletul sa fie tip\rit, fiind posbil check-in-ul pe baza codului QR direct pe telefonul mobil. • Grad crescut de interconectare.

Bilete Biletele c\tre 1.200 de destina]ii [i 200.000 de conexiuni zilnice sunt disponibile pe site-ul www.FlixBus.ro, prin aplica]ia FlixBus

App [i în cele aproape 1400 de puncte de vânzare ale Eurolines România [i TuiTravelCenter din întreaga ]ar\.

Persoane de contact:

Roxana Stan

Carmen Neac[u

HR & PR Manager roxana.stan@eurolines.ro

Consultant Comunicare [i PR carmen.neacsu@eurolines.ro

FOCUS CORPORATE BeTUI Nr. 27(42), iulie/august 2017

C|L|TORIA CU AUTOCARELE

54 Rezerv\ri online Pe www.eurolines.ro `]i po]i rezerva biletul de autocar de acas\, de la birou, de la un internet-cafe sau din orice loc `n care ai conexiune de internet. Este foarte u[or [i comod! Alege punctul de plecare, destina]ia [i data când dore[ti s\ c\l\tore[ti. Sistemul `]i

afi[eaz\ op]iunile pe care le ai, astfel `ncât s\ po]i alege cursa dorit\ [i data de `ntoarcere. Plata se poate face online prin card Visa sau MasterCard. Datele cardului t\u sunt procesate `ntr-un mediu securizat, f\r\ posibilitatea de a fi fraudate. Vei primi imediat

pe e-mail o confirmare a rezerv\rii efectuate, iar ulterior `]i va fi transmis [i biletul. Ca alternativ\, po]i pl\ti `n oricare agen]ie Eurolines cu numerar, card de credit/debit sau ordin de plat\. Biletul `l po]i ridica pe loc sau po]i s\-l prime[ti la `mbarcarea `n autocar.

Servicii la bordul autocarelor Este important s\ cuno[ti facilit\]ile oferite: Limita de bagaje inclus\ `n pre]ul • biletului, difer\ `n func]ie de destina]ie. Mai multe detalii pute]i afla de la consultantul Dvs. de turism sau accesånd http://eurolines.ro/cs-photos/Tarife_ excedent_bagaj.pdf. • Serviciul de colet\rie. Po]i trimite colete c\tre rude/prieteni afla]i `n alt\ ]ar\. Pachetele sunt preluate de noi [i expediate cu primul autocar care pleac\ spre destina]ia dorit\. Leg\tura cea mai trainic\ e cu Germania, datorit\ agen]iilor noastre de acolo

- re]eaua Intertouring. • ~mbarcatorul. La urcarea `n autocar vei fi `ndrumat de un `mbarcator care te va ghida c\tre locul t\u [i te va ajuta cu plasarea bagajului `n cal\. • Scaunele [i spa]iul necesar unei c\l\torii confortabile. ~n func]ie de tipul autocarului, po]i regla sp\tarul scaunului. • P\rerea ta conteaz\! G\se[ti la bordul autocarelor o condic\ de reclama]ii [i sugestii `n care ne po]i scrie opiniile tale. Este important s\ [tim ce-]i dore[ti. • Opririle. Pe parcursul c\l\toriei, autocarul va

opri de mai multe ori pentru nevoi diverse. Respect\ timpul de escal\ stabilit de [ofer. • Mijloacele de divertisment. Toate autocarele sunt dotate cu mijloace audio [i video pentru a-]i face c\l\toria pl\cut\. {tim c\ ai preferin]e `n ceea ce prive[te muzica sau filmul difuzat, dar vei în]elege c\ trebuie s\ ]inem cont de marea majoritate a c\l\torilor. • Achizi]ii. La bordul autocarelor po]i achizi]iona cartele SIM prepaid pentru urm\torii operatori: Vodafone, Orange [i Cosmote.

Responsabilit\]ile [oferilor no[tri sunt urm\toarele A. {oferii Eurolines trebuie s\ fie mereu `ntr-o form\ fizic\ [i mental\ adecvate profesiei practicate. B. Scaunul [oferului trebuie s\ fie pozi]ionat confortabil, cu toate comenzile la `ndemân\. C. Centura de siguran]\ trebuie purtat\ atât de [ofer cât [i de co-pilot [i/sau ghidul `nso]itor. D. {oferul trebuie s\ respecte orarul privind orele de conducere [i de odihn\. E. Este interzis consumul de b\uturi

alcoolice `nainte [i `n timpul condusului, precum [i administrarea de medicamente care pot afecta capacitatea de a conduce. F. {oferul trebuie s\ fac\ opriri regulate pentru a cobor` din autocar [i a se dezmor]i. G. La plecarea `n curs\, [oferul trebuie s\ verifice dac\ frânele, pneurile, lichidul de r\cire [i uleiul func]ioneaz\ normal, dac\ oglinzile retrovizoare [i geamurile permit o vizibilitate bun\, trebuie s\ verifice echipamentele speciale (sting\torul de incendiu sau

lan]urile de z\pad\ - dac\ este cazul) [i cur\]eniea `n autocar. H. {oferii trebuie s\ se asigure c\: • num\rul de pasageri este cel corect • pasagerii stau adecvat `n scaun [i au asupra lor docume3tele de c\l\torie necesar • [tiu unde se afl\ echipamentul de urgen]\ [i ie[irile de siguran]\ • bagajele sunt echilibrat dispuse `n cala autocarului, iar cele din interior nu risc\ s\ cad\ [i nu incomodeaz\ trecerea pe culoar.

TE ER 7 OF 201

BeTUI Nr. 28(43), septembrie/octombrie 2017

TOP1O

OFERTE RECOMANDATE

Sejur Romånia – Delta Dun\rii, Sfåntu Gheorghe, Green Vilage Resort

SE JU R

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 03.02. - 08.02.2017 Nop]i: 5, Tip camer\: DBL STD, Mas\: Mic dejun, Transport: individual. CH AR TE R

599

CI TY -B RE AK

215

1499

Tarif: euro/pers., Perioada: 28.12. - 09.01.2018, Nop]i: 12, Tip camer\: DBL STD, Mas\: Mic Dejun, Plecare: Cu avionul din Bucure[ti.

CR |C IU N

299

SK I

159

Pia]\ de Cr\ciun Austria – Viena, Hotel Bellevue 4* Tarif: euro/persoan\. Perioada: 14.12 - 17.12.2017 Nop]i: 6, Tip camer\: DBL STD, Mas\: Mic dejun, Plecare: individual.

Revelion Seychelles – Mahe, The Station Retreat Hotel Seychelles 3*

RE VE LI ON

1699

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 13.01-20.01.2018 Nop]i: 7, Tip camer\: Studio STD, Mas\: demipensiune, Plecare: individual.

Revelion USA – New York, Red Lion Inn Suites Brooklyn 3*

CR OA ZI ER |

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 01.12-15.12.2017 Nop]i: 14, Tip camer\: dubl\ dbl exterioar\ cu geam obstruc]ionat experien]\ fantastic\, Mas\: Cf Program, Plecare: cu avionul din Bucure[ti.

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 20.10 - 23.10.2017 Nop]i: 3, Tip camer\: DBL Standard, Mas\: Mic Dejun, Plecare: cu avionul din Bucure[ti.

Ski Bulgaria – Bansko, Aparthotel Orbilux 3*

Croazier\ Caraibe - „Marile Momente”, Cuba, Mexic, Jamaica [i Insulele Cayman

2159

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 28.09 - 05.10.2017 Nop]i: 7, Tip camer\: DBL Standard, Mas\: Mic dejun, Plecare: cu avionul din Bucure[ti.

City Break UK – Londra, Queens Park 3*

SK I

149

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 08.10 - 12.10.2017 Nop]i: 4, Tip camer\: DBL Zona Egreta, Mas\: mic dejun, Transport: individual.

Charter Spania – Palma de Mallorca, Sol House Mallorca 4*

Ski Romånia – Sinaia, New Montana 4*

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 27.12. 04.01.2018 , Nop]i: 7, Tip camer\: DBL STD vedere gradina, Mas\: mic dejun, Plecare: cu avionul din Bucure[ti. RE VE LI ON

10.

Revelion - Circuit, Singapore/Insula Bintan, Mallaca, Kuala Lumpur

1999

Tarif: euro/persoan\. Perioada: 29.12 - 09.01.2018, Nop]i: 9, Tip camer\: DBL 4*, Mas\: 9 Mic Dejun, 3 Pranz, 1 Cina, Plecare: Cu avionul din Bucure[ti.

Apeleaz\ cu `ncredere: 031.438.73.21, 031.438.73.22 sau scrie-ne un mesaj pe oferte@tui-travelcenter.ro

RE VE LI ON

K EA CI TY

CITY BREAK • IDEI DE WEEKEND

IDEI DE WEEKEND ÎN DESTINA}IILE ÎNSORITE ALE EUROPEI

TOAMNA ACEASTA E CA VARA De[i calendarul arat\ c\ a venit toamna, exist\ destina]ii pe care e mai bine s\ le vizita]i acum, pentru c\ temperaturile sunt mai pl\cute, e mai pu]in aglomerat [i pre]urile sunt mai accesibile ca în lunile de var\.

Lisabona [i Algarve (Portugalia) Lisabona este cea mai însorit\ capital\ din Europa [i una dintre cele mai complete destina]ii de vacan]\. Un ora[ boem, cu o istorie veche [i nenum\rate locuri de v\zut [i experien]e de tr\it, Lisabona poate fi vizitat\ tot timpul anului datorit\ climatului s\u blând. Dar toamna aici are ceva special... Vizita la Castelul l São Jorge, amplasat pe cel mai înalt deal al Lisabonei, plimbarea cu tramvaiul galben [i prin cel mai colorat cartier, Alfama, ca [i concertele de Fado sunt printre atrac]iile de neratat din Lisabona. Capitala Portugaliei are o serie de obiective incluse în patrimoniul UNESCO precum Turnul Belem [i M\n\sirea Jeronimos, iar în apropierea sa sunt locuri deo-

sebite precum Sintra, cu castelele sale ca din pove[ti, sau cetatea medieval\ Obidos. Cu o medie de peste 3.150 de ore de soare pe an cea mai lung\ perioad\ însorit\ din Europa, Faro este cel mai mare ora[ din regiunea Algarve. Este una dintre destina]iile principale din Portugalia, care atrage datorit\ vecin\t\]ii plajelor, a portului s\u frumos, al centrului istoric pitoresc, cu vestigii romane [i arabe, m\n\stiri [i biserici deosebite [i ciudate precum faimoasa Capela dos Ossos.

Andaluzia, Madrid, Barcelona (Spania) Andaluzia, regiune foarte apropiat\ de Africa, atrage ca un magnet turi[tii dornici de soare din Europa Occidental\ tot timpul

anului. Aerul fierbinte al Africii î[i face sim]it\ prezen]a din plin, nu doar la Gibraltar ci [i pe nesfâr[itele plaje [i mai sus, în interiorul continentului, în ora[ele [i satele care p\streaz\ „vii” urmele st\pânirii maure. Sevilla, capitala Analuziei, cu una dintre cele mai impresionante arhitecturi din Europa [i câteva dintre cele mai vizitate obiective turistice din Spania, Ronda [i mai c\tre nord, Cordoba [i Granada sunt doar câteva dintre locurile deosebite care pot fi vizitate aici. Iar Malaga, Marbella, Torremolinos sunt doar trei dintre sta]iunile marine pline de verv\ andaluz\, cu soare generos [i plaje cât vezi cu ochii. Barcelona are [i ea un climat blând care î]i permite s\ faci plaj\, în fostul sat pesc\resc

BeTUI Nr. 28(43), septembrie/octombrie 2017

Dac\ iubi]i soarele [i nu a]i plecat deocamdat\ în vacan]\, atunci iat\ câteva idei de destina]ii din Europa unde sunt mari [anse ca vremea s\ fie bun\ de c\l\torit [i în prima jum\tate a toamnei. Toamna aici chiar e ca vara [i se poate spune c\ e chiar mai pl\cut acum!

Barcelonetta, chiar [i la jum\tatea lui octombrie. Madridul scap\ [i el de canicula specific\ sezonului estival, astfel c\ te po]i plimba lini[tit pe bulevardele sale largi f\r\ ca soarele s\ fie prea insistent. Între vizitele la unele dintre cele mai bune muzee din lume, la palate [i prin pie]e celebre, nu rata un tapas [i o repriz\ de shopping, Madrid fiind una dintre cele mai ieftine destina]ii de gen. Parcurile verzi, spectacolele de flamenco [i chiar luptele cu taurii sunt alte motive pentru care merit\ cel pu]in un weekend în capitala Spaniei.

Cipru Învecinat cu Africa [i Asia, Ciprul are temperaturi ridicate vara [i un climat blând toamna. În afar\ de soare [i mare, insula are [i nenum\rate atrac]ii istorice, vestigii incluse în patrimoniul UNESCO [i mai ales plaje deosebite, însorite. Ora[e vechi pline de istorie cu urme palpabile precum Paphos – unde se afl\ vestigii importante precum Mormintele regilor sau Casa lui Dionis – , Larnaca, Ayia Napa cu plajele sale minunate [i o via]\ de noapte mai zburdalnic\, precum [i sate, biserici [i castele vechi sunt alte atrac]ii de neocolit în Cipru.

Sudul Italiei, Sicilia [i Roma Toamna, când temperaturile devin mult mai blânde iar aglomera]ia [i pre]urile de nivelul vârfului de sezon dispar, este numai bun\ pentru a vizita sudul Italiei. Ora[e vechi, cu o sonoritate desosebit\ precum Napoli [i atrac]iile cel pu]in la fel de celebre din vecin\t\]ile sale, Vezuviu, Pompei sau Costiera Amalfitan\, scap\ de toropeal\ [i aglomera]ie. Sau pute]i alege Sicilia, insul\ pe care, din când în când, câte o erup]ie a vulcanului Etna ne-o mai aduce în aten]ie, la [tiri. Sta]iuni superbe precum Taormina sau ora[e vechi ca Siracuza, Agrigento, Ragusa sau Cefalu, peisaje deosebite, cu munte [i mare, mâncare bun\ [i acea poft\ de via]\ specific\ Italiei sunt doar cîteva dintre atrac]iile insulei. {i Roma este mai primitoare toamna, când nu te „tope[ti” vizitând obiective celebre precum Collosseum, Forul roman sau Colina palatin\, iar cozile la Vatican [i la Muzeul Vaticanului sunt mai mici [i mai u[or de suportat.

raport corect calitate/pre]. În septembrie, temperaturile sunt mult mai suportabile decât în iulie-august, iar pre]urile încep s\ intre la ap\. Adev\rate „oaze” de r\sf\] all inclusive, Antalya are surprinz\tor de multe atrac]ii turistice care merit\ vizitate. Aspendos, unul dintre cele mai bine conservate teatre romane, Perge (unul dintre cele mai mari [i bine conservate site-uri arheologice din Turcia), Templul lui Apollo [i cel al lui Artemis de la Side [i ruinele ora[ului lycian Olympos se num\r\ printre atrac]iile pe care amatorii de istorie nu le rateaz\ în Antalya. „Focurile vii” de la Chimaera, parte a Parcului Na]ional Olympos [i distrac]ia din Alanya sunt alte atrac]ii de neocolit aici, atât vara cât [i toamna. Drum bun!

Antalya, Turcia O destina]ie vestit\ pentru c\ldura cu care te întâmpin\ [i la propriu [i la figurat, Antalya este sinonim\ cu serviciile de calitate la un

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

FOCUS • GREEN VILLAGE • ANONIMUL 14

ANONIMUL14

FESTIVALUL DE FILM INDEPENDENT TOATE DRUMURILE CINEFILILOR AU DUS LA SFÂNTU GHEORGHE, DELTA DUN|RII

Au fost [apte zile de s\rb\toare, în care cei prezen]i, actori, regizori, scenari[ti, critici de film sau simpli admiratori ai celei de-a [aptea arte au putut s\ se bucure de filme premiate sau în avanpremier\, în cel mai frumos cadru

natural posibil, Delta Dun\rii. Sfântu Gheorghe este o localitate mic\, care, de[i situat\ pe cel mai nou p\mânt al ]\rii, p\streaz\ foarte multe obiceiuri [i tradi]ii vechi. Pe acest loc magic cu o frumuse]e neal-

terat\ se afl\ "Movie Village"- resortul Green Village Resort [i complexul Green Dolphin Camping, care ofer\ toate facilit\]ile esen]iale pentru g\zduirea unui festival de film. S-a tras cortina peste cea de-a XIV-a edi]ie

GREEN VILLAGE

{i în acest an, toate drumurile celor care iubesc cea de-a [aptea art\ au dus într-un singur loc: în Delta Dun\rii, la Sfântu Gheorghe, la Festivalul Interna]ional de Film Independent ANONIMUL, de la Sfântu Gheorghe. Foto: Drago[ Asaftei & Florin Ghioca

a Festivalului Interna]ional de Film Independent Anomimul dar, pentru cei prezen]i, ecourile acestui regal al cinematografiei vor d\inui cel pu]in pân\ anul viitor, la urm\toarea manifestare. Greu se poate g\si ceva mai frumos [i incitant pentru un cinefil decât s\ vizioneze filmele preferate, în aer liber, în mijlocul naturii, sub adierea brizei, între mare [i Dun\re.

ANONIMUL, edi]ia a XIV-a, sub bli] • ANONIMUL cu num\rul 14 s-a desf\[urat în perioada 7-13 august, la Sfântu Gheorghe, în Delta Dun\rii. Invitatul special al edi]iei din acest an a fost regizorul mexican Michel Franco, câ[tig\tor al Premiul Juriului “Un Certain Regard” de la Festivalul de Film de la Cannes 2017 pentru “April's Daughter /Las hijas de abril” [i al Premiului pentru scenariu de la Cannes în 2015 pentru “Chronic”. • Michel Franco a fost recompensat cu Trofeul ANONIMUL pentru contribu]ia sa la frumuse]ea cinematografiei universale. • Gala a fost urmat\ de proiec]ia, în premier\ în

România, a filmului “April's Daughter /Las hijas de abril”. • Festivalul ANONIMUL a dedicat anul acesta un program special regizorului mexican, în cadrul c\ruia au fost proiectate lungmetrajele: “Daniel y Ana/Daniel &Ana” nominalizat la “Camera d’Or” la Cannes 2009, “Despues de Lucia/After Lucia”-câ[tig\tor al “Premiului pentru Cel mai bun film- Un Certain Regard”, Cannes 2012, “Chronic” [i „April's Daughter”. • Al\turi de acestea au fost vizionate [i “A los ojos/Through the eyes”, co-regizat împreun\ cu sora lui, Victoria Franco, [i cele dou\ lungmetraje produse de el: “600 millas/600 milles”, în regia lui Gabriel Ripstein- distins cu Premiul pentru debut la Berlinale 2015 [i “Desde all/From afar”, în regia lui Lorenzo Vigas, câ[tig\torul Leului de Aur la Vene]ia, în 2015. Regizorul Michel Franco a sus]inut de asemenea joi, 10 august o ampl\ sesiune de Q&A, dup\ proiec]ia “Chronic”. • Competi]ia de lungmetraj din acest an a propus publicului de la Sfântu Gheorghe [ase titluri selectate de curatorul Ludmila Cvikova. Este vorba de “Quality time”, regia Daan

FOCUS • GREEN VILLAGE • ANONIMUL 14

BeTUI Nr. 28(43), septembrie/octombrie 2017

Drago[ Asaftei & Florin Ghioca

Între highlight-urile festivalului, amintim de proiec]ia în avanpremier\ în România [i într-o prim\ vizionare de public a filmelor “Perfect s\n\tos”, “Capace” [i “Aniversarea”. “Perfect s\n\tos” a fost-proiectat la ANONIMUL pe 8 august, în deschiderea Serii Filmului Românesc, în prezen]a regizoarei Anca Damian, a Liei Bugnar- care semneaz\ scenariul împreun\ cu Anca Damian, a actorilor Anghel Damian- în rol principal- [i Codin Maticiuc. „Capace”, în regia lui Sorin Marin [i Tudor Seichea Marin (România, 2017), cu Vlad Ivanov, Adrian Titieni, Nicholas Bohor, Eugenia Bosînceanu, Adrian P\duraru a fost proiectat la închiderea edi]iei în prezen]a lui Sorin Marin [i a lui Tudor Seichea Marin, a actorilor Vlad Ivanov, Adrian Titieni, Adrian P\duraru, a directorului de imagine Daniel {erbanic\ [i a unei p\r]i din echipa filmului. „Aniversarea”, cel mai recent film regizat de c\tre Dan Chi[u, a fost de asemenea pre-

Artist Talk Anca Damian [i echipa Perfect Sanatos

Proiec]ii în premier\

zentat în avanpremier\ în România la Festival. Cu Mircea Albulescu în ultimul s\u rol, Simona Bondoc, R\zvan Vasilescu, Emilia Dobrin, Lucian Ifrim, Dana Voicu, Emanuel Pârvu, Coca Bloos, filmul a fost proiectat la ANONIMUL în prezen]a regizorului Dan Chi[u, a actorilor Emanuel Pârvu, Codin Maticiuc [i Ingrid MicuBerescu [i a produc\torului Anca Florescu. • “Song to song”, cel mai recent film semnat Terrence Malick, a fost prezentat în proiec]ie unic\ în România, la ANONIMUL. O poveste de dragoste modern\ care se desf\[oar\ pe scena muzical\ din Austin, Texas, filmul urm\re[te pove[tile întrep\trunse a dou\ cupluri. Nume importante din lumea muzicii, precum Iggy Pop, Patti Smith, Anthony Kiedis-

Bakker (Olanda- Norvegia, 2017- Festivalul Interna]ional de Film de la Shanghai, 2017), “The burglar”, regia Hagar Ben-Asher (Israel- Germania- Fran]a, 2017- Competi]ia oficial\, Festivalul Interna]ional de Film de la Rotterdam, 2017) [i de „Mari]a”, în regia lui Cristi Iftime (România, 2017- Marele Premiu al Juriului FEDEORA pentru Cel mai bun film din Competi]ia East of the West, Festivalul Interna]ional de Film de la Karlovy Vary, 2017). La acestea se adaug\ “Los Nadie/The nobodies” regia Juan Sebastián Mesa (Columbia, 2016)- Premiul Publicului – International Film Critics’ Week, Festivalul Interna]ional de Film de la Vene]ia, 2016), “Burning Birds”, regia Sanjeewa Pushpakumara (Fran]a- Sri LankaQatar- Olanda, 2016- Competi]ia New Currents, Festivalul Interna]ional de Film de la Busan, 2016) [i de “Sexy durga”, regia Sanal Kumar Sasidharan (India, 2017 Marele Premiu, Festivalul Interna]ional de Film de la Rotterdam, 2017). Cele [ase filme au concurat pentru Trofeul ANONIMUL, acordat exclusiv pe baza voturilor exprimate de publicul prezent la Sfântu Gheorghe. Competi]ia de scurtmetraj a propus un num\r de 14 scurtmetraje române[ti [i respectiv 14 scurtmetraje interna]ionale selectate de criticul de film Ionu] Mare[, care [i-a început mandatul de selector la ANONIMUL 14.

Cvartet Pontica

solistul trupei Red Hot Chili Peppers, Florence Welch- Florence and the Machine, John Lydon- The Sex Pistols, se al\tur\ distribu]iei acestui film. • “Good time”, în regia lui Josh Safdie [i Benny Safdie, a fost de asemenea prezentat în proiec]ii speciale la ANONIMUL. Prezentat în premier\ în cadrul Competi]iei Oficiale Cannes 2017, filmul îi are în rolurile principale pe actorul Robert Pattinson- cunoscut publicului din seria The Twilight Saga- [i pe actri]a Jennifer Jason Leigh – The Hateful Eight, regia Quentin Tarantino. Evenimentele speciale din cadrul festivalului au inclus [i Artist Talk-ul sus]inut de c\tre regizoarea Anca Damian [i echipa filmului „Perfect S\n\tos”, sesiunile de

Family photo Anonimul 14 Alec Sec\reanu, Miruna Berescu, Dan Chi[u, Ingrid Micu Berescu, Emanuel Pårvu, Codin Maticiuc, Anca Florescu

întreb\ri [i r\spunsuri, precum [i concertele sus]inute de Aeon Blank, Cvartetul Pontica, The Amsterdams [i Gojira.

PREMIILE ANONIMUL 14 Gala de Închidere a celei de-a XIV-a edi]ii a ANONIMUL a avut loc sâmb\t\, 12 august. Publicul de la Sfântu Gheorghe a hot\rât [i de data aceasta câ[tig\torii [i ace[tia sunt: La sec]iunea de scurtmetraj s-au decernat: • Premiul Publicului pentru Cel mai bun scurtmetraj str\in a fost decernat filmului “State of Emergency Motherfucker”, regia Sebastien Petretti (Belgia). • Premiul Publicului pentru Cel mai bun scurtmetraj românesc oferit de HBO România, a fost acordat filmului “Scris/Nescris”, în regia lui Adrian Sili[teanu. • Premiul Ovidiu Bose Pa[tin\, oferit de Funda]ia Anonimul, pentru filmul “Il silenzio/The silence”, regia Farnoosh Samadi [i Ali Asgari (Italia). • În cadrul sec]iunii de lungmetraj, Trofeul ANONIMUL 2017 s-a acordat filmului MARI}A, în regia lui Cristi Iftime. Trofeul a fost decernat în prezen]a actorului Adrian Titieni. Green Village, Green Dolphin Camping, TUI Travel Center, Eurolines [i Nova Travel au fost parteneri principali ai evenimentului.

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

BeTUI Nr. 28(43), septembrie/octombrie 2017

MOZAIC MOZAIC

60. Pe str\zile unui ora[ baroc – Valletta 64. Istoria închis\ între ziduri 72. BikeXpert www.catalinhladi.ro Racing Team

International Tour Alexander The Great

MOZAIC • INSULA FLORILOR PARFUMATE • CAPRI

Pu]in\ istorie Denumit\ în antichitate Caprea, insula Capri a fost colonizat\ de greci înc\ din secolul al VII-lea î.Hr.. În cele dou\ ora[e importante ale insulei,

Anacapri [i Capri, exist\ ruine care atest\ prezen]a coloniilor grece[ti pe insul\. În anul 29 î.Hr. împ\ratul Octavian August a achizi]ionat

insula de la ora[ul Napoli în schimbul insulei Ischia, construindu-[i aici un palat. Succesorul s\u, împ\ratul Tiberius, a petrecut aici 10 ani [i a

64 Vacan]a din prim\vara lui 2016 petrecut\ în zona Sorrento [i pe Coasta Amalfitan\ m-a adus, pentru o zi, [i pe Insula Capri. Mi-a[ fi dorit s\ poposesc mai mult aici, dar nu a fost s\ fie, îns\ p\strez amintiri frumoase [i imagini în culori vii din ziua petrecut\ aici. Capri este o mic\ insul\ din sudul Italiei, mai precis din Marea Tirenian\, în Golful Napoli, aproape de Peninsula Sorrentin\. De aceea, calea cea mai u[oar\ de a ajunge aici, dac\ v\ petrece]i vacan]a în zona Napoli-Sorrento sau pe Coasta Amalfitan\, este s\ lua]i un vapora[ din Napoli sau din Sorrento. Ca s\ fi]i siguri c\ alege]i cea mai

bun\ op]iune, merge]i cu o zi înainte în port, pentru c\, în func]ie de preferin]e, sunt mai multe tipuri de ambarca]iuni [i orare diferite, prin urmare [i pre]urile variaz\. Noi am ales Aliscafo (un ferry boat de vitez\ mare), din Sorrento pân\ în Capri (Marina Grande), iar drumul dureaz\ aproximativ 20 de minute [i cost\ 17 euro/persoan\.

Din Marina Grande ave]i mai multe op]iuni s\ urca]i pe insul\: taxiul, funicularul (urcarea dureaz\ 5 minute [i cost\ 1,80 euro/persoan\) sau pe jos! Noi am ales varianta din urm\, am urcat vreo 20 de minute, pe str\du]e înguste, dar nu am regretat! Spuneam c\ insula, care a fost o sta]iune de relaxare înc\ de pe vremea romanilor, te

BeTUI Nr. 28(43), septembrie/octombrie 2017

Foto: Cristiana Constantinescu

Foto: Cristina Constantinescu

O briz\ pl\cut\, lini[te, atmosfer\ de vacan]\ luxoas\ [i flori de toate culorile, care se amestec\ într-un parfum ame]itor: sunt primele lucruri care îmi vin în gând atunci când îmi amintesc de insula italian\ Capri.

CAPRI

Foto: Cristiana Constantinescu

INSULA FLORILOR PARFUMATE

construit 12 vile în semn de recuno[tin]\ fa]\ de cei 12 zei ai Olimpului. Mai târziu, Capri a devenit destina]ia aristocra]iei italiene, britanice [i franceze.

întâmpin\, de cum cobori de pe vas, cu parfumul amestecat al florilor care sunt proaspete tot anul, datorit\ climei blânde mediteraneene. Iasomie, flori de mandarin, l\mâi sau portocal, arbori exotici, smochini, banani [i multe, multe flori în toate culorile – toate acestea alc\tuiesc aerul unic al insulei Capri. Cum spuneam, din Marina Grande (un mic port în]esat de b\rci turistice, de pescari [i magazine de piel\rie, fructe [i gelaterii) am luat-o, pe jos, spre Piazza Umberto, unde este

[i sta]ia de funicular. Pia]a este, practic, centrul istoric al insulei Capri [i este mereu plin\ de turi[ti curio[i, window-shoppers [i plaisiri[ti

gata s\ pl\teasc\ oricât pentru un espresso, doar pentru a gusta un pic din pl\cerea luxului suprem. {i dintr-un limoncello, la el acas\.

INSULA FLORILOR PARFUMATE • CAPRI

Capri, Marina Grande, foto: Cristiana Constantinescu

Tuismul pe insul\ Insula este vizitat\ anual de peste importante. A[ezarea principal\ este jum\tate de milion de oaspe]i. Pe Capri, or\[el situat în partea sa estic\. insula Capri se afl\ trei localit\]i mai Portul pitoresc Marina Grande se afl\

Da, merit\! Dup\ ce am stat mai mult decât ar fi trebuit la una dintre terasele din pia]\, am luato la pas pe str\du]ele mici, spre Gr\dinile lui Augustus. Pe drum, am mai mâncat o înghe]at\, am mai b\ut un limoncello [i tot a[a... Am z\bovit vreo jum\tate de or\ în gr\dinile la fel de colorate [i frumos parfumate, de unde se deschide o panoram\ incredibil\ c\tre Golful Marina Piccola [i Via Krupp – drumul îngust, [erpuit [i abrupt construit la începutul secolului al XX-lea de un inginer neam], care dorea s\ ajung\ mai repede la iahtul s\u ancorat în Marina Piccola. Dup\ ce am sorbit cu ochii [i n\rile vederea de aici, am luat-o înapoi spre Marina Grande, ca s\ prindem la timp vapora[ul spre Sorrento. Sigur, cu multe opriri la magazinele de sandale (când e[ti în Capri... cumperi sandale!), la tarabele cu Limoncello [i gelaterii. De mâncat, nu am prea mâncat în ziua aceea, pentru c\ înghe]ata a ]inut de foame pân\ la cin\. Deci nu a[ putea s\ v\ recomand

pe coasta de nord, iar la vest se ridic\ Anacapri. Turistul poate ajunge de la Capri la Anacapri dup\ ce str\bate 784

BeTUI Nr. 28(43), septembrie/octombrie 2017

important\ atrac]ie turistic\ a insulei Capri. În func]ie de vreme [i de perioada anului, se fac excursii cu barca la grot\ [i tururi de insul\. Capri, Via Krupp, foto: Cristiana Constantinescu

vreun restaurant (pe care, oricum, nu cred c\ mi l-a[ permite). Dac\ vremea e bun\, nu trebuie s\ rata]i Grota Albastr\ (Grotta Azzurra), cea mai

Mi-au r\mas multe de f\cut [i de v\zut în Capri: o plimbare pe mare, în jurul celebrelor stânci Faraglioni, simbolul insulei, Villa San Michele – un muzeu care ad\poste[te multe obiecte de art\ antice sau mica localitate Anacapri. De aceea v\ sf\tuiesc s\ v\ rezerva]i o zi plin\ pentru aceast\ insul\ cu atmosfer\ [i parfum unice.

vestita Grota Azzurra. Insula este pres\rat\ cu monumente datând din antichitate, printre care se num\r\

[i vilele împ\ratului Tiberius. Capri a fost înc\ de pe vremea Imperiului Roman un loc de odihn\ popular.

Cristiana Constantinescu

www.prinvacanta.ro

Capri, foto: Cristina Constantinescu

de trepte s\pate în stânc\. La nordvest de Anacapri se afl\ cele mai mari atrac]ii turistice ale insulei:

DEVATRAIL Deva, centrul vechi, strada 1 decembrie [i Dealul Cet\]ii, declarat `n 1988 rezerva]ie natural\, foto: JustVision

Inspirat\ de titlul unui articol mai vechi semnat Anca Du[e, Inka Trail (Un An Hai-Hui) [i pentru c\ mica mea ascensiune pe cel mai `nalt vårf al Devei, Dealul Cet\]ii, un con vulcanic `nalt cåt un zgårie nori american, spre enigmatica cetate medieval\ a Devei – monument istoric [i de arhitectur\ laic\ – a fost o mic\ aventur\, m-am hot\råt s\-i spun articolului meu „Deva Trail”. Am c\utat cåteva date la repezeal\ pe internet [i am aflat c\ prima men]iune documentar\ dateaz\ din anul 1269, cånd Cetatea

Devei apare men]ionat\ într-un act de dona]ie al tân\rului rege {tefan, fiul lui Bela al IVlea, care face o dona]ie unui conte valah, ca apoi, în 1444, s\ intre `n st\pånirea voievodului Iancu de Hunedoara, `mpreun\ cu cele 56 de sate [i a minelor de aur. Spre surprinderea mea, nimeni din cei pe care i-am g\sit acolo, presupun, angaja]i s\ `ndrume turi[tii ([i aici includ [i cåteva fete chipe[e care oficiau roluri de ghizi), nu putea r\spunde la `ntreb\ri simple cum ar fi: dac\ exist\ un loc de informare de unde pot achi-

zi]iona pliante sau informa]ii legate de istoria cet\]ii, de vechimea exact\ a ei, de legendele ei sau alte informa]ii simple [i necesare. Am tras cu urechea [i, `n schimb, am aflat din gura unei domni[oare ghid c\ aici se `ntålnesc grupurile de maghiari care comemoreaz\ diverse evenimente. Bune [i aceste informa]ii, dar parc\ a[ fi vrut s\ aud c\ cetatea a fost ridicat\ pe r\m\[i]ele unei fortifica]ii dacice din blocuri de piatr\ cioplit\ cu t\ieturi în form\ de coad\ de rândunic\ [i c\ a fost st\pânit\ de voievozi, de principi, de

MOZAIC • DEVA TRAIL BeTUI Nr. 28(43), septembrie/octombrie 2017

urbei sunt pu]ine [i incomplete. Ca s\ nu mai „probozesc trecutul” (expresie pe care am `nv\]at-o de la domnul Dan C. Mih\ilescu, cu ocazia unui interviu pe care i l-am f\cut celebrului scriitor acum ceva vreme) m-am l\sat prad\ imagina]iei [i mi-am f\cut propriul sce-

Cetatea Devei, liftul monoliner, foto: JustVision

con]i [i de ducese. Am stråmbat din nas [i mi-am zis c\ nu e cazul s\ intru `n polemici partinice cu frumoasa domni[oar\, a[a c\, din nou, am c\utat date pe internet, dar mirarea mea a fost [i mai mare. Informa]iile pe site-urile oficiale ale

Intrarea `n cetate, foto: JustVision

MOZAIC • DEVA TRAIL

nariu, á la Francis Ford Coppola. Poate informa]iile despre castel sunt clasificate [i nu `n]elegeam eu cum e cu turismul, ca s\ fac o glum\ nefericit\, poate. Oricum, nimeni de acolo nu mi-a putut da o informa]ie cert\. {i ce mai loc de plimbat turi[tii, [i ce mai loc de ar\tat str\inilor! Ascensiunea spre cetate se poate face `n mai multe moduri. Exist\ [i o [osea, drumul vechi, care duce pån\ aproape de poarta de intrare `n cetate, [i o telegondol\ – un lift monoliner, unic în aceast\ zon\ a Europei – care, am aflat mai tårziu, porne[te de la un fel de centru de informare. Eu am ales s\ urc pe jos, pe drumul care trece prin parcul de la poalele muntelui, un parc umbros cu platani imen[i care vorbesc parc\ de protipendada de alt\ dat\ a ora[ului ce venea aici s\ asculte fanfara militar\. Dar pe unde s\ o iau? Nici urm\ de vreun indicator sau de vreo s\geat\. Am apelat, a[adar, la bun\voin]a unui domn ce `[i f\cea siesta [i care mi-a ar\tat un [ir lung de sc\ri din dale de piatr\ ce se pierdeau `n vegeta]ie. Am urcat [irul de sc\ri. La cap\tul lor am g\sit o potec\ bifurcat\, evident, nesemnalizat\. Am dat cu banul [i am luat-o la dreapta. De o parte [i de alta a potecii, pe b\ncu]e din lemn, cå]va liceeni `mbr\ca]i `n costume de festivitate `[i f\ceau jur\minte de dragoste. La un moment dat, poteca intra `ntr-un tunel s\pat `n piatr\, neluminat [i cam `nfrico[\tor, plin de inscrip]ii xenofobe. Nu le-am dat importan]\, eram atent\ s\ nu calc `n mai [tiu [i eu ce. ~n tunelul lung de cå]iva zeci de metri trebuia s\ fiu atent\ la zgomotul f\cut de pa[ii mei ca s\-mi dau seama pe unde calc: frunze, conserve, crengi. E greu de spus ce se afla pe jos. Dup\ tunel urmeaz\ un coridor de vegeta]ie ca `n jungl\. Umezeala din aer, mirosul de vegeta]ie [i crengile copacilor ce formeaz\ un veritabil coridor de frunze amplific\ senza]ia c\ te afli `ntr-o p\dure tropical\. Cåteva t\bli]e, aproape invizibile din cauza vegeta]iei c\]\rate pe ele, anun]au c\ `n zon\ sunt vipere.

Cetatea Devei, pasarela din lemn care duce c\tre Incinta a doua [i Bastionul semicircular Bethlen, foto: JustVision

Dup\ 40 de minute de mers am dat de poarta cet\]ii. Lemnul nou de stejar, cimentul proasp\t turnat [i recentele lucr\ri de restaurare m-au contrariat. ~ncercam s\ `n]eleg cåt din ce vedeam e autentic [i cåt fake. Råndul de sc\ri care urca pe lång\ zidul de ap\rare al cet\]ii l-am parcurs cu mai multe opriri. Odat\ ajuns\ la prima curte interioar\, prima incint\ a fort\re]ei de form\ ovoidal\, po]i trage [i primele concluzii: panorama Devei se `ntinde `n toat\ splendoarea ei pe Valea Mure[ului, pe Drumul S\rii – vechiul traseu roman care f\cea leg\tura cu restul imperiului –, pån\ departe spre Valea Streiului [i }inutul P\durenilor. Din prima incint\ un rånd de serpentine pavate cu dale de granit duc spre a doua inc-

inta, un traseu ovoidal, neregulat, un platou mai `nalt, unde pove[tile cu prin]ese [i cavaleri prind contur. O serie de pasarele [i labirinturi leag\ diversele turnuri [i corpuri ale cet\]ii. De la un ghid ad-hoc pe care l-am `ntålnit `n cetate, pesemne un muncitor zidar care lucra la restaurarea pere]ilor, am aflat c\ o mare parte a cet\]ii care ad\postea Capela [i magazia cu praf de pu[c\ a fort\re]ei, `n diminea]a zilei de 13 august 1849, a explodat. Cetatea a fost distrus\ în mare parte în explozie, fiind d\râmat\ toat\ latura de est a cet\]ii. Ultimul nivel, incinta a treia – care are un traseu aproximativ semicircular –, se afl\ `n proces de restaurare [i nu este `n totalitate accesibil. Din p\cate, partea cea mai specta-

Cetatea Devei, zidul primei incinte, foto: JustVision

BeTUI Nr. 28(43), septembrie/octombrie 2017

culoas\ a fortificatiei pierdut\ `n explozie – bastionul construit `n a doua jum\tatea a secolului al XVII-lea de principele Gabriel Bethlen care servea drept închisoare [i loc de tortur\ [i Palatul Magna Curia construit în stil renascentist – nu va putea fi admirat\ prea curånd. Din investiga]iile mele sumare (poate m\ `n[el), nu exist\ `nc\ un plan de reconstruc]ie. Una peste alta, `n ciuda neajunsurilor organizatorice, vizita mea neprogramat\ la Cetatea Devei m-a umplut de bucurie. Zidurile fortifica]iei p\streaz\ memoria gloriei str\bune [i am avut acela[i sentiment de `mplinire ca atunci cånd, de pe treptele Propileei de pe Acropole, am privit Atena. {i dac\ ad\ug\m acestui periplu o vizit\ la Castelul Huniazilor aflat la 20 de kilometri de Deva, la Sarmizegetusa Regia sau la Cetatea M\l\ie[ti aflate la 65 de kilometri, ori la bisericile fortificate din zon\, plus o cazare la un han boieresc, putem pune de o vacan]\ `n toat\ regula.

Deva, grajduri la Conacul Archia, foto: JustVision

Zenaida F\rca[

MOZAIC / CITY-BREAK LA AMSTERDAM

Dac\ v\ a[tepta]i s\ citi]i despre Red Light District, Coffee Shops, cluburi cool sau cinematografe non stop pentru adul]i, ve]i fi dezam\gi]i. {tiu, se spune c\ la Amsterdam nu trebuie s\ mergi cu copiii, dar a[a a fost s\ fie: prima vizit\ în capitala olandez\ am f\cut-o în familie. A[a c\ nu [tiu nimic despre cele de mai sus, dar am descoperit un ora[ fabulos, care mi-a întrecut a[tept\rile.

CITY BREAK LA

AMSTERDAM

BeTUI Nr. 15 (30), aprilie / mai 2017 2015 BeTUI Nr. 28(43), septembrie/octombrie

Foto: www.catalinhladi.ro

VAN GOGH, CANALE {I LALELE

Înc\ din prima zi petrecut\ la Amsterdam am avut o revela]ie: str\zile, cl\dirile, restaurantele, atmosfera – totul seam\n\ atât de mult cu ora[ul meu preferat: New York! Apoi mi-am dat seama c\ tocmai am spus o prostie [i c\ e taman invers. De ce? Simplu, pentru c\ New York-ul a fost fondat de olandezi în 1624, iar doi ani mai târziu a fost botezat New Amsterdam, pân\ când au preluat controlul englezii. Este un am\nunt pe care l-am mai auzit, [tiind c\ o mare parte din Lower Manhattan, în special Meatpacking District, are denumiri de str\zi sau zone reziden]iale cu rezonan]e olandeze. Dar abia acum, când am ajuns la Amsterdam, mi-

am dat seama ce influen]\ au avut olandezii – printre alte popoare – asupra arhitecturii newyorkeze. Abia acum am realizat cât de vesel, colorat, animat, cald [i primitor poate fi un ora[ dintr-o ]ar\ nordic\. Spune]i-i ignoran]\, a[a este: pe lâng\ faptul c\ am amânat vizitarea Amsterdamului mult prea mult, m-am dus acolo cu a[tept\ri total gre[ite. De fapt, gre[it este s\ mergi într-un loc nou cu orice fel de a[tept\ri, pentru c\ doar c\l\torind cu inima [i sufletul deschise, f\r\ niciun fel de prejudecâ]i sau a[tept\ri, po]i descoperi [i în]elege cu adev\rat locul, oamenii, cultura sau tradi]iile.

Foto: Shutterstock

Mergând în capitala Olandei, doar pentru c\ vorbim despre o ]ar\ nordic\, b\tut\ de vânt [i ploi [i cu un grad maxim de civiliza]ie, m\ a[teptam s\ g\sesc o anumit\ r\ceal\ din partea oamenilor, polite]e excesiv\, atmosfer\ plictisitoare. Pentru c\ acum câ]iva ani, vizitând Copenhaga, cam a[a m-am sim]it. Poate sunt subiectiv\, poate c\ de vin\ a fost vremea complet neprietenoas\ sau lucrurile s-au mai schimbat din 2006 pân\ acum, dar, cel pu]in deocamdat\, mai amân o eventual\ vizit\ în

Danemarca. Revenind la Amsterdam, prima vizit\ a fost începutul unei frumoase prietenii [i abia a[tept s\ revin. Poate într-o prim\var\, pentru a vedea Olanda lalelelor în floare, poate vara, pentru a m\ plimba pe canale în razele soarelui sau iarna, la un târg de Cr\ciun plin de veselie! Pân\ atunci, am s\ v\ spun ce pute]i face în câteva zile la Amsterdam. Pe locul 1 a[ pune… berea! Dar nu d\ bine s\ încep cu berea, a[a c\ o s\ v\ povestesc de-

spre Muzeul Van Gogh, singurul pe care l-am vizitat în aceast\ vacan]\. Da, la Amsterdam se afl\ celebrul Rijksmuseum, care ad\poste[te capodopere semnate de Vermeer, Rembrandt [i al]i reprezentan]i ai Epocii de Aur din pictura flamand\, Muzeul Amsterdam, Ermitaj, Casa Annei Frank [i multe alte muzee extraordinare. Îns\ mi-am dorit s\ v\d doar Muzeul Van Gogh, pentru a r\mâne în minte cu ramura de migdal înflorit, cu iri[ii, floarea-soarelui, peisajele din Arles sau autoportretele ie[ite din Foto: © C\t\lin Hladi

MOZAIC • CITY BREAK LA AMSTERDAM

comun. Vizita a meritat pe deplin, pentru c\ la Muzeul Van Gogh din Amsterdam se afl\ cea mai cuprinz\toare colec]ie a artistului olandez care a murit la numai 37 de ani, dup\ ce s-a împu[cat, chinuit de proprii demoni [i de o boal\ psihic\ despre care, la sfâr[itul secolului al XIX-lea, se cuno[tea prea pu]in. Pre]ul unui bilet este de 15 euro. Cl\direa se afl\ în Cartierul Muzeelor, foarte aproape de Rijksmuseum [i celebrul semn „I amsterdam”, un fel de Punct Zero al ora[ului [i un alt loc foarte c\utat de turi[tii care vor s\ se fotografieze în fa]a literelor uria[e devenite simbolul contemporan al Amsterdamului.Tot în Museumplein (cartierul muzeelor), chiar vizavi de Muzeul Van Gogh, se afl\ [i House of Bols, celebrul cocktail bar cu design futurist, în care ve]i avea o experien]\ ie[it\ din comun. Pentru c\ aici pute]i face o incursiune de neuitat în lumea lichiorurilor, a b\uturilor rafinate, cocktailurilor [i bartending-ului. Înainte de a v\ repezi s\ be]i bere, pute]i s\ v\ plimba]i cu vapora[ul pe canalele râului Amstel. Este unul dintre cele mai pl\cute moduri de a admira ora[ul, mai ales într-o zi cu soare. Pia]a central\ a ora[ului este Dam Square, în mijlocul c\reia se afl\ Monumentul Na]ional [i care este înconjurat\ de cl\diri importante, printre care Palatul Regal [i Nieuwe Kerk, o catedral\ în stil gotic. În anumite perioade Pia]a Dam se transform\ întrun fel de bâlci zgomotos [i aglomerat, a[a cum am avut [i eu ocazia (sau ghinionul) s\ o v\d. Din p\cate, nu am reu[it s\-i acord timpul cuvenit, deci va trebui s\ revin `ntr-o alt\ zi, când nu are loc bâlciul! Din Dam Square pute]i face o plimbare pe principala strad\ comercial\, Kalverstraat, unde ve]i g\si o mul]ime de branduri cunoscute: Rituals, Esprit, Timberland, Urban Outfitters, WE, Crocs, Superdry, Forever 21 [i multe altele. Dac\ tot a]i intrat pe Kalverstraat, merit\ s\ v\ opri]i la Begijnhof: un mic ansamblu de case situat în inima ora[ului, dar izolat de zgomotul citadin. Begijnhof a fost fondat în secolul al XIV-lea de comunitatea beghinelor (femei v\duve din m\n\stiri) [i este o oaz\ de lini[te, un loc parc\ rupt de tot ce îl înconjoar\. Nu se pl\te[te intrare,

BeTUI Nr. 28(43), septembrie/octombrie 2017

75 dar trebuie s\ p\stra]i lini[tea [i s\ respecta]i spa]iile private, pentru c\ majoritatea caselor sunt locuite. Revenind pe Kalverstraat, lua]i-o spre Munttoren (Turnul Monet\riei), unde v\ pute]i opri s\ cump\ra]i un cornet cu cartofi pr\ji]i [i imediat ve]i da de Pia]a de flori (Bloemenmarkt), de unde pute]i lua bulbi de lalele sau semin]e de flori. De la Munttoren merge]i pe strada Reguliersbreestrat spre Teatrul Tuschinski, pentru a admira cl\direa deosebit\ a teatrului, în stil Art Nouveau. În scurt timp ve]i ajunge în Rembrandtplein – Pia]a Rembrandt. În centrul

c\reia se afl\, desigur, statuia celebrului pictor flamand Rembrandt van Rijn [i care este înconjurat\ de numeroase restaurante, cafenele [i baruri în]esate, în fiecare sear\, de turi[ti [i localnici. Aici pute]i savura celebra bere olandez\, proasp\t\ [i rece, al\turi de o por]ie de chiftelu]e (Bitterballen).

Cristiana Constantinescu www.prinvacanta.ro

MOZAIC / PREZENTARE DE CARTE BeTUI Nr. 28(43), septembrie/octombrie 2017

„CINE SUNT EU?” Crizele noastre de identitate ne-au pus, nu o dat\, `n situa]ia de a ne `ntreba cine suntem, de unde venim [i `ncotro mergem. ~ntreb\ri existen]iale la care, `n prim\ instan]\, nu [tim s\ r\spundem. Pe 29 iunie, la Libr\ria C\rture[ti din Bucure[ti a avut loc prezentarea c\r]ii psihologului [i sociologului Dorin Bodea, „Cine sunt eu?”, editura Result. Cartea, dup\ cum declar\ chiar autorul, are în spate 18 ani de lucru cu manageri din diferite companii, studii comportamentale menite s\ identifice valorile [i tr\s\turile angajatilor, managerilor [i antreprenorilor romåni, care conduc la succesul sau e[ecul unei organiza]ii. „Ce am remarcat în aceste aproape dou\ decenii? C\ majoritatea oamenilor care

conduc business-uri se confrunt\ mereu cu paradigme de genul – <nu am cu cine s\ performez>, <cei mai mul]i oameni din echip\ sunt mediocri>(...), <nu vor s\ se schimbe>, <nu sunt deschi[i spre înv\]are>, <nu sunt motiva]i [i implica]i>, <nu le place ceea ce fac>, <nu au ini]iativ\>, <nu sunt creativi>, <sunt motiva]i doar de bani>. Din p\cate asta e doar o perspectiv\ dintr-o problem\ mult mai complex\. Pentru c\ la rândul lor [i

angaja]ii au discursuri asem\n\toare [i, mai mult decât atât, orice manager a fost la rândul lui angajat iar, cel mai probabil, unii dintre angaja]ii de azi pot ajunge ei în[i[i angajatori. Lucrarea de fa]\ nu urm\re[te s\ ]in\ partea unor oameni sau structuri sociale [i nici nu are preten]ia de a dezv\lui adev\rul absolut, ci vrea s\ duc\ lucrurile într-o alt\ zon\, de autocunoa[tere [i management al sinelui”, a mai men]ionat autorul.

Dorin Bodea este licen]iat în psihologie [i sociologie, are un doctorat în economie, specializarea management. Din 2006, a înfiin]at [i conduce compania de consultan]\, evaluare [i training în management [i vânz\ri Result Development. Dorin este specializat în dezvoltarea managerial\, managementul culturii organiza]ionale, dezvoltarea [i schimbarea strategiei. În activitatea sa a colaborat cu peste 50 de organiza]ii [i cu peste 1000 de manageri [i lideri.

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

200.000 • 1.200 • 40.000.000

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin EUROLINES • Nr. 28(43), septembrie /octombrie 2017

de conexiuni zilnice.

INTERVIUL EDI}IEI: „~N ART| RI{TI ~N FIECARE ZI S| TE PLAFONEZI!”

destina]ii din 26 de ]\ri.

de pasageri transporta]i, în 2017, în toat\ Europa.

Best of two worlds

“ART CARRIES A HIGH RISK OF GETTING STUCK IN A RUT!”

MARIUS MANOLE

VAN GOGH {I CANALE CITY BREAK LA

AMSTERDAM ESEN}A INSULEI

BeTUI Nr. 28(43), edi]ie nou\ • septembrie / octombrie 2017

BeTUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

SKOPELOS ATMOSFERA {I AROMELE DIN

PELION

EUROLINES ROMANIA IDEI DE WEEKEND ÎN DESTINA}IILE ÎNSORITE ALE EUROPEI:

GOES GREEN! BRANDURI ROMÅNE{TI:

CLISURA DUN|RII

LISABONA • ALGARVE • ANDALUZIA • MADRID • BARCELONA • CIPRU • SICILIA • ROMA • ANTALYA

]ional\ de rute a FlixBus. Pentru Eurolines România, colaborarea cu Flexibus înseamn\ accesul la tehnologie de ultim\ or\, un grad sporit de confort, noi

pie]e [i posibilitatea de a oferi pasagerilor s\i servicii de o calitate crescut\. Toate autocarele Eurolines pe aceste rute vor fi rebranduite sub sigla Flixbus.