Revista BeTUI, #31 (martie 2018)

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES SEZONUL ESTIVAL

Be

2018

CHARTERELE NOVA TRAVEL

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter Nr. 31(46), martie /aprilie 2018

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

EXUMA It’s better in the Bahamas!

VIP INTERVIEW

Floriiiiin Calin ˘ escuuuuuuuu ... „DAC| A{ FI LA PUTERE, A{ DECLARA “IF I WAS THE ONE IN COMMAND, TURISMUL OBIECTIV DE INTERES NA}IONAL!” I WOULD DECLARE TOURISM A NATIONAL INTEREST!”

BeTUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

BeTUI Nr. 31 (46), edi]ie nou\ • martie/aprilie 2018

unanhaihui.ro

BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

DESTINA}II

protv.ro

Foto: ©Dinu, www.photolife.ro

04. Point of View – Tur\ de safari în Africa – Kenya.

06. Point of View – Luminile Nordului – Norvegia, Haukland, Lofoten.

08. Târgul de Turism Bucure[ti 2018.

10. VIP Interview – Floriiiiin C\linescuuuuuuuuu – „Dac\ a[ fi la putere, a[ declara turismul obiectiv de interes na]ional!”/“If I was the one in command, I would declare tourism a national interest!”

16. Marrakech, diamantul ro[u al ora[elor imperiale.

22. Tur\ de safari în Africa.

10.

28. Tur\ de trekking pe Kilimanjaro/ Trekking trip to Kilimanjaro. Andrei Romanescu – Interview.

34. Destina]ii exotice – Cele mai tari atrac]ii din Exuma – It’s better in the Bahamas! (unanhaihui.ro).

42. Branduri Romåne[ti – Mituri [i legende – Legenda „urie[ilor” de la Densu[.

FOCUS CORPORATE

22.

48. Studiu TUI TravelCenter – Ce bugete de vacan]\ aloc\ românii [i care sunt destina]iile lor preferate.

49. Top 10 destina]ii recomandate.

50. NOVA TRAVEL prezint\ destina]iile 70. vedet\ ale sezonului estival 2018.

54. Vene]ia – probabil cel mai romantic ora[ din lume.

58. De cine te-ai `ndr\gostit `n America de Sud?!

MOZAIC 64. Luminile nordului – Aurora Boreal\.

70. Barcelona – Un ora[ aflat `ntr-o vacan]\ continu\!

74. ADS.

70.

34.

Foto: Anca Alina Du[e, © TUI TravelCenter

16.

Bunkers El Carmel, foto: © Diana Chereche[

28.

3

4

POINT OF VIEW • TUR| DE SAFARI ÎN AFRICA • KENYA

BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

5

Foto: © Dan Dinu PhotoLife www.photolife.ro

KE NYA

TUR| DE SAFARI ÎN AFRICA Lumina trece foarte repede, a[a c\ pândesc fiecare moment [i fiecare oportunitate cu sufletul la gur\. În aceast\ diminea]\ parc\ subiectele nu mai apar, iar ce]urile matinale se pierd la fel de u[or ca [i lumina. Un [acal trece pe lâng\ ma[in\ cu capul plecat, probabil a prins mirosul unei urme. Câteva declan[\ri [i mergem mai departe... ne îndrept\m spre p\durea de pe malul lacului Nakuru, înv\luit\ într-o lumin\ subtil\ [i o cea]\ fin\. Este decorul perfect, îns\ înc\ ne c\ut\m subiectul... Drumul face o curb\ strâns\ [i... respir u[urat. În fa]a noastr\ apar câteva exemplare de giraf\ ce pasc lini[tite. Ne oprim [i le fotografiem. Lumina este perfect\, îns\ parc\ ceva lipse[te. La un moment dat, privirea îmi este atras\ în dreapta, unde se desf\[oar\ un cadru inedit. Privesc prin obiectiv [i m\ rog ca girafa s\ mearg\ în direc]ia pe care mi-o doresc... înc\ un pas, doi, trei [i încep s\ declan[ez.

Am în fa]\ cadrul la care am sperat, iar în astfel de momente e[ti doar tu cu subiectul, chiar dac\ în ma[ina în care m\ aflu mai sunt [i al]i fotografi, fiecare cu gândurile [i subiectele lui.

>> pag. 22

6

POINT OF VIEW • NORVEGIA, HAUKLAND, PLAJELE DIN LOFOTEN

LUMINILE NORDULUI Feribotul mai are pu]in [i ajunge în Lofoten, dup\ un drum în care am schimbat deja trei avioane. Afar\ se las\ noaptea [i noi suntem dornici s\ vedem primele lumini verzi ale nordului. Orice nor mai bine conturat pare c\ ar fi o Auror\, dar este mai mult imagina]ia noastr\. Ajungem la locul de cazare, îns\ suntem tot cu ochii pe fereastr\, nimeni nu se gânde[te la somn. Cineva vine de afar\ [i ne spune c\ parc\ se contureaz\ o linie verde deasupra muntelui ce troneaz\ peste sat. Ie[im cu to]ii afar\. Întradev\r, pare s\ fie ceea ce ne dorim. Cum nu suntem deloc bine pozi]iona]i, ne suim în ma[in\ s\ c\ut\m un loc mai bun. Dup\ cinci minute de condus g\sim un loc cu o vedere mai ampl\.

Oprim. Ie[im. A[tept\m.

Nimic nu te poate preg\ti pentru prima întâlnire cu Aurora Boreal\. Ceea ce la început era doar o linie subtil\ de verde, acum s-a transformat într-un dans fabulos.

De[i am venit aici s\ fotografiem, nimeni nu declan[eaz\.

Suntem cu to]ii mult prea uimi]i. Pentru a ne da [i mai mult lumea peste cap, deasupra noastr\ se produce o explozie puternic\ [i tot cerul ofer\ un spectacol vizual de excep]ie. Într-un târziu ne apuc\m [i de fotografiat, de[i nicio poz\ nu se mai poate compara cu experien]a tr\it\ pe viu. Dup\ ce lucrurile se lini[tesc, plec\m spre o plaj\, unde dup\ câteva minute de a[teptat avem parte de un nou spectacol. Mergem mai departe, la o alt\ plaj\, unde se întâmpl\ acela[i lucru. La final ajungem într-un al patrulea loc unde, dup\ scurt timp, apare o nou\ Auror\.

Ne sim]im privilegia]i.

Este o noapte unic\, prima din multele ce aveau s\ urmeze.

>> pag. 64

BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

Foto: © Dan Dinu PhotoLife www.photolife.ro

7

EUROLINES NEWS

Nova Travel, agen]ia touroperatoare a Grupului Eurolines, anun]\ încheierea unei poli]e de asigurare în caz de insolven]\/faliment, în valoare de 150.000 USD, triplând benevol suma minim\ prev\zut\ legal.

EU N RO EW LI S NE S

Peste 10% din rezerv\rile românilor pentru vacan]a de var\ s-au f\cut pe durata Târgului de Turism din februarie, de la Bucure[ti Foto: ©TUI TravelCenter

Mai mult de 10% din totalul rezerv\rilor turi[tilor români pentru vacan]a de var\, fie c\ e în ]ar\ sau str\in\tate, s-au f\cut în cele patru zile ale târgului de turism, care are loc, în fiecare an, în februarie sau martie, la Bucure[ti.

Românii au cump\rat [i rezervat, într-un num\r mare, vacan]e în aceast\ perioad\, atra[i de discounturile de pân\ la 50% f\cute de agen]iile de turism, atât la standurile din târg, cât [i în agen]iile pe care le au în ]ar\,

8

Publisher

reiese dintr-un studiu al TUI TravelCenter, cea mai mare re]ea de agen]ii de turism din România, cu 80 de sedii în toat\ ]ara. {i la aceast\ edi]ie a Târgului de Turism al României organizat, în perioada 22-25 februarie, la complexul expozi]ional Romexpo din Bucure[ti, discounturile practicate de agen]iile de turism au ajuns pân\ la 50%.

Din experien]a edi]iilor anterioare ale târgului de prim\var\, s-a constatat c\ 80% din

Editor in chief Adriana Constantin (office@justcpr.ro) Editori Zenaida F\rca[, Oana Iana, Carmen Neac[u

Adresa redac]iei Aleea Lungule]u Nr. 3 sect. 2, Bucure[ti BeTUI nr. 31(46), martie/aprilie 2018 Revista oficial\ a TUI TravelCenter ISSN 2393 – 5278 / JustCPR Foto coperta: Nicu Cherciu

office@justcpr.ro www.justcpr.ro Tel.: +40 031 40 41 138 +40 728 006 654

Senior Art Director Marcel {tef (mstef@justcpr.ro) DTP Luca Hagiu dtp@justcpr.ro

Colaboratori Diana }âmpu, Ilie Tudorel, Diana Chereche[, Dan Dinu, Cristiana Constantinescu Traducere John Rock Publicitate GSM: +40 728 006 654 clazaroiu@justcpr.ro Photo PRO TV, Alex Gålmeanu, Dan Dinu, Diana Chereche[, Diana }âmpu, Ilie Tudorel, Mihai Stetcu, Anca Alina Du[e – unanhaihui.ro

Copyright: TUI TravelCenter prin Eurolines Po[ta redac]iei:: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail (office@justcpr.ro).

Just Communication & PR de]ine brandurile Just Be [i are `n portofoliu publica]iile editate de Tui TravelCenter [i Eurolines.

R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare.

Toate drepturile de vånzare a spa]iilor de publicitate apar]in editorului revistei.

BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

Foto: ©TUI TravelCenter

vacan]ele rezervate în perioada târgului beneficiaz\ de discounturi de Early Booking de 20%, în medie (unele de 50%, altele de 10%).

Românii cump\r\ din ce în ce mai mult destina]ii exotice, care au ajuns s\ ocupe în jur de 10% din volumul total de vânz\ri al sejururilor externe achizi]ionate de turi[tii români.

Cu toate acestea, ca volum al vânz\rilor la târgul de prim\var\, primul loc este ocupat de vacan]ele în Turcia (35% din totalul vânz\rilor), urmate de cele în Grecia (20% din rezerv\ri), România (5%) [i alte destina]ii(40%).

TUI TravelCenter de]ine cea mai extins\ re]ea de agen]ii din România, cu 80 de birouri de vânzare, dintre care 14 se afl\ în Bucure[ti, iar 21 sunt localizate în centre comerciale din ]ar\.

„Cei care vin la târgul de turism sunt atra[i de cea mai larg\ ofert\ de servicii turistice pentru destina]iile de var\, [tiind c\ g\sesc o disponibilitate de cazare relativ mare: în 80% din hotelurile [i destina]iile de var\ se g\sesc înc\ locuri, procent care, peste o lun\, scade drastic pân\ spre 40%. Estimez c\, în viitorul apropiat, luna ianuarie va fi cea mai potrivit\ pentru târg(...). Turi[tii trebuie s\ [tie îns\ c\ nu procentul discountului este cel mai important, ci valoarea la care se aplic\. Cu toate acestea, unii vizitatori ai târgului intr\ într-o frenezie care le d\uneaz\ per total, uitând c\ scopul final al vacan]ei visate este s\ mearg\ undeva unde s\ se simt\ bine, concentrându-se s\ vâneze cel mai mare discount. În final, conteaz\ s\ prime[ti ceea ce visezi, s\ fie totul clar, s\ fie totul sigur [i s\ [tii c\ te po]i baza pe agen]ia de turism în fiecare secund\ din vacan]a ta”, a declarat Cosmin Marinof, Director Na]ional de Vânz\ri TUI TravelCenter/Eurolines.

TUI TravelCenter a încheiat anul 2017 cu 100 milioane Euro cifr\ de vânz\ri, ponderea cea mai însemnat\ fiind asigurat\ de vânzarea de pachete turistice.

În 2018, TUI TravelCenter va continua dezvoltarea re]elei de distribu]ie, va ad\uga noi destina]ii de c\l\torie în portofoliu [i va diversifica tipurile de produse turistice.

COLABORATORII EDI}IEI

9 Diana Chereche[

Dan Dinu

Diana }åmpu

De la pasiune la full-time job. Iubesc locurile unde m-am n\scut [i faptul c\ pot s\ fac ceea ce `mi place, la mine acas\. Cred cu t\rie c\ felul în care gânde[ti [i tr\ie[ti se reflect\ în munca fiec\rui om. Cea mai mare satisfac]ie o am atunci când fotografiez oameni [i locuri. ~mi plac oamenii, locurile pitore[ti, soarele, cire[ele, pisicile, c\l\toriile, tradi]iile [i ora[ele mici. Iubesc instantaneele, zâmbetele largi, lumina natural\, sclipirea din ochi [i cred c\ toate aceste lucruri se v\d în munca mea”. dianacherechesphotography.wordpress.com

„PhotoLife s-a n\scut din pasiune pentru fotografie, iar acest lucru a prins contur `n 2007. Prin acest proiect `ncerc s\-i ajut pe iubitorii de c\l\torii [i fotografie s\ descopere fotografia, a[a cum este ea în esen]\: simpl\, expresiv\ [i mereu surprinz\toare. Cursurile foto sunt destinate celor care vor s\ asimileze cuno[tin]e de baz\ despre fotografie, iar workshop-urile [i photo tour-urile pe care le organizez sunt destinate celor care vor s\ fac\ mai mult\ practic\.

Photolife înseamn\ o via]\ dedicat\ unei pasiuni.” www.photolife.ro

„~mi place s\ c\l\toresc [i s\ povestesc oamenilor din experien]ele mele.

E o dependen]\ de care nu m\ pot vindeca. De fapt, nici nu vreau.

Scriu destul de des deoarece unele lucruri se a[tern mai bine pe hårtie [i `mi place s\ le recitesc peste ani. Am descoperit acest lucru `n 2015 cånd, dup\ o c\l\torie `n Uganda, Africa, pove[tile mele `nsumate au `nf\ptuit o carte: <C\l\tor `n Uganda>. Restul timpului mi-l dedic Asocia]iei Turistice pentru Natur\ Oxigen [i agen]iei Oxigen Tour”. www.dianatampu.ro • www.asociatiaoxigen.ro

VIP INTERVIEW

Floriiiiin C\lin e Simbolul unei con[tiin]e `n formare, ve[nicul protestatar, Florin C\linescu este o „insul\” de normalitate `n „balamucul total”, a[a cum singur avea s\ denumeasc\ starea `n care, `n an centenar, se afl\ ]ara. Ne bucur\m de fiecare dat\ cånd reu[im s\ prezent\m cititorilor no[tri modele de urmat. Ce bine ar fi dac\ l-am putea multiplica, s\ avem mai mul]i Floriiiiiiiiini!

„DAC| A{ FI LA PUTERE, A{ DECLARA TURISMUL OBIECTIV DE INTERES NA}IONAL”!

10

Care este ast\zi „Chestiunea Zilei*”?

Ce ni se `ntåmpl\ de 27 de ani `ncoace e o satir\ continu\. Singura diferen]\ este c\, pån\ `n ‘89, aveam un singur subiect, Ceau[escu, iar acum subiectele par infinite.

Dac\ a[ mai face ast\zi show-ul „Chestiunea Zilei” cred c\ nici nu a[ mai [ti de ce s\ m\ leg mai `ntåi. E un balamuc total. Primele mele `ntreb\ri ar fi: Ce face pre[edintele? Ce face primul-ministru? Ce face guvernul? Ce face parlamentul? Ce face administra]ia local\? Ce fac poli]i[tii? Am citit deun\zi, cu stupoare, o [tire care spunea c\ `ntr-un sat sunt 4 poli]i[ti, din care 3 au intrat `n concediu parental. Te `ntålne[ti cu „organul” pe strad\, `i spui „s\ tr\i]i” [i `l `ntrebi ce mai face? {i el `]i r\spunde: al\ptez, „m\ doare `n scutec”, sunt `n concediu doi ani [i merg s\ iau copilului ni[te lapte praf.

Dar `n turism, care este „Chestiunea Zilei”?

Tr\im o situa]ie grea. Fie c\ e[ti german, australian sau „australopitec”, toat\ lumea a `n]eles care este treaba cu Romånia. ~n ‘90 chiar am avut o agen]ie de turism pe care am `nchis-o repede. Era, la acea vreme, `n vigoare o lege proast\ care stipula c\ turi[tii pot protesta dup\ efectuarea unei excursii [i erai obligat s\ le dai banii `napoi.

Cear[afuri prin hoteluri nu sp\lam eu, måncarea nu o f\ceam eu, [amd. Nu po]i s\ te `ntorci din Cancun [i s\ m\ iei de gåt c\ måncarea a fost iute. Pe atunci nu existau pårghii ca s\ reglementeze aceste conflicte.

Numele meu avea o anumit\ notorietate [i reu[eam s\ trimit grupuri de turi[ti pe la Londra, pe la Paris, pe la piramide.

F\ceam circuite [i prin ]ar\. Turismul de circuit se adreseaz\ persoanelor `n vårst\ de

70/90 de ani. Oamenii au resurse [i vin [i cu perfuzii, vin [i cu `nso]itor, vin [i `n c\rucior, nu-i o problem\ pentru ei s\ vin\, dar nu am putut s\ le r\spund la o `ntrebare: care este cea mai apropiat\ unitate medical\ de delt\?, de munte?, de mare?... Am avut un italian care a murit cu pu[ca, rezemat de un copac, la vån\toare... Dac\ nu po]i s\ asiguri ni[te servicii medicale pentru turi[tii de vårsta a III-a, care s\ intre `n pachet, nu te po]i aventura `n povestea asta. {i atunci, `]i faci un Bed and Breakfast `ntr-o zon\ frumoas\, le dai un bulz, ni[te ciuperci, le cån]i la fluier [i le iei 3/4 sute de euro la doi so]i, b\rbat-femeie, b\rbat-b\rbat, femeie-femeie, sau niciuna-nicialta, c\ tot e la mod\ aceast\ discu]ie planetar\.

Dac\ a[ fi la putere, a[ declara turismul obiectiv de interes na]ional [i a[ subordona totul acestei activit\]i. O ]ar\ trebuie s\ vånd\ ceea ce are. Dac\, pentru a ne `ntre]ine, nu suntem `n stare s\ producem suficiente ma[inu]e, linguri]e [i furculi]e, ar trebui s\ ne orient\m c\tre turism. Dar nu oricum. Prin campanii sus]inute la nivel guvernamental, „0” impozit pe 10 ani pentru operatorii din turism. Pe tot lan]ul. Alimenta]ie, hotel\rie, sp\l\torie, ma[inu]e pentru schi nautic [i alpin... ANAF-ul s\ zic\: „turism”, nu am ce c\uta la \[tia. Dar nu au nicio treab\. Dup\ ce au våndut litoralul unor „mah\ri”, acum, dup\ 27 de ani, vor s\-l ia `napoi. ~mi aduc aminte ce falnic era litoralul romånesc. Cånd eram copil nu aveam curajul s\ trec prin fa]\ hotelului Amfiteatru sau Panoranic. Erau ni[te hoteluri „de pe Marte”, interzise clasei muncitoare. Ne batem joc de litoral [i `l ]inem 9 luni neexploatat. Am vorbit cu

Foto: © protv.ro

“IF I WAS THE ONE IN COMMAND, I WOULD DECLARE TOURISM A NATIONAL INTEREST!”

BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

escuuuuuuuuuuuuuuu The symbol of a developing conscience, the eternal protester Florin Calinescu is an island of normality in the complete madness (as he would later come to call it) Romania is facing at the moment, in the eve of the centenary. We are always grateful to present role models to our readers. How good it would be if we could multiply him so we had more Floriiiiiiiiiiiins! meet them on the street and asked them how they are doing, to which they answer: ‘Good, I’m going to buy diapers for my baby, some powdered milk... Everything’s fine!’

What is today’s ‘matter of the day’?

What’s been happening to us for 27 years is a continual satire. The only difference is that if until 1989 we only had a single subject to discuss, namely that of Ceausescu, now we have seemingly infinite topics to debate on. If were to do ‘Matter of the Day’ now, I’m not sure what I’d tackle first. It’s complete mad-

ness. My first questions would be: What’s up with the President? What’s up with the PrimeMinister? What’s up with the Government? What’s up with the Parliament? What’s up with the Local Council? What’s up with the Police? These past few days I was baffled to learn that there exists a village with 4 policeman, 3 of which are on maternity leave. You

But in tourism...?

What’s the ‘Matter of the day’ there?

We’re going through some tough times.

No matter if you are German, Australian or ‘Australopitecus’, you know how are things in Romania. In the ‘90s, we even had a tourism agency which has been shut down very fast.

At the time, there was a very bad law in effect which basically stated that if you did not enjoy your holiday, you could get your money back.

People could complain that I didn’t change the bedsheets myself, that I didn’t do the cooking myself... You can’t just come back from Cancun and scold me that the food’s too spicy. Back then, there wasn’t enough policy to settle this conflicts.

I had a couple of bucks to my name, so I could send groups of tourists to London, Paris, to the Pyramids... I also did national circuits.

Circuit tourism is intended for the 70-90 age range: they have resources, they have perfusions, they have a chaperone... It’s not a big deal for them to come. But I couldn’t give them an answer to one particular question: Where is the nearest hospital? I had an Italian die next to a tree on a hunting trip. If you cannot ensure that they are going to have access to medical facilities, you can’t do much in this field. And so you set up a Bed & Breakfast, you give them some ‘bulz’, some mushrooms, you play the whistle, and you lighten their wallets by 300-400 euros. Married couples: Male-Female, Male-Male, Female-Female... This is the new paradigm after all!

If I was the one in command, I would declare tourism a national interest and I’d make everything gravitate around it. A country needs to sell its attractions! If we are not capable of producing enough ‘cars, forks and knives’ to sustain ourselves, then we could at least focus on tourism. But not in any way.

11

VIP INTERVIEW

suedezi, cu nordici, care mi-au spus c\ ar veni s\ stea pe litoralul romånesc 12 luni pe an dac\ ar fi hotelurile `nc\lzite, dac\ ar avea aqua land-uri cu insuli]e [i cu b\rcu]e, dac\ ar avea baruri [i cazinouri, a[a cum sunt `n marile resorturi americane.

Avem o ]ar\ de våndut, cu ghilimelele de rigoare, cum pu]ine sunt `n Europa. Nu exist\ `n Europa o ]ar\ care s\ rivalizeze cu Romånia, care s\ aib\, la un loc, tot pachetul: munte, mare, lacuri, balneo, faun\ [i flor\. Turismul cinegetic e unic `n Europa. Vin mii de turi[ti str\ini [i dau mii de euro pentru o partid\ de vån\toare. E bine [i pentru noi, pentru c\ avem foarte mul]i ur[i care sau s\turat de mure [i fragi, nu mai hiberneaz\ [i au `nceput s\ caute prin casele noastre [i, datorit\ faptului c\ habitatul lor se restrånge, devin o amenin]are pentru comunit\]ile care tr\iesc `n apropierea p\durilor.

12

Ar trebui f\cut „Procesul etapei**”?

Ar trebui s\ r\spund\ cineva pentru starea turismului romånesc? (n.r. råde) {i cine pe cine s\ cerceteze?

Cine s\-i trag\ la r\spundere? ~n campanii, politicienii fac tot felul de declara]ii [i cånd ajung la putere `[i v\d de treaba lor. Are cineva interesul s\ r\scoleasc\ lucruri uråt mirositoare? Nu! Era unul Agaton, celebru ministru al turismului. {i ce-a f\cut? A r\mas celebru c\ a våndut „mah\rilor”, printr-o lege pe care tot ei, politicienii, [i-au dat-o lor, cele mai bune locuri de la munte [i de pe litoral [i, ca s\ nu fiu r\u, ce-au f\cut?

Nimic. A lansat celebra discu]ie despre Dracula Parc, de care s-a ales praful.

S-au luat ni[te bani de la oameni [i povestea s-a `nchis.

Este evident c\ japonezii, australienii, nordicii Europei, chinezii... vor s\ viziteze Romania pentru c\ au v\zut Parisul de trei ori, au v\zut Westminster de zece ori, au v\zut Niagara de opt ori [i ar vrea s\ vad\ [i estul. Dar ne-au luat-o bulgarii `nainte [i aici. S-au pref\cut c\ au g\sit pe la Sozopol trei oase de-ale lui Ioan Botez\torul... [i i-au invitat la ei. Marile ]inte turistice s-au epuizat. Acum nu mai mergi s\ vezi Luvrul la Paris, mergi s\-l vezi `n Dubai. Acum Udrea e pe la DNA. Atåt s-a priceput s\ fac\, un meci de box, `ntr-o ]ar\ care are extrem de multe de ar\tat. Dac\ am avea unit\]i de

cazare decente [i servicii bune, Romånia ar face miliarde de euro anual. {tiu un loc, undeva lång\ Media[, spre Sibiu, unde vine Prin]ul Charles, unde am `ntålnit odat\ un b\trånel care umbla `n toiag.

Nu am v\zut niciunde `n lume ce am v\zut pe acele dealuri. Atåt de mult\ flor\ spontan\ pe un hectar nu exist\ niciunde pe glob.

Atåtea floricele, atåtea miresme, atåtea izme cre]e, atåtea coada [oricelului, atåta fån. {i am v\zut acolo ni[te nem]oaice care se t\v\leau `n pielea goal\ prin iarb\, care f\ceau, auzi, fånoterapie printre c\pi]e. Nu pot s\ spun cåte ape minerale, cåte n\moale, cåte Cascada Big\r, cåte ape fosforescente, cåte „alea-alea”, de care se mir\ str\inii, avem. {i nimeni nu se ocup\ de aceste bog\]ii. {i dac\ `l apuc\ tahicardia pe japonezul de 102 ani, ce faci cu el? Te faci c\ l-ai uitat la coada grupului [i pui doi ]\rani, ca pe vremea lui {tefan cel Mare, s\ spun\: Ce, a fost vreun japonez pe-aici?

Deci, ce Procesul etapei? (n.r. råde).

Comunismul a durat `n Romånia 45 de ani, iar noi am consumat deja 27 de ani din capitalismul nostru s\lbatic. Va trece enorm de mult timp pån\ cånd vom `n]elege ce trebuie s\ facem. Noi am trecut de la Comuna Primitiv\ la feudalism, de la feudalism la capitalismul adus de familia regal\ din Germania [i acum am trecut, din nou, ca ni[te s\lbatici, `n epoca pe[terilor.

Tr\im `ntr-o epoc\ unic\ pe glob, instalat\ `n Romånia dup\ ‘89, pe care nu mai [tiu cum s\ o numesc. „Romånii au talent***”?

Dac\ vorbim de art\, de trei ani de zile `i v\d pe romåni, la propriu, cum danseaz\, cum cånt\, cum imagineaz\ spectacole. ~n acest sens, avem o infla]ie de talente. Dar romånii mai au un mare talent: se export\ singuri. To]i zidarii, to]i tåmplarii, to]i frizerii, to]i brancardierii, to]i doctorii au spus: noi avem talent, dar nu e nevoie de noi `n ]ar\, a[a c\ hai s\ ne exprim\m talentul acolo unde suntem aprecia]i [i recompensa]i. Aceasta e marea tragedie a poporului romån.

Mie mi-e groaz\ s\ m\ `mboln\vesc, pentru c\ voi muri cu måna pe clan]a spitalului. Am prieteni care `[i aduc medicamente de prin Vietnam, de prin Bangla-

Foto: © protv.ro

With help from the Government. With no taxes on tourism operators for 10 years. ANAF should say: ‘Tourism... I have no business there!’ But they don’t care. Having sold the seaside resorts to some bigwigs, now they want them back after 27 years. I remember how imposing the Romanian seaside used to be. As a child, I felt uncomfortable wandering around the hotels ‘Panoramic’ and ‘Amfiteatru’. They were alien hotels, forbidden for the working class. We are mocking our seaside by keeping it closed for 9 months of the year. I talked to some Swedish guys, to some nordics and they say they would stay for 12 months if we had heated hotels, waterparks, bars and casino like you find in the USA. We have a lot of things to offer, more than other countries in Europe.

There is no country in Europe which can rival Romania. We have the whole package: mountainside, seaside, lakes, balneary resorts, fauna, flora... Cynegetic tourism is big in Europe now.

Thousands of foreigners come and pay good money for a hunting party. It’s also good for us

BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

desh, de prin Filipine... E halucinant. {i nu ]ara e de vin\. Conduc\torii! ~ntotdeauna! E o conspira]ie f\cut\ pe fa]\ de arhitec]ii Uniunii Europene, pentru a atrage la ei `n servicii, `n ]\rile lor, oameni din est. ~n vest, un [omer tr\ie[te bine-mersi cu 700-1000 de euro [i nu va dori s\ munceasc\. {tiu spitale `n Marea Britanie unde, `n sec]ii `ntregi, lucreaz\ numai romåni.

Ca s\ schimb\m registrul, ce p\rere ave]i de „turismul la moa[te”?

Acesta este nivelul de cultur\ al acestui popor. La un moment dat, un analist grec spunea c\, dac\ Grecia este `n starea `n care este, se datoreaz\ faptului c\ ortodoxismul a fost exacerbat [i a devenit putere de stat. Este o porc\rie. La cåte a[chii de lemn din crucea lui Hristos se vånd [i la cåt mir sfånt se vinde po]i umple o sut\ de oceane.

Nu am nimic cu bie]ii oameni. Dac\ ei cred c\ atingånd moa[te se fac bine, e treaba lor. Din p\cate, nu se fac bine [i nici nu o duc mai bine. Nu se vindec\ nici de faliment [i nici

because we have a lot of bears who are tired of blackberries and strawberries. They are done with hibernating and now they start to venture around civilians’ houses looking for food, and thus become dangerous.

Is there need for an analysis? Should anyone be held accountable for the state of Romanian tourism? (laughs) And who should hold them accountable? During campaigns, politicians make all kinds of declarations only to forget about them after they come to power? Is anybody motivated enough to have a look at such smelly things? No! There was a certain Agaton, the famous tourism minister.

And what did he do? He became famous for selling the best bits of seaside and mountainside to rich individuals through a law they passed for themselves. They didn’t do anything with them. Someone put Dracula Park into discussion, but that’s where it remained. Money was taken from the people

and that was the end of the story. It’s obvious that the Japanese, the Australians, the nordics and the Chinese want to visit Romania because after having seen Paris three times, Westminster ten times, Niagara falls eight times, they’d like to see Eastern Europe as well. But the Bulgarians have gotten ahead of us. They pretended to find some relics of John the Baptist and invited foreigners there. The famous touristic attractions are dated. Now you don’t go to see the Louvre in Paris, you go to see it in Dubai.

Now Udrea is having problems with corruption. That’s all she could arrange, a boxing match in a country that had so much more to offer. If we had decent housing and services, Romania would make billions annually.

I know a place, somewhere near Medias, to Sibiu, where Prince Charles comes to visit.

There, I met an old man walking with a cane.

I have never seen the kind of beauty which is to be found on those hills anywhere else.

So many flowers, fragrances, some much peppermint, so much yarrow, so much hay...

I saw there some German ladies trundling through the hay, doing hay therapy! We have endless mineral waters, endless therapeutic mud and translucent waters which leave foreigners in awe. And yet no one takes care of them. What if the 102 year old Japanese suddenly has a heart attack? What do you do with him? You make it seem like you forgot about him and put two villagers to ask about him? There’s no holding people accountable. Communism in Romania took 45 years and we have already wasted 27 with ferocious Capitalism. It’s gonna be a long time till we’ll understand what we have to do. We went from the primitive commune to feudalism and from that to capitalism brought by the German royal family, and now we have again become cavemen.

We are living in a unique epoch which started after ‘89. I don’t know how to call it.

Romania’s got talent?

If we’re talking art, then for three years I’ve seen the Romanians dance, play and imagine shows. In this sense, we have an inflation of talents. But we have one more talent: We export ourselves. All the bricklayers, the carpenters, the barbers, the corpsmen, the doctors have said: We really do have tal-

13

VIP INTERVIEW

de boli incurabile.

Pentru mine sfin]i sunt Dumnezeu, Iisus Hristos, mama lui Iisus, Maria Magdalena [i cei 12 apostoli. Calendarul nostru ortodox parc\ este o carte de telefoane. ~n fiecare zi exist\ cåte un sfånt. Turismul religios e cu cåntec.

Grecii `ncearc\ s\-l exacerbeze [i e treaba [i povestea lor. Mai este un or\[el plin de biserici pe lång\ Moscova, dar odat\ ce faci al\turarea bani-religie, povestea e cu cåntec.

Cånd Iisus Hristos a intrat `n Ierusalim, a dat cu båta `n negustorii care f\ceau bani `n templul tat\lui s\u. Biserica nu trebuie s\ fac\ bani, nu trebuie s\ aib\ bani de la bugetele locale [i nu trebuie subven]ionat\ de stat. Biserica trebuie s\ se `ntre]in\ exclusiv din dona]iile enoria[ilor. Este aberant. Avem mai multe biserici pe cap de locuitor decåt spitale [i [coli.

14

„Tanti Florica”**** ne poate salva? „Tanti Florica” face [i ea ce poate.

Oamenii, plecånd aiurea dup\ tot felul de job-uri, au dezvoltat o situa]ie f\r\ precedent `n istoria lumii. {i-au l\sat copiii acas\ iar bunicii lor, `n loc s\ se odihneasc\, cresc ni[te genera]ii de “parentless”. Este tulbur\tor. Ori c\ pleac\ tat\l, ori c\ pleac\ mama, familia se destram\. „Tanti Florica” [i „Mo[ Floric\” fac [i ei ce pot.

Ave]i o ]ar\, o plaj\, „O var\ de neuitat”******?

Pentru mine turismul este legat de prieteni, de oameni. Nu sunt un bun turist. Nu `mi place s\ c\l\toresc. Dac\ am un prieten `n Toscana m\ duc `n fiecare var\ la el, mereu `n acela[i loc. Dac\ am un prieten `n Grecia, m\ duc `n Grecia. Am fost la Paris [i toat\ lumea sa dus la Luvru. Eu am stat la un bistro [i m-am uitat la oameni. Pentru mine, aceea e Fran]a.

La Ermitage, ghidul mi-a spus c\ `mi trebuie 30 de ani, 8 ore pe zi, cåte 30 de secunde, `n fa]a fiec\rui exponat, ca s\ v\d toate minun\]iile. A[a c\, am plecat, am luat ni[te vodka, am dansat cu ni[te rusoaice [i aceea e amintirea mea despre Rusia. Vizitatul muzeelor, pentru mine, nu are niciun farmec. Ca s\ v\d un tablou de la 7 metri, e la fel cum l-a[ vedea `ntr-un album. Dar, recunosc, cånd am v\zut un Van Gogh am sim]it ceva din nebunia lui final\, parc\ veneau culorile spre mine.

Nu plec niciodat\ cu scopul de a vedea ceva. M\ duc doar cu scopul de a-mi vedea prietenii. Simplu.

Foto: © protv.ro

ent, but we are not needed in Romania, so let’s go some place where we’ll be appreciated. This is the great tragedy of Romania.

I’m afraid of getting sick because I’ll die at the hospital’s door. I have friends who get their medication from Vietnam, Bangladesh, Fillipine... It’s crazy. And it’s not the fault of the people. It’s the rulers’! It’s an open conspiracy by the EU’s architects to ship the best talent to western countries. In Western Europe, an unemployed worker can easily live with the 700-1000 euros in benefits.

I know hospitals in the UK where entire sections are run by Romanians.

To change a bit: What do you think about relic tourism?

This is the level of culture of our people.

A Greek analyst said that the present state of Greece is due to orthodoxy being turned into a state power. I don’t buy it. With how many wooden splinters from the cross of Christ and how much Holy Oil they sell, you can fill a hundred oceans.

I have nothing against the poor people.

If they think touching relics will heal them, it’s their own business. Unfortunately, they aren’t going to get better. They are not getting cured of anything. For me, the saints are God, Jesus Christ, The Virgin Mary, Maria

Magdalena. Our orthodox calendar looks like a phone book. There’s a saint for every day. Religious tourism is not that pure. The Greeks try to milk it and it’s their own business. There’s a town full of churches in Moscow, but once you associate religion with money, it’s over.

When Jesus Christ came to Jerusalem, he beat the merchants who were making money off his Father’s Temple with a bat.

The Church shouldn’t make profit, it shouldn’t be subsidized through state funding. It should depend on the donations of the believers. It’s crazy. We have more churches per capita than hospitals or schools.

Can “Tanti Florica” save us?

“Tanti Florica” does what she can. People leaving the country for jobs have created a situation without precedent: They have left their kids at home, leaving their grandparents to raise parentless generations instead of resting. It’s devastating. No matter whether the father or the mother leaves, the family is tarnished. “Tanti Florica” and ‘Mos Florica’ do with what they have.

You have a country with beautiful beaches, an unforgettable Summer?

For me, tourism is about friends, about

BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

„Cu månu]ele astea dou\”*****, ce preg\]i]i publicului spectator?

P\i, ce se vede.

Eu sunt ca b\trånii, ca Sampras, Agassi sau Ilie N\stase.

Am cå[tigat Grand Slam-uri la via]a mea [i acum stau. Pentru mine nu mai e nimic nou.

Dac\ am chef [i energie accept propuneri noi, dac\ nu, nu.

Nu am alergat niciodat\ dup\ bani. E o prostie. Banii au venit, `ntotdeauna, ca o consecin]\. Am avut rating, share [i am f\cut un business cinstit (n.r. a b\tut cu palma `n mas\ accentu`nd fiecare cuvånt).

Mul]umesc pentru interviul acordat!

S\ fii s\n\tos!

people. I’m not a good tourist. I don’t like traveling. I have a friend in Toscana. I go to see him every summer, in the same place. If a friend invites me to Greece, I go to Greece.

I went to Paris and everyone went to the Louvre. I stayed at a bistro and looked at the people. That’s France to me. At Ermitage, the guide told me I’d need 30 years in front of every piece to fully comprehend it. So I bought some vodka, danced with some Russian ladies, and that is my memory of Russia. I don’t enjoy visiting museums. To see a painting from 7 meters is like seeing it in an album. But I admit that seeing Van Gogh, I felt some of his late madness, the colours were jumping at me. I never go to see something. I go to see my friends. Simple.

With those two hands, what are you preparing for the public?

What’s on display.

I’m like the old men, like Sampras, Agassi or Ilie Nastase.

I won some Grand Slams in my days and now I’m sitting. Nothing is new to me.

If I have the energy and I like them, I accept new propositions. Otherwise, I don’t.

I was never after the money. It’s stupid.

Money came as a consequence of a job done well. I had ratings, shares, and honest business. (Beating with his fist on the table to emphasize every word).

Thank you for the interview!

Cheers!

Marcel {tef Publisher BeTUI

* – „Chestiunea Zilei”: Show PRO TV, ** – „Procesul etapei”: emisiune sportiv\ prezentat\ de Florin C\linescu, *** – „Romånii au Talent”: Show PRO TV unde actorul Florin C\linescu este jurat, **** – „Tanti Florica”: serialul PRO TV unde rolul principal este interpretat de actorul Florin C\linescu, ***** – „Cu månu]ele a’stea dou\”: expresie celebr\ a actorului lansat\ `n show-ul „Chestiunea Zilei”, ****** – „O var\ de neuitat”: unul din filmele `n care actorul a jucat.

15

DE T ST OP IN A} II

16

DESTINA}II EXOTICE • MARRAKECH Ora[ul acesta te teleporteaz\ direct în vremea {eherezadei, nu-i lipse[te nimic, decât pu]in\ imagina]ie – cea a ta – pentru o adev\rat\ c\l\torie înapoi în timp, acum sute de ani. Te a[teapt\ cu palate maiestuoase, gr\dini luxuriante, str\du]e alambicate, pie]e aglomerate [i o atmosfer\ autentic\, de neuitat.

Situat la poalele Mun]ilor Atlas, în câmpia Haouz, Marrakech este cel care a dat numele întregului regat al Marocului, fiind [i cel mai vestit ora[ din ]ar\. De[i zona este locuit\ de triburile berbere de milenii, urbea a fost fondat\ „în acte”, în anul 1062, de c\tre Youssef Ibn Tachfine, primul rege al dinastiei Almoravid. Dup\ trecerea domina]iei Almoravid, multe alte dinastii au fost interesate de Marrakech [i de loca]ia sa strategic\.

Dar dinastiile Almohad [i Saadi sunt cele care i-au l\sat mo[tenire cele mai multe monumente [i situri de mare valoare. Acestea î]i încânt\ acum ochii [i te inspir\ cu pove[tile

lor spuse [i nespuse. Trecutul bogat [i influent, patrimoniul cultural excep]ional, unicitatea [i exotismul i-au asigurat Marrakechului un loc între acele destina]ii de v\zut o dat\ în via]\!

Pe lista UNESCO Datorit\ bog\]iei sale istorice [i culturale, Mdina, partea veche, este parte a patrimoniului mondial UNESCO. Capitala regatului Almohad (1147-1269), Marrakech a fost, pentru mult timp, un important centru politic, economic [i cultural al lumii musulmane occidentale, dominând nu doar Africa de Nord ci [i sudul Europei, respectiv Andaluzia, Spania.

Monumente vechi din Marrakech, precum Moscheea Koutoubia, cu minaretul s\u de 77 de metri, Moscheea Kasbah, cet\]i, por]i monumentale [i gr\dini interioare dateaz\ din perioada dinastiei almohad\. Mai târziu, ora[ul a primit alte „daruri” arhitecturale minunate precum Palatul Badia, mausoleul lui Saâdian, Pia]a Jamaâ El Fna. Un reper pentru arta [i arhitectura musulman\, monumentele din Marrakech au fost copiate [i în alte p\r]i ale lumii. De exemplu, Fès Jedid (ora[ul nou), parte integrant\ a Medinei din Fez, un alt ora[ imperial, este o adaptare a modelului urban vechi al ora[ului Marrakech. Vestitul turn La

BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

„Ora[ul ro[u” te ademene[te s\-i deslu[e[ti misterele, care devin tot mai multe, de cum ai p\truns de dup\ por]ile care te las\ s\ treci de zidurile vechi de ap\rare.

MARRAKECH Foto: Shutterstock

¸ Diamantul rosu ¸ imperiale al oraselor Giralda din Sevilla, un fost minaret, a fost ridicat, în perioada, 1184-1298 de acela[i arhitect care a proiectat [i Moscheea Kutubia din Marrakesh.

Despre Mdina Marrakech este al patrulea cel mai mare ora[ din Maroc dup\ Casablanca, Rabat [i Fez. Ora[ul este împ\r]it în dou\ p\r]i distincte: Medina sau partea veche, istoric\ [i ora[ul nou. Partea nou\ a fost fondat\ de francezi în timpul Protectoratului, principalele sale cartiere fiind Guéliz [i Hivernage.

Dac\ Guéliz este acum centrul comercial al ora[ului, în Hivernage se concentreaz\ multe dintre noile hoteluri [i complexele hoteliere. În ultimii ani,

17

ora[ul s-a extins c\tre periferie, mai ales c\tre vest, unde au ap\rut noi cartiere reziden]iale.

Mdina se întinde pe nu mai pu]in de 700 hectare, un amalgam de palate, locuin]e, riad-uri, pie]e, pia]ete, moschei, hammam-uri, fântâni [i tot felul de magazine [i restaurante de familie. În nordul Medinei este situat\ celebra Moschee Koutoubia, un punct de referin]\ al ora[ului. Tot în nord se afl\ [i Pia]a Djema El Fna, care las\ oric\rui vizitator amintiri de neuitat. Aici p\trunzi

18

E bine de [tiut!

Marrakech cunoa[te veri toride, cu temperaturi de 45-50°. Temperaturi mai pl\cute se înregistreaz\ în apriliemai [i septembrie-octombrie. A[adar, prim\vara [i vara sunt perioade perfecte pentru a vizita Marrakech.

• Moneda na]ional\ este dirhamul [i e indicat s\ nu pl\ti]i în euro. Schimba]i la casele de schimb sau la banc\.

Foto: © Fabio Achilli

18

• Negocia]i! Este un sport na]ional aici, iar nerespectarea acestuia este perceput\ aproape ca o lips\ de respect. Ave]i grij\, pre]urile la baruri, restaurante sau magazinele de alimente nu sunt negociabile!

• S\ ave]i în bagaje inc\l]\minte foarte comod\, pentru c\ e un ora[ unde trebuie s\ mergi pe jos pentru a te bucura

BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

de tot farmecul locului. Hainele decente sunt [i ele necesare în aceast\ ]ar\ musulman\.

• Be]i doar ap\ îmbuteliat\! Nu ar trebui s\ be]i nici sucuri sau sucuri cu ghea]\ de pe strad\, deoarece cuburile de ghea]\ sunt f\cute din ap\ netratat\.

• Dac\ alege]i Marocul în octombrie, ar fi p\cat s\ nu participa]i la Festivalul Interna]ional de Film din Marrakech. Între

iunie [i iulie, nu rata]i faimosul festival popular, organizat timp de cincisprezece zile în mijlocul ruinelor palatului El Badi. În concluzie, Marrakech este unul dintre acele locuri magice, r\mase încremenite în timp, parc\ special pentru a ne oferi ceva din farmecul, naturale]ea [i simplitatea unei lumi demult apuse. E o destina]ie de vizitat o dat\ în via]\, pur [i simplu!

într-o lume pe care nu o mai po]i vedea în multe locuri [i partea bun\ e c\ se men]ine înc\ destul de autentic\.

Djema El Fna te uime[te cu îmblînzitorii s\i de [erpi, cu sacagiii, vânz\torii ambulan]i, e o lume pestri]\, în continu\ mi[care. Atmosfera e completat\ de mirosul de condimente [i fructe, de felurite bucate, de ritmurile dansurilor [i de cântecele tradi]ionale din Marrakech. Face]i o oprire la o teras\ de pe marginea pie]ei, pentru a v\ bucura de un ceai de ment\ verde, dulce [i aromat a[a cum nu a]i mai gustat! Un spectacol pitoresc vine împreun\ cu ceaiul, mai ales c\tre apus! La câ]iva pa[i de pia]a care se organizeaz\ în câteva minute ve]i descoperi bazarul, care g\zduie[te adev\rate comori orientale! Str\zile ca un labirint în care te po]i pierde u[or–aten]ie!

– sunt ca un mozaic de culori, sunete, parfumuri [i miresme. Toate vin de la tarabele [i magazinele de condimente, de ceai, mirodenii, dulciuri, decora]iuni, covoare, articole de piele, bl\nuri [i papuci...Lista e lung\, am uitat sigur ceva!

Apoi, descoperi]i silueta maiestuoas\ a Koutoubiei, moschee care se z\re[te deasupra acoperi[urilor ro[ii ale Mdinei. Un adev\rat punct de reper, Koutoubia este [i ea un obiectiv de neratat în Marrakech. Nici nu ai cum s\ nu o observi, este cea mai mare moschee din ora[.

Ornamentat\ cu ferestre curbate, decora]ii ceramice [i arcade m\iestrite, Koutoubia este însufle]it\ de gr\dini umbrite de palmieri [i citrice. Iar minaretul s\u, de aprox. 70 metri în\l]ime, a inspirat alte cl\diri precum Turnul

Hassan din Rabat. Este proiectat\ într-un stil tradi]ional Almohad, iar turnul este împodobit cu globuri de cupru.

La sud de Medina, Kasbah din Marrakech ad\poste[te o mo[tenire istoric\ foarte pre]ioas\. Intra]i în Mausoleul Saudian [i descoperi]i legendele acestei puternice dinastii care a condus Marocul pentru mai mult de un secol. În cele din urm\, l\sa]i-v\ sedu[i de o plimbare lini[tit\ în frumoasele gr\dini ale necropolei, un adev\rat refugiu verde. Nu departe, a[teapt\ s\ fie descoperit Palatul El Badi. O cl\dire misterioas\, care pare c\ ascunde toate secretele trecutului din Marrakech. Acest palat, unde cei mai celebri locatari sunt acum berzele, care î[i fac cuiburi pe cele mai înalte locuri disponibile, devine în luna iunie sediul Festivalul de folclor marocan. În cele din urm\, nu pierde]i Mella din Marrakech [i sufletul s\u de aur. Aici sunt bijutierii, renumi]i pentru piesele unicat pe care le creeaz\! Zona de sud a Medinei este cea mai veche parte a ora[ului, este cea care g\zduie[te cele mai frumoase palate din Marrakech. Tot aici se afl\ [i fostul cartier evreiesc.

Ce excursii pute]i face din Marrakech La câ]iva kilometri de Marrakech pute]i descoperi toate minunile Africii exotice! În mijlocul gr\dinilor [i livezilor ve]i putea contempla o panoram\ magnific\ pe vârfurile mun]ilor Atlas. La doar 30 de minute de Marrakech, se afl\ Lacul Lalla Takerkoust, un

I P }I TO INA ST DE

DESTINA}II EXOTICE • MARRAKECH

cadru minunat pentru tineri [i b\trâni! Locul este ideal pentru cei care vor s\ stea în natur\, s\ se plimbe cu barca sau s\ fac\ drume]ii u[oare, atât de aproape de de[ert! Din Marrakech se pot face drume]ii în Mun]ii Atlas, pân\ în inima universului berber. Plimb\ri interesante se pot face în jurul mun]ilor Oukaïmeden [i Toubkal. Din decembrie pân\ în aprilie, iubitorii de sporturi de z\pad\ vor putea s\ se lase atra[i de versan]ii înz\pezi]i ai lui Jebel, la altitudinea de 3.200 de metri! În timpul verii ve]i g\si lini[te [i prospe]ime în valea Ourika, cu cascade [i cursuri de ap\. O excursie exotic\ în inima culturii popoarelor Atlasului, a c\rei generozitate las\ c\l\torului o amintire plin\ de culori, de gusturi [i de emo]ii.

• La câ]iva kilometri nord-est de Marrakech se afl\ o planta]ie de palmieri, o oaz\ de lumin\ [i prospe]ime!

• Parcul Na]ional Toubkal, situat la 70 km sud de Marrakech, Moscheea Tinmel (datând din secolul al XII-lea) aflat\ la 60 km, Cascadele Ozoud, la 120 km de ora[ul Marrakech sunt tot atâtea op]iuni de excursii în împrejurimile Marrakech.

• Marrakech este punctul de plecare pentru numeroase drume]ii, spre coasta Atlanticului sau c\tre Mun]ii Atlas. În colaborare cu agen]ia [i partenerii no[tri locali, ve]i avea toate informa]iile necesare pentru a v\ organiza excursiile [i c\l\toriile, pe durata [ederii dvs. în Marrakech.

Ce anume s\ nu ratezi în Marrakech • Principala atrac]ie a Marrakech este Medina, cu monumentele sale celebre, recunoscute pentru valoarea lor de patrimoniu.

Aici sunt de descoperit palate istorice, moschei, madrasa ([colile islamice [i înv\]\turile tradi]ionale) [i muzee.

• Pia]a Jamâa El Fna (care se organizeaz\ din secolul XI). Este parte a Patrimoniului Mondial Oral al Umanit\]ii UNESCO. Djemaa el Fna este locul inevitabil unde se întâlnesc drumurile turi[tilor din Marrakech, figurativ vorbind, este inima ora[ului!

• Atmosfera din Medina [i din Pia]a Jamâa El Fna este „sarea [i piperul” acestei destina]ii.

• Nu doar Moscheea Koutoubia (care dateaz\ secolul al XII-lea) este de vizitat, ci [i Moscheea El Mouassine (secolul al XII-lea) [i fântânile sale (din secolul XVI).

19

Foto: © Dan Dinu, PhotoLife

DE T ST OP IN A} II

DESTINA}II EXOTICE • MARRAKECH

20

• Palatul El Badi. Este un ansamblu arhitectural construit la sfâr[itul secolului al XVI-lea.

Palatul este ridicat la dorin]a sultanului saadian Ahmed al-Mansur Dhahbi, pentru a s\rb\tori victoria asupra armatei portugheze, în 1578. A mai rezistat timpului doar o gr\din\ imens\, sculptat\ în esplanad\, plantat\ cu portocali [i înconjurat\ de ziduri înalte. Asta dup\ ce, în 1696, sultanul Alawite Moulay Ismaïl a luat ceea ce era mai bogat din acest palat pentru a construi un alt ora[ imperial, Meknes. Construc]ia palatului a avut loc între 1578 [i 1594, unele lucr\ri r\mânând totu[i nefinalizate pân\ în 1603, data mor]ii sultanului. Simbolul puterii sultanului, Palatul El-Badi a fost locul unde aveau loc ceremoniile importate [i se primeau oaspe]ii de seam\. Considerat\ o bijuterie a artei islamice, construc]ia a fost influen]at\ de Alhambra din Granada (Spania).

• Cu atât de multe tradi]ii vechi, din Marrakech nu puteau lipsi centrele Spa, unele vechi, adev\rate hammam-uri tradi]ionale, altele noi [i moderne! Sunt cu zecile în ora[!

• Dac\ sunte]i interesa]i de muzee, atunci nu ar trebui s\ ocoli]i -Muzeul Marrakech, Muzeul Dar Si Said (secolul XIX) [i Muzeul de art\

islamic\.

• De[i e atât de aproape de de[ert, Marrakech are câteva gr\dini exotice, adev\rate oaze r\coroase [i pline de umbr\!

• Gr\dinile Menara (secolul al XII-lea).

Gr\dinile Menara au fost amenajate în secolul al XII-lea pentru membrii dinastiei arabe Almohad. Aspectul din prezent l-au dobândit îns\ în a doua jum\tate a secolului al XIX-lea, cånd sultanul Adu Rahman a dispus [i construirea unui pavilion. O oaz\ înconjurat\ de o livad\ cu zeci de mii de m\slini, Gr\dinile Menara sunt unele dintre cele mai romantice [i cel mai fotografiate locuri din Marrakech.

Pavilionul de la care [i-a împrumutat numele a fost construit în timpul dinastiei Saadi (în secolul al XVI-lea) [i a fost renovat în 1869 de sultanul Abderrahmane, care venea s\ locuiasc\ aici în timpul verii. Bazinul artificial este alimentat cu ap\, gra]ie unui sistem hidraulic vechi, care transporta apa din mun]ii localiza]i la aproximativ 30 km distan]\ de Marrakech.

• Gr\dinile Majorelle. Nu sunt nici vechi [i nici în centrul istoric, dar sunt foarte interesante, pline de culori, umbre [i miresme de flori. Au fost create la începutul secolului XX-lea de un

architect francez, dar au fost deschise publicului abia în 1947. Celebrul designer Yves Saint Laurent s-a implicat în amenajarea acestei micu]e gr\dini, care, a[a cum remarca [i el, te impresioneaz\ în special datorit\ culorilor unice. Dup\ moartea sa, cenu[a marelui designer a fost împr\[tiat\ în gr\dina de trandafiri din apropierea vilei Oasis, care i-a apar]inut. Yves Saint Laurent a descoperit gr\dina la prima sa vizit\ în Maroc, în 1966, [i a îndr\git-o într-atât încât a cump\rat-o, în 1980. A salvat-o de la dispari]ie, deoarece pe locul gr\dinii era proiectat\ demararea construc]iei unui mare complex hotelier, iar acum un bulevard, cel pe care este amplasat\ gr\dina, îi poart\ numele.

• În împrejurimile ora[ului Marrakech merit\ vizitat\ Valea Ourika. Acesta se afl\ la câ]iva zeci de kilometri distan]\ de ora[, distan]\ pe care o parcurgi u[or, pe ne[tiute, în mijlocul unor peisaje suprinz\toare. Verdele copacilor se distinge pe fundalul mun]ilor [i al rocilor ro[iatice, râul blând [i cascadele alimenteaz\ localit\]ile aproape rudimentare [i copacii, iar turmele de animale sunt peste tot. E un peisaj rustic, pitoresc, unic! Mai ales c\ atelierele de artizanat se succed de-a lungul drumului aproape ne`ncetat [i este dificil de rezistat tenta]iei de a te opri [i a cump\ra ceva.

• Aici este t\râmul berberilor, iar produsele lor oferite spre vânzare sunt realizate, conform vechilor tradi]ii: ceramic\, obiecte de decor, covoare groase, bijuterii, toate create pentru a transmite simbolurile unei culturi vechi, care a reu[it s\ supravie]uiasc\.

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

DESTINA}II • TUR| DE SAFARI ÎN AFRICA • KENYA

Foto: © Dan Dinu PhotoLife www.photolife.ro

22

Tura˘ de safari în Africa Visam de ceva vreme la o tur\ de safari în Africa, îns\ am tot a[teptat momentul potrivit pentru o astfel de aventur\. Eram în tren spre Bucure[ti, într-o diminea]\ [i îmi r\spundeam la e-mailuri, când îmi sun\ telefonul. Un bun prieten `mi spune c\ pl\nuie[te un safari foto

în Africa [i ar avea nevoie de un fotograf care s\ înso]easc\ grupul.

Nici c\ puteam primi o veste mai bun\, care s\ se alinieze cu dorin]a mea.

De la o idee [i pân\ la un program este cale lung\, a[a c\ am început s\ studiez

împreun\ cu noii mei parteneri ce oportunit\]i avem. M-am gândit c\ o prim\ tur\ de safari trebuie s\ fie în Kenya, asta de[i sunt multe ]\ri atractive în Africa. Era îns\ normal s\ începem cu ce are acest continent mai faimos, savanele est africane.

KE NYA Elefantul african este cu siguran]\ cel mai impun\tor animal din lume.

Statura, silueta, atitudinea, toate contribuie pentru a-i da for]\. Îmi doream o abordare frontal\ pentru a putea admira pe deplin statura masiv\ [i impun\toare a elefantului.

Este îns\ foarte util s\ cunoa[te]i animalele [i s\ în]elege]i când pot deveni agresive [i când nu [i este extrem de important s\ le respecta]i comportamentul.

A

BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

DESTINA}II • TUR| DE SAFARI ÎN AFRICA • KENYA

Dup\ ceva timp de studiat parcurile kenyene, am r\mas în final la trei: Amboseli, cu ale lui turme de elefan]i [i priveli[ti c\tre Kilimanjaro, Lacul Nakuru cu spectacolul oferit de p\s\rile flamingo [i, bineîn]eles, Masai Mara cu turmele impresionante de ierbivore [i felinele ce le pândesc orice mi[care. Fiecare zon\ a fost aleas\ astfel încât s\ vin\ cu un peisaj inedit [i cu o faun\ specific\, cele trei parcuri fiind foarte diferite între ele [i oferind oportunit\]i la fel de diferite.

„Bazuuka”

24

De[i nu îmi place foarte mult s\ testez aparate sau obiective [i s\ le fac recenzii, mam gândit c\ poate o astfel de tur\ ar merita un mic efort de acest fel. A[adar am început s\ m\ gândesc ce obiectiv s\ împrumut de la Nikon, parteneri la multe dintre proiectele pe care le-am realizat pân\ acum. Pe list\ era desigur [i 400mm f/2.8, mai fotografiasem cu el în trecut, în cadrul proiectului „România S\lbatic\”, îns\ m\rimea lui [i greutatea m-au pus un pic pe gânduri. Pân\ la urm\ trebuia s\ m\ urc cu el în avion înainte s\ ajung s\ fotografiez în Africa, a[a c\ am început s\ fac un calcul al bagajului. Rucsacul ales a fost un

Lowepro, modelul Pro Trekker 400AW, în care [tiam c\ pot pune lini[tit obiectivul de 400mm, iar pe lâng\ acesta îmi mai înc\peau [i dou\ camere, D800 [i D300 [i alte dou\ obiective 16-35mm f/4 [i 70-200mm f/2.8, nelipsite din bagajul meu, un teleconvertor de 2x [i alte câteva lucruri personale. Urma

partea cu cânt\ritul, cea mai interesant\ dintre toate. Nici mai mult, nici mai pu]in de 14kg. Un pic cam mult, de vreme ce aveam voie doar cu 7kg în avion, îns\ chiar nu mai aveam ce s\ las acas\. Laptopul era deja în bagajul unui prieten, iar obiectele personale erau limitate la maxim. Având zbor cu Qatar

BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

Airways, am primit o promisiune de la ei c\ putem avea bagaje mai grele, fiind vorba de echipament foto. M\ lini[tesc [i ne preg\tim de plecare. La aeroport îns\, mai am parte de o surpriz\, rucsacul meu nu cânt\re[te doar 14kg, ci de fapt vreo 17kg. Pân\ la urm\ lucrurile se rezolv\, ce-i drept nu f\r\ ceva emo]ii [i, dup\ un zbor nu foarte lung, cu schimbare în Doha, ajungem pe p\mânt african.

Dup\ ce am fost întâmpina]i de ghizii no[tri, ce aveau s\ ne înso]easc\ pe parcursul celor opt zile petrecute în Kenya, ne-au urcat în ma[ini [i am pornit c\tre Amboseli, urmând ca a doua zi de diminea]\ s\ facem cuno[tin]\ cu primele animale. Acest parc na]ional este renumit pentru turmele mari de elefan]i [i pentru peisajul specific, semide[ertic, din sezonul secetos, în spatele c\ruia se înal]\ Kilimanjaro (5.895m), cel mai înalt munte al Africii. De[i acesta se afl\ în Tanzania, unul dintre cele mai spectaculoase peisaje pe care le formeaz\, [i poate cel mai cunoscut, se afl\ în Amboseli, unde troneaz\ cu al lui vârf peste întregul parc.

S\ nu bâjbâi]i! În toat\ tura de safari au fost câteva momente în care focalizarea a fost vital\. De multe ori am fost limitat de spa]iul de manevr\ destul de mic oferit de fereastra ma[inii, iar

când a fost vorba de ac]iune a trebuit s\ fotografiez de pe acoperi[ul acesteia. Cu un astfel de obiectiv mare [i greu, este important s\ ai cât mai mult spa]iu de manevr\.

Fotografia wildlife ]ine nu numai de viteza de reac]ie a obiectivului în fa]a unei situa]ii, ci [i de viteza voastr\. Trebuie s\ fi]i mereu preg\ti]i [i, poate [i mai important, s\ nu bâjbâi]i dup\ butoane atunci când sunte]i în fa]a subiectului dorit. Cu alte cuvinte trebuie s\ v\ cunoa[te]i echipamentul.

Big Five [i multe altele Cu siguran]\ am plecat în aceast\ tur\ de safari cu gândul la multe animale emblematice pe care îmi doream s\ le v\d, îns\ a[tept\rile mi-au fost cu mult dep\[ite, pe de o parte de num\rul mare de specii, pe de alt\ parte de num\rul de exemplare întâlnite. În Masai Mara, cât cuprindeai cu ochii puteai vedea zebre, gazele sau antilope Gnu. Erau practic cu miile, f\când uneori compozi]ia unui cadru foarte dificil\. Printre mamiferele pe care îmi doream s\ le v\d se num\rau leopardul [i rinocerul negru, iar la Nakuru am avut [ansa s\ le întâlnim pe amândou\. O surpriz\ nea[teptat\, a fost s\ vedem într-o sear\ foarte târziu, un caracal, o felin\ de talie mai mic\, îns\ foarte interesant\ [i rar\. De[i nu mai era lumin\ de pozat, ne-am putut bu-

cura de prezen]a ei.

Dintre p\s\ri, îmi doream s\ v\d specii noi de prigorie, dumbr\veanc\ sau pesc\rel [i am v\zut câteva exemplare din fiecare.

Surpriza cea mai nea[teptat\ a fost s\ vedem o pas\re secretar, o specie ce se hr\ne[te cu reptile [i care are o statur\ impresionant\, fiind la fel de înalt\ ca o gazel\ Thomson. Normal c\ spectaculoase au fost [i p\s\rile flamingo, sau speciile de berze [i stârci pe care le-am întâlnit în special pe malul lacului Nakuru.

Am avut parte [i de momente cu carnivore, iar unul dintre acestea a fost întâlnirea cu doi masculi de leu, la ceva vreme dup\ apus, când ne întorceam c\tre locul de cazare. A fost de altfel [i singura sear\ în care ne-am putut bucura de ni[te fotografii cu lei, pentru c\, de fiecare dat\ când ne-am mai întâlnit cu ei, nu au f\cut altceva decât s\ doarm\ nestingheri]i de prezen]a noastr\.

Foarte mul]i fotografi cred c\ pentru fotografia wildlife e nevoie de obiective speciale, îns\ uneori pierdem din vedere un aspect foarte important... Uneori trebuie s\ înv\]\m s\ ne g\sim subiectele, s\ ne apropiem de ele, s\ încerc\m mereu solu]ii noi de abordare. Chiar dac\ la început cu to]ii vrem s\ avem animale care s\ fie destul de mari în cadru, pe m\sur\ ce evolu\m în acest

25

DESTINA}II • TUR| DE SAFARI ÎN AFRICA • KENYA

26

domeniu o s\ vedem c\ unele imagini sunt mult mai frumoase dac\ subiectul nostru este o parte din fotografie, pentru c\ astfel o s\ putem spune o poveste mai interesant\. În Kenya am încercat multe astfel de abord\ri, în care animalul s\ fie o parte important\ din cadru [i nu neap\rat o reprezentare a speciei.

Câteodat\ îns\, astfel de cadre sunt [i singura solu]ie. De ce spun asta? Ei bine, pentru c\ la Nakuru, o zi întreag\ am c\utat s\ vedem un leopard, cel mai greu de v\zut animal din celebrul Big Five, care mai include leul, rinocerul, bivolul [i elefantul. Într-una dintre seri îns\, ghidul nostru a primit prin radio informa]ia c\ s-a v\zut un leopard, a[a c\ am pornit [i noi înspre zona respectiv\.

Surpriza a fost ca la locul respectiv s\ mai fie înc\ vreo dou\zeci de ma[ini, în[irate care

mai de care pe drum. Dup\ câteva manevre de [ofer african cu experien]\, ghidul nostru ne-a dus destul de aproape, g\sind cumva o fereastr\ printre celelalte ma[ini, din care s\ z\rim [i noi ineditul animal.

Pentru c\ la început chiar m-am chinuit s\ v\d leopardul, foarte bine camuflat în copacul lui, am vrut s\ redau acela[i lucru [i în imagine, a[a c\ am fotografiat astfel încât s\ redau ideea de habitat [i mimetism, în care leopardul s\ fie doar un punct culminant.

~n concluzie Dup\ opt zile de safari în care a fost pus la munc\, obiectivul s-a comportat exemplar. De altfel, nici nu avea cum s\ nu fie a[a. Singurele inconveniente pe care le pot g\si sunt greutatea [i m\rimea acestuia. Uneori, dup\ o zi întreag\ de ridicat [i pus jos obiectivul, atât la fereastr\ cât [i sus pe acoperi[ul ma[inii, m\ sim]eam destul de obosit. Era îns\ acel tip de oboseal\ placut\, ce face parte din via]a fotografului de natur\. Oricum, bine c\ am fost

BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

cu ma[ina în safari [i nu cu rucsacul în spate, a[a cum îmi este obiceiul. Cu siguran]\ c\ un obiectiv mai versatil, atât în privin]a zoom-ului cât [i a greut\]ii, ar fi fost mai u[or de manevrat, îns\ pân\ la urm\ trebuie f\cut undeva un compromis. Nu po]i avea un obiectiv cu o distan]\ focal\ atât de mare [i atât de luminos în alte condi]ii. Pe lâng\ toate acestea, obiectivul a devenit [i un fel de mascot\ a turi[tilor cu care ne întâlneam [i care s-au tot pozat cu el, dar în acela[i timp [i a masailor care îl tot numeau “bazuuka”.

F\-]i „lec]iile!”

Diversitatea din Kenya este uimitoare. S\ faci diferen]a dintre specii este destul de greu când totul este nou, îns\ dac\ î]i faci o documentare temeinic\, apelezi la un identificator de specii [i poveste[ti cu ghizii în teren, lucrurile se mai simplific\. ~ntr-una din zile am stat aproximativ 11h în teren, iar de la prima poz\ realizat\ de diminea]\ [i pân\ la ultima f\cut\

seara, am fotografiat un animal nou la fiecare cinci minute [i jum\tate. În Masai Mara nu este important\ numai scala peisajului, ci [i num\rul impresionant de animale. În migra]ie, în acest loc care ocup\ doar 10% din complexul uria[ de savane din Serengeti, ajung peste dou\ milioane de ierbivore, din care cea mai mare parte sunt antilope Gnu, la care se adaug\ gazele Thomson [i zebre. Nu pot spune c\ am avut parte de foarte mult\ ac]iune în aceast\ tur\, majoritatea animalelor fiind relativ calme [i prietenoase cu ma[inile noastre. Cu toate astea îns\, am asistat la câteva lupte între gazele, uneori mai în joac\, alteori mai în serios.

Pentru c\ nu aveam voie s\ coborâm din ma[in\, lucru de altfel foarte util [i pentru siguran]a noastr\, unghiul de fotografiere nu era chiar de la nivelul subiectului, a[a cum mi-a[ fi dorit, ci de la nivelul geamului ma[inii sau acoperi[ului acesteia. La elefan]i [i la girafe, sigur, nu era un impediment, îns\ la

animalele mai mici sau la p\s\ri ai nevoie de o tehnic\ bun\.

De[i am plecat la drum cu multe prejudec\]i, m-am întors din Kenya mai `mplinit decât din oricare alt\ tur\. A fost pentru mine prima ie[ire în afara Europei [i am sim]it pe deplin diferen]ele. Am f\cut cuno[tin]\ cu ni[te oameni minuna]i, extrem de prieteno[i [i de calzi, am v\zut c\ poate exista profesionalism des\vâr[it, chiar [i acolo unde te a[tep]i mai pu]in, iar aici m\ gândesc mai ales la ghizii no[tri, doi oameni de excep]ie [i mi-am dat seama c\, înc\ din avionul de întoarcere, f\ceam planuri pentru a reveni pe p\mânt african. Unele locuri creeaz\ dependen]\, iar acesta este cu siguran]\ unul dintre ele.

Dan Dinu www.photolife.ro

27

DESTINA}II • TURISM DE AVENTUR|

TUR| DE TREKKING PE

INTERVIEW

Andrei Romanescu

foto: © Andrei Romanescu

28

Am aflat c\, de la ultima noastr\ `ntålnire, te-ai mai c\]\rat pe un vårf. Pe care?

Kilimanjaro `mi venea „m\nu[\”.

Aconcagua mi-a dat putere s\ explorez [i al treilea vårf din Seven Summit. Se pare c\ singurul temerar din Romånia, care a f\cut `ntr-un singur an dou\ vårfuri din seria „Seven Summit”, sunt chiar eu.

Cu ce echip\ ai plecat?

Ini]ial, `n aceea[i formul\ ca [i pån\ acum, dar Mircea, pe parcurs, a fost nevoit s\ renun]e. Oboseala acumulat\ `n tura de trekking pe Aconcagua [i-a spus cuvåntul.

Eu am r\mas temerar [i mi-am continuat drumul.

Ce reguli trebuie s\ respecte un turist de aventur\?

Dac\ e de aventur\, e cu riscuri! Dar, dac\ acumulezi experien]\, po]i reduce riscurile la minimum. ~n primul rånd, turistul de aventur\ trebuie s\ `[i aleag\ cu aten]ie vårful pe care inten]ioneaz\ s\-l cucereasc\.

Apoi, trebuie s\ se informeze foarte bine despre to]i pa[ii pe care urmeaz\ s\ `i fac\.

Nerespectarea acestei reguli poate aduce mari nepl\ceri, de tot felul. E important\ [i ambi]ia. Vårful Kilimanjaro te provoac\ [i e nevoie de mult\ ambi]ie pentru a-l cuceri.

Din datele oficiale ale parcului Kilimanjaro, doar 46% din trekkeri reu[esc ascensiunea.

Foarte mul]i cedeaz\ fizic [i psihic. {i nu ]ine doar de antrenament. }ine foarte mult de caracter. Klimanjaro `nseamn\ ambi]ie, preg\tire fizic\, alimenta]ie [i hidratare. ~n ce const\ peg\tirea fizic\?

Nu trebuie tras de „fiare”. Trebuie m\rit\ rezisten]a corpului, iar acest lucru se face cel mai bine prin alergare. Trekking-ul `nseamn\ anduran]\. Escaladarea unui vårf te epuizeaz\ de puteri. Recomand alergarea a minim 5 kilometri pe zi, `n urcare, `n zone cu pante [i turele de urcare de pe traseele turistice din zone de munte, cu diferen]e de nivel de cel pu]in o mie de metri.

Un turist obi[nuit poate face trekking, a[a de capul lui, sau ar fi bine s\ apeleze la ghizi?

Dac\ e apt fizic [i psihic, poate s\ fac\ trekking de capul lui, dar trebuie s\ respecte

I learned that you have conquered yet another peak since we last talked. Which one is it now?

Kilimanjaro was a perfect fit.

Aconcagua gave me the power to conquer the third peak in the Seven Summit as well. It seems that I’m the only one who dared to climb two ‘Seven Summit’ peaks in the same year.

Who did you take with you?

Initially, we went in the same formula as before, but Mircea was forced to abandon due to the exhaustion accumulated from Aconcagua. I was still standing, so I continued my trip.

What rules should an adventure tourist abide by?

Adventure entails risks! But if you gain enough experience, you can reduce those risks to a minimum. First of all, the adventure tourist must choose the peak he’s looking to conquer wisely. Then, he needs to be wellinformed about the steps he needs to take.

Failing to respect this rule can bring upon

BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

TREKKING TRIP TO

KILIMANJARO

foto: © Andrei Romanescu

support of a tourism operator. This last aspect is very important because the tourism operator will make sure you have all that you need on the continent you want to try your skills. In this regard, I have chosen to work with TUI TravelCenter, who helped me obtain the residence permit and guide. It’s risky to try to work out a deal on the spot because they may ask for much bigger sums of money.

3 reguli: s\ fie bine antrenat, s\ aib\ ambi]ie [i s\ aib\ suportul specializat al unui operator de turism. Acest ultim aspect este foarte important. Operatorul de turism `]i va asigura un contract valabil pe continentul pe care vrei s\ ajungi [i siguran]a c\ vei beneficia de anumite servicii. Eu am contractat aceste servicii prin TUI TravelCenter, inclusiv permisul de [edere `n parc [i de ghid. E riscant s\ nu ]ii cont de al treilea criteriu [i s\ `ncerci s\ negociezi la fa]a locului, pentru c\ sunt tot felul de variabile. La poarta parcului, porterii [i ghizii cer sume mult mai mari.

Hai s\ prezent\m filmul expedi]iei.

Care au fost etapele turei de trekking?

Drumul pån\ `n Africa, pe masivul Kilimanjaro, pe Uhuru Peak (5895 m), e o experien]\ `n sine. Cei de la TUI TravelCenter miau asigurat o infrastructur\ foarte bun\ a deplas\rii, am aterizat pe Kilimanjaro Airport [i am avut asigurate toate serviciile din parc.

Sunt turi[ti care `[i fac singuri set-up-ul [i aterizeaz\, de exemplu, pe Dar es Salaam sau pe Nairobi, iar apoi sunt nevoi]i s\ parcurg\, pån\ la destina]ie, distan]e importante. Este important s\ scapi de un drum de

various unpleasant happenings. Ambition is important as well. Kilimanjaro Peak is very demanding and you need a lot of determination to conquer it. According to the official statistics, only 46% of trackers succeed the hike. A lot of them break down mentally and physically. It is not just about the training, but also about character. Kilimanjaro entails ambition, training, nourishment and hydration.

What does the physical training entail?

Not ‘pumping iron’. You need to obtain resistance, and this is best achieved through running. Trekking means endurance. The climb exhausts you. I recommend running at least 5 kilometers a day, uphill, in regions with slopes and touristic paths in mountainous regions, with an altitude difference of at least a thousand meters.

Can an ordinary tourist go trekking on his own, or would it better to hire a guide?

If he is physically and mentally able, he can indeed go trekking on his own, but he needs to respect 3 rules: be well trained, have ambition, and have the specialized

Let’s recreate your expedition: What where the stages of your trekking trip?

The trip to Africa, to Kilimanjaro, to Uhuru Peak (5895 m) is an experience in itself. The people at TUI TravelCenter organized a very good trip, I landed on Kilimanjaro Airport and I had everything arranged.

There are tourists who do their own setup and land, for instance, on Dar es Salaam or Naerobi, and then they have to travel long distances to the actual destination. It is important to avoid a ten hour bus trip from Naerobi to Mosi, for instance, the town where the climb on Kilimanjaro starts.

Kilimanjaro is the tallest mountain in Africa and it is situated at the border separating Tanzania and Kenya. It is the mountain which reproduces, height-wise, all of the climate regions on Earth. Even though it is situated near the Ecuator, its peak is covered in ice. In the Bantu language Swahili, Uhuru means liberty. Uhuru Peak received its name after Tanzania’s escape from British dominion, which up until that point was named Kibo. It is important to have a day off before the climb. A body used to the rhythm of the city, without having the chance to acclimatize is not going to deliver a good performance. You need a day to meet with your team, with your mountain guide, and plan everything.

In the second day, we did the check-in formalities to enter the park. It is good to know that you cannot enter without a guide and without authorized personnel from the Kilimanjaro Park, who will monitor your every move. You are obliged to follow the guide’s instructions while you are in the park.

29

DESTINA}II • TURISM DE AVENTUR|

foto: © Andrei Romanescu

30

zece ore cu autobuzul de la Nairobi pån\ la Mosi, de exemplu, ora[ul de unde `ncepe urcarea pe Kilimanjaro.

Kilimanjaro este cel mai înalt munte din Africa [i se afl\ situat la grani]a ce desparte Tanzania de Kenya. Este muntele care reproduce pe în\l]ime toate zonele climato-vegetale ale Globului. De[i se afl\ situat lâng\ Ecuator, vârful s\u este acoperit de ghe]ari. ~n limba Bantu Swahili, Uhuru `nseamn\ libertate. Vårful a primit denumirea de Vårful libert\]ii dup\ eliberarea de sub domina]ia britanic\ a Tanzaniei care, pån\ la acea dat\, se numea Kibo. ~naintea escaladei este important s\-]i planifici o zi de pauz\. Un corp obi[nuit cu ritmul de ora[, neaclimatizat, nu va avea un randament bun. E nevoie de o zi `n care s\ te `ntålne[ti cu echipa, cu ghidul montan [i s\]i stabile[ti toate etapele expedi]iei. ~n a doua zi de Tanzania am f\cut checkin-ul de intrare `n parc. Important de [tiut, nu po]i intra `n parc f\r\ un ghid [i f\r\ personal autorizat de parcul montan Kilimanjaro, care `]i va monitoriza fiecare mi[care.

Pe durata [ederii `n parc e[ti obligat s\ respec]i `ntocmai instruc]iunile ghidului.

Primul pas pe care trebuie s\-l stabile[ti cu ghidul ar fi alegerea traseului. Sunt 7 trasee de diferite dificult\]i. Eu am ales traseul Marangu, cel mai dificil dintre toate, singurul traseu care asigur\, `n taberele superioare, cazarea `n c\su]e de lemn. Poarta de acces pe Marangu se afl\ la altitudinea de 1700 de metri, iar prima zi a constat `n parcurgerea `n 6 ore de mers a p\durii tropicale

[i `nnoptare la Mandara Hut Camp, la altitudinea de 2720 de metri. ~n cea de a doua zi am urcat de la Mandara Hut, la Horombo Hut (3720), pe un traseu deluros de 11 kilometri. Condi]iile de cazare la Horombo sunt surprinz\tor de bune pentru o astfel de altitudine: iluminat permanent, grupuri sanitare perfect echipate, sal\ de mese, cabane din lemn cu patru paturi tip preach.

Am avut [i foarte mult noroc, chiar dac\ escalada mea a avut loc `n plin sezon ploios, nu am avut nevoie de echipamentul profesional de ploaie pe care, de altfel, am dat o gr\mad\ de bani. ~n a treia zi de parc am solicitat porterului meu o zi de repaus pentru aclimatizare, zi `n care am f\cut o tur\ u[oar\ de trekking, f\r\ bagaj, pån\ la baza vårfului Mawenzi (5194 m). Urcarea pe vårf se face doar cu un permis special [i plata unei taxe de 800 de dolari plus tariful porterului. Vårful, practic, este `nchis din motive de securitate. Este ståncos, cu multe c\deri de piatr\. ~n a patra zi am pornit c\tre ultima tab\r\ de pe traseu, Kibo Hut, situat\ la altitudinea de 4720 metri, pe un traseu lung de 10 kilometri pe care i-am parcurs `n [ase ore.

La Kibo am ajuns pe la ora dou\, dup\ amiaz\ [i ne-am odihnit pån\ seara, iar `n jur de ora 12 seara am pornit spre vårf, pe un drum de vreo 6 ore [i o diferen]\ de nivel de peste 1200 metri. Cei mai mul]i turi[ti cedeaz\ cånd ajung la Kibo Hut. Se sperie de ultima parte a traseului, de peretele abrupt de piatr\, de ascensiunea brutal\ [i de diferen]a de nivel de peste 1000 de metri pån\ pe

The first step you should undertake with your guide is choosing a path. There are 7 paths of varying difficulty. I chose the Marangu path, the hardest of them all and the only one which offers you housing in wooden houses once you get to the later checkpoints. The entry point is at an altitude of 1700 meters, and the first day entailed 6 hours of making your way through the tropical forest and spending the night at Mandara Hut Camp, at an altitude of 2720 meters. In the second day we climbed from Mandara Hut to Horombo Hut (3720 meters), on a 11 km bumpy way. The housing conditions in Horombo are surprising for such high altitude: permanent lighting, wellequipped restrooms, dining room, preach beds. I also got really lucky because, even though my climb happened in peak rain season, I didn’t need to use my professional equipment which cost me lots of money.

On the third day, I asked my porter for a rest day for acclimatization, where I did light trekking, without backpack, to the base of Mawenzi Peak (5194 m). To do the climb, you need a special permit and there’s an 800 dollar tax plus the porter’s fee. The peak itself is, practically, closed for security reasons.

It’s rocky and with a lot of falling cliffs.

On the fourth day, we went for the last checkpoint, Kibo Hut, situated at an altitude of 4720 meters, after a 10 kilometer path which took us 6 hours. We arrived at around two o’ clock in the afternoon and rested till

BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

Gilman's Point.

Ultima parte a traseului e o plimbare u[oar\ pån\ pe vårf, cu o diferen]\ de nivel de doar 200 de metri. Am avut [ansa s\ prind o vreme excep]ional\. Temperatura era pl\cut\, de doar -5 grade [i un vånt slab care a spulberat stratul sub]ire de z\pad\ depus `n cursul nop]ii. E o zon\ expus\ unor radia]ii extreme, iar aici, pe vårf, z\pada nu rezist\ decåt `n lunile ianuarie [i februarie. Nu am coboråt `n crater. Pentru aceast\ etap\ trebuia f\cut\ o alt\ `n]elegere cu administra]ia parcului [i trebuiau pl\tite alte taxe.

De pe vårf am putut admira ghe]arul care, din cauza `nc\lzirii globale, se tope[te extrem de rapid. Summit-ul l-am f\cut la ora 7:40. Am stat cam 15 minute pe vårf [i-a[ mai fi stat, dar våntul mi-a gr\bit `ntoarcerea.

Am coboråt la Kibo, `nc\ 6 kilometri [i de acolo la Horombo, la 3700 metri. A fost un traseu de anduran]\ pur\.

Vreau s\ men]ionez un fapt care spune multe despre un popor [i despre respectul pe care acesta `l arat\ turi[tilor. Nu am g\sit gunoaie, marcajele sunt vizibile, iar potecile, pe tot traseul, sunt foarte bine `ntre]inute [i au rigole [i de o parte [i de alta a traseului. Eu le-am numit chiar bulevarde.

Confortul ascensiunii este asigurat [i nu ri[ti s\ calci stråmb!

Fiind un parc natural, nu po]i campa decåt `n zone stabilite de c\tre administra]ia parcului. Pe Kilimanjaro sunt 200 de turi[ti `n fiecare zi. }i-a fost vreodat\ fric\ pe munte?

Ai vrut vreodat\ s\ renun]i?

Kilimanjaro nu te expune pericolelor.

Am `ntålnit pe traseu excremente de bizoni [i i-am `ntrebat pe ghizi dac\ ace[tia sunt periculo[i. Mi-au spus c\ nu trebuie s\mi fie fric\ deoarece sunt solitari [i se afl\ `n trecere c\tre z\c\mintele de sare. {tii cum sunt turi[tii? Vor s\ vad\ tot!

Dup\ coborårea de pe Kilimanjaro, ce alte obiective turistice mai pot fi vizitate?

Sunt multe locuri de v\zut: p\durile tropicale, cascadele din masivul Kilimanjaro, via]a din ora[... Recomand city tour-urile organizate `n triburile Mosi. Exist\ o comunitate foarte puternic\ de triburi a c\ror credin]\ nu a fost alterat\ de cre[tinism.

31 foto: © Andrei Romanescu

the evening. Then, we left for the peak at midnight on a 6 hour trip and a difference in altitude of 1200 meters. Most tourists breakdown when they reach Kibo Hut. They get scared by the last part of the journey, the steep stone hill, the brutal ascension and the 1000 meters altitude difference till Gilman’s Point. The very last part of the journey is an easy walk to the top with an altitude difference of about 600 meters. I had the chance of having exceptional weather conditions in my favour. The temperature was just -5 degrees and a soft wind which made the thin snow layer dissolve. It’s a location that is subject to extreme radiation and here, on the top, snow only stays in January and February. We didn’t go down in the crater as that needed further preparation and taxes.

From the peak, we could admire the glacier which, due to global warming, is melting very fast. We did the Summit at 7:40. I stayed for around 15 minutes and I would have stayed more if it hadn’t been for the wind. We descended to Kibo for 6 kilometers and from then to Horombo, at 3700

meters. It was pure endurance. I’d like to mention a fact which says a lot about a country and the respect they have for tourists: There was no random garbage on the route, the markings were visible and everything was tidy as it should. There is no risk of getting lost! Because it is a natural park, you can only camp in designated areas. Kilimanjaro hosts 200 tourists daily.

Were you ever afraid of the mountain?

Did you ever want to quit?

Kilimanjaro does not expose you to dangers. I found bison feces on the route and asked the guide if they were dangerous.

He told me I didn’t have anything to fear because they are solitary and are just transiting towards the salt reserves.

You know how tourists are? They want to see everything! After you come down from Kilimanjaro, what else can you visit?

There are lots of places to see: tropical forests, the cascades of Kilimanjaro, the city life… I recommend the city tours to Mosi tribes. There is a very powerful community

DESTINA}II • TURISM DE AVENTUR|

foto: © Andrei Romanescu

of tribes whose faith did not get altered by Christianity. There are tourism agencies which organize visits to various Mosi families and you can interact with them. I spent two days with one such family. They sang, told me stories, and presented me their daily life.

If you haven’t already set up such a trip, it will cost you around 25 US Dollars. And of course, there’s the Savanna. But the prices are very big. There are many parks. The most important one is Serengeti with its Ngorongoro crater. Then there;s Tarangire where you can see lots of animals. The guides know very well where to take you to.

32

Sunt firme de turism care fac vizite la diferite familii din tribul Mosi, ocazie cu care po]i interac]iona cu ace[tia. Eu am stat dou\ zile `ntr-o astfel de familie. Oamenii mi-au cåntat, mi-au povestit [i mi-au ar\tat via]a lor cotidian\. Dac\ nu ai antamat dinainte un pachet care s\ includ\ [i vizitarea triburilor, o vizit\ de dou\ ore `ntr-o astfel de familie te poate costa undeva la 25 dolari americani. {i `nchid lista obiectivelor turistice de vizitat cu savana. Dar aten]ie, costurile de parc sunt foarte mari. Sunt mai multe parcuri. Parcul num\rul unu este, bine`n]eles, Serengeti cu al s\u crater Ngorongoro. Apoi parcul Tarangire, unde po]i vedea foarte multe animale. Ghizii cunosc foarte bine locurile unde se adap\ aceste animale [i te vor duce s\ le vezi.

Next stop? Urm\torul vårf din seria Seven Summit?

Vreau s\ ajung `n Oceania.

Dar nu vreau s\ dezv\lui mai multe acum, nu pentru c\ a[ fi supersti]ios, ci pentru c\

vreau s\ p\strez o oarecare aur\ de mister.

Planificat\ din timp, o tur\ de trekking poate fi acea ocazie unic\ pe care [i-o poate permite aproape oricine. Informa]iile de pe internet sunt generaliste [i nu au o acurate]e foarte mare, dar cu un operator puternic de turism `n spate, care s\ te asigure c\ totul va fi bine, orice turist `[i poate permite s\ vad\ vårfurile din seria Seven Summit.

Next stop? What’s the next peak to conquer?

I want to go to Oceania.

But I will not tell too much know, not because I am superstitious, but because I want to keep an aura of mystery.

A well planned trekking trip can be that unique occasion accessible to everyone.

The information you find on the internet is too general and not accurate enough, but with a tour operator, everything will be fine and anyone can afford to see the Seven Summit peaks.

34

DESTINA}II EXOTICE • UNANHAIHUI.RO

¸ din Cele mai tari atractii

EXUMA It’s better in the Bahamas! „{i, câ]i ani pl\nuie[ti s\ stai în Bahamas?”

A[a se pune aici problema când începi s\ întrebi de plaje, tocmai pentru c\ op]iunile sunt inepuizabile, chiar [i într-o via]\ de om.

Am fost mai mult decât încântat\ de

ini]iativa Ministerului de Turism al insulelor Bahamas, Condor Airlines [i Dertour România de a descoperi câteva dintre frumuse]ile acestei ]\ri, pentru a le putea împ\rt\[i cu voi. Care sunt cele mai incitante atrac]ii [i experien]e

BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

Foto: © unanhaihui.ro

încercate, cele mai frumoase plaje pe care am p\[it [i cum pute]i s\ ajunge]i la ele v\ spun în serialul “It’s better in the Bahamas”.

Cea mai frecvent\ gre[eal\ pe care cineva o face este s\ cread\ c\ Bahamas înseamn\

Nassau, capitala insulelor [i locul în care ajung cei mai mul]i dintre turi[ti, în special cei de pe vasele de croazier\. Bahamas este de fapt un arhipelag format din peste 700 de insule [i insuli]e. Dintre ele, doar câteva sunt locuite.

16 sau 17. Cea mai dens populat\ este insula New Providence, unde se afl\ capitala Nassau [i Paradise Island (260,000 reziden]i). În rest, e Paradis! În Nassau am ajuns [i noi cu un zbor

35

DESTINA}II EXOTICE • UNANHAIHUI.RO

Condor de aproape 11 ore, din Frankfurt.

Ne-am cazat la Warwick Paradise Island 4* [i speram cât de cât la o adaptare la noul fus orar, îns\ înso]itorul nostru, Angelika, ne-a luat în primire, decis\ s\ ne uluiasca dup\ doar câteva ore de … (ne)somn. {i a ales ca prim\ destina]ie mini-arhipelagul Exuma, în ceea ce ei numesc “The Out Islands”.

36

Ne-am îmbarcat, cu noaptea în cap [i cu ochii mici, pe o curs\ intern\ operat\ de Bahamas Air cu destina]ia George Town, Exumas.

R\s\ritul ne-a prins din urm\ în cele aprox. 35 de minute cât a durat zborul, pentru a înt\ri promisiunea Angelik\i cum c\ vom avea o zi întreag\ la dispozi]ie pentru a tr\i ni[te experien]e pe care nu le vom uita toat\ via]a.

Excursia noastr\ de o zi a început dup\ un transfer de aprox. 30 minute pe Queen’s Drive, de altfel singurul drum din insula principal\, prin a-i cunoa[te pe membrii echipajului

Foto: © unanhaihui.ro

Top 5 experien]e în Exuma

Curiozit\]i locale • Poate nu o s\ v\ vin\ s\ crede]i, dar sunt fix 365 de insuli]e în Exumas. Câte una pentru fiecare zi a anului! {i sunt doar 7.000 de localnici care se bucur\ permanent de atâta frumuse]e!

• Ca s\ mai completeze un pic aceast\

cifr\, li s-au al\turat oameni de afaceri [i persoane publice cu mare notorietate, care au cump\rat aici una sau mai multe insule [i au construit case de vacan]\ pe care le [i închiriaz\: David Coperfield, Johnny Depp (Not\: în Little Exuma s-au filmat scenele de

BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

Apel pentru natur\ [i anim\lu]e

Foto: © unanhaihui.ro

Turismul este vital pentru oamenii de pe insulele din Exuma, altfel atât de izolate, iar aceste interac]iuni cu animalele în mediul lor sunt clar magne]i pentru vizitatori.

Când ajunge]i aici (sau oriunde, de fapt), evident cu scop turistic, nu hr\ni]i animalele cu altceva decât ce aduc înso]itorii de grup sau membrii echipajelor.

[i alimentat\ de energia eoliena.

• Nici cu cei care pl\tesc [i 5.000 USD/zi ca s\ pescuiasc\ bone fish aici nu îmi e ru[ine!

Dar trebuie s\ punem lucrurile în context [i s\ nu uit\m c\ America este la doar 45 de minute de zbor de Bahamas [i c\ pasiunile, în general, cost\.

2. Înot printre rechini la Compass Cay Aici a fost cu ceva ]ipete!

Oricât de curajos te [tii, parc\ tot ai o strângere de inim\ s\ cobori în apa plin\ de rechini,

Foto: © unanhaihui.ro

pe plaj\ din Pira]ii din Caraibe), Nicholas Cage, Eddie Murphy s.a.

• Pentru cancan, o s\ pomenesc c\ pre]urile încep de la câteva mii de USD pe noapte [i urc\ pân\ la 16.000 pentru vila unui afacerist din Texas care e auto-sustenabil\

bera]i în mod inten]ionat de marinari. Cert este c\ aceast\ popula]ie de porci a dezvoltat o aptitudine incredibil\ pentru înot. Pân\ s\-i v\d, eram mai rezervat\ [i m\ gândeam c\ or fi la fel de nesuferi]i precum maimu]ele din Bali sau Kuala Lumpur. De[i erau mai multe ambarca]iuni ancorate în apropierea insuli]ei, una dintre „gazdele” noastre a avut curtoazia s\ ne întâmpine, înotând gra]ios pân\ la noi. Apoi, i s-a al\turat un altul [i uite a[a am fost pofti]i de c\pitan s\ s\rim în ap\ [i s\ facem cuno[tin]\.

Dup\ b\l\ceala [i oferirea bun\t\]ilor pe care echipajul nostru le-a preg\tit special pentru porcii prieteno[i, ace[tia ne-au poftit s\ le cunoa[tem familia: o gr\dini]\ întreag\ de groh\ituri discrete [i oftaturi obosite!

Coastline Adventures Exuma: CJ, c\pitanul [i Yellow, secundul s\u.

1. Big Major Cay (Insula Porcilor) În Bahamas, porcii nu zboar\, ci înoat\.

Sunt asul din mânec\. Sunt atrac]ia num\rul 1

a insulelor. E o nebunie, dar unii oameni î[i planific\ vacan]a în jurul lor [i aleg s\ vin\ în Bahamas pentru a înota cu ace[ti porci! Nu [tie nimeni cu certitudine când [i cum anume au ajuns pentru prima dat\ pe insuli]a aceasta. Se spune c\ ar fi naufragiat aici sau c\ au fost eli-

mai ales c\ ace[tia te iau în primire de cum ai pus piciorul pe ponton. F\r\ s\ fie de dimensiuni impresionante, au din]i[orii ascu]i]i, iar num\rul lor cu siguran]\ te va face s\ te gânde[ti de dou\ ori înainte s\ cobori. E[ti în siguran]\ atât timp cât ascul]i ce-]i zic localnicii. {i ei

37

38

Foto: © unanhaihui.ro

Foto: © unanhaihui.ro

DESTINA}II EXOTICE • UNANHAIHUI.RO

Unde stai

Cum te mi[ti printre insulele din Bahamas

• Pentru primele trei nop]i noi am stat la Warwick Paradise Island Bahamas 4*.

Oferta pentru un sejur în Bahamas la acest hotel, cu zbor inclus, este aici.

spun cam a[a: „Nu le b\ga mâna în gur\ [i nu-i hr\ni din mân\!”

3. Insula Iguanelor Am avut un mic deja-vu, amintindu-mi de iguanele din Galapagos, îns\ trebuie spus de la început c\ sunt specii diferite. Cele din Galapagos sunt iguane marine [i tr\iesc doar acolo, iar acestea sunt o subspecie din cele 7 de Bahamian Rock Iguanas. Au pân\ într-un metru

• ~ntre insulele din Bahamas pute]i s\ v\ mi[ca]i cu u[urin]\, dar nu v\ a[tepta]i s\ fie ieftin: biletul de avion din Nassau pân\ în The Exumas (aeroportul este în

lungime, sunt [i ele specie protejat\ [i tr\iesc pe mai multe insule din Bahamas. De[i nu înoat\, iguanele se strâng gr\mad\ pe plaj\, ca ni[te c\]ei [i nu se încurc\ s\-]i cear\ socoteal\ [i taxa de debarcare sub forma salatei proaspete aduse de echipajele ambarca]iunilor.

4. Limbile de nisip Op]iunea de a face island hopping organizat presupune faptul c\ timpul petrecut în

George Town), cu Bahamas Air este 90-100 USD/ pers./sens. Pentru o excursie de o zi, cea mai bun\ combina]ie este dusul cu Bahamas Air [i returul cu Skybahamas.

fiecare loc este limitat.

Nici nu s-ar putea altfel, cu atâtea lucruri grozave de v\zut [i de tr\it [i atâ]ia al]ii care doresc [i ei acela[i lucru. Totu[i, cu iscusin]a [i implicarea celor de la Coastline Adventures Exuma, am reu[it cumva s\ ajungem în urm\toarele dou\ locuri în contra timp cu al]i turi[ti.

Nu [tiu cum s\ v\ spun, dar s\ te afli în largul m\rii [i s\ p\[e[ti pe o fâ[ie de nisip alb,

Cât cost\ mâncarea • Dac\ prânzul inclus nu v\ este suficient, varianta de mâncare tradi]ional\, un fel principal [i o b\utur\, servit\ într-un

restaurant local cost\ între 19 [i 40 USD de persoan\ în Nassau.

• It’s better in the Bahamas! este sloganul ]\rii.

Cât cost\ excursiile op]ionale • Excursia de o zi în Exuma este în jur de 380 USD/persoan\, cu transport din Nassau cu tot. Excursia efectiv\, cu barca, este 220 USD

[i include o serie de activit\]i [i masa de prânz.

Compania cu care am mers noi se nume[te Coastline Adventures Exuma [i a inclus câteva

lucruri suplimentare, cum ar fi salata de conch.

• Debarcarea la Compass Key pentru a înota cu rechinii a costat 10 USD/pers.

pân\ în Nassau. O simulare de cost poate fi f\cut\ pe siteul lor. Leg\tura dintre Bucure[ti [i Frankfurt poate fi f\cut\ cu Tarom

sau Lufthansa. Rezervarea zborului este primul pas al vacan]ei în Bahamas [i e bine s\ fie f\cut\ din timp.

Cum ajungi în Bahamas • Din luna noiembrie 2017 compania german\ Condor Airlines opereaz\ o curs\ regulat\, s\pt\mânal\, din Frankfurt

BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

DERTOUR “Fly FREE Special” – program disponibil în agen]ile TUI TravelCenteragen]ile TUI TravelCenter Prin acest program pute]i economisi pâna la 400 USD/cuplu în vacan]a voastr\ în Bahamas.

Pentru rezerv\ri de minim 4 nop]i pentru hoteluri selec]ionate din Grand Bahama [i din Out Islands, zborul intern dus/întors Nassau – insula de destina]ie pentru o persoan\/camer\ este INCLUS. Pentru rezerv\ri de minim 7 nop]i, este INCLUS zborul intern dus/întors Nassau – insula de destina]ie pt. maxim 2 persoane/camer\!

Hoteluri: Sandals Emerald Bay (in Great Exuma), Viva Wyndham Fortuna Beach (in Grand Bahama), Grand Lucaya (in Grand Bahama), Lighthouse Pointe (in Grand Bahama), Memories Grand Bahama (in Grand Bahama), Hilton at Resorts World Bimini (in Bimini), Tiamo Resort (in insula Andros), Fernandez Bay Village (Cat Island).

Informa]ii [i rezerv\ri pentru o vacan]\ de vis în Bahamas se pot face la colegii mei de la TUI TravelCenter (oferte@tuitravelcenter.ro). Pute]i arunca un ochi [i pe site: www.tui- travelcenter.ro/vacante-exotice/bahamas

Foto: © unanhaihui.ro

• Aceast\ deplasare din Nassau în insulele Exumas se poate face [i cu ferry-ul local, la un pre] ceva mai sc\zut: 155 USD/dus-întors/pers.

s\-i sim]i moliciunea [i textura fin\ în timp ce e[ti înconjurat de nuan]e intense de turcoaz e genul de experien]\ care te face s\ te gânde[ti dac\ trebuie neap\rat s\ te mai întorci la via]a ta de or\[ean.

5. Pe urmele lui James Bond în grota Thunderball {i când m\ gândesc c\ nu vroiam s\ fac snorkeling aici… “Dac\ v\ place James Bond, trebuie neap\rat s\ s\ri]i în ap\, s\ înota]i [i s\ intra]i în grot\. E un curent care v\ trage în\untru [i altul care v\ scoate pe partea opus\”, ne-a strigat Angelika, pentru c\ noi eram nedumeri]i.

Aceasta este grota care a ap\rut într-una dintre ecraniz\rile seriei James Bond - Thunderball, cu Sean Connery, aflat\ la câteva sute de metri de Staniel Cay. Am s\rit cu to]ii în ap\, în echipament complet de snorkeling.

Ne-am întors în barc\ 15 minute mai târziu, to]i entuziasma]i, cu ochii mari [i râzând cu

gura pân\ la urechi.

Turul nostru de o zi printre insulitele din Exuma urma s\ se încheie curând, îns\ dac\ timpul nu v\ preseaz\, banii necesari închirierii unei ambarca]iuni nu ar fi a[a de mul]i.

Sigur, am în minte un anumit public, c\ci Bahamas este o destina]ie de top [i acest

lucru trebuie luat ca atare. În extrasezon, adic\ vara, închirierea unui catamaran de 8 persoane poate coborî chiar [i pân\ la 500 USD/zi plus taxe. În schimb, în sezon, pre]ul se dubleaz\.

Anca Du[e Advertising&Content Manager Eurolines Group

39

BRANDURI ROMÅNE{TI • MITURI {I LEGENDE • URIE{II DE LA DENSU{

LEGENDA

Portalul principal de intrare. ~n planul doi se vede intrarea `n biseric\ [i boiandrucul pe care se afl\ sculptat\ Crucea Celtic\

42

La Densu[, `n mica localitate aflat\ `n }ara Ha]egului, groz\viile abund\ la tot pasul [i se `nvårt `n jurul bisericii Sf. Nicolae.

F\cånd abstrac]ie de toate legendele, `nc\ de la intrare, Biserica Densu[ impresioneaz\ prin austeritatea pere]ilor din piatr\. Blocuri

mari de piatr\ sculptat\ au fost `ncastrate direct `n pere]ii Bisericii sau se afl\ expuse, `n num\r mare, `n curtea sau cimitirul din vecinatatea bisericii. Acestea provin, se pare, din fosta capital\ a provinciei romane, Dacia Felix, de la fermele romane (villa rustica) [i din alte

temple ori edificii din zon\. Distan]a mic\, de numai 10 kilometri pån\ la Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, vine `n sprijinul teoriei conform c\reia majoritatea colo[ilor de piatr\ folosi]i la construirea bisericii provin chiar din ruinele fostei capitale a provinciei

BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

Foto: © Ilie Tudorel

URIESILOR Biserica Sf. Nicolae de la Densus¸

romane. Elemente de construc]ie asem\n\toare pot fi `ntålnite [i la bisericile din localit\]ile `nvecinate Pe[teana, Tustea, Ha]\gel, Sânpetru, Sânt\m\rie Orlea, Col], Streisângeorgiu, Strei [i Gr\di[te-Sarmizegetusa.

Legenda „urie[ilor” Nu trebuie s\ fim neap\rat „pozitivi”, „zen” sau „nonconflictuali” ca s\ ]inem ochii deschi[i [i s\ vedem cåt de frumoas\ e Romånia.

Am putea `ncerca ca, m\car `n an centenar, s\ nu mai avem atitudinea aceea de popor condamnat. Mai degrab\, aici s-ar potrivi o vorb\ de duh: Dumnezeu `]i d\, dar nu-]i bag\ `n strai]\!

Pe lång\ frumuse]ile naturale vizibile [i tangibile, Romånia ofer\ pentru amatorii de vr\jitorii, leacuri b\be[ti [i mistere paranormale, pe post de produs turistic, legende cu „urie[i” [i pove[ti romantice.

Legenda spune c\ Biserica Densu[ a fost construit\ de „urie[i” (uria[i) din blocuri de piatr\, cum altfel?, uria[e.

Blocuri de piatr\ cånt\rind cåteva tone se afl\ la baza pronaosului, `n zidurile naosului, diaconiconului [i `n cele care formeaz\ cele dou\ portaluri ale intr\rilor. {i e clar. Cine ar fi putut s\ ridice astfel de colo[i din piatr\ dac\ nu chiar ni[te „urie[i”?

43

BRANDURI ROMÅNE{TI • MITURI {I LEGENDE • URIE{II DE LA DENSU{ Cei curio[i s\ afle povestea Zafirei (sau a Marei Lorinczne) [i a Mititic\i pot ajunge aici de pe DN68 Ha]eg-Caransebe[, trecånd prin localit\]ile Tote[ti [i H\]\gel sau din Ha]eg prin localit\]ile General Berthelot [i Tustea.

Inscrip]ie `n cinstea `mpar\tului roman Septimius Severus (a domnit `n perioada 193-211) str\mutat\ de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

44

Pe-aici, de la Ha]eg [i pân\ departe, la Gr\di[te, înainte de Potop, tr\iau odat\ pe P\månt ni[te oameni foarte mari, zi[i [i „urie[i” sau jidovi, l\sa]i de Dumnezeu ca s\ fac\ rånduial\ printre oameni [i s\ aib\ grij\ de ei.

Când umblau urie[ii se zguduia p\måntul, iar `n urma pa[ilor lor r\måneau gropi adånci `n care, cånd ploua, se formau b\l]i [i lacuri.

Legenda spune c\ biserica a fost construit\ din blocuri de piatr\, t\iate cu mare me[te[ug, extrase din casa unui urie[, pesemne tat\l Mititic\i, o feti]\ uria[\ care credea c\ oamenii sunt juc\rii. Pe blocurile de piatr\ se afl\ inscrip]ionate `n limba „urie[easc\ veche” numele membrilor familiei. Ele nu mai pot fi citite ast\zi. Acestea erau foarte lungi, pe m\sura `n\l]imii lor, [i nu mai pot fi `n]elese deoarece popii unguri, care le [tiau citi, au murit demult.

Se spune c\ lespedea de piatr\ aflat\ deasupra portalului de intrare `n biseric\ a fost chiar o scåndur\ de lemn din patul tat\lui Mititic\i, pe care Dumnezeu, dup\ Potop, a transformat-o `n piatr\.

O contribu]ie important\ la mistificarea istoriei bisericii a avut-o familia Densu[ienilor.

Istoricul Nicolae Densu[ianu (autorul controversatei c\r]i „Dacia Preistoric\”, ap\rut\ postum, `n anul 1913) `mpreun\ cu fratele s\u, Aron Densu[ianu au lansat ipoteze `ndr\zne]e despre originile acestei biserici. Densu[ienii au `n]eles importan]a istoric\ a edificiului [i au `mpiedicat d\råmarea bisericii pe care s\tenii o considerau prea veche.

Legenda generalului Legenda este mai mult o supozi]ie [i este legat\ de monumentul funerar ce ar fi apar]inut generalului roman Longinus Maximus.

Generalul Longinus (Gnaeus Pompeius Longinus), camarad de arme [i bun prieten al `mp\ratului Traian, a fost consul al provinciei `n anul 90 d.Hr. Dup\ primul r\zboi daco-roman, din anii 101-102 d.Hr., acesta a fost numit comandantul garnizoanelor romane din Dacia.

Capturat de Decebal, regele dac, sub amenin-

]area execu]iei Generalului Longinus, a `ncercat s\-l determine pe `mp\ratul Traian s\-[i retrag\ armatele din Dacia. Pentru a nu mai fi o piedic\ `n fa]a `naint\rii armatelor imperiale `n Dacia, viteazul general s-a sinucis. Pentru vitejia sa el a fost supranumit Longinus Maximus.

Potrivit legendei, actuala Biseric\ de la Densu[ ar fi fost, la origine, mausoleul marelui general. Legenda a fost culeasa [i publicat\ de

istoricul literar, poetul [i folcloristul român Aron Densu[ianu, descendent din familia nobiliar\ transilvan\ Pop de Ha]eg, `n `nsemn\rile sale despre c\l\toriile de pe Valea Streiului [i }ara Ha]egului.

Legenda Zafirei Tot din `nsemn\rile lui Aron Densu[ianu am aflat [i de legenda Zafirei [i de romanticul

BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

Toaca Bisericii Sf. Nicolae

Stel\ funerar\

ei sacrificiu, una dintre cele mai tulburatoare pove[ti de dragoste ce `nso]esc istoria bisercii Densu[.

Zafira era unica fat\ a unei familii de oameni urå]i la trup [i la suflet, c\rora l\comia [i avari]ia aveau s\ le macine sufletele. Stoica [i Ileana, p\rin]ii Zafirei, doreau s\-[i m\rite fata dup\ un fecior håd, dar foarte bogat. Dar Zafira avea inima promis\ unui b\iat frumos, dar

s\rac, de care se `ndr\gostise la o nedee (s\rb\toare popular\), lucru neacceptat de p\rin]ii Zafirei, care au declarat c\ mai bine `[i omoar\ fata decåt s\ o m\rite cu un s\r\ntoc.

Cei doi `ndr\gosti]i se `ntålneau `n tain\, cånd [i cånd, `n curtea bisericii. ~ntr-una din zilele `n care ace[tia `[i f\ceau jur\minte au fost surprin[i de tat\l furios al fetei. Zafira fuge [i se ascunde `ntr-un pasaj secret al Bisericii Densu[.

B\iatul este prins [i b\tut crunt de tat\l fetei [i `[i pierde cuno[tin]a. Crezånd c\ iubitul ei a fost ucis, Zafira r\måne timp `ndelungat `n ascunz\toare. ~ngrijorat, tat\l Zafirei anun]\, chiar `n fa]a bisericii, o mare recompens\ celui ce `i va aduce ve[ti despre Zafira [i promite c\ o va l\sa pe aceasta s\-[i aleag\ so] dup\ vrerea ei. Zafira, auzind spusele tatalui, s-a urcat `n turnul bisericii de unde s-a aruncat `n gol strigånd c\ dac\ iubitul ei nu mai este, vrea [i ea s\ moar\.

Povestea continu\, iubitul fetei `[i revine din amnezie dup\ b\taia crunt\ [i aflånd c\ iubita lui s-a sinucis `[i va plånge iubita pierdut\, pån\ la sfår[itul zilelor. „Detalii” despre cum s-a sinucis Zafira [i ce-au mai zis oamenii acelor vremuri sunt greu de ob]inut de la s\teni. Oarecum ciudat, la Densu[, legenda Zafirei este un subiect aproape tabu. Ca [i cum o umbr\ malefic\ i-ar urm\ri pe to]i, de fric\, nimeni nu vorbe[te. Cu greu am smuls cåteva vorbe de la tanti Irina, so]ia clopotarului, care mi-a indicat locul unde se afl\ statuia Zafirei, la marginea unui pålc de copaci. Pe statuie se poate citi un nume: Mara Lorinczne. M\i, s\ fie...!?

Cu [i f\r\ legende Biserica din Densu[ este cea mai veche biseric\ de piatr\ din Romånia. ~n acest l\ca[ de

45

BRANDURI ROMÅNE{TI • URIE{II DE LA DENSU{ Tanti Irina, so]ia clopotarului.

46 cult serviciul liturgic este ne`ntrerupt de peste [apte secole. Edificiul a fost mai `ntåi templu p\gån, iar apoi biseric\ cre[tin\.

Construit\ `n stil romanic timpuriu, din materiale de construc]ie `n mare parte refolosite, extrase din ruinele ora[ul antic roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Biserica monument istoric Sf. Nicolae din Densu[ este `n prezent o biseric\ cre[tin\ de rit ortodox care s-a dezvoltat ca o biseric\ paleo-cre[tin\ edificat\ peste un templu p\gån antic.

Sistemul de `nvelitoare din piatr\ al turnului, decora]iunile zim]uite, realizate din c\r\mizi (din]i de lup) avånd, potrivit tra-

di]iilor, rol apotropaic (rol de ap\rare `mpotriva duhurilor rele), zidurile construite din blocuri de piatr\ fasonat\, unele chiar de foarte mari dimensiuni, au alimentat imagina]ia popular\.

Legendele au puterea s\ dea o nou\ via]\ [i energie acestui loc. Pån\ la urm\, legenda urie[ilor de la Densu[ seam\n\ izbitor cu legendele malteze care spun c\ templele megalitice au fost construite de gigan]i, iar povestea Zafirei poate fi asemuit\ foarte u[or cu povestea Julietei, imaginat\ de marele Shakespeare. Pentru valoarea arhitectural\ biserica din Densu[ a fost propus\, `nc\ din

anul 1991, pentru a fi inclus\ pe Lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO. Chiar dac\ la Densu[ nu mai sunt urie[i, mai sunt b\tråni care i-au cunoscut [i care ar fi bucuro[i s\ povesteasc\ despre ei copiilor.

Ilie Tudorel www.tudorphotoblog.blogspot.com

Zenaida F\rca[ co-writting

FOCUS CORPORATE BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

47

48. Studiu TUI TravelCenter – Ce bugete de vacan]\ aloc\ românii [i care sunt destina]iile lor preferate.

49. Top 10 destina]ii recomandate.

50. NOVA TRAVEL prezint\ destina]iile vedet\ ale sezonului estival 2018.

54. Vene]ia – probabil cel mai romantic ora[ din lume.

58. De cine te-ai `ndr\gostit `n America de Sud?!

Foto: TUI TravelCenter

CO N RP EW OR S AT E

48

Un studiu realizat de colegii no[tri de la TUI TravelCenter, cea mai mare agen]ie de turism din România, relev\ obiceiurile de consum ale românilor, când î[i aleg vacan]ele.

STUDIU TUI TravelCenter

• Astfel, o familie din nordul Bucure[tiului aloc\, în medie, aproximativ 3.000 de euro pentru o vacan]\, cu 45% mai mult decât o familie din sudul Capitalei [i de dou\ ori mai mult decât cheltuiala medie a unei familii la nivel na]ional.

• În medie, o familie de români aloc\ pentru o vacan]\ suma de 1.500 euro. Astfel, turi[tii din Moldova cheltuiesc, în medie, 1.100 euro pe familie pentru o vacan]\, cei din sudul ]\rii 1.400 euro, iar cei din Transilvania 1.500 euro.

• Cea mai scump\ vacan]\ de anul trecut, un revelion în Maldive, a fost cump\rat\ de un cuplu de români, de la agen]ia din B\neasa Shopping City [i a costat 84.000 de euro.

• Potrivit studiului realizat de anali[tii TUI TravelCenter pe baza datelor centralizate de la cele 80 de agen]ii din ]ar\, cel mai mare buget pentru o vacan]\ a unei familii cu un copil este alocat de turi[tii din nordul Bucure[tiului.

Ace[tia dispun, în medie, de aproximativ 3.000 de euro pentru o singur\ vacan]\.

• În medie, o familie de bucure[teni aloc\ pentru o vacan]\ suma de 1.500 euro.

Dup\ bugetul alocat pentru o vacan]\, turi[tii din Capital\ sunt urma]i de cei din Cluj, Constan]a, Timi[oara, Sibiu [i Ia[i. În func]ie de suma medie disponibil\ pentru o vacan]\ în familie, topul jude]elor arat\ astfel: • Bucuresti & Ilfov: 1.700 e/vacan]\/familie • Cluj: 1.600 euro • Constan]a: 1.500 euro • Timi[oara: 1.450 euro • Sibiu: 1.350 euro • Ia[i: 1.300 euro Cea mai scump\ vacan]\ vândut\ anul trecut de TUI Travel Center, un revelion în Maldive, a fost cump\rat\ de un cuplu de români, de la agen]ia din B\neasa Shopping City [i a costat 84.000 de euro. În pachetul de servicii turistice au fost incluse: 10 nop]i cazare în vila privat\ (6*) Soneva Fushi, de pe Atolul Baa. Vila Soneva Fushi (6*), ascuns\ în vegeta]ia luxuriant\ [i

CE BUGETE DE VACAN}| ALOC| ROMÂNII {I CARE SUNT DESTINA}IILE LOR PREFERATE situat\ pe malul oceanului, are piscin\ proprie [i personal dedicat fiec\rui turist în parte. De asemenea, în pachet au fost incluse [i transportul cu avionul pân\ în Maldive, transferurile locale [i asisten]a turistic\ non-stop. Turi[tii români [iau dorit, printre altele, [edin]e Spa, cine romantice pe malul m\rii [i safari cu delfinii.

Destina]iile preferate în func]ie de regiune Analiza pre]ului mediu al pachetelor turistice cump\rate de o familie în diverse zone din Bucure[ti, unde TUI TravelCenter are un num\r de 12 agen]ii, demonstreaz\ obiceiuri diferite de consum. Astfel, o familie care alege s\ achizi]ioneze pachete turistice de la agen]ia din B\neasa Shopping City pl\te[te, în medie, pe o vacan]\ aproximativ 3.000 de euro.

Pachetul mediu cump\rat de la Bucure[ti Sun Plaza Mall cost\ 2.000 de euro, de la Bucure[ti Mega Mall [i ParkLake Mall – 1.800 euro, de la Bucure[ti Vitan Mall – 1.700 euro [i de la Bucure[ti Afi Cotroceni -1.600 euro.

La agen]ia B\neasa Shopping City, în topul vânz\rilor pachetelor se reg\sesc destina]ii exotice precum Maldive, Thailanda, Mexic sau Republica Dominican\, destina]ii unde se solicit\ cazarea la hoteluri de cinci sau [ase stele. Destina]iile preferate de cei ce cump\r\ vacan]e de la celelalte agen]ii din Capital\ sunt cele din ofertele charter în Turcia, Spania [i Grecia, la hoteluri de trei-patru stele.

O segmentare a cererii se observ\ [i în ceea ce prive[te destina]iile preferate ale românilor din diferite regiuni ale ]\rii. Astfel, turi[tii din vest prefer\ într-o m\sur\ mai mare decât cei din restul ]\rii destina]ii estivale

precum Muntenegru, Italia [i Croa]ia, accentul punându-se pe vacan]ele individuale (transport cu autoturismul propriu).

Tendin]e de consum Totu[i, per ansamblu, destina]iile preferate ale ardelenilor sunt cele clasice, respectiv Turcia – Antalya, Grecia – Creta [i Dubai, la care se adaug\ destina]iile exotice precum Mexicul. Clujul, Bucure[tiul, Timi[oara [i Constan]a se remarc\ prin num\rul mare de clien]i care cump\r\ de la TUI TravelCenter mai mult de o vacan]\ pe an.

La Bucure[ti se cer din ce în ce mai mult vacan]e exotice: Bora-Bora, Patagonia, Noua Zeeland\, cu experien]e din ce în ce mai provocatoare sau neobi[nuite. Ia[iul prefer\ destina]iile clasice precum charterele în Turcia, Grecia [i Spania [i vacan]ele all inclusive în Bulgaria. Const\n]enii aleg destina]ii charter precum Spania – Tenerife [i vacan]ele exotice în Punta Cana [i Thailanda.

Charterele verii 2018 În acest an, Nova Travel, tour-operatorul Grupului Eurolines, va organiza s\pt\mânal pân\ la 22 curse charter marca TUI, c\tre 13 din cele mai apreciate destina]ii estivale, respectiv c\tre Grecia (insulele Creta, Rodos, Corfu, Santorini [i Zakynthos), Turcia (Antalya), Spania (Insulele Tenerife [i Mallorca) [i Cipru. Sunt programate zboruri s\pt\mânale din Bucure[ti, Ia[i, Cluj-Napoca [i Timi[oara. Nova Travel a introdus în oferta sa din acest an o nou\ curs\ charter c\tre Cipru. Nova Travel va majora num\rul total de locuri disponibile cu 30% fa]\ de 2017 [i va inaugura noul parteneriat cu SUNEXPRESS (charter Lufthansa – Turkish Airlines) pe ruta Bucure[ti-Antalya.

Persoane de contact:

Roxana Stan

Carmen Neac[u

HR & PR Manager roxana.stan@eurolines.ro

Consultant Comunicare [i PR carmen.neacsu@eurolines.ro

TE ER 8 OF 201

FOCUS • DESTINA}II RECOMANDATE

BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

TOP1O

OFERTE RECOMANDATE 49

1.

Sejur Ultra All inclusie Turcia, Hotel Eftalia Island 5*, Alanya

SE JU R

2.

329

3.

Tarif: euro/persoan\/sejur.

Perioada: 01.08 – 08.08.2018, Nop]i: 7, Tip camer\: camer\ dubl\ standard, Mas\: mic dejun, Transport: cu avionul, taxe aeroport, bagaje, transferuri.

OF ER T|

4.

899

5.

OF ER TA

6.

69

7.

309

Tarif: euro/pers., Perioada: 12.0619.06.2018, Nop]i: 7, Tip camer\: camer\ dubl\ standard, Mas\: mic dejun, Transport: individual.

OF ER T|

399

CI RC UI T

8.

1699

9.

Sejur Grecia, Creta, Hotel Golden Beach 4*, Hersonissos Tarif: euro/persoan\.

Perioada: Tariful este valabil pentru 02,09,16 [i 23.05.2018, Mas\: Demipensiune, Transport: cu avionul, taxe aeroport, bagaje, transferuri.

Sejur Litoral Bulgaria, Hotel Malibu 4*, Albena

SE JU R

399

Tarif: euro/persoan\.

Perioada: 29.11-07.12.2018 Nop]i: 8, Transport: cu avionul, taxe de aeroport, transferuri, cazare.

Sejur Litoral Croatia, Amadria Park Hotel Ivan 4*, Sibenik

CI RC UI T

Tarif: euro/persoan\.

Perioada: 25.05-05.06.2018, Nop]i: 10

Tarif: euro/persoan\.

Perioada: intervalul 10.04 – 24.04.2018 ofert\ de prim\var\, Nop]i: 3, Transport: individual + transfer Murghiol-Hotel-Murighiol (gratuit).

Circuit Mexic, Cancun - Chichen Itza Merida - Uxmal - Campeche - Izamal - Tulum

Circuit, Singapore Insula Bintan - Malacca - Kuala Lumpur

1999

Tarif: euro/persoan\.

Perioada: 16.0530.05.2018, Nop]i: 12, Tip camer\: camer\ dubl\ standard, Mas\: mic dejun, Transport: cu avionul, taxe aeroport, bagaje, transferuri.

Romånia, Tulcea, Green Village Resort 4*, Sfåntu Gheorghe

SE JU R

769

Tarif: euro/persoan\.

Perioada: 02.05.2018-09.05.2018 Nop]i: 7, Transport: avion cu plecare din Bucure[ti, taxe aeroport, bagaje, transferuri.

Indonezia, Hotel Steenkool Seminyak 3*

Sejur Spania- Palma de Mallorca, HSM President Golf & Spa 4*, Alcudia

Tarif: euro/persoan\.

Perioada: 24.0601.07.2018, Nop]i: 7, Tip camer\: camer\ dubl\ standard, Mas\: All Inclusive, Transport: individual.

SE JU R

10.

Sejur Grecia, Hotel Ilaria 3*, Zakynthos

399

Tarif: euro/persoan\.

Perioada: 11.06-18.06.2018 Nop]i: 7, Tip camer\: camer\ dubl\ standard, Transport: transport cu avionul, plecare din Cluj- Napoca, taxe de aeroport, bagaje, transferuri.

Apeleaz\ cu `ncredere: 031.438.73.21, 031.438.73.22 sau scrie-ne un mesaj pe oferte@tui-travelcenter.ro

SE JU R

CO N RP EW OR S AT E

FOCUS • CHARTERE 2018 Cele mai iubite destina]ii de vacan]\ ale românilor, Spania, Grecia [i Turcia sunt tot mai aproape de românii care î[i doresc o vacan]\ deosebit\. Nova Travel, agen]ia tour-operatoare a Grupului Eurolines

CARE ESTE PREFERATA DVS. DINTRE 50 VACAN}ELE CHARTER ÎN GRECIA, SPANIA {I TURCIA? NOVA TRAVEL PREZINT| DESTINA}IILE VEDET| ALE Grecia, fiecare insul\ este un univers diferit.

Grecia este o destina]ie atât de accesibil\, primitoare [i cu atâtea posibilit\]i de distrac]ie încât aici te sim]i ca acas\. Chiar dac\ fiecare dintre noi î[i dore[te ceva diferit în vacan]\, în Grecia alegerea este foarte dificil\. Arhipelagul elen are peste 1.400 de insule, din care nici 260 nu sunt locuite. Fiecare dintre aceste insule are un mare poten]ial turistic, fiecare are specificiul

s\u, ceva doar al ei de ar\tat. Poate fi doar un vestigiu istoric, o plaj\, un s\tuc, o legend\, un cântec, un fel de mâncare… Efectul e garantat!

Rar se întâmpl\ ca topurile interna]ionale ale celor mai frumoase insule din Europa [i din lume s\ omit\ insulele Creta, Rodos, Corfu, Santorini [i Zakynthos. Fiecare dintre insule sunt nu doar celebre [i deosebite, ci [i bine

preg\tite pentru a-[i întâmpina oaspe]ii cât mai bine. S\ le ofere amintiri de neuitat.

Destina]ie pentru cei romantici.

F\r\ a exagera, peisajele din Santorini, micu]a insul\ vulcanic\ din Marea Egee, sunt unice. Una dintre cele mai mici insule din

BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

România reia, din luna mai 2018, cursele charter c\tre insulele grece[ti Santorini, Zakynthos, Creta, Corfu [i Rodos, c\tre Mallorca [i Tenerife (Spania) [i c\tre cea mai apreciat\ destina]ie all inclusive, Antalya (Turcia).

Grecia, Santorini, este cea mai faimoas\ pentru istoria, legendele [i relieful s\u unic, pentru satele [i ora[ele cu o arhitectur\ specific\. O destina]ie prin defini]ie romantic\, Santorini este recomandat\ pentru luna de miere, iubitorii de frumos, pentru cei care vor s\ se relaxeze, pur [i simplu. În Santorini sunt unele dintre cele mai bine cotate hoteluri din Grecia [i din Europa, apreciate nu doar pentru priveli[tea

deosebit\, ci [i pentru servicii. Celebritatea cost\, dar predomin\ totu[i ofertele de cazare pentru (aproape) toate bugetele.

O minune a lumii, în Rodos.

Rodos e una dintre cele mai enigmatice destina]ii, cel pu]in dac\ avem în vedere c\ nu se cunoa[te locul unde ar putea fi uria[a statuie a Colosului. Se presupune c\ ar putea fi în

Foto: © Nicu Cherciu

portul Mandraki din ora[ul Rodos, capitala insulei. Dar acesta nu este singurul obiectiv al insulei, care merit\ vizitat\ pentru cet\]ile sale medievale, precum cea din ora[ul Rodos, inclus\ în patrimoniul UNESCO, pentru vestigiile templului Atena Nike din Lindos sau pentru castelul vene]ian din Kritinia. Plajele din Rodos, multe la num\r, sunt tot atâtea motive pentru a ajunge aici.

SEZONULUI ESTIVAL 2018 Creta, cea mai diversificat\ insul\.

Dac\ sunte]i atra[i de mare [i de drume]iile montane, de art\ [i istorie, atunci nu rata]i Creta! În cea mai mare dintre insulele grece[ti sunt obiective turistice deosebite precum Palatul din Knossos, cet\]ile vene]iene din Rethymnon [i Chania, Muzeul de arheologie din Heraklion.

Plaje paradisiace precum Balos sau Elafonissi se „bat” pe primele locuri în topurile europene, iar gastronomia din Creta a influen]at tot arhipelagul [i mai mult decât atât. În Creta sunt [i unele dintre cele mai frumoase parcuri na]ionale din Europa, iar Cheile Samariei, cu cei 18 kilometri lungime, sunt de neocolit. Nu conteaz\ ce v\ dori]i, Creta v\ va seduce!

Corfu cea verde.

Corfu se recomand\ cea mai verde insul\ din Grecia [i probabil c\ nu exagereaz\. Este un mic col] de p\mânt ie[it apele M\rii Ionice, cu o istorie veche [i o atmosfer\ aparte. În Corfu g\si]i ora[e cosmopolite precum Corfu Town (Kerkyra, capitala insulei), sta]iuni lini[tite precum Roda sau Moraitika [i s\tuce pitore[ti ascunse între livezi de m\slini. {i multe plaje, unele cu nisip, pentru familii, altele mai izolate, în golfule]e, castele care au apar]inut unor prin]ese celebre dar [i m\n\stiri izolate pe un vârf de munte.

Zakynthos are unele din cele mai frumoase plaje.

Zakynthos a devenit celebr\ datorit\ plajelor sale cu nisip alb [i fin, printre cele mai apreci-

ate din Grecia. Nu-i lipsesc nici serviciile de calitate, pre]urile accesibile [i vegeta]ia bogat\, planta]iile de m\slini [i livezile de l\mâi.

Zakynthos are un climat blând [i ape calde care „spal\” unele dintre cele mai vestite plaje din Europa. Dup\ Navagio, nu ar trebui ratate nici Grotele Albastre, portul Limnionas, Marathonissi, insuli]a locuit\ doar de ]estoasele caretta-caretta [i farul Keri. Acestea [i atmosfera v\ vor determina s\ v\ reîntoarce]i aici!

Cele mai apreciate insule ale Spaniei.

Tenerife, insula distrac]iei.

Supranumit\ „Insula Prim\verii Ve[nice”, pentru c\ temperaturile coboar\ rar sub 18°C, Tenerife este cea mai mare insul\ din Arhipelagul Canare .

Aflat\ la aproximativ 300 de kilometri de coasta Africii, Tenerife este preferat\ de cei romantici, pentru luna de miere, de iubitorii de natur\, de distrac]ie [i de cei gurmanzi.

Amatorii de sporturi nautice au un loc „rezervat” în Tenerife, ca [i cei care nu vor decât s\ se relaxeze lini[ti]i la piscina hotelului sau pe plajele b\tute de valurile Atlanticului.

Tenerife este un adev\rat „continent” de doar 2.000 km p\tra]i, cu un microclimat unic [i contraste peisagistice spectaculoase.

Ve]i fi încânta]i de peisajele diferite, de la verdele din nord pân\ la soarele din sud, de plajele cu nisip sau cele s\lbatice, de drumurile [i satele de munte. El Teide, cel mai înalt vârf muntos din Spania, (3.718 metri în\l]ime),

inclus în patrimoniul UNESCO, este de neocolit, de[i e mai greu de ajuns [i de atins!

Mallorca, str\lucitoarea perl\ a Mediteranei.

Cea mai mare insul\ din arhipelagul Baleare este preferat\ datorit\ ofertei variate de cazare [i pentru nenum\ratele obiective de „bifat”. Nu ar trebui s\ rata]i Palma de Mallorca, capitala insulei, [i obiectivele sale Catedrala la Seu, Palatul Almudaina [i La Rambla, plajele [i ora[e pline de istorie [i legende sau pur [i simplu fotogenice. Amintesc de plajele Formentor, Sa Calobra, Cala Sant Vicenç, Port de Pollensa, Alcudia [i Trenc, doar câteva obiective care merit\ vizitate în Mallorca.

Turcia. Antalya, cea mai mul]umitoare destina]ie all inclusive.

Pentru cei care vor o vacan]\ în care s\ se bucure de relaxare maxim\ [i de cele mai bune servicii, Antalya este prima pe lista destina]iilor de top. Cele mai ofertante [i mai accesibile vacan]e all inclusive pentru români, însorite [i primitoare, sunt în aceast\ regiune a Turciei. Plin\ de tenta]ii gastronomice [i de oferte pentru toate bugetele, Antalya nu mai are nevoie de prezentare. Este un loc unde, indiferent dac\ alegi sta]iunile Side, Lara-Kemer, Alanya sau Belek te vei sim]i bine primit, în vacan]a ta dorit\!

Drum bun!

Carmen Neac[u

Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

51

FOCUS • ADS Vrei să vezi mai multe oferte?

Intră pe www.tui-travelcenter.ro sau vino în agenţie.

52

Atlantis Beach Tower BILET AVION

Nassau | Bahamas |CARAIBE

MIC DEJUN

Bine aţi venit în Bahamas! Atlantis Beach Tower are vedere la apa turcoaz a Mării Caraibelor și surprinde prin eleganţă inegalabilă și modalităţi inedite de petrecere a timpului liber, de la cursuri de yoga la programe de wellness deosebite.

Ofertă valabilă în limita locurilor disponibile. Pentru o ofertă personalizată vă așteptăm în agenţie sau pe www.tui-travelcenter. ro

De la

2.399 €

BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

Vrei să vezi mai multe oferte?

Intră pe www.tui-travelcenter.ro sau vino în agenţie.

Warwick Paradise Island Bahamas BILET AVION

CARAIBE | Bahamas | Paradise Island

MIC DEJUN

Amber SPA de la Warwick Paradise Island-Bahamas vă urează bun venit într-o nouă lume a terapiei holistice. Tehnicile de masaj terapeutic, produsele naturale și echipa dedicată de la SPA vă vor îmbunătăţi călătoria și cu o restaurare completă a spiritului, a sufletului și a corpului.

Ofertă valabilă în limita locurilor disponibile. Pentru o ofertă personalizată vă așteptăm în agenţie sau pe www.tui-travelcenter. ro

De la

2.559 €

53

Foto: © Diana Chereche[

VENETIA Probabil cel mai romantic oras¸ din lume 54

Mai presus de orice, Vene]ia este de v\zut în doi, fiind probabil cel mai romantic ora[ din lume.

Alte destina]ii turistice de pe mapamond, de altfel cu un mare poten]ial, unice în felul lor, au decis s\ copieze sau s\-[i lege numele de Vene]ia. Nu comentez decizia lor, dar unele din aceste destina]ii sunt chiar deosebite, au ce ar\ta [i f\r\ a-[i asocia imaginea cu cea a Vene]iei.

Revenind la Vene]ia, unicitatea este singurul cuvânt care o poate caracteriza cel mai complet. Unde mai g\si]i un ora[ construit pe lagune, pe marginea unor canale, pe insule [i insuli]e legate între ele? Chiar dac\ mai sunt peste tot pe mapamond canale [i b\rci care s\ le str\bat\, unde mai g\si]i gondolieri? {i atât de multe opere de art\, atâtea capodopere?

Misterele, intrigile [i pove[tile Vene]iei nu sunt înc\ pe deplin cunoscute [i deslu[ite.

avem în vedere faptul c\ era, paradoxal, greu accesibil\ dinspre mare. A[a a ajuns Republica Vene]ia s\ fie, timp de opt secole, una dintre cele mai importante puteri navele, un important centru comercial, financiar, militar [i cultural din Europa. Ast\zi, Vene]ia este, evident, cucerit\! Doar c\ este unul dintre cele mai admirate [i vizitate ora[e din lume. Un loc care, în pofida timpului [i a amenin]\rii apelor, r\mâne un etalon al turismului mondial.

În patrimoniul UNESCO

Nu rata]i!

Vene]ia [i întreaga lagun\ au fost introduse, înc\ din anul 1979, în patrimoniul mondial al umanit\]ii, de c\tre UNESCO. Întemeiat\ acum aproximativ 1.600 de ani pe terenurile ml\[tinoase ale lagunei, Vene]ia pare c\ a fost destinat\ s\ cucereasc\ lumea, cel pu]in dac\

• O plimbare cu gondola. Ce ar fi Vene]ia f\r\ canale [i ce ar fi o vizit\ la Vene]ia f\r\ o plimbare cu gondola?! Sunt mai multe rute, dar niciuna nu ocole[te Canale Grande.

• De[i gondola a fost [i a r\mas cel mai râvnit dar [i cel mai costisitor mijloc de trans-

port din Vene]ia, nu rata]i sub nicio form\ plimb\rile pe jos, pe str\du]ele strâmte ale ora[ului vechi. Ve]i putea admira amalgamul de stiluri arhitectonice ale cl\dirilor de influen]\ bizantin\, gotic\ [i renascentist\, ve]i interac]iona cu localnicii, intra în magazine sau restaurante. V\ ve]i minuna cum de rezist\ casele construite pe ap\ [i întreba cum ar fi s\ locuie[ti aici, mereu?

• Poposi]i pe Podul Rialto, odinioar\ un loc destul de controversat. De aici ave]i o ampl\ perspectiv\ asupra Canal Grande, mereu aglomerat [i m\rginit de cl\diri colorate, hoteluri, restaurante, palate [i locuin]e cu b\rci trase în fa]a u[ii.

• Merge]i în pia]a central\, din apropierea Podului Rialto. Mult\ marf\ proasp\t\, socializarea, agita]ia [i voia bun\ sunt cuvintele

FOCUS • CITY BREAK • VENE}IA

BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

Vene]ia merit\ vizitat\ în orice perioad\ a anului, nu e nicio problem\ dac\ nu a]i ajuns aici în timpul Carnavalului de care [i-a legat numele. V\ va încânta, indiferent de anotimp, cu atmosfera sa misterioas\, cu arhitectura sa unic\ [i cu abunden]a de atrac]ii.

Foto: © Diana Chereche[ (https://www.facebook.com/dianacherechesfoto/) © C\t\lin Hladi (www.catalinhladi.ro)

Foto: © C\t\lin Hladi

de ordine!

• Str\du]ele umbroase [i strâmte, pia]etele mai l\turalnice, casele cu rufe puse la uscat [i cu parcarea de b\rci în fa]a u[ilor au un farmec aparte [i ascund multe mistere. Vene]ia e un decor perfect pentru intrigi de tot felul, e atât de misterioas\ cu umbrele gondolelor silen]ioase alunecând pe ap\ [i cu sunetul pantofilor izbindu-se, noaptea, pe caldaråmul umed.

• Ascunse printre canale întortocheate, str\du]e umbrite [i unite de poduri arcuite, cartierele din centrul istoric al Vene]iei, Castello, Cannaregio, San Polo, Santa Croce, Dorsoduro, au nenum\rate lucruri interesante de ar\tat.

• Insulele lagunei-Murano, Burano, Mazzorbo, Torcello, Sant'Erasmo sau Pellestrina.

Pute]i lua abonament de o zi la vaporetto (vapora[ul care îndepline[te func]ia de transport în comun), v\ va duce oriunde dori]i.

• Fiecare din aceste insule sunt pitore[ti, dar se remarc\ Murano, vestit\ pentru sticla colorat\, produs\ în atelierele de aici [i Burano, o [i

mai micu]\ insul\ unde se produce o dantel\ atât de delicat\!

• Pia]a San Marco. Pia]a San Marco este „inima” Vene]iei, locul unde se afl\ cele mai importante atrac]ii ale ora[ului. Pia]a, cu o arhitectur\ splendid\, nu mai are nevoie de prezentare, te cople[e[te. În primul rând, merit\ s\ sta]i pu]in aici pentru a privi mul]imea, s\ v\ amesteca]i printre oamenii veni]i aici din toate col]urile p\mâtului [i s\ v\ lasa]i survola]i de (tot mai dolofanii) porumbei.

• Pia]a San Marco e m\rginit\, din trei p\r]i, de cl\dirile Procura]iei, numite a[a pentru c\ aici î[i aveau sediul procuratorii. Procura]iile sunt împ\r]ite în trei aripi, care delimiteaz\ aproape în întregime partea din fa]a Bazilicii San Marco: Procura]iile Vechi (Procuratie Vecchie) la nord, Aripa napoleonian\ (Ala Napoleonica) la vest [i Procura]iile Noi (Procuratie Nuove) la sud.

• În 1797, Vene]ia era sub ocupa]ie francez\, iar cl\direa Procuratie Nuove a de-

venit re[edin]a împ\ratului Napoleon.

Napoleon a construit o nou\ arip\, numita Ala Napoleonica, orientat\ cu fa]ada spre Bazilica San Marco. Pentru aceasta, a demolat îns\ vechea Biseric\ San Geminiano.

• În Pia]a San Marco este Palatul Dogilor vene]ieni, Bazilica San Marco cu a ei arhitectur\ impresionant\, Turnul cu ceas (Torre dell’Orologio), Biblioteca Nazionale Marciana [i, nu în ultimul rând, Clopotni]a San Marco, de unde Vene]ia poate fi privit\ de sus.

• Încerca]i mânc\rurile tradi]ionale din regiunea Veneto - cum ar fi l'oca in onto (gâsc\ în propria gr\sime) sau pe[tele de lagun\ de ap\ dulce, polpete, antipasti vene]iene [i mai ales risotto [i/sau risotto con frutti di mare.

• Gelatto are o savoare deosebit\ în Vene]ia, indiferent de arom\. Trebuie s\ ceda]i tenta]iei, merit\!

• Vizita]i Palatul Dogilor, locul unde se poate spune c\ a început istoria Vene]iei.

Palatul Dogilor este ast\zi precum un muzeu al istoriei Vene]iei, o capodoper\ a arhitecturii gotice, cl\direa [i decora]iunile sale sculpturale dateaz\ din diferite perioade. În interiorul s\u, unde sunt expuse lucr\ri ale unor arti[ti de renume precum Titian, Veronese, Tintoretto, A.Vittoria [i Tiepolo ve]i p\[i prin camerele de consiliu, apartamentele reziden]iale decorate superb [i celulele închise auster. Trece]i [i peste Puntea Suspinelor, de unde condamna]ii la moarte vedeau, în drumul lor de la sala de judecat\ la temni]\, pentru ultima dat\ lumina zilei.

• Plimba]i-v\ pe Canal Grande, la bordul unui vaporetto. Canalul este artera principal\ a Vene]iei, iar c\l\toria pe acesta este un rezumat sugestiv al esen]ei Vene]iei, care v\ spune multe despre felul în care func]ioneaz\ [i a func]ionat Vene]ia.

55

BR CIT EA Y K

FOCUS • CITY BREAK • VENE}IA

Foto: © Diana Chereche[

56 Pu]ini [tiu c\: • Vene]ia are un num\r de 417 de poduri, din care 72 sunt private. Ultimul a fost ridicat de celebrul architect spaniol Santiago Calatrava, în 2008 (Ponte della Costituzione, peste Grand Canale).

• Înalt de 98,6 metri, Il Campanile di San Marco este una dintre cele mai înalte clopotni]e din Italia. Se afl\, oarecum izolat, într-un col] al Piazzei San Marco, în fa]a Bazilicii.

• Statuia de aur a arhanghelului Gabriel e montat\ în vârf, pe o platform\ rotativ\.

• Gondolierii apar]in unei caste exclusiviste [i au de dat examene destul de dure pentru a primi atestatul. Dar, de cele mai multe ori, meseria de gondolier se mo[tene[te, este o tradi]ie de familie.

• Primul vaporetto a fost dat în folosin]\ în 1881, cu ocazia Congresului de Oceanografie.

• Puntea Suspinelor a fost construit\ în 1600, pentru a uni camerele de interogare din Palatul Dogilor cu închisoarea, peste canal.

Merit\ s\ vede]i!

• Pia]a [i Basilica San Marco. Aici este „inima” Vene]iei, locul unde se afl\ cele mai importante atrac]ii ale ora[ului.

• Basilica San Marco. Aceasta g\zduie[te moa[tele Sfântului Apostol Marcu, ocrotitorul Vene]iei, aducerea acestora în ora[ având un important rol în ascensiunea Vene]iei. Exteriorul s\u gra]ios [i deosebit de bogat este concurat doar de frescele, picturile [i mozaicurile din interiorul bazilicii.

• Palatul Ducal (Palazzo Ducale), denumit anterior Palatul Dogilor, pentru c\ aici era sediul dogilor, este un simbol al ora[ului Vene]ia [i o capodoper\ a goticului vene]ian.

Vechi sediu al dogilor [i al magistraturii vene]iene, fondat dup\ anul 812, cu o arhitectur\ bizantin\, avariat de incendii [i apoi l\rgit [i reconstruit, Palatul Dogilor a urmat îndeaproape istoria Serenissimei.

• Urca]i în Turnul Campanile, imaginea de

sus asupra lagunei v\ las\ f\r\ cuvinte (de[i ve]i fi obliga]i s\ sta]i la coad\ dac\ nu ajunge]i cât mai devreme).

• Bazilica Santa Maria Gloriosa dei Frari.

Construit\ la mijlocul secolului al XIII-lea, Santa Foto: © Diana Chereche[

Maria Gloriosa dei Frari g\zduie[te multe capodopere ale artei renascentiste vene]iene, în special tripticul „Madonna [i Copilul cu Sfin]ii”, „Adormirea Maicii Domnului” „Pesaro Madonna” de Titian [i „Sfântul Ioan Botez\torul” de Donatello.

Drum bun!

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

Luminile Nordului – Aurora Boreal\

MOZAIC

–

64.

Aventur\

–

58.64.

Destina]ie de Top

–

70.

– –

70.

70.

BARCELONA „Un ora[ aflat `ntr-o vacan]\ continu\!”

–

Diana Tåmpu

– – Diana Chereche[

–

70.

58.

– –

58.

– – 74.

–

ADS

Foto: © Dan Dinu PhotoLife www.photolife.ro

57

MOZAIC • DESTINA}II EXOTICE • AMERICA DE SUD DE CINE TE-AI ~NDR|GOSTIT ~N

58

AMERICA DE SUD?!

Am plecat împreun\ cu cei de la „Oxigen” la „cap\tul p\mântului”.

Am fost o ga[c\ de 11 temerari „nebuni”.

Uneori am experimentat singur\, alteori `mpreun\ cu ei.

Pån\ la urm\, experien]a e cea care te face s\ poveste[ti!

Insula Martillo

Locuri care te vor face s\ revii!

BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

Din America de Sud te `ntorci cu „capul în nori”. Te surprinzi cåntånd sub du[ sau pe strad\ [i poveste[ti tuturor despre ceea ce nu po]i descrie în cuvinte.

E[ti în „filmul” t\u. La drept vorbind, vei fi întrebat: „Ce-ai p\]it?

Nu ne mai în]elegem cu tine! De cine te-ai îndr\gostit în Patagonia?”

Foto: © Diana }åmpu

Despre ce s\ povestesc mai `ntåi? Despre celebrul, inaccesibilul [i arogantul Fitz Roy? Despre laguna l\ptoas\ cu nuan]e de turcoaz?

Despre r\s\ritul pe care aproape l-am ratat dup\ câteva pahare de Malbec? Despre colonia de pinguini care m-a f\cut s\ plâng de bucurie, precum un copil?

Chiar nu [tiu!

Dar mai bine s\ încep cu începutul.

Jurnal de bord C\pitanul ne anun]\ c\, în 10 minute, ateriz\m. Am c\[tile pe urechi. Ascult jazz [i m\ uit la un ora[ cât o ]ar\: Buenos Aires. Pe ecranul din fa]a mea altitudinea descre[te rapid. Dup\ 13 ore de zbor sunt amor]it\ [i buimac\. {i când m\ gândesc c\, pân\ la „cap\tul p\mântului”, mai am de parcurs înc\ 3000 km. Dar mai bine las mintea s\ se odihneasc\. ~n urm\toarele patru zile va avea de stocat informa]ii [i imagini de pe str\zile capitalei argentiniene. {i cånd m\ gåndesc c\ voi vedea cea mai întins\ cascad\ din lume, Iguazu... Ultimul lucru de care am s\ m\ mai plång de acum înainte va fi de plictiseal\.

Din aeroport m\ `mbarc în celebrul autobuz 8 care, parc\, face turul Buenos Airesului.

Cei doar 22 de kilometri cå]i sunt de la aeroport

59

Garganta del Diablo - Cascadele de la Iguazu

60

pån\ la hotel, autobuzul `i parcurge în 2 ore [i 30 minute. C\l\toria a `nceput relaxat, a[ezat\ pe scaun [i cu capul aplecat peste rucsac. Mai apoi, din cauza aglomera]iei, am ajuns s\ m\ sprijinin pe un picior, cu capul rezemat de geam. Priveam cum ora[ul se dezv\luie ca într-un film de ac]iune.

Vei avea nevoie de o zi-dou\ s\-]i revii.

Dac\ vizita ta pe continentul Sud American va avea loc iarna, adaptarea de la cele 5 grade Celsius l\sate acas\, la cele 30 de grade Celsius de la Buenos Aires te va debusola. Eu mi-am revenit repede cu o friptur\ bun\ de vit\ [i cu un pahar de Malbec, într-un local tradi]ional de lâng\ hotel. {i apoi… brambura pe str\du]e. Este u[or s\ te pierzi în marea metropol\, dar ar fi o gre[eal\ s\ nu încerci s\ o parcurgi la pas.

Sunt multe locuri de v\zut. Mie „mi-au mers la inim\” tangoul, cartierul „La Boca” (cunoscut datorit\ echipei de fotbal Boca Juniors), clubul lui Diego Maradona, Plaza del Mayo cu a sa cas\ Rosada (palatul pre[edintelui) [i o autogar\ mai mare decât mi-a[ fi închipuit vreodat\ c\ poate exista: dou\ nivele, peste 200 de ghi[ee, cu companii diferite de autobuz. Te întrebi unde mai încap [i cele 80 de peroane din Retiro Terminal

plus un furnicar de oameni. De aici am luat un autobuz „cama” (prev\zut cu scaune care se fac aproape pat) [i am mers 19 ore pån\ în Iguazu. Drumul a p\rut scurt pentru c\ fotoliul m-a tras la somn, iar agitatia din Buenos Aires a ac]ionat ca un narcotic.

La Iguazu, compromisul dintre v\zut [i fotografiat „cade” undeva pe la mijloc. Când stai în fa]a minunilor, ce faci? Ai senza]ia c\ sunt f\r\ de sfâr[it. Dar sunt „doar” 275! Le prive[ti, le fotografiezi, când de jos, când de sus, când din Brazilia, când din Argentina.

Cascadele de la Iguazu te fac s\ te sim]i mic. For]a [i zgomotul apei neîmblânzite te înfioar\. Garganta del Diablo este în centrul aten]iei. Nu vreau s\ mai plec de aici. M\ uit pe monitorul aparatului la o secven]\ dat\ pe „repeat”, s\ v\d ce am surprins, cu acela[i zgomot de fundal [i nu m\ mai satur privind. Aparatul de fotografiat e flea[c\, telefonul e flea[c\, dar cui îi mai pas\? Aveam `n fa]\ natura nud\, autentic\, dezl\n]uit\!

Bravo, Argentina! Ai reu[it s\ m\ surprinzi cu vârf [i îndesat. {i când m\ gândesc c\ parc\ îmi era peste mân\ s\ fac un ocol spre Patagonia pentru Iguazu… Ochii, deja obi[nui]i cu neobi[nuitul, nu mai tresar la fiecare surpriz\ oferit\ de natur\.

Cap\tul P\måntului ~n sfâr[it, m\ `mbarc `n avion spre „c\p\tul p\mântului”. Patagonia, }ara de Foc, Strâmtoarea Magellan, faimosul ghe]ar Perito Moreno... sunt departe, la peste 4000 km. Un aspect care nu trebuie trecut cu vederea când c\l\tore[ti în America de Sud: distan]ele sunt lungi. Foarte lungi.

Uneori mai lungi decât ai putea „duce”. Din Iguazu pân\ în Ushuaia sunt aproximativ 4300 km. Adic\, de dou\ ori drumul de la Bucure[ti la Paris. {i, de parc\ distan]ele nu ar fi suficient de lungi, nu exist\ curse directe. Doar cu escal\ de minim patru ore în Buenos Aires. Îns\, dac\ totul ar fi fost simplu, nici experien]a mea nu ar mai fi fost atåt de palpitant\!

Ushuaia se laud\ a fi ora[ul de la „Cap\tul Lumii”. Sau capitala }\rii de Foc. Este înconjurat\ de mun]i abrup]i ce se `nal]\ direct din mare, cu vârfuri acoperite de z\pad\ [i iarna [i vara [i cu un canal ce î]i aduce aminte de lec]iile de geografie dintra VIII-a. {i cam atât. În rest, mul]i turi[ti care mi[un\ pe str\zi în c\utarea senza]ionalului de la Cap\tul Lumii. Dar ce te faci când senza]ionalul nu vrea s\ apar\? Tiera del Fuego nu exceleaz\

DESTINA}II EXOTICE • AMERICA DE SUD

BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

61 mai mult decât Parcul Na]ional Piatra Craiului, iar dac\ prinzi [i o vreme urât\...

Te-ai a[tepta ca, `n cel mai îndep\rtat loc de pe p\mânt, vegeta]ia, fauna, oamenii s\ fie altfel. ~n realitate, aici g\se[ti ni[te stånci, iarb\ uscat\ [i trei specii de arbori, dintre care unul peren. A[a c\ p\r\sim repede ora[ul, deoarece se pare c\ aici e „cap\tul p\mântului”.

Undeva, la 80 de km de Ushuaia, se afl\ Insula Martillo, un spa]iu virgin, bine protejat, unde tr\iesc pinguini albi, mici viet\]i cu spatele negru. Emo]ia te cuprinde, te cople[e[te, te fur\, te acapareaz\, opre[te timpul... Micu]ii ]ip\ întruna [i fac un zgomot ca de trompet\, se arunc\ în ap\ pe burt\, fac tumbe, merg cr\c\nat [i leg\nat, se pup\ încontinuu, dorm, apoi o iau de la cap\t.

Well done, mother nature!

Deoarece pentru aventura în America de Sud am avut programate doar 20 de zile, ne-am urcat în autobuze [i am luat-o spre Nord, când spre Chile, când spre Argentina, încercând s\ descoperim ce are Patagonia mai frumos de ar\tat.

Primul pe list\ a fost ghe]arul Perito Moreno. {ti]i femeile acelea frumoase de la care nu po]i s\-]i „dezlipe[ti” ochii? Ei bine,

Perito Moreno e o astfel de „femeie”. Te surpinde la fiecare 10 minute printr-un sunet, prin culoare sau prin desprinderea colosal\ de ghea]\. Dac\ v\ mai aduce]i aminte de Teleenciclopedia [i de momentele în care ne uitam cu gura c\scat\ la TV, încercând s\ ne imagin\m dac\ ceea ce vedem e adev\rat sau nu, acestea sunt sentimentele pe care le po]i tr\i în fa]a ghe]arului. Perito Moreno nu a fost primul ghe]ar pe care l-am v\zut vreodat\, dar m-a impresionat atåt de tare încât am jurat c\ m\ voi `ntoarce în Patagonia s\-l rev\d. În schimb, pentru cei ce iubesc mun]ii, frumuse]ea abia de acum avea s\ se arate, pentru c\ au urmat cinci zile de trekking în Parcul Na]ional Torres del Paine [i alte patru zile în Los Glaciares – cele dou\ parcuri na]ionale cu care se måndresc Chile [i Argentina. Ambele se „laud\” cu turnuri falnice, str\juite de o lagun\ a c\rei frumuse]e frizeaz\ grani]ele realit\]ii.

Dar, hai sa le lu\m pe rând.

Prima zi de trekking în Patagonia îmi va r\mâne întip\rit\ în minte toata via]a. 45 de ore, jumatate de „W”, 18 ore de traseu cu mici opriri.

De ce? Pentru c\ am vrut s\ privim r\s\-

ritul de la poalele turnurilor Torres del Paine. {i am reu[it, pån\ la urm\, dar cu ceva efort.

Ziua de trekking `ncepe, aici, devreme, dar noi am intrat în traseu pu]in dup\ ora 2 pm.

Planul a fost cam a[a: Laguna Amarga – Refugios Los Torres – Refugio Los Cuernos – Refugio El Chileno – Mirador Torres del Piano – Refugio Los Torres. {i, dac\ prima parte a traseului se parcurge u[or, iar orele trec mai repede decât te-ai a[tepta, ultimele 10 ore de traseu sunt mai grele. Pân\ la ora 23.00 po]i s\ te plimbi nestingherit pe c\r\rile Patagoniei chileene. E lumin\. Dup\ ora 23.00, pân\ la 05.00 ai parte de cel mai frumos [i senin cer din Emisfera Sudic\ pe care ai [ansa s\-l vezi vreodata – dac\ ai norocul nostru. Dar hai s\ ne întoarcem la ultimele 10 ore. Am fost singurii turi[ti care orbec\iau noaptea prin zon\. Acesta este, oricum, sentimentul pe care `l au to]i cei care ajung în Patagonia, c\ se afl\ singuri la cap\tul lumii. Am considerat c\ nu este o idee tocmai bun\ s\ ne întoarcem la caban\ a[a c\ ne-am hot\rât s\ vedem turnurile, într-un heirup de dou\ zile [i o noapte petrecut\ în parc. La început, pare totul u[or [i simplu, dar dup\ mai mul]i kilometri, orele par lungi, iar urcu[urile interminabile.

MOZAIC • DESTINA}II EXOTICE • AMERICA DE SUD BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

62

Garganta del Diablo, Cascadele de la Iguazu

Grey sau f\când trekking pe Valea Francez\.

Parcul are de toate. „Glaciar Grey” e doar o mostr\ de aventur\ glaciar\. Are lagune albastre de zici c\ turcoazul aici a fost inventat. Nu pot s\ descriu nuan]ele apei, dar sper c\ aparatul meu a surprins ceva din m\re]ia locului – turnuri magice, p\duri uscate, verzi [i arse, un vânt puternic, patagonian care, Insula Martillo

De mult timp nu am mai tr\it o senza]ie de libertate ca cea pe care am sim]it-o `n acea noapte petrecut\ în parc. Dac\ nu te vede nimeni, po]i face orice?

Obiectivul nostru a fost: turnurile la r\s\rit. Ne-am propus s\ ajungem la ele pe la ora 06.00, dar am fost nevoi]i s\ facem scurte pauze pe traseu, de maxim 20 de minute (dac\ ar fi durat mai mult, am fi înghe]at).

Am `naintat încet, poate prea încet pentru ritmul cu care sunt eu obi[nuit\ [i am avut senza]ia, uneori, c\ drumul nu se mai termina. Am avut parte [i de vånt t\ios [i de frig [i de pante abrupte.

Soarele a fost scump la vedere, iar imaginea turnurilor ro[ii nu a sem\nat cu cea de pe vederile din Puertos Natale. Dar, cum frumuse]ea st\ în ochii privitorului, iar frigul [i oboseala `ncepeau s\-[i spun\ cuvåntul, neam mul]umit cu ce avea natura de oferit la acel moment.

Pornim, apoi, teleghida]i în coborâre, salutând mecanic turi[tii care urcau, zâmbind [i bucurându-ne de înc\ o experien]\ nebun\.

Zilele urm\toare ne-au g\sit tot în Torres del Paine, `n drum spre marele Ghe]ar

uneori, d\ cu tine de p\mânt, cascade turcoaz, guanaco nebune [i vesele ce î[i scot cu non[alan]\ capul din miri[te, nandu [i alte anim\lu]e greu de recunoscut.

Dar, oricât de superb ar fi peisajul, experien]a este cea care na[te povestea. Dup\ cinci zile ajungem pe celebra rut\ 40 care te duce în El Chalten [i de acolo spre Fitz Roy.

BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

Ghe]arul Perito Moreno

Trekkingul spre Fitz Roy e simplu. Te duce sus, în fa]a lagunei [i te las\ mut. Muntele fumeg\ încontinuu, norii albi [i pufo[i sunt uneori translucizi, iar alteori opaci.

Nu pot [i nici nu vreau s\ descriu ce am v\zut. Spun doar c\ este cel mai frumos peisaj pe care l-am v\zut vreodat\.

Mun]ii pe care îi urc\m nu sunt f\cu]i numai din stânc\ [i ghea]\. Sunt f\cu]i din

vise [i dorin]e. Mun]ii pe care îi urc\m sunt mun]i ai min]ii [i inimii. ~n timp ce admiram Fitz Roy, sim]eam o atrac]ie aproape divin\, s\ fiu mai aproape de el, s\ m\ ca]\r, s\ m\ mut acolo.

Dar, s\ l\s\m descrierile iscusite pentru c\, oricum, nu pot transmite starea de libertate pe care o au cei care `ndr\znesc s\ ajung\ pån\ la Cap\tul Pamåntului.

Drumul de `ntoarcere dureaz\ dou\ zile – 20.000 km, cu o escal\ în Buenos Aires [i alta în Londra.

Zborul e obositor, amintirile se amestec\, fusul orar `]i d\ peste cap tot bioritmul, nu mai `n]elegi nimic [i te treze[ti în pat, acas\, cu gândul departe, la America de Sud [i cu senza]ia c\ tot ce ]i s-a `ntåmplat `n ultimele zile nu a existat.

Diana }âmpu www.oxigentour.ro Oxigen – Experien]e care dau dependen]\!

63

MOZAIC • LUMINILE NORDULUI BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

Luminile nordului nu sem\n\ cu nimic de pe P\månt. Chiar dac\ uneori vremea este mohorât\, aceasta este [i foarte schimb\toare [i rareori se întâmpl\ s\ nu ai parte de

64

un pic de spectacol la r\s\rit sau apus.

Culorile sunt absolut fabuloase, indiferent c\ ne gândim la lumina cald\, îndelungat\ sau la Aurora Boreal\. Atunci cånd

ninge, albul acoper\ totul în jur, simplific\ peisajul, reduce contrastele [i încarc\ locul cu o atmosfer\ diafan\. Solitudine [i pribegie printre eterne valuri albe de z\pad\.

Vårfurile mun]ilor din Lofoten, Reinefjorden, Hamnoya

Luminile AURORA BOREAL|

Aurora boreal\, Tungeneset, Senja

BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

Nordului

Tungeneset, Senja

65

Foto: © Dan Dinu PhotoLife www.photolife.ro

~nc\ nu pot s\-mi explic de ce sunt atras atåt de mult de lumea nordului. Poate pentru peisajul specific [i pentru spa]iile vaste, poate pentru s\lb\ticia de aici [i pentru lumina inedit\, sau poate pentru combina]ia unic\ pe care toate aceste elemente o ofer\.

Dincolo de Cercul Polar, în nordul Norvegiei, dou\ mari for]e s-au unit în trecut [i au sculptat peisajul unic al acestui loc. Ghe]arii au erodat pantele muntoase [i au format fiordurile, l\sând în urm\ v\i vaste [i numeroase lacuri, iar zbuciumul m\rii a conturat ]\rmurile crenelate [i inedite ale acestui loc. Pu]ine ]\ri din lume au o coast\ atât de zim]at\ [i de fragmentat\ ca a Norvegiei.

În lumea nordului Dincolo de Cercul Polar Ninge de mai bine de dou\ s\pt\mâni.

Aproape neîncetat.

Parc\ ar fi sfâr[itul lumii.

Uneori mai domol, cu fulgi mari [i juc\u[i,

alteori în rafale de vânt cumplite. Ninge chiar [i pe orizontal\. Nu pare vremea în care s\ vrei s\ ie[i afar\ din cas\, ce s\ mai vorbim de [ansele de a vedea Aurora Boreal\.

Am descoperit pentru prima dat\ peisajul de coast\ din nordul Norvegiei în urm\ cu ceva ani, când am ajuns aici cu un grup mic de prieteni. Am fost fascina]i. De atunci am revenit de înc\ trei ori. Locul acesta are un farmec [i un specific aparte, izvorât cel mai probabil din

MOZAIC • LUMINILE NORDULUI

66

combina]ia inedit\ de munte [i mare. Este un loc în care totul se schimb\ [i nu te las\ s\ te plictise[ti. Fiecare curb\ a drumului î]i aduce un alt peisaj, iar fiecare minut o schimbare de vreme sau de lumin\. Este unul dintre acele locuri în care un fotograf de peisaj se poate pierde cu zilele f\r\ s\ se plictiseasc\.

Se întâmpl\ deseori, chiar [i celor mai pasiona]i de natur\, s\ fie bloca]i de anumite peisaje atunci când le v\d pentru prima dat\. În lumea nordului, mai mult decât peisajul, te impresioneaz\ lumina. În lunile târzii de prim\var\ sau toamna devreme, noaptea este doar o amintire distant\. Apusul [i r\s\ritul sunt îngem\nate de un crepuscul lung [i extrem de fotogenic, iar lumina cald\ parc\ nu se mai termin\. Este paradisul oric\rui pasionat de natur\. Ai timp s\ gânde[ti, ai timp s\ te ata[ezi de ceea ce vezi, ai timp s\ prive[ti în voie.

Brusc, precipitarea specific\ fotografierii unui r\s\rit, ce dureaz\ doar câteva minute, devine aici un lux de câteva ore. Parc\ [i celebra teorie a relativit\]ii cap\t\ un alt sens în acest loc.

Dansul Aurorei Boreale Lumina care uime[te cel mai mult dincolo de Cercul Polar este cu siguran]\ cea a Aurorei

Boreale. Indiferent cât de mult te-ai preg\ti pentru o astfel de întâlnire, tot te va lua prin surprindere. Momentele acelea în care pânde[ti fiecare nuan]\ de verde de pe cerul înstelat î]i creeaz\ o stare de anticipare creativ\. Te gânde[ti cum ai vrea s\ arate, ce form\ s\ poarte, unde s\ apar\ [i a[a mai departe. Tot acest scenariu se va disipa îns\ în momentul în care Luminile Nordului încep s\ danseze pe cer, iar tot ceea ce ]i-ai imaginat va fi dep\[it.

Acesta este poate [i motivul pentru care este greu s\ fotografiezi Aurora astfel încât s\ redai cât mai mult din ce ai tr\it. Este unul dintre acele momente în care experien]a tr\it\ dep\[e[te cu mult imaginea ob]inut\.

Iarna este în nord aproape un crepuscul continuu, sau cel pu]in asta este senza]ia, mai ales când ninsoarea nu mai contene[te. Este momentul pentru explorat minimalismul gigan]ilor pere]i ce se afund\ în apele înghe]ate ale fiordurilor [i frumuse]ea efemer\ a valurilor. În acest loc nu duci lips\ de abstract, iar pe m\sur\ ce te obi[nuie[ti cu el, nu are cum s\ nu-]i plac\. Te rafineaz\ în gândire, te [lefuie[te [i te oblig\ s\ vezi dincolo de cele mai simple aparen]e. Chiar dac\ acest loc pare lipsit de via]\, din cauza mediului aparent neprimitor,

ea totu[i exist\. Scala peisajului o face s\ par\, îns\, neînsemnat\, la fel cum uneori p\rem [i noi. P\s\rile de mare se reg\sesc aici din abunden]\, iar folosirea lor ca un simplu punct de reper poate fi extrem de interesant\.

A[teptarea, îns\, este o virtute de care trebuie s\ dai dovad\ pentru imaginea dorit\.

Chiar dac\ ghe]arii au avut în trecut un rol primordial în sculptarea acestui peisaj, ast\zi a venit rândul altor dou\ mari for]e s\ modeleze ]\rmurile Norvegiei: oceanul [i atmosfera.

Valurile sunt într-o continu\ mi[care [i, cel mai adesea, for]a lor contureaz\ perfect zbuciumul acestui loc. Vântul este mai mereu prezent [i aduce, pe alocuri, cantit\]i impresionante de precipita]ii. Toate aceste condi]ii, de[i câteodat\ destul de greu de suportat, dau locului personalitate.

Dac\ nu bate vântul, temperatura, chiar [i iarna, poate fi mai mult decât pl\cut\. De[i aceast\ zon\ se afl\ mult deasupra Cercului Polar, curen]ii marini calzi aduc temperaturi mult mai ridicate decât în alte zone aflate la aceea[i latitudine. Acest fapt, face ca via]a marin\ din zonele de coast\ s\ abunde. Vremea bun\ [i plajele cu nisip auriu [i fin dau acestui loc un farmec aproape tropical.

BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

Kvalvika

67

Plajele din Lofoten, Skagsanden

MOZAIC • LUMINILE NORDULUI

Exploreaz\ fiordurile

68

Zona de coast\ este influen]at\ de flux [i reflux. În ritmul acestora se dezvolt\ întreaga activitate a arhipelagului. Dac\ fluxul aduce, de obicei, dramatism [i zbucium de valuri, refluxul este cel care vine cu simplitate [i lini[te. Este momentul ideal de explorat locuri, altfel, mai pu]in accesibile. Urmele de pa[i dispar, iar trecerea noastr\ r\mâne vizibil\ doar pân\ la încheierea unui nou ciclu.

Este ca [i cum natura ar picta un nou tablou la fiecare doisprezece ore, folosind plaja drept pânz\.

Nisipul de pe plajele din nord formeaz\ texturi abstracte [i forme rupte parc\ dintr-o imagina]ie impresionist\, iar fluxul [i refluxul sunt aici arhitec]ii.

Fluxul î[i face sim]it\ prezen]a, chiar [i în zonele stâncoase. Las\ în urm\ ochiuri de ap\ care devin o oglind\ pentru peisajul din jur.

Se formeaz\ astfel dou\ lumi paralele.

Coasta nu înseamn\, îns\, numai plaje.

Uttakleiv

Plajele din Lofoten

De fapt, acestea ocup\ o suprafa]\ restrâns\ în lumea de fiorduri din Lofoten. Acolo unde mun]ii nu se „vars\” direct în mare, rocile cu forme armonioase pot aduce o completare binevenit\ peisajului din jur.

Totul se rezum\ aici la explorare. Nu

exist\ o re]et\, nu exist\ o potec\ de urmat ci, pur [i simplu, trebuie s\ te la[i purtat de liniile stâncilor [i de ritmul valurilor.

Dac\ iarna aduce simplitate în aceast\ zon\, toamna aduce culoare. Imediat ce te dep\rtezi un pic de mare [i î]i îndrep]i aten]ia

BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

Cu pu]in noroc, la momentul oportun, peste satele pesc\re[ti din Lofoten, poate ap\rea [i mult râvnita Auror\ Boreal\.

Dac\ mai aveai dubii asupra locului în care te afli, acest fenomen î]i va spune cu siguran]\ unde e[ti.

Indiferent c\ vrei s\ s\ vezi plaje inedite, fiorduri impresionante, animale specifice, sate pesc\re[ti sau Aurora Boreal\, nordul Norvegiei este, cu siguran]\, locul în care î]i vei dori mereu s\ te întorci. Calmul reflexiilor din fiorduri sau al refluxului de pe plaj\, contrasteaz\ aici, într-o armonie aproape perfect\,

asupra zonelor din interior, peisajul se schimb\ [i el. Mun]ii r\mân, îns\ vegeta]ia ia locul plajelor, iar apa nu mai este învolburat\ de for]a valurilor, ci lini[tit\, formând mla[tini [i lacuri pitore[ti printre fiorduri. Nu mai este vorba despre dinamism [i for]\, este vorba despre lini[te [i reg\sire. În lini[tea fiordurilor sunt de c\utat reflexiile. Fie ele unele la scar\ mare, fie unele miniaturale, acestea ne reamintesc c\ în orice peisaj, indiferent cât de amplu ar fi, frumuse]ea st\ în detaliile care îl formeaz\.

Adev\rata complexitate a fiordurilor ]i se dezv\luie în momentul în care alegi s\ le vezi de sus. Creste ascu]ite [i vârfuri impun\toare se aglomereaz\ pe suprafe]e extrem de restrânse, conturând un peisaj dramatic. Un loc ce pare inaccesibil, dar care ascunde uneori poteci expuse ce te poart\ în astfel de puncte de belvedere. Urcu[ul nu este niciodat\ lin, ba din contr\, uneori te face s\ î]i pierzi [i ultima f\râm\ de energie. Priveli[tea îns\, va merita fiecare strop de efort depus.

Versan]ii abrup]i, lacurile, culorile [i senza]ia de lini[te absolut\ pe care o po]i reg\si pe potecile dintre fiorduri, te fac s\ ui]i complet c\ e[ti atât de aproape de malul m\rii [i de zbuciumul de pe coast\.

Satele pesc\re[ti Lumea din nord nu este chiar atât de lipsit\ de prezen]a uman\, a[a cum ar p\rea la prima vedere. Satele pesc\re[ti sunt împr\[tiate peste tot [i, chiar dac\ acum unele dintre ele mai au doar câ]iva locuitori, reflect\ trecutul acestui loc.

Uttakleiv

Casele vopsite în grena [i aproape toate cu aceea[i structur\, coco]ate pe piloni, pentru a face fa]\ fluxului, dau acestui loc un aer aparte. B\rcile ce plutesc în fiecare mic port, codul l\sat la uscat, în special în lunile de prim\var\ timpurie la final de sezon, mirosul specific [i ]ip\tul constant al pesc\ru[ilor, te înso]esc la fiecare pas.

Satele din nord au [i ele un farmec aparte.

Reflect\ îndeletnicirile din trecut ale locuitorilor, chiar dac\ acum foarte pu]ini dintre ei mai practic\ pescuitul. În anumite locuri par aproape pustii, mai ales dac\ mergi în afara sezonului turistic. Pesc\ru[ii sunt îns\ mereu la datorie [i compenseaz\ lipsa oamenilor printr-un num\r mult mai mare.

cu zbuciumul valurilor din zilele vântoase [i cu agita]ia pesc\ru[ilor din sate.

Este un loc unic, înc\rcat de pitoresc, de inedit [i, mai ales, de o imens\ dorin]\ neîncetat\ de explorare.

Dan Dinu www.photolife.ro

69

MOZAIC • BARCELONA

70

BARCELONA Un ora[ aflat într-o vacan]\ continu\!

Sagrada Família, foto: © Diana Chereche[

Un ora[ relaxat Favorizat\ de pozi]ionarea sa deosebit\, pe malul Mediteranei, vegheat\ de mun]i [i de un climat blând, Barcelona a fost consacrat\ totu[i de arhitectur\ [i art\. Nu [tim ce s-ar fi întâmplat cu Barcelona dac\ nu ar fi existat cea mai celebr\ personalitate de care urbea [i-a legat numele, arhitectul Antoni Gaudi. Dar Barcelona este mai mult decât un ora[ al arhitecturii monumentale, cu un spirit liber [i parc\ mereu tân\r, cu mult\ distrac]ie [i oferte de petrecere a timpului liber. Are „ceva” unic [i probabil c\ „steaua turismului” ar fi str\lucit oricum asupra Barcelonei. În ultima perioad\, urbea a devenit un simbol al vie]ii bune [i al spiritului liber. Este un ora[ cu oameni primitori [i relaxa]i, curat [i foarte bine sistematizat [i destul de verde.

Are de toate pentru to]i vizitatorii, tineri [i b\trâni: [i art\ [i cultur\, arhitectur\ [i distrac]ie, o gastronomie deosebit\ [i este foarte relaxat.

Odat\ ce vizitezi Barcelona, este aproape imposibil s\ nu-]i treac\ prin cap întrebarea: „cum ar fi fost s\ m\ fi n\scut aici?!” Indiferent dac\ vrei sau nu s\ te stabile[ti aici, pe malul Mediteranei, Barcelona te va cuceri [i cel mai probabil î]i vei dori s\ te întorci.

Este o urbe veche de peste 2.000 de ani care se reinventeaz\ permanent, f\r\ a renun]a la cele ce sunt doar ale sale: tradi]ie, istorie [i un spirit liber, creator. Cu bulevarde largi [i o arhitectur\ unic\, cu muzee de art\ [i cl\diri [i ansambluri arhitecturale futuriste, Barcelona este pur [i simplu fermec\toare!

Dar mai presus de toate, Barcelona este un ora[ al relax\rii [i poftei de via]\. A[a c\ nu rata]i plimb\rile pe marile sale bulevarde umbrite de platani [i aerisite, chiar dac\ de la o oarecare dep\rtare, de briza M\rii Mediteran\. Primul bulevard de pe list\ este La Rambla, cea mai aglomerat\ arter\ pietonal\ din Barcelona, niciun turist nu o rateaz\! Pe cei 1,2 kilometri ai s\i, de la Placa de Catalunia, la Monumentul lui Cristofor Columb din Port Vell se în[iruie magazine, hoteluri, restaurante [i flor\rii, arti[ti [i mul]i, foarte mul]i turi[ti. Pe La Rambla se remarc\ ceea ce a devenit o atrac]ie distinct\ a Barcelonei, La Boquieria. Este o pia]\ celebr\, ce-i drept din ce în ce mai aglomerat\, una dintre cele mai faimoase pie]e alimentare din lume [i asta nu f\r\

BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

Barcelona este cea mai important\ destina]ie turistic\ din Spania, un ora[ modern, cochet, aerisit [i boem, cu o atmosfer\ relaxat\ [i relaxant\.

Ai putea zice c\ Barcelona este într-o vacan]\ continu\… {i nici nu ar fi putut fi altfel, are toate premisele s\ fie o mare destina]ie turistic\.

O plimbare prin Barrio Gótico O plimbare prin Barri Gòtic-Barrio Gótico, (cartierul gotic), unul dintre cele mai vechi [i mai frumoase districte din Barcelona nu este de ratat! Mai ales c\ ajunge]i u[or de la La Rambla, nici nu ve]i [tii când ajunge]i! Parte a Cituat Vella– „ora[ul vechi” în catalan\ –, Barri Gòtic este un labirint de str\du]e pline de baruri, restaurante [i magazine. Este situat

chiar în centrul ora[ului, de la celebra Rambla pân\ la Via Laietana. Aici sunt de vizitat mai ales vechea Catedral\ gotic\ din Barcelona din Pla de la Seu, Muzeul Picasso [i Muzeul de Istorie al Barcelonei. Numele oficial al bisericii gotice construit\ între secolele al XIII-lea [i al XV-lea este Catedrala Sfintei Cruci [i Sf. Eulalia, patronul spiritual al Barcelonei. Cripta de sub Capella Major, unde se afl\ sarcofagul Santa Eulalia,

Sagrada Família

71

Foto: © Diana Chereche[

Bunkers El Carmel, foto: © Diana Chereche[

motiv. Aici g\si]i cele mai fine brânzeturi [i preparate din carne din regiune, fructe de mare, pe[te, fructe [i legume proaspete. Nu e nevoie s\ trece]i pe lâng\ tarabe [i s\ le admira]i, pute]i gusta câte ceva, sunt bistrouri [i restaurante fast-food speciale, pentru cei mai pofticio[i!

Dar La Boqueria poate fi destul de aglomerat\ [i cu pre]uri mari, a[a c\ o op]iune demn\ de luat în seam\ pentru cei care vor s\ ia pulsul vie]ii locale este Mercat de Santa Caterina, din cartierul La Ribera din centrul istoric, Ciutat Vella. {i aici pute]i g\si jamón ibérico [i pe[te de cea mai bun\ calitate, plus tapas, fructe, legume proasp\te.

MOZAIC • BARCELONA

72 Alte repere importante ale Barcelonei • Pia]a Spania. În trecut aici aveau loc execu]iile publice, dar a trecut [i ea printr-o „opera]ie estetic\” profund\, odat\ cu organizarea World Exhibition din 1929 a[a c\ acum e mai lini[tit\ [i aerist\ decât oricând.

• Montjuïc este la în\l]ime [i la propriu [i la figurat. Este dealul unde se afl\ unele

dintre cele mai importante atrac]ii ale Barcelonei, precum Fântåna Magic\, Muzeul de Art\ Catalan\, Funda]ia Joan Miró, unde sunt expuse piesele din colec]ia care include picturi, sclupturi [i tip\rituri.

• Deosebit\ este [i Gr\dina Botanic\ din Montjuïc, unde sunt îngrijite plante din

diferite regiuni ale lumii cu un climat mediteranean.

• Aquario, unul dintre cele mai bune acvarii din Europa, situat în Port Vell.

• Dac\ strada El portal de l’Angel este ideal\ pentru promenad\ [i shopping, parcul de distrac]ii Tibidabo e potrivit pentru

Parcul Guell, foto: © Diana Chereche[

m\n\stirea construit\ în secolele XIV-XV [i gr\dina sa interioar\ cu portocali [i palmieri, precum [i priveli[tea din turla catedralei sunt tot atâtea motive pentru a vizita Catedrala gotic\. La Muzeul de Istorie al Barcelonei

(MUHBA) v\ pute]i petrece ziua înv\]ând despre patrimoniul istoric al Barcelonei, de la perioada roman\ pân\ în prezent. Muzeul are [apte loca]ii diferite, pe care le pute]i vizita cu acela[i bilet, dar sediul central este în Barrio

Gótico, în Plaça del Rey. Situat\ în inima cartierului Barri Gòtic, Plaça del Rey a fost odat\ centrul tuturor activit\]ilor notabile din Barcelona. Aici a fost primit de c\tre monarhi Cristofor Columb, când s-a întors

BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

Casa Milà (La Pedrera) de pe bulevardul Passeig, foto: © Diana Chereche[

cei ce-[i doresc maximum de distrac]ie.

Aici pute]i s\ v\ urca]i în Tibidao Panoramic, caruselul care ofer\ o panoram\ ampl\ asupra Barcelonei, m\rii [i Mun]ilor Pirinei.

• Muzeul Ciocolatei, Museu de la Xocolata, dedicat istoriei acestui produs [i

a propriet\]ilor sale multiple.

• Carretera de les Aigües este un drum vechi care se învârte în jurul mun]ilor cu vedere la ora[ [i la Marea Mediteran\. O plimbare cu funicularul (luat de la Vallvidrera), continu\ cu peste de 20 de kilometri de c\i pietonale [i de piste de biciclete.

din Lumea Nou\, iar Palatul Regal este simbolul importan]ei locului.

Muzeul Picasso este o alt\ atrac]ie de neocolit, mai ales pentru amatorii de art\! Aici sunt expuse peste 4.000 de lucr\ri timpurii semnate de marele Picasso, organizate pe perioade ale crea]iei marelui artist n\scut în Malaga.

Una dintre cele mai importante pie]e din Barcelona este Plaça de Sant Jaume, cunoscut\ [i sub numele de Plaça de la Generalitat. Este considerat\ inima politic\ a Barcelonei, pentru c\ aici se afl\ Prim\ria [i Palau de la Generalitat, palatul guvernului catalan. În diminea]a zilei de duminic\, Prim\ria î[i deschide por]ile pentru oaspe]i, a[a c\ pute]i vizita aceast\ cl\dire.

Admirând operele lui Antonio Gaudi Cele mai importante atrac]ii ale Barcelonei sunt cele legate de celebrul architect Antonio Gaudí. Operele lui au devenit emblemele Barcelonei. Catedrala Sagrada Familia, Casa Milà – „La Pedrera”, Casa Batlló sunt chiar motive pentru a alege s\ vizita]i Barcelona.

Cel mai emblematic obiectiv [i cea mai important\ oper\ a lui Antonio Gaudi (18521926) este Sagrada Familia. Arhitectul nu a reu[it s\-[i vad\ terminat\ lucrarea finan]at\ din dona]ii publice, chiar dac\ i-a dedicat ultimii 15 ani din via]\. Gaudi a murit în anul 1926, iar Sagrada Familia, cea mai celebr\ oper\ a sa, are ca termen de finalizare anul 2026. Casa Milà -"La Pedrera”, care g\zduie[te o colec]ie important\ de lucr\ri ale artistului, merit\ [i ea v\zut\. Casa Milà a fost construit\ între anii 1906 [i 1912 de Antonio Gaudi, iar pentru unicitatea, valoarea artistic\ [i de patrimoniu a primit recunoa[terea major\, fiind înscris\ pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, în 1984. O alt\ capodoper\ a lui Gaudi este Parcul Guell, amplasat pe un deal de unde ora[ul ]i se întinde la picioare. Parcul Guell, unde intrarea este liber\, g\zduie[te sculpturi faimoase [i construc]ii interesante, placate cu mozaic specific catalalan – trencadis, parc\ sunt din pove[ti. Parcul are o suprafa]\ de aproximativ 17 hectare [i a fost inclus în patrimoniul UNESCO, în 1894.

Camp Nou. Milioane de fani ai fotbalului,

spanioli sau nu, merg în fiecare an într-un adev\rat „pelerinaj” la Barcelona pentru a-[i întâlni idolii sau m\car pentru a p\[i pe urmele lor. Futbol Club Barcelona, „Barça” pe scurt, a devenit un simbol al performan]ei în fotbal, iar Camp Nou este un stadion pe m\sur\. Este probabil cel mai mare stadion din Europa, care poate primi aproape 100.000 de spectatori, iar istoria sa este plin\ de reu[ite. De[i nimic nu se compar\ cu atmosfera unui meci pe Champ Nou, microbi[tii care ajung aici [i nu pot participa la un meci, nu rateaz\ turul ghidat, care îi conduce cât se poate de aproape de juc\tori, de competi]ie, de premii, de atmosfer\!

Barceloneta este un fost sat de pescari, cu str\du]e care î[i mai p\streaz\ atmosfera autentic\, în ciuda vecin\t\]ii cu blocuri noi din sticl\.

Plaja din Barceloneta este una dintre cele mai bune plaje urbane din lume, potrivit National Geographic. Dac\ strada El portal de l’Angel este ideal\ pentru promenad\ [i shopping, parcul de distrac]ii Tibidabo e potrivit pentru cei ce-[i doresc maximum de distrac]ie. Aici pute]i s\ v\ urca]i în Tibidao Panoramic, caruselul care ofer\ o panoram\ ampl\ asupra Barcelonei, m\rii [i Mun]ilor Pirinei.

Drum bun!

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

73

MOZAIC • ADS BeTUI Nr. 31(46), martie/aprilie 2018

74

Mici, `n form\ de lun\, rotunjoare, umplute cu creme fine, m\ricele, în form\ de stea, mititele, `n form\ de inimioare sau sofisticate, `n straturi colorate, deliciile Corinne Chocolat sunt dulci, dar nu con]in zah\r. Gustul special, savoarea dulceacri[oar\ de meri[or, aroma puternic\ de nuc\, parfumul rafinat al nectarului de agave, textura variet\]ilor de alune sau exoticul gust al ghimbirului fac din Corinne Chocolat cadoul perfect de s\rb\tori. Corinne Chocolat este alternativa la dulciurile procesate sintetic, o ciocolat\ care poate fi consumat\ atåt de pofticio[i cåt [i de cei care evit\ zah\rul.

Z \ ah\r!” r \ f e c l u D „ a t a l o Cioc

www.corinnechocolat.ro

+40 744 303 903 facebook.com/corinnechocolat

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES SEZONUL ESTIVAL

Be

2018

CHARTERELE NOVA TRAVEL

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter Nr. 31(46), martie /aprilie 2018

EXEMPLARUL T|U GRATUIT

EXUMA It’s better in the Bahamas!

VIP INTERVIEW

Floriiiiin Calin ˘ escuuuuuuuu ... „DAC| A{ FI LA PUTERE, A{ DECLARA “IF I WAS THE ONE IN COMMAND, TURISMUL OBIECTIV DE INTERES NA}IONAL!” I WOULD DECLARE TOURISM A NATIONAL INTEREST!”

BeTUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

BeTUI Nr. 31 (46), edi]ie nou\ • martie/aprilie 2018

unanhaihui.ro