Revista Be TUI, #33 (Iulie, 2018)

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin EUROLINES • Nr. 33(48), edi]ie nou\, iulie/august 2018

¸ BRANDURI ROMÂNESTI:

“LA BLOUSE ROUMAINE” VALEA ARIESULUI ¸

˘ ˘ O CALATORIE A MUZICII A MUSIC JOURNEY

Tudor Chirilă

Santorini BeTUI Nr. 33(48), edi]ie nou\ • iulie / august 2018

˘˘ Calatorie culinara˘ în „Insula de foc”

În acest an mergem în

Tenerifeeeee!

Redefinirea motivului de a calatori ˘˘

Six Senses Kaplankaya

˘ „GRADINA MAICII DOMNULUI” “THE GARDEN OF VIRGIN MARY”

Gheorghe Ciobanu Satul bunicilor, ca o poveste de dor The village of our grandparents, as a story of longing

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin EUROLINES • Nr. 33(48), edi]ie nou\, iulie/august 2018

¸ BRANDURI ROMÂNESTI:

“LA BLOUSE ROUMAINE” VALEA ARIESULUI ¸

˘ ˘ O CALATORIE A MUZICII A MUSIC JOURNEY

Tudor Chirilă

Santorini BeTUI Nr. 33(48), edi]ie nou\ • iulie / august 2018

˘˘ Calatorie culinara˘ în „Insula de foc”

În acest an mergem în

Tenerifeeeee!

Redefinirea motivului de a calatori ˘˘

Six Senses Kaplankaya

˘ „GRADINA MAICII DOMNULUI” “THE GARDEN OF VIRGIN MARY”

Gheorghe Ciobanu Satul bunicilor, ca o poveste de dor The village of our grandparents, as a story of longing

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin EUROLINES • Nr. 33(48), edi]ie nou\, iulie/august 2018

¸ BRANDURI ROMÂNESTI:

“LA BLOUSE ROUMAINE” VALEA ARIESULUI ¸

˘ ˘ O CALATORIE A MUZICII A MUSIC JOURNEY

Tudor Chirilă

Santorini BeTUI Nr. 33(48), edi]ie nou\ • iulie / august 2018

˘˘ Calatorie culinara˘ în „Insula de foc”

În acest an mergem în

Tenerifeeeee!

Redefinirea motivului de a calatori ˘˘

Six Senses Kaplankaya

˘ „GRADINA MAICII DOMNULUI” “THE GARDEN OF VIRGIN MARY”

Gheorghe Ciobanu Satul bunicilor, ca o poveste de dor The village of our grandparents, as a story of longing

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

FOCUS CORPORATE DESTINA}II 48. Early Booking – Salzburg – 04. Point of View – C\l\torie „Inima” celei mai mari culinar\ în Insula de foc. regiuni de schi din Austria.

06. Point of View – Festivalul 53. Top 10 destina]ii recomandate.

Interna]ional de Film Independent Anonimul.

08. Point of View – Six Senses Kaplankaya – Turcia.

10. Destina]ii recomandate – În acest an mergem în Tenerifeeeee!

18. Santorini – C\l\torie culinar\ în Insula de foc.

24. VIP Interviu – Tudor Chiril\, Better – O c\l\torie a muzicii/ A music journey.

30. Redefinirea motivului de a c\l\tori – Six Senses Kaplankaya – Turcia (unanhaihui.ro).

36. Branduri romåne[ti – Valea Arie[ului (unanhaihui.ro).

42. Branduri romåne[ti – Romånia frumoas\ – La blouse roumaine.

54.

56.

News – Anonimul, Festivalul Interna]ional de Film Independent.

City break prelungit în unele dintre cele mai frumoase ora[e de pe malul m\rii.

34.

Foto: Anca Alina Du[e, © TUI TravelCenter

3

MOZAIC 60. Interviu Gheorghe Ciobanu – „Gr\dina Maicii Domnului”/ “The Garden of Virgin Mary”.

66.

70.

74.

Måncarea care c\l\tore[te – Street Food/Food Truck.

Shopping – Vintage britanic, Haute couture.

ADS.

4

POINT OF VIEW • INSULA DE FOC

˘ ˘ CALATORIE CULINARA˘ ÎN INSULA DE FOC Foto: © Nicu Cherciu www.fotonicu.wordpress.com www.nicucherciu.wordpress.com

4

>>

pag. 18

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

5

POINT OF VIEW

ANONIMUL • GREEN DOLPHIN

FESTIVALUL INTERNATIONAL DE ¸ FILM INDEPENDENT ANONIMUL

>>

pag. 54

Foto: © Andra Mirea, Format Studio

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

7

8

POINT OF VIEW • SIX SENSES KAPLANKAYA

Foto: Anca-Alina Du[e unanhaihui.ro © TUI TravelCenter

SIX SENSES KAPLANKAYA TURCIA

>>

pag. 30

8

Publisher

Adresa redac]iei Aleea Lungule]u Nr. 3 sect. 2, Bucure[ti BeTUI nr. 33(48), iulie/august 2018 Revista oficial\ a TUI TravelCenter ISSN 2393 – 5278 / JustCPR Foto coperta: ilustra]ie Boiron

office@justcpr.ro www.justcpr.ro Tel.: +40 031 40 41 138 +40 728 006 654

Editor in chief Adriana Constantin (office@justcpr.ro)

Colaboratori Ilie Tudorel, M\d\lina Dima, Cristian Enache, Cristiana Constantinescu,

Editori Zenaida F\rca[, Florentina Oana Iana, Carmen Neac[u

Traducere John Rock

Senior Art Director Marcel {tef (mstef@justcpr.ro) DTP Luca Hagiu dtp@justcpr.ro

Publicitate GSM: +40 728 006 654 clazaroiu@justcpr.ro

Copyright: TUI TravelCenter prin Eurolines Po[ta redac]iei:: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail (office@justcpr.ro).

Just Communication & PR de]ine brandurile Just Be [i are `n portofoliu publica]iile editate de Tui TravelCenter [i Eurolines.

R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare.

Photo Anca Alina Du[e – unanhaihui.ro, Andra Mirea, Ilie Tudorel, PRO TV, Bogdan Mihai B\la[, Cristiana Constantinescu, Diana Chereche[, Drago[ Asaftei, Nicu Cherciu, C\t\lin Hladi, Mihai Stetcu

Toate drepturile de vånzare a spa]iilor de publicitate apar]in editorului revistei.

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

COLABORATORII EDI}IEI

9 Bogdan Mihai B\la[

Nicu Cherciu

Diana Chereche[

se prezint\: Absolvent al {colii de Arte Vizuale „Dacia Felix“ Bra[ov, Membru al Clubului foto EXDECO Bra[ov, colaborator permanent al revistei de art\ [i tehnic\ fotografic\ „CHIP FOTOVIDEO“ [i al diverselor publica]ii [i agen]ii de pres\ (Gazeta Sporturilor, Agerpres, Adev\rul, Evenimentul Zilei, Libertatea, Capital, ProSport, Mediafax Foto, Intact Images, Bra[oveanul, Monitorul Expres, Bun\ Ziua Bra[ov, Observatorul, AntenaPress, Transilvania Expres). www.bogdanbalas.ro

„Primul aparat de fotografiat a fost un Smena 8 pe care l-am stricat la Sibiu `n timpul Revolu]iei din 1989.

M-am n\scut la Sibiu [i am emigrat 1990 la Cluj, <ca s\-mi caut alt aparat de fotografiat>! Freelancer, sunt pasionat de fotografie din 1988.

CV: fotograf la Teatrul Na]ional Cluj-Napoca din 1996prezent [i la Opera Na]ional\ Român\ Cluj-Napoca din 1997 - prezent, din 2010 sunt fotograf oficial TIFF (Festivalul Interna]ional de Film Transilvania). www.fotonicuwordpress.com

De la pasiune la full-time job. Iubesc locurile unde m-am n\scut [i faptul c\ pot s\ fac ceea ce `mi place, la mine acas\. Cred cu t\rie c\ felul în care gânde[ti [i tr\ie[ti se reflect\ în munca fiec\rui om. Cea mai mare satisfac]ie o am atunci când fotografiez oameni [i locuri. ~mi plac oamenii, locurile pitore[ti, soarele, cire[ele, pisicile, c\l\toriile, tradi]iile [i ora[ele mici. Iubesc instantaneele, zâmbetele largi, lumina natural\, sclipirea din ochi [i cred c\ toate aceste lucruri se v\d în munca mea”. dianacherechesphotography.wordpress.com

DE T ST OP IN A} II

10

DESTINA}II EXOTICE • TENERIFE Când primii navigatori au pus piciorul în Tenerife, mai mult ca sigur c\ nu [i-au imaginat c\ insula aceasta „aruncat\” în Oceanul Atlantic, la câteva sute de kilometri de Africa, va deveni una dintre cele mai vizitate din lume. Cea mai mare din cele [apte

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

insule ale arhipelagului Canare a fost prima op]iune de vacan]\ pentru peste 5,7 milioane de turi[ti, în 2017.

Sunt atât de pu]ini cei care nu-[i doresc s\ se reîntoarc\ aici, a[a c\ nimeni nu se mai mir\ de faptul c\ num\rul vizitatorilor tot cre[te. Dar în ce const\ acest magnetism al Tenerife, care sunt atuurile ei?

În acest an mergem în

Tenerifeeeee!

O destina]ie complet\ Indiferent de ce anume î]i dore[ti de la vacan]\, insula are de toate pentru a-]i oferi acel sejur pe care nu ai cum s\-l ui]i.

G\se[ti [i plaje întinse, amenajate special pentru a asigura toate facilit\]ile necesare unui sejur relaxat sau plaje neatinse de turismul „de

masa”, cu adev\rat s\lbatice. Tenerife te a[teapt\ cu mun]i [i dealuri de explorat în drume]ii [i chiar [i cu un vulcan, cel de-al treilea ca m\rime din lume. Iar climatul s\u, de[i variat, este pl\cut, potrivit pentru vacan]e tot timpul anului.

Poate fi vizitat\ în orice anotimp, nu f\r\ motiv a fost supranumit\ „Insula prim\verii eterne”.

În Tenerife exist\ atât sta]iuni moderne [i g\l\gioase, pline de oferte [i tenta]ii pentru to]i amatorii de distrac]ii cât [i sate vechi, pierdute prin mun]i [i…în timp. Este [i un rai al gurmanzilor, care î[i amintesc de pe[tele [i de fructele de mare proaspete, de por]iile generoase, de fructele [i legumele pe care le-au gustat pe

© fotonicu.wordpress.com nicucherciu.wordpress.com www.facebook.com/nicu.cherciu

11

insul\ [i pe care galantarele din ]ar\ le expun la pre]uri de cele mai multe ori prohibitive.

Diferite ecosisteme, nou\ la num\r, fiecare cu propriile caracteristici, sunt prezente aici, motiv pentru care din ce în ce mai mul]i dintre cei cei care aleg Tenerife sunt mari amatori de drume]ii [i iubitori de natur\, Tenerife este potrivit\ [i pentru cei mari [i pentru cei mici, pentru cei romantici [i pentru cei activi, pentru cei mai lene[i sau mai comozi. Po]i închiria o biciclet\ [i merge pe dou\ ro]i pe trasee amenajate, po]i face drume]ii prin trasee din mun]i, naviga pe ocean sau practica windsurf sau kitesurf. Sau poate î]i dore[ti s\ joci golf sau tenis, s\ faci echita]ie. Dar nu se sup\r\ nimeni dac\ alegi s\ stai, pur [i simplu, pe un [ezlong, mângâiat de briza oceanului [i de razele soarelui.

Iar stelele par [i mai luminoase aici, insula [i în special cel mai înalt punct al s\u, El Teide, fiind unul dintre acele locuri de pe p\mânt, pu]ine la num\r, unde te po]i sim]i cu adev\rat mai aproape de ele. Tenerife le are pe toate [i ceva în plus: ospitalitate [i un aer de vacan]\ vesel\ [i relaxat\. {i, de aceasta avem nevoie to]i, chiar în acest an, nu-i a[a?

O scurt\ istorie Istoria cunoscut\ a Tenerife începe cu guan[ii, primii locuitori ai insulei, a c\ror prezen]\ este datat\ în jurul anului 200 î.Hh. Chiar numele insulei se trage de la Tinerfe, unul dintre monarhii guan[i. Tinerfe avea nou\ copii [i, dup\ moartea sa, s-a luat decizia de a se crea nou\ municipalit\]i, fiecare dintre ele conduse de

Foto: © unanhaihui.ro

Foto: © Diana Chereche[

12

O destina]ie exotic\ atipic\ Aflat\ la aproximativ 350 de km de Africa [i la 1.300 km de ]\rmul spaniol, insula este o destina]ie exotic\, una dintre cele mai apropiate de România.

Nu este chiar o destina]ie exotic\ clasic\, cu plaje cu palmieri [i nisip alb [i fin. Multe din plaje sunt deosebite, c\ci insula este una de origine vulcanic\, au palmieri, dar nisipul lor este negru.

Aceasta nu înseamn\ c\ nu exist\ plaje cu nisip galben [i fin, mai ales în sta]iunile consacrate din sud-vest. Insula are peste 300

de zile însorite pe an, temperaturile rar dep\[esc, vara, 28 °C. Câteodat\, vara, apare ca din senin „Calima”, un mas\ de aer fierbinte din Africa. „Calima”

unul dintre fiii lui Tinerfe. Astfel, spune legenda, s-au format toate zonele municipale din Tenerife de ast\zi. A trecut peste un mileniu de la moartea lui Tinerfe, iar insula a r\mas cumva destul de izolat\ în largul ]\rmului Africii. Apoi, la începutul secolului al XV-lea, castilienii au ajuns aici [i au cucerit, destul de u[or, tot arhipelagul Canare. Ultima insul\ cucerit\ a fost Tenerife, dup\ ce guan[ii au capitulat, în cele din urm\, în 1496. P\durile din Tenerife au fost t\iate, a fost introdus\ o cultur\ nou\, cea a trestiei de zah\r, iar popula]ia b\[tina[\ a cunoscut o perioad\ foarte grea, de sclavie [i de boli.

Cum era de a[teptat, de-a lungul secolelor, încerc\rile de invazie [i atacurile au continuat.

cauzeaz\ cre[terea temperaturilor la pân\ la 35 °C, iar aerul devine pr\fos [i uscat. „Calima” este o excep]ie, temperatura medie pe parcursul întregului an fiind de aproximativ 24 °C.

În 1797, insula a fost atacat\ de o flot\ britanic\, sub comanda contraamiralului Horatio Nelson.

Prin anii 1890, Tenerife a început s\ se dezvolte ca o destina]ie de vacan]\, vizitatorii, marea majoritate englezi la acea dat\, orientându-se cu prec\dere spre Santa Cruz [i Puerto de la Cruz.

A[adar, Tenerife are o tradi]ie lung\ în turism [i povestea ei pare c\ este abia la început.

Pentru vacan]e active sau…nu Tenerife este perfect\ pentru cei ce prefer\ vacan]ele active, care au la dispozi]ie cam tot ce [i-ar putea dori pentru a se sim]i bine aici [i pentru a reveni. Ziua, pot alege între distrac]ia în

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

parcuri acvatice deosebite [i gr\dini zoologice sau traseele de drume]ii prin mun]i, excursiile cu bicicleta [i toat\ gama de sporturi acvatice.

Noaptea, a[teapt\ nenum\ratele cluburi, baruri [i discoteci. Cei romantici pot g\si aici refugiul perfect pentru o vacan]\ în doi, Tenerife fiind un loc numai bun pentru petrecerea lunii de miere.

Iubitorii de natur\ pot admira în mediul lor balene, delfini, ]estoase uria[e [i alte viet\]i marine.

Peisajele sunt dramatice, sunt toate formele de relief concentrate într-un singur loc, iar flora este foarte bogat\.

A[a c\ tot mai mul]i vizitatori aleg s\-[i pe-

verde, propice pentru bogata vegeta]ie tropical\. Aici sunt multe din localit\]ile vechi [i pitore[ti, a[a cum e capitala insulei, Santa Cruz de Tenerife. Sudul, mai arid [i foarte rar „b\tut” de ploi, g\zduie[te sta]iunile celebre, cu hoteluri pentru toate bugetele, precum Las Americas [i Los Cristianos.

Pico Viejo, cel mai înalt vârf din Spania Între aceste dou\ regiuni complet diferite se afl\ El Teide, vulcanul seme] de 3.718 metri în\l]ime, cel mai înalt vârf muntos din Spania. El

Pentru gurmanzi Acestora li se adaug\ specialipe[tii-spad\ [i bibanii de mare, pr\ji]i t\]ile locale [i cele spaniole, paella sau la gr\tar sunt deosebit de buni, fiind nelipsit\. Încearc\ m\car mai ales c\ sunt foarte proaspe]i. “rancho canario”, o sup\ crem\ cu legume [i carne, “pollo al salmorejo” – pui cu usturoi, chimen, oregano, o]et, ulei de m\sline, vin alb, paprika [i cimbru sau queso de cabra (brânza de capr\). Vinul produs în cele cinci regiuni viticole este foarte apreciat, îns\ nici lichiorul de banane sau berea indigen\ nu sunt trecute cu vederea de c\tre petrec\re]i.

Fructele exotice [i mierea produse pe insul\ atenteaz\ [i ele la silueta celor pofticio[i, dar un kilogram-dou\ în plus nu conteaz\ chiar atât de mult, doar e vacan]\!

Foto: © unanhaihui.ro

Tenerife are din plin ce le oferi [i gurmanzilor, mai ales „amatorilor” de pe[te [i fructe de mare. Tonul,

treac\ vacan]a în Tenerife pentru a explora insula cu bicicleta sau în drume]ii. O alt\ activitate, mai provocatoare, este alpinismul, în timp ce unii, [i mai îndr\zne]i, aleg zborul cu parapanta.

Tenerife este, de asemenea, o destina]ie apreciat\ [i printre juc\torii de golf. Cele mai populare cursuri de golf sunt în Costa Adeje, Los Cristianos [i Las Américas.

Peisaje variate Situat\ la aproximativ 350 de kilometri de coasta marocan\ a Africii, Tenerife are un microclimat propriu (de fapt sunt nou\ microclimate).

Vegeta]ia e divers\, pornind de la cea tropical\, la cea tipic saharian\ [i pân\ la cea alpin\. Fiind la aceea[i latitudine cu Sahara, insulei nu-i lipsesc nici peisajele selenare [i cele alpine, pentru acestea din urm\ f\cându-se vinovat cel care troneaz\ în centrul insulei, vulcanul activ El Teide.

Nord-vestul insulei este mai umed [i mai

Teide a fost inclus în patrimoniul mondial al UNESCO în anul 2007. Sunt impresionante la El Teide, cel de-a treilea mare vulcan insular din lume, nu doar craterul s\u imens (cu diametrul de 18 kilometri), silueta sa maiestuoas\ [i vârful acoperit deseori de nori [i uneori de z\pad\, ci [i diversitatea peisajului [i a florei. Flora [i fauna de aici sunt unice, adaptate s\ reziste atât soarelui arz\tor de peste zi, cât [i înghe]ului.

Somnolent, dar înc\ activ, Pico Viejo, care se spune c\ erupe odat\ la 100 de ani [i ultima erup]ie a avut loc în 1909, face parte din Parcul Na]ional El Teide, care te impresioneaz\ cu peisajele sale „mar]iene”, dar [i cu p\durile de pini [i nenum\rate specii endemice. Ar fi p\cat s\ ocole[ti Pico Viejo, este chiar pe primele locuri în topul recomand\rilor! Peisajele sale, oarecum nep\mântene, au atras aten]ia nu doar vizitatorilor, ci [i produc\torilor de filme. Produc]ii celebre precum R\zboiul Stelelor sau Planeta

I P }I TO INA ST DE

DESTINA}II EXOTICE • TENERIFE

Maimu]elor s-au filmat aici [i le-au urmat Fast & Furious 6 (2013) [i Clash of the Titans (2016).

Plus c\ este cel mai vizitat parc na]ional din lume, dup\ Fuji, Japonia! Se ajunge cu telecabina pe El Teide, drumul pân\ sus, la altitudinea de aprox. 3.500 metri este deosebit de pitoresc [i interesant! Telecabina te duce destul de rapid pân\ aproape de vârf, de unde, atunci când atmosfera este clar\, po]i vedea insulele vecine La Gomera, El Hierro, La Palma si Gran Canaria.

Dac\ vrei s\ urci [i mai sus, trebuie s\ ai un permis special, dat fiind statutul de Rezerva]ie Natural\ a ariei. Pico Viejo prime[te anual peste 2,7 milioane de turi[ti din toate col]urile lumii, astfel c\ este necesar s\ ob]ii din timp tichetul la telecabin\ [i mai ales permisul pentru a putea urca [i mai sus, c\tre vârf, de[i e mai bine spus c\tre con!

Plaje întinse [i pitore[ti Dar plajele sunt unele dintre atrac]iile de baz\ ale insulei. Cele mai populare sta]iuni sunt Playa de las Americas, Los Cristianos & Costa Adeje situate în sudul insulei, Puerto de la Cruz în nord [i Las Caletillas în est. Fiecare are plajele sale lungi, mai mult sau mai pu]in animate. Sunt peste 50 de plaje amenajate pe aceast\ insul\, unele mai izolate, altele deja celebre. Playa del Duque, Teresitas, Playa Martianez, Playa de la Tejita, Playa de las Vistas, Playa Jardin, sau Masca sunt printre cele mai apreciate.

Plaja El Medano este cea mai lung\ din Tenerife, are zone amenajate, cu sec]iuni pentru familii [i copii. Are un relief variat, cu dune [i nisip de un galben închis [i se bucur\ [i de vecin\tatea Muntelui Ro[u.

Cu nisip auriu, dotate cu toate facilit\]ile pentru toate vârstele sunt Playa de los Cristianos, Playa de las Vistas [i Playa de las Americas, din sudul insulei. Tot în sud se afl\ [i El Medano, preferat\ de cei care practic\ surfingul, windsurfingul sau kitesurfingul. În apropiere de Santa Cruz e amenajat\ o alt\ plaj\ cu nisip adus din Sahara, Las Teresitas. Las Vistas, din apropierea Los Cristianos, este o alt\ plaj\ cu nisip clasic, preferat\ de familiile cu copii. În nord, în zona Puerto de la Cruz, se remarc\ plajele Playa El Bollullo [i Playa Jardin, cu peisaje spectaculoase [i nisip negru.

Cele mai importante atrac]ii ale Tenerife • Loro Park. Este cel mai mare parc tematic din Europa, ad\poste[te [i o gr\din\ zoologic\, unde sunt foarte apreciate spectacolele cu del-

13

DE T ST OP IN A} II

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

fini, orci, lei de mare [i papagali. Las Aquilas Jungle Park este o gr\din\ zoologic\ [i botanic\ foarte apreciat\ din apropiere de Los Cristianos.

• Siam Park este un parc acvatic care se mândre[te cu cel mai mare tobogan din lume, perfect pentru amatorii de adrenalin\.

• Valea Masca [i satul Masca, coco]ate pe crestele cu forme ciudate ale mun]ilor. Drumul c\tre satul Masca începe la Santiago del Teide [i continu\ pân\ la Buenavista del Norte. Ajungi în satul cu case albe, str\zi pietruite [i un aspect ciudat a[a cum e înconjurat de mun]i gola[i, dup\ ce parcurgi un traseu spectaculos, plin de serpentine. E un drum foarte strâmt, dar merit\!

• A[a cum merit\ s\ vezi [i alte localit\]i întemeiate de guan[i – Pitore[tile Orotava, El Tanque, Icod de los Vinos, San Juan de la Rambla sunt doar unele dintre acestea.

• Garachico, odinioar\ principalul port comercial al insulei, puternic afectat de erup]ia vulcanului El teide din anul 1706, este acum un or\[el ren\scut din propria „cenu[\”.

• Desigur, capitala insulei [i cel mai mare ora[ din Tenerife, Santa Cruz de Tenerife, are [i ea admiratorii s\i [i nu f\r\ motiv. Este un ora[ vechi,

pitoresc, cu nenum\rate parcuri, pie]e [i centre comerciale [i o via]\ de noapte foarte activ\.

Aici se afl\ [i o serie de muzee, cel mai apreciat fiind Museo de la Naturaleza e y Hombre.

• Auditorio de Tenerife, situat în apropierea portului din capitala insulei, Santa Cruz, este destina]ia perfect\ pentru iubitorii artelor.

• Fosta capital\ a insulei Tenerife, San Cristobal de la Lagua, al doilea ora[ ca m\rime din arhipelagul Canare, inclus `n anul 1999 în patrimoniul UNESCO, se måndre[te cu prima universitate din Insulele Canare. Muzeul {tiin]ei [i Cosmosului, aleile m\rginite de biserici [i cl\diri vechi din centrul istoric fac din acest ora[ un loc pe care nu ar trebui s\-l ratezi.

• Los Gigantes, stâncile uria[e care ies seme]e [i aproape vertical din Ocean, pân\ la 800 de metri în\l]ime, atr\gând viet\]ile marine care par s\ fi aflat c\ au devenit atrac]ii turistice.

Los Gigantes, care au fost considerate de guan[i „poarta” dintre lumea terestr\ [i cea de dup\ moarte, pot fi admirate [i de pe uscat.

• În apropiere, se afl\ satul pira]ilor, Masca, [i Playa de la Arena, o sta]iune cu plaj\ cu nisip negru marcat\ Blue Flag.

• Misterioasele piramide din Guimar.

Originea lor provoac\ controverse între arheologi [i istorici. Exist\ mai multe grupuri de piramide în Tenerife, dar cele situate în Parcul Etnologic Guimar sunt cele mai celebre.

• Muntele Anaga, o regiune protejat\, declarat\ Parc Na]ional Rural, cu peisaje deosebite de admirat într-o drume]ie de o zi, în care po]i ajunge în localit\]i uitate de lume sau pe plaje aproape pustii .

• Icod de los Vinos se mândre[te cu un amalgam de arhitecturi diferite, mai ales pe strada Calle San Sebastian. Icod este cunoscut pentru vinul s\u, dar este mai mult decât o zon\ viticol\. Aici po]i s\ te minunezi de copacul unic care i-a uimit pe botani[ti, „Drago Milenario” din Parcul del Drago sau de Cueva del Viento. Ora[ul este înconjurat de o vale fertil\, cu planta]ii de bananieri, podgorii [i p\duri de pin dense, care coboar\ din vârfurile dealurilor c\tre mare.

• Un safari cu submarinul (yellow, bineîn]eles), scuba diving, windsurf, hiking, snorkel te vor convinge c\ o vacan]\ de [apte zile nu e de ajuns în Tenerife!

Drum bun!

Pentru amatorii de shopping Nu e de neglijat oferta generoas\ pentru amatorii de shoppinginsula Tenerife având un statut aparte, de duty free, iar TVA este zero.

Exist\ [i numeroase mall-uri [i centre comerciale mari pentru cei care nu rezist\ tenta]iei de a face cump\r\turi. Astfel, în Costa Adeje

sunt unele dintre cele mai apreciate mall-uri, respectiv Siam Mall, Centro Comercial Plaza del Duque, Centro Comercial & Ocio Gran Sur, San Eugenio Shopping Centre, Centro Comercial el Mirador.

Nici celelalte sta]iuni mari nu se las\ mai prejos, astfel c\ în Santa Cruz

de Tenerife g\sim Centro Comercial Meridiano, The English Court sau Park Boulevard Mall.

Unele dintre cele mai bune pie]e de legume [i fructe din insulele Canare sunt în La Laguna – respectiv în Plaza del Cristo [i în Santa Cruz, Nuestra Señora de Africa.

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro Foto: © unanhaihui.ro

14

DESTINA}II EXOTICE • TENERIFE

DESTINA}II • C|L|TORIE CULINAR| • SANTORINI

Grecia nu înseamn\, pentru mine, doar soare, ape azurii [i „munte care se pr\bu[e[te în mare”. }ara lui Socrate este [i acel t\râm îmbel[ugat, care te îmbie

18

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

cu cele mai delicioase feluri de mâncare, u[oare [i organice, numai bune pentru o var\ fierbinte.

Foto: © Nicu Cherciu www.fotonicu.wordpress.com www.nicucherciu.wordpress.com

SANTORINI ˘ ˘ CALATORIE CULINARA˘ ÎN INSULA DE FOC

{i da, în Santorini, una dintre cele mai populare insule din Cicladele grece[ti (centrul [i sudul M\rii Egee), al\turi de Mykonos [i Rodos, o vacan]\ în toiul verii poate fi o experien]\ de foc, din cauza temperaturilor care le rivalizeaz\ pe cele din de[ert. Motiv

pentru care hidratarea [i alimenta]ia cap\t\ o importan]\ vital\ pentru vacan]a ta.

Am c\l\torit ceva în lumea asta, îndeajuns pentru a decreta c\ nimic nu bate mâncarea greceasc\, la capitolul ieftin, bun [i s\]ios. Pentru mine e [i mai u[or, c\ m\

satur doar din aperitivele alea fenomenale ale lor, iar felul doi sau desertul aproape c\ nu-[i mai au rostul.

U[oare, gustoase, ca la bunica acas\, toate aceste tapasuri grece[ti, care vin în diferite forme [i feluri de a fi g\tite, rareori

19

DESTINA}II • C|L|TORIE CULINAR| • SANTORINI

Foto: © Nicu Cherciu Foto: Florentina Iana

20

sar de pre]ul de 15 euro.

Ideea este c\ sunt fan buc\t\rie greceasc\ [i nu vreau s\ ]in entuziasmul doar pentru mine. }i-am f\cut mai jos o list\ cu tot ce po]i mânca bun în cea mai popular\ destina]ie de vacan]\ a românilor, Grecia [i în Santorini, în mod special.

4-8 euro > o por]ie de tzatziki este întotdeauna o idee bun\ Este delicioas\, s\]ioas\ [i ieftin\. {i vine întotdeauna la pachet cu un co[ de pâine din aia demen]ial\, f\cut\ cu ulei de m\sline, pentru care grecii nu-]i cer bani, ca ai

Foto: Florentina Iana

no[tri, la mai toate restaurantele din ]ar\.

Apa [i pâinea sunt, la greci, întotdeauna din partea casei. Aproape c\ nu a fost mas\ în vreo vacan]\ de-a mea din Santorini la care s\ nu cer tzatziki, iar pentru farfuria aia care poate s\ sature chiar [i trei oameni am pl\tit cel mai mult 7 euro.

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

3-7 euro > un bol cu m\sline delicioase {i crede-m\, ce-]i servesc grecii prin

restaurante n-are nicio leg\tur\ cu ce [tii tu de la noi, de-acas\. M\nânci [i plângi! De fericire, pentru c\ m\slinele grece[ti sunt condimentate atât cåt trebuie, maturate [i tot ce se mai întâmpl\ pân\ s\ ajung\ pe masa ta. Pentru câ]iva euro, po]i cere un Foto: © Anca Du[e

{i asta, pentru c-am mâncat pe o insul\, la o teras\ cu panoram\ frumoas\.

bol de m\sline, care s\ mearg\ cu tzatziki [i salata ta greceasc\. Po]i avea norocul s\ nimere[ti o tavern\ la care m\slinele sunt aduse înainte s\ comanzi, din partea casei.

5 -8 euro > brânza feta, la gr\tar sau pr\jit\, e un must Feta e brânza lor tradi]ional\ [i este, iar\[i, un must pe masa ta de vacan]\. O so g\se[ti tot în partea cu aperitive a meniului, în toate felurile posibile: la cuptor, pr\jit\, cu miere sau la gr\tar. Pre]urile variaz\ între 5 [i 8 euro, [i asta tot în func]ie de locul în care o comanzi, iar dintre toate variantele astea, eu î]i recomand grilled feta.

Brânz\ pe grill, cu ulei de m\sline, condimente [i ro[ii, care-]i este servit\ într-o por]ie imens\, pe care ar fi bine s\ ai cu cine s-o împar]i. Feta pr\jit\ este o variant\ mai ieftin\ cu vreo 2 euro, dar este de-n]eles.

Nu-]i ferice[te papilele gustative la fel de mult ca surata preg\tit\ la gr\tar.

Foto: © Nicu Cherciu

21

DESTINA}II • C|L|TORIE • SANTORINI INTERVIU • SONIA DR|GAN &CULINAR| RIDER TOMA

10 -14 euro > Caracati]a preg\tit\ de greci e divin\ Nu po]i ajunge în Grecia f\r\ s\ încerci faimosul octopus sau, pe române[te, caracati]\. O por]ie înseamn\ dou\ trei tentacule preg\tite la gr\tar, care-]i vin în aceea[i farfurie cu o urm\ de salat\ [i ro[ii. N-o s\ te saturi din asta, a[a c\ f\-]i un backup cu ceva garnitur\ serioas\.

Caracati]a nu-i nici foarte scump\, nici foarte ieftin\, depinde din ce buzunar prive[ti. Por]ia sare sigur de 10 euro, dar nu dep\[e[te nic\ieri 14. Sau, fie, nic\ieri unde m\nânc\ muritorii de rând.

este mare: de la circa 10 euro la circa 12, 13.

Scoicile în sos de vin sunt [i ele o op]iune ieftin\ [i bun\ (circa 13 euro), dar am mâncat la fel de bine [i la Dalboka, în Bulgaria.

5 -7 euro/paharul > berea Mythos e op]iunea ieftin\, dar vinul local Assyrtiko este alegerea corect\ Dac\ e[ti b\utor de bere, n-ai nimerit-o prea bine în Grecia. Au [i ei fermentata lor, nu zic nu, celebra Mythos, dar parc\ nu se pup\ prea bine cu preparatele tradi]ionale.

Foto: Florentina Iana

10 -13 euro > calamarul la gr\tar a fost o descoperire pl\cut\ În cea mai recent\ vacan]\ a mea din Grecia, am descoperit c\ exist\ [i altceva decât acele inele de calamar pané. E vorba despre calamarul la gr\tar. N-am fost preg\tit\ pentru [oc, atunci când mi s-a adus la mas\ un adev\rat monstru marin, dac\-mi permi]i. Sau dac\-mi permite el. Delicios [i \sta, nu zic nu, dar imposibil de mâncat de unul singur. Sau în doi. Sau în trei. Diferen]a de pre] între por]ia pr\jit\ [i cea la grill nu

Foto: © Nicu Cherciu

22

Aici, vinul e baza, mai ales cel alb, u[or, de var\. Dac\ ajungi prin Santorini, ca mine, î]i recomand s\ încerci mult l\udatul vin local Assyrtiko, unul sec, provenit din strugurii care cresc în vii cultivate pe solul \la arid [i fierbinte. Îl g\se[ti pe la 30 de euro sticla sau 5-7 euro paharul, depinde unde-l bei.

Cel mai mult am pl\tit pentru vinul \sta când l-am degustat la o teras\ cu vedere la apus, din capitala insulei, Thira.

7 -10 euro > Baclavaua turceasc\ e vedet\ [i aici

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

La partea cu dulciurile, sunt subiectiv\.

Grecii vin cu aceea[i ofert\ precum turcii, cu baclavaua la loc de frunte, iar eu nu m\ dau în vânt. Prea dulce spre gre]oas\. Cel mai l\udat desert al lor ([i-al turcilor, de altfel) poate fi g\sit, în meniuri, la pre]uri între 7 [i 10 euro. Am încercat ceva de genul tot în Santorini, dar [i o gofr\ imens\ [i fenomenal\, care a venit cu o not\ de plat\ pe m\sur\. 18 euro!!!

When in Santorini.

Apusul în mare. Of! Dac\ dai o c\utare cu insula Santorini pe Instagram, jum\tate dintre post\ri sunt cu apusul de-acolo. Cealalt\ jum\tate pune accentul pe albul \la neomenesc al caselor.

Pân\ la urm\, de-aia este aleas\ de toate cuplurile din lume pentru luna de miere

sau chiar nunt\ la malul m\rii. Apus egal romantism, un pahar de vin la o teras\ cu vedere la mare, pe un fundal sonor cu muzic\ pentru îndr\gosti]i. Da, în Santorini apusul are ceva special, pentru c\ se întâmpl\ în mare, e ca un r\s\rit pe dos sau ceva ce nu ai cum s\ experimentezi pe litoralul nostru. {i oamenii care fac acolo afaceri în turism se folosesc de acest fenomen natural pentru a atrage persoane în vacan]\.

Aici, în fiecare sear\, te sim]i ca la un festival al apusului, în care te înghesui cu oameni de toate rasele [i din toate col]urile lumii, uni]i de acela[i scop: s\ pozeze cum soarele dispare în mare. Da, în jurul orei 20, str\zile or\[elelor de pe insul\ devin neînc\p\toare. Iar turi[tii sunt foarte bine organiza]i, [tiu care sunt locurile cu cea mai bun\ vedere la apus, de obicei cele aflate în punc-

tele cele mai înalte ale dealului, [i-[i ocup\ acest loc numai bun de poze cu vreo dou\ ore înainte ca soarele s\ mearg\ la culcare. În Oia, „satul cu apusul“, este vorba de ruinele unui vechi castel, pline ochi de oameni [i de aparatele lor de fotografiat. Momentul este înc\rcat de romantism, mul]i profit\ de el ca s\-[i cear\ consoartele în c\s\torie, iar dispari]ia total\ a soarelui în mare este înso]it\ de aplauze. Mai nepl\cut e când se termin\ spectacolul [i trebui s-o porne[ti spre cas\. Str\zile se blocheaz\, pur [i simplu, de oameni care au acela[i gând cu tine.

Oana Iana

23

VIP INTERVIU • TUDOR CHIRIL|

˘ ˘ O CALATORIE A MUZICII

BETTER A MUSIC JOURNEY

foto: © Andrei Romanescu

O prezen]\ exotic\ `n peisajul `nc\ etatist al Romåniei de ast\zi, un artist cu mai multe profesii, care jongleaz\ `ntre teatru [i muzic\, `ntre film\ri [i repeti]ii, `ntre `nregistr\ri cu trupa lui [i sesiuni cu arti[ti tineri, pe care `i sus]ine. ~n acest iure[, Tudor Chiril\ `ncearc\ s\ g\seasca timp [i pentru familia lui. M-am infiltrat [i eu, cu greu, `n programul lui [i, `n final, iat\ ce a ie[it:

24

Ce aduce nou albumul Better? ~n ce punct v\ afla]i?

Better aduce foarte multe lucruri noi.

Unu la mån\, Better aduce un sunet nou, „vizibil” diferit, audibil diferit, ca s\ zic a[a; doi la mån\, albumul aduce cu sine foarte multe lucruri pe care le-am `nv\]at despre produc]ia muzical\ [i; trei la mån\, un nou drum. Better reprezint\ `nceputul c\l\toriei noastre dincolo de grani]ele ]\rii, o c\l\torie care include festivalul de la Praga, `n iunie [i un altul, `n Suedia. Better e trigger–ul unor concerte, declan[atorul unei serii de concer-

te pe care le vom sus]ine `n afara ]\rii.

Func]ioneaz\. ~n ce punct ne afl\m? Greu de spus. Noi ne afl\m acum `ntr-un vehicul [i conducem pe un drum cu multe intersec]ii. C\ut\m drumul care ar trebui s\ ne duc\ spre extinderea teritoriului nostru artistic. Nu [tim exact dac\ drumul pe care ne afl\m ne va duce spre ]inta final\ sau dac\ vom ajunge altundeva. Ne afl\m pe un teritoriu nou, un teritoriu extins care va acoperi zecedou\zeci de concerte anuale, toate sus]inute `n afara ]\rii. Vrem s\ ducem muzica

What does the ‘Better’ album bring new to the table? Where are you at?

‘Better’ brings all kinds of new. First of all, ‘Better’ brings a new sound, visibly different, audibly different, to say so. Secondly, the album is an application of all the things I learned about musical production along the way. Finally, ‘Better’ is a new way. ‘Better’ represents the beginning of our journey beyond the borders of Romania, a journey which includes a festival in Prague, in June, and another one in Sweden. ‘Better’ is the trigger of new series of concerts abroad. It works.

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

An exotic presence in the (still) etatist landscape of today’s Romania - an artist who juggles between singing and acting, between shootings and rehearsals, between recording with his band and playing with young artists he endorses. Between all this, Tudor Chirila tries to find time for his family. With great hardship, I managed to get a hold of him. Here is the result:

VIP INTERVIU

Tudor CHIRILĂ

Foto: © arhiv\ personal\

Foto: © arhiv\ personal\

In what measure is ‘Better’ suited for the international audience?

We don’t know yet. We shall see.

noastr\ c\tre alte teritorii, spre o cultur\ diferit\ de a noastr\, s\ ne confrunt\m cu muzica din alte ]\ri. ~n Romånia, Vama `nseamn\ Vama Veche, cunoscut\ mai ales pentru versurile sale.

Acum, vrem s\ afl\m dac\ for]a temelor romåne[ti [i „ce e `n capul nostru” `n limba romån\ poate s\ aib\ sens [i putere [i `n limba englez\. Better este un album `n limba englez\. Eu cred c\ mesajul nostru de con]inut poate s\ apeleze foarte u[or [i la alte paradigme de gåndire, dar felul `n care o spunem poate s\ nu fie atåt de interesant pentru vor-

Where are we? Hard to tell. We are now in a vehicle, driving along a road with lots of junctions. We are looking for the path which should take us to new artistic horizons. We don’t know if the road we are on now will take us to our final target or somewhere else.

We are in a new, vast territory which will cover around 10 to 20 annual concerts, all abroad. We want to bring our music to new places, to compare with a culture different than ours, with the music from different countries.

In Romania, Vama means Vama Veche, known especially for their lyrics.

Now, we want to know if the power of the Romanian themes and the songs in our heads make any sense in English. ‘Better’ is an album sung in English. I think our message can appeal to different paradigms, but the way in which we say it may not be best suited for speakers of foreign languages.

But I think we managed to preserve the depth of our lyrics, of our message. At least, that was our goal.

Do you reckon culture in Romania is under the influence of the political?

(Sigh) Thankfully politicians in Romania are not smart enough to do this, but they are still witty enough to infiltrate politics in the institutions responsible for culture.

Let’s get to the point: In the Ministry of Culture and the public institutions responsible for supporting culture and cultural events, those in power are obedient, being put there by party leaders. If you are docile and willing to enter the money laundering tango, you are useful for them. And, in turn, you are supposed to look after the other slaves and their families as well. You are there in order to facilitate the entry of other members of the clan into power. In these institutions, you gain entry for all kinds of reasons, but not for your professional experience.

But the institutions are not under a political agenda in the real sense: they don’t follow a clear left or right wing ideology under which to subordinate the artistic act.

They couldn’t even if they wanted to, because Romania does not have parties with a defined ideology. We cannot say that the party now in power is left or right wing. No! In today’s Romania, we have clan-like organizations without ideology, projects or any kind of interest for the people they are supposed to be representing.

You were very visible in Piata Victoriei. How does the status of being an involved citizen go along with that of being an artist?

I think they can be clearly separated, but they can also intersect. I think the civic messages I’ve given have not necessarily been beneficial for my career, but at the same time I can’t say I’ve had a lot to suffer from them. Somehow, I have to stand for myself and make my beliefs known, even though I have felt a certain tension from some parts of the audience.

25

VIP INTERVIU • TUDOR CHIRIL|

˘ ˘ O CALATORIE A MUZICII

BETTER

bitorii de alt\ limb\. Dar eu cred c\ am reu[it s\ p\str\m profunzimea versurilor [i `n limba englez\, cred c\ am reu[it s\ ducem mai departe mesajul Vama. Cel pu]in, asta ne-am propus.

A MUSIC JOURNEY

26

Considera]i c\ `n Romånia cultura este politizat\? {i dac\ da, din ce punct de vedere?

Of! Din fericire politicienii romåni nu sunt atåt de de[tep]i `ncåt s\ politizeze cultura, dar sunt destul de [mecheri ca s\ politizeze institu]iile care fac cultur\.

S\ punem punctul pe „I”! ~n Ministerul

Culturii [i `n toate institu]iile din administra]ia local\ care se ocup\ de cultur\, `n centrele culturale de pe lång\ prim\rii sau `n alte forme de institu]ionalizare a culturii, numirile se fac pe considerente politice sau de clan. Dac\ e[ti obedinent [i supus, dac\ intri `n tangoul coruperii de fonduri, e[ti p\strat [i e[ti bun „pentru ei”. Apoi, la råndul t\u, va trebui s\ ai grij\ ca toate familiile clanului s\ fie bine reprezentate `n sistem. E[ti numit acolo ca, la råndul t\u, s\ garantezi numirea altor obedien]i ai clanului. Numirile `n aceste institu]ii se fac dup\ orice fel de criterii, dar

Foto: © arhiv\ personal\

~n ce m\sur\ Better se adreseaz\ publicului din afara Romåniei?

Nu [tim `nc\. Asta vom vedea.

mai pu]in dup\ criterii de competen]\.

Dar nu cred c\ institu]iile sunt politizate, nu cred c\ au strategii culturale multianuale care s\ vizeze ideologia de stånga, ideologia de dreapta, ideologia neoliberal\, sau mai [tiu eu ce ideologie, iar actul de cultur\ s\ fie subordonat mesajului politic. Nici nu ar avea cum s\ fie a[a, deoarece Romånia nu are partide care s\ aib\ o ideologie politic\. Nu putem spune c\ acum la putere se afl\ un partid de stånga sau de dreapta. Nu! ~n Romånia de ast\zi exist\ ni[te forme de organizare de tip clan, de tip mafiot, f\r\ ideo-

The Youth. Education. Role models.

How do you see the new generation?

I am reluctant to use labels.

I think every generation should be judged according to the things they do. The Children of the Decree, the generation under the stigma of forced procreation, of the communist demographic philosophy, have tendencies different to those of other generations. I can say of this generation that they looked more for individual success in spite of collective benefit. It’s a generation that does not know how to function as a community.

Let’s say that the Children of the Decree are oriented towards financial success, a generation of brutal entrepreneurs. A generation who did not understand the need to strengthen the society. A generation only looking for personal gain.

Now, being part of the generation described above, what could I say about the present generation? It’s very hard to make a value judgment about a generation. I can say the new generation is facing challenges out generation did not have to face. Staying focused is one of them. It’s very hard to stay focused today. It happens that I sit down to do work on my computer and there are 7 unread e-mails bouncing in a dock, a notification from an application supposed to optimize God knows what, my phone starts ringing and I notice another set of unread messages... It becomes very easy to lose focus. I realize how, in the bigger picture, how easy it is for this

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

logie politic\, f\r\ proiecte de ]ar\, f\r\ vreun interes pentru poporul pe care pretind c\ `l reprezint\.

A]i fost foarte vizibil `n Pia]a Victoriei.

Cum se `mpac\ rolul de cet\]ean implicat social cu statutul de artist?

Cred c\ se pot separa. Dar se pot [i intersecta. Cred c\ mesajele civice pe care le-am dat `n ultimii ani nu au fost neap\rat de bun augur pentru cariera mea, dar nici nu pot s\ spun c\ mi-au f\cut prea mult r\u. Cumva, trebuie s\-mi asum acest rol, trebuie s\-mi afirm convingerile. Dar, `ntr-un fel sau altul, am sim]it o tensiune dintr-o anumit\ parte a publicului.

technological overload to make a whole generation lose focus and forget about the important things.

Another challenge is represented by the fact that the current generation lives in a Romania with upside down values.

Every generations has its role models. We can say how generations are different from the previous ones, but I think itâ&#x20AC;&#x2122;s wrong to affirm that one generation is better than the other. I think itâ&#x20AC;&#x2122;s wrong to label a generation.

Every generation, whether we want it or not, produces both exceptional talents and

human disasters which sadly turn into antimodels.

The big problem of this generation is that the mainstream media does not promote the real models and there is no press to speak of, much less independent press.

There are problems with the press everywhere, but in Romania they are more pronounced.

Critical thinking is limited because it is not encouraged by the mainstream media, and not even by the niche media. Because of this, the present generation has a harder time

27

˘ ˘ O CALATORIE A MUZICII

BETTER A MUSIC JOURNEY

28

Tineret. Educa]ie. Modele. Cum vede]i noua genera]ie? Mai are ea modele de urmat?

M\ feresc s\ pun etichete.

Cred c\ genera]iile trebuie judecate dup\ lucrurile pe care le fac. „Decre]eii”, genera]ia aflat\ sub stigmatul na[terilor for]ate, al filozofiei demografice comuniste, au dezvoltat manifest\ri diferite de ale altor genera]ii. Pot s\ spun despre genera]ia „decre]eilor” c\ a urm\rit `mplinirea individual\ `n detrimentul beneficiului colectiv. E o genera]ie care nu [tie s\ func]ioneze `n colectivitate.

S\ zicem c\ „decre]eii” sunt o genera]ie egoist\, orientat\ c\tre `mplinirea financiar\, o genera]ie de antreprenori cu „hei-rup-ul”.

Este o genera]ie care nu a `n]eles c\ trebuie s\-[i `nt\reasc\ statul, ca s\-l parafrazez pe Våntu*, o genera]ie orientat\ c\tre prop\[irea individual\.

Acum, c\ fac parte din genera]ia pe care tocmai am caracterizat-o, ce a[ putea eu s\ spun despre noua genera]ie? E foarte greu s\ faci aprecieri de valoare despre o genera]ie. Pot spune c\ noua genera]ie are ni[te povoc\ri pe care noi nu le-am avut. Concentrarea e una din provoc\ri. E foarte greu s\ te concentrezi `n ziua de ast\zi. Mi se `ntåmpl\ s\ m\ a[ez la calculator [i exist\ [apte mailuri care `mi apar sus, `ntr-o bar\, apoi, `n alt\ parte a ecranului `mi pålpåie un mesaj de la nu [tiu ce aplica]ie care optimizeaz\ nu [tiu ce, `n acela[i timp `mi sun\ telefonul [i v\d cåteva mesaje SMS nedeschise [i devin foarte u[or deturnabil de la treaba pe care o am. ~mi dau seama, la nivel macro, cu toat\ tehnologia [i con]inutul superficial al re]elelor de socializare, cåt de u[or poate fi distras\ aten]ia unei genera]ii `ntregi.

O alt\ provocare pentru genera]ia tån\r\ o reprezint\ simplul fapt c\ tr\ie[te `n Romania, `ntr-o lume a valorilor inversate.

Orice genera]ia are modele de urmat.

Putem pune [i da r\spunsuri despre ce [i

Foto: © arhiv\ personal\

cum e o genera]ie anume, dar cred c\ e gre[it s\ afirm\m c\ o genera]ie e mai bun\ decåt alta. Mi se pare o prostie s\ etichetezi o genera]ie. Fiecare genera]ie, vrem-nuvrem, d\ [i produse excep]ionale [i dezastre umane care devin, mai apoi, modele sau, din p\cate, non-modele.

Marea problem\ a acestei genera]ii este aceea c\ modelele nu sunt promovate de media mainstream, c\ s-a n\scut `ntr-o lume f\r\ pres\ [i mai ales, f\r\ pres\ independent\.

Peste tot sunt probleme cu presa, dar la noi aceste problemele sunt mai acute. Gåndirea critic\ este limitat\, pentru c\ nu este `ncurajat\ de media mainstream [i nici m\car de media de ni[\. Din acest motiv, aceast\ genera]ie `[i identific\ mai greu modelele. Salvarea ar putea veni de la familie, doar c\ familia este preocupat\ acum s\ fac\ bani [i nu prive[te spre interiorul ei.

Familia este supus\ unor `ncerc\ri teribile, oamenii vor s\ `[i tr\iasc\ via]a cu orice pre], iar explozia tehnologic\ nu face altceva decåt s\ pun\ [i mai mult\ presiune asupra ei. {i atunci, unde pot g\si copiii modele? {coala, din p\cate nu ofer\ modele sau dac\ ofer\, sunt prea pu]ine, iar modelele mari, care ar trebui „lipite pe toate gardurile”, nu

identifying their models. Help could come from the family, but today’s families are preoccupied with making money rather than with introspection. The family structure is under serious threats, people want to live their lives at all costs, and the technological advancements only make it worse.

So where can kids find role models?

Schools don’t provide them, or if they do, they provide very few, and the big models which should be promoted are not.

We had Corneliu Coposu of whom we knew he suffered in Communist prisons, that he had ideals he fought for... He was visible.

But who can today’s generation look up to?

What are your next artistic goals, concerts, festivals, new songs...?

The answer is included in the question.

Our next goals are concerts, festivals and new songs: in Romania, at Blaj Live Festival, Neversea, Arad Open Air, in Czech Republic, United Islands of Prague, in Sweden, Live at Heart, etc.

What does Vama Veche mean to you?

An idea and a lifestyle you can’t find in the geographical location called Vama Veche anymore.

Where do you return most often?

Home. Every night! To my family.

Where would you never go?

No idea. I haven’t thought about this. I

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

sunt promovate.

Noi l-am avut pe Corneliu Coposu despre care [tiam c\ a suferit `n `nchisorile comuniste, [tiam c\ a fost onest, c\ avea idealuri pentru care a luptat. Era vizibil. Dar ce fel de modele vede ast\zi tån\ra genera]ie?

Care sunt urm\toarele ]inte artistice concerte, festivaluri, piese noi? ~ntrebarea con]ine deja r\spunsul.

Urm\toarele ]inte sunt concertele, festivalurile [i piesele noi: `n Romånia – Blaj aLive Festival, Neversea, Arad Open Air, `n Cehia United Islands of Prague, `n Suedia – Live at Heart, etc.

Ce `nseamn\ pt dvs. Vama Veche?

O idee [i un stil de via]\ pe care nu-l mai pot reg\si `n locul geografic numit Vama Veche.

Unde reveni]i cel mai des?

Acas\ :)! ~n fiecare sear\!

Al\turi de familia mea!

Unde nu ve]i merge niciodat\?

Habar nu am. Nu mi-am pus `ntrebarea.

Nu m-am gåndit s\-mi interzic, singur, o destina]ie. Poate nu a[ merge noaptea la Inglewood, lång\ Los Angeles.

Romånia. Cum o vede]i din punct de vedere turistic?

Prost. Cånd m\ gåndesc la servicii [i respectul fa]\ de turist, suntem zero!

Cu mici insule de ini]iativ\ privat\, care se chinuie s\ fac\ lucrurile altfel. Dar turismul de mas\ e f\r\ respect pentru client. Nu e deloc bine. Iar la capitolul infrastructur\ turistic\, iar\[i, st\m extrem de prost.

Avem un litoral de 50 de kilometri monstruos dezvoltat, f\r\ niciun respect pentru tradi]ie [i pentru specificul local – [i m\ refer, printre altele, la Dobrogea, la 2 Mai [i la Vama Veche. E un turism f\r\ strategie, un turism zero, de sezon, unde patronii vor s\ se `mbog\]easc\ peste noapte. E o mentalitate care nu poate genera calitate `n turismul romånesc. Asta e p\rerea mea. }ara, `n schimb, este extraordinar\!

haven’t thought about intentionally denying myself a destination. Maybe I wouldn’t go to Inglewood, near Los Angeles, at night.

How do you see Romania from a touristic perspective?

Badly. When I think about the quality and the respect for the customer, I conclude we are close to zero.

There are a few private initiatives where they try to do things differently, but most businesses still have no respect for the customers.

It’s not good at all. And infrastructure is again one of our low points. We have 50 km of seaside, monstrously developed, but with no respect for tradition and local customs, and here I am including Dobrogea, Doi Mai and Vama Veche.

It’s a tourism without strategy, intermittent, where the owners want to get rich overnight.

This kind of thinking cannot foster quality.

That’s my opinion.

The country, on the other hand, is great!

Marcel {tef BeTUI Publisher

Foto: © arhiv\ personal\

https://www.youtube.com/watch?v=lbPxej3KUAM Aici g\se[ti albumul integral: https://open.spotify.com/album/5H7pOf9vnzId9LMVWeR2VN

29

DESTINA}II • UNANHAIHUI.RO

Redefinirea motivului de a calatori ˘˘

SIX SENSES KAPLANKAYA,

30

Când am auzit de un nou resort Six Senses lâng\ Bodrum (Turcia), mi-a fost greu s\ nu ridic o sprâncean\ a neîncredere. Mai multe argumente mi s-au aglomerat simultan în minte [i ceva nu-mi d\dea la socoteal\.

Adic\ cum s\ deschizi un hotel Six Senses cu peste 100 de camere, [i mai mult decât atât, s\-l deschizi în Bodrum, când Six Senses este cunoscut mai degrab\ pentru conceptul de câteva bungalow-uri intime, pres\rate în locuri retrase, în destina]ii exotice? {i ce s\ caut eu în Turcia, pe Rivier\, când

acea Turcie însemna pentru mine all inclusive, parcuri de distrac]ie colorate [i agita]ia specific\? În timp ce îmi rumegam gândurile în fa]a unui monitor, pe o fâ[ie izolat\ a coastei M\rii Egee, la nord de Bodrum, Six Senses Kaplankaya scria înc\ o pagin\ din lec]ia numit\ „arta de a fugi departe pentru a te reg\si pe tine [i a te reconecta apoi cu ceilal]i [i cu lumea”.

Câteva zile mai târziu, la invita]ia Dertour România, aveam s\ în]eleg mai bine cum pun

în practic\ aceast\ misiune [i cât de firesc se leag\ lucrurile când ai un brand crescut pe o baz\ s\n\toas\ [i o serie de valori care nu sunt doar pe hârtie. {i mai mult decât atât, aveam s\ experimentez cu toate sim]urile deschise, ce înseamn\ conceptul Six Senses din interior.

Ce-am v\zut?

P\duri de pini [i m\slini ce îmbrac\ relieful deluros prin care am trecut, urmând drumul [erpuit de la aeroportul din Bodrum, pân\ în Kaplankaya. Dac\ ar fi s\ identific un element

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

Foto: Anca Alina Du[e © unanhaihui.ro

TURCIA natural care define[te aceast\ zon\, acesta ar fi m\slinul, originar de aici, din zona de litoral a Turciei. Apoi am v\zut unde am ajuns: pe versantul unui deal stâncos ce se sparge încetîncet în terase, pân\ când întâlne[te plaja [i Marea Egee. Six Senses Kaplankaya st\ cuib\rit în acest peisaj natural arhaic, retras [i lini[tit, dar totu[i în vecin\tatea a dou\ dintre cele 7 Minuni ale Lumii Antice – Mausoleul din Halicarnas [i Templul zei]ei Artemis din Efes.

Judecând dup\ zecile de vile în construc]ie [i dup\ investi]ia f\cut\ în hotel, se întrevede

un proiect ambi]ios, cu o arhitectur\ minimalist\, în acord perfect cu mediul. Resortul, a[a cum va fi întregul proiect Kaplankaya, este ascuns, discret [i a[ezat.

L-am descoperit treptat, pentru c\ nu sare în ochi [i nu cople[e[te oaspetele în niciun fel. Bine, poate cu o mic\ excep]ie: Tesla parcat\ în fa]a într\rii, pe care oaspe]ii o pot scoate la plimbare. {i poate cu înc\ una: piscina-infinit\ a Club House-ului. În rest, altele sunt valorile care stau la baza acestui proiect.

Concret, despre sustenabilitate Toate aceste beneficii date de cadrul natural vin cu o mare responsabilitate fa]\ de mediu [i fa]\ de comunitatea local\.

Sustenabilitatea este o preocupare real\ [i am avut [ansa s\ v\d cu ochii mei câteva dintre lucrurile concrete pe care le-au întreprins.

1) Mai întâi, câte resorturi au un manager responsabil exclusiv cu sustenabilitatea? Six Senses Kaplankaya are.

2) Câte resorturi î[i produc local apa,

Acest material este o recenzie la prima mân\, scris\ în urma particip\rii la press trip-ul organizat de Dertour România [i Six Senses.

Six Senses a fost apreciat drept cel mai bun brand de hoteluri de lux din lume în anul 2017, conform topului realizat de prestigioasa publica]ie TRAVEL+LEISURE.

31

32

pentru a elimina emisiile de CO2 provocate de aducerea ei din alt\ parte [i pentru a scoate plasticul din ecua]ie? Pe lâng\ faptul c\ toat\ apa pe care am b\ut-o a venit în sticle de sticl\, refolosibile, cu pahare asortate [i am avut în camer\ termos, la Six Senses exist\ un “water bar” de unde po]i face alimentarea de câte ori ai nevoie. Cu ap\ produs\ local!

3) Resortul are un sistem elaborat de management al de[eurilor, iar oaspe]ii sunt încuraja]i s\ îl cunoasc\ [i s\ se implice. Cea mai bun\ metod\ de control este verificarea co[ului de gunoi: la finalul zilei am fost încântat\ s\ constat c\ produsesem o cantitate mic\ de gunoi [i nu aveam nimic din plastic în el!

Unul dintre cele mai simpatice îndemnuri l\sate oaspe]ilor în camera mi s-a p\rut “Shower with a friend!”. Nu zice nimeni s\ nu te r\sfe]i cu o baie în cad\, dar afli care este amprenta acestei ac]iuni [i, dac\ vrei s\ o reduci, iat\ una dintre solu]ii!

4) Tot ce înseamn\ local este pre]uit [i pus în centrul preocup\rilor legate de sustenabilitate: rocile locale sunt folosite la garduri [i borduri, în gr\dina organic\ cre[te prima genera]ie de fructe [i legume folosite în buc\t\rie, produsele locale alc\tuiesc baza preparatelor servite în resort, iar comunitatea din zon\ este principalul partener.

Despre toate astea pot înv\]a atât adul]ii cât [i copiii, în „Laboratorul P\mântului”, un centru dedicat sustenabilit\]ii, unde orice oaspete se va putea contribui la eforturile de sus]inere a comunit\]ii locale [i a ecosistemului. Pe scurt, vor vedea cum ac]iunile lor fac o diferen]\!

Foto: © unanhaihui.ro

DESTINA}II • UNANHAIHUI.RO

Ce-am auzit?

Ce-am gustat?

Specific conceptului Six Senses, nu sunt multe lucruri sau sunete care s\ te distrag\.

Unde este, muzica se aude în surdin\, iar la exterior, strig\tele pesc\ru[ilor, acompaniate de zgomotul ritmat al M\rii Egee [i fo[netul vântului prin gr\din\, completeaz\ nota general\ de relaxare. La cin\ ce se mai aud mieunaturi discrete care se continu\ ocazional [i ziua, pe plaj\; în rest, ai crede c\ este un resort pentru adul]ii cu vie]i [i job-uri agitate, care vor s\ evadeze [i s\ petreac\ timp cu ei în[i[i. Îns\ nu este a[a. Sau, mai bine spus, nu este doar a[a!

La Six Senses Kaplankaya am auzit unele dintre cele mai fericite râsete de copii, în timp ce înv\]au s\ vâsleasc\ în caiac sau î[i testau echilibrul pe placa de paddling. Suprafa]a imens\ a propriet\]ii a permis amenajarea unor zone dedicate copiilor, iar personalul [tie cum s\ îmbine jocul [i educa]ia în spiritul valorilor brandului.

Experien]a culinar\ de la Six Senses Kaplankaya este parte din filosofia de wellness integrat, despre care voi pove[ti pe larg mai jos.

Nu este lucru u[or [i mai ales nu este pentru oricine. Aici nu este vorba despre cantitate [i all inclusive, ci despre calitatea [i diversitatea mânc\rii.

Am auzit oaspe]i care erau în resort de 10 zile [i nu apucaser\ s\ epuizeze toat\ varietatea oferit\ de micul-dejun.

Conceptul introdus de ei se nume[te Eat With Six Senses. Se axeaz\ pe folosirea produselor locale, atent selec]ionate – totul fresh, totul provenit din culturi organice [i atent preg\tite. S-ar putea s\ te surprind\ faptul c\ preparatele nu au gust de mâncare de restaurant! Sau c\ au un gust uitat, cu care nu te-ai

Foto: © unanhaihui.ro

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

este nivelul de preg\tire [i de implicare al personalului. Six Senses atrage cei mai buni speciali[ti din fiecare domeniu, iar pe zona de food&beverages cu atât mai mult. Fiecare restaurant de aici arat\ grozav [i ofer\ o experien]\ culinar\ diferit\, dar preferatul meu trebuie s\ fie Mezze, atât prin abordarea inedit\ – nu exist\ meniu, prime[ti ce au prins pescarii în ziua aceea, cât [i prin amplasarea lui c\tre cel mai frumos apus din Kaplankaya.

Ce-am atins?

Foto: © unanhaihui.ro

V\zul este cel mai important simt al nostru, îns\ la Six Senses pur [i simplu nu este de ajuns. M-am surprins un fel de Amelie, atingând tot felul de suprafe]e pentru a completa cu o senza]ie tactil\ ceea ce ochii nu puteau cuprinde. Am început din camer\, m\turând cu buricele degetelor lemnul fin care îmbrac\ unul dintre pere]i, apoi mi-am trecut mâna peste a[ternuturile fo[nitoare din bumbac.

33 mai întâlnit din copil\rie. Acesta este gustul dat de folosirea produselor naturale!

Rafinamentul culinar este dus un pas mai departe fa]\ de tot ce am experimentat eu înainte. De ce? Pentru c\ meniul poate fi întratât de personalizat încât s\ completeze trata-

mentele [i procedurile pe care le vei urma în centru SPA. Ai ales s\ vii aici pentru o s\pt\mân\ de programe anti-aging, atunci [i meniul t\u poate fi axat pe alimente cunoscute pentru acest efect. Am avut pl\cerea s\-l cunoa[tem pe unul dintre chefi [i ne-am dat seama care

M-am desc\l]at de papucii realiza]i din cauciuc reciclat ca s\ simt textura u[or aspr\ a covoarelor turce[ti combinat\ cu fine]ea parchetului [i mi-am r\corit t\lpile pe gresia marmorata din baie. {i ce baie! Un mini centru SPA integrat în camer\!

DESTINA}II • UNANHAIHUI.RO

Foto: © unanhaihui.ro

34

„O s\ am timp de asta mai încolo”, mi-am zis [i mi-am continuat periplul tactil de-a lungul balustradei care m-a coborât 5 nivele pân\ în gr\din\. Motiv de mândrie pentru Six Senses [i exemplu de conservare a florei locale, gr\dina mi-a oferit cele mai diverse senza]ii.

Am atins florile catifelate de leandru, am alternat cu în]ep\turile acelor de pin, cu fine]ea [i fermitatea frunzelor de m\slin [i cu r\coarea ierbii umede pe care am p\[it descul]\.

Apoi, am ajuns la plaj\. La una dintre cele patru plaje, de fapt. Apa M\rii Egee este aici deosebit de clar\ [i plin\ de pe[ti[ori curio[i [i îndr\zne]i. Ouch! Pi[c\, micu]ii! Ce senza]ie!

Am l\sat la urm\ – [i m\rturisesc c\ am a[teptat cu mare ner\bdare – s\ ajung la piscine.

Am testat mai întâi apa cu degetele, s\ simt cât de cald\ este [i am observat cum o singur\ mi[care a mâinii mele îi poate deranja suprafa]a altfel perfect lin\. N-am stat pe gânduri mult timp [i am decis s\ o tulbur de tot [i s\ o fac s\ se reverse peste margini, în timp ce mam scufundat în lini[tea de sub ap\.

Ce-am mirosit?

Unul dintre avantajele cu care m\ mândream eu – trezitul la r\s\rit – nu este chiar a[a de neobi[nuit aici. Pasiona]ii de yoga se gr\-

besc pentru a prinde primele raze de soare în zona special amenajat\, deasupra m\rii, iar pasiona]ii de înot se împart unii c\tre plaja din golful principal [i al]ii c\tre piscine.

Eu am r\mas blocat\ un pic la mijloc, cople[it\ de op]iuni [i atras\ de mirosul parfumat al gr\dinii la prima or\ a dimine]ii. M-am a[ezat la umbr\, pe un [ezlong, doar pentru a respira parfumul leandrilor [i mirosul de iarb\ proasp\t\. Am reg\sit o parte din aromele acestea un pic mai târziu, în SPA-ul Six Senses.

Ce-am sim]it?

Dac\ este un loc în care al 6-lea sim] intr\ în ac]iune, atunci trebuie s\ fie la Six Senses SPA Center. Aici, partea con[tient\ a creierului amu]e[te [i po]i tr\i ni[te senza]ii cu adev\rat surprinz\toare. Aici este chintesen]a conceptului de Six Senses [i de aici a pornit totul.

Nu te a[tepta la magie, pentru c\ totul este

cât se poate de [tiin]ific argumentat.

Tehnologia pe care o folosesc în centru, înc\ din faza de diagnoz\, este de nivelul NASA. Centrul de wellness se întinde pe o suprafa]\ de 10.000 mp, adic\ dep\[e[te dimensiunile unui stadion de fotbal.

Este un centru de Spa, Fitness, S\n\tate [i Tratament. Studiourile de fitness [i de pilates sunt “state-of-the-art”, au un teren de baschet încorporat, piscin\, hamam, salin\, sal\ cu aburi [i cristale, mai multe tipuri de saun\, camer\ de medita]ie [i multe alte zone cu func]ii precise care vizeaz\ o experien]\ 360.

Datorit\ viziunii integrate, care st\ la baza întregului concept, echipa centrului reune[te medici nutri]ioni[ti, antrenori de fitness [i yoga de top. Toate programele fac apel la cele mai evoluate tehnici de wellness [i la medicina de preven]ie. Dac\ nu [tii exact ce program s\ urmezi, în urma unei evalu\ri, vei fi îndrumat pas

Cât cost\?

• Six Senses Kaplankaya ***** este un resort de lux. De abia s-a deschis, pe 1 mai 2018.

Mai sunt lucruri de pus la

punct, dar pentru cine nu [i-a definitivat `nc\ planurile de vacan]\, Six Senses Kaplankaya este f\r\ îndoial\ o alegere câ[tig\toare.

Sigur te întrebi cât cost\ [i de aceea recomand s\ ajungi aici anul aceasta, pentru c\ pachetele de deschidere sunt de departe cele mai avantajoase.

Zbor [i transfer • Bodrum este la distan]\ de dou\ zboruri scurte cu Turkish Airlines [i o escal\ în Istanbul (în jur de 210 EUR/dus-întors).

De[i al doilea zbor este domestic (Istanbul-Bodrum), bagajul ajunge la terminalul de zboruri

interna]ionale.

Am plecat din Bucure[ti la 6 diminea]\ [i am ajuns la prânz în Bodrum. De acolo, se ocup\ cei de la Six Senses de transfer, care poate fi cu ma[in\ (aprox. 50 min), cu barca rapid\ sau cu elicopterul.

Le-am experimentat pe primele dou\ [i, dac\ se aliniaz\ planetele [i bugetele, î]i recomand m\car un drum cu barca!

Este foarte pl\cut! Cu elicopterul merge doar dac\ ai tras norocos bine de tot în via]\ sau dac\ sunte]i mai mul]i [i v\ încadra]i în oferta al\turat\.

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

Foto: © unanhaihui.ro

cu pas de oamenii ace[tia care sunt nu numai extrem de profesioni[ti ci [i foarte pl\cu]i!

Six Senses Integrated Wellness înseamn\ o aliniere între toate celelalte sim]uri, o abordare holistic\ pornind de la tehnologie [i continuând cu procedurile pe care le vei urma, alimenta]ia [i modul în care vei dormi. Totul este dus atât de departe încât exist\ chiar [i terapie prin somn, pentru c\ mul]i dintre noi avem problema aceasta, fie c\ o recunoa[tem, fie c\ nu. {i dac\ te întrebi ca mine „bine, bine, dar dup\ ce pleci de acolo zen, ce faci?” afl\ c\ pleci cu un fel de program pe care îl po]i urma [i acas\.

Am participat la o clas\ de yoga care nu a sem\nat cu nimic din ce am testat în marile centre de fitness din Bucure[ti. Mi s-a f\cut pielea de g\in\ la etapa de relaxare integrat\ în program [i apoi am pierdut cu totul no]iunea timpului [i a locului în care m\ afl\m la masajul holistic ce a urmat. Iar acestea sunt lucruri considerate standard aici.

Al]i oaspe]i au ie[it complet „r\scoli]i” din domul de medita]ie [i de la procedura numit\ Watsu – o form\ profund\ de relaxare [i mi[care pasiv\ în piscin\, cu efecte psihologice ample. Las o m\rturie aici, pentru curio[i.

Cazare – Ofert\ special\ Six Senses Kaplankaya ***** • cazare 7 nop]i în Seaview Ridge Villa, cu mic dejun inclus, de la 994 EUR*/pers.

• cazare 7 nop]i în Seaview Ridge Villa, cu demipensiune, de la 1.464 EUR*/pers.

*Tariful afi[at este valabil pentru sejur în intervalul 16.09-31.10.2018.

4 = 3, pl\te[ti 3 [i stai 4 nop]i în intervalul 16.09-28.10.2018 5 = 4, pl\te[ti 4 [i stai 5 nop]i în intervalul 14.06-11.09.2018

(aten]ie, nu se combin\ cu oferta Early Booking). La achizi]ionarea pachetelor de wellness în prealabil, turi[tii pot beneficia de pân\ la 20% reducere!

Este imposibil s\ vii la Six Senses [i s\ nu r\mâi puternic impresionat de multitudinea de experien]e pe care le po]i tr\i în acela[i loc.

Po]i începe cu un mini-sejur de 4 zile, s\ te convingi [i apoi sigur vei dori s\ î]i prelunge[ti [ederea. Dac\ te gânde[ti c\ tu e[ti genul activ, care nu poate sta atât de mult într-un loc [i vrei s\ vezi [i ce este în jur, exist\ un „meniu” întreg de excursii [i activit\]i pe care le po]i face în cuplu sau împreun\ cu familia.

Toate sunt gândite având în minte conceptele de sustenabilitate, grij\ pentru mediu [i pentru comunitatea local\.

La finalul celor dou\ zile petrecute aici mi-am promis c\ data viitoare voi încerca neap\rat watsu [i voi documenta drumul alimentelor din gr\dina organic\ pân\ în farfurie.

Oferte speciale actuale Reducere Early Booking: 15% la cazare cu mic dejun pt. rezerv\ri cu pân\ la 30 zile înainte de sosire!

Oferte speciale cu nop]i gratuite:

Pentru orice rezervare de minim 5.000 E, clien]ii benficiaz\ de unul dintre transferurile de la aeroport cu elicopterul (max. 5 pers. sau 400kg.) Pentru fiecare rezervare de 7 nop]i, turi[tii pot beneficia, în timpul sejurului de un transport (dus-întors) cu barca rapid\, pân\ la Gundogan (restaurante, magazine, distrac]ii diverse) care se situeaz\ la 25 min. cu taxiul de ora[ul Bodrum.

Anca Du[e Advertising&Content Manager Eurolines Group

Mai multe informa]ii [i rezerv\ri în agen]iile acreditate DERTOUR în România.

35

BRANDURI ROMÅNE{TI • VALEA ARIE{ULUI

Itinerariu

VALEA

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

¸ ARIESULUI Ca s\ fiu cu adev\rat corect\, gândirea ini]ial\ cuprindea o gr\mad\ de obiective, printre care s\ ajungem în Mun]ii Apuseni, s\ facem m\car o drume]ie, s\ vizit\m Pe[tera Sc\ri[oara, Pe[tera Vârtop [i Coiba Mare [i, neap\rat, s\ ajungem [i în satele Dume[ti [i Rimetea.

Ani de zile, Mun]ii Apuseni mi-au fost l\uda]i [i descri[i cu mare pasiune de c\tre cunosc\tori [i de abia a[teptam s\ îi descop\r [i eu, cu o semnificativ\ întârziere în via]\, dar m\car s\ ajung s\ îi v\d!

Profitând de mini-vacan]a de Pa[te [i îm-

pachetând doar strictul necesar unui weekend prelungit, am aterizat matinal pe aeroportul din Cluj. Am considerat c\ nu merit\ s\ pierdem o zi [i jum\tate pe drum, a[a c\ am ales varianta zbor + închiriere ma[in\ de la Enterprise Rent-a-Car.

Ziua 1 – Salina Turda

Doar c\ nu vom înfrunta vremea rea fa]\ în fa]\, ci ne vom feri de ea, coborând în subteran.

Salina Turda se afl\ la aprox. 35 de km de Cluj [i, pe lâng\ faptul c\ a v\zut-o toat\ lumea m\car în poze, adun\ [i foarte mul]i turi[ti.

Un proiect de renovare desf\[urat cu succes între 2008 [i 2010, Salina Turda î[i merit\ din plin pozi]ia în top 10 locuri de v\zut în Transilvania.

Are vechime – galeriile pentru extragerea s\rii au fost s\pate în Evul Mediu, dar exist\

În Cluj, toat\ lumea era nel\murit\ ce s-a întâmplat cu vremea bun\, care p\rea c\ î[i intrase în drepturi pân\ cu o zi înainte s\ ajungem noi. No, asta este acum, primim [i ploaie cu vânt [i frig!

37

Foto: Anca-Alina Du[e unanhaihui.ro © TUI TravelCenter

BRANDURI ROMÅNE{TI • VALEA ARIE{ULUI

Ziua 2 – Cascada Pi[oaia [i lacul de steril de la Geam\na

Foto: © unanhaihui.ro, TUI TravelCenter

Ne-am f\cut cartierul general în Br\ze[ti, un sat situat pe valea râului Arie[, la distan]\ egal\ de S\lciua [i Baia de Arie[. Cazarea aleas\ a fost o pensiune retras\ într-o gr\din\ bogat\,

Bine de [tiut!

• Programul de intrare în Salina Turda: Luni-Duminic\ 9.00 – 16.00, cu mici varia]ii de s\rb\tori, a[a c\ este bine s\ consul]i site-ul

oficial https://salinaturda.eu • Tarife: adul]i:30 lei/pers., copii, elevi, studen]i, pensionari:15 lei/pers., copiii sub 3 ani – intrare gratuit\.

• Parcarea oficial\ se umple imediat, îns\ la câ]iva zeci de metri mai sus, în stânga drumului, este o alt\ parcare privat\, cu plat\.

Foto: © unanhaihui.ro, TUI TravelCenter

38

dovezi arheologice sigure ale exploat\rii din perioada preroman\ – are o istorie continu\, bine documentat\, iar ast\zi [i-a schimbat func]ia, devenind un muzeu al mineritului în sare. Dar un muzeu în care tr\ie[ti! Locul arat\ ca o nava spa]ial\ [i e plin de atrac]ii [i activit\]i.

Pensiunea Shanti (înseamna „pace” în hindi).

Pentru a ajunge la cascada Pi[oaia, am luat-o spre vest [i am mers cam o or\, pân\ în localitatea Vidre (aproape de Albac). Sunt 50 km doar, îns\ drumul nu te las\ s\ prinzi vitez\. Cascada se descoper\ treptat, dar se aude de departe. Domin\, la cei mai bine de 20 m ai s\i, casele din sat, iar prim\vara, debitul ei este impresionant [i se vars\ în vale prin mici cascade gr\bite.

Am l\sat ma[ina cam la 300 de metri de ea, pentru c\ drumul de ]ar\ se îngusteaz\ tare mult [i nu mai po]i întoarce decât în cur]ile oamenilor. Pe m\sur\ ce ne-am apropiat, am remarcat forma]iunile calcaroase care zgând\r\ imagina]ia datorit\ formelor creative [i p\durea de fag care îmbrac\ versan]ii. Am vrut s\ bem ceva [i s\ ne bucur\m de priveli[te de la cabana din apropiere – Cabana Cascada – îns\ nu era nimeni.

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

Informa]ii [i sfaturi utile: Check in-ul on-line se închide când cel fizic se deschide, a[a c\ singura op]iune este plata. {i câteodat\ se dovede[te a fi mai scump\ decât biletul de avion.

• Cum în satul Br\ze[ti nu exist\

op]iuni pentru a servi masa, nou\ ne-au fost recomandate restaurantele pensiunilor Sub Piatr\, în satul cu acela[i nume [i Roua Muntelui, în Baia de Arie[. M\ncarea [i ospitalitatea ni s-au p\rut grozave.

Foto: © unanhaihui.ro, TUI TravelCenter

• {ti]i ce se întâmpl\ dac\ nu face]i check in-ul on-line la Wizz Air [i ajunge]i în aeroport? Mai pl\ti]i o tax\ de 35 EUR/persoan\.

Am pa]it-o noi, recunoa[tem [i v\ spunem [i vou\.

Foto: © unanhaihui.ro, TUI TravelCenter

39

Foto: © unanhaihui.ro, TUI TravelCenter

BRANDURI ROMÅNE{TI

Ne-am mul]umit cu poze f\cute din toate unghiurile [i, bonus, cu un du[ rece c\p\tat de Bogdan în cele 10 secunde cât l-am rugat s\ stea nemi[cat în fa]\ ei, pentru un cadru “epic”.

Lacul de steril de la Geam\na este rezulFoto: © unanhaihui.ro, TUI TravelCenter

40 Bine de [tiut!

• Cascada Pi[oaia (Cascada de la Vidra) se afl\ în comuna Vidra, sat Neme[ti, în apropiere de DJ762, Mih\ie[ti – Avram Iancu.

• Pe o raz\ de 25-30 de kilometri de Albac, se afl\ numeroase atrac]ii turistice, precum Pe[tera lui Ionete, Dealul cu Melci, Ghe]arul de la

tatul exploat\rii miniere de la Ro[ia Poieni. Aici se afl\ cel mai mare z\c\mânt de cupru [i aur din România, iar efectul explot\rii lui se vede (cel pu]in) sub form\ lacului întins de steril care a acoperit satul. Localnicii au fost obliga]i s\ se mute de la un an la altul tot mai sus de vatra satului, pentru a sc\pa de invazia sterilului.

Acum se mai vede doar turla bisericii, iar în jurul lacului am mai g\sit doar 4-5 gospod\rii populate.

Sc\ri[oara, Muzeul Memorial Avram Iancu. Dac\ asta a fost partea simpatic\ a dimine]ii, spre amiaz\ ne-am întristat deopotriv\ la Geam\na.

În rest, un peisaj ca o pictur\ de care îns\ nu te po]i bucura pentru c\ povestea din spate este foarte trist\, atât pentru mediu, cât [i pentru locuitorii din zon\. În prezent, situa]ia a c\p\tat o nou\ dimensiune legat\ de pre]ul aurului.

Ziua 3 – Dume[ti [i Rimetea Pentru noi, pasiona]i de fotografie, Dume[tiul avea s\ fie “highlight-ul” c\l\toriei.

Un sat izolat, împr\[tiat pe culmea unui deal, la 12 km de S\lciua de Jos. Apare sub forma unor stâne foarte vechi – pân\ [i b\trânii satului leau prins a[a, la cap\tul unui drum cârlion]at, îngust [i pe alocuri dizolvat.

Dac\ cei din Tenerife se mândresc cu a lor “mar de nubes” când cobori de pe Teide, apoi Dume[tiul le d\ clas\ cu r\s\ritul spectaculos ce lumineaz\ treptat valea [i împr\[tie cea]a [i marea de nori.

Acest mix de elemente nu apare în fiecare zi, cel pu]in nu prim\vara, îns\ noi am avut noroc de o cea]\ dens\ [i nori aduna]i gr\mad\, totul ]inut împreun\ de cele 1-2 grade Celsius pentru care nu eram preg\ti]i.

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

Foto: © unanhaihui.ro, TUI TravelCenter

Bine de [tiut!

• Drumul asfaltat se termin\ pe culmea dealului [i locul are un p\zitor de seam\ sub form\ unui

c\]el u[or fricos, dar cu un l\trat puternic. Dup\ acest punct, de[i am continuat cu ma[ina spre

Am îndurat temperatura neprietenoas\, pentru c\ atâta frumuse]e nu vedem în fiecare zi. Dup\ ce soarele s-a în\l]at bine, am explorat un pic zona, ajungând pân\ la indicatorul spre Huda lui Papar\ în stânga (pe[tera nu se mai poate vizita, iar de ajuns e mai u[or dinspre satul Sub Piatr\), Vân\t\rile Ponorului în dreapta [i la Raven’s Nest, o cazare deosebit\, dar foarte greu accesibil\.

La polul opus arhitecturii satului Dume[ti, când ajungi în Rimetea parc\ ai ajuns în alt\ ]ar\. Satul este singurul din România distins cu premiul Europa Nostra al Comisiei Europene pentru frumuse]ile de case secuie[ti restaurate.

Se spune c\ aici soarele r\sare de dou\ ori, pentru c\ satul este p\zit de un versant înalt, care las\ razele s\ ajung\ în vale mult dup\ r\s\ritul oficial. Poate de aceea, când am ajuns

Raven’s Nest, am avut ceva emo]ii [i eu una nu a[ am mai repet\ isprava prea curând. Mai bine pe jos.

noi, nu era mai deloc mi[care, doar domnul care f\cea kürtöskalács era activ [i ne-am bucurat de un mic dejun dulce. Îns\ în jurul prânzului se adun\ mul]i vizitatori, pentru c\ din Rimetea încep mai multe trasee montane [i tot de aici – de fapt din satul al\turat, Col]e[ti, se ajunge la Cetatea Tra[c\ului.

Am urcat [i noi cu limba scoas\, de[i de jos nu pare deloc intimidant\ potec\, dar uite c\ a scos un pic untul din noi. Cetatea este coco]at\ în vârful abrupt al unei klippe calcaroase [i a fost ridicat\ în urm\ invaziei t\tare de la mijlocul sec. al XIII-lea. Azi se p\streaz\ o bun\ parte din zidurile incintei [i cele dou\ turnuri laterale. Merit\ efortul de a urca pentru panorama 360° asupra v\ii [i a satelor.

Dac\ tot eram în zon\, am dat o fug\ spre

sud, c\tre Aiud, prin Cheile V\li[oarei, iar pe drumul de întoarcere c\tre Cluj am f\cut o drume]ie [i prin Cheile Turzii. Noi [i cu toat\ popula]ia din zon\, cu copii [i c\]ei, pe poteca îngust\ [i alunecoas\ ce înso]e[te cursul de ap\.

Cum ajungem rar în aceast\ parte de Transilvanie, am vrut s\ vedem cât mai multe locuri, îns\ am reu[it doar într-o mic\ m\sur\.

Asta las\ deschis\ calea c\tre noi incursiuni neap\rat mai lungi [i mai a[ezate. O s\ începem cu Clujul, care [i-a ar\tat partea însorit\ doar la final, când nu mai aveam vreme s\-l luam la picior cum se cuvine.

Anca Du[e Advertising&Content Manager Eurolines Group

41

42

LA BLOUSE ROUMAINE Tradi]iile la romåni sunt stråns legate de portul popular. „C\me[ile”, ia tradi]ional\ sunt, f\r\ `ndoial\, elementul vestimentar cel mai plin de simboluri din tot ansamblul portului popular romånesc.

Costumele populare sunt specifice pentru fiecare zon\ etno-folcloric\ `n parte. Acela[i lucru `l putem spune [i despre ie. ~n sudul Romåniei ia mai este cunoscut\ [i sub denumirea de „c\me[\ cu alti]\". ~n M\rginimea

BRANDURI ROMÅNE{TI • IA

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

Sibiului se poart\ „c\ma[a cu cioc\nele”.

Ia tradi]ional\ e compus\ din „um\r”– cus\tura ce une[te mâneca de p\r]ile din fa]\ [i spate ale iei –, „încre]ul”, „alti]a” – band\ lat\, bogat decorat\ pe mânec\, elementul definitoriu al modelului –, „râurile”– benzile drepte sau oblice de pe piept [i mâneci – [i „bibilurile” sau „chei]ele” – cus\turile de îmbinare a buc\]ilor de material.

Modelele broderiilor [i ale podoabelor difer\ de la o zon\ la alta. Pe iile din Muntenia, spre exemplu, se cos cu fir metalic fluturi (paiete), `n Bucovina, pentru a îmbog\]i „încre]ul” [i „alti]ele” se cos m\rgele.

Cus\turile ornamentale sunt simple [i reprezint\ simboluri menite s\ integreze purt\torul ei `n universul satului [i, `n credin]a popular\, s\ ofere protec]ie `mpotriva duhurilor rele. Motivele cusute pe ie sunt florale sau simplu geometrice [i au mesaje apotropice.

Ia romaneasc\ a fascinat arti[tii celebri.

Pictorul francez Henri Matisse (1869-1954), prieten al pictorului romån Theodor Pallady, a fost cucerit de frumuse]ea ei [i a pictat-o, `n 1940, `n tabloul „La Blouse Roumaine”.

La fel au f\cut [i cei mai valoro[i pictori romåni, de la Nicolae Grigorescu la Camil Ressu [i Nicolae Tonitza.

43

Ia este un element vestimentar feminin, dar [i barb\tesc, numit c\me[\. ~n zona Maramure[ului ia b\rb\teasc\ este mai simpl\ [i nu este `mpodobit\ cu motive florale.

BRANDURI ROMÅNE{TI • IA BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

Ia maramure[ean\, „cama[a cu platc\”, este decorat\ cu frumoase cus\turi inspirate din flora cåmpului

45

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

BRANDURI ROMÅNE{TI • IA Ia este ast\zi o mod\ [i un brand de ]ar\.

Frumuse]ea [i valoarea etnografic\ a iei a condus la recunoa[terea ei interna]ional\ [i, de trei ani `ncoace, s\rb\torim Ziua Universal\ a iei romåne[ti. Este o s\rb\toare a culturii tradi]ionale romåne[ti, o s\rb\toare a portului popular romånesc care are loc, anual, `n peste 100 de mari ora[e din peste 48 de ]\ri. Entuziasmul a cuprins cercurile culturale din `ntreaga lume [i, `n prezent, se fac eforturi pentru a include ia `n patrimoniul UNESCO.

Foto: © Ilie Tudorel www.tudorphotoblog.blogspot.com

46 Frumuse[ea „c\me[ilor cu alti]\” a tras aten]ia [i marilor creatori de mod\ – Yves Saint Laurent [i Jean Paul Gaultier au urcat pe catwalk, la prezent\rile de mod\, colec]ii special dedicate iei.

Ia a fost `mbr\cat\ [i de membrii familiilor regale, regina Elisabeta [i regina Maria fiind doar dou\ dintre capetele `ncoronate care au „regalat” portul popular.

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

FOCUS CORPORATE

48. Early Booking – Salzburg –„Inima” celei mai mari regiuni de schi din Austria.

53. Top 10 destina]ii recomandate.

54. News – Anonimul, Festivalul Interna]ional de Film Independent.

56. City break prelungit în unele dintre cele mai frumoase ora[e de pe malul m\rii.

47

Foto: © Diana Chereche[

EARLY BOOKING

SALZBURG „Inima”celei mai mari regiuni de schi din Austria Sunt de explorat un oras¸ minunat ¸si accesul facil la 760 km de pârtii perfecte!

Iarna car ¸si vara sanie!

48

Vacan]a de iarn\ nu este chiar atât de îndep\rtat\ [i, dac\ ne-am dori s\ fim prev\z\tori, ar trebui s\ ne facem „vara sanie”! A[a c\ nu este prea devreme s\ ne gândim la acele momente în care alunec\m liberi pe schiuri, la pârtiile pe care ne dorim s\ le test\m [i pe care s\ ne exers\m abilit\]ile. Poate c\ este cel mai bun moment s\ ne hot\râm unde vom merge în aceast\ iarn\ la schi. Acum, avem de unde alege din cele mai bune oferte, doar în Austria sunt sute de sta]iuni [i sute, mii, de kilometri

de pârtii. Apoi alegem hotelul potrivit [i, dac\ ne hot\râm repede, avem ocazia s\ facem [i economii – de ce nu?! – profitând de ofertele early booking, care de care mai atr\g\toare în aceast\ perioad\.

Una dintre cele mai iubite destina]ii de schi este cea din apropierea ora[ului Salzburg.

Zona este u[or accesibil\, se ajunge cu avionul pe aeroporturile din Salzburg sau pe cel din München, sunt oferte pentru toate preferin]ele [i bugetele, pentru schiorii avansa]i sau în-

cep\tori, mari sau mici, Salzburg este în inima celei mai mari regiuni de schi din Austria, Schi Amadé, a[a c\ o vacan]\ la schi aici nu este de trecut cu vederea nici în acest an.

„Ora[ul S\rii”, înv\luit în „Sunetul Muzicii” Bine a]i ajuns în ora[ul în care s-a n\scut W. A. Mozart, unde s-au turnat nenum\rate scene din celebrul film american premiat cu Oscar, „Sunetul muzicii"! Ave]i de explorat un

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

FOCUS • EARLY BOOKING • SALZBURG

Foto: © Cristiana Constantinescu www.prinvacanta.ro

burg minunat [i 760 km de pârtii perfecte!

Salzburg este unul dintre acele ora[e cu atmosfer\ unic\, e pur [i simplu ca din filme.

Str\juit de un deal înalt pe care este coco]at\ o fort\rea]\ semea]\, cu str\du]e baroce care se întâlnesc în pia]ete vechi [i „t\iat” în dou\ de râul Salzach, Salzburg este de neocolit. De[i numele s\u este legat de o resurs\ foarte valoroas\, sarea, fiind un punct important în comer]ul cu sare, muzica este ceea care a f\cut celebru Salzburg (Ora[ul S\rii).

Muzica îi ofer\ Salbzurgului acele ritmuri unice [i o atrac]ie irezistibil\ printre turi[ti. Întreg centrul s\u istoric a fost inclus în patrimoniul universal al UNESCO. În ora[ul lui Mozart se organizeaz\ nenum\rate concerte [i festivaluri de profil, devenite de mult\ vreme o tradi]ie. Iarna, sunt vestitele concerte de Cr\ciun ( în decembrie) [i clasicele “Mozart Dinner Concerts” [i “Salzburg Palace Concerts”. Salzburg este o destina]ie potrivit\ în orice anotimp, dar, dac\ v\ dori]i o

atmosfer\ ca desprins\ din c\r]ile de pove[ti, atunci merit\ s\-l vizita]i iarna. Îmbr\cat în straie albe, ora[ul p\zit de fort\rea]a Hohensalzburg are ceva cu adev\rat magic. Înv\luit în sunetul muzicii [i în mantia sa alb\, de nea, ora[ul e cu adev\rat ca o fil\ dintr-o poveste.

Ce s\ nu rata]i Vizita la fort\rea]a Hohensalzburg, de unde uime[te o panoram\ ampl\ a întregii regiuni, Palatul Mirabell [i gr\dinile sale, unul

49

FOCUS • EARLY BOOKING • SALZBURG

50

dintre locurile unde s-au turnat scene din „Sunetul Muzicii”, sunt de neocolit în Salzburg.

Cu atât mai mult cu cât Mirabell este considerat\ cea mai frumoas\ gr\din\ în stil baroc de pe B\trânul Continent. Palatul Hellbrun, o fost\ re[edin]\ episcopal\ opulent\, cu gr\dini imense [i fântâni, este unul dintre cele mai importante obiective turistice ale Salzburgului.

Catedrala din Salzburg, Salzburger Dom, care domin\ pia]a care-i poart\ numele, Domplatz, este un reper foarte important al burgului. În vechea catedral\ cu o istorie tumultoas\ a fost botezat Mozart, care a [i cântat aici doar cî]iva ani mai târziu de la acel moment, orga fiind înc\ func]ional\.

O plimbare pe str\du]ele din centrul istoric este o încântare, [i, hoin\rind pe aici, vei întâlni atât Muzeul Memorial Mozart - care g\zduie[te obiecte legate de copil\ria [i perioada timpurie de crea]ie a artistului, prima vioar\ a lui Mozart cât [i casa unde s-a n\scut Mozart (pe strada Getreidegasse nr 9). Castelul Residenz, construit într-un opulent stil baroc, pentru a fi re[edin]a oficial\ a Prin]ilor Arhiepiscopi de Salzburg [i M\n\stirea St. Peter (fondat\ în anul 696, cea mai veche din lumea germanic\) sunt alte obictive de neocolit în „Ora[ul S\rii”.

Teatrul de Marionete Salzburg [i Muzeul Naturii sunt atrac]ii pe care vizitatorii mai mici Foto: © Mihai Stetcu

le vor aprecia la adev\rata lor valoare. Ca [i faimoasele bomboane Mozart, un brand delicios al întregii Austrii, c\rora nimeni nu le rezist\.

În centrul Salzburger Sportwelt Salzburg este situat chiar în centrul regiunii de schi Salzburger Sportwelt, format\ din [apte sta]iuni. La rândul s\u, Salzburger Sportwelt este pozi]ionat în mijlocul domeniului schiabil Ski Amadé, care însumeaz\ 760 km de pârtii.

A[adar, dac\ a]i ales Salzburg, a]i ajuns chiar în mijlocul distrac]iei! {i aceasta, nu doar pentru c\ Ski Amadé este cel mai mare domeniu schiabil din Austria, ci [i pentru c\ regiunea are de oferit ce-i mai bun pentru fiecare vizitator. Salzburger Sportwelt înseamn\ domenii de cup\ mondial\, precum Altenmarkt-Zauchensee sau Flachau, domeniul întins pe dou\ v\i, Wa-

grain [i domeniile Radstadt-Altenmarkt, Filzmoos, Kleinarl sau Eben.

Zona de Ski Amadé Zona de schi Ski Amadé are cam tot ce [i-ar putea dori un turist pasionat de sporturile albe. Are z\pad\ garantat\ o perioad\ mai mare, multe sta]iuni mari [i mici, mai moderne [i mai tradi]ionale, pârtii de schi bine între]inute [i u[or accesibile. Peisajele [i panoramele deosebite din inima Alpilor austrieci î]i taie respira]ia, iar aerul curat de munte te umple de energie. Nu conteaz\ care este vârsta sau ce experien]\ ave]i, Schi Amadé este potrivit\ pentru dumneavoastr\, probabil cea mai potrivit\.

Atuurile principale ale Ski Amadé • Este cel mai mare domeniu schiabil din Austria, cu cinci regiuni de schi [i 25 de domenii schiabile.

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

51 Getreidegasse Straße, Salzburg, foto: Shutterstock

• Are 270 instala]ii de transport prin cablu.

• Pistele sunt la mare altitudine, pân\ la 2.700 m deasupra nivelului m\rii, ceea ce le asigur\ un sezon mai lung, cu z\pad\ mai abundent\.

• Pentru 90% din piste sunt disponibile instala]ii de tunuri de z\pad\.

• Tehnologia a ajuns pe pârtii.

Exist\ W-LAN gratuit, sunt disponibile aplica]ii pentru smartphone.

• Cu un singur schipass po]i schia, la alegere, pe toate pârtiile din regiune [i merge cu instala]iile care le deservesc.

• Din cei 760 de kilometri de pârtii ai Ski Amade, 275 sunt pârtii u[oare (marcate cu albastru), 390 sunt pentru intermediari (pârtii ro[ii) [i 95 sunt potrivite pentru exper]i (marcate cu negru).

Lumea sporturilor – Salzburger Sportwelt Reune[te [apte sta]iuni montane, respectiv Flachau, Wagrain-Kleinarl, St. JohannAlpendorf, Radstadt, Altenmarkt-Zauchensee, Eben and Filzmoos. Indiferent de ce alege]i, ave]i acces la nu mai pu]in de 760 de kilometri de pârtii cu un singur card, Sky Amadé. Din cei 760 de kilometri de pârtii ai Ski Amadé, 275 sunt pârtii u[oare (marcate cu albastru), 390 sunt pentru intermediari (pârtii ro[ii), restul de 95 fiind rezervate celor mai experimenta]i (marcate cu negru).

• Situat\ între masivele Dachstein [i Tauern

într-un cadru idilic, Flachau este o faimoas\ sta]iune celebr\ de schi [i après-ski. Este popular\ printre familiile cu copii, dar atrage [i snowboarderi si freeskiers.

• Zona de schi Wagrain-Kleinarl este delimitat\ de mun]ii Grafenberg & Griessenkareck, iar G-LINK WAGRAIN este telecabina care le une[te rapid [i sigur. Rezultatul este o zon\ de schi divers\ pentru familiile care iubesc schiul clasic, pentru fanii freestyle [i snowboarderi.

• St. Johann-Alpendorf este probabil cea mai cunoscut\ sta]iune, fanii sporturilor de iarn\ fiind tenta]i cu tot ce le trebuie pentru o vacan]\ de schi perfect\. Aici sunt pârtii [i instala]ii de transport prin cablu excelente, cabane rustice [i hoteluri moderne cu facilit\]i extinse de Spa, la care se adaug\ [i un snowpark.

• Înconjurat de un zid de ap\rare, la Radstadt pute]i avea o vacan]\ de iarn\ într-un decor medieval. Zona Radstadt-Altenmarkt este perfect\ pentru familii [i pentru încep\tori. Nu doar schiorii [i snowboarderii se simt bine în Radstadt, exist\ [i o consistent\ ofert\ pentru amatorii de schi fond, traseul Tauern, lung de 50 km, fiind unul dintre exemple.

• Altenmarkt-Zauchensee este un paradis pentru schiori [i freeride, dar atrage diverse categorii de turi[ti cu diversitatea activit\]ilor de relaxare, de la Spa pân\ la sporturile de iarn\. Aici, pe fundalul impresionant al lan]urilor muntoase Dachstein [i Hohe Tauern, sunt circuite celebre, demne de Cupa Mondial\, dar [i

piste pentru încep\tori. De altfel, Zauchensee cu circuitul de schi Zauchensee-Flachauwinkl (65 km de pârtii, 25 de teleschiuri) este cea mai mare sta]iune din Salzburger Sportwelt. În timp ce Altenmarkt, sta]iune situat\ într-o vale larg\, are un farmec autentic [i atrage prin zona sa compact\ de schi.

• Eben este o sta]iune mic\, dar frumoas\, unde pute]i petrece o iarn\ perfect\ dac\ v\ num\ra]i printre cei care caut\ o oaz\ lini[tit\ între mun]i, cu toate facilit\]ile pentru schi sau Spa, împreun\ (sau nu) cu familia.

• Filzmoos este renumit\ pentru loca]ia sa spectaculoas\, la poalele muntelui Bischofsmütze, fiind apreciat de familii [i de schiorii încep\tori sau medii. Situat\ la o altitudine medie de 1.057 m, Filzmoos este mai departe de agita]ia obi[nuit\, iar atmosfera este una relaxat\ [i relaxant\.

Ski Amadé include, pe lâng\ Salzburger Sportwelt, [i domeniile Schladming-Dachstein, Gastein, Hochkönig [i Großarltal. A[adar, avem de unde alege pentru iarna care vine!

Drum bun!

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

TE ER 8 OF 201

FOCUS • DESTINA}II RECOMANDATE

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

TOP1O

OFERTE RECOMANDATE 53

1.

Circuit Mexic (Cancun > Chichen Itza > Merida - Uxmal - Campeche > Izamal > Tulum)

CI RC UI T

2.

1999

3.

Tarif: euro/persoan\.

Perioada: 01.11 - 11.11.2018, Nop]i: 9 (11 zile), Cazare: în hoteluri de 3* cu mic dejun inclus.

CR OA ZI ER |

4.

945

5.

CH AR TE R

6.

869

7.

425

Tarif: euro/pers, Perioada: 24.08 -29.08.18, Nop]i: 5, Tip camer\: Standard, Mas\: Mic dejun, Transport: individual.

CH AR TE R

395

CH AR TE R

8.

769

9.

Grecia - Charter Heraklion > Bella Elena 3*, Malia Tarif: euro/persoan\/sejur.

Perioada: 19.09 - 26.09.18 Nop]i: 7, Tip camer\: Studio, Mas\: f\r\ servicii de mas\, Transport: cu avionul, taxe aeroport, transferuri, bagaje, plecare din Bucure[ti.

Romånia - Sejur > Green Village Resort 4*, Sfåntu Gheorghe

SE JU R

65

Tarif: euro/persoan\/pers.

Perioada: 08.08 - 15.08.18 Nop]i: 7, Tip camer\: Standard, Mas\: mic dejun, Transport: cu avionul, taxe aeroport, transferuri, bagaje, plecare din Bucure[ti.

Romånia - Sejur > Mera Onix 4*, Cap Aurora

CH AR TE R

Tarif: euro/persoan\/sejur.

Perioada: 16.08 -23.08.2018, Nop]i: 7, Tip camer\: Standard room, Mas\: All Inclusive, Transport: cu avionul, plecare din Bucure[ti, taxe de aeroport, transferuri, bagaje.

Tarif: euro/persoan\/sejur.

Perioada: 17.08 -24.08.2018 Nop]i: 7, Tip camer\: Standard room, Mas\: Mic dejun, Transport: cu avionul, taxe aeroport, bagaje, transferuri, plecare din Bucure[ti.

Grecia - Charter Santorini > Artemis 3*, Kamari

Turcia - Charter Alanya > Aydinbey Gold Dreams 5*

629

Tarif: euro/persoan\.

Perioada: 02.09.-06.09.

2018, Nop]i: 4, Port de `mbarcare: Barcelona, Spania, Transport: zbor Bucure[ti - Barcelona Bucure[ti, cazare `n cabin\ dubl\ cu balcon cu vedere la Boardwalk [i pensiune complet\ la bordul vasului.

Spania - Charter Tenerife > Sol Puerto de la Cruz 4*

CI RC UI T

1449

Tarif: euro/persoan\.

Perioada: 15 .01 - 24.01.2019 Nop]i: 9.

Croazier\ Mediteran\ Royal Caribbean - Symphony of the Seas

Thailanda de Nord [i Krabi 2018 (Chiang Rai > Triunghiul de Aur > Chiang Mai)

Tarif: de la euro/persoan\.

Perioada: 11.10 14.10.18, Nop]i: 3, Tip camer\: Standard, Mas\: Mic dejun, Transport: individual.

SE JU R

10.

Maroc - Sejur > Riad Nerja 4*, Marrakech

425

Tarif: euro/persoan\/sejur.

Perioada: 12.09 - 19.09.18 Nop]i: 7, Tip camer\: standard, Mas\: mic dejun, Transport: cu avionul, taxe de aeroport, bagaje, transferuri, plecare din Bucure[ti.

Apeleaz\ cu `ncredere: 031.438.73.21, 031.438.73.22 sau scrie-ne un mesaj pe oferte@tui-travelcenter.ro

SE JU R

CO N RP EW O S RA TE

FOCUS • GREEN VILLAGE • ANONIMUL

ANONIMUL 2018 FESTIVALUL INTERNATIONAL DE FILM INDEPENDENT ¸

54

Festivalul Interna]ional de Film Independent ANONIMUL î[i s\rb\tore[te anul acesta cei 15 ani [i va avea loc între 6 [i 12 august la Sfântu Gheorghe, în Delta Dun\rii. În fiecare an, Festivalul propune publicului filme de la marile festivaluri interna]ionale – Cannes, Berlin, Sundance, Competi]ia de Lungmetraj [i de Scurtmetraj Interna]ional [i Românesc – unde publicul decide unde vor merge premiile, Seara Filmului Românesc, Seara HBO, programul original Actori în spatele camerei, programul Eco Docs. Fiecare noapte de proiec]ie, care se termin\ uneori la r\s\ritul soarelui, este precedat\ de un concert, fie el de jazz, muzic\ clasic\ sau DJ set. „Suntem ferici]i s\ putem spune c\ ANONIMUL se bucur\ de un public deschis, entuziast, foarte numeros- acest lucru ne bucur\ în fiecare an, mai ales c\, atunci când vorbe[ti despre mii de spectatori în fiecare sear\ de Festival, satisfac]ia este uria[\, îns\ [i responsabilitatea este la fel de mare. Publicul nostru vine la Festival s\ vad\ filme bune, filme de la Festivalurile mari din lume, îns\ vine [i pentru atmosfera incredibil\ care se na[te înc\ din prima zi de ANONIMUL, pentru locurile acestea minunate, pentru lumina atât de special\ din Delt\, pentru Delt\ îns\[i, pentru mare [i pentru plaja (înc\) s\lbatic\. Din primul an, în 2004, am în]eles cât de special este acest loc pentru fiecare din cei care au fost m\car o dat\

Miruna Berescu [i Michel Franco la Gala de Deschidere de la Green Dolphin, ANONIMUL 14, foto: © Drago[ Asaftei

Teatrul de var\ Green Dolphin, foto: © Andra Mirea

în Delt\ [i am mai în]eles un lucru- este foarte greu s\ explici în cuvinte sau s\ încerci s\ poveste[ti cuiva cum este la ANONIMUL, în Delt\, trebuie s\ fi fost acolo m\car o dat\. {i ne mândrim cu faptul c\ mare parte din publicul nostru vine a treia oar\, a opta oar\ sau a zecea oar\. {i [tiu sigur c\ sunt printre noi oameni care acum î[i preg\tesc bagajele pentru a cincisprezecea oar\!”, spune Miruna Berescu, Directorul Festivalului ANONIMUL. În fiecare an, Festivalul este vizitat de nume importante din cinematografia mondi-

al\: Park Chan-wook- câ[tig\tor al Marelui Premiu al Juriului la Festivalul de Film de la Cannes [i recent recompensat cu Premiul BAFTA pentru Cel mai bun film într-o limb\ str\in\; Ken Loach- câ[tig\tor a dou\ premii Palme d'Or la Festivalul de Film de la Cannes [i câ[tig\tor al Premiului BAFTA; István Szabó- câ[tig\tor al unui Premiu Oscar [i al unui Premiu BAFTA, nominalizat de asemenea la Globurile de Aur; Nuri Bilge Ceylan- câ[tig\tor al Palme d'Or la Festivalul de Film de la Cannes, al Marelui Premiu al Juriului, respectiv al Premiului pentru Regie la Cannes, dar [i de nume sonore din

GREEN VILLAGE • ANONIMUL

Resortul Green Village, foto: © Mihaela Marin

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

Unde are loc festivalul?

Locul `n care, an de an, festivalul devine tot

mai mare [i mai frumos, nu e `ntåmpl\tor ales.

E departe de civiliza]ia zgomotoas\, acolo unde se ajunge doar cu vaporul, barca sau, eventual, cu elicopterul, `n Delt\, la Sf. Gheorghe, `n resortul de 4 stele Green Village [i `n campingul `nvecinat Green Dolphin.

Cinematografele din Green Village, foto: © Drago[ Asaftei

cinematografia româneasc\: Victor Rebengiuc, Mariana Mihu], Vlad Ivanov, Cristi Puiu, Ana Ularu, Emanuel Pârvu, Dan Chi[u.

Ce se poate face `n pauzele festivalului? ~n primul rånd, dac\ vrei s\ te bucuri de soare [i nu vrei s\ te `ndep\rtezi prea mult de barurile din cele dou\ resorturi, po]i r\måne la piscina exterioar\, unde vei fi r\sf\]at de soare de diminea]a pån\ la apus.

Dac\, `ns\, vrei s\ faci o baie `n mare, dac\ vrei s\ te tol\ne[ti pe o plaj\ cu nisip fin [i s\ ascul]i pesc\ru[ii [i valurile care se sparg la mal, atunci po]i face acest lucru pornind `ntr-o plimbare care dureaz\ aproximativ 20 de minute de mers lejer, pe jos, din complexul Green Village pån\ la „marea cea mare”. ~]i recomand s\ iei cu tine aparatul de fotografiat, cåteva prosoape, ceva de b\ut [i ceva de ron]\it, pentru c\ plaja nu este amenajat\, nu sunt baruri sau magazine.

Drumul pån\ la mare e o `ncåntare.

De-o parte [i de alta a defileului de stuf [i vegeta]ie se ascund o mul]ime de p\s\ri: stårci, cormorani, egrete, berze, lebede [i multe alte ciripitoare. Pasiona]ii de birdwatching vor fi r\sf\]a]i. Locul este ideal pentru o evadare pe canale [i pentru a surprinde cåt mai multe din cele 218 specii de p\s\ri rezidente `n Delta Dun\rii.

M\d\lina Dima Program Coordinator ANONIMUL IFF Rewritten by

Zenaida F\rca[

55

BR CIT EA Y K

FOCUS • CITY BREAK BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

Barcelona are peste patru kilometri de plaj\

56

Barcelona este cel mai vizitat ora[ din Spania [i motivele pentru care î[i men]ine aceast\ pozi]ie de ani buni nu sunt pu]ine. Are [i o istorie veche, de[i nu mai sunt prea multe dovezi palpabile ale acesteia, este un magnet pentru pasiona]ii de art\ [i arhitectur\, pentru amatorii de distrac]ie [i voie bun\. Este un ora[ primitor, relaxat [i vesel, pe care-l îndr\ge[ti [i unde ]i-ai dori, poate, s\ tr\ie[ti. Dup\ plimb\ri lungi [i relaxate pe bulevardele largi, umbrite

de platani, pe Rambla [i prin cartierul Barri Gotic, dup\ vizita la Muzeul Picasso [i la operele lui A. Gaudi, cel care a dat Barcelonei cele mai reprezentative repere ale sale – Sagrada Familia, Parcul Guell [i Casa Batllo- vine [i vremea unei b\i în Mediterana.

Barcelona are aproximativ patru km de plaj\ urban\, una dintre cele mai bune. Plaja sa e amenajat\ ca la carte, iar sta]iunile din apropierea sa, de pe Costa Brava, reprezint\ o des-

tina]ie estival\ în sine. Barceloneta este cea mai veche plaj\ a Barcelonei, are Blue Flag [i g\zduie[te cluburi sportive care ofer\ activit\]i nautice diverse. National Geographic a desemnat Barceloneta, din ora[ul vechi-Ciutat Velladin vestul Barcelonei, cea mai bun\ plaj\ urban\, dar aceasta nu e singura.

O plaj\ vecin\ este San Sebastian, cea mai vestic\ din Barcelona, preferata localnicilor.

Plaja Somorrostro, lipit\ de Barceloneta, are o

City break prelungit în unele dintre cele mai frumoase orase ¸ de pe malul marii ˘ Vara [i toamna aceasta sunt la mod\ c\l\toriile de weekend pe malul m\rii [i nu oriunde, ci în unele dintre cele mai frumoase [i celebre ora[e din Europa. Aici ve]i putea s\ v\ bucura]i nu doar de obiective turistice unice, de istoria [i arhitectura locului

CITY BREAK • BARCELONA • VALENCIA • VALETTA

ci [i de atmosfera electrizant\ [i energizant\ a sezonului cald, chiar pe malul m\rii. Iat\ câteva idei de destina]ii pentru un city break prelungit [i plin de atrac]ii [i tenta]ii de tot felul.

Foto: © Diana Chereche[

Barcelona, foto: © Diana Chereche[

Valencia, plaje urbane cu Blue Flag

lungime de aprox. 500 m [i a fost amenajat\ mai recent. Una dintre cele mai aglomerate plaje este cea din dreptul Plaça del Mar, Playa San Miguel, de asemenea recompensat\ cu Blue Flag. Lista plajelor din Barcelona con-

tinu\ cu Nova Mar Bella, una dintre cele mai lini[tite din ora[, cu Nova Mar Bella, aleas\ de familiile cu copii [i cu Plaja Mar Bella, preferat\ de localnici, unde exist\ [i o zon\ pentru nudi[ti. A[adar, ave]i de unde alege!

Un alt ora[ spaniol unde atrac]iile „urbane” clasice concureaz\ cu plaja este Valencia. Ora[ul acesta vechi [i elegant, aerisit [i îngrijit are multe s\-]i ofere. Valencia s-a reinventat [i atrage tot mai mul]i vizitatori, mari [i mici, motorul acestei, s\-i spunem, întineriri, fiind “Ora[ul Artelor [i al {tiin]elor”-“La Ciudad de las Artes y las Ciencias”. Acesta este un complex arhitectural, cultural [i de recreere, realizat de arhitec]ii Santiago Calatrava [i Felix Candela, inaugurat pe 16 aprilie 1998. „Ora[ul Artelor [i al {tiin]elor” este construit pe vechiul curs al râului Turia [i include mai multe muzee. Este vorba de L'Hemisfèric (care g\zduie[te un planetariu [i un cinematograf), un muzeu interactiv de [tiin]\Muzeul de {tiin]\ Prin]ul Felipe [i un muzeu de art\, Muzeul de Art\ Reina Sofia.

L'Oceanogràfic este cel mai mare acvariu din Europa cu 110.000 m2 [i 42 de milioane de litri de ap\. Centrul istoric al Valenciei, unde se afl\ catedrale, palate [i turnuri vechi, pie]e [i cl\diri deosebite [i o aren\ celebr\ de lupte cu tauri sunt atrac]iile turistice pentru care merit\ s\ vizitezi Valencia. Dar, în sezonul cald, care aici înseamn\ perioada mai-sep-

57

Foto: © Diana Chereche[

Valetta, foto: © Diana Chereche[

Sagrada Familia, foto: © Diana Chereche[

BR CIT EA Y K

CITY BREAK • BARCELONA • VALENCIA • VALETTA

58 tembrie (inclusiv), Valencia atrage [i pentru plajele sale.

Sunt câteva plaje u[or accesibile, la doar 15 minute de mers cu mijloacele de transport în comun de centrul ora[ului. El Arenal este o plaj\ lung\ de peste un kilometru, învecinat\ cu faleza pe care se afl\ o mul]ime de restaurante cu specific local.

Plaja Malvarrosa (lung\ de aprox.1,2 km) a

primit certificarea Blue Flag. Malvarrosa este destul de aerisit\ [i dotat\ cu toate facilit\]ile pentru cei mai sportivi vizitatori. Se învecineaz\ cu plaja El Arenal [i El Patacomba, o plaj\ mai pu]in aglomerat\. Toate plajele din Valencia au nisip galben, iar intrarea în mare este lin\, ceea ce le face potrivite [i pentru familiile cu copii.

La doar 10 km distan]\ de ora[ se afl\ plaje

mai s\lbatice, înconjurate de dune de nisip [i cu vegeta]ie specific\. Este vorba de Pinedo, El Saler, Devesa de Saler sau Garoferra, din Parcul Na]ional Albufeira. Valencia, al treilea ora[ ca m\rime din Spania, poate fi vizitat\ într-un weekend plin, nu ve]i regreta!

La Valetta: un muzeu în aer liber în apele Mediteranei B\tut\ de briza m\rii [i ap\rat\ de ziduri puternice, capitala Maltei este o urbe lini[tit\ [i pitoreasc\ precum o fresc\ medieval\. }i-ai imaginat vreodat\ cum e s\ explorezi un muzeu în aer liber? Dac\ da, atunci Valletta ar putea fi locul potrivit pentru tine. Te a[teapt\ în La Valetta, una dintre cele mai mici capitale din lume, palate [i m\n\stiri vechi, str\du]e pietruite, m\rginite de cl\diri în stil baroc, marea, briza [i albastrul cerului. Palatul Marilor Mae[tri, La Sacra Infermeria, Fortul Sf. Elmo [i Muzeul Na]ional al R\zboiului, Gr\dinile Barakka, Muzeul Na]ional de Arheologie, Teatrul Manoel [i Catedrala Sf. John sunt doar câteva din atrac]iile de neocolit din La Valetta.

Construit pe o peninsul\ între dou\ porturi naturale (Grand Harbor [i Portul Marsamxett), ora[ul este coco]at pe un deal stâncos, dar nu are plaje propriu-zise. Aceasta nu înseamn\ c\ nu sunt op]iuni dac\ vre]i s\ merge]i la plaj\, vestea bun\ fiind c\ exist\ câteva repere în jurul ora[ului, unde localnicii merg pentru o baie. Aceste locuri sunt u[or accesibile cu transportul în comun [i unele dintre ele sunt chiar atrac]ii de neocolit.

Una dintre aceste locuri este Golden Bay, o plaj\ de nisip de pe coasta de vest a Maltei. Are certificare Blue Flag (statutul care indic\ existen]a facilit\]ilor, a salvamarilor, cur\]enia, etc) [i se poate ajunge cu autobuzul 44. Ghajn Tuffieha este o plaj\ mai s\lbatic\, situat\ chiar la sud de Golden Bay. Golful Mellieha este cea mai mare plaj\ de nisip din Malta [i este situat la nord de satul Mellieha.

Iar salba de sta]iuni din apropiere tenteaz\ cu destule plaje încât s\ v\ da]i seama c\ un sfâr[it de s\pt\m\n\ aici, fie el [i prelungit, este mult prea pu]in. Drum bun!

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

MOZAIC

60. Interviu Gheorghe Ciobanu – „Gr\dina Maicii Domnului”/ “The Garden of Virgin Mary” 66. Måncarea care c\l\tore[te – Street Food/Food Truck 70. Shopping – Vintage britanic, Haute couture 74. ADS.

59

MOZAIC • INTERVIU

˘ „GRADINA MAICII DOMNULUI” “THE GARDEN OF VIRGIN MARY”

GHEORGHE CIOBANU INTERVIEW

60

Copiii se nasc cu o imagina]ie debordant\, iar mai apoi, cånd se fac oameni mari, devin ezitan]i [i `mbrac\ uniforma urban\.

Uneori, pe månuitorii de penel, urmarea unor cursuri de specialitate `n [coli de art\ nu `i ajut\. Dimpotriv\. Fabulosul artei instinctuale dispare, creativitatea se aplatizeaz\, iar subiectele plastice devin comune.

Un ochi neavizat ar putea presupune c\ viziunea infantil\ e unul [i acela[i lucuru cu arta naiv\. Gre[it, ar spune criticii de art\!

Artistul naiv, `n procesul crea]iei, recompune realitatea instinctual, p\strându-i farmecul [i prospe]imea. Arti[tii naivi au spiritul liber [i

`[i construiesc o lume pe cont propriu, o viziune plastic\ proprie, necontaminat\ de rigorile comerciale sau de stil. Pe ace[ti „arti[ti populari” lumea `i nume[te, pe nedrept, arti[ti naivi.

Cel mai cunoscut pictor naiv este francezul Henri Rousseau le Douanier, care, la `nceputul secolului trecut, cå[tiga admira]ia celebrilor pictori Robert Delaunay [i Pablo Picasso. Avem [i noi faimo[ii no[tri. Creativitatea arti[tilor populari romåni e recunoscut\ `n toat\ lumea.

Stan P\tra[, cunoscut pentru sculpturile sale din cimitirul vesel din S\pân]a, a pictat

Children are born with an innate, blooming creativity but they later on become and put on the urban uniform as adults.

Sometimes, for those who handle brushes, following specialized courses in art schools does not help. Quite the contrary – the fabulous charm of instinctual art disappears, creativity turns dull and the themes become (too) common.

In the eyes of commoners, infantile vision could well be the same thing as naïve art. Wrong, the art critics say. The naïve artist, in the process of creation, instinctively recomposes reality, keeping alive its charm

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

Satul bunicilor, ca o poveste de dor

pe basoreliefurile crucilor scene amuzante din via]a defunc]ilor.

Nu la fel de popular, probabil, dar la fel de proasp\t [i creativ (sau [i mai [i) este pictorul naiv Gheorghe Ciobanu. I-am furat un interviu, la propriu, `n timp ce `[i prezenta operele unor clien]i francezi.

De ce v-a]i apucat de pictat?

Dom’le, povestea din vatra satului, universul satului, e fantastic de bogat\ [i de pl\cut\. Sunt b\trån [i `mi pare r\u c\ am muncit [i am ajuns la un anumit nivel valoric [i nu [tie nimeni de mine. Mul]i cump\r\ de

and freshness. Naïve artists build a world of their own, a personal plastic vision, uncontaminated by the commercial rigors or style.

These popular artists are (undeservedly) called naïve.

The most well-known naïve painter is the French Henri Rousseau le Douanier, gaining the admiration of famous painters Robert Delaunay and Pablo Picasso in the beginning of the last century. We have our own legends as well, the creativity of Ro-

The village of our grandparents, as a story of longing

manian artists being recognized throughout the world. Stan Patras, known for his sculptures at Cimitirul Vesel in Sapanta, has painted on the crosses’ bas reliefs funny events from the lives of the dead. Not quite as popular (probably), but still as fresh and creative (maybe even more so) is the naïve painter Gheorghe Ciobanu.

I stole an interview from him, literally, while he was presenting his works to some French clients.

61

MOZAIC • INTERVIU

62

la mine f\r\ s\ [tie ce au cump\rat, f\r\ s\ [tie c\ e valoros ce au cump\rat.

Am fost foarte fericit atunci cånd „unul”, de la o cas\ de licita]ie, mi-a cump\rat o sut\ de tablouri `ntr-un timp cånd eu eram lihnit de foame!

Cum v-a]i apucat de pictat?

Am fost dulgher parchetar. }\ran. Am fugit de s\r\cie [i m-am f\cut dulgher, dar nu am cå[tigat prea bine. A[a c\, m-am f\cut maistru militar, complet altceva decåt manifestul meu interior.

Nu am fost un maistru militar prea bun.

Am ie[it la pensie pe caz de boal\ [i m-am apucat de „picturici”. Apoi, am `nceput s\ mångåi pensulele, s\ „smång\lesc” pånzele [i, bob cu bob, am `nceput s\ m\ construiesc, ca s\ zic a[a.

Picta]i doar lumea satului sau aborda]i [i teme universale ?

Chiar dac\ Caramitru* mi-a f\cut dou\ expozi]ii [i urmeaz\ s\ mi-o fac\ pe a III-a la Teatrul Na]ional Bucure[ti, iar mul]i colec]ionari vånd lucr\rile mele prin case de licita]ie, eu am r\mas, pentru toat\ lumea, un pictor naiv. Institu]iile de cultur\ nu au nevoie de „unul cel mai mare”, de unul reprezentativ, pentru c\ a[a suntem noi romånii, „nu [tiu cum”. Eu cred c\, la nivelul meu de artist ]\ran, am f\cut cåt-de-cåt ni[te inova]ii, ni[te performan]e plastice, valoroase pån\ la urm\, dar mi se interzice popularizarea [i mi se zice „]\ranul \la care picteaz\”.

Mi-a[ dori ca acum, la [apte zeci [i ceva de ani, s\ am acces la „culturnici” . Nu vreau s\ m\ `mbog\]esc. Vreau s\ am bani s\-mi cump\r vopsele [i pånze. * Ion Caramitru, Directorul Teatrului Na]ional Bucure[ti

Why did you start painting?

You see, the village story, the rural universe is very rich and pleasant. I am old and disappointed that I’ve worked and my work has achieved a certain quality, but no one knows about me. A lot of people buy my works without knowing what they’re buying, without being aware that they’ve bought something valuable.

I was very thankful when someone from an auction house bought a hundred paintings from me when I was starving.

How did you start painting?

I was a floor carpenter. Simple man. I ran away from poverty and became a carpenter, but I didn’t earn well. So I switched to military foreman, something completely different than my internal manifesto. I wasn’t too good at it. I retired on grounds of illness and started to work on little paintings.

I then started to caress the brushes and doodle the cloth. Little by little, I started to build myself, to say so.

Do you only focus on the village universe, or do you also take on universal themes?

Even though Caramitru has helped me put together two exhibitions at Teatrul National Bucuresti with a third one in the works

BeTUI Nr. 25(40), martie/aprilie 2017 BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

and a lot of collectors are selling my works to auction houses, I still remain known as a naïve painter.

Cultural institutions don’t need the ‘best of the best’, the most representative, because this is how we, Romanians, are, ‘I don’t know how’. I think that, from my level of simple artist from the countryside, I have made some innovations, some visual achievements, valuable after all, but they forbid me from becoming popular, they call me ‘that peasant painter’.

I would like now, at 70, to have access at the (snob) market. I’m not looking to get rich, I just want to have money for brushes and painting cloths.

To get back to the question, do you also paint universal themes?

The story of the village is universal.

I also have fantastical visions. Sometime ago I made some paint smudges and someone from Raiffeisen Bank came and organized an exhibition for me. So I then started to play and painted some abstract shapes, very simple, but in harmony with each other. Two clients came. I asked one for three hundred dollars for a painting and he gave it to me without blinking. Three hundred dollars was a nice sum for me. The one who bought the fantastical painting was joking with the second buyer that ‘This is a real painting!’. It was a surprise for me because I respect figurative imagery and the harmony between colours, but the one who bought that thing which had nothing like figurative reality was joking with the second one.

Where do you exhibit?

I am censored by the snobs.

63

MOZAIC • INTERVIU

64

Ca s\ revin la `ntrebare, picta]i [i teme universale?

Povestea satului este universal\.

Am [i viziuni fantastice. Odat\ am f\cut ni[te pete [i cineva de la bancaaaaa...

Raif...feisen m-a luat [i mi-a f\cut o expozi]ie. {i, eu atunci m-am apucat s\ m\ joc [i am pictat ni[te forme abstracte pur [i simplu, dar aflate `ntr-o mare armonie. Au venit doi la mine. Unuia i-am cerut pe un tablou 300 de dolari [i mi-a dat f\r\ s\ clipeasc\. Pentru mine 300 de dolari era o sum\ frumu[ic\.

Cel care cump\rase imaginea fantastic\, f\cea mi[to de cel de-al doilea [i `i spunea: b\i, asta e pictur\!

Pentru mine a fost o surpriz\, pentru c\ eu am un respect pentru imaginea figurativ\, pentru detaliu [i pentru armonia dintre culori, iar cel care cump\rase chestia aia `n care nu se citea nimic din realitatea figurativ\, f\cea mi[to de cel de-al doilea.

Unde expune]i? „Culturnicii” `mi pun måna pe gur\!

De la mine au cump\rat oameni de mare fine]e, care au `n]eles vibra]ia lucr\rilor [i m-au pl\tit bini[or. Eu i-am spus unui director care m-a ajutat s\ fac o expozi]ie, domnule drag\, noi suntem ni[te naivi. Avem m\suri diferite. Unul se duce mai spre peisaj, altul mai spre portret, altul mai spre natur\ static\, altul mai spre nu [tiu ce culori..., Nu ne m\sura]i cu aceea[i unitate de m\sur\!

Eu m\ lovesc de culturnici, de forurile culturale care `mi spun, tu e[ti naiv, stai de-o parte. Ca s\ formez o idee nou\ muncesc foarte mult [i el, culturnicul, care nu a luat niciodat\ o pensul\ `n mån\, `mi spune mie cum trebuie s\ pictez [i ce anume am vrut eu s\ spun `n picturile mele.

Eu am v\zut c\ dvs. v-a]i cam prins de ni[te tentative de-ale mele plastice, valorice [i pentru c\ v\ „mi[ca]i” `ntr-un mediu media/publicistic\, am vrut s\ v\ spun ni[te treburi. Doresc s\ m\ confesez, s\ exprim adev\rul a[a cum e el, gol-golu]. Uneori am disponibilitatea s\ `mp\rt\[esc oamenilor cu sim]ire ce m\ doare, s\ transmit o stare netrecut\ prin nu [tiu ce mecanisme academice, nepermisibile social.

Ave]i elevi care v\ urmeaz\?

B\iatul meu picteaz\. Fata mea, care s-a `ntors acum din Anglia, picteaz\ [i ea.

V-a]i gåndit s\ marca]i cumva anul acesta, Centenar?

Oamenii au multe posibilit\]i s\ se manifeste. Eu m\ manifest pictånd [i sculptånd.

Spa]iul `n care m\ mi[c eu, ceea ce vreau eu s\ salvez, domnule drag\, este satul. Eu s\rb\toresc Centenarul `n fiecare zi [i `n fiecare an, de cånd m-am apucat de pictat.

Lucr\rile `n care prezint universul vie]ii de la ]ar\, toate, celebreaz\ Centenarul.

Fac o parantez\, am fost `n Elve]ia. M-a ]inut vreo trei luni o cucoan\ `ndr\gostit\ de Romånia, de poezia [i de portul popular romånesc.

Era o femeie de o frumuse]e rar\.

S-a `ndr\gostit [i de pictura mea [i m-a ]inut acas\ la ea [i mi-a deschis o expozi]ie la prim\ria din Neuchâtel. Interesant a fost faptul c\, de regul\, expozi]iile pictorilor din Neuchâtel durau o s\pt\mån\, iar pe a mea au ]inut-o deschis\ o lun\ `ntreag\.

La aceast\ expozi]ie m-am `ntålnit cu un b\trån de vreo optzeci [i ceva de ani, care mi-a spus: domnu’ Ciobanu, eu am venit din Romånia acum patruzeci [i nu [tiu cå]i de ani [i mi-am pierdut prietenii din Romånia, dar dac\ ]ara mea e atåt de frumoas\ ca `n tablourile dumitale eu am s\ spun tuturor prietenilor mei elve]ieni s\ mearg\ s\ o vad\.

Legat de `ntrebarea dvs., de Centenar, eu a[ zice a[a: „Necåc\nindu-m\” s\ improvizez ceva ce nu [tiu dac\ va avea aderen]\ sau nu cu Centenarul, a[ zice c\ mai bine pictez Romånia cu frumuse]ea ei, pentru c\ ea e Gr\dina Maicii Domnului. A[a cum a ar\tat satul acum o sut\ de ani, a[a arat\ [i acum. Satul din picturile mele este satul copil\riei mele. Este un sat dintotdeauna. Cu case modeste, dar foarte pitore[ti, s\n\toase, din lut, paie [i trestia de pe ele.

E atåta poezie [i frumuse]e `n peisajul satului... Nu mai zic de [otiile din vatra satului cu nun]ile, botezurile..., la pupat „gagica” pe c\pi]\, la cåte [i mai cåte. Satul din picturile mele este a[a cum l-a f\cut Dumnezeu de la-nceputuri.

Ave]i teme tratate plastic care va apropie de Chagall. Nu [tiu dac\ ve]i ajunge un Chagall al picturii naive, dar pe mine m-a]i convins.

Domnule drag\, trebuie s\ veni]i pe la mine acas\. Am un proiect, preg\tesc un album cu imagini dup\ tablourile mele, pe

My works have been bought by refined people who understood the vibration of the work and payed nicely.

I told a manager who helped me organize an exhibition – we are naïve painters, we have different measures. One goes towards landscapes, another one towards static nature, another one towards such and such colors… Don’t judge us by the same principle!

I brush with snobs, with the cultural judges who tell me – you’re a naïve painter, stay aside. To form a new idea, I work a lot, and the snob, who has never held a brush in

his hand, tells me how I should paint and what I wanted to say in my paintings.

I see you have understood some of my attitudes, and because you come from an area of media/publishing, this is why I wanted to tell you some things. I wanted to confess, to express the naked truth. Sometimes I feel in the mood to share with considerate people my sufferings, to express a mood without academic censorship, socially impermissible.

Do you have students who follow your path?

My son paints. My daughter, who’s just gotten back from the UK, paints as well.

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

care l-am intitulat „Satul bunicilor ca o poveste de dor”, `n care voi prezenta [apte prim\veri, [apte veri, [apte toamne [i [apte ierni. ~n fiecare din cele „[apte”, vor fi [apte [otii, [apte pove]e, ori la sc\ldat, ori la cire[e, ori cu „gagica” `n vårful c\pi]ei.

Poate a]i observat, unele din peisajele mele au `n subsol cåte un text `n proz\ sau poezie, unde mi se pare c\ eu m\ „mi[c” destul de u[or.

Ave]i toat\ aprecierea mea pentru ceea ce face]i.

Eu sunt un pictor naiv, a[a m-au cunoscut mul]i, singur, la sat. Sunt un om al credin]ei. V\ invit s\ vede]i icoanele mele.

Have you thought about marking this centenary year somehow?

People have lots of ways to self-express.

I express myself through painting and sculpting. My space, which I want to preserve, is the village. I celebrate the centenary every day and every year, since I started painting.

All the works which deal with the rural universe are a celebration of the centenary.

As a parenthesis, I’ve been to Switzerland. For three months, a lady in love with Romania, Romanian poetry and the Romanian folk costume looked after me.

She was a woman of extraordinary beauty. She fell in love with my painting and kept me at her house and organized an exhibition for me at the Neuchatel town hall. It was interesting that, while painting exhibitions generally lasted for a week, mine was kept open for a month.

At this exhibition I met an elderly man, around 80 years old, who told me: Mr. Ciobanu, I came here from Romania some 40 years ago and lost touch with all my Romanian friends, but if my country is as beautiful as it looks in your paintings, I’m gonna tell all my Swiss friends to visit.

About your question in regards to the centenary, I’d say the following – without forcing myself to improvise something which may or may not have connection with the centenary, I’d rather paint Romania in all her beauty, because she is the garden of the Virgin Mary. The Romanian village looks the same as it did 100 years ago. The

village in my paintings is the village of my childhood. It’s an eternal village. With modest houses, but very picturesque, healthy, made from clay, straws and reed.

There’s so much poetry and beauty in the rural landscape. Not to mention the pranks at weddings, baptisms, kissing the girl on the haystack, and how many more…

The village in my paintings is exactly like God made it in the beginning.

You have certain approaches which are close to Chagall’s. I don’t know if you will become a Chagall of naïve painting, but you convinced me.

My gentleman, you should visit my house. I have a project I’m working on, an album with pictures after my paintings, titled ‘The village of our grandparents as a story of longing’, in which I will present 7 Springs, 7 Summers, 7 Autumns and 7 Winters. In each of them, there will be 7 pranks, 7 advices, 7 bathing scenes or collecting cherries, or with the girl on top of the haystack. Maybe you have noticed that some of my landscapes have a little text or poem as a footnote, where I think I can move around fairly easily.

You have my appreciation for what you’re doing.

I am a naïve painter, this is how lots of people came to know me, alone, in the village. I am a man of faith. You are invited to see my icons.

Marcel {tef BeTUI Publisher

65

MOZAIC • FOOD TRUCK • CAMIONUL CU MÅNCARE Dup\ invazia lan]urilor de restaurante Fast Food [i dezvoltarea unei infrastructuri Street Food, pentru romåni conceptul Food Track a devenit ceva mai „comestibil” .

˘˘ ¸ Mâncarea care calatoreste!

66

Lumea c\l\tore[te! Oamenii, animalele de companie, p\s\rile c\l\toare, animalele marine, ..., toat\ lumea c\l\tore[te. Chiar [i måncarea c\l\tore[te. Nu mai mergem noi la ea, vine ea la noi.

Ritmul alert al vie]ii urbane a dezvoltat un nou tip de business, al månc\rurilor „pe ro]i”, preparate rapid, o afacere la mod\ care prin-

de tot mai mult teren la noi.

Mul]i corporati[ti au renun]at la munca de birou, [i-au cump\rat cåte un food-truck [i acum fac burgeri, hot-dogs, sandvi[uri, pulled pork, tacos & burritos, paste de tot felul, grills & barbeques [i deserturi delicioase. Cum cererea e tot mai mare pentru astfel de camionete cu mâncare [i oferta e `n cre[tere.

Atunci cånd nu se afl\ pe trasee atent alese, care s\ le asigure o vånzare bun\ a produselor comercializate, camionagiii se `ntålnesc la tårguri [i festivaluri. M-am familiarizat `n acest an cu atmosfera måncatului pe fug\ la Bucharest Food Truck Festival, unde am avut ocazia s\ stau de vorb\ cu cå]iva dintre ace[tia. Iat\ ce am aflat de „La nu [tiu cine”:

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

FOOD TRUCK • „LA NU {TIU CINE”

„La nu [tiu cine”

˘ La taclale „La nu ¸stiu cine” cu Vali Dulea, artist clatitar din Cluj L\mure[te-m\, Vali!

Ce treab\ are Botticelli cu cl\titele?

E simplu, suntem arti[ti plastici [i ne prefacem c\ pict\m. Ca s\ vorbesc serios, suntem 5 prieteni [i avem dou\ Food Truck-uri. Unul aici, la Street Food Festival [i unul la Bra[ov.

Cum se nume[te business-ul t\u? „La nu [tiu cine” [i e o cl\tit\rie. Aici facem cl\tite dulci, iar la Cluj facem cl\titele s\rate. La evenimente venim doar cu cl\titele dulci. Am avea nevoie de doua Food Truck-uri ca s\ le putem produce concomitent.

Am `nceput acest business de vreo 3 ani, particip\m la Street Food-uri, la evenimentele mari. Anul trecut am cå[tigat un premiu, „Cel mai bun desert de Food Truck din Romånia”.

Avem deja o clientel\ stabil\. Clien]ii ne cunosc [i revin la noi ca s\ se r\sfe]e.

67

MOZAIC • FOOD TRUCK • CAMIONUL CU MÅNCARE

Avem dou\ puncte de lucru mobile [i un punct fix, la Cluj.

Pl\nui]i s\ v\ extinde]i?

Da, `n sistem franciz\. Avem cerere mare pentru Bucure[ti [i pentru cåteva din ora[ele mai mari. Ora[ele mari vor s\ ne aib\.

68 Cåte sortimente de cl\tite face]i?

Avem un re]etar foarte mare, dar la evenimente mergem doar cu nou\ cl\tite, dintre care patru sunt cu `nghe]at\, cinci f\r\, fiecare cu toppingul ei `n func]ie de sortiment. Le ambal\m `ntr-un con comestibil [i le prezent\m `ntr-un ambalaj turcoaz.

Food Trucking-ul e o mod\?

B\nuiesc c\ nu v-a]i n\scut `n camion.

Eu sunt artist plastic de meserie, sunt pictor. Asociatul meu e designer. El e responsabil de campaniile noastre de imagine, el a f\cut brandingul Food Truck-ului nostru.

Merge business-ul?

Street Food-ul n-a mers. De doi ani venim la el [i nu prea merge. Noi, romånii, nu avem `nc\ o cultur\ urban\ `n acest sens. {tiu c\ `n acest domeniu e un vid de legisla]ie, Food Trucking-ul nu e reglementat clar.

E adev\rat. Dar nou\ nu ne place s\ profit\m de acest fapt. Practic, `ntr-o rulot\ ca aceasta avem ap\ cald\, ap\ rece [i toate dot\rile unui restaurant. De altfel, noi suntem `nregistra]i ca restaurant [i avem toate autoriza]iile de la DSV. Conceptul? „La nu [tiu cine”.

Noi mergem cu truck-ul din ora[ `n ora[ [i `ntålnim oameni pe care nu-i cunoa[tem [i care, la råndul lor, nu ne cunosc. Practic, noi nu prea [tim la cine vindem, iar lumea nu prea [tie de la cine

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

Oamenii se `ntreab\ `ntre ei, de unde ai cump\rat cl\tita? Nu [tii de la cine? De „la nu [tiu cine”? Ce vrei s\ spui? Oamenii sunt contraria]i [i ne `ntreab\ [i pe noi cum am putut s\ d\m un a[a nume ciudat unei cl\tit\rii. {i, toat\ aceast\ poveste, ne face populari. ~n acest fel se vorbe[te mai mult despre noi decåt dac\ am fi avut un nume comun.

cump\r\. A[a a ap\rut conceptul „La nu [tiu cine”. E simplu [i la `ndemån\, c\ doar suntem arti[ti plastici. {i atunci, ne-am zis s\ asociem nume de arti[ti celebri, de pictori celebri, cu conceptul „La nu [tiu cine”. „La”-ul e familiar `n Romania.

Orice butic are un „la” `n fa]\. Ideea de a pune nume de arti[tii cl\titelor noastre ne-a venit `n timp ce experimentam combina]ii pentru compozi]ia de cl\tite.

V\zånd ingredientele `ntinse pe aluatul de cl\tit\ ne-am zis, uite, ce bine arat\, ca o pictur\ de Rembrandt, s\ zic, sau de Klimt.

Mierea [i nuca de pe aluat aveau exact culorile pe care le folose[te Klimt `n lucr\rile sale. Ingredientele pe care le folosim la cl\titele noastre se apropie coloristic de gama

cromatic\ folosit\ de arti[tii care poart\, acum, cu tam-tam, numele cl\titelor noastre: Klimt, Rafael, Rembrandt, Boticelli, Rubens, Dali, [amd. Avem [i cåteva afi[e pe care leam f\cut cu cl\titele noastre.

Am suprapus o lucrare de art\, o pictur\ de Van Gogh, spre exemplu, cu o cl\tit\ de-a noastr\. Afi[ul e `mp\r]it `n dou\, pe o jum\tate apare o jum\tate de cl\tit\, iar pe cealalt\ jumatate, jum\tate din floarea soerelui pictat\ de Van Gogh.

Culorile sunt cam pe-acolo [i ne-am zis, uite, ce bine ar fi s\ punem nume de arti[ti celebri cl\titelor noastre. Sun\ banal, pån\ la urm\, dar le d\m clien]ilor o tem\ de discu]ie [i se creaz\ o poveste interesant\ `n jurul acestui concept.

69 Zenaida F\rca[ © foto: JustVISION „La nu [tiu cine”

MOZAIC • SHOPPING • VINTAGE BRITANIC BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

-Shopping-

VINTAGE BRITANIC Foto: © JustVISION

70

Stilul Vintage s-a n\scut ca un protest la uniformizarea modei [i presupune o adev\rat\ cultur\ a modei, pentru a [ti s\ alegi [i s\ combini piese interesante. Moda vintage a amestecat deopotriv\ stili[ti [i anticari ai ve[mintelor.

La `nceput, termenul „vintage" se referea la colec]iile mai vechi ale unor case de mod\ celebre, iar mai apoi termenul s-a ex-

tins la orice pies\ vestimentar\ de ocazie.

Ast\zi, prin vintage, se `n]elege cam tot ce e u[or retro, dar care poart\ marca autenticit\]ii. Fenomenul vintage a devenit unul de mas\ [i ast\zi e asociat, pe nedrept, cu moda comer]ului second hand. ~n Anglia, stilul Vintage a ap\rut atunci când doamnele de vi]\ nobil\ au `nceput s\ renun]e la hainele [i podoabele ce le e-

rau de prisos.

Anglia e locul de ba[tin\ al stilului vintage. Fleur, sau Fleur de Guerre, regina vintage-ului londonez, a jucat un rol important `n promovarea culturii Glamour a [i a stilulului etnic. Fleur nu a fost o p\pu[\ de cear\ din „Muzeul Tussaud”. „Floarea R\zboiului” a declarat r\zboi gustului, un r\zboi al modei vintage, care a cucerit inima Londrei.

Foto: © JustVISION

71

Acest fenomen [i-a g\sit imediat loc `n societatea londonez\ care era, tradi]ional, `nchis\. De la Coco Chanel, din anii ’20, la Jean-Paul Gaultier al anilor ’80, gama de produse vintage s-a diversificat foarte mult.

Piesele cele mai c\utate de c\tre cei care doresc s\-[i afirme personalitatea [i s\ poarte un ve[mânt unicat, care s\ aib\ o istorie [i s\ simbolizeze ceva sunt cele de marc\ sau cele cu o anumit\ vechime. }inutele etalate de marile vedete de cinema ale vremurilor trecute [i stilul glamour din anii '30/'40, `n care excelau casele de mod\ de talia celebrei „Nina Ricci” au generat o nevoie, nevoia de a fi diferit. Anii ’50 aduceau toalete voluminoase, purtate cu pantofi escarpin, cu toc sub]ire, primele costume de baie din dou\ piese, “Miss Bikini”, tweed-urile moi, gen]ilele de um\r, p\l\riile Elsei Schiaparelli [i fustele largi cu jupon, purtate cu mocasini. Toate se bazau pe tendin]a general\ a contest\rii. A[a a ap\rut, mai târziu, fenomenul „Hippies” [i “Rockers”.

Pe pasarelele de mod\ acum defileaz\ tinerele numai piele [i os, „twiggy”. Jean[ii, `n mare vog\, sunt mai mult unisex.

MOZAIC • SHOPPING

Pe High Street, parada cailor putere. Mai mul]i milionari [i-au dat `ntålnire la o tur\ de motoare ambalate. Nu vezi `n fiecare zi a[a defilare.

Moda nu mai vine de la stili[ti, ci de pe strad\. Hippies au fost primii care au `nceput s\ foloseasc\ bandanele, jachetele din antilop\ [i [iragurile de perle.

Gra]ie ve[mintelor vechi reu[im s\ ne `mbr\c\m diferit [i la pre]uri mai mici. Curentul vintage desemneaz\, de fapt, un joc al aparen]elor, o surs\ inepuizabil\ de inspira]ie pentru stili[ti. Nimic nu este demodat, de la femeia modern\ a anilor ’20, cu fust\ scurt\, pân\ la stilul hipster din multina]ionale.

Cele mai tari magazine cu haine vintage din Londra, unde ai [anse mari s\-]i g\se[ti ceva potrivit la pre]uri p\mânte[ti, nu se afl\ pe high street. S\ trecem `n revist\ cåteva dintre ele, unde chilipirurile exist\ cu adev\rat.

East End Thrift Store Unit 1A Watermans Building (Assembly Passage), London E1 4UT Ideea acestui magazin este de a scoate la vânzare haine vintage pe care s\ ]i le [i po]i permite, lucru tot mai rarisim la Londra. Aici vei g\si tricouri denim la 15 £, jachete la 25 £, precum [i fuste din piele sau rochii de ocazie la numai 10 £. Ca s\ ]in\ pre]urile la acest nivel, proprietarii nu au investit `n decorarea magazinului. Arat\ ca un depozit, dar, cel pu]in, este func]ional. Primul etaj vinde marfa ceva mai scump\, precum [i unele piese semnate de vreun designer. Te po]i `nscrie pe lista de clien]i ai magazinului, ca s\ prime[ti Newsletter-ele lor, ori de câte ori lanseaz\ o nou\ promo]ie.

Foto: © JustVISION

72

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

Vintage este, `n consecin]\, un mozaic de propuneri, de la stilul „Beatnik” lansat de Yves Saint Laurent `n anii ’60, la hipiotul „Patchwork” sau la linia cosmonaut a lui Pierre Cardin. Dar [i de la rochia-corset, inventat\ de Paul Gaultier `n anii ’70, la rochiile psihedelice inspirate de mi[carea „Punk” `n Marea Britanie [i la pantalonii „patte d’elephant”, cât [i la minijupele mi[c\rii „Disco” .

Beyond Retro 110-112 Cheshire Street, London E2 6EJ. S-ar putea s\ te ia cu ame]eal\ când vei vedea [irul de umera[e din acest magazin situat `n vestul Londrei.

Magazinul s-a deschis acum zece ani [i se vede cu ochiul liber de ce merge atât de bine – [i-a stabilit clientela ]int\: adolescen]ii, cei de dou\zeci [i ceva de ani care trebuie s\ fie neap\rat la mod\, dar [i cei care au dep\[it aceast\ vârst\, dar care vor s\ r\mân\ `n tendin]e.

Magazinul ofer\ cea mai larg\ selec]ie de haine retro din Londra, atât pentru b\rba]i, cât [i pentru femei. Aten]ie, s\ nu v\ l\sa]i sedu[i de tot ce ve]i vedea aici. Posibilit\]ile de a combina culori, modelele [i ]es\turile sunt nelimitate [i s-ar putea s\ v\ pierde]i cu firea.

Absolute Vintage 15 Hanbury Street, London E1 6QR Chiar dac\ Absolute Vintage se afl\ la ceva distan]\ de mul]imile de tineri din Brick Lane, asta nu `nseamn\ c\ nu este un magazin aglomerat. Aici g\sirea obiectului dorit poate fi o aventur\ obositoare. Hainele sunt a[ezate dezordonat, de-a valma, iar alegerea combina]iilor potrivite poate fi greoaie. Dar merit\ efortul. Pre]urile pornesc de la 5 £, deci, dac\ pui la b\taie 100 £ `]i po]i `ncropi o adev\rat\ garderob\. Ar fi bine, totu[i, s\ da]i pu]in\ aten]ie [i calit\]ii! T\lpile cr\pate, petele sau culorile [terse nu sunt criterii de selec]ie. Dar, dac\ da]i peste dulapul plin cu gen]i Chanel, din acelea greu de g\sit, pute]i `nchide pu]in ochii dac\ vine vorba de calitatea lor. .

Leftovers Unit 71, Brixton Village (Forth Avenue), London SW9 8PR.

Proprietara Margot Waggoner, o galez\, expune rochii foarte dr\gu]e de tip sailorette [i jupoane din bumbac puse la `n\lbit.

Pentru o minte mai aventuroas\, s-ar g\si aici un guler de dantel\ dr\gu] care ar putea fi cusut la o rochie mai simpl\.

Sunt expuse [i o mul]ime de obiecte, lucruri ce par a fi fost extrase dintr-o c\mar\ parizian\ din anii '50 – se g\sesc tot felul de lucru[oare care ar putea fi date cadou acelor

persoane care nu se `ndur\ s\ arunce niciodat\ ceva la gunoi.

Blitz 55-59 Hanbury Street, London E1 5JP. Blitz s-a deschis `n 2011 [i s-a impus imediat printre thrift shop-uri. Este un magazin universal cu produse vintage care ocup\ toate etajele unei vechi fabrici de mobil\. Cl\direa arat\ extraordinar [i a fost renovat\ exemplar.

73

MOZAIC • SHOPPING

Oferta magazinului este foarte bogat\ – un etaj numai cu accesorii, o colec]ie de c\r]i, cuiere peste cuiere pe care sunt etalate curat [i elegant colec]iile vintage. Proprietarii magazinului sunt aten]i la trendul din Brick Lane [i expun cam tot ce [i-ar dori clientela lor extrem de preten]ioas\, de altfel. Selec]ia de haine este de calitate, iar prezentarea excelent\ – toate hainele, `nainte de a fi expuse, sunt cur\]ate, tratate cu abur de `nalt\ pre-

Foto: © JustVISION

BeTUI Nr. 33(48), iulie/august 2018

siune [i frumos `mpachetate .

Pe lâng\ magazinele ce expun colec]ii vintage, `n Anglia se organizeaz\ foarte multe târguri cu vânzare unde pot fi admirate colec]ii de `mbr\c\minte, accesorii, p\l\rii, fulare, umbrele, evantaie, m\nu[i,

lenjerie, atât intim\, cât [i de cas\, obiecte pentru copii, tablouri, fotografii, stampe, c\r]i po[tale, chimonouri [i sariuri din m\tase, brodate de mân\, caftane din catifea [amd.

Cristian Enache

74

Mici, `n form\ de lun\, rotunjoare, umplute cu creme fine, m\ricele, în form\ de stea, mititele, `n form\ de inimioare sau sofisticate, `n straturi colorate, deliciile Corinne Chocolat sunt dulci, dar nu con]in zah\r. Gustul special, savoarea dulceacri[oar\ de meri[or, aroma puternic\ de nuc\, parfumul rafinat al nectarului de agave, textura variet\]ilor de alune sau exoticul gust al ghimbirului fac din Corinne Chocolat cadoul perfect de s\rb\tori. Corinne Chocolat este alternativa la dulciurile procesate sintetic, o ciocolat\ care poate fi consumat\ atåt de pofticio[i cåt [i de cei care evit\ zah\rul.

Z \ ah\r!” r \ f e c l u D „ a t a l o Cioc

www.corinnechocolat.ro

+40 744 303 903 facebook.com/corinnechocolat

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin EUROLINES • Nr. 33(48), edi]ie nou\, iulie/august 2018

¸ BRANDURI ROMÂNESTI:

“LA BLOUSE ROUMAINE” VALEA ARIESULUI ¸

˘ ˘ O CALATORIE A MUZICII A MUSIC JOURNEY

Tudor Chirilă

Santorini BeTUI Nr. 33(48), edi]ie nou\ • iulie / august 2018

˘˘ Calatorie culinara˘ în „Insula de foc”

În acest an mergem în

Tenerifeeeee!

Redefinirea motivului de a calatori ˘˘

Six Senses Kaplankaya

˘ „GRADINA MAICII DOMNULUI” “THE GARDEN OF VIRGIN MARY”

Gheorghe Ciobanu Satul bunicilor, ca o poveste de dor The village of our grandparents, as a story of longing