Calator Eurolines

Anul 1, Nr. 1, mai-iunie 2009 Se distribuie gratuit `n re]eaua Eurolines

www.eurolines.ro

ROMA PROMO}IE DUS / ~NTORS DE LA

99â‚Ź MIRCEA ERSDCE U DIN O{IE M VI}| NOU|

COPENHAGA, ORA{UL GLAMOUR

F1

~N BAHRAIN, ACOLO UNDE ~}I E INIMA TOT CE-I DE V|ZUT LA LONDRA

GOURMET | R A V | M I R P E D MOZAIC Decalogul unei vie]i eco: urm\re[te sfaturile noastre [i via]a ta se va schimba fundamental

C|L|TOR ~N EUROPA Viziteaz\ Roma, ora[ul legend\, cu ghidul nostru perfect pentru toate bugetele

ACTUALITATE Nicole Kidman Stil de vedet\ Pe ce pariezi?

Leu sau euro

cuprins . c\l\tor

la drum prin Europa 24 26 28 30

Ghid de ora[ - Londra Ghid de ora[ - Stockholm Sub lup\ - Roma, la dolce vita Sub lup\ - Copenhaga, ora[ul glamour

focus

34 Misiune 36 Servicii 38 Facilit\]i Parametrii c\l\toriilor Eurolines - siguran]\ [i confort Interviu cu directorul executiv al Eurolines, Cristian B\ciucu 40 Pass

mozaic 42 43 44 45 46 47 48

actualitate

3 Eveniment - Rom창nia [i Europa pe scurt 6 Bani - Lei sau euro?

7 Joburi - Munca temporar\, solu]ie pe timp de criz\ 8 Sport - Bahrain, Mecca Formulei 1 9 Educa]ie - Studiile `n Spania 10 Trends - Explozie de auriu 11 Mod\ - O var\ curajoas\ 12 Vedete - Nicole Kidman 14 Film - Vagabondul milionar: o via]\ `ntreag\ `ntr-un joc 15 Auto - Nou\ sau veche?

16 Jocuri [i tehnologie 17 Gadget - Dinozaurul din casa noastr\

cover story

18 Mircea Dinescu - Mo[ier de vi]\ nou\

Ecologie - Decalogul unei vie]i eco Culinar - Gourmet de prim\var\ Consilier - Sfaturi de c\l\torie Divertisment - Glume pe ro]i S\n\tate - Plante de frumuse]e Diete - M\n창nc\ f\r\ s\ te `ngra[i Glasul inimilor - Un b\rbat [i o femeie

c\l\tor 2 EDITORIAL

Stimate c\l\tor, R

evista pe care o r\sfoie[ti acum reprezint\ `mplinirea unui vis mai vechi al grupului Touring-Eurolines. Aflat\ la primul num\r, revista C\l\tor Eurolines are `n primul rând menirea de a-]i face c\l\toria cu autocarul mai pl\cut\.

Peste patru milioane de c\l\tori cu autocarul transporta]i de noi `n ultimii cincisprezece ani nu au avut posibilitatea pe care tu, ast\zi, o ai. {i ne-a p\rut r\u! Acum am `ndreptat acest neajuns [i avem o platform\ de comunicare direct\ cu to]i cei care apeleaz\ la serviciile noastre.

Vrem s\ ne cuno[ti mai bine, s\ fii mai bine informat [i s\ contribuim prin intermediul revistei noastre la confortul c\l\toriei al\turi de noi. ~]i oferim 20.000 de exemplare o dat\ la dou\ luni, `n spatele c\rora se afl\ o echip\ de oameni tineri [i dedica]i de la Media 10 [i echipa Eurolines. Revista va sta la dispozi]ia clien]ilor no[tri `n autocare, `n agen]iile din ]ar\ [i str\in\tate [i `n autog\ri. Feed-back-ul t\u ne va ajuta s\ facem ca `n viitor con]inutul revistei s\ fie [i mai aproape de a[tept\rile [i nevoile tale, nu ezita s\ ni-l trimi]i. Preocuparea principal\ [i permanent\ a grupului nostru de firme e[ti tu, CLIENTUL. P\rerea [i dorin]ele tale sunt cele care ne ghideaz\ `n `ncercarea noastr\ de a oferi servicii irepro[abile cu scopul declarat de fidelizare a celor care ne trec pragul. Numai a[a am reu[it s\ facem din EUROLINES un brand românesc recunoscut [i apreciat. Ne bucur\m c\ te afli printre ace[ti clien]i fideli [i c\ ast\zi reu[im s\-]i prezent\m visul nostru devenit realitate: C\l\tor Eurolines.

Când te-ai decis s\ c\l\tore[ti cu autocarul poate c\ nu te-ai gândit c\ faci un mare serviciu nu numai mediului `nconjurator, ci [i ]ie personal.

Autocarul este nu numai cel mai ieftin, dar [i cel mai nepoluant mijloc de transport dintre cele existente. Dar nu numai atât, este [i cel mai

DRAGO{ ANASTASIU c\l\tor eurolines, mai - iunie 2009

Publisher Isabella Hurezan Redactor [ef Cristina Manolache Senior Art Director Marcel {tef Ilustra]ie Bogdan Alexandru Ungureanu DTP Anca Firescu

Editori Adina Blaj, Gabi Dinescu, Cristi Dogaru, Drago[ Mihnea, Diana Marcu, Denisa M\run]oiu, Liliana Munteanu, Ana Nil\, Titus Some[an Editor colaborator D\nu] Ungureanu Foto flickr.com, dreamstime.com

Trafic Ema Dr\gan Produc]ie Alexandru Florescu

sigur dintre ele, num\rul de accidente [i incidente `n care sunt implicate autocarele fiind foarte redus. Multe ]\ri europene cu tradi]ie `n ocrotirea mediului `nconjur\tor, dar [i `n siguran]a circula]ei, desf\[oar\ `n acest moment campanii puternice `n favoarea folosirii autocarului [i explic\ marile avantaje ale acestui mod de transport fa]\ de ma[ina personal\ sau de avion. Chiar dac\ nu te-ai gândit la aceste aspecte, ai ales corect. Te felicit\m!

De asemenea, vei descoperi `n aceast\ revist\ c\ Eurolines este mai mult decât ai crezut pân\ acum. De[i 90% dintre români cunosc [i respect\ brandul Eurolines, numai 30% dintre ei [tiu c\ `n cele 47 de agen]ii din România [i Germania pot g\si orice fel de ofert\ turistic\, `ncepând de la caz\ri `n toat\ lumea, rent a car, pachete turistice proprii, dar [i atrase de la to]i marii touroperatori români [i str\ini [i terminând cu bilete de avion pe orice destina]ie [i companie aviatic\. [i mai pu]ini oameni [tiu c\ Nova Travel, touroperatorul grupului aduce anual mii [i mii de turi[ti str\ini `n România.

Toate aceste oferte se reg\sesc [i pe internet, de unde se pot cump\ra simplu [i la orice or\ folosind metoda pl\]ii cu cardul sau `n numerar, ulterior, `n orice agen]ie.

A[adar, dac\ te gânde[ti la transport sau turism, trebuie s\-]i vin\ `n minte Eurolines. ~n agen]ii, te a[teapt\ consultan]i de turism cu experien]\, care te ajut\ s\ te descurci `n jungla ofertelor de tot felul. Repede [i competent, folosind cele mai moderne tehnologii, care `i dau posibilitatea s\ acceseze orice produs existent pe pia]\. Merit\ s\ `ncerci. Merit\ s\ intri `n familia Eurolines [i faptul c\ acum cite[ti aceast\ revist\ este deja o dovad\ c\ e[ti pe drumul cel bun. Un drum, pe care trebuie s\ existe un singur mare câ[tig\tor: C\l\torul Eurolines! ~n acest sens, `]i urez un sincer „Drum bun!“

Pre[edinte Grup Eurolines România

Publicitate

Po[ta redac]iei: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail la adresele:

Director executiv Beatrice B\lan beatrice.balan@arond.ro info@media10.ro Bucharest, Romania isabella.hurezan@media10.ro 19 Soldat Gheorghe cristina.manolache@media10.ro Matac, sector 2 PUBLISHING HOUSE Tel./Fax: +40-21-310 29 70 / Str. Soldat Gheorghe Matac +40 21-310 28 80 nr.19, sector 2, Bucure[ti Tel./Fax: +40-21-310 29 70 / www.arond.ro +40 21-310 28 80

c\l\tor

C‚nt\rea]a Sinead O’Connor va concerta la Bucure[ti pe 11 iunie, la Sala Palatului din Bucure[ti.

Biletele cost\ 109 lei `n avans [i 129 `n seara cocertului.

BANI / JOBURI / SPORT / EDUCA}IE / TREND / MOD| / FILM / AUTO / TEHNOLOGIE / GADGET

actualitate

3

4 Eveniment 11 Moda 6 Bani 12 Vedete 7 Joburi 14 Film 8 Sport 15 Auto 9 Educa]ie 16 Tehnologie 10 Trend 17 Gadget

Ce e nou `n România?

Prim\vara aceasta este pres\rat\ cu festivaluri studen]e[ti, film, muzic\ [i spectacole de teatru, organizate `n principalele ora[e ale ]\rii.

BRA{OV. EXTREME SPORT EVENT Extreme Sport Event reune[te amatori ai sporturilor extreme [i sportivi de performan]\, `n primul eveniment dedicat acestei ni[e, ce are loc `ntre 10-12 aprilie, la Bra[ov

SIBIU. FESTIVALUL INTERNA}IONAL DE TEATRU Teatrul Na]ional „Radu Stanca“ g\zduie[te, `ntre 28 mai [i 7 iunie, a XVI-a edi]ie a Festivalului Interna]ional de Teatru, desf\[urat sub tema „Inova]ii“.

IA{I. FESTUDIS Cel mai mare festival studen]esc din ]ar\, Festudis, propune zece zile de film, teatru [i concerte la Ia[i, `ntre 8 [i 18 mai.

BUCURE{TI. CONCERT DEPECHE MODE Legendara trup\ Depeche Mode se `ntoarce `n România pentru un nou concert pe 16 mai. Cei trei membri ai trupei, Dave Gahan, Martin Gore [i Andy Fletcher, vor concerta `n Bucure[ti `n cadrul turneului „Tour of the Universe 2009“, care va cuprinde 28 de ora[e din 22 de ]\ri.

BR|ILA. SERB|RILE PRIM|VERII Br\ilenii s\rb\toresc venirea prim\verii prin spectacole, `n primele dou\ zile ale lui Florar.

actualitate . c\l\tor 4

Cochetul or\[el belgian Bruges s\rb\tore[te Ziua muncii printr-un concert rock [i o petrecere `n aer liber `n parcul Astridpark.

EVENIMENT

Ce e nou în Europa AMSTERDAM. ART AMSTERDAM Arti[ti contemporani din `ntreaga lume `[i vor expune picturile, fotografiile [i sculpturile `ntre 13 [i 17 mai.

De la show-uri gastronomice [i culinare la nop]i de oper\ [i teatru, Europa este plin\ de evenimente supriz\, dedicate fiec\rui c\l\tor.

BERLIN. NOAPTEA TEATRELOR {I A OPEREI Capitala Germaniei le ofer\ oaspe]ilor s\i, pe 25 aprilie, spectacole de teatru [i oper\ la ore târzii `n noapte

PARIS. MAREA LUME A LUI ANDY WARHOL Artistul Andy Warhol este celebrat la Paris printr-o expozi]ie de pop-art, `ntre 18 martie [i 13 iulie.

PRAGA. FESTIVAL CULINAR Calendarul culinar al Prag\i se `mbog\]e[te cu un festival al mânc\rii, cu invita]i de seam\, `ntre 29 [i 31 mai.

ROMA. FESTIVALUL VINULUI Festivalul vinului din Roma aduce dou\ zile de `ntâlniri, prezent\ri [i, mai ales, degust\ri de vin, `ntre 25 [i 26 aprilie.

BARCELONA. PRIMAVERA SOUND FESTIVAL Primavera Sound Festival reune[te cele mai de succes trupe de rock alternativ [i indie, `ntre 28 [i 30 mai.

ATENA. ECO FESTIVAL Un festival deosebit, menit s\ promoveze, cu ajutorul concertelor [i al teatrului, un stil de via]\ eco se petrece la Atena `n lunile mai [i iunie.

Aten]ie la plafon!

Indiferent ce solu]ie de economisire alegi, nu dep\[i plafonul de garantare echivalentul a 50.000 euro.

actualitate . c\l\tor 6 BANI

Lei sau euro? la un moment dat (forintul pierduse la rândul s\u 16% `n timp ce leul n-a consemnat o depreciere mai mare de 8%).

De ce s-au milostivit speculatorii de valutele emergente brusc? B\ncile occidentale au credite de sute de miliarde date `n regiune.

Dac\ valutele locale se depreciaz\ puternic fa]\ de euro, atunci num\rul restan]elor `ncepe s\ creasc\. Restan]ele mai mari duc la privizioane mai consistente, deci la profituri mai mici [i, `n cazul r\u, chiar la reduceri ale capitalurilor proprii [i la necesitatea unor noi aporturi din partea b\ncilor-mam\. B\ncile vestice [i-au tras deci de urechi trezorierii care speculau pe monedele locale [i vom avea probabil `n perioada urmatoare câteva luni de lini[te pe pie]ele valutare. Nu trebuie s\ r\sufl\m `ns\ u[ura]i prea devreme: dac\ `ncep s\ apar\ pe scar\ mai larg\ falimentele prin regiune pe fondul incapacit\]ii de achitare a creditelor acordate, atunci vom avea noi analize care s\ vorbeasc\ de subprime-ul Europei de Est [i noi pozi]ii de vâznare pe valutele regionale. Adic\ o reluare a deprecierii leului.

Guvernul a construit bugetul pe un curs de 4 lei/euro iar previziunile anali[tilor bancari pentru decembrie 2009 indic\ 4,1-4,4 lei euro. E mai profitabil s\ pariem pe leu?

C

ei mai pesimi[ti sunt `n acest moment anali[tii de la ING care v\d 4,4 lei/euro pe final de an, cu un ocol pe la 4,7 `n timpul anului. Presupunând c\ nimic catastrofic nu se va `ntâmpla totu[i `n acest an cu economia global\, se poate dovedi mai profitabil pariul pe leu. Asta pentru c\ `n acest moment ave]i dobanzi cu 10% mai mari pentru depozitele `n lei, iar un curs de 4,4 lei/euro ar presupune o depreciere suplimentar\ sub 5%.

Tot ce v\ putem spune `n acest moment este c\ leul `[i va trempera deprecierea pe termen scurt. Reprezentan]ii B\ncilor Centrale din România, Polonia, Cehia [i Ungaria au adoptat la sfar[itul lunii februarie o pozi]ie comun\ de sprijinire a cota]iilor monedelor locale fa]\ de euro [i descurajare a specula]iilor. Atitudinea lor curajoas\ venea `ns\ dup\ ie[irea speculatorilor din aren\ (Goldman Sachs anun]ase c\ [ia `nchis pozi]iile pe valutele emergente, dup\ o depreciere puternic\ la `nceputul anului acestea putând cunoa[te reveniri). Valutele emergente au fost vândute cu sârg `n acest an, zlotul fiind lider la depreciere cu 17%

MICROINTERVIU Cum ar trebui s\ ne ]inem economiile: `n lei sau euro? Sau poate dolari? Cum ar trebui s\ arate un portofoliu valutar ideal din punctul dumneavoastr\. de vedere?

Eu a[ miza anul acesta atât pe dolar - `n prima jum\tate a anului sau cel mult pân\ `n trimestrul al treilea [i apoi pe euro, dac\ situa]ia actual\ nu se schimb\. Dac\ se va modifica `n r\u, iar sentimentul de incertitudine se va amplifica, a[ miza preventiv 50% dolari [i 50% euro pentru atenuarea turbulen]elor.

Unde vede]i cursul leu-euro la sfâr[itul anului?

Greu de spusm mai ales c\ nu avem `nc\ rezultate macroeconomice pe care ar tre-

„

Banca Na]ional\ este preg\tit\ s\ evite mi[c\rile destabilizatoare ale cursului de schimb.

Mugur Is\rescu, Guvernatorul BNR

„

Bonus la certificatele de depozit Intesa Sanpaolo Bank are momentan cea mai bun\ ofert\ din pia]\ la euro [i lei.

Astfel, primi]i 7,75% la certificatele cu scaden]a la 18 luni (valori nominale de 500, 1.500, 3.000, 5.000, 10.000, 20.000, 50.000 euro) [i 17% la certificatele `n lei cu scaden]a la trei luni. Valorile nominale sunt `n acest caz de 1.000, 3.000, 5.000, 10.000, 20.000, 50.000 [i 100.000 lei.

Cum ne p\str\m economiile?

Investitorul Traian Stan recomand\ plasamentele `n valut\, o combina]ie euro-dolari scutindu-v\ de emo]iile deprecierii leului.

bui s\ le comunice actualul Guvern. Probabil le vom avea `n aprilie [i, dup\ p\rerea mea, probabil acestea vor fi foarte slabe comparativ cu ultimul trimestru din 2008. Deja `ncas\rile la buget s-au diminuat considerabil ca urmare a

contrac]iei economiei [i a unor falimente.

Doar o infuzie puternic\ va mai revigora pia]a valutara intern\. ~n faza `n care [i rezultatele macro vor fi u[or pozitive, iar deficitele externe se vor atenua, atunci [i moneda na]ional\ `[i va reveni.

Ce variabile nea[teptate pot interveni asupra dinamicii normale leu-dolar?

O agravare a condi]iilor economice la nivel UE sau o agravare a conflictelor armate actuale (Israel vs Iran sprijinit de Rusia) pot genera evenimente greu predictibile.

Mai v\d unele mi[cari sociale la nivelul unor ]\ri europene, a[a cum au fost cele din ]\rile baltice, care vor destabiliza [i mai mult situa]ia economic\ a acestora sau pot influen]a o sl\bire a monedei euro.

Far\ nici o legatur\ cu macroeconomia, 2010 poate fi mai dificil, fiind un an `n care erup]iile solare vor ajunge la un maxim al unui ciclu de 10 ani. Sper s\ ne ajute Dumnezeu sa nu avem cutremure; ar putea fi `nsa un an prost pentru agricultur\, cu o secet\ prelungit\.

Num\rul [omerilor din România a ajuns la 513.000 `n luna martie.

7

JOBURI

Munca temporar\ solu]ie pe timp de criz\

Pentru a se pune la ad\post `n fa]a crizei financiare, companiile de pe pia]a local\ opteaz\ tot mai des pentru serviciile de leasing de personal, respectiv pentru `nchirierea for]ei de munc\ pe perioad\ determinat\, spun speciali[tii `n resurse umane.

D

e[i nu este un serviciu ieftin, leasingul de personal este preferat de angajatori, pentru c\ `i scap\ de problemele determinate de administrarea personalului sau plata salariilor [i pentru c\ regleaz\ fluxul de personal `n cadrul firmei. De cealalt\ parte, angaja]ii care se afl\ pe statul de plat\ al unei astfel de agen]ii au certitudinea c\ nu depind de proiectele unui singur angajator. O companie care ofer\ munc\ temporar\ `ncheie practic dou\ contracte: unul cu salariatul [i un contract de punere la dispozi]ie cu angajatorul.

Firmele care se ocup\ de leasingul de personal ofer\ servicii complete, de la recrutrare, angajarea pe perioada temporar\, la plata salariilor [i gestionarea tuturor actelor care au legatur\ cu personalul, dar, mai ales, solu]ioneaz\ orice situa]ie nepl\cut\ care are leg\tur\ cu angaja]ii.

Dezavantajul acestui sistem pentru compania angajatoare este c\ angaja]ii pot sc\pa mai u[or de controlul direct.

Muncitorii angaja]i cu un contract de munc\ temporar\ se bucur\ de acelea[i drepturi cu cele ale unui angajat pe perioad\ nedeterminat\, cu diferen]a logic\ dat\ de iminen]a sfâr[itului contractului.

Nici o clauz\ contractual\ nu `i poate obliga pe angajat [i fostul angajator s\ `ncheie un contract de munc\ pe perioad\ nedeteminat\. Contribu]iile [i vechimea sunt `nregistrate ca [i `n cazul contractelor pe perioad\ nedeterminat\. Dezavantajul sistemului pentru angaja]i este prezent `n rela]ia acestora cu b\ncile, care de multe ori se feresc s\ `i aib\ drept clien]i.

Cele mai multe cereri de externalizare a serviciilor `n Capital\ vin din zona de vânz\ri, din cea de auto, dar [i, aparent uimitor, din construc]ii [i imobiliare. Cât prive[te angaj\rile care se fac `n provincie,

joburile disponibile sunt cele din zona de retail, servicii profesionale, vânz\ri, centre de suport sau call-centere. Exist\ [i domenii `n care un astfel de serviciu este prea pu]in comun, cum ar fi cel administrativ sau legal.

Speciali[tii din firmele care ofer\ astfel de servicii mizeaz\ pe nevoile clien]ilor care se vor solu]iona prin munc\ temporar\. „Anul 2009 va fi caracterizat de pruden]\ `n atragerea unui volum ridicat de noi angaja]i, ceea ce va determina o concentrare mai mare atât pe cre[terea eficien]ei [i productivit\]ii angaja]ilor actuali, cât [i de identificare a solu]iilor flexibile pentru gestionarea noilor proiecte. Astfel, munca temporar\ va fi una dintre solu]iile la care companiile din România vor apela, urmând exemplul ]\rilor cu experien]\ `n folosirea unor astfel de metode“, precizeaz\ Camelia St\nculescu, director general al companiei de recrutare Manpower România.

Reguli de aur pentru interviul de angajare

Succesul unui interviu st\ `n micile am\nunte, preg\tite de acas\. Curiculum Vitae (CV) scris corect [i o minim\ informare asupra firmei care ar trebui s\ te angajeze sunt esen]iale. Preg\te[te câteva `ntreb\ri pentru cei care te vor intervieva, despre natura locului de munc\, program, beneficii [i despre firm\.

CV-ul [i celelalte documente din care reies pregatirea [i realiz\rile tale trebuie s\ aib\ un aspect `ngrijit. A[eaz\-le `ntr-un dosar aspectuos, dar nu ostentativ. ~mbr\c\mintea joac\ [i ea un rol important. Investi]ia `ntr-un costum serios [i elegant se amortizeaz\ `n timp.

Punctualitatea este polite]ea regilor.

Asigur\-te c\ ajungi cu cel pu]in zece minute `nainte de ora la care a fost stabilit interviul. ~n cursul interviului, men]ine contactul vizual [i ascult\ atent.

Nu r\spunde f\r\ s\ `n]elegi `ntrebarea.

R\spunde sincer la `ntreb\ri. Nu este avantajos s\ min]i pentru a ob]ine un post. ~n timp ce vorbe[ti, privirea trebuie orientat\ c\tre persoana respectiv\, nu `n jos sau `ntr-o parte.

La sfâr[it, mul]ume[te-i persoanei care te-a intervievat pentru timpul acordat.

actualitate . c\l\tor

Peste 550 milioane de telespectatori urm\resc anual cursele de Formula 1.

8 SPORT

Test Verific\-]i cuno[tin]ele din lumea sportului:

Bahrain - Mecca Formulei 1

1. Cine a fost primul lider mondial la tenis `n clasamentul ATP? a. Mansour Bahrami / b. Ilie N\stase / c. John McEnroe / d. Mikael Pernfors 2. Unde a avut loc prima Olimpiad\ din istorie? a. Barcelona / b. Atena / c. Roma / d. Berlin 3. Ce juc\tor a fost declarat de FIFA fotbalistul secolului trecut? a. Gheorghe Hagi / b. Michel Platini / c. Zinedine Zidane / d. Diego Armando Maradona 4. Care este liderul selec]iilor la echipa na]ional\ a României? a. Gic\ Popescu / b. Anghel Iord\nescu / c. Dorinel Munteanu / d. Gheorghe Popescu 5. ~n cea an a câ[tigat echipa de fotbal Steaua Bucure[ti Liga Campionilor? a. 1987 / b. 1989 / c. 1986 / d. 1982 6. La ce prob\ sportiv\ a câ[tigat Michael Perheps opt medalii olimpice la Beijing? a. Gimnastic\ / b. ~not / c. Canotaj / d. Box 7. Cine a fost supranumit\ „Zei]a de la Montreal“? a. Ecaterina Szabo / b. C\t\lina Ponor / c. Diana Mocanu / d. Nadia Com\neci 8. Cine este regele fotbalului românesc? a. Nicolae Dobrin / b. Adrian Mutu / c. Gheorghe Hagi/ d. Ilie Balaci 9. Câte victorii `n Turul Ciclist al Fran]ei are Lance Armstrong? a. 11 / b. 7 / c. 4 / d. 23 10. Ce echip\ a câ[tigat titlu `n Liga I de fotbal sezonul trecut? a. Steaua / b. Dinamo / c. Rapid / d. CFR Cluj 11. Ce schior, multiplu campion olimpic [i mondial, a fost poreclit „La Bomba“ a. Alberto Tomba / b. Carlo Janka / c. Daniel Albrecht / d. Reinfried Herbst 12. De câte ori a câ[tigat echipa României Cupa Davis? a. 3 / b. 2 / c. 1 / d. 0

Dac\ `]i plac soarele [i marea, cu siguran]\ vei `ndr\gi Bahrainul. Formula 1 va veni s\-]i completeze un sejur perfect `n singurul stat insular din lumea arab\ care g\zduie[te o etap\ de Grand Prix.

T

imp de o s\pt\mân\, `n fiecare prim\var\, Orientul Mijlociu clocote[te, c\ci aici are loc Grand Prix-ul de Formula 1 al Bahrainului. Poarta spre Golful Persic adun\ la sfâr[itul lunii aprilie, mai exact anul acesta pe 26, toat\ floarea cea vestit\ a curselor de raliu. Aici a fost construit\ singura pist\ din mijlocul de[ertului. Nisipul, marea [i o adev\rat\ parad\ a bolizilor rapizi te vor face s\ vibrezi cu fiecare scâr]âit de ro]i. Nimic nu se compar\ cu priveli[tea „gola[\“ a ]inutului umplut de strig\tul de `ncurajare al echipelor [i suporterilor. Inima ta va alege s\-]i petreci acea s\pt\mân\ lâng\ aceste curse de raliuri.

Bahrain, Mecca pilo]ilor de raliu Bahrain va g\zdui `n acest an a patra rund\ din circuitul de Grand Prix de Formula 1.

Marele Circ s-a deschis la sfâr[itul lunii martie odat\ cu circuitul din Australia [i va avea marea final\ la `nceputul lui noiembrie `n Abu Dhabi. Caravana Formulei 1 cutreier\ `n cele [apte luni 16 ]\ri, cuprinzând 17 evenimente. Cea mai mare competi]ie ce se desf\[oar\ pe etape, Formula 1 atrage audien]e globale de peste 550 milioane de privitori.

Circuitul Interna]ional din Bahrain este gata de a g\zdui Formula 1 pentru a [asea oar\, privind `napoi cu mândrie dup\ ce au câ[tigat premii [i alte distinc]ii `nc\ de la prima

organizare din 2004. „Am fost recompensa]i cu premiul pentru cea mai bun\ organizare a unei serii Grand Prix, de[i nu fusese totul gata la timp“, a spus directorul etapei de F1 din Bahrain, Martin Whitaker.

Waard `n loc de [ampanie Bahrainul, ca orice ]ar\ a Orientului Mijlociu, are legile ei. Legi [tiute de to]i [i legi nescrise pe care to]i cet\]enii le respect\ cu sfin]enie, chiar dac\ este vorba de religie, educa]ie, s\n\tate sau sport.

Excep]ie fac doar str\inii, când vine vorba de b\uturi alcoolice. ~ns\ a patra rund\ a Grand Prix-ului de Formula 1, care are loc aici, nu a putut fi „iertat\“ de b\[tina[i.

Astfel, `n ciuda faptului c\ cet\]enii str\ini pot consuma b\uturi alcoolice `n Bahrain (spre deosebire de Qatar [i Arabia Saudit\), pe podium pilo]ii nu se stropesc cu [ampanie ca de obicei. ~n schimb, folosesc o b\utur\ non-alcoolic\ (sirop de trandafiri) denumit\ Waard.

O alt\ critic\, de data aceasta legat\ de partea tehnic\ a pistei pe care ruleaz\ ma[inile de raliu, este existen]a unei zone de rulaj foarte mari `n jurul pistei fapt ce diminueaz\ gre[elile pilo]ilor ce ies `n decor.

Cu toate acestea, pista din Bahrain este una din cele mai sigure din lume. Chiar dac\ este `nconjurat\ de nisip acestuia `i este imposibil s\ intre pe carosabil. Designul ei, dar [i ultima tehnic\ de absorb]ie [i `mpr\[tiere a nisipului, fac ca pista s\ fie mereu impecabil\.

R\spunsuri: 1b, 2b, 3d, 4c, 5c, 6b, 7d, 8c, 9b, 10d, 11c, 12d

Bugetul alocat Educa]iei s-a diminuat la rectificarea bugetar\ din luna aprilie cu 81 milioane de lei.

9

EDUCA}IE

Studiile `n Spania {coala spaniol\ medie are trei niveluri: Educa]ia Primar\ Obligatorie (EPO), de [ase ani, Educa]ia Secundar\ Obligatorie (ESO), de patru ani, [i Bacalaureatul de doi ani.

Verific\-]i cuno[tin]ele de cultur\ general\: 1. Cel mai `nalt masiv muntos din Europa este Mont Blanc (4810 m) aflat `n a. Alpi / b. Pirinei / c. Apenini / d. Cordilieri 2. Arhitectul francez Pierre Charles l’Enfant a proiectat `n anul 1791, sub `ndrumarea direct\ a pre[edintelui George Washington [i a viitorului pre[edinte Thomas Jefferson, planul ora[ului a. Los Angeles / b. New York c. Chicago / d. Washington

P

3. Maria de Mangop, din dinastia Paleologilor, [i Maria Edvochia (zis\ Voichi]a) au fost so]iile domnitorului a. {tefan cel Mare [i Sfânt b. Neagoe Basarab c. Mircea cel B\trân d. Ioan Vod\ cel Cumplit 4. Din m\duva spin\rii pornesc 31 de perechi de nervi, nervii spinali, care inerveaz\ mu[chii a. gâtului b. gâtului [i laringelui c. laringelui [i faringelui d. gâtului, laringelui [i faringelui 5. P\rintele literar al celebrului detectiv Sherlock Holmes a fost scriitorul englez a. Arthur Conan Doyle / b. Oscar Wilde c. Jerome K. Jerome / d. Jonathan Swift

Elevii români care doresc s\ studieze `n Spania se pot `nscrie `n acela[i an [colar `n care s-ar `nscrie dac\ ar fi `n România, cu acelea[i drepturi ca orice elev spaniol, potrivit Departamentului pentru Munc\ `n Str\in\tate (DMS). depunerea documentelor, biroul de primire va [tampila [i va `napoia solicitantului o copie a fi[ei de `nscriere provizorie `n centre educative sau la examene oficiale care dovede[te faptul c\ procesul de echivalare este `n desf\[urare [i permite acestuia s\ se `nscrie `n centrul educativ spaniol corespunz\tor. Aceast\ `nscriere va avea caracter provizoriu pân\ când decizia de aprobare a echival\rii va fi definitiv\.

Sistemul spaniol mediu de educa]ie este pu]in diferit de cel românesc. Educa]ia Primar\ Obligatorie (Educacion Primaria Obligatoria - EPO) dureaz\ [ase ani. Urm\torii patru ani de studii intr\ `n categoria Educa]iei Secundare Obligatorii (Educacion

Secudaria Obligatoria - ESO), iar Bacalaureatul (Bachillerato) dureaz\ doi ani.

Totodat\, trebuie s\ lua]i `n calcul faptul c\ `nv\]area limbii spaniole este obligatorie. ~n cazul `nscrierii la liceu, elevul trebuie s\ completeze o fi[\ de `nscriere `n care va specifica op]iunile personale, `n cazul `n care ele exist\, cu acordul p\rin]ilor. De cele mai multe ori, op]iunile se refer\ la dialectul `n care elevul dore[te s\ studieze: catalan\, castelan\ sau euskera.

PENTRU INFORMA}II LEGATE DE STUDIILE UNIVERSITARE ~N SPANIA, ACCESA}I: http://www.spaniaromaneasca.com/index.p hp/Facultate-in-Spania.html?catid=

6. Primul director al Teatrului Na]ional din Bucure[ti, sub a c\rui direc]ie a avut loc `n 1845 prima reprezenta]ie teatral\ `n }ara Româneasc\ cu „Iorgu de la Sagadura“ de V. Alecsandri, a fost actorul [i scriitorul român (1815-1877) a. Costache Caragiale / b. Iorgu Caragiale / c. Mateiu Caragiale / d. Ion Luca Caragiale 7. Radiodifuziunea român\ [i-a `nceput emisiunile `n ziua de 1 noiembrie a. 1908 / b. 1918 / c. 1928 / d.1938 8. Fabricarea hârtiei `n Europa a `nceput `n 1150, prin `nfiin]area primei fabrici (mori) de hârtie, `n care defibrarea materiilor prime se f\cea `ntr-o moar\ cu lan], `n localitatea Jativa (Xatiba) din a. Spania / b. Italia / c. Portugalia / d. Flandra R\spunsuri: 1.a; 2.b; 3.a; 4.a; 5.a; 6.a; 7.c; 8.a.

entru `nscrierea `n clasele I - IX, nu ave]i nevoie de niciun document din partea [colii din România, ci doar de actul de identitate al copilului (certificat de na[tere [i pa[aport).

Cei care doresc s\ studieze `n clasele X [i XI trebuie s\ prezinte cererea-tip [i fi[a de `nscriere provizorie `n centre educative [i la examene (aceste documente sunt disponibile pe internet: www.mec.es/mecd/titulos/ files/Anexo8nuevo.rtf), fotocopia pa[aportului - legalizat\ `n România la biroul ata[atului pentru probele de `nv\]\mânt din Bucure[ti sau la ambasadele Spaniei, iar `n Spania la orice institu]ie oficial\ de profil.

De asemenea, trebuie ob]inut\ o adeverin]\ care s\ ateste studiile efectuate eliberat\ de [coala din România, legalizat\ de MEdC - Centrul Na]ional de Echivalare a Diplomelor-CNRED, str. Spiru Haret nr.

10, Bucure[ti, supralegalizat\ cu apostil\ de la Haga la prefectur\. Ve]i avea nevoie [i de traducerea adeverin]ei `n spaniol\, legalizat\ la notar [i supralegalizat\ cu apostil\ de la Haga - Ministerul de Justi]ie, str. Apolodor nr. 17 Bucure[ti sau Curtea de Apel din localitate.

Mai sunt necesare fotocopiile legalizate ale adeverin]ei [i foii matricole - traducerea `n spaniol\, legalizat\ la notar [i supralegalizat\ cu apostil\ de la Haga, precum [i ordin de transfer bancar care s\ justifice efectuarea pl\]ii taxei de echivalare (`n jur de 40 de euro).

C\ s\ `nscrie]i copilul la [coal\ trebuie s\ depune]i actele fie la Ambasada României `n Spania, fie s\ merge]i `n cel mai apropiat ora[ cu peste 150.000 de locuitori pentru a depune actele la o reprezentan]\ a Ministerului Educa]iei.

Conform legii, orice ora[ cu o asemenea popula]ie are o astfel de reprezentan]\, care ulterior va da o repartizare pentru gr\dini]a cea mai apropiat\ de locuin]a voastr\, respectiv [coala pe care autorit\]ile o consider\ drept cea mai potrivit\ pentru copilul dumneavoastr\. La

Test

Pe lâng\ auriu, una din culorile favorite ale verii este albastru intens.

actualitate . c\l\tor 10 TREND

Explozie de auriu C

uloarea nisipului e nuan]a perfect\ pentru timpurile tensionate pe care le tr\im.

E neutr\, mai puternic\ decât albul [i mai radiant\ decât bejul, duce cu gândul la plaje `ntinse, peisaje de[ertice [i la

zile `ntregi de lenevit la soare.

Poate de aceea a dominat colec]iile de prim\var\-var\ ale unor designeri precum Anna Sui, Ralph Lauren sau Donatela Versace.

Dup\ sezoane `n care culori

puternice s-au aflat `n lumina reflectoarelor, e timpul pentru o perioad\ mai cuminte. {i asta nu se aplic\ doar la haine. Toat\ lumea urmeaz\ tendin]a.

Produc\torii de `nc\l]\minte, designerii de ochelari, produsele

cosmetic, toate preiau câte ceva din str\lucirea elegant\ a nisipului.

De exemplu, fardul de ochi de la L’Oreal intitulat, sugestiv, Castel de nisip este foarte popular.

Dincolo de cosmetice [i accesorii, auriul nisipului este la mod\ [i

când vine vorba despre design interior. Nuan]ele blânde, naturale sunt recomandate `n acest an, fie c\ vorbimdespre auriu, bej sau cafeniu `nchis.

Lan]ul de magazine de `mbr\c\minte C&A a intrat pe pia]a din Rom‚nia, `n complexul comercial Militari Shopping Center din Bucure[ti

MODA

11 Senzualitate brazilian\ Interviu cu Ana Beatriz Barros

A

re o frumuse]e natural\ uluitoare descoperit\ pe o plaj\ din Rio. A ajuns s\ pozeze pentru Vogue, Glamour [i Marie Claire. Brazilianca Ana Beatriz Barros poveste[te despre hainele care `i plac.

O var\ curajoas\ ~

mbin\ stiluri, perioade, culori [i materiale curajoase. ~n aceast\ var\ trendurile `n mod\ `]i ofer\ o multitudine de alegeri, pe care le po]i aplica la propria personalitate. Pentru femeile romantice, motivele florale [i materialele fine, m\t\soase sunt `n trend. Voalurile translucide, `n culori pastelate, sunt alegerea potrivit\.

Rochiile [i topurile asimetrice, cu un singur um\r, `[i men]in pozi]ia de putere câ[tigat\ `nc\ din timpul prim\verii. Se poart\ culorile puternice, electrice, `n tonuri `ndr\zne]e de roz aprins, portocaliu sau verde, a[a c\ a[teapt\-te la o var\ [ocant\ din punct de vedere cromatic.

Lookul devine, automat, unul mai `ngrijit, mai elegant. Jachetele cu mâneci trei sferturi sau trenchurile de lungimea genunchiului sunt potrivite pentru serile mai r\coroase.

De cealalt\ parte, avem rochiile glamour, generoase prin propor]ii exuberante, care vor da un plus de stil [i sofisticare

Tribal, western, romantic sau chic. Marile case de mod\ au propus pentru vara lui 2009 o serie de variante `n materie de trenduri, alese parc\ pentru a mul]umi fiecare femeie `n parte.

garderobei. Potrivite pentru sear\, aduc aminte de rochiile grece[ti. Modelele cu un singur um\r sau f\r\ bretele [i chiar la baza gâtului, toate inspir\ elegan]\.

Pantalonii sunt simpli, fie largi sau skinny, obligatoriu `n culori tari [i cu talie `nalt\, pentru a sublinia silueta. Accesoriile urmeaz\ [i ele aceea[i linie `ndr\znea]\: curele late, m\rgele supradimensionate sau bijuterii cu influen]e tribale.

La capitolul pantofi, nu-]i bate capul alegând `ntre zeci de tipuri de tocuri. Anul acesta, totul se reduce la detalii: de la franjuri la catarame [i la bretele. Un lucru e sigur: `nc\l]\rile verii 2009 sunt alese astfel `ncât s\ fie remarcate.

Ca o prelungire a trendului din iarna trecut\, franjurile orneaz\ [i sandalele de var\, aducând o tent\ western-folk ]inutei, fie c\ vorbim despre pantofi cu toc sau talp\ plat\. Le-am v\zut `n colec]iile Gucci, Balmain sau Ruffian [i pe rafturile magazinelor de `nc\l]\minte. Culorile preferate sunt simple: bej, cafeniu sau negru, Pe lâng\ bijuteriile de inspira]ie oriental\, bogate `n culoare [i detalii, exoticul atinge, `n aceast\ var\, [i `nc\l]\mintea. Sandalele de inspira]ie egiptean\ prezentate de Anna Sui sunt preezente [i `n colec]iile Donna Karan sau Louis Vuitton. Detaliile exotice fac dintr-o pereche de sandale cu talpa plat\ o pies\ deosebit\, `n timp ce versiunea cu toc `nalt se potrive[te de minune cu rochia greceasc\, cu un singur um\r.

Cum ]i-ai descrie propriul stil?

Relaxat. M\ `mbrac `n pantaloni scur]i, rochii scurte [i flip-flops.Pentru o ie[ire `n ora[, aleg s\ port o rochie dr\gu]\ [i tocuri. P\strez totu[i un outfit cât mai simplu. Nu `mi place s\ fiu `mbr\cat\ prea sofisticat.

Cum ai ajuns `n modelling?

Un impresar m-a v\zut pe o plaj\ din Rio [i mi-a spus c\ trebuie neap\rat s\ fiu model. Cel de-al doilea job al meu a fost cu Kate Moss pentru Revista W. Aveam 13 ani [i nu vorbeam deloc englez\, dar ea a fost foarte dr\gu]\ cu mine.

Ai avut `ntotdeauna o pasiune pentru haine?

Da, dar faptul c\ am lucrat `n aceast\ industrie m-a introdus cu adev\rat `n lumea modei.

Cum ai grij\ de tine? ~ntotdeauna folosesc pentru fa]\ crem\ Neutrogena pentru protec]ie solar\, fac exerci]ii [i m\nânc foarte s\n\tos. To]i membrii familiei mele sunt slabi, deci sunt norocoas\ c\ nu am tendin]a de a m\ `ngr\[a.

Sursa: Accesorize

actualitate . c\l\tor 12 VEDETE Actri]a australianc\ Nicole Kidman a fost numit\ noua Grace Kelly, gra]ie stilului s\u. Cine ar putea uita uimitoarea rochie creat\ de John Galliano pe care a purtat-o la decernarea premiilor Oscar, `n 1997?

Nicole Kidman a provocat exclama]ii de uimire pe toate covoarele ro[ii pe care a c\lcat, astfel c\ nu a fost o supriz\ pentru nimeni când, `n 2007, Vogue USA a numit-o cea mai bine `mbr\cat\ vedet\.

S-a transformat dintr-o adolescent\ cu p\rul ro[cat, din Australia, `ntr-una din cele mai rafinate frumuse]i ale Hollywoodului din toate timpurile, devenit\ apoi [i imaginea Chanel No5. De[i, de obicei, alege Chanel pentru ceremonia de decernare a premiilor Oscar, anul acesta s-a l\sat pe mâna lui L'Wren Scott, care a creat o rochie alb\ menit\ s\-I pun\ elegan]a `n valoare.

Cuvântul Glamour pare s\ o decsrie cel mai bine. E capabil\ s\ poarte cele mai deosebite rochii create de designeri celebri f\r\ a-[i pierde simplitatea „Nicole“. Cu toate c\ nu `ntotdeauna apari]iile sale pe covorul ro[u au fost perfecte, Nicole Kidman pare s\-[i asume natural riscuri `n mod\.

De exemplu, rochia albastr\ cu pene pe care a purtat-o la decernarea Globului de Aur.

NICOLE KIDMAN

NK

Nicole Kidman a fost declarat\ cea mai bine `mbr\cat\ vedet\ la ceremonia de decernare a premiilor Oscar de anul acesta.

13

VEDETE

K

Designeri prefera]i Yves St Laurent, Chanel, Gucci P\r Bucle ro[cate, pe care le poart\ fie libere pe spate, fie aranjate `n coafuri sofisticate Makeup Folose[te de obicei un machiaj simplu, feminin si u[or, astfel `ncât s\ nu-[i ascund\ pistruii naturali.

Nicole Kidman despre mod\ „Colec]ionez haine vintage.

Mama mea obi[nuia s\ `mi cumpere haine vechi de la pia]a de vechituri.“ Stil de vedet\ Pentru cea de-a 76-a edi]ie a ceremoniei de decernare a premiilor Oscar, Nicole Kidman a ales o rochie couture Chanel, pe care asortat-o cu un colier cu diamante verzi de 195 de carate, `ncrustate `n aur roz.

Numai brâul rochiei purtate de Nicole a necesitat 400 de ore de munc\.

Lookul Nicole Te apropii de stilul Nicole dac\ alegi o pereche de jean[i skinny [i un sacou.

Aproximativ 170.000 de elevi de gimnaziu aveau cel pu]in un p\rinte plecat la munc\ `n str\in\tate, `n iunie 2007 .

actualitate . c\l\tor 1 4 FILM

Premiere M| DAU ~N VÂNT DUP| CUMP|R|TURI Gen: comedie, romantic Premier\ `n România: 03.04.2009

Rebecca Bloomwood este o new-york-ez\ simpatic\, a c\rei mic\ problem\ cu cump\r\turile tinde s\ devin\ mare de tot: este dependent\ de hoin\reala prin magazine, ceea ce-i provoac\ o gaur\ imens\ `n cont.

Tân\ra viseaz\ la o slujb\ la o revist\ de mod\, dar nu pune mâna decât pe o rubric\ la un ziar financiar. Rubrica devine foarte popular\, f\când-o pe Rebecca celebr\. Dar pasiunea pentru cump\r\turi `i pune `n pericol atât rela]ia cu prietenul ei cât [i cariera.

GENOVA Gen: dram\ Premier\ `n România: 29.05.2009

Joe, un b\rbat v\duv, se mut\ `mpreun\ cu cele dou\ fiice ale sale `n Italia, unde sper\ s\ ia via]\ de la cap\t dup\ ce moartea so]iei sale l-a l\sat sec\tuit de puteri. Ora[ul italian Genova `i schimb\ pe to]i trei, iar necazurile `ncep când fiica cea mic\ `ncepe s\ vad\ fantoma mamei sale, `n timp ce fiica cea mare `[i descoper\ sexualitatea.

TERMINATOR SALVAREA Gen: ac]iune, SF Premier\ `n România: 05.06.2009

Christian Bale este John Connor, omul sortit s\ conduc\ rasa uman\ `n r\zboiul contra terminatorilor, `ntr-un post-apocaliptic an 2018. Dar viitorul `n care s-a obi[nuit s\ cread\ Connor este schimbat `n parte de apari]ia lui Marcus Wright (Sam Worthington), un str\in ale c\rui ultime amintiri `l `nf\]i[eaz\ `ntr-o `nchisoare a[teptându-[i execu]ia. Connor [i Marcus `ncep o odisee `n inima opera]iunilor Skynet, unde descoper\ teribilul secret din spatele posibilei anihil\ri a omenirii.

Vagabondul milionar: o via]\ `ntreag\ `ntr-un joc Numai o `ntrebare `l mai desparte pe Jamal Malik de cele 20 de milioane de rupii pe care le poate câ[tiga.

Cum a reu[it? A) A tri[at.

B) E norocos. C) E un geniu.

D) A[a a fost predestinat.

A

ventura adolescentului indian a c\rui poveste cinematografic\ a fost vedeta de anul acesta a Oscarurilor, „Vagabondul milionar“ a cucerit opt statuete - inclusiv pentru cel mai bun film [i pentru regie. Filmul spune incredibila poveste a lui Jamal Malik, un orfan `n vârst\ de 18 ani, venit direct din mahalaua Mumbaiului [i care este pe cale s\ fac\ fa]\ celei mai importante zi din via]\ lui. Sus]inut de o na]iune `ntreag\, Jamal trebuie s\ mai r\spund\ la o singur\ `ntrebare pentru a câ[tiga fabuloas\ sum\ de 20 de milioane de rupi, la versiunea indian\ a emisiunii „Vrei s\ fii milionar?“ Numai c\ `n

momentul `n care film\rile la emisiune sunt `ntrerupte pân\ a dou\ zi, poli]ia `l aresteaz\ pe Jamal suspectându-l c\ tri[eaz\; cum poate [ti atât de multe lucruri un simplu b\iat de pe strad\?

Disperat s\-[i demonstreze nevinov\]ia, Jamal le istorise[te povestea vie]ii lui din mahala, unde a crescut al\turi de fratele s\u, toate aventurile prin care au trecut, pân\ [i `ntâlnirile nefercite avute cu mafio]ii locali. Un capitol cu totul special nu putea lipsi din povestire. Este vorba despre Latika, fata pe care o iube[te de când se [tie [i pe care `ncearc\ ne`ncetat s\ o g\seasc\.

Fiecare capitol al pove[tii din ce `n ce mai complexe ascunde r\spunsul la una dintre `ntreb\rile jocului. O singur\ `ntrebare `ns\ pare a nu-[i g\si r\spunsul: ce caut\ la acest show un copil pe care nu `l intereseaz\ banii? Atât inspectorul, cât [i 60 de milioane de spectatori sunt pe cale s\ afle r\spunsul direct de la Jamal.

Un fermec\tor film despre via]\ [i dragoste, „Vagabondul milionar“, `n regia lui Danny Boyle, celebrul regizor al filmelor „Trainspotting“ [i „The Beach“, este câ[tig\torul a opt Premii Oscar (din 10 nominaliz\ri) [i a patru Globuri de Aur.

Week-end cu mama ~

n urm\ cu cincisprezece ani, Luiza a plecat `n Spania, l\sând-o pe Cristina, feti]a ei `n vârst\ de trei ani, `n grij\ rudelor. Revenit\ `n ]ar\, femeia descoper\ adev\ruri [ocante, de care a fost ]inut\ la distan]\: fiica ei a fugit de acas\, e dependent\ de droguri [i are o feti]\ de doi ani pe care a l\sat-o `n grija unui orfelinat.M\cinat\ de vinov\]ie, Luiza `ncearc\ s\ o salveze pe Cristina [i s\-[i r\scumpere astfel gre[elile din tinere]e. Are la dispozi]ie... un weekend. Aceasta e povestea lungmetrajului „Week-end cu mama“, o produc]ie MediaPro Pictures, care abordeaz\ un subiect extrem de mediatizat `n ultima vreme: rata copiilor abandona]i de c\tre p\rin]ii care pleac\ la munc\ `n str\in\tate.

Cu Adela Popescu [i Medeea Marinescu `n rolurile principale, distribu]ia filmului este `ntregit\ de nume mari ale cinematografiei române[ti precum: Gheorghe Dinic\,

R\zvan Vasilescu [i Florin Zamfirescu, [i aduce interpret\ri remarcabile din partea tinerei genera]ii actorice[ti reprezentate `n film cu prec\dere de c\tre Tudor Aaron Istodor [i Andi Vasluianu. ~n cele 90 de minute ale sale, „Week-end

cu mama“ exploreaz\ dou\ universuri sufocante, din care evadarea este de multe ori imposibil\: lumea familiilor disfunc]ionale, `n care violen]a psihic\ ia locul afec]iunii, [i lumea consumatorilor [i distribuitorilor de narcotice.

11..990 de euro este pre]ul modelului Citroen C3 Picasso, disponibil `n Rom‚nia de la sf‚r[itul lunii aprilie.

AUTO

15

Nou\ sau veche?

P

robabil c\ [tii cât e[ti dispus s\ pl\te[ti pentru viitoarea ta ma[in\, dar niciodat\ nu e u[or s\ alegi `ntre un model nou, sclipitor, [i un model mai vechi, premium. Conform statisticilor, num\rul celor care cump\r\ o ma[in\ nou\ este extrem de mic fa]\ de num\rul celor ce prefer\ o ma[in\ second-hand. Asta te face s\ te `ntrebi dac\ este posibil c\ cei mul]i s\ se `n[ele. Ghidul nostru rapid cu argumente pro [i contra alegerii unui model vechi te va ajut\ s\ iei o decizie.

Bucur\-te de diversitate! ~n `ncercarea de a cuprinde cât mai multe segmente de pia]\, constructorii auto [i-au diversificat clasele. Asta reprezint\ siguran]a c\ vei g\si ma[ina care se potrive[te dorin]elor [i nevoilor tale.

Practic, cump\r\torii ma[inilor secondhand au aproape la fel de multe op]iuni c\ [i cei care cump\r\ o ma[in\ nou\.

Economise[te!

De[i nu este imediat evident\, deprecierea unei ma[ini este cel mai mare cost al acesteia, iar `n cele mai multe cazuri se simte `nc\ din primul an, odat\ cu dispari]ia str\lucirii „de showroom“. Astfel se `ntâmpl\ c\ dup\ 12 luni [i 20.000 km, o ma[in\ de 15.000 de euro s\ piard\ din valoare `n jur de 5.000 de euro (35%).

Aceast\ diferen]\ este comun\ aproape tuturor claselor de ma[ini, cu excep]ia m\rcilor premium, unde deprecierea este situat\ la 20%-25%.

Urc\ o treapt\!

O alt\ variant\ ar fi s\ cheltuie[ti banii de ma[in\ nou\ pe una second-hand mult mai performant\.

Constructorul garanteaz\!

Po]i opta pentru o ma[in\ second-hand „tineric\“, astfel s\ te po]i bucur\ pân\ [i de garan]ia ini]ial\ oferit\ de constructor, pentru c\ aceast\ nu se pierde nici când ma[ina `[i schimb\ proprietarul.

Dac\ tot ce `]i po]i permite este o ma[in\ second-hand mai veche, nu e totul pierdut. Sunt foarte mul]i dealeri auto second-hand care ofer\ garan]ii `ntre [ase luni [i un an, ceea ce este mai mult decât rezonabil.

Ma[ina dureaz\!

Datorit\ unei tehnologii `n continu\ dezvoltare, ma[inile sunt mult mai rezistente la uzur\, fiind capabile s\ parcurg\ distante de sute de mii de kilometri f\r\ nici o problem\.

Nu e nou\!

Ei bine, cea mai mare „problema“ `n a cump\r\ o ma[in\ second-hand este faptul c\ nu este nou\. Asta `nseamn\ c\ putea fi condus\ de oricine: de la doamn\ Georgescu care o folosea pentru plimbarea de duminic\, pân\ la un Colin McRae sau Michael Schumacher `n devenire. Media de kilometri parcur[i de o ma[in\ nou\ `n primii trei ani este de 20.000 de km pe an, dup\ care se reduce pân\ la 15.000 de km pe an.

Condi]ia poate varia!

Garan]ia deja dep\[it\ dup\ primii trei ani [i lipsa unui istoric clar despre `ntre]inerea tehnic\ sunt factori importan]i `n luarea unei decizii. Nici unul din cele dou\ aspecte nu sunt deosebit de `ngrijor\toare, dac\ ma[in\ se prezint\ `n stare bun\. Ideal ar fi, `ns\, ca m\car istoricul de service s\ fie actualizat.

Subiectul celui mai nou joc online este amerizarea unui avion `ntr-un râu, dup\ un caz real.

16 JOCURI & TEHNOLOGIE

Prince of Persia ~

n versiunea Nisipurile Timpului, prin] este capturat de puterile `ntunecate ale unui cu]it magic [i for]at s\ dezl\n]uie o for]\ mortal\ asupra regatului. Devii mai puternic folosind Sands of Time: d\ timpul `napoi, `nghea]\ prezentul, observ\ viitorul [i `ncetine[te curgerea vremii, dar ai grij\ cum folose[ti toate acestea pentru a ataca. Descoper\ tainele eroului, precum viteza [i agilitatea, sau abilit\]ile feroce de lupt\, pentru a supravie]ui aventurii.

Tr\darea se confrunt\ cu voin]a Prin]ului de a salva regatul [i a-l `nvinge pe sultan.

Jocul, care te va ]ine `n suspans f\r\ `ncetare, trebuie deschis când ai mai mult timp liber, pentru a-l savura `n totalitate.

Cutreier\ castelul `n `ntregime, descoperind locuri despre care nimeni nu-[i imagina c\ exist\. {i ai grij\, c\ci nu [tii cine sau ce poate s\ apar\ `n orice clip\ de dup\ col]. Jocul se preteaz\ la o platform\ Play Station 2.

Star Wolves

Warcraft 2

Unreal Anthology

A

C

U

c]iunea din versiunea Vân\torul de recompense are loc `ntr-un viitor `ndep\rtat. Pentru a lupta `mpotriva pira]ilor de pe liniile intergalactice de comer], umanitatea a legalizat grupurile numite „vân\tori de recompense“ mecenari care au nave spa]iale de mare vitez\. Scopul lor este s\ lupte `mpotriva celor mai r\i criminali. Juc\torul principal este un vân\tor de recompense, care la `nceput are o sum\ mic\ de bani, câteva nave [i ambi]ia nem\surat\ de a ajunge un renumit [i temut mercenar. Cutreieri spa]iul pân\ la sateli]i uria[i, de pe orbita unor planete, pentru a primi noi sarcini. ~n timpul misiunii po]i face lucruri suplimentare ca s\ câ[tigi `n plus. {i cu cât ai mai mul]i bani, cu atât i]i iei mai multe nave. Vei `ntâlni al]i mercenari, care ar vrea s\-]i se al\ture [i s\ forma]i o echip\. Jocul `ncepe cu nava central\, masiv\ dar `nceat\, [i cu nava ta personala - rapid\, `ns\ mai fragil\ [i f\r\ foarte mare putere de foc. Jocul se preteaz\ la o platform\ PC DVD.

omanda misterio[ii Elfi ai nop]ii, perfizii Mor]i vii, s\lbaticii Orci sau nobilii Oameni `n versiunea Confruntarea celor nemilo[i, pe m\sur\ ce alian]ele se schimb\ [i civiliza]iile se ciocnesc `n conflicte nemiloase. Ai oportunitatea de a-]i dirija for]ele cu ajutorul noilor unit\]i de eroi legendari. C\li]i `n lupt\, eroii pot s\ avanseze `n nivel, s\ `nve]e vr\ji, s\ poarte obiecte speciale [i ofer\ anumite atuuri unit\]ilor aflate `n preajma lor.

Beneficiaz\ de avantajele naturale oferite de o lume 3D complet interactiv\ [i plin\ de via]\. Râpe adânci, versan]i stânco[i [i obiecte magice `i ajut\ pe cei ingenio[i cu oportunit\]i strategice cruciale. Iar dac\ asta nu este destul, atunci zdrobe[te prin Internet inamici de pretutindeni, având acces gratuit la serviciul Battle.net oferit de Blizzard. Serviciul Battle.net ofer\ posibilitatea organiz\rii de meciuri anonime, aranjarea echipelor, liste de prieteni [i modul observator.

Jocul se preteaz\ la o platform\ PC/MAC CD-ROM.

nreal Anthology este un singur CD, `ns\ con]ine patru jocuri diferite, ca de exemplu Unreal Tournament 2004, care a fost votat jocul anului. Acest shooter te ]ine `n suspans tot timpul. Armele avansate, vehiculele periculoase, grafica excep]ional\ `]i cresc adrenalina `n sânge. Singurul lucru care te poate opri din joc este o pan\ de curent. Exploreaz\ locuri minunate, dar [i primejdioase, `narmat pân\ `n din]i, desigur. Strânge bani virtuali, pentru a te `nregistra `n turneu, fiindc\ dac\ e[ti destul de puternic o s\ câ[tigi cupa Unreal Tournament.Pentru a intra `n st\pânirea trofeului, e necesar s\ câ[tigi mai multe faze ale jocului, cum ar fi Flag battle - unde trebuie s\ recuperezi steagul echipei tale [i s\-l furi pe cel al adversarilor, sau Football, unde trebuie s\ introduci o sfer\ prin inelul celorlalti concuren]i. La fiecare joc particip\ cel pu]in dou\ echipe, sau po]i concura singur. Fiecare echip\ este formata din mon[tri hido[i, deci... ai grij\! Jocul se preteaz\ la o platform\ PC DVD.

site-ul lunii: www.ejocurigratis.ro Vrei s\ joci „Jack adventure“ sau „Alien X?“ Sau poate ai chef de jocuri cu ma[ini, motociclete, p\pu[i Barbie, sirene sau sportivi.

Ei bine, le g\se[ti pe toate pe www. ejocurigratis.ro, un site autohton cu

mare priz\ la cei interesa]i de divertisment gratuit.

Multitudinea de jocuri disponibile este impresionant\, la fel cum este [i atenta lor clasificare, ca nu cumva s\ pierzi timp c\utând jocul preferat. ~n plus, exist\ [i op]iune de download.

Pe lâng\ jocuri, site-ul te binedispune cu bancuri, tot soiul de videoclipuri amuzante [i conversa]ii aiurite pe chat-ul propriu. ~n plus, administratorii propun diverse concursuri, la care participi automat prin

acumularea de puncte la anumite jocuri.

Premiile sunt foarte atractive pentru pasiona]ii de online: „Câ[tig\torul Premiului I va beneficia de un Chat propriu pe site-ul nostru pe o perioad\ nedeterminat\ de timp, Chat pe care va fi Admin [i va putea s\-l administreze dup\ bunul s\u plac...“, ne informeaz\ administratorii.

Ca s\ beneficiezi de toate acestea, trebuie s\ te `nregistrezi, iar procedeul este foarte simplu.

Distrac]ie pl\cut\!

250.000 de euro este pre]ul cu care a fost cump\rat un telefon de lux Vertu, produs de Nokia.

17

GADGET

Dinozaurul din casa noastr\ U

nul dintre cele mai populare gadgeturi din aceast\ perioad\ are forma unui dinozaur [i „sentimente“ specifice [i omului. Pleo, pe numele s\u, este o copie `n miniatur\ a unui Camarasaurus, o specie de dinozaur care a tr\it pe teritoriul actualei Americi de Nord [i a fost creat de c\tre inventatorul Caleb Chung. Deja, acest dino-robo]el a fost desemnat de c\tre publica]ia Engadget „Robotul anului 2008“ [i a doborât toate topurile de vânz\ri din peste 40 de ]\ri de pe mapamond.

Din punct de vedere tehnic, acest gadget ascunde opt cipuri, 14 motoare [i 38 de senzori care `i permit s\ imite mi[c\rile naturale ale unui animal, iar cu ajutorul unui

soft complex, Pleo poate s\ decid\ care va fi urm\toare mi[care pe care o va executa `n func]ie de modul `n care oamenii interac]ioneaza cu el.

Conform produc\torilor, acest robot care `]i poate `nlocui lesne animalul de cas\ este capabil s\ simuleze sentimente de bucurie, fric\, triste]e sau curiozitate.

Dino-robo]elul Pleo poate s\ adoarm\ atunci când este mângâiat, se gâdil\ atunci când este atins pe t\lpi, cânt\ când este fericit [i plânge [i se `nfurie atunci când este tras de coad\ sau bruscat. ~n magazinele din România, Pleo cost\ `n jur de 1300 de lei.

SONY ROLLY Acest dispozitiv este un player audio de dimensiunea unei palme, care danseaz\ [i lumineaz\ `n ritmul muzicii.

Cost\ circa 350 euro.

POGO O imprimant\ de buzunar, marca Polariod. Fotografiile f\cute cu telefonul mobil pot fi printate cu ajutorul acestei mini-imprimante. Pre]: 150 dolari.

M800 Un ceas de mân\ cu telefon mobil. M800 este compatibil cu orice re]ea GSM din România [i cost\ aproximativ 500 lei.

TASTATURA VIRTUAL| Func]ioneaz\ pe baza tehnologiei laser pentru a proiecta o tastatur\ de calculator pe aproape orice fel de suprafa]\. Pre]: 160 dolari.

cover story . c\l\tor 18

MIRCEA Mo[ier de vi]\ nou\ Povestea `ncepe simplu. Câ]iva scriitori au pornit prin Oltenia spre Maglavit, „acolo unde a umblat Dumnezeu `n inspec]ie acum optzeci de ani“, cum `i place poetuluimo[ier s\ spun\. Plimbarea a avut `ns\ [i un deznod\mânt mai altfel. De la Maglavit, Dinescu a z\rit cl\direa distrus\ a Portului-Cetate [i „asta mi-a schimbat via]a complet, din clipa acea am devenit cet\]ean al Olteniei [i al Dun\rii“, `[i aminte[te el. A cump\rat cl\direa [i a[a a `nceput povestea transform\rii unei zone abandonate `ntr-un port cultural.

Portul-Cetate a fost ini]ial port agricol pe malul Dun\rii.

Construit pe la 1880, a ajuns curând cel mai mare port agricol de pe Dun\re. De aici, transporturi bogate `n grâne str\b\teau Europa pe firul Dun\rii. „Am g\sit `ntr-un anuar c\ se f\cea croissantul vienez cu f\in\ de la Cetate“, se mândre[te Dinescu cu istoria locului. Portul [i-a p\strat specificul pân\ la venirea comuni[tilor `n 1945, când s-a transformat `n pichet de gr\niceri. C\derea comunismului a trimis portul `n zestrea prim\riei Cetate [i a trecut cl\direa [i `mprejurimile `n

ruin\. A[a a g\sit locul [i Dinescu, cu o cl\dire principal\ supus\ licita]iei pentru c\r\mid\. Spre norocul tuturor, c\r\mida nu se l\sa desf\cut\, iar poetul a g\sit to]i pere]ii `n picioare. Timpul se precipit\ [i povestea curge mai repede decât o f\cuse atâ]ia ani la rând. „Am cump\rat cl\direa - era `n perioada când mi-am vândut ac]iunile de la Academia Ca]avencu, am ref\cut-o `n a[a fel `ncât s\ arate a[a cum ar\ta cu o sut\ de ani `n urm\, iar de atunci au `nceput s\ vin\ aici tabere de pictori, de sculptori, de muzicieni, de scriitori“, rezum\ Dinescu.

19

Pe un cot de Dun\re at‚t de larg c\ `]i d\ impresia de golf de mare, `ntre p\duri de plop [i la `nt‚lnirea a trei ]\ri - zice-se c\ aici coco[ii c‚nt\ `n trei limbi: rom‚n\, s‚rb\ [i bulgar\, s-a pl\m\dit primul port cultural de pe fluviu, Port-Cetate. Cel care a g‚ndit totul este Mircea Dinescu.

DINESCU Un conac de voie bun\ De atunci, portul cultural `i g\zduie[te pe to]i cei care vor s\ poposeasc\ pe malul Dun\rii [i s\ creeze. Au ap\rut aici cuptoare ale cerami[tilor [i o tab\r\ de sculptur\. Motivul „`ngerului“ a fost c\l\uzior. A[a s-a ridicat „~ngeri Parc“. „Am f\cut parcul ca s\ polemizez cu Dracula Park“, poveste[te Dinescu. „Spuneam «Domne’, `n ]ara asta nu o fi fost numai dracul jupân, m\car pe la malul Dun\rii o fi trecut [i vreun `nger, iar brandul de ]ar\ e mai bine s\ fie cu `ngeri»“, `[i continu\ poetul istorisirea.

cover story . c\l\tor 20

Cuptoarele cerami[tilor creeaz\ obiecte ce amintesc de Cucuteni

~ncet-`ncet, portul a devenit loc de crea]ie [i recreere pentru arti[ti de pretutindeni. {i au `nceput chefurile. Cu vreo trei ani `n urm\, Andrei Ple[u a invitat rectorii celor mai importante universit\]i germane s\ `l viziteze la colegiul s\u „Noua Europ\“. ~n vizita lor prin ]ar\, au fost pofti]i [i la Cetate. Aproape treizeci de persoane, dup\ degust\ri de vinuri [i mâncare savuroas\, germanii erau `n extaz. Unul dintre rectori s-a apropiat de Ple[u [i i-a spus: „Andrei, când ne-ai invitat la 300 de kilometri de Bucure[ti doar s\ luam masa, am zis c\ e[ti nebun s\ ne pui pe drumuri.

Acum `mi dau seam\ c\ e[ti extraordinar!“. Fuseser\ de ajuns rachiul din preajma locului, aerul curat, bucatele alese [i o sârb\ zdrav\n\ care le-a scos sufletul vreo dou\ ore, `ntr-o fericire nebun\.

O poveste mai recent\ este legat\ de Zilele lui Marin Sorescu de anul acesta, care s-au `ncheiat tot la conac la Cetate. Au venit intelectuali de seam\, printre care Eugen Simion, pre[edintele Academiei Române, vreo unsprezece scriitori din Basarabia, cinci din Serbia. ~n total 300 de suflete alese. Cheful a r\mas memorabil [i Dinescu poveste[te savuros despre `ntâmpl\ri insolite. „Doamna Udrea luase caimacul petrecerii, pentru c\ era pe post de Veronica Micle printre poe]i. R\m\seser\m vreo

30 de in[i, mai mult academicenii, a[a c\ m-am dus [i i-am chemat [i pe paznicii mei de la vie [i pe ciobanii de la târl\ s\ bea un vin [i s\ manânce alaturi de noi. ~n final, s-a `ncins o sârb\, `n care doamna Maia Simionescu, pe care lumea o recunoa[te ca pre[edint\ a Academiei Române, dansa cu foc cu ciobanul meu, un mo[ cu c\ciula pe cap.

Un chef la care s\ danseze un cioban cu o academician\ nu se mai v\zuse `nc\“, poveste[te Dinescu. {i cum alfel se putea `ntâmpla când tot ce se pune pe mas\ este produs la ferma Port-Cetate.

Povestea unei ferme cât „Arca lui Noe“ „Eu am investit acolo mult `n agricultur\, am `ngropat mul]i bani `n p\mânt [i nu i-am mai g\sit“, spune mo[ierul de vi]\ nou\ alt\ poveste, intim legat\ de cea a arti[tilor poposi]i la Port-Cetate. „Pân\ la urm\ am redus toat\ povestea la o planta]ie de struguri nobili pe un proiect european, am plantat o sut\ de hectare de vie, anul \sta culeg pentru prima dat\ recolta“, urmeaz\ istorisirea. Iar dac\ vre]i s\ vede]i Arca lui Noe `ntrupat\, tot aici se g\se[te. „Am o ferm\ de animale cu gâ[te, ra]e, g\ini, bibilici, stru]i, m\gari, cai“, pierde proprietarul mândru

21

Forma]ia Mambo Siria face antren la chefuri [irul animalelor din gospod\rie. De aceea, acolo se m\nânc\ numai bun\t\]uri. „Nu avem nimic cu etichet\, vinul e produs de mine, ca [i restul: legumele [i carnea.

Am dou\ sute de capre [i o sut\ cinzeci de iezi anul acesta, oi, vaci cu lapte, tot ce `nseamn\ gospod\rie“, deap\n\ Dinescu mai departe povestea fermei. Iar dac\ ai atâtea lucruri bune la `ndemân\, se trezesc `n tine pasiuni adânci pentru gastronomie. „A[a a ie[it din mine la iveal\ [i ce `nseamn\ patima de buc\tar pe care o mo[tenesc de la bunicul meu. Am `ncercat s\ refac la Cetate buc\t\ria româneasc\, dar aia boiereasc\, cu

cover story . c\l\tor 22

sarmale de gâsc\ fierte `n vin, cu piftii de coco[i [i pastram\ de ra]\ afumat\ cu lemn de prun c\ e fumul mai dulce, totul g\tit cu miere, vin [i cu mirodenii locale.

Eu tot spun c\ aici se m\nânc\ cel mai bine din România“, spune Dinescu cu mândrie. {i cum nu e frumos s\ te lauzi f\r\ probe, poetul-buc\tar `i cheam\ `n sprijinul s\u pe muzicieni din forma]ia de camer\ care organizeaz\ festivalul „Sonoro“ la Ateneul român. „Sunt o japonez\, o fran]uzoaic\, un neam], o mul]ime de arti[ti str\ini, care povestesc: „«Dom’le, la Cetate, acolo unde se m\nânc\ extraordinar, acolo unde se m\nânc\ cel mai bine din lume!». Nu m\ laud degeaba!“, exclam\ Dinescu. {i `ntr-adev\r, aici au fost ref\cute re]ete care fac papilele gustative s\ juiseze, dup\ principiul mânc\rii inteligente. La fel ca vinul, care e `n stare s\ `l fac\ pe om mai de[tept [i mai frumos, dup\ cum spune Dinescu. ~n cram\ se g\sesc

doisprezece soiuri de vinuri. Chardonnay, Pinot Gris, Pinot Noir, Sauvignon Blanc, T\mâioas\ Româneasc\, Feteasc\ Neagr\, Feteasc\ Regal\, Riesling italian [i altele.

Sub umbrela Port-Cetate, o mo[ie „cultural\“ {i pentru c\ nicun poet nu este exclusivist, cu atât mai pu]in un mo[ier care se respect\, Dinescu preg\te[te camere pentru turi[tii dornici [i chiar [i un restaurant de vreo sut\ de persoane. „Chiar pe malul Dun\rii, e transparent, se vede apa din el, se vede ca [i cum ai mânca `n iarb\“, `l descrie acesta.

Totul este sub acela[i nume, umbrela Port Cetate, primul port de pe Dun\re unde se `mbin\ cultura real\ [i cultura gastronomic\. Iar dac\ vrei s\ te porne[ti `ntr-acolo, e bine s\ stii c\ Dun\rea este cel mai scurt [i mai lin drum

c\tre portul aflat `ntre Calafat [i Drobeta Turnu-Severin.

Dinspre Bucure[ti, cu ma[ina, se ajunge `ns\ prin Craiova, fie pe autostrad\ fie prin Alexandria sau Caracal. „De la Craiova iei direc]ia Calafat, cu doisprezece kilometri `nainte de Calafat faci `n dreapta prin celebrul sat Maglavit, dup\ Cunia, urmeaz\ Cetate. ~n fa]a prim\riei la Cetate sunt ni[te steaguri europene, iar pe partea cealalt\ sunt dou\ tunuri `ndreptate chiar spre prim\rie. De la tunurile alea `n jos e Port - Cetate. Aici g\se[ti vinul lui Dinescu [i toat\ arta arti[tilor care trec pe acolo, mâncare bun\ [i camere de g\zduire“, `i `mbie Dinescu pe cei dornici de aer curat pe malul Dun\rii, de cur\]ire sufleteasc\ prin art\ [i de apusuri de soare cum altele nu-s.

c\l\tor 23

LONDRA / STOCKHOLM / ROMA / COPENHAGA

La drum prin Europa LONDRA

COPENHAGA

STOCKHOLM ROMA GHID DE ORA{ Londra, cea mai scump\ capital\ european\. Centrul monarhiei britanice [i al ceaiului de la ora 5. ∫

SUB LUP| Stockholm, ora[ul regal, a[ezat pe cele 14 insule ale lacului Mälaren. ∫

Roma, ora[ul spaghetelor [i al can]onetelor ∫ Copenhaga, patria Micii Sirene ∫

C\l\tor

La drum prin Europa

Promo]ie EUROLINES: Londra dus-`ntors de la 199 euro. Tarifele nu con]in taxa de rezervare (5 euro) [i sunt valabile pân\ la 31.06.2009, `n limita locurilor disponibile.

24 G H I D D E O R A {

Londra Cea mai scump\ capital\ european\. Centrul monarhiei britanice, al `naltei societ\]ii, al ceaiului de la ora 17:00, al autobuzelor etajate, al puburilor.

A

tmosfera aparent conservatoare, albul imaculat al Wimbledonului [i umbrelele mereu deschise `nc\ sunt legi nescrise `n capitala Marii Britanii. Londonezii, elegan]i [i relaxa]i, p\streaz\ cu sfin]enie obiceiului ceaiului negru cu lapte, servit cu sandwich-uri [i pr\jiturele uscate, al duminicilor petrecute pe terenul de crichet sau `n hipodrom. Cu toate acestea, iubesc noutatea [i provoc\rile modernismului, astfel c\ pe str\zi `ntâlne[ti caractere variate, de la femei cu voal pân\ la tinere cu fuste scurte [i coafuri punk.

Divizat\ `n „City of London“ [i 32 de cartiere ca mini-ora[e, Londra este un spa]iu greu de descoperit f\r\ un ghid `n mân\. Pe de alt\ parte, dac\ te plimbi la `ntâmplare, vei descoperi zeci de parcuri superbe. Kensinghton Park, practic o p\durice `n mijlocul metropolei cu peste [apte milioane

de locuitori, este mereu animat: londonezi [i turi[ti ies la picnic sau fac mi[care, `ntr-un peisaj populat cu ra]e, lebede [i iepuri s\lbatici.

Dac\ preferi s\-]i petreci timpul `ntr-un mod mai activ, afl\ c\ Oxford Street, o strad\ interminabil\, este paradisul celor pasiona]i de cump\r\turi. Vechiul drum roman care traversa Londra de la sud la est, g\zduie[te acum peste 300 de magazine: de la haine [i juc\rii pân\ la mobil\ [i ultimele nout\]i din lumea gadgeturilor.

O alt\ particularitate a Londrei este amestecul armonios de rase [i obiceiuri. Cartierele China Town [i Notting Hill sunt populate de reziden]i africani, indieni, pakistanezi [i turci, care condimenteaz\ capitala cu obiceiuri de peste m\ri [i ]\ri. La cel\lalt cap\t al ora[ului vei descoperi faimosul cartier Soho, `n trecut leag\nul pl\cerilor mai lume[ti, ast\zi o zon\ `n]esat\ de restaurante moderne [i baruri prietenoase.

De re]inut VIN CU AUTOCARUL Eurolines ajunge `n Londra la Victoria Coach Station - 164, Buckingham Palace Rd. London, SW1W9TP, UK.

- `ntre 2 [i 3,5 GBP (dus), `n ∫ London City Airport - 10 km de func]ie de zona de destina]ie; centru - curs\ special\ minibus Dot2Dot Transport aeroport - centru: treShuttle (non-stop): cost bilet - 20 nul Docklands Light Railway (sunt GBP (dus), 38 GBP (dus-`ntors) valabile biletele de c\l\torie pentru VIN CU AVIONUL (se recomand\ rezervarea locului transportul public); taxi - pre] Londra are cinci aeroporturi: `n avans); curs\ 20-25 GBP. ∫ Heathrow - aerport principal (cel ∫ Gatwick - 47 km de centru mai mare din Europa), la 27 km V Transport aeroport - centru: tre- INFO UTILE de centru nul First Capital Connect - pre] ∫ Moned\: lira sterlin\ (GBP); Transport aeroport - centru: bilet 10 GBP (dus); autobuzul 1 GBP=1,117 Euro; cas\ de - cu taxiul: `ntre 45 [i 60 GBP; Easybus - pre] bilet de la 2 GBP schimb recomandat\: Amex, Hay- cu trenul Heathrow Express (`n func]ie de zona de destina]ie) market nr. 30-31 (metrou Pic(plec\ri din 15 `n 15 min., cursa (se recomand\ rezervare online); cadilly Circus), program: 09:00dureaz\ 15 min.); cost bilet 18:00 (L-S), 10:00-17:00 (D); ∫ Stansted - 48 km NE de centru 16,5 GBP (dus), 32 GBP (dusTransport aeroport - centru: tre- ∫ Salariul minim na]ional: 5,73 întors); supratax\ de 3 GBP dac\ nul Stansted Express - pre] bilet GBP/or\ (pentru angaja]ii cu cump\ra]i biletul din tren; 17 GBP (dus), 26 GBP (dus-`nvârste peste 22 de ani); 4,77 - cu trenul Heathrow Connect Rail tors); autocar National Express GBP/or\ (pentru angaja]ii cu (plec\ri din 30 `n 30 min., cursa pre] bilet - 8 GBP (dus), 14 GBP vârste cuprinse `ntre 18 - 21 de dureaz\ 25 min.); cost bilet - 6,9 (dus-`ntors); ani); 3,53 GBP/or\ (pentru angaGBP (dus), 12,9 GBP (dusja]ii cu vârste `ntre 16 - 17 ani); ∫ Luton - 56,5 km N de centru `ntors); Transport aeroport - centru: ∫ Transport public: foarte complex - cu metroul - linia Piccadilly (duautocar Green Line nr. 757 - previzita]i www.tfl.gov.uk pentru a reaz\ 1 or\): cost bilet - cel mai ]ul biletului - `n func]ie de destinaafla detalii despre tipurile de bilete rentabil este cardul re`nc\rcabil ]ie; minibus EasyBus nr. EB2 [i carduri de c\l\torie, tarife, reOyster (depozit ini]ial min. 3 GBP) pre] bilet `ntre 1 [i 8 GBP dus; duceri [i regulamente; cea mai ief-

tin\ op]iune este cardul re`nc\rcabil Oyster, valabil pe toate mijloacele de transport `n comun ∫ Taxi: tarif/mil\ - 4,4-8 GBP (L-V `ntre 06:00-20:00), 4,6-8 GBP (L-V `ntre 20:00-22:00, S,D `ntre 06:00-22:00), 4,8-8 GBP (L-D `ntre 22:00-06:00, s\rb\tori legale); tax\ de pornire de 2,2 GBP; extra tax\ pentru comenzi telefonice (variaz\ `n func]ie de companie, `ntreba]i de la `nceput); companii: Call-A-Cab tel.: + 44 020 89 01 44 44; Computer Cab tel.: +44 020 79 08 02 07; ∫ Rent-a-car: Express Rent-a-car (Express House, Crawford Street, nr. 90-91; tel.: +44 020 77 23 77 77); Enterprise Rent-A-Car (Russell Square, Woburn Place, nr. 49, Bloomsbury; tel.: +44 020 76 31 47 00); ∫ ~nchiriere biciclete: On Your Bike, Tooley Street nr. 52+54, tel.: +44 020 73 78 66 69, pre]/zi: 12 GBP, pre]/weekend: 25 GBP,

pre]/7 zile: 60 GBP (necesit\ o garan]ie de 200 GBP); program 08:00-19:00 (L-V), 10:00-18:00 (S), 11:00-17:00 (D); ∫ Pierdere card de credit: semnala]i la tel. gratuit 0800 555 12 12; ∫ Urgen]e medicale: tel. non-stop urgen]e medicale - 999; spital urgen]e medicale - Royal Free Hospital, Pond Street (metrou Belsize Park), tel.: +44 020 77 94 05 00; clinic\ privat\ Medical Express, Harely Street nr. 117A (metrou Regent’s Park), tel.: +44 020 74 99 19 91, program: 09:00-17:30 (L-V), 09:30-14:00 (S); ∫ Farmacie program prelungit: Bliss the Chemist, Str. Marble Arch, nr. 5 (metrou Marble Arch), tel.: +44 020 77 23 61 16; program zilnic: 09:00-24:00; ∫ Ambasada României la Londra: Arundel House, 4 Palace Green, Kensington, tel.: +44 020 79 37 96 66, roemb@roemb.co.uk, ambasador Ion Jinga.

GHID DE ORA{

25

Repere

Esen]ial de v\zut

PALATUL BUCKINGHAM - re[edin]a oficial\ a familiei regale britanice Adres\: `n St. James Park, districtul Westminster;

BRITISH MUSEUM Adres\: intrare principl\ din Great Russell Street; intrare secundar\ din Montague Place

WESTMINSTER PALACE Adres\: pe malul nordic al Tamisei, `n cartierul City of Westminster

LONDON EYE (MILLENNIUM WHEEL) Adres\: Riverside Building, County Hall, Westminster Bridge Road

TURNUL LONDREI Adres\: Tower Hill (metrou Tower Hill)

Pute]i asista gratuit la schimbarea g\rzii - ora 11:30, `n zilele impare `n martie, `n zilele pare `n aprilie; tax\ vizitare palat (necesar act de identitate): The Royal Mews - adu]i - 7,5 GBP, copii 5-17 - 4,8 GBP, copii sub 5 ani gratuit, seniori (peste 60 ani) [i studen]i 6,75 GBP, familie (2 adul]i, 3 copii sub 17 ani) - 20 GBP; The Queen’s Gallery & Royal Mews (vizit\ combinat\) - adul]i - 14,5 GBP, copii 5-17 - 8 GBP, copii sub 5 ani - gratuit, seniori [i studen]i - 13 GBP, familie - 38 GBP; British Museum - unul dintre cele mai vechi [i mai importante muzee din lume (fondat `n 1753) Program: 10:00-17:30 (L-M, S, D); 10:0020:30 (J, V); Tax\ intrare: intrarea `n muzeul este gratuit\; unele expozi]ii temporare pot avea tax\ de intrare; detalii pe www.britishmuseum.org;

Westminster Palace (Palatul Parlamentului) - una din cele mai spectaculoase cl\diri din Marea Britanie Adres\: pe malul nordic al Tamisei, `n cartierul City of Westminster Vizit\: pute]i asista gratuit la lucr\rile Parlamentului; vara, când parlamentarii sunt `n vacan]\, au loc tururi organizate necesit\ rezervare contra-cost `n avans www.keithprowse.com/tickets/web_finder.b uy/hofp

UNDE STAI

∫

Clink Hostel Adres\: King’s Cross Road, nr. 78 (sta]ia de metrou King’s Cross) Loca]ie: centrul Londrei (zona 1) Pre]/noapte: de la 15 GBP Contact: +44 020 71 83 94 00, www.clinkhostel.com

LA MAS| Restaurantele din centru sunt foarte scumpe. Sunt recomandate cele din suburbii, lan]urile de fast-food [i takeaway. Fumatul este interzis `n incinte. ∫ Square Pie - buc\t\rie interna]ional\, faimos pentru pl\cintele cu carne Pre] (prânz/pers.): de la 4 GBP LA CAFEA Cafenelele londoneze sunt apreciate atât pentru cafea, cât [i pentru ceaiurile variate, servite al\turi de biscui]i [i pr\jituri de cas\. Cele mai multe sunt deschise pân\ cel târziu ora 19:00.

Duminica sunt fie `nchise, fie au program scurt.

LA CLUB

Londra este faimoas\ pentru cluburile sale, de ordinul miilor, considerate unele din cele mai spectaculoase din Europa. Taxele de intrare variaz\ `ntre 5 [i 40 GBP, `n func]ie de zi [i de evenimentele g\zduite. ∫ Ye Olde Axe (live DJs, indie, rock) Taxa de intrare: 5 GBP

∫

Lan]ul St Christopher’s Inns Adres\: lan] de 7 hosteluri `n cartierele London Bridge, Camden, Shepherds Bush, Hammersmith [i Greenwich Pre]/noapte: 9,5 GBP (cu mic dejun) Contact: +44 020 86 00 75 00, bookings@st-christophers.co.uk

Adresa: Spitalfields Market, Str. Commercial, nr. 105c (program L-S 10:30-16:30, D 10:30-17:30) ∫ Yo! Sushi - lan] de sushi baruri Pre] prânz/pers.): 1,7 - 5 GBP Adres\: loca]ii multiple; loca]ie central\: sta]ia de metrou Paddington (program: L-D 11:00 - 21:00) Regency Cafe Recency Street, nr. 17-19 (centru) Program: 07:00-14:00; 16:0019:00 (L-V), 07:00-12:00 (S) ∫ Mess Cafe Amhurst Road, nr. 38 (Londra de est) Program: 07:00-17:00 (L-V), 08:00-18:00 (S), 08:00-16:00 (D) ∫

Program zilnic: 11:00-06:00 Adres\: Hackney Road, nr. 69; +44 020 77 29 5 137 ∫ Club Aquarium (Hip hop, R&B) Taxa de intrare: 15 GBP Program zilnic: 10:00-03:30 Adres\: Old Street, nr. 256-260

Ora[ul altfel

London Eye (Millennium Wheel) - cea mai mare „roat\“ din Europa (cu o `n\l]ime de 135 metri) Program: oct.-mai - zilnic 10:00-20:00, iun.

- zilnic 10:00-21:00, iul.-aug. - zilnic 10:0021:30, sept. - zilnic 10:00-21:00; Bilete standard (pre]uri valabile de la 1 apr.): adul]i - 17 GBP, copii 4-15 ani - 8,5 GBP, copii sub 4 ani - gratuit, seniori (peste 60 ani), persoane cu dizabilit\]i - 14 GBP; Cea mai veche construc]ie din Londra (`ntre 1076-1097), cândva o `nchisoare temut\ Program: mar.-oct. - 09:00-18:00 (Ma-S), 10:00-18:00 (L,D); nov.-feb. - 09:0017:00 (Ma-S), 10:00-17:00 (L,D); Tax\ intrare: adul]i - 17 GBP, copii 5-16 ani - 9,5 GBP, copii sub 5 ani - gratuit, seniori (peste 60 ani), stunden]i - 14,5 GBP, familie (2 adul]i [i 3 copii sub 16 ani) - 47 lire; beneficia]i de reduceri la cump\rarea biletelor online: www.hrp.org.uk/TowerOfLondon/admissionsp rices/toweroflondonadmission.aspx

Croazier\ prin Londra Pu]ini [tiu c\, pe lâng\ Tamisa, Londra este str\b\tut\ de un vechi sistem de canale idilice, peste care se curbeaz\ pode]e [i trec\tori vrednice de c\r]i de istorie. Mult\ vreme uitate, aceste canale sunt ast\zi `n plin proces de primenire [i permit scurte incursiuni cu b\rcu]ele, pe care le pute]i `nchiria la pre]uri modice.

Cel mai bun ghid londonez Vrei s\ [tii unde po]i savura cel mai bun ceai londonez? Ai nevoie urgent\ de un dentist? Pentru absolut orice, po]i apela cu `ncredere la „Time Out London“, considerat cel mai bun ghid londonez.

Practic, `ntr-un minut, afli unde se afl\ cel mai bine cotat restaurant vegetarian din Londra, magazinul second-hand unde g\se[ti jean[ii purta]i cândva de Elizabeth Hurley [i cel mai mare outlet. Po]i cump\ra ghidul `n absolut orice libr\rie sau `l po]i accesa online: www.timeout.com/london/

C\l\tor

Promo]ie EUROLINES: :Stockholm dus-`ntors de la 205 euro.

Tarifele nu con]in taxa de rezervare (5 euro) [i sunt valabile pân\ la 31.06.2009, `n limita locurilor disponibile.

La drum prin Europa

26 G H I D D E O R A {

Stockholm Peste 14 insule din lacul Mälaren domne[te un ora[ spectaculos, cu peste 1,8 de milioane de vikingi blonzi: Stockholm, capitala regal\ a Suediei.

S

tockholm e poate una din cele mai frumoase capitale europene, compus\ din `mpletirea magnific\ a zeci de poduri [i canale, turnuri [i clopotni]e, bulevarde largi [i pia]ete pavate cu piatr\, arhitectur\ renascentist\ [i zgârie-nori `ndr\zne]i, parcuri vaste [i p\duri `nc\ str\b\tute de regi [i prin]ese. Locuitorii ora[ului sunt oameni veseli, iubitori ai sporturilor `n aer liber, gata oricând s\ organizeze o partid\ de pescuit pe canalele din centrul metropolei (activitate permis\ printr-un decret semnat de Regina

Christina) sau s\ se ia la `ntrecere pe biciclete, pe str\du]ele `nguste ale centrului medieval Gamla Stan.

Totul `n Stockholm inspir\ relaxare, de la sutele de cafenele [i terase ce `mpânzesc trotuarele largi [i sclipitor de curate, la vitrinele decorate magnific [i simpaticele locuri de joac\ pentru copii, amenajate oriunde se ive[te un petec de iarb\. Nivelul de trai ridicat, rata infim\ a criminalit\]ii, economia `nfloritoare, obiceiurile s\n\toase de zi cu zi (se [tie c\ suedezii au una din cele mai benefice diete din Europa [i c\ nimic nu fortific\ organismul mai rapid

decât o baie `n stil suedez), programul redus de munc\ [i excelentele politici sociale fac din locuitorii Stockholmului unii din cei mai ferici]i [i satisf\cu]i oameni ai planetei.

Nu e deci de mirare c\ au timp din bel[ug [i pentru cine `n familie la restaurante cochete, pentru petreceri `n sutele de cluburi fistichii [i, de ce s\ nu recunoa[tem, pentru cump\r\turi de nimicuri pre]ioase (obiectele de decora]iuni conducând deta[at lista). Cât despre ospitalitate, suedezii te primesc cu bra]ele deschise atât timp cât le `n]elegi tabieturile [i nu `ncerci s\ rupi vraja ora[ului fermecat.

De re]inut VIN CU AUTOCARUL Eurolines ajunge prin parteneri `n Stockholm Cityterminalen - Klarabergsviadukten 72, 10724 Stockholm, Sweden, [i `n Norra Bantorget Station, 11122 Stockholm, Sweden.

studen]i - 10,5 euro (120 SEK); pre] special pentru 2 adul]i `n weekend [i s\rb\tori - 22,5 euro (250 SEK); - autocar: cost bilet - adul]i - 9,8 euro; tineri sub 25 ani - 7 euro; ∫ Bromma - aeroport secundar, la 10 km V de centru Transport aeroport - centru: autocar special - pre] bilet 7 euro (79 SEK) ∫ Skavsta - aeroport secundar, la 100 km SV de centru Transport aeroport - centru: autocar special - pre] bilet 13,5 euro (150 SEK) ∫ Vasteras - aeroport secundar, la 100 km vest de centruTransport aeroport centru: autocar special - pre] bilet 13,5 euro (150 SEK)

Salariul mediu net: 2.200 Euro(24.500 SEK); ∫ Transport public: sistem integrat (biletele sunt valabile pentru toate mijloacele de transport `n comun); pre]uri - 1 bilet /1 c\l\torie (valabil 1 or\): 1,8 Euro (20 VIN CU AVIONUL SEK) adul]i, 1,07 Euro (12 SEK) copii; bilet Capitala Suediei este deservit\ de patru 24 h: 9 Euro (100 SEK); bilet 72 h: 18 aeroporturi: Euro (200 SEK); bilet 7 zile: 23,3 Euro (260 SEK); abonament 30 zile: 62 Euro ∫ Arlanda - aerport principal, 40 km N de centru (690 SEK); Transport aeroport - centru: ∫ Taxi: tarif/kilometru - 3,2 Euro (36 SEK); o - cu taxiul: pre]ul unei curse `ntre Arlanda curs\ din centru la perfiferie cost\ circa [i centru variaz\ `ntre 38,5 [i 44,5 Euro 18 Euro (200 SEK); companii: Taxi (430-495 SEK); cursa dureaz\ circa 40 Stockholm, tel.: +46 8 15 00 00; Taxi min.; Kurir, tel.: +46 8 30 00 00; - curs\ minibus pus\ la dispozi]ie de ∫ Rent-a-car: Avis (str. Ringvagen, nr. 90; aeroport: cost bilet - 13,5 euro (150 SEK, tel.: +46 8 644 99 80); Hertz (str. dac\ rezervi bilet cu 12 ore `nainte; 17,8 INFO UTILE Vasagatan, nr.24; tel.: +46 8 240 720); euro (199 SEK) dac\ cumperi pe loc; ∫ Moned\: coroana suedez\ (SEK); 1 SEK = ∫ ~nchiriere biciclete: Djurgardsbrons Skepp - trenul Arlanda Express (plec\ri din 15 `n 0,089 E; cas\ de schimb recomandat\: o Hoj, tel.: +46 8 660 57 57, pre]/zi: 15 min., cursa dureaz\ 20 min.): cost bilet Forex (Centralstation - sta]ia principal\), 22,5 E (250 SEK), program (mai-august): - adult - 21 euro (240 SEK); copii [i program: 07:00-19:00; 09:00-21:00; ∫

Bagaje pierdute: semnala]i problema biroului special de poli]ie din str. Bergsgatan, nr. 39, tel.: +46 8 401 07 88; ∫ Urgen]e medicale: Medical Care Information (non-stop), tel.: +46 8 320 100; spitalul St. Gorans Sjukhus, str. Goransplan, nr. 1, tel.: +46 8 58 70 10 00; ∫ Farmacie non-stop: C. W. Scheele, str.

Klarabergsgatan, nr. 64, tel.: +46 8 454 81 00; ∫ Oficiu po[tal principal: Centralstationen 10126, tel.: +46 8 781 24 25, program: 07:00-22:00 (L-V), 10:00-19:00 (S, D); ∫ Birou info turistice: Stockholm Tourist Centre - la Sverigehuset [i Kungsträdgarden, tel.: +46 8 508 285 08, program: 09:00-19:00 (L-V), 10:00-17:00 (S), 10:00-16:00 (D); pute]i achizi]iona bilete la muzee [i tururi organizate ale ora[ului; ∫ Shopping: Centrul Gallerian, intrare din str. Hamngatan, nr. 37 (centru). ∫

GHID DE ORA{

27

Esen]ial de v\zut

PALATUL REGAL (KUNGLIGA SLOTTET) Adres\: pe insula Stadsholmen, `n inima centrului vechi Gamla Stan

Repere Kungliga Slottet este re[edin]a oficial\ a familiei regale suedeze Adres\: pe insula Stadsholmen, `n inima centrului vechi Gamla Stan Program vizitare: vara - zilnic 10:00-16:00, iarna - 12:00-16:00 (L-`nchis) Pre] bilet: 6,3 Euro (70 SEK) pentru fiecare din cele [ase zone deschise publiclului

Kaknastornet - cea mai `nalt\ construc]ie din Scandinavia (152 m); ofer\ cea mai spectaculoas\ priveli[te asupra capitalei Suediei.

Adres\: pia]a Morkakroken, districtul Djurgarden; tel.: +46 8 789 24 35; Tax\ intrare: adul]i - 2,7 Euro (30 SEK), copii (7-15 ani) - 1,35 Euro (15 SEK), gratuit copii sub [apte ani.

KAKNASTORNET Adres\: pia]a Morkakroken, districtul Djurgarden; Prim\ria (Stadshuset) - locul unde se desf\[oar\ anual festivit\]ile de decernare a premiului Nobel Vizit\: tururi organizate gratuite au loc zilnic, din or\ `n or\

PRIM|RIA (STADSHUSET) Adres\: str. Hantverkargatan, nr. 1 Muzeul Nobel (Nobelmuseet) - tot ce vrei s\ [tii despre câ[tig\torii premiului Nobel Program vizitare: 10:00-17:00 (Mi.-L), 10:00-20:00 (Ma.) (21 mai-16 sept.); Tax\ intrare: adul]i - 5,4 Euro (60 SEK), studen]i - 3,6 Euro (40 SEK), copii (7-18 ani) - 1,8 Euro (20 SEK), gratuit copii sub 7 ani

UNDE STAI

∫

Castanea Old Town Hostel Adres\: Str. Kindstugatan, nr. 1, centrul vechi (Gamla Stan) Loca]ie: la o sta]ie de metrou de sta]ia principal\ (Centralstation), 200 m de Palatul Regal.

Pre]/noapte: de la 23 Euro Contact: +46 8 223 551, www.castaneahostel.com

∫

City BackPackers Hostel Adres\: Str. Upplandsgatan, nr. 2A Loca]ie: la 500 m de Centralstation, aproape de principala arter\ de shopping, Drottninggatan.

Pre]/noapte: de la 22 Euro Contact: +46 8 206 920, www.citybackpackers.se

LA MAS| ~n restaurantele din Stockholm fumatul este interzis, iar vârsta minim\ pentru consumul de alcool este 20 de ani. ∫ Martins Grona - buc\t\rie scandinav\ Pre] (prânz/pers.): de la 6,8 Euro (75 SEK)

Adresa: Str. Regeringsgatan, nr. 91 (centru) ∫ Gooh! - lan] de fast-food Pre] (prânz/ pers.): de la 3,2 Euro (35 SEK) Adres\: loca]ii multiple; loca]ie central\: Str.Norrlandsgatan, nr 15

LA CAFEA Suedezii sunt mari b\utori de cafea, a[adar capitala are sute de cafenele, cele mai multe dintre ele fiind deschise numai pân\ la orele 13:00-14:00 `n zilele lucr\toare; cafeaua suedez\ este foarte tare [i amar\; ∫ Cafe Albert

Str. Birger jarlsgatan, nr. 5 Program: 07:00-13:00 (L-V), 11:00-19:00 (S), 12:00-19:00 (D) ∫ Cafe Piastowska Str. Tegnergatan, nr. 5 Program: 11:30-14:00 (Mar-V), 18:00-23:00 (L, S)

LA CLUB

∫

Taxa de intrare este `ntre 0,5 [i 10 Euro (5-100 SEK), vârsta minim\ admis\ pentru consumul de alcool este 20 de ani, b\uturile alcoolice se servesc numai `ntre 12:00 [i 24:00 (de la ora 13:00 duminica), un litru de bere cost\ `ntre 6 [i 10 Euro (70-100 SEK), fumatul este permis numai pe terase, iar unele cluburi permit accesul numai membrilor `nregistra]i.

Blue Moon (muzic\ live) Tax\ de intrare `n func]ie de forma]ia care concerteaz\ (`n medie, 6 Euro), acces permis celor peste 26 de ani Adres\: Str. Kungsgatan, nr. 18 ∫ Pub Engelen Intrare gratuit\, pre] sc\zut pentru berea local\ Stor Stark - 2,65 Euro Adres\: Str. Kornhamnstorg, nr.

59B (centrul vechi - Gamla Stan)

Ora[ul altfel

MUZEUL NOBEL (NOBELMUSEET) Adres\: Borshuset (vechiul sediu al bursei), Stortorget, cartierul Gamla Stan

MUZEUL {TIIN}EI {I TEHNOLOGIEI (TEKNISKA MUSEET) Adres\: str. Museivagen, nr. 7, tel.: +46 8 450 56 00

Muzeul {tiin]ei [i Tehnologiei (Tekniska Museet) - exterm de iubit de copii, care sunt invita]i s\ ia parte la diverse experimente [tiin]ifice Program: 10:00-17:00 (L-V), 11:00-17:00 (S, D) Tax\ intrare: adul]i - 6,3 Euro (70 SEK), copii (6-19 ani) - 3,6 Euro (40 SEK), gratuit copii sub 6 ani, zi cu intare gratuit\ pentru toat\ lumea - Mi. `ntre 17:00 [i 20:00

EXLOREAZ| SKANSEN Pe o suprafa]\ de 300.000 mp, pe insula Djurgarden, se `ntinde Skansen, cel mai vechi muzeu `n aer liber din lume, unde po]i `nv\]a s\ faci unt, s\ ba]i fierul pentru a confec]iona cu]ite sau s\ `nve]i dansuri tradi]ionale suedeze.

Program: 1-30 mar.: zilnic, 10:00-16:00; 1 apr.-18 iun.: zilnic,10:00-20:00; 19 iun.31 aug.: zilnic, 10:00-22:00 (info tax\ intrare: www.skansen.se) Tax\ intrare (`n func]ie de perioad\ [i zi): copii - `ntre 1,8 [i 4,5 E (20-50 SEK); adul]i - `ntre 5,4 [i 11,7 (60-130 SEK)

EXPERIMENTEAZ| BAIA SUEDEZ| O baie suedez\ presupune dou\ etape: câteva minute bune `ntr-o saun\ bine `nc\lzit\ sau perpelirea la soare pe ni[te platforme de lemn, urmat\ de plonjarea `n ap\ extrem de rece.

Po]i experimenta baia suedez\ la Centralbadet, str. Drottninggatan, nr. 88 (intrarea se face prin parc). Pentru informa]ii legate de pre] viziteaz\ www.centralbadet.se.

C\l\tor

La drum prin Europa

Promo]ie EUROLINES: Roma dus-`ntors de la 99 € cu autocarul. Tarifele nu con]in taxa de rezervare (5 euro) [i sunt valabile pân\ la 31.06.2009, `n limita locurilor disponibile.

28 SUB LUP|

Roma. La dolce vita Când la Roma, f\ precum romanii, spune o zical\.

Op]iunile sunt nenum\rate `n eleganta capital\: mergi pe urmele lui Augustus [i ale lui Cezar, caut\-i pe Michelangelo [i da Vinci sau d\ruie[te un buchet de gladiole z\rite `n explozia de culoare din Campo de Fiori.

V

e[nic sub zgomotul forfotei de turi[ti, Roma nu-[i pierde din farmecul de ora[-muzeu. Te `narmezi cu r\bdare [i o hart\ cu numeroasele obiective turistice [i porne[ti `n periplul numit Roma.

Util

Str\zile cochete sunt st\pânite de turi[ti, a[a c\ `]i vindem un pont: `nchiriaz\ un scuter [i las\ aglomera]ia `n urma ta. Ca s\ po]i `nchiria un scuter, trebuie s\ ai carnet de conducere [i o carte de credit pentru a depune o garan]ie. Pre]ul de 80 de euro, cât cost\ s\ `nchiriezi o Vespa 50 timp de dou\ zile, include echipament de protec]ie, asigurare [i asisten]\ non-stop.

Ai [i varianta `nchirerii unei biciclete, pentru doar 11 euro pe zi, `ns\ parc\ te integrezi mai armonios `n tabloul Romei pe un scuter ro[u. Bifeaz\ pe lista obiec-

tivelor de vizitat cartierul evreiesc ce se `ntinde de la Via delle Botteghe Oscure la Portico d’Ottavia, cu grij\ s\ nu ratezi `n drum nici fântâna Tartarughe. Colosseumul nu poate fi ratat, desigur. Aflat `n apropiere, roag\ un localnic s\ te `ndrume c\tre biserica San Pietro in Vincoli. Nu e departe deloc [i aici g\se[ti sculptura lui Moise realizat\ de Michelangelo.

Opre[te-te pentru o ciocolat\ cald\, Roma e pres\rat\ cu numeroase cafenele cu meniu generos.

La gelateria Pellacchia, pe lâng\ zeci de

sortimente de `nghe]at\, g\se[ti una dintre ele mai bune ciocolate calde din ora[, pe Via Cola di Rienzo, la num\rul 103. Gelateria este deschis\ aici `nc\ de la `nceputul secolului trecut [i devine din ce `n ce mai popular\. Vedeta meniului este Zabalone, un desert pe baz\ de g\lbenu[ de ou [i zah\r.

Din categoria gelateriilor cu tradi]ie face parte [i Il Palazzo del Freddo - Palatul frigului, care [i-a `nceput activitatea `n 1891. Localul este faimos pentru `nghe]ata sa „pezzo duro“, un cilindru de

`nghe]at\ cu ciocolat\ cu un diametru de opt centimetri, acoperit de fri[c\ proasp\t\. Magazinul `nc\ are expuse ma[ini de `nghe]at\ folosite `n anii 1930 [i colec]ie de postere publicitare din aceea[i perioad\.

Aici am aflat c\ `nghe]ata de la „Palatul frigului“ a fost prima care a fost transportat\ de la Roma la Londra `n 1934, printr-o metod\ special\ pentru a nu se topi. G\se[ti zecile de sortimente de `nghe]at\ cu pre]uri mici `n strada Via Principe Eugenio, la num\rul 67.

Forumul [i apoi c\tre Pantheon, c\ci nu pot lipsi din itinerariul prin capitala italian\. S-ar putea s\ te sim]i descurajat de mul]imea de turi[ti, a[a c\ dup\ atâta hoin\real\, un prânz nu sun\ deloc r\u.

Pe Via A. Rosio, la num\rul 20, se afl\ restaurantul Sud, specializat `n preparate mediteraneene: fructe de

mare, pe[te sau paste. De luni pân\ vineri, prânzul are aici un pre] fix: 15 euro, la care se adaug\ b\uturile.

Ce alt loc mai potrivit pentru relaxarea de dup\ prânz decât treptele Pie]ei Spania, locul de unde po]i observa cel mai bine fream\tul ora[ului care pare c\ nu se odihne[te niciodat\? De aici, po]i porni c\tre biserica Sf. Ignazio [i apoi c\tre

Pia]a Collegio Romana.

Pe `nserat, când mul]imea de oameni se r\re[te, arunc\ o moned\ `n fântâna Trevi, pentru a fi sigur c\ te vei `ntoarce la Roma. ~ntr-un ora[ `n care via]a de noapte const\ mai mult `n plimb\ri nocturne, g\se[ti totu[i câteva baruri `n care merit\ s\ intri. Se [tie c\ italienii sunt

prieteno[i, astfel c\ atmosfera este negre[it una voioas\.

Pia]a Campo de Fiori se afl\ `n permanen]\ sub asaltul a sute de persoane. Ziua, negustori de flori `[i `mbie clien]ii la crizanteme bogate, iar noaptea pia]a devine loc de `ntâlnire pentru localnici [i oaspe]i, deopotriv\, ce se reunesc la terasele de aici.

Dac\ spre sear\ cau]i un restaurant japonez, afl\ c\ cel mai bun sushi pe care-l po]i savura la Roma se g\se[te la Ginza, pe Via Emanuele Filliberto, num\rul 251. ~n cazul `n care preferi mâncarea italieneasc\, ai de unde alege. Dac\ te afli la Pia]a Navona, intr\ negre[it `n Navona Notte, un restaurant `n inima ora[ului, situat pe Via del Teatro Pace 44. O cin\ `ncepe aici cu foccacia si fructe de mare, continu\ cu

pizza sau paste [i se `ncheie cu un desert tiramisu. Tot meniul, la care se adaug\ o sticl\ de vin italienesc, nu ar trebui s\ dep\[easc\ 25 de euro.

Al Simeto (Via Simeto, num\rul 30) este un restaurant de mod\ veche, cu o atmosfer\ autentic\. Nu e cel mai elegant dintre localurile Romei, `ns\ tocmai simplitatea locului te va face s\ te sim]i ca acas\. Mâncarea de aici este garantat

delicioas\, preparat\ de buc\tari exper]i `n buc\t\ria italieneasc\. Por]iile sunt mari, iar pre]urile deloc ridicate. ~n centrul istoric al Romei, pe Via Boncompagni, num\rul 11, la Jacky O ai parte de concerte de pian. Barul-restaurant se deschide la miezul nop]ii. Localnicii prefer\ s\ stea `n jurul pianului [i s\ cânte sau, `n nop]ile de weekend, chiar s\ danseze. Pentru a sta la mas\, e nevoie de o

rezervare din timp (00 39 06 42885457).

Fumatul este interzis `n baruri [i restaurante, dar nimic nu te `mpiedic\ s\ fumezi `n fa]a localurilor, pe trotuar, al\turi de italienii care nu par deranja]i de interdic]ie.

Trebuie s\ mai [tii c\ restaurantele [i barurile din Roma percep o tax\ suplimentar\ atunci când te a[ezi la mas\. Poate de aceea, mul]i dintre italieni beau `n fa]a teraselor, pe trotuar.

~n plimbare ~napoi pe scuter, te `ndrep]i c\tre

Food

29

SUB LUP|

Vin cu Eurolines ajunge `n Autostazione Tiburtina, Via Guido Mazzoni, autocarul 00162, Rome - Italy.

Shopping Roma ofer\ o multitudine de op]iuni când vine vorba de cump\r\turi. De la cele mai cunoscute branduri de lux italiene[ti pe care le `ntâlne[ti pe str\zile elegante ale ora[ului la galeriile outlet din afara capitalei, la vechile ateliere ale croitorilor [i pie]e de vechituri.

Trebuie s\ [tii, `ns\, c\ cele mai multe dintre magazine se `nchid dup\ prânz, `ntre orele 12.30 [i 16.30, iar unele dintre ele se deschid mai târziu `n zilele de luni.

Via Condotti, Via Borgognona [i Via Frattina sunt principalele str\zi de shopping ale Romei, `n apropiere de pia]a Spania.

Via Condotti, care `[i datoreaz\ numele canalelor care transportau ap\ la b\ile termale de Agrippa, este ast\zi una din cele mai elegante str\zi din Europa. Acesta este locul unde Bulgari a deschis primul atelier, `n 1905, [i unde acum g\se[ti reprezenta]e ale unor branduri de lux: Hermes, Cartier sau Ferragamo [i Battistoni, un atelier italienesc de croitorie pentru b\rba]i, favoritul ducelui de Windsor. ~n Via Borgognona `ntâlne[ti alte nume faimoase, dar nu `ntotdeauna accesibile, `ntre care Ferre, Fendi sau Gai Mattiolo, un nume recent intrat `n elita designerilor italieni.

Multe str\zi din centrul vechi al ora[ului ad\postesc ateliere de tâmpl\rie [i galerii de art\ cu vânzare. ~n fiecare duminic\ diminea]\, vân\torii de chilipiruri din Roma se `ndreapt\ c\tre cartierul Trastevere, unde are loc târgul de vechituri Porta Portese.

Unde stai?

Pentru bugete mai reduse, recomand\m hotelul Cisterna, pe Viale della Cisterna, num\rul 7, g\zduit de o cl\dire construit\ `n secolul al XVIII-lea.

Hotelul de dou\ stele este situat `n Trastevere, recunoscut pentru multitudinea de baruri [i cluburi de aici, astfel c\ nu te vei bucura de lini[te. ∫ Hotelul Santa Maria ar putea fi greu de g\sit la `nceput, `ns\ `]i ofer\ intimitate [i lini[te, atât de rare `n capitala ∫

Italiei. Situat `n zona Trastevere, pe Vicolo del Piede, la num\rul 2, este `nconjurat de cl\diri vechi [i o mul]ime de baruri [i cafenele la doar câteva minute de mers. O camer\ dubl\ aici ajunge la 175 de euro pentru o noapte `n vârf de sezon, cu micul dejun inclus. ∫ Hotelul de cinci stele Residenza Cellini se afl\ pe Via Modena, la num\rul 5, `ntr-o zon\ lini[tit\ a Romei. Camerele sunt mari [i mobilatate cu piese de

antichit\]i. Colosseumul, fântâna Trevi [i pia]a Spaniei se afl\ la doar câteva minute distan]\ de hotel. Pre]urile pentru o camer\ dubl\ `ncep de la 145 de euro [i ajung la 240 de euro. ∫ Oferta generoas\ de cazare din Roma include [i dou\ campinguri situate lâng\ ora[. Camping Tiber se afl\ pe Via Flaminia, la num\rul 6, pe malul Tibrului. E u[or de ajuns aici, c\ci transportul pân\ la sta]ia de metrou

G\se[ti aici o colec]ie impresionant\ de antichit\]i - mobil\, obiecte de decor sau c\r]i po[tale vechi. Pentru un pre] cât mai bun, `narmeaz\-te cu r\bdare [i pune-]i la `ncercare calit\]ile de negociator.

Zona ce `nconjoar\ pia]a Spania este [i ea `n]esat\ de magazine.

Prada, Gucci, Etro, Dolce e Gabbana, Chanel, Louis Vuitton, Wolford, pe toate le g\se[ti aici.

Pe m\sur\ ce te `ndrep]i spre nord, spre Piazza del Popolo, str\zile devin mai pu]in aglomerate. Arti[ti locali vând, direct pe strad\, tablouri [i sculpturi.

Tot aici, Cucina, pe Vio Mario de Fiori, la num\rul 65, este un magazin destinat buc\t\riei, cu obiecte deosebite ce pot fi oferite drept cadou. C\r]i `n englez\ se vând la The Lion - libr\rie [i cafenea, [i la Anglo-American Book (Via della Vite, 102 A).

La Castroni g\se[ti specialit\]i italiene[ti, precum paste begre cu sepie sau ciocolat\ cu ardei iute.

Nu departe de aici, se afl\ Franchi, un magazin pe care nu ar trebui s\ `l ratezi dac\ vrei s\ duci acas\ brânz\ parmegiano sau ciuperci uscate porcini [i alte specialit\]i.

Pentru reduceri indiferent de perioada anului, alege]i outletul Castel Romano, ce cuprinde peste 100 de magazine ale unor branduri interna]ionale - Versace, Etro, D&G, cu 40% mai ieftine.

Castel Romano se afl\ la 25 de kilometri de centrul Romei, nu departe de aeroportul Fiumicino.

De luni pân\ joi este deschis de la ora 10 la 20, vineri [i sâmb\t\ de la 10 la 21, iar duminica este `nchis.

Prima Porta este asigurat, f\r\ a pl\ti o tax\ suplimentar\. O noapte de cazare aici cost\ 11 euro `n vârf de sezon [i 9,5 euro `n restul anului. ∫ O alt\ variant\ de cazare sunt apartamentele `nchiriate pe durata vacan]ei. Situate `n zone centrale ale ora[ului, o noapte de cazare `ncepe aici de la 35 de euro.

C\l\tor

La drum prin Europa

Promo]ie EUROLINES: Copenhaga dus`ntors - de la 195 € cu autocarul. Tarifele nu con]in taxa de rezervare (5 euro) [i sunt valabile pân\ la 31.06.2009, `n limita locurilor disponibile.

30 SUB LUP|

Copenhaga: Ora[ul glamour Ora[ul cunoscut pentru chipul s\u renascentist [i acoperi[urile ruginii ale cl\dirilor `nseamn\ mai mult decât arhitectur\. Copenhaga a devenit o pepinier\ de idei [i arti[ti urbani, care las\ o urm\ de stil pe tot ce `nseamn\ capitala Danemarcei: de la hoteluri cu design avangardist la buticuri chic [i felurite forme de art\ urban\.

U

n ora[ mai degrab\ mic, u[or de parcurs fie cu bicicleta, fie agale, f\r\ grab\. Lacuri, canale [i parcuri se `ntâlnesc, str\zi `nguste se `ntretaie, iar cl\dirile viu colorate stau m\rturie secolelor trecute. Nu departe, zgârie-nori confirm\ sl\biciunea danezilor pentru modern.

O vizit\ la sculptura micii sirene este obligatorie atunci când te afli la Copenhaga. La fel [i palatul Amalienborg sau castelul Rosenberg.

Vin cu Eurolines ajunge prin parteneri `n Str. autocarul Reventlowsgade 1651, `n spatele G\rii Centrale.

Util

S\ te bucuri de Copenhaga nu te cost\ nimic. CityBike este un serviciu ce `]i permite s\ folose[ti gratuit una din cele 1.300 de biciclete, pe care le g\se[ti `n 110 sta]ii ce `mpânzesc ora[ul. Tot ce trebuie s\ faci este s\ ai la `ndemân\ o moned\ de 20 de coroane, pe care o

recuperezi când `napoiezi bicicleta. Ajungi astfel `n locuri pe care poate nu le-ai descoperi altfel [i nici nu pierzi timpul a[teptând metroul.

Cel mai la `ndemân\ mod de a vedea ce are de oferit ora[ul este s\ alegi un tur specializat. Cardul Copenhaga destinat

turi[tilor `]i ofer\ gratuit\]i la intrarea `n muzee [i reduceri pentru transportul `n comun atunci când `nchiriezi o ma[in\.

Pentru un card valabil 24 de ore, pl\te[ti 31 de euro pentru un adult [i 16 euro `n cazul copiilor, `n timp ce pre]ul unui card pentru trei zile este de 61 de euro.

Party

Sufletul petrecerilor urbane din Copenhaga se nume[te Vesterbro, un cartier `mpânzit acum de baruri, cafenele, restaurante [i muzican]i de strad\. Din cartierul general al promiscuit\]ii, `n urm\ cu 50 de ani, Vesterbro atrage acum un mix colorat de oameni [i preocup\ri. Oksnehallen, o cl\dire de c\r\mid\ decolorat\ de vreme, construit\ `n 1901 pentru a servi drept abator, este transformat\ acum `ntr-o galerie de art\, unde arti[ti locali `[i prezint\ crea]iile.

Am pornit cu bicicleta la plimbare [i am ajuns pe strada Klareboderne. Ne-am oprit la num\rul 14. Aici, de mai bine de 90 de ani, se afl\ Bo-Bi Bar. ~ntre pere]ii ro[ii ai barului, `mbr\ca]i `n tapet cu motive baroce, am g\sit cei mai diver[i oameni: arti[ti locali, intelectuali sau arhitec]i, to]i respect\ o regul\ ce

ar putea p\rea bizar\: nu sunt permise telefoanele mobile. Poate pentru a nu `ntrerupe firul discu]iilor, ne-am gândit.

Cum `n capitala danez\ distrac]ia `ncepe abia dup\ miezul nop]ii, un tur al câtorva baruri din ora[ pare cel mai distractiv mod de a-]i petrece seara. Nu exist\ o zon\ central\ pentru via]a de noapte, `ns\ Nyhavn and Boltens Gaard sunt recunoscute pentru barurile din zon\. Trebuie s\ [tii c\ vârsta legal\ pentru a consuma alcool `n Copenhaga este 18 ani. Cafenelele se `nchid la ora 1, `n timp ce barurile [i cluburile sunt deschise pân\ `n zorii zilei.

Trendurile se schimb\ chiar când vine vorba de puburi. Astfel s-a n\cut conceptul de bar hibrid, la mare mod\ `n Copenhaga. Diferen]ele dintre restaurant, cafenea [i club dispar, astfel c\ nu este deloc obi[nuit ca o

cafenea intim\ s\ devin\ dup\ miezul nop]ii club `n care petrecerea s\ nu se termine `nainte de zori.

Aura se `ncadreaz\ `n acest concept restaurant, bar [i club `n acela[i local, chiar dac\ meniul nu este foarte variat.

L-am g\sit `n zona Nytorv, pe strada Radhusstraede, la num\rul 4.

Multe baruri chic se `ntind de-a lungul `ngustei Nansensgade.

Un cocktail lounge cu aspect retrokitsch este Barbarellah, pe Norre Farimagsgade, num\rul 41. Aici se reune[te `n fiecare sear\ o parte din comunitatea urban\ a Copenhag\i, pentru ca apoi s\ continue distrac]ia la Culture Box (pe Kronprinsessegade 54A), un club recent pe scena din Copenhaga, care [i-a câ[tigat clien]ii gra]ie DJ-ilor interna]ionali care au mixat aici.

C\l\tor

La drum prin Europa

32 SUB LUP|

Shopping

Cea mai mare zon\ de shopping din capitala danez\ se g\se[te chiar pe cea mai mare strad\ cu magazine din Europa - Stroget, ce m\soar\ un kilometru.

O mul]ime de magazine se `ntind [i pe str\du]ele din jur, animate de arti[ti de strad\ [i oameni ce nu par s\ gr\beasc\ pasul. Stroget este o zon\ pietonal\, astfel c\ po]i combina plimbarea cu shoppingul. Pe m\sur\ ce te apropii de Radhuspladsen, `ntâlne[ti branduri accesibile, precum H&M [i Zara, [i, din loc `n loc, magazine cu suveniruri menite s\-]i aminteasc\ de vizita `n Danemarca.

Zona cunsocut\ sub numele de Kongens Nytorv cuprinde magazine apar]inând unor branduri exclusiviste, pentru buzunare generoase: Prada, Max Mara, Louis Vuitton, Cerutti, Mulberry, Chanel, Birger Christensen Furs, Marlboro, Karen Millen, Ralph Lauren, Marc Jacobs [i Hermes.

Stroget se intersecteaz\ la mijlocul s\u cu Amagertorv, o fost\ pia]\ ce acum serve[te drept loc de `ntâlnire pentru localnici. ~ntr-o cl\dire de c\r\mid\ ro[ie, cu arhitectur\ renascentist\, se afl\ Royal Scandinavia, un magazin recunoscut pentru por]elanurile [i argent\ria speciale. Nu departe de Amagertorv, se afl\ Kobmagergade, a doua zon\ pietonal\ a ora[ului `mpânzit\ de magazine cu pre]uri accesibile [i haine pline de culoare.

Trebuie s\ [tii c\ cele mai multe dintre magazinele de aici se deschid, `n cursul s\pt\mânii, la ora 10 [i se `nchid la ora 18. Sâmb\ta, programul nu dep\[e[te ora 15, `n timp ce duminc\ nu sunt deschise decât flor\riile, brut\riile sau magazinele cu suveniruri.

Unele din galeriile comerciale au program prelungit.

Unele dintre cele mai chic buticuri din Copenhaga le-am g\sit pe Nansensgade, o `ngust\ strad\ cu sens unic ce ad\poste[te o sumedenie de magazine mici `n care designerii locali `[i expun crea]iile.

G\se[ti aici cam tot ce ]i-ai dori, de la opulent la neobi[nuit. La Kendt, un butic deschis de doi designeri danezi, po]i cump\ra, la pre]uri rezonabile, pe lâng\ rochii create `n doar trei exemplare [i gen]i [i pantofi Dior sau Gucci. Tot pe Nansensgade, `ntr-un demisol cu pere]i ro[ii, ce poart\ numele de Ymer Dress, am g\sit rochii [i haine vintage, create de designeri danezi sau aduse de la New York, al\turi de accesorii - gen]i, curele, pantofi sau ochelari de soare.

Po]i `ncerca [i aventura arab\ de la SUQ, singurul butic din nordul Europei care import\ ]es\turi [i obiecte decorative din ateliere mici din Siria, care produc special pentru SUQ. Pe lâng\ obiecte de decor importate din Tibet, Nepal, India [i Tailanda, la magazinul botezat Kubera g\se[ti [i o colec]ie de c\r]i despre budism [i culturile asiatice.

Se [tie c\ danezii au o pasiune pentru târgurile de vechituri. ~n fiecare weekend, po]i alege dintre cele mari târguri de antichit\]i care au loc `n capitala Danemarcei.

Frederiksberg [i Israels Plads sunt cunoscute c\ ofer\ produse speciale la pre]uri rezonabile, `n timp ce Gammel Strand `[i a[teapt\ clien]ii de-a lungul unui canal.

Sezonul pie]elor de vechituri `ncepe la finalul lui mai [i dureaz\ pân\ la `nceputul lunii octombrie.

Copenhaga num\r\, de asemenea, [i dou\ mari galerii comerciale. Primul dintre ele, Fisketorvet, este situat chiar lâng\ port [i g\zduie[te magazine, restaurante [i o sal\ de cinema.

Frederiksberg Centret Shopping Mall este situat la 10 minute cu autobuzul de pia]a prim\riei.

Ravnsborggade este o alt\ strad\ recunoscut\ pentru buticuri cochete.

Aici se afl\ Antiktanken and Design, unde se vând obiecte decorative din piatr\, ceramic\ sau mobil\ din 1920. Aten]ie, e u[or s\ treci cu vederea intrarea `n magazine, a[a c\ re]ine adresa: Ravnsborggade, num\rul 21. Antiktanken and Design.

Food

Dup\ o zi de colindat ora[ul, `ncearc\ un prânz specific locului. Buc\t\ria nordic\ se simte la ea acas\ la Noma, singurul restaurant din Danemarca ce se poate f\li cu dou\ stele Michelin.

Nu vei g\si `n meniu prea multe feluri de mâncare pe baz\ de ulei de m\sline sau legume mediteraneene, ci o `ntreag\ list\ de ingrediente tipic nordice: crabi [i creve]i proaspe]i din Insulele Feroe, somon s\lbatic, cod [i plante marine din Islanda sau miel crescut `n Groenlanda. Pân\ [i cerealele [i legumele sunt preparate aici `n combina]ii surprinz\toare, promit buc\tarii restaurantului pe care `l g\se[ti `n cartierul Christianshavn, pe strada Strangade, la num\rul 93. Restaurantul ce parc\ s\rb\tore[te buc\t\ria scandinav\ se g\se[te la cap\tul unui doc, `ntr-o cl\dire ce cândva a servit drept

depozit. Acum, podele cu aspect nisipos [i pere]i de c\r\mid\ se `mbin\ perfect cu mese elegante din lemn [i scaune din stejar construite `n urm\ cu 60 de ani, toate `ntr-o atmosfer\ `nc\rcat\ de rafinament. Cele dou\ stele Michelin [i talentul buc\tarilor experimenta]i de aici fac ca pre]ul unui prânz s\ varieze `ntre 50 [i 70 de euro, la care se adaug\ pre]ul unei sticle de vin.

Cred c\ putem `ncadra plutitorul Viva `n rândul celor mai populare restaurante din Copenhaga.

Restaurantul ce se afl\ pe o ambarca]iune (Langebro Kaj, num\rul 570) se bucur\ de o atmosfer\ deosebit\ `n serile de var\, c\ci mesele sunt amplasate direct pe puntea vasului. Meniul abund\ `n specialit\]i mediteraneene, condimentate cu influen]e scandinave.

Unde stai

De[i recunoscut\ ca fiind una din cele mai scumpe capitale europene, Copenhaga se poate l\uda cu o serie de chilipiruri, chiar [i când vine vorba de cazare.

minute distan]\ de Muzeul de Art\ Ny Carlsberg Glyptotek [i de Centrul danez de Design.

∫

∫

∫

Dovad\ st\ Centrum Hotel, dotat cu un centru spa [i piscin\. Este amplasat la câteva minute de mers pe jos de parcul Trivoli, de cea mai mare arter\ comercial\ [i de pia]a prim\riei. O noapte de cazare aici ajunge la 70 de euro, `ns\ rezervat\ din timp, pre]ul poate sc\dea.

Danhostel se `ncadreaz\, la rândul s\u, `ntr-un concept neobi[nuit.

Proprietarii hostelului de 16 etaje spun despre acesta c\ este un hostel de cinci stele. Ar putea p\rea un oximoron, `ns\ `n Copenhaga se poate. Camerele sunt mobilate auster, iar pre]urile sunt mai mari decât `n hostelurile din Europa. Unul din punctele forte ale hostelului este loca]ia. Este situat pe strada H.C. Andersens Boulevard, num\rul 45-33, la cinci

∫

Hotel Fox nu se afl\ pe lista celor mai ieftine hoteluri din Copenhaga, dar cu siguran]\ este unul din cele mai deosebite, gra]ie designului special. Cele 61 de camere ale hotelului sunt decorate de 21 de arti[ti [i graphic designeri.

Rezultatul: camere `n stil manga, cu motive baroce, abstracte sau st\pânite de abunden]a pop-art.

Pre]urile variaz\ `ntre 95 de euro pentru cele mai mici dintre camere, [i ajung la 175 de euro. ~l g\se[ti la Jarmers Plads, num\rul 3. ~n categoria hotelurilor cu stil `n care designeri renumi]i [i-au l\sat amprenta se afl\ [i Hotel Skt. Petri, situat pe Krystalgade, la num\rul 22. Hotelul este amenajat `n cl\direa unei foste galerii comerciale. Toate camerele sunt decorate de Per Arnoldi, unul din cei mai aprecia]i arti[ti din Danemarca.

c\l\tor 33

INFO / SERVICII / FACILIT|}I / PASS

focus eurolines

MISIUNEA EUROLINES

SERVICII

Punem la dispozi]ia ta ~]i oferim mobilitate maxim\ transport interna]ional cu [i calitate `n toate domeniile autocarul la cele mai `nalte standarde de calitate `n care activ\m

PASS Cu EUROLINES PASS po]i pleca `n circuite turistice prin Europa chiar [i 30 de zile

Focus 34

INFO CORPORATE

Misiunea Eurolines Exist\m pentru ca tu s\ te bucuri de mobilitate maxim\ [i de posibilitatea de a ajunge `n orice col] al lumii.

Eurolines a `nsemnat `nc\ de la `nceput o aventur\, un risc asumat cu scopul de a construi [i apoi consolida o firm\ de transport care s\ se caracterizeze prin calitate maxim\ `n toate domeniile de activitate: curse de linie, curse ocazionale, servicii turistice [i rent a car.

Ne mândrim cu cea mai bun\ structur\ de distribu]ie pentru serviciile pe care le oferim - 42 de agen]ii `n toat\ ]ara [i un num\r considerabil de parteneri.

Credem `n re]ea, interconexiune [i echip\.

Dorim ca prin ac]iunile pe care le `ntreprindem s\ devenim prima op]iune pe care o alegi când vrei s\ c\l\tore[ti.

Clientul Eurolines Pentru c\ tu e[ti `n centrul preocup\rilor noastre, dorim s\-]i oferim cele mai variate [i bune produse proprii, precum [i cea mai complex\ ofert\ a partenerilor no[tri.

Anticip\m dorin]ele tale, de aceea investim constant `n tehnologie [i profesionalism. Cre\m, dezvolt\m [i implement\m sisteme de rezerv\ri performante, sisteme de monitorizare a flotei, de gestionare a datelor, toate adaptate nevoilor de business specifice acestei industrii.

Eforturile noastre sunt `ndreptate c\tre eficientizarea [i `mbun\t\]irea serviciilor, c\tre personalizarea ofertelor `n func]ie de tipologia fiec\rui client.

Suntem recunoscu]i pentru faptul c\ putem satisface cele mai atipice [i complexe cereri de servicii turistice datorit\ multitudinii de „instrumente“ pe care le avem la dispozi]ie: autocar, avion, turism, principalele sisteme de rezerv\ri on line existente `n pia]\ turistic\, rent a car [i taxi.

Toate acestea ne pozi]ioneaz\ c\ singurul furnizor de servicii turistice complete din România!

Echipa Eurolines

Holdingul Eurolines

Ne desf\[ur\m activitatea `ntr-un domeniu caracterizat prin dinamism [i deschidere, de aceea angaja]ii Eurolines dezvolt\ permanent noi abilit\]i profesionale [i au posibilitatea de a interac]iona cu oameni din toate col]urile lumii.

Lucr\m cu oameni loiali, pozitivi [i eficien]i, capabili s\ ia decizii vizionare.

Pre]uim entuziasmul, discern\mântul, creativitatea [i curajul de a `mpinge lucrurile `nainte.

Eurolines România [i-a `nceput activitatea `n 1995, iar din 1997 este membru al celei mai mari organiza]ii europene de transport rutier de persoane. ~n România, Eurolines este unul dintre cei mai importan]i transportatori interna]ionali de persoane, de]ine cea mai mare re]ea de agen]ii proprii de turism din România, a fondat prima societate de leasing destinat autocarelor [i ocup\ unul dintre primele locuri pe pia]\ na]ional\ de rent a car.

Get free! Inchiriaza o masina oriunde ai calatori!

0722 39 7855 sau www.rentauto-romania.ro

focus 36

SERVICII

Ce `]i ofer\ Eurolines?

Eurolines pune la dispozi]ia clien]ilor s\i transport interna]ional de persoane cu autocarul la cele mai `nalte standarde de calitate. „Noi unim Europa“ este sloganul sub care desf\[ur\m prima [i principala noastr\ activitate de aproape 15 ani. Pentru c\l\toria cu autocarul `]i garant\m cel mai bun raport calitate-pre] precum [i alte avantaje `n privin]a cantit\]ii bagajelor acceptate la transport sau a num\rului de destina]ii oferite.

Flota

Destina]iile operate

Eurolines are o flot\ de 33 autocare proprii (Scania, Mercedes [i Setra), la care se adaug\ cele ale subanteprenorilor cu care lucr\m. Astfel, 50 de autocare sunt gata s\ te duc\ `n toate col]urile Europei!

Siguran]a ta este cea mai important\ pentru noi, de aceea nu facem rabat `n ceea ce prive[te starea tehnic\ a autocarelor, preg\tirea echipajelor [i cur\]enia mijlocului de transport.

Ajungem zilnic `n peste 400 de destina]ii din Germania, Ungaria, Italia, Fran]a, Spania, Elve]ia, Belgia, Olanda, Cehia. ~n Grecia, Turcia, Portugalia, Anglia, Scandinavia [i Maroc, ajungem prin intermediul partenerilor no[tri, organiza]ia Eurolines având ramifica]ii `n fiecare stat european.

Destina]ii Eurolines Stockholm Oslo

Copenhaga Malmo Amsterdam Birmingham Koln

Hamburg Berlin

Londra

Var[ovia

Bruxelles Hanovra Frankfurt

Praga

Stuttgart

Viena

Luxembourg Paris Strasbourg

Bråno

Cracovia

Bratislava Budapesta

Munchen Chi[in\u

Geneva Ljubljana

Arad

Padova

Lyon Montpelier

Milano

Bologna Floren]a

Timi[oara

Bucure[ti Istanbul

Marsilia Nisa Madrid

Barcelona

Roma Salonic

Lisabona Valencia

Napoli

Atena

Harta are caracter informativ. Pentru lista complet\ a destina]iilor operate, te rug\m s\ consul]i volantele de linie dedicate fiec\rei rute sau s\ te informezi de la orice consultant Eurolines

Ai ajuns in Bucuresti? Suna la

- 9465 sau 0745 65 9465

Focus 38

FACILIT|}I

Securitatea pasagerilor [i respectarea timpilor stabili]i pentru c\l\torie sunt prioritate pentru Eurolines. De aceea, conducerea a investit `n dispozitive de siguran]\ [i `n instruirea conduc\torilor auto.

Despre viziunea pe care o are compania asupra siguran]ei am stat de vorb\ cu directorul executiv al Eurolines, Cristian B\ciucu.

Cristian B\ciucu (stânga) discutând cu Marcel B\descu, unul dintre fo[tii parteneri

Parametrii c\l\toriilor Eurolines siguran]\ [i confort Care sunt normele pe care [oferii Eurolines le respect\ pentru ca voiajul `ntreprins s\ se desf\[oare `n deplin\ siguran]\?

Odat\ cu intrarea `n comunitatea european\ am fost nevoi]i s\ ne aliniem reglement\rilor UE foarte stricte `n ceea ce prive[te timpii de conducere [i de odihn\ ai [oferilor. Pe scurt [i pe `n]elesul tuturor, aceste reglement\ri au menirea, printre altele, s\ limiteze timpul efectiv de conducere astfel `ncât [oferii s\ fie tot timpul odihni]i [i cu reflexele „ascu]ite“ la maxim. De[i aceasta a dus implicit la cre[terea costurilor de exploatare (a fost nevoie de un num\r mai mare de [oferi) nu am f\cut nici un rabat de la siguran]\,

cursele lungi executându-se cu doi, trei, patru sau chiar [ase [oferi pentru curse precum cea de Madrid. Pentru odihna [oferilor, au fost `nchiriate garsoniere la Nice, Frankfurt [i Koln. To]i conduc\torii auto sunt supu[i periodic unor controale medicale [i psihologice foarte stricte, efectuate `n centre medicale de specialitate agreate atât de firm\ cât [i de Ministerul Transporturilor.

Care sunt dispozitivele care intervin `n asigurarea siguran]ei [i comfortului `n trafic?

Tot pentru cre[terea siguran]ei pasagerilor `n trafic, toate autocarele achizi]ionate de noi dispun de ultimile nout\]i `n domeniul

siguran]ei `n trafic. Dintre clien]ii no[tri, pu]ini cunosc c\ autocarele sunt dotate cu patru sisteme de `ncetinire [i frânare.

Primul sistem include frâna clasic\ cu discuri sau cu tamburi. Cel de-al doilea dispozitiv de tip „Retarder“ se afl\ pe transmisia autocarului [i face ca frânarea s\ fie progresiv\ - se elimin\ senza]ia de „gol `n stomac“ dat\ de frân\rile bru[te, fiind ac]ionat `naintea frânei clasice. Ultimul sistem de fr\nare este un dispozitiv de tip decompresor aflat pe galeria de evacuare, care prin obturarea „gazelor de e[apament“ are un efect de `ncetinire, folosit cu prec\dere la coborâre pantelor lungi. {i, nu `n ultim\ instan]\, ultimul sistem este frâna de

siguran]\, a[a-zisa „frân\ de mân\“.

Tot pentru siguran]a [i confortul pasagerilor, o parte din autocare, cele de ultim\ genera]ie, sunt dotate cu „cruise control“ sau „tempomat“ - sisteme ce asigur\ circula]ia cu vitez\ constant\ indiferent de configura]ia drumului f\r\ ac]ionarea pedalei de accelera]ie. Acest sistem este decuplat automat, autocarul intrând `n regim de frânare dac\ se apropie sub o anumit\ limit\ de autovehicolul din fa]\. Totodat\, acest sistem limiteaz\ viteza maxim\ pe care un autocar o poate dezvolta la maxim 104 Km/h.

Care sunt principalele provoc\ri ale unei curse pentru [ofer?

Agen]ii Eurolines ALBA-IULIA Str. Avram Iancu, nr. 3, parter (lâng\ serviciul pa[apoarte) Tel./ Fax: 0258-81.25.32 alba@eurolines.ro ARAD Bd. Revolu]iei, nr. 31, parter Tel: 0257-25.03.97 RDS Tel: 0357-40.86.16 arad@eurolines.ro BAC|U Str. 9 Mai, nr. 78, parter Tel: 0234-51.77.38 Tel/Fax: 0234-51.77.41 RDS Tel: 0334-40.11.61 bacau@eurolines.ro BAIA MARE Bd. Traian, nr. 7 Tel: 0262-22.46.70 Tel/Fax: 0262-22.46.47 RDS Tel: 0362-40.13.85 baia.mare@eurolines.ro BISTRI}A Bd. Decebal, nr.15, sc. A, ap. 4 Tel: 0263-23.55.02 RDS Tel: 0363-40.11.52 bistrita@eurolines.ro

BRA{OV ∫ Pia]a Sfatului, nr. 18 Tel/Fax: 0268-47.40.08, 0268-47.52.19 RDS Tel: 0368-40.13.57 brasov@eurolines.ro ∫ Str. Calea Bucure[ti, nr. 79, bl. S37, ap. 2 Tel/Fax: 0268-32.77.22 RDS Tel: 0368-80.05.83 brasov.ag@eurolines.ro ∫ {oseaua Cristianului, cap linie Bartolomeu Tel/Fax: 0368-00.80.20 brasov.autogara@eurolines.ro BR|ILA Calea C\l\ra[ilor, nr. 71, bl. 16 Tel: 0239-69.20.34 Tel/Fax: 0239-69.20.14 RDS Tel: 0339-40.11.98 braila@eurolines.ro BUCURE{TI ∫ Incinta Aeroportului B\neasa Tel/Fax: 021-230.40.57 baneasa@eurolines.ro ∫ Str. Ankara, nr. 6, sector 1 Tel: 021-230.54.89 Tel/Fax: 021-230.03.70

RDS Tel: 031-405.51.88 touring.ankara@eurolines.ro Buze[ti, nr. 44, sector 1 Tel: 021-316.36.61, 316.36.62 Tel/Fax: 021.316.54.82 RDS Tel: 031-401.66.73 buzesti@eurolines.ro Mesagerie: 021-316.54.81 mesagerie@eurolines.ro ∫ Str. George Enescu, nr. 36-40, sector 1 (P-]a Lahovari) Tel: 021-315.71.77 Tel/Fax: 021-315.68.64 RDS Tel: 031-402.22.28 enescu@eurolines.ro ∫ {os. Mihai Bravu, nr. 107119, sector 2 (Pia]a Iancului) Tel: 021-250.61.33, 250.61.97 Tel/Fax: 021-250.55.29 RDS Tel: 031-405.51.89 iancului@eurolines.ro ∫ Bd. Nicolae B\lcescu 21 Tel: 021-315.01.31 Tel/Fax: 021-312.10.41 balcescu@eurolines.ro office@novatravel.ro ∫ Str.

BUZ|U Bd. Unirii, 5B, parter (lâng\ Biblioteca Jude]ean\) Tel: 0238-71.01.11 Fax: 0728-82.20.13 buzau@eurolines.ro CLUJ ∫ Str. Napoca, nr. 2-4, ap. 7 (vis-a-vis de Hotel Continental) Tel./fax: 0264-48.48.84 cluj@eurolines.ro ∫ Bd. 21 Decembrie, nr. 54-56 Tel/Fax: 0264-43.19.61 RDS Tel: 0364-40.15.38 cluj@eurolines.ro CONSTAN}A Str. {tefan cel Mare, nr. 71 Tel: 0241-66.27.04, 66.18.16 Tel/Fax: 0241-51.96.80 RDS Tel: 0341-41.25.17 Mobil: 0372.791.005 constanta@eurolines.ro CRAIOVA Pia]a Unirii, bl. M2 (Magazin Unirea), etaj 1 Tel: 0251-466.764 craiova@eurolines.ro

DEVA Str. Iuliu Maniu, bl. J (vis-a-vis de Magazinul Tineretului) Tel/Fax: 0254-23.42.20 RDS Tel: 0354-40.11.81 deva@eurolines.ro DROBETA TURNU-SEVERIN Bd. Tudor Vladimirescu, nr. 111 Tel: 0252-325.579 Fax: 0352-401.246 severin@eurolines.ro F|G|RA{ Bd. Unirii, bl. 8 Tel/Fax: 0268-28.09.80 RDS Tel: 0368-43.02.20 fagaras@eurolines.ro GALA}I Str. Br\ilei (lâng\ Arcada) Tel: 0236-47.33.30 Tel/Fax: 0236-47.33.31 RDS Tel: 336-40.13.86 galati@eurolines.ro HUNEDOARA Str. Avram Iancu, nr. 9, bl. 140, ap. 1 Tel: 0254-74.77.74 Fax: 0254-74.77.74 hunedoara@eurolines.ro

IA{I Str.14 Decembrie 1989, nr. 4 bis Tel/Fax: 0232-24.57.03 RDS Tel: 0332-40.73.11 iasi@eurolines.ro LUGOJ Str. 20 Decembrie 1989, Nr. 28 Tel/Fax: 0256-33.79.37 RDS Tel: 0356-41.15.83 lugoj@eurolines.ro MEDIA{ Str. I.C. Br\tianu, nr. 3 Tel/Fax: 0269-82.10.15 RDS Tel: 0369-40.70.06 medias@eurolines.ro ORADEA Str. Prim\riei, nr. 46 Tel: 0259-43.21.28 RDS Tel: 0359-40.79.02 oradea.ag@eurolines.ro PIATRA NEAM} Str. Mihai Eminescu, nr. 5, bl. D6, sc. B, ap. 39 Tel/Fax: 0233-22.83.23 RDS Tel: 0333-40.10.31 neamt@eurolines.ro

39

Principala provocare este s\ ajung\ la destina]ie `n timp util, `n deplin\ siguran]\ [i cu pasagerii mul]umi]i.

Care este nivelul de implicare [i de instruire al [oferilor [i care sunt motivele pentru care pasagerii pot avea `ncredere `n ace[tia?

Pe lâng\ cele subliniate mai sus, to]i conduc\torii auto Eurolines sunt verifica]i anual de c\tre un centru de profil `n ceea ce prive[te aptitudinile profesionale specifice, legisla]ia rutier\ intern\ si european\, mecanica, ob]inând un atestat pentru transport public de persoane `n trafic interna]ional. Exist\ [i un training intern care se refer\ cu prec\dere la partea de comportament a conduc\torului auto `n rela]ia cu pasagerul. Sunt reluate periodic pentru consolidare [i aducere aminte formule de adresare politicoas\ [i `n general probleme de bun\ educa]ie. Sunt prelucrate probleme comerciale - cum se vinde un bilet, o asigurare medicala, cum [i `ntre ce ore se folose[te instala]ia audio sau video, ce filme sunt recomandate spre vizionare pe perioada c\l\toriei [i multe altele.

Prin ce se diferen]ieaz\ c\l\toria cu Eurolines fa]\ de cea cu alte companii? ~n primul rând prin calitatea conduc\torilor auto. ~n situa]ia `n care avem dou\ autocare de valoare apropiat\, pe aceea[i curs\ de linie diferen]a o face m\iestria, `ndemânarea [i uneori „[ansa“ conduc\torului auto. La Eurolines avem asemenea [oferi: me[teri, `ndemânateci [i cu [ans\.

De aceea, `n cinsprezece ani de activitate [i sute de milioane de km rula]i, autocarele Eurolines nu au avut accidente majore.

PLOIE{TI Bd. Republicii, nr. 10, bl. 33C Tel: 0244-51.47.68, 59.06.31 Tel/Fax: 0244-40.73.46 Mobil: 0724.TRAVEL (0724.872.835) ploiesti@eurolines.ro PITE{TI Bd. I.C. Bratianu, bl. D6 (lâng\ Restaurant Bonita) Tel/fax: 0248 610323 Rds: 0348 445749 E-mail: pitesti@eurolines.ro RÂMNICU VÂLCEA Str. Calea lui Traian, nr.84, bl.S7, parter (Lenin Sud) Tel: 0250-702.949 Fax: 0250-702.948 valcea.ag@eurolines.ro RE{I}A Str. Pasaj Nera, nr. 1 Tel/Fax: 0255-21.00.56 RDS Tel: 0355-40.12.04 resita@eurolines.ro SATU MARE Str. Eugen Lovinescu, nr. 1/28 Tel: 0261-71.09.95 Tel/Fax: 0261-71.03.77

PALETA DE SERVICII EUROLINES Compania noastr\ `]i st\ la dipozi]ie prin: Rezerv\ri on line Pe www.eurolines.ro po]i rezerva biletul de autocar on line, rapid, fie de acas\, de la munc\, de la un internet-cafe sau din orice loc `n care ai conexiune de Internet.

Pa[ii c\tre rezervare sunt simpli: ∫ alege punctul de plecare, destina]ia [i data când dore[ti s\ c\l\tore[ti. ∫ Sistemul `]i afi[eaz\ op]iunile pe care le ai, astfel `ncât s\ po]i alege cursa dorita [i data de `ntoarcere. ∫ Plata se poate face on line prin card Visa sau MasterCard. Datele cardului t\u sunt procesate `ntr-un mediu securizat, f\r\ posibilitatea de a fi fraudate. Vei primi imediat pe e-mail o confirmare a rezerv\rii efectuate, iar ulterior `]i va fi transmis [i biletul. ∫ Ca alternativ\, po]i pl\ti `n oricare agen]ie Eurolines cu numerar, card de credit/debit sau ordin de plat\. ∫ Biletul `l po]i ridica pe loc sau po]i s\-l prime[ti la `mbarcarea `n autocar.

Servicii la bordul autocarului Este important s\ cuno[ti toate facilit\]ile oferite de autocarele noastre `n timpul c\l\toriei: ∫ Limita de bagaje. Astfel, ai un mare avantaj `n privin]a cantit\]ii bagajelor acceptate gratuit la transport - 35 kg incluse `n pre]ul biletului. ∫ Serviciul de coletarie. {tiai c\ po]i trimite colete c\tre rude/prieteni afla]i `n alt\ ]ar\?

Pachetele sunt preluate de c\tre noi [i expediate cu primul autocar care pleac\ spre des-

RDS Tel: 0361-40.16.87 satu.mare@eurolines.ro SEBE{ Str. Lucian Blaga, nr. 83-85 Tel: 0258-73.20.63 Tel/Fax: 0258-73.45.01 RDS Tel: 0358-40.11.21 sebes@eurolines.ro SIBIU Bd. Vasile Milea, bl. 10, ap. 18 (vis-a-vis de ACR) Tel: 0269-21.35.36 Tel/Fax: 0269-21.35.36 Mobil: 0372.791.010 RDS Tel: 0369-40.10.45 sibiu@eurolines.ro SIGHETU MARMA}IEI Str. Bogdan Vod\, nr. 5/11 (Intrare din Str. Traian) Tel: 0262-31.93.22 Tel/Fax: 0262-31.92.35 sighet@eurolines.ro SIGHI{OARA P-]a Octavian Goga, nr. 9 Tel: 0265-77.39.77 Tel/Fax: 0265-77.79.48 RDS Tel: 0365-80.78.04 sighisoara@eurolines.ro

SLATINA Str. Prim\verii, bl. FA19, sc.B, ap.1 Tel/Fax: 0249-406.243 RDS Tel: 0349-409.009 slatina@eurolines.ro SUCEAVA Str. Ana Ip\tescu 4, bl.F, sc.E, ap.1 Tel: 0230-20.63.46 Tel/Fax: 0230-20.63.47 RDS Tel: 0330-40.10.81 suceava@eurolines.ro TÂRGOVI{TE Bd. Libert\]ii, bl. A3, parter Tel: 0245-606.058 Fax: 0245-606.074 targoviste@eurolines.ro TÂRGU MURE{ Str. C\l\ra[ilor, nr. 38 (vis-a-vis de banca BRD) Tel: 0265-30.61.26 Tel/Fax: 0265-30.61.25 RDS Tel: 0365-40.87.46 mures@eurolines.ro TIMI{OARA ∫ Str. Boc[a, nr. 4 (Centru - `n spatele Magazinului Bega)

tina]ia dorit\. Leg\tura cea mai trainic\ este cea cu Germania, datorit\ agen]iilor noastre de acolo - re]eaua Intertouring - care depoziteaz\ coletele pân\ la ridicarea lor. ∫ ~mbarcatorul. La urcarea `n autocar vei fi `ndrumat [i sprijinit de un `mbarcator care te va ghida c\tre locul t\u [i te va ajuta cu plasarea bagajului `n cal\. ∫ Scaunele [i spa]iul necesar unei c\l\torii confortabile. ~n func]ie de tipul [i marca autocarului, ai posibilitatea de a regla sp\tarul scaunului [i [ezutul astfel `ncât s\ te sim]i confortabil. ∫ P\rerea ta conteaz\! Sub aceast\ sintagma g\se[ti la bordul autocarelor o condic\ de reclama]ii [i sugestii `n care ne po]i scrie opiniile tale. ∫ Opririle. Pe parcursul c\l\toriei, autocarul va opri de mai multe ori pentru nevoi diverse. Te rug\m s\ respec]i timpul de escal\ stabilit de [ofer, deoarece este important s\ se respecte o planificare temporar\ strict\ [i s\ nu te `ndep\rtezi de autocar. ∫ Mijloacele de divertisment. Toate autocarele noastre sunt dotate cu mijloace audio [i video pentru a-]i face c\l\toria mai pl\cut\. {tim c\ ai preferin]e `n ceea ce prive[te muzica sau filmul difuzat, dar te rug\m s\ `n]elegi faptul c\ trebuie s\ ]inem cont de marea majoritate a c\l\torilor [i trebuie s\ ne adaptam dorin]ei generale. ∫ Achizi]ii. La bordul autocarelor ai posibilitatea de a achizi]iona cartele SIM prepaid pentru urm\torii operatori: VODAFONE, ORANGE [i COSMOTE.

Tel/Fax: 0256-43.57.99 RDS Tel: 0356-41.15.81 timisoara@eurolines.ro ∫ Str. M. Kogalniceanu, nr. 20 (Gara de Est) Tel: 0256-28.81.32 Tel/Fax: 0256-29.02.88 RDS Tel: 0356-41.15.99 timisoara.ag@eurolines.ro VASLUI Str. {tefan cel Mare, bl. 312, sc. A Tel/Fax: 0235-31.62.78 RDS Tel: 0335-41.21.09 vaslui@eurolines.ro REPUBLICA MOLDOVA CHI{IN|U ∫ Aleea G\rii, nr. 1 (Gara Feroviar\) Tel: +373-22.549.835, 22.549.813 office@eurolines.md ∫ Str. Teatral\, nr. 4/1 Tel: +373-22.222.827 Fax: +373-22.224.802 office@eurolines.md

Responsabilit\]ile [oferilor no[tri sunt urm\toarele: a. [oferii Eurolines trebuie s\ fie mereu `ntr-o form\ fizic\ [i mental\ adecvat\ profesiei practicate. b. Scaunul [oferului trebuie s\ fie pozi]ionat astfel `ncât s\ asigure un confort sporit, cu toate comenzile la `ndemân\. c. Centura de siguran]\ trebuie purtat\ de [ofer [i de co-pilot [i/sau ghidul `nso]itor. d. [oferul trebuie s\ respecte cerin]ele legale privind orele de conducere [i de odihn\. e. Este interzis consumul de b\uturi alcolice `nainte [i `n timpul condusului, precum [i administrarea de medicamente care pot afecta capacitatea de a conduce. f. [oferul trebuie s\ fac\ opriri regulate pentru a coborâ din autocar [i a se dezmor]i. g. ~nainte de plecarea `n curs\, [oferul trebuie s\ verifice dac\ frânele, pneurile, lichidul de r\cire [i uleiul func]ioneaz\ normal. Trebuie s\ se asigure c\ oglinzile retrovizoare [i geamurile permit o vizibilitate bun\. ~n final, trebuie s\ verifice echipamentele speciale, cum ar fi sting\torul de incendiu sau lan]urile de z\pad\ (dac\ este cazul) [i starea de cura]enie a autocarului. h. [oferii trebuie s\ se asigure c\: • num\rul de pasageri este cel corect • pasagerii stau adecvat `n scaun [i au asupra lor documentele de c\l\torie necesare • c\ [tiu unde se afla echipamentul de urgen]\ [i ie[irile de siguran]\ • bagajele sunt echilibrat dispuse `n cala autocarului, iar cele din interior nu risc\ s\ cad\ [i nu incomodeaza trecerea pe culoar.

GERMANIA BERLIN Intertouring, 10787 Budapesterstr. 26 Tel: 0049-30-210.19.737, 310.19.746 Tel/Fax: 0049-30-210.19.738 berlin@intertouring.de www.intertouring.de FRANKFURT Intertouring, 60329 Baseler Platz 3 Tel: 0049-69-25.28.84, 51.52.11 Tel/Fax: 0049-69-25.29.83 info@intertouring.de www.intertouring.de FREIBURG Balint-Reisen Freiburg 79115 Lürracherstr. 33 Tel: 0049-76-14.49.00 Tel/Fax: 0049-76-14.41.313 info@balint-reisen.de www.intertouring.de HAMBURG Intertouring, 22047 Friedrich-Ebert-Damm 93 B Tel: 0049-40-72.69.84.56 Tel/Fax: 0049-40-63.60.83.86

hamburg@intertouring.de www.intertouring.de MÜNCHEN ∫ Intertouring, 80799 Barer str. 71 Tel: 0049-89-27.77.91.50, 27.77.91.51 Tel/Fax: 0049-89-27.77.91.52 munchen@intertouring.de www.intertouring.de ∫ Werner-Heissenberg-Allee 21, 80939 München-Fröttmaning Tel: 0049-172-8512112 STUTTGART Intertouring, 70173 Arnulf-KlettPlatz 2 Tel: 0049-711-72.23.27.89; 72.23.27.90 Fax: 0049-711-28.49.307 stuttgart@intertouring.de www.intertouring.de Informa]ii [i rezerv\ri bilete de autocar: Tel: 021.316.77.82/83/84 Program: L-V 09-18. S 10-14 Call Center NON-STOP Tel: 0801.000.888

Focus 40 PASS

Europa la purt\tor: Eurolines PASS Ce este?

Asem\n\tor cu un abonament aplicabil pentru c\l\toriile cu autocarul, acesta permite posesorului s\ utilizeze un num\r nelimitat de c\l\torii `ntre patruzeci [i patru de ora[e europene timp de cinsprezece sau treizeci de zile, `n func]ie de tipul de Pass cump\rat.

Tariful unui abonament Eurolines PASS include atât pre]ul c\l\toriei cu autocarul `ntre ora[ele enumerate, cât [i pre]ul pentru trecerile cu ferry-boat-ul, taxele de drum [i c\l\torie. Totul este inclus!

Unde po]i ajunge?

Amsterdam Barcelona Berlin Bordeaux Brno Brussels Bucure[ti Budapesta Cologne Copenhaga Dublin

Edinburgh Floren]a Frankfurt Gdansk Geneva Gothenburg Hamburg Krakow Lille Londra Lyon

Când `l pot folosi?

Eurolines Pass este un produs ideal dac\ vre]i s\ vizita]i `ntreaga Europ\ cu un buget restrâns, bucurându-te de flexibilitate maxim\. S-ar putea s\ [tii deja exact unde vrei s\ ajungi, dar po]i opta [i pentru construirea rutei pe m\sur\ ce c\latore[ti!

Op]iunile de cazare sunt multiple: ∫ po]i economisi dormind `n autocar, deoarece scaunele se pot l\sa pe spate, ob]inând astfel un grad de confort; ∫ po]i apela la noi pentru a-]i recomanda cele mai avantajoase hosteluri, youthcamp-uri sau hoteluri cu un raport calitate/pre] avantajos.

Madrid Marseille Milan Montpellier Munchen Nantes Oslo Paris Perpignan Praga Riga

Roma Sienna Stockholm Strassbourg Stuttgard Tallinn Toulouse Vene]ia Viena Var[ovia Zurich

Turul Europei `n trei s\pt\mâni!

Ia-]i prietenii, f\ce]i-v\ bagajele pentru urm\toarele 20 de zile, trage aer `n piept [i porni]i la drum. Nu ave]i nevoie decât de traseul bine stabilit, voie buna [i dorin]a de a c\l\tori. Iat\ un posibil circuit: Plecarea de la Bucure[ti. Prima destina]ie Cracovia - `nc\rcat de tradi]ie [i cultur\, ora[ul are [i o via]\ nocturn\ incitant\.

Dup\ atâta farmec praghez, v\ invit\m la Frankfurt, ora[ul a[ezat pe râul Main.

Urm\toarea oprire, Paris, mon amour!

Obosi]i de agita]ia [i frumuse]ea ora[ului iubirii, refugiul `l g\si]i pe stradu]ele pline de [arm ale Bordeauxului.

Deja ref\cu]i, v\ poftim `n aventura care se nume[te Barcelona. Preg\ti]i-v\ de un asalt al sim]urilor prin buc\t\ria catalan\ [i prin arhitectura specific\.

Bifa]i `nc\ un ora[ mediteranean str\b\tând Marsillia `n drum spre Vene]ia.

Dup\ leg\narea domoal\ a gondolelor [i extenua]i de atâta frumuse]e [i de drum, singura op]iune r\mas\ este drumul voios `napoi spre cas\. C\l\toria a luat sfâr[it...

Urmeaz\ Praga, capitala Cehiei care v\ `ntâmpin\ cu arhitectur\ medieval\ [i bere bun\.

Tarifele pornesc de la 169 de euro. Pentru detalii consult\ www.eurolines.ro sau orice agen]ie Eurolines.

mozaic c\l\tor ECO / CULINAR / CONSILIER / DIVERTISMENT / S|N|TATE / DIETE / GLASUL INIMIL4O1R

Mozaic

DECALOGUL UNEI VIE}I ECO

GURMET DE PRIM|VAR|

10 sfaturi de care trebuie s\ Prepar\ m창nc\ruri gustoase ]ine]i seama daca vre]i care s\-]i delecteze prietenii s\ tr\i]i `ntr-o lume mai curat\ aduna]i la mas\

CONSILIER Afl\ ce s\ faci `n cazul unui accident de circula]ie sau dac\ ]i se fur\ actele `n str\in\tate

Educ\! Educ\-]i permanent copiii `n spiritul unui comportament responsabil fa]\ de problemele de mediu.

Atunci când `n]eleg regulile, copiii sunt cei mai drastici „poli]i[ti“. ~mp\rt\[e[te `ngrijor\rile tale cât mai multor persoane din anturajul t\u, sugerându-le [i solu]ii.

Mozaic . c\l\tor 42

ECOLOGIE

Decalogul unei vie]i eco Când `]i prisose[te un obiect, nu te gr\bi s\-l arunci. Afl\ dac\ i-ar putea folosi altcuiva, doneaz\-l unei societ\]i caritabile sau posteaz\-l pe web siturile specializate `n dona]ii (www.freecycle. org/group/Romania/Romania/Bucharest) Alege un meniu vegetarian m\car o dat\ pe s\pt\mân\. Gânde[te-te c\ sunt consuma]i 9.460 de litri de ap\ numai pentru a produce 500 de grame de carne de vit\. Nici p\durile nu sunt protejate: `n Brazilia, suprafe]e `ntinse de p\duri tropicale sunt distruse pentru a face loc fermelor de animale, cu efecte ireversibile asupra mediului. Dac\ privim c\tre consumul de carbon, afl\ c\ cirezile de vite produc mai multe noxe d\un\toare decât industria aeronautic\.

Reevalueaz\-]i consumul apei `mbuteliate. Aproape 90% din sticlele de plastic utilizate `n `ntreaga lume nu sunt reciclate, astfel c\ au nevoie mii de ani pentru a se descompune. O solu]ie la `ndemân\ [i deloc scump\ este utilizarea unui rezervor de apa reutilizabil, pe care s\-l umpli ori de câte ori este nevoie.

Sau apeleaz\ la serviciile unui filtru de ap\.

Evit\ s\ printezi documente, este mai rapid s\ le trimi]i pe email. Dac\ este necesar s\ folose[ti imprimanta, printeaz\ pe ambele fe]e ale colii de hârtie. ~n loc s\ arunci hârtia, trimite-o la un centru de reciclare. ~n America se arunc\, `n medie, 21.000 de tone de hârtie `n fiecare zi. Tu `nsu]i po]i folosi hârtie reciclabil\, c\ci nu este mai pu]in aspectuoas\ decât cea obi[nuit\, iar producerea ei are nevoie de trei ori mai pu]in\ energie.

Cump\r\ produse locale!

Nu te lasa influen]at de ambalaje [i branduri celebre.

Fructele [i legumele de sezon nu necesit\ transport [i sunt chiar mai s\n\toase.

Pentru fiecare kilogram de fasole verde transportat\ din Africa sunt consuma]i [ase litri de combustibil, astfel c\ merit\ s\ a[tep]i pân\ la var\.

Cerceteaz\ eticheta produselor pe care le cumperi [i achizi]ioneaz\-le doar pe cele care nu polueaz\, fie c\ vorbim despre ma[ina de sp\lat `n clasa energetic\ A sau un automobil cu motor hibrid. D\-i o [ans\ [i bicicletei, este un mijloc de transport eficient [i s\n\tos. Alege s\ cumperi haine din bumbac organic, c\ci bumbacul tradi]ional este tratat cu 25% din insecticidele folosite `n toat\ lumea.

E BINE S| {TII Ultimii 20 de ani ai secolului XX au fost cei mai calzi din ultimii 400 de ani ∫ 0,8 grade - cu atât a crescut temperatura medie pe tot globul, cu cel mai mare avans `n ultimii zeci de ani ∫ 500.000 de specii de plante [i animale sunt pe cale de dispari]ie din cauza ecosistemelor `n schimbare ∫ `ntre 18 [i 59 de centimetri cu atât va cre[te nivelul m\rii pân\ la finalul secolului. ∫

Recicleaz\, stinge, economise[te.

Un comportament eco `nseamn\ mici eforturi cu efect maxim pentru mediu.

Folose[te `n via]a de zi cu zi, pe cât posibil, obiecte uzuale cu un poten]ial mic de pericol pentru mediu: baterii re`nc\rcabile, scutece ecologice, stilouri re`nc\rcabile (`n locul pixurilor de unic\ folosin]\), pungi de cump\r\turi din hârtie. Sunt trucuri mici cu impact mare.

Economise[te apa [i energia casnic\. Nu l\sa robinetul s\ curg\ când te speli pe din]i. Instaleaz\-]i robinete cu senzori [i repar\-le pe cele defecte. Nu uita nici de izolarea termic\ a casei tale.

Foloseste surse de energie regenerabile. fie c\ te aju]i de puterea soarelui sau de cea a vântului. Cump\r\ becuri economice. Scoate din priz\ aparatura electric\ atunci când nu o folose[ti.

Arunc\ gunoiul doar `n locurile special amenajate.

Nu arunca nici m\car un muc de ]igar\ pe jos. Vei fi surprins s\ afli `n cât timp se descompune `n natur\.

Ridic\ gunoiul aruncat de al]ii chiar dac\ e pe spa]iul public. F\-i [i pe al]ii s\ `n]eleag\ sau m\car s\ observe.

Arunc\ bateriile, electronicele [i electrocasnicele doar `n centrele speciale pentru colectare. Arunc\ PET-urile f\r\ dop; `n felul acesta pot fi mai u[or compactate.

Verific\ provenien]a bunurilor pe care le cumperi. „Fair trade“ (m\rfuri ob]inute din practici productive [i comerciale cinstite [i ecologice) trebuie s\ fie norm\. Afl\ mai multe despre compania produc\toare: Sunt „cinstite“ ecologic? Urmeaz\ strategii [i practici ecologice? Cum, unde [i cu ce for]\ de munc\ sunt produse?

mozaic 43

Gourmet de prim\var\ D

up\-amiezele de prim\var\ r\coroase se umplu de farmec dac\ `]i invi]i prietenii acas\, deschizi larg ferestrele s\ intre aerul curat [i pui pe mas\ ceva bun. Serve[te un fel de mâncare u[or [i un desert gustos.

Po]i prepara paste cu creve]i mâncare cu savoare mediteranean\ [i o clasic\ negres\ cu bezea. Un vin alb pentru creve]i [i un rose parfumat la desert `ntregesc meniul. Conversa]ia vine de la sine.

Creve]i cu rozmarin Timp de preparare: 60 de minute (complexitate medie) Ingrediente: 1/2 kg de paste penne 1/2 kg creve]i mari, decortica]i 2 linguri]e de rozmarin proasp\t taiat fin sau o linguri]\ uscat 2 c\]ei de usturoi, t\iat m\runt 1 linguri]\ de sare 1/2 linguri]\ de piper m\cinat 3/4 cea[c\ de smântân\ degresat\ 3/4 cea[c\ de sup\ de pui 3 linguri cu vârf de parmezan dat pe r\z\toarea mare ulei de m\sline Mod de preparare: Se fierb pastele conform instruc]iunilor de pe cutie, `n a[a fel `ncât s\ r\mân\ al dente. Se scurg, dar nu se [i cl\tesc. Creve]i se soteaz\ `ntr-o tigaie pentru 3-4 minute, pân\ se fac roz. Se scot pastele `ntr-o crati]\ mare. Peste ele se adaug\ creve]ii. ~n uleiul

r\mas `n tigaie se arunc\ usturoiul, sarea [i rozmarinul. Se pr\jesc pân\ când usturoiul `ncepe s\ `[i schimbe culoarea. Se adaug\ supa de pui [i se d\ `ntr-un clocot, apoi sosul format se pune `n crati]\ peste paste [i creve]i. Crati]a se pune pe foc [i se las\ la `n\bu[it.

Când mâncarea `ncepe s\ fiarb\ se adaug\ jum\tate din cantitatea de smântân\ [i se amestec\ bine.

Când toate ingredientele s-au p\truns cu sos, se stinge focul [i se adaug\ [i restul de smântân\.

Se serve[te `n boluri separate, peste care se presar\ parmezan.

iese uscat\ `nseamn\ c\ aluatul este copt). ~n timp ce se coace blatul, se bat albu[urile spum\ tare, se adaug\ zah\rul, apoi deasupra unui vas cu ap\ clocotit\ se bate pân\ devine bezeaua tare [i m\t\soas\. Se pun 3 /4 din cantitatea de bezea fierbinte peste blatul copt [i se

pune tava `napoi `n cuptor. Dup\ 5 minute se opre[te focul [i, f\r\ a deschide cuptorul, se las\ prajitura s\ se r\ceasc\. Se scoate din tav\ [i se taie cu grij\ `n dou\ pe orizontal\, cu grij\ s\ nu se sf\râme bezeua de deasupra. Cele dou\ blaturi se aseambleaz\ la loc cu restul de bezea. Se las\ la frigider.

Negres\ cu bezea Timp de preparare: 60 de minute (complexitate medie) Ingrediente: Pentru blat: 4 g\lbenu[uri 250 grame zah\r 100 grame unt 250 grame f\in\ 3 linguri cacao 1 praf de copt 200 ml lapte Pentru bezea: 4 albu[uri 250 grame zah\r Mod de preparare: Se freac\ bine g\lbenu[urile cu untul [i zah\rul. Se adaug\ cacao cernut\ fin [i praful de copt. Rând pe rând, `n por]ii mici, se adaug\ faina [i laptele. Coca astfel ob]inut\ se a[eaz\ `ntr-o tav\ mare, uns\ cu unt [i tapetat\ cu f\in\. Se d\ la cuptor [i se coace (se verific\ blatul cu o scobitoare, când scobitoarea

Mozaic . c\l\tor 44 CONSILIER

Sfaturi de c\l\torie Atunci când e[ti `n str\in\tate este bine s\ [tii cum s\ rezolvi situa]iile de urgen]\. ~]i prezent\m câteva scenarii [i rezolv\rile lor.

Ce faci dac\ ]i se fur\ actele sau le pierzi?

Cum po]i c\l\tori cu un minor

Dac\ se `ntâmpl\ s\ fii implicat `ntr-un incident `n urma c\ruia ]i s-au furat sau ai pierdut actele, banii sau alte obiecte, Ministerul de Afaceri Externe Român `]i informeaz\: ∫ Anun]\ imediat autorit\]ile locale de poli]ie; ∫ C\uta s\ beneficizi de prezen]a [i de declara]iile unor martori care s\ ajute la descrierea faptelor [i a f\pta[ului; ∫ ~nso]e[te declara]ia f\cut\ la poli]ie cu o list\ a obiectelor care au fost furate sau au disp\rut; ∫ Solicit\ autorit\]ilor de poli]ie emiterea unui raport (raportul poli]iei va fi de folos `n cazul `n care obiectele furate sau disp\rute erau asigurate); ∫ Dac\ ]i-a fost furat pa[aportul sau alt act de identitate românesc, anun]\ imediat ambasada sau consulatul României (acestea vor putea elibera un titlu de c\l\torie, pentru re`ntoarcerea `n ]ar\); ∫ Dac\ ]i s-au furat banii, anun]\ familia sau rudele apropiate [i solicit\-le sprijinul financiar pentru continuarea c\l\toriei sau pentru `ntoarcerea `n ]ar\.

~n România, legisla]ia aplicabil\ prevede c\ minorilor români li se permite ie[irea din ]ar\ numai dac\ sunt `nso]i]i de o persoan\ fizic\ major\. Copiii minori (sub 18 ani) posesori de pa[apoarte individuale trebuie s\ prezinte la ie[irea din ]ar\, pentru a putea c\l\tori `n str\in\tate, `nscrisuri autentificate conform legii din care s\ rezulte acordul ambilor p\rin]i sau al persoanelor responsabile de cre[terea, supravegherea [i `ngrijirea lor. ~n situa]ia `n care copilul minor este `nscris `n pa[aportul unuia dintre p\rin]i [i se deplaseaz\ `n str\in\tate `mpreun\ cu acesta, p\rintele trebuie s\ prezinte la ie[irea din ]ar\ acordul legalizat al celuilalt p\rinte, cu excep]ia cazurilor `n care p\rin]ii sunt divor]a]i [i acesta din urm\ are copilul `ncredin]at spre cre[tere [i educare prin hot\râre judec\toreasc\, r\mas\ definitiv\ [i irevocabil\. ~n cazul `n care c\l\tore[ti `n str\in\tate `mpreun\ cu un copil minor, MAE `]i recomand\ urm\toarele: ∫ ~ncheie, `nainte de efectuarea deplas\rii, o asigurare de c\l\torie pentru copil, care s\ includ\ acoperirea cheltuielilor medicale `n caz de `mboln\vire sau accident (inclusiv transportul `n România). ∫ Informeaz\-te despre riscurile eventuale de boli transmisibile la copii, care pot fi prezente `n ]ara `n care c\l\tori]i; consult\ un medic `nainte de efectuarea deplas\rii [i solicita]i toate infroma]iile privind m\surile de protec]ie [i materialele medicale pe care le po]i lua. ∫ Nu l\sa copilul nesupravegheat `n nici o situa]ie, dar mai ales `n aeroporturi sau `n zone aglomerate (g\ri, autog\ri, pie]e, magazine). ∫ Nu l\sa copilul `n compania unor persoane necunoscute. ∫ ~n cazul `n care copilul merge la [coal\ sau gr\dini]\, informeaz\-te despre condi]iile de securitate ale incintei respective [i las\-]i coordonatele de contact personalului de `ngrijire; asigur\-te c\ regulile [colii sau gr\dini]ei `n privin]a prelu\rii copiilor dup\ program sunt foarte stricte [i nu permit preluarea copiilor de c\tre alte persoane decât p\rin]ii. ∫ Dac\ dintr-un motiv sau altul copilul dispare sau se r\t\ce[te, anun]\ imediat autorit\]ile locale de poli]ie [i ambasada sau consulatul României.

Ce poate face personalul consular al României: ∫ Dac\ ]i s-a furat sau ai pierdut pa[aportul, poate elibera un titlu de c\l\torie pentru re`ntoarcerea `n ]ar\; ∫ Poate contacta familia, pentru a o anun]a despre incident [i pentru a `i transmite eventualele solicit\ri pe care le ai; ∫ ~]i poate recomanda avoca]i sau translatori locali, care s\ `]i asigure reprezentarea `n fa]a autorit\]ilor, pentru eventuale cereri sau proceduri penale sau civile `n leg\tur\ cu incidentul `n care ai fost implicat.

Ce nu poate face personalul consular al României: ∫ Nu poate desf\[ura anchete sau investiga]ii `n leg\tur\ cu incidentele petrecute pe teritoriul unui stat str\in; numai autorit\]ile acelui stat au jurisdic]ie pentru cercetarea acestor fapte; ∫ Nu `]i poate asigura reprezentarea juridic\; ∫ Nu poate pl\ti cheltuielile de judecat\ sau costurile altor proceduri judiciare; ∫ Nu poate pl\ti costuri de transport; Nu poate pl\ti costuri de cazare la hotel sau cheltuieli medicale [i nu poate acoperi angajamente r\mase neonorate `n sarcina dumneavoastr\.

Ce trebuie s\ faci dac\ ai un accident de circula]ie?

Dac\ e[ti implicat `ntr-un accident de circula]ie [i ai suferit v\t\m\ri corporale sau deteriorarea unor bunuri, este bine s\ [tii urm\toarele: ∫ Anun]\ imediat autorit\]ile locale de poli]ie. ∫ Caut\ s\ beneficiezi de prezen]a [i de declara]iile unor martori. ∫ ~nso]e[te declara]ia f\cut\ la poli]ie cu o list\ a obiectelor care au fost deteriorate sau distruse. ∫ Solicit\ emiterea unui raport (raportul poli]iei `]i va fi de folos `n cazul `n care obiectele deteriorate sau distruse, inclusiv autoturismul erau asigurate). ∫ Dac\ accidentul a avut urm\ri u[oare, noteaz\ elementele de identificare ale celuilalt autovehicul implicat `n accident [i ale societ\]ii de asigurare a acestuia. ∫ Apeleaz\ num\rul de telefon al societa]ii de asigurare `nscris pe poli]\ [i urmeaz\ `ndrum\rile. ∫ P\streaz\ documentele de plat\ pân\ la `napoierea `n ]ar\ pentru a le prezenta societ\]ii de asigurare. ∫ Dac\ accidentul a avut urm\ri grave (persoane r\nite sau decedate), anun]\ poli]ia, apoi contacteaz\ ambasada sau consulatul României. ∫ Dac\ por]i un telefon mobil pe durata c\l\toriei `n str\in\tate, introdu `n memorie numerele ambasadelor [i consulatelor României din ]\rile pe care le vizitezi.

Ce poate face personalul consular al României: ∫ Dac\ `n urma accidentului ]i-a fost distrus sau pierdut pa[aportul, `]i poate elibera un titlu de c\l\torie pentru re`ntoarcerea `n ]ar\. ∫ Poate contacta familia. ∫ ~]i poate recomanda avoca]i sau translatori locali, care s\ te reprezinte `n fa]a autorit\]ilor. ∫ Poate interveni pentru acordarea ajutorului medical necesar.

Ce nu poate face personalul consular al României: ∫ Nu poate interveni `n urm\rirea cazului, decât `n m\sura `n care legisla]ia local\ permite o astfel de interven]ie; ∫ Nu poate desf\[ura anchete sau investiga]ii `n leg\tur\ cu accidentele petrecute pe teritoriul unui stat str\in; ∫ Nu `]i poate asigura reprezentarea juridic\; ∫ Nu poate pl\ti cheltuielile de judecat\ sau costurile altor proceduri judiciare; ∫ Nu poate pl\ti costuri de transport; ∫ Nu poate pl\ti costuri de cazare la hotel sau cheltuieli medicale [i nu poate acoperi angajamente r\mase neonorate `n sarcina dumneavoastr\ sau a persoanei decedate.

DIVERTISMENT

45

Glume pe ro]i ~n plin\ iarn\, `n apartamentul unei familii care a cerut decuplarea de la centrala care furniza energie termic\ [i electric\, un reporter `ntreab\: - Ce face]i dac\ v\ este frig?

- Ne strângem `n jurul lumân\rii.

- Dar dac\ este foarte frig?

- Ne apropiem [i mai mult de ea.

- Dar dac\ este ger, cu temperatura sub minus 20 de grade Celsius?

- ~n acest caz, aprindem lumânarea...

Furnica alearg\ disperat\ prin p\dure...

La un moment dat se `ntâlne[te cu leul: - Ce faci, furnicu]o, unde alergi?

- P\i, m\rite rege, n-ai auzit?

- Nu, ce e?

- S-a produs un accident `ngrozitor...

- Zi odat\, ce e?!

- P\i, s-au ciocnit elefantul [i hipopotamul, r\u de tot...

- Bine, [i ce treab\ ai tu, de ce alergi ca disperata?

- M\ duc s\ donez sânge!

E[ti acuzat c\ ]i-ai omorât soacra cu sânge rece.

- De ce ai f\cut-o?

- Nevast\-mea mi-a zis.

- Cum po]i s\ spui a[a ceva, so]ia ta `[i iubea foarte mult mama!

- A[a e, dar `nainte de a pleca, `n ziua respectiv\, mi-a zis: „Marcele, dac\ `n timp ce doarme o deranjeaz\ vreo musc\, n-o trezi, omoar-o!“.

Un cer[etor, care se a[eza mereu lâng\ o biseric\, având o p\l\rie `n mân\, aduce dou\ p\l\rii. Un enoria[ curios `l `ntreab\: - Domnule, de ce ave]i dou\ p\l\rii?

- Adev\rul este c\ mi-a mers atât de bine, c\ m-am gândit s\ deschid o sucursal\...

- De trei ori am r\mas v\duv\! poveste[te o tân\r\ de 35 de ani.

- Cum se poate? se mir\ cineva.

To]i trei...

- Da, primul [i al doilea s-au otr\vit cu ciuperci.

- {i al treilea?

- A murit din cauza unei fracturi a craniului.

- Cum a[a?

- N-a vrut s\ m\nânce ciuperci...

La psihiatru: - Poveste[te-mi totul `n ordine cronologic\. Ce-ai facut prima dat\?

- La `nceput am creat cerul [i p\mantul... Pe urm\ am `nceput s\ am necazuri...

Soacra, pe patul de moarte c\tre ginere: - S\ repari pendula aia de pe perete...

- O repar mama soacr\, dumneata concentreaz\-te acolo...

Un tip se treze[te diminea]a, ia ziarul de la u[\, se uit\ pe numerele de la loto [i vede c\ i-au ie[it toate cele [ase. Cum avea un serviciu pe care nu `l suporta, pleac\ tacticos la serviciu, intr\ `n audien]\ la [ef [i `l anun]\ cu satisfac]ie c\ demisioneaz\. {eful spune c\ e alegerea lui, `i mul]ume[te pentru cei peste 20 de ani lucra]i `n firm\ [i `i d\ un bonus de desp\r]ire de 200.000 de euro. Omul, fericit nevoie mare, `n drum spre loterie intr\ la reprezentan]a BMW [i cump\r\ cel mai scump model, `n valoare de 200.000 de euro. Când s\ dea banii, este anun]at c\, deoarece este clientul cu nr. 1.000.000, prime[te ma[ina gratis.

- Când e s\ ai noroc, ai noroc, zice omul bucuros c\ a r\mas [i cu cei 200.000 de euro [i are [i BMW nou nou].

Trece pe la loto, ridic\ milioanele [i pleac\ acas\.

St\ pe teras\, la o bere [i o vede pe so]ia sa venind acas\, cu bicicleta. Moment `n care trece pe strad\ o betonier\ [i o calc\.

- Asta e, zice omul, când e s\ ai noroc, ai noroc pân\ la cap\t!

Un mo[ merge la doctor. Acesta `l `ntreab\: - Cum stai cu inima, cu pl\mânii?

- Foarte bine.

- Dar e ceva care te sup\r\?

- Da, am o problem\: când fac sex, aud fluier\turi `n urechi.

- Ce vârst\ ai mata?

- 83 de ani.

- P\i la 83 de ani ce ai vrea s\ auzi, aplauze?

Dou\ vecine se `ntâlnesc `ntr-o diminea]\.

- Ce-i cu tine, drag\, e[ti bolnav\?

- Nu, de ce `ntrebi?

- Am v\zut azi diminea]\ doctorul ie[ind din apartamentul t\u.

- {i ce? De la tine au ie[it trei solda]i. Te-am `ntrebat eu dac\ a izbucnit r\zboiul?

Doi prieteni se refugiaz\ din cauza ploii `ntr-un bar. I[i beau ei berile `n lini[te, `n timp ce privesc pe geam.

- E binevenit\ ploaia asta pentru p\mânt, spuse unul dintre ei.Totul va rena[te acum din nou.

- Nu m\ speria! spune cel\lalt.

Tocmai mi-am `nmormântat soacra...

- Vecine, câinele t\u mi-a mu[cat pân\ acum de trei ori soacra!

- Vai, mii de scuze. Câinele \sta e incorigibil. Nu [tiu ce s\ fac cu el!

- Vinde-mi-l mie!...

SUDOKU Cifrele nu trebuie s\ se repete pe nicio linie, coloan\ [i nici `ntr-un careu eviden]iat cu linie mai groas\. Succes!

3

6

8

2

4 9 2

7 Vestul s\lbatic. Un bar r\u famat.

U[ile barului zboar\ `n p\r]i.

- B\... care vrea s\ se bat\ cu mine?

De la o mas\ din spate se ridic\ o namil\ care `i r\spunde: - Io! - {i cum te cheam\ pe tine?

- John !

Sta st\, se gânde[te... se gânde[te...

- B\, care vrea s\ se bat\ cu mine [i cu John?

1 8

8

6

6 9 4

3

7 1 3

3

6

8

5

Mozaic . c\l\tor 46 S|N|TATE SECRETELE SALATEI Se afl\ la dispozi]ia noastr\ mai tot timpul anului. Salata verde ascunde propriet\]i de care poate nu e[ti con[tient. Pe lâng\ faptul c\ are un rol important `n combaterea deficitului de hemoglobin\, salata verde stimuleaz\ pofta de mâncare [i ajut\ la revigorarea [i cur\]area organismului de toxine.

Substan]ele cu gust u[or am\rui din frunzele salatei au propriet\]i cu totul miraculoase. Ele stimuleaz\ [i dreneaz\ ficatul, intensific\ tranzitul intestinal, `nl\tura atonia (lenea) organelor interne, cur\]\ vasele de sânge [i regleaz\ activitatea anumitor glande endocrine. Pe lâng\ hidra]ii de carbon (zaharuri), salata con]ine [i s\ruri minerale: s\ruri de calciu, de fosfor, iod, fier, mageziu, cupru [i arsen. Nu se zgârce[te nici când vine vorba de vitamine. Salata verde este bogat\ mai ales `n vitamina C, dar [i `n vitaminele B, D [i E. Gra]ie prezen]ei vitaminei C, salata m\re[te rezisten]a organismului la infec]ii [i virusuri [i ajut\ la combaterea anemiei.

Datorit\ unor substan]e cu caracter hormonal, salata are un efect u[or sedativ. Consumat\ mai ales seara, contribuie la diminuarea stresului zilnic [i, `n plus, are calitatea de a induce o stare de somnolen]\.

Este important de re]inut c\ exist\ trei lucruri care transform\ salata verde dintr-un banal aliment `ntr-un veritabil medicament: se m\nânc\ minimum 150 grame salat\, pe stomacul gol, `nainte de fiecare mas\. Salata trebuie asezonat\ numai cu ingrediente naturale: ulei de floarea-soarelui sau de m\sline presat la rece, o]et natural de mere sau suc de l\mâie proasp\t stors, sare grunjoas\.

Ideal este s\ consum\m salat\ la maximum un sfert de or\ de la preparare, pentru c\ altfel principiile sale active se deterioreaz\.

Plante de frumuse]e De[i cosmetica a devenit o activitate foarte rentabil\, cremele, spray-urile, fardurile [i lo]iunile preparate industrial, folosite timp `ndelungat, duc uneori la pierderea tonusului pielii [i chiar la reac]ii alergice.

Revenirea la procedee [i tehnici fitoterapeutice este o alternativ\ pu]in costititoare cu rezultate adesea miraculoase.

Ochi str\lucitori

Din pricina prafului [i a unor infec]ii localizate la ochi ne confrunt\m cu blefarite sau conjunctivite, care umbresc farmecul unei priviri luminoase.

Iat\ un remediu natural care te scap\ de necazuri: Folose[te `n p\r]i egale frunze de p\tlagin\ [i frunze de nuc; prepar\ o infuzie din dou\ linguri de frunze [i o can\ de ap\.

Aplic\, de trei ori pe zi, comprese cu solu]ia astfel ob]inut\, pe zona afectat\.

Mâini de domni]\

Mare aten]ie la igien\: plantele trebuie s\ fie de cea mai bun\ calitate; fierbe apa `n prealabil 30 de minute, pentru comprese folose[te tifoane sterile, iar vasele `n care preg\te[ti infuzia trebuie sterilizate.

Secret: dup\ o noapte pierdut\ sau la insomnii repetate, biruie[te cearc\nele cu o infuzie de flori de tei. La o can\ de ap\ adaug\ 4 linguri]e de flori; aplic\ de 2-3 ori pe zi comprese locale.

Este o pl\cere s\ `ntâlne[ti o mân\ fin\ [i catifelat\, atât când salu]i o femeie ca [i atunci când atingerea e un semn de afec]iune. Totu[i, din pricina circula]iei sangvine defectuoase sau a varia]iei temperaturii ambiante, mâinile se `nro[esc [i devin aspre. Iat\ o solu]ie `n astfel de situa]ii:

Re]et\ pentru mâini fine Rizomi de stânjenei (fin pulveriza]i) 10 g F\in\ de in 15 g Miere 20 g Talc 15 g S\pun de toalet\ (uscat [i pulverizat) 40 g Glicerin\ 20 g Amestecul se `ntinde pe mâini [i se ]ine o or\, apoi se spal\ cu ap\ c\ldu]\. Mâinile `[i recap\t\ aspectul catifelat.

Re]ete miraculoase pentru pielea fe]ei

Dac\ tenul t\u este uscat, `]i recomand\m plante care activeaz\ circula]ia periferic\ [i au un efect emolient. Florile de g\lbenele, de mu[e]el sau de nalb\, ca [i r\d\cinile de p\tlagin\ sunt recomandate sub

form\ de infuzie. Iat\ o re]et\ simpl\. Aplicat\ timp de [apte zile, `ntr-un tratament de sear\, pe un ten `n prealabil cur\]at cu ap\ c\ldu]\ [i pu]in s\pun, masca confer\ tenului uscat un aspect fin [i str\lucitor.

Re]etele apar]in Doctorului `n Farmacie Ovidiu Bojor, Membru al Academiei de {tiin]e Medicale.

Masc\ pentru ten uscat Flori de Mu[e]el 30 g Flori de Lev\n]ic\ 10 g Flori de Nalb\ 20 g Flori de Salcâm 20 g Flori de Iasomie 20 g Macin\ amestecul de flori (de preferin]\ `ntr-un mixer) pân\ vei ob]ine o pulbere fin\. Apoi amestec\ 3 linguri de pulbere cu un g\lbenu[ de ou, `n 1/4 pahar de ap\ fiart\ [i r\cit\ [i vei ob]ine astfel o past\ care se aplic\ pe fa]a curat\. Dup\ 15 minute, masca se `ndep\rteaz\ cu o infuzie de mu[e]el.

Dac\ tenul t\u este, dimpotriv\, seboreic, cu o acnee pronun]at\, `]i recomand\m o alt\ formul\ pentru masca de sear\.

Masc\ pentru ten gras Flori de Mu[e]el 20 g Flori de Lev\n]ic\ 10 g Frunze de Salvie 10 g Coada Racului 30 g R\chitan 30 g Macini plantele pân\ ob]ii o pulbere, apoi amesteci trei linguri din aceast\ compozi]ie cu o lingur\ de amidon (de preferin]\ de grâu sau orez) [i 1/4 de pahar de ap\ fiart\ [i r\cit\. ~ndat\ ce vei `ndep\rta cu ap\ c\ldu]\ masca (dup\ 15 minute), `]i recomand\m tampon\ri locale cu o solu]ie de acid tartric [i acid salicilic (câte 5 g) `n amestec cu 100 ml alcool camforat. Dup\ un tratament de [apte zile (o aplicare pe zi, de preferin]\ seara), vei vedea c\ tenul s-a calmat, iar comedoanele aproape au disp\rut.

47

DIETE

M\nânc\ f\r\ s\ te `ngra[i O nou\ diet\ face ravagii `n America.

Potrivit lui Esther Blum, specialist\ `n nutri]ie [i dietetician\ cu diplom\, ne propune o teorie pe cât de revolu]ionar\ `n domeniul nutri]iei, pe atât de „prietenoas\“ cu cei ce vor s\ sl\beasc\ s\n\tos.

~

n cartea sa, intitulat\ “Eat, Drink And Be Gorgeous” („M\nânc\, bea [i arat\ minunat“), Esther Blum propune o non-diet\ sau o anti-diet\.

Teoria revolu]ionar\ a dieteticienei poate fi rezumat\ astfel: industria dietei gre[e[te cu des\vâr[ire. Avem nevoie de mâncare - [i multe dintre alimentele considerate pân\ acum d\un\toare sunt, de fapt, utile s\n\t\]ii sau chiar indispensabile.

De exemplu, ciocolata. Includerea sa `n nutri]ie aduce mari beneficii: ea con]ine feniletilamin\, care trimite `n creier endorfine - substan]e care provoac\ o senza]ie de fericire, teobromin\ [i anandamina, toate benefice pentru circula]ia sângelui [i pentru o stare psihic\ „de bine“.

Aceasta este cea de-a doua regul\, dup\ Esther Blum.

~n opinia ei, facem un deserviciu trupului eliminând sau reducând gr\simile din alimenta]ie. Astfel, perturb\m grav echilibrul hormonal.

Corpul are nevoie de colesterol pentru a face estrogen, progesteron [i testosteron - hormonii care ne regleaz\ st\rile psihice. Dac\ „facem foamea“, hormonii nu func]ioneaz\, iar pe noi ne pânde[te depresia.

Cât despre du[manul tradi]ional al femeii untul, sfatul Estherei Blum este simplu.

M\nânc\ pu]in unt, pentru c\ gr\simile saturate ajut\ sistemul osos, ap\r\ ficatul de toxine, `nt\resc sistemul imunitar, protejeaz\ mu[chii inimii [i absorb acizii gra[i Omega-3.

Esther Blum nu e de acord nici cu cei care recomand\ ca vara s\ ne ferim de razele solare pentru a nu ne `mboln\vi de cancer la piele. Ea recomand\ s\ ne expunem la

soare de cel pu]in trei ori pe s\pt\mâna, timp de cel pu]in un sfert de or\ (sau o jum\tate de or\, pentru cei cu tenul mai `nchis). Asta dintr-un motiv simplu: sunt mai multe cazuri de cancer al pielii din cauza lipsei vitaminei D, vitamin\ pe care corpul o poate sintetiza doar dac\ este expus la soare, nu neap\rat la plaj\, ci `n mijlocul naturii, f\r\ excese `n durata de expunere.

Cartea americancei aten]ioneaz\ asupra „s\ritului peste mese“, care ne face s\ ne sim]im stresa]i - dar [i s\ depunem caloriile `n regiunea abdomenului. Blum propune câteva solu]ii la `ndemân\ pentru combaterea senza]iei de foame. Ea recomand\ magneziul, uleiul de in, silimarina, uleiul de coada [oricelului. Mai mult, autoarea consider\ semin]ele de in drept un aliment valoros, care con]ine acizi gra[i Omega-3 [i sunt bogate `n fibre.

Mozaic . c\l\tor 48 GLASUL INIMILOR

Un b\rbat [i o femeie Victima falsei iubiri „Sunt Claudiu, un romantic sensibil [i vis\tor, capabil s\ dau totul prietenilor.

Sfiala mi-a adus `ns\ numai suferin]\. Iar sinceritatea iubirii m-a azvârlit `n singur\tate.

Am copil\rit la Constan]a. P\rin]ii `mi a[terneau totul la picioare, dar mama m\ sufoca, pur [i simplu, a[a c\ pân\ la 18 ani nu cunoscusem nimic din via]\. Apoi am cunoscut-o pe Mariana, viitoarea mea so]ie. A fost dragoste la prima vedere [i a trebuit s\-i `nfrunt pe ai mei, care `i g\seau numai defecte acolo unde eu vedeam calit\]i.

Ne iubeam nebune[te, `ns\ dup\ doar câteva luni dragostea a prins s\ pâlpâie ca flac\ra unei lumân\ri. Mariana se schimbase, `mi vorbea r\ut\cios, lipsea nop]ile. Mi-am atras ironia celor din jur, dispre]ul unora. Au trecut astfel trei ani de chinuri.

Apoi am plecat de-acas\ o perioad\ mai lung\, cu serviciul. Continuam s\ m\ gândesc la Mariana cu o duio[ie care nu mai sem\na `ns\ cu patima `nceputului. [i `ntr-o zi am cunoscut-o pe Iuliana, o machedoanc\ frumoas\, cu p\rul ca abanosul [i ochi ca marea. Am fost convins din nou c\ mi-am descoperit fericirea.

Dar Mariana a aflat despre dragostea noastr\. A c\utat-o pe Iuliana [i i-a spus c\ urmeaz\ s\ nasc\ [i c\ n-o s-o lase s\ ne strice casa. O minciun\ uria[\. Cum am fi putut avea un copil, eu [i Mariana, din moment ce fusesem plecat atât de mult timp? [i dac\ ea era `ntr-adev\r `ns\rcinat\, al cui era copilul? Iuliana s-a retras r\nit\ [i de atunci n-am mai v\zuto niciodat\. Iar eu am r\mas cu Mariana, doi str\ini care nu mai au nimic s\-[i spun\...“

Tu, Claudiu, ai pl\tit scump u[urin]a cu care ai trecut peste sfaturile p\rin]ilor t\i, la prima `ntâlnire cu ceea ce ]i se p\ruse a fi ìmarea dragoste“. ~ns\, dac\ te consoleaz\ cu ceva, asta li se `ntâmpl\ multora, mai mult sau mai pu]in tineri...

Acum e[ti paralizat de teama c\ nu vei mai g\si nic\ieri iubirea adev\rat\ [i nu `ndr\zne[ti s\ mai dai ascultare inimii. ]i se pare c\ pentru tine acest capitol al vie]ii s-a `ncheiat. Nu este a[a. F\ ceea ce-]i cere sufletul. Femeia menit\ s\-]i fie pereche te a[teapt\ undeva.

`ndr\gostesc. A[teptam s\-mi cad\ [i el `n plas\. Apoi l-am v\zut cu alt\ fat\. Mi-am dat seama c\ l-am pierdut. Cine e de vin\?“

Aceast\ pagin\ este dedicat\ tuturor celor `ncerca]i de suferin]ele dragostei. Consultantul nostru va r\spunde aici `ntreb\rilor [i problemelor voastre „de suflet“.

A[tept\m scrisorile voastre pe adresa redac]iei info@media10.ro Andreea, sau jocul de-a dragostea „Numele meu este Andreea. Am dou\zeci de ani, dar m\ simt b\trân\, consumat\.

Eram un copil model, mândria p\rin]ilor.

Apoi a venit boala tat\lui meu, sfâr[itul.

Treceam printr-o perioad\ grea. M\ `nchisesem `n mine, nu vorbeam zile `n [ir, nu m\ apropiam de oameni. La 17 ani am r\mas singur\, f\r\ prieteni, [i am hot\rât s\-mi bat joc de via]\, de oameni. Prima „victim\“ a fost Dorin. L-am pus o vreme pe jar, apoi l-am abandonat, c\utând pe altcineva. L-am g\sit pe Marian, mai mare cu [apte ani. Au urmat Mihai, Dan, al]ii [i al]ii... Era un joc.

Dar `ntr-o zi m-am legat [i eu de un b\iat,

un fluture care zbura din floare `n floare.

Am f\cut dragoste pentru prima oar\.

Când am ajuns acas\, s-a pr\bu[it cerul pe mine, a[a ru[ine mi-era de mama. Dar pân\ la urm\toarea `ntâlnire `mi trecuse. ~l iubeam. El `ns\ era rece. O coleg\ de [coal\ mi-a spus `ntr-o zi s\ nu m\ sup\r, c\ Alex a ales-o pe ea. La urma urmei, el `mi d\duse ce dorisem. Câteva ore de durere, c\rora le spusesem „dragoste“.

Voiam s\ mor... Apoi m-am obi[nuit [i cu asta. Am re`nnodat [irul nesfâr[it al „prieteniilor“. Dar nu mai suportam nici m\car o atingere. La primul s\rut, la prima mângâiere, fugeam. Treceam la altul. [i la altul. ~i g\seam u[or. N-am avut „iubiri“ mai lungi de o s\pt\mân\.

O singur\ dat\ mi s-a mai `ntâmplat s\ m\

Drag\ Andreea, ai r\spuns singur\ `ntreb\rii: vina o purta]i tu [i nenum\ra]ii „prieteni“ din ace[ti ani... ~n fond, nu te-ai r\zbunat pe nimeni, a[a cum ai crezut, te-ai r\zbunat pe tine `ns\]i. Ai pierdut cel mai frumos dar al tinere]ii, prietenia, care te-ar fi ajutat s\ dep\[e[ti perioada grea.

E[ti `ns\ de-abia la `nceputul vie]ii, din fericire. Curând, dac\ n-o s\ mai vezi `n oameni personaje din telenovele [i un joc `n fiecare rela]ie, te vei trezi `nconjurat\ de prieteni dragi.

Rezolvarea problemei de Sudoku din pag. 47 1

3

6

8

7

5

4

2

9

2

8

5

5

9

6

1

3

5

4

7

9

1

3

2

8

5

6

7

4

3

5

1

8

9

6

2

5

1

8

6

2

9

7

4

3

9

6

2

3

4

7

5

1

8

6

5

7

2

4

8

3

9

1

8

2

1

9

5

3

6

7

4

3

9

4

7

6

1

2

8

5