Revista Calator Eurolines, nr. 11 by Eurolines Romania

EUROLINES LANSEAZĂ ÎN ROMÂNIA C\l\tor EUROLINES este o publica]ie editat\ de FINMEDIA sub brandul Eurolines. SE DISTRIBUIE GRATUIT ~N RE}EAUA EUROLINES

www.eurolines.ro Anul 3 • Nr. 11 • toamnă 2011 Se distribuie gratuit `n re]eaua Eurolines

Acum la editura

www.finmedia.ro

CUPRINS

48 Eveniment

EUROLINES PREGĂTEȘTE LANSAREA TUI TRAVEL CENTER ÎN ROMANIA

COVER STORY 28 Branduri Românești Întrebări pentru Horia Brenciu

LA DRUM PRIN EUROPA 34 Cele două nunți ale verii Londra/Coasta de azur 37 Să scrii cu CRETA pe vacanța ta. Dansează, Zorba! 40 Albena, pa bălgarskîi 42 Halicarnass / Bodrum 44 Între Nestle, Eminescu și Chaplin: Vevey

FOCUS EUROLINES 50 Despre TUI 53 10 oferte recomandate de Eurolines

MOZAIC

20 22 8

60 Glasul inimilor. Vinul Roșu 58 Oksana (spală) Putina O seară cu Vladimir 62 Yety, blonde ..., glumițe pe rotițe 64 Horoscop

ACTUALITATE 5 6 8 10 12 14

Calendar evenimente Kinnie & bikini. Gata-i moda! Vedete Carte Gadgeturi de top / Tehnică foto Jeff Bezos, fondator al www.amazon.com, merge mai departe

16 Pe vreme de criză, piața croazierelor a crescut 20 Bronzul nu înseamnă sănătate curată 22 Love, Leo! Leonardo DiCaprio 24 Sport: Foot BOX 26 Auto: Ce vrăji a mai făcut Renault-ul meu

EDITORIAL

În numărul următor:

O EXPERIENŢĂ DE NEUITAT Mihail Gălățanu Editor coordonator Călător Eurolines, FINMEDIA

Cum ne alegem vacanța? Ar fi mai multe de spus aici. Am putea să ne gândim să beneficiem de promoţii. Există, bunăoară, o ofertă de genul plăteşti o vacanţă, primeşti două. Ispită cantitativă: iei o Turcia, primeşti o Grecia cadou. Sau hatâr, mai bine zis. Dar ai şi alte variante. Ispite calitative. Anul ăsta s-au băgat autocare pe Antalya, aşa că poţi să ajungi la all-inclusive-ul huzurului turcesc (cel mai râvnit de pe planetă, de soiul O MIE ŞI UNA DE NOPŢI) şi pe glasul celor patru roţi de... autocar. Nu este singura alternativă. Au apărut destinaţii noi, deşi s-au mai „înfundat” unele dintre cele vechi: de pildă Egiptul şi, mai ales, Tunisia. Ţările arabe, toate, au cam fost puse sub semnul suspiciunii, din cauza mişcărilor de rebeliune care le-au însufleţit, încă de la începutul anului – şi au cam „stricat” sezonul. Am mai văzut, bunăoară – şi un alt gen de ofertare pe piaţă: o companie a propus o vacanţă exotică, care, de obicei, „sărea” pe la vreo opt sute de euro pe puţin, undeva la un preţ cam pe jumătate: trei sau patru sute, dacă pui şi preţul taxelor de aeroport (de data asta, măturate, cu iscusinţă, sub preşul... Tenerifelor). Au fost, de asemenea, şi agenţii care, pentru a-şi atrage clienţi suplimentari, au recurs la reduceri importante, de 50% sau peste, în privinţa costurilor de transport. Sau la eliminarea, pe o perioadă determinată, a taxelor de aeroport. S-au împlântat – tot mai adânc – pe piaţă ofertele de tip LAST MINUTE, atât de frecvente şi de agreate în Occident. Semn că piaţa se saturează. Mihail Gălăţanu Şi se maturizează, în acelaşi timp.

Călător Eurolines Nr. 10 Foto copertă: TVR Publicație editată de

P.O. Box 63-166, 71200, Bucure[ti, Str. Nicolae G. Caramfil nr. 77, sector 1 Tel.: 021.315.79.26, 021.315.79.13 e-mail: calator@finmedia.ro www.finmedia.ro

Editor coordonator Mihail GĂLĂȚANU mgalatanu@finmedia.ro Creative Director Marcel ȘTEF Redactori Cristian PAVEL Norel MOISE Bogdan POPESCU Emiliana DOVAN Colaboratori Horia GÂRBEA Alexandru SĂNDOIU

DISNEYLAND, PARIS

Publicitate Tel./Fax: 021-310.02.22

Direc tor general Mihai S|NDOIU

Director evenimente Alexandru ADRIAN

Corectur\ Irina FRĂȚILĂ

Director editură Georgeta CLINCA gclinca@finmedia.ro

Director dezvoltare Dragoș TEODORESCU

Produc]ie Aurel PARASCHIV

Brand Manager Marcel ȘTEF mstef@finmedia.ro

Director publicitate Editur\ Marius ȘTEFAN

R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare.

Finmedia este membru al Biroului Român pentru Auditarea Tirajelor.

Copyright: Finmedia SRL Po[ta redac]iei: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail. FINMEDIA SRL este editor al publicațiilor „Pia]a Financiar\“, „e-Finance“, „Finmedia Direc tories Series“ Tiparul: Regia Autonomă Monitorul Oficial

EDITORIAL

O nouă etapă, un nou început, un nou spirit! Eurolines România şi TUI au încheiat un parteneriat care reprezintă intrarea într-o nouă etapă de dezvoltare a grupului nostru de firme. Cei mai mulţi români ştiu că Eurolines este „firma cu autocarele“. Acesta este tributul pe care îl plăteşti când timp de 16 ani transporţi cu autocarul 12 milioane de români. Puţini au conştientizat că încă de acum 5-6 ani reţeaua de agenţii Eurolines s-a transformat dintr-un vânzător de bilete de autocar într-o veritabil vânzător de produse turistice şi de transport de toate tipurile. Şi, chiar dacă am introdus conceptul de Travel Hypermarket, tot nu am reuşit să convingem foarte mulţi clienţi că Eurolines vinde turism. Aşa cum Coca Cola produce suc şi nu alcool şi cum Mercedes produce maşini şi nu aere condiţionate, la fel de puternică este legătura dintre Eurolines şi autocar. Am căutat destul de mult o soluţie care să ne scoată din „impas“ şi am avut mai multe variante. Am optat pentru un parteneriat cu numărul 1 mondial în turism, şi anume TUI TRAVEL. Un parteneriat realizat prin asimilarea în grupul Eurolines a unei firme de tradiţie, care a aparţinut TUI în România – Danubius din Constanţa. Procesul de consoli-

dare început de noi cu mai mulţi ani în urmă, când încheiam tranzacţia cu Nova Travel, prima agenţie de turism din România după revoluţie, continuă. O parte dintre agenţiile actuale Eurolines se vor îmbrăca în hainele TUI TRAVEL CENTER, cele mai valoroase haine turistice din lume. Un lucru care ne obligă să ne ridicăm şi mai mult standardele la care lucrăm. În cazul nostru haina „nu ne face“, dar ne obligă. Începând de imediat vom încerca să transmitem clienţilor noştri „spiritul TUI“. Viziunea TUI este să transforme orice experienţă de a călători şi de a pune un „zâmbet” larg pe faţa clienţilor săi. Ceea ce ne dorim este să oferim clienţilor noştri o vastă selecţie de experienţe de vacanţă, cât mai diferite şi flexibile. Valorile importante în care credem sunt legate de faptul că orice facem se referă la bunăstarea clienţilor

DRAGO{ ANASTASIU

Președintele Grupului Eurolines

noştri şi, prin urmare, suntem „focusaţi” pe clienţii noştri. Termeni precum siguranţă şi calitate vor primi noi valenţe, prin intrarea pe piaţa distribuţiei produselor turistice a lui TUI în România. Poate că toate aceste afirmaţii sună pompos, dar, dacă ele nu ar fi adevărate, TUI nu ar fi devenit lider mondial şi nu ar avea un rulaj de 19 miliarde de euro/an. Faptul că două branduri de mare succes din Europa se asociază este o premieră. Dacă la nivel european brandul TUI este mai cunoscut decât Eurolines, în România situaţia este complet diferită, iar acest parteneriat va modifica această poziţionare. Eurolines va continua să fie alături de turişti şi de pasageri. Ne va păsa şi pe viitor de fiecare client al nostru, iar noul parteneriat ne va obliga şi mai mult să acordăm atenţie „clientului”. Vă aşteptăm să vă demonstrăm acest lucru, vă aşteptăm să vă transferăm noul nostru spirit. Nu ne îndoim că mulţi dintre concurenţii noştri vor încerca să depăşească standardele actuale. De câştigat vor câştiga turistul şi pasagerul. Începe o nouă etapă, una în care un nou spirit ne îndreaptă spre şi mai multă siguranţă şi calitate. Şi nu avem voie să dezamăgim.

ACTUALITATE CALENDAR EVENIMENTE 5

ACTUALITATE SMOKIE ÎN UCRAINA

EVENIMENT ROCK 30 septembrie 2011 30 septembrie 2011 este data anunţată penru un concert foarte „special”, în Ucraina. Localitatea unde vine „gaşca” (nebună) de la Smokie este Doneţk. Iar locaţia, tot un stadion, că tot e moda stadioanelor. Este vorba despre stadionul din Doneţk, care are forma unei arene ovale. Seamănă, în mare măsură, cu cel nou, din Cluj, pe care va juca, în curând, Universitatea. position sunt SCORPIONS, o trupă care nu mai are nevoie de alte prezentări. Nu vor fi singurii. Vor fi, pe acolo, la inaugurare, Grigore Leşe, plus alte formaţii, din toate genurile muzicale. Ora anunţată pentru începere: 21, căci va fi o noapte grea. Capacitatea noului stadion – căruia i se va face „safteaua” - este de 31.000 locuri pe scaune, în timp ce, cu locurile de pe gazon, zonele A şi B, se ajunge la o cifră de 45.000 de locuri, pentru care se pot da bilete. Pentru data inaugurării, doar 15.000 de bilete se vor pune la dispoziţie.

INAUGURAREA ARENEI SPORTIVE DE LA CLUJ 8 octombrie S-a scris - foarte mult deja - despre inaugurarea arenei sportive de la Cluj, dar nu s-a glosat, cu însemnătate, asupra celor care vor fi „primadone”, pe data de 8 octombrie (într-o sâmbătă), atunci când va avea loc „lansarea la apă” (să sperăm, totuşi, că nu plouă!). În pole-

CLUJ FESTIVALUL GEORGE ENESCU, 2011 Septembrie 2011, în Bucureşti.

BUCUREŞTI

O ediţie care va merita toţi banii. În debut, Grigore Leşe, un reputat artist şi folclorist contemporan. Lume bună şi aici, nimic de zis. Varietăţi ale muzicii interpretate anunţă ediţia 2011 ca aceea a unui an în care plictiseala nu-şi găseşte starea la „George Enescu”. Biletele au început deja să se vândă ca pâinea caldă. Se trafichează până şi abonamentele, la o asemenea manifestare cu ţinută care se respectă. Eveniment de top, care va marca decursul întregii luni septembrie, în Bucureşti. O menţiune specială pentru medalionul Yasmin Levy – un „tur al simţămintelor” – şi al muzicii explozive, în tonuri, note & sonuri de flamenco. Pasiune pe pâine!

GOLDEN DRUM, FESTIVALUL DE PUBLICITATE DE LA PORTOROZ 5 octombrie a.c. Din cât se poate afla de pe site-ul oficial, ww.goldendrum.com, competiţia efectivă (din acest an) va începe la data de 5 octombrie a.c. şi va dura până pe data de 8 ale aceleiaşi luni. Juriile sunt, deja, definitivate. Se aşteaptă „sample”-uri de lucrări, intrările fiind declarate deschise, iar România numărându-se printre ţările de unde vin cele mai multe propuneri. Este considerat, şi pe bună dreptate, cel mai mare festival de publicitate din Europa Centrală. Portoroz este şi el un oraş ofertant, care merită vizitat chiar în afara perioadei de festival. Are aerul tipic al unei cetăţi (medievale) din aria Europei Centrale. „Toba de aur” şi „Nasul mincinoşilor” sunt două trofee care, ce să facă şi ele, recompensează ceva, de bine ori de rău. Ar mai fi de spus că agenţiile de publicitate din România sunt, de regulă, foarte active la GOLDEN DRUM. Şi se bat pe premii. Şi, uneori, chiar le câştigă... Bum-bum, bum-bum, toba bate, drum bun, drag român...!

SLOVENIA

Fiecare fată/Fiecare băiat se dă în vânt după căutarea unui echipament de plajă cât mai „original”.

actualitate . c\l\tor 6

ACTUALITATE VEDETE INTERNA}IONALE

DE SEZON:

Gata-i moda! Un top model brazilian şi-a găsit propria „versiune” pentru a fi remarcată pe plajă. Să recunoaştem că, dacă o vedem pe la Copa Cabana întoarcem, cu siguranţă, capul după aşa fată model. Sânii, să recunoaştem (dar să nu fim prea clevetitori!) nu sunt foarte mari, aşa că pot fi „ţinuţi în frâu”. Cu greu. Ca două mici şi devastatoare pantere. Cele care fac legea sunt două breteluţe care contrastează cu pielea încă nebronzată a fetei care speră să iasă pe plajă – şi, cu acest costum, să se bronzeze. Toate fetele vor dori, în curând, să fie la fel. Chiar şi (sau mai ales!) domnişoarele cele mai respectabile. Nici blonda asta de alături, în treacăt fie spus, nu-i autentică. E cam cu o cioară vopsită. Pe la sprâncene e şatenă ori brunetă. Şi, atunci, nu ne rămâne decât să-i urăm plajă & baie sprâncenată... Sprâncenata, mâine-i gata...!

KINNIE Brasilian Style: „Fata mea este model / se ia lumea după el!”

O evoluţie a costumelor de plajă ar fi foarte „şucară”. S-a întâmplat ceva, mai întâi, în mentalitate. Şi, apoi, în croială. Sau în materialele şi culorile folosite. VEDETE INTERNA}IONALE

& BIKINI

Maxi bikini

Trăsnite. Haioase. Sau, dimpotrivă, conservatoare. Retro. Atât de vintage încât... îs tocma' de pe vremea bunichii-vodă. Bikini-vodă. Băuturi răcoritoare, umbreluţe, atmosferă de mare & soare. Plajă. Toropitoare. Kinnie şi bikini. Cocteiluri. Îngheţate. Iar fetele-s dezgheţate. Numai fetele... cu un ghes. Des.

Vade Retro... în dulcele stil moldovenesc

Kalin, Kamalin, Kamalin, Kamaia... În cele de mai sus veţi putea surprinde farmecul absolut & suav al... numerelor mari. Desigur că tot la costumele de baie mă refer. Nişte fete, dediuşka, e drept (fiecare e malenkaia, în felul lor), cam trecute, adică de-acum spre babuşka, îşi poartă, cu mândrie, costumele cele mari, de pe vremea lor. Cu flori, cu picăţele, zebrate, tigrate, cu pedigree de leopard. Au un steag al Rusiei – şi, fireşte, o icoană. Georgiene sau kazahstane, nu mai

importă... tot Federaţia Rusă se numesc – şi se amuză de nu mai pot. Graţia rezidă în bătaia din palme. În fond, fiecare poartă ce are. Ce ştie. Şi cu ce e învăţat. Nimeni nu e perfect. Fetele noastre sunt, de bună seamă, vesele, în ciuda faptului că au costumele cam ponosite – şi chiar dacă unele dintre ele, ce-i drept, mai amestecă, din când în când, plânsul cu râsul, aşa, cam ca la Republica de la Ploieşti (falansteru' lu' râsu'-plânsu').

Trei bucăţi. Din altă epocă. Era o vreme când puteai face plajă şi aşa. Şi chiar te puteai bronza. Cu oarecare efort. Şi cu umbreluţe, eventual. Dar, hei, să nu exagerăm, nu prea tare. Să facem, totuşi, mai întâi, o evaluare (globală): braţe: da, aici se mai putea... picioare: da, şi în această zonă, cu anumite amendamente; bust: hm, nu prea aveai şanse pe-aici; sâni: nţţţ! în nici un caz! Culmea este că, mă credeţi sau nu, imaginea este chiar de pe meleagurile noastre.

Fetele-s de pe marginea Bahluiului. Adicătelea, s-ar putea intitula, la o adică, şi... ÎN DULCELE STIL MOLDOVENESC. Fetele de pe atunci discutau, cu seriozitate, despre regularizarea cursului Bahluiului – şi au rămas tot aşa, discutând, din 1785 până astăzi. Faptul este şi consemnat memorialistic în măreaţa operă CRONOLOGIA BAHLUIULUI NAVIGABIL, DIN 1785 PÂNĂ ÎN PREZENT. Într-un raport din anul 1787, contele Alexandre D'Hauterive, secretarul personal al domnitorului Moldovei, Alexandru Ipsilanti, amintea, într-un mod antologic, despre Bahluiul navigabil: „Ce v-aş putea trimite, din Iaşi, decât noroi?” În aceste condiţii, cum să ieşi cu aceste curăţele costume de baie, nemaipomenite şi revoluţionare la vremea lor, pe cheiul/malul Bahluiului noroios, ca să faci plajă precum se face, acum, pe malurile pariziene ale Senei – unde primarul a adus deja câteva basculante de nisip?

actuali 8

ACTUALITATE VEDETE ROMÅNE{TI {I STR|INE

Dive/bombe

ILINCA VANDICI, LA CONCURENŢĂ CU BIANCA DRĂGUŞANU GAGA-ISME Ilinca Vandici făcea, până de curând, figura unei ardelence „serioase”, cu o coloană vertebrală destul de verticală. În ultima vreme, s-a mai înmuiat (pe picioare, da, dar ce picioare frumoase!) de când l-a văzut pe fotbalistul Ciprian Marica, de care toată lumea şopteşte că este îndrăgostită. Marica, atacantul naţionalei, „vârf de lance”, pare să aibă spirit de prădător. După ce şi-a înfipt lancea într-o vedetă precum Gina Pistol, acum a prins să „răsfoiască” alte starlete mondene. Ciprian Marica, inspirat, probabil, de (ex)colegul său de naţională, Adrian Cristea (alt vânător tenace de frumuseţi), a vrut să vadă cum este Bianca Drăguşanu, noua „zeitate” care tutelează tabloidele româneşti. Drept care a ieşit cu ea prin oraş/prin lume, s-a perindat prin cluburi, iar paparazzii, băieţi răi, dar buni, adicătelea vigilenţi: pac! L-au prins. Şi l-au dat la gazetă.

După şlagărele pe care le-a scos, de câţiva ani, aproape de bandă rulantă, Lady Gaga a ajuns, peste noapte, una dintre cele mai mediatizate vedete. Din Marea Britanie şi de aiurea. Dar vorba „mediaticilor”, adică „la bună mediatizare” are şi ea un revers: o mediatizare... răutăcioasă. Şi, uite-aşa, Lady Gaga (utza!) a intrat în focul publicaţiilor de scandal, care au speculat masiv, în ultima perioadă, pe seama încasării unor sume necuvenite – chipurile! – din beneficiile unei

campanii sociale în scopul ajutorării victimelor cataclismelor din Japonia. Este vorba despre nişte brăţări care au fost puse în vânzare cu ideea că banii se duc la „cutremuraţii” din zona niponă. Un avocat susţine, însă, că ei s-ar fi deturnat şi ar fi luat calea buzunarului vedetei. Şi nici nu este vorba de prea mulţi biştari... doar vreo câteva milioane de euro, acolo. Să tot fie nişte bani de buzunar.

PIPPA... PĂCII, DAR ŞI A PROTECŢIEI

Nu, nu este vorba chiar de o pipă obişnuită. Ci chiar despre Pippa Middelton, acum celebritate (peste noapte!). Care şi-a tras/sau chiar familia i-a tras body-guarzi. La indicaţia Prinţului William. Costă cam mult o asemenea întreprindere, cel puţin vreo 130.000 de lire sterline, pentru că este vorba de o maşină blindată. Sora ei, ceva mai celebra Kate, a ajuns, acum, printre capetele încoronate. Beneficiază, în consecinţă, de securitate,

ca membră a familiei regale. Pippa are parte, însă, de un destin şi mai spectaculos. Prezentă la nuntă, ea a devenit, aproape peste noapte, un şlagăr mediatic – de care majoritatea masculilor britanici s-a îndrăgostit. Iar pe zi ce trece capătă noi „adepţi”. S-a înfiinţat chiar şi un club care „creşte” fani ai frumuseţii de care dă dovadă Pippa. Hei, chiar aşa: cine vrea să îi fie gardă de corp unei drăgălaşe precum Pippa? Mon Denima

VEDETE ROMÅNE{TI {I STR|INE

ACTUALITATE LEGENDE

ALEXANDRA IVANCENCO DECOREAZĂ PENTRU FRANCEZI Nu mai ştiu dacă v-o amintiţi pe Alexandra Ivancenco? A fost prima playmate de la „Playboy” din România. Pe conceptul de „girl next door”. Şi, nu doar după o simplă/o singură părere, printre cele mai „mintoase” prezenţe feminine din revista sus-numită. Pictorialul, să recunoaştem – şi să ne aducem aminte – a avut clasă, decor, frumuseţe macră, tot ce vreţi. Alexandra Ivancenco este o dovadă că nu doar femeile cu corp intră în revista cu „iepuraşi”, ci şi cele care au... creier. A terminat o facultate în domeniul artelor frumoase. La vremea primului său pictorial, era aceea care „crea” decor pentru cluburile, de zi şi de noapte (mai ales), din Bucureşti. Mult timp după aceea nu s-a mai auzit mare lucru despre ea. Acum, totuşi, avem

veşti: am auzit că s-a mutat definitiv în ţara lui Voltaire. Chiar la Paris. Unde, de data asta, decorează pentru francezi. Este, deci, în ţara „roabelor frânce”, o artistă-deco. Rămâne să ne amintim, cu deplină nostalgie, de pictorialul ei, ehei, acela din „prime tinereţuri”, în care arăta ca o „femeie-lance”, gata să se împlânte în cele mai frumoase locuri din lume... Lucru care, de altfel, precum se vede, s-a şi întâmplat. Parisul are de ce să ne fie recunoscător. Ale noastre tinere la Paris decorează. Decolează.

RIHANNA ŞI RAHAN DAVID DUCHOVNY, MARE CRAI

Mi-a plăcut de Rihanna de la prima apariţie, cu ceva ani în urmă. Cum s-ar zice, dragoste la primul... ecran! M-am gândit la ea ca la... femeia lui Rahan! Sau Pif. Rihanna seamănă cu o ciocolată fierbinte. Pe gâtlej. Care lasă o dâră. De voluptate. La succesul Rihannei a contribuit şi exotismul look-ului său personal. Rihanna, spre deosebire de alte negrese/ori mulatre care cântă numai cu corpul, are şi voce.

Vocea Rihannei este, neîndoios, din rândul celor cultivate. Iar lookul ei, ei bine, look-ul are arome de rom. De Barbados, de unde este şi originară. Rihanna este o Vărsătoare sexy. Semn mutant, generos. Îi şade bine să pozeze în locuri exotice. Are şi un bust dominant, apetisant. Ar putea cânta şi despre zombie, pentru noi tot un bulgăre de cacao fierbinte rămâne!

David Duchovny este unul dintre actorii care au ceva minte/glagorie în găvana numită cap. Îi plac, la nebunie (dar cui nu-i plac?) femeile. Este, însă, un personaj consistent. Are ce spune. Are un dram de cultură şi o brumă de bun-simţ. Este, însă, nonconformist. Are propria sa cale. Îmi amintesc că am citit, în presa americană, un interviu de cea mai bună calitate, consistent şi lăptos... ca o nucă de cocos. Cu el, ca protagonist, în care dădea dovadă de o abruptă sinceritate, îşi recunoştea limitele / şi tarele. Vorbea, cu multă dezinvoltură, despre obsesiile erotice, despre mariaje, despre chinurile prin care trece. L-am (re)văzut, ulterior, cu destulă plăcere, în „Californication”. După care am auzit că s-a despărţit de Tea Leoni, cu care părea că, într-adevăr, în sfârşit, se potriveşte.

LEADERSHIP

IN THE st . actualitate c\l\tor 21 CENTURY 10

La Bucure[ti pe 26 octombrie 2011, Crystal Palace Ballrooms

ACTUALITATE CARTE

CARTE

JOHN GRISHAM, THEODORE BOONE Se spune că, pentru a fi prozator, precum este (şi) John Grisham, trebuie să ai oase tari, dar, ar trebui adăugat, şi pentru a fi cititor de Grisham trebuie să ai oase tari. Intriga cărţilor lui se construieşte în cel mai pur stil britanic. Acţiunea se amorsează cu lentoarea unei roţi uriaşe, care pune în mişcare toate pârghiile textului. Care face să se urnească scripeţii grei ai naraţiunii. Stilul de sorginte anglo-saxonă nu se dezminte. Dar, în schimb, naraţiunea beneficiază de soliditate. Are coerenţă. Are forţă. Are detalii. Există epic în „sosul” lucrurilor. Nu este numai thriller. Sau, uneori, thriller-ul cade în planul secund. Este remarcabilă grija lui Grisham spre a crea personaje, spre a creiona o acţiune concertată, credibilă, pestriţată cu amănunte.

MICHEL TOURNIER GASPAR, MELHIOR & BALTAZAR Trei figuri. Trei magi. Trei înţelepţi, cărora li se adaugă un al patrulea, Taor. Trei destine care se întâlnesc – şi Michel Tournier le studiază cu o curiozitate de entomolog. Magii sunt cei care au o şansă extraordinară, dar şi mobile diferite. Oricine citeşte cartea poate fi cu adevărat gelos pe o asemenea temă fertilă: este găselniţa lui Tournier. Nu întâmplător, formaţia de prelat îşi pune, aici, amprenta asupra cărţii. Cartea este scrisă absolut excepţional. Concizie. Expresivitate.

facilitează crearea de abilităţi pentru o lume în care vechile reguli au fost dărâmate, schimbările radicale au devenit o rutină, iar abilitatea de a executa este mai importantă ca niciodată. În prezent şi în viitorul previzibil: Creşterea va fi mai lentă. Dar compania care execută bine va avea încrederea, viteza şi resursele să se mişte rapid pe măsură ce apar noi oportunităţi. Competiţia va fi mai acerbă, cu multe companii care vor căuta orice FINMEDIA: avantaj posibil în fiecare domeniu, RAM CHARAN, EXECUŢIA de la produse şi tehnologii până la locaţie şi management. Guvernele îşi vor asuma roluri noi în economiile Prima carte despre importanţa lor naţionale, unele ca parteneri ai majoră a disciplinei execuţiei, abilitatea de a face saltul final către suc- afacerilor, altele impunând restricţii. ces, astfel încât să ducem sarcinile la Companiile în care execuţia este mai bună vor fi mai atractive pentru bun sfârşit, fie că e vorba de liderul unei întregi companii – sau de cine- organismele guvernamentale ca şi parteneri şi furnizori şi vor fi mai va aflat la prima poziţie de condubine pregătite să se adapteze noului cere. val de reglementări. Gestionarea Actualizată cu o nouă introriscurilor va deveni cea mai mare ducere care tratează prezenta criză prioritate a fiecărui lider. „Execuţia” financiară şi economică, Execuţia, va oferi un avantaj în detectarea Disciplina de a duce lucrurile la bun sfârşit, este una dintre cele mai noilor ameninţări interne şi externe influente şi de succes cărţi de afaceri şi în stăpânirea crizelor care — aşa cum a demonstrat recentul ale vremurilor noastre (cu peste paroxism global — nu pot fi două milioane de exemplare niciodată prevăzute. vândute în toată lumea) şi este mai „Execuţia” ilustrează cum să relevantă şi mai utilă decât a fost coordonezi oamenii, strategia şi vreodată. operaţiunile, cele trei procese de Astăzi, suntem martorii unei permanente „resetări” a mediului de bază ale fiecărei afaceri. Conducerea afaceri global. Vechea normalitate a acestor procese constituie cu adevărat „jobul” de a conduce o dispărut şi nu se va mai întoarce. afacere, şi nu formularea unei Atunci când „Execuţia” a fost „viziuni” şi delegarea îndeplinirii publicată pentru prima dată, în muncii altora. 2002, ea a schimbat modul în care Bossidy şi Charan ne arată ne facem treaba la locul de muncă, importanţa de a fi pe deplin şi cu concentrându-se pe importanţa pasiune implicaţi în organizaţie şi de majoră a „disciplinei execuţiei”: ce dialogurile robuste despre abilitatea de a face saltul final către succes astfel încât să ducem lucrurile oameni, strategie şi operaţiuni conduc la o afacere bazată pe la bun sfârşit. Larry Bossidy şi Ram onestitate intelectuală şi pe realism. Charan îşi resetează mesajul care

CEL MAI INFLUENT BUSINESS ADVISER

RAM CHARAN ACTUALITATE CARTE

CARTE

GHIDUL VERDE ROMÂNIA Autorii colecţiei (de mare reputaţie) GHIDURILE MICHELIN au bătut ţara – în lung şi în lat – şi au vizitat cam tot ce se putea vizita. Au evaluat lucruri greu comensurabile, precum ospitalitatea, popularitatea, accesibilitatea, prima impresie, renumele etc. Ghidul are şansa de a fi copios ilustrat. Este, deopotrivă, lucru fin, de delectare (de cutreierat cu ochii, cum s-ar putea zice), dar şi instrument de utilizat, în peregrinările prin ţară. Desigur, s-au primit – şi s-au dat stele. Este o unealtă care îţi oferă un mare grad de libertate în planificarea concediului tău, vacanţei şi chiar unui week-end la mare – sau la munte.

RAO: JEFFERY DEAVER, DANSÂND CU MOARTEA

METEOR (METEOR PRESS): ANNA POLITKOVSKAIA, DOAR ADEVĂRUL

HUMANITAS: DAN C. MIHĂILESCU, ŞI AŞA MAI DEPARTE?

DANSÂND CU MOARTEA se încadrează în registrul cărţilor care nu au numai policier, ci au şi atmosferă. Acesta este unul dintre secretele naraţiunii de bună calitate. Atmosfera este una creată de personaje. Dar, deşi uneori atinge lugubrul, nu este şi sinistră, adică nu „cade” în horror. Atmosfera este indusă dintru început, într-un stil gen edgarallanpoe, prin însăşi premisa lucrurilor: căutarea Dansatorului pe coşciug, un foarte sângeros criminal. Este vorba despre un bărbat aproape necunoscut, întrezărit doar întâmplător de o victimă. Ştim despre el doar că are treizeci de ani, este tuns relativ scurt, probabil un bărbat puternic – şi are pe unul dintre braţe un tatuaj, cu moartea cu coasa şi o femeie... De aici încolo poate începe misterul...

Deşi pare o carte „grea”, eu aş lua-o, totuşi, în vacanţă. Pentru că, de fapt, nu este vorba decât despre jurnalism. Jurnalism politic, dar unul light. Din care poţi să afli, în linii mari, despre Rusia. Nu o să devii doctor în chestiuni ruseşti, dar vei avea o idee. De ansamblu. Şi nu de oriunde, ci de la o „vedetă” a jurnalismului rus. Şi o „legendă”, în acelaşi timp. Pentru că Anna Politkovskaia a murit la comandă. Politică. Adică a fost asasinată. Deşi a avut posibilitatea să opteze pentru a pleca în exil, Anna a avut curajul de a rămâne acasă. Şi a deveni martirul unei cauze. Salman Rushdie, alt „vânat de lux” – printre oamenii condeiului, îi aduce un omagiu. La prestigioasa editură METEOR PRESS a mai apărut şi JURNAL RUSESC, sub aceeaşi semnătură, în Colecţia ISTORIE.

Mărturisesc, dintru început, că sunt un admirator al lui Dan C. Mihăilescu. Este unghiul sub care m-am aşezat pentru a priza cartea. Şi, faţă de OMUL DIN SCRISORI (Eminescu), trebuie să recunosc că am fost mai puţin entuziasmat, deşi cartea are pasaje admirabile – şi merită, din plin, citită. Aş fi renunţat la toată tirada cu/despre Securitate, măcar pentru fluenţa lecturii. Minunat început însă, în forţă (prefaţă), despre moartea vieţii literare. Dan C. are nerv, prolificitate, este imberb de tânăr, are o scară a sa de valori, este slobod la gură, flatează & cravaşează, în acelaşi timp. Cartea coboară în a doua parte a sa, dar în prima este elocventă, are verbozitate nestăpânită (ca şi autorul). Dan C. Mihăilescu se clasicizează fără să îmbătrânească – şi ăsta e marele său atu. Este generaţia următoare de după sclipitori înaintaşi şaizecişti/şi şaptezecişti. L-aş pune, ca valoare, lângă eseişti de forţă precum Luca Piţu şi Horia Roman Patapievici, şi aproape de Dan Petrescu. În locul său, aş mai evita elogiile şi firitisirile, dar, deh, oameni suntem. Remarcabile, deschiderea şi receptivitatea la ultimele generaţii literare (generaţia 2000 inclusiv).

Mihail Gălăţanu

. c\l\tor actualitateFă-ți upgrade la imaginea ta 12 ACTUALITATE GADGET

Sony Walkman W260

Evolio Neura

Iubitorii de sport au la dispoziţie acum o „jucărie” destinată exact acelor ture lungi şi pline de efort, în care eşti expus elementelor. Sony Walkman W260 este un mp3 player rezistent la apă, care poate fi purtat cu uşurinţă de amatorii de jogging şi ciclism. Trebuie însă să nuanţăm această rezistenţă: W260 face faţă transpiraţiei şi ploii, însă asta nu înseamnă că se pot face scufundări cu el la urechi. MP3 player-ul de la Sony este extrem de mic, putând fi confundat destul de uşor cu o pereche de căşti. Acesta oferă până la 8 ore de funcţionare şi o funcţie de încărcare rapidă, ce asigură 60 de minute de playback după doar 3 minute de încărcare. Vine în două variante de capacitate: de 2 GB şi 4 GB.

„iPad killer” - aşa a fost descrisă la lansare noua Evolio Neura, tableta românească de la Televoice. Un fel de David mioritic versus Goliatul lui Apple. Argumentele Neura sunt preţul (până în 400 euro), echiparea şi dimensiunea, care fac tableta autohtonă să rivalizeze cu nume mult mai cunoscute din industrie. Tableta (25x19x1,4 cm) este echipată cu un procesor Nvidia Tegra 2, 1 Ghz Dual Core, dispune de un display de 9,7 inchi şi rulează pe Android 2.2, deşi suportă şi 3.0. Conectivitatea este WiFi, Bluetooth şi 3G, suportând viteze de până la 7,2 Mbs. Neura dispune de memorie RAM DDR2 de 1GB şi memorie internă flash SSD de 16 GB, ce poate fi extinsă cu încă 32 GB pe suport MicroSD. Greutatea sa este 780 grame, pentru versiunea cu 3G.

Touch Lapdesk N600 Forerunner 210 de la Logitech de la Garmin

Să utilizezi laptopul când stai în pat sau fotoliu nu-i chiar foarte comod. De aceea există „jucării” precum Touch Lapdesk N600 de la Logitech, un touchpad care face mai uşoară manipularea conţinutului de pe Internet, pentru a naviga confortabil cu laptopul pe genunchi. Logitech Touch Lapdesk N600 dispune de un touchpad retractabil de 5 inch cu navigaţie multi-touch. Cursorul se poate mişca cu un singur deget, se poate face scroll folosind două degete sau se poate realiza swipe prin pagini şi imagini cu trei degete. Design-ul multi-stratificat, proiectat pentru a stopa fluxul de căldură, protejează utilizatorul de căldura laptopului, iar suprafaţa ne-alunecoasă ajută la menţinerea laptopului într-o poziţie stabilă.

Forerunner 210 de la Garmin este un ceas care îţi oferă date despre orice stadiu al antrenamentului şi date în timp real, precum ritm, distanţă şi timp, având încorporat un GPS şi tehnologia Garmin HotFix, care găseşte şi menţine recepţia sateliţilor. Ceasul permite setarea de alerte ale ritmului cardiac, utilizatorul fiind alertat când depăşeşte sau este sub limita definită. Garmin Forerunner 210 se poate utiliza cu dispozitivul pentru picior, utilizatorul putând verifica ulterior cadenţa alergării sau numărul de paşi efectuaţi pe minut. Durata de viaţă a bateriei este de 8 ore în modul GPS şi de antrenament şi până la trei săptămâni în modul power-safe. Ceasul este disponibil în Garmin City Shop, la un preţ de 865 lei.

Experienţa 3D, acum şi pe telefon De la televizor, proiector, aparat foto, jocuri, tehnologia 3D a trecut acum (cum era şi normal, de altfel!) la telefoane. HTC a lansat în această vară modelul Evo 3D, care captează şi redă imagini şi filme în format 3D, pentru vizualizarea cărora nu este nevoie de ochelari speciali. Ecranul stereoscopic al telefonului afişează efectele 3D, iar imaginile foto şi video se detaşează de planul ecranului şi pot fi vizualizate natural, fără ochelari speciali 3D. Telefonul este prevăzut cu două camere de 5MP, care pot înregistra 2D şi 3D, în funcţie de dorinţa utilizatoru-

lui. Aceştia au la dispoziţie şi o „jucărie” nouă, Tiltshift Effect, care adaugă efect blur în mod selectiv acelor porţiuni ale imaginii astfel încât să dea senzaţia de modele la scară. HTC Evo 3D este dotat cu un ecran qHD de 4,3 inch şi este propulsat de un procesor dual-core Qualcomm Snapdragon de 1,2 GHz. Utilizatorii au la îndemână serviciul HTC Watch, ce permite vizionarea titlurilor de succes de la Hollywood alături de propriile clipuri 3D. Experienţa este completată de meniurile 3D şi lockscreen-ul activ personalizabil.

ACTUALITATE FOTO & VIDEO 13

Amintiri de sub apă La mare, la soare! Aşa suna un refren binecunoscut, însă, din motive de rimă, nu cuprindea poate cea mai importantă distracţie de pe malul mării: în apă. Şi, dacă tot ne place să ne bălăcim, de ce să nu şi imortalizăm momentele când suntem în apă sau ne scufundăm? Ne trebuie însă nişte „scule” speciale, pe care să nu le deranjeze apa. Faceţi cunoş tinţă cu Panasonic FT3, o cameră compactă cu care se poate fotografia şi filma până la adâncimi de 12 metri. Ca dotări, are un senzor de 12 mega pixeli, receptor GPS, altimetru şi barometru integrat, precum şi mod video FullHD. În magazinele de la noi este disponibil la un preţ de aproximativ 1.800 lei. Sony TX5 vine din altă categorie, cea a ultra-compactelor, însă cu un pedigree apropiat: subacvatică, rezistă la şocuri şi căzături, la temperaturi de până la -10 grade Celsius. Construcţia, design-ul şi finisajul

sunt impecabile, iar controlul se face în cea mai mare parte prin intermediul ecranului touch rezistiv. Sony TX5 dispune de un senzor de 10 mega pixeli, zoom optic 4x şi înregistrare video HD 720p, preţul fiind de aproximativ 1.000 lei. La un preţ cu 10% mai mic vine Fujifilm XP30, o cameră proiectată să reziste în condiţii nefavo -

Cel mai mic aparat cu obiective interschimbabile

MAME-CAM DX, camera liliputană

Poze 3D la cele mai mici preţuri

La începutul verii, Sony a lansat modelul NEX-C3, din seria aparatelor compacte cu obiective interschimbabile, acesta fiind cel mai mic model din gamă. Aparatele foto din seria Sony NEX au fost denumite UCIL (Ultra-Compact Interchangeable Lens). Sony NEX-C3, împreună cu obiectivul pancake de 16 mm cu F2.8, poate sta alături de-o compactă şi va intra lejer într-un buzunar. Aparatul măsoară 109,6 x 60 x 33 mm şi are o greutate de 283 de grame. NEX-C3 are un senzor Exmor de 16,2 megapixeli şi este dotat cu un ecran LCD rabatabil, cu o diagonală de 3 inch şi o rezoluţie de 920.000 de pixeli. Sony NEX C3 va fi disponibil din luna august, la un preţ aproximativ de 650 de euro.

Dacă nu eşti atent, ai putea să confunzi această cameră foto cu un stick USB, pentru că la dimensiuni este foarte apropiată. MAME-CAM DX nu are decât 4,6 cm în lungime şi 2,8 în înălţime, cântărind 14 grame, putând să treacă foarte uşor drept camera unor hobbit. Mică, mică, dar este dotată cu un senzor de 8 megapixeli şi poate să capteze fotografii cu rezoluţii de 3,264 x 2,448 pixeli. În plus, camera suportă şi captură video la 30 fps în format AVI şi cu rezoluţie de 1,280 x 960 pixeli. Stocarea se realizează prin intermediul cardurilor microSD de până la 32GB, iar transferul se face cu ajutorul unui port USB 2.0. Preţul este de 100 de dolari.

DXG-018 3D este probabil cea mai ieftină cameră 3D din lume, în Statele Unite fiind disponibilă la preţul de aproximativ 70 dolari. Caracteristicile nu sunt însă „ieftine”: dispune de un ecran LCD de 1,4 inchi, obiectiv dublu, slot D, ce suportă carduri de până la 16 GB, obiectiv dublu şi o rezoluţie de 1,3 MP. Camera este foarte simplu de utilizat, fiind gândită să fie folosită şi de copii. DXG-018 este disponibilă în mai multe culori „prietenoase”: roz, galben, verde, portocaliu şi mov. Fiind aşa de ieftină, DXG-018 pare a fi modalitatea perfectă de a face cunoştinţă cu fotografia 3D. O aşteptăm şi în România. Bogdan POPESCU

rabile – apă, până la 5 metri adâncime, căderi de maximum 1,5 metri, temperaturi de -10 grade Celsius. XP30 are un senzor de 1,42 mega pixeli şi înregistrează FD 720p, un zoom optic de 5x şi GPS integrat. Ecranul de care dispune are dimensiunea de 2,7 inchi, iar greutatea ei este de 165 grame, cu tot cu baterie.

14 ACTUALITATE BUSINESS ONLINE

UN „FLUVIU” PLIN DE NOUTĂŢI & CĂRŢI:

amazon.com

L-am întrebat pe interlocutorul meu – şi răspunsul a venit cu promptitudine: pentru că este cel mai faimos site care priveşte cărţile. Şi asta nu chiar de ieri, de azi, ci de mai bine de un deceniu, ceea ce, în termenii erei internautice, valorează aproape cât o eternitate.

Jeff Bezos, fondator al www.amazon.com, merge mai departe O vitrină uriașă, prin care înoată produse și cărți amazon.com este o vitrină uriaşă, prin care navighează/înoată cărţile. De toate felurile. Şi nu numai. Jeff Bezos, „părintele” „amazonului”, a devenit o persoană publică, o celebritate abordată de multe reviste (mai cu seamă) americane.

Şi e important ce a găsit de cuviinţă să spună. De exemplu, că „pionierii unor domenii genuine nu se opresc doar după o singură (prima) inovaţie sau descoperire”. El se consideră, în felul său, un pionier. În domeniu. Un defrişator de

spaţii noi. Internautice. De altfel, este supra-numit – şi îşi spune EVANGELIST. Adică un soi de „evanghelist” al internetului prin lume, care împrăştie/diseminează informaţii privind „marele păianjen al web-ului”.

De patru ani, „lucrează” în acest sens, cu un verb esenţial: „to spread the Internet”. Este (şi) material documentar pentru lucrarea lui Grant Gavin, „Future of Publishing”.

Cu doar o săptămână înainte, un prieten al meu, inventator, informatician, inginer, tip ingenios, cu IQ-ul la vedere, mi-a adresat o întrebare. Şi o provocare, în acelaşi timp: „Vreau să îmi vând o carte pe Amazon“. Se referea, desigur, la o carte în format electronic. Era vorba de lucrul la care el se pricepe: să scrie cărţi. De ce anume TOCMAI pe Amazon?

ACTUALITATE BUSINESS ONLINE

Ce este, cu adevărat, amazon? Păi, o definiţie seacă ar spune că este o companie americană, specializată în activităţi de comerţ online. Cu sediul în binecunoscutul Seattle. Din acest gen de business pe care, de aproape optsprezece ani, Jeffrey P. Bezos (pe scurt, Jeff) îl coordonează, este vorba, de fapt,

de chestiuni tipice de retail, a rezultat, în anul 2007, o cifră de afaceri de peste 19,166 miliarde de dolari. Jeff a fondat „Amazonul” în 1994. În 1995, a şi fost lansată compania pe online. Bezos a început prin a comercializa cărţi pe web, după

care a continuat cu produse de tipul VHS, DVD, apoi CD-uri cu muzică şi programe de calculator. S-au adăugat electronice şi îmbrăcăminte. Nu au lipsit jucăriile şi diverse sorturi de mobilier. S-a trecut şi la crearea de siteuri web separat, mai întâi în Canada, apoi în Marea Britanie sau Germania. Amazon a reuşit să cucerească, într-o fază ulterioară, Franţa, China şi Japonia. La această oră, Amazon este o poveste de succes, fără doar şi poate. Notorietatea brand-urilor egalează notorietatea celor mai populare produse ale lumii, unele cu o istorie de mai multe secole: Canon, Coca-Cola, Nike etc.

Peste 34.000 de angajați Mai mult decât această popularitate este doar super-afacerea pe care o constituie, la acest moment, platforma dezvoltată. Jeff şi-a crescut, între timp, şi numărul de angajaţi: a ajuns la 34.000. Această cifră include şi pe cei „full-time”, precum şi pe cei care colaborează cu el în regim de (doar) „part-time”. Filozofia lui Jeffrey Bezoes este de genul „invenţia ne este în sânge, ne stă în ADN, iar tehnologia a devenit o unealtă fundamentală, în a evolua, în general – şi în a îmbunătăţi performanţele noastre – precum şi orice aspect al experienţei pe care o furnizăm clienţilor”. Mai mult, în cea mai recentă scrisoare către acţionarii „amazonieni”, Jeff vorbeşte despre investiţiile în noua tehnologie, care au contribuit la mărirea îngrijorării că

s-ar putea să se fi întins prea mult compania „Amazon”, cu mult peste marginile imaginate iniţial. Cât priveşte istoria personală a fondatorului „Amazon”, ar fi de spus că Bezoes are o „poveste” frumoasă. S-a născut în anul 1964, în Albuquerque. S-a arătat inventiv de la vârste foarte mici. A fost foarte apropiat, de copil, de tatăl său vitreg, Mike, un imigrant cubanez, care s-a mutat, cu tot cu familie, la Houston. Acolo, Mike Bezoes a primit un post de inginer la Exxon, supercunoscută companie americană. La ferma pe care o avea familia, de mic copil, Jeff Bezoes s-a apucat să... vaccineze caii! Un tip care, precum se vede, nu prea are astâmpăr, nu obişnuieşte să stea degeaba... Şi care a reuşit să îşi construiască un imperiu aproape din neant.

amazon.com în date și cifre: Fondat Fondator Sediu: Zona deservită

în anul 1994 Domnul Jeffrey P. Bezos Seattle, Washington, Statele Unite Mondială

Oameni cheie

Jeffrey P. Bezos (Preşedinte & CEO ) Tom Szkutak (CFO )

Industrie Piaţa de capital Venit Profit brut Profit net Total active Active totale Angajaţi

Retail 56.05 miliarde USD (2009) 24.509 miliarde USD (2009) 1.129 miliarde USD (2009) 902 milioane USD (2009) 13.8 miliarde USD (2009) 5.26 miliarde USD (2009) 31,200 (în anul trecut, de referinţă pe 2010)

Website

amazon.com Mihail Gălăţanu

De ceva vreme, se vorbeşte, tot mai mult şi mai insistent, despre piaţa croazierelor. Şi asta pentru că, aici, aproape toată lumea e de acord, este vorba despre o creştere pe plan mondial a cotei de piaţă pe care o deţine acest tip de servicii. 16 ACTUALITATE PIA}A DE CROAZIERE

PE VREME DE CRIZĂ,

PIAȚA CROAZIERELOR A CRESCUT SUBSTANŢIAL Cu vreo trei sau patru ani în urmă, un prieten, cunoscut om de televiziune, m-a anunţat că a intrat în relaţii mai strânse şi reprezintă, într-un fel, o firmă care se ocupă de trimiterea românilor în croaziere pe mările şi oceanele lumii. Mi se părea o curiozitate. Ceva oarecum exotic. O extravaganţă. Firma era însă amplasată într-o zonă centrală, îşi făcea publicitate agresiv, era situată la primul cat al unui bloc vechi de locuinţe din anii '30, în chiar plină Piaţa Romană, vizavi de fast-food-ul Mc Donalds. Avea vizibilitate, cu un termen la modă.

DE LA TARGET DE LUX LA MIDDLE-CLASS

Între timp, firma a prosperat. Au apărut şi alte firme – sau, unele, pe care le cunoşteam de mai demult, s-au reprofilat. Preţurile, care (cam) treceau de şase sau şapte sute de euro de persoană (asta „basic”!), pentru o

croazieră, au scăzut substanţial, adicătelea cu vreo două sute de euro. Până de curând, să pleci într-o croazieră pe mare ca să îţi petreci vacanţa era considerat un lux. Rezervată unei anume clase „high”, croaziera a migrat, în mai puţin de un

„cincinal”, spre un target gen „middleclass”. Şi în anul care este în curs, 2011, se anunţă o creştere peste cea a pieţei mondiale, ceea ce presupune tot mai mulţi clienţi din toate categoriile atraşi spre un asemenea proiect de vacanţă.

Dar, în primul rând, e de notat creşterea substanţială a unei asemenea cote în România. ACTUALITATE PIA}A DE CROAZIERE

ROMÂNIA, „ŢARĂ FĂRĂ PORT DE ÎMBARCARE”

12 MILIOANE DE PERSOANE, ÎN CROAZIERĂ PE MAPAMOND

Discuţia privind croazierele porneşte de la statutul României, care este de „ţară fără port de îmbarcare”. Performanţele României se iau în consideraţie de la acest punct, care presupune ca românii să se direcţioneze, în prealabil, cu alte mijloace de transport, către respectivele porturi de îmbarcare. Cea mai mare companie de croaziere din lume, Royal Caribbean, un grup foarte puternic de turism, are reprezentanţă în România. Cifra de afaceri pe anul precedent, 2010, era în creştere cu aproximativ 20%, faţă de 2009, ceea ce este, realmente, o performanţă, dacă luăm în consideraţie că totul se petrece pe vreme de criză (acută).

Asemenea destinaţii sunt preferate şi pentru „luna de miere” sau pot fi sugestii pentru călătorii de aniversare. Există câteva „clue”-uri de care este bine să ţii cont. În pri-

Anul 2008 a fost, până acum, de departe cel mai bun an în domeniu. Lucru explicabil, pentru că, deşi criza a „început”, teoretic, în 2008, practic, el nu prea a fost an de criză pentru România, în special – şi pentru Europa, în general. Rezultatele îl arată ca pe un an fast, iar secţiunea „croazierelor” nu face excepţie de la această regulă: piaţa croazierelor a atins un „dublu” în anul 2008 faţă de precedentul 2007. Asemenea creşteri nu mai au şansa de a se repeta, datorită ritmului în care a evoluat, în ultimii cinci ani, economia mondială şi cea locală.

mul rând, trebuie ştiut că pe vas nu se recomandă consumarea băuturilor provenind din afară. Ba mai mult, în regim de all-inclusive sunt posibile numai băuturile gratuite de la masă. Se prevăd şi anumite

tips-uri instituţionalizate (obligatorii). Cert este că, dacă te urci pe un vas de croazieră, trebuie să mai ai şi nişte ceva bani, în puşculiţă, aşa, de cheltuială. Între mese, ţi se poate face sete, nu? Dar să privim mai cu seamă partea auspicială a lucrurilor: anul acesta, în toată lumea, 12 milioane de oameni vor pleca într-o croazieră: asta este vestea cea (mai) bună. Din România, spre destinaţiile tip port de îmbarcare, se poate pleca par avion sau cu autocarul. Spre Veneţia, de pildă, cu Wizz-Air-ul (99 de euro, dus-întors). Sau spre Malta. Una dintre cele mai accesibile oferte este cea a unei croaziere pe Adriatica, o mare mai aproape de noi.

INTERVIU PIA}A DE CROAZIERE 18 ACTUALITATE

Ce oferă, însă, în primul rând, o opţiune pentru croazieră? Ar fi de notat mai întâi serviciile impecabile. Apoi, bucătăria excelentă. Şi, dacă tot am ajuns aici, să menţionăm că mulţi români s-au îmbarcat, pe vase de croazieră, ca sommelieri, şefi de sală, chelneri, barmani, dar şi ca menajere (femeile). Este un serviciu epuizant, dar presupune, totuşi, obţinerea unor bani buni şi siguri. Ar mai fi de punctat şi o serie întreagă de activităţi de gen spa, alocate menţinerii sănătăţii şi bunăstării. Şi, nu în ultimul rând, cei care au fost în croazieră o spun, zilele pe mare sunt cele mai auspiciale din punct de vedere al stării de relaxare care se obţine. O discuţie la capitolul preţuri ar arăta că o croazieră pe Adriatica ar presupune un cost de 400-500 de euro. Oferta clasică este aceea de şapte nopţi de cazare în cabină interioară, acces pe punţile şi la facilităţile vasului, achitarea taxelor guvernamentale şi a celor de port.

La polul (în Europa) opus (al preţurilor, adică acelea mai... mari), o „tură” tot de 7 zile, dar în Marea Nordului, cu vizitarea capitalelor baltice, înseamnă un cost de aproximativ o mie o sută sau o mie

două sute de euro, iar ruta presupune un periplu prin Danemarca, Germania, Estonia, Rusia, Finlanda, Suedia (cu escală în fiecare capitală – mai puţin Rusia, unde escala se face la Sankt Petersburg).

Sigur, există şi croazierele din America de Nord şi centrală, care au preţuri „consistente”. Dar, după caz, există şi dotări speciale în cadrul vaselor de croazieră, piscine, jacuzzi, regimuri de pensiune completă sau fullboard extins etc. Cea mai întâlnită reţetă, pentru noi, europenii, este cea a croazierei pe Marea Mediterană, cu costuri variabile, de la (peste) 500 de euro la 900 şi (chiar) 1.000 de euro, funcţie de circuit. La capitolul „nouveaute”-uri, ar fi cazul să punctăm şi noile rute. Zonele emergente pentru porturile-escală ar trebuie să menţioneze Golful Persic, un loc în care grandoarea şi extravaganţa sunt la ele acasă. Şi încă o remarcă, importantă, pe aceeaşi temă: mai mult de două treimi din călătorii pe croaziere sunt de provenienţă nord-americană: o nouă dovadă că acolo a debutat şi s-a dezvoltat acest tip de turism – şi de business. Mihail Gălăţanu

PROFILUL CONSUMATORULUI Flotele s-au modernizat între timp. Trendul de majorare a vânzărilor pe „felia” croazierelor este anunţat a fi crescător şi pentru 2012 şi 2013, ba chiar cu un ritm mai bun decât în ultimii doi ani.

Cum arată, însă, călătorul român pe croaziere? Este un client mai degrabă doritor de confort, care îşi propune să nu se „mişte” prea mult, dar să fie „transportat” pe distanţe mari şi, dacă se poate pe toate

meridianele, să aibă parte de lux, dacă se poate, dar la preţuri accesibile, este amator de mare, nu îi e frică de uriaşele întinderi de ape – şi doritor să cunoască nişte destinaţii exotice. Are între 40 şi 60

de ani („core-target”). Tot mai mulţi români din middle-management acceptă, însă, cazarea la cabine cu o treaptă mai jos de confort, numai ca să îşi „accesibilizeze” călătoria pe vase de croazieră.

umbrela nu protejează total norii nu opresc UV apa are efect de lupă bronzul nu înseamnă sănătate curată

INTERVIU / S|N|TATE 20 ACTUALITATE

Expunerea la soare sau la solar înseamnă expunere la radiaţia ultravioletă. Beneficiile acesteia sunt importante, pentru că se produce astfel în piele vitamina D3 absolut necesară pentru fixarea calciului în oase, atât în perioada de creştere

Cum să ne bucurăm cu precauţie de soare Specialiştii spun că este suficientă expunerea unei arii cutanate de numai 10% din suprafaţa corporală pentru a asigura necesarul de vitamină D3, adică practic expunerea uzuală vara a feţei, zonei decolteului şi a braţelor. Efectele negative ale expunerii excesive la ultraviolete sunt pe departe cu mult mai importante: ridarea precoce a feţei, xeroza (uscăciunea) cutanată a întregului corp, favorizarea infecţiilor virale (mai ales papiloame virale latero-cervical şi keratoze seboreice pe tot corpul) şi micotice – banala boală numită pitiriazis versicolor; urmează instalarea de modificări pre-neoplazice, respectiv keratoze actinice şi cheilite actinice, favorizarea transformării nevilor nevocitari (pigmentaţi) iniţial benigni în melanom malign sau apariţia de carcinoame bazocelulare sau spinocelulare. Trebuie subliniat faptul că efectele nocive ale radiaţiei ultraviolete sunt cumulative în timp (fiecare expunere contează). De aceea, se recomandă un număr maxim de numai 12 şedinţe de solar pe an şi evitarea expunerii la soare, chiar şi cu un ecran solar aplicat pe piele, între orele 11.00-15.00, în perioada estivală sau la munte în orice perioadă, inclusiv iarna. Evenimentul cel mai traumatic pentru piele şi generarea posibilă de cancere de piele ulterioară este numărul cumulat de arsuri solare (sau induse de supraexpunerea la solar) din cursul vieţii. Acestea sunt motive suficiente pentru a argumenta ştiinţific poziţia dermatologilor, conform căreia este totdeauna utilă aplicarea produselor

Evită expunerea prelungită la soare dacă: ai piele care se pătează sau se arde uşor, dacă nu se bronzează sau se bronzează puţin, dacă ai ochi albaştri, verzi sau de altă culoare deschisă, dacă ai păr roşu sau blond, dacă ești de sex masculin

ACTUALITATE / S|N|TATE

cât şi ca adult, în special la femeile aflate la menopauză, pentru prevenirea osteoporozei. Pe de altă parte, bronzul este ingredientul obligatoriu al frumuseţii pe care o afişăm în fiecare vară, dar expunerea neprotejată la soare poate fi foarte dăunătoare. Idei greşite despre expunerea la soare: • umbrela nu protejează total • norii nu opresc UV (decât 20% din radiaţia totală ) • apa are efect de lupă şi creşte efectul ultravioletelor pe parcursul a circa 1 metru adâncime • bronzul nu protejează total • auto-bronzantele nu opresc UV • bronzul nu înseamnă sănătate curată • bronzul este o reacţie de apărare a organismului împotriva UV • bronzul nu te protejează de soare • bronzul închis la culoare oferă echivalentul unei creme cu SPF 4 • poţi face arsură solară chiar dacă sunt nori pe cer • 80% din radiaţia UV penetrează cel mai gros strat de nori. Ceaţa chiar amplifică expunerea la UV • poţi face arsură solară chiar dacă eşti în apă • luciul apei reflectă radiaţia reîntorcând-o spre piele • radiaţia UV este periculoasă şi iarna • cantitatea de UV iarna este mai redusă, dar zăpada reflectă razele şi le reîntoarce. Cantitatea de UV este mai mare la altitudine mare • deşi cremele fotoprotectoare mă protejează, nu pot să stau mai mult la soare • cremele fotoprotectoare nu sunt aplicate pentru creşterea timpului de expunere, ci pentru protecţie în caz de expunere ce nu poate fi evitată • chiar dacă fac pauze în timpul expunerii la soare, mă ard • expunerea la UV este cumulativă în timp • dacă nu simţi razele „fierbinţi”, nu înseamnă că nu te arzi • arsura solară este determinată de UV, iar contactul cu acestea nu este perceput de tegument.

de tip ecran solar pe pielea neacoperită de haine, cu ocazia băilor de soare estivale sau hibernale. După expunerea prelungită la soare, pielea are nevoie de restabilirea echilibrului său hidric. Calmarea senzaţiei de „piele întinsă“ sau de căldură la nivelul pielii se poate face cu ajutorul unor creme speciale.

Copiii trebuie protejaţi permanent O deosebită atenţie trebuie să fie acordată copiilor. Se ştie că arsurile solare suferite în copilărie cresc riscul apariţiei cancerului cutanat la vârsta adultă. De aceea copiii trebuie protejaţi permanent. Printre afecţiunile pe care razele UVB şi UVA le pot genera, atât la copii cât şi la adult, se numără: eritemul (roşeaţa), pigmentări, fotodermatoze şi cancer. De asemenea, radiaţiile UV reprezintă un factor agresor de maximă importanţă: fotoîmbătrânirea fiind principala cauză de deteriorare precoce a pielii. Efectele expunerii pielii la radiaţiile UV sunt multiple. Se produce atrofia epidermului şi dermului, elastoza, pierderea elasticităţii pielii, fragmentarea şi îngroşarea fibrelor de colagen, de elastină, şi chiar calcificarea lor. Apar de asemenea creşterea fragilităţii, zone de roşeaţă, slăbirea vaselor de sânge, keratoze, fotodermatoze, pigmentări. Radiaţiile ultraviolete sunt de asemenea prima cauză de cancer de piele. La nivel molecular, expunerea acută la UV antrenează modificări majore la nivelul ADNului celular. UV sunt de asemenea responsabile de producerea stresului oxidativ şi eliberarea de radicali liberi. Produsele de protecţie solară ajută la protecţia pielii în timpul expunerii la soare.

Potrivit Institutului Naţional de Cancer din America, expunerea la radiaţiile ultraviolete este un factor care poate creşte riscul de cancer de piele. Studiile sugerează că expunerea la radiaţiile ultraviolete UV şi sensibilitatea pielii unei persoane la radiaţiile UV reprezintă factori de risc pentru cancerul de piele. Radiaţiile UV sunt numite acele raze invizibile, parte a energiei care vine de la soare. Solariile emit de asemenea radiaţii UV. Factorii de risc pentru cancerele melanom sau non-melanom sunt diferite.

Factori de risc pentru cancerul de piele non-melanom:

• •

•

expunerea la lumina solară naturală sau artificială (cum ar fi solariile) pentru o perioadă lungă de timp un cumul de factori care include: piele care se pătează sau se arde uşor, nu se bronzează sau se bronzează puţin, ochi albaştri, verzi sau de altă culoare deschisă, păr roşu sau blond, keratoză actinică, un sistem imunitar slăbit sexul masculin

Factori de risc pentru cancerul de piele melanom: • un cumul de factori care include: piele care se pătează sau se arde uşor, nu se bronzează sau se bronzează puţin, ochi albaştri, verzi sau de altă culoare deschisă, păr roşu sau blond • expunerea la lumina solară naturală sau artificială (cum ar fi solariile) pentru o perioadă lungă de timp • un istoric din copilărie cu multe arsuri solare cu băşici • câteva aluniţe mari sau multe mici

• un istoric familial cu aluniţe neobişnuite • un istoric familial cu melanom • bărbat alb Nu este cunoscut dacă protejarea pielii de lumina solară şi radiaţii UV scade riscul de a face cancer de piele. De asemenea, nu este cunoscut dacă prin evitarea expunerii la soare, folosirea de creme protectoare sau purtarea de fuste lungi, pantaloni lungi, pălării şi ochelari de soare se poate preveni cancerul de piele nonmelanom. Cert este că loţiunile protectoare pot ajuta la scăderea cantităţii de radiaţii UV cu care ia contact pielea. Un studiu a demonstrat că aplicarea cremelor protectoare poate preveni keratoza actinică, petele solzoase alte pielii, care se pot transforma în carcinom scuamos. Deşi protejarea pielii şi a ochilor de soare nu s-a dovedit a fi garanţia pentru evitarea cancerului de piele, experţii dermatologi recomandă: folosirea de creme care protejează împotriva radiaţiilor UV evitarea expunerii îndelungate la soare, mai ales când acesta este foarte puternic purtarea de fuste lungi, pantaloni lungi, pălării şi ochelari de soare O piele sănătoasă, bronzată frumos, cu aspect luminos şi proaspăt, are nevoie de îngrijire şi protecţie pe tot parcursul anului. Este un lucru ştiut că pielea este un indiciu demn de luat în seamă în privinţa stării de sănătate a întregului organism. Aşa că am putea parafraza celebrul dicton latin, astfel: „Piele sănătoasă pentru un corp sănătos”.

• • •

Surse: Ivatherm, Institutul Naţional de Cancer din America

Emiliana Dovan

22 ACTUALITATE CV DE VEDET|

LOVE, LEO!

Leonardo

Ce poate să iasă dintr-un tată italian şi o mamă nemţoaică? E ca şi cum mama ar fi Mercedes, iar tatăl Fiat. Răspuns corect: iese un DiCaprio. Numele său, care poate părea, pentru unii, exotic, este – de fapt – o trimitere către o insulă (cel puţin aşa poţi să îţi închipui), celebră de altfel: Capri, aflată nu foarte departe de Roma.

DiCaprio este un Scorpion tipic. Născut la 11 noiembrie 1974. În statul California, chiar la Los Angeles. La cei treizeci şi şapte de ani pe care urmează să-i împlinească peste câteva luni, pare să arate, acum, mult mai bine ca bărbat matur, uşor grizonat, decât la vârsta primei tinereţi, când aducea mai mult cu un puşti. De data asta, putem fi convinşi că avem în faţă chiar un bărbat.

Un profil pur italian Un „strop” de barbă tip colier îi dă o anume distincţie. Ea se întinde până la favoriţii tăiaţi scurt, aproape în dreptul lobului urechii. Firele argintii au apărut şi în faţa tonsurii; poartă părul pieptănat cu cărare pe dreapta – şi părul blonziu te duce cu gândul la un neamţ. Asta în timp ce întreg profilul feţei aparţine fizionomiei tatălui (probabil), în cel mai pur stil italian – latin, în genere.

Haioase par şi pozele de copil. Leonardo DiCaprio îşi seamănă, la orice vârstă: e un supravieţuitor. În fotografiile inedite, adolescentul care va deveni un celebru actor poartă o cămaşă de genul „old fashion”, tărcată (buzunar comic, cu un năsturaş în prim plan), are un tricou „pătat” pe el – şi arborează un zâmbet de ştrengar, uşor mefistofelic. Are o faţă ridată, încercănată, arsă de soare.

Poartă cărare pe stânga; între timp s-a schimbat. Îl vedem în alte fotografii „inedite”, la un soi de petrecere, în mijlocul „fanelor” (nu puţine), unele cu ochi mai oblici decât prevede legea. Deasupra portretelor sale (pe fond verde) scrie „Love, Leo!” Gaşca de gagici râde – şi bea. Iar Leo se simte cam şi cum ar fi „the boy next door” – sau „the most wanted hero”. Un erou, oricum.

Curriculum Vitae

Tatăl: Mama: Fraţi, surori:

George DiCaprio a fost un comic „underground”, care se „cota” pe sine drept artist (a mai fost, deopotrivă, şi producător şi distribuitor de „comics”-uri, cărţi cu un accentuat profil umoristic etc.). Irmelin, născută Indenbirken, de profesie secretară (a lucrat în domeniul juridic). Fără! Copil unic.

ACTUALITATE CV DE VEDET|

Super-Star grizonat, cu preocupări spre „Eco-Filantropie” Pare cordial, deşi este un „superstar” sexy. În revista americană „Success”, de unde am decupat aceste „scene”, apare un material jurnalistic mai amplu orchestrat – despre viaţa lui. Editorialul îl prezintă având, în tinereţuri, veleităţi de „biolog” pasionat de lumea vegetală şi, mai nou, de conceptul de „ecofilantropie”. Altfel, Leo este un star urmărit de paparazzi. Are parte de întâmpinări pe carpete roşii. Pe bună dreptate, Leonardo este un tip cum întâlneşti (numai) în filme. La propriu. Dar şi la figurat.

De la Da Vinci la DiCaprio Până şi prenumele său vine din artă. Din câte am citit, (pre)numele se datorează mamei sale, care, atunci când era însărcinată cu el, a fost subjugată de picturile unui alt

„Leonardo”, de data asta Da Vinci, în timp ce vizita minunile Renaşterii italiene. Cel mai „pe bune” şi important premiu, în acelaşi timp, obţinut de Leonardo DiCaprio, este „Globul de Aur”. El reprezintă încununarea unei cariere începută în anul 1990, când „Leo” (să nu uităm că şi pe jucătorul de fotbal Messi îl cheamă la fel, cu numele leului!) joacă în filmul Parenthood.

foarte mare: doar 2,5 milioane de dolari. Dacă faci comparaţie cu un altul, mult mai puţin cunoscut, „Catch Me If You Can”, cu un onorariu-mamut, de peste 20 de milioane de dolari... înţelegi că, paradoxal, celebritatea merge, uneori, şi invers proporţional cu drepturile de autor. Leonardo DiCaprio şi-a dezvoltat, mai departe, şi componenta de

„film producer” – producător de film. Iar pe plan sentimental şi-a dezvoltat un profil de bărbat romantic. Preocupările sale pentru mediu s-au concretizat în afilierea la o formă de activism în această branşă. De aici a ajuns să „deruleze” şi alte două relaţii „romantice” (mediul contează!) cu un fotomodel brazilian, Gisele Bundchen. Dar şi o alta cu un model israelian, pe nume Bar Refaeli.

Un „Titanic” (cam) parcimonios Anul 1990 este un an decisiv – pentru că primeşte un rol într-un film arhicunoscut (nouă) acum: Santa Barbara. Joacă, după 1991-1992, în filme regizate de o altă vedetă, Woody Allen; primeşte roluri marcante, precum cele ca ale lui Arthur Rimbaud sau Paul Verlaine. Filmul „Titanic”, pe buzele tuturor femeilor, i-a adus o sumă, culmea, nu

DiCaprio

„Smirnova” a fost bunica lui Bunica lui Leonard, pe nume Elena Smirnova, a trăit între 1915 şi 2008 şi a avut statutul unei emigrante rusoaice în Germania. „Deci, sunt cu adevărat pe jumătate rus!” – a exclamat Leo DiCaprio, după ce a mai declarat şi că bunicul său era rus. În 2010, a fost primit de către prim-ministrul (şi fost preşedinte) Vladimir Putin, cu care s-a întreţinut într-o conversaţie a „rădăcinilor” din arborele său genealogic. Deşi bunicii săi erau, probabil, ortodocşi, Leonardo a fost crescut în spiritul Bisericii Catolice. Dinspre partea cealaltă, a tatălui, spiţa familiei vine de la un italian „sudist”. Familia tatălui se trăgea, deci, din regiunea napoletană. Dinspre

celelalte obârşii ale mamei, vine şi un „izvor” dinspre Germania de Sud, anume Bavaria. Ca puşti, Leonardo DiCaprio şi-a trăit anii de copilărie prin mai multe suburbii ale Los Angeles-ui, cum ar fi, de pildă, Echo Park – ori Hillhurst Avenue. În 1992, a reuşit să îşi facă un mare „punct de sprijin” al carierei, prin însuşi faptul că un uriaş actor, de altă generaţie, precum Robert de Niro, l-a selectat dintr-o mulţime de alţi 400 de actori tineri. Scopul selecţiei era un rol în pelicula „This Boy's Life”, unde a apărut alături de actriţa Ellen Barkin – şi de Robert de Niro, himself. Mihail Gălăţanu

24 ACTUALITATE / SPORT / FOOT BOX

SĂPUNARU ÎN ASCENSIUNE

Este jucătorul român care pare cel mai în atenţia tuturor reflectoarelor. Şi a luminilor pozitive. Despre care se vorbeşte tot mai insistent. A crescut cota lui şi pe fondul „încurcăturilor” pe care celălalt contra-candidat la postul „naţionalei”, George Ogăraru, le are cu echipa elveţiană F.C. Sion, „muştruluită” serios de U.E.F.A. De „vină” este, cu siguranţă, şi prestaţia pe care a avut-o în finala care a pus Supercupa Europei în joc, cu toate că echipa lusitană la care joacă românul nu a reuşit să câştige meciul. Dimpotrivă, l-a pierdut, dar nu oricum, ci în faţa unui super-jucător ca Lionel Messi: şi, într-o asemenea postură, este la fel de greu să rezişti ca în faţa unui tăvălug care vine şi calcă totul în picioare. Pentru naţională, el, Cristi Săpunaru, se dovedeşte greu de înlocuit, fie că unii ori alţii dintre microbişti se gândesc la alţi „şalangeri”: Maftei, Gabi Matei (prea tânăr, fundaşul dreapta al Stelei şi al naţionalei de juniori!) sau chiar la mai vârstnicul Bănel Nicoliţă, reprofilat – de Victor Piţurcă – mai în spate cu o linie de plasament. Cristi Săpunaru este, deopotrivă, în vizorul fetelor, deoarece este şi un băiat drăguţ după care şi fetele ar putea să întoarcă – de ce nu? – capul, cu mai mult decât... curiozitate. Ar mai fi de spus şi că, de la un club precum la Rapid, până la finala SuperCupei Europei, este un drum ca de la Pământ la Lună, cum ar spune Jules Verne, adică... ştiinţifico-fantastic.

Foot BOX

ECHIPELE ROMÂNEŞTI ÎN CUPELE EUROPENE Echipele româneşti au căzut cu noroc. Şi cu tronc. În cupele europene, din această ediţie. Dacă stăm drept şi evaluăm strâmb, cele mai mari şanse de calificare le are, la început de drum – sau aşa se pare – Steaua. A doua ar fi – la rând – Rapid. Deşi grupa ei, a „locomotivei”, s-a brodit niţeluş mai grea, părere unanimă a tuturor comentatorilor. Rău (cumva) spre delicat stă Vasluiul, care va da piept cu echipe mai cu blazon (ar fi îndeajuns să amintim pe cea din fruntea grupei, P.S.V. Eindhoven). Presupunând că s-ar clasa

peste elveţienii de la Zurich, vasluienii par oricum să aibă şanse minime de a se „căţăra” şi deasupra altor competitoare precum Lazio Roma sau Sporting Lisabona. Şansa Stelei este totuşi de a scoate puncte preţioase pe terenurile din Larnaca şi Haifa, echipe cotate, în mod tradiţional, sub echipele româneşti – şi, mai ales, sub Steaua. Diferenţa între Rapid şi Steaua este că „feroviarii” au „în cârcă” – drept ultimă protagonistă a grupei – pe Legia Varşovia. O formaţie poloneză care se poate dovedi,

întotdeauna, mai „îndârjită” – şi mai motivată – decât israelienii sau ciprioţii care completează partea de jos a grupei Stelei. Şi, un cuvânt (suplimentar) despre Steaua: primul meci este un meci foarte greu: cel din data de 15 septembrie. Se poate dovedi şi unul cu o încărcătură morală considerabilă. Dacă Steaua bate, în România, pe Schalke 04, atunci prinde avânt – şi porţile Europei s-ar putea să i se deschidă, ca un sesam, prin farmec. Prin farmecul unei bune prestaţii.

ACTUALITATE / SPORT / FOOT BOX

LEVY(ATHANUL) STELEI

Antrenorul israelian al Stelei pare a avea zile numărate la echipa roşalbastră. Ronny Levy nu a făcut lucruri strălucite. A fost în nota echipei, ba chiar şi în nota antrenorilor, câteva zeci, din ultimele vreo cinci sau şase sezoane. Inclusiv Hagi. Minus Olăroiu. Ne amintim că italianul Cristiano Bergodi, deşi pornise cu surle şi trâmbiţe, nu a rezistat mai mult de etapa a cincea a turului. Nici pe Levy nu sunt foarte multe şanse să îl prindă, cum zice jargonul fotbalistic, „paltonul” la Steaua. Până la urmă, antrenorii sunt leviathanii Stelei. Şi ceea ce se ghiceşte în spatele lor, spectrul lui Gigi Becali, care are apetit în a-i servi la masă – şi a-i devora pe pâine. Gigi este eternul şi fascinantul antrenor de rezervă al echipei pe care o deţine, să ne amintim, prin bunăvoinţa lui Viorel Păunescu. Ronny Levy s-a bucurat de cuvinte de apreciere, de la mai mulţi, printre care, să amintim, Mirel Rădoi, un port-drapel ale echipei din Ghencea. Rezultatele au fost amestecate: şi bune, şi rele, dacă ne gândim la meciurile de pregătire. În rest, Ronny Levy a făcut figura – cel puţin în prima parte a mandatului său la Steaua – unui miel blând pe care „ciobanul” Gigi Becali ar fi în stare să-l înfulece, pe nemestecate aproape, la o singură masă. Cel care l-a susţinut continuu pe Levi, chiar şi în cele mai critice momente, a fost nimeni altcineva decât Mihai Stoica („Meme”) – „cel mai influent om din fotbalul românesc” – după cum el însuşi se intitulează.

BĂNEL, DE LA CĂPITAN LA MARFĂ DE EXPORT

Despre Bănel Nicoliţă nu mai ştiam nici ce să credem. Nici el nu

mai ştia, pesemne. Ba că ar fi putut să fie căpitanul echipei, în sezonul care deja a început, ba i se pregătea o ambalare ca marfă de export pentru piaţa europeană. O echipă din Turcia îl curta – și nu era foarte clar deznodământul. Până lucrurile s-au tot sucit şi (răs)sucit, iar Bănel a plecat în Franța. Jiji Becali a făcut alba-neagra cu Bănel, a pretins că sumele erau prea mici, că nici Samsungspor nu ar fi o miză/o mare echipă, iar cele

câteva sute de mii de euro nu justifică îndepărtarea celui mai „longevin” veteran al Stelei. Telenovela plecării lui Bănel sa limpezit, cu totul, abia înaintea “dublei” cu Luxemburg și Franța. Este cazul să o urmărim ca pe un filmuleţ la care mâncăm seminţe, floricele şi bem bere. Sau un şpriţ, aşa, de vară. Și să ne bucurăm pentru Nicoliță, care a ajuns la o echipă de talia lui Saint Etienne.

Galamaz a fost preferat de Piţurcă. GALAMAZ LA NAŢIONALĂ

Un jucător care a avut un parcurs extrem de sinuos este George Galamaz. A fost, într-o vreme, aproa-

pe de „traiectul” Stelei – pe orbita ei de gravitaţie, dar şi-a făcut stagiul jucând pe la echipe precum F.C. Argeş şi Unirea Urziceni, în perioadele lor „faste”. Chemarea lui la naţională este o încununare a carierei, oricum ai da lucrurile. Sigur că Victor Piţurcă a fost forţat să o facă, datorită descompletărilor de efectiv, dar, asta e, acum nu mai contează. Contează că i s-a dat o şansă actualului fundaş stelist. Este, de asemenea, neîndoios că mulţi vor contesta o asemenea convocare, dar o prestaţie bună poate să închidă (toate) gurile rele –

şi să îl facă să revină pe Galamaz la prima reprezentativă şi la meciurile viitoare. Cert este că avem un „gol” (în sensul de „hiatus”) la mijlocul terenului şi la capitolul fundaşi centrali, lăsat aşa de absenţe şi retrageri, precum au fost cele ale lui Rădoi şi Chivu. Galamaz a fost preferat de Piţurcă şi pentru că are un bagaj consistent de experienţă în spate. În plus, acum, la „bătrâneţe”, toată lumea poate spune că este o „piesă de rezistenţă” – pe care orice echipă, de club sau selecţionată, se poate bizui. Chiar dacă se mai accidentează!

Aproape o echipă întreagă şi-a luat tălpăşiţa. POLI TIMIŞOARA, MÂINE-N TOATĂ ŢARA...?

Dacă vreţi să vedeţi cum arată o echipă în plină disoluţie, este îndeajuns să vă uitaţi la ce se întâmplă cu Poli Timişoara. Şi-a

pierdut forţele. Resursele. Şi să pierzi jucători, pentru cineva în situaţia ei, este ca şi cum ai pierde sânge. Lista jucătorilor „evadaţi” din culorile violete este foarte lungă. A plecat Ianis Zicu (la CSK Sofia), vârf de atac, unul dintre cei mai buni jucători ai campionatului care tocmai s-a încheiat. Au (mai) plecat: Pedro Taborda – în Portugalia – (portar care a lăsat o impresie bună, dar, din păcate, s-a întors de unde a venit, adică la Associação Naval 1º de Maio), László Sepsi (un bun fundaş stânga, şi-a reziliat, şi el, contractul), Marián Čišovský – Slovacia – (fundaş – şi el –, FC Viktoria Plzeň), Jiří Krejčí – Slovacia – (fundaş, de asemenea şi-a reziliat

contractul), Ovidiu Burcă (fundaş cunoscut, s-a îndreptat spre Rapid Bucureşti), Helder Ferreira – Brazilia – (fundaş, aflat la final de contract), Nikola Ignjatijević – Serbia – (fundaş, către o echipă mai puţin cunoscută la noi: FK Crvena Zvezda Beograd), Dan Alexa (mijlocaş, simbol al echipei, către Rapid Bucureşti), Ukáš Magera – Cehia – (atacant, bine apreciat de către presa sportivă, şi-a reziliat contractul). Aproape o echipă întreagă şi-a luat tălpăşiţa. Pentru Poli va fi foarte greu, în sezonul următor (şi din această cauză), oriunde (în orice ligă) ar evolua. Au mai rămas, totuși, Szepsi, Goga, Tameș Haplea în chiloţi

26 ACTUALITATE AUTO RENAULT

Ce vrăji a mai făcut

RENAULT - ul meu

Vorbim despre maşinile Renault – a mea, a voastră, cele atât de populare printre românii mai groşi, dar mai degrabă mai subţiri la pungă. Despre un producător cu tradiţie şi numeroase „antecedente” salutare în domeniu. Vă puteţi imagina o Samantha buclucaşă, care mişcă din nas în stil franţuzesc şi suceşte capetele pasionaţilor de maşini? Da, Renault face ce face şi rămâne pe poziţii, are idei şi încă mai farmecă piaţa cu oferte rezonabile ca raport preţ/calitate. Chiar dacă la nivel european vânzările Renault au scăzut cu 35% în luna mai, chiar dacă situaţia îi forţează pe unii dealeri să ofere clienţilor discounturi importante, de până la 45% pentru unele modele, producătorul francez se dovedeşte harnic şi neobosit, rafinat şi atent la detalii.

Potrivit datelor ACEA, piaţa auto europeană se află la al treilea an de contracţie, coborând la 13,8 milioane de vehicule în 2010 de la 16 milioane înregistrate în 2007, ultimul an când livrările au fost pe plus. Producătorul francez a vândut în Europa de Vest cu 7,4% mai puţin în prima jumătate a anului curent faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 9,9% mai puţin în Franţa. Aprovizionarea insuficientă de la sfârşitul lui 2010 a fost cea care a dus la incapacitatea de a răspunde cererii pieţei vest-europene. Dar global, norocul a surâs francezilor: vânzările în afara Europei au crescut cu 20%, iar vânzările la nivel mondial au înregistrat o creştere de 1,9% faţă de anul trecut, acesta fiind un nou record pentru Renault, mai ales la nivelul continentului american, în Orientul Mijlociu, Africa de

Nord şi Rusia. În prezent, 40% din vehiculele produse de Renault ajung pe pieţele din afara Europei! De aici, pare-se, strădania Renault de a rămâne imaginativ şi preocupat de nou, de tehnologii „verzi”, ergonomie, eficienţă şi design. Semnalele sunt însă relativ pesimiste pe piaţa bătrânului continent, iar România nu face excepţie: în cinci luni, scăderea vânzărilor de autoturisme a fost de 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2010, punând la colţ, pe gânduri, producătorii, dealerii şi comercianţii ce sperau la vremuri mai bune. Renault a rămas pe podium, mulţumindu-se cu „bronzul”, adică poziţia a treia în clasamentul celor mai vândute maşini din import, arată datele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile.

Un concept... electrizant Cu doar câteva luni înaintea debutului de la Salonul Auto de la Frankfurt, din septembrie, Renault a dezvăluit noi detalii despre cel mai recent concept al său cu propulsie electrică, Frendzy – vehiculul de familie ce se poate transforma într-un vehicul comercial. Noul prototip vrea cu orice preţ să conjuge natura unei maşini de familie cu cea a unui

vehicul utilitar răsfăţat din plin cu tot soiul de gadget-uri. Frendzy se împarte generos între un statut de vehicul comercial gata de muncă pe timp de zi şi unul dedicat familiei, modern şi confortabil, în cea de-a doua parte din zi. Zis şi făcut – oglinzile retrovizoare se adaptează uşor modului de lucru ales: când maşina este folosită pentru a

Vorbim despre maşinile Renault – a mea, a voastră, cele atât de populare printre românii mai groşi, dar mai degrabă mai subţiri la pungă. Ediţie limitată Renault Megane CC Floride: 15 pentru România! Megane CC Floride e ca o pensulă muiată în roşu. E nervoasă, seducătoare, exclusivistă. Costă 24.900 de euro (cu toate taxele) şi se comercializează în doar 1.200 de unităţi la nivel european. Renault a ţinut minte gloria anilor '60, când a delectat piaţa cu modelul Floride, azi „reîncarnat” într-un coupe elegant, cu o caroserie albivorie, regăsită şi la nivelul jantelor de 17 inchi, din

aluminiu. Finisajul interior, într-o explozie de roşu incendiar, seduce de la prima vedere, iar performanţele tehnice mulţumesc majoritatea pretenţioşilor: motorul pe benzină şi supraalimentat, de 1,4 litri, dezvoltă 130 CP! Farmecul acestei bijuterii se sprijină pe argumente solide: printre echipamentele standard se numără şase airbaguri, ESP, radio CD MP3 Bluetooth Plug & Music, aer

condiţionat cu reglare automată bi-zonală, oglinzi retrovizoare reglabile şi rabatabile electric, senzor de lumină şi ploaie, proiectoare de ceaţă, închidere centralizată şi demaraj cu card mâini libere, asistenţă la parcarea cu spatele, scaune faţă cu încălzire, tapiţerie mixtă din piele ecologică, volan îmbrăcat în piele, sistem de navigaţie integrat în bord.

Gata pentru alimentare la prize transporta marfă, acestea sunt în poziţie verticală, iar pe timp de relache familial, oglinzile ajung în poziţie orizontală, proiectând în interior o lumină ambientală oranj. Ca tehnologii, Renault Frendzy aduce cu sine inovaţii aplaudabile: o tabletă BlackBerry PlayBook cu display de 7 inch controlează ecranul digital de 37 inch de pe uşa culisantă din spate, plafonul capotei din material textil se adaptează la forma obiectelor mari încărcate, bagajele pot fi fixate magnetic, asigurându-le de podea, ocupanţii locurilor din spate pot urmări filme pe displayurile montate în spatele scaunelor din faţă, lumina ambientală variază în funcţie de modul de lucru al maşinii (comercial sau leisure). Propulsia noului concept este integral electrică, fiind asigurată de acelaşi sistem ca cel de pe Kangoo Van Z.E. (60 CP, baterii Li-Ion, 130 km/h). Ce viitor ne aşteaptă!

Renault doreşte să dezvolte infrastructura necesară vehiculelor electrice şi la noi în ţară. Fără să mai stea pe gânduri, Renault România a încheiat acorduri cu Electrica, Schneider Electric şi Siemens. „Prima etapă prevăzută în cele trei acorduri constă în înfiinţarea unei echipe comune de lucru. Compus din experţi din partea Renault şi reprezentanţi ai celor trei companii, grupul de lucru mixt va dezvolta în următoarele trei luni un plan complet şi viabil pentru implementarea şi întreţinerea reţelei de încărcare pentru vehiculele electrice“, au anunţat într-un comunicat comun respectivele companii. Acordurile au fost semnate în cadrul „Programului de Conectare a Vehiculelor Electrice – Parteneriat pentru o mobilitate cu zero emisii“, iniţiat de Renault România. „Ne-am luat un angajament ferm în domeniul mobilităţii electri-

ce în România, asumându-ne, în acelaşi timp, responsabilitatea de a susţine dezvoltarea unei infrastructuri adecvate pentru vehiculul electric. În acest sens, crearea unei reţele de par teneri puternici, precum Schneider Electric, Siemens şi Electrica, cu aceeaşi viziune sustenabilă, constituie un elementcheie în strategia noastră de business în România“, a declarat Fabrice Cambolive, direc torul general al Renault Commercial Roumanie, entitate recent creată la nivel local.

Şi producţia va fi „verde”! După ce concernul-mamă Renault a montat panouri solare pe toate fabricile sale din Franţa, iată că şi Automobile Dacia se aliniază noii iniţiative a grupului şi promite instalarea unor panouri solare la uzina de la Mioveni, căutând astfel să reducă consumul de energie

convenţională. „Pentru acest proiect vom solicita sprijinul statului. Sistemele de panouri solare vor fi instalate chiar dacă nu vom primi subvenţii, pentru că aceste tipuri de proiecte duc în timp la importante reduceri de costuri“, a declarat Bernard Sonilhac, directorul executiv Renault Services Roumanie. Oficialul Renault Services Roumanie a precizat că sistemul de panouri solare va diminua semnificativ costurile cu energia, iar până la finalul anului 2015, Automobile Dacia va investi şapte milioane de euro în implementarea programelor de mediu. Anunţul a fost făcut după ce, recent, constructorul francez a declarat că a investit în România 22 de milioane de euro în proiecte de mediu în ultimii 10 ani, reuşind astfel să reducă consumul de energie cu 78%. Le ţinem pumnii. Cristian Pavel

28 ACTUALITATE COVER STORY / BRANDURI ROMÂNE{TI

ÎNTREBĂRI PENTRU

HORIA BRENCIU Concertul pe care l-ai susţinut în ţară, de curând (cu câteva luni în urmă), a fost un real succes. L-ai pregătit timp de multă vreme? Da… 38 de ani! Oficial sunt doar de 3 ani în industria muzicală românească şi, ca în orice parte a lumii, în acest domeniu, greu nu e să intri, ci să te menţii! Nu e dificil să faci primul spectacol soldout la Sala Palatului, ci să creezi din asta o tradiţie. Eu şi orchestra mea avem de gând să rămânem mult şi bine pe scenă, aşa că anul viitor cred că ne vom vedea din nou…

Cum ai ajuns să concertezi în Italia, la Teraccina – lucru pe care toată lumea, cred, îl socoteşte o adevărată „ispravă” – din toate punctele de vedere? Vina o are un italian, producător de spectacole. A fost martorul unui show la Bucureşti şi s-a gândit că ar trebui extinsă colaborarea şi dincolo de graniţă… Şi teoria a funcţionat! Românii din Italia au fost MI-NU-NAŢI!

ACTUALITATE COVER STORY / BRANDURI ROMÂNE{TI

Cum colaborezi, la acest moment, cu grupul EUROLINES? Înţeleg că între tine şi ei se află o legătură? Da… Am colaborat foarte bine în experienţa noastră italiană, în special la capitolul rezervărilor hotelului şi al transferului de la aeroport la destinaţie… Partea frumoasă a lucrurilor este că în Italia eu nu am venit doar cu orchestra mea, ci şi alături de peste 50 de fani din România. Şi ei cred că-mi împărtăşesc aceeaşi părere despre Eurolines… Pentru 2 zile am fost cu toţii o mare şi extrem de simpatică familie!

Sper să repetăm experienţa din nou, cât de curând! Ce se întâmplă cu muzicianul HORIA BRENCIU? Cam aceleaşi lucruri pe care le face şi omul Horia Brenciu... Dansează, cântă, zâmbeşte, face grătar cu orchestra, scrie poezii, fotografiază, salută prietenii pe facebook, în fiecare dimineaţă, şi nu uită să-şi contacteze zilnic locul naşterii, Braşovul… Cu tata am o relaţie aparte… Discuţiile noastre despre lume şi viaţă sunt adevărate capodopere!

Playback-ul n-are viață lungă!

30 ACTUALITATE COVER STORY / BRANDURI ROMÂNE{TI

Omul de televiziune din tine şi-a găsit un culoar, o nouă vocaţie, are perspective noi? În toamna asta, în viaţa mea artistică şi profesională, muzica şi televiziunea vor fi… siameze! „Vocea României”, noul proiect pe care-l voi începe la Pro Tv, este una dintre cele mai frumoase provocări ale carierei mele. Sunt convins că spectacolul va plăcea tuturor iubitorilor de muzică şi nu numai! În octombrie se vor împlini 18 de ani de când am început prima licenţă a unui format străin de televiziune în ţara noastră. „Vocea României” va fi majoratul meu! Care este visul cel mai secret al lui HORIA BRENCIU? Viaţa, aşa cum e ea! Ăsta e un vis frumos… Să-ţi trăieşti viaţa în cea mai bună modalitate posibilă. Din păcate asta se întâmplă odată cu trecerea ei… Regretele ne învaţă să preţuim şi mai mult ce ni se întâmplă!

Cu ce anume are un bărbat chipeş ca tine – era să zic chiar ca „dumneata” – succes la sexul frumos? Mărturisesc faptul că rămân acelaşi timid care am fost cu ani în urmă. Nu cred c-o să se schimbe asta… Consider femeia un dar superb de la Dumnezeu. Fără ea am fi distruşi! Totuşi, dacă există succes, în ceea ce mă priveşte, cred că el se datorează în special calităţilor vocale, nu neapărat celor fizice. La Sibiu, am înţeles că au fost o sumedenie de aplauze şi bisuri. Se datorează ele, în special, sensibilităţii publicului feminin? La Sibiu, la Deva, la Iaşi, la Cluj, la Timişoara, la Bucureşti şi peste tot unde am fost… Cât suflet depui pe scenă, atâtea aplauze ţi se dau! În meseria asta totul se cuantifică în sentimente, în naturaleţe şi în firesc!

Mihail Gălăţanu

LA DRUM PRIN EUROPA

LA DRUM PE MAPAMOND LONDRA, COASTA DE AZUR, CRETA, BODRUM, ALBENA

GHID DE ORAȘ: LONDRA 34 CRETA 37

34 Coasta de azur

Obiectiv special: pictura lui Domenikos Theotokopoulos

Două nunți, două destinații turistice. Nunțile au marcat perioada întâiului semestru din 2011. Prima jumătate a anului 2011: două nunţi, fiecare cu valoare (şi) aristocratică, schimbă percepţia asupra anului, dar şi a călătoriilor 34 LA DRUM PRIN EUROPA GHID DE ORA{ LONDRA/COASTA DE AZUR

LONDRA/COASTA DE AZUR

DOUĂ DESTINAŢII TURISTICE ŞI...

CELE DOUĂ NUNŢI Ar putea fi, în orice caz, „confecţionat” câte un traseu special după traseul urmat de nuntaşi. Dar şi după locurile încărcate de istorie pe care aceştia le-au vizitat. Şi bisericile în care s-au căsătorit. Şi monumentele pe lângă care au trecut. Ambientul în care s-au fotografiat. Pentru câteva zile, am putea să ne simţim, şi noi, în aceeaşi fotografie istorică (de grup) cu ei.

MAREA BRITANIE, FAMILIA REGALĂ, PRETEXT PENTRU TURISM

VISUL PROASPETEI DUCESE DE CAMBRIDGE

Nunta Prinţului William a stârnit noi apetituri de vizitare a Marei Britanii. Şi, mai ales, a Angliei. Cine, oare, nu vrea să vadă Londra – şi, în ea, de pildă, schimbarea gărzii la Palat? Buckingham îşi aşteaptă turiştii. Ducele şi Ducesa de Cambridge au semnat, prin parafarea contractului lor nupţial, un angajament care dă un soi de „refresh” (refraîche) casei regale. Unii o plac pe noua ducesă; alţii, dimpotrivă, pretind că sora domniei-sale, Pippa, ar fi mai strălucitoare într-un astfel de rol. Desigur că sunt şi dintre aceia care măsoară creşterea, în procente, a popularităţii coroanei

Presa de scandal din insulele britanice a relatat un pretins vis al „divei” Kate Middleton. Un vis care a revenit, de mai multe ori. În el, prinţesa se regăsea goală, în faţa reginei, a tuturor celor care au venit să fie prezenţi la altar – alături de soţul ei. Un vis care abia aşteaptă să fie psihanalizat şi decodificat de cei care se pricep la aşa ceva. Sigur că „noua reţetă de travel” dă ghes la hoinăreală (liberă) prin Londra, împrejurimi – şi nu numai. Nu ar fi, credem, o idee rea să tragi o raită şi pe la Cambridge... asta dacă stăm bine şi ne gândim că noul cuplu deţine, cum mai aminteam de altfel, titlurile de DUCE ŞI DUCESĂ DE CAMBRIDGE.

briţilor. Căsătoria cea „proaspătă” a prezentat, în faţa supuşilor Coroanei britanice, o nouă generaţie. „Mai relaxată şi mai apropiată de oameni” – a scris THE TIMES. Aceeaşi publicaţie a stabilit că se livrează o nouă concepţie despre instituţia Monarhiei. Pe maşina tinerilor însurăţei exista o plăcuţă de înmatriculare, cu inscripţia JUST WED – proaspăt căsătoriţi. Alături, erau legate baloane multicolore. Cel care a oficiat căsătoria, conform tradiţiei, a fost Arhiepiscopul de Canterbury, Rowan Williams, care deţine şi titlul de şef al bisericii anglicane. „Media de vârstă” a cuplului a fost 28 de ani şi jumătate.

posibile. Prima nuntă este în familia regală britanică. Deci, ţinta ar fi Londra. Cum arată Londra unei nunţi regale? A doua, pe Coasta de Azur, cea mai selectă destinaţie de vacanţă din Europa. O destinaţie, fără îndoială, de lux. LA DRUM PRIN EUROPA GHID DE ORA{ LONDRA/COASTA DE AZUR

ALE VERII

MONACO, VINGT-HUIT DEGREES A L'HOMBRE Mai ales că este vorba de un renumit centru universitar , iar el nu se află departe de capitală, precum se găseşte şi în apropiere de Oxford, la o adică de trecut şi el pe listă.

Dineul oficial al nunţii a avut loc la (ohooo, deja iată un loc de vizitat!) Opera Garnier şi Terasele Cazinoului. Dar să apelăm la firul lucrurilor – şi să îl depănăm.

Monaco, pe arşiţă. Mireasa se dovedeşte foarte drăguţă, în raport cu „marţialul” Albert de Monaco. Toată Europa – şi, de ce nu, toată lumea? – se holbează la

evenimentul din Monte Carlo. Staţiunea, însăşi, perlă a Coastei de Azur, pare vrăjită, electrizată. Am vizitat, în anul 2006 – iulie/august –, Coasta de Azur şi pot spune cu mâna pe inimă că prima destinaţie a locului sunt cazinourile. Dar nu numai. Mi-a plăcut în special portul de ambarcaţiuni. Şi, nu în ultimul rând, plaja. Sunt, însă, unii cârcotaşi, care clevetesc mereu: că este, de fapt, o plajă execrabilă, mică, acolo, la Monte Carlo, că este numai de fiţe... Că vezi numai vedete şi vedetuţe, ieşind din apele mării. Spre deosebire de nunta de la Londra, care a avut mai multă „morgă”, cea din Monaco a fost mai destinsă. Simţeai, într-adevăr, că aici mai

36 LA DRUM PRIN EUROPA GHID DE ORA{ LONDRA/COASTA DE AZUR

adie un aer de vacanţă. Prinţul, adulat de unele doamne, dar nesuferit pentru altele, a purtat un imaculat costum alb... precum imaculata concepţiune. Damele l-au găsit atractiv (şi viril) cu capul său tuns scurt – şi rotund ca o bilă, altele l-au clevetit, socotind că aduce cu o bilă de cauciuc, asemănătoare celei pe care o purta pe umeri Captain Picard, personaj din Star Trek. Cea mai mare parte a spectatorilor – şi telespectatorilor – a fost plăcut impresionată de look-ul prinţesei. Povestea ei, din categoria celor cu condurul Cenuşăresei, este cea care e predispusă pentru a face înconjurul lumii. Mai mult, principesa a plâns, ceea ce, de asemenea, a fost considerat de bun augur. Amatorii de autoturisme de fiţe au avut prilejul de a cârcoti pe marginea maşinii decapotabile de lux (marca LEXUS, reclamă suplimentară, cu care cuplul a părăsit „locul faptei” – şi s-a îndreptat spre capela unde mireasa, în mod tradiţional, este chemată să îşi lepede „buchetul miresei”.

Asupra însurăţeilor s-a abătut o bătaie de bujori albi, adică a fost ca şi cum „îngheţarea globală” (marea glaciaţiune) s-ar fi abătut, cu viscol şi ninsoare (de data aceasta, numai de flori) asupra toridelor plaje din Mediterana. Principele Albert al II-lea

a fost solemn, a purtat peste tot un profil „germanic”, sever, deşi i-a făcut, uneori, cu ochiul viitoarei sale soţii. Andreea Bocelli a fost, şi el, una dintre vedetele serii, interpretând, copleşitor, AVAE MARIA, rugăciune preluată şi cizelată de Friedrich

Schubert. Asistenţa s-a simţit ridicată, de subţiori, la ceruri, până a dat, fizic, cu capul de nori. Apoi mirii şi-au depus, cu justificată emoţie, jurămintele. Eterne. Cel puţin aşa se speră. Mihail Gălăţanu

Cu aproape trei mii de ani – bine, hai să zicem (doar) vreo două mii şase sute, dacă ajungem la rigoare, începe aventura umană pe Creta. O insulă grecească situată la extrem, împărţită între Europa şi Asia. La vreo două sute de kilometri mai la sud este Egiptul, cu vechile sale comori de înţelepciune.

LA DRUM PRIN EUROPA GHID DE ORA{ CRETA

SĂ SCRII CU CRETA PE VACANŢA TA: DANSEAZĂ, ZORBA! Creta a fost, întotdeauna, puntea între două lumi. Şi făgaşul prin care cultura şi civilizaţia egipteană a pătruns în lăcaşul vechilor greci. Drept care, la o vizită în Creta, ai de făcut multă arheologie a frumosului, uneori mai îndepărtat în timp.

Obiectiv special: pictura lui Domenikos Theotokopoulos Creta este şi, în acelaşi timp, nu este Grecia. Unii spun că da, alţii că nu. Putem să ne-o închipuim, totuşi – şi ca pe o Grecie mai maură. O Grecie care a coborât până a se apropia de baierile Africii, la numai două sute de kilometri de Egipt şi de Libia. Una dintre principalele atracţii turistice ale Cretei este Knossos-ul. Şi Palatul de acolo. Este de notorietate că ei, vechii elini, nu şi-au înconjurat palatele cu ziduri. Nu le-au făcut acest lucru nici măcar oraşelor de pe Litoral. Flota militară a cretanilor era o in-

stituţie redutabilă, stăpânea categoric, autoritar, împrejurimile. Vestigiile din Knossos sunt, şi acum, obiect de maxim interes arheologic. Din Creta, dacă ai, totuşi, chef, poţi să tragi o fugă şi până în Santorini (loc de opulenţă) – cea mai scumpă insulă grecească – pentru o excursie de o singură zi. Este, de asemenea, bine de ştiut, la casa omului, că Hania şi Rethimnon sunt oraşe (relativ mai „noi”), construite de mâna romanilor – mă gândesc că s-ar putea să treceţi prin ele. Insula a fost fortificată, cu ade-

vărat, de cavalerii (şi de corăbierii!) veneţieni, care au întărit „bătrânele” castele din regiunea Handakului/Heraklion – şi au înfiinţat alte noi castele în celelalte oraşe. Asta s-a întâmplat după anul de graţie 1204, când au reuşit să „cucerească” insula. Nu ar trebui să omitem a spune că ea, Creta, a fost – o vreme – şi sub posesiune arabă. Din porturile cretane, traficul comercial se îndreaptă, cu precădere (în afară, fireşte, de Grecia şi porturile ei) spre Egipt şi Siria – şi cam tot aşa se petreceau lucrurile chiar pe vremuri mai vechi.

Capitala Cretei este Heraklion, un oraş aglomerat (şi cel mai mare din insulă!), deşi, comparativ cu celelalte oraşe europene – nu este cine-ştiece, ca mărime. Un capitol aparte – şi aş rezerva şi un episod special pentru aşa ceva – este pictura lui Domenikos Thetokopoulos/mai cunoscut şi sub numele de El Greco. Muzeul de Istorie al Cretei (obiectiv de pus pe listă) adăposteşte, printre altele, inscripţii din perioada bizantină, dar şi din cele veneţiană şi turcească.

TIPS-URI, PONTURI:

Cel mai răcoros loc din insulă ni s-a părut, pe bune, Fodele. Se poate rămâne şi mânca în acel mic sătuleţ de pe malul de nord al insulei („Kriti”, cum în spun localnicii). Poţi să stai, la umbră, şi să leneveşti acolo, cu infinite plăceri,

38 LA DRUM PRIN EUROPA GHID DE ORA{ CRETA

Pe urmele lui Nikos Kazantsakis În perioada antichităţii, Creta a servit drept refugiu pentru locuitorii insulei Santorini, în urma unei catastrofe naturale a „atlanţilor”, atunci când vulcanul din Santorini a erupt (este vorba de anul 1450 înainte de Christos) – şi populaţia a fugit încotro a văzut cu ochii. Adică în cele mai apropiate insule. (Catastrofa geologică a stopat dezvoltarea atât a Santorini-ului cât şi a împrejurimilor).

Tot pe insulă se mai găsesc obiecte care au aparţinut marelui scriitor grec (modern) Nikos Kazantzakis, autorul celebrului personaj „Zorba”, dar şi al lui „Hristos

Creta este insula cea mai de sud răstignit pentru ultima oară”. Alături de obiectele personale, vizita- din întreaga Grecie, deci are o climă torul/turistul mai poate contempla şi apropiată de cea africană. Este o inmanuscrise „mâzgălite” de mâ- sulă toridă – şi atinsă de secetă. Şi, totodată, de notat: este insuna/pana ilustră a scriitorului naţional.

chiar o zi întreagă, asta mai cu seamă dacă stai mai mult (ideal ar fi un program de zece zile sau două săptămâni). Cunosc români – şi încă unii chiar (bine)cunoscuţi, care îşi „permit” să se întoarcă, în Creta, în fiecare an.

LA DRUM PRIN EUROPA GHID DE ORA{ CRETA

la cea mai mare din Europa. Este, în felul ei, un mic „gigant”, cu o suprafaţă de aproximativ 8.400 de kilometri pătraţi. În lungime, măsoară 250 de kilometri; iar lăţimea

TO DO:

DON'T MISS: KNOSSOS

RENT A CAR/închiriază o maşină. Te va costa undeva în jurul a patruzeci de euro, în funcţie de tipul maşinii. Ba chiar treizeci – sau treizecişitrei, dacă optezi pentru un vehicul de „litraj” mai mic. Sfatul nostru este să o iei de după amiaza, ca să o poţi avea la dispoziţie şi a doua zi de dimineaţă. Atenţie: nu spera să poţi rezolva problema maşinii chiar la prânz, când grecii îşi fac siesta – şi până nu se potoleşte vipia, nu ai nici o şansă să faci actele de închiriere ale maşinii.

Sfat important: în locul tău, mi-aş rezerva o zi întreagă pentru sălaşul Minotaurului. Nu este acelaşi lucru cu minotaurul comunal. E ceva mai artist. Merită să îl vezi. Şi nu uita că acolo unde este Labirintul Minotaurului se află şi legenda zborului lui Icar, precum şi căderea lui în mare. Mit solar: cine stă prea aproape de soare (toată ziua) riscă să îşi prăjească aripile... Mai bine cauţi firul Ariadnei.

nente, cele (de bază!) care formau se cifrează la şaizeci de kilometri. Insula este chiar şi graniţa între chiar lumea antichităţii: Africa şi două mări: Marea Egee şi Marea Europa. Libiană. Poate fi socotită – şi chiar Mihail Gălăţanu este o frontieră între două conti-

UNDE (SĂ) STAI: ÎN APROPIERE DE HERAKLION. ÎN SUBURBII. Recomandări: AGIA PELAGIA. Sau PALIOKASTRO. Motivaţie: preţuri mai bune, mai multă linişte. Şi mai puţină aglomeraţie, care începe de la periferie, de la supermarketurile

împrăştiate prin zonă (de exemplu „Carrefour”). Mai puţin de patru sau cinci kilometri până în centrul capitalei. Heraklion este un oraş aglomerat.

Dar găseşti în el, mai ales în port, peşte proaspăt, asta dacă ţi-e poftă. Îţi poţi face cheful.

LA MASĂ/CAFEA/CLUB: PE PLAJĂ Vorbesc serios. Este cea mai bună poziţie. În raport cu orice. Cu marea, că poţi face baie oricând. Cu nisipul, aidoma: că poţi să faci plajă, pe tipsia încinsă, de siliciu. Avantaj decisiv: peştii

aproape. Prăjiţi sau nu. Totul este să ai răbdare. Îndeajuns de multă răbdare. În plus, pe plajă se găsesc de toate. Mâncare proaspătă. Fete frumoase.

Albena. Dacă ne amintim bine, mitul bulgar al Albenei a început să tot fie în floare prin 2005-2006. 40 LA DRUM PRIN EUROPA GHID DE ORA{ ALBENA

MAI APROAPE DE CASĂ, LA „VECINELE” NOASTRE

Până la urmă, bulgarii au oferit lumii Albena ca pe o perlă. Au luat manageri români care să gestioneze piaţa românească. Ulterior, cei care s-au dovedit capabili au trecut mai departe, la un alt „capitol” – şi au început să administreze alte domenii, ba chiar şi alte „condominium”-uri turistice, din alte ţări – adică au dobândit o reală şi preţioasă experienţă internaţională.

ALBENA, Albena a avut, pentru români, mai multe avantaje. S-a arătat a fi foarte aproape, foarte accesibilă. A fost o soluţie „fericită”, de criză, pentru tot felul de categorii sociale de turişti: pentru cei care nu aveau mai mulţi bani să plece mai departe, pentru cei care erau, cumva, dependenţi de transportul individual. Pentru femei însărcinate şi bărbaţi atenţi/galanţi, pentru cei care

voiau să „agaţe”, cu disperare, un last-minute. Pentru cei care abia apucă să „fugă” de la serviciu. Pentru cei care au o afacere – şi nu se „îndură”/nu îşi permit să o abadoneze prea multă vreme (zece zile sau o săptămână de lipsă din ţară ar fi pentru ei un „lux” – iar Albena este cea mai la îndemână). La început, pentru noi, Bulgaria / Albena a fost un substitut al litoralului românesc.

ALBENA, să nu minți, că Bulgaria n-are dinți...! La început au fost nemţii, care au venit şi au transformat Bulgaria într-o feudă germană, cu toate rigorile ei. Au impus standarde. Au fost aşteptaţi cu înfrigurare, primiţi cu sufletul la gură, aclamaţi cu bătăi din palme, ca nişte salvatori. Şi, la urmă, după (aproape) un deceniu, ajutaţi să plece cât mai repede.

Fiecare dintre noi, poate, îşi aminteşte primul prieten ori primul coleg care s-a declarat în favoarea coloniei bulgare. LA DRUM PRIN EUROPA GHID DE ORA{ ALBENA

O pădure aproape de mare Au stat, însă, ceva-ceva în Bulgaria. I-au învăţat pe bulgari cum să facă. Şi bulgarii au fost ascultători – şi au învăţat cum să facă. Şi, până la urmă, şi-au arătat dinţii. Au „scăpat” de nemţi. Au rămas doar cu know-how-ul, cu experienţa căpătată. Dar să intrăm, puţin, în definiţia substanţială a Albenei. Adică o staţiune aflată la 12 kilometri de Balcic (un mic/şi mai vechi leagăn al paradisului românesc) – şi la treizeci de kilometri de Varna. Printre atuurile pe care dumneavoastră, turiştii, le priviţi cu atenţie, se găseşte şi plaja lată de

vreo sută şi cincizeci de metri. Nisipul e fin – şi fâşia de plajă se întinde pe cinci kilometri. Apa mării e limpede, translucidă, calmă şi străvezie. Plaja confortabilă, apa caldă. Dar nu numai de plaje însorite se bucură Albena. Are o bază materială/infrastructură de invidiat: peste 42 de hoteluri, cu standarde cuprinse între două şi cinci stele. Marketingul este specializat pe pieţele diverse/învecinate: pe piaţa rusă, ruşi, piaţa românească este, aşa cum spuneam, administrată de români, pe piaţa nemţească – având manageri nemţi, piaţa franceză – administrată cu „dispeceri” francezi, piaţa englezească, tot aşa, cu de-ai lor. Oameni dedicaţi, care se ocupă,

fiecare în parte, cu creşterea vânzărilor, dar şi atragerea de noi parteneriate – cu ofertele speciale, et caetera. Românii şi-au sporit, în fiecare an, mica lor colonie de la Albena. Dacă, în anul 2004, pe când „morbul Albena” era abia pe la început, au venit doar 1.700 de români, cifra a crescut, consistent, în 2007 – la 23.000 de români, pentru ca, doar peste un an, cifra de afaceri să „ţâşnească” – pur şi simplu – la un cuantum de 56.000 de români. Dacă ne uităm, cu atenţie, la proporţiile devenirii, vedem că un raport al anului 2008 la 2004 indică o creştere de trei ori a turiştilor români.

O şansă pentru Albena ţine şi de faptul că în apropierea mării şi a Albenei se poate să îţi găseşti un popas – şi refugiu – în rezervaţia naturală Baltata. Acolo unde, în vecinătatea mării, este pădurea exotică. Altă componentă gata să încline balanţa preferinţelor pentru Albena ţine de facilităţile pentru copii. Şi acest lucru se dovedeşte hotărâtor în atragererea familiilor, încântate să îşi ştie odraslele la adăpost. Dar mai trebuie să adăugăm, la număr: o gură consistentă de aer proaspăt vegeteţie bogată, capabilă să ozonifice întreaga regiune păduri luxuriante, care vor putea oferi o imagine exotică, de locaţie mediterană regimurile de Ultra All Inclusive şi All Inclusive Plus

baruri de noapte, discoteci, săli de conferinţă, tratamente balneoclimaterice, terapii de înfrumuseţare. Privită de vecinii români ca o concurenţă pentru litoralul româ-

nesc, ea se constituie, mai degrabă, ca o concurenţă pentru litoralul grecesc (fără să aibă „vestigiile” acestuia) sau turcesc (care „musteşte”, la rândul său, de minunile Asiei Mici).

La această oră, turiştii bulgari nu sunt atraşi de România. Şi de litoralul românesc. N-au de ce, probabil. Dar se poate anticipa şi mişcarea inversă. Cândva, cele două vase comunicante, probabil, se vor egaliza, într-un fel...

O analiză „la rece” Care sunt „beneficiile” Albenei? O locaţie excelentă. Servicii de o calitate mult mai bună ca acelea de pe litoralul românesc. Albena are, cu adevărat, o infrastructură: locuri de distracţie,

• • • •

PA BĂLGARSKÎI UNDE STAI: LA HOTEL CE BEI: VIN Kaliakra Standard 4 stele Laguna Mare 4 stele Mura 3 stele Boriana 3 stele Kompas 3 stele Orlov 3 stele Dorbrotitsa 3 stele Slavuna 3 stele Nona 3 stele Magnolia Standard 3 stele Vile Vita Park 3 stele Vile Magnolia 3 stele

Vinurile de la Balcic, de la pivniţă/crama Castelului, cu numele Reginei Maria sau al Prinţului Nicolae încrustate pe ele. Dar şi minunate (excepţionale!) vinuri bulgăreşti, precum CONTEMPLATION sau MAVRUD. Puteţi să mizaţi, cu încredere, pe vinurile de ENIRA. Un capitol special îl poate reprezenta „ENIRA RESERVA”. Este o prinţesă tracă, „viguroasă”, care o să vă meargă, cu siguranţă, la inimă.

NU TREBUIE SĂ RATEZI: O tură pe litoralul bulgăresc, o vizită mai la sud de Varna, pentru a vedea ce te aşteaptă, dacă te mai interesează şi alte staţiuni bulgăreşti. Să zicem, Nessebar. O altă destinaţie pentru o vizită de câteva ore sau, de ce nu? – de o zi este staţiunea Sfântul/Sfinţii Constantin şi Elena.

Am vrut să las o mărturie despre faptul că am vizitat faimosul Bodrum, vechiul nume (cel antic!), venit din latină: Halicarnus; iar în greaca veche – Halikarnassos. 42 LA DRUM PRIN EUROPA GHID DE ORA{ BODRUM

ANTALIA ŞI CASTELUL CRUCIAŢILOR

O destinaţie plină de legende ale Halicarnassului

BODRUM Mausolus. Adică, fireşte, Mausoleul Bodrum este, încă de la începutul începuturilor, un oraş port – oarecum provincial – din Mugla, undeva în regiunea de sud-vest de la Marea Egee. Antalia, regiunea de care aparţine Bodrumul, este situată

pe coasta de sud a Peninsulei Bodrum, într-un punct care marchează intrarea în Golful Gokova. Punctul a fost numit Halicarnus de Caria – chiar din cele mai vechi timpuri – şi era, de altfel, renumit pentru adăpostirea Mausoleului lui Mausolus, una dintre Cele Şapte Minuni Ale lumii sau ale istoriei antice.

Castelul Bodrumului a fost construit de către Cruciaţi în secolul cincisprezece. Restul complexului de la Castel mai include un Muzeu de Arheologie Submarină – şi prezintă, periodic, câteva festivaluri culturale care se organizează în fiecare an. Oraşul a avut o populaţie (în recensământul din anul 2009) de 118 237 de locuitori.

Un pic de istorie, adică de geografie Deşi, la acest capitol, s-ar părea că nu-s prea multe de spus, uneori contează chiar şi cel mai mic detaliu, nu-i aşa? Am citit, de exemplu, de pe tăbliţele care erau în muzeu, o devenire a unui oraş multisecular (parcă erau fierbinţi acelea care

Alexandru cel Mare, pun pariu că nu ştiaţi, a cucerit Bodrum în anul 334 I.C., fără să-l distrugă însă, aşa cum au procedat ceilalţi cuceritori. LA DRUM PRIN EUROPA GHID DE ORA{ BODRUM

prezentau istoria respectivului obiectiv). Regiunea Bodrum prezintă câteva oraşe, e drept, mai mici, acum transformate în staţiuni satelit, care gravitează în jurul „soarelui” de care aparţin: Turgutreis, Ortakent (în care am avut, şi noi, „cartierul general”), apoi Turkbuku, Yalikavak, Gumusluk, Bitez, Konacik, Yali şi Mumcular. Majoritatea obiectivelor istorice distruse în timp au fost reconstruite special pentru turişti.

Nici puţină etimologie nu strică! Numele „Bodrum” provine de la Petronium, un nume străvechi – şi el, la rândul său, cu rezonanţă latină. Locul acesta a fost numit după cavalerii ospitalieri de la Castelul

Sfântului Petru. Punctul numit atunci, în Evul Mediu, tot Halicarnassus, a dat, în limba turcă, un derivat care se cheamă, mai scurt, cu o sonoritate de alint, Halikarnas. Bodrum se mai referă şi la o pivniţă, de fapt, o veche şi încăpătoare închisoare subterană.

Climă leneşă, să poţi evada iarna de la ger şi gheaţă Dacă vreţi să mergeţi în Bodrum, vă trebuie – musai – atâta vreme cât, încă, vremea se mai arată caldă şi îngăduitoare cu noi, haine uşoare, pantaloni scurţi, tricouri lejere, ochelari de soare (preferabil polaroizi). Şi să puneţi o şepcuţă, ceva, acolo, pe cap. Obligatoriu. Abia aşa o să evitaţi o frumuseţe

(sâcâitoare) de insolaţie care se abate, pe la orele prânzului, pe capul imprudenţilor. Temperaturile nu se joacă şi urcă peste 35 sau chiar 40 de grade. Bronzul se poate arăta (şi) „necruţător”. Bodrum se bucură de un climat mediteranean. În iarnă, avem o temperatură medie de 15 grade Celsius (59 pe scara Farehnheit). Verile sunt leneşe, adicătelea calde şi umede, iar iernile sunt domoale şi, în general, însorite, aşa că înţelegem de ce poţi să fugi, în miez de februarie sau bobotează, în Antalie.

Istorii cu cavaleri Castelul Cavalerilor Ioaniţi, atribuit (în diferite perioade) şi Sfântului Petru, este situat chiar în centrul Bodrumului. Primii colonişti

înregistraţi în regiunea Bodrumului au fost Carienii – şi zona portuară a fost, din cele mai vechi timpuri, colonizată de greci, sub conducătorul lor, Dorius (sau Dorianus), în secolul al şaptelea dinaintea erei noastre. Mai târziu, oraşul a căzut sub stăpânirea, mai îndepărtată, a Persanilor. În timpul colonizării persane, capitala a fost la Caria (cea care a fost numită Bodrum de Caria astăzi). Dăinuiesc, şi acum, dovezile arheologice din perioada respectivă, cum ar fi recenta şi remarcabila descoperire a aşezării Salmakis (Kaplankalesi). O navă de transport, romană, a fost lovită de o furtună, iar vasele, precum şi tot ce se afla la bord, amfore şi celelalte obiecte (mai ales obiecte de cult) s-au scufundat în mare. A trebuit să treacă mult timp, după aceea, până când, peste uitarea aşternută asupra naufragiului, a venit secolul XX, cu tehnologii moderne, care să permită explorarea subacvatică a corabiei. Insula Bodrum are (şi, într-un fel, este) una dintre cele şapte minuni ale lumii. Mai precis, ne referim la Templul Zeiţei Artemis (a castităţii şi vânătorii), construit în jurul anului 600 I.H. de babilonieni. Templul a fost distrus de cutremurele din perioada respectivă, iar castelul a fost construit pe baza pietrelor din templul distrus de cutremur. Deopotrivă, minune a lumii este şi mausoleul antepomenit. Concluzionând, Bodrumul poate fi o destinaţie ideală de vacanţă. Oferă prilejuri multiple pentru turism religios, cultural, culinar – şi, nu în ultimul rând, un chef de-a dreptul nebun pentru plajă.

Cristian Gălățanu

GHID DE ORA{ ELVE}IA/VEVEY

Între Nestle, Eminescu şi Chaplin Elveţia nu este nici pe departe numai o capitală continentală a finanţelor, deşi capitalurile gravitează în jurul oraşului Zurich, metropolă care deţine de mulţi ani titlul de oraş ai cărui locuitori au cel mai ridicat nivel de trai. Elveţia nu înseamnă numai ceasuri fără cusur, ciocolată (Heidi sau Nestle), ci şi multe minunăţii turistice. Deşi touroperatorii îşi fixează cu obstinaţie drept ţinte de vizitare a Elveţiei oraşe precum Geneva (perla de pe malul lacului cu nume omonim), Berna, Zurich sau Lausanne, aş îndrăzni să susţin că această minunăţie blagoslovită de Dumnezeu (ca şi România, numai că elveţienii ştiu să o pună în valoare) nu poate fi explorată nici de la nivelul autostrăzii şi nici prin peripluri în centrele istorice ale burgurilor (apropo de aceasta, catedralele elveţiene sunt mult sub cele din Austria, Germania sau Franţa). Mirajul elveţian poate fi surprins la adevărata sa valoare prin desanturi în oraşe pitoreşti gen Lucerna sau Freiburg, sau mai mici, gen Vevey sau Montreaux, de pe riviera lacului Geneva.

VEVEY

Mă voi opri în articolul de faţă asupra localităţii Vevey, astăzi unul dintre cele mai importante oraşe ale rivierei Elveţiene, care atrage, împreună cu vecinul său mai celebru, Montreaux, milioane de turişti din întreaga lume. Vevey a devenit pol de atracţie pentru turiştii din întreaga Europă, în urmă cu câteva sute de ani, pe vremea când Jean-Jacques Rousseau îi dedica texte ce astăzi ar fi interpretate drept adevărate capodopere în materie de marketing. Corul celor care au proslăvit micuţul oraş elveţian este unul mare, incluzând nume celebre, precum Dostoievski, Hemingway, Henryk Sienkiewicz sau Graham Greene, personalităţi îndrăgostite de promenadele prin această staţiune. În afara celor amintiţi, în cartea de vizită a oraşului au semnat şi alte personalităţi celebre, care au locuit o perioadă mai scurtă sau mai lungă în această parte a Elveţiei: Oskar Kokoschka, pictor austriac, Bruno Hoffmann, harpist german, Victor Hugo, poet şi scriitor francez, Percy Scholes, muzician şi scriitor englez, Sarah Lum, artist vizual american, Edouard Jeanneret Le Corbusier,

ELVE}IA/VEVEY

arhitect elveţian, James Mason, actor, Henri Nestlé, industriaş, fondatorul companiei Nestlé, John Pierpont Morgan, finanţist american, Hans Peter, inventatorul ciocolatei cu lapte, Edmond Ludlow, general şi politician în guvernul lui Oliver Cromwell, Peter Cowie, istoric de film sau Claude Nicollier, primul astronaut elveţian.

Chaplin şi Eminescu, la promenadă Vă întrebaţi probabil de unde această alăturare, destul de insolită dacă ţinem cont şi numai de faptul că cele două personaje, doi adevăraţi granzi, nici măcar nu au fost contemporani. Alăturarea provine din faptul că ambii au ridicate statui omagiale pe promenada ce ne etalează minunăţii florale pe malul lacului Geneva. Despre Charles Chaplin, binecunoscut actor şi regizor, se ştie că şi-a trăit ultimii 25 de ani ai vieţii în Vevey. Nu e deci de mirare faptul că mii de turişti se fotografiază zilnic cu statuia-bust a celebrului comic. Eminescu pare-se că a petrecut şi el o perioadă în pitoreasca aşezare elveţiană. În Vevey se găseşte una dintre puţinele statui ale lui Mihai Eminescu

aflate în afara României. Este îmbucurător faptul că măcar românii din diasporă îşi păstrează neatinse adevăratele valori chiar şi la mii de kilometri distanţă. Asta în timp ce ignoranţa acaparează din ce în ce mai mult clasele tinere ale societăţii româneşti, şi din ce în ce mai mulţi tineri consideră inutilă studierea operei celui mai mare poet român din toate timpurile. Monumentul de la Vevey este realizat de sculptoriţa Andreia Bove, a fost donat oraşului de către Ambasada României în Elveţia şi atrage an de an mii de vizitatori. A devenit o tradiţie ca, în fiecare an, pe 15 ianuarie, românii din Elveţia să se reunească la Vevey pentru a marca ziua de naştere a poetului.

Participanţi tradiţionali sunt reprezentanţi ai asociaţiilor româneşti, reprezentanţi diplomatici şi cetăţeni ai Republicii Moldova, care doresc să aducă un omagiu remarcabilei contribuţii româneşti la cultura elveţiană şi europeană. Poetul naţional al României este etichetat drept „the last romantic (ultimul romantic)“.

Puţină geografie şi istorie Aruncând o privire asupra hărţilor, observăm că Vevey este un oraş situat în cantonul Vaud, pe malul nordic al lacului Geneva, nu departe de Lausanne, în zona de limbă franceză a Elveţiei. Numele său provine din latinescul Viviscus şi a fost menţionat pentru prima dată de

filozoful şi astronomul grec Ptolemeu, care i-a dat numele Ouikos. Oraşul e capitala districtului Riviera-Pays-d'Enhaut şi este mărginit la Vest de râul Veveyse şi la Est de râul Oyonnaz. Malul de nord al lacului este renumit pentru solul său fertil, fiind o regiune devenită celebră nu doar pentru peisajele superbe, ci şi pentru excelentele vinuri ce sunt produse din strugurii crescuţi aici. La Confrérie des Vignerons (Asociaţia Vinicultorilor) organizează Festivalul Vinicultorilor (Fête des Vignerons) de patru sau cinci ori pe secol (o dată pe generaţie), pentru a celebra tradiţia şi cultura viticolă. Cu acele ocazii se construieşte o arenă pentru 16.000 de spectatori în piaţa centrală ― Grande Place, cea mai mare piaţă din Europa, după Lisabona, Portugalia. Festivalurile datează din secolul XVIII. Din Vevey se poate lua Train des Vignes, un tren care parcurge în 10 minute distanţa până la Puidoux via Chexbres. Tot din Vevey puteţi lua Train des Etoiles, un tren cu cremalieră care duce în parcul tematic Les Pléiades. Traseul durează 40 de minute, şi se urcă 1.000 de metri. Traversează localităţi pitoreşti, pe lângă celebrele vii terasate ale regiunii, oferind privelişti superbe asupra lacului Léman. Odată ajunşi la destinaţie, în zilele senine veţi putea vedea masivul Mont Blanc. Lacul Geneva sau lacul Léman, cum i se spune în franceză, este cel mai mare lac natural din Europa de Vest şi, totodată, cel mai mare lac alpin, întinzându-se pe o suprafaţă de 581 de kilometri pătraţi şi având un bazin de 89 de miliarde de metri cubi de apă. Lacul cu o formă de corn are malurile sudice în Franţa, iar pe cele din nord, vest şi est în Elveţia, graniţa dintre cele două ţări trecând prin mijlocul lacului. Ţărmurile sunt împodobite cu vii numeroase, sate, castele şi oraşe superbe. Tot pe malul lacului Geneva, la margine de Montreaux, se află şi vestitul castel Chillon. Prima referinţă despre castel a fost scrisă în anul 1160, deşi stânca pe care este construit a fost populată din antichitate. Norel Moise

Şcoala ta, sau cea în care învaţă copiii sau nepoţii tăi, poate să beneficieze gratuit de laptop-uri performante pentru toate activităţile didactice. PROMO}II / CAMPANII 46 INTERVIU

JURNAL DE CAMPANIE

AJUTĂ-ŢI ŞCOALA!

„Cunoaşterea există pentru a fi împărtăşită“

Emerson

Fiecare dintre noi, indiferent că este părinte ori bunic „cu acte în regulă” – sau simplu cetăţean nostalgic al celor mai frumoşi ani – cei de copil sau de adolescent/tânăr, atunci când pronunţă cuvântul magic: „şcoală”, neîndoios că se gândeşte la o şcoală anume, şi aceasta este chiar şcoala lui, de acum sau de mai de mult. Poate, de aceea, magazinele real,- s-au gândit

încă de anul trecut să dea startul unui program prin care să contribuie la dotarea cu tehnică de calcul a şcolilor şi liceelor din toată ţara. Sună bine, nu? Şi, deopotrivă, la dotarea altor instituţii de învăţământ, care doresc să se înscrie în program – sau sunt selectate/înscrise de clienţii real,-. „Ajută-ţi şcoala!” este un program prin care poţi să pui suflet.

O campanie în care socialul contează

transformă punctele acumulate la cumpărături în... laptop-uri! Puunctee? O să zici... cum aşa? În laptop-uri? Poate n-am auzit bine. Ba da, ai auzit. Şcoala ta – sau cea în care învaţă copiii/nepoţii tăi – poate să beneficieze – Atenție, tot gratuit – de laptop-uri performante pentru toate activităţile didactice.

Cum funcţionează programul? Păi, programul se derulează pe o perioadă de zece săptămâni. Este un interval în care real,- transformă toate cumpărăturile efectuate – de către clienţii săi – în puncte. Punctele respective sunt donate de clienţii real,- unor şcoli generale – sau altor instituţii de învăţământ: licee, şcoli particulare, şcoli profesionale, universităţi etc. La finele campaniei, şcolile vor primi (gratuit), din partea real,-hypermarket, echipamente de tip IT, pe baza numărului de puncte acumulate. Pentru mai multe informaţii, n-are fi rău să verifici pe www.academiaderechizite.ro

sau pe facebook. În primul rând, alungă(-ţi) indolenţa. Sau (posibil!) indiferenţa. Şi nu risipi punctele. Nu le abandona, nu le arunca la gunoi, rezistă tentaţiei de a te descotorosi de ele ca de nişte lucruri fără valoare. Punctele au, cu adevărat, însemnătatea – şi valoarea lor, care se poate dovedi preţioasă, mai ales atunci când este vorba despre educaţie. Este la fel ca într-o poveste fermecată, da, dar una care poate deveni, curând, realitate.

Ce e nou sub soare? Adică, la urma urmei, chiar aşa: ce e nou? Păi asta e: anul acesta real,-

PC-uri, în 2010, în peste 25 de școli. În 2011, poate fi mai mult. Aventura continuă. Anul trecut, real,- a dat PC-uri la peste 25 de şcoli. Programul este, deocamdată, doar la început. Dar şi tu îl poţi ajuta, vorbind despre el.

Este de dorit ca fiecare şcoală – sau instituţie de învăţământ – să acumuleze cât mai multe puncte, în scopul de a agonisi cât mai multe laptop-uri. Poţi să ne dai o mână de ajutor, pentru ca programul să fie (mai) bine comunicat printre părinţi, profesori, vecini, rude, cunoştinţe. Şi, pentru ca aceştia să doneze, cu mărinimie, şcolilor punctele acumulate la cumpărăturile efectuate în magazinele real,-. Astfel, creşte şansa fiecărei instituţii de învăţământ ca să acumuleze puncte – şi să primească laptop-uri gratuite de la real,-.

Mihail Gălăţanu

FOCUS EUROLINES

INFO / SERVICII / OFERTE / {TIRI

cazări şi vacanţe interne şi internaţionale bilete de avion bilete de autocar bilete de tren INTERVIU EUROLINES / O NOUĂ ETAPĂ, UN NOU ÎNCEPUT, UN NOU SPIRIT! 48 FOCUS

Eurolines pregătește lansarea în România În luna iunie 2011, Grupul Eurolines România a încheiat un parteneriat strategic cu TUI Travel PLC, liderul mondial în domeniul turismului. Acest parteneriat reprezintă finalizarea unei tranzacții care extinde operațiunile Grupului Eurolines, condus de Dragoș Anastasiu, și marchează începutul colaborării pentru piața din România și Moldova. Rețeaua de distribuție Eurolines – cele 52 de agenții care constituie baza acestui parteneriat – va rămâne fidelă conceptului de "Travel Hypermarket" și va funcționa sub numele TUI Travel Center. O cotă importantă din totalitatea ofertelor turistice din agenții va fi reprezentată de produsele World of TUI. Acestea se alătură gamei de pachete oferite de tour-operatorii români și germani consacrați. În același timp, în agențiile TUI Travel Center se vor găsi bilete de avion, biletele de autocar Eurolines, asigurări de călăatorie și produse conexe. Mai mult, contractul semnat în iunie a

presupus și preluarea Danubius Travel din Constanța, preluare care înseamnă mult, datorită existenței sediului impozant din Mamaia și a două agenții, în Constanța și Tulcea, care se vor alătura rețelei existente. În perioada imediat următoare, o parte însemnată din agenții va fi personalizată cu identitătile vizuale ale celor doi lideri de piață – TUI și Eurolines. Lansarea oficială va avea loc în luna septembrie 2011, în cadrul unui eveniment la care vor participa oficialii TUI și nume importante din mediul de business românesc. „Misiunea declarată a TUI este aceea de a așeza un zâmbet pe chipul fiecărui client, iar aceasta se poate îndeplini numai dacă noi toţi punem clientul în centrul activităţilor și preocupărilor noastre. Noţiuni ca „siguranţă” și „calitate” vor primi o nouă dimensiune cu TUI în România. Prin TUI Travel Center, turistului i se va comunica explicit că Eurolines însumează un portofoliu de servicii de primă mână, adăugând acum activităţii cunoscute de transport cu autocarul și pe aceea de distribuţie a produselor TUI.", a

declarat Dragoș Anastasiu, Președintele Grupului Eurolines România. TUI Travel PLC reprezintă cea mai mare companie de turism din lume, operează în 180 de țări, are în jur de 30 de milioane de clienți anual și peste 71.000 angajați. La nivel mondial este împărțit în 3 direcții principale: TUI Travel, TUI Hotels and Resorts și Cruises. „Căutam de câţiva ani cele mai bune soluţii pentru a pătrunde pe piaţa de distribuţie a turismului din România și suntem fericiţi că am găsit în Eurolines partenerul potrivit pentru o colaborare strategică și pe termen lung.", declară Dr. Klaus Pümpel, CEO TUI Austria Holding. Grupul Eurolines România este alcătuit din 9 societăți, are în jur de 400 de angajați, deține cea mai mare rețea de distribuție a produselor turistice din țară, 6 agenții francizate în Germania, o flotă de 35 de autocare și aproximativ 200 de autoturisme. Cifra de afaceri a Grupului în 2010 a fost de peste 143 mil. lei. Extras din comunicatul de presă lansat în luna iulie 2011.

asigurări de călătorie

transferuri închiriere de autocare şi microbuze „rent a car” – închirierea de autoturisme pentru deplasări interne sau internaţionale FOCUS EUROLINES / O NOUĂ ETAPĂ, UN NOU ÎNCEPUT, UN NOU SPIRIT!

Dr. Klaus Pümpel CEO TUI Austria Holding

Harald Kraus Director Distribuție

Ciprian Popescu, CEO Danubius Travel

Dragoș Anastasiu Președintele Grupului Eurolines România

TUI Austria face următorul pas în piețele din Comunitatea Economică Europeană: Eurolines devine partenerul principal de distribuție TUI și TUI ReiseCenter în România După Ungaria, Slovacia, Cehia, Slovenia, Croația, Serbia și Bulgaria, TUI ReiseCenter își extinde în prezent rețeaua de distribuție și în România. „De câțiva ani căutăm cele mai bune soluții pentru a pătrunde pe piața de distribuție a turismului din România și suntem fericiți că am găsit în Eurolines partenerul potrivit pentru o colaborare strategică și pe termen lung", declară Dr. Klaus Pümpel, CEO TUI Austria Holding. Într-o primă fază, 25 din cele 52 de birouri vor fi redenumite TUI Travel Center.

„Calitatea serviciilor Eurolines din România este și în prezent foarte ridicată, dar ne dorim ca în următorii ani acest standard să crească în continuare, să extindem rețeaua de distribuție la un număr de 100 de birouri și să creștem considerabil cota produselor TUI în distribuția de produse turistice. Țelul nostru este să devenim și în România numărul 1 cu TUI Travel Center”, prezintă Harald Kraus – Director Distribuție – strategia de viitor. Avantaje evidente ale colaborării sunt identificate și de Dragoș Anastasiu – Președintele

Grupului Eurolines România: „Noțiuni ca “siguranță” și “calitate” vor primi o nouă dimensiune cu TUI în România. Prin TUI Travel Center, turistului din România i se va comunica explicit că Eurolines însumează un portofoliu de servicii de primă mână, adăugându-se activității cunoscute de transport cu autocarul și aceea de distribuție a produselor TUI.” Interesul pentru România este în general foarte mare - arată TUI prin acest partenariat -, iar potențialul ridicat este atât pentru outgoing, cât și pentru incoming.

FOCUS EUROLINES / O NOUĂ ETAPĂ, UN NOU ÎNCEPUT, UN NOU SPIRIT!

Despre TUI TUI Travel PLC este cel mai mare jucător din industria turismului, la nivel mondial operând în peste 180 de țări, deservind peste 30 milioane de clienți din 27 piețe-cheie.

Portofoliul de branduri TUI Travel însumează peste 200 de mărci, adresate atât publicului larg cât și segmentului de business. Prin cele patru sectoare ale

activității, TUI Travel urmărește să ofere clientului o gamă largă de experiențe de călătorie – gamă caracterizată de flexibilitate și unicitate

Strategia TUI Viziune

Valori

să facem fiecare călătorie specială

Să adăugăm valoare acțiunilor situându-ne pe prima poziție din piața turismului mondial, oferind clienților cea mai largă paletă de opțiuni în materie de călătorii, perfect adaptată cerințelor și așteptărilor acestora.

Obiectiv strategic Direcții strategice

– pentru a răspunde nevoilor în schimbare. TUI Travel are sediul central în UK și este singura companie de turism listată la Bursa din Londra în topul FTSE 100.

Produse & Conținut

obsedați de client

Distribuție & Branduri

Oameni & Eficiență

conduși de valoare

jucăm pentru a câștiga

Creștere & Alocare de capital

leadership responsabil

51 INTERVIU

FOCUS EUROLINES / O NOUĂ ETAPĂ, UN NOU ÎNCEPUT, UN NOU SPIRIT!

Avantajele TUI

• • • • •

oferă produse diferite, unice, pe care nici un alt tour-operator nu le poate oferi cu ușurință deține brand-uri de nișă, specializate pe tipicul și nevoile fiecărui segment de piață site-urile TUI ocupă primul loc în Germania și Anglia, ca număr de vizitatori este pe primul loc la nivel mondial din punctul de vedere al vacanțelor „pe plajă”, al sporturilor de iarnă, vacanțelor tip „aventură”, al programelor educaționale și expedițiilor la poli este singurul mare tour-operator care s-a angajat la o reducere procentuală a emisiilor de carbon

Sectoare de activitate Un singur grup – trei sectoare de activitate puternice. Lumea TUI este alcătuită din TUI Travel, TUI Hotels & Resorts, TUI Cruises (cuprinzând și brandul Hapag-Lloyd Kreuzfahrten).

TUI Travel Sectorul TUI Travel este alcătuit din tour operatori, rețele de distribuție formate din agenții de turism, portaluri online, servicii aeriene și de incoming pentru peste 30 milioane de clienți.

TUI Hotels & Resorts Acest sector se ocupă de conducerea lanțurilor hoteliere din World of TUI, din Spania până în Turcia și din Mexic până în Maldive.

Cruises O importantă direcție de dezvoltare. Fie că vorbim de croaziere de lux, premium sau expediții, vacanțele „pe valuri” devin din ce în ce mai populare.

Rezultate financiare în 2010 Venituri

Câștigul per acțiune

Profitul operațional

Dividende per acțiune

Sectorul principal Alte sectoare

Profitul înainte de taxe

Imaginea reprezintă mix-ul profitului obținut de sectorul Mainstream și celelalte sectoare pentru anul financiar încheiat în septembrie 2010.

ului

52 FOCUS EUROLINES / O NOUĂ ETAPĂ, UN NOU ÎNCEPUT, UN NOU SPIRIT!

Spiritul TUI

Dezvoltare durabilă

Ce animă angajații și clienții noștri să „simtă TUI”? În 2008, în cadrul TUI Travel PLC a fost dezvoltată o nouă idee cu scopul de a crea un spirit comun și o echipă pozitivă, cu care să fie de acord toți angajații TUI. Ne-am bucurat să descoperim că principiile și valorile după care ne-am ghidat ca EUROLINES sunt în continuare la fel de valabile și în cadrul grupului TUI. Spiritul a fost creat pe baza unei viziuni nou dezvoltate, aceea prin care ne propuneam să facem din experiența oricărei călătorii ceva special și pe baza unui set de valori fundamentale asociate acestei viziuni. Aceste valori oferă o mai bună orientare și descriu ceea ce contează la serviciu, în relația cu colegii, clienții și partenerii de afaceri. Cele patru valori fundamentale pe care le promovăm, care sprijină nu doar viziunea TUI, ci și scopul nostru strategic, sunt:

•• ••

leadership-ul responsabil „obsesia” pentru client generarea de valoare adăugată jucăm pentru a câștiga!

Leadership-ul responsabil TUI este o parte a vieții publice și fiecare angajat este un reprezentant al companiei. Ca și companie comercială distinsă, avem o responsabilitate socială, atât în interiorul, cât și în afara companiei. Ne simțim responsabili față de companie, față de mediul înconjurător și angajați și avem în permanență acest aspect în minte, afișând un comportament exemplar. Credem că diferențele naționale și culturale nu fac altceva decât să ne îmbogățească spiritual. Între noi comunicăm deschis, corect și într-un mod care poate fi ușor înțeles. Ne ajutăm unii pe alții cu scopul de a duce la o dezvoltare atât personală, cât și pentru companie. Managerii noștri au o responsabilitate crucială atunci când pun valorile noastre în practică. „Obsesia” pentru client Noi ne respectăm clienții și nu uităm niciodată că ei ne oferă din timpul lor prețios. Este de datoria noastră să le conservăm

loialitatea și încrederea. Cunoaștem dorințele clienților și le luăm în considerare în orice acțiune în care suntem implicați. Credem că piața întreagă este un lucru minunat, dar mai există și o piață mare formată din persoane cu cereri specifice, fiecare cu dorințe individuale de vacanță. Generarea de valoare adăugată Noi promovăm acțiuni antreprenoriale și suntem, în mod clar, focusați pe profit. Doar oferindu-le clienților valoare adăugată putem avea succes din punct de vedere financiar. Și pentru a realiza acest lucru, dezvoltăm în permanență produse și servicii noi care sunt orientate către nevoile clienților noștri. Jucăm ca să câștigăm! Pasiunea noastră este să fim în permanență cei mai buni și să câștigăm în mod corect. Munca în echipă ne impulsionează. Căutăm idei și tendințe cheie pentru piața de relaxare și apoi le punem repede în practică. Nu ne este teamă să luăm decizii animate. Vrem să facem ceva nou în fiecare zi și ne place la nebunie ceea ce facem. Argumentele specifice ale valorilor noastre le dau posibilitatea tuturor angajaților să își facă o idee clară în legătură cu strategia și scopurile noastre. Fiecare dintre noi este încurajat să le atingă. Spiritul TUI este o parte importantă a motivației angajatului. O viziune corporatistă puternică și niște valori puternice întăresc obligația emoțională. Din această cauză angajatul este întotdeauna în centrul acțiunilor noastre. Vom putea integra în organizația noastră, pe termen lung, viziunea corporatistă, scopul strategic și valorile noastre create de Spiritul TUI și le vom putea pune în practică cu succes doar printr-o muncă de echipă și prin sprijinul oferit reciproc. Cele patru valori ale noastre sprijină viziunea și scopul strategic. Ele sunt parte a vieții noastre profesionale și ne ajută în definirea produselor, brand-urilor și a felului în care ne raportăm față de clienți, unul față de celălalt și față de întreaga lume în general.

•

TUI Travel este inclusă în topul FTSE4Good, semn al recunoașterii transparenței și al respectării cu strictețe a standardelor sociale, de mediu și de operare TUI Travel a primit premiul pentru „Cea mai responsabilă companie de turism”, în cadrul Galei Premiilor din Turism din 2009 34.000 de tone de CO2 au fost împiedicate să fie eliberate în atmosferă datorită programului de conservare al liniilor aeriene TUI Travel

• •

Prioritățile noastre strategice în materie de dezvoltare durabilă sunt: Amprenta de carbon Periodic, grupuri de colegi din sectoare-cheie se întâlnesc pentru a identifica posibile reduceri ale emisiilor de carbon din aviație, transport maritim, transport rutier etc. Colegialitatea Împărtășim cunoștințele acumulate pentru a promova dezvoltarea durabilă și schimbarea comportamentului în rândul colegilor din Companie. Destinații Grupuri de lucru se întâlnesc periodic pentru a discuta și pentru a optimiza impactul vacanțelor noastre asupra mediului, al economiei și al relațiilor inter-umane. Clienții noștri Dorim să ne implicăm clienții în planul nostru de dezvoltare și să-i încurajăm să opteze pentru vacanțe care să aibă un impact redus asupra mediului înconjurător. Beneficiile produselor TUI pentru clientul din România

•• •• •• •

garantarea calității pachetului achiziționat siguranța consultanța profesionistă varietatea destinațiilor complexitatea ofertei oferirea unor lanțuri hoteliere care nu se regăsesc la alți tour-operatori prețuri competitive raportate la calitate

FOCUS EUROLINES / O NOUĂ ETAPĂ, UN NOU ÎNCEPUT, UN NOU SPIRIT!

10 oferte recomandate de EUROLINES

54 FOCUS EUROLINES / O NOUĂ ETAPĂ, UN NOU ÎNCEPUT, UN NOU SPIRIT!

C\l\toria cu autocarele Eurolines Servicii la bordul autocarului

Rezerv\ri online Pe www.eurolines.ro po]i rezerva biletul de autocar on line, rapid, fie de acas\, de la munc\, de la un internet-cafe sau din orice loc `n care ai conexiune de internet. Este foarte u[or [i comod! Pa[ii c\tre rezervare sunt simpli: alege punctul de plecare, destina]ia [i data când dore[ti s\ c\l\tore[ti. Sistemul `]i afi[eaz\ op]iunile pe care le ai, astfel `ncât s\ po]i alege cursa dorit\ [i data de `ntoarcere. Plata se poate face online prin card Visa

sau MasterCard. Datele cardului t\u sunt procesate `ntr-un mediu securizat, f\r\ posibilitatea de a fi fraudate. Vei primi imediat pe e-mail o confirmare a rezerv\rii efectuate, iar ulterior `]i va fi transmis [i biletul. Ca alternativ\, po]i pl\ti `n oricare agen]ie Eurolines cu numerar, card de credit/debit sau ordin de plat\. Biletul `l po]i ridica pe loc sau po]i s\-l prime[ti la `mbarcarea `n autocar.

Este important s\ cuno[ti facilit\]ile oferite de autocarele noastre `n timpul c\l\toriei: ∫ Limita de bagaje. Cantitatea bagajelor acceptate gratuit la transport - 45 kg incluse `n pre]ul biletului. ∫ Serviciul de colet\rie. Po]i trimite colete c\tre rude/prieteni afla]i `n alt\ ]ar\. Pachetele sunt preluate de noi [i expediate cu primul autocar care pleac\ spre destina]ia dorit\. Leg\tura cea mai trainic\ e cu Germania, datorit\ agen]iilor noastre de acolo - re]eaua Intertouring care depoziteaz\ coletele.

∫ ~mbarcatorul. La urcarea `n autocar vei fi `ndrumat de un `mbarcator care te va ghida c\tre locul t\u [i te va ajuta cu plasarea bagajului `n cal\. ∫ Scaunele [i spa]iul necesar unei c\l\torii confortabile. ~n func]ie de tipul [i de marca autocarului, poți regla sp\tarul scaunului. ∫ P\rerea ta conteaz\! G\se[ti la bordul autocarelor o condic\ de reclama]ii [i sugestii `n care ne po]i scrie opiniile tale. Este important s\ [tim ce-]i dore[ti. ∫ Opririle. Pe parcursul c\l\toriei, autocarul va opri de

mai multe ori pentru nevoi diverse. Respectă timpul de escal\ stabilit de [ofer. ∫ Mijloacele de divertisment. Toate autocarele sunt dotate cu mijloace audio [i video pentru a-]i face c\l\toria pl\cut\. {tim c\ ai preferin]e `n ceea ce prive[te muzica sau filmul difuzat, dar vei înțelege c\ trebuie s\ ]inem cont de marea majoritate a c\l\torilor. ∫ Achizi]ii. La bordul autocarelor poți achizi]iona cartele SIM prepaid pentru urm\torii operatori: Vodafone, Orange [i Cosmote.

mit o vizibilitate bun\. ~n final, trebuie s\ verifice echipamentele speciale, cum ar fi sting\torul de incendiu sau lan]urile de z\pad\ (dac\ este cazul) [i starea de cur\]enie a autocarului. h. {oferii trebuie s\ se asigure c\: ∫ num\rul de pasageri este cel corect ∫ pasagerii stau

adecvat `n scaun [i au asupra lor documentele de c\l\torie necesare ∫ [tiu unde se afl\ echipamentul de urgen]\ [i ie[irile de siguran]\ ∫ bagajele sunt echilibrat dispuse `n cala autocarului, iar cele din interior nu risc\ s\ cad\ [i nu incomodeaz\ trecerea pe culoar.

Responsabilit\]ile [oferilor no[tri sunt urm\toarele: a. {oferii Eurolines trebuie s\ fie mereu `ntr-o form\ fizic\ [i mental\ adecvate profesiei practicate. b. Scaunul [oferului trebuie s\ fie pozi]ionat astfel `ncât s\ asigure un confort sporit, cu toate comenzile la `ndemân\. c. Centura de siguran]\ trebuie purtat\ atât de [ofer cât [i de

co-pilot [i/sau ghidul `nso]itor. d. {oferul trebuie s\ respecte cerin]ele legale privind orele de conducere [i de odihn\. e. Este interzis consumul de b\uturi alcoolice `nainte [i `n timpul condusului, precum [i administrarea de medicamente care pot afecta capacitatea de a conduce.

f. {oferul trebuie s\ fac\ opriri regulate pentru a cobor` din autocar [i a se dezmor]i. g. ~nainte de plecarea `n curs\, [oferul trebuie s\ verifice dac\ frânele, pneurile, lichidul de r\cire [i uleiul func]ioneaz\ normal. De asemenea, trebuie s\ se asigure c\ oglinzile retrovizoare [i geamurile per-

Câ[tig\torii Tombolei EUROLINES! Cåștigătorii Tombolei Eurolines din luna MARTIE sunt:

Cåștigătorii Tombolei Eurolines din luna APRILIE sunt:

Cåștigătorii Tombolei Eurolines din luna MAI sunt:

Cåștigătorii Tombolei Eurolines din luna IUNIE sunt:

Cåștigătorii Tombolei Eurolines din luna IULIE sunt:

Olteanu Costel Loc. Vidra Jalea Ioana - Baia Mare Ioniță Radu - Buzău Grigore Doru Florinel Giurgiu

Mullor Jose - Franța Scobercea Nicolae Dr. Turnu Severin Ghirastau Leonard Cristian din București Sandu Vasile - Ulmeni, Calarași

Oprea Ionuț Cristian jud. Argeș Garnet Victor - București Alexandru Enachioae - Iași Domenciu Vasile - Sibiu

Tudor Ionuț - București Enache Florentina București Mazilu Ionel - Sibiu Miu Antoneta Gianina Pitești

Ina Baidu - Cimișlia, Gradistea, Rep. Moldova Condreanu Tintea Ioan Vulcan Chiriță Cristina - București Cheliaroiu Diana - Sibiu

actualitate . c\l\tor CULINAR / GLASUL INIMILOR / DIVERTISMENT / HOROSCOP

MOZAIC

GLASUL INIMILOR OENO/LOVE-STORY: VINUL ROȘU 60 ION ȘI MĂRIA 63

O SEARĂ CU VLADIMIR 58

DIVERTISMENT GLUMI}E PE ROTI}E YETY, BLONDE ... 62 HOROSCOP / ASTRELE 64

Mihai este elev în clasa a X-a la Colegiul Mihai Viteazul din Bucureşti. Alături de alţi doi colegi, se află pe ultima sută de metri pentru a finaliza creaţia unui nou joc pentru calculator. 56

MOZAIC EDUCA}IE / EDUCA}IE BANCAR|

EXIMBANK Cei şase, alături de alţi 1.200 de liceeni, au fost consiliaţi în drumul lor către antreprenoriat de către experţii EximBank care s-au implicat voluntar în programul Enterprise Without Borders, organizat de Junior Achievement Romania. Programul îşi propune să contribuie la dezvoltarea antreprenorială şi la pregătirea încă de pe băncile şcolii a viitorilor antreprenori, iar EximBank, instituţie a cărei misiune declarată este susţinerea mediului de afaceri, a văzut în acest proiect oportunitatea de a clădi o relaţie cu viitorii săi parteneri.

Dezvoltarea antreprenorială începe încă de pe băncile şcolii

AFACERI FĂRĂ IDEILE BUNE DE BUSINESS NU SUNT CONDIŢIONATE ÎNTOTDEAUNA DE EXPERIENŢĂ „Întâlnirile pe care le-am avut cu aceşti tineri minunaţi ne-au demonstrat că ideile bune de business nu sunt întotdeauna condiţionate de experienţă. Proiectele lor ne-au arătat că liceenii au curaj şi creativitate, ingrediente esenţiale pentru a reuşi ca antreprenori. Ne dorim ca toate acestea să rămână intacte în timp şi să ne reîntâlnim şi în mediul real de business, EximBank fiind dedicată susţinerii întreprinzătorilor”, a spus Ionuţ Costea, preşedintele EximBank, care ne dă în continuare detalii despre proiectele băncii.

Cum a apărut ideea participării la un proiect educaţional în cadrul EximBank? EximBank România a făcut în ultimul timp eforturi constante

pentru a veni în întâmpinarea mediului de afaceri, atât prin diversificarea ofertei de produse, cât şi prin flexibilizarea procedurilor de lucru interne. Dincolo însă de aceste aspecte tehnice, am considerat că este important să ne implicăm într-un proiect care poate contribui la creşterea gradului de cultură antreprenorială şi care, de fapt, pregăteşte viitoarea generaţie de oameni de afaceri a României. Tinerii cu care ne-am întâlnit au fost extrem de receptivi la recomandările şi sugestiile noastre, pentru că sunt dornici să înveţe pentru a deveni independenţi şi performanţi. Multe dintre ideile de afaceri pe care le dezvoltă ei sunt fezabile şi au potenţial de creştere. În compania lor, putem spune că viitorul arată bine.

O EXPERIENŢĂ DE MANAGEMENT DE FOLOSIT ŞI ÎN MEDIUL INTERNAŢIONAL Ce obiective au cele două programe menţionate? Programul Compania urmăreşte toate etapele înfiinţării, funcţionării şi menţinerii pe piaţă a unei afaceri, iar Enterprise Without Borders îşi propune ca tinerii să dobândească o experienţă de management pe care să fie capabili să o folosească şi în mediul internaţional. Am consi derat că aceste trăsături se alătură foarte bine specificului activităţii noastre de a susţine companiile care doresc să activeze pe pieţele externe, dar şi pe cele aflate la început de drum şi care se confruntă cu dificultăţile inerente într-un mediu economic ostil şi imprevizibil cum a fost cel al ultimilor ani.

Cum s-a implicat EximBank în activităţile programelor amintite? Partenerii de la Junior Achievement au prezentat exemple de afaceri de succes ale tinerilor implicaţi în programele de antreprenoriat derulate până acum sau idei de afaceri încă netranspuse în practică. Repre zentanţii EximBank au fost acolo ca să-i îndrume şi să le facă sugestii practice pentru a primi finanţări pentru afacerile respective. De asemenea, în cadrul concursului de idei, în care participanţii au fost în situaţia de a convinge un juriu referitor la faptul că ideea lor este fezabilă şi sustenabilă, EximBank le-a recunoscut valoarea prin premii.

Cei trei sunt organizaţi deja ca o firmă şi şi-ar dori să intre cât mai repede în afaceri. La fel, Dragoş, Ciprian şi Alberto, elevi în clasa a 12-a la Liceul Internaţional de Informatică, au creat un software organizaţional şi, de asemenea, îşi doresc să se lanseze pe piaţă. MOZAIC EDUCA}IE / EDUCA}IE BANCAR|

Care a fost impactul acestei iniţiative la care aţi participat?

Cum credeţi că vor utiliza tinerii participanţi experienţa dobândită în program?

neală, iar simplul fapt că liceenii au decis să participe la aceste întâlniri arată nivelul lor de curaj.

Programul pe care l-am avut a constat în întâlniri organizate în diferite licee din ţară, ajungând astfel să discutăm cu aproape 1.200 de tineri din Bucureşti, Craiova, Baia Mare, Iaşi, Oradea, Cluj Napoca, Braşov, Constanţa şi Timişoara. Dincolo de aspectul sec al cifrelor, proiectele prezentate ne-au arătat că liceenii au curaj şi creativitate, ingrediente esenţiale pentru a reuşi ca antreprenori. Când eşti alături de ei şi îi asculţi primeşti o perspectivă pozitivă asupra viitorului nostru al tuturor, iar acesta este de fapt impactul pe care ni-l dorim.

Întâlnirile pe care le-am avut până acum ne-au arătat că tinerii alături de care am fost implicaţi în acest program au o abordare foarte pragmatică, care le permite să facă propuneri bine ancorate în realitate şi cu modalităţi rapide şi fezabile de punere în practică. Cu experienţa noastră şi cu înaltul lor grad de proactivitate, credem că potenţialul de creştere a sectorului antreprenorial românesc confirmă încrederea pe care o avem în dezvoltarea sustenabilă a economiei noastre. În cele din urmă, pentru a avea propria afacere e nevoie de idei şi îndrăz-

Am discutat despre tinerii care doresc să devină antreprenori. Cum se văd din perspectiva EximBank cei care deja sunt implicaţi în acest tip de activitate?

FRONTIERE

După cum ştiţi, mult timp EximBank a fost percepută ca o instituţie care se adresează exclusiv exportatorilor. În ultimul an, noi ne-am fixat un obiectiv major din a ne poziţiona ca o bancă destinată exclusiv mediului de afaceri, în totalitatea sa. Practic, avem capacitatea de a răspunde nevoilor

tuturor antreprenorilor şi, de o manieră extinsă, întreprinderilor româneşti în general, fie că sunt IMM-uri sau mari companii, exportatori sau nu. Aşa cum am subliniat deja, preocuparea noastră constantă de a ne lărgi portofoliul de produse şi de a ne eficientiza procedurile de lucru s-a reflectat imediat în rezultatele obţinute. Suntem astfel hotărâţi să continuăm această abordare strategică şi să acordăm susţinerea noastră unor categorii cât mai largi de clienţi.

Care sunt cele mai căutate produse din oferta EximBank? Dat fiind specificul activităţii băncii şi caracterul unic al portofoliului ei, e greu de realizat clasamente între produse. Oferta băncii include finanţări, garanţii şi asigurări. Finanţările au profil standard (activitate curentă, investiţii) sau fac parte din categoria ajutoarelor de stat. Garanţiile de stat oferite de EximBank vin în sprijinul companiilor care au nevoie de credite, dar nu dispun de suficiente garanţii colaterale, iar în ceea ce priveşte asigurările, EximBank acoperă riscurile comerciale şi politice ce pot apărea în derularea tranzacţiilor comerciale internaţionale sau în implementarea proiectelor de investiţii ale companiilor româneşti în străinătate. Nu în ultimul rând, doresc să menţionez o categorie specială de produse ale băncii, destinate susţinerii companiilor care derulează proiecte din fonduri europene. Îi încurajez pe toţi cei interesaţi să apeleze la consultanţii noştri şi am convingerea că vor găsi în EximBank un partener valoros pentru afacerile lor.

Mihail Gălățanu

actualitate . c\l\tor

Cotidianul „Rosiiskaya Gazeta” îi face un portret memorabil „celui mai puternic om” de la Est de România

58 ACTUALITATE VEDETE INTERNA}IONALE OKSANA

O SEARĂ CU VLADIMIR

OKSANA (SPALĂ) PUTINA Şi la Kremlin sunt birouri ovale Elena Trebugovna, ziaristă cam limbută, poate fi (să fi fost) a doua pe lista lui Putin. Elena a pretins că, în urmă cu vreo zece ani (să ne aducem aminte că, pe atunci, era în mare vogă un scandal cu Bill Clinton şi Monica, în biroul oval, care se jucau, amândoi, de-a relaţia „naivă”), a fost „ofertată” de „marele” Vladimir să petreacă împreună Revelionul, tete-a-tete şi între patru ochi (frumoşi). Elena şi-a „valorificat” amintirile şi conversaţiile cu Vladimir Putin într-o carte care a dobândit, ulterior, destulă notorietate, sub titlul Povestirile unui săpător la Kremlin. O bună dovadă că şi la Kremlin sunt birouri ovale sau, oricum, ceva mai turtite decât obicei – nu este un monopol doar la Washington. Presa, fireşte, nu a scăpat momentul şi a glosat pe marginea acestui presupus „dineu” din 1998. La acea vreme, Putin era „în devenire”, fiind şeful Serviciului de Securitate al Federaţiei Ruse.

Bărbat workaholic, seamănă cu Agentul 007, varianta rusească Cum arată familia lui Vladimir Putin? Cum e soţia, Ludmila? Ce face Oksana Putina, cea mai frumoasă (poate) femeie din Rusia (şi nu numai, poate chiar din Europa)? Întrebări esenţiale care privesc atât stilul de viaţă de la Est de România, cât şi presa din Rusia. Ziarul „Rosiiskaia Gazeta” a schiţat un portret (memorabil), diurn şi nocturn, cu Vladimir (Putin).

Este workaholic. Cel puţin aşa se vede el însuşi în propria sa oglindă. Seamănă cu agentul 007, dar, la masa lui din bucătărie, bea kefir. Nimic despre vodkă. Şi doar asta beau ruşii. Tradiţional. Traversează Moscova, uneori şi după douăsprezece ale nopţii trecute-fix, în maşina prezidenţială. Sau cea de şef al guvernului. Merge cu mare viteză. Se grăbeşte. Spre casă. Are două fete, se pare foarte respectuoase. Una-i Maşa, alta-i Katea. Îi place să îşi facă să râdă propria soţie. Nu ştiu dacă aţi văzut-o vreodată sau dacă o ţineţi minte. Ludmila se dovedeşte foarte ascultătoare. Se asortează bine cu peisajul domestic în care încape paharul de kefir. Toată lumea ştie că Vladimir poate fi abordat, în fiecare seară, de către familie, numai după ce îşi bea paharul cu kefir.

ACTUALITATE VEDETE INTERNA}IONALE OKSANA

DIN CULISELE PUTERII

Cotidianul moscovit îl înfăţişează pe Vladimir, amatorul de senzaţii tari, de sporturi extreme, cel care vrea să îşi demonstreze, din timp în timp, sie-însuşi curajul, ca pe un personaj care se întoarce acasă, în fiecare zi, la miezul nopţii. Oksana, o frumusețe „Top-Model” Oksana. O frumuseţe tipic rusească. Poartă reputaţia unei femei ucigător de frumoasă, mai ales că e... top-model. Sau a fost, cu ceva ani în urmă. O frumuseţe cu forme line, dar pline. Uşor planturoase, deşi să nu exagerăm... Bărbaţilor ruşi, fireşte (kaneşno!), le place să aibă pe ce să pună mâna. A fost Miss Rusia, am văzut undeva. Şi chiar Miss Univers. Cu vreo zece ani mai devreme, în 2001. Presa rusească a scris, de asemenea, despre posibilele aventuri cu Vladimir. Nu este singurul caz. A existat un oficial rus care a susţinut că există fotografii ale Oksanei chiar pe biroul marelui om politic Vladimir. Putin este un candidat

posibil la preşedenţie. Etern. S-ar putea întoarce în anul viitor, 2012, atunci când se relansează campania electorală pentru prezidenţiale, la Moscova. Oricum, are reputaţia unui om „mai tare” decât actualul „prezident”, Dmitri Medvedev. Despre care, de exemplu, faimosul adept al glasnostului, Mihail Gorbaciov, afirma, cu mai puţin de o lună în urmă, că este doar o păpuşă în mâinile lui Putin – şi că blochează drumul Rusiei spre democraţie. Medvedev a avut unele idei – şi decizii – surprinzătoare. A promovat creşterea cultivării viticulturii, pe motiv că va ajuta la dezalcoolizarea ruşilor. Cu alte cuvinte, mai bine vin decât vodcă.

În campanie electorală, din nou, pentru Kremlin Sigur că, la Moscova, deja s-a început facerea cărţilor pentru noua campanie. Cum nu mai e decât un an, se estimează şansele fiecărui candidat. Politologii se grăbesc, deşi Vladimir Putin însuşi se preface că nu are de gând să se concentreze, deocamdată, asupra acestui lucru. Este prematur – pretinde el. Nu vrea să aprindă focul campaniei, pentru că aşa ceva ar fi în detrimentul lui: cu cât mai mulţi candidaţi (importanţi), cu atât mai multe probleme. Fireşte, ar fi „rentabilă”, pe de altă parte, şi aglomerarea de „noname”-uri, deoarece acei nou-veniţi nesemnificativi ar spori aria confuziei. Pe de altă parte, e greu de crezut că Putin, beneficiind de o arie relativ largă de popularitate, ar sta cu mâinile încrucişate la o cursă pentru putere. Deocamdată, se

discută despre constituţionalitatea ori neconstituţionalitatea unui al treilea mandat al lui Putin, începând cu 2012. Totuşi, trăgând, uşurel, cu un ochi spre ce spun sondajele, se poate vedea că un sondaj pre-electoral întreprins de unul dintre cele mai reputate gazete moscovite, „Kommersant”, îl dau pe Vladimir ca un mare favorit, cu un scor de 30% din voturi. Asta în condiţiile în care 21% dintre respondenţi sunt indecişi, iar 16% nici nu catadicsesc să răspundă la întrebare. Actualul preşedinte, Dmitri Medvedev, suspectat că ar fi marionetat „la greu” de Putin (şi acum, la aproape patru ani de alegeri, deci la finele unui mandat personal), s-ar părea că nu are prea multe şanse să treacă de 14-16%. Cam puţin pentru o „sosie” ascultătoare...

Fostul (viitor) preşedinte, căci este, neîndoios, la ora actuală, cel mai notoriu bărbat politic din Rusia (celebritate egalată, pesemne, doar de Gorbaciov), are reputaţia unei „mâini de fier”. Iar Oksana, cu reputaţia ei de „amantă prezidenţială”, îi face concurenţă Ludmilei, deşi nu este singura. Ochi mari, visători, buze cărnoase, de consistenţa cireşelor mari – şi, poate, amare (asta numai Domnul ştie. Putin). Asta este Oksana. De sub rochiile voluptuoase, trupul ei se vădeşte ca o ispită pentru partea masculină a lumii – şi fostul angajat al serviciilor secrete ruseşti (ex-KGB) nu face nici el excepţie de la regulă. Despre Oksana (şi Fiodorvna) se mai ştie că provine din cel mai „septentrional” nord al Mamei Rusia: chiar din Sankt-Petersburg/Stalingrad. Are apucături asemănătoare cu ale lui Putin: a absolvit Academia de Poliţie, deci s-ar putea, întrucâtva, spune că este „colegă de servicii” cu agentul Vladimir. Toată presa centrală din federaţie a vuit, în urma alegerii sale ca Miss Rusia, că, într-o ţară în care traficul de influenţă, la fel ca şi în România de altfel, este la mare cinste, Kremlinul şi-a vârât coada (sau limba) într-o asemenea alegere.

GLASUL INIMILOR / OENO/LOVE-STORY

OENO/LOVE-STORY:

VINUL NOU (Poveste de struguri şi dragoste) Manuel aflase că nu peste tot se întâmpla aşa. Câte călcătoare, atâtea obiceiuri. Alţii, alţi ţărani, aveau alte tipuri de călcător. Ăsta, cel mai răspândit pe la ţară, era unul mai pătrăţos şi mare, că de-abia încăpea în chileriul ţărănesc. Avea un jgheab, care era un soi de plan înclinat – şi, pe el, lunecau strugurii la vale. Atât jgheabul – cât şi călcătorul – erau din lemn, iar în călcător strugurii erau băgaţi în saci. Curios lucru, sacii nici nu erau măcar legaţi la gură, ci numai gura sacului întoarsă şi supusă sub sac, după ce era învârtită o dată, de două sau de mai multe ori, după cum te lăsa sacul şi greutatea pusă în el. De aceea, ţăranii nu îl umpleau niciodată chiar până la gură, să aibă de unde sugruma, la sfârşit, gura sacului. Dacă era o familie cu mulţi copii, lor le revenea sarcina să aburce, fiecare după puteri, sacul şi să-l ducă la călcător, deşi el mai fusese stors o dată, mai înainte. De multe ori, pe la alte case, bărbatul, capul familiei, călca sacul. Era mai greu şi mai

vânos decât orice copil, aşa că totul curgea mai bine, pulpa strugurelui era zdrobită de tălpile lui mari şi bătătorite. Deşi se spunea că, pe de o parte, e mai bine să calce strugurii un copil, unul care a împlinit doisprezece ani, nu i-a mijit, încă, mustaţa, pentru că iese vinul mai curat, ca şi cum ar fi făcut de îngeri ori serafimi – şi strugurii călcaţi de îngeri sau de înşişi arhanghelii cu gură de flacără. Dar vinul ieşea bun, foarte bun, în fiecare an şi Dumnezeu ştie cât de curat. Oricum, era un spectacol de văzut pentru toată lumea. Să te holbezi la bărbatul gol până la brâu, păros, doar în iţari ori pantaloni de in, de cânepă, de doc sau de ce mai erau, iar aceia suflecaţi pînă la genunchi, asta da amintire de neuitat. La treizeci şi cinci de ani, bărbatul e cel mai puternic deasupra strugurilor şi dansează negândit şi neîngăduit peste boabe storcite. Are picioarele ca Iisus după patimi, înainte de a fi gata scoborât în mormânt. Ele sângerează cu toate, într-o mare de sânge.

Degetele de la picioare nici nu se mai văd de sub zemuri. Sâmburii se răsfiră, sub ochii mai măricei – ori mai mici, ai sacilor. Şuviţe sângerii cutreieră prin poama cea albă. Iar zemurile curg, ba blonde şi hieratic verzui, ba încrâncenate şi negre. Aşa coboară seara peste scena asta, în amintirea lui Manuel, care văzuse şi el, odată, ceva asemănător. Într-o seară, când era mic, foarte mic – atât că nici nu mai ţine minte bine, abia dacă-şi mai aduce o ţâră aminte. Cum se scurge noaptea, înţepenind umbrele bărbatului care dansează pe struguri şi, uneori, cântă, ori chiar răcneşte ceva. Parcă nechează. Parcă e un mânz iabraş, bătucind, între picioarele sale, încheiate cu copite străfulgerătoare, seva pământului. Lucrul ăsta, dacă-l vezi, n-ai să-l poţi uita niciodată. E atât de vechi, încât sentunecă gândul. Poate de la greci, poate cu mult dinainte, de la sumerieni, acum şapte sau nouă mii de ani. Mii, zeci de mii, milioane de picioare sau, poate, cine ştie, cu mult

mai multe, au zbătucit strugurii, lăsând în urmă-le nori de mireasmă. Ritual cast, de însănătoşire, ca şi cum te-ai ridica după boală, dacă nu cumva din boleşniţă de moarte de-a dreptul. Poate un omagiu absolut adus lui Dionisos, se pomeneşte gândind protocolar, poate chiar un pic cam prea mitic, emfatic, Manuel. Poate chiar un dans îndrăcit, în ciuda lui Burebista, care l-a urgisit pe Dionisos de pe aceste plaiuri, iar, mai apoi, el însuşi a plătit cu capul. Cine se ridică împotriva lui Dionisos îşi pune, negreşit, capul chezaş. Şi bărbatul tropoteşte, tropoteşte înainte, acum nu mai e bărbat, ci un centaur care scrutează viitorul - cu singurul său ochi din frunte. Dacă o fecioară îl vede, în acele momente, nu se mai află nimic în lume care să o ţină deoparte de dorinţa lui. Chiar şi femeia lui legiuită, dacă-şi scapă ochiul spre călcarea strugurilor, în acea noapte iese, fără tăgadă, orbită de imagine. De obicei, carele ajung pe seară şi toată lumea e obosită după o zi de muncă

la câmp sau prin vii, iar bărbatul, nebărbierit de câteva zile, de când a început culesul, intră deja sleit de oboseală la călcat. Dar, pe măsură ce tălpile lui zdrobesc strugurii în ritm (căci acesta este secretul), şi mai spune şi o rugăciune, ca să binecuvânteze recolta, el se scutură de toată oboseala şi este, iarăşi, tânăr, proaspăt şi în putere, ca şi cum atunci s-ar fi sculat, de-a dreptul, din somnul de dimineaţă ori chiar din somnul de moarte, care odată şi-odată tot o să-l toropească. Tropăitul său continuă până când, la sfârşit, cade sleit - şi nu mai e bun decât de un somn, în care îl mângâie nevasta. Aici Manuel îşi aminteşte iarăşi, dar de data asta călcatul strugurilor în timpuri mai moderne, mai apropiate de el. Acea secvenţă n-ar fi avut cum s-o uite - şi nici pe Ilinca. Fusese odată la ţară, la prietena lui de atunci, Ilinca o chema. Ilinca avea optsprezece ani, iar el nouăsprezece. Părinţii ei îl primiseră foarte cordial, oameni simpli, de la ţară, dar foarte deschişi la

Fata a întins gura spre el. Sărutul a fost fierbinte ca o spuzeală. 6161

GLASUL INIMILOR / OENO/LOVE-STORY

Sudoku inimă. L-au invitat să stea chiar o săptămână. Era septembrie - şi se culegeau viile. Ziua întreagă a primit să lucreze, alături de el - şi de Ilinca. Via era, undeva, pe deal, la vreo oră de mers pe jos, dar ei foloseau, uneori, şi carul. Chiar şi aşa, drumul era accidentat şi îi lua vreo jumătate de oră - sau aproape, ca să se deplaseze pe deal. Munca era grea, speteală nu alta. Familia Ilincăi, de fapt cei doi părinţi bătrâni ai ei şi atât, îi promiseseră o damigenuţă de cincizeci de litri cu rubiniu, ca să nu se întoarcă şi el pe-acasă cu mâna goală. Zilele, câteva, trecuseră foarte repede şi destul de monoton. Să culegi strugurii era o chestie care cerea destul de multă tenacitate. Mişcarea era ritmică. Făceai doi-trei paşi, te aplecai, culegeai - iar şi iar. O îndeletnicire mult mai potrivită pentru o maşină. Pesemne, mai târziu, chiar o maşină avea s-o facă, dar, deocamdată, maşina de cules struguri nu se inventase, aşa că tot oamenii cocoşaţi, arşi de soare, aduşi de spate, cu junghiuri de reumatism, tot ei se aplecau şi mergeau mai departe, umplând cu multă caznă coşurile. Fiecare îşi număra grijuliu coşerele de rafie sau de răchită pe cale ce le umpleau, iar după aia le vărsau în căruţă. Caii erau dezlegaţi şi păşteau mai încolo, pe un imaş al nimănui. Într-o după-amiază s-au dus de la deal spre casă, cu căruţa mânată de tatăl Ilincăi. Mama a rămas să lucreze în continuare pe la vie. Fusese o zi cu deznădăjduitoare vipie, iar Emanuel se simţea lipicios. La fel de plină de jeg se simţea şi Ilinca şi chiar aşa şi arăta, cu

mâinile pătate şi riduri pline de praf pe gât. Au mâncat încet, atinşi de oboseală şi au ajuns la casă. De la casă se putea vedea pe deal - şi mama Ilincăi era doar un punct negru (datorită baticului) în depărtare. Tatăl Ilincăi i-a zâmbit lui Emanuel şi i-a zis: − Ieri şi alaltăieri am călcat eu struguri. Cred că acum ar fi rândul tău. Emanuel a tresărit. Oferta era cea la care nu sperase, deşi o visase, în secret doar. Năzuinţa i s-a părut atât de aproape. Se simţea ca şi cum i s-ar fi înroşit obrajii. Tatăl Ilincăi a observat momentul şi chiar a râs uşor, a înţelegere. − Ce zici, a reluat el propunerea. − Nu ştiu ce să zic, a răspuns încurcat, cu o ezitare, Manu. − Oricum, eu mai am treabă, pe deal, până se întunecă. Trebuie să mă întorc imediat, pentru că nu apuc mai mult de-o oră sau două până se lasă înserarea. − Bine, a acceptat, finalmente, băiatul. S-a dus la fântână, s-a spălat, apoi a intrat în călcătorul mustind de struguri. Între timp, tatăl Ilincăi a şi plecat cu marea grabă pe care o şi anunţase. Ilinca i-a strigat: - Mă duc să mă spăl. Cred că am straturi de murdărie pe mine. Nu mai suport jegoşeala asta. Emanuel a intrat liniştit în călcător. Mai avea pe el doar pantalonii. De la brâu în sus era gol, iar manşetele panta-

lonilor negri şi aspri, de in sau cânepă, erau suflecate cu minuţie. A început să calce. Să danseze. La un moment dat, poate că din cauza ritmului, a simţit că nu mai atinge pământul. Acum zbura, pe deasupra strugurilor, a casei, a chilerului, a dealului. Îl şi vedea pe tatăl Ilincăi, care aproape ajunsese pe deal. Nici nu a simţit că îl priveşte cineva. Era Ilinca. Se spălase şi se aranjase un pic. Între timp, el se înfierbântase cumplit şi începuse să transpire. Dar Emanuel era acolo. Şi continua să sară, precum un căluşar, peste poamă. Emanuel a văzut-o. Ilinca l-a privit şi ea. Purta încă o fustă creaţă, neagră, cu pliuri ca şi acelea ţigăneşti. A început să-şi muşte cu nerăbdare buza de sus, zmeurie şi apetisantă. Pentru o clipă, Manuel s-a oprit. I-a întins mâna. Ea a intrat în călcător. A început să calce şi ea, cu mişcări ritmice, strugurii. Acum călcau împreună. N-a fost uşor să intre amândoi în ritm. La început, băiatul era mai iute şi mai sacadat în mişcări decât ea, neînvăţată cu zdrobirea boabelor. Fata a întins gura spre el. Sărutul a fost fierbinte ca o spuzeală. Manuel a început să-i caute limba, să muşte, tandru şi retractil – retrăgându-se ca în clipa următoare să atace. Părul Ilincăi s-a despletit. Ţinându-se de mână, au început iarăşi să calce amândoi strugurii, intrând în ritm. Patru tălpi striveau pulpele sângerii ale boabelor. S-au îmbrăţişat, continuând să calce strugurii. − −

Vrei să ne oprim? a întrebat Manuel. Nu, a râs ea.

Completeaz\ c\su]ele cu cifre de la 1 la 9, f\r\ ca acestea s\ se repete pe aceea[i linie, același rånd [i `n acela[i p\trat de nou\ c\su]e. G\se[ti rezolv\rile `n pag. 64

2 5

8 3

6 8

5 2

8 8

4 7

5 8

3 5

Mihail Gălățanu (fragment din romanul ELIXIRUL)

MOZAIC DIVERTISMENT / GLUMI}E PE ROTI}E 62 INTERVIU

YETI, OMUL ZĂPEZILOR Se aude, într-o zi, că Yeti, „Omul zăpezilor”, a intrat în Moldova – şi se ascunde undeva, pe Ceahlău, muntele legendar al moldovenilor.

Imediat ce se sesizează, o echipă de arheologi/savanţi/antropologi etc. din Iaşi se echipează în mare grabă şi se porneşte să urce pe Ceahlău. În timpul ultimei părţi a ascensiunii, de-acum pe vârful muntelui, se ating crestele înzăpezite. Şi, tot aşa, mergând pe creste şi călcând în zăpadă, unul dintre savanţi îi arată, în zăpadă, o urmă uriaşă, de vreo doi metri lungime („big foot”), celuilalt – şi îi spune: IETTIIII!

BLONDE PE AUTOSTRADĂ Pe autostradă, un inopinat control radar. La care se înregistrează o maşină/automobil tip „Ferrari” rulând cu o viteză de exact (şi constant!) 19 kilometri pe oră. Omul legii care efectua respectivul control opreşte, siderat,

autovehiculul – şi se apropie să ceară explicaţii. La volan, răsare o căpăţână de blondă care îi răspunde cu o mină plină de seriozitate: „Nu fac altceva decât să respect, cu stricteţe, limita de viteză indicată pe panouri. Scrie

A19, atunci conduc doar cu 19 km/h“. Poliţaiul se holbează la ea, nevenindu-i să creadă: „Dar A19 este numărul autostrăzii, nu este nicidecum limita de viteză”. După care se uită la pasagera de lângă

blondă – şi spune: „Cred că ar trebui să vă grăbiţi, prietena dumneavoastră este atât de palidă... şi pare să fie de-a dreptul bolnavă”. La care blonda se grăbeşte să îi răspundă: „A, chiar n-are nimic; e aşa de când am părăsit A300...”

GLUMI}E PE ROTI}E / MUSHATISME

ORA DE CIMILITURĂ: Dacă v-aţi gândit la prostii, v-aţi cam grăbit... Grăbiţi-vă, data viitoare, mai încet! Mai... festina lente! 1. Ghinda 2. Pana de gâscă 3. Ţâţa vacii 4. Coşarul 5. Îngheţata 6. Marca poştală – sau timbrul (ambele răspunsuri sunt la fel de valabile) 7. Cizma

1. Mi-e rotundă şi mi-e cârnă... De ce te gândeşti la... şi tot cu capu-n jos mi-atârnă! 5. Ce se plăteşte, se linge când e tare şi curge când e moale? 2. Dintru carne e crescută, Vezi? Spui la ce te gândeşti... tare-i, Doamne, şi osoasă. O 6. În faţă măreaţă, pe margine parte stă băţ, iar alta-i creaţă, în spate o lingi, în faţă flocoasă. o-mpingi. 3. Deget nu-mi este, unghie 7. Piele vie-n piele moartă, ten-are, totuşi atârnă-ntre agiţi, împingi şi intră toată. picioare. Oricine se întrece, s-o apuce şi s-o frece. Sper că le-ai ghicit! 4. Cine se urcă, o bagă, o freacă, coboară, se spală şi Nu? pleacă?

Şi, acum, răspunsurile... : Culese de Sorin Constantinescu

GHICITORI MAI MULT SAU MAI PUŢIN (NE)VINOVATE, DIN FOLCLORUL ROMÂNESC... ADUNATE!

63 63

BLONDA ŞI TELEVIZORUL O blondă se duce la un magazin de „Electrocasnice”. Acolo se învârte vreo oră prin magazin. Priveşte la modelele expuse pe rafturi. La un moment dat, îşi ia inima în dinţi şi îl întreabă pe vânzător: „Cât costă acest televizor?“ Vânzătorul îi răspunde: „Ne pare rău, dar nu vindem produse blondelor.“ A doua zi, vine aceeaşi blondă, de data asta vopsită brunetă – şi îl întreabă, din nou, pe acelaşi vânzător: „Cât costă televizorul ăsta?“ „V-am mai spus“, repetă vânzătorul, „nu vindem produse blondelor.“ Blonda ripostează: „Dar cum ţi-ai dat seama că sunt blondă?“ Vânzătorul: „Ăsta e cuptor cu microunde!“

se -M vâ să La -Ş

gă Pe -

ION ŞI MĂRIA Ion, foarte tânăr, proaspăt căsătorit, vine iute acasă de la oraş, cu pălăria, aşa, pe-o ureche – şi fluierând a voie bună, după ce mai cinstise şi el, ca omul, acolo, vreun şnaps sau vreo ţuică. Ion purcede a zice către Măria lui, cu glas aprig, hotărât: - Mărie, hai, dragă, vino şi stinge lumina, apoi trage perdelele şi ţipă-te în pat iute de tot. - Măi, Ioane, dar ţi-am mai zis-o şi mai devreme, chiar mai am de lucru câte ceva... - Măi Mărie, dacă am apucat io deam zis, apoi amu' să ştii că am zis! Se uită Măria care încolo, care încoace, vede ea că nu prea are cum şi încotro să evite ordinu' bărbatului, apoi ce îşi zice: se conformează. Îşi dă seama că e mai cuminte şi, după ea, se pune şi Ion în pat, trage repejor, surescitat, plapuma peste cap - peste ei amândoi - şi zice: - No, acuma, dragă Mărie, să-ţi arăt ce ceas cu fosfor mi-am cumpărat...

La -

Ion şi Măria, şi ei tineri. Aşa, pe la vreo douăzeci de ani. Se face că, seara târziu, şed şi ei, la poartă, singuri, ca doi porumbei. Numai – şi numai – ei doi. Irascibilă că fiica ei zăboveşte prea mult – şi cu teamă că o vede lumea, pe întuneric, pe fată – cu un bărbat în plină putere a cuvântului, Vasilica, mama Măriei, iese în prispa casei. Şi se apucă să strige: - Măi, Mărio, lasă-l pe Ion odată şi intră şi tu în casă, că s-o făcutără deja târziu! Maria răspunde: - Bine, mamă, stai că-l mai las o dată – şi pe-ormă vin.

Măria şi Ion, ardeleni. Amândoi aflându-se în noaptea nunţii. Nici o grabă. Totul se face cu lentoare. Măria şedea în pat, alene. Se instalase, agale, într-o ţinută super-sexy, şi, acuma, iaca, îl aştepta şi ea pe Ion, mirele adicătelea. Iar Ion stătea şi se zgâia pe fereastră. Aşteaptă ea o jumătate de oră, după care îi spune:

- Hai, mă Ioane, ce te tot holbezi acolo? - Stai, Mărie dragă, că viu şi io amu! Încă o jumăte de oră şi Măria nu mai poate deloc să suporte, nu mai este în stare să aştepte – şi zice: - Hai, măi Ioane, că te aştept! Sunt numai a ta, ce mai stai? Iaide, ia-mă! - No, măi dragă, stai că viu acuşi, ce te tot grăbeşti aşa? Peste încă o jumătate de oră, Măria se duce dirept la Ion, foc de supărată: - Hai, măi, ce naiba faci acolo? Adâncit în gânduri, cu mâna sprijinindu-şi capul pe bărbie, şi privind, în continuare, la stele pe fereastră, spune: - Măi, Mărio, ştii tu c-aveau dreptate bătrânii noştri când spuneau că tare mai e frumoasă noaptea nunţii!...

Veselă nevoie-mare, Măria se întoarce, agale, de la noul magazin deschis – tocmai de o săptămână – la colţul străzii unde locuieşte. Poartă în braţe o pălărie nouă, albă & ochioasă. Se apucă să spuie către Ion, făcându-i cu ochiul, semn că este bine dispusă. Ion: - Măi Ioane, măi, ia să vezi tu, mi-o spus vânzătoarea de la magazin că pălăria asta mă face să arăt cu aproape zece ani mai tânără. La care Ion are replica la el: - Şi-atunci de ce nu ţi-ai luat vreo patru?

Ion se cam plictiseşte, cască – şi găseşte de cuviinţă să chestioneze – pe cine? Pe Măria: - Fă Mărie, ce zici, măi, ţie, la o adică, ţi-ar fi plăcut să fii bărbat? La care Măria, prompt, răspunde: - Io ştiu, măi Ioane? Dar ţie?

MOZAIC / HOROSCOP / ASTRELE 64 INTERVIU

Lunile august - septembrie 2011 Finalul de vară şi începutul de toamnă se dovedesc o perioadă foarte amestecată, în care şansa se amestecă, indecelabil, cu obstacolele. Finalmente, tot şansa este cea care triumfă, cu un „vârf de lance” avans faţă de malversaţiunile sorţii. Şi, mai ales, după ce se pun la socoteală multe minusuri şi plusuri. Există multe diferenţe şi oscilaţii, de la zodie la zodie. Dat fiind că acesta este, totuşi, cu preponderenţă un horoscop de vacanţă, prezicerile profesionale vor fi recesivele, iar cele personale, dominanta.

SĂGETĂTOR

Un punct forte ar trebui să fie o bună planificare a tuturor ostilităţilor. Da, ei bine, trebuie să o spunem, vor mai fi, ca de obicei, încurcături. Vestea bună este că veţi izbândi. Adică veţi trece prin toate încercările, cu graţie. Dar la fir de păr. Sau la mustaţă, dacă purtaţi. Buna orânduire, în toate domeniile, reuşeşte să salveze lucrurile; cuvântul de ordine ar fi, deci, organizare. Una strictă, aproape militară.

Trecerea prin zodie a lui Mercur (planetă rapidă şi iute de picior, dar şi la minte – să nu uităm că îl întruchipează pe Hermes!) va limpezi situaţia, dar şi mentalul nativilor în Leu, creându-le premisele unei gândiri de „brici”. Dar, între datele de 8 şi 24 august, aceeaşi planetă „hermetică” va deveni retrogradă, oferind, pentru Lei, oportunitatea unor lecţii de viaţă care ar trebui însuşite. Hermeneutică plăcută!

Intrarea lui Mercur („mesagerul”, prin excelenţă) în zodia Leului semnalează, cu osebire, preocuparea nativilor pentru proprietăţi de lux, de bună calitate – ori de bună clasă.Şi mai este vorba despre încă o chestiune: cea care ţine de proiectele de familie. Trebuie să vă implicaţi personal şi dumneavoastră în aceste proiecte. Şi de aici se poate să rezulte şi ceea ce aşteptaţi: produsele de tip „high-class”. Atenţie: în această categorie se includ şi moştenirile, pământurile, casele mai vechi etc.

FECIOARĂ

VĂRSĂTOR

Nu se mişcă – pentru dumneavoastră – prea multe lucruri, nu se întâmplă schimbări vertiginoase. Parcă toate ar fi încremenite de/sub vipie. S-ar putea, însă, ca să ai mai mult noroc, măcar punctual, să îţi iasă „pasenţa” – şi să fii salvat de forţele providenţiale. Şanse destul de mari să îţi restaurezi reputaţia – sau să ţi-o înalţi, cu ajutorul unor mentori speciali. Or să mai cadă mici „noroace” din cer, dar acuma nu trebuie să aştepţi totul de la astre...

Veţi evolua – de la satisfăcător înspre bine – în zona relaţiilor interumane, pentru că Mercur (planetă ezoterică) sau comunicatorul prin excelenţă (plin, totuşi, de secrete) formează aspecte bune, în general. Cu alte cuvinte, veţi avea întâlniri de o anume calitate, fertile. Veţi vorbi bine în public – convingător. Veţi şti să socializaţi la cel mai înalt nivel. Veţi avea ajutorul celui mai bun negociator, al arhetipului: Mercur va face diferenţa în favoarea dumneavoastră, în toate domeniile de activitate – şi, mai cu seamă, în business.

Planeta Marte poate – în mod paradoxal – să devină unul dintre cei mai buni consilieri ai dumneavoastră. Las' că nimeni nu se gândeşte la „marţieni” ca la cei mai adecvaţi „sfetnici de taină” – şi, mai degrabă, toţi îi percep ca pe nişte soldaţi. Dar când veţi avea „lune pline”, veţi fi mai „pătrunşi” de adevăr, dar şi mai dispuşi să vă gândiţi, în mai multe domenii, la acumulări. RAC

Trebuie să te pregăteşti – cu minuţie – pentru dragoste. Dragostea nu vine oricum – şi oricând. Dragostea coboară numai într-un loc curat. În sufletul omului. Vorbesc ca din cărţi, nu? Sau aşa pare. Dar chiar astfel şi stau lucrurile. Există atracţie. Există premise amorsate. Trebuie, doar, mai trebuie să se şi întâmple. Şi sunteţi aşa de aproape, foarte aproape... Veţi avea parte de dragoste, asta e Mercuria (Hermesina) hotărât.

BALANŢĂ

SCORPION

Mai multe planete care se adună în Rac vorbesc despre nevoile dumneavoastră de siguranţă. Şi despre nevoile de stabilitate. Mai ales cea de natură afectivă. Să nu uităm că Racul ţine zdravăn între cleştii săi „parcimonioşi” tot ceea ce apucă. La fel se comportă şi pe planul afectivităţii: nu lasă uşor „din gheară” persoanele care îi sunt dragi; iar acestea stau, uneori, destul de anevoie (cu greutate!) sub apăsarea acestei dictaturi „rapace”. Cu carapace.

PEŞTI

Cuvântul de ordine ar fi tihnă sau, oricum, oarecare linişte. În cămin. Sau, dacă nu aveţi nici cămin, nici şemineu, în jurul lor, în căsuţa voastră, solo sau cuplaţi. Peştilor le şi place cuminţenia în toate, aşa că se vor relaxa, aproape de la sine. Va fi ordine, va fi îngăduinţă. Timpul va avea răbdare cu voi, ceea ce este un dar de la Dumnezeu. Peştii adoră discreţia, adoră anonimatul. Şi vor fi foarte aproape de extazul şi meditaţia Nirvanei... BERBEC

Berbecii sunt oamenii planurilor măreţe. Visează – şi vizează noi ţinte. Pun la cale proiecte. Deocamdată, păstrează o anume secretomanie. Proiectele sunt, la acest moment, nedivulgate. Dar capătă tot mai mult contur. Iar Berbecii, trebuie musai adăugat, sunt simboluri ale zonei capului, începătorii – persoane ideale pentru iniţiativă şi inciput-uri de construcţie.

Rezolv\rile problemelor de Sudoku din pag. 61

Este o lună în care puteţi lua decizii. Perioada care va urma va fi marcată de o planetă „grea”, Saturn (îl întruchipează Cronos, „căpcăunul” tuturor: timpul – sau, altfel zis, Planeta Karmei). Saturn/Cronos va sta vreme de aproximativ un an în zodia BALANŢEI (sau „cumpenei”, cum i se mai spune), până în toamna anului care vine, 2012. Saturn asigură maturitate, înţelepciune, dar şi răbdare, „îndurare”, prudenţă şi o cântărire – cum grano salis – a lucrurilor.

Spre deosebire de „BERBECE”-le anterior, TAURULUI îi merge bine. Planeta „olimpiană”, JUPITER, intră în zodia lui – să nu uităm că „nimfeta” Europa a fost, mitologic, sedusă, de un... taur. Nu ştim sigur dacă era comunal. Luna august îl predispune pe „tăuraş”, indiferent de sex şi vârstă, la o oarecare alergătură. Dar, pe ansamblu, e o lună plină de succes. GEMENI

CAPRICORN LEU

TAUR

Acum la editura

www.finmedia.ro

EUROLINES LANSEAZĂ ÎN ROMÂNIA C\l\tor EUROLINES este o publica]ie editat\ de FINMEDIA sub brandul Eurolines. SE DISTRIBUIE GRATUIT ~N RE}EAUA EUROLINES

www.eurolines.ro Anul 3 • Nr. 11 • toamnă 2011 Se distribuie gratuit `n re]eaua Eurolines