Revista Calator Eurolines, nr. 14

www.eurolines.ro

Anul 4 • Nr. 14 • edi ie de iarnă 2011-2012 Se distribuie gratuit `n re]eaua Eurolines

COLINDÂND PRIN EUROPA: LONDRA

CLUB 27

JIMI HENDRIX

Interviu cu Oana Nuţă, director de comunicare al EXIMBANK

C\l\tor EUROLINES este o publica]ie editat\ de FINMEDIA sub brandul Eurolines. SE DISTRIBUIE GRATUIT ~N RE}EAUA EUROLINES

MĂNĂSTIRILE ROMÂNEȘTI

2

CUPRINS

ACTUALITATE 5 Actualitate calendar evenimente 6 Club 27 - Jimi Hendrix „Regele chitarelor”, Il fenomeno 8 Spiritualitatea se arată la față în: Mănăstirile din România

MOZAIC

16 „Suntem o bancă menită punerii în practică a politicii guvernului”

48 Sufletul sărbătorilor Aranjarea unei mese festive: creativitate şi simplitate

18 Asigurări - Ce faci dacă ai un accident când călătorești?

20 Turismul Libian are șanse să se dezmorțească Moștenirea lui Gaddafi

50 Gastro-Show Marea degustare națională 52 Fiorul pe care mi-l dă cuvântul „Adele“ Adele Laurie Blue Adkins

22 Audi face istorie depăşind Mercedes ca vânzări în 2011

54 Mara, Rochița albastră (fragment de roman )

24 Secretul unei vieți sănătoase Mituri ale nutriției

56 Carte - apariții, lansări de carte 26 Răcnetul unui leu autentic: real,- a lansat energizantul Wild Lion, în gama de prim preţ TiP

58 Vedete românești - medalion Aura Urziceanu, Vedete străine

LA DRUM PE MAPAMOND

FOCUS EUROLINES

28 Vreme de iarnă și taină - Elveția 30 De la Domul din Milano la palatul Sforzesco Capitala modei - Milano

30

32 O destinaţie ideală pentru o ieşire de weekend - Ljubljana 34 Cum îţi intră Londra pe sub piele

41 O nouă agenţie TUI Travel Center 43 Oferte recomandate de TUI Travel Center

61 Sport, Top - Antrenorii naționalei și paradoxurile sondajelor 62 Glume / șușanele / bancuri / bârfe / poante / anecdote / șotii 64 Horoscop

Sărbători cu bine!

A mai trecut un an! Şi, ca de fiecare dată la final de an, tragem linie, facem analize şi bilanţuri.

A fost bine? A fost rău?

Mai degrabă aş putea spune că a fost „ciudat“. Spun asta pentru că, deşi a fost un an de creştere pe mai toate nivelele, ne e cam frică să recunoaştem acest lucru. Sau ne este frică să o spunem cu voce tare. Suntem apăsaţi permanent de întrebarea „cum va fi de aici înainte“ şi ne cufundăm în pesimism. Ştirile zilnice nu vor deloc să ne lase să ne bucurăm şi să fim optimişti. Şi asta cu toate că, în ultimii doi ani, culmea, economiile făcute de români şi care se regăsesc în bănci (nici nu mai vorbesc de cele de la saltea!) au crescut semnificativ. Evident că unii (şi nu puţini) au avut de suferit, dar, per total, tara asta este o certitudine. Lumea este afectată la nivel psihologic şi a învăţat să consume mai puţin şi să strângă pentru zile negre.

O învăţătură utilă, fără doar şi poate, dar numai dacă este aplicată cu măsură. Nu de alta, dar viaţa este scurtă şi imprevizibilă şi, printre altele, merită trăită.

Iar atunci când vorbim despre concediu nu avem voie să uităm că acesta nu este o fiţă, ci mai degrabă o necesitate pentru sănătatea noastră. Lumea nu se gândeşte să economisească la ţigări, dar are tendinţa să economisească la concedii. Am constatat că se accentuează economisirea în acest domeniu prin practicarea „târguielii“. Sigur, cu toţii vrem să fie ieftin orice cumpărăm, dacă se poate chiar gratis.

Numai că la turism acest lucru nu se poate. Pentru a scădea preţul, o agenţie de turism are două soluţii: fie taie din calitatea serviciilor oferite, fie cedează din

marja sa de profit (care oricum e mică). Şi care este rezultatul?

L-am văzut în acest an „ciudat“, când câţiva touroperatori au intrat în incapacitate de plată.

Ce s-a întâmplat? Acei turişti bucuroşi că s-au târguit cu succes (dar nu numai ei!) s-au trezit prin străinătate că nu puteau fi cazaţi în hotel (căci acesta nu era plătit), că au fost daţi afară din hotel înainte de terminarea sejurului sau că nu a mai venit avionul să-i aducă înapoi acasă.

Alţii s-au trezit că, în loc de serviciile la care s-au aşteptat, au primit parţial altceva sau nu au mai primit nimic. Până la urmă cu toţii au suferit. Aceste lucruri îmi doresc să se schimbe în 2012.

Agenţiile să înţeleagă că nu au cum să tot facă discounturi pentru că adaosul lor comercial este oricum mic, iar turiştii să înţeleagă că înainte de preţ, atunci când vorbim despre concediu, altele sunt criteriile de alegere. Mă refer la siguranţă şi calitate. Cu toţii muncim un an pentru a merge în concediu.

Dacă nici măcar atunci nu suntem relaxaţi şi mulţumiţi, dacă nu avem mereu zâmbetul pe buze, atunci pentru ce am muncit şi economisit un an întreg? Ne bucurăm că am economisit 50 euro atunci când ne achităm concediul pentru a risca să stăm o zi sau două cu bagajele prin recepţia unui hotel? Nu cred că merită.

Siguranţa este criteriul de bază. Cui plătesc în avans?

Ce şanse am ca promisiunea să fie 100% pusă în practică?

Alegerea corectă a agenţiei sau a touroperatorului va deveni provocarea nr. 1 a turiştilor în anul ce vine. Şi pentru că nouă chiar ne pasă de problemele pe care turiştii le au, vom pregăti şi

vom posta pe site-ul nostru, pe facebook şi pe bloguri, care sunt criteriile, după care noi, ca şi clienţi, ne-am ghida. În 2012, oamenii din România vor continua să circule, vor continua să meargă în concedii. Noi suntem convinşi că anul 2012 nu va fi chiar aşa de rău, precum mulţi se grăbesc să previzioneze. Iar noi suntem atât de optimişti încât ne-am planificat o creştere substanţială a cifrei de afaceri. Ne bazăm pe ideea că suntem în măsură să oferim exact ceea ce românii dornici de plimbare vor căuta: SIGURANŢĂ ŞI CALITATE. Lumea se schimbă, lumea se cizelează, lumea învaţă din greşeli. Şi noi ne schimbăm odată cu ea. Când îţi propui să devii numărul 1 nu ai încotro. Suntem obsedaţi de clienţii noştri, asta este garanţia că vom reuşi.

Vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi în acest an „ciudat“ 2011, vă mulţumesc că ne-aţi citit, vă mulţumesc că v-aţi bucurat de apariţia TUI TRAVEL CENTER, vă mulţumesc că aţi continuat să circulaţi cu EUROLINES, vă mulţumesc că aţi rămas sănătoşi! Şi dacă am reuşit să vă punem un zâmbet pe chip, atunci ne-am atins ţelul. Pentru anul viitor ne-am propus mai multe zâmbete.

Să ne revedem sănătoşi în 2012. La Mulţi Ani şi, cum spune neamţul, să „alunecaţi” cu bine în anul ce vine!realizăm.

DRAGO{ ANASTASIU

Președintele Grupului Eurolines

Dacă aţi avea milioane de euro, i-aţi investi în turismul românesc?

4

EDITORIAL

LOCURILE PE CARE MI-AR FI PLĂCUT SĂ LE VĂD

ÎN NUMĂRUL URMĂTOR: KURT COBAIN

Fiecare om are, în viaţă, câteva locuri pe care i-ar plăcea să le vadă. Altele pe care ar trebui – şi le înscrie, cu un stilou care scrie subţire, cu cerneală discretă, pe o listă care are în cap „TO DO”. (Este, undeva, alături de lista pe care scrie: „TO HAVE”).

Nici nu prea ştiu foarte bine cum să încep, dar lista mea e cam lungă. Să zicem că primele pe listă ar fi China şi India.

După care s-ar adăuga, mai degrabă singure, Japonia şi, cine ştie, pesemne, chiar Singapore, Brazilia, Insula Paştelui (cu Chile la pachet, că altfel nu se poate), iar dacă e Chile, atunci se prefigurează, musai, şi un Peru. Dar cine nu ar vrea să vadă, la o adică, şi patria lui Borges (poate cel mai mare/complet/scriitor al secolului XX)? Şi, uite-aşa, treci de la Argentina la Ţara de Foc... Dar nu numai America de Sud este pe lumea asta, nu? Am un prieten care mi-a propus să mergem la Polul Nord, altul care organizează/a mai organizat o excursie (spectaculoasă) în Groenlanda, care are, ea însăşi, aerul unui continent, e drept, alb de îngheţat ce este (sau verde, uneori). Cum să te împarţi? Proiecte ambiţioase, dar nu toate realizabile după ce eşti septuagenar ori octogenar.

Trebuie, deci, să te grăbeşti. Şi aş mai vrea să stau măcar vreo săptămână în Florida, iar vreo trei în California (două locuri unde mi-ar fi plăcut să trăiesc). Asta ca să nu mai pun la socoteală Bordeaux, unde aş vrea, după ce termin masteratul (în Oenologie), să „agăţ” o bursă de câteva luni, aşa – la specializare. Oho, staţi aşa: că n-am terminat! Păi, deşi am stat în Paris, în 1994-1995, cred că mi-aş mai dori, tare mult, o nouă „repriză” pariziană – destul de consistentă. Mi-ar plăcea – tot la capitolul „confesiuni turistice” – să locuiesc în Florenţa, Roma sau Veneţia (în chiar această ordine). Sau în Grecia. Elada este un dar special al lui Dumnezeu pentru România, mă refer la faptul că e atât de aproape. Şi, dacă mă mai gândesc, totuși...

Mihail Gălățanu Editor coordonator Călător Eurolines, FINMEDIA

Călător Eurolines Nr. 14 Foto copertă: TUI Publicație editată de

P.O. Box 63-166, 71200, Bucure[ti, Str. Nicolae G. Caramfil nr. 77, sector 1 Tel.: 021.315.79.26, 021.315.79.13 e-mail: calator@finmedia.ro www.finmedia.ro

Editor coordonator Mihail GĂLĂȚANU mgalatanu@finmedia.ro

Colaboratori Horia GÂRBEA Alexandru SĂNDOIU

Creative Director Marcel ȘTEF

Publicitate Cristian Vilcinschi Cătălin Lambă Tel./Fax: 021-310.02.22

Redactori Cristian PAVEL Bogdan POPESCU Dimitrie LUPU George ISCRU Anca CHILOM Paula ALEXANDRESCU

Corectur\ Irina FRĂȚILĂ Produc]ie Aurel PARASCHIV

Direc tor general Mihai S|NDOIU

Director evenimente Alexandru ADRIAN

Director editură Georgeta CLINCA gclinca@finmedia.ro

Director publicitate Editur\ Marius ȘTEFAN

Finmedia este membru al Biroului Român pentru Auditarea Tirajelor.

Brand Manager Marcel ȘTEF mstef@finmedia.ro

Copyright: Finmedia SRL Po[ta redac]iei: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail.

R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare.

FINMEDIA SRL este editor al publicațiilor „Pia]a Financiar\“, „e-Finance“, „Finmedia Direc tories Series“ ISSN-L 2247 – 9317 Tiparul: Regia Autonomă Monitorul Oficial

ACTUALITATE CALENDAR EVENIMENTE

5

ACTUALITATE - CALENDAR EVENIMENTE 25 decembrie 2011 – 25 ianuarie 2012 „Expomariage 2012”, 13-15 ianuarie 2012, Palatul Parlamentului MATRIMONIALE Hai la nuntă, neamule!

LA IARMAROCUL DE NUNŢI Ce-ar fi să ne căsătorim în ianuarie?

Datele de întâmplare a evenimentului se înscriu între 13 şi 15 ianuarie 2012. Locul faptei/sau al faptelor: tocmai la Palatul Parlamentului din Bucureşti, Centrul Internaţional de Conferinţe. Expoziţia face promo... măritişului. Fetele ar trebui să fie fericite. Nunţi în ianuarie nu prea am văzut, că sunt puţine – şi e frig de îngheaţă până şi buchetul miresei. Nici vinul nu se simte prea vioi în luna Bobotezei. Da, dar este, totuşi, vremea bună pentru un Showroom. După vorbă/şi proverbul ăla, cu bibilitul saniei pe timp de vipie al verii – şi cu făcutul carului într-un anotimp al iernii.

Final decembrie 2011-început de ianuarie 2012 ANUNŢUL UNEI PROPUNERI DE-A DREPTUL „INDECENTE” Thailanda, Pattaya, Hotel „Woodlands Resort” 4* Se organizează un revelion exotic în ţara „THAI”. Poate fi un... eveniment „o dată în viaţă”! O ofertă de-a dreptul tentantă. Dacă n-ai făcut, niciodată, un Revelion exotic, ehei, cine ştie – poate chiar ar fi cazul să încerci unul. După deviza: Măcar o dată în viaţă! Şapte nopţi de cazare într-o cameră dublă, demipensiune, bilet avion, transferuri, taxe aeroport.

Plecare: zborul este din München. La cerere, se oferă bilete de avion (şi) cu plecare din România. Tarif: 1898 de euro/persoană pe sejur. Este vorba de un hotel situat în partea de Nord din Pattaya, foarte aproape de zona de divertisment cu restaurante, baruri, discoteci. Plaja Wongamat se află la o distanţă de 250 m şi plaja Pattaya la 350 m. Centrul comercial Big C este la câteva minute de mers pe jos. Distanţa faţă de centrul oraşului este de 3 km. Durata: de 8 zile. Perioada de valabilitate: 29/12/2011-06/01/2012. Camera: dublă. Masă: cu demi-pensiune.

Transport: avion şi transferuri. Turoperatorul este TUI.

25 ianuarie 2012, Sala Palatului MUZICALE Pe când Scara Celsius?

TARJA TURUNEN, SCALA MERCALLI, SYLPHEED Nu ştiu pe ce scară funcţionaţi dumneavoastră, dacă mercantilă sau celsius-iană, dar noi, când ne gândim la „silfide”, ne gândim şi la acest concert.

Dar şi la revenirea pe scena Sălii Palatului, la data de 25 ianuarie 2012, a artistei Tarja Turunen (ne place, sâc, numele ei – pentru că e alambicat). În pachet e heavy metal, care e greu, pentru că e heavy. Deci, dacă am înţeles bine, hai să verificăm: în deschidere, Tarja Turunen o să se urce, pe scenă, pe o scară mercantilă şi o să cânte ca o silfidă. Aşa e bine? Parcă ne vine şi nouă, deja, să mergem acolo – şi să ne cumpărăm bilete, monşer.

15 ianuarie 2012, Budapesta, Palace of Arts JAZZ-MANISTE JAZZ BÂND, ADICĂ O BANDĂ CARE „OPEREAZĂ” ÎN JAZZ. SAU ÎN HAZZ? Şi de la New Orleans ei vin... dar ce mai e, în ziua de azi, New Orleans?...

Nu ştiam – şi asta mă cam deconcertează: că sunt „bande” care „operează” şi în jazz. Toate ca toate, dar, din proprie experienţă, credeam că bandele doar (îmi) fură farurile de la spate de la Cielo (personal).

Da, vestea bună este că la Budapesta vine un jazzman. De ce?

Ca să facă Jazz-manie, cred! Numele omului: Nicholas Payton. Ce e omul?

Păi, este un trompetist. Unul care ne trompeţeşte şi el; ne trompeţeşte cum poate. Vine la Budapesta. Da, dar asta nu prea importă, deoarece oraşul cu care este confundat cel mai des (strivitor, procentual) Bucuresciul este chiar Budapesciul. Mă gândesc că ar trebui să se unifice, o dată şi-o dată. Am putea clama/pretinde că locuim chiar în Budapesta, pe bune.

Trumpeţilă ăsta, Nicholas Payton, omul cu/de jazz, vine chiar din New Orleans. Dar, la urma urmei, de ce să fim cârcotaşi, ce e New Orleans-ul pentru jazz? Ce, vreţi să spuneţi că e ca Mecca (scuzaţi ecamecaofonia!) pentru arabi?.

Kalendărilă Kalendărescu Grecescu

Jimi Hendrix este mai mult decât o „voce de aur” în amintire, este o legendă.

6

ACTUALITATE /CV VEDETE DE VEDET| INTERNA}IONALE / CLUB 27 / JIMI HENDRIX

„REGELE CHITARELOR”, IL FENOMENO. MARE MESERIAŞ, BRE, ÎL ŞTII?

Club

Jimi a fost un fenomen. Un „meseriaş”, cum zic chitariştii, ei despre ei înşişi, într-un argou de mare respect profesional. Nume de legendă. Au apărut cărţi în urma lui, despre el/cu el, a devenit subiect de ficţiune. Îmi amintesc, încă de prin 1991 sau 1992: una dintre primele cărţi scoase de editura NEMIRA, proaspăt apărută pe piaţă la acea vreme, era închinată lui Jimi. Marelui Jimi. Magicului Jimi Hendrix.

Cartea – despre Hendrix –, cea de la Nemira, se (mai) poate găsi, şi acum, de vânzare, prin internet, la un preţ de anticariat: trei zeci de mii de lei vechi, alias 3 lei.

Are o copertă care pare „vintage”, cu o mutră a lui Hendrix adâncit în ritmuri de blues – sau în aburi de „tărie”. Aşa îi va fi venit şi sfârşitul, după o noapte „dipsomană”, pe 18 septembrie 1970. Cartea „nemireză” vorbeşte, în detaliu, despre „saga” vieţii lui Hendrix (şi este semnată de doi autori de limbă engleză, John McDermott şi Eddie Kramer, ultimul originar din Africa de Sud – unde a studiat pianul clasic).

Revista „Rolling Stone” l-a numit, în 2003, „cel mai mare chitarist al tuturor timpurilor”. Că a fost o excepţie o dovedeşte şi faptul că a învăţat de la o vârstă timpurie să cânte la chitară, de pe la doisprezece ani. Era vremea când micul Jimi copilărea prin Seattle, Washington.

UN „SUPER-MODEL” DE TINEREŢE: B.B. KING Cum sursele „timpurii” o spun, cei care l-au inspirat pe Hendrix au fost, mai cu seamă, două mari modele.

Unul dintre ele este – şi unul dintre preferaţii mei – B.B.King.

Al doilea, este vorba de Richard Johnson, tot o legendă a blues-ului.

Dar, din fericire, Jimi Hendrix nu a rămas numai aici: şi-a identificat, pe o altă buclă existenţială, un alt model. Şi acel model are un nume la fel de sonor: este vorba despre Bob Dylan.

Cum s-au petrecut lucrurile?

Hendrix a avut şansa de a-l auzi pe Bob Dylan cântând, undeva prin anul 1965. De aici se porneşte o carieră care va fi cu adevărat fulgerătoare. Ea va dura cinci ani: doar 5 ani, vă vine să credeţi? Înainte, Jimi cântase doar în schimbul răcoritoarelor şi sanvişurilor, pe la obişnuitele „party”-uri.

ÎNROLAT ÎN ARMATA AMERICANĂ, AIR FORCE BOY Se înrolase, poate datorită entuziasmului (ori din cauza unui gând nesăbuit), în forţele armate americane (AIR FORCE – cele „aeropurtate”). A fost paraşutist – şi a plecat din armată după un accident.

Anul 1963 (cel în care m-am născut!) îl prinde pe tânărul Jimi cântând cu Little Richard. Dar şi The

Isley Brothers, dintre numele cele mai cunoscute (celelalte, mie, cel puţin, nu îmi spun mare lucru).

Ducea o viaţă de chitarist de rezervă. Se întâlneşte, în tot acest răstimp, cu – printre alţii – un tip de la Animals, basist acolo: Chandler. Chas Chandler.

DE LA „VIAŢA DE CHITARIST DE REZERVĂ”, LA ANIMALS & UNITED KINGDOM Chandler îl „agaţă” cu promisiunea că va deveni faimos. Şi îi şi spune: hai în UK! Şi tânărul Jim Hendrix acceptă provocarea – şi se strămută, cu totul, în United Kingdom. În spaţiul britanic, Chandler se „insinuează” ca prim impresar al lui James Marshall (numele adevărat), alias Jimi Hendrix. Se înjgheabă un trio.

Prefigurat chiar de Chas Chandler.

S-a format, astfel, Jimi Hendrix Experience. Păi, cam la fel s-a numit şi albumul de debut, semnat de Jimi împreună cu „experimentatorii” săi, intitulat: Are you experienced?

Acelaşi album este lansat, ulterior, şi în Statele Unite ale Americii, adică „acasă”. Cele două „formule” ale albumului, cea „britanică” şi „americană”, nu se vădesc a fi fundamental diferite. Dar amândouă au avut parte de o primire mai mult decât triumfală. În 1967, Hendrix este, deja, un nume „făcut”. Izbuteşte să ia premii, piesele sale/ale grupului urcă în topuri. La finalul unui concert, Jimi îşi dă foc chitarei sale, perpetuând un model deja pre-existent de „distrucţie” al chitarelor (pe tiparul „organelor sfărâmate şi maestrului nebun”).

Avea să fie ca un semn. Un avertisment, Or, cine ştie, un presentiment.

Avea şi el să piară, la fel ca şi chitara. Avea să ardă foarte repede.

Prea repede. Trei albume înregistrate în studio, doar atât – atât avea să numere într-o viaţă – într-o foarte scurtă viaţă – Hendrix.

Eddie Kramer l-a cunoscut pe Jimi. Avea, de altfel, în cartea suspomenită, şi autoritatea de a vorbi despre „subiect” în timpul vieţii sale.

Kramer era un inginer de sunet. Înainte de a cânta la Woodstock, celebru „moment” al anului, festival care se bucură de notorietate, Hendrix începe, deja, să fie amestecat în poveşti cu droguri.

Luna mai a anului „fatidic” 1969 aduce după sine o arestare. Este

După aprecierea revistei „ROLLING STONE”, a dobândit o „poreclă princiară”: JIMI HENDRIX

27

KURT COBAIN, JANIS JOPLIN, JIM MORRISON, AMY WINEHOUSE, ALL DIED AGED 27, RIP TO YOU ALL, AND NOW

JIMI HENDRIX

7

vorba de un eveniment care are loc în Canada. La Toronto, Jimi Hendrix este băgat la „popreală” pentru posesie de heroină. Scapă, totuşi, prin urechile acului: este declarat, până la urmă, nevinovat. Dar nu aşa rămâne Jimi în memoria noastră. Rămâne chitara în flăcări, ca o girafă arzând... Asemeni chitarei sfărâmate, pe care Peter Towsend, de la The Who, a stâlcit-o pe scenă...

PORTRET DE CHITARIST, UNUL CARE A MARCAT TIMPUL SĂU Jimi pare, mai mereu, un tip absent: dar asta numai în afara muzicii. Un tânăr de culoare, un tânăr muzician, nepăsător & talentat, care cântă direct – şi numai – cu talentul. Sunet metalic, sharp, ascuţit şi melancolic, în acelaşi timp.

Lungan, cu părul ca o claie de şerpi nonşalanţi, el a marcat epoca sa (chiar dacă, de regulă, afirmaţia de genul ăsta a ajuns să subîntindă un clişeu). „You' ve got my soul” ne asigură, în „Freedom”, Jimi Hendrix. Şi noi ne asigurăm că aşa e; altceva nici nu mai avem.

Trupul a putrezit, a rămas sufletul, întins pe portative, în arpegii – şi numai el îşi face de cap. Restul, partea „umbrită” a vieţii star-ului, a trecut în legendă. La fel precum s-a întâmplat şi cu personalităţile din CLUB 27, pe care le-am luat, pe rând, în vizor.

Sufletul, numai sufletul, este cel care a rămas să îi supravieţuiască artistului: aşa, ca un fel de „corp astral”, hălăduitor pretutindeni.

Unul care este numele unei întregi „industrii”. O mitologie personală care a urcat spre cote inimaginabile. Eric Clapton, contemporanul lui Jimi Hendrix, a trăit gloria. Hendrix, din păcate, nu a apucat să o facă, nu a avut îndestulă vreme.

Mihail Gălățanu

Amatorii de drumeţii, cei împătimiţi după autenticitatea „itinerariilor româneşti”, au la dispoziţie o întreagă comoară în nordul Moldovei, acolo, când urci spre „cuiul hărţii”.

8

ACTUALITATE BRANDURI ROMÅNE{TI

SPIRITUALITATEA SE ARATĂ LA FAŢĂ ÎN:

MĂNĂSTIRILE DIN ROMÂNIA

Este locul unde se poate arăta la faţă spiritualitatea românească, aceea veche. Acolo se vorbeşte despre minuni duhovniceşti, despre icoane făcătoare de minuni, despre „sfinţi” cucernici care au luat, deja, calea Domnului, precum Daniil Sihastru (un exemplu ar fi, în varianta nouă, un părinte precum Ilie Cleopa), măicuţe care conduc, ca stareţe, mânăstiri în care jurământul de castitate, sărăcie şi supunere capătă sens. Vă invităm într-un mic periplu prin aceste locuri sacre.

MĂNĂSTIREA PUTNA ISTORIC Situată într-un cadru natural deosebit, Mănăstirea Putna a fost construită de domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare şi Sfânt, între anii 1466-1469, fiind gândită a servi drept necropolă domnească.

Supranumită de Mihai Eminescu ,,Ierusalimul neamului românesc“, Putna reprezintă unul dintre cele mai importante centre de spiritualitate şi artă religioasă ortodoxă. În biserica mănăstirii se găsesc mormintele ctitorului, ale soţiilor sale Maria Voichiţa şi Maria de Mangop, precum şi ale copiilor săi Bogdan, Petru, Maria şi Bogdan al III-lea cel Orb (ultimul succedându-i la tronul Moldovei marelui voievod).

Este păcat şi pentru cei care iau calea spre Maramu' să nu facă un ocol şi să se „abată” şi spre mânăstirile din Bucovina.

ACTUALITATE BRANDURI ROMÅNE{TI

De-a lungul timpului, ansamblul mănăstiresc a suferit numeroase distrugeri, cauzate de incendii, cutremure sau atacuri armate, cele mai grave fiind cele provocate în 1653 de către bandele de cazaci conduse de Timuş Hmelniţki. Între 1654 şi 1662 biserica mănăstirii este reconstruită pe vechile fundaţii, alte intervenţii semnificative având loc în secolul al XVIIIlea, în timpul mitropolitului Iacob Putneanul, şi în secolul al XX-lea, când sunt refăcute şi restaurate o serie de fortificaţii şi construcţii mănăstireşti. În perioada stăpânirii austriece asupra Bucovinei (1775–1918), Putna, ca mai toate mănăstirile româneşti din zonă, a fost închisă.

Muzeul mănăstirii adăposteşte una dintre cele mai valoroase colecţii de artă bizantină din lume. Printre piesele de valoare excepţională se numără Acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop, Acoperământul de mormânt al lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, Dvera Adormirii Maicii Domnului (sau Marea Dveră din 1510), Dvera Răstignirii, precum şi o serie de manuscrise, ferecături, icoane şi obiecte de cult din metale preţioase. Acestora li se adaugă multe alte opere de artă foarte valoroase din epoca domniilor lui Petru Rareş şi Vasile Lupu. De asemenea, în muzeu se mai găsesc două piese cu valoare simbolică foarte mare – Urna de argint depusă la mormântul lui Ştefan de către studenţii români de la Viena, în frunte cu Mihai Eminescu, în anul 1871, şi Urna de argint depusă la acelaşi mormânt al marelui voievod în 1996 de către studenţii din universităţile din România, dar şi din Cernăuţi, Chişinău şi Bălţi. În imediata apropiere a ansamblului monastic de la Putna pot fi vizitate alte două obiective de mare interes istoric şi turistic: chilia săpată în stâncă a lui Daniil Sihastrul, sfătui-

torul lui Ştefan cel Mare, şi o bisericuţă foarte veche de lemn a voievodului maramureşean Dragoş, care a fost mutată de la Volovăţ la Putna în jurul anului 1500. Nu în ultimul rând,

9

natura mirifică (culmile împădurite, apele de munte, pajiştile şi poienile sălbatice), care îmbie la drumeţii, dublată de o linişte patriarhală, conferă zonei un farmec deosebit.

Localizare Comuna Putna, Judeţul Suceava, în partea de nord a României, în apropierea graniţei cu Ucraina.

Localitatea este situată în zona Muntelui Obcina Mare, pe valea râului Putna, la circa 30 km vest de oraşul Rădăuţi şi la circa 70 km nord-vest de oraşul Suceava

Acces Aerian: Aeroportul Internaţional Suceava Rutier: Drumul European E 85 şi Drumul European E 58 Feroviar: Calea ferată Bucureşti-Suceava, apoi linie secundară spre Putna

Posibilităţi cazare 1. la mănăstire (camere cu două paturi şi grup sanitar propriu – rezervări la email arhondaric@putna.ro; camere cu mai multe locuri (5-28 locuri) – rezervări la tel.

0753.020.673) 2. la pensiuni, în localitatea Putna 3. la hoteluri şi pensiuni, în oraşele Rădăuţi şi Suceava

Mănăstirea Moldoviţa este una dintre cele mai vechi mănăstiri din Moldova. Trecutul acesteia este legat de numele marilor domnitori ai Moldovei 10 ACTUALITATE BRANDURI ROMÅNE{TI

MĂNĂSTIREA

ISTORIC Trecutul mănăstirii este legat de numele marilor domnitori ai Moldovei Alexandru cel Bun (1400 – 1432), Ştefan cel Mare (1457 – 1504) şi Petru Rareş (1527 – 1538 şi 1541 – 1546). Primele atestări documentare datează din anii 1402 – 1410, când Alexandru cel Bun construieşte biserica din piatră a mănăstirii, cu hramul ,,Buna Vestire’’, şi îi face o serie de donaţii, însă, conform tradiţiei, viaţa monahală în aceste locuri era mult mai veche, pierzându-şi originile în negura timpului. Totodată, mănăstirea a fost şi un important centru de cultură, aici fiind copiate şi împodobite cărţile bisericeşti. Ştefan cel Mare confirmă mănăstirii stăpânirea asupra mai multor sate, iezere şi prisăci şi îi conferă o serie de privilegii comerciale, ceea ce asigură prosperitatea aşezământului monahal. La sfârşitul secolului al XV-lea, cel mai probabil din cauza unor alunecări de teren, vechea construcţie se prăbuşeşte, ruinele sale putând fi văzute şi astăzi, la mică depărtare de actuala mănăstire.

În cadrul amplului său program de construcţie şi restaurare a lăcaşurilor de cult din Moldova, domnitorul Petru Rareş schimbă amplasamentul bisericii, pe care o

zideşte în anul 1532, păstrându-i vechiul hram, al ,,Bunei Vestiri’’. Tot în această perioadă sunt ridicate şi zidurile şi turnurile de apărare, care conferă mănăstirii aspectul de

fortăreaţă. Pictura interioară şi cea exterioară au fost realizate în anul 1537, pictura exterioară a bisericii fiind una dintre cele mai bine păstrate dintre toate bisericile

pictate din Moldova. La începutul secolului al XVII-lea, Episcopul Efrem de Rădăuţi construieşte pe locul vechilor chilii clisiarniţa (casa egumenească), pentru a-i servi

Alexandru cel Bun (1400 – 1432), Ştefan cel Mare (1457 – 1504) şi Petru Rareş (1527 – 1538 şi 1541 – 1546).

ACTUALITATE BRANDURI ROMÅNE{TI

11

MOLDOVIŢA drept locuinţă, pentru păstrarea tezaurului mănăstirii şi pentru reînfiinţarea unei şcoli de copişti şi miniaturişti. În prezent, aici se află muzeul mănăstirii. După anexarea de către Austria a nordului Moldovei (Bucovina) în 1775, Mănăstirea Moldoviţa a fost desfiinţată, viaţa monahală fiind reluată abia după Primul Război Mondial, când Bucovina a revenit la patria-mamă.

Biserica mănăstirii este construită, conform tradiţiei, pe un plan triconc, cu cinci încăperi despărţite prin pereţi cu uşi pe mijloc, fiecare încăpere având sistem de boltire separată. Ca elemente de noutate, biserica prezintă pridvorul deschis, cu cinci

arcade mari, ce creează impresia de monumentalitate, tainiţa (încăpere secretă situată deasupra camerei mormintelor, în care putea fi ascuns tezaurul mănăstirii) şi banca din jurul bisericii, elemente specifice epocii lui Petru Rareş.

Fresca votivă, foarte bine păstrată, imaginea Fecioarei cu Pruncul, care îmbină elemente ale artei bizantine şi ale celei occidentale, şi scena Răstignirii, una dintre cele mai valoroase din întreaga pictură cultă medievală românească, reprezintă elementele de maxim interes din pictura interioară.

Pictura exterioară se remarcă prin bogăţia frescelor, de o frumuseţe şi o complexitate deosebite.

Printre temele

iconografice reprezentate se numără ,,Imnul acatist’’, ,,Rugul lui Moise’’ şi ,,Arborele lui Iesei’’, temă care este prezentă în toate bisericile pictate din nordul Moldovei.

Alte fresce au tematică istorică („Asediul Constantinopolului”, de o mare valoare estetică) şi culturală (reprezentarea filosofilor). În muzeul mănăstirii se păstrează manuscrise preţioase din secolul al XV-lea, broderii dăruite de Ştefan cel Mare, precum şi un tetraevangheliar din anul 1613 şi o psaltire din anul 1614. Cea mai valoroasă piesă a muzeului o reprezintă jilţul domnesc al lui Petru Rareş, unul dintre puţinele obiecte de acest tip păstrate până în zilele noastre.

Localizare Comuna Vatra Moldoviţei, Judeţul Suceava, în partea de nord a României, în apropierea graniţei cu Ucraina. Localitatea este situată pe valea râului Moldoviţa, între Obcina Mare şi Obcina Feredeului, la 27 km de oraşul Câmpulung Moldovenesc şi la 117 km de oraşul Suceava.

Acces Aerian: Aeroportul Internaţional Suceava Rutier: E85 până la Suceava, apoi E 58 până la Câmpulung Moldovenesc, DN 17A Câmpulung Moldovenesc – Vatra Moldoviţei (22 km) şi încă 5 km până la Mănăstirea Moldoviţa pe un drum de importanţă locală Feroviar: Gara Câmpulung Moldovenesc (există trenuri directe de la Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Suceava şi Botoşani) Observaţie: doar pe timpul iernii circulă şi un tren local, Câmpulung Moldovenesc – Moldoviţa (36 km); în urma inundaţiilor din vara anului 2010, care au afectat grav această cale ferată, circulaţia pe această rută este suspendată pe o perioadă nedeterminată.

12 ACTUALITATE BRANDURI ROMÅNE{TI

AGAPOS: NUMELE IUBIRII DIVINE

MĂNĂSTIREA

ISTORIC Numele mânăstirii Agapia, din nordul Moldovei noastre, trimite în patria „hoppliţilor”, tocmai în însorita Eladă, devenită, între timp, Grecia. Agapos, precum se ştie şi din strălucita spiritualitate elină, însemna, în limba vechilor greci, accepţia iubirii divine, era termenul care, spre deosebire de Eros (iubirea pământescă), se referea la mângâierea divină.

O astfel de consolare, celestă, şi-au propus mânăstirile din Bucovina – şi, în special, minunata Agapia.

Prima menţiune documentară a aşezământului de la Agapia datează din secolul al XV-lea (1437), când întrun act domnesc este delimitată moşia Mănăstirii Agapia de cea a Mănăstirii Neamţ. În timp, mănăstirea s-a dezvoltat, fiind necesară construirea unei noi biserici, din piatră, cea veche din lemn nemaicorespunzând necesităţilor obştii monahale.

Cel mai probabil noua biserică a fost construită în timpul domniei lui Petru Rareş (1527 – 1538 şi 1541 – 1546), fiind înzestrată cu diferite danii şi îngrijită de domnii care i-au succedat la tronul Moldovei. Din cauza deselor alunecări de teren, în jurul anului 1600 o parte dintre călugări s-au mutat într-un loc mai ferit, în vale, ridicând aici o mică

biserică, în jurul căreia se va constitui actuala mănăstire.

Iniţial mănăstire de călugări, Agapia a fost construită între anii 1641 – 1643 (sau 1642 – 1644) de hatmanul Gavriil Coci, fratele domnitorului Moldovei Vasile Lupu, şi sfinţită în anul 1647 de un sobor de preoţi condus de mitropolitul Moldovei, în prezenţa suveranului.

Până la sfârşitul secolului al XVII-lea, mănăstirea a suferit numeroase distrugeri, fiind jefuită în mod repetat de trupe turceşti, tătare şi poloneze.

Obştea de călugări a renăscut de fiecare dată, supravieţuind până în anul 1803, atunci când mitropolitul Moldovei, Veniamin Costache, a dorit să înfiinţeze un Seminar de

ACTUALITATE BRANDURI ROMÅNE{TI

13

AGAPIA

Localizare preoţi la Mănăstirea Socola din Iaşi, iar maicile de acolo au fost mutate la Agapia, devenită mănăstire de maici prin hrisovul domnitorului Alexandru Moruzi. Tot în această perioadă a fost înfiinţată şi o şcoală în care măicuţele învăţau arta broderiei şi a ţesătoriei, dar şi limba greacă. În 1821, în contextul conflictului dintre armata otomană şi trupele Eteriei, complexul monahal este din nou distrus, fiind refăcut cu mare greutate în anii următori. În 1858, mănăstirea este din nou reparată, din această perioadă datând pictarea bisericii de către tânărul pe atunci Nicolae Grigorescu, pictorul

naţional şi fondatorul şcolii româneşti de pictură.

Avatarurile Mănăstirii Agapia nu au luat sfârşit aici, însă distrugerile ulterioare au fost de dimensiuni mai mici, astfel încât pictura grigoresciană de o valoare inestimabilă a fost salvată, putând fi admirată şi astăzi.

Pe lângă mănăstire funcţionează Seminarul Teologic Monahal ,,Sfânta Cuvioasa Parascheva’’, singura şcoală de acest tip din Moldova.

Complexul monahal cuprinde şi aproximativ o sută de locuinţe călugăreşti, cu o vechime de 150 – 200 de ani, Casa memorială

,,Alexandru Vlahuţă’’, precum şi două bisericuţe de lemn.

Pe lângă pictura deosebită, amintită deja, mănăstirea mai deţine un impresionant patrimoniu cultural şi artistic, adăpostit de muzeul aşezământului: icoane semnate de Nicolae Grigorescu, broderii şi ţesături realizate în atelierele mănăstirii, Evangheliile tipărite în 1821 la Mănăstirea Neamţ, îmbrăcate în ferecături de argint, Panaghiarul de Argint aurit din 1514 dăruit de domnitorul Alexandru Lăpuşneanu Mănăstirii Pângăraţi, crucea îmbrăcată în argint aurit dăruită de Patriarhul Chiril al Ierusalimului şi multe alte comori de artă religioasă.

Comuna Agapia, Judeţul Neamţ, în partea de nord a României.

Mănăstirea este situată pe valea pârâului Agapia, la poalele culmii Măgura, la 12 km de oraşul Târgu Neamţ şi la 43 km de oraşul Piatra Neamţ

Acces 1. cu trenul până la Piatra Neamţ (există trenuri directe de la Bucureşti şi Bacău), apoi cu transport auto pe DN 15 Piatra Neamţ – Târgu Neamţ şi DJ 155 (4 km până la Mănăstirea Agapia) sau cu trenul până la Târgu Neamţ (trenuri directe de la Iaşi şi Paşcani), apoi cu transport auto 2. cu mijloace de transport auto, pe E 58 până la Câmpulung Moldovenesc, apoi pe DN 17A Câmpulung Moldovenesc – Vatra Moldoviţei (22 km) şi încă 5 km până la Mănăstirea Moldoviţa pe un drum de importanţă locală

Utile e-mail Mănăstirea Agapia: cancelarie@agapia.neamt.ro George Iscru

THE SUMMIT ULTIMATE SUCCESS

14

SIR RICHARD BRANSON & ROBIN SHARMA LIVE IN BUCHAREST 9 mai 2012, Sala Palatului, Bucure[ti, România

„Suntem cu toţii virgini în ale business-ului“,

........... a spus. Şi şi-a botezat compania, înfiinţată în 1972, Virgin Records.

Vorbim despre Sir Richard Branson, cunoscut ca Virgin Boss. Richard Branson este probabil cel mai charismatic individ care a ajuns în topul şefilor de corporaţii de faimă mondială. Cunoscut pentru strategia şi căile sale de business rebele şi neconformiste, Şeful de la Virgin, un imperiu de 3 miliarde de lire, continuă să se bucure de fiecare piesă a succesului său, trăind o viaţă extraordinară şi adăugând noi bijuterii coroanei sale în fiecare zi.

So, what's the moral of the story?

Citește mai mult pe www.sirrichardbranson.ro

Georgeta Clinca

„Dincolo de produsele standard de finanţare, care se regăsesc în oferta oricărei bănci comerciale, EximBank dispune de instrumente care pot ajuta companiile active în domeniile considerate prioritare prin strategia de dezvoltare economică a guvernului.”

16

ACTUALITATE EDUCA}IE / EDUCA}IE BANCAR|

„SUNTEM O BANCĂ MENITĂ PUNERII ÎN PRACTICĂ A POLITICII GUVERNULUI” EXIMBANK se consideră – şi se defineşte pe ea însăşi, pe bună dreptate – drept o bancă destinată să pună în practică politica guvernului, întreaga activitate decurgând, ca un corolar, dintr-un asemenea comandament.

O „previziune” pentru anul 2012 Cum evaluaţi activitatea EximBank în anul 2011, în contextul evoluţiei întregului sistem bancar românesc?

Anul 2011 a fost caracterizat de incertitudine economică, variaţii majore ale pieţelor internaţionale, ajustări dramatice ale estimărilor performanţelor economice ale statelor, provocări instituţionale şi chiar individuale diverse.

EximBank este o instituţie menită să pună în practică politica economică a guvernului, astfel încât întreaga noastră activitate se subsumează acestui obiectiv general, banca acţionând pe două paliere: în numele şi contul statului şi în nume şi cont propriu. Ca urmare, dincolo de produsele standard de finanţare, care se regăsesc în oferta oricărei bănci comerciale, EximBank dispune de instrumente care pot ajuta companiile active în domeniile considerate prioritare prin strategia de dezvoltare economică a guvernului.

Pentru EximBank, 2011 a însemnat o perioadă în care am

făcut eforturi constante pentru a veni în întâmpinarea mediului de afaceri, atât prin diversificarea ofertei de produse, cât şi prin flexibilizarea procedurilor de lucru interne, iar rezultatele nu au întârziat să apară. Astfel, la sfârşitul lunii octombrie, expunerea totală a băncii era cu 30% mai mare decât cea înregistrată la finele anului 2010, iar pe segmentul garanţiilor volumul acordat în primele zece luni ale lui 2011 a fost cu 43% mai mare faţă de performanţa totală din 2010. Obiectivul nostru principal nu este similar cu cel al băncilor comerciale, acela de a obţine profituri, ci este legat de direcţionarea eficientă a finanţărilor către economia reală, către afacerile care funcţionează, astfel încât să contribuim la dezvoltarea sustenabilă a economiei româneşti.

De aceea am ales, de exemplu, să dezvoltăm programe comune cu Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR) având ca scop organizarea de întâlniri cu oamenii de afaceri din ţară, pentru prezentarea modalităţilor prin care banca poate susţine dezvoltarea sau activitatea

companiilor locale. De asemenea, ne-am orientat şi spre educaţia antreprenorială, pe care o considerăm esenţială pentru viitorul economic al ţării, printre altele devenind parteneri ai Institutului Bancar Român, care a introdus mecanismul de funcţionare al EximBank într-unul din modulele de studiu pe care le oferă personalului din societăţile cu activitate de comerţ exterior şi celui din sistemul bancar. Deschiderea noastră pentru colaborarea cu băncile comerciale s-a manifestat şi prin organizarea de întâlniri cu reprezentanţii acestora din diferite zone ale ţării, având drept scop facilitarea dialogului şi cunoaşterea specificului activităţii noastre, astfel încât, prin familiarizarea cu modul de funcţionare al EximBank şi cu produsele sale complementare ofertei băncilor comerciale, consilierii bancari vor putea oferi clienţilor soluţii financiare complete.

Consider că sunt doar câteva exemple care indică faptul că EximBank, la fel ca toţi jucătorii angrenaţi în economie, a căutat şi a identificat cea mai potrivită

strategie de afaceri pentru a se adapta noului context economicofinanciar dictat de criza economică.

Companiile au înţeles acest lucru, ne-au abordat cu mai multă încredere, iar performanţa a început să se reflecte şi în indicatorii financiari. Ţinând cont de toate acestea, am încredere că bilanţul anului 2011 va fi unul pozitiv, iar banca îşi va continua trendul ascendent stabilit în ultimii ani.

Care au fost, în ultimul an, principalele provocări cărora banca a trebuit să le facă faţă, atât în relaţia cu clienţii cât şi cu autorităţile şi alţi parteneri?

Aş spune că principala provocare a fost schimbarea percepţiei pe care mediul de afaceri – şi chiar sistemul bancar – o avea despre EximBank. Întreprinzătorii ezitau să apeleze la noi pentru că în conştiinţa publicului banca a rămas sinonimă cu „banca exportatorilor”.

Acest lucru, însă, este doar parţial valabil în prezent. Este adevărat că a pornit la drum ca agenţie de export,

ACTUALITATE EDUCA}IE / EDUCA}IE BANCAR| 17

Interviu cu Oana Nuţă, director de comunicare al EXIMBANK dar, în timp, obiectul de activitate a fost lărgit. Acum, EximBank îşi poate oferi produsele şi serviciile oricărui tip de societate comercială, fie că este IMM sau companie mare, exportatoare sau nu. Apoi, mulţi dintre clienţii care au intrat recent în portofoliul nostru ne-au mărturisit că, la început, au avut o reţinere în a lucra cu noi, fiind o bancă de stat.

Treptat au constatat însă că se poate lucra la fel de bine ca şi cu orice altă bancă comercială de pe piaţă. În ceea ce priveşte băncile comerciale, am simţit nevoia derulării unui proiect de comunicare cu acestea pentru că şi aici EximBank era percepută strict ca un competitor. De fapt, EximBank dispune de produse care pot completa avantajos oferta celorlalte bănci comerciale – aşa cum sunt garanţiile sau asigurările.

Care consideraţi că sunt la această oră „motoarele” unei posibile performanţe pozitive a economiei româneşti în 2012?

Activitatea noastră curentă oferă informaţii legate de dinamica

mediului de afaceri din ţară. Am putut observa, de exemplu, capacitatea de reacţie a întreprinzătorilor care încearcă să reia contactele pe care le aveau cu parteneri din afara Uniunii Europene, să îşi diversifice colaborarea cu companii din alte zone ale lumii, astfel încât să îşi reducă dependenţa de pieţele europene şi să minimizeze efectele negative ale turbulenţelor economice asupra afacerilor lor. De asemenea, nu trebuie uitată importanţa derulării de afaceri cu finanţare europeană, aceasta fiind o zonă care poate susţine o parte a revenirii economice în ţară.

Consider că în continuare exporturile şi o abordare consecventă a politicii de investiţii, inclusiv prin atragerea accelerată de finanţări europene, vor susţine o performanţă pozitivă a economiei naţionale.

Cum vedeţi perspectivele pentru 2012? În primul rând cred că incertitudinea se va menţine şi ne va „provoca” în continuare să ne folosim de toate resursele pe care le avem cu

maximum de atenţie, dar şi de inventivitate. După cum putem observa chiar şi la acest sfârşit de an, abilitatea ţărilor din zona euro de a face faţă crizei este pusă la îndoială, iar ambiţiile globale ale politicilor europene se estompează pe măsură. Pentru statele care sunt în afara zonei menţionate, provocările sunt la fel de mari, dar nu cred că trebuie să ne pierdem încrederea în capacitatea noastră de a face faţă obstacolelor.

Concret, EximBank are în vedere consolidarea ofertei destinată atât firmelor cât şi băncilor comerciale, precum şi orientarea ofertei către societăţile comerciale care şi-au menţinut poziţia în piaţă, chiar şi sub impactul crizei economicofinanciare, potenţialul acestora fiind o premisă a creşterii economice. Un exemplu în acest sens este prelungirea perioadei de valabilitate a produsului Compensarea parţială a dobânzii, care intră în categoria ajutoarelor de minimis şi prin care societăţile comerciale pot recupera până la 50% din dobânda plătită la creditele de investiţii contractate în lei de la orice bancă comercială. Perioada de implemen-

tare a acestei scheme de ajutor de stat urma să-şi încheie valabilitatea la finele acestui an, dar a fost prelungită cu încă doi ani, în urma acestei decizii agenţii economici putând şi în viitor să-şi reducă cheltuielile cu dobânda pe care o plătesc la creditele de investiţii.

Modelul de afaceri implementat în EximBank este unul solid şi eficient – profit de peste 300 milioane lei în ultimii doi ani şi jumătate – ceea ce ne va permite şi pe viitor să utilizăm potenţialul foarte mare pe care îl are această bancă. Dispunem de fonduri şi suntem deschişi să finanţăm, să garantăm sau să asigurăm proiectele companiilor locale, singura condiţie pentru ca sprijinul nostru să fie unul real fiind viabilitatea proiectelor. Şi asta pentru că banca a înţeles cerinţele perioadei economice dificile pe care o traversăm şi se poate poziţiona ca un partener valoros pentru orice tip de afacere care îşi propune depăşirea dificultăţilor inerente acestui moment economic dificil.

Mihail Gălățanu

Când călătorești, e bine să fii atent! La asigurarea ta!

18 ACTUALITATE ASIGUR|RI

CE FACI DACĂ AI UN ACCIDENT CÂND CĂLĂTOREŞTI? Perioada vacanţei de iarnă este tot mai aproape, iar dacă te-ai hotărât să pleci în străinătate, să schiezi – de exemplu, nu uita că oricând se poate întâmpla ceva şi poţi suferi un accident. Într-un astfel de caz, pentru a nu avea cheltuieli neprevăzute cu tratamentele şi investigaţiile medicale, nu uita să te asiguri şi să te informezi ce trebuie să faci în cazul unui astfel de incident neplăcut.

Fie că plănuieşti să călătoreşti în interes de serviciu sau de plăcere, ca să nu întâmpini cheltuieli neprevăzute şi pentru a pleca liniştit din ţară ai o soluţie simplă şi accesibilă: asigurarea de călătorie. Dacă ai o astfel de alternativă, de ce să stai cu grijă în vacanţă? În general, asigurarea medicală de călătorie trebuie să te protejeze cât mai mult şi trebuie adaptată tipului de călătorie pe care-l vei efectua şi activităţilor specifice întreprinse acolo.

Acest gen de poliţă este un contract între tine şi o companie de asigurări. Prin acesta, compania se angajează să îţi plătească cheltuielile medicale şi/sau repatrierea, desigur aceasta în schimbul primei de asigurare.

Dacă, însă, călătoreşti în afara Uniunii Europene (UE), trebuie să verifici dacă ţara în care

vei călători solicită – în mod obligatoriu – o asigurare medicală de călătorie.

Specialiştii spun şi recomandă ca o astfel de asigurare să fie încheiată pentru orice ţară, chiar dacă nu este cerută în mod obligatoriu. Apoi, asigurarea trebuie luată doar de pe teritoriul României şi este valabilă doar în ţările pe care le-ai declarat în momentul în care ai achiziţionat-o.

Atenţie!

Nu am ales întâmplător exemplul cu accidentul de la schi. Poliţa de asigurare de călătorie nu acoperă practicarea sporturilor extreme de genul bungee jumping, alpinism, scufundări, sporturi aeriene în general.

Pentru sporturile extreme, există poliţe de asigurare speciale, dezvoltate de societăţile de

asigurări, dar ele presupun nişte prime uşor mai mari din cauza riscului ridicat la care clientul se supune prin practicarea acestor sporturi. Ele pot fi acoperite şi de poliţele standard, dar numai cu acordul asigurătorului şi, desigur, contra unei sume suplimentare. În ceea ce priveşte exemplul ski-ului, trebuie precizat că unele companii de asigurare îl tratează ca pe un risc normal, iar altele îl adaugă categoriei de sporturi extreme.

Atenţie!

Sumele asigurate prea mici înseamnă, de obicei, dar nu neapărat de fiecare dată, excluderea cheltuielilor cu repatrierea. Preţul unei astfel de poliţe este variabil şi este situat în prezent între câteva zeci şi sute de lei pentru cele care au mai multe riscuri acoperite.

Ce trebuie să faci pentru a primi atât serviciile şi tratamentele medicale, cât şi primul ajutor? În cele ce urmează, vom explica pas cu pas ce trebuie să faci dacă ai un accident în străinătate.

Pasul 1 Primul lucru de care trebuie să ai grijă în cazul în care ai un accident este să anunţi asigurătorul de acesta. În cazul acestui gen de accidente, asigurătorii au încheiat parteneriate cu companii denumite generic de asistenţă turistică.

La încheierea poliţei, numărul companiei respective este trecut pe poliţă. De asemenea,

îl poţi găsi şi pe site-ul asigurătorului de la care ai cumpărat poliţa. Cheltuielile cu apelul telefonic dat pentru a anunţa accidentul vor fi şi ele preluate de asigurător. Dacă accidentul a fost grav şi nu poţi suna tu, asigură-te că un apropiat de-al tău poate face acest lucru în locul tău.

Societatea de asistenţă trebuie contactată ime-

diat după producerea incidentului, liniile telefonice fiind disponibile non-stop. Limita de timp în care poţi anunţa asigurătorul de incident poate diferi de la o societate la alta, important este să faci asta tu sau apropiaţii tăi cât mai repede.

Este de asemenea important să ai poliţa la tine sau apropiaţii tăi să ştie unde o pot găsi.

ACTUALITATE ASIGUR|RI 19

Ce acoperă o asigurare de călătorie în străinătate?

- cheltuielile aferente repatrierii (din motive medicale), precum şi cele cu repatrierea în caz de deces sau înmormântare în ţara unde a avut loc accidentul; - cheltuielile cu transportul de urgenţă la cea mai apropiată unitate medicală; - tratamentul ambulatoriu, medicamentele, materialele sanitare şi procedurile de diagnosticare, tratamente stomatologice de urgenţă intervenite în urma unui accident; - costurile unei intervenţii medicale de urgenţă; - ratamentul efectuat în condiţii speciale de spitalizare.

Ce nu acoperă asigurarea medicală de călătorie?

- condiţii şi/sau afecţiuni de sănătate preexistente (există, totuşi, poliţe care acoperă măsurile de urgenţă pentru salvarea vieţii); - boli sau accidente care sunt urmare a consumului de alcool, droguri, stupefiante sau a abuzului de medicamente; - boli sau accidente rezultate în urma a comiterii de către asigurat a unei infracţiuni; - infectarea cu boli care au transmitere sexuală; - controale medicale de rutină; - naşterea în străinătate.

Atenţie!

Sunt produse de acest gen pe piaţă care acoperă despăgubiri şi în cazuri de genul întârzierii zborului, întârzierea sau pierderea bagajelor, pierderea documentelor, pierderea sau furtul telefonului mobil.

Atenţie!

Riscurile acoperite, deşi sunt aproximativ aceleaşi în cazul acestui gen de produs, diferă de la o societate de asigurări la alta. De aceea, informaţi-vă foarte bine, înainte de a achiziţiona poliţa, care sunt exact caracteristicile acesteia. Şi, totuşi, ai ajuns în vacanţa pe care ai ales să o petreci în Austria la schi, pârtia este aglomerată şi te ciocneşti de un alt schior sau de vreun copac de pe marginea pârtiei.

Rezultatul accidentului este un picior rupt şi alte câteva contuzii sau ai un alt tip de accident pe care poliţa ta de asigurare îl acoperă.

Pasul 2

Pasul 3

Pasul 4

După ce legătura telefonică a fost stabilită cu call-centerul companiei de asistenţă turistică, va trebui să dai informaţii despre asigurare şi accident (evenimentul/riscul produs în termeni de specialitate).

Poţi să stai liniştit, pentru că, oriunde te-ai afla, operatorul va vorbi română.

Urmează cu stricteţe instrucţiunile date de Prezintă poliţa de asigurare medicală compania de asistenţă turistică. De îndată ce personalului medical care-ţi acordă îngrijiri i-ai anunţat şi au verificat faptul că poliţa este şi urmează întocmai tratamentul recomanîn vigoare, cheltuielile sunt preluate şi nu va dat. trebui să plăteşti nimic, deoarece unităţii medicale i se vor plăti serviciile şi tratamentele în baza poliţei.

Paula Alexandrescu

19

20 ACTUALITATE / ISTORIE

TURISMUL LIBIAN ARE ŞANSE SĂ SE DEZMORŢEASCĂ

MOŞTENIREA LUI Finalul de an a prins Libia fără Muammar Al-Gaddafi. O ţară în care – cel puţin aşa spun agenţiile de ştiri – este mai multă linişte decât în vecinătatea sa egipteană. E drept, în capitala Egiptului, Cairo, e, cumva, mult mai multă zarvă decât se poate găsi pe străzile din Tripoli, care ne oferă cadre „relaxate”.

UN CULOAR PENTRU TURISMUL ÎN LIBIA Dar certitudinea unei linişti stradale/citadine s-ar putea instaura pe termen lung, ducând la creşterea, în 2012, a numărului de turişti.

Până acum, singura soluţie era să beneficiezi, ca european/român, de consecinţele unei excursii în Tunisia: de acolo, puteai, uneori, să faci o

vizită scurtă, de o zi sau două, în Libia vecină.

Sigur, mai erau şi alte soluţii, dar nu prea ţin minte să se fi înghesuit lumea să vadă (din România) Libia. Ştiu, însă, mai multe persoane, în special bărbaţi (dar şi asistente), care s-au dus, înainte de o mie nouă sute optzeci şi nouă, pe tărâm libian.

COLONELUL A FOST LA PUTERE TIMP DE TREI DECENII Dincolo, însă, de această primă perspectivă de dezvoltare turistică, cum stau lucrurile la această oră? Cât de „grea” se dovedeşte „moştenirea lui Gaddafi“? În primul rând, câteva cuvinte despre „colonelul Gaddafi”. „Colonelul” a fost la putere timp

de mai bine de trei decenii, cam ca în literatura sud-americană (mai exact, între anii 1969 şi 2011). Un „dictator” de serviciu.

Numele adevărat şi complet: Muammar Abu Minyar Al-Gaddafi.

Născut sub „angelica” zodie de aer a Gemenilor, la data de 7 iunie 1942. Şi decedat la 20 octombrie 2011.

Familia din care Muammar şi-a

„Colonelul” a fost la putere între anii 1969 şi 2011.

Un „dictator” de serviciu.

ACTUALITATE / ISTORIE

revendicat originea este una de beduini, cel puţin aşa s-a spus întotdeauna. Muammar El Gaddafi a început prin a studia dreptul, dar a sfârşit prin a absolvi Academia Militară.

O „LOVILUŢIE” ÎN CEL MAI PUR STAT LIBIAN A fost măturat printr-o mişcare similară celei prin care a luat puterea: o lovitură de stat. A avut şansa de a fi trimis la cursuri de perfecţionare la Academia Militară din Atena, Grecia.

Apoi, în Marea Britanie, la The British Army Staff College.

Lovitura de stat prin care a preluat puterea a avut loc la data de 1 septembrie 1969. Gaddafi a condus un grup de ofiţeri tineri şi ambiţioşi prin care au preluat frâiele ţării, în timp ce Regele Idris al Libiei se afla în tratament la un sanatoriu medical din Turcia. „Colonelul” a izbutit un tur de forţă, evitând vărsarea de sânge, proclamând „Republica Arabă a

Libiei” – şi izolându-l pe prinţul moştenitor de atunci, Sayyid Hassan, pe care l-a şi destituit, după care l-a ţinut în „şahul” etern al unui arest la domiciliu.

„VĂRSAREA DE SÂNGE” DE ANUL ACESTA A CULMINAT CU UCIDEREA DICTATORULUI Este interesant de observat mecanismul prin care Muammar Gaddafi a ajuns la putere, deoarece un mecanism cu mari similitudini l-a şi înlăturat de acolo.

Diferă însă „vărsarea de sânge” care s-a dovedit a fi din belşug la finele mandatului său, culminând cu moartea dictatorului, care a şi stopat o mare parte a violenţelor.

De multe ori, „teroristul” Gaddafi a fost comparat cu faimosul revoluţionar sud-american Che Guevara. De vină ar fi, pentru asta, nu neapărat ţinuta, aşa cum s-a scris (uneori, destul de exotică, nu foarte departe de cea a unui gangster!), cât,

GADDAFI

mai degrabă (opinăm noi!), viaţa aventuroasă.

Moartea lui Gaddafi rămâne controversată. Cert este că a fost omorât după ce a fost capturat de către revoluţionari, în timp ce îşi organiza fuga din oraşul său natal, Sirt. Aici, credem, analogia cu moartea unui alt dictator – cel al Irakului! – Saddam Hussein se impune. Şi Saddam fugise şi se ascunsese în oraşul său natal, Samarra, de unde intenţionase să conducă (şi condusese, şi el, pentru un timp) rezistenţa împotriva aliaţilor occidentali (coalizaţi cu nemulţumiţii din rândul propriului său popor).

RĂZBOIUL CU CIADUL ŞI LIDERUL IDEOLOGIILOR Dar să mai facem o incursiune în perioada timpurie. „Colonelul” a ocupat o fâşie dintre cele pe care le revendica şi „vecinul” său, Ciadul.

Timp de aproape cincisprezece ani, Gaddafi a rămas în Ciad.

21

Ulterior, Ciadul a reuşit să îşi elibereze teritoriul visat (vizat). Ce şi-a dorit de la viaţă Muammar? Să fie lider. Nu un lider, ci chiar „liderul arab numărul unu”. Liderul „maxim”. Şi nu orişicare lider arab numărul unu, ci chiar „creierul”. Ideologic. Ca termeni, „Colonelul” a oscilat, întotdeauna, spre a denumi propriul sistem instaurat în Libia: un sos undeva între „democraţia populară” şi „socialismul islamic”.

Ca să ajungă la ideea, după 1977, că până şi republica pe care el însuşi o înfiinţase trebuie „schimbată” – şi chiar a şi fost: preschimbată într-o Jamachirie, ceea ce ar trebui să însemne, în arabă, o „domnie a maselor”. Termenul seamănă izbitor cu termenul socialisto-comunist de „putere a maselor”. Colonelul Muammar a gândit o federaţie panarabă, dar năzuinţa lui nu a prins contur pe de-a întregul.

EPILOG SÂNGEROS, CU O AVERE RECORD: 220 DE MILIARDE DE DOLARI Finalul „domniei” democrate a lui Al-Gaddafi s-a arătat a fi foarte sângeros. Războiul cu forţele occidentale a durat aproape un an.

După moarte, Aisha, fiică a sa, a adresat un mesaj prin care susţinea că noul guvern instaurat după dispariţia regimului gaddafian trebuie dărâmat. Şi, în amintirea lui Muammar, a pretins Aisha, trebuie să ne aşteptăm ca sângele său să fie răzbunat asemeni celui al unui martir.

O parte a familiei lui Gaddafi a fost silită să fugă din ţară – şi a reuşit să îşi găsească un refugiu în „vecinătăţurile” Algeriei.

Lui Gaddafi i se atribuie o avere uriaşă. Ea l-ar plasa drept cel mai bogat om din lume. Mort. Acum.

Suma care se vehiculează este cea de 220 de miliarde de dolari.

Mihail Gălăţanu

21

Pentru prima dată în istoria existenţei sale, Audi, acum entitate a grupului Volkswagen, va comercializa mai multe automobile la nivel global decât Mercedes-Benz.

22 ACTUALITATE AUTO AUDI

Audi face istorie depăşind Mercedes ca vânzări în 2011 Constructorul german din Ingolstadt avea deja, la începutul lunii decembrie, un avans de peste 56.500 de unităţi, volum imposibil de recuperat de Mercedes în doar o lună. E drept, BMW rămâne liderul clasamentului de vânzări în segmentul premium în decursul anului 2011, dar răsturnarea din clasament este un record absolut pentru Audi. Cei de la Mercedes-Benz au vândut mai multe unităţi decât Audi în noiembrie, dar nu au reuşit să obţină această performanţă suficiente luni la rând încât să-şi asigure poziţia secundă la nivel global.

Cum se mai învârte roata!

ISTORIE SUBCENTENARĂ Audi este una dintre gloriile constructorilor de automobile germani, cu sediul principal în Ingolstadt, Bavaria, Germania. Istoria de nici 100 de ani a Audi este o poveste palpitantă şi plină de culoare în istoria automobilelor din Europa. Emblema Audi – cele patru cercuri – reprezintă unirea, în 1932, a patru producători de vehicule: Audi, DKW, Horch şi Wanderer. Aceste companii au stat la baza formării Audi AG de astăzi.

Anul 1950 a pus baza construcţiei primului automobil produs de Audi în perioada postbelică – Auto Union DKW. Din cauza lipsei de spaţiu în Ingolstadt, Audi şi-a început perioada de expansiune şi a cumpărat terenuri noi pentru a-şi extinde capacitatea de producţie.

În anul 1970 începe exportul automobilelor Audi în SUA. Primul model ajuns în SUA a fost Audi Super 90 şi Audi 100. Din 1973, acestora li s-a alăturat modelul Audi 80. În 1980 a luat naştere modelul unic Audi Quattro, cu tracţiune integrală perfectă pentru acele timpuri.

Conceptul a fost folosit înainte numai la camioane şi maşini off road.

Modelele bazate pe tracţiune quattro au avut succes printre maşinile sport şi au făcut în scurt timp loc printre modelele preferate la Audi. În 1985, Audi NSU Auto Union AG a fost redenumit în Audi AG. Audi a prezentat în toamna anului 1991 două modele sport senzaţionale: Audi

ACTUALITATE AUTO AUDI

23

Audi – surprize, surprize la Tokio quattro Spyder – la expoziţia de la Frankfurt şi Audi Avus quattro – la expoziţia din Tokio. În martie 1994, Audi AG a prezentat la Geneva, în Elveţia, noul model pentru segmentul premium, Audi A8. Acesta a fost primul model cu caroserie completă din aluminiu.

Din acel moment, pentru modelele Audi a fost utilizat un nou sistem de nume: Audi A80 a fost cunoscut sub numele de Audi A4, iar Audi 100 ca Audi A6. Aceste modele au fost urmate în 1996 de Audi A3 – un model reprezentativ pentru clasa compactă. Producţia pentru Audi A2, primul model scos în volum mare, a început abia în iunie 2000.

AUDI SURCLASEAZĂ MERCEDES! Pentru prima dată în istorie, Audi va depăşi Mercedes-Benz la vânzările globale pe parcursul unui an, în 2011.

BMW rămâne liderul clasamentului de vânzări pe segmentul premium, având un an record din acest punct de vedere, cu peste 1,25 milioane de unităţi vândute în perioada ianuarie-noiembrie 2011. În baza acestei realizări, BMW ar putea să vândă mai multe unităţi decât în 2007, când a vândut 1.276.793 unităţi.

La nivel de grup, concernul din München a vândut peste 1,5 milioane unităţi în perioada ianuarie-noiembrie 2011, mai multe decât în 2010. Cei de la BMW consideră că pot atinge 1,6 milioane de unităţi vândute la nivel de grup până la finele anului, graţie modelelor precum Mini Countryman şi BMW Seria 1.

Oficialii Audi estimează că vor comercializa 1,3 milioane de unităţi până la finele anului 2011. Între timp, Mercedes-Benz estimează că va vinde 1,25 milioane unităţi până la finele anului curent. Dacă includem mărcile Smart şi Maybach, vânzările la nivel de grup ale lui Daimler AG urcă la 1,35 milioane unităţi.

Cei de la Audi vor să devină constructorul premium numărul unu în lume până în 2015, în timp ce Dieter Zetsche vrea să fie pe locul întâi atât la profitabilitate, cât şi la vânzări, dar ţinta sa este anul 2020 sau mai devreme.

Oficialii BMW doresc să-şi păstreze poziţia de lider al clasamentului premium şi nu se tem atât de mult de competiţie.

Cristian Pavel

Salonul auto de la Tokio (2 – 11 decembrie) a găzduit două multaşteptate surprize ale grupului Volkswagen gândite „pe mâna Audi”: două premiere mondiale: A1 Sportback şi Audi TT concept.

Noul Audi TT concept

S-au spus foarte puţine înainte de salonul de la Tokio despre direcţia în care doreşte Audi să orienteze noul TT. Astfel, datorită intenţiei producătorului din Ingolstadt de a introduce pe piaţă o versiune

mai ieftină a modelului Audi R4, prevăzut cu o motorizare de mijloc de gamă sport, noul TT pare îndreptat către limita superioară a segmentului premium, pentru a-i face loc pe piaţă „fratelui“ mai puţin costisitor.

Audi şi-a permis să extindă gama modelului A1 cu versiunea în 5 uşi, numită Sportback, programată a fi comercializată la începutul anului viitor.

Modelul în cinci uşi inspiră distincţie, strălucire, siguranţă, pare comunicativ şi nervos, fără a uita să fie cel puţin la fel de eficient ca şi „fratele“ său cu trei portiere.

Noul model este categoric destinat fanilor de la oraş, de preferinţă mai tineri, şi va putea fi achiziţionat la începutul lui 2012.

Modificările de bază au fost făcute la nivelul structurii de rezistenţă, lungimea noului model fiind de 3.950 mm. Înălţimea este cu câţiva milimetri mai mare, fapt ce se traduce printr-un spaţiu mai generos oferit

pasagerilor de pe banchetă la nivelul capului.

Modelul standard este gândit ca fiind cu patru locuri, dar există posibilitatea să se opteze şi pentru un al cincilea, gratuit.

Există trei opţiuni de motorizări TFSI pe benzină şi trei motorizări Diesel TDI, care produc între 63 kW (86 CP) şi 136 kW (185 CP), pentru unele dintre ele existând posibilitatea să fie oferite împreună cu transmisia S Tronic cu 7 trepte. Noul A1 Sportback este dus până în pânzele albe ale tehnologiei. Exemplele sunt multe: de pildă, dacă sistemul multimedia MMI este conectat prin Bluetooth la un telefon mobil, automobilul poate fi conectat la internet.

Adică navighezi şi în eter, şi pe şosea!

Audi A1 Sportback

Plecam, în numărul anterior, de la un studiu efectuat de unul dintre cele mai cunoscute institute pariziene, studiu care modelează efectele stresului asupra organismului uman. Rămăsesem datori, încă de atunci, cu încă vreo câteva noi (sau mai vechi) percepte care, aplicate, ar putea să ne reducă stress-ul.

INTERVIU 24 ACTUALITATE SFATUL MEDICULUI

SECRETUL UNEI VIEŢI SĂNĂTOASE

MITURI ALE NUTRIŢIEI Reiterăm sugestia noastră de a le analiza, în prealabil, şi dumneavoastră – şi de le prelua cum grano salis.

Unele se potrivesc mult mai degrabă cu personalitatea dumneavoastră. Şi pe acelea vă îndemnăm să le preluaţi primele. Concluziile, totale, le aveţi mai jos. Ele se fixează într-un număr de paşi, într-un algoritm care vă rămâne de urmat.

CE SĂ MĂNÂNCI? Ce este bine să mănânci? Există, deja, diete multiple – şi, deja, polemici ale nutriţiei. Atât privind voluptatea conduitei alimentare, cât şi asupra sanităţii ei. Fiecare formulă plasează în centrul atenţiei şi/sau al necesităţii un fruct/„item” de consumat cu precădere – sau în cadrul practicii zilnice. Fiecare dintre „propuneri” are motivaţia sa, mai mult sau mai puţin riguroasă, mai mult sau mai puţin empirică. De aici, nu mai e decât un pas până la curele de fructe, iaurturi, must, composturi, preparate speciale, propolis, miere, ceară, venin, lăptişor de matcă – şi tot felul de alte lăptişoare. Da, dar atenţie mărită: mai este tot un singur pas până la excese, iar excesele – ca şi penuria – pot cauza dezechilibre sau adânci pe altele deja existente într-o proporţie mai mare sau mică.

O BANANĂ PENTRU POTASIU Banane? Da, banane. Sunt cunoscute de mult în lumea „tonusului” vital, atât psihic cât şi fizic. Vigorează şi revigorează. Cum se spune în limbaj poporal, te strâng la burtă – şi nu vicevercea.

Potasiul este necesar pentru organism. Unii doctori îl consideră definitoriu, alături de calciu. Cel puţin pentru o dietă „de prevenţie” a maladiilor care pot invada corpul.

Sigur, potasiul se mai găseşte şi în alte

„surse” din natură. De exemplu, în vin – şi ne referim aici la vinul roşu.

VIN NEGRU CONTRA INFARCT Cine se bate pentru inima ta?

Cine are de gând să te sprijine în tentativa de a evita, în fiecare zi, infarctul? Vinul negru, poate. Are, în componenţă, peste o mie şapte sute de „ingrediente”, oligoelemente, aminoacizi, taninuri (hidrolizabile), compuşi fenolici (fenolii au rolul lor despre care au curs râuri de cerneală), antocienii (ăştia care au o mare contribuţie la tot ce înseamnă culoare – evidentă în cazul vinului „negru”/sau „roşu”), glucoizi – şi lista ar putea continua până mâine fără ca tema să se epuizeze.

CEAI VERDE CONTRA DIABET Ceaiul verde, un mit arhi-lăudat, la care nu e prudent – poate! – să te duci cu sacul. Ceaiul verde nu are doar „proprietăţi” lăudabile, are şi un parfum care îl face de dorit. Te face să visezi, cu ochii deschişi, la indii şi chine, la tărâmuri îndepărtate/spaţii orientale – şi, nu-i aşa? – ia te uită, parcă – deja – te-ai şi relaxat niţeluş.

La rândul său, diabetul este unul dintre cele mai teribile coşmaruri ale lumii moderne, mai ales bărbaţii fiind gata să îşi controleze, cu înfrigurare, de câteva ori pe an, sângele, glucidele, fobiile. Ceaiul verde aduce în discuţie faimoşii antioxidanţi. Are şi un clar efect astringent.

PEPENE GALBEN PENTRU DIGESTIE Nu ştiu dacă faceţi parte din fascia/falanga „ultraşilor”, care consumă, într-o dulce destrăbălare, pepeni galbeni cu mari unităţi de măsură: mega, quintale... Tone. Stive.

Poate că fructul dumneavoastră este pepenele. Roşu. Sau, cine ştie, poate

cel galben... Dacă e galben, e foarte bine, pentru că aveţi nevoie la digestie. Să vă cauzeze de bine, cum s-ar zice – cu un limbaj total neacademic – şi lipsit de atributele argoului medical. Şi de ce pepene galben? Pentru că el, mai întâi, hidratează. Are un conţinut bogat în vitamine, mai ales complexul B/plus vitamina C, vitamina E. Se „avântă” în luptă contra maladiilor pornind de la tiroidă. Este, în felul său, un mic erou.

BERE. ERGO BIBAMUS Bere. Să fie utilă organismului.

Da, în calitatea sa de diuretic. Berea accelerează – măcar – o parte din tranzit. Este un excelent dizolvant.

Dizolvă pietrele de la rinichi, iar rinichii, precum se ştie, şi în filozofia indiană/yoga, sunt o bază a organismului, stimulează vitalitatea – şi fac parte dintre organele vitale.

De ce este, atunci, uneori, evitată berea? Pe drept – sau pe nedrept?

Berea este detestată, în bună măsură, din cauza gazelor pe care le produce în sistemul digestiv. Berea este capabilă să producă şi balonare, iar unele persoane – mai ales femeile – fug de o asemenea „întâmplare”.

FIBRE, BAGĂ ÎN TINE CEVA FIBRE, MULTE FIBRE...

CĂCI AI NEVOIE DE FIBRĂ...

Cu toţii avem nevoie de fibre. Mai de curând, a apărut conceptul de „fibrio food“, care este tot într-un asemenea „ton”. Restaurantele gen „fibrio” au proliferat, mai ales în zona de „fiţe”, în proximitatea Pieţei (şi Căii) Dorobanţi. De la un meniu bogat în fibre, se poate trece, foarte uşor, la un gen de „fiber life“. Conţinutul bogat în fibre devine un „asset” din ce în ce mai „consistent” al alimentaţiei noastre, cea de fiecare zi.

VIN ALB? DA, PENTRU CĂ...

Vinul alb nu este, deloc, acelaşi lucru cu acela roşu. Se vehiculează o teorie conform căreia vinul alb contribuie la irigarea, în felul său, a creierului. Oricum ar sta lucrurile, este cert că vinul alb are o compoziţie diferită la nivel de elemente. Aportul său poate, prin consecinţă, să activeze alţi stimuli decât cei care sunt „atinşi” numai prin consumul vinului roşu. Recomandarea noastră: combinaţi consumul de „alb” cu acela de „roşu”. De obicei, consumul de „alb” se face alternativ cu cel „roşu”.

UN MĂR PE ZI Mărul. Da, vechiul, bunul, patinatul... un măr pe zi. An apple a day keeps the doctor away! Dar... mai funcţionează? De ce? Nu ridică mărul aciditatea? Nu îţi poate, dacă mănânci mai mult de patru bucăţi, deraia un eventual / posibil ulcer, nu îţi afectează sistemul digestiv, nu poate dăuna la o mică „nişă” stomacală? Ceea ce nu înseamnă, să ne înţelegem, că mărul nu ar trebui consumat deloc. Doar că prudenţa şi măsura ar fi de dorit în toate cazurile.

UN LITRU SAU DOI DE APĂ?

Aici e acum: asta-i dilema, adicătelea întrebarea! Un litru sau două pe zi? Dimineaţa sau în tot cursul zilei?

Trebuie să te hidratezi dimineaţa – sau mai ales dimineaţa? Şi dacă, după ce ai băut, conştiincios, doi litri, ce te faci dacă te „înşurubezi” în mijlocul unui „ambuteiaj” (fără butelcă) şi rămâi acolo blocat – doamne fereşte! – două ore?

Consumul de apă ar trebui, deci, reglat în funcţie de programul zilnic.

Seara, poţi să mai adaugi lichide. De tot felul. Desfătătoare. Ispititoare...

DOKTOR B.(OZ)

real,- Hypermarket România, Bucureşti, decembrie 2011 INTERVIU 26 ACTUALITATE PROMO}II

Fără rival

RĂCNETUL UNUI LEU AUTENTIC:

real,- a lansat energizantul

Wild Lion, în gama de prim preţ TiP real,- Hypermarket a lansat un nou produs sub marca proprie TiP, băutura energizantă Wild Lion. Produsul este disponibil în două variante, la doze de 250 de ml (1,19 lei/doza) şi sticle PET de 500 ml (1,49 lei/sticla).

Fiind o categorie relativ tânără, piaţa băuturilor energizante prezintă un potenţial de creştere semnificativ în perioada următoare, chiar şi după creşterile importante raportate în ultimii ani.

Noua băutură lansată de real,intră pe un segment în care compoziţia produselor este asemănătoare, pentru toate mărcile, aşa încât diferenţele se fac, cu precădere, la nivelul mărcii şi al preţului.

Cum în perioada actuală, dificilă din punct de vedere economic, preţul reprezintă tot mai mult criteriul care contribuie cel mai mult în procesul de luare a deciziei de cumpărare, real,- a considerat ca piaţa este pregătită pentru un produs marca proprie de prim preţ în acest segment.

Extinderea gamei de produse sub marca TiP face parte din iniţiativele real,- Hypermarket România de a oferi consumatorilor români produse de calitate, sigure din punct de vedere alimentar şi la preţuri cât mai mici. Din acest punct de vedere, produsele TiP se încadrează în linia

programului „Cel mai ieftin”, care vizează toate categoriile de produse, de la alimente de bază, până la produse nealimentare, inclusiv electronice, electrocasnice, accesorii auto sau produse de grădinărit. „Wild Lion este un produs bun la un preţ foarte avantajos, aşa cum ne propunem să fie toate produsele comercializate sub mărcile noastre proprii, fie cea de prim preţ TiP, fie celelalte, real,- QUALITY, real,- BIO etc.

Compoziţia Wild Lion respectă toţi parametrii de calitate ai mărcilor consacrate, reţeta fiind atent verificată şi testată, pentru a oferi un raport optim calitate-preţ.

Extinderea gamelor de mărci proprii este o opţiune strategică majoră pentru real,- în condiţiile interesului crescând al consumatorilor pentru produsele cu preţuri cât mai accesibile. real,- îşi adaptează continuu portofoliul de produse la cerinţele consumatorilor din piaţă, iar gamele de mărci proprii vor fi extinse şi în lunile care urmează”, a precizat Mirela Surghie, Head of Media la real,Hypermarket România.

Raport calitate-preț remarcabil pentru un produs din clasa lui.

El, “leul sălbatic”, asemenea produselor TiP, merge perfect la “Cel mai ieftin" - program care a reușit săp fidelizeze pe mulți dintre clienții real,-ului.

Faptul că se găsește în două posibilități de livrare, 250 ml și la 500 ml, nu face decât să accebilizeze și mai mult produsul. Piața produselor energizante se află în urcare și în continuare. Iar la un asemenea pret “Wild Lion” este, practic , fără concurență.

LA DRUM PE MAPAMOND

27

VREME DE IARNĂ ŞI TAINĂ LONDRA PRAGA MILANO ELVEȚIA

GHID DE ORAȘ: LONDRA 34

MILANO

30

28 LA DRUM PE MAPAMOND ELVE}IA

VREME DE IARNĂ ŞI TAINĂ

ELVEŢIA

Am apucat să ajung în „ţara cantoanelor” doar o singură dată, cu mai mulţi ani în urmă; dar impresia mea a rămas una singură despre Elveţia. Fireşte, pozitivă. Căci, oare, cum ar putea să fie altfel? Am zburat, fireşte, cu „Swiss Air” care, încă, se mai afla „singură” pe piaţă la acea oră – şi am primit câteva lucruri specifice „swiss”: un rucsac negru, superb, pe care l-am cărat, ulterior, zi de zi la redacţie – până ce l-am rupt. Una bucată briceag, desigur „swiss”, ca în armata elveţiană. Aşa cum, cine ştie, pesemne că poartă, la ei, şi elveţienii din gărzile care îl păzesc, ceas de ceas, pe Sanctitatea Sa Papa.

ÎN ŢARA CANTOANELOR POŢI SĂ UMBLI GHIFTUIT DE BUNĂSTARE Am apucat să ajung în „ţara cantoanelor” doar o singură dată, cu mai mulţi ani în urmă; dar impresia mea a rămas una singură despre Elveţia. Fireşte, pozitivă. Căci, oare, cum ar putea să fie altfel?

Am zburat, fireşte, cu „Swiss Air” care, încă, se mai afla „singură” pe piaţă la acea oră – şi am primit câteva lucruri specifice „swiss”: un rucsac negru, superb, pe care l-am cărat, ulterior, zi de zi la redacţie – până ce l-am rupt. Una bucată briceag, desigur „swiss”, ca în armata elveţiană.

Aşa cum, cine ştie, pesemne că poartă, la ei, şi elveţienii din gărzile care îl păzesc, ceas de ceas, pe Sanctitatea Sa Papa. Zborul a fost unul dintre cele mai plăcute pe care le-am întreprins vreodată, semn clar că, totuşi, confortul Swiss şi-a spus, în mod copios, cuvântul.

Am aterizat la Zürich, de unde am şi mers la sediul Grupului de Presă „Ringier”, unde am lucrat vreo cinci ani din viaţa mea de jurnalist.

Am călătorit – pe avion – cu un

grup de copii superinteligenţi/şi superdotaţi, care ştiau despre valute, la numai nouă ani! – tot. Tot ce ţi-ai putea şi tu dori să ştii: despre francul elveţian: dacă să iei ori să nu iei împrumuturi în această monedă, de parcă ar fi avut ei, la doar nouă „anişori”, un „currency converter” implantat, precum un cip, în cap.

UN „LAND” ÎN CARE „WELFARE” ESTE LA MARE PEŢ Am coborât din avion şi, încă de la aeroport, prima mea impresie, francă (conform expresiei „să v-o spun franş!), a fost că Elveţia este o ţară minunată, care, de altfel, gârâie de bunăstare. Un loc în care bunăstarea a fost/este un mod de viaţă şi, mai ales, de a înţelege plictiseala. Am mai văzut, ce-i drept, doar într-o singură ţară (şi alăturată) o asemenea rată de... „welfare”. În Luxemburg, unde, cea mai importantă preocupare a celor ieşiţi în oraş era să cumpere jucării cât mai sofisticate pentru adulţii din ei sau pentru copiii pe care îi ţineau, relaxaţi, de mânuţă.

„SWISS” WAY OF LIFE: LA SCHI! LA DRUM PE MAPAMOND ELVE}IA

29

Cel din urmă este un loc care ar trebui să intre pe lista ta de „must do it“ (în traducere liberă: „musai, bre, să le faci”). De ce? Pentru că este o instituţie emblematică a Elveţiei – de azi şi dintotdeauna, dar, la fel de bine, şi pentru că a fost creat încă din anul 1914, dinaintea primului război mondial, în partea de sud a ţării. Şi pentru că are, presărate, prin el, diverse păduri de conifere, dar şi păşuni alpine... Şi, odată ajuns aici, cred că am început deja să visez...

Mihail Gălăţanu

Well-being-ul din Elveţia atrage well-being, negreşit. Bancherii trag la bancheri. Schiorii, la alţi schiori.

NUME DE STAŢIUNI CU SONORITATE: SAINT MORITZ, ZERMATT, AROSA, DAVOS Şi, pe vreme de iarnă, toată lumea se visează la schi. Unde? În Austria.

Sau Elveţia. Dacă e vorba de Elveţia, câteva dintre staţiuni (printre ele le-am enumerat şi pe cele balneare) ţin capul de afiş: Saint Moritz, (zona) Zermatt, Arosa, Davos etc. Imaginea clasică este a unui schior coborând în slalom uriaş (sau, mă rog, nu chiar atât de „pătimaş”), trecând pe „meravilioase” pârtii de zăpadă – şi făcând cu ochiul unei sexy (şi deştepte) văcuţe Milka, desprinsă (de fapt, decupată!) de pe etichete. Lumea bună, vreau să zic, la crème de la crème, pe pârtiile elveţiene schiază. Banii sunt, şi ei, aproape, la băncile din vecinătate.

LA ZŰRICH E DE-A DREPTUL UN „VIŢIU” SĂ TE PLIMBI Zürich mi s-a părut un „muşuroi” financiar. Cred că eram singurul „rătă-

cit” (prin tranziţie!) care se plimba pe acolo. Restul, mă gândesc, făceau bani. Şi nu oricum, ci engros.

Erau şi tramvaiele specifice, cu care te puteai plimba, atunci când ieşeai din gară (asta în cazul în care voiai să te plimbi puţintel prin ţară), o poezie de fier scrâşnit, şine de mitteleuropa. Seamănă, ceva-ceva, cu Transilvania, dar nu răsare.

Un oraş de brocart şi fier, baroc, greoi, prin care este aproape un viciu să te plimbi, adică să pierzi vremea, în timp ce toată lumea în jurul tău munceşte, cu seriozitate, cu acribie, cu încrâncenare, contra nu cronometru, ci orologiu, în cel mai bun stil de inspiraţie germană.

Sigur că doar franceza mea mă putea ajuta, la o adică mixată cu engleza – şi ceva din italiană. Din germană nu înţelegeam decât frânturi. Dar librăriile mi s-au părut a fi, şi ele, de basm, măcar prin titlurile pe care le intuiam – şi pe care vitrinele mi le zugrăveau; iar eu mă uitam la ele nu altfel decât aş fi privit, în copilărie – cu vreo douăzeci de ani în urmă – la figurinele de turtă dulce.

O POVESTE A TREI CANTOANE CARE, CÂNDVA, S-AU UNIT Puţină istorie nu strică. Trei cantoane, prin secolul al treisprezecelea, s-au unit, formând „mugurele” a ceea ce înseamnă Elveţia astăzi.

Este vorba despre cantoanele Unterwald, Schwyz şi Uri. Între timp, numărul cantoanelor a crescut la peste douăzeci.

La scara timpului, Elveţia are metabolism de melc. Deşi, cine ştie, s-ar putea să nici nu fie adevărat, iar melcii să se şi supere. Ca o ţară care ar putea fi guvernată numai de ornicul Capricornic sau de tactul Fecioarei, Elveţia îşi guvernează draconic resursele. Nu are ieşiri la mare. Şi nici ieşiri la câmpie.

La ea, intervalele politice de schimbare se petrec cam la vreo două sau trei secole o dată, ca gestaţia elefanţilor sau a broaştelor ţestoase. Readucând discuţia pe tărâm geografic – şi, deci, turistic – putem să remarcăm că, printre atracţii, ar trebuie să menţionăm, musai, Lacul Zürich, precum şi „Parcul Naţional Elveţian”.

Capitala ţării: Berna Coordonatele geografice, cu aproximaţie: 46 de grade latitudine nordică (şi 57 de minute) Cel mai mare oraş: Zürich Limbi oficiale: germană, franceză, italiană Sistemul politic: republică federală Preşedinte: Micheline Calmy-Rey Cancelar: Corina Casanova Independenţa: declarată încă de la 1291 Independenţa recunoscută: abia în anul 1648 Suprafaţă totală: 41.285 kilometri pătraţi Apă: 2,4% Populaţie (estimativă): 7,750 milioane de locuitori Densitate: 189 locuitori/kilometru pătrat Moneda naţională: franc elveţian Prefix telefonic: 041 Domeniul de internet: .ch

DE LA DOMUL DIN MILANO LA PALATUL SFORZESCO

CAPITALA MODEI

Primul renume pe care îl are oraşul Milano (francezii „graseiaţi” îi spun: Milan) este cel de „oraş al modei”. Sigur, unii se pot gândi la „domul” din Milano (cea mai mare construcţie de gen din Europa şi chiar din lume). Alţii la Palatul Sforzesco. Şi pe bună dreptate.

Un oraş cu o cultură şi o vatră străveche, de pe vremea acelor latini care, printre altele, au avut proasta – ori buna – inspiraţie să „inventeze”, pe acest pământ, Roma-Cetatea Eternă.

Nu cred că există top-model de pe planetă care să nu saliveze îndelung după Milano. Şi să nu fie din rândul frumuseţilor destinate să... „salveze” lumea. Acolo, precum am auzit, pentru fotomodele, este „raiul” lor, cel de pe Pământ: prezentările de modă, centrul „istoric”, unde se lansează trendurile. Şi, în egală măsură, centrul nervos al fashionului, oriunde s-ar găsi acesta. Nu e singurul, dar, alături de Paris, New York, Londra – şi încă vreo alte două sau trei oraşe –, aici este „bătaia peştelui”. Ora exactă se dă direct din

Lombardia, casele de modă, producătorii aici sunt prezenţi. Şi, în mod tradiţional, Milano este, deopotrivă, centrul financiar. În toată Europa, Milan este supranumit „Frankfurt”-ul Italiei, prin comparaţie cu foarte puternica metropolă germană situată ceva mai la nord-vest. Şi îşi merită denumirea. Cu prisosinţă. Pentru că face lucrurile să se învârtă, aşa precum şi „money makes the world go round”. „Creierul” agenţiilor de advertising, al designerilor, al creaţiei vizuale și de „copywriting”, tot în acest oraş „procesează” lucrurile.

MILANO ORAŞUL VA FI AMFITRIONUL PENTRU „UNIVERSAL EXPO” ÎN ANUL 2015 În centrul oraşului, tronează Domul. Burgul/il borgo este construit ca o reţea de păianjen, în jurul Domului. Ceea ce „aduce” şi un anume soi de binecuvântare asupra urbei. Binecuvântarea divină. Pentru cei care au avut inspiraţia de a pune în miezul cetăţii ordinea divină – şi nu ordinea pământească. Cele mai faimoase case de modă, precum şi magazinele „şic” se pot întâlni pe Via Montenapoleone.

Oraşul şi-a anunţat intenţia de a fi amfitrion pentru Universal Expo 2015, eveniment de referinţă în lumea expoziţiilor. Cel mai mult îmi place că locuitorilor din Milano li se spune Ambrosiani.

Adicătelea, aşa cum aş interpreta eu, locuitori ai Ambrosiei (şi, cine ştie, poate că Ambrosia chiar există, ca ţară, iar locuitorii ei, pururi tineri, se

hrănesc doar cu Ambrosie).

Mult-pomenita Galleria VIITORIO EMANUELE II din Piaţa Domului figurează, în ghiduri şi anuare turistice, precum strămoşul tuturor shopping mall-urilor din lume.

UN „PĂIENJENIŞ” ÎNTINS PE O SUPRAFAŢĂ DE 182 DE KILOMETRI PĂTRAŢI Oraşul se întinde pe un „păienjeniş” de 182 de kilometri pătraţi. Este situat în plină câmpie de Padua (o provincie care a „împrumutat” ceva din numele apei care şerpuieşte pe acele meleaguri), la o altitudine de 120 de metri deasupra mării.

Populaţia metropolitană totală se ridică la aproape opt milioane de locuitori. Cea urbană, adică provenită din suburbii, este de aproximativ patru milioane şi jumătate de locuitori. Am intrat într-o librărie – şi era cât pe ce să rămân exponat: semăna cu librăriile

LA DRUM PE MAPAMOND GHID DE ORA{ MILANO 31

de la Sala Dalles, dar ridicate la o putere superioară (cel puţin a treia sau a patra). Remarcabile şi ofertele de anticariat autentic, ceea ce, pentru un „buticar” înrăit ca mine, al cărţilor („chez les bouquinistes”, cum spun francezii de pe malul stâng al Senei), constituie o felie edificatoare din Paradis. Zona Lombardiei este foarte bogată, inclusiv pe considerente agricole.

O METROPOLĂ „ÎN MIJLOCUL LANULUI” Numele de Milan – sau Milano – vine, probabil, de la Mediolanum, denumirea romană. Oraş aşezat în mijlocul câmpului, aşa precum şi cetatea noastră, zisă cea a Bucurescilor – se află. În mijlocul lanului. Egal Mediolanum. Nemţii îi spun „Mailand”.

Dialectul din Lombardia l-a preluat cu aceeaşi denumire pe care i-o atribuie francezii: Milan. În limba ro-

mână arhaică, se putea regăsi şi sub termenul de Mediolan, care are parfum de hartă străveche, din cancelarii, cu tuş şi vopsele din vechime.

Trebuie să vedeţi, aici, teatrul de operă La Scala. Dar, despre asta, poate, un alt material dedicat celor mai celebre opere din lume. Dincolo de toate cele – şi, mai ales, de postmodernismul său clamat – Milano este un fragment de istorie.

Este locul unde, bunăoară, Benito Mussolini a organizat Cămăşile Negre.

Adică nucleul dur al mişcării pronaziste. Dar, în caz că ajungeţi în Italia, merită să vă rezervaţi un timp special de vizită la Palatul Sforzesco.

O FRUMUSEŢE CARE NU CUNOAŞTE EGAL: PALATUL SFORZESCO Are aerul unui castel medieval. O fortăreaţă de la care se pot trage podurile. Acum, locul apare/şi arată altfel, cu afişe uriaşe – şi devine un loc pentru manifestări culturale, un blazon al oraşului; poate primul, poate al doilea – după Dom. Oricum, este după sufletul meu, e locul care m-a impresionat cel mai mult în Milano. Am ajuns acolo după ce m-am plimbat, îndelung, pornind de la Domul tuturor căilor – şi am purces pe via care le uneşte pe hartă.

Este de mers, un sfert de oră, cred – de la un loc la celălalt. Dar, cu siguranţă, merită: aş vrea să nu aflu că v-aţi întors, cumva, în România, fără ca să-i vedeţi, măcar de la depărtare, crenelurile...

Mihail Gălăţanu

Ljubljana este un oraş modern – şi prin prisma faptului că e doar la câteva aruncături de băţ de mari metropole precum Viena, Trieste, Milano, Veneţia. Şi lista poate continua.

32 LA DRUM PE MAPAMOND GHID DE ORA{ LJUBLJANA

O DESTINAŢIE IDEALĂ PENTRU O IEŞIRE DE WEEKEND

LJUBLJANA LIUBLI MAIA! Ca să îţi clăteşti ochii. Ca să îţi mai irigi creierul cu niscaiva imagini noi. Ca să vezi şi altceva decât „marile metropole”. Ca să cunoşti şi Europa (mai) pedestră/periferică. Nu doar oraşele de super-fiţe, precum Milano, Paris, Barcelona, Amsterdam, şlagărele turismului mondial şi european. Eşti european şi, ca un bun cetăţean al „Statelor Unite ale Europei”, trebuie să te bucuri de toate statele europene.

În Slovenia se simte „adierea” Adriaticii – şi suflul italian. La fel precum se simte şi vântul de la nord al Austriei: adică organizare, multă disciplină, tact, mireasma unei istorii comune, învecinate.

„ORAŞUL MIC TE FURĂ ÎNCET” Am coborât din tren şi am intrat în Ljubljana după un drum de noapte. Eram invitat la unul dintre cele două mari festivaluri de

literatură ale Sloveniei (Medana).

Ljubljana nu este un oraş care te „grăbeşte”.

Oraşul mic te fură încet, zice, cu înţelepciune, poetul.

Ljubljana este o capitală „mică”.

Dar cochetă. Foarte cochetă.

Poate să ne amintească, oricând, de imperiul austro-ungar.

De spiritul ubicuu al Mitteleuropei.

Capitala Sloveniei Ljubljana Poziţia geografică: 46°3′5″N 14°30′20″E / 46.05139, 14.5055646°3′5″N 14°30′20″E

Primar: Zoran Jankovic Suprafaţă: 275 de kilometri pătraţi

Altitudine: 298 de metri deasupra mării Populaţie: (conformă anului 2007): 267.920 de locuitori

Fus orar: o oră peste „Greenwich Time” Ora de vară: două ore peste „Greenwich Time” Prefixul telefonic al oraşului este: +386 (0)1

LA DRUM PE MAPAMOND GHID DE ORA{ LJUBLJANA

33

NU RATAŢI Piran, Portoroz, Medana. Şi altele, poate, care nici nu îmi vin în minte acum. Litoralul sloven este scump, dar e de o superbie fără margini: case cochete, ale căror acoperişuri se văd de sus ca nişte pete cărămizii, de diverse nuanţe. O mare surpriză sunt oamenii: foarte degajaţi, fără fiţe, oameni normali, cu care poţi discuta foarte colocvial, în engleză, germană sau italiană.

PROPUNERE DE CAZARE (ofertă prin TUI Travel Center prin Eurolines):

Hotel Park

AR PUTEA SĂ SE CHEME „PROVINCIA MAGNA” Viaţa e frumoasă în Ljubljana.

Are aerul unei provincii; lumea e mult mai puţin crizată.

Este şi foarte multă verdeaţă în jur. Şi multe poduri, de piatră sau placate/pavate cu piatră.

Locuinţele sunt foarte scumpe; ştiu asta de la un prieten (care vorbea foarte bine româna), unul care mi-a fost ghid prin Slovenia şi, implicit, prin Ljubljana.

Este un oraş mai mic şi, de pildă, decât Florenţa. Mai mic şi decât Galaţi. Să zicem că seamănă, aşa, cu Lugojul, doar că este mai

frumos (sper că lugojenii n-au nici un motiv să fie jigniţi). Râul Ljubljanica este axa centrală a metropolei.

Pe malul său poţi admira şi Biserica Romano-Catolică Franciscană „Buna Vestire“ – şi Scuarul Presernov, care se află în vecinătate.

UN PARFUM AL SERENITĂŢII PATRIARHALE Oraşul Ljubljana este fermecător de liniştit. Îţi calmează toţi nervii, mai ales cei foarte întinşi. Perfect pentru o aventură de weekend cu femeia iubită sau

cu prietenii – ori chiar în sânul unei familii (moderne). Copiii au şi ei ce vedea, deci toată lumea ar putea să plece satisfăcută.

Serenitatea patriarhală îţi pogoară în cuget – şi în oase. Iar mai ales pentru un weekend nici nu poate fi vorba de plictiseală.

Te împrieteneşti (vorba lui Ion Barbu), încet-încet, cu urbea. Un alt mare avantaj este că Ljubljana, capitala, este plasată chiar în centrul ţării: aşa că poţi să hoinăreşti, dacă... rent a car, prin toată ţara, care nici nu e ditamai, ci e mai degrabă o ţărişoară, însă frumoasă foc.

Este unul înregistrat la o „ţinută de patru stele. Perioada: 01.10. – 15.12.2011 şi 15.01. – 31.03.2012 Plecări: în fiecare luni, marţi, joi și sâmbătă din: Bucureşti, Ploieşti, Braşov, Sibiu, Făgăraş, Sebeş, Orăştie, Deva, Făget, Lugoj, Timişoara, Arad.

Oferta include: Transport autocar Eurolines, 3 nopţi cazare, de persoană, mic dejun, taxe locale, internet în lobby, early check-in.

Localizarea hotelului propus: Hotelul este localizat la intrarea în centrul vechi al oraşului, chiar lângă Castelul din Ljubljana.

Facilităţi de care se bucură hotelul: Hotelul dispune de 200 de camere (114 camere standard, 78 camere confort, 6 family rooms, 2 apartamente), recepţie, restaurant, bar, terasă, aer condiţionat, spălătorie, curăţătorie, cameră de bagaje, internet wireless (gratuit), lift, seif, parcare publică în apropiere de hotel (hotelul oferă parcare gratuită între orele 19:006:00; în timpul zilei parcarea este contra cost), teren de tenis, seif la recepţie, punct de informare turistică.

Hotelul este pentru nefumători, însă, la cerere, se pot oferi şi camere pentru fumători.

Facilităţi camere: Fiecare baie este prevăzută cu duş, televizor, telefon – şi uscător de păr.

Tarife: - 109 euro de persoană în cameră dublă - 168 euro de persoană în cameră single

Mihail Gălăţanu

LA DRUM PE MAPAMOND GHID DE ORA{ LONDRA

34

CUM ÎŢI INTRĂ

M-am uitat totdeauna la britanici pierit cumva, pus în paranteze, aşa cum stai de regulă, năuc, în faţa unui munte, a unui dom gotic sau a unei tornade. Ei, englezii, conservatori până la trufie, exacţi şi tenace, şi-au păstrat cele mai multe repere exclusiviste: circulă pe stânga, vorbesc cea mai cunoscută limbă a planetei, au propriile unităţi de măsură, propria monedă, propriile sporturi, cele mai strălucitoare trupe de rock şi, în general, o istorie inegalabilă.

Poţi vizita capitala Marii Britanii fie stând pe picior mare, fie limitându-te la un buget mai modest.

Dacă ai bani mai puţini, te vezi obligat să zbori cu o cursă low-cost, care are bilet la preţuri considerabil mai mici. Un zbor până la Luton, unul dintre aeroporturile mărginaşe al Londrei, situat la peste 50 km distanţă de centru, ajunge să coste 60-70 de euro dus-întors, cu condiţia să fie cumpărat cu mult timp înainte.

Dacă fondurile permit, te urci într-o cursă de linie şi aterizezi pe Heathrow, în buricul târgului, cel mai traficat aeroport din Europa şi al treilea din lume. O cazare poate coborî, ca tarif, de la mii de lire sterline

la hoteluri de superlux, la 20 de lire într-o pensiune de cartier. E foarte la îndemână să răsfoieşti ofertele online de cazare aflate pe portaluri binecunoscute, precum www.venere.com sau www.booking.com şi e la fel de simplu să alegi şi să faci rezervarea folosind un card bancar.

E drept, preţurile Londrei par usturătoare – transportul local, intrările la obiectivele turistice, berea la terase şi în pub-uri, plimbările pe Tamisa, turele în London Eye, totul înseamnă bani, bani cu nemiluita.

Pentru a-ţi lua grija de cheltuielile de transport, trebuie să cumperi un London Pass, un card cu cip care costă 135 lire şi îţi deschide uşile a 55

obiective turistice majore, plus că îţi asigură un Travelcard, adică un permis de călătorie pe orice mijloc de transport în Londra (metrou, autobuz, tren, vapor!). Odată ce cumperi un London Pass, îţi începi automat planificarea vizitelor, stabilind cu răbdare traseele zilnice care să acopere cât mai multe obiective incluse în preţ în limita orarului zilnic de funcţionare, de regulă între orele 9.00 şi 17.00.

Un turist conştiincios şi responsabil, cu drag de a descoperi universul fabulos al Londrei, are parte zilnic de un adevărat galop de sănătate: te trezeşti cel târziu la 8 dimineaţa, iei micul dejun şi te

grăbeşti să fii la poarta primului muzeu sau castel la ora 9.00, când se deschide. Apoi ştii că mai ai de văzut alte 3-4 obiective în aceeaşi zi.

Mănânci din traistă sau la restaurant, îţi iei picioarele la sănătoasa ca să ajungi la timp, termini după ora 18.00, îţi tragi sufletul într-un parc precum Hyde Park, Green Park sau Kensington. Dacă eşti înţelept şi mai ai încă energie, înainte de a te retrage la hotel sau pensiune, mergi să te aprovizionezi la supermarketurile londoneze, nu foarte multe ca număr, dar suficiente ca răspândire.

Poţi târgui în lanţurile de retail ale Tesco, Sainsbury's sau Waitrose, unde poţi găsi preţuri rezonabile şi

... circulă pe stânga, vorbesc cea mai cunoscută limbă a planetei, au propriile unităţi de măsură, propria monedă, propriile sporturi, cele mai strălucitoare trupe de rock...

LA DRUM PE MAPAMOND GHID DE ORA{ LONDRA

LONDRA PE SUB PIELE

Toate astea se văd cu ochiul liber la Londra – un fel de centru al lumii, o lume care îi este datoare până peste cap. Acolo a apărut, de exemplu, primul stadion de fotbal, primul teren de tenis de câmp, primul metrou, cel mai tare centru financiar de pe Pământ... Dacă mergi să vizitezi cea mai mare întindere urbană din Uniunea Europeană, îţi trebuie măcar 7 zile de alergătură bine planificată pentru a descoperi unul din leagănele civilizaţiei. Într-o săptămână la turaţie maximă, Londra îţi intră garantat pe sub piele şi erupe ca o aventură trăită la max.

oferte tentante de toate genurile.

Ajungi „acasă” după 11-12 ore, eşti rupt, dar fascinat, gata de somn!

O CETATE COPLEŞITOARE La Londra e o vreme capricioasă continuu. Apropierea de mare şi ocean nu lasă vremea să ajungă în extreme. Nu e nici ger iarna, nici arşiţă vara. Acum plouă, acum stă.

Vânt, umezeală, de toate. Tamisa pare tulbure sau murdară – dar nu e aşa. Englezii sunt morţi după ecologie, au curăţat şi dragat celebrul fluviu de atâtea ori, dar curenţii marini răvăşesc continuu mâlul de pe fund şi apa pare

35

36 LA DRUM PE MAPAMOND GHID DE ORA{ LONDRA

maroniu-gălbuie. Străzile din cartierele Londrei sunt foarte asemănătoare, iar casele, toate în stil victorian, sunt trase parcă la şapirograf, multiplicate la nesfârşit. Nu vezi luxul acela sobru din centru pe la periferii, nici maşini care să-ţi scoată ochii. Peste tot, spaţii deschise şi parcuri cu gazonul tăiat la mustaţă, enervant de riguros.

Centrul e „ucis” de afluxul de oameni – localnici, vizitatori, delegaţi pentru afaceri, exagerat de mulţi emigranţi. Există momente ale zilei când în Piaţa Trafalgar, pe Regent Street, Oxford Street sau Piccadilly Circus nu poţi avansa pe trotuar decât cu coatele strânse şi răbdare de înger. Tot ce e în jur este copleşitor –

construcţiile masive par neverosimile. Probabil că multora le-ar fi imposibil să reproducă la scară, ca machetă, Londra în toată splendoarea ei arhitectonică, darămite în mărime naturală, de sute şi sute de ani! Dacă nu te mai miră palatele şi edificiile culturale impresionante, te cruceşti în faţa unor construcţii care în mod normal nu ar avea de ce să stârnească senzaţie, cum e cazul gării St. Pancras sau al Curţii Regale de Justiţie.

Desigur că o croazieră de un ceas şi jumătate pe Tamisa, de la pontonul Westminster Pier până la Greenwich te lămureşte şi te încântă, îţi smulge strigăte de admiraţie. Coborând pe

Tamisa agale, treci pe sub podurile lor celebre, prin furnicarul de ambarcaţiuni de toate mărimile şi ai privilegiul de a realiza minunăţiile de pe ambele maluri. Nu prea ştii ce să mai admiri mai întâi, ce să fotografiezi, cum să ţopăi de încântare pe covertă. Într-un târziu, ajungi la Greenwich, treci pe lângă clădirile somptuoase ale Academiei Regale Navale şi ale conservatorului Trinity, apoi pătrunzi în parc şi urci până la Observatorul Greenwich, locul pe unde trece meridianul zero al planetei, punctul din care se dă ora exactă a lumii!

CE NU AI VOIE SĂ RATEZI E foarte dificil, dacă nu imposibil, să ai o reprezentare exactă şi completă a Londrei în toată splendoarea ei într-un sejur scurt şi atât de încărcat.

Dar există obiective care TREBUIE văzute. Iată câteva repere recomandate pe o hartă care vă va rămâne, cu siguranţă, în memorie: Kensington Palace Kew Gardens London Zoo National Portrait Gallery National Theatre Backstage Tours Rock n Roll Walk Royal Albert Hall Shakespeare's Globe Theatre Tour and Exhibition Southwark Cathedral St. Paul’s Cathedral Tate Britain Tate Modern London Thames River Boat Cruise The Monument The Queen’s Gallery Tower Bridge Exhibition Tower of London Wellington Arch Wembley Stadium Tours Westminster Abbey Wimbledon Lawn Tennis Museum Benjamin Franklin House Churchill War Rooms Eton College Hampton Court Palace Handel House Museum HMS Belfast

Cristian Pavel

FOCUS

Ştii de la ce vine acronimul TUI? TUI vine de laTouristik Union Internaţional.

Experienţele călătoriilor tale sunt speciale cu noi!

Ceea ce promite brandul trebuie livrat într-o formă consistentă.

Numai având un mix superior de produse, servicii, distribuţie, preţuri şi comunicare vom reuşi să vă depăşim aşteptările şi să creştem valoarea brandului.

INTERVIU EUROLINES / O NOUĂ AGENŢIE TUI TRAVEL CENTER 40 FOCUS

Naşterea zâmbetului TUI Pentru ca o companie să aibă succes, este important să fie uşor de recunoscut pe piaţă şi să se diferenţieze de competiţie. Având în vedere că numele companiei poate să satisfacă aceste criterii doar până într-un anumit punct, o parte semnificativă a strategiei de brand a companiei TUI s-a axat în jurul dezvoltării unui logo puternic. Ţinând cont de aceste considerente, logo-ul trebuia să îndeplinească nenumărate cereri: era important nu numai să fie plăcut, dar şi să trezească interesul şi să atragă atenţia, să fie uşor recognoscibil, memorabil şi, mai mult, să fie diferit

total de logo-urile celorlalţi competitori.

Pentru a duce totul la bun sfârşit, o echipă de experţi din interiorul şi din exteriorul companiei a fost însărcinată cu această misiune. Rezultatul acestei cooperări a dus la naşterea logo-ului TUI sub forma unui zâmbet larg!

Numele companiei şi logo-ul sunt combinate într-un mod ideal, deoarece literele ce formează cuvântul TUI se regăsesc de asemenea în amprenta grafică a zâmbetului. Avantajul principal este faptul că zâmbetul, ca expresie facială, este recunoscut oriunde în lume; este unic şi are o mare

încărcătură emoţională pozitivă, ceea ce defineşte clar poziţionarea brandului TUI în orice ţară. Astfel, suntem în măsura de a aduce la un loc, sub aceeaşi umbrelă, mai mult de 200 de branduri turistice în peste 25 de ţări.

Azi, logo-ul TUI este recunoscut şi asociat corect de peste 90% din populaţia Germaniei; şi această tendinţă este în creştere. În termeni de popularitate, TUI se plasează imediat după branduri ca McDonalds şi Mercedes, ceea ce se traduce printr-o creştere a valorii sale între 2001 şi 2006 de 4 miliarde de dolari.

Ştii de la ce vine acronimul TUI? TUI vine de laTouristik Union International.

FOCUS EUROLINES / O NOUĂ AGENŢIE TUI TRAVEL CENTER

41

Am lansat o nouă agenţie TUI Travel Center în Băneasa Shopping City!

Ne face plăcere să anunţăm lansarea unei noi agenţii TUI Travel Center în Băneasa Shopping City!

Suntem localizaţi la primul etaj, între magazinele Peek&Cloppenburg şi Nike, urmând acelaşi program ca al Mall-ului.

Prezenţa noastră în complexul Băneasa nu este nouă: am funcţionat până acum în incinta Carrefour Feeria, sub brandul Eurolines, iar ca urmare a parteneriatului semnat anul acesta, în luna iunie, între Eurolines şi TUI Travel PLC, noua agenţie va funcţiona sub brand-ul TUI Travel Center şi va oferi un mix complet de produse turistice ale tuturor tour-operatorilor germani şi români selecţionaţi.

Agenţia este sub forma unui patrulater din sticlă, cu lateralele deschise, are două posturi de lucru şi va deservi clienţii centrului comercial Băneasa Shopping City. În cea mai generoasă lună a anului, am pregătit oferte speciale, reduceri şi voucherecadou! Mai mult, în weekend-ul lansării am avut două acţiuni speciale: o tombolă cu premii şi prezenţa unui invitat deosebit – preşedintele Grupului Eurolines, Dragoş Anastasiu, care a fost prezent în incinta agenţiei nou deschise şi a răspuns întrebărilor vizitatorilor.

Vă aşteptăm cu drag!

42

FOCUS EUROLINES / O NOUĂ ETAPĂ, UN NOU ÎNCEPUT, UN NOU SPIRIT!

Despre TUI TUI Travel PLC este cel mai mare jucător din industria turismului, la nivel mondial operând în peste 180 de țări, deservind peste 30 milioane de clienți din 27 piețe-cheie.

Portofoliul de branduri TUI Travel însumează peste 200 de mărci, adresate atât publicului larg cât și segmentului de business. Prin cele patru sectoare ale

activității, TUI Travel urmărește să ofere clientului o gamă largă de experiențe de călătorie – gamă caracterizată de flexibilitate și unicitate

Strategia TUI Viziune

Valori

să facem fiecare călătorie specială

Să adăugăm valoare acțiunilor situându-ne pe prima poziție din piața turismului mondial, oferind clienților cea mai largă paletă de opțiuni în materie de călătorii, perfect adaptată cerințelor și așteptărilor acestora.

Obiectiv strategic Direcții strategice

– pentru a răspunde nevoilor în schimbare.

TUI Travel are sediul central în UK și este singura companie de turism listată la Bursa din Londra în topul FTSE 100.

Produse & Conținut

obsedați de client

Distribuție & Branduri

Oameni & Eficiență

conduși de valoare

jucăm pentru a câștiga

Creștere & Alocare de capital

leadership responsabil

43 INTERVIU

FOCUS EUROLINES / O NOUĂ ETAPĂ, UN NOU ÎNCEPUT, UN NOU SPIRIT!

43

Oferte recomandate de prin Ofertele sunt valabile în limita locurilor disponibile și se supun unor termene și condiții.

APARTAMENTE DE VACANŢĂ ÎN HOCHTAL WILDSCHONAU

Preţ: 599 euro/apartament/sejur Oferta include: 7 nopţi cazare în apartament (capacitate maximă 6 persoane) Localizare: în inima Alpilor, în zona Kitzbuhel - Zillertal, la o altitudine între 828 şi 1175 m.

Staţia de autobuz pentru ski şi pârtia de ski fond se află la o distanţă de 100 m, pârtia de schi şi ski liftul la 150 m. Wildschonau a primit titlul de cea mai bună staţiune pentru categoria celor mici şi este ideală pentru familii cu copii, însă dispune de 70 de pârtii cu niveluri de dificultate pentru toate categoriile.

Durata: 8 zile, 7 nopţi Perioadă valabilitate: 25/02/2012 03/03/2012 Tip cameră: dublă Tip masă: fără masă Transport: la cerere Facilităţi apartamente: Apartamentele dispun de 3 camere, dintre care 2 dormitoare cu pat matrimonial şi o cameră de zi/de dormit cu 2 paturi, 1 baie.

Facilităţi camere: Camerele apartamentelor sunt echipate cu TV prin satelit sau cablu, bucătărie, frigider, baie sau duş, toaletă, încălzire, balcon sau terasă, parcare.

Activităţi în zonă: ski.

Nu sunt incluse: - transportul - mesele - asigurarea medicală - taxele de drum şi de staţiune - alte facilităţi Observaţii: Costurile pentru curăţenia finală, consumul de energie, lenjeria de pat şi prosoape sunt incluse în preţ.

10% reducere la şcoala de schi şi închirieri schiuri.

Recomandările noastre: asigurare medicală Touroperator: TUI

SPORTPENSION SINGER 3*, BIRGITZ – TIROL

Preţ: 264 euro/persoană/sejur Oferta include: 7 nopţi cazare în cameră dublă, cu demipensiune Localizare: pensiunea este situată în centrul

localităţii Birgitz din Tirol Durata: 8 zile, 7 nopţi Perioadă valabilitate: 25/01/2012 01/02/2012 Categorie hotel: 3* Tip cameră: dublă Tip masă: demi-pensiune Transport: la cerere Facilităţi hotel: Pensiunea dispune de bar cu şemineu deschis, sală de mese, cameră TV, cameră de jocuri, parcare. Distanţa până la skiflit este de 100 m, staţia de autobuz pentru schi la 50 m, zona de schi Axamer Lizum la 10 km şi pârtia de ski fond la 200 m. Activităţi wellness incluse în preţ: baie de aburi, de 3 ori pe săptămână saună (finlandeză, biosaună şi baie de aburi).

Facilităţi camere: Cele 29 de camere dispun de o suprafaţă între 20 şi 24 mp şi sunt echipate cu telefon, TV prin satelit, baie sau duş/WC, pătuţ copii.

Activităţi în zonă: ski Nu sunt incluse: - transportul - asigurarea medicală - taxele - alte facilităţi Observaţii: Oferta este valabilă în limita locurilor disponibile.

Copiii până la vârsta de 7 ani beneficiază de gratuitate.

Recomandările noastre: asigurare medicală.

Touroperator: TUI

VALENTINE'S DAY IN VIENA HOTEL ARCOTEL KEISERWASSER 4*

Preţ: 274 euro/persoană/sejur Oferta include: 2 nopţi cazare în cameră dublă, mic dejun, 1 sticlă de vin spumant la sosire, tur de oraş (40 minute), plimbare cu roata Ferris în Prater.

Localizare: la 5 km distanţă faţă de centrul oraşului, lângă Austria Centre Vienna Exhibition.

Durata: 3 zile Perioadă valabilitate: 14/02/2012 16/12/2011 Categorie hotel: 4* Tip cameră: dublă Tip masă: BB - Mic dejun Transport: la cerere Facilităţi hotel: Hotelul dispune de recepţie 24h, restaurant, bar, sală de fitness, saună, solar, centru SPA, parcare.

Facilităţi camere: Camerele sunt dotate cu TV satelit/cablu, telefon, radio, acces internet, aer condiţionat, uscător de păr.

Nu sunt incluse: - transport

- asigurare medicală - taxe - alte facilităţi Observaţii: Oferta este valabilă în limita locurilor disponibile.

Recomandările noastre: asigurare medicală Touroperator: TUI

CROAZIERĂ PE MAREA MEDITERANĂ – ITALIA – GRECIA - ISRAEL

Preţ: de la 279 euro/persoană/sejur.

Plecare din Veneţia. La cerere oferim bilete de avion cu plecare din România.

Oferta include: 9 nopţi cazare în cabina exterioară, fullboard extins (băuturi nonalcoolice incluse doar la mic dejun şi prânz), acces pe punţile vasului MSC Magnifica şi la facilităţile acestuia.

Descriere: MSC Magnifica combină intimitatea celor trei nave surori din clasa Musica - MSC Musica, MSC Orchestra şi MSC Poesia - cu facilităţile şi confortul vaselor MSC Splendida şi MSC Fantasia: piscina cu acoperiş retractabil, La Grotta Azzurra, făcând posibilă utilizarea uneia dintre cele patru piscine pe tot timpul anului, indiferent de vreme. Barul del Sole II este pe ultima punte şi are propriile piscine şi jacuzzi. În cele 16 baruri şi lounge-uri, patru restaurante, în bufetul spaţios Sahara, puteţi servi mâncăruri cu specific italian, dar şi produse din bucătăria internaţională; în restaurantul a la carte L’Oasi se poate servi cina într-o atmosferă cu specific exoticmarocan.

Oferta include: 9 nopţi cazare în cabina exterioară, fullboard extins (băuturi nonalcoolice incluse doar la mic dejun şi prânz), acces pe punţile vasului MSC Magnifica şi la facilităţile acestuia - cazare pe navă în cabina aleasă (acestea deţin cabină de duş şi WC, aer condiţionat, telefon, seif, uscător de păr, TV fiecare cabină are steward), 3 mese pe zi în restaurantele principale la restaurantele de tip bufet, gustări între mese, suc, gheaţă, cafea, lapte, ceai şi apă (de la dozatoarele din bufetele de pe vas - apa nu este îmbuteliată), accesul la terenul de Basket/Volei, accesul gratuit la punţile exterioare, la piscine cu scaune pentru plajă şi prosoape de plajă, accesul la bibliotecă, accesul în toate barurile, lounge-urile şi cluburile vasului, accesul la toate spectacolele de pe vas, accesul gratuit la sala de gimnastică, la piscine, jacuzzi, la pistă în aer liber pentru jogging, room service în timpul micului dejun, accesul la serviciile Yacht Club (doar în cazul în care cazarea se face în una din cabinele Yacht Club - doar pe vasele MSC Fantasia, MSC Splendida şi MSC Divina ), accesul la Aqua Park (doar pe vasele

MSC Splendidă, MSC Fantasia şi MSC Divina), accesul la cazino, accesul la galeriile de artă, accesul la zona de jocuri Arcade, daily programme cu sumarul principalelor noutăţi şi evenimente care se desfăşoară la bordul navei, participarea la jocuri, karaoke, lecţii de dans, la spectacole cu live music, cabaret, petreceri cu teme, discotecă, biroul de informaţii la bord este deschis 24 ore/zi.

Durata: 10 zile Perioadă valabilitate: 23/01/2012 - 01/02/2012 Tip cameră: cabină interioară/exterioară Tip masă: FB - Pensiune completă Transport: vas de croazieră (exclus avion din RO) Facilităţi hotel: Facilităţi specifice ofertei Facilităţi camere: Cazarea pe navă în cabina aleasă dispune de următoarele dotări: cabină de duş şi WC, aer condiţionat, telefon, seif, uscător de păr, TV. Fiecare cabină are steward.

Activităţi în zonă: beach, shopping, watersport.

Nu sunt incluse: taxele portuare: 125 euro/persoană bacşişul: 6 euro/persoană/noapte achitabil la bord, la terminarea croazierei; - jocurile de noroc şi cazino-ul; - transportul de la şi până la portul de îmbarcare; - serviciile de cazare pre şi post îmbarcare; - băuturile alcoolice; - apa îmbuteliată; - serviciile de Spa şi tratamentele de frumuseţe, masaj, laundry service, centru medical, meniuri speciale la diferite restaurante; - excursiile opţionale (ce pot fi achiziţionate fie de la bordul vasului fie din agenţie); - simulatorul de Formula 1 (cca. 9 euro/persoană şi se află doar pe MSC Splendida, MSC Fantasia şi MSC Divina); - cinematograful 4 D (cca. 7 Euro/persoană şi se află doar pe MSC Splendida, MSC Fantasia şi MSC Divina); - apelurile telefonice date în afara navei din cabină; - asigurările de sănătate; - transferurile (diferă în funcţie de port); - mesele la restaurantele cu specific; - serviciile de Babysitting; - taxa pentru serviciile de bar de 15% din valoarea produsului este adăugată automat la fiecare cumpărare de la bar sau de la restaurant; - serviciile medicale de la bordul vasului.

Observaţii: Tarifele se referă la locul în cabină şi sunt exprimate în euro/persoană. Reducerile pentru copii şi suplimentele vor fi comunicate la cerere.

Perioadă valabilitate: 28.11.2011 24.12.2011 Oferta este valabilă doar pentru croaziere individuale şi nu este valabilă şi pentru grupuri.

Tarifele nu sunt rambursabile odată ce rezervarea s-a făcut. Schimbarea de nume nu este permisă.

Tarifele sunt valabile în limita disponibilităţilor.

44 FOCUS EUROLINES / O NOUĂ ETAPĂ, UN NOU ÎNCEPUT, UN NOU SPIRIT!

Garanţiile nu sunt permise.

Prezentarea la navă se face cu minimum 3 ore înainte de ora de plecare menţionată în itinerariu.

Se recomandă întocmirea asigurărilor medicale şi storno. La cerere, oferim bilete de avion cu plecare din România.

Recomandările noastre: Recomandăm 2 pachete de băuturi care se pot achiziţiona preîmbarcare din agenţie: - 9 EURO/persoană/noapte - pachet de băuturi răcoritoare nelimitat (apă plată, suc, ceai, cafea) - valabil la mic dejun, prânz şi cină (cele tip bufet), dar nu la gustări şi în restaurantele a la carte; - 16,5 EURO/persoană/noapte - pachet de băuturi răcoritoare şi alcoolice nelimitat (apă plată, suc, ceai, cafea, vin alb, vin roşu, bere) valabil doar în timpul meselor principale (prânz şi cină, cele tip bufet şi în restaurantele a la carte), dar nu la gustări.

Recomandăm asigurare medicală.

Facilităţi camere: Cele 413 unităţi de cazare foarte plăcut şi confortabil amenajate dispun de telefon, TV prin satelit, frigider, seif, aer condiţionat, ventilator de tavan, uscător de păr, baie/WC, balcon sau terasă.

Activităţi în zonă: beach, shopping, watersport.

Nu sunt incluse: - asigurare medicală - taxe (de orice fel) - bacşişuri - alte facilitaţi decât cele menţionate în ofertă Observaţii: Oferta este valabilă în limita locurilor disponibile.

Recomandările noastre: Recomandăm asigurare medicală.

Touroperator: TUI

CITY BREAK LJUBLJANA HOTEL PARK 3*

SEJUR EXOTIC DE PAŞTE ÎN INSULELE CANARE, CLUBHOTEL RIU OLIVA RESORT 4* PLAYA DE CORRALEJO

Tarif: 109 euro/persoană/sejur în cameră dublă.

Tarif: 830 euro/persoană/sejur.

Oferta include: 7 nopţi cazare în cameră dublă, all inclusive, bilet avion, transferuri, taxe aeroport.

Plecare: Frankfurt. La cerere oferim bilete de avion cu plecare din România.

Localizare: hotelul este situat pe plaja lungă de nisip, cu dunele sale fascinante chiar în pragul acestuia.

Durata: 8 zile Perioadă valabilitate: 12/04/2012 19/04/2012 Categorie hotel: 4* Tip cameră: dublă Tip masă: AI - All Inclusive Transport: avion şi transferuri Facilităţi hotel: Resortul spaţios şi foarte popular dispune de nenumărate unităţi de cazare distribuite în clădirea principală şi dependinţele acesteia.

Turiştii se pot relaxa în zona spaţioasă şi verde, sau la cele două piscine pentru adulţi – cu bar, şi două pentru copii, cu terasă şi şezlonguri cu umbrele (incluse în preţ).

Hotelul oferă WiFi şi sală de internet (contra cost), pub, lounge bar, bar cu terasă, două restaurante cu aer condiţionat, două restaurante tematice, salon de înfrumuseţare (contra cost), discotecă (de 6 ori pe săptămână), magazine şi sală de jocuri.

Turiştii beneficiază de programe de animaţie zilnică, divertisment seară de seară, spectacole sau muzică live. Activităţi wellness: salon de înfrumuseţare şi masaj.

Copiii cu vârstele între 4-12 ani beneficiază de Clubul Copiilor - RIU Land.

Perioada: 01.10. - 15.12.2011 şi 15.01. 31.03.2012 Oferta include: 3 nopţi cazare în cameră dublă, mic dejun, transport autocar Eurolines, taxe locale.

Localizare: Hotelul este localizat la intrarea în centrul vechi al oraşului, chiar lângă Castelul din Ljubljana.

Durata: 4 zile Perioadă valabilitate: 01/10/2011 31/03/2012 Categorie hotel: 3* Tip cameră: dublă Tip masă: BB - Mic dejun Transport: Autocar Facilităţi hotel: Hotelul dispune de 200 de camere (114 camere standard, 78 camere confort, 6 family rooms, 2 apartamente), recepţie, restaurant, bar, terasă, aer condiţionat, spălătorie, curăţătorie, cameră de bagaje, internet wireless (gratuit), lift, seif, parcare publică în apropiere de hotel (hotelul oferă parcare gratuită între orele 19:00-6:00; în timpul zilei parcarea este contra cost), teren de tenis, seif la recepţie, punct de informare turistică. Hotelul este pentru nefumători, însă, la cerere, se pot oferi şi camere pentru fumători.

Facilităţi camere: Camerele sunt dotate cu baie cu duş, TV, telefon, uscător de păr.

Nu sunt incluse: - asigurarea medicală - alte facilităţi decât cele menţionate în ofertă Observaţii: Sunt acceptate animalele de companie. Pot fi percepute taxe.

La cerere oferim rent a car, transferuri.

Oferta este valabilă în limita locurilor disponibile.

Recomandările noastre: asigurare medicală Touroperator: EUROLINES

MAI ÎN PORTUGALIA HOTEL RIU PALACE ALGARVE 4*+, PRAIA DE FALESIA

SEJUR INDONEZIA - HOTEL BALI TROPIC RESORT SPA 4*, BALI

Tarif: 1.443 euro/persoană/sejur Tarif: 770 euro/persoană/sejur Oferta include: 7 nopţi cazare în cameră dublă, demipensiune, bilet avion, transferuri, taxe aeroport.

Plecare: Frankfurt. La cerere oferim bilete de avion cu plecare din România.

Localizare: Hotelul este situat pe stâncile roşii din mica localitate Ortes Olhos d’Água, unde pescarii încă ies zilnic în Atlantic pentru a pescui sardine.

Activităţi sportive incluse în preţ: baie cu aburi, jacuzzi, saună, tenis de masă, sală fitness.

Activităţi sportive contra cost: 1 teren de tenis, biliard. Activităţi wellness contra cost: salon de înfrumuseţare cu masaj, manichiură, pedichiură.

De mai multe ori pe săptămână le sunt oferite oaspeţilor spectacole şi muzică live.

Durata: 8 zile Perioadă valabilitate: 25/04/2012 02/05/2012 Categorie hotel: 4* Tip cameră: dublă Tip masă: HB - Demi-pensiune Transport: avion şi transferuri Facilităţi hotel: Atmosfera exclusivistă, serviciile excelente şi panorama spectaculoasă asupra Atlanticului oferă oaspeţilor sosiţi aici un real confort. Hotelul pune la dispoziţia oaspeţilor un restaurant principal cu terasă, lobby bar, sală de jocuri, internet (contra cost), două săli de conferinţă, boutique şi frizerie. În exteriorul hotelului se află o piscină pentru adulţi şi una pentru copii, terasă cu şezlonguri şi umbrele gratuit, prosoape (cu garanţie), restaurant la piscină şi bar la piscină.

Facilităţi camere: Cele 349 de camere sunt dotate cu aer condiţionat, telefon, încălzire, mini bar, TV satelit (programe germane), ventilator de tavan, baie/WC, seif, uscător de păr, balcon sau terasă.

Activităţi în zonă: beach, shopping, wellness, watersport.

Nu sunt incluse: - transport România Frankfurt - România - asigurare medicală - bacşiş - alte facilitaţi decât cele menţionate în ofertă Observaţii: Oferta este valabilă în limita locurilor disponibile.

Bonus: Copiii între 2 şi 11 ani beneficiază de reducere de 50%.

Recomandările noastre: - asigurare medicală Touroperator: TUI

Oferta include: 7 nopţi cazare în bungalow, all inclusive, bilet avion, transferuri, taxe aeroport. Plecare din Frankfurt. La cerere oferim bilete cu plecare din România.

Localizare: hotelul este situat direct pe plaja largă de nisip din partea de sud a staţiunii. În apropierea hotelului se află o piaţetă cu magazine locale. Un autobuz este pus la dispoziţia turiştilor de câteva ori pe zi, gratuit, pentru a ajunge în centrul comercial Nusa Dua „Bali Collection”.

Durata: 8 zile Perioadă valabilitate: 25/01/2012 01/02/2012 Categorie hotel: 4* Tip cameră: bungalow Tip masă: AI - All Inclusive Transport: avion şi transferuri Facilităţi hotel: Hotelul îşi întâmpină oaspeţii într-o ambianţă autentică balineză.

Acest refugiu liniştit dispune de o arhitectură tipică locală cu decoraţiuni unice şi sculpturi în piatră, într-un mediu natural cu o vegetaţie tropicală luxuriantă, cu zonă de spa şi relaxare. Restaurantele hotelului situate în hotel şi lângă plajă oferă specialităţi din bucătăria indoneziană şi internaţională într-o atmosferă plăcută şi confortabilă.

Activităţi sportive incluse în preţ: sală de fitness, darts, billiard, tenis de masă, şah în grădină, activităţi zilnice precum aerobic în apă, volei pe plajă, boccia, biciclete, sporturi de apă nemotorizate, de 2 ori pe săptămână snorkeling şi scufundări în piscină. Activităţi sportive contra cost (se achită la faţa locului): închirieri biciclete, sporturi de apă motorizate, excursii cu scufundări.

Activităţi wellness contra cost (se achită la faţa locului): spa şi tratamente de înfrumuseţare la Spa at Bali Tropic.

O dată sau de două ori pe săptămână sunt oferite oaspeţilor muzică live.

Facilităţi camere: Cele 150 de camere sunt dispuse într-o clădire cu două etaje şi sunt echipate cu baie/WC, cabină de duş separată, uscător de păr, halate de baie, AC, TV prin satelit, seif, minibar, ceai şi cafea, coş cu fructe la sosire.

Nu sunt incluse: - asigurare medicală - taxe (de orice fel) - bacşişuri - alte facilitaţi decât cele menţionate în ofertă Observaţii: Bonus - Oaspeţii sunt întâmpinaţi la sosire cu un coş de fructe.

Rezerva on line pe www.tui-travelcenter.ro

FOCUS EUROLINES 45

C\l\toria cu autocarele Eurolines Servicii la bordul autocarului

Rezerv\ri online Pe www.eurolines.ro po]i rezerva biletul de autocar on line, rapid, fie de acas\, de la munc\, de la un internet-cafe sau din orice loc `n care ai conexiune de internet.

Este foarte u[or [i comod!

Pa[ii c\tre rezer vare sunt simpli: alege punctul de plecare, destina]ia [i data când dore[ti s\ c\l\tore[ti.

Sistemul `]i afi[eaz\ op]iunile pe care le ai, astfel `ncât s\ po]i alege cursa dorit\ [i data de `ntoarcere. Plata se poate

face online prin card Visa sau MasterCard. Datele cardului t\u sunt procesate `ntr-un mediu securizat, f\r\ posibilitatea de a fi fraudate. Vei primi imediat pe e-mail o confirmare a rezer v\rii efectuate, iar ulterior `]i va fi transmis [i biletul. Ca alternativ\, po]i pl\ti `n oricare agen]ie Eurolines cu numerar, card de credit/debit sau ordin de plat\. Biletul `l po]i ridica pe loc sau po]i s\-l prime[ti la `mbarcarea `n autocar.

Este important s\ cuno[ti facilit\]ile oferite de autocarele noastre `n timpul c\l\toriei: ” Limita de bagaje.

Cantitatea bagajelor acceptate gratuit la transport - 45 kg incluse `n pre]ul biletului. ” Serviciul de colet\rie. Po]i trimite colete c\tre rude/prieteni afla]i `n alt\ ]ar\. Pachetele sunt preluate de noi [i expediate cu primul autocar care pleac\ spre destina]ia dorit\. Leg\tura cea mai trainic\ e cu Germania, datorit\ agen]iilor noastre de acolo - re]eaua Intertouring care depoziteaz\ coletele.

~mbarcatorul. La urcarea `n autocar vei fi `ndrumat de un `mbarcator care te va ghida c\tre locul t\u [i te va ajuta cu plasarea bagajului `n cal\. ” Scaunele [i spa]iul necesar unei c\l\torii confortabile. ~n func]ie de tipul [i de marca autocarului, poți regla sp\tarul scaunului. ” P\rerea ta conteaz\!

G\se[ti la bordul autocarelor o condic\ de reclama]ii [i sugestii `n care ne po]i scrie opiniile tale. Este important s\ [tim ce-]i dore[ti. ” Opririle. Pe parcursul c\l\toriei, autocarul va opri de ”

mai multe ori pentru nevoi diverse. Respectă timpul de escal\ stabilit de [ofer. ” Mijloacele de divertisment. Toate autocarele sunt dotate cu mijloace audio [i video pentru a-]i face c\l\toria pl\cut\. {tim c\ ai preferin]e `n ceea ce prive[te muzica sau filmul difuzat, dar vei înțelege c\ trebuie s\ ]inem cont de marea majoritate a c\l\torilor. ” Achizi]ii. La bordul autocarelor poți achizi]iona cartele SIM prepaid pentru urm\torii operatori: Vodafone, Orange [i Cosmote.

Responsabilit\]ile [oferilor no[tri sunt urm\toarele: a. {oferii Eurolines trebuie s\ fie mereu `ntr-o form\ fizic\ [i mental\ adecvate profesiei practicate. b. Scaunul [oferului trebuie s\ fie pozi]ionat astfel `ncât s\ asigure un confort sporit, cu toate comenzile la `ndemân\. c. Centura de siguran]\ trebuie purtat\ atât de [ofer cât [i de

co-pilot [i/sau ghidul `nso]itor. d. {oferul trebuie s\ respecte cerin]ele legale privind orele de conducere [i de odihn\. e. Este interzis consumul de b\uturi alcoolice `nainte [i `n timpul condusului, precum [i administrarea de medicamente care pot afecta capacitatea de a conduce.

f. {oferul trebuie s\ fac\ opriri regulate pentru a cobor` din autocar [i a se dezmor]i. g. ~nainte de plecarea `n curs\, [oferul trebuie s\ verifice dac\ frânele, pneurile, lichidul de r\cire [i uleiul func]ioneaz\ normal. De asemenea, trebuie s\ se asigure c\ oglinzile retrovizoare [i geamurile per-

mit o vizibilitate bun\. ~n final, trebuie s\ verifice echipamentele speciale, cum ar fi sting\torul de incendiu sau lan]urile de z\pad\ (dac\ este cazul) [i starea de cur\]enie a autocarului. h. {oferii trebuie s\ se asigure c\: ” num\rul de pasageri este cel corect ” pasagerii stau

adecvat `n scaun [i au asupra lor documentele de c\l\torie necesare ” [tiu unde se afl\ echipamentul de urgen]\ [i ie[irile de siguran]\ ” bagajele sunt echilibrat dispuse `n cala autocarului, iar cele din interior nu risc\ s\ cad\ [i nu incomodeaz\ trecerea

Eurolines îţi pune la dispoziţie cele mai moderne şi mai elegante autocare pentru a ajunge la Praga rapid şi în siguranţă.

46 FOCUS EUROLINES / O NOUĂ ETAPĂ, UN NOU ÎNCEPUT, UN NOU SPIRIT!

CITY BREAK în Praga

Praga este unul dintre cele mai frumoase oraşe din Europa, romantic, boem şi elegant, cu străduţe pietruite, castele şi poduri, hoteluri şi restaurante de lux, dar şi teatre, galerii de artă, taverne micuţe cu mâncăruri delicioase şi privelişti de basm. Un număr impresionant de turişti vizitează anual oraşul, iar noi îţi propunem să fii printre ei şi să mergi într-un city break în romantica Praga!

Praga are un melanj interesant între clădirile medievale, palatele măreţe şi cartierele noi şi moderne, centre culturale şi de business. Oraşul vechi este inclus pe lista UNESCO World Heritage, iar aici are loc unul dintre cele mai frumoase târguri de Crăciun din lume. Praga este celebră pentru clădirile sale baroce şi Art Nouveau, pentru berea sa, pentru festivalurile şi petrecerile sale şi este cel mai vizitat al şaselea oraş din Europa.

CUM AJUNGI LA PRAGA Una dintre cele mai facile şi accesibile căi de a călători spre Praga este autocarul. Eurolines are plecări în fiecare marţi şi joi din: Bucureşti, Ploieşti, Braşov, Sibiu, Făgăraş, Sebeş, Orăştie, Deva, Făget, Lugoj, Timişoara şi Arad.

Puteţi verifica orarul pe www.eurolines.ro

VREMEA ÎN PRAGA Praga are o climă temperat oceanică. Iernile sunt reci, zăpada acoperind oraşul din noiembrie până în martie. Cantitatea de precipitaţii este foarte scăzută, mai mică decât în Paris sau Roma. În decembrie şi ianuarie veţi găsi temperaturi cuprinse între -4 şi +3 grade.

HOTELURI ÎN PRAGA Recomandarea noastră şi a clienţilor care au fost acolo este Hotelul Aron, de 3 stele, localizat în centrul oraşului!

OBIECTIVE TURISTICE PRAGA - Charles Bridge, de unde poţi vedea Castelul Praga - Centrul vechi al oraşului - Castelul Praga – vizitează Catedrala St. Vitus şi Casa lui Kafka - Municipal House – cea mai importantă clădire Art Nouveau din Praga – centru cultural şi muzical - Wenceslas Square (Vaclavske Namesti) – cea mai mare stradă cu magazine din Praga - Pieţele de Crăciun care se deschid în decembrie - Krizikova Fountain – îţi oferă un show de lumini unic în lume - Observation Tower – este versiunea mai mică a Turnului Eiffel şi se află pe dealul Petrin, oferind un view spectaculos - mergi la un concert de jazz sau muzică folk, într-un bar frecventat de localnici - ia o cină romantică la restaurant Allegro!

- viaţa de noapte în Praga este bine reprezentată de pub-uri, restaurante fusion, cluburi, teatre de varietăţi, strip-cluburi şi alte baruri tematice. Printre recomandările noastre se numără: A Studio Rubín, Balbín’s Poetic Pub, Duplex, Klub Lávka, Lucerna Music Bar, Mecca, Rock Café, Roxy, Vertigo Music Club.

Oferta CITY BREAK la Praga Hotel Aron 3* 109 euro/persoană în cameră dublă 167 euro/persoană în cameră single Perioada: 15.09. – 15.12.2011 şi 15.01. – 31.03.2012 Plecări: în fiecare marţi şi joi din: Bucureşti, Ploieşti, Braşov, Sibiu, Făgăraş, Sebeş, Orăştie, Deva, Făget, Lugoj, Timişoara, Arad.

Oferta include: transport autocar Eurolines, 3 nopţi cazare/persoană, mic dejun, taxe locale, early check-in.

Localizare: central, având conexiuni foarte bune cu mijloacele de transport în comun către centrul oraşului. Hotelul se află într-o zonă liniştită a cartierului Zizkov, între Dealul Vitkov şi Parcul Parukarka, la 25 minute de mers pe jos de centrul vechi al oraşului. Cele mai apropiate staţii de autobuz şi de tramvai se află la 3 minute de mers pe jos de hotel.

Facilităţi hotel: recepţie 24 h, restaurant, bar, grădină de vară, schimb valutar, cameră de bagaje, internet wireless (gratuit). Hotelul dispune de 49 de camere duble, triple şi single.

Facilităţi camere: baie cu duş/cadă, telefon, cablu TV, internet wireless (gratuit). Unele camere dispun şi de: uscător de păr, seif, minibar.

Recomandarea Eurolines Autocarele Eurolines îţi stau la dispoziţie pentru a te purta de-a lungul Europei

Bilete autocar Praga Rezervări: Sunaţi la: 0733.102.76; 021.316.77.82; 031.401.66.73

actualitate . c\l\tor GLASUL INIMILOR / DIVERTISMENT / HOROSCOP

2012

47

MOZAIC

MOARTEA UNUI PILOT A DEVENIT DEJA ISTORIE

Adele Laurie Blue Adkins GLUMIȚE PE ROTIȚE 62 LA ŞCOALA DE PARAŞUTISM

VEDETE ROMÅNE{TI MEDALION AURA URZICEANU 58

LIMERICK-uri: LAUDA DE SINE...

MIROASE A AUTOELOGIU! 59

48 MOZAIC MESE FESTIVE

SUFLETUL SĂRBĂTORILOR Rafinată şi colorată, perfect asortată sau într-o îmbinare elegantă de stiluri, modul în care poate fi aranjată o masă festivă este, în această perioadă a anului, de maximă actualitate. În aproape toate casele din Europa şi Regiunea Baltică, până în Insulele din Oceanul Pacific, Singapore şi Hong Kong, plănuirea şi prepararea meselor festive pentru sărbătorirea diverselor ocazii începe uneori înainte de Ziua Recunoştinţei şi continuă până în ziua Anului Nou.

ARANJAREA UNEI MESE FESTIVE: CREATIVITATE ŞI SIMPLITATE Pentru a aranja o masă festivă nu trebuie să cheltuieşti o grămadă de bani, ci doar puţin timp şi efort.

Decorul nu trebuie să fie supraîncărcat, există nenumărate modalităţi în care un design simplu poate crea atmosfera de sărbătoare.

În aceste zile, când se deschid uşile pentru familie şi prieteni, colegi şi vecini, ca să nu mai amintim de acei musafiri nepoftiţi, gazdele găsesc un motiv pentru a aranja masa folosind porţelanurile de colecţie, paharele de cristal şi tacâmurile din

BOMBOANE SUBŢIRI ŞI LUNGI:

argint.

Atunci când vine vorba despre toate detaliile legate de aranjarea unei mese festive, este bine ca fiecare organizator să noteze totul pe hârtie, de la numărul invitaţilor şi numele lor (pentru a realiza acele

„cărţi de vizită” personalizate) până la variante speciale de meniu pentru unii dintre musafiri care sunt fie vegetarieni, fie diabetici şi au nevoie de un regim special.

Locul la masă al fiecărui invitat poate fi stabilit în avans, iar gazda

LUMÂNĂRI DECORATIVE: acestea pot fi pur şi simplu risipite pe masă, iar datorită culorilor vii se va obţine un efect vizual deosebit. Bomboanele pot fi, de asemenea, aranjate în poziţie verticală într-un vas sau în alt recipient din sticlă transparentă ce poate constitui „piesa de rezistenţă“ din mijlocul mesei.

pot fi găsite în orice magazin şi nu sunt foarte scumpe.

Lumânările pot fi aranjate în mijlocul mesei sau pur şi simplu câte una în dreptul fiecărui loc. Trebuie alese acele lumânări care au un parfum specific sărbătorilor de iarnă: scorţişoară, brad sau turtă dulce.

MOZAIC MESE FESTIVE

49

ISTORIE ŞI LEGENDĂ are datoria să aranjeze persoanele în aşa fel încât să evite conflictele.

Pentru cei care au o casă spaţioasă, în funcţie şi de numărul

de invitaţi, o idee ar fi ca felurile de mâncare pregătite pentru masa festivă să fie servite în încăperi diferite.

De exemplu, de ce cocktail-urile

CONURI DE BRAD: dacă locuiţi într-o zonă unde se găsesc conuri de brad, acestea ar putea fi tot ce vă trebuie pentru o masă festivă.

Conurile de brad sunt elementele de sezon potrivite şi trebuie aranjate cât mai natural, în vase de sticlă.

CRENGUŢE DE BRAD ŞI DE VÂSC: dacă aşezaţi câteva în centrul mesei, invitaţii vor adora mirosul proaspăt al acestora.

FORME PENTRU TĂIAT PRĂJITURI: din plastic sau metal, se găsesc, de obicei, în variate forme: oameni de zăpadă, brazi de Crăciun, îngeri etc.

Puneţi o astfel de formă în dreptul fiecărui loc. Pentru o abordare mai specială, puteţi adăuga fiecărei forme câte o panglică roşie, ca un fel de agăţătoare. Toate acestea vor contribui la aspectul festiv al mesei.

BORCANE MICI: dacă sunteţi tipul creativ şi aveţi mai multe borcane de mici dimensiuni, cum ar fi cele în care se vinde mâncarea pentru bebeluşi, le puteţi folosi pentru a vă crea propriile decoraţiuni. Vopsiţi capacele sau acoperiţi-le cu pâslă ori cu hârtie creponată.

Legaţi apoi fiecare borcan cu o fundă colorată. Puneţi în interiorul borcanelor fie bomboane multicolore, fie o lumânare mică.

şi aperitivele n-ar putea fi servite în sufragerie, bibliotecă sau pe terasă, iar felul principal într-un cadru ceva mai formal?

ACCENTE DE SEZON Nu contează însă spaţiul atunci când masa este aranjată cu mult bun-gust, astfel încât să fie creată o atmosferă de sărbătoare.

De aceea, nu trebuie să lipsească lumânările, bolurile cu fructe, aranjamentele florale şi serviciile de masă de calitate. Acestea pot fi combinate cu diverse accente de sezon, de la ghinde şi conuri de brad, la mici statuete în formă de Moş Crăciun, iepuraşi sau ouă colorate.

Ar trebui folosite toate acele obiecte de sezon care încântă ochii, cum ar fi, de exemplu, frunzele multicolore din timpul toamnei sau confeti din hârtie care să imite zăpada, dacă este iarnă.

Obligatoriu este ca atât faţa de masă, cât şi şervetele din pânză sau cele din hârtie, precum şi suporturile pentru farfurii să se asorteze în ceea ce priveşte culorile, designul, modelul şi textura.

Indiferent de sezon, adăugarea inelelor pentru şervetele din hârtie poate da un plus de eleganţă.

O soluţie simplă şi la îndemână ar putea fi, de exemplu, alegerea unei feţe de masă într-o culoare tare, care să acopere complet masa, peste care se aşază, în diagonală, pătrate din pânză într-o culoare asortată.

Atât varianta conservatoare, în care se folosesc feţele de masă din borangic, moştenite de la bunica, sau cea cu motive naţionale, cât şi alegerea unei teme exotice au un impact vizual la fel de mare.

Aranjarea mesei nu a fost dintotdeauna o sarcină atât de complicată. Privind în urmă, lingura şi cuţitul erau cunoscute încă din Epoca Bronzului, însă furculiţa cu doi dinţi, care a fost introdusă în Veneţia de soţia unui doge, în secolul al XI-lea, în Europa nu a intrat în uzul comun decât în secolul al XVII-lea.

Până la sfârşitul secolului al XIX-lea, nici cele mai fine servicii de masă din argint nu aveau incluse şi cuţite asortate. În acele vremuri, de obicei, erau utilizate lame ascuţite cu mânere din fildeş, os, fier sau lemn. Potrivit legendei, Cardinalul Richelieu, celebrul ecleziast şi om de stat francez, recunoscut pentru manierele sale elegante, a introdus la Curtea regelui un cuţit de masă cu vârf bont, dezgustat fiind de nobilii săi prieteni care îşi curăţau dantura cu lamele ascuţite ale cuţitelor pe care le aveau pe atunci.

Anca Chilom

50 MOZAIC GASTRONOMIE

GASTRO-SHOW MAREA DEGUSTARE NAŢIONALĂ Am fost invitat, doar cu câteva săptămâni înainte, la ceva ce s-a numit MAREA DEGUSTARE NAŢIONALĂ. De ce... să fie... o „mare degustare naţională”? Deoarece calchiază MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ. Din Transilvania. Fiindcă este chiar de ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI! Am şi urcat – sau coborât în/LA COPAC. Adică, mă refer, carevasăzică, la restaurantul (omonim) din Pitar Moş.

CU MIRESME PARFUMATĂ... ŞI CU VIN DE ODOBEŞTI” Laurenţiu Pricope face nişte vinuri cu... parfum de Odobeşti – şi m-a invitat/ne-a invitat şi pe noi să le degustăm, la o degustare – de data asta – nu naţională, ci regională.

După cum se poate vedea (şi pe www.vinar.ro), întreprinderea sa particulară de la Jariştea (loc cu renume, unde curge... Galbina – la fel de cu renume precum este şi Odobeştiul învecinat) produce: ALIGOTE (este unul dintre primele sale vinuri, foarte echilibrat, deşi nu are „vulcanicul” sau „argila” altor locuri din ţară unde se face Aligote); MERLOT (este, parcă, un soi de Merlot mai suav decât de obicei – şi decât prevede norma); RIESLING (foarte interesant, cu o specifică tentă florală). MUSCAT OTTONEL (şi cupaj de Muscat cu Sauvignon).

CASA PRICOPE, aşa cum – de fapt

– se intitulează „casa de vinuri”, mai are, în „repertoriu”, CEASLA – şi FETEASCĂ REGALĂ (cu care, încă, nu am apucat să facem cunoştinţă).

Vinurile sunt ambalate în categoria de ambalaj „bag in box”, un avantaj în mentenanţa unei calităţi – şi a unei prospeţimi. În Bucureşti, producătorul se află prezent, cu un magazin propriu, în Buftea – iar în ţară este în curs de dezvoltare a reţelei sale proprii de distribuţie.

MILLESIME Da. O nouă revistă. O publicaţie care ţine/cel puţin aşa ni se anunţă „de cultura şi civilizaţia vinului”.

Pentru că este editată de Asociaţia pentru Cultura şi Civilizaţia vinului”, cu acelaşi nume – adăugat titulaturii anterioare: MILLESIME. O publicaţie care s-a lansat în Bucureşti, la Palatul CESIANURACOVIŢĂ, de pe strada Rosetti – şi la

care s-au produs, cu asupra de măsură, Cramele Bailescu – ale căror vinuri le-am putut „răsfoi”, dând „pagină cu pagină”.

Revista, după cum s-a anunţat, beneficiază de un nou concept şi o nouă provocare. Şi asta mai ales pentru că 2012 este anul culturii şi civilizaţiei vinului în România.

PREMIILE VINUL.RO 24 de degustători din 8 ţări au evaluat peste 330 de vinuri disponibile, pe piaţa din România – şi au acordat două Mari Medalii de Aur, 40 de medalii de Aur şi 60 de Medalii de Argint, în cadrul celei de-a treia ediţii a Premiilor de Excelenţă Vinul.Ro, eveniment desfăşurat la Arenele BNR, în perioada 2-4 noiembrie 2011. Spicuim din rândul premiilor, mai ales din rândul celor cu preţurile cele mai accesibile (pentru un public cât mai larg): Vinuri albe

Vinuri albe seci, 2-5 Euro/Medalie de aur: • Şarbă Livia 2010 (Crama Gîrboiu) – câştigătorul categoriei • Riesling Italian Schwaben Wein 2011 (Cramele Recaş) Medalie de argint: • Sauvignon blanc Castel Stârmina 2010 (Vinarte) • Fetească Albă Livia 2010 (Crama Gîrboiu) • Fetească albă Vinul Cavalerului 2010 (SERVE) Vinuri cu punctaj de medalie de Argint, dar care nu s-au încadrat în limita a 30% din totalul vinurilor (potrivit Regulamentului, aceasta a fost limita maximă a medaliilor acordate, din totalul probelor înscrise): • Sauvignon blanc Varius 2010 (Senator Wine)

Organizatori: Cosmin Zidurean şi Gabriela Mariş. Am degustat, oho, vreo patruzeci şi ceva de soiuri de vinuri.

La mijlocul serii, nu ajunsesem decât pe la cifra „umilă” de... douăzeci. Albe. Am apucat, totuşi, să ne „aruncăm o privire” şi pe cele roşii. A fost o degustare pe cinste. Chiar mare. Şi chiar naţională.

MOZAIC GASTRONOMIE MAREA DEGUSTARE NA}IONAL|

VINURI ALBE SECI, 5-10 EURO/MEDALIE DE AUR: • Chardonnay Gallo 2009 (SUA, importator Heinrig Distribution) – câştigătorul categoriei • Chardonnay Los Vascos 2009 (Chile, importator Heinrig Distribution) • Roxanne 2010 (produs de Unicom Production pentru Metro) • Muscat Ottonel Curtea Regală 2010 (Alcovin Măcin) • Chardonnay Terra Romana 2010 (SERVE) • Ceptura Clasic Alb de Ceptura

2009 (produs de Unicom Production pentru Le Manoir SRL) • Byzantium Blanc de Transylvanie 2010 (Cramele Halewood) Medalie de argint: • Riesling Vinul Cavalerului 2010 (SERVE) • Sauvignon blanc Vinul Cavalerului 2010 (SERVE) • Crâmpoşie Selecţionată Prince Ştirbey 2010 (Agricola Ştirbey) • Fume Budureasca 2010 (Budureasca) • Muscat Ottonel + Fetească Regală Tezaur Jidvei 2008 (Jidvei)

• Chardonnay Jacobs Creek 2009 (Australia, importator Pernod Ricard) • Viognier + Tămâioasă Românească Single Vineyard Selection 2010 (Cramele Halewood) • Fetească Regală Gramma 2009 (Casa Olteanu) • Chardonnay Yellow Tail 2010 (Australia, importator Heinrig Distribution) • Sauvignon blanc + Fetească Vitis Metamorfosis 2009 (Cramele Halewood) • Senator Private Collection alb 2009 (Senator Wine)

VINURI ALBE SECI, 10-15 EURO/ MEDALIE DE AUR: • Sauvignon Blanc Private Bin Villa Maria 2010 (Noua Zeelandă, imp. Cramele Halewood) – câştigătorul categoriei • Chardonnay Bramito Del Cervo 2010 (Italia, importator Cramele Halewood) • Sauvignon Blanc Nobilo 2009 (Noua Zeelandă, importator Cramele Recaş) • Muscat Ottonel Lacerta 2010 (Lacerta Winery) • Ceptura Alb 2010 (Unicom Production) Medalie de argint: • Chardonnay La Cetate Miracol 2010 (Crama Oprişor) • Sauvignon Blanc Vitis Vetus Prince Știrbey 2009 (Agricola Știrbey)

BASF PARTY Ehei, am fost şi noi la BASF PARTY! Invitaţi. Am stat alături de Ioan Matei, director la S.C. COTNARI S.A. (pe care îl cunosc numai de vreo doisprezece anişori!), dar şi de Robert Băicoianu, care coordonează activităţile de la S.C. TOHANI S.A. Şi ne-am conversat, cu mare plăcere, cu „cezarul” Petre Călin Mocanu, şef la ONIV, dar şi cu domnul Liviu Chira, de la (chiar) BASF. Am stat la masă cu toată lumea,

51

ne-am distrat, am „contemplat” ISTORIA DĂUNĂTORULUI ŞI A COMBATERII SALE, în diferite epoci/şi momente ale evoluţiei societăţii & civilizaţiei.

Prezentator al evenimentului – agreat de către mulţi dintre cei prezenţi – a fost chiar domnul Cătălin Ştefănescu, o vedetă printre vedete.

Seara a fost „îmbăiată”, mai întâi, cu mai multe pahare de şampanie – iar apoi cu vinuri din cele mai bune.

Nu au lipsit nici „shot”-urile (am tras şi noi!), nici cocteilurile (aici am fost „banali” – şi ne-am desfătat cu „reţete clasice”, precum „prăfuitul” CAMPARI-ORANGE), dar asta numai din vina noastră.

Pe scurt, a fost o seară fastuoasă.

BASF salută elita fermierilor din România cu un solemn „Ave, Cezar!”

O seară specială (de noiembrie) a marcat pentru BASF, liderul mondial în domeniul chimic, momentul de sărbătoare a unui an de succes alături de clienţii săi, elita fermierilor din România. Intitulat „Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului”, evenimentul s-a desfăşurat în sala I.C. Brătianu a Palatului Parlamentului, în prezenţa oficialilor BASF şi a celor peste 300 de invitaţi. „Civilizaţia romană a fost printre primele care au celebrat persoanele importante, influente, puternice, iar românii se revendică de la această origine. Este motivul pentru care am ales să transformăm fermierii în Cezari şi să aducem un omagiu muncii lor printr-un eveniment în stil antic, grandios”, spune Tiberiu Dima, Country Manager al Diviziei Crop Protection, BASF România.

Mihail Gălăţanu

Când am auzit vocea aceea guturală, un pic tristă, cântând despre durerile şi nebuniile iubirii, mi-am dat seama de ce presa engleză o numea, în 2007, „următoarea Amy Winehouse”.

52 MOZAIC ADELE LAURIE BLUE ADKINS

FIORUL PE CARE MI-L DĂ CUVÂNTUL „ADELE“ Pentru mine, „Adela” era personajul de o feminitate tulburătoare din singurul roman scris de Ibrăileanu, personaj care m-a făcut să visez şi să doresc să iubesc. Parcă simţeam, ca şi autorul jurnalului, „senzaţia căldurii ei fizice de la distanţă, nevoia inexorabilă, care îmi oprimă respiraţia, sentimentul că tot ce nu este ea, sau al ei, sau cadrul ei, este fad, convingerea că numai o femeie înaltă, cu părul galben, cu o uşoară asimetrie a gurii când zâmbeşte, poate da fericirea. Fiorul pe care mi-l dă cuvântul „Adela“. Şi mai spunea undeva Ibrăileanu că „iubirea, nebunia fiziologiei, nu se poate spune, totală, decât prin muzică, fiindcă durerea se exprimă prin ţipete, şi muzica e ţipătul perfecţionat”. Şi iată că a apărut, din sau prin muzică, acelaşi nume, un pic franţuzit, dar care îmi dă, din nou, fiori: Adele.

Adele Prima oară când am ţinut un microfon în mână, pe la 14 ani, mi-am dat seama că asta doresc să fac“, mărturiseşte Adele. „Am dat mici concerte în camera mea pentru mama şi prietenii ei. Multor oameni nu le place cum sună vocea lor înregistrată, dar eu sunt atât de impresionată de tot acest lucru încât nici nu mă mai interesează cum sună. Îmi place enorm poezia: nu sunt foarte bună la citit, dar îmi place să compun. Cântăreţi cum ar fi Jill Scott şi Karen Dalton sunt minunaţi; adevăraţi poeţi. Albumul meu de debut este despre ce simţi când ai între 18 şi 19 ani, despre dragoste. „Daydreamer“ vorbeşte despre acest băiat de care am fost îndrăgostită, dar care era bi(sexual), iar eu eram geloasă şi nu mă puteam lupta şi cu fetele şi cu băieţii. Este un album trist”.

Influenţată de Suzanne Vega la fel de mult ca şi de Jill Scott, Adele a avut prima ei apariţie notabilă în 2006, când a apărut în deschiderea unui tur al lui Jack Penate. La sfârşitul

anului 2007, BBC Radio 1 a difuzat single-ul „Daydreamer“, o minunată baladă care impresionează prin versuri ca „pipăindu-i faţa ca şi cum nu i-ar mai fi simţit figura vreodată“ şi „putea schimba lumea cu mâinile ei îmbrăţişându-i spatele“.

Titlul albumului ei de debut din 2008, „19“, reflectă vârsta Adelei atunci când l-a realizat, şi popularitatea lui se vede din apariţia unor ediţii bonus de-a lungul anului. În 2009, Adele a câştigat Premiile Grammy pentru Best New Artist şi Best Female Pop Vocal Performance.

Albumul ei, „21“, care conţine singleul cu influenţe gospel şi disco „Rolling in the Deep“, a fost lansat în februarie 2011.

O voce magică Vocea Adelei este caracterizată drept contralto. Primul album se înscrie în genul soul, cu versuri care descriu relaţii de dragoste care aduc sfărâmări de inimi şi tristeţe. La începutul anilor 2009, ascultătorii şi

criticii au început să o descrie pe Adele ca unică. AllMusic scria că „Adele este pur şi simplu prea magică pentru a putea fi comparată cu oricine altcineva“.

Şi nu are decât 23 de ani Adele Laurie Blue Adkins s-a născut pe data de 5 mai 1988, în Tottenham, Londra, fiind copilul unei mame adolescente singure. A început să cânte la patru ani şi recunoaşte că a devenit obsedată de dorinţa de a cânta. Se pare că Spice Girls au avut o influenţă majoră în ceea ce priveşte dragostea şi pasiunea ei pentru muzică, ea spunând chiar: „ele m-au făcut ceea ce sunt azi.“ La 11 ani, Adele s-a mutat la Brixton, apoi în West Norwood, în sudul Londrei. West Norwood este, de altfel, subiect pentru prima ei înregistrare, „Hometown Glory“, cântec scris când avea 16 ani.

Adele recunoaşte că unul dintre momentele definitorii din viaţa ei a fost performanţa oferită de Pink la

Brixton Academy. „Era înregistrarea pentru Missundaztood, iar eu aveam 13 sau 14 ani. Nu am auzit niciodată, fiind de faţă, pe cineva cântând aşa live. Îmi amintesc un fel de senzaţie de parcă m-aş fi aflat într-un tunel de vânt, iar vocea ei chiar mă lovea.

A fost incredibil“.

Adele a absolvit BRIT School for Performing Arts & Technology din Croydon în mai 2006, unde a fost colegă cu Leona Lewis şi Jessie J. Patru luni mai târziu, a publicat două cântece în revista online PlatformsMagazine.com.

Adele a scos al doilea ei album de studio, „21“, pe 24 ianuarie 2011, în Marea Britanie, şi pe 22 februarie, în Statele Unite. Sunetul muzicii din album este descris ca unul cu rădăcini clasice şi country. „21” a ajuns numărul 1 în 18 ţări, inclusiv în SUA. În iulie, „Someone Like You“ atinge un alt record, devenind primul cântec vândut în peste un milion de copii în Anglia în această decadă. În septembrie, albumul s-a vândut în

Someone Like You MOZAIC ADELE LAURIE BLUE ADKINS

53

Laurie Blue Adkins peste 3 milioane exemplare şi Adele a devenit prima artistă din istoria muzicii din Marea Britanie care atingea 3 milioane albume vândute într-un singur an calendaristic. În noiembrie 2011, Adele devine, cu cel de-al doilea album, „21“, primul artist cu mai mult de un milion de copii vândute ale unui album pe magazinul European iTunes.

Primul cântec, „Rolling in the Deep“, a devenit numărul 1 în 8 ţări. Cântecul s-a vândut în 5.567 milioane de copii digitale în SUA până la 24 noiembrie 2011, cea mai bine vândută copie digitală a unui cântec într-un singur an în SUA şi cel mai bine vândut cântec al unui artist britanic în era digitală. „Someone Like You“ a devenit al doilea single faimos pe lista Hot 100, făcând-o pe Adele prima femeie englezoaică care cu două single-uri nr. 1 din acelaşi album. La gala din 20 noiembrie a American Music Awards, Adele a câştigat trei premii: Favorite Pop/Rock Female Artist, Favorite Adult Contemporary Artist, şi Favorite Pop/Rock Album pentru „21”.

Pe 30 noiembrie 2011, Adele a primit şase nominalizări pentru cea de-a 54-a ediţie a Grammy Awards care va avea loc pe 12 februarie 2012, la categoriile: Album of the Year şi Best Pop Vocal Album pentru „21“, Record of the Year, Song of the Year şi Best Short Form Music Video pentru „Rolling in the Deep“, şi Best Pop Solo Performance pentru „Someone Like You“. În octombrie 2011, Adele a trebuit să-şi anuleze două turnee din cauza unor probleme la corzile vocale.

După o perioadă de odihnă vocală, a trebuit chiar să se opereze, suferind o intervenţie de microchirurgie cu laser în SUA, în prima săptămână a lunii noiembrie. „Nu am alternative. Trebuie să mă refac bine şi complet, altfel risc să-mi distrug vocea pe vecie.“ În noiembrie 2011, Adele a scos primul ei dvd muzical, Live at the Royal Albert Hall, care a devenit, după o săptămână, cel mai bine vândut dvd muzical al anului 2011. „Nu ştiu ce s-ar întâmpla în cazul în care cariera mea muzicală ar merge rău”, a glumit Adele. „De fapt nu am o slujbă Alexandru Săndoiu propiu-zisă încă.”

54 MOZAIC ROCHI}A ALBASTR| MARA

Mara Rochița albastră FRAGMENT DE ROMAN

Era demult. Şi o chema Smaranda. Părinţii îi spuneau Maranda, iar la şcoală – o strigau Mara. Şi era frumoasă. În inima lui – atât de frumoasă, încât mintea nu concepea şi mai frumoasă. Ca şi cum ar fi colindat lumea întreagă şi-ar fi văzut tot ce era de văzut şi nimic nu putea să-i schimbe convingerea. Da, cea mai frumoasă! Când citea Frumoasa din pădurea adormită, ea era şi mai frumoasă; când citea despre sora lui Winnetou, ZiFrumoasă, ea era, desigur, mai frumoasă! Nu concepea lumea fără ea. La şcoală, aştepta recreaţia cu ochii pe ceasul deşteptător al învăţătoarei, aşezat oblic pe un colţ al catedrei, şi sufla pe ascuns în limbile late ca să împingă timpul înainte. Şi când, în sfârşit, suna clopoţelul – totdeauna mai târziu – o zbughea afară, căutând-o cu privirea prin hărmălaia din curtea şcolii. Dacă n-o găsea, dacă n-o vedea, intra în panică, blestemându-l, cu grele cuvinte, pe învăţător că nu respectă orarul. Şi era supărat, şi era disperat dacă se suna de intrare fără s-o vadă.

Atunci, ora devenea insuportabilă povară şi se certa cu limbile ceasului.

Apoi, drumul către casă. Mergea, întotdeauna, în urma ei, mai la distanţă, ca să nu creadă ea că el o urmăreşte, dar suficient de aproape ca să creadă. Ea ştia, dar se făcea că nu ştie şi se făcea că scapă câte ceva pe jos şi – când se apleca să ridice acel ceva – privea furişat în urmă să-l vadă urmărind-o. Şi el care, desigur, era totdeauna acolo, pe urmele ei,

privea cu totul şi cu totul în altă parte, prin curţi, prin grădini, prin salcâmi, prin nori – adică, numai pe ea nu, deşi, când drumul era proaspăt plouat şi urmele ei apăreau clare în faţă, el călca atent pe lângă ele şi era ca şi cum ar fi mers alături. Şi, iarăşi, când ea se făcea că ridică acel ceva şi îl privea furişat, el ştia că îl priveşte aşa, furişat, şi bucuria îl orbea şi se apropia, pâş-pâş, atât de aproape, căi auzea foşnetul rochiţei pepit albalbastru. Şi era ca şi cum mergea în urma ei dintotdeauna, ca şi cum ar fi mers în urma ei întotdeauna. Apoi, în vacanţa de vară… Ehei, vacanţa de vară! Făcându-şi cale în calea ei, în amiaza mare, când vrăbiile îşi scaldă aripile în praful fierbinte al drumului şi rândunelele trec săgeţi pe la ureche… Pândind, poate apare, poate o vede… Aşa… ca din întâmplare. Şi când, deodată, trecea şi îl privea cu ochii aceia cum mai frumoşi nu existau, el privea cu totul şi cu totul în altă parte, prin curţi, prin grădini, prin salcâmi, prin nori – adică, numai pe ea nu şi trecea cu mâinile în buzunarele pantalonilor, târându-şi sandalele ca să stârnească praful drumului, ca şi cum praful drumului l-ar fi ascuns ochilor ei, l-ar fi ascuns lumii aşa, roşind până în vârful urechilor când, din întâmplare, deodată, trecea.

Apoi, tot în demultul acela, era duminică. Trecea lumea la biserică.

Autobuzul trebuia să apară din susul şoselei. Ea trebuia să apară din jos.

Profesorul de educaţie fizică, cu lista în mână, îi bifa pe cei prezenţi. Toţi

erau îmbrăcaţi frumos şi curat. De la o tufă înflorită, mirosea a iasomie toată şcoala. Era dimineaţa. Soarele nu se vedea de salcâmi şi nu se poate să nu fi trecut şi vreun stol de porumbei.

Plouase noaptea şi era răcoare. Avea cămaşă bleu, cu mânecă scurtă, pantaloni de doc, tenişi noi, chinezeşti şi se gândea că, dacă ea nu mai vine… Şi se gândea că, dacă n-ar fi leşinat acolo, pe lutul roşu din tindă, nici el n-ar mai fi venit. Şi se gândea că, dacă ea nu mai merge, nici el n-ar mai fi mers. Că de asta s-a înscris când a umblat profesorul de educaţie fizică cu lista, din clasă în clasă, să-i întrebe cine vrea să meargă în excursie cu şcoala. Când învăţătoarea a întrebat câţi s-au mai înscris, profesorul de educaţie fizică a citit lista şi, când a auzit numele ei, a ridicat, automat, mâna. Nu erau mulţi, şi fiecare avea câte o sacoşă cu de băut şi de mâncat. Pe şoseaua pietruită, maşinile treceau rar. În liniştea de printre salcâmi, motoarele se auzeau de departe. Stăteau cu urechea ciulită.

- I-auzi, vine!

- Ţi se pare. E un bondar.

- Ba nu-i bondar, e motor! I-auzi!

- Ai dreptate-i motor.

Da’ să nu fie rata.

- Nu-i rata. Rata a trecut dimineaţă, am văzut-o eu, că trece prin poarta mea.

- Poate-i altă maşină.

- Punem pariu, că-i autobuzul nostru?

- Nu punem.

- Ţi-e frică.

Nu mi-e frică, da’ nu punem.

Era autobuzul lor. A venit în viteză, din susul şoselei, fără să facă praf, că plouase noaptea. A oprit în poarta şcolii. Şoferul a coborât pe uşa lui, a zis Bună dimineaţa! Şi a dat mâna cu profesorul de educaţie fizică. Apoi, s-a uitat la fiecare roată, lovind cu piciorul în cauciucuri. Cânta fluierând şi se uita, din când în când, la ceas. El se uita cum se uită şoferul la ceas şi în josul şoselei. Nu venea.

- Gata, îmbarcarea!, a zis, deodată, profesorul de educaţie fizică.

- Urcaţi cum vă strig eu, după listă, şi vă aşezaţi pe scaune.

A început să citească lista: cutare, cutare, cutare… Şi Ţugui Alexandru.

Urca în autobuz încet, cu privirea pe şosea. Autobuzul avea bănci cu spetează, moi, căptuşite cu burete şi cu vinilin. S-a aşezat în dreapta, mai în spate. Erau aşa de moi băncile, că-i venea să se bâţâie. Autobuzul era cu faţa spre în josul şoselei. Stătea în picioare şi privea prin parbriz.

Deodată, venea alergând. Rochiţa care flutura în alergare parcă era albastră. Sigur era albastră. Pentru că salcâmii erau aşa de verzi şi, pe deasupra şoselei, fâşia de cer printre salcâmi semăna cu ea. Şi, sigur, trecea un stol de porumbei. Când a ajuns în dreptul şcolii, profesorul de educaţie fizică a făcut-o adormită şi i-a spus să urce naibii mai repede, că întârzie tot autobuzul din cauza ei. Şi el, deodată, era Robin Hood şi trăgea o săgeată drept în pieptul profesorului. A urcat roşie la faţă şi gâfâind şi s-a aşezat în

O chema Smaranda. Părinţii îi spuneau Maranda. La şcoală o strigau Mara. Şi era frumoasă.

ALBASTR| MARA 5555 GLASULMOZAIC INIMILORROCHI}A / LUCRURILE CARE TREC

stânga, mai în faţă. Era frumos şi curat autobuzul şi băncile erau aşa de moi, că le venea la toţi să se bâţâie. Apoi, profesorul de educaţie fizică a pliat lista, a urcat în autobuz, a trântit uşa şi s-a aşezat pe scaunul de lângă şofer. Şoferul a urcat pe uşa lui şi au pornit.

Cum spuneam, el se aşezase în dreapta şi mai în spate. Ea – în stânga şi mai în faţă. Priveau prin geamul autobuzului şi se bucurau de cum trec salcâmii, şi casele, şi curţile, una după alta, prin dreptul lor. Casa lu’ cutare! Apoi, a lu’ cutare! Şi a lu’ cutare! Când au ieşit din sat, deodată, se vedea până departe. Câmpul era verde şi plopii, pe marginea şoselei, făceau umbră, unul după altul. Era cu faţa spre ea şi se bucura că este cu faţa spre ea, că aşa nu era nevoie să întoarcă privirea ca s-o vadă şi ea să vadă că el se întoarce s-o vadă. Nu se mai sătura privind-o şi aştepta – poate întoarce capul să-l privească. Îi privea părul lung şi lăturişul profilului şi aştepta, uitând să mai privească pe fereastră. Şi, parcă, simţindu-i boldul privirii, ea nu-şi întorcea capul. Privea continuu pe geam şi el credea că se face că priveşte pe geam şi aştepta, aştepta… până când, deodată, întorcea capul şi-l privea. Şi atunci, el privea pe fereastră, în depărtare, fără să vadă, desigur, depărtarea. Şi, prin fereastra aceea, şoseaua parcă a făcut, deodată, la dreapta.

Erau atât de multe câmpuri şi atât de multe sate, că au mers până când li sa făcut foame şi-au început să scoată ce-aveau fiecare. Mâncau privind pe fereastră. După aceea, au mai trecut două sau trei sate şi-au intrat într-o pădure. Profesorul de educaţie fizică le-a spus că va face o pauză, ca să coboare cine are de făcut vreo ceva.

Aproape toţi au coborât. El n-a coborât, ca să nu creadă ea că are de făcut vreo ceva. Profesorul de educaţie fizică le-a mai spus să nu se îndepărteze de autobuz, că-i ia mama naibii; să facă fiecare ce-are de făcut şi să urce imediat, că nu are timp de pădure, că pădure au şiacasă. Nici ea nu a coborât. Când au urcat toţi, profesorul de educaţie

fizică i-a numărat şi-a zis: Gata, start!

După ce au ieşit din pădure, autobuzul a făcut la stânga şi a intrat pe o şosea tare netedă. Era aşa de netedă, că nu-i zdruncina deloc autobuzul. Mai mare dragul să mergi pe ea.

Apoi, unul s-a ridicat de pe bancă şi-a zis tare: Iote, trenul! Şi toţi s-au ridicat în picioare şi-au început să strige: Trenul! Trenul! Are un, două, trei, douăzeci, douăzeci şi unu de vagoane. Mamă, ce lung îi! Da’ el nu s-a ridicat. Se făcea că mai văzuse tren.

Se făcea că, pentru el, trenul e ceva obişnuit şi nu s-a ridicat, şi privea să vadă dacă ea îl vede că nu s-a ridicat şi, când a văzut că-l vede, i s-a umflat pieptul ca la curcani, de important ce i se părea că este. Dar, cu coada ochiului tot a tras când trenul, trecând în fugă pe lângă ei, a şuierat atât de tare şi de lung, că tot autobuzul a început să chiuie din urma lui. Şi mecanicul le-a făcut cu mâna şi ei i-au făcut cu mâna mecanicului. Şi şoferul gonea autobuzul ca să se ţină parcă după tren, da’ n-avea cum, că trenul era tren, nu joacă. Plus că trebuiau să oprească şi la barieră, că era una în faţă, chiar prin dreptul trenului. Apoi, a trecut alt tren din partea cealaltă.

Era cu oameni. Şi tot autobuzul făcea cu mâna la oamenii din tren şi oamenii din tren făceau cu mâna la autobuz.

Către prânzul cel mare, au ajuns în oraş. Oraşul era, tot unu’ şi unu’, numai blocuri înalte. Atât de înalte că, din autobuz, când te uitai în sus, nu le vedeai vârful. Au trecut prin oraş mergând încet, ca să poată profesorul de educaţie fizică să le explice din mers: acolo-i aşa, dincoloi aşa. Când s-a terminat oraşul, au ajuns într-un parc frumos tare!

Autobuzul s-a oprit şi profesorul de educaţie fizică a zis: Toată lumea jos!

Au coborât şi au intrat cu toţii în parc.

Nu vă-ndepărtaţi de grup!, spunea profesorul. Au tăiat parcul în două şi, când au ajuns la marginea lui, deodată, au văzut lacul. Era larg şi lung că nu puteau să-l cuprindă cu

ochii. Şi marginea lacului era aşa de verde şi de frumoasă, că băieţii au coborât în fugă şi s-au tăvălit, crezând că-i iarbă; da’ nu era iarbă, şi-au intrat cu totul în apă, de s-au murat ca şobolanii, şi fetele râdeau de sus, de pe coama malului, iar profesorul de educaţie fizică le-a zis: Băi, tăntălăilor, voi n-aţi auzit de mătasea broaştei?

55

Ion Avram

Sudoku Completeaz\ c\su]ele cu cifre de la 1 la 9, f\r\ ca acestea s\ se repete pe aceea[i linie, același rånd [i `n acela[i p\trat de nou\ c\su]e. G\se[ti rezolv\rile `n pag. 64

2 5

8

5

3

3

1

6

8

2

5 9

1

3

6

4

8 7

4

2

5

6 3

5

3

5 3

7

9 6

1

9

9

1

7

8

6

8 3

7 6

5

7

2

5

6

5

7

3

7

9

2

4

6

1 2

1

THE actualitate . c\l\tor SUMMIT ULTIMATE SUCCESS

9 mai 2012, Sala Palatului, Bucure[ti, România

UN EVENIMENT ~N PREMIER| MONDIAL|

56

MOZAIC CARTE

Editura POLIROM (www.polirom.ro) DANIEL CRISTEA-ENACHE CINEMATOGRAFUL GOL Cinematograful e gol sau plin, după cum îl vezi. E drept, cazul lui Daniel Cristea-Enache este mai complex decât pare la prima vedere. Cărţile de publicistică ale comentatorilor şi criticilor literari sunt destinate să „umple” golurile din pauzele de publicare / creaţie / receptare critică.

Sunt, în general (sau aproape toate, fără mari excepţii), plictisitoare, redundante şi inutile. Vor să fie moralizatoare, pe faţă sau deghizate în tertipuri. Cartea lui Daniel este interesantă în primul sfert, digerabilă în al doilea – şi ușor cam plictisitoare după prima jumătate. Nu o salvează „pe deplin” nici ironia, pe alocuri colocvială, a autorului – care face parte din farmecul lui personal.

Destinată spre a face parte din volumul IX sau XI al „Operelor Complete”.

Trădează factura clasică şi bonomă a autorului.

Reîntoarce publicistica la formula greoi-memorabilă

de dinainte de generaţia „post-modernă”. Credeam că, odată cu Dan-Silviu Boerescu, publicistica şi critica se emancipaseră, deveniseră mai dezinvolte, renunţând la formula „monumentalului” şaizecism. Daniel CristeaEnache revine la pilde şi firoscoase regizări/puneri în scenă. Indiscutabil, volumul are o valoare a sa, mai mult aproximată prin „vârfuri” de sarcină/seismograf. Modelul Maica Tereza se distinge mai greu aplicat în viaţă şi operă, iar mie mi se pare foarte îndepărtat. Cred că am avea nevoie de un altul, mai „terestru” – şi mai realizabil.

Altfel, s-ar putea să rămână o dulce utopie. Socotesc valoroase „cugetările” despre fotbal, Valeriu Cristea, motani personali. Neinteresante, fade... cele din miscellanea.

Una peste alta, cartea lui D. Cristea-Enache merită citită, iar Radu Cosaşu are dreptate în introducere. Că ne aşteptam la mai mult / literatură / artă, e numai vina noastră.

Există, totuşi, spirit înăuntru, viu, temperamental, excesiv de orgolios (unii l-au denumit chiar „arogant”, dar acest lucru este la limită).

Editura CERES (www.editura-ceres.ro) LIVIU CORIOLAN DEJEU VINUL ŞI SĂNĂTATEA Liviu Coriolan Dejeu, deşi nu se ştie (nicicând) îndeajuns, este una dintre marile personalităţi ale vinului românesc, în contemporaneitate. Modest, sub aparenţa de „şoarece de bibliotecă” (autentic), căci este un cărturar/răscolitor prin cărţi neobosit – şi un cercetător pasionat. Sâmbăta seara, când alţii se distrează, el face... research!

E workalc(h)ooliccc.

Ca să înfăptuiască această carte, el a consultat medici, studii internaţionale etc. Întâmplător, am studiat chiar eu problema, aşa că pot să afirm că e o carte foarte bine documentată despre... cât poţi să bei fără pericol. Cât este bine să bei.

Cât este sănătos să bei – şi care sunt limitele – înregistrate, îndeosebi, de medicii francezi, căci – nu-i aşa? – vinul şi-a găsit (poate) întâia patrie în Franţa.

Editura LIMES (www.edituralimes.ro): DUMITRU CHIOARU NOUA POEZIE NOUĂ

Antologia scoasă de Dumitru Chioaru se doreşte a fi una exhaustivă.

Este, doar, foarte cuprinzătoare.

Pentru că nu poţi să nu te întrebi cum poate să lipsească din ea un „personaj liric” important precum este Lucian Vasilescu. Şi nu numai el. Acolo unde optzeci de autori încap într-un insectar, fireşte, se mai pot strecura contestaţii. Nici antologatorul nu poate să îi nimerească pe toţi. Dar există şi un interes local special, deoarece alte zone ale ţării (alte zone decât Transilvania) sunt cu mult mai slab reprezentate. Cartea arată, însă, foarte bine: un format generos, o copertă de bun gust. Încercarea merită reţinută, chiar dacă omisiunile sunt... omisiuni. Omeneşti, poate.

Oricum, Dumitru Chioaru urcă pe scara criticii româneşti. Are şanse să prindă un loc cât mai în faţă: este serios, aplicat, are metodă.

Este un poet cu totul remarcabil.

SIR RICHARD BRANSON & ROBIN SHARMA LIVE IN BUCHAREST www.sirrichardbranson.ro

57

MOZAIC CARTE Editura RAO (www.raobooks.ro) MEDALION UMBERTO ECO Umberto Eco este un autor ale cărui cărţi sunt delicii infinite. Mi se pare cel mai spectaculos text cu putinţă.

VERTIGO. LISTA INFINITĂ

Editura HERALD (www.edituraherald.ro) G.I. GURDJIEFF VIZIUNI DIN LUMEA REALĂ

Nici Gurdjieff nu ar avea nevoie de prea multe prezentări, el fiind un maestru în plină putere a cuvântului.

Da, controversat pentru alţii, un socotit bogat – devenit bogat mai mult din comerţul cu antichităţi. „Viziuni din lumea reală“ este un titlu care ne explicitează / era să spun chiar „ne exhibă” concepţia maestrului. Gurdjieff este, în egală măsură, adulat şi contestat; dar pe noi – cel puţin – cred că ne interesează mai mult ce a scris – şi învăţătura spirituală, nu neapărat toate zvonurile şi cancan-urile despre omul care a fost.

MEMORIA VEGETALĂ

Editura TRACUS ARTE (www.edituratracusarte.ro) MIRELA LUNGU BIOGRAFIA COAPSELOR

Cu toţii suntem biografii ale coapselor. În sensul dragostei – şi iubirilor noastre. Dar şi în sensul naşterii noastre, suntem biografiile coapselor părinţilor noştri. În ciuda titlului provocator, cartea este îndeajuns de cuminte.

Sigur că are mici îndrăzneli, mai ales cele în privinţa cuvintelor considerate, îndeobşte, „tari”. Am văzut şi poemele cele mai noi, care merg în linia poemelor în proză, dar şi în cea a prozaismului efectiv.

Punctul originar, deşi foarte îndepărtat – căci aşa pare – este tot Cristian Popescu (într-un fel), deşi „umplut” cu o retorică nouă, mai apropiată, cumva, de cea a generaţiei 2000 (eu aş fi numit-o „intermundus” – pentru că este între două „lumi”).

Titlul este unul specific poeziei de dragoste. Chiar dacă pare cu un conţinut puternic erotic.

angoasantă a „coşmarelor de război” care s-au consumat în teatrele de operaţiuni din Irak şi din Afganistan. Umberto Eco meditează, în scrierile sale, asupra istoriei – şi consecinţelor sale. Umberto Eco, după mine, este cel mai însemnat scriitor contemporan.

Prin definiţie, un soi de „Jurnal cu Ilustraţii“, un album care fixează un traseu extraordinar – de ce extraordinar...? Pentru că îl creionează un erudit autentic. Aş spune că arată mai curând asameni unui ALBUM. De artă. O altă/un altfel de/Istorie a Frumuseţii. Pentru că estetica nu este altceva decât un fel de istorie a frumuseţii din lume. ÎNAINTE CA RACUL Grupează scrieri dintre 2.000 şi 2005. Era vremea unui 11 septembrie, deopotrivă vremea

Este una dintre cele mai bune cărţi pe care le-am citit, să spunem, în ultimul an. O carte pe care o citeşti cu delicii – o carte despre alte cărţi.Mărturie a unui „nebun”; un tip „împătimit” de/după cărţi.

Bibliofil. Care reconstituie istoria lumii. Asta este memoria vegetală – şi nimic altceva: o memorie care se deteriorează, care se reface, pe altă spirală a ADN-ului nostru cultural. Un subiect interminabil, despre care Eco ar putea scrie un fluviu de cărţi. În plus, Umberto Eco se anunţă a fi şi un colecţionar de cărţi. Unul „disperat”.

Dr. Lector & Hector

57

actualitate . c\l\tor 58 MOZAIC VEDETE / MONDEN

VEDETE ROMÅNE{TI

MEDALION COSMINA PĂSĂRIN ŞI PLASA EI DE SEDUCŢIE

AURA URZICEANU – ŞI AURA EI. FIREŞTE, MUZICALĂ

MAIA NU E MAYA Maia Morgenstern şi-a lansat, mai nou, o carte. Asta continuă, într-un fel, moda „Oana Pellea” sau cea a lui Florin Piersic junior. Jurnale. Însemnări. Gânduri. O viaţă de artist.

Chiar dacă o cheamă Maia, nu e Maya (adică zeiţa indiană a iluziei).

Nici Puia (Puya)-Gaia. Maia este o personalitate care se dovedeşte, cu un cuvânt cât se poate de la modă, foarte „reliable”. Şi-a făcut, mai întâi, o reputaţie naţională. După care a trecut la etapa următoare a jocului, cea internaţională – reputaţie pe care şi-a confecţionat-o şi (mai ales) cu rolul său de „mamă” a lui Iisus – şi cine nu ar dori să interpreteze rolul serafic al Maicii Domnului?

Un rol pe care nu avem nicio îndoială că l-a jucat în mod remarcabil.

Maia Morgenstern este, probabil, cea mai cunoscută actriţă din România, la nivel mondial. Credem că şi merită, pe deplin, acest statut.

Aura Urziceanu are un statut aparte în muzica românească. Nu i se poate găsi, probabil, un pandant cât de cât armonios decât în „persoana” (artistică, muzicală) a Didei Drăgan. Două cariere care acoperă aproape un semicentenar. Ca şi Dida Drăgan, Aura Urziceanu a debutat, în muzica românească (şi nu aş spune, aici, „uşoară”, ci, mai degrabă, „grea”) în anii şaptezeci.

Aura Urziceanu s-a îndreptat şi

spre jazz-ul românesc, unde prestaţia sa a avut, oarecum, aerul unui pionierat. Este o persoană aşa de modestă încât este pe cale să onoreze invitaţia oricărui redactorşef de la o revistă din România, dacă acela are bucuria să o cheme la o întrevedere... de redacţie.

A cântat cu mari personalităţi ale muzicii (româneşti şi americane), de la Johnny Răducanu la Quincy Jones, de la Ella Fitzgerald la Duke Ellington.

Remember Cosmina Păsărin? Da, sigur, cea ex-Playboy. Mai târziu, Cosmina – care ţesea ea însăşi plase de seducţie – a căzut, la rândul ei, în plasa de stele. OK, aţi înţeles, ne refeream la emisiunea Plasa de Stele.

Dar, nu ştiu dacă vă mai amintiţi: cum a început totul? Mai întâi, adică de dinainte de Playboy, Cosmina Păsărin a fost la Vara Ispitelor. O ispită printre altele; însă, pesemne, cea mai ispititoare. Pentru cine o cunoaşte, foarte extrovertită.

De Revelion, cel dintre 2011 şi 2012, Cosmina a anunţat că va munci. Undeva, la Craiova, unde este şi „MC” la un eveniment. La un restaurant, de fapt, înţelegem că ar fi vorba de un „Car din Stele”. „Maestra de ceremonii” îşi va lua cu ea şi iubitul, care o înţelege – pen' că, nu-i aşa? – un star e un star şi o stea e o stea. Şi trebuie să facă hei-rup în perioadele în care hei-rup-ul se impune, adică în „sezonul” lunii cadourilor.

MOZAIC VEDETE/MONDEN 59

VEDETE STRĂINE SANDRA BULLOCK, O FRUMUSEŢE ASIMETRICĂ

RICHARD GERE, ISPITITOR ŞI LA VÂRSTA SENIORATULUI

PENELOPE CRUZ, O PENELOPĂ...

MODERNĂ. ŞI MONDENĂ

GEORGE CLOONEY, BĂRBAT SEXSIMBOL

Sandra-Casandra! Frumoasă, deşi gura, trebuie să recunoaştem, este... cam mare. Ochii, adânci şi ei. Întunecaţi.

Adânci.

Prielnici.

Pregnanţi. O figură disproporţionată.

O ţinem minte mai ales pentru frumuseţea ei asimetrică. Nu poţi să o confunzi cu nimeni altcineva.

Nu-i aşa că aţi văzut „Speed”?

Sau, cine ştie, poate că o ştiţi de altundeva...

Ca să o luăm de la început, adicătelea să începem cu începutul: Sandra Bullock s-a născut în 1974.

Deci n-a „bifat”, încă, borna patruzeci... După absolvirea facultăţii din East Carolina, ea s-a mutat la New York.

De înţeles: de altfel, oricine şi-ar fi dorit o mare metropolă.

Inspiră încredere.

Seriozitate. Dar e la fel de „drăgălaş”. La Hollywood (ptiu, streche, era să zic chiar...

Bollywood!) este cunoscut drept unul dintre cei mai vânaţi burlaci din lume – dacă nu chiar cel mai vânat cu putinţă. Deşi nu a fost tot timpul burlac.

Musculos. Sau „muşchiulos” – cu pachetele de bicepşi reliefaţi sub nostalgice tricouri de culori sombrate, aşa cum îi stau bine unui „star” brunet ce şi se află. Mai puţini ştiu, însă, că, la origini, „dragul” de George Clooney este fiul unui prezentator de ştiri din vremuri (mai) demult apuse, Nick Clooney, deci nu s-ar putea spune că este la prima generaţie televizată... Deopotrivă, producător.

Director comercial. Al unor superproducţii. Totuşi, în memorie ne este prezent cu „Michael Clayton”, bunăoară.

De notat că a cunoscut succesul – şi notorietatea, mai cu seamă în Statele Unite, începând cu mileniul... actual, adică de vreo doisprezece ani (şi ceva). De pe la apocalipticul an 2000 încoace.

Are un „cârlig” extraordinar la femei. Trăim în casă cu (mai) multe „fane” ale acestui bărbat grizonat şi zvelt (ceea ce mulţi dintre noi, să recunoaştem, nu prea mai suntem...).

Ehe, de acum a îmbătrânit şi el... dar cine nu îmbătrâneşte?

Importante rămân rolurile sale memorabile, nu, poate, momentele în care şi el, ca omul, a avut unele scăderi.

Nu ridurile. Nu cearcănele. Nu „glazura” bolborosită a pielii – şi a feţei. Ci memorabilele filme în care a ţinut capul de afiş. Şi marile actriţe/marii actori care i-au fost parteneri de-a lungul timpului. De la „urâţica” răţuşcă Julia Roberts din Pretty Woman până la Renee Zellwegger sau Catherine ZetaJones.

Penelopa noastră... e modernă!

Ba chiar post-modernă. Şi spanioloaică! Poartă, semn distinctiv, numele Crucii. Santa Cruz! Şi ce sâni are... sfânta cruce (aici ar fi, totuşi, loc pentru a încăpea o dilemă: naturali sau siliconaţi)?

Am văzut-o... şi îi stă tare minunat, de „great” ce e, în albastru, într-o poză în care face „promo” la o ediţie din „Piraţii din Caraibe”, film care a introdus-o pe firmamentul atenţiei tuturor.

Vorbim despre Penelopa noastră ca despre o „tăuroaică” extrem de focoasă (nucleară)... Taur în zodie, fireşte, căci asta voiam să spun.

O dau de gol ochii, care par a fi napalm în stare pură... gata să ia foc la fiecare ocheadă. Căutătură de patimă, instrument de seducţie – privirea! – pentru fiecare actor, de orice calibru ar fi el.

Nume complet: Penelope Cruz Sanchez. Şi o biografie de excepţie; de invidiat mai ales pentru faptul că a fost un top-model... de top! Sau, cumva, nu vă plac top-modelele?!

Biancu Jianu Drăgușanu

60 ACTUALITATE / SPORT

PLEACĂ TĂTĂRUŞANU DE LA STEAUA? SAU „APĂRĂ”?

Pleacă Ciprian Tătăruşanu de la Steaua? Sau... putem spune altfel, „apără Tătăruşanu din nou”?

Plecarea ar fi, desigur, prevăzută pentru ianuarie sau februarie 2012, adică în pauza competiţională de iarnă. Asta după ce, o bună bucată de timp, „Tătă” fusese accidentat, lipsise la crucialele partide cu echipa israelienilor de la Maccabi – şi, în plus, mai încasase, proaspăt reintrat doar pentru câteva minute, şi o grenadă în spinare, una care îi arsese spatele – „cadou” otrăvit de la turbulenţii suporteri din Ploieşti.

Se zvonise, în ultimele luni ale deja consumatului an competiţional 2011, că portarul Stelei pleacă din iarnă. Sau (cel puţin) aşa îi promisese Mihai Stoica (Meme).

Dar acum nici Meme nu mai e.

Ce mai era. De fapt, nu mai e... deloc. La Steaua, cel puţin.

Doar fantoma lui ce mai bântuie pe acolo, precum îi simte ectoplasma Ilie Stan (botezat, de când se învârteşte pe la Steaua, cu numele „de scen㔄Iliesta”).

S-a văzut, totuşi, diferenţa între el şi celălalt portar (cel de-al doilea, cum se zice), Răzvan Stanca: un duel al portarilor în care Ciprian Tătăruşanu pare din ce în ce mai aproape să fie considerat câştigător, de fapt şi de drept. Fără îndoială că o echipă care încearcă, din greu, să se regăsească, are nevoie de un portar care să „închidă” poarta; mai mult, de unul care s-o „încuie” şi, după ce o ferecă, să înghită cheia...

MOARTEA UNUI PILOT A DEVENIT DEJA ISTORIE A trecut mai bine de o lună – şi chestia asta, vestea asta, după ce a fost „ştire fierbinte”, de primă pagină, a devenit, deja, istorie. De acum, chiar a început să se uite.

Deşi nu ar trebui, cred, să o uităm uşor.

Am văzut clipul. Ultima lui înregistrare, care a ajuns la cei dragi şi, în aceeaşi măsură, la publicul zguduit de întâmplarea cu pricina.

Pilotul Marco Simoncelli a fost considerat, într-un fel, răsfăţatul fetelor, un idol pentru (mai) tineri, un personaj simpatic, a cărui moarte nu a fost decât o întâmplare de-a dreptul sfâşietoare şi pentru că pilotul avea, ce mai, ceea ce numim

„charismă” – în adevăratul sens al cuvântului.

Se titra, pe atunci, în Italia: „Moartea lui Simoncelli a îndoliat o ţară întreagă”. Şi este o constatare perfect adevărată: Peninsula cu forma unei „cizme” s-a îmbrăcat toată în cel mai negru şi „înfocat” doliu pe care l-a cunoscut în ultima vreme.

Pilotul care l-a „călcat” pe Marco, Colin Edward, a declarat, mult mai târziu, că a revăzut de mai multe ori imaginile memorabile ale sumbrului accident din Malaezia, de la data de 23 octombrie. Şi a ajuns la concluzia că, oricum ar fi încercat să procedeze, nu ar fi reuşit să evite să treacă peste

trupul lui Marco Simoncelli.

Mărturii în acest sens au apărut tipărite în prestigioasa publicaţie Gazzetta dellor Sport din chiar zilele următoare busculadei malaeziene.

Pilotul american al celor din grupul Yamaha a suferit şi el o dramă/depresie după ce, neputându-l evita pe Simoncelli, a fost un fel de „martor activ” la nenorocirea acestuia.

Un remember al anului 2011.

Un „must-keep-in-mind”. Cu chenar negru. Şi cu toate steagurile în bernă. O introspecţie în infranegru. Nu roşu-vertical, adică sângele, ci negru-vertical.

REQUIESCAT IN PAX.

ACTUALITATE / SPORT

61

CRAIOVA, ETERNA TERRANOVA?

ANTRENORI DE TOP AI NAŢIONALEI ŞI PARADOXURILE SONDAJELOR

Nici acum nu s-au liniştit, pe deplin, „apele” – în fotbal – la Craiova. Echipa locală, „Universitatea”, se află, încă, în disputele şi frământările „post -apocaliptice”, provocate de crunta decizie de dezafiliere. Mâine-poimâine, s-ar putea să ne trezim că se întâmplă cum era cât pe-aci să se petreacă şi (pe) la „Steaua”, clubul bucureştean. Ar putea apărea şi funcţiona un club precum „Ştiinţa Craiova” – sau, cine mai ştie, „Studenţii“, la fel de bine cum ar putea apărea, într-o bună zi, din neant – şi, mai cu seamă, din „neantul” istoriei, şi „C.C.A. Bucureşti”, Casa Centrală a Armatei ori chiar – de ce nu? – „Armata-Ultra”. Oricum, „armata” de suporteri ai Stelei geme de „ultraşi”.

Craiova, de fapt, se dovedeşte, ea însăşi, a fi – precum îi spune şi numele din imn!

– eterna Terranova, „pământ nou”, dar şi tărâm scufundat, adicătelea ceva mai apropiat de... Atlantida. Intră domnul Adrian Mititelu la pârnaie? Sau intră, înaintea lui, domnul Mircea Sandu, aşa cum Adrian Mititelu nu oboseşte să clameze? Se pun şi pariuri. Care mai de care – şi cine mai de cum. Rămâne, totuşi, de văzut... Este, încă, o competiţie deschisă. UEFA a anunţat, cu mai puţin de o lună în urmă, că nu se amestecă deloc în chestiunea dezafilierii de către federaţie (cea din România) a clubului oltean. Oricât de grave ar fi greşelile şi păcatele de la Universitatea Craiova (şi sunt, pesemne), clubul (parcă) nu merita o pedeapsă atât de drastică/toxică precum dezafilierea... Asta este, bag sama, precum excomunicarea din biserica catolică – sau ca votul de blam moştenit din vremea comunismului cel mai intransigent...

Emerich Jenei, Anghel Iordănescu, Cosmin Olăroiu, Ladislau Boloni, Dan Petrescu? Şi în ce ordine să-i punem? Fără Jenei... sau (şi) fără Iordănescu?

Am văzut, de curând, un sondaj/un material sociologic (mai amplu) despre fotbal, unul dintre cele mai „complete” documente, realizat, recent, de un institut de specialitate din Cluj. Şi, stupoare, dacă Anghel Iordănescu, cel care a fost declarat/ales „antrenorul secolului douăzeci”, se afla în subsolul unui clasament cu undeva în jur de (vreo) 1% popularitate, he-hei, ce credeţi despre Emerich Jenei, cel care a câştigat, de pe bancă, trofeul

Cupei Campionilor Europeni, ca antrenor principal?! Ei bine, Emerich Jenei nici nu se afla în top, dacă vi se pare verosimil lucrul ăsta!

Oricum, după performanţele ultimului „cincinal”, în top trebuie, volens-nolens, adăugaţi, cu musai (englezii ar zice „must be“!) şi Dan Petrescu sau Cosmin Olăroiu. Dan Petrescu, pentru tot ce a făcut la ruşi, acolo unde a fost mai tare ca un „farmazon” al play-offurilor, gata să ajungă divinizat. În aceeaşi direcţie de performanţă se înscrie şi Cosmin Olăroiu, devenit „prinţ al deşertului” (după ce a fost „semifinalist” în Europa/foarte aproape de finală) – şi care

poate ameninţa, pe bună dreptate, să se întoarcă, în 2012, în România – din iarnă sau după sfârşitul sezonului. Aici mai trebuie adăugat şi Ladislau Boloni, cu performanţe („sinusoidale”, e drept) în Franţa, Belgia, iar de curând, în Grecia, acolo unde a adus cu el şi jucători români (vezi cazul transferului „fericit” până acum al lui Costel Lazăr).

Oricare dintre aceşti antrenori pomeniţi mai sus ar putea fi succesorul lui Victor Piţurcă, antrenorul-în-fapt, dacă el, Piţi, nu şi-ar îndeplini obiectivele trasate în consonanţă cu federaţia română de fotbal.

Mihail Gălăţanu

GLUME/ŞUŞANELE/BANCURI/BÂRFE/POANTE/ANECDOTE/ŞMENURI/ ŞOTII/DE TOT RÂSUL/HAZ DĂ NĂCAZ/RÂSU-PLÂNSU

MOZAIC DIVERTISMENT / GLUMI}E PE ROTI}E 62 INTERVIU

BANCURI CU... ARABI:

Anunţ pe „Matrimoniale”

BANCURI CU... ARABI: CE FACI CÂND ŢI SE SPUNE CĂ TE ÎNŞALĂ MUIEREA...

MAI ALES DACĂ, ÎNTÂMPLĂTOR, EŞTI... ARAB

Tânăr, douăzeci şi şase de ani, cu o situaţie materială bună (de invidiat), beneficiez de un post de conducere în „multinaţionale” (CEO), viril, casă la munte (în zona Moeciu-Bran), ţiglă pe casă, nu caut nimic, nu doresc femei, vreau doar să mă... prezint.

Un arab oarecare, înfăşurat în turbanul lui, mergea, şi el, pe stradă, întorcându-se de la rugăciunea care a avut loc la moschee.

La un moment dat, un alt tip, tot arab şi el, strigă la primul arab: - Abdul, băiiii, Abdul, băiiiii, ştii, băi... soţia ta te înşală chiar acum!

Arabul nostru, primul, se face, deodată, roşu la faţă – ca racul… şi se caută în veştminte, scoate cuţitul şi o ia la fugă către casă.

Pe drum, devine din ce în ce mai neatent, din cauza disperării – şi, iaca, ajunge să fie călcat de o maşină care circula regulamentar, dar cu viteză, pe stradă. În ambulanţă, totuşi, în timp ce era pe drum spre spital, începe să reflecteze: - Cred că ar trebui să mă calmez, totuşi, un pic.... cât de cât... întâi şi întâi.... sunt burlac... în al doilea rând... pe mine nici nu mă cheamă Abdul...

LIMERICK-uri: LAUDA DE SINE... MIROASE A AUTOELOGIU! DICŢIONAR TRĂSNIT: De vorbe „răsucite”... şi „cuvinte potrivite” - Ce este un BURSUC? Un suc pentru buri...

- Ce sunt DRAHMELE (apud Cornel Udrea)? Un fel de BHANI...

- Ce este un om ABUZIV? Dacă am sta să dăm o replică lui Alex Ştefănescu, ar fi... un om foarte buzat.

- Ce este o BUŞITURĂ? O femeie care trăieşte în boscheţi.

- CREMENAL... este un loc unde se fac creme... la fel se întâmplă şi cu... CREMATORIU sau... CREMENE..., iar locul unde se ţin cremele nu se numeşte altcumva decât...

CREMŞNIT! - BĂNUIALĂ... locul unde te poţi umple, din senin, de... bani.

- „SCRIPTA MANENT”... este vorba, desigur, despre (recent deschisă!) o CASĂ DE AMANET... pentru scriitori!

- Ce este GURA HUMORULUI? O depresiune a munţilor Carpaţi pe unde intră umorul şi bancurile (de tot felul) în România...

- Ce este... H-LEASING: nimic altceva decât o... h-lizeală de împrumut.

GLUME/ŞUŞANELE/BANCURI/BÂRFE/POANTE/ANECDO TE/ŞMENURI/ŞOTII/DE TOT RÂSUL/HAZ DĂ NĂCAZ/RÂSUPLÂNSU

VEDETE... DESPRE UMOR: De data asta... Mel Brooks El a spus că: „Umorul este doar o altă formă de apărare împotriva universului.

MOZAIC DIVERTISMENT / GLUMI}E PE ROTI}E 63 63

LA ŞCOALA DE PARAŞUTISM

PARODII: AUTOR - GEORGE TOPÂRCEANU după „Mihai Viteazul şi Turcii” (de Dimitrie Bolintineanu)

(O întrebare... „adecvată” la timpul său...)

Ostile păgâne pasă la hotare.

Mihai-Vodă şade la o masă mare.

Căpitanii-n juru-i beau, se veselesc, Când deodată-n sală intră-un sol turcesc.

- Padişahul nostru m-a trimis la tine Să-i plăteşti tributul ce i se cuvine!...?

La şcoala militară de la Buzău (de la Bobocu), un instructor ceva mai vârstnic de paraşutism se apucă să îşi facă obişnuitul instructaj de fiecare zi.

Martori la întâmplare sunt chiar câţiva „boboci” de la şcoala militară de aviaţie, câţiva începători, cum se zice. Unul (mai fâşneţ!) dintre ei găseşte

de cuviinţă să întrebe: - Păi, spuneţi-mi şi mie ce am de făcut, în caz că nu mi se deschide paraşuta principală şi, după aceea, nici măcar paraşuta de rezervă, cât timp voi mai avea ca să zbor până la pământ?

- Păi, am putea spune că... tot restul vieţii!

Mihai-Vodă tace. Oaspeţi, mare-mic, Cu onor din teacă spedele-şi ridic.

Luna varsă raze dulci şi auroase, Căpitanii-şi scutur coamele pletoase.

Iat-acum se scoală Doamna-i tinerică Rumenă, suavă ca o zambilică.

Sub hlamidă-i saltă rotungioru-i sân, Crini şi garofiţe pe-al ei chip se-ngân, Părul pe-a ei frunte joacă graţios, Ochii cu tristeţe cat-acum în jos: - Unde este timpul cel de altădată Când Mihai Viteazul ştia să se bată?

Cela ce-n primejdii stă şi se gândeşte Inamicii ţării jugu-i pregăteşte.

Pentru tron, mărire, dulcea-i soţioară Gata-i să se ducă şi-n locu-i să moară!

Doamne, tu ai dreptul s-o abandonezi, Dar nu ai pe-acela plângând ca s-o vezi.

Du-te, mori în luptă, dulcele meu mire, Că de nu eşti vrednic, plec la mănăstire!

Atunci Mihai-Vodă se scoală deodată Şi spre sol întoarce faţa-i gândurată: - Mergi şi spune celui care te-a trimis Că Mihai Viteazul ochii n-a închis.

Au voieşti pe ţară biruri noi a pune?

Au vrei să iau pielea de pe Naţiune?...

Padişahul vostru, fără de-ncongior Vrea să nimicească pe-acest brav popor.

Dar mai bine piară dacă i-a fost dat, Decât cu ruşine, mic şi atârnat!

BANCURI CU BLONDE: DOUĂ BLONDE DE SĂRBĂTORI

(În aşteptarea Crăciunului)

Seara târziu. Într-o pădure de brazi, de la marginea unui oraş de munte. Două blonde.

Ambele zgâriate urât, pe faţă şi pe mâini. Cu hainele rupte şi într-o dezordine totală, sfâşiate, pline de sânge – şi înnămolite peste poate.

Una o întreabă, în sfârşit, pe cealaltă, pe la zece

noaptea: - Dragă, ce crezi, nu am putea lua, la urma urmei, şi unul fără globuri?

Şi zicând aceasta, ia o bardă-n mână, Iute strânge-n juru-i armia română Şi cu ea de-a valma, făr' să zăbovească, Sfarmă şi respinge armia turcească.

Chiar şi Sinan-Paşa, plin de umilinţi, A căzut în apă şi-a pierdut doi dinţi.

Iar Mihai Viteazul, după două ceasuri, Nalţă-o mănăstire şi trei parastasuri!

Dr. J şi Mister H.

MOZAIC / HOROSCOP / ASTRELE 64 INTERVIU

2012

HOROSCOP 2012 Este doar un ghid, nu îl luaţi „de capitală”, cum se zice. De ce? Pentru că, aici, mai intervine şi liberul arbitru. În mod obligatoriu.

După gradul de iluminare şi serenitate al fiecăruia. După gradul de libertate şi independenţă faţă de materie.

Predicţiile, repet, vor fi direcţionate după semnul zodiacal, deşi, precum deja cunoaşteţi – prezum! – după vârsta de treizeci şi cinci de ani, precumpăneşte ascendentul (care se poate calcula, recurgând şi la un tabel de efemeride, funcţie de ora naşterii).

CAPRICORN

CAPRICORNII vor miza foarte mult pe ideea de independenţă (deşi, atenţie, asta nu li se întâmplă numai lor, ci se mai întâmplă şi cu alte zodii – un exemplu la îndemână fiind FECIOARA).

Este un an bun pentru destindere, după task-urile anterioare, destul de „strânse” ca dead-line-uri. Câştigurile vor veni tocmai ca un corolar al independenţei. În general – şi pe bună dreptate! – veţi fi taxaţi drept antisociali. Între noi fie vorba, chiar şi sunteţi. Aţi putea face nişte eforturi să păreţi ceva mai „umani”.

GEMENI

Este un an în care munca de la „job” este „primadona”. Ea ţine capul de afiş, în pofida dragostei şi, uneori, chiar în detrimentul familiei pe care GEMENII o construiesc. Da, dar în avantaj vor ieşi prin însuşi faptul că vor câştiga un an plin de stabilitate. Amorul e cel care va aduce culoare – şi linişte – chiar aşa, puţin, cât se află. Iar GEMENII se vor dovedi cât mai statornici şi cuminţi cu putinţă, astfel încât s-ar putea să se surprindă chiar şi pe ei înşişi.

VĂRSĂTOR

Este un an bun pentru a vă păstra – şi dezvolta – simţul onestităţii. Vărsătorii au, uneori – şi nu mă refer numai la artişti – propriul lor stil de a fi aerieni.

Anul va căpăta o patină mai „îndurătoare” pentru vărsători, care vor fi ceva mai ieşiţi din „bătăliile” vieţii. Vărsătorii vor spune lucrurile pe şleau, dar se vor dovedi mai preocupaţi să nu rănească şi vor înveli lumea într-un bandaj de „suportabilitate”.

RAC

PEŞTI

LEU

SCORPION

Vor fi cam cârcotaşi, în contul anului care vine. Nu vor fi mulţumiţi de felul în care le ies lucrurile. Şi, în consecinţă, se vor apuca să bombăne şi să murmure – până vor înfuria pe toată lumea din jur.

Vor fi nişte nesuferiţi. Dar vor avea parte de nebănuite simpatii ascunse, din partea persoanelor care îi iubesc cu adevărat, în secret, aşa cum sunt toate amorurile din inimă.

SĂGETĂTOR Pentru RACI, anul ce vine, 2012, va presăra puţin suspans asupra existenţei lor. Nu că ar duce lipsă. Viaţa RACILOR a avut tot timpul tainele şi ascunzişurile ei.

Dragostea vă va umple de surprize.

Emoţiile, astea vă vor copleşi cu preaplinul lor. Şi voi veţi ceda. Veţi cădea pradă tuturor acestor sentimente. Imaginaţia, în amor, va fi la ordinea zilei. Fireşte, pentru cei care caută dragostea, pentru că lucrurile nu se întâmplă cu anasâna...

SĂGETĂTORII ar trebui să fie în stare să mulţumească Cerului (de fapt, lui Dumnezeu însuşi) pentru buna perioadă pe care o vor traversa. Vor fi în faţa unuia dintre cei mai faşti ani din viaţa lor. Şi asta se va petrece deoarece îşi vor întreţine şi cultiva, la mare preţ, optimismul. Un optimism de-a dreptul contagios. În stare să salveze lumea, la scară mare.

Mercuria (Hermesina) LEII sunt o zodie puternică, aşa că se aşteaptă să mărşăluiască. Să se vadă că „urcă”. Pe scara socială – şi nu numai. Pe orice scară. Ar fi în stare să urce şi pe scara Richter. Sau Celsius.

Au parte de o serie întreagă de promovări, în cascadă, care par să nu se mai termine – şi care le satisfac orgoliile exacerbate.

BERBECII sunt nişte „începători”, în sensul de spirite ale începutului. Şi trebuie să ţinem cont că le place enorm aventura.

Se schimbă ceva în „template”-urile din viaţa dumneavoastră, dragi BERBECI. Profesional, vă reveniţi, mai ales cei care aţi fost încercaţi cu asupra de măsură. Şi este de spus că nici banii nu se vor lăsa aşteptaţi. Pe ansamblu, 2012 va fi un an copt ca o pâine bună, pentru nativii din BERBEC.

Anul care vine va fi amestecat.

Relaţiile amoroase vor fi greu de întreţinut, dar vă vor aduce/şi produce satisfacţii fără de care nu aţi supravieţui – sau cine ştie cum aţi putea-o face.

Finalul de an se anunţă a fi foarte bun.

Responsabilitatea – care vă caracterizează – poate să fie unul dintre cuvintele de ordine în anul care vine.

TAUR

BALANŢĂ

BERBEC

Ceea ce „ameninţă” să vă salveze este dragostea. Chiar dragostea. Trăită în cadru privat. În cercul restrâns al cuplului. Puncte „fierbinţi” pe plan profesional şi, în consecinţă, pe urmă (tocmai din această cauză) pe planul fragil al sensibilităţii şi sănătăţii personale. Te încarci cu anvergura unui duh al sentimentelor, ceea ce nu poate să îţi facă decât bine, pe toate direcţiile existenţiale.

FECIOARĂ

Intuiţia. Un instrument subtil, extrem de eficient, dar care sare paşii. Va fi principala unealtă cu care vor lucra BALANŢELE. Sistemul nervos merge bine, BALANŢELE se pot baza pe el.

Trebuie să fiţi atenţi şi să evitaţi încâlcelile, situaţiile dubioase, pentru că există şi pericolul ca nişte înşelătorii să se abată asupra dumneavoastră

Rezolv\rile problemelor de Sudoku din pag. 55

Din anul anterior, 2011, vin bani. Se teleportează. Da, dar sunt în contul muncii trecute, nu vin chiar din eter.

Cine îşi închipuie că PEŞTILOR le surâde soarta şi îi ţine în braţe, pe puf, se înşală profund. Şi nu puţini sunt cei care îi invidiază pe „PEŞTIŞORII” simpatici şi descurcăreţi, plini de farmec în tot ceea ce întreprind.

2

7

8

4

6

5

9

1

3

5

3

4

2

9

1

7

8

6

6

1

9

7

8

3

5

2

5

8

5

7

1

4

2

3

6

9

9

2

1

3

7

6

4

5

8

4

6

3

8

5

9

2

7

1

1

4

6

9

2

7

8

3

5

7

8

5

6

3

4

1

9

2

3

9

2

5

1

8

6

4

7

3

2

1

5

8

9

4

6

7

8

6

4

3

1

7

5

9

2

7

5

9

2

6

4

1

8

3

2

7

8

1

9

3

6

5

4

4

9

3

7

5

6

2

1

8

6

1

5

4

2

8

7

3

9

1

4

7

8

3

5

9

2

6

9

8

2

6

4

1

3

7

5

5

3

6

9

7

2

8

4

1

www.eurolines.ro

Anul 4 • Nr. 14 • edi ie de iarnă 2011-2012 Se distribuie gratuit `n re]eaua Eurolines

COLINDÂND PRIN EUROPA: LONDRA

CLUB 27

JIMI HENDRIX

Interviu cu Oana Nuţă, director de comunicare al EXIMBANK

C\l\tor EUROLINES este o publica]ie editat\ de FINMEDIA sub brandul Eurolines. SE DISTRIBUIE GRATUIT ~N RE}EAUA EUROLINES

MĂNĂSTIRILE ROMÂNEȘTI