Calator Eurolines, nr. 2

Anul 1, Nr. 2, iulie-august 2009 Se distribuie gratuit `n re]eaua Eurolines

www.eurolines.ro

MILANO CAPITALA MODEI TREI ZILE LA PARIS SPORTIVII DINCOLO DE TEREN

ELENA UDREA UI MINISTRUL TURISMUL

TICHETELE DE VACAN}| NORA B|L|NIC| Despre muzica m\t\sii

OANA Z|VORANU Coprezentatorul diavoli]ei: Regele Cioab\

TOP 10 CEI MAI BOGA}I MUZICIENI MADONNA

LAURA COSOI Nu v창nez etichete, ci calitate

cuprins . c\l\tor

la drum prin Europa 30 32 34 36

Ghid de ora[ - Frankfurt Ghid de ora[ - Milano Sub lup\ - Trei zile la Paris Sub lup\ - M\rginimea Sibiului

focus 40 42 44 45 46

Trasee Eurolines Misiune Servicii Eurolines Pass Vacan]ele perfecte cu Nova Travel partener Eurolines

mozaic

actualitate 3 6 8 9 10 11 12 14 16 17 18 19 20 22

Eveniment - Europa pe scurt Lansare C\l\tor Eurolines Bani - Va fi reluat\ creditarea?

Joburi - Loc de munc\ cu noroc Auto - La ce s\ fi]i aten]i c‚nd cump\ra]i o ma[in\ second-hand Moto - Vedete pe cai putere Educa]ie - C‚t cost\ liceul `n UE? Sport - O nou\ er\ pentru Wimbledon Mod\ - Trendurile sezonului propun solu]ii pentru toate gusturile Interviu - Laura Cosoi: „Nu v‚nez etichete, ci calitate“ Film: „Cea mai fericit\ fat\ din lume“ un debut promi]\tor Topurile verii Can-can - Sportivii dincolo de teren Gura lumii

cover story 24 Tichetele de vacan]\. Capsula de nitroglicerin\ pentru turism Interviu cu ministrul Turismului, Elena Udrea

50 Hobby: Automodelismul cai putere la scar\ mic\ 52 Diete - Sfaturi esen]iale pentru o siluet\ exemplar\ 53 Gourmet - Gourmet de var\ 54 Consilier - Sfaturi de c\l\torie 56 Glasul inimilor - Un b\rbat [i o femeie 58 Benzi desenate - Aventura ingineriei de produs 59 Test - Ce [tii [i ce nu [tii despre Rom‚nia?

60 Sudoku 61 Test - Te pricepi la b‚rfe?

62 Integrame 63 Divertisment - Bancuri pe ro]i 64 Rezolv\ri

c\l\tor 2 EDITORIAL

Stimate c\l\tor, R

evista pe care o r\sfoie[ti este al doilea num\r al acestui proiect de suflet al Grupului Eurolines. Ea are rolul de a]i face c\l\toria mai pl\cut\, de a te informa, de a te delecta, dar [i de a ne cunoa[te mai bine.

De 15 ani, brandul Eurolines este cunoscut pe pia]a rom‚neasc\, iar cei mai mul]i `l asimileaz\ cuv‚ntului „autocar“. ~n tot acest timp, milioane de rom‚ni au c\l\torit cu autocarele Eurolines, care cu mult\ vreme `nainte de aderarea Rom‚niei la Comunitatea European\ `[i propuneau „s\ uneasc\ Europa“. Fa]\ de aceste milioane de oameni, care au cunoscut firma noastr\ ca [i transportator, relativ pu]ini au perceput schimb\rile din interiorul grupului petrecute `n ultimii c‚]iva ani. Dintr-un „simplu“ transportator, grupul nostru de firme, din care fac parte printre al]ii [i Rombus Transport, Nova Travel, Touring Rent Auto sau Touring Taxi, s-a transformat `n cea mai mare re]ea de agen]ii de turism din Rom‚nia, capabil\ s\ ofere clien]ilor orice fel de consultan]\ [i produs turistic existent pe pia]a rom‚neasc\. Indiferent dac\ vorbim de bilete de avion, cazare la hoteluri din Rom‚nia [i str\in\tate, sejururi turistice, croaziere sau orice alt produs turistic, toate acestea sunt oferite de peste 150 de consultan]i de turism `n agen]iile noastre.

Mai mult, Nova Travel este nu numai unul dintre principalii actori pe pia]a tour-operatorilor din Rom‚nia, dar

este activ\ [i `n zona incomingului, aduc‚nd `n Rom‚nia mii de turi[ti str\ini anual. Unicitatea acestui proiect const\ `n faptul ca orice client g\se[te `n agen]iile Eurolines orice fel de produs de turism [i/ sau transport.

O aten]ie deosebit\ am acordat `n ultima perioad\ prezen]ei noastre `n zona v‚nz\rilor on-line. Astfel au fost dezvoltate site-uri specializate pe categoriile importante de servicii, pe care le oferim. Pe www.eurolines.ro se pot achizi]iona on-line bilete de autocar, www.aerolines.ro este specializat `n bilete de avion, www.novatravel.ro ofer\ litoralul rom‚nesc [i bulg\resc, iar pe www.eurosite.ro se g\sesc oferte de la peste 150 000 de hoteluri din toat\ lumea, al\turi de toate celelalte produse turistice. Pe www.rentauto-romania.ro se pot `nchiria on-line ma[ini de toate categoriile `n multe ora[e rom‚ne[ti.

Un produs unicat cu care ne m‚ndrim este Eurolines Pass, un abonament valabil 15-30 de zile pe toate autocarele Eurolines din `ntreaga Europ\, o modalitate ieftin\ [i pl\cut\ de a vizita mai multe capitale europene pe bani pu]ini.

Un accent deosebit am pus pe preg\tirea profesional\ a colaboratorilor no[tri, consultan]i de turism. Plec‚nd de la certitudinea c\ un produs turistic nu poate fi recomandat f\r\ ca acesta s\ fie cunoscut, am trimis consultan]ii no[tri `n toate zonele turistice, pentru a vedea cu ochii lor ceea ce trebuie s\-]i recomande ]ie

DRAGO{ ANASTASIU c\l\tor eurolines, iulie-august 2009

Publisher Isabella Hurezan Redactor [ef Cristina Manolache Senior Art Director Marcel {tef Ilustra]ie Bogdan Alexandru Ungureanu DTP Anca Firescu, Florin St\nil\

Editori Adina Blaj, Cristian Dogaru, Drago[ Mihnea, Ana Nil\, Gabriela Hurezean,Bogdan Gamale], Lauren]iu Mandu, Ioana Stoica Editor colaborator D\nu] Ungureanu Foto Iulian Gheorghe, Mediafax, dreamstime.com

atunci c‚nd `i `ntrebi unde s\-]i faci concediul. Pe l‚ng\ faptul c\ s-au convins cu ochii lor de produsele puse `n v‚nzare, ei au la dispozi]ie [i o tehnologie avansat\ pentru a face c\ut\ri [i rezerv\ri [i pentru a putea emite toate documentele necesare v‚nz\rii `ntr-un timp record. Astfel se scurteaz\ timpul consumat pentru c\utare, r\m‚n‚nd mai mult timp pentru discu]ia cu clientul. {i pentru a-]i dovedi ]ie c\ pentru noi clientul nostru este ]inta preocup\rilor noastre `n fiecare minut, `]i mai zic c\ `n cel mai scurt timp vom implementa un sistem de fidelizare, care s\ motiveze suplimentar clien]ii no[tri s\ achizi]ioneze de la noi toate aceste produse. Vrem s\ te convingem de faptul c\ marele t\u avantaj ar putea s\ fie s\ te decizi pentru unul dintre consultan]ii no[tri de turism, con[tient fiind de faptul c\ indiferent ce dore[ti din domeniul turistic [i al transportului po]i primi de la el. ~ncep‚nd cu un z‚mbet [i termin‚nd cu o consultan]\ de calitate, care s\ fac\ `n a[a fel `nc‚t cel mai frumos vis al t\u, concediul, s\ devin\ o realitate pl\cut\. Pentru asta, Eurolines lupt\ de mul]i ani, iar clien]ii no[tri mul]umi]i ne fac s\ avem `ncredere c\ suntem pe cel mai bun drum.

Felicit\ri c\ ne-ai ales [i suntem convin[i c\ nu te vom dezam\gi!

Mergem `mpreun\ pe aceast\ cale, iar eu `]i urez „Drum bun!“ Cu deosebit\ stim\, Al t\u

Director General Eurolines România

Trafic Ema Dr\gan Produc]ie Alexandru Florescu

Po[ta redac]iei: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail la adresele:

PUBLISHING HOUSE Str. Soldat Gheorghe Matac nr.19, sector 2, Bucure[ti Tel./Fax: +40-21-310 29 70 / +40 21-310 28 80 info@media10.ro isabella.hurezan@media10.ro Director executiv cristina.manolache@media10.ro Beatrice B\lan beatrice.balan@media10.ro

c\l\tor 4 BANI / JOBURI / SPORT / EDUCA}IE / TREND / MOD| / FILM / AUTO / TEHNOLOGIE / GADGET

actualitate

6 Evenimente 14 Sport 8 Bani 16 Mod\ 9 Joburi 17 Interviu 10 Auto/Moto 18 Film 12 Educa]ie 20 Can can

Neobosita var\ a pelegrin\rii Manchester, Festivalul de jazz 24 iulie - 1 august Festivalul de jazz de la Manchester cuprinde concerte de jazz sus]inute de arti[ti renumi]i ai genului.

Reprezenta]iile au loc `n mai multe loca]ii, cele mai multe dintre ele `n aer liber. Cele mai importante sunt Albert Square [i Ann’s Square.

Paris, Arcul de Triumf, Turul Fran]ei 26 iulie Faimosul Tur al Fran]ei se va `ncheia `n mod tradi]ional cu trecerea `nving\torilor pe sub Arcul de Triumf. Anivers‚nd a 96-a edi]ie, Turul porne[te anul acesta de la Monaco, cicli[tii urm‚nd s\ str\bat\ Monaco, Fran]a, Spania, Andorra, Elve]ia [i Italia.

Londra, StripLite, London Stone 31 iulie StripLite `nseamn\ o noapte de proiec]ii de filme independente [i anima]ii [i petreceri de muzic\ alternativ\.

Dusseldorf, Festivalul berii Benrath Bierborse 31 iulie - 2 august Zona pietonal\ din centrul ora[ului Dusseldorf se transform `n fiecare an `ntr-o teras\ imens\ pentru festivalul berii, care atrage, `n fiecare var\, 100.000 de participan]i.

Barcelona, Festivalul Grec 20 iunie - 2 august Grec Barcelona este cel mai important eveniment cultural al verii din capitala Cataloniei.

Cuprinde spectacole de teatru de strad\, concerte [i reprezenta]ii de dans.

Hamburg. Festivalul de muzic\ clasic\ „Nop]i romantice“ are loc anual pe 1 august, `n parcul natural Hagenbeck. ~n timp ce p\rin]ii se bucur\ de spectacolele de muzic\ clasic\, cei mici se pot plimba nestingheri]i prin parcul recunoscut pentru multitudinea de specii de animale [i flora impresionante.

5 Amsterdam, Parada de b\rci pe canale 1 august Sute de olandezi `mbr\ca]i `n costume colorate defileaz\ anual la parada de vase ce se desf\[oar\ pe canalele din capitala Olandei. 350.000 de localnici [i turi[ti privesc spectacolul `n fiecare an.

Copenhaga, Cursa de ciclism, Post Danmark Rundt 29 iulie - 2 august Sute de cicli[ti din 25 de ]\ri se reunesc pentru cursa de ciclism ce are loc anual `n Danemarca.

Berlin, Klassiktage 16 iulie - 2 august Berlin Klassiktage este un festival anual de muzic\ clasic\ ce se deosebe[te prin locurile inedite `n care au loc concertele. Vor putea fi ascultate piese clasice din Bach, Mozart [i Chopin.

Vene]ia, Festivalul de Jazz, 27 iulie - 2 august Teatrul La Fenice [i Pia]a San Marco devin scene pentru unul din cele mai mari festivaluri de jazz din Vene]ia. Festivalul curpinde [i expozi]ii de art\.

Milano, Concert Madonna 14 iulie, San Siro Turul Madonnei prin Europa, Sticky&Sweet ajunge `n iulie [i la Milano, pe faimosul stadion San Siro. Cu aceast\ ocazie, spectatorii vor putea asculta cele mai noi crea]ii ale c‚nt\re]ei, din ultimul s\u album.

www.eurolines.ro Anul 1, Nr. 1, mai-iunie 2009 Se distribuie gratuit `n re]eaua Eurolines

actualitate . c\l\tor

ROMA PROMO}IE DUS / ~NTORS DE LA

99€

6 EVENIMENT

MIRCEA DINESCU MO{IER DE VI}| NOU|

C\l\tor Eurolines, lansat cu alai

MOZAIC Decalogul unei eco: urm\re[te vie]i noastre [i via]a sfaturile ta se va schimba fundam ental

COPENHAGA, ORA{UL GLAMOUR

F1

~N BAHRAIN, ACOLO UNDE ~}I E INIMA TOT CEDE V|ZUTI LA LONDRA

GOURMET DE PRIM|VAR| C|L|TOR ~N Viziteaz\ Roma,EUROPA ora[ul legend\, cu ghidul nostru perfect pentru toate bugete le

ACTUALITATE Nicole Kidma Stil de vedet\n Pe ce pariezi?

Leu sau euro

Cu ocazia lans\rii pe pia]\ a revistei C\l\tor Eurolines, colaboratori, parteneri [i jurnali[ti s-au `ntâlnit la Makondo Club. Atmosfer\ relaxant\, felicit\ri [i [ampanie, speech-ul electrizant al lui Drago[ Anastasiu, toate condimentate cu muzica special\ a trupei Mambo Siria...

Beatrice B\lan, Director al companiei Media 10, bucuroas\ s\ anun]e lansarea unui nou produs

Drago[ Anastasiu, Director General Eurolines România, felicit\ echipele care au dat via]\ revistei

Dinu Dinulescu, Vicepre[edinte Forum Invest, George B\lan, Director Executiv ESI [i Alin Burcea, Director General Paralela 45 `ntr-o discu]ie animat\

Invita]ii sunt `ntâmpina]i cu un pahar de [ampanie. Radio ZU, `ntotdeauna al\turi de partenerii s\i

7

Al\turi de Drago[ Atanasiu [i Beatrice B\lan, se afl\: Cristian B\ciucu, Director Executiv Eurolines; Isabella Hurezan, Director Editorial al companiei Media 10; Anca Du[e, Director Publicitate Eurolines; Roxana Stan, Director Resurse Umane Eurolines [i Ema Dr\gan, Traffic Manager Media 10

Jurnali[tii prezen]i au fost pl\cut surprin[i de conceptul revistei

Ana Nil\ [i Cristina Manolache - redactori Media 10

Alin Burcea, Director General Paralela 45, [i Adrian V\caru, Director General Romticket

Revista a st창rnit interes printre invita]i

Mambo Siria, taraf-fanfar\ descoperit de Mircea Dinescu `n zona mo[iei lui din Mehedin]i, au c창ntat SUPER!

Dob‚nzile la credite [i la depozite se vor reduce la fel de repede ca deficitul de cont curent, conform guvernatorului BNR, Mugur Is\rescu.

actualitate . c\l\tor 8 BANI PRIMA SAU ULTIMA CAS|?

Va fi reluat\ creditarea?

Creditul bancar a fost `n primul trimestru al anului scump, chiar [i la vedere. Va deveni mai ieftin [i u[or de ob]inut odat\ cu sosirea toamnei? de Cristian Dogaru

Programul guvernamental Prima Cas\ vrea s\ deblocheze creditul imobiliar cu ajutorul pârghiei garan]iei de stat, `n limita a 80% din valoarea creditului ob]inut (plafon de 60.0000 euro pentru achizi]ionarea unei locuin]e).

De[i b\ncile au acceptat costuri mai reduse pentru a finan]a acest program, exist\ cateva riscuri mai pu]in evidente acum pentru debitori. ~n primul r‚nd, vorbim despre evolu]iile dobânzii. Este mai ieftin s\ te `mprumu]i `n euro, dar nivelul Euribor este `n prezent la minime istorice.

Cum dobânda creditului este Euribor plus o marj\ (`n general de 4%), orice majorare a Euribor se va reflecta `n costul creditului. ~n al doilea r‚nd, dezechilibrele acumulate `n economie reclam\ o nou\ ajustare a cursului de schimb, probabil mai violent dup\ alegerile din toamn\.

Cine se `mprumut\ `n euro va pl\ti rate mai mari (prespun‚nd c\ are venituri `n lei). ~n al treilea r‚nd, programul poate umfla temporar pre]urile pe pia]a imobiliar\, pân\ se epuizeaz\ sumele garantate de stat.

E

xceptând CEC-ul, ne e greu s\ v\ recomand\m b\nci unde a]i putea ob]ine `mprumuturi `n acest moment. Ne referim `n special la creditele ipotecare, majoritatea b\ncilor p\strându-[i disponibilitatea de a oferi `n continuare carduri de credit la costuri ce trec de 30% (DAE). Semnarea acordului de `mprumut cu FMI [i Comisia European\ a readus `ns\ speran]ele debloc\rii credit\rii, iar declara]iile oficialilor din Guvern [i BNR `ncurajeaz\ aceast\ optic\.

A[a s\ fie?

Ra]ionamentul optimi[tilor se bazeaz\ pe faptul c\ Ministerul Finan]elor nu va mai depinde de b\nci la licita]iile cu titluri de stat (unde se pl\tesc dob‚nzi de peste 11% `n prezent), iar BNR va injecta [i mai multe lichidit\]i `n sistem.

De la `nceputul anului Finan]ele au atras cam [ase miliarde euro pentru ca statul s\ mai poat\ oferi pensii [i salarii f\r\ sincope. ~mprumutul de la institu]iile europene este `ns\ de numai cinci miliarde euro (cele 13 miliarde euro de la FMI vor merge direct `n visteria BNR) [i vine `n tran[e, e[alonate timp de doi ani. Deci nu v\ face]i iluzii c\ statul n-ar mai avea nevoie de banii b\ncilor. BNR ar putea `n schimb s\ pompeze cu mai mult\ energie lichidit\]i `n sistem (lei). A

„

FIXA}II CU DOU| CIFRE Nu se poate vorbi de reluarea credit\rii c‚t timp dobânzile r\m‚n foarte sus.

Bancherii spun c\ nu scad costul credit\rii pentru c\ cererile de `mprumuturi sunt foarte pu]ine acum. ~n condi]ii de criz\, ce afacere ob]ine o rentabilitate mai mare de 20%, c‚t ar reprezenta costul creditului, astfel `ncat s\ `[i permit\ s\ apeleze la banc\? La `nceputul anului b\ncile nu prea aveau resurse, le era team\ de dificult\]ile financiare ale debitorilor. Acum au resurse (vezi reducerea rezervelor minime obligatorii `n valut\, sc\derea primei de risc pentru Rom‚nia), dar ar vrea s\ acorde finan]\ri tot la dob‚nzi mari.

IULIAN PANAIT, pre[edinte KTD Invest

“

f\cut-o cu relativ succes pân\ acum de vreme ce indicele Bubor a sc\zut `n ultimele dou\ luni cu 2-3%. Tr\g‚nd linie, b\ncile ar putea fi `ncurajate s\ ofere ceva credite lunile ce vin, `n special companiilor [i mai pu]in popula]iei.

Asta pentru c\ recenta cre[tere a [omajului va genera restan]e mai mari [i pruden]\ `n ceea ce prive[te majorarea creditelor de retail, cel pu]in cât timp veniturile popula]iei stagneaz\. ~n ceea ce prive[te dobânda de politic\ monetar\, sc\derea recent\ de 0,5%,de la 9,5% la 9%)

Concluzia?

Nu v\ a[tepta]i la reduceri importante de dob‚nd\ `n perioada urm\toare, c‚t timp b\ncile au de returnat linii de finan]are de la b\ncile-mam\, iar provizioanele pe care trebuie s\ le fac\ sunt

tot mai consistente, num\rul creditelor cu probleme fiind `n cre[tere. Robinetul credit\rii va r\m‚ne la fel de greu de deschis, `n special de cei ce nu de]in garan]ii [i venituri solide, adic\ de majoritatea solicitan]ilor de `mprumuturi.

Lei sau euro?

Ei, aici este adev\rata provocare. S\ presupunem c\ reu[i]i s\ primi]i aprobarea pentru un `mprumut. Dob‚nzile la lei sunt mai mari, cele `n valut\ mai reduse. Riscul de depreciere a monedei na]ionale nu a trecut `ns\. Mai mult, credem c\ adev\rata valoare a leului fa]\ de euro se va vedea `n toamn\, dup\ ce efectul promisiunilor [i compreselor electorale pe economie se vor estompa.

Noi am merge pe varianta credit `n lei, cu dob‚nd\ variabil\, chiar dac\ aparent costurile sunt acum mai mari.

Num\rul posturilor scoase pe pia]a muncii s-a redus cu peste 50% fa]\ de anul trecut, dar candida]ii sunt mai numero[i.

9

JOBURI

Loc de munc\ cu noroc ~n vremuri tulburi, e bine s\ te ag\]i de toate certitudinile pe care le ai. Una dintre ele este [i faptul c\ nu exist\ meserii care s\ `]i garanteze c\ nu vei fi niciodat\ [omer. Totu[i, chiar [i `n vreme de criz\, exist\ locuri de munc\ favorizate.

A

tunci c‚nd norii crizei planeaz\ asupra unei firme, conducere se orienteaz\ spre oamenii capabili s\ controleze costurile, s\ ]in\ cheltuielile sub control [i s\ aduc\ fonduri la surs\.

De aceea, cele mai sigure slujbe sunt `n domeniul financiar-contabil, dar [i de consultan]\, managementul riscurilor [i al recuper\rilor de debite, crean]e sau asigur\ri de risc. Deoarece criza aduce cu sine restructur\ri [i conflicte cu furnizorii sau clien]ii, juri[tii buni, cu experien]\ sunt foarte aprecia]i. Pentru astfel de pozi]ii, speciali[tii cu c‚]iva ani de experien]\ [i cu vechime `n firma res-

pectiv\, pot c‚[tiga [i 2.000 euro/lun\.

Locurile de munc\ din zona financiar\ se bucur\ de popularitate, deoarece companiile au nevoie de stabilitate financiar\, trebuie s\ analizeze cu aten]ie costurile [i s\ le ]in\ sub control.

Cheltuielile trebuie [i ele gestionate, iar datoriile de la clien]i [i furnizori trebuie recuperate rapid. Cele mai sigure sfere de activitate r\m‚n `ns\ cele mai pu]in afectate de criz\. Intr\ aici telecomunica]iile, industria farmaceutic\, energetic\ [i IT&C - domenii care sus]in [i impulsioneaz\ economia, asigur‚nd necesit\]ile popula]iei. Pe termen lung, lor li se adaug\ domeniile care vor fi sus]inute de programele UE, cum sunt

protec]ia mediului, dezvoltarea infrastructurii sau educa]ia.

La polul opus, al domeniilor care vor `nregistra un reges se afl\ construc]iile, imobiliarele sau companiile de brokeraj. {i domeniul bancar care a `nceput s\ str‚ng\ r‚ndurile angaja]ilor. Un barometru trimestrial al PricewaterhouseCoopers (PwC) ar\ta c\ nu se ia dec‚t `ntr-o mic\ m\sur\ `n calcul criteriul „ultimul venit, primul plecat“ atunci c‚nd fac restructur\ri. ~n practic\, lucrurile nu stau `ntotdeauna a[a. Primii angaja]i la care se reunun]\ sunt ultimii veni]i, `n virtutea ideii ca se pierde mai pu]in dac\ sunt disponibiliza]i - nu s-a investit foarte mult `n ei.

Modelul Logan MCV va avea o nou\ versiune, Prestige, disponibil\ `n dou\ variante de motorizare, diesel [i pe benzin\.

actualitate . c\l\tor 10 AUTO

Un micu] atr\g\tor Noul Volkswagen Polo este o alternativ\ interesant\ pentru cei care doresc s\ `[i cumpere o ma[in\ de clas\ mic\.

V

olkswagen a lansat noul Polo `n prim\vara acestui an, la Salonul Auto de la Geneva.

Aceasta este a cincea genera]ie a modelului de clas\ mic\, care

`mprumut\ o mul]ime de elemente stilistice de la noul Golf, fiind `ns\ mai mare dec‚t genera]ia precedent\ [i av‚nd mai multe motoriz\ri.

~ns\ `n ciuda cre[terii dimensiunilor, noua genera]ie a lui Polo are o greutate mai mic\ dec`t modelul vechi, masa proprie sc\z‚nd cu 7,5%. ~n plus, capacitatea de `nc\rcare a

La ce s\ fi]i aten]i c‚nd cump\ra]i o ma[in\ second-hand ~n actualele condi]ii economice, foarte mul]i oameni se g‚ndesc s\-[i cumpere o ma[in\ second hand. ~ns\ o persoan\ mai pu]in priceput\ poate fi u[or p\c\lit\ atunci c‚nd `[i achizi]ioneaz\ un asemenea automobil. Iat\ c‚teva sfaturi pentru cei care vor s\-[i cumpere o ma[in\ second hand.

Dac\ vre]i s\ o cump\ra]i de la un dealer, planifica]i-v\ cu aten]ie bugetul [i nu `l dep\[i]i, indiferent de ofertele suplimentare pe care le ve]i primi.

Nu v\ limita]i doar la ofertele dealerilor specializa]i. Analiza]i [i ofertele de buy-back (dac\ poseda]i deja o ma[in\) sau ofertele persoanele fizice, de pe internet sau din diferite publica]ii de profil.

1

2

3

~n medie, un [ofer obi[nuit parcurge 10.000 km `ntr-un an.

Dac\ ma[ina a f\cut `n medie un kilometraj mai mare, este posibil ca uzura fizic\ s\ `[i fac\ apari]ia.

Verifica]i cu aten]ie seriile [asiului [i ale motorului, care trebuie s\ corespund\ cu cele din documentele ma[inii.

Conduce]i ma[ina pe diferite drumuri, pentru a vedea cum se comport\ aceasta.

Verifica]i caroseria `n condi]ii de vizibilitate bun\, de la interior spre exterior. Rugina poate fi reperat\ cel mai u[or la aripi sau l‚ng\ spoilere.

Dac\ descoperi]i o zon\ ruginit\, ap\sa]i u[or pe ea - dac\ se rupe, acesta este un semn de coroziune.

4 5 6

7

Analiza]i ma[ina din toate unghiurile. Spre exemplu, dac\ u[ile nu se `mbin\ bine cu aripile `nseamn\ c\ aproape sigur ma[ina a fost lovit\. Uita]i-v\ cu aten]ie [i la vopsea. Dac\ `ntr-o anumit\ zon\ nuan]a difer\ fa]\ de restul caroseriei, `nseamn\ c\ acea zon\ a fost lovit\ [i revopsit\. ~ntotdeauna face]i aceste verific\ri c‚nd ma[ina este uscat\.

Dac\ este ud\, apa poate ascunde zonele revopsite.

C‚nd conduce]i ma[ina, volanul trebuie s\ fie `n pozi]ie normal\ atunci c‚nd merge]i drept. Nu are voie s\ stea mai spre st‚nga sau mai spre dreapta.

Verifica]i dac\ kilometrajul corespunde gradului general de

8

9

uzur\ a ma[inii. Uita]i-v\ c‚t de uzate sunt pedalele de fr‚n\ [i accelera]ie, schimb\torul de viteze sau tapi]eria scaunelor, toate aceste pot fi semne de uzur\.

Dac\ ma[ina arat\ bine, dar kilometrajul este mic `nseamn\ c\ aceasta a fost nefolosit\ mult timp, lucru ce poate afecta motorul.

Un motor foarte murdar poate s\ `nsemne c\ ma[ina nu a fost `ngrijit\ sau nu i s-au f\cut la timp reviziile. ~nainte s\ porni]i motorul, verifica]i nivelul uleiului [i culoarea acestuia. Dac\ nivelul este sc\zut sau uleiul este prea murdar, consulta]i cartea de service [i vede]i c‚nd a fost schimbat ultima dat\. ~n

10 11

12

Dani Pedrosa, pilotul spaniol de la Repsol Honda, a câ[tigat Marele Premiu al Statelor Unite dup\ mai bine de un an f\r\ clas\ri pe podium.

11

MOTO

portbagajului a crescut p‚n\ la 280 de litri. Motoriz\rile pe care noul VW Polo le va avea `n gama la debutul s\u pe pia]a din Rom‚nia, ce va avea loc `n luna septembrie, vor fi reprezentate de „benzinarele“ aspirate de 1,2 (60 [i 70 CP) [i 1,4 litri (85 CP) [i de un propulsor turbo de 1,2 litri (105 CP). Versiunile de 1,4 si 1,2 litri turbo vor primi, `n premier\ `n gama Polo, o transmisie DSG cu [apte rapoarte.

Fanii motoarelor diesel vor avea [i ei de unde s\ aleag\, `n ofert\ exist‚nd trei versiuni ale motorului de 1,6 litri, care dezvolt\ 75, 90 sau 105 CP. Dac\ dori]i motoare mai ecologice, `ncep‚nd din 2010 vor exist\ [i dou\ versiuni Bluemotion pentru noul Polo, care vor fi echipate cu motoare diesel de 1,2 [i 1,6 litri. Aceste propulsoare dezvolt\ 74, respectiv 89 CP [i - dup\ cum sus]in cei de la Volkswagen - vor avea un consum de combustibil extrem de redus.

Deocamdat\ nu exist\ o list\ de pre]uri pentru Rom‚nia, `ns\, orientativ, noul Polo are un pre] de pornire de 12.000 de euro `n Germania.

Uit\-te pe to.r o w w w.1001au

Kamara, Marcel Chiva [i Ion Oncescu pe motoare

Vedete pe cai putere La B\neasa Shopping City s-a organizat o serie de evenimente dedicate pasiona]ilor de motoare. Vedete, curse de karting [i drivetest-uri gratuite cu motociclete, scutere [i ATV-uri au au atras o mul]ime de spectatori.

Kamara [i Claudia P\tra[cu s-au intrecut la karturi

acela[i timp, verifica]i [i dac\ nu exist\ vreo scurgere.

Dup\ ce porni]i motorul, tura]i-l pe loc. Dac\ pe evacuare iese fum albastru sau negru, aceasta `nseamn\ c\ motorul are o problem\. De asemenea, verifica]i [i dac\ martorii de pe bord, `n special cel de temperatur\ a motorului, nu semnalizeaz\ vreo problem\.

Pedala de ambreiaj trebuie s\ poat\ fi ap\sat\ u[or, iar cuplarea treptelor de vitez\ trebuie s\ se fac\ f\r\ probleme.

Pedala de fr‚n\ trebuie s\ ofere un feedback bun, s\ opun\ rezisten]\. Nu trebuie s\ se duc\ p‚n\ la podea c‚nd o ape[i prima dat\.

13

14 15

L

a sf‚r[itul lunii mai, o expozi]ie de motoare [i accesorii moto a fost deschis\ publicului `n interiorul centrului comercial din nordul Bucure[tiului, `n timp ce `n parcare au avut loc curse [i demonstra]ii pe motoare.

Mai multe vedete pasionate de vitez\ au participat la eveniment. Ani Cre]u (Vacan]a Mare) [i Cristina }oloc (TVR) au venit pe motoare [i s-au `ntrecut la cursa melcului dup\ prima rund\ de cascadorii. Ion Oncescu, Kamara [i Marcel Chiva (Harley Davidson) au fost concuren]ii celei de-a doua curse a melcului, unde c‚[tig\ cel care reu[e[te s\ mearg\ cel mai `ncet, f\r\ s\ ating\ p‚m‚ntul cu picioarele. Ion

Oncescu a fost declarat campion, `n timp ce locul doi a fost adjudecat de Marcel Chiva.

Kamara a fost singurul care a mers cu scuterul [i a ca[tigat locul al treilea, `ns\ asta nu l-a `mpiedicat s\ se distreze de minune la cursele de karting.

ATV-urile [i karturile au fost atrac]ia evenimentului pentru vedetele care nu merg pe motoare. B\ie]ii de la ZOB au fost primii care au `ncins pista de karting, Ion Oncescu a turat ATV-ul, `n timp ce Claudia P\tra[cu sa `ntrecut cu Kamara la karturi. Nono Semen (Pro FM) a venit `nso]it de prietena sa, `mpreun\ cu care a testat unul din ATV-uri. Sabrina Manoliu (TVR) s-a plimbat tot cu ATV-ul [i [i-a

demonstrat `ndem‚narea c‚nd a reu[it s\ `l conduc\ st‚nd `n picioare.

Invita]ii speciali ai evenimentului au fost cascadorii Angyal Zoltan - triplu campion mondial la cascadorie moto, Demeny Zsolt [i Demeny Laci cascadori de motociclete sport [i ATV-uri, recunoscu]i pentru stilul neconven]ional de a realiza cascadoriile. Cei trei profesioni[ti au oferit un adev\rat spectacol de `ndem‚nare [i de curaj pe dou\ ro]i, au `ncins cauciucurile [i i-au impresionat pe cei prezen]i.

Pagini realizate de Lauren]iu Mandu

Num\rul locurilor `n taberele pentru elevi [i studen]i a ajuns anul acesta la 65.000. O treime din locuri sunt gratuite.

actualitate . c\l\tor 12 EDUCA}IE

C‚t cost\ liceul `n UE? C‚teva sute de euro. Este pre]ul de pornire al unui an de studii la liceu `ntr-una din ]\rile Uniunii Europene. Iat\ la c‚t pot ajunge taxele de [colarizare `n c‚teva din statele UE.

Germania La liceul Phorms Berlin Mitte din capitala Germaniei, pre]ul pentru o lun\ de [coal\ pe parcursul unui an [colar este de 400 de euro pentru famillile cu un venit mai mic de 20.000 de euro [i ajunge la 1059 de euro pentru famiile cu un venit de cel pu]in 250.000 de euro.

de Ana Nil\

Italia ~n Italia, un an de studii la liceul Sf‚ntul {tefan, recunoscut pentru programele de arte, ajunge la 18.800 de euro, sum\ ce se poate pl\ti `n dou\ rate.

Liceul este frecventat mai ales de elevi str\ini, care au trecut printr-o serie de teste `nainte de a fi admi[i.

Printre cursurile de baz\, se num\r\ limba englez\, limba francez\ [i italian\, al\turi de istoria artelor [i istoria Europei. Campusul liceului, situat `n centrul Romei, cuprinde 12 s\li de clas\, dou\ studiouri de art\, laboratoare de [tiin]e [i o bibliotec\ cu 13.500 de volume.

Irlanda ~n Dublin exist\ 51 de [coli particulare, cu taxe variind de la 3.000 de euro la 16.000 de euro pentru elevii care aleg sistemul de internat.

La Wesley College din Dublin, taxele pentru un an de studii cost\ 5.450 de euro, iar taxa de `nscriere este de 75 de euro. Curriculumul se concentreaz\ pe limba irlandez\, englez\, matematic\, educa]ie fizic\ [i educa]ie religioas\.

Fran]a ~n cazul Fran]ei, afla]i c\ aproape toate formele de `nv\]\m‚nt sunt gratuite sau cost\ destul de pu]in. ~n [coala general\ [i la liceu manualele sunt gratis, `ns\ pot exista anumite taxe la institu]iile de `nv\]\m‚nt care se adreseaz\ copiilor expa]ilor.

Lu\m ca exemplu Liceu Interna]ional St Germain-en-Laye de l‚ng\ Paris, sec]ia de [colarizare `n limba englez\. Un an de studii aici `i va costa pe p\rin]i 3.740 de euro pentru fiecare din ultimii doi ani de liceu (clasele 11-13) [i 2,870 pentru clasele 7 - 10. Sumele acoper\ doar taxele de [colarizare [i manualele puse la dispozi]ie de [coal\, la care se adaug\ 160 de euro pentru depunerea dosarului. ~n cazul `n care elevul nu este admis, taxa de de `nscriere nu se returneaz\. ~n cazul Liceului private Notre-Dame din Paris, taxele sunt mult mai mici - 882 de euro pe an, iar taxa de `nscriere este de 12 euro.

Anglia Elevii care urmeaz\ cursurile [colilor publice din Anglia nu sunt scuti]i de la plata taxelor de studii.

City of London School percepe taxe anuale de 12,267 de lire sterline, `ns\ elevii care aplic\ pot participa la un concurs pentru ob]inerea unei bruse menite s\ acopere o parte din costurile de [colarizare. Geografia, istoria, literatura, design [i artele vizuale sunt printre principalele cursuri care sunt studiate la City of London School.

ADRESE UTILE Liceul Sf‚ntul {tefan ∫ Liceul International St. ∫ Wesley College Via Aventina, nr. 3, Roma. Germain-en-Laye Ballinteer, nr. 16, Dublin Rue du Fer a Cheval nr. ∫ Liceul Phorms Berlin ∫ City of London School 2bis, St. Germain-en-Laye Queen Victoria Street, Mitte Ackerstrasse, nr. 76, Berlin Londra. ∫

Roger Federer este c‚[tig\torul de anul acesta de la Wimbledon.

Cu acest titlu, s-a re`ntors `n topul ATP [i a dep\[it recordul de 14 Grand Slamuri.

actualitate . c\l\tor 14 SPORT

EVENIMENTE

O nou\ er\ pentru Wimbledon

de Ioana Stoica

MECIUL NA}IONALEI DE FOTBAL A ROMÂNIEI DE CALIFICARE LA MONDIALE, 5 septembrie 2009, Paris S‚mb\t\, 5 septembrie 2009, va avea loc pe Stade de France din Paris partida decisiv\ dintre Fran]a [i Rom‚nia. Meciul este unul crucial pentru calificarea la Campionatul Mondial de Fotbal din 2010, g\zduit `n premier\ de continentul negru, `n Africa de Sud. Absent\ la ultimele dou\ Campionate Mondiale, selec]ionata Rom‚niei `ncearc\ s\ ob]in\ prima calificare la un Campionat Mondial dup\ retargerea „genera]iei de aur“ lui Gheorghe Hagi.

TURUL FRAN}EI 4 IULIE - 26 IULIE A 96-a edi]ie a Turului Fran]ei propune anul acesta 3.500 km, `mp\r]i]i in zece etape de plat, [apte etape de munte, o etap\ de tranzi]ie, dou\ man[e contratimp [i un contratimp pe echipe. Trei sosiri vor avea loc la altitudine, traseul fiind pres\rat cu nu mai pu]in de 20 de c\]\r\ri de categoria special\, 1 [i 2. Startul va fi dat la 4 iulie, de la Monte Carlo, iar dup\ trei s\pt\mâni cicli[tii vor ajunge pe Champs-Elysees din Paris, unde va fi instalat\ linia de fini[.

CAMPIONATUL MONDIAL DE ATLETISM 15.08 - 23.08, Berlin Berlinul va deveni capitala atletismului mondial la mijlocul lunii august. Este primul concurs la nivel mondial pentru atle]i dup\ Jocurile Olimpice de la Beijing.

Astfel, noi [i vechi campioni olimpici, speran]e ale celui mai vechi sport din istoria lumii, precum [i planuri de doborâre a recordurilor mondiale se vor „`nfrunta“ pe str\zile [i arenele Berlinului.

R

ecunoscu]i pentru conservatorismul lor, englezii renun]\ din ce `n ce mai des la acest\ etichet\. Cel pu]in `n domeniul sportului nu fac concesii. Tot ce e modern, tot ce „produce“ bani merit\ schimbat, renovat sau chiar d\r‚mat [i construit din temelii. Doar s\ se potriveasc\ peisajului modern, european. Astfel, dup\ ce au pus la p\m‚nt dou\ dintre arenele mitice ale Regatului, stadioanele Wembley [i Arms Park, primul, un adev\rat templu al fotbalului englez, iar cel de-al doilea al rugby-ului, pentru a fi `n\l]ate pe acela[i loc altele mai mari [i mai impun\toare, anul acesta a venit r‚ndul tenisului s\-[i renoveze una dintre cele mai vechi arene engleze[ti, la care ace[tia ]in cu sfin]enie. Este vorba despre terenul central unde se desf\[oar\ partidele de tenis ale competi]iei de Mare [lem, cel de la Wimbledon. „Aceast\ aren\ este bijuteria Wimbledon-ului [i vom `ncerca sa o facem [i mai pre]ioas\“, declara acum ceva timp pre[edintele All

Arena Central\ unde se desf\[oar\ cea mai important\ competi]ie de tenis pe iarb\ `n lume a fost `nfrumuse]at\ [i modernizat\. Astfel, terenul a devenit de anul acesta mai practic [i mai `nc\p\tor.

England Club, unde se organizeaz\ competi]ia. {i spunea aceste cuvinte cu g‚ndul c\ `n cur‚nd spectatorii englezi [i juc\torii de pe iarba londonez\ nu vor mai fugi la primele pic\turi de ploaie, fenomenul cel mai des `nt‚lnit `n capitala Mari Britanii, [i vor putea privi `n continuare, `n lini[te, partidele. Statistica arat\ c\ ultima edi]ie a turneului de la Wimbledon a fost des perturbata de ploaie, durata total\ a `ntreruperilor meciurilor fiind de 9 ore [i 44 de minute pe parcursul a cinci zile de competi]ie.

Un acoperi[ reciclabil, retractabil `n 10 minute. At‚t `i trebuie arenei centrale din complexul de tenis de la Wimbledon s\ se transforme `ntr-o sal\ `n care nu ajunge niciun strop din ploaia cea rece. Astfel, cel mai mare

inamic al tenisului din capitala Angliei a fost, `n sf‚r[it `nvins. ~n aceast\ prim\var\, celebra arena de la Wimbledon a fost acoperit\. 25 de milioane de euro a costat afacerea. Transparent, puternic, flexibil [i, foarte important, impermeabil, „plafonul“ elimin\ posibilitatea folosirii electricit\]ii pe timp de zi, `ns\ cum pe acoperi[ sunt montate 120 de proiectoare, meciurile vor putea s\ se dispute pe Central [i dup\ l\sarea serii. Greutatea total\ a acesteia este de 1.000 de tone.

Fabricat dintr-un material special, care se nume[te „Tenara“, acoperi[ul a „m‚ncat“ nu mai pu]in de cinci kilometri p\tra]i din acest material, adic\ aproximativ 7.500 de umbrele puse cap la cap. Iar mai presus de toate materialul din care a fost f\cut acoperi[ul este unul reciclabil. {i pentru c\ se potrive[te etan[ la aren\, organizatorii au trebuit s\ g‚ndeasc\ [i un sistem de aerisire bine pus la punct, care s\ fac\ fa]\ ore bune at‚t persoanelor, c‚t [i ierbii.

Nu a fost ad\ugat doar acoperi[ul, ci a fost m\rit\ [i capacitatea arenei, de la 13.500 de locuri la 15.000, pentru a primi cât mai mul]i amatori de tenis.

Bazeaz\-te pe stilul safari, pe inspira]iile africane, pe accesoriile spectaculoase [i pe imprimeurile realizate pe calculator pentru a fi `n trend.

actualitate . c\l\tor 16 MOD|

Nora B\l\nic\ despre muzica m\t\sii a[ fi conceput s\ le `mbrac. Femeile occidentale, influen]ate de cele din zona estic\, au `nceput s\ coboare rochiile elegante `n strad\. Nu m\ refer la o rochie lung\ de sear\, ci la rochia de zi, din m\tase, care a dus la dispari]ia - lent\ dar sigur\ - a celebrelor tricouri l\lâi, ce `mi atr\geau sup\r\tor aten]ia, mai ales când am vizitat Germania.

Nora B\l\nic\ iube[te m\tasea pentru c\ e profund feminin\, pre]ioas\, elegant\ [i se a[eaz\ pe corp ca o mângâiere. Brandul ei, Norab, s-a impus prin distinc]ie [i originalitate.

De Gabriela Hurezean

Ce mai faci, Nora? ~n ultimul an, situa]ia economic\ a ]\rii [i criza interna]ional\ m-au determinat s\-mi repozi]ionez brand-ul Norab.

Succesul profesional a luat cu totul alt\ fa]et\. Cred c\ `n Rom‚nia chiar [i simpla supravie]uire, `n acest context, `nseamn\ un succes. Faptul c\ m\ adresez mai ales consumatorilor de produse de lux, referindu-m\, aici, la rochiile de sear\ din m\tase, a dus la o sc\dere a vânz\rilor. Aceast\ situa]ie mi-a oferit oportunitatea s\ privesc mai serios rochiile de zi.

Moda 2009

Nora B\l\nic\, o creatoare de frumuse]e pentru frumuse]i

Ce concluzii ai tras dup\ ce ai contemplat peisajul str\zii, `n ]ar\ [i `n str\in\tate?

Pân\ [i eu, conservatoare fiind, am `nceput s\ abordez `n ]inutele de strad\ lucruri pe care alt\ dat\ nici nu

Solu]ii pentru toate gusturile Nu e greu s\ fii creativ, chiar [i f\r\ a da spargere la banc\! Acesta e mesajul pe care creatorii de mod\ `l transmit acum, `n plin\ criz\ financiar\.

Oferta e larg\, a[a c\ mul]ume[te, cu succes, toate gusturile [i toate buzunarele. ∫ Combinat\ cu elemente ale stilurilor safari, Africa sau rock, fusta din denim revine `n magazine, `ntr-o gam\ variat\ de lungimi [i croieli. Caracteristicile ultimelor trenduri sunt simplitatea, tonurile calde [i pastelate, func]ionalitatea pieselor [i croielile lejere.

Printre favorite se num\r\ ]es\turile naturale (bumbac, m\tase, in,

cânep\) `n nuan]e de bej, ivoire, crem, cât mai apropiate de culoarea pielii, foarte u[or de combinat cu denimul. ∫ Accesoriile contrabalanseaz\ culorile potolite ale hainelor, fiind, `n majoritatea lor, spectaculoase. Materialele sunt ecologice (textile, lemn, scoici, piele etc.) Reapar gen]ile [i cordoanele `mpletite din sfoar\, br\]\rile [i m\rgelele din lemn, bro[ele [i nasturii din scoici, lemn, ceramic\. ∫ Imprimeurile realizate pe calculator, `n culori vii, fie c\ se afl\ pe rochii lungi, pe tricouri sau pe fuste mini, au [anse mari de succes. Al\turi de ro-

de Alexandra Cochinescu

chiile maxi cu imprimeuri florale sau cele cu volane, rochiile optical print sunt nelipsite din garderob\ `n acest an. ∫ Modelele cow-girl [i ale hainelor cu influen]e nord-africane [i safari au fost readuse `n trend de casele de mod\ Hermes, Ralph Lauren, Chanel [i Givenchy. }inuta trebuie completat\ cu ni[te pantofi pe m\sur\. ~n acest sezon, sandalele [i pantofii au c\p\tat construc]ii nonconformiste, cu tocuri de tip statuet\ sau `n diferite forme geometrice. Stilul safari e compus din piele, jeans [i bumbac alb, totul completat cu ochelari de soare mari [i curele late.

Ce `nseamn\ s\ fii creator de mod\ `n Rom‚nia?

Avantajele unui creator din Rom‚nia, care nu are puterea s\ influen]eze trendurile interna]ionale, este acela c\ poate aborda oricare dintre tendin]e.

Eu, spre exemplu, am avantajul c\ `mi aduc materialele din Asia. Astfel am putut prezenta tendin]ele interna]ionale `n materie de culori, cu cel pu]in un an `nainte de a ap\rea pe marile podiumuri europene. M\tasea te provoac\ s\-i ar\]i adevarata frumuse]e [i asta nu se poate face decât prin rochii ce includ mult material, `ntr-o simfonie a contrastelor: suav dar puternic, transparent dar opac, accesibil dar pre]ios.

Cum ]i-ai defini stilul?

A[a cum Japonia influen]eaz\ moda tinerilor emo, Rusia o influen]eaz\ pe cea a femeilor din Occident. Recunosc c\ acest stil `mi place [i mie. ~l abordez `n colec]iile mele: rochii de m\tase ample, care `]i dau senza]ia c\ plute[ti, sau simple, din satin, care permit accesorizarea generoas\, cu pietre pre]ioase sau semipre]ioase.

De câte ori am privit rochiile create de tine, am avut senza]ia c\ au structuri muzicale. M\ `n[el?

Armonia ]ine, desigur, de muzic\ [i, atunci când te apuci s\ creezi ceva nou, te sim]i ca un compozitor `n fa]a partiturii. O rochie prinde valoare prin munca grea [i mig\loas\ pe care o presupune. ~ntr-adev\r, m\tasea are muzica ei. Ca s\-]i ias\ bine, trebuie s\ [tii s\ compui dar [i s\ cân]i. V\d rochiile mele vaporoase pe podium [i aud, `n surdin\ melodia cântat\ de Edith Piaf: „Non, je ne regrete rien...“.

Laura Cosoi [i iubitul ei, cunoscutul c‚nt\re] Smiley, au fugit la Viena, `ntr-o vacan]\ complet neprogramat\

INTERVIU

17

Laura Cosoi: „Nu v‚nez etichete, ci calitate“ O vedem de dou\ ori pe s\pt\m‚n\ la MTV, `n pictoriale sau dans‚nd pentru noi. Laura Cosoi ne vorbe[te `ntr-un interviu pentru Eurolines despre peripe]iile din timpul film\rilor pentru „Un film simplu“, proasp\t lansat pe DVD, [i despre stilul care o face u[or recognoscibil\.

~ntr-una dintre cele mai recente lans\ri Pro Video pe DVD - „Un film simplu“ - joci rolul unei `mp\timite a curselor de ma[ini. Cum te-ai adaptat la garderoba pe care a impus-o rolul? Exist\ puncte comune `ntre costumele din „Un film simplu“ [i garderoba ta de zi cu zi?

Mia era `mbr\cat\ exact c\ o raceri]\, [i cum `n via]\ de zi cu zi nu am aceast\ pasiune pentru ma[ini [i vitez\, nici garderobele noastre nu au cum s\ coincid\. Personal, `mi place s\ combin stilul sport cu cel elegant, dar recunosc c\ mi-au pl\cut foarte mult cele dou\ salopete din film, una din jeans, iar cealalt\ din piele alb\. Mi sau p\rut foarte frumoase.

Am `n]eles c\ ai filmat o scen\ dificil\, `n care trebuia s\ te urci cu macaraua `ntr-un copac. Cum te-ai sim]it? ~mi este fric\ de `n\l]ime, `ns\ am trecut peste aceast\ fobie tocmai pentru c\ nu am urcat singur\, ci `mpreun\ cu Andrei. Astfel m-am sim]it `n siguran]\, iar secven]a a ie[it foarte bine.

Se pare c\ nu doar `n via]a de zi cu zi e[ti `mpreun\ cu Smiley. Ai ales s\ joci acela[i rol, de iubit\ a lui, [i pe platourile de filmare din Buftea?

A cui a fost ideea? Crezi c\ asta a[teapt\ publicul?

Mi s-a propus acest rol [i l-am privit ca pe o nou\ provocare. Este foarte frumos [i `n acela[i timp u[or s\ joci cu partenerul de via]\.

Cum te-ai sim]it la film\ri?

Am petrecut trei s\pt\m‚ni foarte dr\gu]e al\turi de ga[ca de la Simplu, am r‚s mult [i ne-am sim]it foarte bine. A fost o experien]\ deosebit\.

Ce te-a atras la aceast\ poveste de ai acceptat rolul?

Au fost multe lucruri care mi-au pl\cut, at‚t `n ceea ce prive[te

personajul, c‚t [i echipa cu care am colaborat. Mi s-a p\rut foarte amuzant\ ideea de a juca al\turi de Andrei, de b\ie]ii de la Simplu, Alex, M\ru]a [i VJ-ii MTV. Am avut de asemenea ocazia de a lucra `mpreun\ cu o echip\ profesionist\ de la care am `nv\]at foarte multe lucruri pe care sunt sigur\ c\ le voi folosi `n viitor. }inuta vestimentar\ pe care o por]i `n film pare s\ ]i se potriveasc\.

Cum ]i-ai descrie propriul stil vestimentar?

Pun accent pe ]inutele relaxate [i cochete `n acela[i timp. Nu vânez etichete sau pre]uri extravagante, ci calitatea. Cred c\ atitudinea e cea care `i face pe oameni deosebi]i!

Poveste[te-ne pu]in [i despre emisiunile de la MTV. Am dou\ emisiuni minunate! „MTV Bailando“ mi se potrive[te foarte bine [i m\ `nc‚nta peste m\sur\, deoarece m\ `ntâlnesc iar cu dansul, `nv\] noi mi[c\ri [i noi stiluri, cunosc oameni pasiona]i de dans, merg la petreceri [i evenimente de dans [i am ocazia s\ le prezint telespectatorilor, `n fiecare duminic\, de la 22.00, toate aceste lucruri fascinante despre un subiect at‚t de drag mie. Iar la „Hitlist România“, `n fiecare miercuri, de la ora 13.00, prezint hiturile momentului, aduc‚ndu-le tinerilor cele mai apreciate videoclipuri de la MTV. Care sunt designerii rom‚ni prefera]i?

Am doar piese vestimentare preferate.

Care sunt produsele cosmetice nelipsite din geant\ ta?

Dezinfectantul de m‚ini [i gloss-ul.

Preferi fustele, rochiile sau blugii comozi? ~mi plac toate, at‚ta timp c‚t sunt croite pe stilul meu.

MediaPro preg\te[te o comedie de Cr\ciun, `n care va juca Stefan B\nic\ Jr. `n rol de Mo[ Cr\ciun. Filmul va ajunge `n cinematografe pe 27 noiembrie.

actualitate . c\l\tor 18 FILM

PREMIERE „HOME“ Gen: documentar Premier\ `n Rom‚nia: 05.06.2009

Pasiona]ii de ecologie [i de soarta planetei vor urm\ri cu maxim interes documentarul lui Yann Arthus-Bertrand, o impresionant\ pledoarie pentru reconsiderarea atitudinii noastre fa]\ de Terra. ~n al doisprezecelea ceas, vocea actri]ei Glenn Close ne avertizeaz\ c\ nu mai avem prea mult timp la dispozi]ie pentru a pune cap\t degrad\rii ecosistemului. „SEJUR CU SURPRIZE“ Gen: Comedie Premier\ `n Rom‚nia: 05.06.2009

Fermec\toarea Nia Vardalos (am v\zut-o `n „Nunt\ a la greque“) revine pe ecranele noastre `n comedia romantic\ regizat\ de Donald Petrie, `n rolul Georgiei, un ghid pus la grele `ncerc\ri de ni[te turi[ti greci plini de capricii. „KNOWING“ Gen: Dram\, thriller, mister Premiera `n Rom‚nia: 19.06.2009

Dac\ v-a fost dor de Nicolas Cage, `l pute]i revedea acum `n noul film al lui Alex Proyas, `n postur\ de salvator al Planetei. Câ]iva elevi `ncearc\ s\ descifreze mesajele g\site `ntr-o capsul\ a timpului, al\turi de profesorul Ted Myles, care descoper\ c\ vor urma dou\ mari catastrofe. Pentru c\ autorit\]ile nu-l iau `n serios, purcede singur la salvarea umanit\]ii.

„Cea mai fericit\ fat\ din lume“ DEBUT PROMI}|TOR

Dup\ ce a colec]ionat un num\r impresionant de premii (dintre care dou\ FIPRESCI [i Premiul CICAE la Berlinal\), lungmetrajul de debut al regizorului Radu Jude a fost prezentat [i publicului autohton, av`nd toate [ansele s\ devin\ evenimentul sezonului cinematografic. de Gabriela Hurezean

S

Andreea Bo[neag, protagonista filmului „Cea mai fericit\ fat\ din lume“

cenariul scris de `nsu[i Jude, `mpreun\ cu Augustina Stancu, izvor\[te din trecutul nu prea `ndep\rtat al regizorului care pe atunci se `ndeletnicea cu filmarea unor spoturi publicitare. Eroina, Delia, exact de acolo vine. Iar cea care o interpreteaz\, Andreea Bo[neag, este [i ea de acolo, `ntrun mod atât de firesc `ncât a uluit criticii care au `ncununat-o cu Men]iunea Special\ a Juriului

pentru cea mai bun\ actri]\ la Festivalul goEast, Wiesbaden.

Delia este o adolescent\ gr\su]\, [leamp\t\, cu acnee, care printr-o minune `[i vede `mplinit visul de a deveni cea mai popular\ fat\ din clas\.

A trimis trei etichete la concursul promo]ional, organizat de o firm\ care produce r\coritoare, [i a câ[tigat o ma[in\! ~[i imagineaz\ deja cum va merge la mare cu vedetele clasei, dar tat\l ei (Vasile Muraru) e hot\rât s\

vând\ ma[ina, pentru a investi banii `ntr-o afacere, iar mama (Violeta HaretPopa) care se supune f\r\ crâcnire b\rbatului.

Ajun[i `ntr-o zi torid\ la Bucure[ti, Delia [i p\rin]ii ei cunosc lumea pestri]\ a echipei de filmare. ~n timp ce Delia trage duble dup\ duble pentru clipul publicitar, p\rin]ii `ncearc\ s-o conving\ s\ renun]e la ma[in\. De[i povestea nu e prea vesel\, filmul are foarte mult umor.

Conflictul dintre genera]ii, à la française

„~n mintea mamei“ O regizoare - Carine Tardieu - plus dou\ actri]e fascinante - Karin Viard [i Chloe Coulloud ne propun o medita]ie plin\ de umor [i sensibilitate pe tema rela]iilor mam\ - fiic\. Lulu are 15 ani [i nu mai poate suporta s\-[i vad\ mama cu aceea[i fa]\ ab\tut\. Nu poate `n]elege ce se `ntâmpl\ cu mama sa [i `ncearc\ pe toate c\ile s-o fac\ s\-i acorde pu]in\ aten]ie [i, eventual, un dram de iubire. Ca s\-i capteze cumva interesul, Lulu se bate cu un coleg

de [coal\. Rezultatul? ~ncaseaz\ o palm\ r\sun\toare [i de la mama ei.

Cotrob\ind printre lucrurile mamei sale, fata descoper\ fotografii [i un filmule] de 16 mm care o `nf\]i[eaz\ pe aceasta radioas\, surâzând fericit\ `n bra]ele unui b\rbat.

Convins\ c\ Jacques, iubitul din tinere]e, ar putea s\-i redea zâmbetul mamei ipohondre [i lipsite de chef de via]\, Lulu porne[te `n c\utarea misteriosului b\rbat. Regizoarea Carine Tardieu spune `ntr-un interviu c\

O fiic\ `ncearc\ s\ `n]eleag\ ce se `ntâmpl\ cu mama ei

ideea filmului are o oarecare leg\tur\ cu propria biografie: „Adeseori mi-am auzit mama vorbind despre unul dintre primii ei iubi]i, Jacques, de care trebuise s\ se despart\ la presiunile p\rin]ilor, fiindc\ ea era

evreic\ iar el nu. Chiar dac\, mai târziu, a tr\it al\turi de tata o frumoas\ poveste de dragoste, a idolatrizat amintirea acelui tân\r. Filmul a fost distins cu Premiul Cinema 2007 al Funda]iei Diane & Lucien Barriere.

Madonna [i-a ad\ugat averii 280 de milioane de dolari `n urma albumului din 2008 - Hard Candy, situ‚ndu-se `n topul celor mai boga]i arti[ti.

19

TOP

Topurile verii

Lady Gaga

Puya

Beyonce

Sunt `n aten]ia ta continuu, celebri [i faimo[i.

Iat\ arti[tii care se situeaz\ `n top `n aceast\ var\.

Ciara

Top cei mai boga]i muzicieni

Top 8 cele mai vizionate filme

1. Madonna 2. Beyonce 3. Bruce Springsteen 4. Britney Spears 5. Coldplay

1. Epoca de ghea]\ 3: Apari]ia dinozaurilor 2. Marea mahmureal\ 3. Transformers: R\zbunarea celor `nvin[i 4. Numere fatale 5. T‚r‚t\ `n iad 6. Cursa spre Witch Mountain 7. Fantomele fostelor iubite 8. Deasupra tuturor

Top 5 Rom‚nia 1. Puya - Undeva-n Balcani 2. David Deejay ft Dony - So Bizzare 3. Inna - Love 4. Smiley - Designed To Love You 5. Cream - Just A Little Bit

Madonna

Top 10 interna]ional 1. Pussycat Dolls - Jai Ho 2. Ciara feat Justin Timberlake Love Sex Magic 3. Enrique feat Ciara - Taking back 4. Flo-rida feat Keisha - Right Round 5. TI - Dead and Gone 6. Britney Spears - If You Seek Amy 7. Kanye West - Heartless 8. Milow Ayo - Techonology 9. Akon - Beautiful 10. Lady Gaga- Pokerface

Claudia (Cream) Pussycat Dolls

Costel Busuioc nu a renun]at la zid\rie, continu‚ndu-[i munca `n Spania, lucru avantajos, mai ales dup\ ce a reziliat contractul cu Sony BMG.

20 CAN-CAN

Sportivii dincolo de teren Transpir\ [i lupt\ p‚n\ la ultima secund\ pentru a c‚[tiga, iar via]a dincolo de sport are o mare influen]\ asupra evolu]iei lor. Dragostea, banii [i deciziile luate `n spatele arenei `i fac s\ devin\ mai puternici sau dimpotriv\...

Parcul auto al lui Adrian Mutu Cine nu-l [tie pe Adi Mutu?!... Cel care mai acum c‚]iva ani era idolul tuturor tinerilor `n fotbal [i al tinerelor `n afara terenului. Fotbalistul care face minuni cu mingea c‚nd joac\, cel prins drog‚ndu-se pe vremea c‚nd evolua `n Anglia, gest pe care `l regret\ enorm. Interna]ionalul rom‚n, care joac\ acum la echipa italian\ Fiorentina (din 2006), prime[te salariu de aproape dou\ milioane de euro anual. ~n aceste condi]ii e [i de `n]eles luxul pe care [i-l permite: case, ma[ini [i vacan]e `n cele mai exotice locuri.

Astfel, `n proprietatea familiei Mutu se afl\ trei ma[ini: un Porsche Cayenne [i un Bentley, ambele conduse de fotbalist, `n vreme ce so]ia lui merge cu o ma[in\ micu]\, dar nervoas\: un Mini Cooper. Sportivul a mai avut un Aston Martin, care f\cea furori pe str\zile Bucure[tiului [i ale Londrei, dar la care a renun]at. ~n Rom‚nia,

Mutu este imaginea firmei Cardinal Motors, dealer al m\rcilor Audi [i Volkswagen. Atunci c‚nd se afl\ `n ]ar\, „briliantul“ conduce un Audi 8 unicat `n Rom‚nia, cu dot\ri care se reg\sesc exclusiv pe ma[ina vedetei, `n valoare de 160.000 de euro. Pentru Italia, Adrian Mutu [i-a ales un automobil mai [ic, Bentley Continental, o limuzin\ cu cristale negre.

Roman Abramovici, logodnic\ cu 20 de ani mai t‚n\r\ Magnatul rus Roman Abramovici (47 de ani), patronului echipei de fotbal Chelsea Londra, s-a desp\r]it de cea care i-a stat al\turi la bine [i la greu, `ndr\gostindu-se de fata unui prieten din lumea business-ului ex-sovietic, Daria Zhukova (27 de ani). Aceasta a reu[it s\-l cucereasc\ pe Abramovici `n special cu modestia ei, de[i provine dintr-o familie foarte `nst\rit\, tat\l ei fiind unul dintre cei mai prosperi oameni de afaceri ru[i implica]i `n sectorul imobiliar. „Sunt o norocoas\, pentru c\ via]a mi-a oferit ce este mai bun, `ns\ nu mi-a pl\cut niciodat\ s\ ies `n eviden]\ cu averea mea [i cu via]a de lux pe care o duc al\turi de logodnicul meu“, a afirmat Daria, care lucreaz\ ca model, are propria casa de mod\ [i [i-a deschis o galerie de art\ la Moscova. „Eu [i Roman ne potrivim foarte bine, pentru c\ am‚ndoi g‚ndim la fel. Prefer\m s\ petrecem timpul liber `n locuri discrete, departe de ochii lumii, dec‚t s\ ie[im la tot felul de evenimente mondene doar de dragul de a fi v\zu]i“, a mai spus rusoaica. Daria [i Abramovici sunt `mpreun\ de c‚]iva ani, iar apropia]ii acestora deja se preg\tesc de nunt\.

David Beckham: „C‚nd am pozat pentru Armani nu m-am sim]it prea bine, pentru c\ a fost prima oar\ c‚nd am pozat doar `n chilo]i.“

Adela Popescu va juca rol principal feminin `n primului serial de epoc\ rom‚nesc, intitulat „Aniela“, care va fi difuzat, din toamn\, Acas\.

21

Cuceririle lui Cristiano Ronaldo

t \ UNESCO, aces in rv te in s\ ie u „Treb , scrie poate fi distrus“ patrimoniu nu fani pe care i-a unul din mul]ii le. prin formele sa cucerit rom‚nca

Simona Halep, tenismena care [i-a mic[orat s‚nii Tenisul feminin rom‚nesc are cu ce se m‚ndri, pe l‚ng\ juc\toarele talentate, tenismenele noastre au cucerit publicul iubitor al sportului alb [i prin frumuse]ea [i formele lor. Recent intrat\ sub lupa mass-mediei [i a fanilor de gen masculin, Simona Halep impresioneaz\ at‚t prin loviturile sale, dar mai ales prin bustul s\u proeminent. „Nu cred c\ aspectul fizic are vreun efect asupra performan]elor, deci nu m\ ajut\ cu nimic `n plan sportiv. M\ deranjeaz\ bustul c‚nd m\ deplasez pe teren [i chiar dac\ nu a[ fi fost sportiv\, nu

m-a[ fi sim]it foarte bine. M\ incomodeaz\, e foarte greu cu ei. E o greutate `n plus, m\ `ncurc\ la viteza de reac]ie. Nu pot pleca de pe loc foarte bine. M\ trag `n jos“, a declarat sportiva, care s-a hot\r‚t s\-[i mic[oreze s‚nii. „Nici `n via]a de zi cu zi nu-mi plac, chiar dac\ nu eram sportiv\, tot `mi f\ceam opera]ie.“ ~n plus, o am‚nare a interven]iei chirurgicale i-ar fi pus probleme la coloan\. C‚nd au auzit de hot\rârea Simonei, fani din `ntreaga lume au rugat-o s\ se r\zg‚ndeasc\, `ns\ decizia tenismenei fusese deja luat\.

David Beckham, model pentru lenjeria Armani Imaginea fotbalistului David Beckham, cunoscut lumii `n ultima vreme mai ales pentru apari]iile sale mondene, vinde aproape orice. Astfel pentru noua colec]ie de lenjerie intim\ toamn\/ iarn\ 2009 de la Emporio Armani, managerul firmei l-a ales pe sportiv pentru a fi imaginea lor. ~mbr\cat doar `n chilo]i, Beckham a

fost postat pe afi[e gigantice postate `n multe ora[e mari ale lumii cum ar fi San Francisco, New York, Los Angeles, Londra, Milano, Rome, Paris sau Tokyo.

Fotbalistul `n v‚rst\ de 32 de ani a declarat c\ a fost „foarte nervos“ c‚nd a pozat pentru aceast\ campanie. „Prin cas\ ne sim]im confortabil dezbr\ca]i, dar c‚nd am pozat pentru

Armani nu m-a sim]it prea bine, tocmai pentru c\ a fost prima oar\ c‚nd am pozat doar `n chilo]i“, a povestit fotbalistul, care [i-a b\gat `n buzunar de pe urma acestui pictorial nu mai pu]in de 10 milioane de dolari.

O pereche de chilo]i marca Armani s-ar vinde, dup\ cum spun gurile rele, cu 200 de dolari.

E cel mai bun fotbalist din lume pe anul trecut! Oficial. Declarat de FIFA. E frumos, sexy, t‚n\r, singur [i bogat.

Cristiano Ronaldo atrage femeile de toate v‚rstele ca un magnet.

Le vr\je[te cu lucruri scumpe [i vorbe mieroase, se distreaz\ cu ele, apoi trece la altele. La `nceputul anului [i-a f\cut praf ma[ina. „Doar“ un Ferrari de c‚teva sute de mii de euro. El a sc\pat f\r\ nicio zg‚rietur\. A zis c\ Dumnezeu `l iube[te a[a cum e, a[a c\ nu s-a dezis, [i a trecut `n a[ternutul altor femei. Mama sa nu vrea s\ accepte acest lucru [i d\ vina pe „gura presei“: „B\iatul meu mi-a prezentat doar dou\ femei Merche Romero [i Nereida Gallardo. Restul sunt inven]ii ale presei de scandal. Nu s-a culcat cu 100 de femei a[a cum apare peste tot“. ~ns\ fotografiile paparazzilor o contrazic [i nu numai ni[te poze, ci [i declara]iile „fostelor“ de o noapte sau dou\. Modelul Letizia Filippi declar‚nd la un moment dat c\ fotbalistul este „foarte dotat“. Prin pat i-au mai trecut [i prezentatoare TV sau actri]e, chiar eleve de liceu [i femei m\ritate. Pe l‚ng\ cele men]ionate, Niki Ghazian, Mirella Grisales, Bipasha Basu [i Gemma Atkinson sunt alte prezen]e „fierbin]i“ cu care atacantul portughez a fost prins `n ipostaze indecente.

Ultima cucerire este Olivia Saunders.

Focoasa blond\ este student\ la Universitatea din Manchester, `n primul an.

Pagini realizate de IOANA COZMA

Festivalul de mod\ de la Ia[i nu se va mai ]ine anul acesta din lips\ de fonduri, spre triste]ea Irinei Schrotter, designerul care a organizat p‚n\ acum evenimentul.

actualitate . c\l\tor 22

CAN CAN

Gura Lumii

Anna Lesko, aceast\ Mi]a Baston a show-bizului autohton Supranumit\ „regina playback-ului“ din motive lesne de `n]eles - rusoaica a debutat ca iubit\ a micului dar dotatului (cu bani!) Irinel Columbeanu.

De `ndat\ ce nesfâr[ita Moni i-a luat locul `n cuibu[orul de la Izvorani, Annicika s-a reorientat spre al]i b\rba]i cu punga groas\, cantonându-se, pân\ la urm\, `n mrejele lui Popone], celebrul fante de Doroban]i. Aflând c\ Elan Schwartzenberg s-a eliberat din robia R\duleasc\i, l-a l\sat pe Popone] `n seama altor nimfe [i s-a n\pustit

asupra proasp\tului burlac. Dornic s-o oftice pe R\duleasca, Elan s-a l\sat dus de val [i s-a afi[at cu preafrumoasa rusoaic\. Numai c\, odat\ damblaua satisf\cut\, nababul a sim]it nevoia s\ schimbe meniul, a[a c\ a... plimbat-o noaptea, cu ma[ina, pe obscura Elena Hueanu. Aflând din tabloide c\ Elan o traduce, Leskova a f\cut o promisiune solemn\: dac\ se va convinge c\ amorezul o `n[al\ o s\-l omoare cu cianur\. Poate c\ ni[te „vitrion“ era mai de efect...

Moga se vântur\ iar cu Iulia Mic de stat dar iute la mânie, Marius Moga n-a mai suportat s-o vad\ pe Iulia Vântur afi[ându-se - [i chiar pupându-se! - cu diver[i lungani, a[a c\ a `ntors foaia. Cum expresia „ne-am desp\r]it, dar am r\mas prieteni“ nu este decât o mic\ ipocrizie de aruncat `n ochii lumii, tot mai frecventele `ntâlniri dintre Moga [i Vântur pot fi decodificate `ntr-un singur fel: cei doi fac pa[i mari spre reconciliere. ~n cele mai recente imagini furate de paparazzi, preafrumosul cuplu face dese drumuri prin ora[. Vântur poart\ o bluz\ `mpodobit\ cu pinguini `ndr\gosti]i, Moga poart\ (`n bra]e)... c\]elul blondei. Judecând dup\ „`ncântarea“ zugr\vit\ pe fa]a muzicianului,

numitul Gizmo i-a cam udat tricoul vintage.

Oricum, se poate vedea cu ochiul liber c\ Micul Mozart e dispus s\ fac\ orice sacrificii pentru a-[i recuceri iubita pierdut\. Unii râd de freza lui frivol\, importat\ din Anglia, pentru c\ nu-[i dau seama c\ o claie de p\r cre], adunat `n vârful capului, te face s\ pari mai `nalt cu câ]iva centimetri. Pe de alt\ parte, nici Iulia n-a r\mas insensibil\ la asiduit\]ile lui [i, descinzând de pe tocuri, s-a `nc\l]at cu teni[i [i a coborât `n lumea muritorilor de rând. ~n concluzie, autorul hitului „Love Me!“ are toate [ansele s\ se bucure din nou de farmecul moldovencei [i de savuroasele ei pl\cinte poale-n brâu.

Antena 1 caut\ o nou\ prezentatoare la fosta emisiune a Mihaelei R\dulescu, „Duminica `n familie“. Favorit\ pare a fi Teo Trandafir, potrivit click.

23 ONULUI Z E S A B M BO

Regele Cioab\, coprezentatorul Oanei Z\voranu Nevasta lui Pepe e foarte exigent\ `n ceea ce prive[te un eventual coprezentator, care ar putea s-o eclipseze la „Pact cu diavoli]a“, emisiunea ei de la Kanal D. Fiindc\ avea de `nfruntat o situa]ie destul de spinoas\ - o `ntâlnire de gradul trei `ntre cele dou\ partenere ale lui Elan, Anna Lesko [i Elena Hueanu Z\voranca [i-a adus un aliat de acas\: motanul Marty, supranumit Regele Cioab\, datorit\ pandantivului de aur pe care `l poart\ la gât. „Coprezentatorul“ sa plimbat tacticos printre instrumentele band-ului [i, mai mult ca sigur, a l\sat ni[te amintiri „parfumate“, judecând dup\ faptul c\ st\pân\-sa l-a expediat acas\ `nainte de terminarea film\rilor.

„Privighetorul“ Tr\istariu `[i face cas\-titirez ~n sfâr[it, Mih\i]\ Tr\istariu, eroul de la Eurovision, [i-a cump\rat terenul potrivit pentru construirea mult visatei case `n form\ de farfurie zbur\toare, care se rote[te dup\ soare. Titirezul va fi construit la N\vodari, dup\ doi ani `n care Tr\istariu s-a tot str\duit s\ g\seasc\ locul cel mai potrivit. ~n ace[ti doi ani, n-am reu[it s\ elucid\m un mister: cum va g\si Mih\i]\ intrarea, când se `ntoarce obosit, noaptea târziu, de la concerte?

Mihaela Schwartzenberg se d\ la export!

Se pare c\, pentru diva „Duminicii `n familie“, 2009 a fost un an nefast. Dup\ scandaluri r\sun\toare [i un divor] suspect de lini[tit, Mihaela R\dulescu [i-a g\sit alinarea lâng\ junele Dani O]il. A fost doar lini[tea dinaintea furtunii. Tabloidele [i-au ridicat tirajul sco]ând la iveal\ elemente... picante din trecutul vedetei. Obi[nuit\ s\-[i propteasc\ mâinile `n [old pentru a amenda cu severitate orice afirma]ie care ar fi putut s\-i p\teze aura de megastar, de data asta n-a mai g\sit nici argumente [i nici trufia necesar\, a[a c\ s-a dat b\tut\, anun]ând `n direct c\ las\ balt\ televiziunea [i se mut\ la Monte Carlo, `mpreun\ cu fiul ei, Ayan. Desigur, sponsorul „evenimentului“ este nimeni altul decât fostul so] al Mihaelei, Elan Schwartzenberg. Al c\rui nume, iat\, diva `l poart\ din nou, ca semn al unei `mp\c\ri care l-a aruncat pe bietul O]il `n bra]ele celei mai negre melancolii.

cover story . c\l\tor 24

Tichetele de vacan]\.

Capsula de nitroglicerin\ pentru turism

Interviu cu Elena Udrea, de Bogdan Gamale]

25

O cunoa[tem cu to]ii. Notorietatea ei rivalizeaz\ cu a premierului, [eful ei direct pe linie de Guvern, dar [i pe linie de partid.

Aceast\ notorietate are dou\ t\i[uri: atrage priviri, dar [i critici.

E blond\, e bogat\, are o ambi]ie cum rar se vede. E de p\rere c\ ne mai trebuie 100 de ani de campanie pentru a `nv\]a respectul cuvenit naturii. A f\cut un pariu cu turismul, a[a cum un fost premier, pe atunci tot democrat, a f\cut un pariu cu agricultura. Noi, spectatorii pariului, dar [i beneficiarii rezultatului lui, poate pariem, la r‚ndul nostru, pe succesul sau e[ecul ministrului Turismului.

De pariul ei cu turismul depinde, `ntr-o oarecare m\sur\, [i bun\starea noastr\. Dar oare, dac\ va c‚[tiga, ne vom bucura sau vom fi invidio[i [i vom spune c\, la c‚]i bani a avut la dispozi]ie, oricine ar fi biruit?

Turismul are un buget de invidiat. Cu toate acestea, `n condi]ii de criz\, nu se vor ab]ine oamenii de la cheltuielile aferente concediului (transportul, cazarea, alte servicii), pentru zile negre?

Bugetul alocat de stat turismului `n Rom‚nia este de invidiat doar dac\ `l compar\m cu bugetul de turism al unei regiuni, al unui jude] dintr-o ]ar\ vecin\. E adev\rat c\ nu s-au mai dat at‚]ia bani pentru turism de foarte mult\ vreme, dar asta se vede... De exemplu, bugetul de promovare turistic\ a Greciei este de aproximativ zece ori mai mare dec‚t al Rom‚niei, iar pe partea de investi]ii `n

infrastructura turistic\ finan]\m proiecte ale administra]iilor publice locale elaborate p‚n\ `n anul 2006. ~n privin]a cheltuielilor de concediu, oamenii sunt speria]i nu at‚t de situa]ia actual\, ci de ceea ce ar putea s\ se `nt‚mple `n viitor.

Nu putem exista [i func]iona, noi, oamenii, f\r\ concedii, dar probabil c\ vom alege destina]ii mai ieftine.

Oare banii sunt 100% „vinova]i“ de randamentul sc\zut al turismului `n Rom‚nia, `n pofida reliefului [i atrac]iilor cu care ]ara noastr\ a fost binecuv‚ntat\, sau e foarte mult de lucrat la mentalitatea de gazd\

ministrul Turismului

cover story . c\l\tor 26

ospitalier\ a rom‚nului? Pot cona]ionalii no[tri s\ fie impecabili [i `n profesionalismul deservirii, [i `n bun\voin]\ fa]\ de turistul oarecum st‚ngaci, care nu se descurc\ `n limba noastr\, pe str\zile noastre? S\ observ\m c\ nu ajut\m str\inii prea mult cu inscrip]ii [i `n limba englez\ pentru a se putea orienta...

C‚nd este vorba de vinov\]ii, nimeni nu [i le asum\, iar c‚nd e vorba de merite, pe acestea se bat to]i. Nu [tiu c‚t de mult starea actual\ a turismului poate fi pus\ pe seama lipsei banilor, mai degrab\ cred c\ e vorba de atitudini gre[ite. Continu\m s\ privim turismul ca pe un divertisment, nu ca pe o industrie capabil\ s\ aduc\ o gr\mad\ de bani investitorilor, angaja]ilor din domeniu, comunit\]ilor locale [i bugetului statului. De[i rom‚nii sunt recunoscu]i ca o na]ie ospitalier\, atunci c‚nd trebuie s\ fim ospitalieri profesioni[ti `n turism suntem extrem de st‚ngaci. Cu toate astea, am `nt‚lnit destui str\ini care vorbesc `n termeni extrem de favorabili despre concediile pe care le-au petrecut `n Rom‚nia.

Cum e mai bine? S\ p\streze hotelierii un pre] de la mare `n sus pentru cazare [i mas\, pe considerentul c\, oricum, au clien]i, asta `n detrimentul celor mai pu]in avu]i, at‚t din Rom‚nia, c‚t [i din str\in\tate, sau ar trebui s\ coboare pre]ul p‚n\ la a avea clien]i tot timpul anului, chiar dac\, sezonier, c‚[tigul nu mai e senza]ional? {i, c\ veni vorba, cum v\ `n]elege]i cu breasla hotelierilor?

Pre]ul perceput de hotelieri e la liber, n-am ce-i face, tr\im `ntr-o economie de pia]\, c\ doar nu am eu puterea lui Putin s\ cobor pre]ul la c‚rna]i. ~ns\ pot s\ le explic hotelierilor de ce cred eu c\ e mai profitabil s\ c‚[tige din volumul de clien]i `nregistrat `ntr-o perioad\ mai lung\ de timp dec‚t cu pu]ini clien]i [i pre]uri mari. Ba chiar am organizat evenimente de Pa[te [i le-am demonstrat c\ oamenii ar veni, dac\ ar avea de ce, la mare [i `n extrasezon. C‚nd pui un pre], mai trebuie s\ te ui]i [i `n dreapta, [i `n st‚nga, s\ vezi cum te pozi]ionezi, de exemplu, fa]\ de hotelierii din ]\rile concurente, c\ altfel, mai devreme sau mai t‚rziu, tragi obloanele. Cu hotelierii m\ `mpac a[a cum m\ `mpac cu toat\ industria, vorbim, le [tiu problemele, vreau s\ `i ajut [i

Elena Udrea cu Goran Bregovici. Mamaia, de Pa[te, 2009

am convenit deja c\ avem acela[i interes, s\ mearg\ treaba.

Cine sunt tichetele de vacan]\ [i ce vor ele?

Pricino[ii spun c\ tichetele de vacan]\ pe un an sunt echivalente cu impozitul forfetar pe patru ani... De ce tichete [i nu cash?

Hotelierii spun c\ ar trebui s\ coste la fel [i cu tichete, [i cu cash. {i unde sunt tichetele?

Tichetele de vacan]\ sunt medicamente administrate turismului rom‚nesc la serviciul de urgen]\ pentru pre`nt‚mpinarea unui stop cardiac. ~n acela[i timp, sunt bilete gratuite de vacan]\ sau, altfel spus, un mod prin care o parte din profitul unei firme se `ntoarce c\tre buzunarul angajatului. Tichetele de vacan]\ reprezint\ [i o cale prin care angajatorul `[i r\spl\te[te, f\r\ a mai pl\ti impozite, salaria]ii. ~n fine, a[ putea spune c\ [i pricino[ii au `ntr-un fel dreptate, adic\ prin circula]ia turistic\ generat\ de tichetele de vacan]\ emise `ntr-un

an am putea elimina impozitul forfetar pentru urm\torii patru ani. Tichete exist\, vor veni [i mai multe, iar turi[tii `[i pot pl\ti vacan]ele cu cash, cu card sau cu tichete.

Sunte]i coleg\ de partid cu ministrul Transporturilor. Cum colabora]i pentru ca destina]iile turistice s\ nu fie „Un pod prea `ndep\rtat“, sau, altfel spus, cum ajut\ infrastructura rutier\, feroviar\, turistul s\ ajung\ repede [i calm acolo unde-[i dore[te de un an de zile?

Este adev\rat c\ nu s-a inventat turismul prin coresponden]\, dar eu, dac\ am vrut neap\rat s\ ajung undeva `n Rom‚nia, am folosit [i c\ru]a cu cai, barca sau elicopterul. Mai avem multe de f\cut `n domeniul infrastructurii de transport, dar asta nu `nseamn\ c\ punem lac\t turismului p‚n\ vom avea drumuri perfecte. Cu infrastructura feroviar\ [i cu cea aerian\ nu st\m la fel de r\u ca [i cu drumurile. Cert este

27

Elena Udrea cu Ilie Nastase.

Paris, 5 iunie 2009

c\ nu oferim pachete turistice de lux [i c\ disconfortul c\l\toriei poate fi compensat de satisfac]iile pe care le ai atunci c‚nd ajungi la destina]ie. ~n aceast\ var\ vor `ncepe lucr\ri mari de drumuri, dar, fiind mari, nu sunt de scurt\ durat\. Am vorbit cu colegii mei, Radu Berceanu [i Vasile Blaga, [i sper c\ i-am convins s\-[i `ndrepte aten]ia [i c\tre drumurile vitale pentru dezvoltarea unor comunit\]i al c\ror unic viitor este turismul. I-am convins [i pe cei de la Tarom s\ introduc\ `n sezon curse interne din mai multe localit\]i spre Constan]a. Avem [i noi, la Ministerul Turismului, aproape 70 de milioane de Euro pentru dezvoltarea infrastructurii turistice, astfel c\ investim `n instala]ii de transport pe cablu, la munte, sau `n porturi, `n Delt\ [i la Marea Neagr\. Lucrurile se schimb\, dar nu at‚t de repede c‚t ne-am dori.

Cum facem ca turi[tii de iarb\ verde s\ nu mai fie d\un\tori naturali ai naturii? Dac\

de bun\ voie [i de ru[ine nu se poate, amenzile au vreun efect? Are cine s\ dea aceste amenzi? Sau continu\m s\ ne t\iem craca de sub picioare [i `n acest domeniu?

Omul nu e nici bun, nici r\u `n starea lui natural\, comportamentul acestuia fiind un produs al societ\]ii `n care tr\ie[te. Turismul verde e `n trend, tot mai mul]i oameni vor s\ vad\ natur\ nealterat\ [i s\ m\n‚nce eco. Dar nimeni nu mai poate tr\i, `n zilele noastre, nici m\car la iarb\ verde, `n s\lb\ticie, f\r\ reguli.

Am cules, `mpreun\ cu tineri voluntari, tone de peturi [i h‚rtii din zone turistice frecventate de oameni cu corturi [i cu rulote. Trebuie create zone speciale care s\ `i g\zduiasc\ [i reguli de convie]uire cu natura care s\ le fie impuse. Nu suntem noi, Ministerul Turismului, cei cu amenzile, dar nimeni nu ne poate `mpiedica s\ fim noi cei cu educa]ia. Am `nceput o campanie de sensibilizare a turi[tilor de iarb\ verde pe tema respectului datorat naturii, dar

aceast\ campanie trebuie s\ continue `nc\ 100 de ani.

Considera]i c\ un demnitar cu o stare financiar\ foarte bun\ [i atent la vestimenta]ia proprie trebuie s\ apar\ `n public cu haine, `nc\l]\minte [i alte accesorii de o factur\ modest\, pentru a nu impresiona nepl\cut cu un oarecare lux, mai ales pe vreme de criz\, chiar dac\ asta ar putea da impresia de fals, sau, dimpotriv\, v\ `mbr\ca]i, `nc\l]a]i, accesoriza]i a[a cum dori]i, cu riscul de a „orbi“?

Cred c\ oamenii, indiferent de pozi]ia pe care o ocup\ `n societate la un moment dat, trebuie s\ fie constan]i [i consecven]i cu ei `n[i[i. Nu te `mbraci `n func]ie de cre[terile sau descre[terile economice globale, ci cu ceea ce sim]i c\ te reprezint\. Eu m\ simt bine [i `n blugi, [i `n rochie de bal, `ns\ `n orice situa]ie `ncerc s\ p\strez amprenta stilului personal, acela pe

cover story . c\l\tor 28

care `l aveam [i c‚nd nu eram persoan\ public\, c‚nd nu eram `n vizorul reflectoarelor.

Po]i s\ ar\]i extraordinar, dac\ ai stil, [i cu o ]inut\ cump\rat\ pe bani pu]ini, dar e posibil s\ por]i haine de marc\ [i s\ apari ca [i cum tocmai te-ar fi c\lcat trenul. Altfel, `n ceea ce m\ prive[te, cred c\ personalitatea mea se manifest\ [i `n domeniul vestimenta]iei, iar dac\ am fost criticat\ pentru ceva, nu doar `n mod\, ci [i `n politic\ sau `n administra]ie, asta s-a `nt‚mplat pentru c\ sunt `ndr\znea]\, pentru c\ nu m\ tem de inova]ii.

Faptul c\ sunte]i una din femeile despre care se vorbe[te [i se scrie foarte mult `n Rom‚nia, cu admira]ie, dar [i cu r\utate, v\ motiveaz\, v\ ambi]ioneaz\, v\ mai m‚hne[te uneori? Sau, cu ambi]ia care v\ caracterizeaz\, v\ vede]i imperturbabil\ de treab\? fiine]i cont de criticile presei? Dar de ale adversarilor politici?

Am ales s\ concurez `ntr-un domeniu, cel al politicii, `n care competi]ia se desf\[oar\ `ntrun spa]iu public, sub lumina reflectoarelor. M\ m‚hnesc adesea chibi]ii de profesie care nu au alt\ voca]ie dec‚t aceea de a sta pe marginea c‚mpului de lupt\ [i te critic\ oricum: dac\ ai f\cut, de ce ai f\cut; dac\ nu ai f\cut, de ce nu ai f\cut. Nu sunt at‚t de sup\rat\ c‚nd despre persoana mea se spun neadev\ruri, c‚t m\ sup\r\ minciunile spuse despre turism.

Expunerea public\ are `ns\ uneori [i avantaje.

Cred c\ am transferat o parte din notorietatea mea domeniului pe care `l gestionez, am reu[it s\ aduc turismul `n aten]ia opiniei publice, de ce nu [i a guvernului din care fac parte. Tot a[a cum, datorit\ asocierii cu persoana mea, c‚rna]ii de Ple[coi s-au transformat `ntr-un brand, iar calul pe care l-am `nc\lecat la herghelia din Mangalia s-a transformat `ntr-o vedet\. Sunt sensibil\ la criticile de bun sim] din mass-media sau din sfera politic\ [i am curajul s\ recunosc c\ am gre[it, atunci c‚nd este cazul. ~n rest, sunt femeie, dar o femeie puternic\. Am un proiect [i sunt extrem de motivat\ s\ `l duc p‚n\ la cap\t, s\ demonstrez c\ pot schimba `n bine lucrurile din turism, ori `n acest proiect nici m\car presa sau adversarii politici nu pot s\ se pun\ de-a curmezi[ul.

Elena Udrea la Comana, jud. Giurgiu, aprilie 2009

V\ vede]i `n viitor, a[a cum unora li s-ar fi p\rut mai firesc, ministrul Justi]iei? Dar ce-ar fi dac\ a]i candida la Pre[edin]ie peste cinci ani?

Nu am planuri cincinale, m\ g‚ndesc cel mult la faptul c\ peste trei ani [i jum\tate voi fi evaluat\ de cei care m-au trimis `n Parlament. ~n colegiu am f\cut mai multe angajamente [i trebuie s\ demonstrez c\ sunt un om de cuv‚nt. Preg\tirea [i experien]a juridic\ `mi sunt de mare ajutor [i acum, la Ministerul Turismului. Ori, `nainte de a viza alte demnit\]i [i vrabia de pe gard, trebuie s\ ar\t c\ am reu[it, ca ministru, s\ schimb via]a cet\]enilor acestei ]\ri. Dac\ reu[esc asta, `mi vor ie[i `n cale [i proiectele mai complexe.

S-au f\cut pariuri pe succesul sau e[ecul dvs. `n greaua misiune de a revigora turismul, de a-l face `n sf‚r[it rentabil. Ce sfaturi da]i pariorilor?

Mandatul de ministru al turismului constituie pentru mine o mare provocare. Dar provoc\rile ne fac via]a mai interesant\, ne ajut\ s\ ne

p\str\m tineri. Mi-am pus toat\ energia [i priceperea `n joc pentru turism. Mi-am aliniat prietenii, am `ncercat s\ `mi `mbl‚nzesc du[manii, `i sperii pe colegii din guvern cu frecven]a ini]iativelor noastre, doar, doar voi reu[i s\ pornesc motoarele acestei industrii.

Am urcat, pentru prima oar\ `n via]a mea, pe un cal [i am jucat tenis cu Ilie N\stase, [i asta numai ca s\ atrag aten]ia asupra turismului rom‚nesc.

Cred c\ am reu[it, `n doar [ase luni de mandat, s\ schimb destule lucruri, s\ demonstrez c\ se poate face turism pe litoral [i `n aprilie, nu doar `n timpul verii, s\ introduc tichetele de vacan]\, s\ finan]ez proiecte de turism importante ale ale[ilor locali, s\ demarez o campanie de promovare interna]ional\ a Rom‚niei ca destina]ie turistic\ etc. Am b\tut ]ara dintr-un col] `n altul [i [tiu ce probleme exist\, p‚n\ la cel mai mic detaliu. Nu sunt un ministru izolat `ntr-un birou, sunt o persoan\ activ\ [i dinamic\ ce nu se teme de obstacole. ~n acest context, am doar un sfat pentru pariori: s\ mizeze pe dezvoltarea turismului rom‚nesc.

c\l\tor 29

FRANKFURT / MILANO / PARIS/ M|RGINIMEA SIBIULUI

La drum prin Europa FRANKFURT

PARIS

MILANO GHID DE ORA{ La Frankfurt g\se[ti cei mai avangardi[ti zg‚rie nori din Europa, al\turi de cartiere vechi bine conservate

∫

SUB LUP| Milano, unul dintre cele mai frumoase ora[e ale Italiei [i motorul economic al ]\rii.

∫

∫ Paris. Viziteaz\ „Ora[ul Luminilor“ `n trei zile ∫ M\rginimea Sibiului, ]inut de poveste

C\l\tor

La drum prin Europa

Promo]ie EUROLINES: Frankfurt dus-`ntors de la 90 de euro biletul. Tarifele nu con]in taxa de rezervare de 5 euro, iar biletul trebuie achizi]ionat cu o luna `nainte de plecare.

30 GHID DE ORA{

Frankfurt

La Frankfurt g\se[ti cei mai avangardi[ti zg‚rie nori din Europa, nu departe de cartiere vechi at‚t de bine `ngrijite `nc‚t cu greu tr\deaz\ timpul scurs asupra lor. Ora[ul care l-a d\ruit literaturii pe Goethe pare acum o metropol\ a contrastelor.

D

De re]inut

Info utile

VINO CU AUTOCARUL Eurolines ajunge `n Frankfurt la gara Hauptbahnhof, Cosmopolitan Restaurant, Bussteig (peron) 7/9.

Pre]ul unui bilet dus-`ntors, valabil 30 de zile, este de 90 de euro. Biletul trebuie cump\rat cu cel pu]in o lun\ `naintea datei de plecare.

VINO CU AVIONUL Pre]urile pentru o c\l\torie dus`ntors `ncep de la 189 de euro, cu toate taxele incluse. Aeroportul se afl\ la 9 km de ora[.

Transfer aeroport - Frankfurt ∫ Taxi. G\se[ti taxiuri la ambele terminale ale aeroportului. Pre]ul

unei c\l\torii p‚n\ `n centru este de aproximativ 25 de euro. Ajungi `n Frankfurt `n 20-30 de minute. ∫ Autobuz. La fiecare jum\tate de or\, autobuzul 61 pleac\ de la aeroport spre Frankfurt Sudbahnhof, `n timp ce cu autobuzul 900 ajungi la Obertshausen Bahnhof, iar num\rul 73 te duce la Kelsterbach. C\l\toria dureaz\ 30 de minute ∫ Tren. Sta]ia de tren se afl\ l‚ng\ terminalul 1 al aeroportului, cu conexiune direct\ c\tre sta]iile Frankfurt Hauptbahnhof [i Frankfurt Sud. O c\l\torie dureaz\ aproximativ 11 minute, iar trenurile pleac\ la fiecare 15 minute.

e vei alege s\ te afli printre milioanele de turi[ti care vin Frankfurt `n fiecare an, nu vei regreta. Ora[ul a[ezat `n inima Europei duce `n spate o istorie de 2.000 de ani, `ns\ cele mai multe dintre cl\dirile vechi au fost reconstruite dup\ cel de-al Doilea R\zboi Mondial. Cl\direa Prim\riei Romer, aflat\ `n centrul metropolei, nu departe de r‚ul Main, nu face excep]ie.

Pentru mai pu]in\ aglomera]ie, `ndreapt\]i pa[ii c\tre cartiere mai pu]in b\tute de turi[ti. Bockenheim, Bornheim, Nordend [i

TRANSPORTUL ~N COMUN Este cea mai simpl\ metod\ de a str\bate ora[ul. Transportul `n comun este bine pus la punct. ∫ Cardul Frankfurt este o variant\ avantajoas\ de bilet dedicat\ turi[tilor. Ofer\ transport nelimitat `n `ntreaga re]ea de transport `n comun pentru cea mai mare parte a ora[ului, 50% reducere pentru taxele de intrare la muzee [i la gr\dina zoologic\. Cardul individual pentru 24 de ore cost\ 8,7 euro, iar cel pentru dou\ zile 12,50 euro.

Cardul este disponibil [i pentru un grup de cinci persoane, la pre]ul de 15 euro pentru 24 de ore [i 24 de ∫

Sachsenhausen sunt c‚teva dintre zonele ce-]i ofer\ cl\diri [i pie]e dat‚nd din secolul al IXX-lea [i parcuri `ntinse [i lini[tite. ~ns\ Frankfurt este cunoscut mai ales pentru cartierul s\u de zg‚rie-nori, o priveli[te pu]in comun\ pe b\tr‚nul continent.

Gra]ie statutului de capital\ financiar\ a Europei, ora[ul a atras un num\r mare de str\ini care acum coloreaz\ peisajul local. O treime din locuitori nu sunt cet\]eni germani, astfel c\ experien]a Frankfurt poate deveni [i mai interesant\.

euro pentru dou\ zile.

Un bilet valabil pentru o singur\ c\l\torie cost\ 2,30 euro pentru un adult [i 1,4 euro pentru copii. ∫ Biletul pentru distan]e scurte, p‚n\ `n 2 km, cost\ 1,40 euro pentru adul]i [i 90 de cen]i pentru copii. ∫ Tichetul valabil [apte zile cost\ 21,10 euro pentru adul]i [i 16,50 euro pentru copii.

TAXI: Tariful pe kilometru este de 2,75 euro pe timpul zilei, `ntre 6:00 [i 22:00, [i 3,25 euro noaptea.

Taxi Frankfurt eG +49 069 230001; SGS Taxi +49 06979 307999.

RENT-A-CAR Avis - Schmidt Strasse, nr. 39, +49 ∫

069 730111; Sixt - Allerheiligenstrasse. nr. 52, +49 1805 252525; Thrifty - Starkenburgstrasse, nr. 16, +49 6105 978790.

URGEN}E MEDICALE: Bürgerhospital - Nibelungenallee, nr. 37-41, +49 069 15000; Diakonissen Krankenhaus - Holzhausenstrasse, nr. 72, +49 069 15230; Elisabethen Krankenhaus - Ginnheimerstrasse, nr. 3, +49 069 79390.

PUNCTE DE INFORMARE TURISTIC|: Hauptbahnhof, la recep]ie (luni - vineri 8:00 - 21:00, `n weekend 9:00 - 18:00); Romer Römerberg, nr. 27 (zilnic 9:30 17:30; `n weekend 10:00 - 16:00)

31

GHID DE ORA{

Esen]ial de v\zut

MUZEUL GOETHE Adres\: Grosser Hirschgraben, nr. 23 - 25

MUZEUL BANILOR Adres\: Wilhelm-Epstein-Strasse, nr. 14 (sta]ia U1 - 3 Dornbusch)

Repere Casa `n care s-a n\scut faimosul autor german Johann Wolfgang von Goethe este construit\ `n secolul al XVIII-lea.

Este decorat\ cu mobil\ [i tablouri din aceast\ perioad\, ca o recreere a atmosferei `n care Goethe [i-a petrecut tinere]ea.

Program de vizitare: De luni p‚n\ s‚mb\t\:10 -18. Duminica 10 - 17.30.

Pre] bilet: adul]i - 5 euro, studen]i 1,5 euro, familii - 8 euro, intrare liber\ pentru copii sub [ase ani.

Muzeul con]ine o expozi]ie multimedia despre istoria banilor [i despre politicile monetare interna]ionale.

Program de vizitare: luni, mar]i, joi, vineri, s‚mb\t\: 10.00-17.00 Miercuri: 10.00-21.00 Duminica: 10.00-17.00 Intrare liber\

Catedrala Sf‚ntul Bartolomeu, construit\ `n stil gotic `ntre secolele XIII [i XIV, este cea mai mai mare astfel de construc]ie din Frankfurt. M\soar\ 95 de metri.

Program de vizitare: Luni-joi: 09.00 12.00, 14.30 - 17.00

UNDE STAI

Hotel Fair Frankfurt 2* Hotelul este localizat `n centrul ora[ului. Cea mai apropiat\ sta]ie de metrou este Speyererstrasse. Toate camerele sunt dotate cu usc\tor de p\r, TV, radio, mas\ [i fier de c\lcat.

Tarif: 21 euro/persoan\/noapte, cu mic dejun inclus. www.fairhotelfrankfurt.de ∫ Hotel Courtyard by Marriot 4* Hotelul este localizat `n suburbii, la o scurt\ plimbare cu ma[ina de centrul ora[ului. Hotelul are restaurant, bar, nou\ s\li de conferin]\, piscin\, centru de fitness.Toate camerele sunt dotate cu AC, Tv, radio, mas\ [i fier de c\lcat.

Tarif: 23 euro/persoan\/noapte, cu

mic dejun inclus. www.marriot.com ∫ Hotel Bristol 4* Un hotel `ndr\git de turi[ti, localizat `ntr-o zon\ central\, `ntre t‚rg [i centrul ora[ului, la 500 de metri dep\rtate de Gara Central\. Hotelul dispune de restaurant, lift [i garaj, iar camerele sunt dotate cu uscator de par, Tv, minibar [i seif.

Tarif: 35 euro/persoan\/ noapte, cu mic dejun inclus. www.bristol-hotel.de

LA MAS|

∫ Borussia - buc\t\rie specific german\. Un pr‚nz cost\ aici 14 euro.

Adres\: Mainwasenweg, nr. 31. ∫ La Piazza - restaurant italienesc recomandat mai ales pentru pr‚nz, c\ci se `nchide la ora 18.00, cu excep]ia

weekendului. O mas\ cost\ 17 euro.

Adres\: Mainzer Landstr., nr. 16. ∫ Ostria este un restaurant intim, cu specific mediteranean. Un fel principal cost\ 14 euro, iar cina, 25 de euro.

Adres\: Rotlint Str. 32

LA CAFEA

∫ Cafe Karin ∫ Coffee Fellows Adres\: Grosser Hirschgraben, nr. 28. Adres\: Kaiserstr. 14 Program: L - S 09.00 - 24.00, D: 10.00 - Program: L-V: 07.00 - 22.00, S: 08.00 19.00 22.00, D: 09.00 - 22.00.

∫

∫

DOMUL DIN FRANKFURT Adres\: Domplatz, nr. 14

Cafe Maingold

LA CLUB

∫ Dreikönigskeller Club Färberstrasse, nr. 71

dubl\. Ofertele sunt valabile `n limita locurilor disponibile, `n perioada iulieaugust `n toate agen]iile Eurolines.

∫

Adres\: Zeil, nr. 1 Program: L-J, D: 12.00-01.00, V-S: 12.00-02.00

Sediul Operei vechi din Frankfurt a fost vreme `ndelungat\ una din cele mai mari opere din ora[ul de pe Main.

Cl\direa a fost distrus\ `n total `n al doilea r\zboi mondial [i reconstruit\ `n 1981.

Toate tarifele sunt de persoan\, `n camera

Vapiano

Adres\: Goetheplatz, nr. 1-3 Program: L-D: 10.00 - 24.00

∫ King Kamehameha Club Hanauer Landstr., nr.192

∫ Praesidium 19/11 Club Friedrich-Ebert-Anlage, nr. 11

Ora[ul altfel

OPERA VECHE Adres\: Opernplatz, nr. 8

O mini-p\dure tropical\, sute de specii de flori [i arbori se `ntind pe 50 de acri `n mijlocul cartierului Westend.

Program de vizitare: martie octombrie: 09.00 - 18.00 Pre] bilet: Adul]i cinci euro, copii doi euro, festivaluri [i expozi]ii: 9,5 euro.

GR|DINA BOTANIC| Adres\: Siesmayerstrasse, nr. 61

Dac\ ai obosit lu‚nd la pas str\zile `ntortocheate ale Frankfurtului, alternative unei plimb\ri pe raul Main `[i va sur‚de cu siguran]\. Un ghid `]i va explica pove[tile zonelor pe care le vei parcurge, astfel c\ experien]a este

complet\. Te po]i `mbarca chiar din centrul ora[ului, foarte aproape de pia]a Romer, iar de aici ai libertate maxim\. Po]i alege un scurt tur de 60 de minute, o mini-croazier\ de o zi sau o c\l\torie `n `ntreaga regiune.

C\l\tor

La drum prin Europa

Promo]ie EUROLINES: Milano dus-`ntors de la 72 de euro biletul. Tarifele nu con]in taxa de rezervare de 5 euro, iar biletul trebuie achizi]ionat cu o luna `nainte de plecare.

32 GHID DE ORA{

Milano - capitala modei Unul dintre cele mai frumoase ora[e ale Italiei [i motorul economic al ]\rii, Milano nu este totu[i un ora[ turistic. Dac\ te afli aici, ar fi `ns\ p\cat s\ nu te bucuri de ceea ce `]i ofer\ aceast\ urbe cosmopolit\.

De Cristina Manolache

De re]inut VINO CU AUTOCARUL Eurolines ajunge `n Milano la Lampugnano Bus Station.

Pre]ul unui bilet dus-`ntors, valabil 30 de zile, este de 72 de euro. Biletul trebuie cump\rat cu cel pu]in o lun\ `naintea datei de plecare.

VINO CU AVIONUL Pre]urile pentru o c\l\torie cu avionul la Milano, dus`ntors, `ncep de la 119 euro, cu toate taxele incluse.

Milano este deservit de dou\ aeroporturi, Linate la [apte km de ora[ [i Malpensa, la 45 de km.

C

Milano este [i capitala modei

omorile ora[ului includ faimoasa Catedral\ Gotic\ - Il Duomo, „Cina cea de tain\“ a lui Leonardo da Vinci, La Scala, una dintre cele mai faimoase opere de pe b\tr‚nul continent [i castelul Sforzesco. Dar ceea ce distinge Milano de restul ora[elor italiene este spiritul s\u creativ, de `nving\tor.

Armani, Versace, Prada Dolce&Gabbana, Gucci [i mul]i al]ii s-au `nghesuit pe pasarelele din Milano.

Capitala modei italiene, ora[ul este de asemenea [i centrul mondial al industriei de mobilier [i decora]iuni interioare.

Cum era [i firesc, tot aici `[i g\sesc spa]iu de expunere [i c‚]iva dintre cei mai excentrici arti[ti ai momentului, `n faimoasele galerii de art\. Sear\ de sear\ `ns\, via]a ora[u-

lui se `ndreapt\ c\tre bistrouri [i restaurante, acolo unde g\se[ti minunate [i neasemuite aperitive, dar [i c\tre cele mai atr\g\toare [i moderne cluburi. ~n august, c‚nd c\ldura torope[te totul `n cale [i c‚nd toat\ suflarea italian\ `[i ia concediu, ora[ul d\ motoarele la minimum. Magazinele, galeriile [i barurile milaneze pot fi o alternativ\ r\coroas\ la coasta fierbinte [i aglomerat\.

Dup\ mod\, finan]e [i art\, alt domeniu care face ca Milano s\ fie celebru `n lumea `ntreag\ este „il calcio“ - fotbalul.

Ora[ul se m‚ndre[te cu dou\ dintre cele mai bune echipe de fotbal ale Italiei, AC Milan [i Inter.

Iat\ deci o serie de motive s\ te opre[ti la Milano m\car pentru c‚teva zile!

comun. De asemenea, po]i achizi]iona 10 bilete `n acela[i timp, pentru 9,20 euro sau `]i po]i cump\ra un abonament de o zi cu 3 euro. Pentru un abonament de dou\ zile pl\te[ti 5.50 de euro. Biletele se achizi]ioneaz\ de la orice sta]ie de metrou, de la chio[curile de ziare sau de la cele cu tutun [i suveniruri care se numesc „Tobacco“, dar nu [i la bordul mijlocului de transport `n comun `n care v\ sui]i.

H\r]i ale transportului `n comun v\ sunt puse la dispozi]ie gratis `n sta]ia de

metrou Duomo de luni p‚n\ s‚mb\t\, de la 7.45 la 8.15.

TAXI: Tariful pe kilometru pentru o c\l\torie cu taxiul este de 0,98 euro pe timpul zilei, `ntre orele 6 [i 21, [i 2,44 euro pe timpul nop]ii. ~n timpul s\rb\torilor oficiale, tariful urc\ la 1,20 euro pe timpul zilei [i la 3,10 euro pe timpul nop]ii.

Companii: Taxi Blu +39 02 4040; MilanoTaxi +39 02 89281563 RENT-A-CAR: Avis Car Rental +39 06 452108020; Saviour Service

+39 38 91120969 URGEN}E MEDICALE: E.M.C. Euro Medical Check, C.so di Porta Romana, 74 - 20122, +39 02 58310583/58316539, Fax +39 02 58431684, info@euromedicalcheck.it; L’Ospedale San Giuseppe, Piazza San Vittore, +39 02 85991 PUNCTE DE INFORMARE TURISTIC|: Biroul central de asisten]\ turistic\ IAT (Informazioni e Assistenza Turistica), Piazza Duomo, nr.

19/A Orar: L-S 8.45-18.00, D [i s\rb\tori legale 9:00-17:00)

Info utile Accesul la/de la aeroporturi Taxi: din fa]a terminalului Sosiri.

Autobuz: Linate [i Malpensa sunt legate de Gara Central\ din Milano prin mai multe curse regulate de autobuz. Cursa expres\ de Malpensa trece prin ambele terminale ale aeroportului [i ajunge tot la Gara Central\.

Tren: La fiecare 30 de minute, garnituri de tren pleac\ de la Terminalul 1 din Malpensa la Sta]ia Cadorna din Milano, de luni p‚n\ vineri inclusiv.

TRANSPORTUL ~N COMUN Cea mai eficient\ metod\ de a parcurge ora[ul este s\ apelezi la compania de transport `n comun - ATM, care `]i pune la dispozi]ie orice metod\ de c\l\torie, de la biciclete de `nchiriat [i p‚n\ la liniile de metrou.

Programul mijloacelor de transport `n comun: 6 a.m.-0:00.

Un bilet cost\ 1 euro [i este valabil pentru o singur\ c\l\torie sau pe o durat\ de 75 de minute, timp `n care po]i schimba mai multe mijloace de transport `n

GHID DE ORA{

33

Esen]ial de v\zut

IL DUOMO Adres\: Via Arcivescovado, nr. 1 Program de vizitare: zilnic 8.30-18.45

LA SCALA Adres\: Via Filodrammatici, nr. 2 Program de vizitare: zilnic 9.00-12.30; 13.30-15.30.

Repere Punctul central din Milano, magnificul Duomo este rezultatul eforturilor milanezilor de peste cinci sute de ani.

Ia liftul care duce pe acoperi[, pentru cea mai spectaculoas\ priveli[te asupra ora[ului.

Intrarea gratuit\

Cea mai veche oper\ din Europa, La Scala este scena pe care au c‚ntat cele mai cunoscute personalit\]i ale genului, dar [i locul unde au fost c‚ntate pentru prima dat\ arii celebre.

Pre]ul unui bilet penru vizitarea incintei La Scala este `n medie de 12 euro.

Acest palat fortificat, ridicat de seniorii milanezi Visconti [i Sforza g\zduie[te numeroase [i interesante galeri de art\. Tot aici vede]i [i ultima lucrare a lui Michelangelo - Rondanini Pieta.

Intrarea gratuit\.

CASTELUL SFORZESCO Adres\: Piazza Castello.

Program de vizitare: 7.00 - 18.00.

MUZEUL „LEONARDO DA VINCI“ Adres\: Via S. Vittore, nr. 21 Program de vizitare: L-V 9.30-17.00, `n week-end: 9.30-18.30.

Vrei s\ afli mai multe despre via]a lui Leonardo da Vinci, dar [i despre minuntatele dispozitive pe care le-a inventat? Vino la Muzeul Na]ional de {tiin]\ [i Tehnologie care `i este dedicat la Milano.

Pre]ul de intrare este de 6 euro pentru un adult [i de 3 euro pentru un copil.

Parcul central al ora[ului Milano, Giardini Pubblici, este locul perfect pentru o dup\-amiaz\ cald\, petrecut\ `n aer liber `mpreun\ cu copiii.

Adresa: Corso Venezia Intrarea liber\

GIARDINI PUBBLICI Program de vizitare: oric‚nd.

UNDE STAI

∫ Hotel Alga 3* Hotelul este localizat `n zona de sud, la cinci km de centrul ora[ului. Hotelul are dou\ lifturi, parcare, centru fitness, iar camerele sunt dotate modern.

Tarif: 28 euro/pers./noapte, mic dejun inclus. www.hotelalgamilano.it ∫ Hotel Adam 4* Hotelul este localizat `n partea de nord a ora[ului, la 15 min cu metroul de centru. Camerele sunt dotate cu mobilier `nchis la culoare, aer condi]ionat, Tv, internet. Hotelul dispune de parcare [i sal\ pentru mic dejun .

Tarif: 32 euro/pers./noapte, mic dejun inclus. www.hoteladam.com ∫ Hotel Adi Doria Grand 4* Hotelul este localizat central, la dou\ minute de cea mai apropiat\ sta]ie de autobuz, camerele sunt de dimensiuni medii, dotate `n stil tradi]ional.

Tarif: 35 euro/pers./noapte, mic dejun inclus. www.adihotels.com

LA MAS|

∫ Garbagnati Autoservire mult apreciat\ de turi[ti.

Adres\: Via Dante, nr. 13 ∫ Anna & Leo Paste [i fructe de mare excelente la pre]uri minime - `n jur de 6 euro.

Adres\: Via Conte Rosso 28, Lambrate ∫ Osteria del Binari Celebr\ pentru pastele de cas\.

Adres\: Via Tortona, nr. 1 ∫ Pizzeria Spontini Adres\: Via Gaspare Spontini, nr. 4

LA CAFEA

∫ Caffé Cova Cu o istorie de peste 150 de ani, cafeneaua a r\mas la fel de primitoare.

Adres\: Via Monte Napoleone, nr. 8 ∫ Bar Jamaica Atmosfer\ vesel\ `n cel mai vestit cartier al ora[ului.

Adres\: Via Brera, nr. 32

∫ Bistrot Bovisa De[i a fost deschis abia `n 2006, acest bistro a ajuns foarte apreciat.

Adres\: Via Lambruschini, nr. 31 ∫ Birrificio Lambrate Prima ber\rie a ora[ului are [i berea cea mai gustoas\.

Adres\: Via Plinio, nr. 29

LA CLUB

∫ Plastic ∫ Magazzini Generali Adres\: XXII Marzo, Viale Adres\: Ripamonti, Via Umbria, nr. 120 Pietrasanta 14

Toate tarifele sunt de persoan\, `n camera dubl\. Ofertele sunt valabile `n limita locurilor disponibile, `n perioada iulieaugust `n toate agen]iile Eurolines.

∫ G-Lounge Adres\: Via Larga, nr. 8

Ora[ul altfel

Nu po]i s\ spui Milano f\r\ s\ te g‚nde[ti la mod\ [i la cump\r\turi. Cel mai ofertant punct din ora[ este Mercato Papiniano. S‚mb\ta [i lunea g\se[ti `n pia]a volant\ de aici adev\rate chilipiruri semnate de designeri.

Magazinele se g\sesc la cap\tul

dinspre Piazza Sant’Agostino al pie]ei.

Trebuie s\ pleci `narmat cu r\bdare [i chef de cump\r\turi, dar trebuie s\ fii atent [i la ho]ii de buzunare. Pentru o experien]\ mai rafinat\, `ncearc\ Galeriile Vittorio Emanuele, cele mai cunoscute din Milano.

C\l\tor

La drum prin Europa

Promo]ie EUROLINES: Paris dus-`ntors, de la 97 de euro biletul.

Tarifele nu con]in taxa de rezervare de 5 euro, iar biletul trebuie achizi]ionat cu o lun\ `nainte de plecare.

34 SUB LUP|

Trei zile la Paris

Afl\ ce ar fi de v\zut la Paris dac\ te afli aici numai pentru trei zile. Profit\ de recomand\rile noastre de cazare ieftin\, distrac]ie pe cinste [i cump\r\turi la pre]uri accesibile. de Isabella Hurezan

Ziua `nt‚i - Calea Triumfului Porne[te din Pia]a Charles-deGaulle, cu faimosul Arc de Triumf dinspre care se deschid radial 12 mari bulevarde. Porne[te pe cel mai faimos: Avenue de ChampsElysees - o vitrin\ interna]ional\ a modernismului [i luxului. De o parte [i de alta a bulevardului se `n[ir\ s\li de cinema, b\nci, companii aeriene, ambasade, galerii de mod\, showroom-uri cu automobile scumpe, cafenele cochete, birouri [i cl\diri reziden]iale ridicate `ncep‚nd cu anii ‘30. ~nc\ pu]in [i ai ajuns `n Place de la Concorde, pia]a octogonal\ `n care ghilotina care a f\cut peste 1.000 de victime de-a lungul secolelor a fost `nlocuit\ cu Obeliscul - un monument f\r\ culoare politic\. De aici nu mai ai dec‚t un pas p‚n\ la generoasele alei din gr\dinile Tuileries. Aici nu trebuie s\ ratezi Muzeul Orangeriei, `n cazul `n care `]i plac impresioni[tii. Dar, o dat\ ajuns la Tuileries, e[ti l‚ng\ Luvru.

E timpul s\ plonjezi `n ad‚ncul

ingenioasei piramide de sticl\ [i o]el, care te va conduce spre vestitele galerii. Intr\ aici numai pentru o impresie [i c‚teva lucr\ri: Gioconda, Venus din Milo, Victoria de la Samothrace. Biletul de intrare este 9 euro. Gratis pentru cei sub 18 ani, prima duminic\ din fiecare lun\ [i, desigur, pe 14 iulie. La ora pr‚nzului, po]i lua masa chiar la Luvru, la Universal Resto (11/15 euro); o uria[\ autoservire, zeci de standuri cu meniuri specifice diferitelor ]\ri. Apoi, dup\ o cafea, eventual la Café Denon, e[ti din nou gata de drum.

Nu-]i r\m‚ne dec‚t s\ treci Sena pe unul din nenum\ratele poduri [i s\ te `ndrep]i spre Quai D’Orsey. Prilej pentru a urm\ri vestitele Bateau Mouche sau Bateau Bus, care sunt o alt\ op]iune pentru vizitarea Parisului. Nu e[ti departe de fosta gar\ Orsey, care a fost transformat\ `ntrun original muzeu, recunoscut mai ales pentru galeriile dedicate impresioni[tilor francezi.

Ziua a doua - Parisul boem ~ncepe printr-o `nt‚lnire cu unul din cele mai celebre monumente din lume - Turnul Eiffel, care `]i va oferi o panoram\ perfect\ a ora[ului. La piciorul turnului, te a[teapt\ `mbarcarea `n vapora[ele care te poart\ de-a lungul Senei.

Tot azi `ncearc\ s\ ajungi `n Ile de la Cite, unde te a[teapt\ Catedrala Notre Dame [i Sainte Chapelle dou\ capodopere ale artei gotice, recunoscute pentru cele mai frumoase vitralii din Paris. Aici vei admira [i Pont Neuf- cel mai vechi pod peste Sena. ~ncheie ziua cu o vizit\ la Sacre Coeur, basilica imaculat\ de pe terasa c\reia se deschide o perspectiv\ generoas\ asupra ora[ului.

O dat\ ajuns, e[ti `n mijlocul cartierului Montmartre, un sat `ntr-un mare ora[, s\la[ al arti[tilor penelului. Montmartre e simbolul vie]ii boeme, al cabaretelor [i cafenelelor. Nu rata o vizit\ la cabaretul Le Lapin Agile, minuscula vie din strada Saint-Vincent, muzeul Montmartre [i muzeul Salvador Dali.

Seara, `ncheie vizita parizian\ cu o mas\ `n zona Saint Michel, la unul din restaurantele care sunt animate p‚n\ t‚rziu `n noapte, `n preajma rue de la Huchette (unde vei g\si [i teatrul `n care se joac\ de decenii piesele lui Ionesco). ~]i recomand\m s\ `ncerci una din c‚rciumioarele specializate `n „fondue“. Nu vei regreta.

35

SUB LUP|

Vin cu Sta]ie de debarcare: Autogara Interna]ional\ Gallieni autocarul Pre]: de la 97 euro, bilet dus-`ntors, valabil 30 zile.

Biletul trebuie cump\rat cu cel pu]in o lun\ `nainte de data plec\rii.

Vin cu Pre]uri `ncep‚nd cu 195 euro, toate taxele incluse. Aceste tarife sunt avionul valabile pentru biletele cump\rate cu 1-2 luni `nainte.

Shopping

Galeriile Lafayette [i Le Printemps Localizare: Les Grands Boulevards F\r\ `ndoial\ este solu]ia ideal\ pentru cei care nu au prea mult timp la dispozi]ie. Cea mai mare parte a brandurilor importante `n mod\, parfumerie, marochin\rie sunt prezente `n aceste magazine.

Zara [i H&M Localizare: `n zona Opera Garnier [i sala de concerte Olympia Magazine ideale pentru articole vestimentare moderne, la pre]uri foarte accesibile, incomparabil mai mici dec‚t cele `nt‚lnite `n marile magazine universale ale Parisului.

T‚rgurile `n aer liber Localizare: rue de Martyrs, rue Daguerre, rue de Buci Standurile `n[irate de-a lungul str\zilor au un farmec deosebit, cu cele mai apetisante produse culinare, de la br‚nzeturi fran]uze[ti, la fructe de mare, mezeluri, legume, flori [i fructe - un adev\rat spectacol [i pentru turi[ti, [i pentru parizieni.

Pre]ul Parisul este un ora[ scump, mai ales dac\ ne g‚ndim la restaurante [i la vie]ii cazare. Cu titlu informativ, iat\ c‚teva pre]uri orientative: cafea 2,50 euro (la teras\ sau `n cafenea) ∫ bere: 4,50 euro (`n local mediu) ∫ un pahar de vin: 5 euro ∫ suc de fructe: 3,50 euro ∫ baghet\ sau croissant: 1 euro ∫ bilet cinema:10 euro ∫ bilet la muzeu 5-10 euro ∫ 1 tichet de metro/autobuz: 1,60 euro ∫ carnet de 10 tichete: 11,40 euro

Ziua a treia - Disneyland Parcul de distrac]ii Disneyland, aflat la numai 30 km de Paris, `]i ofer\ o incursiune `n lumea copil\riei. ~]i recomand\m s\ folose[ti transportul `n comun RER A, cu sta]ia terminal\ Marne la Vallee Chessy. Un bilet cost\ circa 50 euro/zi [i `]i ofer\ acces nelimitat `n toate „t\r‚murile tematice“. ~ncheie ziua `ntrunul din restaurantele din Disney Town.

Unde m\ distrez Parisul [i-a c‚[tigat reputa]ia prin somptuoasele sale spectacole de cabaret, `n care evolueaz\ cele mai frumoase fete din lume. ∫ Crazy Horse - spectacolul care celebreaz\ femeia `n feeria unui joc subtil de lumini. www.lecrazyhorseparis.com ∫ Chez Michou. Situat la poalele cartierului Montmartre, celebrul cabaret sub emblema extravagantului Michou, are o simpatic\ trup\ de travesti]i care imit\ savuros personaje din show bizz. www.michou.com ∫ Le Lido, unde superbele Bluebell Girls, `nve[m‚ntate `n pene [i paiete, sus]in un spectacol de revist\ `n care sunt angrena]i 70 de arti[ti, 600 de costume, zeci de decoruri str\lucitoare, jocuri de ap\ [i lumin\. www.lido.fr ∫ Moulin Rouge [i Le Paradis Latin sunt recunoscute pentru spectacolele de French Cancan, sugestiv imortalizate de Toulouse Lautrec. www.moulin-rouge. com www.paradis-latin. com

Unde stau HOTEL AMBASADEUR 3* www.hotel-ambassadeur-paris. federal-hotel.com Hotelul este localizat `n nordul ora[ului, `n spatele zonei Montmartre, foarte aproape de Champs Elysees [i Oper\. Vara po]i admira priveli[tea de pe terasa de la etajul 8 al hotelului.

Tarif: 34 euro/persoan\/noapte + mic dejun

HOTEL OCEANIA PORTE DE VERSAILLES 4* www.oceaniahotels.com Hotelul este localizat ideal l‚ng\ Parcul Porte de Versailles [i Palatul Sportului. Este un hotel nou, deschis `n 2005. Are 250 de camere [i apartamente dotate cu LCD, video.

Tarif: 34 euro/persoan\/noapte + mic dejun

Toate tarifele sunt de persoan\, `n camera dubl\. Ofertele sunt valabile `n limita locurilor disponibile, `n perioada iulie-august `n toate agen]iile Eurolines.

Lan]uri hoteliere economice Av‚nd `n vedere pre]ul ridicat al camerelor de hotel din Paris, pute]i s\ opta]i pentru lan]urile economice, care au `ns\ dezavantajul pozi]iei excentrice; totu[i, ele asigur\ un confort minim pentru cei care [i-au propus un program sus]inut turistic. Pre]urile pentru camera dubl\ `n aceste loca]ii nu dep\[esc 50 euro/camer\/noapte. Iat\ contactele de rezervare pentru cele mai cunoscute lan]uri hoteliere economice: B&B - 0 820 902 929 ∫ Etap Hotel 0 836 688 900 ∫ Villages Hotel - 03 80 60 92 70 ∫ Premiere Classe 01 55 86 05 37 ∫ Balladins - 0 825 088 453 Rezerv\ pe net

Pentru rezerv\ri cazare: www.parisinfo.com (site-ul oficiului de turism parizian) www.pidf.com (turism `n Ile de France)

www.paris.fr (prim\ria Parisului) Pentru `nchirieri ma[ini: www.budget.com www.avis.fr

Pentru rezerv\ri restaurante [i distrac]ii: www.restoaparis.com www.zingueurs.com

C\l\tor

La drum prin Europa

M\rginimea Sibiului are o arie de peste 200 km2, fiind `ngr\dit\ de r‚ul Sadu la sud [i r‚ul S\li[te la nord.

Satele sunt situate pe v\ile r‚urilor care curg din mun]ii Cibin.

36 SUB LUP|

M\rginimea Sibiului ~n locul unde muntele se `nt‚lne[te cu dealurile, la grani]a ce unea c‚ndva sudul Transilvaniei de Austro-Ungaria, se `ntinde acum un ]inut st\p‚nit de sute de ani de oameni neobosi]i [i cu dragoste pentru munca `n natur\.

Se numesc m\rgineni [i au creat `n M\rginimea Sibiului unul din cele mai pitore[ti locuri din Rom‚nia.

De Ana Nil\

Ziua `nt‚i Bine ai venit `n M\rginime! Este salutul de bun-venit ce te `nt‚mpin\ pe uli]ele oric\ruia dintre cele 18 sate din M\rgininea Sibiului. Te afli la vest de Sibiu, acolo unde Transilvania se `nt‚lne[te cu }ara Rom‚neasc\. ~n nord se `ntinde Valea Sadului, la sud p\[e[ti `n valea r‚ului S\li[te. Cade pe umerii t\i s\ descoperi minun\]iile ascunse `ntre aceste coordonate.

Negre[it, `n M\rginimea Sibiului te vor `nt‚mpina oameni voio[i [i harnici. La c‚mp, pe uli]e, treb\luind `n gospod\rie, satele zonei sunt un furnicar neobosit. A[a c\ treze[te-te dis-de-diminea]\ [i porne[te `n descoperirea ]inutului.

Primul pe lista de vizitat: S\li[te, o a[ezare `n zona dealurilor submontane ale Mun]ilor Cibin, `n care, `n secolele trecute, me[te[ugari [i negustori f\ceau comer]. Acum nu num\r\ mul]i locuitori peste 6.000. ~n urm\ cu [ase ani a dat statutul de comun\ pe cel de ora[. G\se[ti aici Monumentul dedicat solda]ilor rom‚ni care au luptat `n primul r\zboi mondial - o troi]\ a[ezat\ `n Pia]a Eroilor, `nalt\ de patru metri [i dezvelit\ `n 1933. Mai departe, te

`ndrep]i c\tre Biserica Eroilor, construit\ din piatr\ [i lemn. ~n interiorul s\u sunt `nscrise numele a 57 de eroi c\zu]i `n lupt\ `n timpul Primului R\zboi Mondial. Ostenit dup\ plimbarea prin ora[, permite-]i c‚teva clipe de r\gaz la parcul de sculptur\ `n lemn din Poiana Soarelui, unde sunt expuse sculpturi din lemn.

Porne[te din nou la drum [i popose[te la Cisn\dioara. ~]i recomand\m sfaturile unui localnic cu grai dulce, dispus oric‚nd s\ te `ndrume c\tre „cetate“, cum numesc oamenii locului biserica fortificat\ a satului. Bazilica `nconjurat\ de fortifica]ii vegheaz\

satul din v‚rful unui deal st‚ncos `n sudul locului, pe un platou `ngust. Este construit\ din piatr\, `n stil romanic, `ntre 1162 [i 1223. Ajuns sus, `n fa]a ochilor ]i se desf\[oar\ panorama plaiurilor sibiene: o m‚n\ de acoperi[uri ro[ii `nconjurate de p\duri bogate [i dealuri v\lurite, toate la poalele Cibinului. Cu greu vei mai g\si un loc at‚t de ferit de urmele nemiloase ale tehnologiei, c\ci m\rginenii au p\strat zona c‚t au putut de simpl\ [i ne`ntinat\. Nu p\r\si]i ora[ul `nainte de a vizita [i biserica evanghelic\, o construc]ie `n stil baroc dat‚nd din 1764 ce p\streaz\ turnul unei biserici mai vechi, gotice.

C\l\tor

La drum prin Europa

38 SUB LUP|

Ziua a doua Aventura prin ]inutul M\rginimii continu\ cu un nou t\r‚m de poveste ce poart\ numele de Gura R‚ului.

R‚ul Cibinului se na[te din mun]i aici, urm‚ndu-[i apoi cursul 80 km mai departe, p‚n\ la Olt. Ora[ul pare luminos: str\zi curate, case `ngrijite [i atent ascunse `n spatele por]ilor `nalte, tipic s\se[ti, [i mici pia]ete, locuri de `nt‚lnire duminica, `n ziua de odihn\ respectat\ cu sfien]enie de oamenii cu frica lui Dumnezeu. Aici, la fel ca `n mai toat\ regiunea, tradi]iile fac parte, firesc, din via]a de zi cu zi a oamenilor. Copii, femei [i b\rba]i `mbr\ca]i `n port popular sunt nelipsi]i de la slujba religioas\ de duminic\ diminea]\. De c‚nd se [tiu, au grij\ de animale [i de p\m‚ntul ce-i r\spl\te[te cu roade bogate `n fiecare an. P\storitul cap\t\ statut de art\ `n M\rginime. Experien]a localnicilor de sute de ani `n oierit, `ndeletnicire transmis\ din tat\ `n fiu, a `mbog\]it buc\t\ria local\. Probabil ai auzit de vestita br‚nz\ de Sibiu, a[a c\ urc\ `ntr-o st‚n\ [i nu refuza oferta oierilor de a pr‚nzi al\turi de ei.

La fiecare `nceput de iulie, mii de sibieni [i turi[ti vin la Gura R‚ului pentru festivalul Bujorului de Munte, o s\rb\toare ce dureaz\ dou\ zile, `n care c‚ntecele [i dansurile populare [i buc\t\ria tradi]ional\ sunt vedete.

Opre[te-te apoi la R\[inari. Timpul a fost bl‚nd cu oamenii de aici. I-au ajutat poate voia bun\ [i optimismul cu care au trecut peste greut\]ile vie]ii de la ]ar\. R\[in\renii, nu mul]i la num\r - mai pu]in de 6.000, sunt un grup de oameni talenta]i cu poft\ de via]\ [i dragoste pentru frumos.

Forma]iile locale de fluiera[i [i dansatori sunt vestite `n `ntreaga regiune, iar faima lor a ajuns chiar peste grani]ele Rom‚niei. Me[te[ugul ]es\toriei, al cojoc\ritului nu au secrete fa]\ de r\[in\rari, care n-au renun]at nici la fier\rit sau piel\rit. La R\[inari s-au n\scut Octavian Goga [i Emil Cioran, astfel c\ `n fiecare an cei doi sunt comemora]i - prilej de s\rb\toare pentru localnici [i oaspe]i deopotriv\.

Ziua a treia

Sfântul Nicolae, Muzeul de Icoane pe Sticl\ de la Sibiel

Ultima zi `n M\rginime nu te va l\sa s\ pleci f\r\ s\-i descoperi [i ultimele comori. Probabil nu te-ai fi g‚ndit c\ cel mai mare muzeu de icoane pe sticl\ din Europa se afl\ `n M\rginimea Sibiului, la Sibiel. Vei afla c\ pictura icoanelor pe sticl\ este un me[te[ug vechi de sute de ani aici, iar obiceiul se transmite `nc\ celor tineri. Pe l‚ng\ icoane de sticl\, vei vedea aici [i icoane pe lemn, ceramic\ popular\ [i o colec]ie de c\r]i vechi. Pe m\sur\ ce te afunzi `n inima s\tucului, treci pe l‚ng\ cele trei troi]e zidite `n piatr\ [i c\r\mid\, vechi de peste 150 de ani. Urc\ apoi cinci kilometri din Sibiel pe albia muntelui [i ajungi la Chilii, o m\n\stire construit\ la `nceputul secolului al XVIII-lea. Pe dealul Cetate, nu cumva s\ ui]i s\ treci [i pe la cetatea feudal\ Salgo, men]ionat\ pentru prima dat\

la 1383, ce `n urm\ cu secole era responsabil\ cu ap\rarea grani]ei de sudest a Transilvaniei.

Nu po]i p\r\si M\rginimea f\r\ s\ treci m\car dou\ ore pe la P\ltini[, sta]iunea aflat\ la cea mai mare altitudine din ]ar\. Pentru c\ e var\, de la `n\l]imea celor 1.442 de metri po]i porni pe traseele din Mun]ii Cindrel [i Mun]ii Lotrului. Iar dac\ drume]iile ]i se par prea solicitante, atunci nu ocoli schitul P\ltini[, unde se afl\ morm‚ntul lui Constantin Noica.

La ceas de sear\, c‚nd deja te preg\te[ti de plecare, `]i recomand\m o plimbare pe str\zile fermec\toare ale Sibiului. Opre[te-te la una din terasele amplasate direct pe trotuar, admir\ calmul serii [i enumer\ `n minte locurile care ]i-au r\mas de vizitat la a doua vizit\ `n M\rginime. C\ci trei zile `n ]inutul de l‚ng\ Sibiu sunt insuficiente.

Vino cu Compania Tarom are curse Bucure[ti-Sibiu, la 77 de euro pentru un bilet avionul dus-`ntors.

Biserica din R\[inari

Unde stai Hotel Sonne 3 * Se afl\ la doar 800 m de centrul Sibiului. Pre]ul unui loc `n camera dubl\ este de 75 de lei, cu mic dejun inlus. Hotelul dispune de 11 camere single, double [i triple [i este dotat cu internet, cablu TV, baie proprie [i telefon `n fiecare camer\, restaurant [i bar, sal\ de conferin]e [i parcare proprie. www.sonne.ro

Hotel Salinas 3 * Situat `n Ocna Sibiului, hotelul Salinas ofer\ camere cu pre]uri pornind de la 120 de lei pe noapte, cu micul dejun inclus. www.ocnasibiului.ro

Casa Turi[tilor Casa Turi[tilor se g\se[te `n P\ltini[.

Pensiunea ofer\ oaspe]ilor s\i 20 de camere recent renovate, cu baie proprie, minibar, telefon [i TV satelit. Pre]urile `ncep de la 114 lei pe noapte, cu micul dejun inclus. www.scpaltinis.ro

Po]i face rezervarea `n orice agen]ie Eurolines

c\l\tor 39

INFO / SERVICII / FACILIT|}I / PASS

focus eurolines

MISIUNEA EUROLINES

SERVICII

Punem la dispozi]ia ta ~]i oferim mobilitate maxim\ transport interna]ional cu [i calitate `n toate domeniile autocarul la cele mai `nalte standarde de calitate `n care activ\m

PASS Cu EUROLINES PASS po]i pleca `n circuite turistice prin Europa chiar [i 30 de zile

Focus 40 SERVICII

Traseele Eurolines

Frankfurt de le 96 Euro/pers.

Sta]ie: Hauptbahnhof (Gara), Bussteig (peron) 7/9

Amsterdam de la 112 Euro/pers.

Sta]ie: Juliana Plein, Amstel Busstation

Oslo

Stockholm

Riga

Gothenburg

Bruxelles de la 129 Euro/pers.

Sta]ie: Gare du Nord, Rue de Progres

Vilnius

Edinburgh

Berlin - de la 106 Euro/pers.

Sta]ie: Zentrale Omnibus Bahnhof, Am Funkturm (Autogara central\, turnul de radio)

Copenhagen Dublin

Gdansk Hamburg

Paris de la 118 Euro/pers.

Sta]ie: Autogara Interna]ional\ Gallieni

Amsterdam m

Berlin

Brussels

Lille

Geneva de la 109 Euro/pers.

Sta]ie: Gare Routiere, Place Dorciere

Koln Frankfurt

Paris Strasbourg Nantes

Madrid de la 96 Euro/pers.

Sta]ie: Autogara Sur, Blvd.

Mendez Alvaro nr. 83, peron 10

Brno Vienna

Munich

Venice

Lyon

Florence

Marseille

Munchen de la 68 Euro/pers.

Sta]ie: Frottmaning, P+R Parkplatz

Rome

Barcelona Valencia

Milano de la 79 Euro/pers.

Sta]ie: Lampugnano Bus Station

Bucharest Sta]ie: Str. Buze[ti 44

Milan

Toulouse

Madrid

Bratislava Budapest

Geneva

Porto

Krakow

Prague

Stuttgart

Zurich

Bordeaux

Instanbul

Taranto

Salonic

Atena Roma de la 74 Euro/pers.

Sta]ie: Autostazione Tiburtina

Legend\ destina]ii `n care ajungem prin parteneri destina]ii `n care ajungem direct

Warsaw

London

Traseele sunt orientative. Punctele reprezentate pe hart\ sunt ora[ele principale `n care ajungem.

Pentru lista cu toate sta]iile v\ rugam s\ solicita]i pliantele de linie aferente fiec\rei destina]ii.

Pre]urile sunt calculate cu plecare din Bucure[ti

41

Ce `]i ofer\ Eurolines?

Eurolines pune la dispozi]ia clien]ilor s\i transport interna]ional de persoane cu autocarul la cele mai `nalte standarde de calitate. „Noi unim Europa“ este sloganul sub care desf\[ur\m prima [i principala noastr\ activitate de aproape 15 ani.

Pentru c\l\toria cu autocarul `]i garant\m cel mai bun raport calitate-pre] precum [i alte avantaje `n privin]a cantit\]ii bagajelor acceptate la transport sau a num\rului de destina]ii oferite.

Flota Eurolines are o flot\ de 33 autocare proprii (Scania, Mercedes [i Setra), la care se adaug\ cele ale subanteprenorilor cu care lucr\m. Ast-

Agen]ii

fel, 50 de autocare sunt gata s\ te duc\ `n toate col]urile Europei! Siguran]a ta este cea mai important\ pentru noi, de aceea nu facem rabat `n ceea ce prive[te starea tehnic\ a autocarelor, preg\tirea echipajelor [i cur\]enia mijlocului de transport.

Destina]ii operate Ajungem zilnic `n peste 400 de destina]ii din Germania, Ungaria, Italia, Fran]a, Spania, Elve]ia, Belgia, Olanda, Cehia. ~n Grecia, Portugalia, Anglia, Scandinavia [i Maroc ajungem prin intermediul partenerilor no[tri, organiza]ia Eurolines av‚nd ramifica]ii `n fiecare stat european.

ALBA-IULIA Str.Avram Iancu, nr. 3 parter (l‚ng\ serviciul pa[apoarte) Tel: 0258-81.25.32 Fax: 0258-81.25.32 alba@eurolines.ro

BUZ|U Bd. Unirii, 5B, parter (l‚ng\ Biblioteca Jude]ean\) Tel: 0238-71.13.33 Fax: 0338-40.11.51 buzau@eurolines.ro

ARAD Bd. Revolu]iei, nr. 31, parter Tel: 0257-25.03.97 RDS Tel: 0357-40.86.16 arad@eurolines.ro

CLUJ Str. Napoca, nr. 2-4, ap. 7 (vis-avis de Hotel Continental) Tel: 0264-48.48.84 Fax: 0264-43.21.12 cluj@eurolines.ro

BAC|U Str. 9 Mai, nr. 78, parter Tel: 0234-51.77.38 Tel/Fax: 0234-51.77.41 RDS Tel: 0334-40.11.61 bacau@eurolines.ro

Bd. 21 Decembrie, nr. 54-56 Tel/Fax: 0264-43.19.61 RDS Tel: 0364-40.15.38 cluj@eurolines.ro

BAIA MARE Bd. Traian, nr. 7 Tel: 0262-22.46.70 Tel/Fax: 0262-22.46.47 RDS Tel: 0362-40.13.85 baia.mare@eurolines.ro BISTRI}A Bd. Decebal, nr. 15, sc. A, ap. 4 Tel: 0263-23.55.02 RDS Tel: 0363-40.11.52 bistrita@eurolines.ro BRA{OV Pia]a Sfatului, nr. 18 Tel/Fax: 0268-47.40.08, 47.52.19 RDS Tel: 0368-40.13.57 brasov@eurolines.ro Str. Calea Bucure[ti, nr. 79, bl.

S37, ap. 2 Tel/Fax: 0268-32.77.22 RDS Tel: 0368-80.05.83 brasov.ag@eurolines.ro {oseaua Cristianului, cap linie Bartolomeu Tel/Fax: 0368-00.80.20 brasov.autogara@eurolines.ro

Istanbul de la 69 Euro/pers.

Sta]ie: str. Laleli nr. 21/1

BR|ILA Calea C\l\ra[ilor, nr. 71, bl. 16 Tel: 0239-69.20.34 Tel/Fax: 0239-69.20.14 RDS Tel: 0339-40.11.98 braila@eurolines.ro BUCURE{TI Incinta Aeroportului B\neasa Tel/Fax: 021-230.40.57 baneasa@eurolines.ro Str. Ankara, nr. 6, sector 1 Tel: 021-230.54.89 Tel/Fax: 021-230.03.70 RDS Tel: 031-405.51.88 touring.ankara@eurolines.ro

nbul

Str. Buze[ti, nr. 44, sector 1 Tel: 021-316.36.61, 316.36.62 Tel/Fax: 021.316.54.82 RDS Tel: 031-401.66.73 buzesti@eurolines.ro

Damasc de la 80 Euro/pers.

Sta]ie: Gara Central\

Mesagerie: 021-316.54.81 mesagerie@eurolines.ro Str. George Enescu, nr. 36-40, sector 1 (P-]a Lahovari) Tel: 021-315.71.77 Tel/Fax: 021-315.68.64 RDS Tel: 031-402.22.28 enescu@eurolines.ro

ena

Alepo

Damasc

{os. Mihai Bravu, nr. 107-119, sector 2 (Pia]a Iancului) Tel: 021-250.61.33, 250.61.97 Tel/Fax: 021-250.55.29 RDS Tel: 031-405.51.89 iancului@eurolines.ro Bd. Nicolae B\lcescu 21 Tel: 021-315.01.31 Tel/Fax: 021-312.10.41 balcescu@eurolines.ro office@novatravel.ro

CONSTAN}A Str. {tefan cel Mare, nr. 71 Tel: 0241-66.27.04, 66.18.16 Tel/Fax: 0241-51.96.80 RDS Tel: 0341-41.25.17 Mobil: 0372.791.005 constanta@eurolines.ro CRAIOVA Pia]a Unirii, bl. M2 (Magazin Unirea), etaj 1 Tel: 0251-466.764 Fax: 0351-404.032 craiova@eurolines.ro DEVA Str. Iuliu Maniu, bl. J (vis-a-vis de Magazinul Tineretului) Tel/Fax: 0254-23.42.20 RDS Tel: 0354-40.11.81 deva@eurolines.ro DROBETA TURNU-SEVERIN Bd. Tudor Vladimirescu, nr. 111 Tel: 0252-325.579 Fax: 0352-401.246 severin@eurolines.ro F|G|RA{ Bd. Unirii, bl. 8 Tel/Fax: 0268-28.09.80 RDS Tel: 0368-43.02.20 fagaras@eurolines.ro GALA}I Str. Br\ilei (l‚ng\ Arcada) Tel: 0236-47.33.30 Tel/Fax: 0236-47.33.31 RDS Tel: 336-40.13.86 galati@eurolines.ro HUNEDOARA Str. Avram Iancu, nr. 9, bl. 140, ap. 1 Tel: 0254-74.77.74 Fax: 0254-74.77.74 hunedoara@eurolines.ro IA{I Str. 14 Decembrie 1989, nr. 4 bis Tel/Fax: 0232-24.57.03 RDS Tel: 0332-40.73.11 iasi@eurolines.ro LUGOJ Str. 20 Decembrie 1989, Nr. 28 Tel/Fax: 0256-33.79.37 RDS Tel: 0356-41.15.83 lugoj@eurolines.ro MEDIA{ Str. I.C. Br\tianu, nr. 3 Tel/Fax: 0269-82.10.15 RDS Tel: 0369-40.70.06 medias@eurolines.ro ORADEA Str. Prim\riei, nr. 46 Tel: 0259-43.21.28 RDS Tel: 0359-40.79.02 oradea.ag@eurolines.ro PIATRA NEAM} Str. Mihai Eminescu, nr. 5, bl. D6, sc. B, ap. 39 Tel/Fax: 0233-22.83.23

RDS Tel: 0333-40.10.31 neamt@eurolines.ro PLOIE{TI Bd. Republicii, nr. 10, bl. 33C Tel: 0244-51.47.68, 59.06.31 Tel/Fax: 0244-40.73.46 Mobil: 0724.TRAVEL (0724.872.835) ploiesti@eurolines.ro PITE{TI Bd. I.C. Bratianu, bl. D6 (l‚ng\ Restaurant Bonita) Tel/fax: 0248 610323 Rds: 0348 445749 E-mail: pitesti@eurolines.ro RÂMNICU VÂLCEA Str. Calea lui Traian, nr. 84, bl. S7, parter (Lenin Sud) Tel: 0250-702.949 Fax: 0250-702.948 valcea.ag@eurolines.ro RE{I}A Str. Pasaj Nera, nr. 1 Tel/Fax: 0255-21.00.56 RDS Tel: 0355-40.12.04 resita@eurolines.ro SATU MARE Str. Eugen Lovinescu, nr. 1/28 Tel: 0261-71.09.95 Tel/Fax: 0261-71.03.77 RDS Tel: 0361-40.16.87 satu.mare@eurolines.ro SEBE{ Str. Lucian Blaga, nr. 83-85 Tel: 0258-73.20.63 Tel/Fax: 0258-73.45.01 RDS Tel: 0358-40.11.21 sebes@eurolines.ro SIBIU Bd. Vasile Milea, bl. 10, ap. 18 (vis-a-vis de ACR) Tel: 0269-21.35.36 Tel/Fax: 0269-21.35.36 Mobil: 0372.791.010 RDS Tel: 0369-40.10.45 sibiu@eurolines.ro SIGHETU MARMA}IEI Str. Bogdan Vod\, nr. 5/11 (Intrare din Str. Traian) Tel: 0262-31.93.22 Tel/Fax: 0262-31.92.35 sighet@eurolines.ro SIGHI{OARA P-]a Octavian Goga, nr. 9 Tel: 0265-77.39.77 Tel/Fax: 0265-77.79.48 RDS Tel: 0365-80.78.04 sighisoara@eurolines.ro SLATINA Str. Prim\verii, bl. FA 19, sc. B, ap. 1 Tel/Fax: 0249-406.243 RDS Tel: 0349-409.009 slatina@eurolines.ro SUCEAVA Str. Ana Ip\tescu 4, bl.F, sc.E, ap.1 Tel: 0230-20.63.46 Tel/Fax: 0230-20.63.47 RDS Tel: 0330-40.10.81 suceava@eurolines.ro TÂRGOVI{TE Bd. Libert\]ii, bl. A3, parter Tel: 0245-606.058 Fax: 0245-606.074 targoviste@eurolines.ro TÂRGU MURE{ Str. C\l\ra[ilor, nr. 38 (vis-a-vis de banca BRD) Tel: 0265-30.61.26 Tel/Fax: 0265-30.61.25 RDS Tel: 0365-40.87.46 mures@eurolines.ro

TIMI{OARA Str. Boc[a, nr. 4 (Centru - `n spatele Magazinului Bega) Tel/Fax: 0256-43.57.99 RDS Tel: 0356-41.15.81 timisoara@eurolines.ro Str. M. Kog\lniceanu, nr. 20 (Gara de Est) Tel: 0256-28.81.32 Tel/Fax: 0256-29.02.88 RDS Tel: 0356-41.15.99 timisoara.ag@eurolines.ro VASLUI Str. {tefan cel Mare, bl. 312, sc. A Tel/Fax: 0235-31.62.78 RDS Tel: 0335-41.21.09 vaslui@eurolines.ro REPUBLICA MOLDOVA CHI{IN|U Aleea G\rii, nr. 1 (Gara Feroviar\) Tel: +373-22.549.835, 22.549.813 office@eurolines.md Str. Teatral\, nr. 4/1 Tel: +373-22.222.827 Fax: +373-22.224.802 office@eurolines.md GERMANIA BERLIN Intertouring, 10787 Budapesterstr. 26 Tel: 0049-30-210.19.737, 310.19.746 Tel/Fax: 0049-30-210.19.738 berlin@intertouring.de www.intertouring.de FRANKFURT Intertouring, 60329 Baseler Platz 3 Tel: 0049-69-25.28.84, 51.52.11 Tel/Fax: 0049-69-25.29.83 info@intertouring.de www.intertouring.de FREIBURG Balint-Reisen Freiburg 79115 Lörracherstr. 33 Tel: 0049-76-14.49.00 Tel/Fax: 0049-76-14.41.313 info@balint-reisen.de www.intertouring.de HAMBURG Intertouring, 22047 Friedrich-Ebert-Damm 93 B Tel: 0049-40-72.69.84.56 Tel/Fax: 0049-40-63.60.83.86 hamburg@intertouring.de www.intertouring.de MUNCHEN Intertouring, 80799 Barer str. 71 Tel: 0049-89-27.77.91.50, 27.77.91.51 Tel/Fax: 0049-89-27.77.91.52 munchen@intertouring.de www.intertouring.de Werner-Heissenberg-Allee 21, 80939 München-Fröttmaning Tel: 0049-172-8512112 STUTTGART Intertouring, 70173 Arnulf-KlettPlatz 2 Tel: 0049-711-72.23.27.89; 72.23.27.90 Fax: 0049-711-28.49.307 stuttgart@intertouring.de www.intertouring.de

Informa]ii [i rezerv\ri bilete de autocar: Tel: 021.316.77.82/83/84 Program: L-V 09-18. S 10-14 Call Center NON-STOP Tel: 0801.000.888

Focus 42

INFO CORPORATE

Misiunea Eurolines Exist\m pentru ca tu s\ te bucuri de mobilitate maxim\ [i de posibilitatea de a ajunge `n orice col] al lumii.

Eurolines a `nsemnat `nc\ de la `nceput o aventur\, un risc asumat cu scopul de a construi [i apoi de a consolida o firm\ de transport care s\ se caracterizeze prin calitate maxim\ `n toate domeniile de activitate: curse de linie, curse ocazionale, servicii turistice [i rent a car.

Ne m‚ndrim cu cea mai bun\ structur\ de distribu]ie pentru serviciile pe care le oferim - 42 de agen]ii `n toat\ ]ara [i un num\r considerabil de parteneri.

Credem `n re]ea, interconexiune [i echip\.

Dorim ca prin ac]iunile pe care le `ntreprindem s\ devenim prima op]iune pe care o alegi c‚nd vrei s\ c\l\tore[ti.

Clientul Eurolines Pentru c\ tu e[ti `n centrul preocup\rilor noastre, dorim s\-]i oferim cele mai variate [i bune produse proprii, precum [i cea mai complex\ ofert\ a partenerilor no[tri.

Anticip\m dorin]ele tale, de aceea investim constant `n tehnologie [i profesionalism.

Cre\m, dezvolt\m [i implement\m sisteme de rezerv\ri performante, sisteme de monitorizare a flotei, de gestionare a datelor, toate adaptate nevoilor de business specifice acestei industrii.

Eforturile noastre sunt `ndreptate c\tre eficientizarea [i `mbun\t\]irea serviciilor, c\tre personalizarea ofertelor `n func]ie de tipologia fiec\rui client.

Suntem recunoscu]i pentru faptul c\ putem satisface cele mai atipice [i complexe cereri de servicii turistice, datorit\ multitudinii de „instrumente“ pe care le avem la dispozi]ie: autocar, avion, turism, principalele sisteme de rezerv\ri on line existente `n pia]\ turistic\, rent a car [i taxi.

Toate acestea ne pozi]ioneaz\ c\ singurul furnizor de servicii turistice complete din Rom‚nia!

Holdingul Eurolines Echipa Eurolines Ne desf\[ur\m activitatea `ntr-un domeniu caracterizat prin dinamism [i deschidere, de aceea angaja]ii Eurolines dezvolt\ permanent noi abilit\]i profesionale [i au posibilitatea de a interac]iona cu oameni din toate col]urile lumii.Lucr\m cu oameni loiali, pozitivi [i eficien]i, capabili s\ ia decizii vizionare.Pre]uim entuziasmul, discern\m‚ntul, creativitatea [i curajul de a `mpinge lucrurile `nainte.

Eurolines Rom‚nia [i-a `nceput activitatea `n 1995, iar din 1997 este membru al celei mai mari organiza]ii europene de transport rutier de persoane. ~n Rom‚nia, Eurolines este unul dintre cei mai importan]i transportatori interna]ionali de persoane, de]ine cea mai mare re]ea de agen]ii proprii de turism din Rom‚nia, a fondat prima societate de leasing destinat autocarelor [i unul dintre primele locuri pe pia]\ na]ional\ de rent a car.

Get free! Inchiriaza o masina oriunde ai calatori!

0722 39 7855 sau www.rentauto-romania.ro

Focus 44

SERVICII

Ce `]i ofer\ Eurolines?

Eurolines vine `n `nt‚mpinarea ta cu urm\toarele facilit\]i:

Rezerv\ri on line Pe www.eurolines.ro po]i rezerva biletul de autocar on line, rapid, fie de acas\, de la munc\, de la un internet-cafe sau din orice loc `n care ai conexiune de Internet. Este foarte u[or [i comod! Pa[ii c\tre rezervare sunt simpli: alege punctul de plecare, destina]ia [i data c‚nd dore[ti s\ c\l\tore[ti. Sistemul `]i afi[eaz\ op]iunile pe care le ai, astfel `nc‚t s\ po]i alege cursa dorit\ [i data de `ntoarcere. Plata se poate face on line

prin card Visa sau MasterCard. Datele cardului t\u sunt procesate `ntr-un mediu securizat, f\r\ posibilitatea de a fi fraudate. Vei primi imediat pe e-mail o confirmare a rezerv\rii efectuate, iar ulterior `]i va fi transmis [i biletul.

Ca alternativ\, po]i pl\ti `n oricare agen]ie Eurolines cu numerar, card de credit/debit sau ordin de plat\. Biletul `l po]i ridica pe loc sau po]i s\-l prime[ti la `mbarcarea `n autocar.

Servicii la bordul autocarului Este important s\ cuno[ti toate facilit\]ile oferite de autocarele noastre `n timpul c\l\toriei. ~ncepem cu unul dintre cele mai mari plusuri pe care ]i le putem oferi pe l‚ng\ raportul optim calitatepre]: ∫ Limita de bagaje. Astfel, ai un mare avantaj `n privin]a cantit\]ii bagajelor acceptate gratuit la transport - 35 kg incluse `n pre]ul biletului. ∫ Serviciul de coletarie. {tiai c\ po]i trimite colete c\tre rude/prieteni afla]i `n alt\ ]ar\? Pachetele sunt preluate de c\tre noi [i expediate cu primul autocar care pleac\ spre destina]ia dorit\. Leg\tura cea mai trainic\ este cea cu Germania, datorit\ agen]iilor noastre de acolo - re]eaua Intertouring - care depoziteaz\ coletele p‚n\ la ridicarea lor. ∫ ~mbarcatorul. La urcarea `n autocar vei fi `ndrumat [i sprijinit de un `mbarcator care te va ghida c\tre locul t\u [i te va ajuta cu plasarea bagajului `n cal\. ∫ Scaunele [i spa]iul necesar unei c\l\torii confortabile. ~n func]ie de tipul [i de marca

autocarului, ai posibilitatea de a regla sp\tarul scaunului [i [ezutul astfel `nc‚t s\ te sim]i confortabil. ∫ P\rerea ta conteaz\! Sub aceast\ sintagma g\se[ti la bordul autocarelor o condic\ de reclama]ii [i sugestii `n care ne po]i scrie opiniile tale. Pentru noi, este foarte important s\ [tim ce-]i dore[ti pentru a putea `mbun\t\]ii serviciile pe care ]i le oferim. ∫ Opririle. Pe parcursul c\l\toriei, autocarul va opri de mai multe ori pentru nevoi diverse. Te rug\m s\ respec]i timpul de escal\ stabilit de [ofer, deoarece este important s\ se respecte o planificare temporar\ strict\ [i s\ nu te `ndep\rtezi de autocar. ∫ Mijloacele de divertisment. Toate autocarele noastre sunt dotate cu mijloace audio [i video pentru a-]i face c\l\toria mai pl\cut\. {tim c\ ai preferin]e `n ceea ce prive[te muzica sau filmul difuzat, dar te rug\m s\ `n]elegi c\ trebuie s\ ]inem cont de marea majoritate a c\l\torilor [i s\ ne adapt\m dorin]ei generale. ∫ Achizi]ii. La bordul autocarelor ai posibilitatea de a achizi]iona cartele SIM prepaid pentru urm\torii operatori: Vodafone, Orange [i Cosmote.

Responsabilit\]ile [oferilor no[tri sunt urm\toarele: a. {oferii Eurolines trebuie s\ fie mereu `ntr-o form\ fizic\ [i mental\ adecvat\ profesiei practicate. b. Scaunul [oferului trebuie s\ fie pozi]ionat astfel `nc‚t s\ asigure un confort sporit, cu toate comenzile la `ndem‚n\. c. Centura de siguran]\ trebuie purtat\ at‚t de [ofer c‚t [i de co-pilot [i/sau ghidul `nso]itor. d. {oferul trebuie s\ respecte cerin]ele

legale privind orele de conducere [i de odihn\. e. Este interzis consumul de b\uturi alcolice `nainte [i `n timpul condusului, precum [i administrarea de medicamente care pot afecta capacitatea de a conduce. f. {oferul trebuie s\ fac\ opriri regulate pentru a cobor` din autocar [i a se dezmor]i.

g. ~nainte de plecarea `n curs\, [oferul trebuie s\ verifice dac\ fr‚nele, pneurile, lichidul de r\cire [i uleiul func]ioneaz\ normal. De asemenea, trebuie s\ se asigure c\ oglinzile retrovizoare [i geamurile permit o vizibilitate bun\. ~n final, trebuie s\ verifice echipamentele speciale, cum ar fi sting\torul de incendiu sau lan]urile de z\pad\ (dac\ este cazul) [i starea de cur\]enie a autocarului.

h. {oferii trebuie s\ se asigure c\: ∫ num\rul de pasageri este cel corect; ∫ pasagerii stau adecvat `n scaun [i au asupra lor documentele de c\l\torie necesare ∫ c\ [tiu unde se afl\ echipamentul de urgen]\ [i ie[irile de siguran]\; ∫ bagajele sunt echilibrat dispuse `n cala autocarului, iar cele din interior nu risc\ s\ cad\ [i nu incomodeaz\ trecerea pe culoar.

45

PASS

Europa la purt\tor: Eurolines PASS {tii filmele acelea cu tineri care colind\ Europa `n lung [i-n lat distr‚ndu-se pe cinste [i av‚nd parte de tot felul de experien]e fascinante? Asta `]i propunem [i noi!

Cum? Folosind un Pass care `]i permite s\ c\l\tore[ti liber `ntre 42 de ora[e europene timp de 15 sau 30 de zile.

Este ca un abonament aplicabil pentru c\l\toriile cu autocarul!

Eurolines PASS este un produs ideal dac\ vrei s\ vizitezi Europa cu ga[ca, av‚nd un buget redus, bucur‚ndu-te de libertate maxim\. S-ar putea s\ [tii deja exact unde vrei s\ ajungi, dar po]i opta [i pentru construirea rutei pe m\sur\ ce c\l\tore[ti. Uite-te pe o hart\ [i alege locurile pe care vrei s\ le vizitezi; apoi, at‚t timp c‚t traseul ales te duce dintr-o ]ar\ `n alta, f\r\ s\ repe]i o c\l\torie, nu exist\ limite!

Op]iunile de cazare sunt multiple: po]i economisi dormind `n autocar, deoarece scaunele se pot l\sa pe spate, ob]in‚nd astfel un grad de confort; ∫ po]i apela la noi pentru a-]i recomanda cele mai avantajoase hosteluri, youth-camp-uri sau hoteluri cu un raport calitate/pre] avantajos. ∫

Recomandar e!

Unde po]i ajunge?

1. Amsterdam 2. Budapesta 3. Gothenburg 4. Marsilia 5. Roma 6. Varsovia

7. Barcelona 8. Copenhaga 9. Hamburg 10. Milan 11. Stockholm 12. Zurich

13. Berlin 14. Dublin 15. Krakow 16. Munchen 17. Strasbourg 18. Bordeaux

19. Edinburgh 20. Letak 21. Nantes 22. Stuttgart 23. Bratislava 24. Floren]a

25. Lille 26. Oslo 27. Toulouse 28. Brno 29. Frankfurt 30. Londra

31. Paris 32. Vene]ia 33. Bruxelles 34. Gdansk 35. Lyon 36. Praga

37. Viena 38. Bucure[ti 39. Geneva 40. Madrid 41. Riga 42. Vilnius

ocarul direct din Po]i `ncepe c\l\toria cu aut fel, dac\ vrei Ast \. ]ar Romania sau din alt\ s\ iei avionul ]i po , riei pat s\ evi]i drumurile i s\ `ncepi turul p‚n\ `n ora[ul din care vre s-ul `ntre ora[ele Europei [i s\ folose[ti Pas care te intereseaz\.

Turul Europei `n trei s\pt\mâni!

I

Urm\toarea oprire, Zurich. Nimic nu ar putea aduce at‚ta lini[te [i relaxare ca micul ora[ elve]ian, care

a-]i prietenii, f\ce]i-v\ bagajele pentru urm\toarele dou\zeci de zile, trage aer `n piept [i porni]i la drum. Nu ave]i nevoie dec‚t de traseul bine stabilit, voie bun\ [i dorin]a de a c\l\tori. Iat\ un posibil circuit:

Plecarea de la Bucure[ti, urmeaz\ prima destina]ie, Budapesta.

Urmeaz\ Praga, capitala Cehiei, care v\ `nt‚mpin\ cu arhitectur\ medieval\ [i bere bun\. Dup\ at‚ta farmec praghez, v\ invit\m la Frankfurt, ora[ul de pe Main.

sim]urilor prin buc\t\ria catalan\ [i prin arhitectura specific\.

Bifa]i `nc\ un ora[ mediteranean str\b\t‚nd Marsillia `n drum spre Vene]ia. Dup\ leg\narea domoal\ a gondolelor [i extenua]i de

trateaz\ cu gust [i mult\ natur\ orice turist. Deja ref\cu]i, v\ poftim `n aventura numit\ Barcelona. Preg\ti]i-v\ de un asalt al at‚ta frumuse]e [i de drum, singura op]iune r\mas\ este drumul voios `napoi spre cas\. C\l\toria a luat sf‚r[it...

~nc\rcat de tradi]ie [i cultur\, ora[ul are [i o via]\ nocturn\ incitant\.

Pentru detalii consult\ www.eurolines. ro sau orice agen]ie Eurolines

Focus

Vacan]ele perfecte cu Nova Travel - partener Eurolines Vara aceasta, rom‚nii se vor concentra pe vacan]e care s\ le ofere confort [i odihn\, `n destina]ii sigure [i probate, pentru c\ actuala situa]ie economic\ nu mai invit\ la excursii de descoperire.

Nicolae Lech, Director General Nova Travel - partener Eurolines, explic\ de ce ofertele de vacan]\ pe care le propune sunt at‚t de c\utate.

Interviu cu NICOLAE LECH, Director General Nova Travel - partener Eurolines Care sunt strategiile prin care atrage]i clien]ii c\tre destina]iile de vacan]\ pe care le ave]i `n portofoliu? ~n domeniul nostru de activitate strategia pune fa]\ `n fa]\ oameni foarte diferi]i care trebuie s\ se `nt‚lneasc\ `ntr-o lume ce porne[te de

la un g‚nd, un sentiment, o imagine, un vis. Apoi, o strategie reprezint\ `n sine o activitate extrem de laborioas\ astfel `nc‚t ne oblig\ [i pe noi s\ pornim pe acest drum prin alegerea atent\ a oamenilor. Nici o strategie nu poate fi viabil\ dac\ persoanele implicate `n transpunerea acesteia nu recunosc instrumentele [i nu v\d finalitatea ei. Strategia trebuie s\

g\seasc\ rela]ia de egalitate `ntre imaginea clientului [i posibilitatea de ofertare a consultantului de turism.

Astfel atragerea clien]ilor porne[te de la transmiterea urm\toarelor atribute: siguran]\, profesionalism, competitivitate, flexibilitate [i mult\ `n]elegere fa]\ de solicit\rile clientului.

Asta avem `n vedere `n momentul `n care ofert\m produsele din portofoliu.

Cum s-a modificat `n timp comportamentul [i gustul clientului Eurolines/Nova `n materie de vacan]e?

Clien]ii Nova/Eurolines `[i modific\ comportamentul [i gustul `n func]ie de trendul general imprimat pe pia]a turistic\. Aici, din p\cate, educa]ia

47

INTERVIU

transmis\ prin mass-media nu se ridic\ la standardele interna]ionale [i nu face dec‚t s\ imprime informa]ii eronate - care o dat\ auzite de c\tre clien]i sunt folosite ca argumente primordiale `n solicitarea ofertelor. De exemplu, avem clien]i care vin cu `ntrebarea: „Ave]i excursie `n Grecia la 99 euro?“ Este o `ntrebare f\r\ sens, pentru c\ NU se specific\ con]inutul acestui tarif, nivelul de confort etc. Cu toate acestea, am observat un fenomen interesant `n r‚ndul clien]ilor Nova/Eurolines: o dat\ verificat\ seriozitatea [i calitatea superioar\ a serviciilor de transport - liniile interna]ionale Eurolines, clien]ii translateaz\ aceste realit\]i [i asupra produselor turistice - fiind convin[i c\ misiunea grupului nu poate diferi `n func]ie de domeniile de activitate [i, prin urmare, turismul ofertat se ridic\ la nivelul serviciilor de transport. Gusturile clien]ilor sunt at‚t de diferite `nc‚t este greu s\ le `ncadr\m `n anumite trenduri. Cu toate astea am observat c\ 90% din clien]ii no[tri cumpar\ cu „gustul“ format p‚n\ la venirea `n agen]ie [i aproximativ 10% din clien]i vor s\ descopere, `mpreun\ cu noi destina]ii [i produse mai pu]in „gustate“ din punct de vedere numeric pe pia]a turistic\ din Rom‚nia.

Cele mai viabile variante de vacan]\ Care sunt cele mai c\utate destina]ii de vacan]\ la acest moment? Putem vorbi de o mod\ `n materie de voiajuri de pl\cere?

Cele mai c\utate destina]ii de vacan]\ sunt `n primul r‚nd destina]iile cele mai facile din punct de vedere al logisticii. Intr\ aici zbor cu avionul, `nceperea c\l\toriei din ora[ul de re[edin]\ sau la o distan]\ cuprins\ `ntre 100-200 km, apropierea aeroportului de destina]ie fa]\ de sta]iunea, localitatea aleas\ etc.

Putem vorbi [i despre o mod\ `n materie de vacan]e. Aceast\ mod\ influen]eaz\ un num\r mai mic sau mai mare de turi[ti `n func]ie de categoria de clientel\. Este o diferen]\ clar\, ca [i `ntre Pret-a-Porter [i Haute Couture. Clien]ii foarte boga]i vor s\ c\l\toreasc\ `n locuri unde al]ii nu au mai fost - sau num\rul lor este foarte

Destina]ii diverse cu Nova/Eurolines Care este oferta Nova/Eurolines de vacan]\ pentru cel mai mic buget?

La aceasta intrebarela care este dificil de r\spuns sintetic - o s\ r\spund cu un buget mic de cuvinte: „Chiar [i cel mai mic buget `[i g\se[te un produs la Nova/Eurolines“.

Dar cea mai c\utat\ vacan]\?

Este acea vacan]\ care r\spunde cel mai bine a[tept\rilor clientului. ~n acest an, cele mai c\utate vacan]e sunt vacan]ele „sigure“. Destina]ii deja verificate - servicii deja apreciate ca fiind bune. ~n acest an, caracterul de odihn\ [i „evadare“ din calea crizei de care auzim de la [tirile de diminea]\ p‚n\ la ultimul talk-show de sear\ va predomina fa]\ de caracterul de descoperire sau shopping sau aventur\, caracter pe care `l au deplas\rile clien]ilor `n perioade de boom economic.

Sintagma: „ce bine c\ m\ `ntorc la munc\ dup\ concediu, ca s\ m\ pot odihni“ se va modifica `n aceast\ perioad\ `n care activitatea ocupa]ional\ este foarte intens\, iar concediul `[i va rec\p\ta caracterul de perioad\ de refacere a capacit\]ilor.

Ca [i destina]ii, r\m‚n cele

redus, iar clien]ii cu posibilit\]i financiare medii vor s\ c\l\toreasc\ `n locuri unde au auzit c\ raportul pre]-calitate este unul foarte bun, chiar dac\ destina]ia nu este tocmai pe gustul lor din punctul de vedere al climei, peisajului, posibilit\]ilor de shopping etc.

C\tre ce fel de sejururi se orienteaz\ turi[tii `n aceast\ perioad\? Iau `n calcul mai degrab\ banii sau mai cur‚nd serviciile de tip all-inclusive?

At‚t banii c‚t [i serviciile de tip allinclusiv sunt luate `n calcul. Un allinclusiv la un pre] redus iese oric‚nd c‚[tig\tor! Dar pe l‚ng\ aceste prime considerente, turi[tii se orienteaz\ c\tre firme cu o bonitate financiar\ recunoscut\, c\tre firme care au o tradi]ie `ndelungat\ `n domeniu [i

tradi]ionale - Turcia, Bulgaria, Grecia; ca [i num\r de zile, probabil c\ media va fi undeva la [apte zile fa]\ de nou\ zile `n anii preceden]i.

Care sunt cele mai bune oferte pentru aceast\ var\ de la Eurolines/ Nova?

NOVA/Eurolines are oferte foarte bune de turism intern, mai ales pentru sejururi pe litoral. Consider\m c\

c\tre firme care `[i adapteaz\ ofertele `n func]ie de evolu]ia pie]ei [i a puterii de cump\rare a consumatorului. ~n perioada mai dificil\ pe care o parcurgem, orientarea turi[tilor are `n vedere mai mult componentele economico-financiare generale dec‚t cele de con]inut turistic.

C‚t de populare sunt vacan]ele de tip city-break, care dureaz\ un week-end?

Dup\ p\rerea mea, popularitatea acestor programe `n cadrul agen]iilor s-a mai diminuat - av‚nd `n vedere dezvoltarea Internetului [i a posibilit\]ii achizi]ion\rii biletelor de avion [i a caz\rii la hotel cu instrumente virtuale, de c\tre turi[tii `ns\[i. Pentru a readuce `n aten]ia publicului acest tip de

aceast\ component\ a turismului va avea o dezvoltare `n aceast\ perioad\ [i de aceea, din mai, vom avea oferte s\pt\m‚nale pentru toate categoriile de clien]i. Pentru perioada de toamn\, dorim s\ reintroducem circuite `n Rom‚nia pentru rom‚ni.

Pentru vacan]e `n str\in\tate continu\m cu tradi]ia produsului Bulgaria la care se vor mai ad\uga alte dou\ destina]ii noi.

programe [i pentru ca ele s\ fie din nou c\utate `n agen]ii, ar trebui ca acestea s\ con]in\ obligatoriu activit\]i specifice. De exemplu, s\ con]in\ bilete la evenimente cultural-sportive, vizite incluse la obiectivele de referin]\, proceduri de wellness, parcare gratuit\ la aeroport `n perioada deplas\rii etc). Concentrarea noastr\ va fi pe viitor c\tre acele sf‚r[ituri de s\pt\m‚n\ care sunt adiacente unei s\rb\tori, ceea ce se nume[te de regul\ week-end-uri prelungite.

mozaic c\l\tor HOBBY / CULINAR / CONSILIER / DIVERTISMENT / DIETE / GLASUL INIMILOR

Mozaic

CAI PUTERE LA SCAR| MIC|

GOURMET DE VAR|

Automodelismul `]i permite s\ faci toate acele acroba]ii pe care le vezi `n filme

Prepar\ m창nc\ruri gustoase care s\-]i delecteze prietenii aduna]i la mas\

CONSILIER C창teva sfaturi utile pentru rezolvarea situa]iilor de urgen]\ c창nd te afli `n str\in\tate

Mozaic . c\l\tor 50

HOBBY

Automodelismul - cai putere la scar\ M

icii bolizi care uneori `[i surclaseaz\ suratele mai mari `n performan]e [i manevrabilitate nu sunt simple ma[inu]e cu telecomand\, c\ci accelereaz\ de la 0 la 100 km/h `n 1,2 secunde! Totul este reglabil - geometria trenului de rulare, amortizoarele cu ulei. ~n func]ie de interesul fiec\ruia, automodelistul se poate orienta c\tre modelele de pist\, concepute s\ ruleze pe suprafe]e plane, sau modele pentru teren accidentat.

Aproape toate au trac]iune integral\, chiar [i modelele de vitez\.

La clasa „onroad“ se ajunge la vitezele cele mai mari, modelele sunt mai aerodinamice [i folosesc motoare cu tura]ii foarte mari.

Precizia pilot\rii este esen]ial\.

Cu raportul putere/kilogram al unui astfel de model, etapele de drift sunt o joac\ de copil.

Pentru o doz\ suplimentar\ de adrenalin\, offroad e pentru tine!

Datorit\ suspensiilor cu curs\ foarte mare, modelul se contorsioneaz\ pe terenul neregulat, sare, se ridic\ pe dou\ ro]i `n viraje, ba chiar uneori se ridic\ pe ro]ile din spate `n accele-

Trac]iune pe cele patru ro]i, suspensie avansat\, motoare ce se tureaz\ ca la Formula 1. Una din activit\]ile sportive mai pu]in cunoscute `n Rom‚nia, de[i este practicat\ chiar [i la nivel de performan]\, se nume[te automodelism.

51

mic\

ra]ie. Ei bine, clasa offroad e avantajat\ pentru c\ orice teren sau maidan este potrivit pentru acroba]ii de vis.

Modelele pot avea motoare electrice,

Acesta se poate cump\r\ gata preparat, este format din metanol, o re]et\ de uleiuri sintetice [i ulei de ricin, plus adaos de nitrometan combustibilul folosit `n SUA la cursele Drag Racing [i MonsterTruck.

Automodelele cu motor termic au [i o mecanic\ mai avansat\. Acestea sunt prev\zute cu fr‚ne cu disc sau chiar cutii automate cu mai multe viteze. A[a se ajunge ca un motor de 3-4 centimetri cubi s\ dezvolte 3-4 cai putere, pe un model de 4 kg.

Pentru conduc\tori, automodelismul poate `nsemna `mplinirea unui vis: s\ situa]ie `n care sistemul func]ioneaz\ po]i face toate acele acroba]ii [i pe baz\ de acumulatori, sau motoare manevre pe care nu le po]i realiza cu cu combustie (cu piston). ~n acest caz, automobilul personal. ~]i po]i `ndeplini orice dorin]\: curse nebune se folose[te combustibil specific.

pe asfalt sau `n condi]ii de offroad, derapaje controlate, r\sturn\ri [i s\rituri spectaculoase.

Pentru juniori [i adolescen]i, automodelismul este alternativa `n care t‚n\rul nu doar se distreaz\, dar [i socializeaz\, `[i dezvolt\ abilit\]i aplicative, `nva]\ despre modul `n care func]ioneaz\ automobilele. ~n plus, poate merge spre performan]\, mai ales c\ exist\ concursuri organizate de AutoRc (autorc.ro) [i exist\ un forum specializat pentru automodelism (rc4fun.ro), unde poate primi sprijin [i informa]ii `n domeniu. AutoRc de]ine de asemenea o pist\ indoor, unde `i invit\ pe amatorii de modele electrice s\-[i `ncerce calit\]ile.

Mozaic . c\l\tor 52

DIETE

Sfaturi pentru o siluet\ de vis Exist\ dieta minune, care s\ te scape de kilogramele `n plus f\r\ efort, f\r\ restric]ii culinare [i f\r\ alte dezavantaje? Din p\cate, nu!

Exist\ doar metode de sl\bit prin voin]\ [i cump\tare. Iat\ c‚teva sfaturi care te vor ajuta s\ ajungi la silueta pe care ]i-o dore[ti.

1

Carbohidra]ii [i proteinele pot fi consumate `mpreun\ Mult timp s-a considerat c\ organismul nu poate digera at‚t hidra]i de carbon [i proteine `n acela[i timp.

Ideea aceasta este total dep\[it\. Dac\ ai reu[it s\ sl\be[ti cu ajutorul unei diete disociate, s-a `nt‚mplat doar datorit\ limit\rii num\rului de calorii.

2

Hidra]ii de carbon sunt esen]iali Ace[ti compu[i au fost v\zu]i mult timp ca „spaima“ oric\rei siluete, opinie eronat\. Hidra]ii de carbon „corec]i“, adic\ mai ales cerealele integrale naturale, aduc energie [i con]in mult\ fibr\, care ajut\ digestia [i dau senza]ia de sa]ietate.

Produsele din fain\ alb\ sau care con]in zah\r sunt cu adev\rat o problem\. Cantit\]i mari din aceste alimente stimuleaz\ produc]ia de insulin\, ceea ce `nseamn\ c\ ]i se va face repede foame.

3

Mesele intermediare te ajut\ s\ sl\be[ti Cine m\n‚nc\, `n loc de trei mese principale pe zi, cinci sau [apte mai mici stimuleaz\ considerabil metabolismul, poate m‚nca mai mult [i sl\be[te mai eficient. Important este `ns\ s\ fie vorba de mici gust\ri, modera]ia fiind cuv‚ntul de baz\.

4

Nu s\ri peste mese Dac\ „ui]i“ s\ m\n‚nci la pr‚nz, nu vei sl\bi. Singurul rezultat este c\ la urm\toarea masa vei m‚nca cu at‚t mai mult. Cel mai r\u este s\ omi]i micul dejun. Diminea]a `]i va lipsi energia, iar seara te vei `ndopa cu pizza [i cartofi pr\ji]i ca s\ supline[ti nevoia de energie. Mai bine m\n‚nc\ regulat.

5

Nu mai socoti doar Indicele Glicemic Bine ar fi dac\ Indicele Glicemic (IG) ar fi singurul responabil de greutatea ta!

Produsele cu indice glicemic sc\zut men]in `ntra-dev\r constant nivelul zaharului din s‚nge, satur\ [i ajut\ la descompunerea gr\similor. Dar [i `n cest caz, conteaz\ c‚t m\n‚nci [i cum sunt combinate alimentele - de exemplu, cele cu IG mare cu altele cu IG mic.

6

Dulciurile nu sunt tabu Speciali[tii sunt de acord c\ opreli[tile absolute nu au nici un efect. Conduc doar spre o foame exagerat\, exact ceea ce nu ar trebui s\ se `nt‚mple.

Dup\ o perioad\ de disciplin\ de fier, tot vei gre[i undeva. Urmarea? Sentimente de vinov\]ie [i proast\ dispozi]ie. Mai bine planific\-]i mici cantit\]i de ciocolat\ sau de pr\jitur\.

Vara `]i recomand\m `nghe]ata de fructe, practic un produs f\r\ calorii.

7

Fructele [i legumele trebuie m‚ncate cu m\sur\ Chiar [i castrave]ii au calorii. Indiferent `n ce form\, prea multe calorii se depun. Fructele [i legume sunt alimente pline de vitamine [i s\]ioase, dar cine compenseaz\ m‚ncarea cu por]ii uria[e de salat\ nu face altceva dec‚t s\ `[i fure c\ciula singur. Din nou, modera]ia este cheia.

8

Cel mai important sfat modera]ia Ca `n toate lucrurile din via]\, [i `n cazul unui regim de sl\bire cel mai important este s\ faci toate lucrurile cu m\sur\ [i s\ nu exagerezi nici c‚nd vine vorba de m\sura por]iilor, nici c‚nd discut\m de alimente interzise.

GASTRONOMIE

53

Gourmet de var\ Serile de var\ `n doi pot fi cu at‚t mai atr\g\toare dac\ `]i invi]i perechea la o cin\ romantic\, pe care s\ o g\te[ti repde [i f\r\ s\ ]ii aragazul prea mult timp pornit. ~]i propunem dou\ re]ete simplu de realizat at‚t pentru o ea sau pentru un el. Nu cer dec‚t pu]in\ r\bdare, ceva aten]ie [i mult\ dragoste. Rezultatul este garantat, v\ ve]i linge pe degete. Nu uita s\ pui pu]in vin alb [i acidulat la rece!

Ra]\ cu portocale Ingrediente: 2 buc\]i piept de ra]\, cu tot cu piele 8 linguri de sos de soia 4 portocale - tot sucul [i coaja t\iat\ `n felii sub]iri de la 2 dintre ele 175 ml de sup\ de pui 175 ml vin alb

Mod de preparare: Pieptul de ra]\ condimentat cu sare [i piper se a[eaz\ `ntr-o tigaie neaderent\ pe partea cu pieli]a si se lasa la fript 12 - 15 minute. Se scoate gr\simea pe care [i-o las\ si apoi se adaug\ sosul de soia [i se `ntroc piep]ii. Se mai las\ la fiert cam 10 minute apoi se scot pe un serve]el s\ se scurg\ de gr\sime [i s\ se r\ceasc\ pu]in. ~ntre timp, se pun `ntr-o cr\ticioar\ sucul de portocale, supa de pui [i vinul, la care se adaug\ coaja de portocale [i se las\ la fiert p‚n\ mai scade. Piep]ii se taie `n feliu]e de 1 cm l\]ime pe lung [i se adaug\ peste sos `n crati]\ [i se las\ la p\truns vreo 2 - 3 minute.

Se scot pe un platou [i se acoper\ cu sosul r\mas.

Este un fel de m‚ncare ce se serve[te fierbinte.

Salat\ de fructe Ingrediente: 2 portocale 6-7 c\p[uni mari 3 piersici 2 ciorchine de struguri 2 kiwi 1 ananas Pentru sirop: sucul de la 2 lime 2 linguri]e de miere 75 ml suc de compot de ananas op]ional, 50 ml de coniac

Mod de preparare: Taie fructele cubule]e de 1 cm pe 1 cm, scoate boabele de struguri de pe ciorchine [i `nl\tur\ pieli]a alb\ de pe feliile de portocal\. A[eaz\ toate fructele `ntr-un castron de sticl\ mare. Tope[te mierea `n sucul de lime, compotul de ananas [i coniac, frec‚nd bine p‚n\ se dizolv\ complet. Adug\ sosul peste fructe [i amestec\ totul cu o lingur\ de lemn curat\. Las\ la frigider s\ se r\coreasc\.

Mozaic . c\l\tor 54 CONSILIER Atunci când e[ti `n str\in\tate este bine s\ [tii cum s\ rezolvi situa]iile de urgen]\. ~]i prezent\m câteva scenarii [i rezolv\rile lor.

Sfaturi de c\l\torie

Reguli de baz\ pentru prevenirea `mboln\virii Nu ignora]i asigurarea medical\ pentru c\l\toriile `n str\in\tate! C‚]iva lei pe zi v\ pot scuti de interven]ii de zeci de mii de euro, `n caz de `mboln\vire.

Cele mai comune probleme sunt cele legate de aparatul digestiv. Nu be]i dec‚t ap\ `mbuteliat\! Regula sp\l\rii fructelor [i legumelor este cu at‚t mai important de respectat. E recomandabil s\ cump\ra]i hrana de la restaurantele sau magazinele mari [i s\ evita]i pe c‚t posibil hrana preparat\ `n locuri obscure. Pentru informa]ii privind magazine [i farmacii, cel mai sigur este s\ `ntreba]i la recep]iile hotelurilor [i pe poli]i[ti. Nu uita]i de mica farmacie de vacan]\, mai ales dac\ ave]i copii cu probleme cronice de s\n\tate.

Dac\ v\ `mboln\vi]i totu[i, o vizit\ la un cabinet medical cu asigurarea [i o copie dupa cartea de identitate v\ va sc\pa de multe probleme. La `ntoarcerea `n ]ar\, ve]i primi doar un telefon de confirmare a consultului medical. ~n cazul `n care sunte]i surprin[i `ntr-o zon\ lovit\ de vreo epidemie s\ ave]i mereu actele la dvs. `n caz de necesitate [i s\ anun]a]i Ambasada Rom‚niei c\ sunte]i `n regul\, `n cazul `n care cei de acas\ se intereseaz\.

Card sau cash `n vacan]a de peste grani]\?

Dac\ `n urm\ cu mai mul]i ani v-ar fi fost mai u[or s\ v\ decide]i, acum datorit\ comisioanelor mai mici sau chiar zero la tranzac]iile cu „plasticul“ chiar c\ pute]i avea o dilem\. E bine s\ ave]i bani lichizi pentru tarabele cu suveniruri, micile magazine de cartier sau taxele de intrare la muzeu, `n special sit-urile arheologice. ~n rest, e recomandat s\ folosi]i cardul pentru a nu mai sta cu grija furtului sau a deterior\rii. Exist\, `ns\, c‚teva mici reguli ce trebuie respectate pentru a nu avea dureri de cap. S\ ave]i la dvs. num\rul

Aloca]ia copiilor muncitorilor emigran]i Ai plecat `n str\in\tate s\ g\se[ti o via]\ mai bun\. Ai g\sit un loc de munc\, iar acum lucrezi cu acte `n regul\. R\m‚ne mereu problema copiilor l\sa]i acas\ [i a banilor pentru cre[terea lor. Dac\ lucrezi legal, trebuie s\ [tii c\ ai dreptul la o aloca]ie pentru copii, mai mare dec‚t cea din Rom‚nia, dac\ `n ]ara respectiv\ valoarea este mai mare.

Regulamentul European 1408 este cel care v\ d\ acest drept: dac\ cel pu]in unul dintre p\rin]i lucreaz\ cu acte, copilul s\u poate beneficia de aloca]ia cea mai mare. Mai exact, dac\ lucra]i `n

Spania, copilul dvs. va primi aloca]ia de la statul rom‚n, iar diferen]a va fi trimis\ `n ]ar\ de c\tre statul spaniol. ~n cazul `n care fiecare p\rinte lucreaz\ `n alt stat, ace[tia pot opta pentru cea mai mare valoare a aloca]iei. Dar dac\ se mut\ copiii cu p\rin]ii sau cu cel pu]in unul dintre ei, atunci statul rom‚n suspend\ plata aloca]iei. Presta]iile familiale din Rom‚nia care intr\ sub inciden]a Regulamentului 1408 sunt aloca]ia de stat pentru copii, acordat\ `n baza Legii nr. 61/1993, republicat\, cu modific\rile [i complet\rile

de telefon [i adresa de e-mail de la banca emitent\ pentru a o anun]a imediat `n caz de furtul cardului! Cele mai multe b\nci nu v\ mai taxeaz\ dac\ pl\ti]i direct la comerciant. Comisioanele sunt, de regul\, suportate de c\tre ace[tia din urm\, de aceea s-ar putea ca unii dintre ei s\ invoce anumite „probleme tehnice“. Insista]i s\ pl\ti]i cu cardul sau merge]i la alt magazin!

Nu pierde]i cardul din vedere, mai ales la restaurante, unde chelnerii pleac\ cu el la cas\! Nu ve]i avea niciodat\ siguran]a c\ ace[tia nu-l cloneaz\.

P\stra]i toate chitan]ele de la comercian]i `mpreun\ cu bonurile fiscale pentru a urm\ri u[or sumele cheltuite [i modul `n care acestea au fost retrase din contul dvs. dup\ autorizarea pl\]ilor prin semnarea chitan]elor. Retragerea de numerar `n str\in\tate este taxat\, cele mai mici comisioane fiind percepute de Banca Transilvania cu 1% +2,5 lei, BCR cu 1% +3,5 lei [i GarantiBank cu 1% +5 lei. La cap\tul cel\lalt se afl\ UniCredit }iriac Bank cu 2,5% +7lei, MKB Romexterra Bank cu 2,5% +10 lei [i RBS cu 3% +15 lei.

ulterioare, indemniza]ia pentru cre[terea copilului [i stimulentul lunar, acordate `n baza OUG nr. 148/2005 [i indemniza]iile speciale pentru cre[terea copilului cu handicap.

Regulamentul 1408 se aplic\ tuturor ]\rilor membre UE, dar [i Norvegiei, Liechtensteinului, Islandei (adic\ ]\rilor Zonei Economice Europene) [i Elve]iei.

De prevederile Regulamentului European beneficiaz\ salaria]ii [i lucr\torii independen]i care au re[edin]a `ntr-un stat UE, care presteaz\ o activitate salarial\ sau independent\ `ntr-o ]ar\ membr\ [i care `[i exercit\ dreptul la libera circula]ie `n interiorul UE.

De asemenea, mai beneficiaz\ cei afla]i `n [omaj ca urmare a unei activit\]i salariale sau independente desf\[urate `ntr-un stat membru [i titularii de pensie care au copii `n `ntre]inere. ~n Rom‚nia, solicitarea poate fi f\cut\ Agen]iei Na]ionale pentru Presta]ii Sociale, din cadrul Ministerului Muncii, Familiei [i Egalit\]ii de {anse. ~n ]\rile respective, dup\ depunerea solicit\rii [i completarea formularelor europene la institu]iile abilitate, dosarul va fi trimis `n ]ar\ pentru confirmarea datelor referitoare la domiciliu, stare civil\, num\r de copii etc. Acesta va fi apoi retrimis `n statul `n care este angajat solicitantul.

Mozaic . c\l\tor 56

GLASUL INIMILOR

Un b\rbat...

Aceast\ pagin\ este dedicat\ tuturor celor `ncerca]i de suferin]ele dragostei.

Consultantul nostru va r\spunde aici `ntreb\rilor [i problemelor voastre „de suflet“.

A[tept\m scrisorile voastre pe adresa redac]iei info@media10.ro

Dragoste de furat

S

unt Maria. ~mi amintesc c\ aveam 19 ani, speran]e, vise. P\rin]ii mei lucrau mult, [i de aceea n-aveau prea mult timp s\ se ocupe de mine. A[a c\ m\ distram pe rupte [i m\ sim]eam foarte bine, cel pu]in a[a mi se p\rea mie pe vremea aceea. La ziua de na[tere a celei mai bune prietene, Diana, am cump\rat mai multe sticle de vin [i am `ncins o petrecere cum nu mai fusese. Erau mul]i invita]i, nu-i cuno[team pe to]i, [i printre ei am remarcat c‚]iva b\ie]i destul de interesan]i. Dar nu eram o curajoas\, a[a c\ mi-am luat „av‚nt“ cu un pahar sau dou\. Dup\ alte c‚teva pahare mi-a venit o poft\ nebun\ de dans. Iar baiatul pe care-l alesesem era blond, cu ochii verzi, cum `mi pl\cea mie. ~l chema Marian, era mai mare cu doi ani. La sf‚r[itul dansului, sim]ind cum tremur\, m-am str‚ns mai aproape de el, ca s\ m\ joc pu]in.

C‚teva zile mai t‚rziu, am mers `n apartamentul lui. Nu s-a petrecut nimic, am vorbit p‚n\ noaptea, despre pasiuni, locuri pe care le cuno[team am‚ndoi, planuri de viitor.

Se `nfiripa ceva `ntre sufletele noastre.

Dup\ `nc\ o s\pt\m‚n\, ne-am pomenit c\ tr\iam o adev\rat\ poveste de dragoste. ~ntr-o sear\ `ns\, la telefon, cu glasul pierdut, m-a chemat la el fiindc\ i se `nt‚mplase ceva r\u. Bine`n]eles c\ am zburat p‚n\ acolo. Mi-a povestit cu greutate tot ce i se `nt‚mplase, implor‚ndu-m\ aproape s\-l ajut.

Jucase toat\ noaptea c\r]i, cu ni[te

57

[i o femeie profesioni[ti. Pierduse mult, iar acum nu avea cum s\-[i achite datoria.

Ceilal]i `l amenin]au. I-am promis c\ voi lua de la ai mei, numai pentru c‚teva zile, f\r\ s\ le spun, banii de care avea el nevoie, ca s\ ias\ din `ncurc\tur\.

Am r\mas la el peste noapte, [i de data aceasta am f\cut dragoste. Mi s-a p\rut c\ tr\iesc un vis. Diminea]a `ns\ m-a trezit nu ca un iubit, ci ca un partener de afaceri. M-a trimis acas\, s\-i aduc banii. Am f\cut-o [i ne-am desp\r]it, urm‚nd s\ ne revedem dup\ ce-[i rezolva problemele. Am a[teptat zadarnic un semn. Dup\ o saptam‚n\, c‚nd am sunat la u[a apartamentului, mi-a deschis un str\in, noul chiria[, care mi-a spus ironic c\ Marian nu mai st\ acolo.

Apoi mi-a tr‚ntit u[a `n nas...

Drag\ Maria... ~nt‚mplarea poate fi pus\ pe seama v‚rstei tale fragede, a lipsei de experien]\. Trebuie s\ [tii `ns\ c\ v‚rsta nu poate fi `ntotdeauna o scuz\ pentru deciziile care dau un curs sau altul vie]ii tale. Oric‚t ai fi fost de naiv\, c‚nd Marian te-a `mpins c\tre murd\ria „aranjamentelor“ sale, erai suficient de matur\ pentru un pas `napoi. Asta fie [i numai pentru motivul c\ un „iubit“ care-]i cere s\ te pui `n primejdie nu te iube[te, de fapt.

A[ mai vrea s\-]i spun c\ oric‚t de demodat ar p\rea, `n problemele grave de via]\ experien]a p\rin]ilor t\i este esen]ial\. Fii `n]eleapt\ [i cere-le sfatul, chiar dac\ te pricepi mai bine dec‚t ei la mod\, la dans, ori la calculatoare...

Iubirea, un [ir de farse

M

\ numesc Alexandru. Lucram `mpreun\ de un an [i mai bine [i cu toate astea aproape c\ nu o cuno[team pe Gabriela, caremi era coleg\ de firm\. Nu o urm\ream foarte atent c‚nd venea la serviciu, nu schimbasem niciodat\ c‚teva cuvinte. ~ns\ `ntr-una din zile m-am dus s\-mi aprind o ]igar\ pe culoar. Ea era acolo, singur\. „Ce mai faci?“, m-am pomenit `ntreb‚nd-o. M-a privit cald [i mi-a r\spuns c\ a[teapt\ o invita]ie la un film bun. Am r\mas f\r\ grai. I-am f\cut invita]ia [i m-am g‚ndit f\r\ `ncetare la ce va urma. ~mi imaginam c\ dup\ film o voi duce la mine acas\.

A doua zi, la ora stabilit\, m\ f‚]‚iam pe trotuar. Venisem cu o jum\tate de or\ mai devreme. Dup\ o or\ mi-a fost clar c\ Gabriela n-o s\ mai apar\. ~ns\, am mai a[teptat cinci minute, apoi un ultim sfert de or\, apoi `nc\ cinci minute... ~n ziua urm\toare, la serviciu, m\ `nt‚mpin\ ca [i cum nimic nu s-ar fi `nt‚mplat. Mi-a spus c\ n-a ajuns la `nt‚lnire fiindc\ a piedut autobuzul.

Locuia `n afara ora[ului. M-am `nmuiat pe loc, mai ales c\ mi-a propus o nou\ `nt‚lnire [i mi-a promis c\ va fi cea mai agreabil\ companie. Ce puteam s\ mai spun? Aluziile erau mai mult dec‚t transparente. ~n noaptea dinaintea `nt‚lnirii n-am `nchis un ochi, parc\ eram un adolescent. Dar ea nu a sosit nici de data asta. Nu-mi venea s\ cred, nu [tiam ce s\ fac. Ne-am re`nt‚lnit la serviciu [i mi-a servit scuza cu mama bolnav\, de l‚ng\ care nu s-a putut desprinde. A jurat c\ data urm\toare nimic nu ne va `mpiedica s\ fim `mpreun\...

Ce s\ v\ mai povestesc? Totul s-a petrecut aproape identic, de `nc\ trei ori. {i de fiecare dat\, privirea ei m\ fermeca, `mi `nghi]eam repro[urile.

Culmea, o doream cum n-a mai dorit un b\rbat o femeie. Am `nceput s\ beau. ~ntr-o sear\, `mi `necam amarul `ntr-un local. Mi-a atras aten]ia o

siluet\, `ntr-un separeu. O femeie se `ntrecea `n a-i dovedi afec]iunea partenerului ei. M-am ridicat `mpleticindu-m\ [i am trecut pe l‚ng\ ei. Era Gabriela, `ntr-o companie care-i f\cea foarte bine. Nu mai pierduse autobuzul. S-a f\cut c\ nu m\ observ\, iar eu am pornit umilit, prin noapte, spre cas\...

Alexandru, faptul c\ ai mers de c‚teva ori la o `nt‚lnire care nu s-a petrecut niciodat\ nu trebuie s\ te complexeze mai mult dec‚t acela c\ Gabriela n-a fost a ta. La urma urmei, `n toat\ aceast\ fars\ tu e[ti personajul cu reac]ii normale, omene[ti. Cum s\ te sim]i umilit c\ ai procedat ca un om cu bun sim]?

Acum, ca o `ncheiere practic\ a situa]iei, ar trebui totu[i s\ schimbi

c‚teva vorbe cu colega ta (ar fi stupid s\ te prefaci c\ ea nu exist\, mai ales c\, b\nuiesc, nu va `nt‚rzia s\ te abordeze din nou). Explic\-i foarte simplu c\ ai ie[it din acest joc [i cu asta basta. Ai grija `ns\, s\ n-o lua]i de la cap\t...

Mozaic . c\l\tor 58

BAND| DESENAT|

Aventura ingineriei de produs Un nou produs se preg\te[te s\ fie lansat `n produc]ie. Iat\ cum arat\ sinuosul drum al crea]iei. De la clientul care-[i poveste[te inten]iile p‚n\ la `ntruparea proiectului `n „carne [i oase“ e cale lung\ iar r\t\cirile sunt inerente.

1

2

Ce a `nteles [eful de proiect c\ are de f\cut

Cum a explicat clientul c\ ar trebui s\ fie noul produs

3

Cum l-a proiectat inginerul

4

7

5

Cum l-a promovat [eful de v‚nz\ri

6

Ce documentare a stat la baza proiectului

8

Cum a fost facturat clientul

9

Ce service s-a oferit consumatorului

10

Cum i-a scris softul specialistul `n tehnologia informa]iei

Cum a fost dotat produsul cu func]ii noi

De ce avea de fapt nevoie clientul

59

TEST

Ce [tii [i ce nu [tii despre Rom‚nia?

1

2

3

~n Rom‚nia, punctul de cea mai mare altitudine din lan]ul Mun]ilor Carpa]i este: a) Vf. Omul b) Vf. Moldoveanu c) Vf. Negoiu d) Vf. Ceahl\u Dup\ num\rul de locuitori, Rom‚nia se situeaz\ `ntre statele Uniunii Europene pe locul: a) `nt‚i b) trei c) [apte d) ultim Coloana Infinitului, opera remarcabil\ a sculptorului rom‚n Constantin Br‚ncu[i, se g\se[te `n prezent `n: a) Paris b) T‚rgu Jiu c) Timi[oara d) Bucure[ti

4

5

6

Steagul Rom‚niei este un tricolor cu dungile verticale. Ce culoare are cap\tul steagului care flutur\ liber? a) verde b) ro[u c) albastru d) galben Impresionantul Castel al Huniazilor din Hunedoara (numit uneori [i Castelul Corvini[tilor) este un monument reprezentativ de art\: a) expresionist\ b) rom‚n\ c) medieval\ d) baroc\ ~n prezent, Parlamentul Rom‚niei, format din Camera Deputa]ilor [i Senat are o structur\: a) tricameral\

c) Dun\rea d) Mure[

b) unicameral\ c) bicameral\

7

8

~n Bucure[ti, `n apropierea bisericii Stavropoleos, un restaurant renumit at‚t pentru tavanele sale boltite frumos pictate c‚t [i pentru meniul tradi]ional rom‚nesc, este un punct de atrac]ie pentru turi[tii str\ini care viziteaz\ Centrul vechi al Capitalei. Numele lui este: a) Athenee Palace Hilton b) La Mama c) Caru cu Bere d) Casa di David Fluviul care marcheaz\ grani]a de sud a Rom‚niei traverseaz\ un num\r de 10 ]\ri europene [i patru capitale. Numele lui este: a) Prut b) Tisa

9

10

Delta Dun\rii este situat\ `n sud estul Rom‚niei, la gurile de v\rsare ale Dun\rii `n Marea Neagr\. La v\rsarea `n mare, Dun\rea se `mparte `n trei bra]e, form‚nd astfel Delta Dun\rii. Aceste bra]e se numesc: a) Chilia, Sulina, Sf. Gheorghe c) Ostrov, M\cin, Borcea d) Sf. Gheorghe, Calia, Cremenea De patru ani, Salonul de Carte Bookfest se bucur\ `n Rom‚nia de un mare succes, reunind iubitorii c\r]ii la un eveniment special. ~n ce ora[ se organizeaz\ acest t‚rg? a) Timi[oara b) Constan]a c) Bucure[ti d) Cluj

R\spunsuri `n pag. 64

Mozaic . c\l\tor 60

INTERACT

Sudoku

Completeaz\ grilele astfel `nc창t fiecare r창nd, coloana [i chenar de 3x3 c\su]e s\ con]in\ cifrele de la 1 la 9, o singur\ dat\. Verific\ solu]iile `n pag. 64

Nivel u[or

Nivel complex

2 8 5 3 1 5 3 6 8 2 5 8 9 1 3 6 4 7 5 4 2 6 9 2 3 5 6 7 3

5 3 1

7 5 9 7 8

6 9

7 5 6 8 3

7 3 9 2 6 4 1 2

9

1

8 6 3 6 4 1 1 7

2 8

5 6 2 7

6 9 2 6

8 2

9 1 9 3 2 4 5 7 4 9

9

1

3

1 3 9 7 9 7 1 6 8 1 6 2 1 6 9 5 5 4 1 2 6 1 9 5 8 4 2 1 9 6 2 6 9

1 6

5 7

7

61

TEST

Te pricepi la b‚rfe?

1

2

3

Numele lui Michael Jackson, regele muzicii pop, este ast\zi vehiculat mai mult dec‚t oric‚nd.

De ce? a) A ini]iat un turneu de adio b) A murit la Los Angeles c) A contramandat concertele programate pentru turneul de var\ d) A fost internat `n spital Carismaticul Mircea Badea, ne regaleaz\ `n fiecare sear\ pe canalul Antena 3 cu verva lui acid\ `n emisiunea: a) Chestiunea zilei b) ~n gura presei c) Cronica c‚rcota[ilor d) {mecher de Rom‚nia O div\ controversat\ din showbizul autohton a anun]at ultima edi]ie a emisiunii ei de suflet Duminica `n familie. Cine este ea? a) Andreea Marin

b) Simona P\truleasa c) Mihaela R\dulescu d) Oana Z\voranu

4

5

O t‚n\r\ creatoare de mod\, so]ie a unui mai pu]in t‚n\r om de afaceri autohton, a devenit purt\toarea de cuv‚nt a candidatului la preziden]iale Nati Meir. Cum se nume[te so]ia hobitului? a) Monica Columbeanu b) Adriana Bahmu]eanu c) Laura Cosoi d) Sexy Br\ileanca ~n ultimul an a c‚[tigat 110 milioane de dolari. Marea parte a banilor au venit din turneul Sticky & Sweet World Tour. Blonda talentat\, plin\ de nerv este: a) Angelina Jolie b) Madonna c) Beyonce d) Celine Dion

6

7

8

Doi b\ie]i au dezertat de la Radio 21, aduc‚nd pierderi postului de peste 200.000 de ascult\tori urbani. Cum se numesc cei doi realizatori ai emisiunii Diminea]a deMent\ care au ales anul trecut Radio Zu? a) Oreste [i Badea b) Morar [i Buzdugan c) Huidu [i G\inu[\ C\pitanul reprezentativei, Cristi Chivu, a dezv\luit c\ inten]ioneaz\ dup\ `ncheierea carierei s\ se orienteze spre administra]ie. El dore[te s\ devin\: a) Pre[edinte al Federa]iei Rom‚ne de Fotbal b) Pre[edinte al Rom‚niei c) Pre[edinte al unui partid politic Cel mai bun funda[ al Stelei din ultimii ani, acest „vl\jgan“ este

foarte aproape de transferul de la echipa din Ghencea `n aceast\ var\: a) Sorin Ghionea b) Dorin Goian c) Vali Badea

9

10

La doi ani dup\ divor], fostul premier Petre Roman renun]\ la burl\cie [i se rec\s\tore[te cu o simpatic\ c‚nt\rea]\ pe nume: a) Loredana Groza b) Silvia Chifiriuc c) Anda Adam d) Nicoleta Luciu Aceast\ tenismen\ junioare s-a remarcat prin faptul c\ a c‚[tigat trofeul de la Roland Garros juniori de anul acesta [i mai ales prin bustul impresionant: a) Serena Williams b) Anna Kournikova c) Simona Halep

R\spunsuri `n pag. 64

Mozaic . c\l\tor 62

INTERACT

Integrame Guvernul Boc

Astrele vorbesc

1

2

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

2 3

4

3

5

4 5

6 7

8

9

6 7

10

8

11 12

13

14

9 10

15 16

17 18

19

Orizontal 1. Ministrul Culturii (Theodor ) 3. Ministrul Mediului (Nicolae) 5. Ministrul delegat pentru Rela]ia cu Parlamentul (Victor) 7. Ministrul Economiei (Adriean) 10. Ministrul Dezvolt\rii Regionale [i Locuin]ei (Vasile) 12 .Ministrul Finan]elor (Gheorghe) 13. Ministrul Turismului (Elena) 14. Primul-ministru (Emil) 15. Ministrul pentru IMM [i Comer] (Constantin) 16. Ministrul Comunica]iilor (Gabriel) 18. Ministrul Ap\r\rii (Mihai) 19. Ministrul Educa]iei (Ecaterina)

Vertical 1. Ministrul Justi]iei (C\t\lin) 2. Ministrul Afacerilor Externe (Cristian) 4. Ministrul Tineretului [i Sportului (Monica) 6. Ministrul Transporturilor (Radu) 8. Ministrul S\n\t\]ii (Ioan) 9. Numele a doi mini[tri: al Agriculturii [i al Muncii (Ilie [i Marian) 11. Ministrul Internelor [i Aministra]iei Publice (Gabriel) 17. Vice-premierul (Dan)

Orizontal 1) Planeta Venus [i alte stele str\lucitoare. 2) A face o alian]\ Stea a teatrului de revist\ interbelic (Constantin). 3) Parad\ a stelelor `n plin\ iarn\ (pl.) - Corp de legi! 4) Pr\bu[ire carstic\ - Tip de stea, variabil\. 5) Fiecare dintre cele dou\ jum\t\]i ale sferei cere[ti. 6) Mic\ constela]ie la emisfera sudic\ a cerului, situat\ dedesubtul cozii Scorpionului - O stea din est!

- Astronom mexican, descoperitorul unei noi categorii de galaxii 7) Tunse! - C\l\tor printre stele. 8) Grupare stelar\ Avanpremier\ a apari]iei stelelor (pl.). 9) Corp ceresc (dim.) Nucleu de neon! 10) Acide - O mare de stele.

Vertical 1) Regin\ printre stele - A se lega suflete[te. 2) Cosmosul plin de stele - Petece! 3) Are stelele ei adorate de fani - Estrada stelelor. 4) Localitate `n Pakistan - ... Lactee, format\ din miliarde de stele. 5) ~nd\r\tnice (fig.) - ~n grup! 6) Steaua litoralului - Coada unei stele - ~n stoc! 7) Arbore de lunc\ Organiza]ia Statelor Americe Centrale (abr.). 8) Soare egiptean - Programe [colare. 9) Exigent - Vreme ploioas\. 10) Regina stelelor din constela]ia Lira - Constela]ie `ntre emisfera boreal\ [i cea austral\, situat\ deasupra ecuatorului format\ din 7 stele.

Dic]ionar : ARA, ARO, SNI, ANINE.

R\spunsuri `n pag. 64

63

DIVERTISMENT

Glume pe ro]i

Un rom‚n pleac\ `n SUA pentru a se angaja. El g\se[te de lucru la o gr\din\ zoologic\. Trebuia s\ poarte `n fiecare zi un costum de maimu]\. ~ntr-o zi, cade din gre[eal\ `n cu[ca unui leu. ~nsp\im`ntat, `ncepe s\ ]ipe: - Ajutooooooor!

La care leul `i spune: - Taci, c\ ne pierdem slujba.

Coco[ul organizeaz\ o [edin]\ cu g\inile. Despacheteaz\ o cutie [i scoate din ea un ou de stru].

- Nu vreau s\ v\ critic, dar nu stric\ s\ fi]i la curent cu ce este `n stare concuren]a!

Un tip bate la poarta unei case. Un c‚ine se ridic\ `n dou\ picioare [i-i spune: - St\p‚nul nu e acas\!

Tipul le[in\ de spaim\. C‚nd `[i revine, `l `ntreab\ pe c‚ine: - Pai, dac\ e[ti c‚ine, de ce nu latri?

- N-am vrut s\ te sperii!

Merge acas\ motanul `mpreun\ cu iubita, dup\ o noapte plin\ de evenimente. Motanul nu se poate st\p‚ni [i miaun\: - Oh, iubi]ica mea, a[ muri pentru tine.

Pisicu]a `i arunc\ o privire incitant\ [i `ntreab\: - Bine, dar de c`te ori?

~n curtea ]\r\neasc\, una dintre g\ini a ouat un ou de jum\tate de kilogram.

- Ne spui [i nou\ cum ai reu[it? o `ntreab\ celelalte g\ini.

- Secret de familie.

- Proiecte pe viitor?

- Voi oua un ou de un kilogram. ~l `ntreab\ [i pe coco[ cum au reu[it.

- Secret de familie.

- {i care-]i sunt proiectele pe viitor?

- S\ pocesc mutra stru]ului.

Directorul circului vorbe[te la telefon.

- Deci dvs. sunte]i artist [i a]i dori s\ lucra]i la noi. Ce [ti]i s\ face]i?

- {tiu s\ c‚nt, s\ m\ dau cu bicicleta, s\ dansez, s\ jonglez.

- Altceva?

- S\ c‚nt la trompet\.

- ~mi pare r\u, dar aceste lucruri sunt prea pu]ine.

- Pu]ine? P\i la ce v\ a[tepta]i de la un elefant?

- Alo, draga mea, ce-]i plac mai mult, bananele sau c\p[unile?

- E[ti la pia]\?

- Nu, la farmacie!

O femeie se `ntoarce acas\ diminea]\.

B\rbatul o `ntreab\ unde a fost p‚n\ la ora aia, la care femeia r\spunde c\ a dormit la cea mai bun\ prieten\ a ei.

B\rbatul d\ telefon la 10 cele mai bune prietene ale so]iei. Nici una nu-i confirm\ ca a dormit noaptea la ea...

Se `ntoarce b\rbatul diminea]\ acas\.

Femeia `l `ntreab\ unde a fost p‚n\ la ora aia. El r\spunde c\ a dormit acas\ la cel mai bun prieten. Femeia telefoneaz\ la 10 cei mai buni prieteni ai so]ului ei [i, din to]i, 8 `i confirm\ c\ `ntr-adev\r noaptea precedent\ so]ul ei a dormit la ei, iar ceilal]i 2 insist\ c\ `nc\ se afl\ acolo...

O femeie la vreo 30 de ani, dup\ ce [i-a rezolvat treburile `n capitala de jude], vrea s\ ajung\ acas\ [i nu mai are bani.

Se apropie de un taximetrist [i `i spune: - Uite, tre’ s-ajung [i eu `n Trescovenii de Sus, dar nu am bani... Cum ajungem acolo ne socotim noi.

- Bine, las’ c\ ne socotim noi pe drum!, zice taximetristul.

Dup\ vreo or\, opre[te taximetristul pe un c‚mp, ia o p\tur\ din portbagaj [i o a[terne pe lucern\. Femeia, `ngrijorat\, `i zice: - Vai, dar nu pot s\ fac asta, sunt m\ritat\, am acas\ doi copii!

- {i ce? {i eu sunt `nsurat, am femeie, am copii, dar am [i 40 de iepuri de hr\nit, a[a c\ taci [i rupe lucerna...

O planet\ trece pe l‚ng\ planeta P\m‚nt [i o `ntreab\: - Ce mai faci, soro? Nu te-am v\zut de milioane de ani!

- Nu prea bine... {tii... mi-au ie[it Homo Sapiens...

- Nu te `ngrijora, o s\ treac\! Am avut [i eu!

Dac\ o pocne[ti, se cheam\ maltratarea so]iei. Dac\ te pocne[te ea, e autoap\rare.

Dac\ iei o decizie f\r\ s\ o `ntrebi, e[ti nesim]it. Dac\ ea ia o decizie f\r\ s\ te consulte, e femeie emancipat\.

Dac\-i ceri s\ fac\ ceva ce nu-i place, e dominare masculin\. Daca te roag\ ea, `]i face o favoare.

Dac\ apreciezi formele unei femei [i lenjeria sumar\, e[ti pervers. Dac\ nu, esti homo.

Dac\-i oferi flori, urm\re[ti ceva. Dac\ nu, e[ti fraier.

Mozaic . c\l\tor 64

INTERACT

Rezolv\rile problemelor Ce [tii [i ce nu [tii despre Rom‚nia? (pag. 59) 1. b; 2. c; 3. b; 4. c; 5. c; 6. c; 7. c; 8. c; 9. a; 10. c

Te pricepi la b‚rfe? (pag. 61)

1. b; 2. b; 3. c; 4. a; 5. b; 6. b; 7.a; 8. b; 9. b; 10. c

Guvernul Boc (pag. 62) Orizontal: 1. PALEOLOGU; 3. NEMIRSCHI; 5. PONTA; 7.

VIDEANU; 10. BLAGA; 12. POGEA; 13. UDREA; 14. BOC; 15. NI}| 16. SANDU; 18. ST|NI{OAR|; 19. ANDRONESCU Vertical: 1. PREDOIU; 2. DIACONESCU; 4. IACOB; 6. BERCEANU; 8. BAZAC; 9. SÂRBU; 11. PREDA; 17. NICA

Astrele vorbesc

SUDOKU Nivel u[or

Nivel complex

2 5 6 8 9 4 1 7 3

7 3 1 5 2 6 4 8 9

8 4 9 7 1 3 6 5 2

4 2 7 1 3 8 9 6 5

6 9 8 4 7 5 2 3 1

5 1 3 2 6 9 7 4 8

9 7 5 3 4 2 8 1 6

1 8 2 6 5 7 3 9 4

3 6 5 9 8 1 5 2 7

1 9 6 5 3 7 4 8 2

7 2 4 6 8 9 5 1 3

5 3 8 4 2 1 6 9 7

9 5 1 2 7 4 8 3 6

8 6 7 1 5 3 9 2 4

3 4 2 9 6 8 1 7 5

6 1 3 7 9 5 2 4 8

4 7 5 8 1 2 3 6 9

2 8 9 3 4 6 7 5 1

3 8 7 2 4 6 1 9 5

2 6 5 7 9 1 4 8 3

1 4 9 8 3 5 7 2 6

5 3 2 1 7 4 8 6 9

8 1 6 9 5 2 3 4 7

9 7 4 3 6 8 5 1 2

4 5 1 6 2 7 9 3 8

6 9 8 5 1 3 2 7 4

7 2 3 4 8 9 6 5 1

9 8 3 6 4 1 5 7 2

7 6 2 9 5 3 4 1 8

1 5 4 7 2 8 3 9 6

4 2 8 3 9 6 1 5 7

6 1 9 5 7 4 2 8 3

5 3 7 8 1 2 9 6 4

2 9 5 4 6 7 8 3 1

8 7 1 2 3 9 6 4 5

3 4 6 1 8 5 7 2 9

(pag. 62)

Orizontal: 1. LUCEAF|R - V; 2. UNI - T|NASE; 3. NINSORI - EG; 4. AVEN| - NOV|; 5. EMISFERE; 6. ARA - EA - ARO; 7. TS - C - NOR; 8. A - CAR - SERI; 9. STELU}| - EO; 10. ACRE - OCEAN Vertical: 1. LUNA - ATA{A; 2. UNIVERS - TC; 3. CINEMA - CER; 4. E - SNI - CALE; 5. A}OASE - RU; 6. FAR - FAN - TO; 7. ANINE OSAC; 8. RA - ORARE - E; 9. SEVER REA; 10. VEGA - ORION.