Revista BeTUI #20

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin Eurolines

EXEMPLAR GRATUIT

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES Nr. 20(35) / edi]ie nou\ mai / iunie 2016

Be TUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

Be

Be TUI Nr. 20 (35), edi]ie nou\ • mai / iunie 2016

BUSINESS INTERVIEW

CIPRIAN POPESCU

robelo

CEI MAI BUNI DINTRE CEI MAI BUNI!

BeTUI Nr. 20(35), mai /iunie 2016

08.

36.

POINT OF VIEW 04. Point of view – ROBELO Green Village, Sfåntu Gheorghe.

06. Point of view ROBELO – Valea Verde, Cund.

BRANDURI ROMÂNE{TI

Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

Foto: Nicu Cherciu

51.

08. Business Interview – domnul Ciprian Popescu – „Intrarea Danubius Travel în Grupul Eurolines România este un experiment reu[it!”

14. Vector Watch – Ceasul inteligent ce se încarc\ o dat\ la 30 de zile.

16. Editorial Drago[ Anastasiu, Pre[edintele Grupului Eurolines Romånia – Exist\ turism de calitate [i `n Romånia!

DESTINA}II FOCUS CORPORATE

• Servicii la bordul autocarelor.

55. City Break – Napoli, ora[ul contrastelor.

46. Proiecte inovative – ROBELO Romanian Best Location.

50. Chartere var\ 2016 – TOP 10 Oferte recomandate!

51. Insight Preview – „{oferul anului”, Interviu cu domnul Ciprian Nistor.

54. C\l\toria cu autocarele Eurolines • Rezerv\ri online

Foto: Chris Nemes

MOZAIC 58. Trip Advisor – Locul în care te sim]i ca acas\ – Africa de Sud. 64. O c\l\torie Miles & More – Perth, capitala Australiei de Vest.

66. Trip Advisor – Joaca de-a prin]esele în Palatul din Jaipur sau „Zidul Chinezesc de India”.

72. Festivaluri – Primii cinci DJ ai planetei vin `n aceast\ var\ la festivalul Untold din Cluj Napoca.

Foto: SAT

18. Charterele verii 2016 –Tr\ie[te-]i vara la maxim! – Tenerife, Ibiza, Malloca.

24. De sus în jos!: Machu Picchu.

30. Locuri surprinz\toare – Londra.

32. Regiunea Turistic\ Lacul Tisa.

36. Descoper\ Mexicul prin obiectivul unui fotograf profesionist! – Shevaun Williams.

42. Vacan]a de var\ `n Cåmpia maghiar\, festivaluri [i b\i termale.

3

POINT OF VIEW

ROBELO • GREEN VILLAGE

SFÅNTU GHEORGHE, GREEN VILLAGE Cite[te articolul despre proiectul inovativ ROBELO de la pagina 46!

Anca-Alina Du[e Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

BeTUI Nr. 20 (35), mai / iunie 2016

5

POINT OF VIEW

ROBELO • VALEA VERDE

Adrian Cåtu www.traveler.ro

CUND, VALEA VERDE Cei care iubesc via]a tr\it\ ecologic au de acum un loc unde vor fi sedu[i de lini[tea unui sat romantic, fermec\tor, de aerul curat, de preparatele culinare [i de selec]ia de vinuri pe m\sur\.

Valea Verde Retreat din satul s\sesc Cund, ultima investi]ie intrat\ `n portofoliul Grupului Eurolines `n parteneriat cu Jonas Schaefer, ac]ionarul principal, `[i dezvolt\ capacit\]ile de primire. Cei doi ac]ionari [i-au propus s\ investeasc\ în urm\torii ani `ntr-un proiect eco-chalet cu 30 camere, spa [i restaurant care se anun]\, de pe acum, un succes.

BeTUI Nr. 20 (35), mai / iunie 2016 BeTUI Nr. 20 (35), mai / iunie 2016

7

BRANDURI ROMÅNE{TI / BUSINESS INTERVIEW / CIPRIAN POPESCU

„Intrarea Danubius Travel în Grupul Eurolines România este un experiment reu[it!”

8

Prima agen]ie de turism înfiin]at\ în provincie [i una dintre pu]inele specializate pe incoming, Danubius Travel a împlinit în acest an 25 de ani de activitate neîntrerupt\ pe pia]a din România. Parcursul Danubius Travel a fost impresionant [i mereu ascen-

dent, indiferent dac\ vorbim de semnarea primului contract cu TUI Germania, intrarea TUI în ac]ionariatul Danubius, preluarea sucursalei HotelBeds Romania [i cooptarea în marea familie Eurolines. „Agen]ia de incoming num\rul 1 din România”, a[a cum a fost

INTERVIU CU DOMNUL

Sunte]i bra[ovean [i a]i absolvit matematica.

Acum lucra]i la malul m\rii, `n turism.

Cum s-a produs aceast\ „permutare”?

M-am n\scut la Sighi[oara acum 55 ani, dar am petrecut într-adev\r întreaga perioad\ [colar\ la Bra[ov. Poiana Bra[ov era aproape [i tot a[a dorin]a de a lucra, de a deveni independent. A[a c\, odat\ cu studen]ia, am debutat [i în turism, ini]ial pe perioada vacan]elor, trecând prin toate filtrele uceniciei – comisioner, recep]ioner, monitor de schi, ghid de excursii [i ulterior de circuite. Am continuat aceste activit\]i [i pe perioada stagiaturii, perioad\ în care am oscilat, în func]ie de sezon, între munte [i mare [i la finalul

desemnat\ în anii 2013, 2014 [i 2015, Danubius Travel s-a reinventat [i anun]\ un proiect major: lansarea unui consolidator local ce cumuleaz\ itinerariile tuturor liniilor de croazier\ disponibile pe glob, pentru rezerv\ri în timp real.

CIPRIAN POPESCU

c\reia n-a fost deloc greu s\ iau decizia clar\ de a continua în turism – o fi fost doar atrac]ia c\l\toriilor, a lucrului cu oamenii de pretutindeni sau doar destinul? Nu [tiu! Cert este c\ nu a fost nimic for]at în via]a mea, totul a decurs natural, organic dup\ cum se spune azi.

Cum se simte un ardelean la Constan]a?

Foarte bine! Am sim]it mereu în suflet mirajul m\rii [i l-am urmat. {i acum, chiar dac\ glasul p\mântului `mi mai [opte[te ispititor cu grai ardelenesc, e prea târziu, c\ci copiii se reg\sesc doar în toposul litoralului [i pentru ei doar malul m\rii înseamn\ acas\, a[a c\ ispitele au fost anihilate.

A]i înfiin]at Danubius Travel acum aproximativ 26 de ani. A]i valorificat o oportunitate a pie]ei sau a]i reu[it s\ transforma]i pasiunea de a c\l\tori într-o afacere?

Danubius-ul a fost înfiin]at al\turi de buna mea prieten\, Camelia Dinu, mai exact acum 26 de ani ca Asocia]ie cu Scop Lucrativ, conform primului set legislativ care încuraja ini]iativa privat\ în primul an postdecembrist. În acel an tulbure, nu se putea discuta despre oportunit\]i, terminologia nu era inclus\ în vocabularul culturii de sorginte socialist\, iar pasiunea este un sim]\mânt tainic [i pre]ios pe care dore[ti s\-l ocrote[ti, nu s\-l sacrifici în necunoscut. A[a c\ nu puteam discuta

BeTUI Nr. 20 (35), mai /iunie 2016

Foto: JustVISION Domnul Ciprian Popescu, directorul general al Danubius Travel, agen]ie specializat\ pe incoming [i business travel, vorbe[te, într-un interviu acordat revistei BeTUI, despre provoc\rile [i nevoile pie]ei de incoming [i despre planurile de viitor ale companiei.

9 decât de intui]ie sau chiar de un instinct primar. Ast\zi îi spunem antreprenoriat, dar atunci a fost doar un moment de inspira]ie c\ci s-a dat o lege nou\, eram deja pe litoral la deschiderea sezonului [i m-am dus la prim\rie s\ m\ „înrolez” în rândurile viitorilor croitori ai economiei de pseudo-pia]\.

Iar un an mai târziu, odat\ cu publicarea celebrei Legi 31 a societ\]ilor comerciale, se transforma [i Danubius în SRL, devenind prima agen]ie de turism tour operatoare din provincie – Licen]a nr 11 – pe lâng\ cele 10 din Bucure[ti. {i acest lucru se întâmpla chiar „de ziua partidului”, în data de 8 mai, în 1991.

Care sunt cele mai importante transform\ri ale turismului romånesc în cei peste 26 de ani?

Danubius face parte din primul lot licen]iat acum un sfert de secol. Nu [tiu dac\ este mult sau pu]in, asta doar viitorul va putea demonstra, al\turi de cei ce-l vor duce pe Danubius mai departe. Transform\rile industriei sunt îndeob[te cunoscute, c\ci media [i-a f\cut din plin datoria, de-a lungul timpului, de a marca cu detalii suculente fiecare jalon/ reper politic sau economic legat de turism, dar nu a reu[it niciodat\ s\ creeze un curent de opinie suficient de puternic pentru a-l ridica la rangul [i importan]a meritat\ în structura PIBului. A[a c\ n-am f\cut în to]i ace[ti ani decât s\ o ajut\m pe „Cenu[\reasa economiei române[ti” s\ separe bobul de neghin\ la gura sobei [i, în acest context, pot fi mai relevante reperele definitorii în existen]a lui Danubius.

Astfel, în 1990/1991 am început în for]\ cu incoming-ul – iarna munte, vara mare (inclusiv vapoarele de croazier\ pe Dun\re – de unde [i numele firmei). În 1994, semnam primul contract cu TUI Germania angajând investi]ii ferme în autocare; în 2003, TUI devenea ac]ionar majoritar în Danubius, punctându-se primul joint-venture notabil în România. În 2005, Danubius devenea membru al entit\]ii globale All4Ships (shore excursions & port services) incluzând Constan]a pe harta itinerariilor marilor nave de pasageri. Doi ani mai târziu, în 2007, prin fuziunea TUI cu First Choice [i înfiin]area TUI Travel PLC, Danubius

prelua sucursala HotelBeds Romania devenind partener exclusiv. În 2008, prelua licen]a Intercruise ca partener exclusiv pentru România, în urma absorb]iei All4Ships. Apoi, în anul 2009, prin reorientarea TUI spre outgoing, Danubius prelua franciza TUI Reise Center, iar în 2011 pornea proiectul fuziunii cu grupul Eurolines România.

Deci nu m\ lansez în analiza transform\rilor industriei turismului în România, la nivel macro, c\ci acesta este privilegiul anali[tilor.

Dar evitând s\ devin mult prea critic sau acid, consider c\ trebuie men]ionate reperele care au înghe]at simpatia pie]elor interna]ionale pentru România [i care au determinat ni[te transform\ri contorsionate ce puteau fi evitate.

Care sunt aceste fenomene nefaste pentru turismul românesc?

Lipsa unei strategii de privatizare coerente, `n anii 92-93, comparativ cu Bulgaria, finalizarea tardiv\ a privatiz\rii, în 1999 -2000, când deja Bulgaria folosea de [ase ani o linie de finan]are revolving, sindicalizat\, de aproximativ 100 milioane de m\rci anual, cu component\ BERD. La acestea se adaug\ lipsa ulterioar\ a unei strategii postprivatizare coerente, de „urbanizare” a litoralului românesc cu delimitarea sta]iunilor/zonelor pentru grupuri ]int\ de tip familii sau tineri, odihn\ [i tratament sau distrac]ie. A urmat, în 2006, pe fondul gripei aviare, proliferarea unui curent de opinie total distructiv preluat imediat de mediile interna]ionale. Nu trebuie uitat faptul c\ a fost “îngropat” Masterplanul de Turism pentru România oferit de WTTC (pe atunci sub pre[edin]ia TUI) în 2007, document care a fost închis într-un sertar în loc s\ fie asumat de guvern a[a cum au procedat, de exemplu, autorit\]ile din Muntenegru. {i în acest context, azi discut\m `n Romånia despre o industrie a turismului total atipic\, raportat la bunele practici din UE, prin distorsionarea grosier\ a interesului na]ional care este dat de incoming - cumulativ la nivel de PIB versus o competi]ie acerb\ în componenta de outgoing – profund consumator de resurse la nivelul balan]ei co[ului valutar.

Activitatea de incoming înseamn\, de fapt, export. Care ar fi primele trei m\suri necesare pentru ca acest tip de export s\ fie stimulat? În primul rând, includerea incoming-ului în categoria activit\]ilor de export-export de servicii, c\ci de fapt, turi[tii str\ini cump\r\ cu valut\ un produs românesc – beneficiind astfel de TVA zero. Se pare c\ acest lucru contravine unor norme UE, c\ci consumarea produsului nu se face în afara teritoriului României. În acest context, nu r\mân la dispozi]ie decât pârghii autohtone pentru stimularea acestei activit\]i, de tipul unor facilit\]i fiscale sau a unei prime de incoming per voucher confirmat de o unitate de cazare de pe teritoriul României. Adi]ional, pe lâng\ apari]ia produselor române[ti în bro[urile sau site-urile marilor tour operatori din ]\rile ]int\ vizate de MasterPlan, trebuiesc impulsionate ac]iunile specifice de sus]inere a excursiilor de studii pentru staff media [i agen]i/consultan]i de turism din ]\rile surs\ ale turi[tilor.

Cât de mult a influen]at tehnologia industria ospitalit\]ii? Cum arat\ viitorul?

Influen]a tehnologiei este doar o consecin]\ a necesit\]ii alinierii la tendin]ele interna]ionale. Nu sunt profet ca s\ [tiu cum arat\ viitorul. Se pot observa dou\ tendin]e definitorii care se vor conjuga: migrarea dinspre agen]iile de turism spre on-line în propor]ii accelerate, cu un vârf de peste 80% deja în Scandinavia, precum [i migrarea accentuat\ a furnizorilor dinspre agen]iile de turism, direct c\tre consumatorul final.

Cum a fost influen]at\ activitatea de incoming de internet, de forumuri [i re]ele sociale?

Muta]ia are loc natural, fiind determinat\ în principal de necesitatea oric\rui tour-operator sau agen]ie de turism de a avea acces, nu numai la mai mult\ informa]ie, ci mai ales la mai multe produse. Una era s\ contracteze un num\r X de hoteluri, publicabile într-o bro[ur\ de prezentare, ceea ce implic\ for]\ uman\ [i costuri pe m\sur\ pentru un num\r limitat de produse [i cu totul altceva s\ aib\ la dispozi]ie o platform\ cu o mare varietate de produse

BRANDURI ROMÅNE{TI / BUSINESS INTERVIEW / CIPRIAN POPESCU

repartizate pe m\sur\, într-un areal geografic dat – de exemplu România. A[a au ap\rut portalurile de rezerv\ri hoteliere, unde volumul informa]ional [i de produse este practic nelimitat [i unde varietatea ofertelor speciale poate ridica sau scufunda o destina]ie pe o scurt\ unitate de timp. Deci vorbim de o foarte eficient\ pia]\ virtual\, unde cumperi `n func]ie de necesitate [i buget.

Acesta este contextul în care Danubius a preluat contractarea pentru HotelBeds, care este totu[i angrosistul global num\rul unu în domeniul hotel\riei, transferurilor [i activit\]ilor complementare unui sejur, prezentând o varietate de produse române[ti care devin din ce în ce mai c\utate de turi[ti. Îns\ prin migrarea activit\]ii de incoming în propor]ie major\ c\tre on-line, interac]iunea cu clientul devine foarte limitat\. Turistul „voucherist” [i mai ales cel din genera]ia Y, care este iscoditoare [i exploreaz\, [i-a creat o zon\-tampon de confort. Comunic\, eventual, doar prin platformele de tip TripAdvisor când îi place ceva foarte mult, dar în procent covâr[itor reac]ioneaz\ doar când nu-i place vreun hotel.

Ghizii delega]i de firm\ de odinioar\, care luau pulsul fiec\rui client în parte, au devenit rarisimi [i sunt un capitol din manualele de istorie.

10

Cum se adapteaz\ Danubius noii realit\]i care migreaz\ accentuat c\tre on-line?

Cum spuneam, a fost un proces natural generat de necesitatea societ\]ii mam\, TUI, de a avea un instrument modern la dispozi]ia re]elelor proprii de vânzare. Deci adaptarea Danubius-ului a fost rapid\ [i facil\, aducându-[i aportul ca [i România s\ fie prezent\ acolo. Mult mai dificil\ a fost ([i înc\ este) deschiderea hotelierilor c\tre acest tip de management virtual al gestion\rii loca]iilor în timp real. Nu mai avem acei timpi mor]i de cereri, a[tept\ri [i confirm\ri dintre client, agent, hotel [i invers; totul se întâmpl\ dinamic – instant – camera se afl\ pe site, clientul rezerv\, prime[te voucherul în acela[i moment în care prime[te [i hotelul rezervarea [i tot automat se emite [i factura. Totul se întâmpl\ în acela[i timp, în secunde! Deci bariera etapei internet a fost mult mai dificil\ pentru hotelieri – [i nu vorbesc aici de marile lan]uri – ci în special de cei cu specific local (mai ales de pe litoral). Prima etap\ de trecere în on-line asimilat\ de hotelierii din România a fost booking.com, bucurându-se de faptul c\ un

client a f\cut o rezervare direct\ la dân[ii. Dar acela este un client individual care vine punctual pentru c\ dore[te cu specificitate acea zon\ sau acel produs. Aceasta este etapa pe care mul]i hotelieri nu au dep\[it-o înc\, neîn]elegând faptul c\ marile platforme de rezerv\ri asigur\ vizibilitatea produsului s\u în fa]a a mii de tour-operatori [i zeci de mii de agen]ii de turism din lume. Practic, aceste platforme sunt instrumentele de lucru cotidiene pentru agen]ii consultan]i de turism care au clientul în fa]a lor [i-l pot consilia func]ie de o mare varietate de criterii, în care se poate reg\si [i hotelul unui proprietar.

Aceasta este marea provocare a ultimilor ani pentru Danubius, la care lucr\m cu asiduitate [i sunt convins c\ este doar o chestiune de timp s\ recuper\m decalajul litoralului românesc fa]\ de cel bulg\resc sau al Transilvaniei fa]\ de zone similare din Austria, Elve]ia sau chiar Croa]ia.

Cât de greu a fost la început s\ aduce]i turi[ti str\ini `n România?

Paradoxal, a fost mult mai u[or s\ aduci turi[ti str\ini în România în anii 90 decât acum. În prima etap\ postdecembrist\, România s-a bucurat de un val de simpatie inegalabil, ce a fost risipit rapid prin indolen]a cu care a fost tratat\ necesitatea unei privatiz\ri accelerate.

Am participat, de la bun început, în comisiile mixte ale TUI pentru România [i Bulgaria [i m-am l\sat cuprins de entuziasmul [i determinarea lor. Percep]ia litoralului M\rii Negre de c\tre cancelariile marilor tour-operatori din UE era unitar\: î[i doreau un produs omogen, decent [i ieftin, valorificând poten]ialul similar al celor dou\ ]\ri, de aproximativ 150.000 paturi fiecare. Pentru aceasta, era nevoie de o privatizare rapid\, ca s\ poat\ fi absorbite fondurile puse la dispozi]ie de tour-operatori pentru renovarea bazei materiale, într-un sistem de barter reciproc avantajos, primind servicii pentru turi[tii adu[i de ei în hotelurile renovate tot cu banii lor, pân\ la inciden]a sumei investite. Condi]ii similare erau [i pentru sta]iunile montane.

Dar ei nu î[i doreau ca interlocutori decât entit\]i private, nicidecum asocia]ii participative în care s\ se reg\seasc\ statul. Dar vai, prin 1995, erau doar cinci hoteluri privatizate pe litoralul nostru versus 80 % din infrastructura litoralului bulg\resc. Consecin]a? În 1996 nu mai era prezent nici un mare tour-operator

Cristian B\ciucu, Director General Rombus Transport

de litoral în România. {i „embargoul” a durat pân\ la finalizarea privatiz\rii, în 1999. Iar, în prezent, pe litoralul românesc al M\rii Negre avem tot aproximativ 150.000 paturi capacitate de cazare, din care circa 25% sunt noi sau modernizate. În acela[i timp, în Bulgaria, capacitatea de cazare de pe litoral este de 200.000 paturi, din care 80% noi sau renovate.

A mai r\mas de actualitate rivalitatea dintre litoralul românesc [i cel bulg\resc?

Pot vorbi doar prin prisma activit\]ii de incoming. Rivalitatea nu mai este de actualitate c\ci lupta am pierdut-o atât în ce prive[te litoralul cât [i sta]iunile de schi. Am pierdut-o atât din punctul de vedere al tipurilor de produse [i infrastructur\ aferente cât [i (mai ales) a dispropor]iilor dintre turismul intern [i incoming.

Litoralul nostru a supravie]uit vremurilor cu ajutorul turismului intern iar cel bulg\resc prin aducerea de turi[ti str\ini, cu toate eforturile, strategiile [i sacrificiile de rigoare.

Câ]i turi[ti str\ini a adus în ]ar\ Danubius Travel de la înfiin]are [i pân\ în prezent?

Nu sunt simpatizantul statisticilor, dar ne apropiem de pragul psihologic al celor dou\ milioane de turi[ti str\ini adu[i s\ viziteze România.

Felicitari [i la mai mul]i! Ce v\ propune]i pentru acest an comparativ cu anul trecut?

S\ mai cre[tem cu 10%.

Care sunt principalele ]\ri de provenien]\ ale vizitatorilor str\ini?

Tendin]ele sunt mereu schimb\toare în func]ie de vremuri, simpatii politice - pre [i post UE sau NATO, interese comerciale imedi-

BeTUI Nr. 20 (35), mai /iunie 2016

de turism. Cât de sus este România pe val?

Foarte sus! Cam pe unde eram prin anii 1990; diferen]a este c\ atunci era simpatie iar acum este o consecin]\ a realit\]ii europene.

Este vorba de nevoia de siguran]\ [i de diversitatea [i varietatea destina]iilor din proximitate, aflate de 2-3 ore de zbor.

Se poate spune c\ abia acum începe s\ creasc\ cererea pentru vacan]e în România?

Reformul\m: se poate spune c\ abia Drago[ Anastasiu, Pre[edintele Grupului Eurolines Romania • Ciprian Popescu, Director General Danubius Travel

ate sau de perspectiv\. Cert este c\ Germania r\mâne în pozi]ia de lider de opinie, de locomotiv\. Nu conteaz\ num\rul de turi[ti pe care-i trimite într-o destina]ie, dar atât timp cât este acolo, vin [i celelalte na]ii… cel pu]in asta se întâmpl\ în World of TUI. Spre exemplu, dup\ prima mie de turi[ti germani sosi]i în 1999 în ]ar\ la reluarea opera]iunii TUI în România, au venit imediat 50 de mii de scandinavi, apoi englezii, turi[tii din Benelux, etc.

La fel, odat\ cu intrarea în NATO, în 2004 aveam deja peste 50 de sosiri de nave cu capacitate minim\ de 1.500 pasageri în portul Constan]a, din care 90% erau cet\]eni ai SUA [i exemplele pot continua.

Interesant este îns\ c\ România nu a avut niciodat\ acces la pie]ele emergente, comparativ cu alte „colege” din UE, în principal din cauza restric]iilor de viz\: este mai u[or pentru un chinez sau arab din emirate s\ ajung\ la Paris, Berlin, Londra sau Viena decât la Bucure[ti, situa]ie care ne „frustreaz\” de încas\ri cu multe zerouri. A[a c\ suntem nevoi]i s\ r\mânem dependen]i de pie]ele surs\ ale UE. O fi bine, o fi r\u, nici nu mai [tim ce s\ spunem în noile conjuncturi politice [i sociale globale. Cert este c\ m\car avem avantajul de a fi percepu]i azi ca o destina]ie sigur\, în care turistul s-ar sim]i relaxat. Dar oare avem strategia necesar\ la nivel institu]ional pentru a le ie[i în `ntimpinare? Dar infrastructura cu care între timp s-a obi[nuit onoratul client în alte destina]ii? {i, nu în ultimul rând, produsul este la pre]ul corect?

Sunte]i sau nu optimist? Va prinde România acest tren sau va r\mâne în gar\?

R\mân un optimist incurabil. Neîndoielnic c\-l va prinde. Diferen]a fa]\ de alte destina]ii

similare este dat\ de num\rul de vagoane, tipul de clase [i categoria de pasageri.

Care este bugetul alocat de un turist str\in care viziteaz\ România.

Cum a evoluat el în ultimii ani?

Bugetul variaz\ în func]ie de mai mul]i factori – de linia aerian\ aleas\, de categoria de hotel, etc. Mai interesant este altceva: odat\ cu diminuarea drastic\ a num\rului de curse charter c\tre litoralul românesc a sc\zut media sejurului pe care îl are un cet\]ean str\in în România, de la cca 5,7 nop]i/persoan\ la cca 3,1 nop]i/persoan\, ceea ce implicit duce la sc\derea bugetului mediu alocat unei c\l\torii. Dar, chiar dac\ nu mai avem chartere prea multe, m\car ne alin\m cu faptul c\ ne încadr\m în tendin]a european\ de migrare dinspre sejurul clasic c\tre city-break.

Pe ce „arunc\” banii un turist str\in în România [i nu-i pare r\u c\ a f\cut-o?

Pe experien]ele culturale, culinare, [i în general pe distrac]ie, iar coeficientul de satisfac]ie al turi[tilor este ridicat. M\car lipsa promov\rii are [i o consecin]\ pozitiv\, c\ci a[tept\rile sunt mult mai jos decât realitatea pe care o g\sesc în destina]ie.

Ce le place în special str\inilor în ]ara noastr\? Dar ce le displace?

Turi[tii str\ini sunt suficient de experimenta]i [i de selectivi, cât s\-[i „pigmenteze” excursia doar cu ce le place. Cât despre capitolul „strâmbat din nas”, nimic altceva decât ceea ce ne deranjeaz\ [i pe noi: [oselele proaste, gunoaiele, mârlanii, ho]om\niile… În ultimii ani, România este din ce în ce mai prezent\ în topurile marilor publica]ii

acum exist\ poten]ialul de a se majora cererea pentru vacan]e [i c\l\torii în România, în condi]iile unei abord\ri corecte.

Care ar fi, în opinia Dvs, o abordare corect\?

S\ construim. Autostr\zi, infrastructura conex\, hoteluri noi pe litoral, domenii schiabile competitive. S\ avem pre]uri competitive [i mult\, foarte mult\ promovare.

Sunt câteva destina]ii recomandate pe plan extern de mari ghiduri influente de turism precum Transilvania, Delta Dun\rii [i Bucovina.

Care destina]ii din România crede]i c\ vor intra [i ele în „lumina reflectoarelor”?

Va dura ceva timp pân\ va fi epuizat interesul pentru zonele men]ionate. Nominalizarea unor noi poten]iale loca]ii depinde foarte mult de tonul dat în privin]a investi]iilor în infrastructur\ – iar asta mai dureaz\.

S\ presupunem c\ sunt un turist str\in.

Cu ce anume m-a]i convinge s\ vizitez ]ara?

Mai repede decât mine v-ar convinge vecinul sau prietenul care deja a fost în România, precum [i testimonialele accesibile oric\rui scotocitor al netului.

Cum a fost anul 2015 pentru Danubius Travel? Cum aprecia]i c\ va fi 2016?

Toate întrebarile de mai sus s-au referit strict la incoming.

M\ bucur c\ prezint\ un mare interes pentru cititorii revistei, mai ales ca am fost

11

BRANDURI ROMÅNE{TI / BUSINESS INTERVIEW / CIPRIAN POPESCU

„Danubius Travel s-a reinventat [i s-a remodelat major mai ales de când este component\ a Grupului Eurolines [i exact aceasta este de fapt ra]iunea pentru care aceast\ fuziune este un experiment reu[it” Ciprian Popescu, Director General Danubius Travel [i Ron Kaufman, unul dintre cei mai importan]i consultan]i de customer service din lume.

cin]\ a celor enun]ate, este nevoie de mult\ promovare, [i implicit de activarea pârghiilor de stimulare a incoming-ului, pentru a echilibra balan]a de export de servicii versus import.

Aceste m\suri se discut\ de peste zece ani…

Care ar fi m\surile urgente care pot fi adoptate pentru a cre[te incoming-ul în România?

Toate cele men]ionate mai sus sunt foarte urgente, c\ci decalajul fa]\ de colegii din sud este deja uria[, iar pia]a nu ne a[teapt\. Spre edificare, în România avem ca pondere în coeficientul de umplere al unit\]ilor de cazare peste 80% turismul intern, inclusiv c\l\toriile de afaceri, pe când în Bulgaria este invers.

Cum decurge o zi obi[nuit\ într-o agen]ie de turism de incoming?

Palpitant. Neprev\zutul face parte din fi[a postului: un muzeu este închis, o [osea este în construc]ie, sunt decalaje de program cauzate de trafic, lipse[te o toalet\ decent\ la un interval optim…

12 ale[i „Agen]ia de incoming num\rul 1 din România”, consecutiv în anii 2013, 14 si 15, dar Danubius înseamn\ mult mai mult.

Incoming-ul v-a consacrat. Ce urmeaz\ în evolu]ia unei companii atât de mature?

Incoming-ul reprezint\ azi, procentual, mai pu]in decât vârsta companiei. Danubius s-a reinventat [i s-a remodelat major mai ales de când este component\ a Grupului Eurolines [i exact aceasta este de fapt ra]iunea pentru care aceast\ fuziune este un experiment reu[it. În prezent, cifra de afaceri a Danubius s-a triplat [i este compus\ pe lâng\ incoming, din 50% contractare [i distribu]ie a sistemelor on-line ale marilor platforme de rezerv\ri hoteliere de tip HotelBeds, GTA, Miki, Tourico, Travco, etc reunite în platforma local\ Hotel-Link, un B2B de talie na]ional\, cu help-desk [i call center în limba româna. Alte 25% din totalul cifrei de afaceri o reprezint\ Business Travel, Danubius reg\sindu-[i astfel locul al\turi de marii corporati[ti din România.

Ce planuri de viitor ave]i pe termen mediu?

Dupa aceast\ perioad\ de cre[tere rapid\, trebuie s\ urmeze în primul rând o perioad\ de consolidare pentru fiecare dintre cei 4 piloni opera]ionali pe care se sprijin\ construc]ia actual\ a Danubius. Dar avem [i un proiect major: lansarea unui consolidator local ce cumuleaz\ itinerariile disponibile, cu vapoarele aferente tuturor companiilor de croazier\ din lume, Cruise-Link, ce devine practic o platform\ de rezerv\ri în timp real de tip B2B. Deci un instrument de lucru pentru tour-operatori [i agen]ii de turism, oferindu-le [i call center & help-desk în limba român\, pe acela[i model cu Hotel-Link.

Ce trebuie s\ fac\ România ca s\ ajute industria turismului în general?

O lege a turismului simpl\ [i coerent\, s\ se implementeze Master Planul, s\ fie creat\ acea Organiza]ie Român\ pentru Turism parteneriatul public-privat care s\ armonizeze deciziile autorit\]ii de resort cu necesit\]ile mediului de afaceri. Iar în subsidiar, ca o conse-

Cum e s\ „gestionezi” a[tept\rile a sute de clien]i, în fiecare zi, [tiind c\ serviciile oferite pun „c\r\mizi” la reputa]ia ]\rii?

Antrenant! Diferen]a este îns\ dat\ de tipul de reac]ie în fa]a neprev\zutului/nea[teptatului „fenomen cu specific local” care este în favoarea cet\]eanului str\in datorit\ avantajului dat de nivelul de experien]\ în arta c\l\toriilor, nivel care este cu mult peste cei 25 de ani pe care abia i-a acumulat cet\]eanul român. {i cum arat\ o zi perfect\ ?

O duminic\ de sfâr[it de iunie.

Amenin]\rile teroriste schimb\ harta circula]iei turistice în lume. Va avea România de pierdut sau de câ[tigat de pe urma acestei situa]ii.

La cum arat\ acum harta amenin]\rilor teroriste, România ar avea neîndoielnic doar de câ[tigat.

Unde v\ place s\ merge]i în vacan]a în ]ar\?

Vara, `n Ardeal.

Dar în afara ]\rii?

Iarna, în Austria.

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR, carmen.neacsu@eurolines.ro

BRANDURI ROMÅNE{TI / ADV ADVERTORIAL

VECTOR WATCH CEASUL INTELIGENT CE SE ÎNCARC| O DAT| LA 30 DE ZILE Recent, Vector Watch a s\rb\torit un an de la prima prezentare organizat\ la Baselworld, în martie 2015.

Compania fondat\ de Andrei Piti[ (fondator [i CTO), al\turi de Irina Alexandru [i Dan Tudose a setat în ultimele luni adev\rate recorduri pentru pia]a de wearables [i pare c\ nu se opre[te aici. „Pia]a dizpozitivelor purtabile este într-un amplu proces de maturizare [i cred cu convingere c\ suntem la începutul unei adev\rate revolu]ii tehnologice. În dezvoltarea platformei Vector am urm\rit câteva obiective importante. Pe de o parte, am avut în minte realizarea unui dispozitiv ce ofer\ func]ionalit\]i practice cât [i o autonomie a bateriei ce face ca posesorul ceasului s\ fie extrem de independent de înc\rc\torul s\u. În acela[i timp, ne-am dorit ca Vector s\ fie un accesoriu elegant, cu o imagine cât mai apropiat\ de cea a unui ceas tradi]ional”, începe Andrei Piti[ s\ povesteasc\ despre ceasul inteligent de la mâna sa.

Vector Watch se remarc\ pentru autonomia bateriei de cel pu]in 30 de zile, nemai`ntâlnit\ la alte dispozitive din gama sa [i pentru compatibilitatea cu cele mai importante sisteme de operare: iOS, Android [i Windows Phone. Cu cele dou\ modele, Luna cu ecran rotund [i Meridian cu carcas\ dreptunghiular\, ceasul este fabricat din o]el inoxidabil, cu finisaje atent rafinate [i bine conturate.

Sistemul s\u de notificare permite utilizatorului s\ citeasc\ mesajele sau s\ resping\ apelurile primite pe telefon cu o simpl\ mi[care din încheietura mâinii.

Posesorul de Vector Watch poate s\ vad\ dintr-o privire ce întâlniri are programate, î[i poate urm\ri activitatea fizic\ sau durata [i calitatea somnului, seta alarme sau citi cele mai importante [tiri ale zilei. Aplica]iile dezvoltate pentru ceas pornesc de la acela[i concept de utilitate: alegerea melodiei preferate direct de pe încheietura mâinii,

14

consultarea listei de activit\]i din Evernote, chemarea unei ma[ini din aplica]ia Uber sau setarea temperaturii din cas\ prin Nest. „Conceptul de la care am pornit a fost utilitatea – avem un stil de via]\ extrem de

fragmentat. Pentru a reu[i s\ facem tot ceea ce ne-am propus într-o zi ar trebui s\ putem filtra con]inutul pentru a putea ajunge la detaliile cu adev\rat relevante pentru noi.” m\rturise[te Andrei Piti[.

În România, Vector s-a lansat la sfâr[itul anului trecut, fiind acum disponibil în oferta comercial\ a celor mai importante magazine, atât offline cât [i online. Mai multe informa]ii despre modelele Vector Watch [i func]ionalit\]ile sale sunt disponibile pe site-ul: www.vectorwatch.com

EDITORIAL / DRAGO{ ANASTASIU

Exist\ turism de calitate [i `n Romånia!

Exist\, `nc\, oameni care cred ([i mai [i spun) c\ nu are sens ca Romånia s\ cheltuie bani de promovare `n str\in\tate, pentru c\ are `nc\ probleme mari de infrastructur\ [i produs. Ace[ti oameni cred c\ aeroporturile [i autostr\zile sunt importante [i mai cred c\

serviciile turistice sunt, `n general, proaste [i scumpe. {i a[a se pune o [tampil\ pe turismul romånesc pe care scrie „NEUTILIZABIL“.

Din punctul meu de vedere, aceast\ paradigm\ nu (mai) are nimic de-a face cu realitatea [i trebuie spart\. Exist\, astfel, pe

pia]a turistic\ din Romånia oameni [i produse de excep]ional\ calitate, oameni care au `n]eles perfect ce `nseamn\ turism interna]ional, ce `nseamn\ competi]ia global\, ce `nseamn\ servicii de calitate `n care turistul [i nu hotelierul este `n prim-plan.

Trebuie s\ recunosc c\, pån\ acum doi ani, de[i eram [i atunci liderul na]ional pe pia]a de turism – touroperatori [i distribu]ie – nu [tiam Delta decåt din pove[ti [i din ceea ce tr\isem cu mul]i ani `n urm\ acolo.

Mai fusesem pentru scurt timp la Sfåntu Gheorghe, chiar la Green Village, acum vreo 6 ani, dar nu avusesem timp s\ descop\r locul.

Am cunoscut astfel Delta Dun\rii acum doi ani [i acum un an am investit `n, probabil, cel mai frumos loc din Romånia – Sfåntu Gheorghe. ~ntåmplarea a f\cut s\ petrec anul trecut 4 luni acolo [i s\ descop\r locul cu imensul s\u poten]ial. Am avut de-a face cu turi[ti str\ini, cu care m-am plimbat prin Sfåntu Gheorghe [i Green Village [i care nu mai conteneau cu laudele surprinz\toare. Am avut ocazia s\ v\d cum aproape to]i cei care au fost acolo, `n momentul `n care [i-au `ncheiat sejurul, `mi spuneau c\ vor reveni foarte curånd cu familia [i prietenii. Anul acesta constat\m c\ inten]ia se materializeaz\. Mai sunt locuri [i a[ez\ri de foarte bun\ calitate `n Delt\. {i acela[i lucru se `ntåmpl\ `n Transilvania. Investi]ia noastr\ de la Valea Verde din Cund are ceva de-a face cu certitudinea c\ [i

Transilvania va deveni o destina]ie din ce `n ce mai c\utat\ la nivel mondial. Loca]ii precum Valea Verde, Viscri, Cop[a Mic\ [i altele au un farmec aparte, pentru c\ oamenii care au investit acolo au `n]eles ce `nseamn\ p\strarea tradi]iilor, construc]ia cu materiale naturale caracteristice zonei, au `n]eles ce reprezint\ marketing-ul [i serviciile de excelen]\. Cu to]ii creaz\ un sentiment de WOW turi[tilor, to]i au `n]eles c\ nu mai vånd turism, ci experien]e. {i oamenii vorbesc despre aceste locuri cu entuziasm [i convingere, devin ambasadori permanen]i.

Dar nu numai `n Delt\ [i Transilvania g\se[ti locuri de poveste. Chiar [i `n Bucure[ti g\sim un hotel precum Rembrandt sau `n Oltenia, `n apropiere de Caracal, la Cetate la Mircea Dinescu, Conacul lui Maldar etc.

Problema principal\ a acestor oameni [i loca]ii o reprezint\ faptul c\ sunt pe cont propriu [i eforturile lor se fac izolat. Cei mai mul]i nu se cunosc unii cu al]ii, nu exist\ comunicare [i, cu atåt mai pu]in, proiecte comune [i schimb de “best practice”. {i astfel s-a n\scut proiectul nostru numit ROBELO (Romanian Best Locations, www.robelo.ro).

Inten]ia noastr\ este s\ realiz\m o coeziune `ntre ace[ti oameni frumo[i ai turismului romånesc. Principala preocupare este promovarea (dac\ statul nu ne ajut\, o facem noi pe cont propriu). Dup\ ce primele 25 de loca]ii vor fi prezente `n site, vom `ncepe campaniile de promovare `n str\in\tate. ~n acest moment turismul romånesc tr\ie[te prin romånii care fac concedii `n ]ar\. Nimic r\u `n asta, numai c\ `n Romånia categoria principal\ de turi[ti pe care se bate toat\ pia]a interna]ional\ (seniorii care au timp oricånd `n an [i suficien]i bani pentru a c\l\tori) exist\ `ntr-o m\sur\ extrem de mic\. F\r\ aceast\ categorie r\måne s\ ne baz\m pe romånii cu familii [i care se deplaseaz\ `n weekend sau `n vacan]a copiilor. Cine vrea turism tot anul (sau m\car 10 luni) nu are alt\ alternativ\ decåt pie]ele interna]ionale (cea mai important\ fiind cea german\).

Vrem s\ o facem `mpreun\ la Robelo, nu doar promovarea ci [i preg\tirea profesional\ a celor care ofer\ servicii. {i aici avem aceea[i situa]ie `n care statul nu ne ajut\, [colile profesionale au fost `n mare parte desfiin]ate, iar p\rin]ii din Romånia consider\ c\ f\r\

16

Publisher

Adresa redac]iei Aleea Lungule]u Nr. 3 sect. 2, Bucure[ti BeTUI Nr. 20(35), mai/iunie 2016 Revista oficial\ a TUI TravelCenter ISSN 2393 – 5278 / JustCPR Foto coperta: C\t\lin Voicu

office@justcpr.ro www.justcpr.ro Tel.: +40 031 40 41 138 +40 724 357 227

Editor in chief Adriana Constantin (office@justcpr.ro) Editori Oana Iana, Zenaida F\rca[, Anca Du[e, Carmen Neac[u Senior Art Director Marcel {tef (mstef@justcpr.ro) DTP Luca Hagiu dtp@justcpr.ro

Colaboratori Cristiana Constantinescu, Anna Chitan, Camelia Cristina Alexandru Director Publicitate Camelia L\z\roiu GSM: +40 724 357 227 clazaroiu@justcpr.ro Photo consilierturism.ro , Andrei Iliescu, Anca Du[e – „UN AN HaiHui”, Shevaun William, Nicu Cherciu, Mihai Sin, Adrian Cåtu, C\t\lin Voicu * flickr.com

Copyright: TUI TravelCenter prin Eurolines Po[ta redac]iei:: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail (office@justcpr.ro).

Just Communication & PR de]ine brandurile Just Be [i are `n portofoliu publica]iile editate de Tui TravelCenter [i Eurolines.

R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare.

• creativecommons.org/licenses/by/2.0/

Toate drepturile de vånzare a spa]iilor de publicitate apar]in editorului revistei.

BeTUI Nr. 20 (35), mai / iunie 2016BeTUIBeTUI Nr. 10Nr.(25) 19 –(34), iuliemartie / august /aprilie 20142016

facultate nu exist\ viitor (ceea ce este fals).

Prin urmare, tot noi trebuie s\ facem [coli [i s\ ne educ\m tineretul.

Exist\ turism de calitate a[a cum exist\ [i oameni de calitate `n Romånia. Din p\cate eforturile lor nu s-au coordonat, efectele au fost disipate [i nu s-a putut crea masa critic\. ~ntr-o societate modern\ `n care supravie]uitorii vor fi cei care `n]eleg ideea de partene-

riat, miza principal\ devine punerea la aceea[i mas\ a oamenilor care cred `n acelea[i valori.

Iar `n turism principalul atu este atitudinea orientat\ spre experien]e memorabile oferite clien]ilor `n tot timpul anului. Dac\ ROBELO va reu[i, va deveni un exemplu de “best practice” `n toat\ Romånia.

Pån\ la „victoria final\”, eu v\ invit s\ intra]i pe site-ul www.robelo.ro [i s\ v\ inspira]i de

acolo `n alegerea urm\toarei destina]ii de vacan]\ `n Romånia. Cu siguran]\ ve]i avea o experien]\ `ncånt\toare.

Drum bun !

Al dumneavoastr\,

Drago[ Anastasiu Pre[edintele Grupului Eurolines România dragos.anastasiu@eurolines.ro

COLABORATORII EDI}IEI

17 Anastasia Mayer

Shevaun Williams

Cristiana Constantinescu

„Anul trecut am revenit `n Romånia pentru o scurt\ vacan]\ [i am vrut s\ v\d zonele pe care le [tiam doar din fotografiile p\rin]ilor mei. Am trecut de multe ori pe lång\ locuri, aparent, f\r\ importan]\. Dup\ o perioad\, am revenit `n acele locuri cu aparatul meu de fotografiat [i am descoperit c\ ceea ce mi se p\rea banal, lipsit de importan]\, s-au dovedit a fi spa]ii pline de culoare [i pove[ti de spus. Sunt `ndragostit\ de Romånia [i, dac\ a[ putea, mi-a[ s\rb\tori c\s\toria `ntr-un castel din Transilvania!”

„Sunt foarte interesat\ de tot ceea ce-[i p\streaz\ „vibe”-ul istoric autentic, mai ales în ceea ce prive[te arhitectura [i vestimenta]ia. În plus, încerc s\ comunic cât mai deschis [i îndeaproape cu localnicii, pentru a în]elege cum este cu adev\rat via]a lor [i, apoi, s\ captez acea idee într-un portret. {i nu în ultimul rând, îmi place s\ imortalizez artizanii locali, chiar atunci când sunt angrena]i în me[te[ugul lor.” www.shevaunwilliams.com

„Îmi place s\ scriu [i s\ c\l\toresc, a[ sta s\ scriu ore în [ir [i a[ evada oricând, oriunde. ~n 2011, dup\ ce am renun]at la jobul de jurnalist full time în presa scris\ [i am devenit freelancer în PR [i Comunicare, am avut mai mult timp pentru pasiunile mele.

Astfel s-a n\scut prinvacanta.ro, blogul de c\l\torii în care îmbin scrisul [i c\l\toriile [i care sper s\ fie o surs\ de inspira]ie pentru cei care caut\ idei pentru city-break, vacan]e în familie, evad\ri la mare, c\l\torii în Asia, SUA sau vor s\ afle cum a fost la concerte [i maratoane.” www.prinvacanta.ro

CH 2 AR 016 TE RE

DESTINA}II / TENERIFE • MALLORCA • IBIZA – CHARTERE SPANIA

La mod\ sunt vacan]ele în insule nelini[tite cu plaje fierbin]i, în ritmuri latino!

18

Aici, pe t\râmurile pline de soare, fiesta este mai mult decât o s\rb\toare dedicat\, este un adev\rat stil de via]\ care celebreaz\ prezentul la care orice vizitator este invitat s\ adere. {i oare are cineva ceva de pierdut?

A[adar, dac\ vre]i o vacan]\ însorit\ [i diferit\, atunci alege]i una dintre insulele Mallorca, Ibiza sau Tenerife. Indiferent de ce anume dori]i de la o vacan]\, lini[te sau distrac-

]ie, munte sau mare, relaxare sau odihn\ activ\, aici vei g\si cele mai potrivite op]iuni de petrecere [i pachete turistice. Nu mai este niciun secret c\ Spania este una dintre cele mai iubite destina]ii de vacan]\, atât de apreciat\ pentru varietatea atrac]iilor turistice, pentru cultura, istoria [i gastronomia sa [i pentru stilul de via]\ plin de energie. Calitatea foarte bun\ a serviciilor [i ospitalitatea sunt alte motive

pentru care Spania este o destina]ie de top.

NOVA TRAVEL, agen]ia touroperatoare specializat\ pe outgoing a Grupului Eurolines România, organizeaz\ în vara accestui an curse charter marca TUI pentru cele mai apreciate insule din Spania: Tenerife, Mallorca [i Ibiza.

Pentru toate cursele charter organizate de Nova Travel sunt prioritare siguran]a, încrederea [i calitatea produselor oferite turi[tilor s\i.

Oriunde te-ai afla în Spania, pe continent, pe o insul\ din Mediterana sau pe una din largul Oceanului Atlantic, mai aproape de Africa decât de Europa, te vei molipsi de bucuria localnicilor de a tr\i din plin fiecare clip\.

TENERIFE IBIZA MALLOCA

Olé Tr\ie[te-]i vara la maxim!

CH 2 AR 016 TE RE

DESTINA}II / CHARTERE SPANIA

TENERIFE „Prim\vara etern\” din vecin\tea Africii

20 Aflat\ mai aproape de Africa decât de Europa, Tenerife este o insul\ exotic\, perfect\ pentru cei ce prefer\ tihna unui [ezlong dintrun resort all inclusive sau vacan]ele active.

Aici ave]i la dispozi]ie, ziua, plaje întinse cu nisip galben sau negru, parcuri tematice deosebite, gr\dini zoologice, trasee de drume]ii prin mun]i care duc la sate izolate sau chiar pe creasta vulcanilor, plus toat\ gama de sporturi nautice. Noaptea, v\ a[teapt\ distrac]ia în nenum\ratele cluburi, baruri [i discoteci.

O destina]ie complet\, Tenerife este potrivit\ atât familiilor cu copii, care sunt a[tepta]i în hoteluri cu facilit\]i special gândite pentru ei, cât [i cuplurilor romantice, care pot g\si refugiul perfect pentru o vacan]\ în doi. Pentru iubitorii

Top atrac]ii • Drume]ie prin mun]i. Sunt amenajate trasee în mun]ii Anaga, în Parcul Na]ional Teno [i în Parcul Na]ional Teide • Sunt [i alte locuri deosebite de v\zut aici precum Defileul Iadului sau Valea Masca, cu satele sale vechi, coco]ate pe creste, unde ajungi dup\ ce parcurgi un traseu spectaculos • Distra]i-v\ la Siam Park, cel mai mare parc acvatic de pe insul\, construit cu tema Thailanda. Se mândre[te cu cel mai mare topogan din lume • Asculta]i sunetul muzicii la Auditorio de Tenerife.

BeTUI Nr. 20 (35), mai / iunie 2016

Foto: Shutterstock

“Must see” • Vizita]i El Teide. Merit\ s\ ajunge]i pe El Teide, dar nu uita]i c\ este necesar s\ v\ ob]ine]i din timp permisul, este cel mai vizitat parc na]ional din lume, dup\ Fuji, Japonia!

El Teide, care pare c\ te urm\re[te de oriunde de pe insul\, a fost inclus în patrimoniul mondial al UNESCO, în

de natur\ vizita în Tenerife este ca un dar, c\ci pot admira, în mediul lor natural, balene, delfini, ]estoase uria[e [i alte viet\]i marine.

Situat\ la aproximativ 300 de kilometri de ]\rmul marocan al Africii, Tenerife are un climat propriu (format din nou\ microclimate), care, al\turi de formele de relief diferite, îi confer\ marea sa varietate. A[adar, în Tenerife vei g\si atât vegeta]ie bogat\, tropical\ dar [i peisaje selenare, de[ertice. Nord-vestul insulei este mai umed [i mai înverzit, aici fiind amplasate majoritatea localit\]ilor vechi [i pitore[ti, a[a cum e capitala insulei, Santa Cruz de Tenerife. Sudul e mai arid [i rar „b\tut” de ploi [i g\zduie[te multe din sta]iunile celebre, cu hoteluri pentru toate buzunarele. Aici sunt

Situat în apropierea portului din Santa Cruz [i proiectat de vestitul architect Santiago Calatrava, Auditorio de Tenerife este o destina]ie obligatorie pentru iubitorii muzicii • Testa]i gastronomia local\. Tenerife este o destina]ie pentru gurmanzi. Cei „îndr\gosti]i” de pe[te [i fructe de mare se vor sim]i r\sf\]a]i • Merge]i la shopping. Insula are statut special duty free [i pe]urile sunt foarte mici, mai ales la haine • Orotava, El Tanque, Icod de los Vinos,

anul 2007 • Relaxa]i-v\ pe una din plajele faimoase ale insulei, indiferent c\ aceasta se nume[te Playa del Duque, Teresitas, Playa Martianez, Playa de la Tejita, Playa de las Vistas, Playa Jardin, sau Masca. Unele au nisip galben [i fin, ca în Caraibe, altele au nisip negru, precum în Santorini

• Vizita]i Loro Park, cel mai mare parc tematic din Europa, care ad\poste[te [i o gr\din\ zoologic\, care organizeaz\ spectacole cu delfini, orci, lei de mare [i papagali. Las Aquilas Jungle Park este o gr\din\ zoologic\ [i botanic\ foarte apreciat\ din apropiere de Los Cristianos

Las Americas [i Los Cristianos, sta]iunile vestite pentru distrac]ia de zi [i de noapte. Între aceste dou\ regiuni diferite „troneaz\” El Teide, vulcanul maiestuos de 3.718 metri în\l]ime, cel mai înalt vârf muntos din Spania. El Teide- Pico Viejo, cel de-a treilea mare vulcan insular din lume, impresioneaz\ cu al s\u crater cu diametrul de 18 kilometri, cu flora [i fauna sa unice, adaptate s\ reziste [i soarelui arz\tor de peste zi [i înghe]ului de noapte.

Acest uria[ amor]it, dar înc\ activ, face parte din Parcul Na]ional El Teide [i prime[te anual aproape trei milioane de vizitatori, atra[i de peisajul s\u „mar]ian”, cu roci în nuan]e de ocru, negru [i ruginiu dar [i cu mult verde, însufle]it de p\duri de pini [i de specii endemice.

San Juan de la Rambla sunt doar unele dintre satele întemeiate de popula]ia b\[tina[\ – enigmaticii guanches – care merit\ vizitate • Inclus în anul 1999 în patrimoniul UNESCO, San Cristóbal de La Laguna, al doilea ora[ ca m\rime din arhipelagul Canare, merit\ [i el vizitat • Dac\ vre]i s\ admira]i balene, merge]i la Los Gigantes, stâncile uria[e care apar aproape vertical din Ocean [i se `nal]\ pân\ la 600 de metri în\l]ime,

atrag nu doar oamenii ci mai ales viet\]ile marine – peste 25 de specii de balene [i delfini se hr\nesc în apele calde dintre Tenerife [i La Gomera.

Sunt excursii dedicate cu plecare din Los Cristianos [i Los Gigantes • Odat\ un prosper ora[, Garachico a fost îngropat de lav\ de erup]ia din 1706. Ast\zi, este una dintre cele mai populare destina]ii pentru excursii de o zi, iar înotul în bazine din roci cioplite din lav\ este o experien]\ unic\.

• Capitala insulei [i cel mai mare ora[ din Tenerife, Santa Cruz de Tenerife, este un ora[ vechi [i atr\g\tor, cu nenum\rate parcuri, pie]e [i centre comerciale [i o via]\ de noapte foarte activ\. Aici se afl\ [i o serie de muzee, cel mai apreciat fiind Museo de la Naturaleza e y Hombre.

IBIZA Capitala distrac]iei

Ibiza este destina]ia num\rul unu pentru petrec\re]ii din toat\ lumea, [i nu sunt pu]ini, de vreme ce peste [ase milioane de vizitatori reu[esc s\ ajung\ în fiecare an pe insul\ [i num\rul lor tot cre[te.

Marea majoritate vin în aceast\ insul\ vecin\ Mallorc\i pentru a se „pierde” în cluburile imense, animate de cei mai aprecia]i DJ ai momentului. Petrecerile [i festivalurile sunt cele care i-au adus [i îi men]in Ibizei reputa]ia de „Insul\ a distrac]iei”, aici fiind cele mai apreciate [i mai mari cluburi din lume. Dar dincolo de „armura” str\lucitoare a cluburilor vei descoperi o insul\ modest\, natural\, plin\ de via]\ [i istorie…

A[adar, dac\ a]i ajuns în Ibiza nu rata]i cluburile DC10, sau Sankeys, sau Space, sau Ushuaia! La Ibiza Rocks e la putere muzica rock, la Pancha se tr\iesc experien]ele VIP. Clubul Space din Ibiza se poate mândri c\ aici au putut fi asculta]i to]i marii DJ ai lumii.

21

CH 2 AR 016 TE RE

DESTINA}II / CHARTERE SPANIA – TENERIFE • MALLORCA • IBIZA

Foto: Nicu Cherciu

22

Dar multe dintre cluburile extravagante din Ibiza [i petrecerile lor sunt în Sant Rafel, o localitate situat\ la 14 kilometri de Ibiza. Cel mai mare club de noapte din lume este Privilege, care g\zduie[te frecvent 10.000 de clubberi. DJ celebri concerteaz\ aici, coco]a]i într-o cabin\ deasupra mul]imii. Concurentul tradi]ional al Privilege este Amnesia, renumit pentru petrecerile cu spum\. Amnesia este considerat cel mai frumos [i influent club din Ibiza.

Tropi Trance Ibiza Bar, Clarlies Bar, Liquido Cocktail Bar, S'Escalinata, Mayfair Bar Maximus Bar sunt doar câteva dintre cluburile [i barurile unde v\ pute]i bucura de nelini[tita via]\ de noapte marca Ibizei.

Exist\ un loc emblematic pentru fanii rock, Ibiza Rocks House& Pick, unde s-au cazat, au cântat [i petrecut mari vedete precum Freddie Mercury, cel care a ocupat, celebra de acum, camer\ 39. V\ pute]i caza în hotel sau participa la petrecerile de pe terasele în aer liber, la karaoke sau de pe ringul de dans.

Dar Ibiza are multe de oferit în afar\ de petreceri, fiind inclus\, din anul 1999, în patrimoniul UNESCO pentru biodiversitatea [i cultura sa, bucurându-se de o varietate impresionant\ a vie]ii marine.

Ecosistemul de aici este unul dintre cele

mai bine conservate din bazinul M\rii Mediterane, iar scuba diving [i snorkeling sunt dou\ activit\]i care v\ pot convinge de bog\]ia florei [i faunei Ibizei. În plus, pute]i practica toate sporturile nautice clasice [i cele extreme.

Dac\ iubi]i istoria, ve]i aprecia siturile arheologice de la Sa Caleta [i necropola Puig des Molins care atest\ rolul important jucat de Ibiza în Mediterana, în special în timpul perioadei feniciene-cartagineze.

Nu rata]i nici Muzeul de ArheologieMuseo Argeologico de Ibiza y Formenterra, care are dou\ sec]iuni, una în ora[ul Ibiza, unde sunt expuse artefacte provenite de la civiliza]iile care au st\pânit insula. Cealalt\ sec]iune este la Puig des Molins. În afara sta]iunilor zgomotoase, Ibiza a r\mas încremenit\ în timp. De la satele mici, tradi]ionale, cu case cu o arhitectur\ specific\ de influen]\ african\, v\ruite în alb, i se trage Ibizei denumirea de „Insula Alb\”. Biserici precum Sant Jordi, Sant Antony de Portmary, Sant Juan de Labritja îi ap\rau pe localnici atunci când pira]ii n\v\leau pe uscat s\ mai fure câte ceva.

Pune]i pe list\ [i excursia de o zi la Formentera, o insuli]\ mult mai lini[tit\ decât Ibiza, cu plaje de o frumuse]e ireal\, apusul

romantic, pe ritmuri de muzic\, de la „Cafe del Mar”, din San Antoni sau plimbarea prin „Dalt Vila” – ora[ul vechi Ibiza. Locul este plin de istorie, ofer\ vederi superbe asupra capitalei insulei, portului, m\rii. Intrarea principal\ este amplasat\ pe o pant\, un pod mobil face leg\tura cu exteriorul, str\du]ele pietruite, înguste sunt misteriose.

Nu ocoli]i Catedrala Santa Maria d'Eivissa (care dateaz\ din secolul al XIV-lea) [i apoi pute]i s\ v\ plimba]i pe zidurile „Dalt Vila”, înt\rite acum câteva sute de ani pentru a rezista artileriei grele. Ve]i avea la picioare nu doar ora[ul Ibiza ci [i o bun\ parte din insul\. ~n Ibiza sunt peste 50 de plaje, dar cele mai frumoase sunt Cala Salada din apropiere de San Antoni, cu nisip [i stânci, Cala Xarraca, cu ape de turcoaz [i condi]ii foarte bune de scuba diving. Cala Benirras este apreciat\ pentru snorkeling [i pentru apusurile sale deosebite, iar drumul [erpuitor c\tre ea este apreciat ca pitoresc.

Cala Vadella atrage familiile cu copii, pentru nisipul s\u fin [i pentru intrarea lin\ în mare, iar Ses Salines, parte a unei rezerva]ii naturale, este deosebit\ datorit\ peisajelor selenare, în care întinderi netede de sare se unesc cu marea [i nisipul.

BeTUI Nr. 20 (35), mai / iunie 2016

Destina]ia de vacan]\ preferat\ de regi „Perla Mediteranei”, Mallorca, cea mai mare insul\ din Arhipelagul Baleare, este preferat\ de regii Spaniei, de vedete [i miliardari.

De la refugiu maur [i re[edin]\ a regilor, Mallorca a devenit una dintre marile atrac]ii turistice de la Mediteran\. Insula, de o elegan]\ aparte, cu o istorie veche [i deloc lini[tit\, este plin\ de via]\. Considerat\ destina]ie de lux, în mare parte datorit\ re[edin]elor de vacan]\ pe care [i le-au cump\rat europenii boga]i, Mallorca este o destina]ie de vacan]\ accesibil\ oricui. Iat\ „lista scurt\” a ceea ce e de f\cut [i v\zut în Mallorca.

Merge]i la plaj\!

Cei mai mul]i aleg Mallorca pentru plajele sale cu ape limpezi [i peisajele în care muntele [i marea se întâlnesc dramatic. {i ave]i de unde alege, c\ci sunt peste 200 de plaje amenajate. Foarte apreciat\, plaja Es Trenc, lung\ de 2 kilometri, cu nisip fin, se afl\ în apropierea Coloniei de San Jordi. Plaje lungi, cu nisip galben [i fin ve]i g\si [i în zona Bahia di Palma [i Alcudia. În nord, ]\rmul este mai stâncos, aici fiind amplasate cosmopolitele sta]iuni Port de Pollensa [i Alcudia. Tot aici se afl\ [i cunoscuta Playa de Muro. Micu]a plaj\ Formentor este una dintre cele mai fotografiate din Baleare.

Apoi, vizita]i Palatul Almudaina, re[edin]a regal\ de var\. Palatul poate fi vizitat doar par]ial, pentru c\ Regele Juan Carlos al Spaniei folose[te un corp al ansamblului pentru a-[i petrece aici vacan]ele de var\. În apropierea Catedralei se afl\ un obiectiv dedicat amatorilor de art\, Muzeul de Art\ Modern\ [i Contemporan\, unde pot fi admirate lucr\ri semnate de Cezanne, Gauguin, Picasso, Miró [i Barceló. La Castell de Bellver, ridicat în secolul al XIV-lea, la comanda lui Jaume al II-lea, pe vârful dealului Puig de Sa Mesquida pute]i face fotografii spectaculoase cu panorama ora[ului Palma.

Insula are multe peisaje dramatice de coast\, unul dintre cele mai impresionante fiind Cap Formentor, situat la 20 km de

MALLORCA

Nu rata]i petrecerile!

Indiferent ce sta]iune alege]i -Magaluf, Manacor, Calla Major, Port de Soller, Calla Milor, Cala d'Or -ve]i g\si [i o petrecere

nocturn\ cu mul]i participan]i.

Testa]i bucate tradi]ionale precum iepurele fript cu ceap\, purcelul

Pollença, punctul cel mai nordic din Mallorca.

Un alt loc deosebit este Sa Calobra, din nord-vestul insulei, unde [oseaua urc\ la altitudini de peste 1.200 de metri, pe un traseu spectaculos, cu multe curbe, coco]ându-se deasupra m\rii. La Sa Calobra pute]i s\ ajunge]i [i cu vapora[ul. La destina]ie v\ a[teapt\ un peisaj deosebit, cu ]\rmuri abrupte care „se arunc\” în marea turcoaz.

Face]i o c\l\torie cu trenul Ferrocarril de Sóller din Plama de Mallorca spre s\tucul Soller.

Linia cu ecartament îngust este func]ional\ de peste 100 de ani [i v\ va conduce 29 de kilometri prin Mun]ii Serra de Tramuntana.

Merge]i la Cuevas del Drach!

Cuevas del Drach este o pe[ter\ unde se afl\ unul dintre cele mai mari lacuri subterane din lume, Lacul Martel. Aici a fost amenajat\ o mic\ sal\ de spectacole, în care arti[tii cânt\

de lapte sau sobrassada-din carne de purcel negru. Creve]ii, sepiile [i sardinele sunt [i ele de pus în farfurie.

stând pe b\rci, la lumina f\cliilor. Întoarce]i-v\ în timp!

Rustic\ [i modest\, Mallorca are sate pitore[ti, autentice [i vechi, ascunse `ntre p\durile din Mun]ii Tramuntana. Es Pla, câmpia cu p\duri de migdali, citrice, cu mori de vânt [i ferme vechi, împr\[tiate ici [i colo, ofer\ o experien]\ demn\ de luat `n seam\. Închiria]i o ma[in\ [i merge]i la Valldemossa, un vechi sat de munte, unde Frédéric Chopin, bolnav de tuberculoz\, a venit pentru a se îns\n\to[i, înso]it de iubita sa, scriitoarea Georges Sand.

Orice ai alege – Mallorca, Ibiza sau Tenerife – te vei întoarce acas\ cu amintiri pentru o via]\, cu „bateriile înc\rcate” [i cu un singur regret, acela c\ vacan]a a fost prea scurt\.

Drum bun!

Viziteaz\ Palma de Mallorca Viziteaz\ capitala insulei, Palma de Mallorca, pentru atmosfera sa relaxat\ de vacan]\ [i pentru catedralele [i palatele impun\toare. În Palma de Mallorca, un ora[ cochet,

aerisit [i bine sistematizat, sunt câteva obiective turistice de neratat, precum Catedrala La Seu, unul dintre cele frumoase l\ca[e de cult din lume.

Construit\ din blocuri masive din gresie,

La Seu a fost ctitorit\ pe locul unde se afla cea mai mare moschee din insul\, ridicat\ de mauri. Lucr\rile de construc]ie ale impozantei bijuterii arhitecturale au durat aproape 350 de ani!

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR, carmen.neacsu@eurolines.ro

23

DE SUS ÎN JOS!:

MACHU PICCHU Noaptea prin Cloud Forest

24

Asta pentru c\, `n diminea]a celei de-a patra zile, ne-am trezit la 3:30 [i apoi am a[teptat la coad\ o or\, to]i 200 – 250 care avem dreptul s\ ne afl\m acolo, ca s\ se des-

chid\ intrarea. Odat\ porni]i, a trebuit s\ ne „ap\r\m” locul în coloan\, s\ men]inem to]i un ritm cu pa[i mari, ca s\ nu rat\m r\s\ritul.

Pentru cât de îngust\ era poteca [i ce h\u intuiam c\ se c\sca în dreapta ei, mergeam cam

prea repede.

La un moment dat, am sim]it cum mi se desface [iretul de la bocanc!

M-a luat cu transpira]ia pe [ira spin\rii, dar metri buni mi-a fost fric\ s\ m\ aplec s\ îl

DESTINA}II / NOILE MINUNI ALE LUMII • INCA TRAIL • MACHU PICCHU BeTUI Nr. 20 (35), mai / iunie 2016

„Pentru mine, drumul a fost mai interesant [i mai aduc\tor de satisfac]ii decât <premiul cel mare>. Acesta a venit firesc, la final, dup\ cea mai frumoas\ [i complet\ experien]\ peruan\ tr\it\! Nimic înainte [i nimic dup\ nu s-a mai comparat cu <Inca Trail>!”

25

DESTINA}II / NOILE MINUNI ALE LUMII • INCA TRAIL • MACHU PICCHU

Merit\! Merit\! Merit\!

26

leg, de team\ c\ grupul din spate, condus de o fat\-militar, s\ nu treac\ peste mine `n goana dup\ cel mai bun loc din care s\ vad\ r\s\ritul peste Machu Picchu!

La ora 5 diminea]a era `nc\ `ntuneric [i o p\tur\ de nori, c\ci doar p\[eam prin cloud forest, pe care lumina lanternelor, cu care mergeam fiecare pe cap, nu o str\pungea defel.

O ultim\ încercare, un ultim ap\r\tor al locului, chiar înainte de poarta monumental\ de la intrare: „mata gringo”!, ne-a anun]at ghidul.

Scara omorâtoare de str\ini în traducere ([i adaptare), este aproape vertical\, treapt\ înalt\ dup\ treapt\ înalt\, abrupt\ [i alunecoas\. Be]ele nu ajut\ cine [tie ce, doar mâinile.

E cu atât mai solicitant cu cât ajungi înfierbântat dup\ alergarea de o or\ prin p\durea de nori. Ne-am târât gâfâind pân\ sus, tot mai sus.

Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

Dac\ e[ti s\n\tos [i motivat, descoper\ Machu Picchu f\când „Inca Trail". Din considerente economice în

primul rând, exist\ pentru to]i turi[tii [i o rut\ mai u[oar\, îns\, eu a[ recomanda de 100 de ori „Inca Trail”. Recomand s\

BeTUI Nr. 20 (35), mai / iunie 2016

Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

face]i acest traseu în sezonul secetos, deoarece în sezonul umed (ianuariemartie) ploile sunt dese [i abundente.

{i, am ajuns! Dar unde este priveli[tea?

Trebuia s\ fie într-adev\r maiestuoas\, iar senza]ia de reu[it\, combinat\ cu minun\]ia peisajului ar fi trebuit s\ m\ lase f\r\ cuvinte.

Doar c\ lucrurile nu au stat chiar a[a în acea zi.

To]i veniser\m cu gura deja c\scat\, cu a[tept\rile setate, gata s\ ne minun\m la unison [i mai tare. {i ce ne-am mai minunat când am v\zut c\ p\tura de nori era a[a de groas\ [i stabil\, încât nici nu putea fi vorba de v\zut r\s\ritul de deasupra. Erick, ghidul, ne-a smuls cu greu de acolo, nu în]elegeam de ce a trebuit s\ ne scul\m cu noaptea în cap [i s\ particip\m la cursa nebun\ prin p\dure ca s\ ajungem s\ vedem…doar nori!

Bosumfla]i [i unii dintre noi bomb\nind,

am început s\ coborâm ultimii 300 m pân\ în ora[ul descoperit de Hiram Bingham în 1911.

Aici! Acum!

Istoria a consemnat doar fapte concrete, în spatele c\rora stau pove[ti ce merit\ istorisite. De exemplu, Machu Picchu (“muntele/vârful vechi” în limb\ quechua – inca[ii [i predecesorii lor numeau locurile dup\ caracteristicile naturale, a[a cum le percepeau ei) era cunoscut de oamenii din acea zon\ când a ajuns aici Bingham [i echipa sa.

De altfel, în memoria colectiv\ a r\mas consemnat [i Pablito Alvarez, b\ie]elul de 11 ani care i-a ar\tat împrejurimile lui Bingham.

Acesta c\uta „ora[ul pierdut al inca[ilor”, ul-

Tururi Sunt multe companii care organizeaz\ acest tur, care mai de care mai serioase [i cu programe diferite.

Unele grupuri au parcurs acest traseu în prima zi doar pân\ la partea cu „urcarea criminal\”.

A[a am `n]eles de ce, pe net, lumea

se plânge de traseu `ncepånd abia cu a dou\ zi. Nu v\ recomand s\ face]i urcarea într-o singur\ zi. Dac\ sunte]i neantrena]i [i f\r\ mare experien]\ montan\, v\ poate compromite excursia. Ghizii recomand\ din timp echipamentul de care ave]i

nevoie. Eu am mers „pe mâna” partenerilor locali TUI [i nu am regretat.

Pentru c\ num\rul de persoane care pot vizita zilnic situl este de 500 (cu tot cu porteri [i ghizi la un loc), rezervarea unui loc `n grup trebuie f\cut\ cu câteva luni bune înainte.

timul bastion în fa]a spaniolilor sau „ora[ul de aur”. De fapt, acesta este Vilcabamba, de care se pare c\ Birgham [tia [i îi „luase urma” în jungl\. Îns\, fiind foarte dificil accesul, s-a întors la descoperirea de la Machu Picchu [i de aici… totul este istorie!

Ultimele cercet\ri au dezv\luit faptul c\ func]ia de baz\ a ora[ului era una de retragere din Cusco, de purificare, destinat elitei inca[e, ca o re[edin]\ de vacan]\. De aceea num\rul de locuitori nu a fost niciodat\ mare (între 500 [i 1000), iar toate celelalte ora[e din jur aprovizionau acest loc privilegiat. Pe aici s-a retras Manco Yupanqui (ultimul inca) în drumul s\u c\tre Vilcabamba.

Se zice c\ spaniolii nu au descoperit niciodat\ Machu Picchu, îns\ sunt dovezi c\ [tiau de existen]a lui, dar au considerat c\ ar fi fost o investi]ie prea mare de resurse pentru a-l revendica. În plus, era deja p\r\sit. Localnicii de aici, pu]ini oricum, fuseser\ recruta]i de ultimul Inca (1530 – 1540) care încercase o revolu]ie împotriva spaniolilor, înainte de retragerea sa catre Vilcabamba.

27

Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

DESTINA}II / NOILE MINUNI ALE LUMII • INCA TRAIL • MACHU PICCHU

Informa]ii utile:

28

Intrarea la Machu Picchu cost\ 72 USD, iar dac\ vre]i s\ vede]i [i Wayna Picchu, mai trebuie s\

pl\ti]i 10 USD. Biletul de intrare se cump\r\ din Aguas Calientes/Machu Picchu Town. Biletul de autobuz (care

De ce au ales inca[ii acest loc pentru a construi Machu Picchu?

Trei cuvinte [i o imagine: apa (izvoare care alimentau tot ora[ul), condi]ii meteo (chiar la intrarea în p\durea din nori), priveli[te (orice explica]ie este de prisos)!

Ora[ul, construit în jur de 1450 din ordinul lui Pachacute al IX-lea (1438–1472) [i cel mai puternic Inca, este amplasat magistral, cu råul Urubamba `n vale, dându-i târcoale [i este înconjurat de zei, adic\ de mun]i. Extraordinar de bine conservat locul, în ciuda junglei care îl revendicase! Granitul alb din care sunt ridicate construc]iile provine chiar din cariera de pe acest munte. Înc\ se v\d pietrele la care lucrau când au decis abandonarea ora[ului. Le sp\rgeau folosind lemn îmbibat cu ap\, ce oscila în volum, din cauza diferen]elor de temperatur\, cr\pând piatra. Construc]iile religioase sunt remarcabile, în special prin perfec]iunea îmbin\rilor. Nu po]i strecura o foaie de hârtie sau un ac între dou\ pietre. {i nu cuno[teau mortarul!

face leg\tura dintre Aguas Calientes [i Machu Picchu) cost\10 USD (un sens de mers), iar drumul dureaz\ 30 minute.

Complexul este divizat în mai multe sectoare, cu destina]ii diferite: sectorul agricol (partea terasat\), economic, religios [i militar.

Principalele sale structuri sunt Inti Watana, o piatr\ asociat\ cu un ceas astronomic. 21 iunie [i 21 decembrie sunt [i azi date importante pentru predictibilitatea în agricultur\.

De un an sau doi este limitat accesul în apropierea ei pentru c\ o echip\ de filmare pentru un spot publicitar a ciobit-o cu o camer\…

Apoi, Templul Soarelui, în care marele preot (cu corpul deformat prin înserarea de obiecte externe, pentru a-[i augmenta diverse p\r]i ca urechile, în\l]imea, degetele, craniul) f\cea ceremoniile ritualice. De la Templul celor Trei Ferestre, unde se vede foarte clar cum construiau pentru a face fa]\ cutremurelor (trapezoidal, în principiu), am ajuns la Piatra Sacr\, ce pare o reprezentare exact\ a conturului muntelui ce se g\se[te de cealalt\ parte a V\ii Sacre (Cerro Pumasillo).

Din anumite unghiuri ([i când nu sunt nori) se poate vedea o suprapunere aproape exact\ a pietrei peste munte. Ca o fotografie în piatr\.

Dar realitatea bate pozele, pentru c\ ele nu

pot surprinde momentul în care våntul mi[c\ norii [i schimb\ decorul, dezv\luind pe rând Wayna Picchu sau vârfurile din jur.

Aceste senza]ii trebuie tr\ite pentru a putea fi apreciate!

Perspectiva este uluitoare cu adev\rat, dar oare a[ fi apreciat-o la fel dac\ nu a[ fi f\cut Inca Trail [i a[ fi ales variant\ mai accesibil\?

Pot r\spunde cu sinceritate c\ nu. Marea experien]\ este s\ nu ]i se ofere pe tav\, s\ munce[ti pentru a vedea acest loc. Pot spune, cu mân\ pe inim\, c\ emo]ia [i bucuria nu vin din performan]a de a ajunge acolo, ci de a reface o bucat\ de istorie, pas cu pas, cu un pic (mai mult) de chin, al\turi de oameni diver[i [i la fel de entuzia[ti.

Anca Du[e Advertising&Content Manager Eurolines Group

DESTINA}II / LONDRA

Cel mai vizitat ora[ din Europa, capitala financiar\ a „b\trânului continent”, Londra este un ora[ cosmopolit ce ofer\ locuri surprinz\toare de v\zut, indiferent dac\ vizitatorul este interesat de art\, cultur\, istorie, distrac]ie sau shopping.

LONDRA

LOCURI SURPRINZ|TOARE

London Eye (Ochiul Londrei) din Gr\dinile Jubilee de pe malul râului Tamisa

Cine nu a auzit de Buckingham Palace, de Big Ben, de Westminster Abbey, de Hampton Court, de Tower Bridge sau de London Eye? Londra, capitala Angliei [i a Regatului Unit al Marii Britanii nu poate lipsi de pe lista scurt\ a oric\rui explorator urban de turism.

Cu to]ii am visat s\ vizit\m m\car o dat\ maiestuoasa urbe. Lista locurilor de v\zut este infinit\. În Londra sunt cinci orchestre simfonice, peste 100 de teatre mari, peste 240 de muzee [i nenum\rate parcuri [i str\zi de shopping pentru toate buzunarele. Patru situri din Londra, foarte cunoscute de altfel, au fost incluse în Patrimoniul Mondial al

30

UNESCO, respectiv Palatul Westminster (incluzând [i Palatul Parlamentului, Big Ben [i Biserica St. Margaret), Turnul Londrei, Gr\dinile

Regale Kew [i Ansamblul de la Greenwich.

Fiecare dintre aceste obiective turistice are pove[ti de spus [i merit\ toat\ aten]ia.

Psst… {tii s\ ]ii un secret?

Pe St. Martins Lane, exist\ o u[\ secret\ care se deschide doar pentru cunoscu]i.

Ce vei g\si dincolo de misterioasa u[\ este fabulos. Po]i sorbi cocktailuri-fantezie sau po]i degusta o cin\ elegant\.

Noi te vom ajuta s\ g\se[ti secretul din St. Martins Lane Hotel: Blind Spot. Deoarece ne mândrim c\ te ]inem la curent cu cele

mai noi atrac]ii de noapte ale metropolei, membrii Priceless London te pot ini]ia `n atmosfera exclusivist\ Blind Spot cu un blind shot (shot-surpriz\) servit dintr-un cartu[ gol de carabin\, un cocktail al casei [i un meniu la numai 60 £ pentru 2 persoane.

Nu uita s\-]i faci o rezervare [i s\ men]ionezi c\ ai MasterCard Priceless.

BeTUI Nr. 20 (35), mai / iunie 2016

ADVERTORIAL

Turnul Londrei a jucat un rol important în istoria Angliei, în timp fiind sediul arsenalului ora[ului, trezoreria bijuteriilor coroanei, închisoare [i seif pentru actele [i registrele publice.

Construit în jurul Turnului Alb, o fort\rea]\ cu ziduri înalte de cinci metri, Turnul Londrei are o istorie sumbr\. Astfel, în Turnul Verde aveau

~]i place drama? Bucur\-te de ea la pre] redus!

Pentru iubitorii de teatru, voucherul Theatre Tokens e un r\sf\] perfect pentru orice iubitor al artei dramatice. Voucherul `]i va permite s\ `]i vezi spectacolele preferate din peste 240 de teatre din Marea Britanie,

inclusiv de pe renumitele scene londoneze.

La achizi]ionarea voucherului Theatre Tokens cu un MasterCard®, trebuie doar s\ men]ionezi formula magic\ MC10 [i vei beneficia de o reducere de 10% la fiecare 10 £ cheltuite.

Westminster Abbey, locul de încoronare a regilor [i reginelor, de aproape o mie de ani

Trei nop]i la pre] de dou\ la fabulosul hotel W London Un sejur la Hotelul W London, din Leicester Square, te plaseaz\ chiar `n miezul ac]iunii, cu acces la o gam\ incredibil\ de activit\]i, de la via]a de noapte electrizant\ la shopping de lux, la numai doi pa[i de u[a ta.

Lumina reflectoarelor din West End [i cinematografele istorice Empire [i Odeon sunt [i ele aproape, iar hotelul are chiar `n

incinta lui un elegant cinematograf privat, Pia]a de Mirodenii Jean-Georges Vongerichten’s [i AWAY Spa. Bucur\-te de un supliment de cash pe care s\-l cheltuie[ti dup\ pofta inimii.

Dac\ `]i vei face rezervarea din timp cu MasterCard®, vei pl\ti doar dou\ nop]i iar pe a III-a o vei primi gratuit.

loc execu]iile condamna]ilor la moarte, iar în Turnul Însângerat aveau loc crime la comand\ ale persoanelor indezirabile.

Muzeul Britanic, `nfiin]at în anul 1753, este cel mai vechi muzeu din lume [i g\zduie[te peste [ase milioane de piese, provenind, în mare parte, din colec]iile omului de [tiin]\ irlandez Sir Hans Sloane. ~n „inima” Londrei, `n cl\direa County Hall, chiar lâng\ London Eye [i Podul Westminster se afl\ Aquariumul. Este unul dintre cele mari din Europa, cu peste 500 de specii marine.

London Eye (Ochiul Londrei), construit de British Airways pe malul sudic al Tamisei, lâng\ Palatul Parlamentului, este cea mai înalt\ roat\ de observa]ie din lume. ~n zilele senine, din London Eye pute]i vedea pe o distan]\ de 40 de kilometri.

Desigur, Madame Tussauds, muzeul figurilor de cear\, nu mai are nevoie de vreo prezentare. Se spune c\ aici „[i-au dat `ntålnire” mai toate vedetele de la Hollywood.

Apoi, desigur,Tower Bridge. Podul are o istorie interesant\ pe care o po]i afla vizitånd Expozi]ia Tower Bridge. Turi[tii confund\ Tower Bridge cu London Bridge, urm\torul pod pe sensul de curgere a Tamisei. {i lista poate continua la nesfår[it cu Re[edin]a Regal\, Palatul Buckingham cu cele 775 de camere, cu Greenwich [i ora exact\..., dar cel mai bine ar fi s\-i faci o vizit\ m\re]ei metropole.

31

DESTINA}II / REGIUNEA TURISTIC| LACUL TISA

S-a dus vestea! Tot mai mul]i turi[ti vin în Ungaria pentru c\ au aflat de regiunea Lacul Tisa!

NATUR|, AP|, B|I, TURURI ACVATICE, CICLISM, PROGRAME PENTRU ÎNTREAGA FAMILIE: REGIUNEA TURISTIC|

LACUL TISA 32

Lacul Tisa, pist\ de biciclete, foto: © Oficiul de Turism al Ungariei

Lucr\torii din turism [i autorit\]ile locale din Regiunea Lacului Tisa lucreaz\ de mai bine de 15 ani pentru a oferi vizitatorilor tot mai multe facilit\]i pentru ca ace[tia s\ poat\ beneficia de experien]a unic\ dat\ de cunoa[terea naturii.

Lista e lung\! A fost construit cel mai lung traseu de scânduri [i tot în acest loc se afl\ Aleea de lunc\ Tiszavirág. La Tiszafüred se afl\ singurul parc de aventuri construit pe o insul\ [i Centrul ecologic Lacul Tisa, cu cel mai mare sistem de acvarii de ap\ dulce din Europa. {i lista continu\ cu Centrul pentru cicli[ti care este, la rândul s\u, cel mai mare de acest gen din Ungaria, Hotelul Tisza Balneum, cu un bazin ce dispune de una dintre cele mai mirifice panorame din lume.

Diversitatea speciilor de pe[ti plaseaz\ Lacul Tisa printre primele destina]ii de pescuit din Europa Central\. ~n regiunea Lacului Tisa natura [i omul au creat împreun\ o re]ea de microsisteme naturale care pot fi parcurse pe c\r\ri acvatice sau terestre care „ne vorbesc“ despre natura în care ne putem integra vâslind într-o canoe, c\l\torind cu vaporul, pedalând pe o biciclet\ sau plimbându-ne pe c\r\ri „pierdute” prin p\duri.

Regiunea Lacului Tisa este bogat\ în ape de suprafa]\, dar este bogat\ [i în ape termale aflate în adâncuri. În apropierea lacului g\sim mai multe b\i termale [i lacuri balneare.

Centrul ecologic

Tiszafüred

Centrul ecologic din Poroszló, situat pe malul Lacului Tisa (Tisza-tavi Ökocentrum), este noul centru turistic al Ungariei, un loc cu adev\rat de excep]ie. Evocând forma unei p\s\ri gata s\-[i ia zborul, cl\direa central\ a complexului construit pe 4 nivele `[i a[teapt\ vizitatorii în spa]iile amenajate cu expozi]ii permanente [i temporare, sau `n s\lile pentru organizarea evenimentelor – un cinematograf tridimensional, camer\ de joac\ [i un turn cu o panoram\ minunat\.

Principala atrac]ie de aici este sistemul de acvarii cu ap\ dulce, cel mai mare de acest gen din Europa. Cu un volum de aproape 1 milion de litri prezint\ universul acvatic al regiunii, oferind vizitatorilor o experien]\ memorabil\.

Cl\direa central\ este înconjurat\ de un parc cu o suprafa]\ de peste 7 hectare. Cu programele de prezentare a animalelor [i cu spa]iile de joac\ amenajate, parcul este simultan parc de distrac]ii [i gr\din\ zoologic\. Parte integrant\ a complexului, casa ]\r\neasc\ (Tájház, patrimoniu cultural), Muzeul satului [i curtea tradi]ional\ de p\s\ri v\ trimit în cea mai autentic\ c\l\torie în timp în lumea secolului XIX. Portul Centrului ecologic are ie[ire direct\ la Lacul Tisa [i constituie punctul de plecare pentru traseele pe ap\ [i excursii cu vapora[ul, asistate de navigare GPS.

Regiunea Tiszafüred, situat\ în bazinul de nord al Lacului Tisa, este locul preferat de cei care doresc s\ se relaxeze într-un mediu natural lini[tit.

Principalele atrac]ii ale zonei sunt Lacul Tisa cu insule, peninsule [i bra]e „moarte” de râu, cu bogata lui flor\ [i faun\, cu locurile de înot [i pescuit. Vizitatorii no[tri vor descoperi aici frumuse]ile naturii în cadrul unor excursii organizate pe ap\, cu bicicleta sau c\lare, toate asistate de ghizi preg\ti]i.

Aci se mai afl\ un [trand cu ap\ termal\ de 39°C cu con]inut de bicarbonat alcalin care este benefic pentru regenerarea organismului [i în cazul afec]iunilor reumatice [i ale aparatului locomotor.

Cei interesa]i de arta popular\ vor avea ocazia s\ cunoasc\ tainele ol\ritul din Füred sau pot vizita Muzeul Satului Nyúzó Gáspár Fazekas Tájház.

Tiszafüred a preg\tit pentru turi[ti variate programe estivale. Cel mai important eveniment, organizat cu ocazia Zilelor Pescarilor, este festivalul de trei zile care are loc în cel deal doilea sfâr[it de s\pt\mân\ din luna iulie.

Festivalul v\ a[teapt\ cu o varietate de programe de muzic\ u[oar\, prezentare de grupuri de arti[ti, evenimente sportive [i programe pentru întreaga familie.

BeTUI Nr. 20 (35), mai / iunie 2016

Foto: © Oficiul de Turism al Ungariei

Tisza Balneum Hotel, SPA, Wellness Termal Medenceter

Regiunea ofer\ numeroase oportunit\]i pentru relaxare activ\ într-un univers acvatic aparte situat la poalele muntelui Bükk.

Ökocentrumi, foto: © Oficiul de Turism al Ungariei

Centrul pentru bicicli[ti

Centrul de Conferin]e [i Wellness

Centrul pune la dispozi]ia turi[tilor sute de biciclete de toate m\rimile [i tipurile [i ofer\ numeroase servicii printre care service mobil, închiriere camer\ de casc\, ghid MP4 GPS sau organizare tur. În cl\direa centrului, la parter v\ a[teapt\ un magazin specializat, un centru de închiriere, service, informa]ii [i sp\l\torie pentru biciclete. La etajul unu sunt amenajate du[uri [i vestiare, iar la etajul doi v\ a[teapt\ o cafenea unde pute]i ajunge [i cu bicicleta. În 2006 cei mai importan]i prestatori de servicii turistice din zon\ au înfiin]at Asocia]ia pentru Dezvoltarea Turismului [i au `nfiin]at Re]eaua Centrelor de Excursii Lacul Tisa care organizeaz\ drume]ii, excursii cu bicicleta [i ture pe ap\. Organizatorii vor s\ transforme zona `ntr-un centru european dedicat bicicli[tilor. În localit\]ile de pe malul lacului pute]i gusta pl\cinte [i preparate din pe[te apetisante [i ve]i putea vizita locuri special amenajate pentru a v\ familiariza cu tradi]iile specifice zonei.

Dac\ a]i coborât de pe biciclete, lua]i un vapora[, o barc\ sau o canoe [i porni]i pe lac într-o expedi]ie de descoperire a universului acvatic. Pute]i observa cum stau la pând\ stârcii, pute]i urm\ri zborul pesc\ru[ilor sau v\ pute]i l\sa cuceri]i de imaginea infinit\ a lanurilor de ciulini.

Pe o peninsul\ a Lacului Tisa, hotelul Tisza Balneum **** `[i a[teapt\ clien]ii.

Hotelul are `n componen]\ o cl\dire central\ cu 51 de camere dispuse pe trei nivele, 9 case independente cu dou\ nivele care ofer\ cazare în 18 apartamente, parcare pentru autoturisme, o plaj\ [i mai multe diguri pentru pescuit, bazine de `not de interior [i exterior, saune, baie de aburi, jacuzzi, s\li de fitness, iar pe malul lacului exist\ locuri speciale pentru ancorarea b\rcilor. Casa de joac\ Mókaland este un paradis pentru copii unde se organizeaz\ programe de anima]ie [i diferite ateliere pentru cei mici.

Restaurantul Platán, cu o capacitate de 150 de locuri, v\ a[teapt\ cu preparate culinare din buc\t\ria interna]ional\, vinuri din regiunea Tokaj [i o teras\ confortabil\ pentru 100 de persoane, pe malul lacului.

Nu rata]i nici Kalandsziget (Insula aventurilor), un parc de aventuri unic în ]ar\, construit pe o insul\ s\lbatic\ a Lacului Tisa, întruna dintre cele mai frumoase [i misterioase lumi acvatice din Ungaria.

Turnul de escalad\ri înalt de 15 m, sistemul de trasee cu 140 de obstacole, traseele glisante uria[e, cu lungimi de 300 [i 400 de metri ofer\ o experien]\ palpitant\ atât pentru copii cât [i pentru adul]i.

Aventuri pesc\re[ti pe Lacul Tisa Lacul Tisa este locul perfect pentru aventuri la pescuit, excursii de relaxare, excursii cu prietenii sau cu întreaga familie. Lacul, cu cele peste 50 de specii de pe[ti, este un paradis al pescarilor de ap\ st\t\toare dar [i pentru pescuitul de ap\ curg\toare. Aici ve]i putea aplica cu succes orice metod\ de pescuit: din barc\, de pe mal, din ap\, de sub copaci, pe malul unor bra]e „moarte” de ap\ sau în desi[ul vegeta]iei acvatice. Pe mal v\ a[teapt\ locuri de cazare confortabile, magazine dedicate, locuri de ancorare sigure [i ghizi pricepu]i. Dac\ pescui]i din barc\, într-o pauz\ binemeritat\, v\ ve]i putea opri la observatorul de p\s\ri de lâng\ traseul marcat sau chiar la Centrul Ecologic.

Exist\ [i multe alte atrac]ii `n zon\, trasee informative, parcuri de aventuri, [tranduri [i aqua-parcuri menite s\ v\ fac\ [ederea cåt mai pl\cut\ [i mai interesant\. Orice pescar,

33

DESTINA}II / REGIUNEA TURISTIC| LACUL TISA

încep\tor sau experimentat, va avea parte de partide de pescuit memorabile [i, cine [tie, s-ar putea s\ prind\ chiar „pe[tele cel mare”! http://sporthorgasz.eu/ro/regulamentul-piscicol

un bazin acoperit [i unul în aer liber, cu ap\ termal\. Campingul Holdfény (Razele Lunii) este situat chiar lâng\ [trandul termal, într-o zon\ lini[tit\. Pe lång\ o serie de facilit\]i, pentru cei interesa]i, accesul cu animale de companie `n incinta complexului este permis.

Berekfürd$

Pescar pe Lacul Tisa, foto: © Oficiul de Turism al Ungariei

Portul [i parcul de distrac]ii Szabics

34

Pe Lacul Tisa se poate pescui pe tot parcursul anului. În port se pot achizi]iona bilete [i permise de intrare la baraj, exist\ un centru unde se pot închiria b\rci de pescuit, iar la cerere se organizeaz\ expedi]ii [i ture de pescuit.

Cei care vin cu propriile ambarca]iuni beneficiaz\ de sisteme de lansare pe ap\, loc de ancorare [i o gam\ larg\ de alte servicii.

Pe Lacul Tisa [i în Hortobágy se organizeaz\ excursii conduse de ghizi antrena]i, pe tot parcursul anului. Turi[tii se pot familiariza cu mediul natural al locului, pot observa p\s\rile sau pot surprinde fotografic detaliile zonei. Expedi]iile se fac pe jos, cu bicicleta sau cu vaporul (cu b\rci de 4 persoane [i pân\ la remorchere de 60 de persoane). În port pute]i închiria b\rci, canoe, caiace sau biciclete.

Cele mai interesante trasee sunt organizate prin p\durile inundate de Tisa [i `n zonele me[te[ugarilor str\vechi.

Nop]ile le pute]i petrece într-un camping de 150 de locuri (rulot\ [i cort), `n case lacustre situate pe malul lacului sau în casa de oaspe]i din sat. Casa poate g\zdui 8 persoane [i dispune de dot\ri excelente.

Tiszaújváros Giuvaierul zonei Dél-Borsod – Tiszaújváros este centrul economic, turistic [i cultural al regiunii. Aici se g\se[te unul dintre cele mai moderne centre de sport din Ungaria, un centru balnear, nata]ie [i recrea]ie. Apa cu propriet\]i curative este eficient\ în tratamentul bolilor articulare, ginecologice [i urologice.

Al\turi de cl\direa monumental\ a B\ii g\sim [trandul, deschis în sezonul de var\. Întins pe o suprafa]\ de 7 hectare, [trandul pune la dispozi]ia vizitatorilor 6 piscine, spa]iu verde pentru plaj\, terenuri de sport [i parc de joac\.

Dup\ o zi istovitoare turi[tii au la dispozi]ie mai multe variante de cazare: hoteluri, pensiuni, complex de apartamente de 2*, 3* [i 4*, camping sau cazare privat\.

Turi[tii interesa]i de relaxare sau tratament vor fi sedu[i de apa termal\, de aerul curat [i de lini[tea locului. Berekfürd$, localitate m\rginit\, pe de o parte de Hortobágy, iar pe de alt\ parte de Lacul Tisa, are rezerve de ap\ u[or alcalin\, bogat\ în minerale, cu un con]inut considerabil de clorur\ de sodiu, iod [i brom.

Având efecte curative unice, este recomandat\ în special pentru tratamentul problemelor locomotorii, pentru tratarea bolilor sistemului nervos, a circula]iei deficitare, a sângelui [i a problemelor ginecologice.

Expedi]iile cu bicicleta sunt un bun prilej de explorare a obiectivelor turistice de la Nagykunság, a pustei din Hortobágy, a lacurilor de pescuit cu ap\ cald\, sau a faunei locului. Cei interesa]i de istorie [i tehnica militar\ pot vizita expozi]ia „Secretele aeroportului sovietic”. Expozi]ia cuprinde fotografii secrete, uniforme de pilot, piese de schimb, arme [i un elicopter de lupt\ Mi-24.

Complexul de [tranduri cu ap\ termal\, este compus din 4 bazine, în întregime renovate: bazin pentru tratament, pentru fizioterapie, pentru copii [i un bazin de aventuri.

Apa termal\ de excep]ie, apropierea de natur\, lini[tea zonei rurale, personalul dedicat [i amabil [i, nu în ultimul rând, ospitalitatea caracteristic\ localit\]ilor mici de provincie sunt cuvintele cheie care atrag turi[tii la Berekfürd$.

Berekfürd$ se afl\ la o distan]\ de 200 km de Arad [i la130 km de Oradea

Tiszacsege La Tiszacsege, apa termal\ de 72°C ]â[ne[te la suprafa]\ de la o adâncime de 1295 metri.

Efectele ei curative cu un con]inut variat de material organic solubil sunt recomandate pentru tratarea durerilor musculare [i reumatice [i a bolilor locomotorii [i dermatologice. Prim\ria ora[ului Tiszacsege pune la dispozi]ia turi[tilor

Oficiul de Turism al Ungariei ro.gotohungary.com/spasiwellness

DESTINA}II EXOTICE / MEXIC

36

DESCOPER| MEXICUL PRIN OBIECTIVUL UNUI FOTOGRAF PROFESIONIST!

INTERVIU

SHEVAUN WILLIAMS În fotografiile sale de c\l\torie, Shevaun Williams reu[e[te s\ surprind\ culoarea local\ într-un mod cu totul special, a[a cum nu po]i vedea, de obicei, în bro[urile turistice.

Mai mult decât peisajele exotice, artista american\ n\scut\ în Oklahoma pune în

valoare detalii al c\ror poten]ial doar ochiul antrenat al unui fotograf profesionist reu[e[te s\-l remarce. Am fost impresionat\ de povestea c\l\toriei lui Shevaun în Mexic, de felul în care a transpus digital culoarea [i pasiunea spiritului latin [i am considerat c\

este omul potrivit s\-mi vorbeasc\ despre frumuse]ea acestei ]\ri. Hot\rând, a[adar, c\ este mult mai interesant s\ cuno[ti o ]ar\ prin obiectivul unui fotograf, am rugat-o pe experimentata Shevaun Williams s\-mi povesteasc\ ce este de iubit în Mexic.

BeTUI Nr. 20 (35), mai / iunie 2016

Foto: Shevaun Williams © (www.shevaunwilliams.com)

Cine este Shevaun Williams?

De loc din ora[ul Norman, Oklahoma, artista american\ are peste 30 de ani de experien]\ în fotografie [i, ca urmare a numeroaselor sale proiecte de c\l\torie atât în Statele Unite, cât [i în afara grani]elor ]\rii natale, ea reu[e[te s\ creeze o leg\tur\ imediat\ cu oamenii din toate culturile, f\r\ ca limba s\ mai fie o barier\. Asta de[i Shevaun ne m\rturise[te c\ are un talent n\scut pentru limbile str\ine. Ilustra]iile sale [i-au g\sit loc în paginile unor publica]ii de seam\ precum National Geographic Traveler, Southern Living, Arkansas Life, The New York Times [i multe altele, dar în bogatul portofoliu al fotografei americane se reg\sesc [i numeroase [edin]e foto cu celebrit\]i, unele atât de familiare nou\. Ba chiar originare din România, dac\ ne referim la Nadia Com\neci, concitadina lui Shevaun, pe care aceasta a avut ocazia s\ o fotografieze deseori, al\turi de so]ul ei, la rândul lui fost campion de gimnastic\, Bart Conner, [i de fiul acestora, Dylan.

Mai mult, pasiunea lui Shevaun este cea care a stat la baza deciziei sale de a ]ine prelegeri despre fotografia de c\l\torie [i pove[tile din spatele imaginilor [i de a deveni, a[adar, un mentor pentru tinerii arti[ti ai aparatului foto, mul]i dintre fo[tii ei elevi având ast\zi propriile lor cariere în domeniu.

Care a fost impresia ta ini]ial\ despre Mexic, atunci când ai vizitat aceast\ ]ar\ pentru prima oar\?

A[ putea rezuma asta în doar câteva cuvinte: Mexic este plin de culoare, lumin\ extraordinar\ [i oameni foarte pasionali.

Ca cet\]ean american, care au fost primele lucruri care te-au intrigat cu privire la vecinii t\i? În ciuda urbaniz\rii puternice a popula]iei, via]a din or\[elele mici, a[a cum este ea cunoscut\ de secole, este înc\ u[or de g\sit. În multe s\tuce, vei g\si cu siguran]\ o biseric\ catolic\ în centrul localit\]ii, al\turi de câteva magazine [i, desigur, o pia]\ tradi]ional\ în aer liber. Chiar [i-n ora[ele mari mai g\se[ti cu u[urin]\ amintiri ale trecutului.

Ce-]i place s\ fotografiezi cel mai mult atunci când î]i faci vacan]a în Mexic sau în oricare alt\ ]ar\ str\in\?

37

DESTINA}II EXOTICE / MEXIC • INTERVIU SHEVAUN WILLIAMS

BeTUI Nr. 20 (35), mai / iunie 2016

Foto: Shevaun Williams

DESTINA}II EXOTICE / MEXIC

www.shevaunwilliams.com

40

Sunt foarte interesat\ de tot ceea ce-[i p\streaz\ vibe-ul istoric autentic, mai ales în ceea ce prive[te arhitectura [i vestimenta]ia. În plus, încerc s\ comunic cât mai deschis [i îndeaproape cu localnicii, pentru a în]elege cum este cu adev\rat via]a lor [i, apoi, s\ captez acea idee într-un portret. {i, nu în ultimul rând, îmi place s\ imortalizez artizanii locali, chiar atunci când sunt angrena]i în me[te[ugul lor.

Am în]eles c\ î]i place s\ fotografiezi oamenii simpli din locurile pe care le vizitezi. Între-

I

Frida Kahlo, foto: Shevaun Williams © (www.shevaunwilliams.com)

barea este: reu[e[ti s\ faci asta cu u[urin]\ sau te love[ti de reticen]a lor în a fi poza]i?

Chiar îmi place s\ lucrez cu reziden]ii ora[elor pe care le vizitez. Zilele acestea, m\ axez pe portretele femeilor. De toate vârstele, de toate condi]iile materiale [i din toate col]urile lumii. În toate c\l\toriile mele am întâlnit foarte pu]ine persoane care s\ nu fie interesate s\-mi pozeze. {i este mult mai u[or când îi salut cu câteva cuvinte în limba lor. Era o vreme când eu eram cea reticent\ [i nu aveam curajul s\-

i abordez, dar mi-am dat seama c\ nu am nimic de pierdut, nimic de care s\ m\ tem, ci, mai degrab\, multe lucruri de câ[tigat.

Preferi s\ te opre[ti în locuri foarte populare din punct de vedere turistic [i s\ vizitezi atrac]iile celebre sau î]i place, mai degrab\, s\ descoperi tu locuri izolate, chiar dac\ asta înseamn\ s\ te aventurezi în necunoscut?

Depinde pentru ce sunt populare sau turistice acele locuri. Dac\ este vorba doar restaurante elegante sau magazine, nu prea

BeTUI Nr. 19 (34), martie /aprilie 2016

sunt interesat\. Dac\ este vorba, îns\, despre o cl\dire veche de sute de ani cu o mo[tenire istoric\ bogat\, atunci sunt acolo! Dar sunt foarte interesat\, pe de alt\ parte, [i de cump\r\turile f\cute în târgurile de suvenire hand made.

Pentru a experimenta pe deplin atmosfera dintr-un loc nou, sunt de p\rere c-ar trebui s\ faci [i asta.

Ai descoperit un astfel de loc extraordinar în Mexic [i, cu toate acestea, pu]in cunoscut celor care-[i fac vacan]ele aici?

Sunt multe locuri în Mexic care merit\ explorate. {i nici nu [tiu sigur dac\ sunt marcate pe vreo hart\.

Eu am obiceiul s\ închiriez o ma[in\, m\ îndrept în direc]ia în care trebuie s\ ajung la c\derea serii, opresc GPS-ul [i pornesc! M\ abat spre orice [osea, strad\ sau potec\ pe care o g\sesc interesant\ din punct de vedere vizual. Sau pur [i simplu pornesc la pas pe str\du]e, f\r\ s\ am vreo destina]ie în minte.

Dar îmi plac la nebunie [i locurile foarte cunoscute, precum Oaxaca, San Miquel de Allende, Tulum. Aten]ie îns\!

Eu îmi iau un ghid în Mexic, c\ci nu mai este la fel de sigur s\ te plimbi singur, a[a cum era odat\!

Ce ne po]i spune despre mâncare?

Care este preparatul local dup\ care te dai în vânt?

Acele Carnitas pe care le po]i cump\ra la marginea drumului, din dughenele ambulante. Trebuie doar s\ întrebi în jur unde le g\se[ti pe cele mai gustoase.

Printre atâtea fotografii pe care le faci, reu[e[ti s\ pozezi ceva [i cu propriii t\i ochi? Au fost momente în timpul c\l\toriilor tale în Mexic care s\ te fac\ s\ la[i aparatul jos?

Chiar misiunea mea este s\ fac asta: s\

spun o poveste dintr-un punct de vedere unic, folosindu-m\ de lumin\, pozi]ie [i încercând s\ creez o perspectiv\ nou\. Iar asta este întotdeauna o provocare.

Cu toate acestea, plajele spectaculoase din ora[ul Tulum (localitate din peninsula Yucatan, renumit\ pentru ruinele maya) te vor face s\ ui]i de toate [i doar s\ fii prezent.

În ce perioad\ a anului i-ai sf\tui pe cei interesa]i s\ viziteze Mexicul [i de ce?

Ca [i în orice alt loc pe care îl vizitez, încerc mereu s\ ajung acolo în extra sezon (mai, septembrie, octombrie sau noiembrie), când este mai pu]in aglomerat. Iar datorit\ temperaturii care difer\ de-a lungul ]\rii, te po]i bucura de o vreme deosebit\ aproape oricând.

Mexican Street Tacos – Re]et\ mexican\ à la Shevaun Williams Cotlet de porc t\iat m\runt, cu sote de ciuperci crimini, peste care adaugi sos de iaurt.

Peste carne pui ceap\ ro[ie tocat\, coriandru [i

suc proasp\t de lime, salat\ pico de gallo [i felii de spanac, totul înso]it de fasole neagr\.

A se servi cu o Margarita cu ment\ [i lime.

Foto: Shevaun Williams

Oana Iana

DESTINA}II / CÂMPIA MAGHIAR|

VACAN}A DE VAR| ÎN CÂMPIA MAGHIAR| FESTIVALURI {I B|I TERMALE 42

Foto: Oficiul de Turism al Ungariei

Câmpia Maghiar\: un paradis pentru vacan]a cu copiii Var\, soare, plaje [i activit\]i – este tot ceea ce v\ trebuie pentru o vacan]\ extraordinar\ cu familia! Desigur, un bonus binevenit sunt festivalurile dinamice, mâncarea delicioas\, izvoarele termale miraculoase pentru bunici, cele mai grozave parcuri cu tobogane din Europa Central\ pentru copii [i facilit\]ile de relaxare pentru p\rin]i în centrele balneare [i parcurile acvatice moderne.

Marea Câmpie Maghiar\ v\ ofer\ cea mai atr\g\toare vacan]\ acvatic\!

Faimoas\ pentru preriile Pustei, papric\ [i biciul maghiar, cel mai mare avantaj al Câmpiei Maghiare este apa termal\ prezent\ din abunden]\. Aici pute]i avea parte de mai mult\ distrac]ie în ap\ decât în orice alt loc. Pute]i alege dintre numeroasele parcuri acvatice, tobogane, piscine interioare [i în aer liber [i paradisuri pentru copii.

Complexele balneare sunt construite peste izvoare cu ap\ termal\ [i medicinal\ cu un con]inut ridicat de minerale, au o infrastructur\ extraordinar\, un mediu sofisticat, niveluri ridicate de securitate [i moderniz\ri de ultim\ or\.

Complexele de piscine ofer\ câte ceva pentru fiecare membru al familiei, pentru a v\ face vacan]a memorabil\!

Centrele balneare pun un mare accent pe divertismentul pentru cei mici. Acestea sunt

dotate cu piscine pentru copii [i bebelu[i, tobogane pentru copiii mici, camere de schimb pentru mam\ [i copil [i camere de joac\. Micu]ii oaspe]i sunt întâmpina]i de animatori, care pot prelua o parte din sarcina p\rin]ilor pentru ca toat\ lumea s\ se poat\ relaxa.

În afar\ de piscine, pute]i explora Câmpia Maghiar\ pe rute sigure, dedicate bicicli[tilor, sau pute]i organiza excursii de o zi în parcuri na]ionale [i dendrologice. Terenul este confortabil, uniform, a[a c\ pute]i porni în siguran]\ pe un traseu mai lung, chiar [i cu copiii mici.

Foto: Oficiul de Turism al Ungariei

BeTUI Nr. 20 (35), mai / iunie 2016

O regiune plin\ cu delicii culinare Dac\ orele pl\cute petrecute la piscin\ v\ stârnesc foamea, nu trebuie s\ v\ face]i griji, deoarece v\ a[teapt\ o mul]ime de feluri de mâncare delicioase. Câmpia ofer\ o multitudine de preparate culinare cu specific unguresc [i delicatese unice caracteristice buc\t\riei maghiare. Gândi]i-v\ la cârna]ii Csaba [i Gyula, la cârnatul dublu Debre]in sau la paprica m\cinat\ din Szeged [i Kalocsa. Din rândul nout\]ilor, trebuie s\ men]ion\m o scen\ în care berea artizanal\ câ[tig\ din ce în ce mai mult teren [i popularitate, împreun\ cu cele mai noi edi]ii de palinc\ fabricat\ din porumbar, gutui sau ienup\r.

Oferta mai tradi]ional\ include atrac]ii redescoperite, cum ar fi vacile gri din Ungaria, o parte inseparabil\ a peisajului Hortobágy [i sursa multor produse s\n\toase din carne.

Mânc\rurile regionale din Câmpie nu sunt faimoase f\r\ motiv: nu trebuie s\ rata]i supa de pe[te Tisza, supa gula[ Alföld, cl\titele Hortobágy cu carne tocat\ [i smântân\, mâncarea cu orz [i ou\ în stil ciob\nesc sau slambuc, un fel de mâncare din paste cu costi]\ [i cartofi, g\tit\ în mod tradi]ional la foc deschis.

Foto: Oficiul de Turism al Ungariei

Un întreg imperiu de festivaluri S\ r\mânem la subiectul gastronomiei înc\ pu]in, întrucât multe dintre festivaluri s\rb\toresc aceste mânc\ruri extraordinare, unde pute]i gusta o gam\ întreag\ de preparate, de la stilurile tradi]ionale, pân\ la cele mai noi crea]ii. Vizita]i Festivalul Supei de pe[te din Baja, Festivalul Interna]ional de Pe[te Tisza din Szeged, Festivalul Gula[ului din Szolnok,

Festivalul Mânc\rii [i Vinurilor Bio din ora[ul piscinelor, Hajdúszoboszló, Festivalul Palincii din Gyula sau S\rb\toarea Cârnatului Csaba din Békéscsaba, ultimele dou\ fiind foarte aproape de grani]a cu România. Festivalul Szolnok Tiszavirág (Floarea din Tisza) este un eveniment deosebit de pl\cut al verii, r\corindu-ne cu vinurile sale bogate [i cu berea artizanal\.

Szeged, Foto: Oficiul de Turism al Ungariei

43

DESTINA}II / CÂMPIA MAGHIAR|

Gyula, ora[ul balnear istoric Vizitatorii ora[ului Gyula vor avea parte de o descoperire minunat\! B\ile Cet\]ii din Gyula le pun la dispozi]ie noul complex de piscine pentru întreaga familie! Palatul Acvatic este cel mai nou [i mai modern complex termal [i de b\i din Câmpia de Sud, Gyula, Castelul Almásy, foto: Oficiul de Turism al Ungariei

Gyula, Aqua Palota, foto: Oficiul de Turism al Ungariei

44 oferind divertismentul perfect pentru toate vârstele, în toate anotimpurile. Chiar lâng\ acesta se afl\ Centrul pentru turi[ti al Castelului Almásy, unic nu doar prin expunerea stilului de via]\ al con]ilor, ci [i prin prezentarea traiului zilnic al servitorilor.

Castelul are atrac]ii interactive deosebite, a[teptând deopotriv\ copiii [i adul]ii, adolescen]ii [i vârstnicii. Ora[ul este plin cu delicii culinare speciale: pute]i gusta faimosul cârnat Gyula, palinca premiat\ la nivel mondial din

Gyula, bomboanele artizanale, precum [i o mul]ime de alte produse locale. Avem programe garantate, astfel încât pute]i savura gastronomia, tradi]iile [i valorile naturale ale ora[ului, pe lâng\ atrac]iile de vârf care nu trebuie ratate. Festivalurile culinare, culturale [i tradi]ionale, precum [i evenimentele sportive cu o istorie de decenii v\ a[teapt\ tot timpul anului. Frumuse]ea natural\ înconjur\toare domin\ ora[ul [i face ca întreaga zon\ s\ devin\ locul perfect pentru recreerea

activ\. Solicita]i un Card de vizitator al ora[ului Gyula la locul dvs. de cazare, pentru a v\ putea bucura de multe servicii la tarif redus sau chiar gratuite!

Oficiul de Turism al Ungariei ro.gotohungary.com/spasiwellness

BeTUI Nr. 20 (35), mai / iunie 2016

45

46. PROIECTE INOVATIVE

ROMANIAN BEST LOCATION 55. CITY BREAK

NAPOLI

ORA{UL CONTRASTELOR 51. INSIGHT PREVIEW • {OFERUL ANULUI Interviu cu domnul

Ciprian Nistor 50. CHARTERE VER| 2016

TOP1O

OFERTE RECOMANDATE

54. C|L|TORIA CU AUTOCARELE EUROLINES • Rezerv\ri online • Servicii la bordul autocarelor 53. NEWS Grupul Eurolines România pune la dispozi]ia clien]ilor s\i

SERVICIUL DE COLET|RIE!

IN PRO OV IE AT CT IV E E

FOCUS / ROMANIAN BEST LOCATION • ROBELO

CEI MAI BUNI DINTRE CEI MAI BUNI! Castel Daniel

Conacul Polizu

Valea Verde

Dun\rea Mun]ii Carpa]i

Mun]ii Carpa]i

Hotel Teleferic

Cincsor Guesthouses

Count Mikes Estate Castel Cantacuzino

Mun]ii Carpa]i Atra Doftana

robelo

Hadar Chalet Poem Boem

The Inn on Balaban

Green Village

Delta Dun\rii

Hotel Rembrandt

0DUHD 1HDJU?

ROMANIAN BEST LOCATION

La sfâr[itul anului trecut, prindea via]\ un proiect unic în România, ROBELO-Romanian Best Location.

ROBELO este deopotriv\ o platorm\ de rezerv\ri care reune[te unit\]i de cazare din diferite regiuni ale României, atent selec]ionate dup\ criterii stricte cât [i un instrument eficient de promovare.

46

Ap\rut din pasiunea pentru turism a membrilor s\i fondatori, Drago[ Anastasiu, pre[edintele Grupului Eurolines România, Hilde Brandl, Managing Partner la Unith2b Architects [i Jonas Schäfer, ac]ionar al resortului Valea Verde din Cund, ROBELO î[i propune s\ le ofere turi[tilor posibilitatea de a alege cele mai bune dintre cele mai bune unit\]i de cazare existente pe pia]a turistic\ din România.

Obiectivul ROBELO este acela de a le oferi oaspe]ilor o experien]\ autentic\ [i frumoas\ în timpul sejurului în propriet\]ile membre.

Despre ideea acestei promi]\toare ini]iative, despre primii pa[i [i despre obiectivele proiectului ne vorbe[te Jonas Schäfer, membru fondator ROBELO [i ac]ionar la Valea Verde din Cund. “Prin Robelo, ne-am propus s\ realiz\m o selec]ie atent\ a locurilor speciale pentru petrecerea de vacan]e în Româ-

nia. Scopul nostru este de a le oferi c\l\torilor aviza]i o experien]\ autentic\, frumoas\ [i interesant\, în timpul sejurului în unit\]ile de cazare membre ale ROBELO. Asocia]ia noastr\ reune[te proprietari independen]i de pensiuni, hoteluri [i resorturi, orienta]i c\tre excelen]a în servicii [i care se dedic\ tuturor clien]ilor cu pasiune [i o remarcabil\ ospitalitate personal\”, spune Jonas Schäfer. „A[adar, unindu-ne for]ele, dorim s\ cre\m o platform\ on-line, multilingu\, pentru efectuarea de rezerv\ri la loca]iile selectate dar [i pentru promovarea acestora. Vom promova ROBELO în presa na]ional\ [i interna]ional\, vom organiza excursii de informare pentru operatorii de turism interna]ionali [i pentru jurnali[ti, vom participa la târgurile interna]ionale de turism unde vom promova România ca destina]ie turistic\”, mai dezv\luie Jonas Schäfer.

Istoria unei idei venite din pasiunea pentru turism Jonas Schäfer spune c\ ideea de a înfiin]a ROBELO le apar]ine lui Drago[ Anastasiu [i lui Hilde Brandl, co-fondatori ai ROBELO. „Eu m-am implicat pentru prima dat\ în proiect în august 2014, atunci când am auzit despre ROBELO, pe terasa însorit\ de la Valea Verde. M-a pus pe gânduri instantaneu [i am iubit ideea de a crea o platform\ cu [i pentru investitori în turism care au acelea[i preocup\ri (c\tre excelen]\), cu un accent deosebit, de asemenea, pe atragerea de vizitatori str\ini în România.

Am muncit mult împreun\ pentru a pune în practic\ ideea [i c\tre sfâr[itul toamnei anului trecut a fost înfiin]at\ oficial asocia]ia, care a dobândit nu doar o serie de membri, ci [i logistic\”, men]ioneaz\ domnul Jonas Schäfer.

O atitudine ALTFEL Pe baza anilor de experien]\ acumulat\ în turismul românesc, noi, membrii ROBELO ne-am propus s\ facem lucrurile "ALTFEL", s\ adopt\m o atitudine diferit\ [i s\ lu\m lucrurile în propriile noastre mâini.

Cu imens poten]ial turistic, România este o destina]ie turistic\ pentru c\l\torii educa]i [i civiliza]i. Ne-am propus s\ cre\m o plat-

Resortul Green Village, foto: JustVISION

BeTUI Nr. 20 (35), mai / iunie 2016

47

Foto: unith2b.com

Foto: unith2b.com

Despre beneficiile palpabile ale membrilor ROBELO

form\ administrat\ cu aten]ie, care s\ le fie, atât c\l\torilor locali cât [i celor str\ini, ghid pentru destina]iile noastre unice, autentice, speciale.

Atât de mult din acest poten]ial frumos al României nu se valorific\, actorii individuali nu dispun de timp [i resurse pentru a participa la târguri, pentru a se dedica marketingu-

lui [i rela]iilor publice [i a dezvolta instrumente func]ionale de vânz\ri on-line [i off-line. Prin unirea for]elor membrilor ROBELO credem c\ putem crea o platform\ na]ional\ unic\, condus\ de proprietari, care îi inspir\ nu doar pe c\l\tori ci [i pe membrii industriei [i partenerii media [i, în acela[i timp, genereaz\ [i vânz\ri!

“Calitatea distinct\ a ROBELO const\ în propriet\]ile atent selectate. Atunci când aplica]i pentru a v\ al\tura asocia]iei noastre, cererea Dvs. va fi examinat\ de c\tre un comitet de audit intern.

Domeniul de aplicare al acestei evalu\ri nu este unul „tradi]ional birocratic”, ci mai degrab\ vrem s\ vedem în ce m\sur\, atât caracteristicile propriet\]ii cât [i atitudinea proprietarului, sunt în ton cu spiritul, cu ideile ROBELO. Credem c\ ROBELO va ajuta propriet\]ile membre prin generarea de tot mai multe rezerv\ri prin intermediul platformei on-line, datorit\ cre[terii vizibilit\]ii, în contextul unei surse de inspira]ie independente [i a expunerii media. În plus, propriet\]ile membre ROBELO vor beneficia de expertiza asocia]iilor na]ionale [i interna]ionale de profesioni[ti în domeniul turismului [i de re]eaua puternic\ de consilieri de încredere specializa]i în probleme juridice, fiscale, arhitectur\, de finan]are [i rela]ia cu autorit\]ile. În plus, vor beneficia de training-uri de personal [i de ateliere de dezvoltare a managementului, mai puncteaz\ ac]ionarul Valea Verde. În prezent, ROBELO are 13 membri, care au fost selecta]i de c\tre comitetul de audit.

Fiecare proprietate a fost vizitat\ [i evaluat\ în mod individual.

Criteriile de evaluare se concentreaz\ pe calitatea, autenticitatea [i ospitalitatea conceptului, func]ion\rii [i viziunii fiec\rei propriet\]i. Pân\ la sfâr[itul anului, ne propunem ca ROBELO s\ reprezinte 30 propriet\]i, mai spune Jonas Schäfer.

IN PRO OV IE AT CT IV E E

FOCUS / ROBELO

Foto: Andrei liescu

Foto: unanhaihui.ro – ©TUI TravelCenter

Este amplasat într-unul dintre cele mai frumoase locuri din lume, acolo unde Dun\rea întâlne[te Marea Neagr\. Aici v\ ve]i bucura nu doar de nisipul [i valurile M\rii Negre ci [i

Foto: JustVISION

Green Village, Sfântu Gheorghe, jude]ul Tulcea

48

oferi cele mai frumoase amintiri, prin stabilirea unor standarde ridicate de cazare, activit\]i în aer liber, relaxare [i medita]ie.

Desf\[urat pe o suprafa]\ de 30.000 metri p\tra]i, Green Village este unul dintre cele mai luxoase complexe de cazare din Delta Dun\rii.

Green Village dispune de 89 de spa]ii de cazare în vile de 4*, iar camerele luxoase, dar f\r\ un lux ostentativ, ofer\ condi]ii excelente de cazare excelente. Mobilierul din bambus p\streaz\ culorile calde ale Deltei, b\ile sunt generoase ca spa]iu [i au finisaje impecabile, iar de pe terase pot admira peisajele ireal de frumoase ale Dun\rii [i al M\rii Negre.

De asemenea, turi[tii au la dispozi]ie 55 de c\su]e de lemn acoperite cu stuf [i 600 de locuri pentru corturi din Dolphin Camping.

Restaurantul principal ofer\ un meniu rafinat [i variat, specialit\]ile române[ti [i interna]ionale, mereu proaspete, sunt preg\tite cu grij\ de o echip\ de bucat\ri talenta]i. Dup\ o zi plin\ în mijlocul naturii, seara vine cu o cin\ delicioas\ [i un foc de tab\r\, muzic\ folk [i mult\ voie bun\.

Accesul la complexul Green Village se face exclusiv cu barca. Pute]i merge cu ma[ina pân\ la Murighiol, localitate aflat\ la o distan]\ de 47 km de Sfântu Gheorghe, [i mai departe cu barca. Transferul fluvial se poate face la bordul navelor Navrom, sau cu ajutorul b\rcilor rapide puse la dispozi]ie de Green Village.

Foto: Andrei liescu

Valea Verde, Cund, jude]ul Mure[

de frumuse]ea [i s\lb\ticia celui mai nou p\mânt al României, Delta Dun\rii. Chiar în mijlocul naturii, ve]i putea beneficia de toate facilit\]ile resortului de patru stele, de re-

laxarea [i confortul pe care Green Village este preg\tit s\ le ofere în acest paradis al Deltei Dun\rii. Definitorii pentru Green Village sunt grija fa]\ de nevoile Dvs [i dedicarea de a v\

În apropierea ora[ului medieval Sighi[oara, într-un sat tradi]ional transilvan amplasat într-o vale romantic\, se afl\ resortul Valea Verde, un loc foarte special, unde domne[te o atmosfer\ plin\ de lini[te [i relaxare.

Cele mai frumoase case ]\r\ne[ti pe care le po]i descoperi în Transilvania au fost, cu grij\, renovate pentru a le oferi oaspe]ilor tot confortul unui trai modern. Nu s-a renun]at la elementele tradi]ionale, un exemplu fiind sobele cu lemne, care, în lunile reci func]ioneaz\

Valea Verde, foto: Adrian Cåtu

BeTUI Nr. 20 (35), mai / iunie 2016

de patru stele, cele dou\ restaurante, baruri [i centrul Spa@wellness fac din Teleferic Grand Hotel o destina]ie unde primi]i vacan]e de excep]ie la munte, în mijlocul naturii minunate din Poiana Bra[ov.

Recent renovat [i modernizat, Teleferic Grand Hotel este un hotel confortabil, cu delicii culinare fine, cu un SPA rafinat [i mult\ ospitalitate.

Foto: unith2b.com

Rembrandt Hotel, Bucure[ti

al\turi de înc\lzirea central\, oferindu-le oaspe]ilor o ambian]\ confortabil\ [i romantic\.

Au fost alese cu grij\ materiale de înalt\ calitate pentru a crea un decor elegant, cu stil [i mult confort pentru vacan]a Dvs. Al\turi de apartamente, cei care caut\ un pic mai mult\ independen]\ se vor sim]i minunat în romanticele case ]\r\ne[ti. Casele în stil saxon au fost restaurate [i mobilate, fiecare având o buc\t\rie complet utilat\, o baie modern\, o curte frumoas\, gr\din\ [i o teras\ acoperit\. Pasiunea pentru mâncare bun\ a proprietarilor este evident\ în restaurantul unde se servesc produse organice, întodeauna proaspete [i delicioase.

Castle Hotel Daniel, T\li[oara, Jude]ul Covasna Oaspe]ii Castle Hotel Daniel se vor bucura de atmosfera autentic\ a unui castel renascentist, fiind în acela[i timp r\sf\]a]i cu cel mai înalt confort al timpurilor moderne. Piesele vechi de mobilier din lemn sunt perfect potrivite cu suprafe]ele lustruite, textilele tradi]ionale sunt moi [i m\t\soase, fiecare camer\ promite o experien]\ distinct\! De exemplu, camera contelui Daniel Mihály, unul dintre proprietarii proeminen]i din istoria castelului. Mobilierul robust reflect\ personalitatea omului militar, oferind în acela[i timp c\ldur\ [i confort.

Castelul Cantacuzino din Bu[teni, jude]ul Prahova De o mare valoare arhitectonic\, istoric\ [i artistic\, acest impozant castel a fost inaugurat în 1911, la dorin]a prin]ului Gheorghe Grigore Cantacuzino. Construit în stil neoromânesc, Castelul Cantacuzino este înconjurat de un parc, iar aleile sale te duc la grote, cascade [i fântâni. Decora]iunile din interiorului castelului creaz\ o ambian]\ romantic\, din care nu lipsesc vitraliile, stucaturile din lemn, plafoanele pictate [i alte elemente bogate de decor. {emineele realizate din mozaicuri de piatr\ policrom\ [i impresionanta colec]ie de heraldic\ nu fac decât s\ completeze atmosfera de re[edin]\ princiar\ a Castelului Cantacuzino.

Teleferic Grand Hotel Poiana Bra[ov, jude]ul Bra[ov Beneficiind de cea mai bun\ a[ezare din Poiana Bra[ov, cea mai celebr\ sta]iune montan\ din România, Teleferic Grand Hotel-fostul Teleferic- este o adev\rat\ legend\ local\. Este pozi]ionat la baza pârtiei principale, lâng\ telecabin\, iar oaspe]ii s\i beneficiaz\ nu doar de o priveli[te minunat\, de acces facil la pârtii, iarna sau la trasee montane, vara, cât [i de confortul oferit de un ansamblu hotelier modern [i primitor.

Camerele dotate cu tot confortul unui resort

Modernul hotel Rembrandt este situat chiar în centrul istoric al Bucure[tiului, la 500 de metri de Casa Poporului [i de Muzeul de Art\ Contemporan\, vizavi de Banca Na]ional\ a României. Intim [i elegant, cu camere moderne [i confortabile, Rembrandt Hotel ofer\ facilit\]i apreciate de oaspe]ii s\i ca fiind excelente.

Are un num\r de 16 camere dotate cu toate faciilit\]ile necesare unui sejur confortabil [i modern, iar micul dejun bogat este luat la Café Klein de la mezanin.

Polizu Manor (Conacul Polizu), Maxut, jude]ul Ia[i Amplasat printre dealurile molcome ale Moldovei, conacul a fost construit acum peste 135 de ani de politicianul Constantin Ghika-Deleni.

A[adar, conacul din Maxut este deopotriv\ o cl\dire cu valoare arhitectural\ [i un loc special care aduce aminte de stilul de via]\ al celor avu]i. Oaspe]i de seam\ a avut acest conac, Regina Maria, Principesa Ileana si Principele Nicolae fiind doar câ]iva dintre ei.

Supus unui amplu proces de renovare, Polizu Manor este unul dintre pu]inele conace înc\ în picioare din România. Cele mai mici detalii au fost restaurate pentru a aduce la forma lor ini]ial\ cl\direa [i parcul. În prezent, luxul sfâr[itului secolului al XIXlea se îmbin\ des\vår[it cu confortul [i necesit\]ile turismului modern, f\când din Polizu Manor o destina]ie fermec\toare. Domeniul are 19 camere decorate în stil neoclasic, `n pivni]\ se organizeaz\ degust\ri de vinuri, sala spa]ioas\ [i elegant\ g\zduie[te cele mai rafinate petreceri.

Carmen Neac[u Consultant Comunicare [i PR – carmen.neacsu@eurolines.ro

49

CH 2 AR 016 TE RE

Green Village, foto: JustVISION

50

TOP1O

OFERTE RECOMANDATE

1.

R JU SE

Sejur la Green Village – Resort Green Village 4*, Delta Dun\rii

6.

235

R JU SE

Sejur `n Transilvania – Casa Reussdorfer Hof 3*, Cund

Tarif: euro/persoan\.

Perioada: 29.08. – 05.09.2016 Oferta include: 7 nop]i cazare `n studio cu vedere la gr\din\, f\r\ mas\, bilet avion, tranferuri, taxe de aeroport.

7.

150

R JU SE

Litoralul Romånesc – Zenith Conference and Spa 4*, Mamaia

Tarif: lei/persoan\/sejur.

Perioada: 22.08. – 29.08.2016 Oferta include: 7 nop]i cazare `n camer\ dubl\ promo, mic dejun, bilet avion, tranferuri, taxe de aeroport.

8.

177

R JU SE

Sejur `n Bulgaria – Hotel Magnolia Lux 3*, Albena

9.

230

R JU SE

Sejur `n Halkidiki – Hotel Kassandra Bay 3*, Kriopigi

135

Tarif: euro/persoan\/noapte.

Perioada: 29.08. – 04.09.2016 Oferta include: 6 nop]i cazare `n camer\ dubl\ standard, mic dejun.

Charter Corfu – Hotel Robolla Beach 4*, Roda

Tarif: lei/persoan\/sejur.

Perioada: 23.08. – 30.08.2016 Oferta include: 7 nop]i cazare `n apartament cu vedere la mare, mic dejun, bilet avion, tranferuri, taxe de aeroport.

R TE AR H C

Charter Antalya – Eftalia Island Deluxe 5*, Alanya

515

Tarif: euro/persoan\/sejur.

Perioada: 29.08. – 04.09.2016 Oferta include: 6 nop]i cazare `n camer\ dubl\ deluxe, all inclusive, tax\ de sta]iune.

5.

R TE AR H C

639

Tarif: euro/persoan\/sejur.

Perioada: 29.08. – 04.09.2016 Oferta include: 6 nop]i cazare `n camer\ dubl\ standard – corp Jupiter, mic dejun.

4.

Sejur `n Zakynthos– Hotel Mabely Grand 5*, Kampi

R JU SE

579

Tarif: euro/persoan\/sejur.

Perioada: 05.09. – 10.09.2016 Oferta include: 5 nop]i cazare `n dubl\ (living comun), f\r\ mas\.

3.

Charter Rhodos– Hotel Hillside Studios 3*, Lindos

425

Tarif: euro/persoan\/sejur.

Perioada: 04.07. – 09.07.2016 Oferta include: 5 nop]i cazare `n camer\ dubl\ standard, demipensiune, acces la zona de entertainment.

2.

R TE AR H C

Tarif: euro/persoan\/sejur.

Perioada: 30.07. – 06.08.2016 Oferta include: 7 nop]i cazare `n camer\ dubl\ mare, all inclusive, bilet avion, tranferuri, taxe de aeroport.

10.

R TE AR CH

Charter Mallorca Club Martha Aparthotel 4*, Cala d’Or

789

Tarif: euro/persoan\/sejur.

Perioada: 02.09. – 09.09.2016 Oferta include: 7 nop]i cazare `n studio standard, self catering, bilet avion, tranferuri, taxe de aeroport.

Foto: JustVISION

BeTUI Nr. 20(35), mai /iunie 2016

T GH W SI IE IN REV P

FOCUS / CORPORATE INTERVIEW – {OFERUL ANULUI

~n cadrul Grupului Eurolines, `n competi]ia „{oferul anului”, pentru al doilea an consecutiv, consultan]ii TUI TravelCenter [iau desemnat cå[tig\torul. Ei [i-au votat fa-

voritul dup\ ce au analizat comportamentul fa]\ de clien]i, stilul de condus, ]inuta [i profesionalismul candida]ilor. „{oferul anului”, domnul Ciprian Nistor,

[ofer profesionist al Grupului Eurolines de peste 16 ani, a avut amabilitatea s\ ne r\spund\ la cåteva `ntrebari ce contureaz\ via]a unui [ofer profesionist.

Ciprian Nistor, „{OFERUL ANULUI” 2015 „Eu cred c\, `n momentul de fa]\, orice [ofer Eurolines merit\ titlul de <{oferul anului>.

Au fost veniri [i plec\ri de [oferi dar eu cred c\ cei care au r\mas acum `n companie sunt profesioni[ti [i merit\ s\ fie, oricare dintre ei, <{oferul anului>”!

Domnule Ciprian Nistor, sunte]i „{oferul anului”! Cum v\ sim]i]i `n aceast\ postur\?

Eu cred c\, `n momentul de fa]\, orice [ofer Eurolines merit\ titlul de „{oferul anului”. Au fost veniri [i plec\ri de [oferi dar eu cred c\ cei care au r\mas acum `n companie sunt profesioni[ti [i oricare dintre ei merit\ s\ fie „{oferul anului”! E o echip\ aleas\ „pe språncean\” [i m\ bucur foarte mult s\ m\ num\r [i eu printre ei.

De ce a]i ales proferia de [ofer ?

Primul lucru pe care-l f\ceam atunci cånd urcam `ntr-un autocar era s\ merg la [ofer s\ v\d cum conduce. Nu m-am gåndit niciodat\ c\ voi fi [ofer, iar la `ntrebarea „ce vrei s\ te faci cånd vei fi mare”, r\spunsurile mele nu includeau [i aceast\ profesie. Primele mele curse `n postura de [ofer profesionist le-am f\cut la RATB. Acum 16 ani am avut ocazia s\ m\ angajez la Eurolines [i bine am f\cut!

De cå]i ani lucra]i `n cadrul companiei? Ce `nseamn\ Eurolines pentru dumneavoastr\?

De 16 ani, Eurolines este pentru mine mai mult decåt o familie. Cinci zile din [apte le petrec `n companie, la volan. Asta spune tot!

Vorbi]i-mi pu]in despre cum v\ preg\ti]i pentru o curs\.

Pregatirea pentru urm\toarea curs\ `ncepe odat\ cu re`ntoarcerea din ultima

51

I PR NSI EV GH IE T W

FOCUS / CORPORATE INTERVIEW – {OFERUL ANULUI

meserie `n care s\ fiu mai mult timp acas\.

Nu m\ pot bucura nici de familie [i nici de realiz\rile mele.

Ce le-a]i spune celor care vor s\ urmeze o carier\ de [ofer profesionist?

S\-[i vad\ de treab\! (råde). L\sånd gluma la o parte, s\ cånt\reasc\ de dou\ ori decizia. Meseria de [ofer profesionist `]i aduce multe satisfac]ii dar [i multe sacrificii.

Ce sfaturi le da]i pasagerilor `naintea unei c\l\torii?

S\ se `narmeze cu mult calm [i s\-[i respecte partenerii de drum. {i m\ refer, `n mod special, la c\l\torii mai tineri care consider\ c\ achizi]ionarea unu bilet de c\l\torie le d\ dreptul s\ se comporte neadecvat. ~i sf\tuiesc s\ se `mbrace cu haine lejere [i `nc\l]\minte comod\ [i s\ respecte timpii de pauz\.

Foto: JustVISION

curs\. Ma[ina este inspectat\ de o echip\ de profesioni[ti care verific\ toate aspectele func]ionale ale autocarului. Starea tehnic\ a ma[inii este foarte important\ pentru noi. Respect\m clien]ii [i vrem s\ `i ducem `n siguran]\ la destina]ie. Dac\ v\ referi]i la preg\tirea bagajului meu de c\l\torie, v\ pot spune c\ so]ia mea se ocup\ de toate aceste aspecte. ~mi las\ mai mult timp de odihn\.

E foarte important s\ plec `n curs\ odihnit.

Ca [ofer profesionist ave]i ocazia s\ „cunoa[te]i lumea". Ave]i un traseu preferat?

Fac curse spre Rennes. Sunt 6300 de kilometri pe care-i parcurg `n fiecare s\pt\mån\.

Dar nu este traseul meu preferat. ~mi place s\ conduc pe [oselele din Germania unde partenerii de trafic sunt politico[i [i respect\ regulile. La `nceputul carierei mele `n cadrul companiei, f\ceam curse doar spre Germania.

Am r\mas cu aceast\ nostalgie. ~n Fran]a, de exemplu, se „arde becul” de la semnalizare `n a[teptarea unui culoar liber, pentru c\ acolo [oferii nu sunt politico[i.

Cum sunt c\l\torii?

Lega]i prietenii cu ace[tia?

Da, mi-am f\cut mul]i prieteni. Sunt c\l\tori care m\ `ntreab\ cånd plec `n curs\ pentru c\, spun ei, vor s\ c\l\toreasc\ cu

52

mine. Sunt situa]ii cånd sunt antipatic [i trebuie s\ atrag aten]ia pasagerilor c\ `n autocarele Eurolines consumul de alcool este interzis. ~n aceste situa]ii sunt nevoit s\-i invit s\ coboare din autocar. Din fericire, nu sunt atåt de multe cazuri.

Ce v-a amuzat cel mai mult `n cariera dumneavoastr\ de [ofer profesionist?

Sunt foarte mul]i c\l\tori care m\ `ntreab\ cåte ore mai avem, de exemplu, pån\ la Strasbourg, iar eu le r\spund, s\ zicem, trei ore, iar ei m\ `ntreab\ din nou, trei ore dup\ ora Romåniei sau trei ore dup\ ora Fran]ei?...

M\ amuz\, de fiecare dat\, aceast\ `ntrebare.

Ce v\ lipse[te cel mai mult atunci cånd sunte]i departe de familie?

Familia! ~mi lipse[te foarte mult familia.

Dup\ o curs\ `n Germania, seara cånd am ajuns acas\, mi-am g\sit b\iatul dormind. Era `ntins `n pat [i atunci mi-am dat seama cåt de mult crescuse. ~n tot acest timp `n care el crescuse eu nu am fost lång\ el. Acest lucru m\ afecteaz\ foarte mult.

Dac\ ar fi s\ da]i timpul `napoi [i s\ o lua]i de la cap\t, ce meserie a]i alege?

Dac\ nu ar fi familia Eurolines unde m\ simt foarte bine, nu a[ mai fi aici. A[ alege o

Ce v\ place s\ face]i `n timpul liber? ~mi place s\ „me[teresc”. ~mi place s\ repar tot ce nu func]ioneaz\ prin cas\. ~mi place s\ g\tesc [i s\-mi ajut so]ia.

Familia?

Am o so]ie care m\ `n]elege. Care nu [tiu cåt m\ mai `n]elege! Am un b\iat de 20 de ani care „nu [tiu cånd a crescut” [i care, miam dat seama, din cauza faptului c\ „nu am prea fost pe acas\” este timid fa]\ de mine.

Apoi, e mama mea. E nev\z\toare [i, pur [i simplu, e „arestat\ la domiciliu”. ~ncerc s\ o ajut cåt pot [i m\ `mpart, pe cåt pot, `ntre so]ie, b\iatul meu [i mama mea. Acum are un cåine ghid care a `nv\]at cåteva trasee [i, `n felul acesta, mama mea se poate deplasa pe distan]e scurte [i `[i poate face plimb\rile s\pt\månale, la magazin sau `n parc.

Unde v\ petrece]i vacan]ele?

Ave]i o destina]ie preferat\? ~n general, `n Romånia. Nu prea am timp de vacan]e. Meseria de [ofer vine la pachet, cum spuneam, cu satisfac]ii dar [i cu multe sacrificii. Fac excursii scurte `mpreun\ cu familia.

Numi]i o destina]ie din Romånia pe care o iubi]i `n mod exceptional.

Pe[tera. E un loc pe care-l vizitez foarte des. Cunosc toate traseele din zon\ [i `mi plac drume]iile pe crestele Bucegilor, pe Jepii Mici, la Babele.

BeTUI Nr. 20(35), mai /iunie 2016

Pasiuni?

Bicicleta. Dar, din nou, nu am timp de ea.

Am o biciclet\ de traseu [i o biciclet\ pliabil\, dar nu am timp de pedalat. Fac trasee modeste, nu m\ aventurez `n expedi]ii mountain bike. Am deja o vårst\ care m\ oblig\ la un anumit comportament, mai atent, mai precaut [i nu m\ aventurez `n curse periculoase.

Adresa]i un mesaj cititorilor revistei BeTUI. Domnul Drago[ Anastasiu ne spune mereu s\ zåmbim c\ nu ne cost\ nimic. E modelul „de afar\” de management, care ne inspir\ [i pe noi. Le zåmbim c\l\torilor, iar ei ne `ntorc zåmbetul.

Acesta e [i mesajul meu pentru cititorii revistei, s\ zåmbeasc\. ~i urez via]\ lung\, am

`n]eles de la dumneavoastr\ c\ aceast\ edi]ie este aniversar\ [i a ajuns la num\rul 20.

C\l\torii no[tri o cunosc, apreciaz\ sfaturile [i informa]iile con]inute [i se intereseaz\ mereu de edi]iile noi.

JustVISION

Eurolines pune la dispozi]ia clien]ilor s\i

53

SERVICIUL DE COLET|RIE!

Special pentru clien]ii care apeleaz\ la serviciile sale, Eurolines ofer\ posibilitatea de transport colete interna]ionale. În categoria colet\rie , pot intr\ orice fel de pachete de pân\ la 20 kg, singur\ condi]ie fiind s\ nu con]in\ obiecte periculoase sau interzise precum: produse alimentare perisabile (mai ales preparatele din carne), medicamente, droguri, alcool, ]ig\ri, armament (muni]ie), materiale explozibile sau care pot fi u[or inflamabile, obiecte de art\ de patrimoniu cum ar fi tablourile sau icoanele.

Expeditorul are obliga]ia de a proteja bunurile trimise printr-un ambalaj corespunz\tor care s\ nu permit\ deteriorarea sau pierderea acestora, distrugerea echipamentelor de transport colete, v\t\marea persoanelor care îl transporta sau care s\ d\uneze mediului înconjur\-

tor. Fiecare pachet care face obiectul serviciului de colet\rie oferit de Eurolines trebuie s\ aib\ men]ionate pe ambalaj numele [i adres\ complete ale destinatarului, precum [i num\rul de telefon la care poate fi contactat. Este indicat c\ ambalajele s\ nu mai continu\ [i alte inscrip]ii [i etichete. Cu asumarea în scris a expeditorului, se pot trimite colete interna]ionale care transporta alimente neperisabile sau bunuri fragile, acest lucru fiind men]ionat pe ambalaj prin cuvântul „fragil" [i într-o declara]ie scris\.

Cel mai bine pus la punct sistem de transport colete este cel dezvoltat de compania Eurolines pe rut\ România-Germania. Este o leg\tur\ trainic\ ce înglobeaz\ o re]ea de agen]ii locale care faciliteaz\ p\strarea coletelor pân\ la ridicarea lor. Pentru celelalte ]\ri,

S S W INE NE OL R EU

Întotdeauna se ivesc ocazii în care este nevoie de trimiterea unui colet c\tre rudele, prietenii sau chiar partenerii de afaceri afla]i în afar\ ]\rii. Eurolines face acest lucru posibil prin serviciul de transport colete cu primul autocar care pleac\ spre destina]ia dorit\.

ridicarea coletelor se face direct de la autocar, din locurile în care acestea sta]ioneaz\ la dus sau la întors.

Pentru Germania, pre]ul unui colet de pân\ în 10 kg trimis în oricare dintre ora[ele Frankfurt, Stuttgart sau Munchen este de 11 euro, pentru cele care dep\[esc aceast\ greutate adaugåndu-se 1.1 eur/kg. Coletele trimise c\tre Berlin sau Hamburg cost\ 15 euro pentru o greutate mai mic\ de 10 kg, iar pentru fiecare kilogram în plus se vor adaug\ câte 1.5 eur/kg la pre]ul final.

Plicurile care con]in doar documente au un tarif de 5 euro, indiferent de destina]ia acestora.

Pentru mai multe informa]ii despre serviciul de transport colete, despre termenii de expediere [i condi]iile de transport se poate consulta site-ul oficial al companiei Eurolines.

Foto: JustVISION

FOCUS CORPORATE / C|L|TORIA CU AUTOCARELE EUROLINES

C|L|TORIA CU AUTOCARELE 54

Rezerv\ri online

Servicii la bordul autocarelor:

Pe www.eurolines.ro `]i po]i rezerva biletul de autocar de acas\, de la birou, de la un internet-cafe sau din orice loc `n care ai conexiune de internet.

Este foarte u[or [i comod!

Alege punctul de plecare, destina]ia [i data când dore[ti s\ c\l\tore[ti. Sistemul `]i afi[eaz\ op]iunile pe care le ai, astfel `ncât s\ po]i alege cursa dorit\ [i data de `ntoarcere.

Plata se poate face online prin card Visa sau MasterCard. Datele cardului t\u sunt procesate `ntr-un mediu securizat, f\r\ posibilitatea de a fi fraudate. Vei primi imediat pe e-mail o confirmare a rezerv\rii efectuate, iar ulterior `]i va fi transmis [i biletul. Ca alternativ\, po]i pl\ti `n oricare agen]ie Eurolines cu numerar, card de credit/debit sau ordin de plat\. Biletul `l po]i ridica pe loc sau po]i s\-l prime[ti la `mbarcarea `n autocar.

Este important s\ cuno[ti facilit\]ile oferite: • Limita de bagaje inclus\ `n pre]ul biletului, difer\ `n func]ie de destina]ie. Mai multe detalii pute]i afla de la consultantul Dvs. de turism sau accesånd http://eurolines.ro/cs-photos/Tarife_ excedent_bagaj.pdf.

• Serviciul de colet\rie. Po]i trimite colete c\tre rude/prieteni afla]i `n alt\ ]ar\. Pachetele sunt preluate de noi [i expediate cu primul autocar care pleac\ spre destina]ia dorit\.

Leg\tura cea mai trainic\ e cu Germania, datorit\ agen]iilor noastre de acolo - re]eaua Intertouring.

• ~mbarcatorul. La urcarea `n autocar vei fi `ndrumat de un `mbarcator care te va ghida c\tre locul t\u [i te va ajuta cu plasarea bagajului `n cal\.

• Scaunele [i spa]iul necesar unei c\l\torii confortabile. ~n func]ie de tipul autocarului,

po]i regla sp\tarul scaunului.

• P\rerea ta conteaz\! G\se[ti la bordul autocarelor o condic\ de reclama]ii [i sugestii `n care ne po]i scrie opiniile tale.

Este important s\ [tim ce-]i dore[ti.

• Opririle. Pe parcursul c\l\toriei, autocarul va opri de mai multe ori pentru nevoi diverse.

Respect\ timpul de escal\ stabilit de [ofer.

• Mijloacele de divertisment.

Toate autocarele sunt dotate cu mijloace audio [i video pentru a-]i face c\l\toria pl\cut\. {tim c\ ai preferin]e `n ceea ce prive[te muzica sau filmul difuzat, dar vei în]elege c\ trebuie s\ ]inem cont de marea majoritate a c\l\torilor.

• Achizi]ii.

La bordul autocarelor po]i achizi]iona cartele SIM prepaid pentru urm\torii operatori: Vodafone, Orange [i Cosmote.

Responsabilit\]ile [oferilor no[tri sunt urm\toarele:

54

a. {oferii Eurolines trebuie s\ fie mereu `ntr-o form\ fizic\ [i mental\ adecvate profesiei practicate. b. Scaunul [oferului trebuie s\ fie pozi]ionat confortabil, cu toate comenzile la `ndemân\. c. Centura de siguran]\ trebuie purtat\ atât de [ofer cât [i de co-pilot [i/sau ghidul `nso]itor. d. {oferul trebuie s\ respecte cerin]ele legale privind orele de conducere [i de odihn\. e. Este interzis consumul de b\uturi alcoolice `nainte

[i `n timpul condusului, precum [i administrarea de medicamente care pot afecta capacitatea de a conduce. f. {oferul trebuie s\ fac\ opriri regulate pentru a cobor` din autocar [i a se dezmor]i. g. La plecarea `n curs\, [oferul trebuie s\ verifice dac\ frânele, pneurile, lichidul de r\cire [i uleiul func]ioneaz\ normal, dac\ oglinzile retrovizoare [i geamurile permit o vizibilitate bun\, trebuie s\ verifice echipa-

mentele speciale (sting\torul de incendiu sau lan]urile de z\pad\ - dac\ este cazul) [i cur\]eniea `n autocar. h. {oferii trebuie s\ se asigure c\: • num\rul de pasageri este cel corect • pasagerii stau adecvat `n scaun [i au asupra lor documentele de c\l\torie necesare • [tiu unde se afl\ echipamentul de urgen]\ [i ie[irile de siguran]\ • bagajele sunt echilibrat dispuse `n cala autocarului, iar cele din interior nu risc\ s\ cad\ [i nu incomodeaz\ trecerea pe culoar.

K EA CI TY

BR

BeTUI Nr. 20(35), mai /iunie 2016

NAPOLI,

ORA{UL CONTRASTELOR

Napoli este „poarta de plecare” c\tre unele dintre cele mai frumoase [i celebre destina]ii din Italia, respectiv insulele Capri [i Ischia, peninsula Sorento [i Costiera Amalfitan\. În plus, ora[ul din Golful Napoli este foarte aproape [i de Vulcanul Vezuviu, care se poate vizita pân\ sus, la crater, [i de cele dou\ ora[e antice „îmbr\cate” în cenu[\, Pompei [i Herculane.

Napoli, Vezuviu, Foto: consilierturism.ro

Dar proximitatea de obiective de top nu este singurul motiv pentru care acest ora[ deosebit merit\ vizitat.

Napoli are o istorie lung\, este amplasat pe malul m\rii [i într-o zon\ deosebit de frumoas\, iar gastronomia sa a scris istorie [i

nu doar pe cea a pizza.

Un ora[ plin de culoare, Napoli î]i creeaz\ impresii puternice, nu te las\ indiferent.

Mereu nelini[tit

(peste trei milioane în zona metropolitan\) este al treilea ca m\rime din Italia, dup\ Roma [i Milano, fiind în acela[i timp [i un important centru universitar.

un amestec de nou [i vechi, de elegant [i neglijent, e murdar\ [i curat\ în acela[i timp, luminoas\ [i aerisit\ sau tenebroas\. Napoli este un cocktail de culori, de mirosuri, de stiluri, forme [i arome [i chiar de na]ionalit\]i.

De fapt, ora[ul de la poalele Vezuviului este la fel de imprevizibil ca [i vulcanul care a dat lumii cele mai bine conservate ora[e antice, Pompei [i Herculane [i pare c\

Plin de energie [i de via]\, Napoli este unul dintre acele ora[e care par c\ nu dorm niciodat\. Aici, întotdeauna se întâmpl\ ceva care s\-]i atrag\ aten]ia, mereu cineva cânt\ pe strad\, vorbe[te cu vecinul de „peste drum”, livreaz\ pizza sau întinde rufe la fereastr\. {i nici nu e de mirare c\ e animat, c\ci ora[ul cu peste un milion de locuitori

Contraste Când m\ gândesc la Napoli, cuvântul care îmi vine în minte este dualitate. Urbea întemeiat\ de greci acum peste dou\ milenii este

55

K EA BR CI TY

FOCUS CORPORATE / CITY BREAK / NAPOLI

Nu rata nici!

• Este ora[ul unde s-a inventat pizza Margherita, cea care con]ine cele trei culori ale stindardului italian, verde (basilicum), alb (mozzarella) [i ro[u (pomodoro),

dar are de toate pentru to]i gurmanzii.

Indiferent la ce anume ai pofti, pornind de la paste, la fructe de mare, la brânzeturi fine, nu vei fi dezam\git în Napoli • Renumitele mozzarella [i

limoncello în regiunea Napoli s-au inventat, iar îngheta]a [i duciurile tradi]ionale precum baba sau sfogliatelle sunt foarte apreciate.

A[a c\ nu le rata]i, sunt la Napoli...

Napoli, Pompei, Vezuviu, Foto: consilierturism.ro

56

tr\ie[te clipa la intensitate maxim\, a[a cum [tie el mai bine. În pofida cli[eelor de genul „ora[ul ho]ilor” [i „al gunoaielor” – care evident c\ au un adev\r la origine – [i dincolo de haosul din trafic, ve]i descoperi un ora[ interesant, chiar pl\cut, cu un poten]ial turistic important [i cu o a[ezare geografic\ de invidiat.

Ce s\ nu ratezi • Napoli este un ora[ monumental, mai ales în centrul s\u vechi, intrat în totalitate în patrimoniul mondial al UNESCO în 1985. Istoria sa veche se „cite[te” în cl\dirile [i pie]ele de dimensiuni uria[e, în mul]imea de biserici, palate [i muzee. Vechiul ora[ are cl\diri [i fresce impresionante, cu nenum\rate opere

Pu]ini [tiu c\ • Napoli a fost fondat pe un strat mare de roc\ tuf, o re]ea de pe[teri artificiale fiind construit\ înc\ din primii ani de la înfiin]area ora[ului.

Exist\ un tur subteran în Napoli, Napoli Sotterranea, care include

vizite prin catacombe, la vestigii romane [i grece[ti • La Biserica San Lorenzo Maggiore, situat\ în Piazzetta San Gaetano, în centrul istoric al ora[ului, ve]i g\si r\m\[i]ele unei pie]e romane, cu pere]i [i plafoane intacte, cuptoare

de pâine [i b\i publice dar [i vestigii din perioada ocupa]iei grece[ti • Între 1285-1816, Napoli a fost capitala Regatului de Neapole, iar apoi, pân\ în 1861, la Unificarea Italiei, a fost capitala Regatului celor Dou\ Sicilii.

„ca la mama acas\” • Imensa Piazza del Plebiscito. Aici se afl\ unul dintre cele patru palate de re[edin]\ ale dinastiei Bourbonilor, Palazzo Reale, dar [i versiunea local\ a Pantheonului - Basillica de San Francesco di Paola. Admir\ [i cele dou\ palate „în oglind\”, Palazzo Salerno [i Palazzo della Prefettura • Într-o mic\ pia]et\ foarte apropiat\ de Piazza del Plebiscito se afl\ renumita Caffe Gambrinus • Nu departe este un alt loc de v\zut mai ales de c\tre amatorii de shopping, Galeria Umberto.

de art\ [i panorame fermec\toare.

• Palazzo Reale, Duomo, care de fapt reune[te trei bazilici, una din ele datând din secolul al IV-lea.

• Muzeul Na]ional de Arheologie. Multe din obiectele descoperite la Pompei [i Herculaneum sunt expuse aici, la care se adaug\ o colec]ie remarcabil\ de art\ roman\ [i multe alte artefacte din antichitate. Este unul dintre cele mai apreciate muzee de istorie din Italia.

• Museo Nazionale di Capodimonte, cea mai mare [i mai bogat\ galerie de art\ din sudul Italiei. Aici ve]i putea admira, printre altele, lucr\ri de Botticelli, Caravaggio, Tizian [i Bellini dar [i priveli[tea ampl\ asupra Vezuviului.

• A[ezat pe malul m\rii, Castel Nuovo este un alt obiectiv de neratat în Napoli. Cu siguran]\ c\ nu este trecut cu vederea dat\ fiind înf\]i[area sa, cu turnuri [i ziduri de ap\rare din piatr\ vulcanic\.

• Cappella Sansevero. În aceast\ capel\ în stil baroc se afl\ sculptura din marmur\, de o gra]ie incredibil\, semnat\ de Giuseppe Sanmartino, „Cristo velato“. V\lul de marmur\ este atât de realist încât ai vrea s\-l ridici, pentru a-l vedea pe Hristos, Cel aflat dedesubt.

• Coco]at în vârful dealului Vomero, Certosa di San Martino o fost\ m\n\stire, acum muzeu, este reperul cel mai vizibil al ora[ului Napoli. M\n\stirea a fost inaugurat\ sub domnia reginei Joan I în 1368, fiind închinat\ Sfântului Martin de Tours.

• Excursiile în insula Capri, cea atât de iubit\ de împ\ratul Tiberius, dar [i în insula Ischia, renumit\ pentru izvoarele sale termale [i vegeta]ia tropical\.

• Viziteaz\ Costiera Amalfitan\, una dintre cele mai frumoase regiuni din Europa [i ora[ele Amalfi, Ravello, Positano.

Carmen Neac[u blog.tui-travelcenter.ro, consilierturism.ro

BeTUI Nr. 20(35), mai /iunie 2016

mozaic 60. Pe str\zile unui ora[ baroc – Valletta 64. Istoria închis\ între ziduri 64.

CAPITALA 72. BikeXpert Racing Team AUSTRALIEI DE VEST International Tour Alexander The Great

PERTH

58. LOCUL ~N CARE TE SIM}I CA ACAS|

AFRICA DE SUD

72. AGEND| CULTURAL|:

66.

„ZIDUL CHINEZESC DE INDIA”

UNTOLD FESTIVAL CLUJ NAPOCA “BEST MAJOR FESTIVAL”

MOZAIC / AFRICA DE SUD, LOCUL UNDE TE SIM}I CA ACAS|

AFRICA 58

Plimb\ri prelungi în Johannesburg, pe urmele lui Nelson Mandela, prin cartierele mai pu]in selecte ale ora[ului – a[a-numitele mahalale sau townships -, pulsul europeanului Capetown, mult mai relaxat, degust\ri de vinuri, experien]a unic\ a Capului Bunei Speran]e [i plaj\ la Durban, pe malul Oceanului Indian, pinguini, babuini [i mult

Pe Anna Chi]an am avut marea pl\cere s\ o cunosc în toamna lui 2015, când am hot\rât s\ renovez baia!

Am g\sit în paginile unei reviste de specialitate fotografii frumoase cu un apartament

decorat de Anna Chi]an [i am c\utat mai multe informa]ii despre ea.

Astfel am ajuns pe site-ul ei, www. annterior.com, unde am g\sit [i mai multe fotografii [i idei de amenajare, pe magazinul

virtual www.heartwood.ro, de unde se pot achizi]iona o mul]ime de obiecte pentru cas\, mobilier sau decora]iuni speciale [i pe pagina ei de Facebook, www.facebook.com/ anna.chitan.

BeTUI Nr. 20(35), mai /iunie 2016

CAPETOWN DURBAN JOHANNESBURG LOCUL ÎN CARE TE SIM}I CA ACAS|

Anna Chi]an, un talentat designer care se ocup\, printre altele, de decor interior, a vizitat în ianuarie 2016 Johannesburg, Capetown, Capul Bunei Speran]e [i Durban, despre care a povestit pe larg pentru prinvacanta.ro

59

soare: sunt doar câteva dintre lucrurile care o fac pe Anna s\ spun\ c\ î[i dore[te s\ revin\ în Africa de Sud.

Am luat, astfel, leg\tura cu ea [i am g\sit o persoan\ cald\, deschis\, r\bd\toare [i pasionat\ de c\l\torii!

V\ las s\ descoperi]i Africa de Sud prin ochii, cuvintele [i fotografiile Annei.

DiskiDancing `n Pia]a Gandhi, Johannesburg

DE SUD

MOZAIC / AFRICA DE SUD, LOCUL UNDE TE SIM}I CA ACAS|

60

Nelson Mandela, Foto: Oficiul de Turism al Africii de Sud

Prima oprire, Johannesburg

Maboneng [i Soweto, în compania ghizilor locali

Africa de Sud este, probabil, locul cel mai îndep\rtat de cas\ în care m-am sim]it cel mai… acas\, dintre toate cele pe care le-am vizitat.

Prima oprire a fost la Johannesburg. În Joburg, cum îi spun localnicii cu drag, am ales s\ locuim în Sandton, o zon\ indicat\ de toate sursele ca fiind sigur\. Sfaturile cu privire la siguran]\ au fost numeroase, înainte de plecare, din partea tuturor celor care cunosc ora[ul [i a fost [i unul dintre primele subiecte abordate de cei de la recep]ia hotelului. Nu-i nimic special la acest Sandton, cu un peisaj marcat de mall-uri [i cl\diri de birouri, dar priorit\]ile sunt surprinzator de clare atunci când ai de ales s\ fii în siguran]\ într-unul dintre cele mai periculoase ora[e din lume, de[i aveam s\ aflu, surprins\, dupa reîntoarcerea acas\ c\ celelalte dou\ ora[e vizitate, Capetown [i Durban, erau cotate ca fiind mult mai violente [i, curios, neavånd aceast\ informa]ie de la început, percep]ia a fost diferit\.

Marca]i fiind de eventualitatea unor evenimente cel pu]in nepl\cute în cazul în care ne deplasam singuri prin ora[, dar pentru c\ ne doream s\ ie[im din Sandton, enclava sigur\, dar lipsit\ de orice valoare turistic\ [i s\ explor\m pu]in partea istoric\ [i social\ a ora[ului, am apelat la doi ghizi care ne-au dezv\luit pu]in din chipul real al Joburg-ului. Înso]i]i de unul dintre fondatorii Curiocity, am cunoscut o parte dintre zonele cu înc\rc\tur\ istoric\ recent\, dar [i mai îndep\rtat\, ale ora[ului. Itinerariul a început în Maboneng, unul dintre cele mai hipp zone din Joburg, revitalizat\ pe ruinele unui cartier alt\dat\ la fel de hip, dar c\zut într-un con de umbr\ [i marcat de criminalitate în perioada ce a urmat c\derii regimului Apartheid.

Acum, o comunitate de tineri arti[ti, jurnali[ti [i antreprenori l-a transformat într-o adev\rat\ destina]ie pentru localnici [i turi[ti deopotriv\, atât ca zon\ reziden]ial\, cât [i ca arie de entertainment. Vechi cl\diri industriale sau publice au fost transformate

BeTUI Nr. 20(35), mai /iunie 2016

OrlandoTowers,Soweto, Foto: Oficiul de Turism al Africii de Sud

OrlandoTowers, Soweto, Foto: Oficiul de Turism al Africii de Sud

Soweto, foto: Jorge Láscar, Oficiul de Turism al Africii de Sud

în locuin]e, hoteluri, hosteluri (cel al Curiocity fiind unul dintre ele, unul foarte cool, de altfel), restaurante, gr\dini]e, spa]ii de exprimare artistic\. Se mândresc în mod deosebit cu operele de art\ ale unora dintre cei mai cunoscuti arti[ti grafitti, care [i-au l\sat declara]iile artistice pe „to]i pere]ii”.

Ghidul nostru ne-a condus pe jos spre alte zone de interes [i am descoperit c\ Johannesburg ar putea fi un ora[ foarte frumos. Poate în curând. Am aflat lucruri interesante despre tenisunile interrasiale, despre furia aurului [i despre diamantele ce au adus mai mult\ triste]e decat bun\stare în Africa de Sud [i în Africa, în general, despre Apartheid, Nelson Mandela, Desmond Tutu, Sugar Man [i, din p\cate, [i despre Jacob Zuma, pre[edintele lor - cel pu]in controversat.

Centrul ora[ului Johannesburg, de[i cu poten]ial arhitectural, purtând înc\ semnele influen]elor coloniale, este un loc destul de

61

MOZAIC / AFRICA DE SUD, LOCUL UNDE TE SIM}I CA ACAS|

Soweto, mahalaua cu un milion de locuitori • În a doua aventur\, în Soweto, mahalaua (township) de la marginea ora[ului, locuit\ de un milion de oameni, am fost înso]i]i de Estelle, o doamn\ alb\, în varsta de 77 de ani. Sowetto este o mahala cu anumite zone mai dezvoltate,

îns\ o mahala cu condi]ii foarte precare de via]\. Casele sunt ni[te bar\ci, semiimprovizate, f\r\ ap\ curent\, înc\lzire sau electricitate în cele mai defavorizate p\r]i ale zonei, în care rata criminalit\]ii este foarte crescut\. Ca turi[ti, îns\,

Soweto, Foto: Oficiul de Turism al Africii de Sud

înso]i]i de aceast\ doamn\ minunat\, salutat\ [i îmbr\]i[at\ de mul]i dintre cei pe lâng\ care treceam, nu am sim]it decât prietenia [i veselia celor care locuiau aici. De[i s\rac\, mahalaua a fost scena unor mi[c\ri de strad\ care au f\cut diferen]a în evolu]ia drepturilor persoanelor de culoare din Africa de Sud [i c\minul multor personaje aproape sanctificate între timp pentru contribu]ia pe care au adus-o la egalizarea drepturilor tuturor locuitorilor ]\rii [i eliminarea segreg\rii oficiale, unul dintre ei fiind Nelson Mandela. Casa memorial\ poate fi vizitat\ în regim de muzeu.

Capetown: mai european, relaxat, pus pe distrac]ie

promiscuu. Fiind zona “white-only” în timpul Apartheid-ului, unde persoanele de culoare aveau permisiunea doar s\ lucreze [i s\ mearg\ la cump\r\turi, a început s\ se deschid\ în anii ’80. Apoi, la abolirea Apartheidului, reziden]ii s-au retras în suburbii, astfel încât cl\dirile eliberate s-au ocupat abuziv de c\tre cei care, pân\ atunci, fuseser\ priva]i de accesul la ele. Pu]in comparabil\ cu cea a Centrului Vechi din Bucure[ti, soarta zonei a fost marcat\ de s\r\cie, criminalitate [i de lipsa unei administr\ri legale sistematice [i probabil c\ aici o blond\ [i un b\rbos ochelarist singuri pe strad\ ar întâmpina situa]ii neprev\zute!

Trebuie s\ spun îns\ c\, înso]i]i de ghidul nostru, n-am sim]it nicio clip\ vreo amenin]are.

Localnicii se deplaseaz\ pe distan]ele mari din ora[ cu ni[te mini-autobuze care se opresc oriunde la simplul semn f\cut de pe marginea str\zii. Interesant este c\ semnele

transmise [oferului sunt diferite în func]ie de destina]ia la care vrei s\ ajungi. Dac\ nu opre[te înseamn\ c\ destina]ia ta, indicat\ de cele dou\ degete încruci[ate sau îndreptate în jos, sau care formeaza un O (nu sunt sigur\ c\ astea sunt semnele, dar sunt sigur\ ca sunt numeroase) nu e pe traseul lui. De[i echipat pentru vreo 9 persoane, în permanen]\ sunt cel pu]in 15 în micul autobuz.

To]i pasagerii vorbesc între ei ca [i cum ar fi vechi cunostin]e, iar dac\ ai norocul s\ nimere[ti locul din fa]\, între [ofer [i alt pasager înghesuit lâng\ tine, care contribuie la efortul [oferului de a t\ia bilete [i încasa bani în timp ce conduce, învârtind banii [i biletele peste capul t\u, experien]a devine chiar una foarte amuzant\!

Plimbarea noastr\ s-a sfâr[it la Mandela Bridge. Cam tot ce e important în Johannesburg poart\ numele lui Mandela.

Dup\ trei zile petrecute la Johannesburg am plecat spre locuri mai „însorite”: Capetown.

Aproape c\ am avut senza]ia unei alte ]\ri. Mult mai european, relaxat, pus pe distrac]ie [i pe activit\]i outdoor. Briza oceanului se sim]ea în toate: în starea de spirit a oamenilor, în dinamica str\zii, în vestimenta]ie.

Capetown e foarte fain. Am avut o s\pt\mân\ plin\ cu walking-tours în zona istoric\ a ora[ului - de data asta mai marcat\ de perioada colonialist\ britanic\ [i olandez\, cu degust\ri de vinuri în Stellenbosch, zona faimoas\ de podgorii, cu o zi la Capul Bunei Speran]e, o experien]\ foarte emo]ionant\, dar [i amuzant\, cu babuini care pândeau pe dup\ bolovani, doar-doar o l\sa cineva u[a vreunei ma[ini deschis\, ca s\ fure un rucsac cu mâncare.

Camps Bay, o falez\ foarte popular\ din Capetown, nu doar c\ are o plaj\ foarte generoas\, dar este m\rginit\ [i de un [ir de baruri [i restaurante pentru toate gusturile.

BeTUI Nr. 20(35), mai /iunie 2016

Plaj\ cu pinguini la Cape Town

Am în]eles din informa]iile ghizilor care neau purtat prin ora[ c\ dup\ piramidele egipetene [i Table Mountain, al treilea cel mai vizitat obiectiv de pe continentul african este Victoria & Alfred Waterfront, portul func]ional, situat în inima ora[ului ce este totodat\ [i o zon\ în]esat\ cu magazine [i restaurante, un mall par]ial în aer liber, par]ial în interior.

Table Mountain, un munte c\ruia pare c\-i lipse[te vârful, [i care prin platoul s\u foarte larg [i plat aminte[te de o mas\, ofer\ priveli[ti minunate asupra întregului ora[ [i pentru cei care iubesc flora [i fauna, un bun loc de observa]ie pentru tot felul de p\s\ri, anim\lu]e [i arbu[ti specifici locului.

Ziua la prânz sau seara la cin\, restaurantele de pe Bree Street sunt mai mult decât ofertante. Noua ne-a pl\cut foarte tare La Parada, un tapas bar cu mâncare foarte bun\ [i cu oameni frumo[i. În prima joi din lun\ toate barurile [i restaurantele organizeaz\ petreceri, astfel încât strada se transform\ într-o mare petrecere.

63

Capul Bunei Speran]e: noi, marea [i stâncile În excursia la Capul Bunei Speran]e am fost doar noi cu marea, stâncile [i aventurile din romanele lui Jules Verne, care acum puteau fi asociate [i cu ceva real. Ah, [i cu babuinii ho]i! {i apoi sunt pinguinii, dr\g\la[i, nemi[ca]i, indiferen]i sau pe alocuri mira]i [i f\r\ niciun fel de tabu-uri cu privire la sexul în public.

Chapman’s Peak Drive nu este doar drumul de întoarcere de la Capul Bunei Speran]e înapoi spre ora[. E una dintre cele mai spectaculoase [osele de coast\ pe care le-am v\zut.

Despre ziua petrecut\ la degustare de vinuri în vreo trei crame din Stellenbosch nu prea pot s\ povestesc, pentru c\ am avut mintea cam aburit\. Mi-aduc, totu[i, aminte de lini[tea [i frumuse]ea prânzului pe terasa umbrit\ a uneia dintre crame. Pentru cei cu gusturi scumpe, Delaire Graff este o cram\ superb\ cu alei [i gr\dini impresionante, amenajate cu un enorm efort peisagistic.

Dupa atâta experien]\ urban\ am sim]it nevoia unui refugiu, înainte de a ne întoarce

la via]a real\ de acas\. Am ales Durban în KwaZulu Natal, la Oceanul Indian. De[i nu e comparabil cu destina]iile din Asia, [i din p\cate nici vremea n-a fost foarte generoas\ cu noi, am ales un hotel retras [i lini[tit.

N-am ajuns în rezerva]iile naturale, de[i ne-am fi dorit, dar ar fi însemnat s\ dilu\m mult prea mult fiecare destina]ie. Acesta [i toate cele de mai sus sunt motive pentru care ne vom întoarce în Africa de Sud.

Anna Chi]an rewriting Cristiana Constantinescu www.prinvacanta.ro

MOZAIC / PERTH, CAPITALA AUSTRALIEI DE VEST

64

Foto: Mayer Anastasia

O c\l\torie Miles & More „Goana dup\ aur” din anii 1900 a `nsemnat pentru Australia de Vest na[terea unei capitale – Perth, o lume aflat\ la „cap\tul p\måntului” despre care europenii nu [tiu prea multe.

Aceia care au aflat de cei peste 12.500 de kilometri de plaje cu nisip alb [i ape albastre, Una dintre cele mai izolate zone metropolitane din lume, aflat\ pe ]\rmul Oceanului Indian, Perth, ora[ cosmopolit, Capitala de Vest a Australiei, datorit\ distan]elor uria[e pån\ la cel mai apropiat ora[ – Sydney, Melbourne ori Brisbane – sau continent, este pu]in accesibil turi[tilor care vor s\-l viziteze.

Cel mai apropiat ora[, Adelaide din Australia de Sud, se afl\ la aproximativ o mie de kilometri de acesta. ~n perioada „goanei dup\ aur” din anii 1900, Perth, un adev\rat El Dorado al Australiei, a cunoscut cea mai rapid\ cre[tere economic\ de pe `ndep\rtatul continent.

Australia de Vest, locuit\ `n trecut de tribul Noongar, proprietarul de drept al terenurilor, a fost colonizat\ de Maiorul Edmund Lockyer, `n anul 1827, care a `nfiin]at aici sedii de penitenciare pentru de]inu]ii adu[i din Regatul Unit al Marii Britanii sau de pe alte continente. Colonia britanic\ s-a unit, mai apoi, cu celelalte 5 state din Australia formånd Commonwealth-ul Australian. ~n anii 1850, afacerile concentrate `n jurul minelor de aur Kimberly [i Coolgardie erau `n

plin\ dezvoltare.

William Ford [i Arthur Bailey au descoperit aici aur pentru prima dat\ `n anul 1892.

Aceast\ descoperire a atras investitori interna]ionali, iar popula]ia a crescut exponen]ial.

Ast\zi Perth-ul este un ora[ care nu seam\na cu niciun alt ora[ aflat pe continentul european ori american sau, cu atåt mai pu]in, cu vreunul din zone de tradi]ie asiatic\. O combina]ie de tehnologii moderne [i tradi]ie ancestral\, Perth este ora[ul `n care nimeni nu se poate l\uda c\ este „senator de drept” al locurilor, cu excep]ia, desigur, a popula]iei aborigene.

Dup\-amiezile calde de var\ petrecute pe

plaje [i iernile blånde, umede, ce permit plimb\ri relaxante fac din Perth o destina]ie de vacan]\ cu miros de alge. ~n timpul verii, din decembrie pån\ `n februarie, lo]iunea de plaj\ [i prosopul sunt singurele accesorii de care ai nevoie ca s\ te bucuri de soare [i plaj\. Insula Trigg, plajele City sau Cottesloe sunt destina]ii unice de vacan]\, necunoscute turi[tilor europeni, din p\cate, iar b\l\citul `n apa perfect limpede [i snorkeling-ul sunt activit\]i cotidiene pe care localnicii le practic\ cu mare bucurie. ~n timpul iernii, turi[tii au la dispozi]ie complexe de agrement [i pot vizita destina]ii ca Bell Rapids, Swan Valley sau Whiteman

Ce s\ vizit\m!

Exist\ o mul]ime de lucruri de v\zut [i f\cut în regiunea metropolitan\ Perth – galerii de art\, expozi]ii de arhitectur\, plaje albe infinite, ape albastre, parcuri [i gr\dini tematice, restaurante concept [i porturi dedicate sporturilor nautice. ~n zona concentrat\ `n jurul centrului comercial sunt deschise publicului

expozi]iile Muzeului Western Australia, Galeriile de art\ Perth [i Muzeul Copil\riei. Apoi, vizita]i parcurile [i gr\dinile din Perth – Parcul Regilor, Gr\dina Botanic\, Parcul Burswood sau Gr\dinile Cur]ii Supreme de Justi]ie. Un obiectiv turistic pe care nu trebuie s\-l rata]i este [i Gr\dina zoologic\ Perth cu reptile uria[e [i animale s\lbatice rare.

De-a lungul coastei vestice, pe råul Swan [i plajele Scarborough, Trigg [i Cottesloe Beach v\ a[teapt\ aventurile pe ap\ – scufund\ri, surfing, înot cu delfinii în mediul lor natural [i cu alte creaturi marine, explor\ri de lagune, iahting, canotaj sau partide de pescuit oceanic cu demonstra]ii de g\tit pe[te ale buc\tarilor locali.

BeTUI Nr. 20(35), mai /iunie 2016

PERTH CAPITALA AUSTRALIEI DE VEST

Valori Perth-ul este un ora[ modern unde respectul fa]\ de natur\ [i fa]\ de tradi]iile popula]iilor aborigene sunt valori care se `nva]\ la [coal\!

de str\vechiul port Darling Ranges sau de ancestrala istorie a råului Swan, venerat de indigeni, vor avea, cu siguran]\, curiozitatea de a vizita exotica destina]ie.

Park. Baldachini `nal]i de eucalipt sunt iarna umbrelele naturale pe timp de ploaie, iar vara umbrare r\coroase. ~n zonele limitrofe Perthului pe dealurile ce `nconjoar\ ora[ul, familiile cu copii vor descoperi raiul dulciurilor [i vor iubi cramele cu vinuri, fabricile de brånzeturi [i de ciocolat\. ~n zilele f\r\ soare, turi[tii pot vizita CBD Elizabeth Quay (Central Business District), un proiect demarat `n anul 2013 care a costat 2,2 miliarde de dolari australieni, centrul de afaceri al Australiei de Vest.

Peisajul excep]ional creeat de curgerea [erpuit\ prin complexul Elizabeth Quay a råului Swan `i va l\sa pe turi[ti f\r\ cuvinte.

Råul Swan ocup\ un loc important `n istoria [i tradi]iile aborigenilor. O veche poveste spune c\ [arpele crucubeu Goorialla a creat acest råu atunci cånd, `n c\utarea tribului aborigen, a „[erpuit” o albie pentru acest råu. Pe malul råului, proprietatea primarului Peter Natrass, debarcaderul Crawely, a fost redat circuitului comercial [i turistic `n anul 2004 de navigatorii David Dicks [i Jon Sanders. ~n Kings Park, unul dintre cele mai cunos-

cute parcuri din lume (nu [i turi[tilor romåni), se afl\ Memorialul State War, obeliscul `nchinat solda]ilor australieni (ANZAC) care au luptat `n cel de-al II-lea R\zboi Modial, Flac\ra Ve[nic\ [i Zidul {oaptelor. Vizitatorii Kings Park sunt r\spl\ti]i cu priveli[tea CBD-ului Elizabeth Quay [i a råului Swan.

Inedit, mai ales pentru o ]ar\ ca Romånia, infrastructura din Perth este o atrac]ie turisitc\ `n sine pe care peste 2 milioane de turi[ti vin anual s\ o vad\, s\ c\l\toreasc\ cu express-ul Rottnest c\tre operele de art\ stradal\ – statuile First Contact [i Bessie Rischbieth – [i sofisticatele restaurante cu specific oceanic Aqua Bar [i V Burger Bar.

Petra Irina

Sezon turistic non-stop Datorit\ climei sale temperate Clima din Perth este considerat\ ora[ul este o destina]ie de explorat ca fiind una dintre cele mai bune din Australia, cu ierni blånde [i veri pe tot parcursul anului, iar acest domolite de briza oceanului Indian. lucru v\ permite s\-i cerceta]i istoria

[i plajele renumite pentru nisipul lor fin, s\ v\ bucura]i de facilit\]ile de infrastructur\ excep]ionale, care v\ vor face vacan]a cu adev\rat pl\cut\.

65

MOZAIC / TRIP ADVISOR / JAIPUR

66

JOACA DE-A PRIN}ESELE ÎN PALATUL DIN JAIPUR 7 octombrie, micul dejun.

Am supravie]uit o noapte în India. Îmi fac bagajul pentru o nou\ zi de curiozit\]i. La pachet: 2 sticle de ap\, never know, cât mai multe [erve]ele [i aparatul foto înc\rcat. Am renun]at la ideea de a m\ sp\la pe din]i cu ap\ îmbuteliat\, [i, ce s\ vezi, a fost OK. Cobor la micul dejun unde avem o dezbatere public\, peste mese, cu ochii lipi]i: ce mânc\m? Salat\ nu, c\ci nu se [tie cum au sp\lat legumele, iaurturi neambalate nu, c\ci sunt de origine necunoscut\. Eu m-am îndreptat spre mâncarea stra[nic\: un fel de mâncare de cartofi, bacon, legume fierte un pic picante, mul]i noodles [i, încununarea

succesului, „naan la tigaie” – c\ldu]e, f\cute diminea]\. Something local! Nu e de mirare c\ m-am întors cu ceva kilograme în plus.

Mâncarea indian\ este magic\!

Ora[ul roz Acum ca aveam ghiozd\nelul plin [i rucsacul ticsit de lucruri folositoare pe drum, eram gata de plecare. Ce aveam pe list\: transfer la Jaipur – 265 km parcur[i într-o zi (hmmm)! Trebuie s\ o v\d [i pe asta. Op]ional, dup\ cum se opinte[te mini bus-ul nostru în trafic, putem face ceva shopping în bazar, dup\ târguiala de rigoare.

Buuun.. ne îmbarc\m frumu[el în mini

bus, cei doi indieni (ghidul – Mavi [i reprezentantul agen]iei locale - Sunit) [i ei prezen]i, s\ pornim. Drum lung ne a[teapt\, încep s\ arunc ocheade pe geam: p\r\sim Delhi, cu care începusem parc\ s\ m\ obi[nuiesc, trecem pe lâng\ vie]ile miilor de oameni care-[i duc traiul în acest furnicar. Revedem autobuzele ticsite ochi de oameni care se gr\besc s\ ajung\ la munc\, un tuk-tuk care grabe[te în trafic cu o maimu]\ care st\ lini[tit\ pe acoperi[ul acestuia, legat\ fiind de un grilaj; hindu[i, musulmani, islami[ti care a[teapt\ lini[ti]i în sta]ia de autobuz local; autovehicule care ar\tau a tractoare, transportau saci imen[i, cu un volum de 2-3 ori mai mare decât

Foto: Camelia Cristina Alexandru

BeTUI Nr. 20 (35), mai / iunie 2016

Construc]ia Fortului Ro[u (Amber Fort) a `nceput `n anul 1592, la porunca Maharajahului Mansingh [i a fost extins\ de c\tre Maharajahul JaiSigh I câ]iva ani mai târziu.

Templul este guvernat de Shiva [i Ganesh, iar arhitectura templului aminteste cu prisosin]\ de acesti zei protectori.

SAU ZIDUL CHINEZESC DE INDIA tractorul în sine [i 4 pe o motoret\ (printre care [i un copil mic). P\r\sim regiunea din care face parte New Delhi [i ajungem în Rajasthan. La grani]a dintre cele 2 regiuni trebuie s\ pl\tim ni[te taxe locale. Bun, ne oprim [i Sunit ne anun]\ c\ Mavi a coboråt la biroul local, s\ pl\teasc\ taxa. Ok, nimic neobi[nuit pân\ aici. Arunc [i eu o privire pe geam, s\ v\d unde s-a dus Mavi [i unde e biroul. Nu vedeam nimic, decât o barac\ cu ni[te afi[e [i ceva oameni care mi[unau prin jur. Niciun birou local. Sigur trebuie s\ fie în dep\rtare, nu l-am v\zut eu. Întreb înc\ o dat\ unde s-a dus Mavi, [i, da, baraca era biroul local. Când m\ uit mai atent, era p\zit

de 2 poli]i[ti! {i pe poli]i[ti îi p\zeau multe mu[te. Care pe care! Acum c\ ne-am pl\tit d\rile putem intra în Jaipur, unde mâine vom vedea Fortul Ro[u!

Fondat în 1727, Jaipur (ora[ul lui Jai – Jai Singh II, întemeietorul) este capitala regiunii Rajasthan. Jaipur a fost considerat ora[ul ocrotitor pentru me[te[ugarii [i artizanii de bijuterii, ]es\turi (am vizitat [i noi o astfel de fabric\ unde covoarele de o multitudine de culori, care mai de care mai ochioase erau f\cute de mân\ de la zero!) [i alte ornamente.

Raportat la num\rul de locuitori (peste 3 milioane de locuitori), Jaipur este al 10-lea ora[ din India. 3 milioane de locuitori, fa]\ de

67

MOZAIC / TRIP ADVISOR / JAIPUR

68

cei 27 ai Delhiului pare o gur\ s\n\toas\ de respiro. Cu adev\rat se simte sentimentul de lejeritate [i parc\ ne-a f\cut s\ uit\m veniser\m dintr-o mare conserv\ de sardele.

Jaipur, denumit [i Ora[ul Roz, datorit\ rocilor folosite la construirea cl\dirilor din ora[, se poate l\uda cu o serie de obiective turistice cunoscute la nivel mondial (unele încadrate pe lista UNESCO): Wind Palace (Palatul Vânturilor) – situat pe una dintre arterele principale, care g\zduie[te de o parte [i de alta mici magazine cu ]esuturi, sariuri [i alte asemenea, unde ne-am încercat [i noi

Foto: Camelia Cristina Alexandru

norocul; The Amber Fort (Fortul Ro[u – o minun\]ie) [i Observatorul Astrologic. Plus, pentru partea emo]ional\, pe toate materialele promo]ionale ve]i g\si men]iona]i elefan]ii care ajut\ sute de turi[ti s\ urce povârni[ul pân\ la Fort.

Pe drum ne poveste[te Mavi pu]in despre sistemul educa]ional din India: oficial, înv\]\mântul este obligatoriu pân\ la vârsta de 14 ani. Cu toate acestea, în rândul fetelor exist\ o problem\ real\, multe renun]ând la [coal\ la o vârst\ fraged\, pentru a se dedica muncii în gospod\rie. În acest sens, Guvernul a decis s\ aloce fonduri considerabile pentru încurajarea familiilor s\race: copiii primesc uniforme gratuite, o mas\ pe zi [i materiale educa]ionale. Cu alte cuvinte, trimite]i copiii la [coal\ [i v\ sc\p\m de o gur\ în plus la mas\. Totodat\, pentru prevenirea abandonului [colar, vârsta minim\ pentru c\s\torie a fost ridicat\ la 18 ani. În zonele rurale din India, doar 10% din popula]ia feminin\ este absolvent\ de liceu, în compara]ie cu cea masculin\, care adun\ un procent de 18%.

Ganesha fie cu voi!

Prin aceast\ prism\, Mavi ne anun]\ mândru c\ una dintre fetele lui tocmai a intrat la facultate, la Arhitectur\!

Mini busul nostru p\trunde încet [i sigur în regiunea Rajahstan, trecem de km 134, care este marcat de o born\ frumos colorat\ [i un vi]el frumos a[ezat, sau de un vi]el frumos colorat [i o born\ a[ezat\?!, o comunitate de ]igani nomazi, care-[i duc traiul pe drumuri (aveau ancorate o mul]ime de corturi la marginea [o[elei). O fat\ era la o sesiune de cosmetizare care includea [i, ceea ce p\rea de la distan]\, o desp\duchere stra[nic\, de asemenea, în aer liber.

Dup\ un dejun rapid luat la un hotel din ora[ (un Ibis decent, de 3* cu o piscin\ situat\ pe terasa hotelului [i o parcare supraetajat\), ne-am oprit la un atelier de prelucrare a pietrelor pre]ioase [i semipre]ioase. Ne-am cl\tit ochii cu inelu[e pe care trona „cel mai bun prieten al unei femei”, br\]\ri cu pietre de care nu am auzit. Am încercat [i eu s\ m\ orientez dup\ zodie, dar piatra care reprezint\ Berbecul este diamantul. Poate data viitoare, aveam bagajul ticsit, sigur nu avea loc!

BeTUI Nr. 20 (35), mai / iunie 2016

Foto: Camelia Cristina Alexandru

Dup\ aceast\ vizit\, urmat\ de una la un magazin local de condimente, încheiem ziua cu gândul la ce va urma de diminea]\: vom vizita Amber Fort [i ne vom urca pe elefan]i!

Iuhuuu!

„Marele Zid Chinezesc” Ziua 3: dup\ o sear\ petrecut\ într-un hotel categorisit Deluxe, din lan]ul Park Regis, ne îmbarc\m în mini bus [i pornim spre Amer, unde vom vizita frumosul Fort. Mavi ne face instructajul de rigoare: la intrarea în fort vor fi „prietenii no[tri” - vânz\torii ambulan]i care vor încerca s\ ne umple rucsacele cu ce au ei mai de pre]. Dac\ te-ai uitat le ei, „\la e[ti”! Nu te las\ pân\ nu cumperi ceva.

Tricouri, br\]\ri, papuci, figurine sculptate în lemn, „you name it”. So, don't look, don't talk, just follow me!

Amer, localitatea în care este construit fortul este situat\ la 11 km de Jaipur. Distan]\ parcurs\ nesperat de repede de la hotel. Încet, încet, începe s\ se vad\ la orizont ceva ce pare c\ aduce cu Marele Zid Chinezesc. O creionare de ziduri pe spinarea dealurilor an-

ticipeaz\ apari]ia punctului culminant: întâlnirea cu elefan]ii care ne vor ajuta s\ parcurgem cele câteva sute de metri pe dealul de la baza lacului. Deja încep s\ apar\ câteva pachiderme preg\tite pentru o nou\ zi de munc\. Cinel, cinel, î[i c\rau st\pânul în cârc\, precum [i improviza]ia de suport pentru turi[tii pe care aveau s\-i transporte cât de curând.

Oprim pentru un rând de poze de ansamblu al complexului, iar cu aceast\ ocazie mi-am f\cut curaj s\ abordez un elefant de pe drum. Acum nu [tiu care era mai curios s\l cunoasc\ pe cel\lalt, c\ci mamiferul nu a protestat deloc când m-am apropiat, pentru momentul de poz\. Pe cât de mare era (elefan]ii pot atinge 4 metri în în\l]ime), pe atât de sensibil p\rea a fi. Tremura tot când l-am mâng\iat o mili secund\ pe tromp\. Am f\cut poza [i am plecat repede. M\ [i vedeam cu o tromp\ în cap, s\ o ]in minte!

Ne regrup\m [i mergem cu to]ii la „parcarea de la baza dealului”, unde diminea]a, pân\ în jurul orelor 12-13, elefan]ii a[teapt\ s\-[i fac\ traseul. Ne-a venit [i nou\ rândul, ne-am urcat pe elef\n]ica Sandy, care ne-a de-

monstrat [i c\ [tie care sunt bunele maniere: la Good Morning ridica fericit\ trompa.

Foarte simpatic\, plus c\ ne-a f\cut s\ o iert\m pentru b\l\ng\neala ame]itoare pân\ sus. Încerc\m s\ facem ni[te poze, mai mult în zig zag [i deodat\ aud: „Lady, lady, look here! Smile, let me take you a picture! Italian, german, french? What”? O serie de b\ie]a[i locali, înarma]i cu aparate foto performante surprindeau o serie de instantanee cu tine pe elefant, pe care ulterior le developau [i le vindeau la ie[irea din stabiliment. A fost [i o întâmplare semi amuzant\ pe aceast\ tem\.

Dup\ zdruncin\turile de rigoare (alternativa la cele date de jeep-urile care înlocuiau accesul cu elenfan]ii) intr\m în complex.

Amber Fort sau Fortul Ro[u, a fost construit la început în 1592, la porunca Maharajahului Mansingh [i a fost extins de c\tre Maharajahul JaiSigh I câ]iva ani mai târziu. Templul este guvernat de Shiva [i Ganesh, iar arhitectura templului aminte[te cu prisosin]\ de ace[ti zei protectori.

Situat pe un deal, în apropiere de lacul Maotha, Amber Fort [i-a rezervat un binemeritat loc printre cele mai romantice monumente din Triunghiul de Aur. Complexul are influen]e hinduse [i islamice. Un labirint de înc\peri, o curte interioar\ impozant\ [i o gr\din\ frumos amenajat\ au dus la amplasarea acestui obiectiv pe lista de favorite, chiar [i dup\ ce aveam s\ vizit\m Taj Mahalul. Complexul g\zduie[te 4 zone bine definite, fiecare cu intrare separat\. Jaleb Chowk este una dintre gr\dinile complexului, templul Sila Devi este amplasat chiar la intrarea în gr\dina principal\. A doua gr\din\ este cunoscut\ pentru Diwan-i-Aam (Sala principal\ de audien]e), Sheesh Mahal [i Sukh Mahal. O alt\ atrac]ie, care ne-a r\pit [i nou\ câteva minute, este Magic Flower, un perete de marmur\ în care este sculptat\ o dantel\rie înflorat\, cu vedere spre curtea principal\.

De câte ori ajung într-un astfel de complex, construit în secolele trecute, nu pot s\ nu încerc s\ m\ transpun în istoria local\.

Amber Fort este un loc care te cucere[te pe loc, sim]i toat\ energia care a d\inut de sute de ani, pove[tile care sunt ascunse în inima zidurilor care parc\ te privesc [i vor s\-]i spun\ un secret, doar dac\-i acorzi câteva momente. În fa]a ochilor parc\ începeau s\

69

MOZAIC / TRIP ADVISOR / JAIPUR

70

Foto: Camelia Cristina Alexandru

se desf\[oare imagini colorate înso]ite de fo[netul sariurilor doamnelor de la curte sau clinchetul s\biilor purtate de curteni. Din dorin]a de a avea un moment „one to one” cu Amber Fort am reu[it s\ m\ r\t\cesc de grup. Am luat-o agale spre ie[ire, anticipând sosirea celorlal]i. Dup\ ce am parcurs o galerie întortocheat\ de înc\peri reu[esc s\ ajung într-o curticic\ unde m-am întâmpinat un vânz\tor ambulant de ziare. Începe el s\ enumere câteva titluri de ziare europene, dup\ care începe s\ m\ chestioneze – de unde sunt, ce limb\ vorbesc, m\ asigur\ c\ presa este de azi. Eu, nimic, încerc s\-mi v\d de drum. Când, deodat\ d\ verdictul: Te-ai pierdut, dr\gu]\? Nu-i nimic, treci aici, în partea stâng\, unde este fata aia, care deasemenea s-a pierdut! Evident c\ situa]ia a iscat câteva zâmbete pe fa]a unor nem]i care au încercat s\ m\ l\mureasc\ pe limba lor. Clar, e cazul s\ fac cale întoars\, dac\ nu vreau s\ m\ g\seasc\ seara în locul celor pierdu]i de grup. N-a durat mult [i au ap\rut, unul câte unul, partenerii mei de aventur\, pfiu!

Ie[im din fort [i ne întâlnim cu fotografii amatori de la urcu[. Negocierile încep de la 1000 rupii pe o serie de fotografii, pân\ la 5060 rupii pe o poz\. Una dintre fete nu se las\ convins\ [i degeaba indianul î[i folose[te toate instrumentele de marketing: privire disperat\, motiva]ii practice, nu le cump\r\ [i pace!

Atelier de ]es\turi Înapoi în bus, mergem s\ vizit\m un atelier de ]es\turi care producea materiale pentru frumoasele sariuri, într-o coloristic\ inedit\ care î]i lua ochii [i covoare lucrate manual, o îndeletnicire celebr\ în aceast\ zon\.

Evident, un magnet pentru turi[ti, a[ zice eu

pentru americani, care-[i aduc 3 valize goale s\ le umple cu persanele de India. Într-o prim\ faz\ ne-a fost prezentat\ o istorie a locului, de c\tre un indian rasat, îmbr\cat în cele mai frumoase haine, c\lcate la dung\, care se plimba ]an]o[ printre muncitorii cu mâinile b\t\torite [i spatele încovoiat de la lungile ore de lucru pentru câ]iva dolari pe zi.

Cu un buget de 5-600 euro (c\ci fac calcula]iile lejer [i în euro) î]i pot livra acas\, oriunde în lume, cu ajutorul b\trânului DHL, ni[te suveniruri frumu[ele [i alese, pentru cas\ sau podoabe pentru o vestimenta]ie cu iz local. Nivelul de negociere este minimal, dar po]i fi sigur de calitatea materialelor, spre deosebire de cele g\site în bazar, care sunt asem\n\toare vizual, dar de o origine incert\.

Jantar Mantar, Observatorul Astronomic Ne întoarcem în ora[, pentru un alt prânz copios [i delicios. Dup\ acest festin ne îndrept\m spre Observatorul Astronomic, numit [i Jantar Mantar, prezent pe lista UNESCO din 2010. Observatorul are în arealul s\u peste 20 de instrumente cu diferite func]ionalit\]i. Cu o precizie de câteva minute am verificat cât era ceasul la unul dintre aceste instrumente.

Ne-am pozat fiecare în dreptul diferitelor construc]ii care indicau semnele zodiacale [i ne îndrept\m spre ie[ire. Când, ce s\ vezi, ne a[tepta la ie[ire b\iatul de la fort, care nu-[i vânduse pozele pentru c\ nu s-a înteles cu una dintre fetele din grup. Nu ne-a venit s\ credem. Trecuser\ în jur de 3 ore, timp în care puteam fi oriunde. Cu toate acestea, el ne-a g\sit [i dup\ o renegociere a reu[it s\-[i vând\ capturile foto.

BeTUI Nr. 20 (35), mai / iunie 2016

Foto: Camelia Cristina Alexandru

Prin bazar O alt\ zi plin\ de evenimente era pe sfâr[ite, dar nu înainte de o incursiune în bazarul local! Debarc\m în apropiere de locul cu pricina [i o lu\m la pas. {i s\ te ]ii, începem cu adev\rat s\ intr\m în, s\ zicem, farmecul local: tonete care îi îmbiau pe localnici cu diferite feluri de mâncare g\tite pe loc, o m\su]\ amplasat\ pe marginea trotuarului dotat\ cu o ma[in\ de scris, ni[te [tampile, un domn p\rea c\-[i d\ parafa pe o serie de documente aduse de „nenicii” care a[teptau cumin]i la coad\. S\ mai spun\ cineva c\ notarii nu sunt preg\ti]i s\-]i sar\ în ajutor chiar [i în cele mai neprielnice condi]ii! Înaint\m [i ajungem în ceea ce pare o pia]\ ambulant\: un domn î[i expune colec]ia de lac\te pe care [i Podul Îndr\gosti]ilor din Paris ar fi gelos, mai departe o doamn\ vinde legume [i fructe, dispuse pe jos, pe o folie de plastic. Dac\ ne era foame ne puteam servi cu un naan proaspt\t, de vreo 2 zile, cred, expus într-un co[ uria[ de sârme, l\sate în b\taia vântului. Evident, toat\ aceast\ activitate era supravegheat\ atent de b\trânele vaci l\sate libere, care-[i odihneau oasele, prezente la tot pasul.

Spre sear\ ajungem [i noi în sudul ora[ului, pe artera guvernat\ de Palatul Vânturilor [i pornim la cump\r\turi într-unul dintre bazarurile locale. O adev\rat\ experien]\

în sine. Mergând pe sistemul „cu cât mai mul]i, cu atât mai bine”, negocierea în aceste magazine se bazeaz\ în primul rând pe cantitate. Nu te a[tepta s\ ob]ii un pre] bun pentru 2-3 e[arfe, cum am c\utat eu. În fa]a magazinelor st\teau proprietarii care te invitau în\untru – dac\ intrai, „\la erai”. Nu plecai f\r\ s\ cumperi ceva! {i, Doamne fere[te s\-i promi]i unuia dintre ei c\ vei reveni în magazinul lui, din dorin]a de a sc\pa de insisten]a lui. Dac\ f\ceai aceast\ gre[eal\ nu mai sc\pai de el „neam”. Pentru o reu[it\ în negociere aplica]i metoda indiferen]ei. Plus, l\sa]i-v\ angrena]i în acest joc,

71

neavând în minte neap\rat ob]inerea celui mai bun pre]. Astfel, evita]i frustrarea c\ dincolo era mai ieftin!

Pe fondul unui apus ro[iatic ne îndrept\m spre hotel, unde trebuie s\ ne preg\tim iar bagajul pentru c\ a doua zi urma s\ plec\m în Agra – ultima destina]ie din Triunghiul de Aur. {i, înainte de plecare, în ultima zi din acest fascinant tur, aveam s\ ne înfrupt\m, în mod metaforic, din „tortul miresei”, cum a p\rut s\ fie Taj Mahalul.

Camelia Cristina Alexandru Travel Support Specialist, TUI TravelCenter

71

CU TU LT RIS UR M AL

MOZAIC / FESTIVALURI

Primii cinci DJ ai planetei vin `n aceast\ var\ la Cluj-Napoca

UNTOLD

Festivalul UNTOLD a fost desemnat BEST MAJOR FESTIVAL în cadrul European Festival Awards 2015, eveniment ce a avut loc în Groningen, Olanda.

O alt\ recunoa[tere a venit din partea celui mai de seam\ reprezentant na]ional al industriei de marketing [i comunicare, International Advertising Association Romania (IAA), care a oferit festivalului titlul de Brandul Anului 2015.

Invita]i de marc\ la Festivalul Untold 2016 Cinci staruri electro-dance aflate `n topul clasamentului f\cut de revista Forbes vin în aceast\ var\ la Festivalul Untold. Cei 5 magnifici au fost declara]i cei mai boga]i din industrie. Peste 300.000 de fani din întreaga lume sunt a[tepta]i s\ ajung\ în aceast\ var\ la Cluj.

Popularitatea festivalului este atât de mare încât, de pe acum, to]i operatorii hotelieri [i de turism au anun]at deja c\ au capacit\]ile de cazare complet ocupate.

Recunoa[tere Festivalul Untold a primit titlul Best Major Festival în cadrul European Festival Awards 2015, eveniment care a avut loc în localitatea Groningen din Olanda. O alt\ recunoa[tere a

72

venit din partea celui mai de seam\ reprezentant na]ional al industriei de marketing [i comunicare, International Advertising Association Romånia, care a oferit festivalului titlul de Brandul Anului 2015.

Consacrare La edi]ia de anul trecut a festivalului Untold – parte a proiectulului de divertisment al programului Cluj-Napoca 2015, Capitala European\ a Tineretului – au fost prezen]i peste 240.000 de participan]i din ]ar\ [i din întreaga lume. Desf\[urat în perioada 30 iulie – 2 august, Festivalul a adus la Cluj-Napoca, `n premier\ `n Romania, pe aceea[i scen\, patru dintre cei mai îndr\gi]i arti[ti electro-dancemusic din întreaga lume: Avicii, Armin van Buuren, David Guetta [i Dimitri Vegas&Like

Untold 2015 Dimitri Vegas & Like Mike au deschis edi]ia din 2015 a festivalului Untold cu un show incredibil.

Cei doi sunt printre cel mai bine pl\ti]i DJ din lume. Anul trecut le-a pl\cut atât de mult la Cluj încât

[i-au prelungit [ederea cu înc\ doua zile, dar nu cu costuri pu]ine.

Au pl\tit pentru gararea avionului personal în aeroportul din ora[, 20.000 de euro. Dimitri Vegas & Like Mike vor fi prezen]i si la edi]ia din

2016 a Festivalului Untold. Primii cinci DJ ai planetei care vin în aceast\ var\ la Festivalul Untold apar [i întrun top realizat de revista Forbes. Însumate, averile lor sunt estimate la peste 150 de milioane de dolari.

Mike. Pe scenele festivalului de la Cluj au urcat peste 150 arti[ti interna]ionali [i na]ionali, dintre care amintim: ATB, Fedde le Grande, Tinie Tempah, John Newman, Patrice, Dj Premier, AronChupa, Foreign Beggars, Wilkinson, ANDYC, Tom Odell, John Digweed, Sharam, Nic Fanciulli, Satoshie Tomiie, Duke Dumont, Michael Calfan, Lost Frequencies, Gentleman [i Gramatik.

Cifre Impactul generat de festival anul trecut poate fi cuantificat atât în cifre cât [i în capital de imagine. În cifre, Untold 2015 a însemnat 23 de milioane de euro, sum\ total\ generat\ de festival, din care 20 milioane au fost banii atra[i de operatorii economici clujeni. ~n cele 4 zile ale festivalului, cei 180.000 de turi[ti sosi]i la Cluj au cheltuit, în medie, 100 de euro de persoan\ pe cazare, mas\ [i diverse sesiuni de shopping. Infuzia de capital `n bugetul clujean generat\ de eveniment în plin sezon estival a fost de 18 milioane de euro, sum\ ce echivaleaz\ bugetul unui city break dintr-un ora[ turistic cu tradi]ie.

MOZAIC / ADS

facebook.com/john.rock.524

MUZICA PE CARE NU O AUZI LA RADIO!

JOHN ROCK Albumul este disponibil `n format fizic la telefon 0722 734 287 [i `n format electronic pe www.CDBaby.com/johnrock [i pe ITunes

74

EVERYONE KNOWS FOOTBALL. EVERYONE KNOWS POLITICS. EVERYONE KNOWS EVERYTHING. REALITY SAYS DIFFERENT. TURN TO PROFESSIONALS!

Brand identity +004.031.404.11.38 e-mail: office@justcpr.ro

Publica]ia oficial\ a TUI TravelCenter prin Eurolines

EXEMPLAR GRATUIT

WE PUT A SMILE ON PEOPLE’S FACES Nr. 20(35) / edi]ie nou\ mai / iunie 2016

Be TUI este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul TUI TravelCenter

Be

Be TUI Nr. 20 (35), edi]ie nou\ • mai / iunie 2016

BUSINESS INTERVIEW

CIPRIAN POPESCU

robelo

CEI MAI BUNI DINTRE CEI MAI BUNI!