Actualitatea Romaneasca (3)

Page 1

ULTIMA ORĂ

ACTUALITALIA

SPORT

PD-ul ascultă imigraţii

Grădina blestemată

Nou antrenor la AS Roma

Forumul imigranţilor din PD lansează "noii italieni"

O consolare când nu mai ai nimic de pierdut

De ziua femeii va înfrunta echipa lui Mircea Lucescu

4PAGINA 5

4 PAGINA 8

4PAGINA 21

4INTERNET: ACTUALITATEAROMANEASCA.RO

Z I A RU L ROMÂ NI LOR D E P RETU TI ND ENI ANUL 9 | NUMĂRUL 3 | EDIȚIE NOUĂ | 5 - 18 MARTIE 2011 | GRATUIT

Fostul senator italian Luigi Manconi a prezentat o plângere penală

Alemanno acuzat de omor din culpă Acuzaţii incendiare împotriva primarului Romei, Gianni Alemanno. Luigi Manconi, fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei în timpul Guvernului lui Romano Prodi, l-a denunţat pe Alemanno pentru că a neglijat numeroasele semnale de alarmă legate de tabăra de nomazi din Via Appia, unde a avut loc tragedia.

4PAGINA 2

CONSULTANT

Alina Harja

Ce bine-mi pare c-ai luat ţeapă

În seara de 6 februarie, patru copii rromi şi-au pierdut viaţa într-un incendiu izbucnit în tabăra de rrromi ilegală în care locuiau. Rapoartele poliţiei municipale anunţaseră cu aproape un an înainte că buteliile de voiaj pe care aceştia le foloseau ca să se încălzească erau foarte periculoase. În conferinţa de presă, organizată la Camera Deputaţilor a Republicii Italiene, Manconi a ilustrat punct cu punct neglijenţele primăriei. În acest sens Alemanno este pe banca acuzaţilor nu numai pentru că nu a intervenit dar şi pentru că nu a folosit fondurile puse la dispoziţie de UE pentru rromi.

DITORIAL

Gianni Alemanno (foto: O. F. Bodini) și acuzatorul Luigi Manconi (în medalion) COMUNITATE

ROMÂNIA

CULTURĂ

Importanţa martorilor

Artist român la Roma

Hoţii şi vardiştii

Carnavalul "românesc"

"Ajută-mă ca să te ajut" şi câştigi procesul 4PAGINA 10

Opere istantanee uimesc Cetatea Eternă 4PAGINA 20

Actualitatea românească: între hoți şi eroi 4PAGINA 18

La Veneția românii sunt printre protagonişti 4PAGINA 12

O serie de evenimente au influenţat (mai degrabă, ar fi trebuit să influenţeze) comunitatea românească din Peninsulă. Mai precis din Torino. După mult vestitul acord PD-PSD, reprezentantul lor Marian Mocanu s-a lansat în nişte promisiuni demne de tot râsul: 1000 de voturi româneşti la alegerile primare ale PD-ului la primăria din Torino, pentru Piero Fassino. Obiectiv ambiţios (adică jumătate din voturile pe care Mocanu le-a obţinut în toată Europa şi Asia la alegerile parlamentare din România) dar, evident, nerealizat. Bun! Pir-ul şi alte formaţiuni l-au sprijinit pe candidatul Davide Gariglio. Ies rezultatele, Fassino câştigă detaşat cu 55,28%, iar Gariglio obţine 27,39% din voturi. În total în această ecuaţie, voturile totale ale românilor (deci ipotetic pentru toţi cei 5 candidaţi care au participat la alegeri) au fost aproximativ 300 (adică 0,57% din totalul de 52.922 de voturi exprimate). Nici măcar o treime din “promişii” lui Mocanu nu s-au prezentat. Evident, matematicienii lui peşte prăjit de la o publicaţie românească din Torino (a propos: dacă cineva vă cere bani pentru “Actualitatea Românească” ar putea fi tot ei... (continuare în pagina 2)


PAGINA

2

ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATE

Primarul Romei dat în judecată pentru omor din culpă Fostul senator Luigi Manconi, preşedinte al asociaţiei "A buon diritto" (Pentru un drept bun) l-a dat în judecată pe primarul capitalei italiene, Gianni Alemanno, pentru moartea celor patru copii rromi într-o baracă de la periferia Romei, acuzându-l pe acesta de omor din culpă. Motivaţia acestui demers este faptul că, aşa cum rezultă din plângerea prezentată la Procuratura Romei, primăria a fost avertizată de nenumărate ori de riscul unui incendiu în barăcile ilegale din acea zonă, însă reprezentanţii primăriei nu au luat nici o măsură pentru a preveni tragedia care urma să aibă loc. ÎN FAPT Pe data de 6 februarie 2011 patru copii rromi români şi-au pierdut viaţa într-un incendiu izbucnit în baraca amplasată într-o zonă periferică a Romei. La o lună după tragedie, autorităţile italiene continuă să se acuze reciproc fără însă a găsi o soluţie la problema taberelor ilegale. Mai multe barăci din oraş au fost demolate.

Pe 23 februarie în cadrul unei conferinţe de presă organizată la Camera Deputaţilor a Republicii Italiene, fostul senator italian Luigi Manconi împreună cu un grup de deputaţi a anunţat faptul că a depus o plângere penală împotriva primarului Romei, Gianni Alemanno acuzându-l de omor din culpă. “Mă refer - a explicat Manconi – la moartea celor 4 copii rromi în incendiul care a ars din temelii baraca în care locuiau, pe 6 februarie. Şi nu este un act de propagandă politică; nu aş profita niciodată de un episod atât de dureros. Este un denunţ redactat conform legilor italiene în vigoare, cu ajutorul unuia dintre cei mai importanţi avocaţi italieni.” "Tocmai aceste legi – a mai explicat fostul senator – au fost încălcate în mod evident şi continuativ de către administraţia condusă de Alemanno. Primarul în legislativa noastră are sarcina de garant şi trebuie să se ocupe personal de siguranţa teritoriului pe care îl administreaza. În cazul lui Alemanno aceste îndatoriri au fost neglijate în mod vinovat”. Aproape un an de comunicări ignorate După cum rezultă din denunţ, pe data de 4 martie 2010 Carabinierii comunicaseră oficial primarului existenţa unui aşezământ ilegal compus din 25 de persoane, toţi de naţionalitate română, ce locuiau în 8 barăci. Această comunicare

a fost însă ignorată de către primărie. Ba mai mult, carabinierii scriseseră că “exista un risc elevat de incendiu, întrucât locatarii acelor barăci foloseau butelii de voiaj pentru a se încălzi, amplasate în aşezăminte de lemn”, dar şi acest “amănunt” a fost ignorat. Singura măsură adoptată de primărie a fost să informeze Protecţia Civilă. Pe 13 mai 2010 arhitectul Di Giovane al primăriei sectorului IX, a informat clar în scris primăria asupra “situaţiei de pericol” din acea tabără şi despre riscurile cărora erau supuşi locuitorii, fără însă să primească nici un fel de răspuns. În data de 21 mai 2010 este rândul poliţiei municipale din Roma să trimită o notă însoţită de fotografii primăriei şi să informeze primarul asupra riscurilor (şi asupra situaţiei igienice mizerabile), dar nici aceştia nu au primit un răspuns. Abia pe 26 mai primesc o notă de răspuns prin care sunt informaţi că birourile competente au fost înştiinţate şi solicitate să intervină. Pe 31 mai, intervine primarul sectorului IX, Susanna Fantino, care îi trimite o scrisoare de reproşuri lui Alemanno pentru faptul că nu intervine, deşi situaţia “este dramatică”. Însă şi această scrisoare a rămas fără răspuns. Pe 7 decembrie 2010 un nou raport al Poliţiei municipale trimis primarului, informa că locuitorii taberei se ascunse-

Actualitatea româneascã 5 - 18 martie 2011

DITORIAL (continuare din pagina 1) Recomandare: pe ziar este scris: gratuit, deci chemaţi forţele de ordine când încearcă să vă păcălească… Vom fi bucuroşi să-i dăm chiar noi în judecată) au sărit imediat la făcut calcule: 63,67% din voturile românilor respectiv 191 au fost aduse de Mocanu, în timp ce PIR&Co doar câte 19 votanţi de fiecare. Pe cuvântul tău de mincinos? Omul nu ia în calcul un “mic amănunt”: votul este secret. Nimeni nu-ţi poate garanta că cei 300 de români nu ar fi votat toţi pentru Gariglio sau Ionescu. Oricum nu s-ar fi simţit diferenţa. Deci, dragă tovarăşe care mai ieri îi pupai în dos pe portocalii şi urlai “Trăiască Băse’”, din punctul meu de vedere şi tu şi al tău “director” care vă tot bateţi în piept cu “românii nu-s uniţi” ar fi foarte bine să vă calmaţi. În toată povestea asta am pierdut cu toţii. Inclusiv voi, care vă lăudaţi cu tiraje mega-galactice (300 de oameni în faţa oricărui sponsor este o glumă de prost gust). Noi de la “Actualitatea Românească” măcar nu neam băgat.

Să nu omorâm speranţa

seră când au ajuns la faţa locului, dar că în mod sigur în tabără locuiesc şi copii, având in vedere că au găsit jucării. Şi, încă o dată aceştia avertizau asupra periculozităţii locului şi asupra situaţiei de degradare în care se afla. Nici o reacţie nici la această scrisoare. Din punctul de vedere a avocatului Sandro Gamberini, şi el prezent la întâlnire, aceste omisiuni intră sub incidenţa delictului de omor din culpă. Primarul avea obligaţia juridică să intervină “Moartea celor 4 copii rromi pe 6 februarie 2011 se datorează unui întreg lanţ de cauze, de omisiuni şi neglijenţe, de indiferenţă şi inerţie. Am făcut acest denunţ pentru a trage la răspundere pe cine nu a intervenit pentru a preveni un eveniment pe care avea obligaţia juridică să-l împiedice”, a mai declarat Luigi Manconi pentru Actualitatea Românească. La conferinţă au fost prezenţi

şi alţi politicieni: parlamentarii Guido Melis, Ileana Argentin, Rosa Villecco Calipari, Gianni Cuperlo, Roberto Morassut, Andrea Sarubbi, Walter Tocci, Livia Turco, Luigi Zanda (PD), Rita Bernardini (Partidul Radical şi Sussana Fantino - primarul sectorului IX din Roma. Primăria răspunde: "acuzaţii nefondate" Conform purtătorului de cuvânt al primarului, Simone Turbolente, “acuzaţiile sunt nefondate, întrucât este vorba despre o altă tabără semnalată care a fost demolată deja din luna decembrie.” Între timp un nou incendiu într-o altă tabără ilegală în zona Monte Mario, din Roma, a avut loc pe 3 martie. Din fericire, de această dată, nu au fost victime dar două persoane au fost internate în spital cu intoxicaţii. de Alina Harja

Ceea ce se întâmplă în nordul Africii ar trebui să ne pună pe gânduri şi să ne facă să ne punem problema incluziunii sociale a celor care au trăit pe propria piele sărăcia; indiferent de unde provine, cine se află în această situație are nevoie de ajutor, indiferent de “dialogurile” politice. Poporul român, spre exemplu, trăieşte constant într-o realitate făcută din prejudecăți, emarginare, condamnare… şi totuşi Italia are nevoie de menajerele românce, de zidarul din Craiova sau din Bucureşti, pentru că italienii nu se mai “coboară” la munca de jos. Noi învățăm ca să putem sta la birou, imigranții însă, chiar dacă au obținut cu mari sacrificii o diplomă de facultate, nu au probleme să spele podelele. Asta pentru că imigrantul ştie ce înseamnă să procuri hrana pentru familie fără să ai suficienți bani, cunoaşte foarte bine sărăcia lucie şi o cunoaşte încă din pruncie, şi de atunci visează să poată într-o zi trăi fără a avea grija zilei de mâine. (continuare în pagina 11)


Actualitatea româneascã 5 - 18 martie 2011

ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATE

Rromii din Napoli

La Napoli s-a pus prima piatră de temelie la construirea unui centru pentru 500 de nomazi

Locaţia: Napoli, 22 februarie 2011, periferia oraşului, zona industrială. Evenimentul, titrat cu litere de-o şchioapă in ziarele locale: punerea primei pietre de temelie a unui centru pentru nomazi, unde vor fi găzduite în jur de 500 de persoane - în Napoli fiind aproximaţi peste 3000 de nomazi.

Vox populi Napoli: “În loc să vă gândiţi la problemele noastre… peste o lună clădirea va fi distrusă… peste 10 milioane de euro investiţia ? oricum lor nu le place confortul, ei sunt nomazi…” Odată ajunsă acolo, văd o masă pregătită în aer liber, observ câteva pungi de chipsuri şi un tânăr, cu sigurantă de etnie rrom, în spatele

mesei, stingher. Câţiva ziarişti. Sunt aşteptaţi primarul oraşului, prefectul şi alte personalităţi. Organizatorii sau băgătorii de seamă au feţe plictisite, îmi spun în mod ironic că mai degrabă e vorba despre luarea ultimei pietre decât despre punerea ei. Asta pentru că imobilul arată jalnic dar constructorii şi-au luat angajamentul să îl renoveze în circa 18 luni. Atenţia celor prezenţi e captată de o fată îmbrăcată ieftin cu un costum lucios. E frig şi am o senzaţie de greaţă. Pentru că îmi aduc aminte de o conversaţie purtată acum câteva zile cu un mic Gavroche, un “pui de ţigan”. (continuare în pagina 11)

PAGINA

3

Valetul de inimă roşie Păi, ori e Valentin ori e Cupidon?! Eu când mă gândesc la ceva romantic, ultimul lucru care-mi vine în minte este că un copil grăsuţ, înaripat şi nătâng, care levitează pe un norişor, trebuie să umble după mine ca să-mi tragă o săgeată în inimă sau în dos. Valentine’s Day. Inimioare roşii pentru tot cartierul. La tutungerie, la farmacie, la băcănie, peste tot inimioare. Macaroanele din 14 februarie şi-au schimbat forma. Până şi pizza are forma de inimă. Şi cu tot bulionul care trebuie s-o facă mai roşie, tot se văd maslinele şi feliile de ceapă. Inimioare cu ceapă. Nu mai sună şi nu mai miroase deloc romantic. Dar dacă n-ai chef de pizza, te invit la o cină. Obligatoriu romantică, obligatoriu cu lumânări şi neapărat pe 14. E frumos şi aşa. Partea

mai puţin romantică este că următoarea ocazie de felul ăsta va fi tocmai la anul, tot pe 14 februarie. Dar dacă eu prefer să-ţi spun că te iubesc pe 15 februarie, pe 16, pe 17, şi în martie şi în aprilie şi să le fac vânzare comercianţilor şi în alte zile ale anului, nu doar în cele în care îmi bagă ei pe gât un ursuleţ inscripţionat cu numele lui Vali…? Şi daca eu te iubesc fără să închiriez iahtul Titanic pentru a-ţi cânta “My heart will go on”…? Mai ales că vocea lui Celine Dion nu e de închiriat. Cine eşti tu Valentine şi din ce legende îndepărtate ai apărut ? A fost odată un ritual al romanilor care funcţiona cam aşa: lupercii, sacerdoţi din cultul lui Lupercus... (continuare în pagina 12)


PAGINA

4

ACTUALITATEA POLITICĂ

Românii au intrat în hora electorală Torino Doru Vasile Ungurean este primul român care și-a depus candidatura pentru funcţia de consilier, la circumscripţia 6 Torino.

Cuorgnè (To) Pentru a reuși să obţină voturile românilor din Peninsulă, candidaţii italieni la funcţia de primar își aduc întăriri de la București. Giuseppe Pezzetto i-a invitat pe deputaţii PDL Marius Neculai și Viorel Cărare la întâlnirea cu românii din localitate.

Sâmbătă, 26 februarie, românii din Cuorgnè (To), au participat la o întâlnire organizată la cinematograful din localitate de unul din principalii candidaţi la fotoliul de primar, Beppe Pezzetto. Invitaţi speciali au fost deputaţii PDL Marius Neculai (Neamţ, România) şi Viorel Cărare (Vaslui, România). Giuseppe Pezzetto este fondatorul unui grup de lucru, care îşi va alege denumirea în următoarele zile (din trei variante finaliste, propuse de tineri). Doreşte ca la aceste alegeri, votanţii să pună accentul mai mult pe idei şi persoane decât pe doctrine şi partide politice. Acordă o mare importanţă comunităţii româneşti din zonă şi din întreaga Italie. "Nu sunt diferenţe mari între România şi Italia, iar dacă sunt, datoria noastră este ca aceste diferenţe să fie valorizate", este de părere Beppe, aşa cum apare în afişele electorale. Este conştient că în planul de lucru pentru renaşterea teritoriului Canavese se regăsesc multe din punctele care fac obiectul platformei program a majorităţii parti-

delor, dar ceea ce particularizează grupul pe care îl coordonează este dorinţa de a îi ajuta şi îndemna pe italieni să înţeleagă dorinţele celor care nu s-au născut în această ţară, dar trăiesc şi muncesc aici. Marius Neculai, venit special din România pentru a-l susţine pe candidat, este cel mai tânăr reprezentant din Parlamentul României. El a împlinit de curând 36 de ani. Viorel Cărare, celălalt oaspete român, a declarat că apreciază în mod deosebit ce face Consorţiul Eurofidi, de care numele lui Giuseppe Pezzetto ((preşedinte din 2006) este strâns legat. Întreprinzătorii români au doar de câştigat: mai multă vizibilitate, logistică, planuri fiabile. Toţi cei prezenţi la întâlnire au fost apoi invitaţii lui Sever Diaconu, preşedintele asociaţiei social politice Est House din Cuorgnè. Oaspeţii au fost aşteptaţi cu acorduri ale muzicii noastre populare şi câteva "mostre culinare", care au punctat încă o dată cunoscuta ospitalitate românească. de Sanda Uţă

De ce candidaţi? Experienţa de viaţă, experienţa profesională, civică şi politică acumulată m-au determinat să fiu convins că acum a venit momentul să fac ceva concret pentru copiii mei, copiii celorlalţi români şi chiar ai italienilor din zona în care locuiesc. Barriera di Milano din Torino poate avea perspective frumoase de dezvoltare. Aerul pe care îl respirăm poate fi mai curat, locurile mai verzi, şcolile mai sigure, bătrânii mai bine protejaţi. Credeţi că aveţi şanse? Vor veni românii să vă voteze? Eu fac tot ceea ce pot în această perioadă pentru ca românii să vină în primul rând la vot. Indiferent care este opţiunea lor, important este să nu lase şansa de a-şi exprima părerea să treacă pe lângă ei. De 11 ani de când sunt la Torino, cred că am devenit cât de cât un membru activ al comunităţii româneşti. De asemenea, mă cunosc şi italienii, alături de care trăiesc şi muncesc. Cine sunteţi dumneavoastră? În primul rând soţ şi tată, am două fete. Sunt ortodox, visul meu este acela de a avea o biserică a noastră la Torino, fac parte din Centrul de Ascolto, biserica Santa Croce. La 25 aprilie 2005, când România a semnat aderarea la Uniunea Europeană, am fost printre cele 200 de persoane care au facut parte din Delegaţia Româna Diaspora la Bruxelles. Am vorbit personal atunci cu Prim Ministrul Calin Popescu Tăriceanu şi ministrul de Externe Mihai Răzvan Ungureanu, cărora le-a propus înfiinţarea unui Consulat Român la Torino. Am participat la diverse sesiuni, dezbateri şi congrese pe diverse teme de interes naţional şi european, de la Luxemburg. Am un proiect pentru cei care doresc să

Doru Vasile Ungurean obţină dubla cetăţenie. Ce faceţi în viaţa de zi cu zi? Muncesc, sunt designer decorator, conduc o echipă, mă zbat... ca fiecare. Acum însă îmi dedic timpul acestor alegeri. Mă întâlnesc cu românii şi nu numai. Care a fost cea mai repe activitate centă agenda dumneavostră? Vineri, 25 februarie am fost prezent la şedinţa publică "Emergenza intitulată ROM", organizată de PDLNEW ITALIA, la care au participat Gian Luca Vignali, consilier regional, preşedintele comisiei "Flussi Angelo şi Migratori" D'Amico, preşedinte "Circoli Nuova Italia". Este o chestiune spinoasă şi delicată aceasta a romilor. De exemplu, tabăra de nomazi de la Stura (din cartierul pe care îl reprezint) este una ilegală, sunt 70 de copii şcolari acolo, dintre care doar vreo 30 merg la şcoală. S-au tot dat bani, s-au făcut proiecte, dar rezultatele nu se văd. Este ca teoria formelor fără fond... vă aminTitu spunea ce tiţi Maiorescu. Ce vreţi să le transmiteţi românilor? Să nu uite că sunt români, dar ca să ne putem face ascultaţi, înţeleşi şi să ni se recunoască valoarea, trebuie să nu mai fim nepăsători.

de Sanda Uţă

Actualitatea româneascã 5 - 18 martie 2011

PE SCURT

Basarabia, pământ românesc Noua Dreaptă Italia vă invită sâmbătă, 26 martie 2011, orele 15.00 la conferinţa dedicată Zilei Unirii Basarabiei cu România. Evenimentul va avea loc la Perugia, în sala de conferinţe a Hotelului Rosetta din centrul istoric (lângă Piazza Italia). Anul acesta celebrăm 93 de ani de la unirea Basarabiei cu ţara mamă – act cu caracter democratic şi plebiscitar. Voinţa de unire a fost un permanent crez al fraţilor noştri rămaşi dincolo de Prut, astfel că, în 25 Septembrie 1917, cu prilejul Congresului ostaşilor moldoveni de la Chişinău s-a constituit organul reprezentativ numit Sfatul Ţării. Odată instaurat, Sfatul Ţării intră în activitate: la 15 decembrie 1917 proclama Republica democrată moldovenească, iar la 2 Martie o delegaţie formată din Ion Inculeţ, Pan Halipa şi Dr. Ciugureanu se întâlneşte la Iaşi cu Primul Ministru al României stabilind cadrul de desfăşurare a evenimentelor premergătoare unirii. La 27 Martie 1918 a avut loc Adunarea Sfatului Ţării. În sală au fost prezenţi toţi membri cabinetului Republicii Moldovenesti, Primul Ministru Român, Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui Ferdinand, făuritorul României Mari. Sfatul Ţării cuprindea: 103 moldoveni, 13 ucrainieni, 7 ruşi, 6 evrei, 5 găgăuzi, 2 nemţi, 1polonez şi 1 armean. În urma rezultatului de la vot (86 pentru, 3 contra, 36 abţineri, 13 absenţi) s-a declarat unirea Basarabiei cu ţara mamă. Ziarul “Tribuna” din 30 Martie publică: Moţiunea Unirii, Tedeum-ul şi telegrama transmisă regelui Ferdinand, anunţând Unirea cu ţara mamă.


Actualitatea româneascã 5 - 18 martie 2011

5

ACTUALITATEA POLITICĂ

Comentarii cu vitriol

Jawohl, mein Führer Sunt de părere că nu ne naştem rasişti. La fel cum nu ne naştem creştini sau musulmani. Devenim rasişti, creştini sau musulmani datorită mediului în care ne dezvoltăm. Dar dacă religia o putem schimba, de regulă, ceva mai greu, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre rasism. Asta pentru că mesajele şi ideile care ne sunt inoculate, mai ales în clipe grele, ne ajută să identificăm sursa tuturor necazurilor. Cei diferiţi, străinii, imigranţii. În cazul românilor, vinovaţi vor fi ţiganii şi în cazul occidentalilor, vor fi românii. Ţi-ai pierdut locul de muncă? E vina imigranţilor. Ţi-au călcat casa hoţii? Aveau accent est-european, deci tot im-

PAGINA

igranţii. Au apărut boli noi în patrie? Ghici cine a adus virusul? Dar divaghez. De fapt cum porneşte filonul rasist / xenofob ? Şi mă voi referi la Macaronia. Adică la Italia. Italia e ţara în care s-a dezvoltat până la implozie fascismul, asta pentru a ne face o idee despre origini şi trecutul nu tocmai îndepărtat. Dar să nu intram în astfel de detalii. În Friuli, mai exact în Pordenone, îşi are sediul încă de la naştere unul din principalii producători de frigidere şi alte electrocasnice necesare omului modern. Acest producător se numeşte Electrolux. De când a coborât criza în Italia Electrolux merge la fel de bine precum o bicicletă fără lanţ. Astfel că de câţiva ani tot face disponibilizări. Anul ăsta au prevăzut despărţirea de 500 de an-

gajaţi. Şi cum au anunţat ei asta au şi apărut reacţii. Astfel se face că un Gigel, pe numele din buletin Danilo Narduzzi, mare stabor în Lega Nord din regiunea Friuli, a zis că mai bine să se renunţe la muncitorii străini căci italienii produc bunăstare în această ţară de mai multă vreme. Cumva logic, nu? Încercând o analogie vă sfătuiesc să nu puneţi pariu cu vecinul vostru italian pentru a vedea cine trage apa la budă de mai mult timp. Veţi pierde şi logica se înscrie în ceea ce a declarat nea Danilo. Dar să revenim. Declaraţia lui nenea ăsta nu a fost făcută în vreun bar sau prin vreun cotlon umbrit. Nu, declaraţia a fost făcută unui ziar distribuit la nivel naţional. Reacţii? Multe, dar marea majoritate s-au înscris în aceeaşi linie. Colegii d-

lui Danilo n-au schiţat vreun gest conform căruia ar fi intenţionat să-i taie măcar şi banii de suc pe care-i primeşte lunar de la stat. De asemeni şi opoziţia a tăcut mâlc. Reacţiile cititorilor în lumea asta modernă se pot urmări direct pe site-ul ziarului respectiv care a postat acel articol şi în spaţiul virtual. Cu două excepţii absolut toţi cititorii au fost de acord cu ce a afirmat Danilo Narduzzi. Oamenii merg chiar mai departe găsind explicaţii şi vinovaţi pentru tot ce li se întâmplă lor naşpa în ultima vreme. Ideea e simplă: imigranţii sunt cauza dezastrelor din familiile italiene. Pentru că aşa li s-a spus. Nu aveţi locuri de muncă? Sunteţi bolnavi? Tocmai ce vi s-a spart casa sau maşina? Imigranţii au făcut toate astea.

OPINII de Mihai Duţu

Dacă nu mă credeţi pe cuvânt încercaţi să cercetaţi cam cum au început naziştii cruciada împotriva evreilor. Şi nu, nu exagerez deloc. Probabil veţi spune că evenimentul ăsta e unul izolat. Da, atât de izolat că se întâmplă în fiecare regiune din Italia, în fiecare an în ultima decadă. Neam putea iluziona că încă mai avem soluţii, că mai putem replica şi ne putem apăra. Dar în acest conflict, noi (adică imigranţii) vs. ei (adică italienii), cu spectatori cu mâneci albe şi butoni (Europa Occidentală,) putem fie să punem punct conflictului părăsind ringul (adică Italia), fie acceptând, răbdând şi sperând că vom rezista (adică anul ăsta şirul de disponibilizări ne va sări). Adică orice am face tot vom pierde.

Imigranţii din PD propun soluţii pentru Italia de mâine Sâmbătă, 26 februarie, Partidul Democrat italian a organizat o ședinţă extraordinară a Forumului Imigranţilor PD, o structură formată aproape în totalitate din reprezentanţi ai comunităţilor străine din Peninsulă. Doar trei români au fost prezenţi la întâlnire. probleme ale imigraţiei, începând de la isteria creată pe tema unei probabile migraţii în masă din ţările africane şi până la propuneri ce au vizat diversificarea documentelor de şedere în funcţie de tipologia contractului de muncă. Mai mulţi candidaţi de origine străină pe listele electorale ale PDului

La sfârşitul lunii martie va avea loc Conferinţa Naţională a PD-ului pe tema imigraţiei. În vederea participării la acest eveniment, Forumul Imigranţilor PD a decis să organizeze o întâlnire cu membrii săi cu scopul de a pregăti o proprie propunere pe care să o prezinte în cadrul Conferinţei. Şedinţa a fost deschisă de coordonatorul Forumului, Marco Pacciotti, care a ţinut să sublinieze importanţa realizării unei “alianţe” între imigranţi şi italieni pentru a putea con-

strui o Italie de mâine în care rasismul şi xenofobia să fie doar o tristă amintire. “Ca partid pentru noi este fundamental să reuşim să-i facem pe imigranţi să se simtă cetăţeni ai acestei ţări. Problema se pune mai ales în cazul copiilor care se nasc pe teritoriul Italiei şi care ar trebui să aibă cetăţenia italiană în mod automat”, a mai subliniat acesta. Ulterior au intervenit numeroşi reprezentanţi ai comunităţilor de străini care au abordat întreaga paletă de

O bună parte dintre cei care au luat cuvântul au propus mărirea numărului de candidaţi de origine străină pe listele PD-ului. Şi problema restricţiilor pe piaţa muncii din Italia pentru români şi bulgari, precum şi problema înscrierilor acestora pe listele electorale suplimentare pentru a putea vota la alegerile administrative şi europene, au făcut parte din temele puse în discuţie de către relatori. Consiliera româncă Nona Evghenie a vorbit despre experienţa sa politică la Padova şi despre proiectele puse în aplicare pentru imigranţii din

acea localitate, un model pe care şi alţi administratori din PD ar putea să îl urmeze şi în alte localităţi din Italia.

Livia Turco: “Imigranţii pot și trebuie să fie parte activă a acestei societăţi”

În încheiere a luat cuvântul deputata Livia Turco, preşedinta Forumului. “Întâlnirea de astăzi demonstrează că imigranţii pot şi trebuie să fie parte activă a acestei societăţi, iar nouă PDului ne revine rolul de a crea o clasă politică formată şi din “noi italieni”. Am văzut deja la Adunarea Generală a partidului contribuţia importantă pe care membrii Forumului nostru au dat-o în diferitele comisii în care au lucrat. Mulţumită lor, documentele programatice ale partidului au fost cu mult îmbunătăţite. Pentru mine este un semnal important şi momentan doar

noi PD-ul am decis să discutăm despre imigraţie cu imigranţii. “ Un număr de 20 de reprezentanţi ai diferitelor comunităţi sunt începând din acest an membri ai Adunării Generale a Partidului Democrat, dintre care 2 reprezentanţi români. În următoarea perioadă PD-ul are în vedere prezentarea unei întregi serii de propuneri legislative în favoarea imigraţiei. Întâlnirea s-a încheiat cu îndemnul adresat tuturor străinilor din Peninsulă de a participa la greva imigranţilor de pe 1 martie. de Alina Harja


PAGINA

6

Numărul în creștere de străini din Italia a făcut ca tot mai multe bănci să creeze produse și departamente special pentru străini. O astfel de agenţie dedicată străinilor este “Agenţia Tu” din grupul bancar UniCredit. Pentru a afla mai multe am stat de vorbă cu directorul acestei agenţii, doamna Cristina Proci. “Agenţia Tu a fost creată în 2006 pentru a oferi servicii, cu un model specific, noilor protagonişti de pe piaţa economică şi a muncii din Italia, şi anume cetăţenii străini rezindenţi şi muncitorii care lucrează cu diferite contracte atipice, şi are ca şi caracteristică faptul că oferă produse şi servicii gândite pentru a satisface necesităţile acestora şi pentru a favoriza integrarea acestora. Aceşti cetăţeni au în comun dificultatea de a construi o relaţie cu lumea bancară, percepută ca fiind distantă şi complicată. Tocmai pe această bază agenţia Tu oferă servicii care ţin cont de specificitatea acestor clienţi şi de diferitele condiţii de muncă ale acestora. Produsele pe care le oferim sunt orientate în special către sectorul de credite: împrumuturi personale, acordarea anticipată a unei cincimi din salariu, credite imobiliare şi împrumuturi pentru necesităţile firmelor mici. În plus, agenţia noastră oferă un pachet care cuprinde, printre alte beneficii, acela de a putea trimite bani în ţara de origine fără comisioane (pentru primele şase operaţiuni online clienţilor care au “Conto Tu”) mulţumită acordurilor internaţionale încheiate de Grupul Unicredit, şi o asigurare care acoperă cheltuielile de transport către ţara de origine în

ACTUALITATEA ECONOMICĂ

Actualitatea româneascã 5 - 18 martie 2011

Agenții bancare dedicate străinilor În noiembrie-decembrie 2009, Unicredit a făcut un sondaj pe un eşantion de 1000 de noi clienţi dintre care 418 români. Din acest sondaj rezultă că românii vor în primul rând stabilitate de la o bancă şi că sunt atraşi de o marcă care să le inspire încredere. Cei care cunosc UniCredit România, consideră în 90% din cazuri ca fiind importantă prezenţa noastră în România. Ca şi clienţi românii tind să economisească şi au un comportacazul decesului unei rude şi costurile de transport al unei rude în cazul în care asiguratul este internat în spital. În ceea ce priveşte ofertele pentru România, Agenţia Tu oferă posibilitatea de a deschide un “cont oglindă” numit “Familia Ta” la UniCredit Tiriac Bank. Două conturi, în două ţări diferite la aceeaşi bancă: UniCredit. Avantajele principale ale acestor conturi sunt: siguranţa, întrucât banii circulă în interiorul aceluiaşi circuit bancar, rapiditatea şi condiţiile. Clientul român are posibilitatea de a-şi alimenta contul “Familia Ta” cu un cost scăzut şi într-o perioadă scurtă de timp: primele 6 transferuri online sunt gratuite, iar pentru următoarele costul este de 1 Euro, iar banii ajung într-o zi. În plus, operaţiunile se pot face comod de acasă cu ajutorul unui computer prin sistemul de internet banking.“ Ce oferiţi în plus faţă de concurenţii dumneavoastră? Oferim clienţilor posibilitatea de a folosi postaţiile noastre de internet banking în interiorul filialelor noastre. În fiecare agenţie clienţii pot discuta cu un compatriot în limba sa. Şi programul de lucru l-am construit

pentru a veni în întâmpinarea celor care muncesc, respectiv de le 10.20 la 14.20 şi de la 15.45 la 18.15. Pentru a veni în întâmpinarea dificultăţilor clienţilor noştri am lansat la sfârşitul anului 2009 un curs de formare a mediatorilor culturali străini în “Cunoştinţe Bancare de Bază”. Acest curs, cu o durată de 2 zile explică într-un limbaj accesibil tuturor funcţionarea sistemului financiar, normativele în vigoare şi produsele şi serviciile bancare comune, într-un cuvânt: cum funcţionează o bancă. Până acum am organizat 9 ediţii la Milano, Treviso, Bologna, Roma, Torino, Brescia, Firenze, Genova şi Verona, au fost instruiţi aproximativ 270 de mediatori culturali de 31 de naţionalităţi diferite. Încă cinci ediţii sunt programate pentru anul 2011 la Treviso, Bologna, Roma, Milano şi Torino la care poate participa orice mediator cultural. Câţi din clienţii dumneavoastră sunt români? 23% din clienţii noştri sunt români, cea mai mare comunitate. Cum este clientul român? Care sunt necesităţile sale?

ment excelent în materie de credite, ceea ce ne permite să-i susţinem în necesităţile pe care le au. Cei mai buni clienţi sunt femeile românce şi în general femeile ce provin din Estul Europei care lucrează ca menajere. Avem şi 16 colegi de origine străină, dintre care 3 români: Andreea Bexa, Ionuţ Vlad Sandu şi Nina Guiggiani. Aceştia lucrează la sediile din Torino, Treviso si Florenţa.

Ionuţ este unul dintre cei mai tineri angajaţi ai agenţiei Tu. Are doar 26 de ani şi este în Italia de când avea 5 ani. Locuieşte la Treviso dar a terminat facultatea în mediere lingvistică la Padova. Este pasionat de basket, iar în timpul liber participă ca secretar la activităţile asociaţiei Columna, din Padova. Andreea are 32 de ani şi locuieşte în Italia din 2001. De trei ani este angajată a băncii la Torino. "Când vin dimineaţa la serviciu găsesc deja clienţi care aşteaptă la rând ca să intre. Ne salutăm cu un surâs călduros. Provin din multe lumi şi culturi diferite, dar au un comun acelaşi lucru: încrederea pe care o au în noi. Ştiu ca le vom oferi sfatul just şi un suport adecvat exigenţelor lor. Sunt mândră că sunt româncă într-o ţară în care compatrioţii mei reprezintă o realitate din ce în ce mai relevantă." Nina este ultima care a intrat în Agenţia Tu la jumătatea lunii februarie 2011. Are 25 de ani şi este absolventa unei facultăţi pe care a urmat-o la Iaşi, unde a trăit până în luna ianuarie, lucrând pentru UniCredit România.

de Darian Glod


Actualitatea româneascã 5 - 18 martie 2011

ACTUALITATEA SOCIALĂ

Revoluţii la indigo

Decembrie 1989 - Februarie 2011

Foto: Alaguri / AP

Evenimentul care a monopolizat la acest început de an 2011 toate primele pagini ale ziarelor şi toate buletinele de ştiri radio-TV l-a constituit “VÂNTUL DE LIBERTATE” care, în doar câteva săptămâni, a spulberat dictaturi, guverne, constituţii, tradiţii - în mai tot nordul Africii şi nu numai. Asemănată cu cele din Europa de la 1848 şi 1989, revoluţia din lumea islamică de la această oră surprinde şi dă speranţe. Dar naşte şi alte multe temeri şi întrebări; ca orice schimbare. Ideea acestui articol mi-a venit privind o fotografie. Căţăraţi pe un tanc - înspăimântătoare armă aparţinătoare până mai ieri unei armate ce jurase credinţă şi supunere unui dictator - adulţi, tineri, copii fluturau plini de speranţă, stindarde noi. Câtă asemănare cu un alt "instantaneu" fixat pe celuloid la 22 decembrie 1989 în Bucureşti ! De aceea, din tot "domino-ul" revoluţionar în curs, ce cuprinde Algeria, Tunisia, Egipt, Yemen, Bahrein, Libia, Oman... care nu s-a oprit şi nici nu cred să se oprească prea curând, am ales "piatra" cea mai tragică, mai violentă şi mai edificatoare: Libia. Pentru că am găsit în ea multe, concluzive, asemănări cu ultima revoluţie română.

PAGINA

7 Teoria complotului este tipică tuturor dictaturilor

Libia, februarie 2011

România, decembrie 1989

1. Chiar dacă Ben Ali, dictatorul tunisian, fusese nevoit să fugă din ţară, iar Hosni Mubarak "abdicase" de la preşedinţia Egiptului, colonelul Muammar Gaddafi se declara liniştit, pentru că revoluţia libică a avut loc deja, cu 42 de ani în urmă (!) La numai câteva zile însă după declaraţia mai sus citată el se ascundea într-un buncăr de unde ordona mercenarilor să tragă în propriul său popor. 2. Când revolta populară plecată din Bengasi reuşise să cuprindă tot estul Libiei, ameninţând capitala Tripoli, Gaddafi s-a grăbit să promită - pe lângă profunde îmbunătăţiri politico-administrative şi constituţionale - câte 10 dinari fiecărui libian.

1. După căderea zidului Berlinului şi după consumarea "Revoluţiei de catifea" de la Praga, Nicolae Ceauşescu declara că "întoarcerea la capitalism a României ca avea loc atunci când va face plopul pere şi răchita micşunele". Peste nici o săptămână un plop din vecinătatea sediului CC al PCR era plin de pere, legate în copac cu sârmă ghimpată. 2. Cu Timişoara scăpată de sub control şi informat că şi Bucureştiul a început "să se mişte" pe 21 decembrie 1989 Ceauşescu a ţinut să precizeze public că îi va trage la răspundere pe cei vinovaţi de nemulţumirea poporului şi a promis că va adăuga cîte 100 de lei la orice salariu. 3. Ostaşii armatei române trimişi să înăbuşe focul ce cuprinsese Piaţa Universităţii fraternizează cu cei nemulţumiţi. Generalul Milea, ministrul Forţelor Armate, pentru a nu fi nevoit să ordone a se trage în propriul popor, se sinucide. Alt general, Teodor Mazilu, ataşat al României pe lângă Naţiunile Unite, denunţă într-o scrisoare deschisă opoziţia sa faţă de dictatura ceauşistă.

3. Militarii trimişi a înăbuşi "rebeliunea" din Bengasi şi Tobruk au dezertat în masă, fraternizând cu revoluţionarii. Ministrul de justiţie şi cel de interne au demisionat, refuzând să executa ordinele dictatorului. Ambasadorul adjunct al Libiei la ONU s-a declarat de acord cu protestatarii, denunţând public atrocităţile comise de dictator împotriva opozanţilor.

Similitudini pot fi găsite atât de multe încât am putea umple cu ele zeci de pagini; dar ne oprim aici. Nu înainte de a menţiona cum anume interpretează "raisul" revolta care a cuprins aproape întreaga Libie. Vorbind de cei care îl contestă şi îi cer plecarea, el îi denumeşte "un mic grup de terorişti care cer să vină americanii ca să facă din ţară un alt Afganistan" pentru că "Italia şi SUA sunt cele care au furnizat rachete rebelilor din Bengasi". Iar despre tinerii răsculaţi spune că "sunt drogaţi de Al Qaida, altfel ar sta cuminţi acasă". Şi Ceauşescu vorbea de "lovitură de stat cu ajutor extern". Nu ? Rămas fără armată, Gaddafi se bazează acum pe mercenari străini: africani, sârbi, ucrainieni, italieni... Ne întrebăm: pe care din membrii celor două tabere îi putem numi terorişti ? Şi: după ce conflictul se va stinge va mai auzi cineva ceva despre ei ? Sau vor dispărea misterios, cum au dispărut şi teroriştii care trăgeau în capetele copiilor la revoluţia română din 1989 ? de Ghighi Puieșteanu


PAGINA

8

VIP-UL ACTUALITĂȚII

Grădina blestemată

Actualitatea româneascã 5 - 18 martie 2011

INTERVIU

(Un articol altfel, intitulat aşa la dorinţa interlocutoarei) Discuţia cu Elena Ignat a avut loc într-o sâmbătă însorită de februarie. Locul întâlnirii, ales chiar de ea... Parcul Ruffinio din Torino. Nu pentru că i-ar plăcea foarte mult în parc, ci pentru că urma să se desfăşoare un eveniment la care au participat mai mulţi adolescenţi: "Torneo Nazionale di Calcio Giovanile. Memorial Giorgino Munteanu", aflat la prima ediţie. Cine este Elena Ignat? Este "mamma di Giorginio". Tânărul ucis anul trecut de alţi tineri, români şi ei. Giorgio Munteanu a murit la data de 30 ianuarie 2010, într-o sâmbătă după-amiaza. Mergea să se întâlnească, aşa cum făcea de fiecare dată, cu colegii. Femeia de 43 de ani spune că nu mai are nimic de pierdut. Fiul ei, pe care l-a crescut aşa cum a ştiut ea mai bine, nu mai este. Sunt însă întrebări fără răspuns, sentimente contradictorii, neputinţă

amestecată cu revoltă. Dar există şi un crez, acela că toţi "copiii mei", după cum spune doamna Elena, colegii lui Giorgio şi alţi tineri de vârsta lui, merită tot ce e mai bun. Din dorinţa de a face ceva pentru aceşti adolescenţi, a deschis o asociaţie. Iniţial ar fi dorit să fie una de luptă împotriva drogurilor, însă a realizat că, cel putin pe moment, ar fi fost doar un ideal frumos. S-a concretizat însă asociaţia care poartă numele fiului său, pe care Elena Ignat o coordonează şi în cadrul căreia au loc tot felul de evenimente sportive şi artistice. Simţea că trebuie să dea un sens suferinţei, că golul lăsat de fiul său trebuie umplut cu lumina din ochii atâtor tineri care participă la

concursuri de fotbal sau de dans. Lui Giorgio îi plăcea mult să danseze "art style". Visa să devină grafician "Mamma Elena" a spus că este o mamă puternică. A fost şi până acum un an, în toţi anii în care a trebuit să îşi crească singură fiul şi aproape că a renunţat la viaţa personală. Ea spune însă că nu vede ca pe o renunţare faptul că nu şi-a refăcut viaţa după divorţ. Prioritatea ei a fost băiatul

care avea darul de a atrage în jurul sau mulţi copii şi mai apoi tineri de vârsta lui, fie că era aici in Italia, sau acasă în România. De fapt, "acasă" era pentru Giorgio, Torino. Dar îi făcea plăcere să meargă vara la ţară, la bunici. "Giorgio avea un dar cu totul special: respectul pe care îl oferea celorlalţi necondiţionat. Ştia să îi respecte pe cei din jur. În rest, era un băiat obişnuit, care se îmbrăca la fel ca ceilalţi adolescenţi, participa la aceleaşi evenimente" a spus Elena Ignat. Discuţia cu aceasta decurge liber, însă încărcătura emoţională este maximă, astfel că firul întrebărilor gândite "reportericeşte" este adesea întrerupt. De o lacrimă sau de

o amintire. Mama rămasă fără copil are puterea de a zâmbi când îşi aminteşte cum fiul ei aproape că îi punea în încurcătură pe cei cărora li se recomanda cu o francheţe şi inocenţă specifice lui: "Sono Giorgio di Torino". Acestea erau cuvintele, care însoţeau o mână întinsă sincer. Pierduse sânge

prea

mult

În după-amiaza fatidică, Giorgio a rămas la calculator, mama sa a plecat cu treburi şi ultimele replici dintre cei doi au fost cele de fiecare zi, când unul din ei pleca de acasă "Ne vedem diseară. Te iubesc". În acea zi, nimeni nu avea să intuiască faptul că aceste cuvinte atât de des rostite erau de fapt ultimele. Mama a aflat despre cele întâmplate fiului de la o rudă. Mai multe apeluri pe telefonul mobil, la care femeia nu a răspuns, pentru că nu cunoştea numerele de telefon ale celor care sunau. A urmat un urlet de durere. "Nu ştiu cum am reuşit să ajung cu maşina din locul în care eram până la locul faptei" îşi aminteşte mama lui Giorgio. Cam 45 de minute medicii de pe ambulanţă au încercat să îl resusciteze. Elena şi-a văzut copilul mort, la spital. În zilele care au urmat, o mare de tineri au aprins lumânări pentru cel care fusese colegul sau amicul lor. În ziua înmormântării, toate magazinele de pe stradă au fost închise. Au ramas deschise doar florăriile. Italienii au fost cu precădere cei care i-au stat aproape mamei îndurerate. O sală de sport a unei şcoli din Torino, Scuola Saba, poartă numele băiatului ucis de alţi tineri. La un an de la tragicul eveniment, la data

de 8 ianuarie 2011, un părculeţ a primit numele de Giorgio Cristian Munteanu. A fost o decizie a municipalităţii torineze. Coșmarul numit realitate Am avut tăria să o întreb pe mama devastată dacă îşi visează băiatul. "Îl visez des, îmbracat în alb, cu ruxacul său în spate... <mama, EU SUNT!> Adorm cu dorinţa de a-l visa, cu gândul de a nu mă mai trezi. Dar dimineaţa vine şi e un coşmar... nu visul, realitatea este un coşmar." Este greu să priveşti în ochi o mamă care şi-a pierdut fiul. O femeie înca tânără şi frumoasă care îşi framântă mâinile. Ochii ei se îndreaptă de cele mai multe ori spre pământ. Nu prea se uită catre cer. Mi-a spus că îmi va răspunde oricărei întrebări, pentru că nu mai are nimic de pierdut. Repetă aproape obsesiv "nu mai am nimic de pierdut". Am întrebat-o dacă mai crede în Dumnezeu după cele întâmplate. Mi-a răspuns apăsat: "O spun în fiecare zi: dacă exista un Dumnezeu nu lăsa să se întâmple asta, poate că există o entitate ... nu am certitudinea asta. Dar pentru mine Dumnezeu nu există."

Sunt afirmaţii şocante pentru un om care trăieşte şi se bucură de viaţă. Însă Elena Ignat spune că ea nu mai are viaţă. Plânge când îşi aduce aminte de biletelele pe care fiul ei i le lăsa, de cuvintele pe care Giorgio i le spunea "mama, daca tu eşti bine, sunt şi eu". Au fost generoşi şi iubitori unul cu celălalt, au fost totul unul pentru altul. Acum a rămas o mamă care aşteaptă un grup de tineri într-o zi de sâmbătă, într-un parc. Şi dilema unui reporter răvăşit de durerea cu chip de femeie ... ce întrebare aş mai putea să pun unui suflet rămas fără ce e mai drag pe lume?! Elena Ignat simte că nu înţeleg puterea ei, este obişnuită ca lumea să nu înţeleagă de unde îi vine forţa. Mă ajută, dând răspunsul la întrebarea nerostită: "Copiii ăştia, copiii mei, cum le spun eu, sunt tot ce mi-a mai rămas. Ei mă ajută să merg mai departe". Giorgio Cristian Munteanu a murit la 15 ani, în parcul din Via Vibò, Torino. Asasinii, Catalin Jitaru şi fratele său minor, Cosmin, au fost condamnaţi la 30, respectiv 15 ani de închisoare. de Sanda Uţă


Actualitatea româneascã 5 - 18 martie 2011

PAGINA

9

ACTUALITATEA SOCIALĂ

Muncitorii români de la Pomezia în grevă de 10 zile 130 de muncitori dintre care 110 români au protestat la mijlocul lunii februarie pe străzile oraşului Pomezia din regiunea Lazio împotriva conducerii firmei angajatoare ”Dima Costruzioni Spa” pentru neplata salariilor. Greva salariaţilor a durat zece zile, în ultima zi muncitorii au blocat intrarea în şantier şi au scandat pe străzile oraşului: ”Vrem banii!”. Alături de muncitori s-au aflat şi sindicaliştii români Iulian Manta de la Feneal Uil şi Teofil Pop de la Filca Cisl. Românii şi cei 20 de italieni nu şiau primit salariile pe lunile decembrie 2010, ianuarie, februarie, precum nici cel de-al 13-lea salariu. Organizaţiile sindicale italiene au intervenit imediat. ”Firma Dima Costruzioni Spa se află în momentul de faţă în instanţă, fiind în faliment, îm-

preună cu alte zece firme ale Grupului DiMario” explică Iulian Manta, responsabil la sindicatul de construcţii Feneal Uil. Sindicatele au cerut firmei să apeleze de urgenţă - pentru cele 194 de persoane angajate - la amortizatoarele sociale, respectiv la Cassa Integrazione. În privinţa recuperării salariilor de către angajaţi se aplică anumite proce-

duri. ”Membrii Consiliului de administraţie vor face, în aceste zile, o cerere către un alt judecător pentru o procedură numită PRODI BIS care tutelează în mod avantajos muncitorii acestei firme” precizează Iulian Manta. Potrivit sindicalistului român, în ultimul an, numărul firmelor care nu plătesc este într-o mare creştere, ”unii din cauza crizei

economice, alţii din motive mai puţin ortodoxe”. Tocmai de aceea sfatul sindicalistului este ”ca în momentul în care firma întârzie cu plata salariului sau a contribuţiilor muncitorii să apeleze imediat la organizaţiile sindicale pentru a interveni prompt şi rapid în rezolvarea situaţiei”. Firmele care intră în faliment sau în lichidare, în cadrul cărora

PROTEST

există muncitori care nu şi-au primit salariile au posibilitatea să acceseze un fond de garanţie de la Istituto Nazionale della Previdenza Sociale (INPS) care acoperă ultimele trei salarii. Însă, potrivit lui Iulian Manta, procedura de recuperare a acestor bani ar putea să dureze între un an şi doi ani. de E.P.


PAGINA

10

ACTUALITATEA SOCIALĂ

Actualitatea româneascã 5 - 18 martie 2011

Rubrica juridică

România văzută din Italia

Procesele de muncă: importanţa martorilor

Un român care se află departe de ţară are de luptat cu o forţă căreia nu i se poate opune. Adică trebuie să se chinuie tot timpul să îşi scoată România din inimă. Oricât de bine s-ar integra, străinul are o lipsă ce nu o umple cu nimic. Doar se mai amăgeşte cu gândul că după o perioadă va ajunge din nou acasă. De aici, din locul unde stau se văd ca în palmă culmile severe şi pline cu zăpadă ale Apeninilor din vecinătatea Romei. Ei bine, în mai multe rânduri m-am pomenit aievea că văd Munţii Făgăraşului ce se înalţă din locul unde este aşezată Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. Din nefericire o parte însemnată a politicienior, preoţilor, judecătorilor, funcţionarilor din România au pierdut legătura cu poporul. Aş înclina să cred că acesta ar fi cauza care i-a împins pe românii lipsiţi de o minimă bunăstare materială să îşi ia lumea în cap Nici prin minte nu le trece prea-puternicilor că luxul în care se lăfăie l-au luat pe gratis de la popor prin legi nedrepte – făurite de ei înşişi – aşa cum spune Eminescu în poezia "Împărat şi proletar". În timp ce poporul se zbate în sărăcie şi neştiinţă – conducătorii politici se gândesc cum să îl mai jupoaie de un rând de piele. Spunea Nicolae Iorga într-o lucrare referitoare la preoţi: “Preotul să nu uite niciodată că vorbeşte în numele lui Dumnezeu, nu în locul lui Dumnezeu”. La fel

Foarte des în procesele de muncă în care încerc să apăr drepturile cetăţenilor români mă trezesc în faţa unei probleme tehnice. Mai întâi de toate aş dori să fac o precizare: în Italia, atunci când un raport de muncă încetează, muncitorul este tutelat din plin, chiar dacă a muncit la negru sau chiar dacă a lucrat cu un contract de muncă, însă nu iau fost respectate anumite drepturi. Pentru muncitorii români însă, lichidarea, concediile şi al treisprezecelea salariu sunt considerate o chestie opţională de către angajatorii italieni care, foarte des, “uită” să le achite. În orice caz, la sfârşitul unui raport de muncă, angajatul poate să deschidă un proces împotriva angajatorului la Tribunalul de Muncă pentru a solicita plata tuturor obligaţiilor care nu i-au fost recunoscute în precedenţă în cursul raportului. De altfel singura condiţie necesară pentru a putea obţine recunoaşterea drepturilor salariale proprii este demonstrarea existenţei raportului de muncă sau a încălcării acestor drepturi cu ajutorul martorilor care să confirme în faţa judecătorului că aţi lucrat efectiv în postul sau funcţia respectivă pentru angajatorul sau firma respectivă, sarcinile pe care le-aţi îndeplinit şi progamul de muncă.

Cu cât mai mulţi martori aveţi, cu atât mai bine. În general 3 martori sunt suficienţi pentru a câştiga procesul. Important este ca aceştia să fi văzut cu ochii săi că muncitorul respectiv a lucrat în orele prevăzute de programul de muncă, că a dus la îndeplinirile sarcinile care i-au fost încredinţate, etc. Dacă martorii declară că au auzit s-au că au aflat prin intermediul altor persoane de aceste lucruri, valoarea mărturiei este nulă. În anumite cazuri, atunci când aveţi puţini martori de încredere, puteţi să solicitaţi mărturia unei rude; apoi va fi judecătorul cel care va decide să ia în considerare acea mărturie sau nu, în funcţie de declaraţiile acestuia. Din păcate, am observat că românii nu prea au înţeles importanţa de a depune mărturie în favoarea compatrioţilor lor crezând că este o problemă a altora care nu-i afectează personal sau, mai rău, aplicând veşnicul principiu sinucigaş “să moară şi capra vecinului”. Această face ca angajatorii italieni care exploatează muncitorii români să scape nepedepsiţi şi să nu plătească toţi banii cuveniţi muncitorului, deoarece în lipsa martorilor judecătorul nu are cum să-i condamne. Poate părea exagerat dar şi în acest caz, unirea dă forţă şi, un mic efort făcut astăzi în favoarea unui compatriot, poate însemna un ajutor

mâine din partea acestuia, iar în cele din urmă efectul pozitiv se va răsfânge asupra întregii comunităţi de muncitori români făcând ca aceştia să fie mai respectaţi si, de ce nu, un pic mai bogaţi… Din punct de vedere juridic îi sfătuiesc pe români să se ajute între ei atunci când sunt nevoiţi să meargă în Tribunal pentru a-şi vedea recunoscute drepturile. Sfatul meu este rezultatul faptului că am observat de multe ori că unora le este teamă, crezând că este mai bine să nu se amestece. Ei bine, este extrem de important să vă “amestecaţi” pentru a da un semnal şi angajatorilor italieni care, văzând lispa de uniune şi de solidaritate dintre români, profită de acest lucru pentru a vă plăti mai puţin decât pe ceilalţi angajaţi din aceeaşi categorie profesională. În plus, în Italia, mărturia este considerată o datorie cetăţenească şi, în cazul în care un cetăţean care a fost citat ca martor nu se prezintă la proces, acesta este adus cu forţa de Carabinieri la proces. Părerea mea este că, preventiv, ar trebui din când în când să vă invitaţi câte un prieten la locul de muncă, mai ales atunci când lucraţi ca menajere. Şi n-ar fi rău să aveţi cât mai mulţi prieteni: nu numai pentru că veţi fi mai veseli… Dar veţi putea câştiga mai uşor un proces de muncă. de av. Giancarlo Germani

Important ! În fiecare zi de sâmbătă, de la orele 16, PIR - Partidul Românilor din Italia în colaborare cu Uniunea Asociaţiilor Româneşti din Roma sunt la dispoziţia dumneavoastră gratuit cu informaţii legale şi sindicale. La Centrul Comercial "La Strada" : Circ. Nomentana 530 Info: 329 31 21 699

şi mai marii poporului ar trebui să nu uite niciodată că vorbesc în numele poporului şi nu în locul poporului. Din nefericire am lăsat să se desfigureze chipul creştinului (AL LUI HRISTOS) din inima noastră. Spun aceasta cu gândul să observăm că nu mai suntem capabili să împărţim după dreptatea lui Dumnezeu cele ce se află pe pământ. Şi ştim din Filocalie că dreptatea adevărată este iubire. În prezent avem de luptat şi cu atitudinea indiferentă (aproape ostilă), a italienilor (atitudine insuflată în special de presa italiană care a pus, într-un mod iraţional, întregii comunităţii româneşti o pecete ce nu este reală). Să procedăm asemenea lui Iosif. Anume că, tocmai prin faptul că a fost vândut de fraţii săi, a aflat un bine mai mare, rezultat tocmai din vrăjmăşia şi neîndurarea lor. Stim că prin sfânta rânduială a lui Dumnezeu acţiunea duşmanilor are o influenţă binefăcătoare în viaţa creştinilor. Şi cunoaştem că tocmai în aceasta constă şi superioritatea creştinismului: anume că Domnul în Predica de pe munte ne porunceşte să iubim duşmanii, ca şi cum ar fi prietenii noştri. Adică cum a făcut Iosif cu fraţii săi. Până una alta Carpaţii noştri au capacitatea transfiguratorie de a lua înfăţişarea Apeninilor, venind astfel în alinarea durerii (dorului de patrie) a românului. de Valeriu Tănasă


Actualitatea româneascã 5 - 18 martie 2011

ACTUALITATEA SOCIALĂ

Cu fetele, la un pahar

PAGINA

11 CRONICA

Motto: Există anumite dudui care, în loc să nenorocească un singur bărbat, au ales să-i fericească pe mai mulți. - Ciao fetelor, cum merge treaba? - Prost, nene. E criză. - Șî ni mai hărţuiesc şî ţagherii... - Nu toţi, unii din ei. Ţagherii, în jargonul lor, sunt vigilii urbani şi carabinierii. Marinela, Aura (de fapt Aurica) şi Lidia - aşa se numesc, numele de familie nu le-am aflat. Ne ştim de multe luni pentru că frecventăm acelaşi bar. Eu îmi beau zilnic aici aperitivul sau bericica. Ele vin la prânz, la "tavola calda" apoi pleacă "la produs" pentru a reveni spre seară, să mai stea la o bârfă. Eram de mult curios (ce vreţi, deformaţie profesională !) să aflu amănunte din activitatea lor, dar nu îndrăzneam să le descos de teamă să nu le supăr şi să stricăm "relaţia". Aţi înţeles, cred, dragi cititori, că cele trei româncuţe ale

noastre profesează cea mai veche meserie din lume, prostituţia. Mi-am luat totuşi inima-n dinţi şi le-am aruncat o primă întrebare, în aşa fel încât să nu miroase a investigaţie: - Vă văd mereu singurele. Nu aveţi niciun peşte, lucraţi pe cont propriu ? - Juma'- juma', îmi răspunde Lidia, olteanca. - Cum juma'- juma' ? - Adică avem pe cineva "spate", un italian pe care îl plătim să ne protejeze. - De cine să vă protejeze ? - De tâlhari, de albanezi, de marochini, de români... - Dacî ti aflî cî ieşti sîngurî, ieşti victimî. Pi urmî, îţ' mai dă şî ţapî - intervine şi Aura în discuţie. - Adică să plece fără să plătească ? o fac eu pe prostul. - Mai rău, poa' să te şi jecmănească. Nu ştii vorba româ-

nească ? Şi bătut, şi f...t şi cu banii luaţi ! Istoria Lidiei Am stat, uite-aşa, la taclale mai bine de o oră; timp în care am înţeles că, la fel ca oricine dintre noi, şi fetele de la stradă simt uneori nevoia să se confeseze. Şi iată ce am aflat. Lidia este de locul ei din Caransebeş. A fost căsătorită şi are un copil de 10 anişori pe care îl cresc părinţii ei. Fostul soţ, de care încă nu a divorţat, e "un beţiv, un cartonar" (adică bea vin ieftin, la cutie). Au venit împreună în Italia în 2005. La început ea a muncit un timp la "fix" iar el unde şi când găsea. Mai mult nu găsea... Erau pe atunci la Torino şi "era frig. Mai frig ca la noi, nene, zău !" Se întâlneau joia dupăamiază şi duminica. El îi cerea mereu bani; n-a mai putut re-

Să nu omorâm speranţa (continuare din pagina 2) Singur nu reuşeşte, are nevoie de cineva care să aibă puterea să îl ajute şi nu ştie că adevărata forţă este în el, o forţă care nu ţi-o dau banii, pentru că provine din suflet. Cine trăieşte bine nu se pune în pielea celuilalt şi nici prin cap nu-i trece să se întrebe: “Şi dacă aş fi eu în locul românului, marocanului, algerianului?” Problema principală este că în conştiinţa colectivă italiană acestor persoane li se dă o conotaţie negativă, de puşcăriaşi predestinaţi, “demonstrată” de procente, date, statistici, mai mult sau mai puţin alterate pentru a influenţa opinia publică. În timp ce eu, italiancă, mândră că m-am născut în această ţară, sunt norocoasă să pot să plâng, să râd, să iubesc şi să sper în propria-mi ţară, mulţi nu-şi pot nici măcar plânge morţii în propria ţară pentru că nu se pot întoarce pe meleagurile natale. Uneori este nevoie de mulţi bani pentru a ajunge în propria ţară şi atunci, aceşti oameni, preferă să trimită mica lor agoniseală propriilor

rude pentru a trăi mai bine. Mulţi dintre compatrioţii mei sunt convinşi că faptul că imigranţii trimit banii pe care îi câştigă în Italia în ţara de origine este dăunător economiei noastre, ca şi cum datoria publică, PIB-ul ar depinde de 4 eşarfe şi trei umbrele vândute de un marocan sau de îngrijirea unei bătrâne de către o menajeră româncă. Şi înaintaşii noştri au emigrat în America sau în Australia, şi ei trimiteau bani în Italia… de ce dacă ceilalţi fac acelaşi lucru pe unii îi deranjează? Auzim des că imigranţii ne iau casele, locurile de muncă, etc. şi că noi, italienii, vom rămâne “pe uscat”. Da, dar ia să vedem cum stau lucrurile mai exact: noi italienii vrem o bucătărie şi un minim de două camere în locuinţa noastră deşi suntem doar două – trei persoane într-o locuinţă… altfel nu avem aer. Ne aruncăm bătrânii în ospicii, ne încredinţăm copiii bonelor ca să avem libertatea noastră… Vrem să trăim confortabil. Ei, cei “diferiţi”, se mulţumesc să stea mai mulţi într-o casă, nu contează ce

loc de muncă găsesc, important este să-l găsească, nu pretind lux sau comodităţi… şi iată de ce-i judecăm ca şi cum ar fi nişte animale. Noi ne înglodăm în datorii până peste cap, ne punem gaj până şi ochii pentru a nu renunţa la o croazieră vara sau la “săptămâna albă” la Courmayer iarna. Ei în schimb nu au datorii, sunt mai domni în sărăcia lor. Dar noi vrem să dispară, să fie arşi de vii deoarece “suntem sătui de ei”… păi atunci de ce mai chemăm îngrijitoarele românce pentru bătrânii noştri, zidarii ucranieni, polonezi, români ca să ne văruiască casele? De ce nu ne umezim până la piele când ne-am uitat umbrela acasă şi afară plouă cu găleata în loc să cumpărăm umbrela de la marocanul care ne aşteaptă cu umbrele la ieşirea din metrou? Cum de “uităm” că acei bani nu vor ajuta la creşterea economiei naţionale ci vor umple un buzunar sărac? Şi uite-aşa speranţa moare… pentru un cent în plus. de Lorella Lattavo

zista. Aşa că, cu doi ani în urmă, în august, ea şi-a luat concediu şi a plecat în România, singură. De acolo l-a anunţat că a dat divorţ, chiar dacă nu a făcut-o. Cînd a revenit, nu s-a mai oprit la Torino, ci a venit la Roma la o prietenă din copilărie. Prietena, care "făcea strada" (aşa cum face şi ea acum) a lămurit-o că se poate trăi şi aşa. De bărbat nu mai ştie nimic. A auzit c-ar fi ajuns "barbone" tocmai prin Sicilia, în Catania. - Şi prietena ta, unde e ? - Să mărită! Strînsă şi bănişori frumoşi, iar acu' n-o mai cunoşti. Femeie onorabilă, la locul ei, în Caransebeş: casă, maşină ! Mutele După plecarea amicei, Lidia s-a mutat la gazdă cu Marinela şi cu Aurica, pe care le

cunoscuse "pe stradă". Am încercat să aflu şi despre ele câte ceva dar nu m-am încărcat cu mari noutăţi; decât doar că sunt, de locul lor, de undeva de pe lângă Piatra Neamţ şi că nu erau "chei di bisăricî nişi în sat la ieli". Ba mai mult, înainte de a veni în Italia "o mai dat-o şî prin Spania, da' clienţ' puţîni, concurenţî mari..." - Totuşi, îmi zice în final Lidia, sunt fete de nota 10, ai bază în ele. Nu scoţi nimic de la mutele astea ! La despărţire, înainte de a deschide gura să le spun la revedere, Marinela mi-a luato înainte: - Moşuli, sî nu ti punî dracu' sî ni zîşi baftî, cî nişiun ban nu mai faşim pîn' disarî. La noi îi ca la pieşti ! de Ghighi Puieșteanu

Rromii din Napoli (continuare din pagina 3) Dănuţ e un nume fictiv. Are circa 8 ani. În România, ar fi deja în clasa a doua. În italia, nu merge la şcoală. E îmbrăcat cu haine de căpătat. Nu pare curat, în tabăra de tigani în care locuieşte nu există curent electric sau apă curentă. Are ochii trişti, dar vii. Sclipesc de inteligenţă. Vorbeşte perfect dialectul zonei italiene în care locuieşte . Îl intreb : Dănuţ, cum de vorbeşti aşa de bine italiana? -Pâi m-am născut aici . -Despre România ce ştii? -Mergem în fiecare an acolo. E sărăcie mare…. Am bunicii acolo, doar ei au mai rămas in ţară. În rest toţi suntem aici: fraţii si surorile mele, mama, tata, verişorii, mătuşile…. -A, înţeleg. De ce nu te duci la şcoală? - Păi eu muncesc. Şi la şcoală nu mă primesc. Ai mei nu au acte. -Munceşti ? la opt ani ? -Cerşesc. Sau spăl geamu-

rile maşinilor oprite la stop.Ca să-mi ajut fraţii. Am doi fraţi invalizi, mama e bolnavă, iar tata munceste din când în când. Oftează. Scotocesc prin geantă, mi-am adus aminte că am o bucată de ciocolata “Mars” , preferata mea. I-o dau. O ia încet , cu grijă, şi o strânge la piept. Dar nu o desface. -Mănâncă, Dănuţ ! -Nu, nu acum …mai târziu, vreau să o mănânc cu fraţii mei. Începerea construcţiei e un lucru bun. Dar rămâne de văzut dacă lucrările vor fi gata peste 18 luni. Suntem în Napoli, oraş în care nu se respectă nici un termen de edificare al vreunei construcţii. Îmi propun să mă duc iar peste 18 luni şi să văd cu ochii mei rromii care în sfârsit, pot trăi decent, în apartamente normale. Între timp, s-a anunţat evacuarea unei tabere de nomazi din Giuliano (Napoli). de Ruxandra Elena Dragoescu


PAGINA

12

ACTUALITATEA CULTURALĂ

Conţi româno – veneţieni la carnaval

Actualitatea româneascã 5 - 18 martie 2011

Un român cu succes în arta măştilor

menii râd când mă văd! Încerc pentru câteva minute să îi fac să nu se gândească la problemele de zi cu zi” povesteşte Marian, îmbrăcat într-un costum negru, cămaşă albă, cu papion, pălărie şi un baston în mână. Faţa lui este vopsită în alb. Vacanţă de Carnaval

De la tradiţionalul Carnaval de la Veneţia, desfăşurat între 26 februarie şi 8 martie, nu au lipsit nici în acest an românii. O parte dintre ei, veniţi special din ţară pentru o scurtă vacanţă, în vreme ce alţi conaţionali au parcurs doar câteva zeci de kilometri pentru a ajunge în oraşul – lagună, ei fiind stabiliţi în Peninsulă. “Eu sunt îmbrăcat în domn de Veneţia din anii 1600, iar ea la fel, în contesă” îşi descrie costumul de conte veneţian, Cosmin, 21 de ani, la braţ cu prietena sa, Ioana, 21 de ani. Cei doi, primul originar din oraşul Roman, judeţul Neamţ, iar fata din Bacău, trăiesc de doi ani la Padova, dar se află pentru prima dată la faimosul Carnaval. ”Peruca este foarte importantă ca să pot imita bine personajul – mai ceva decât Casanova” mai explică bărbatul. Ei sunt încântaţi că lumea îi opreşte pentru a face cu ei fotgrafii. Cei doi tineri au mers la Carnaval însoţiţi de părinţi, Cristina şi Lucian, stabiliţi în Italia din anul 2003. ”Este minunat, este superb. Intri în atmosfera anilor trecuţi. Este o senzaţie specială” consideră Cristina, fascinată în special de costume. Soţul ei, Lucian, ”un adevărat conte” cum se descrie chiar el, consideră că este normal să participe la acest Carnaval, la toate evenimentele de zi cu zi.

Costumul Cristinei de contesă a fost făcut de o italiancă într-o lună. Femeia recunoaşte că a admirat două costume aproape identice - cele ale regelui şi reginei şi un costum de doamnă de curte, ”pentru felul în care era cusut”.

Alţi români au venit special pentru Carnaval din ţară. ”De mult timp visam să îmi cumpăr o mască, să mă plimb printre fel de fel de persoane costumate, să respir aer de Carnaval. Anul acesta am reuşit” mărturiseşte emoţionată Anca Tarturu, 39 ani, venită din Bucureşti pentru trei zile la Veneţia. ”Din păcate costă cam mult această distracţie: cazare, drum, masă, dar me-

Unul dintre cele mai importante evenimente din întreaga lume este Carnavalul de la Veneţia. Din 1980, când a fost redescoperit de municipalitate (după două secole de întrerupere), acesta atrage anulal sute de mii de turişti fascinaţi de amestecul de tradiţie, distracţie, istorie şi mai ales bună-dispoziţie. La succesul acestui eveniment contribuie şi un român. Este vorba despre un băimărean, care de peste zece ani face măşti pentru Carnaval. Dacă ajungeţi în oraşul-lagună, indiferent de pe-

rioadă, îl găsiţi pe Marian Onţiu, la datorie, în magazinul – atelier „Ca'Macana" din cartierul Cannaregio, pe drumul dinspre Gara Veneţiei spre Piaţa San Marco. De altfel, el este şi singurul român din oraş care face o astfel de meserie pur veneţiană. Marian Onţiu, zis Nicu, originar din satul Fărcaşa, aflat la 27 de kilometri de Baia Mare, a venit în Italia, în urmă cu zece ani, pe „bani grei pe atunci", o viză de 3.500 de mărci. (continuare în pagina 17)

Valetul de inimă roşie (continuare din pagina 3)

Concediu pentru a-i distra pe turişti De trei ani, Marian, 40 de ani, din Mestre se deghizează în Charlie Chaplin. Românul, originar din Ploieşti, trăieşte la Mestre de 10 ani, este muncitor, dar colaborează, când este solicitat, cu Teatrul din localitate, unde interpretează anumite spectacole mici roluri. ”De mic doream să joc în spectacole de teatru. În România nu am avut niciodată această şansă. Aici însă da” mărturiseşte bărbatul. Dimineaţa lucrează pe şantier, iar seara merge la repetiţii la teatru. De Carnaval cere concediu de odihnă pentru a ”agăţa” cu bastonul şi amuza turiştii. ”Oa-

rită” mai completează femeia, economist de profesie, care pentru trei zile – două nopţi de cazare a plătit 400 de euro. Ioana Fratu, 50 de ani, a venit împreună cu familia sa, de la Roma pentru două zile de Carnaval. ”Am venit şi în alţi ani. Ne place. Este mult mai frumos decât Carnavalul de la Roma” spune femeia, care trăieşte în capitala italiană din anul 2000. ”Avem ocazia să ne destindem, să mai ieşim din cotidian şi să stăm împreună cu prietenii” completează românca. Ediţia din acest an a Carnavalului este dedicată femeii. de E.P.

...îşi săvârşeau ritualul de îmbunare a zeului lor, pe 14 februarie, în grota în care se spune că lupoaica i-a alăptat pe fondatorii Romei, Remus şi Romulus (a nu se confunda cu Romulus Mailat care apare mult mai tarziu la Roma, tot ca om al grotelor şi tâlhar la drumul mare). Sângele animalelor sacrificate era stropit pe străzile cetăţii ca semn al fertilităţii. Roşul sângelui era peste tot. Dar cel mai aşteptat eveniment pentru tineretul Romei, era aşa zisa “loterie a dragostei”. Numele fetelor erau introduse într-o urnă şi apoi fiecare băiat extragea câte un nume ca la “6 din 49”. Se formau astfel cupluri, care pentru un an de zile trăiau în intimitate continuarea ritului fertilităţii. După încheierea unui an, prin acelaşi joc al sorţilor se formau alte cupluri.

În secolul IV, Biserica a convertit obiceiul păgân, înlocuindu-l pe Lupercus cu Valentin, un episcop despre care se spune ca fusese decapitat din ordinul împaratului roman Claudiu al II-lea în anul 270, pe 24 februarie. Interesant este că această dată corespunde şi cu ziua îndrăgostiţilor de rit mioritic, “Dragobete’s Day”. E drept ca sărbătoarea autohtonă nu reuşeşte să se ridice la nivelul cultului mercantil al lui Valentin în privinţa încasărilor. Dar nici comerciantul zilelor noastre, nu trebuie să creadă atât de mult că zeul cu înfăţişare de lup va naşte aşa de multi lei într-o singură zi încât să-l scoată din actuala criză financiară. Nu există afacere de o zi, cum nu există nici dragoste de o zi. de Robert Thomas


PAGINA

13 Cultura românească în şcoli la Guidonia Actualitatea româneascã

5 - 18 martie 2011

ACTUALITATEA CULTURALĂ

Calea cea mai simplă pentru a elimina prejudecăţile este aceea de a face cunoscut celuilalt propria cultură, propriile obiceiuri, propriul mod de a gândi.

Acesta este şi motivul pentru care compatrioata noastră Gianina Ghiuţă a decis să implementeze în şcolile din Guidonia un proiect care să permită tocmai acest lucru. Proiectul este intitulat “Laboratorio interculturale per la valorizzazione della diversità” (laborator intercultural pentru valorificarea diversităţii) şi s-a desfăşurat la şcoala din Montecelio (Guidonia).

Într-o societate multietnică şi multiculturală, cum este cea italiană, proiectele care să pună în contact culturi diferite, făcute la nivel şcolar sunt cu atât mai importante cu cât tendinţa este aceea de a avea cât mai mulţi copii străini în interiorul şcolii.

Una din temele principale ale laboratorului a fost “sărbătoarea mărţişorului” la români. La realizarea acestui proiect, desfăşurat pe toate nivelele: preşcolar, şcoală primară şi gimnaziu, au contribuit directorul şcolii, Roberta Moncado, primarul Eligio Rubeis şi responsabilul cultural al primăriei Andrea Di Palma. Au participat elevi de toate nationalităţile. Nu este primul proiect de acest gen realizat de Gianina.

Anul trecut aceasta a realizat tot în şcolile din localitate un

curs de întrajutorare a elevilor străini. de Alina Harja

MAGHI Caricatura zilei


PAGINA

14

ACTUALITATEA RELIGIOASĂ

Actualitatea româneascã 5 - 18 martie 2011

Biserica Penticostală românească din Italia Deşi mai puţin cunoscută, comunitatea creştina penticostală românească are peste 50 de biserici răspândite pe întreg teritoriul Italiei, una dintre acestea fiind la Roma. Duminică, 27 februarie, comunitatea penticostală din Roma a fost vizitată de către pastorul Marius Livanu, preşedintele comunităţii creştine penticostale româneşti din Italia. Împreună cu pastorul Agostino Masdea al bisericii Evanghelice Penticostale Italiene “Alfa şi Omega” acesta a ţinut o prelegere pe tema “Paşii credinţei” în cadrul căreia s-au citit fragmente din “Daniel, Vechiul Testament”. Am profitat de ocazie pentru a-i lua un scurt interviu Pastorului Livanu, venit tocmai de la Trieste unde predică. În primul rând, cum sunteţi organizaţi în Italia? Câte biserici aveţi? “Aş dori să fac o mică preci-

zare. Eu sunt Preşedintele Bisericii Penticostale Evanghelice româneşti din Italia. Noi suntem cea de a 10-a filială românească, întrucât în România mai sunt alte 9. În Italia avem 50 de biserici: mare parte dintre ele sunt autonome, dar în multe localităţi din Peninsulă ne sprijinim pe spaţiile bisericii evanghelice italiene , aşa cum se întâmplă şi aici la Roma, cu care avem un strâns raport. Aceste biserici sunt conduse de 20 de pastori, majoritatea lor predicând în Nordul şi în Sudul Italiei.“ Pe lângă misiunea evanghelică va ocupaţi şi de proiecte sociale. “Da, organizăm cursuri gratuite de limbă română pentru copii români născuţi pe teri-

toriul Italiei, dar şi cursuri de bucătărie tradiţională românească. Asta pentru că nu trebuie să uităm de unde am plecat. Ca biserică încercăm în primul rând să oferim un sprijin spiritual persoanelor. În trecut însă am strâns fonduri atunci când au fost inundaţiile din România, bani pe care i-am trimis la sinistraţi. În general, pe cât posibil, încercăm să oferim asistenţă tuturor celor care au nevoie.” Mesajul pe care l-aţi transmis în această seară mi-a dat impresia că sunteţi de părere că lumea a luat-o pe o direcţie greşită. “Este adevărat. Oamenii nu mai au grijă de mediul înconjurător şi tehnologia este fo-

Pastorul Marius Livanu de la Trieste losită într-un mod greşit. Menirea tehnologiei este să îmbunătăţească viaţa oamenilor, nu să o altereze. Ceea ce este însă îngrijorător este faptul că lumea nu mai crede în Dumnezeu. Ar fi fost un mesaj important şi extrem de folositor dacă, credinţa în

Dumnezeu ar fi fost trecută în Constituţia Uniunii Europene măcar la nivel declarativ, însă nu s-a întâmplat. În SUA formula “God bless America” (Dumnezeu să binecuvânteze America, ndr) a devenit aproape un simbol.“ de Darian Glod


Actualitatea româneascã 5 - 18 martie 2011

ACTUALITATEA RELIGIOASĂ

Încă un pas pentru asistarea bolnavilor din spitale Joi, 24 februarie 2011 s-a semnat Acordul de Colaborare cu Spitalul Universitar „San Luigi Gonzaga” (Orbassano, Torino). Acest acord facilitează accesul preoţilor ortodocşi în spital în vederea acordării asistenţei religioase bolnavilor internaţi aici. La semnarea acordului, pe lângă conducerea spitalului, au participat reprezentanţii diferitelor culte religioase necatolice din Torino. Din partea Bisericii Ortodoxe

Române, cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Episcop Siluan, a participat preotul Lucian Roşu, parohul Parohiei Ortodoxe Române Sfânta Cruce (Torino 2). Acordul semnat face parte dintr-un proiect mai amplu intitulat „Culturi şi Religii” (Progetto Culture e Religione). Proiectul, iniţiat de către Spitalul „San Giovani Battista” (Molinette) din Torino, după ce Comitatul Interfedi a semnat acest acord cu

Regiunea Piemonte, îşi propune facilitarea dreptului bolnavilor la asistenţa religioasă, ţinând cont de propria lor cultură şi religie. La acest proiect au mai aderat până acum Spitalul CTO „Marie Adellaide” şi Spitralul „Umberto I” (Mauriziano) din Torino. În viitorul apropiat se doreşte ca acest Acord să fie semnat cu toate spitalele din Provincia de Torino. Biroul de presă

Duminică , pe 27 februarie, Mănăstirea Sfântul Ioan Secerătorul din Bivongi (Calabria) şi-a prăznuit hramul. Anul acesta PS Părinte Siluan, al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, a decis să-l delege ca reprezentant oficial al său la prăznuirea celui de al treilea hram, de la trecerea mănăstirii sub păstorirea Episcopiei Române, pe Ieromonahul Dionisie. Manastirea Sf. Ioan Theristis se află în Calabria, pe teritoriul localitatii Bivongi, într-o vale sălbatică numită Vallata dello Stilaro, renumit loc de nevoinţă ascetică unde totul vorbeşte despre monahismul

bizantin de la sfârşitul celui dintâi mileniu creştin. Mănăstirea "Sf. Ioan Theristis", care este declarată Monument Naţional, cuprinde un complex monastic de origine bizantină, compus dintro biserică în stil bazilical din secolul al-X-lea şi câteva corpuri de chilii. Monumentul este situat în partea declarată "zona sacra" a Patrimoniului Bizantin din Valea Stilarului, fiind primul dintre edificiile restaurate dintre cele peste 40 care existau la începuturile celui de-al doilea mileniu creştin în această parte a Italiei Meridionale.

Această "perlă" a Calabriei funcţionează ca mănăstire de monahi, înscriindu-se astfel în continuitatea vie cu ceea ce ea a reprezentat până în urmă cu 300 de ani.

15

13 martie 2011: Duminica Ortodoxiei la Roma În duminica Ortodoxiei, PS Părinte Episcop Siluan va săvârşi Dumnezeiasca Liturghie la Sediul Episcopiei de la Roma. Tot în duminica Ortodoxiei, 13 martie, la orele 16:00, va avea loc la Sediul Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei de la Roma tradiţionala Procesiune cu Sfintele Icoane din duminica I din Post, a Ortodoxiei,

la care vor participa preoţii şi credincioşii de la parohiile din Roma şi din împrejurimi. Toate parohiile participante vor purta icoana hramului şi alte icoane ale praznicelor şi ale sfinţilor şi vor intra în procesiune în incinta Sediului Episcopiei, cântând troparul hramului şi troparul Duminicii Ortodoxiei.

Calendar ortodox 5 - 18 martie 2011 5 S Sfantul Mucenic Conon din Isauria 6 D Sfintii 42 de Mucenici din Amoreea - Ap. Romani XIII, 11-14XIV, 14Ev. Matei VI, 14-21glas 8, voscr. 8 Predica la Duminica lasatului sec de branza - Ap. Romani XIII, 11-14XIV, 1-4Ev. Matei VI, 14-21glas 8, voscr. 8

Hram la Bivongi

PAGINA

7 L Sfintii Mucenici Episcopi din Cherson; Inceputul Postului Sfintelor Pasti 8 M Sfantul Teofilact Marturisitorul, episcopul Nicomidiei 9 M † 40 de mucenici, in Sevastia Armeniei Dezlegare la ulei si vin 10 J Sfintii Mucenici Codrat, Ciprian, Dionisie, Pavel, Anecton si Crescent Post

11 V Sfantul Sofronie, patriarhul Ierusalimului 12 S Sfantul Teofan Marturisitorul; Pomenirea mortilor - Dezlegare la ulei si vin 13 D Aducerea moastelor Sfantului Nichifor, patriarhul Constantinopolului - Ap. Evrei XI, 242632-40Ev. Ioan I, 43-51glas 1, voscr. 9 Duminica Ortodoxiei - Ap. Evrei XI, 24-2632-40Ev. Ioan I, 43-51glas 1, voscr. 9 14 L Sfantul Benedict din Nursia Post 15 M Sfantul Mucenic Agapie si cei sapte mucenici 16 M Sfantul Mucenic Sabin Egipteanul 17 J Sfantul Cuvios Alexie 18 V Sfantul Chiril al Ierusalimului

Biroul de presă

Donaţii pentru construirea bisericii ortodoxe Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul din Pordenone se pot face în contul: IBAN IT46V0835612503000000032119 ABI 08356 CAB12503 CC 000000032119 intestato a Parrocchia Ortodossa Romena Natività di San Giovanni Battista, deschis la Banca di Credito Cooperativo Pordenonese, Filiale di Pordenone, Ag. 3


PAGINA

16

ACTUALITATEA DIN ITALIA

Actualitatea româneascã 5 - 18 martie 2011

Est House, o nouă asociație sociopolitică românească în Peninsulă Sever Diaconu este unul dintre cei 250 de români cu drept de vot din Cuorgnè, Torino. Aici trăiesc 382 de români rezidenţi (din 10.141 totalul rezidenţilor). Este președintele nou înfiinţatei asociaţii social-politice, Est House. Si poate fi un punct de referinţă în contextul viitoarelor alegeri, pentru că românii nu trebuie să fie marginalizaţi. “Sunt din Sibiu. De peste 12 ani sunt în Italia şi nu am plecat de rău de acasă.” Cum puteţi descrie, în câteva cuvinte, experienţa în Italia? Eu sunt un caz mai special, în sensul că nu trăiesc aici aşa cum face majoritatea. Nu am fost niciodată nevoit să fac o muncă fizică, nu ştiu nici cum se ţine în mână cazmaua, nici cum este să cari cu spatele. Am diferite ocupaţii care îmi permit să trăiesc relaxat. Nu consider că exagerez dacă atunci când vreau să merg la ski sau la Londra, o fac. Normal că acest lucru nu este văzut de toată lumea cu ochi buni sau că au existat măcar perioade în care unii au fost mai curioşi. Cum este comunitatea românilor în Cuorgnè, localitatea în care trăiţi?

Viaţa este liniştită, oamenii îşi văd de treabă, pe unii îi cunosc îndeaproape fiind şi angajaţii mei. Care este sfatul dumneavoastră pentru cei care vor să se stabilească în Italia, că tot se vorbeşte atât de mult de integrare? Eu nu dau sfaturi, dar ţinând cont de realitatea din România, aş putea spune că cei care aleg să ducă o viaţă în afară, cu puţin noroc ar putea face mult mai mult decât fac acum acasă. Este clar că Italia pentru români nu mai este ce era cu câţiva ani în urmă. Şi poate că nici românii nu mai sunt umili ca la început. Integrarea trebuie să se facă, vrei nu vrei. Eşti aici sau în altă parte, trebuie să respecţi legile scrise şi nescrise ale locului.

Este mai greu sau mai uşor să alegi acum Italia? Este la îndemână, pentru că mulţi din cei care vin, au deja rude aici. Dar dacă e să alegi, ar trebui să te îndrepţi către ţări ca Germania sau Marea Britanie. Sau chiar mai departe, nu neapărat Europa. Însă cei care vin în Italia, o fac pentru ca sunt constrânşi de o anumită situaţie. Cum v-a venit ideea înfiinţării Est House. De ce nu o denumire în italiană? Aproape că a venit de la sine. La mine oricum veneau românii, să mai cumpere un preparat românesc, să servească o mâncare românească... Vreau să avem activităţi care să ne ajute, să ne destindem împreună. Şi ne vom adapta din mers. Bineînţeles, fiind o asociaţie social politică,

ne vom îndrepta atenţia şi spre lucruri cu adevărat serioase. La Est House este un loc special, unde cei care sunt în căutarea unui loc de muncă pot lăsa CVuri sau referinţe pentru a putea fi contactaţi. Avem multe în plan, cu siguranţă se va auzi de noi. Denumirea este o combinaţie între un cuvânt românesc ce simbolizează partea de Europa

de unde am venit cu toţii, iar "house" este un mod de a spune. Şi sună bine, sună familiar. Oamenii sunt încântaţi, sunt cam 200 de membri, dintre care vreo 20 sunt italieni. Care este orientarea dumneavoastră politică referitor la Romania/ Italia? (continuare în pagina 17)


Actualitatea româneascã 5 - 18 martie 2011

ACTUALITATEA DIN ITALIA

Un român cu succes în arta măștilor de Carnaval (continuare din pagina 12) Bărbatul recunoaşte că la început i-a fost greu „să prindă" secretele acestei meserii. „În România am făcut cu totul altceva, eram sticlar. Eu am venit să lucrez în construcţii şi uite că am ajuns să fac cu totul altceva" îşi aminteşte acum, surâzând, românul. Reduceri pentru români În perioada carnavalului, turiştii vin într-un număr mult mai mare la Veneţia. Printre ei sunt şi mulţi români, pe care Marian îi lasă să îşi aleagă singuri masca şi abia la casă, când să plătească, le spune că au o reducere pentru faptul că sunt români. Artistul avertizează turiştii să fie atenţi asupra originalităţii măştilor. ”În toată Veneţia, cum cobori din tren sau din autobuz, te împiedici de măşti. Acum de unde vin ele, China, Italia sau din altă parte, nu se mai ştie de unde, de Carnaval e o harababură” descrie bărbatul atmosfera care se crează an de an în timpul tradiţionalei sărbători. ”Turistul român trebuie să cumpere numai din magazinele unde văd că se lucrează. Asta înseamnă că este marfa lor. La tarabe este numai marfă din China. Sau sunt multe magazine unde scrie 50% reducere. Toate sunt magazine cu

marfă chinezească. Doar că scriu acum non UE” explică Marian. Deşi băimăreanul lucrează de zece ani la un magazin aflat în centrul Veneţiei, el vede Carnavalul doar de pe geam, la televizor şi în ziar. ”Vezi doar lume, lume, lume, atâta vezi. Şi în rest vezi în ziar şi la televizor. Deci eu nu am reuşit în zece ani de zile să văd un Carnaval, să ajung până în piazza San Marco, pentru că fiind lume multă trebuie să stăm la magazin. Da. E frumos să vezi lumea afară, se distrează, toţi voioşi..e o altă atmosferă” completează bărbatul. Măştile de fier mai căutate decât cele clasice O altă recomandare făcută de artist este aceea de a proba

masca, deoarece fiecare faţă are masca sa, identitatea sa. La o faţă rotundă nu merge o mască largă sau lungă, în vreme ce la o faţă mică se potrivesc toate tipurile de mască. Anul acesta sunt la mare căutare măştile cu pene, cât mai încărcate. ”Este o modă, dacă putem să-i spunem aşa, de doi – trei ani” mărturiseşte Marian. ”În urmă cu şase - şapte ani se foloseau mai mult măştile clasice, de teatru” completeză românul. O nouă tendinţă apărută anul acesta este cea a măştilor de metal. Preţul acestora este de la 20 de euro în sus, în vreme ce al celor clasice este de la 4 euro în sus. Cea mai scumpă mască ajunge la 1200 de euro. de E.P.

PAGINA

17

Est House, o nouă asociaţie (continuare din pagina 16) În România este totul o apă şi un pământ. E clar că nu pot fi decât de dreapta, dar asta nu înseamnă că dau vreun credit politicienilor români. Cât despre Italia, mai bine am vorbi despre politici financiare, că ele sunt baza, peste tot, la modul general. Mă interesează politica atât cât să fiu în temă când creşte sau scade preţul petrolului, ce plasamente sunt profitabile. Citesc presa, conştientizez că sunt publicaţii care prezintă acelaşi lucru din două unghiuri diferite... ca să fiu diplomat. Dar aşa este peste tot. Poate că doar pe perioada fascismului lucrurile erau clare, acum... stânga, dreapta, important este ca fiecare în parte să îşi gestioneze bine viaţa. V-aţi gândit la o carieră politică ? Nu sunt nici atât de frumos nici atât de deştept pentru politică. Eu observ, dar nu sunt omul care să iasă în faţă. Vorbesc despre politică, partide şi contexte care au generat anumite curente în Italia şi în general în Europa. Sunt un om informat. Două lucruri pe care le aveti în Italia şi nu le aveaţi în România şi viceversa. Pot spune doar atât: băiatul meu, Ştefan. Are 9 ani şi îmi dă mereu senzaţia că nu îmi ajunge timpul să mă ocup de el. Mama lui este italiancă, bona italiancă, bunicii alături de care creşte, la fel. Dar am ales un nume românesc.

La o simplă căutare pe internet, se poate citi că aţi fost implicat într-un scandal ... Nici măcar. Eram pe pârtia de ski cu fiul meu care obosise. Şi am cerut să fim lăsaţi să coborâm, deşi ştiam că pe acolo se poate doar urca, dar copilul nu mai putea. Lucrurile au degenerat în momentul în care body guard-ul nu a vrut să ţină cont de niciun argument. Au degenerat este mult spus, ca dovadă că totul s-a clarificat după. Iar patru ziare locale au avut în ultima vreme doar menţionări pozitive la adresa mea şi a Asociaţiei. Urmează alegerile. Votaţi? Cu cine? Veţi discuta despre cui va fi dat votul românilor în cadrul întâlnirilor de la Asociaţie? Votez. Deocamdată nu pot spune cu cine, pentru că încă nu mi-am dat seama. Dar cu siguranţă că vom lua o decizie, eu şi alţi români din Cuorgnè. Va fi în funcţie de oferta candidaţilor, în sensul că românii trebuie să aibă şi ei un cuvânt de spus, mai ales pe viitor, după ce se vor fi încheiat alegerile şi se va trece efectiv la treabă. Aţi spus că vă place să călătoriţi. Vorbiţi româneşte pe acolo pe unde mergeţi? Vorbesc în funcţie de context. Dacă sunt în Londra şi chelnerul e român, vorbesc româneşte. Vă repet: pe fiul meu îl cheamă Ştefan şi eu i-am explicat că acesta a fost un domnitor român. de Sanda Uţă


PAGINA

18

ACTUALITATEA DIN ROMÂNIA

REVISTA PRESEI

Actualitatea româneascã 5 - 18 martie 2011

Actualitatea socio[o piesă de teatru absurd

ACTUL I: HOŢII ȘI VARDIȘTII Serialul şpaga în vămi continuă la cel mai mare punct vamal din estul României, vama Albiţa. Noi arestări în forţă, autodenunţuri şi acuzaţii în sistem de domino. Câte ieşiri, atâtea tentacule. Câte tentacule atâtea încrengănturi, politice bineînţeles. De remarcat, în ecuaţia scandalului de la Albiţa, este faptul că nici un vameş nu a fost ridicat de procurorii DNA, ci doar poliţişti de frontieră. Iar unii dintre ei, deşi au case, vile şi bolizi, susţin că sunt curaţi ca lacrima. Într-un ritm ameţitor, dosarul corupţiei din vămi răscoleşte istoria murdară a unui sistem scăpat de sub control. În urma unui autondenunţ al fostului şef la Vama Giurgiu, aflăm că lideriul sindical Vasile Marica a primit şpagă constant timp de şase ani pentru a trece cu vederea afacerea vameşilor. Mai mulţi lideri sindicali intră apoi în ecuaţie şi se jură că nu fură, dar încep să se acuze în lanţ unii pe alţii. În pofida efectului artistic, filmele cu hoţii şi vardiştii, care se joacă în vămile României de câteva săptămâni, frizează mai degrabă absurdul. „Este un serial la care scenariştii nu au prea multă imaginaţie, recuzita este simplă, costumele şi ele, ieftine, aflate în stoc. Treaba începe pe la crăpatul zorilor, când detaşamente de mascaţi înconjoară Vama şi se iau la scormonit

buzunarele, sacoşele, dulapurile, sertarele – adică locurile pe unde se pune ciordeala la păstrat. După o oră-două sunt duşi spre arest poliţiştii de frontieră care au avut ghinionul să fie programaţi la filmări, niscaiva vameşi slobozi la gură. Probele marii corupţii sunt ciubucurile de câţiva euro, ţigări, ciocolată, ciorapi şi alte marafeturi care se dau şi se iau la porţile ţării. Încolonaţi milităreşte, săltaţii sunt audiaţi în grup şi tot în grup trimişi la arest. Unii, dinainte desemnaţi, mai scapă spre procurori vorbe nechibzuite – cică şpaga se duce în sus spre şefi. Până acum din serialul devenit plicticos nam aflat cât de sus”, scrie Dan Constantin în Jurnalul Naţional. ACTUL 2: ALTERNATIVA CONTINUITĂŢII E clar ! Ceva e putred şi sistemul nu merge. Aflăm din România Liberă că "preşedintele Traian Băsescu a de-

clarat, la sfârşitul întâlnirii cu parlamentarii PDL, că Guvernul trebuie să găsească un alt stil de guvernare." Un timp se vehiculează informaţii despre întâlniri secrete şi schimbări de premier. Speculaţiile rămân nefondate şi Emil Boc rămâne în continuare pe scaunul de premier, dar… se caută alternativa. Asta până la congresul UDMR. Căci până atunci, nimic nu se schimbă. Congresul UDMR a fost. S-a ales un nou preşedinte după aproape două decenii. Opoziţia de la USL, alias dreapta, centru, stânga dar şi partenerii portocalii de coaliţie de la PDL l-au peţit cu promisiuni ferme pe viitorul lider. Liberalul Crin Antonescu a chemat UDMR la oaste împotriva lui Băsescu, în timp ce Emil Boc a garantat pentru stabilitate. Maghiarii au ales continuitatea şi actualul ministru al culturii Kelemen Hunor a preluat detaşat şefia partidului, « după

18 ani în care a fost condus de actualul vicepremier, Marko Bela. Cunoscut ca discipolul lui Marko, Kelemen a câştigat funcţia fără emoţii şi i-a asigurat pe colegii săi că UDMR va rămâne la guvernare alături de PDL atâta vreme cât va fi respectat din partea democrat-liberalilor „cuvântul dat”. El a adăugat că în UDMR nu există un curent majoritar pentru o alăturare la Opoziţie şi pentru părăsirea Coaliţiei de guvernare. Cât despre eventuala schimbare a lui Emil Boc cu un premier independent, Kelemen a pledat pentru un premier politic, relatează publicaţia Puterea, care adaugă ironic că singura şansă care mai rămâne opoziţiei este discreta relaţie amoroasă pe care ministrul maghiar se presupune că ar avea-o cu o o deputată PSD. ACTUL 3: AVEM EROI Alternativa politică nu e un capriciu ci o necesitate. Şi

asta pentru că românii o duc prost. Prost de tot ! Aflăm din Adevărul că „peste 40% dintre români trăiesc în locuinţe care nu au toaletă conectată la reţeaua de apă-canal şi nu dispun de baie sau duş, arată un raport Eurostat. Astfel, România este pe ultimul loc în Europa în privinta condiţiilor de locuit. Potrivit Eurostat, mai mult de jumătate dintre români trăiesc în locuinţe supraaglomerate, iar aproape un sfert spun că există infiltrări de apă prin acoperiş, umezeală în pereţi, pardoseală sau fundaţie.» Dacă material stăm prost, măcar tinerele vlăstare să spere la mai bine. Greşit ! Viitorul nu sună deloc bine. "Peste 30% din copiii cu vârste cuprinse între 3 şi 6 ani vor fi nevoiţi ca de la toamnă să stea acasă, în cazul în care parinţii nu-şi permit să le plătească studiile la o unitate particulară", aflăm din Libertatea.


Actualitatea româneascã 5 - 18 martie 2011

ACTUALITATEA DIN ROMÂNIA

politică în România

Ne plac filmele pentru că pentru că ne plac eroii. Şi din când în când, unii români chiar se identifică cu ei. Da, avem eroi ! "Un jandarm din Târgu-Jiu a descoperit lângă maşina sa, în parcare, o geantă. A deschis-o şi a văzut că în ea se află suma de 50.000 de euro. Lângă bani, jandamul a mai descoperit şi câteva documente din care şia dat seama cine pierduse geanta. L-a căutat pe proprietar şi i-a restituit-o" Atât de simplu !

ACTUL 4 : UMOR INVOLUNTAR Şi mai avem şi umor! Un umor absurd, desigur, de situaţie, gen aberaţie. Potrivit România Liberă, «ţara noastră exportă banane, curmale, citrice şi chiar cafea, mai mult decât produsele tradiţionale specifice climei locale, precum roşii, castraveţi sau porumb. Paradoxul abia aici începe: cantitatea vândută este în unele cazuri de două ori mai mare decât cea de morcovi sau de tomate. Cum se poate aşa ceva? Pe piaţa românească sunt diverse firme care importă banane din ţări producătoare precum Ecuador şi apoi le exportă la un preţ mai mare. Există însă şi cazuri în care românii noştri getbeget produc anumite soiuri de banane sau chiar kiwi.” În tumultul informaţiilor de actualitate absurdă se mai strecoară o ştire ştiinţifico-fantastică. De data aceasta este vorba des-

pre puterile supranaturale ale serviciilor de securitate. Din sursă sigură, aflăm şi apoi imediat uităm că Securitatea a fost informată apriori de înfiinţarea «spontană» a FSN. “Apariţia Frontului Salvării Naţionale cu două luni înainte de Revoluţie şi planurile acestuia pentru răsturnarea lui Nicolae Ceauşescu din fruntea PCR erau cunoscute de

19

decidă dacă Holdevici Irina-Alice, general SRI în rezervă, a colaborat cu fosta Securitate. Întrebat de jurnalişti cum explică toate acestea, Ion Iliescu, întemeietorul FSN, a spus că la mijloc s-a strecurat o eroare, o coincidenţă mai exact, de nume şi… intenţie.

în mai multe acte]

România stă bine totuşi la unele capitole, nu tocmai esenţiale dar profund existenţiale. «România ocupă primul loc în Europa într-un top al vânzărilor de bilete de cinema. În comparaţie cu 2009, anul trecut s-au vândut cu 28,8% mai multe bilete, totalul fiind de 6,8 milioane», aflăm de la Antena 3, citată de Adevărul.

PAGINA

Securitate înainte de evenimentele din decembrie 1989. Conform informaţiilor primite de Securitate, FSN urma să acţioneze pentru schimbarea regimului la Congresul al XIV-lea al PCR - noiembrie 1989”. Informaţiile apar în publicaţia Puterea şi se regăsesc în dosarul trimis de CNSAS către Curtea de Apel Bucureşti, prin care se cere să se

O altă victimă colaterală a coincidenţelor şi intenţiilor neclare este preţul carburantului. Urmează încă o scumpire a carburanţilor la pompele OMV Petrom foarte curând, aflăm din Gândul. "Vestea scumpirii a fost dată de oficialii companiei care nu au făcut însă vreo referire la dimensiunea majorării. De data aceasta, şoferii români vor plăti mai mult din cauza conflictelor din nordul Africii şi din Orientul Mijlociu". Între timp, ca un biet David care-i cere, pe drept, socoteală lui Goliat, premierul Emil Boc continuă lupta cu marile companii producătoare, bănuite că ar fi crescut nejustificat preţul carburanţilor. «Boc a cerut Consiliului Concurenţei să refacă analiza asupra pieţei carburanţilor, nemulţumit că primeşte doar date generale», au declarat surse oficiale citate de Mediafax. de Ana Panait


PAGINA

20

Actualitatea româneascã

VEȘTI DIN COMUNITATE

5 - 18 martie 2011

Împreună împotriva drogurilor !

Pe 15 martie, de la 9 la 13, compatrioata noastră Nicoleta Sprînceană, o figură extrem de activă în panorama culturală românească din Roma, cunoscută mai ales pentru cursurile de limbă şi cultură română organi-

zate pentru italieni la Centrul Comercial “La Strada”, va fi oaspete în cadrul Conferinţei pe tema “Drogurile şi efectele colaterale” la Teatrul Principe din Palestrina (o mică localitate de lângă Roma).

Evenimentul, patronat de primăria din Palestrina, a fost organizat de Marco Campilani şi Dario Di Vito, membri ICAA (International Crime Analysis Association ), organizaţie din care face parte şi compatrioata noastră. În deschiderea conferinţei, oaspeţii vor primi salutul Episcopului catolic din Palestrina, Domenico Sigalini, şi a primarului localităţii, Rodolfo Lena. Tema întâlnirii, ce va avea în prim plan drogurile, abuzul de alcool şi efectele colaterale ale acestora asupra mediului social şi asupra individului, va fi expusă de Prof. Marco Strano, psiholog şi criminolog, director ştiinţific al ICAA şi de Giovanni de Giovanni, responsabilul SERT din Palestrina.

“Am dorit să organizăm această întâlnire cu tinerii, părinţii şi cadrele didactice – ne povesteşte Marco Campidani – deoarece am observat datele anuale ce reies din raportul asupra consumului de droguri publicat de OEDT (Observatorul European asupra Drogurilor şi Dependenţei de Droguri)”. Sunt date alarmante cele ce reies din raportul observatorului din Lisabona: vârsta consumatorilor de droguri este din ce în ce mai scăzută, cantitatea de droguri amestecate asumată este în continuă creştere şi, mai ales, numărul de femei ce consumă astfel de substanţe este din ce în ce mai mare, cu efecte atât asupra propriei dezvoltări cât şi asupra fiilor acestora. În acest context, “pentru o pre-

venţie eficientă - afirmă Dario de Vito – ne-am gândit că tinerii ar trebui informaţi încă de la o vârstă fragedă. Este primul pas şi este absolut necesar c ape lângă informarea tinerilor să încercăm să sensibilizăm şi părinţii şi cadrele didactice , recomdandându-le să organizeze seminarii prin care să le explice tinerilor riscurile la care se supun atunci când consumă droguri.” “Problema consumului de droguri este o problemă care afectează tineretul indiferent de naţionalitate. Tentaţiile sunt mari şi mi-aş dori ca şi părinţii şi tinerii români să participe la astfel de întâlniri. Este mult mai uşor să previi decât să vindeci,” ne spune Nicoleta Sprînceană.

Un artist român cucerește Roma

de Alina Harja

Dialog cu Dan Perjovschi în cadrul inaugurării expoziţiei sale intitulată “THE CRISIS IS (NOT) OVER. DRAWINGS AND DIORAMAS” Muzeul de Artă Contemporană din Roma - prezintă o nouă operă a artistului român Dan Perjovschi. O frescă sarcastică a societăţii contemporane desenată în prezenţa publicului curios care încearcă să fotografieze “detalii originale” dar şi artistul. Dan Perjovschi explorează subiecte politice şi sociale, inclusiv extinderea recentă a Unionii Europene, dar şi cronica neagră. Tema pe care o propune stârneşte interesul publicului. La prima vedere desenele şi textele simple scrise pe pereţi, inspirate de multe ori din titluri de jurnale sau din evenimentele de actualitate de la televiziune, provoacă un zâmbet amar. Nu întâmplător a intitulat această operă: THE CRISIS IS (NOT) OVER. Arta lui Dan Perjovschi este mai mult decât o aventură. Astăzi, este un artist recunoscut în lumea întreagă: de la celebrul Museum of Modern Art (MoMA) din New York, Tate Modern din Londra şi până la Muzeul de Artă Contemporană din Roma, evenimentele politice şi sociale, “actualităţile” însoţite de aprecierile lui ironice au devenit un leit motiv pentru creaţia sa. Am avut ocazia să stau de vorbă cu Dan Perjovschi cu ocazia filmărilor pe care le realizam pentru arts & opi-

nions. L-am intrebat dacă există o diferentă substanţială între ce a prezentat la New York şi ceea ce prezintă astăzi la Roma. Răspunsul lui Dan a fost destul de clar, dar probabil mai greu de înţeles pentru cei care nu cunosc încă opera lui, operă despre care se pot spune multe. Am impresia că a devenit un leit motiv pentru tine această propunere de “actualităţi”. La New York ai prezentat un fel de graffitti, o caricatură intelectuală cum spuneai într-un interviu mai vechi. Ai declarat că te foloseşti de umor şi de un limbaj popular ca să intri în discurs, dar propui nişte subiecte complicate; vorbeşti de politică, de social. Ai dreptate, aşa este, toţi zic că parcă fac acelaşi proiect, dar nu este adevărat, pentru că nu va mai fi niciodată în felul ăsta; peste 3 luni se pictează peşte, dar e o retrospectivă pentru că reiau diferite desene care le-am făcut în cadrul altor proiecte, le readuc la viată, pentru că sunt “omorâte” la sfârşit, dar eu le reinventez, ca în povestea cu Meşterul Manole … Ai avut un model de artist în tinereţe ? Nu. Am avut chiar antimodele, am evitat modelele, aşa am crescut şi pe urmă când am fost liberi, într-o societate să zicem democratică, am

vrut să nu semăn cu nimeni, să am ceva diferit, să am ceva de spus diferit. Era prea târziu să mai am modele, aveam 30 de ani aproape când a venit revoluţia, şi eram deja aproape format şi am vrut să nu semăn cu nimeni, iar când eram mic, tot ce arătau ei ca model nu era în regulă… În opera ta eşti ironic, critici un sistem, dar tu faci parte azi din acest sistem. Dacă ai fi fost in afara sistemului ai fi avut posibilitatea să te exprimi public? Nu, dar atenţie ! că aici trebuie să spun că eu fac 25 de proiecte pe an din care 5 poate sunt în parteneriat cu ICR, nu ICR-ul mă trimite. Ei au facut un lucru extraordinar, s-au pliat pe limbajul contemporan, film, teatru, dans contemporan, arte vizuale, care e cerut în vest. Degeaba noi vrem să impunem ale noastre, plătim tra-

duceri etc; chestiile astea vin mai greu, dăm ceea ce se cere pe piaţă, ei au făcut parteneriate, foarte bine, eu respect instituţia (ICR), dar nu ea m-a creat pe mine. În momentul în care ICR-ul s-a înfiinţat eu participasem deja la bienale, expuneam în marile muzee. Să revenim totuşi la opera prezentată aici la Roma. Ai scris pe acest perete : 1989 - EAST, 2011 - MIDDLE, WEST, de ce ? În ’89 au fost revoluţiile în est, în 2011 sunt în Orientul Mijlociu şi poate vor fi şi în Vest . Città Eterna ? Cu “Città Eterna” - este foarte greu să locuieşti întrun oraş etern. Tu eşti trecător. Aici la fiecare colţ te loveşti de un monument, nu poţi să sapi o gaură că dai de ceva. Aici, ai desenat Drapelul Europei, ai scris ceva mic, Made in China . E o aluzie la ce se fabrică în China ? Deci să înţeleg că Europa noastră cea veche şi puternică… fabrică şi steagul în China, ca şi încălţămintea ? Da, dacă e făcut în China, asta e. De orice ţară când vorbim azi, vorbim într-un context internaţional, şi unul din actorii cei mai importanţi astăzi, în acest context este China. de Ovidiu Paulescu

Publicaţie fondată de Dr. Valentin Eugen Dăeanu Redacţia și administraţia Bucureşti, str. Justiției nr. 54, et. 2, Sector 4 Tel. 004.0213358800 Fax 004.0213358784 Director editorial Alina Harja Redacţia Călin Cristian, Luiza Ciorcăşel, Florin Stan, Irina Stinghe, Ghighi Puieşteanu, Mihai Duțu, Mihai-Victor Bucur, Daniela Vițelaru, Ana Panait, Arsenio Silupescu, Darian Glod, Ruxandra - Elena Dragoescu, Diana Rusu, E.P. Colaboratori Adrian-Ioan Grigor, Sanda Uță, Costel Adjudeanu, Remus Mihăilă, Lorella Lattavo, Ovidiu Paulescu Referent Costel Cune Art director Marius Lupu Director comercial și Coordonator Italia Cristiano Acquaroli Editat de S-PRESS Internațional România Administrator unic Dr, Adrian Vladimir Ciorcăşel *** Actualitatea Românească este un ziar editat în România şi se supune legilor româneşti în materie. Ziarul poate fi difuzat şi retipărit oriunde în lume, cu acordul redacției, societății sau persoanei căreia i se încredințează acest drept.


Actualitatea româneascã 5 - 18 martie 2011

Meciul lui Bute va fi televizat în 160 de ţări

Echipa lui Mircea Lucescu va întâlni pe 8 martie AS Roma

ANUNȚURI Regiunea Marche Se caută urgent casieriţă pentru agenţie de voiaj, cu experienţă în domeniu şi care cunoaşte bine limba engleză. Se face contract "a progetto" . Trimiteţi C.V. cu poză la mail: info@mariver.net; telefon: 329 2162109 (Ancona). Se caută persoane de ambele sexe pentru asistenţă clienţi, chiar şi fără experienţă, full-time, telefon: 0712905549 (Ancona). Bar-pizerie caută personal, program parttime,se cere aspect plăcut zona Monte San Vito, telefon: 071743853(Ancona). Se caută îngrijtoare , program full-time,cu experienţă în îngrijrea persoanelor în vârstă cu handicap (noţiuni medicale de bază) şi să vor-

21

ACTUALITATEA SPORTIVĂ

AS Roma are un nou antrenor

Vincenzo Montella, fost jucător şi tehnician al echipei AS Roma de juniori este noul antrenor al formaţiei romane, după ce Claudio Ranieri a decis să demisioneze. Hotărârea a fost luată după a patra înfrângere consecutivă a echipei, 3 la 4 cu Genova, în Campionatul Italie şi a eşecului în optimile de finală a Ligii Campionilor, în faţa echipei ucrainene conduse de Mircea Lucescu - Şahtior Doneţk, meci jucat pe stadionul Olimpic de la Roma. Partida de în-

PAGINA

toarcere dintre italieni şi ucrainieni va avea loc in Ucraina, la Donetsk, pe 8 martie, de această dată antrenorul român confruntându-se cu Vincenzo Montella, 36 ani. Fost atacant al echipei romane între 1999 şi 2009, Montella a jucat în 267 de meciuri şi a marcat 118 goluri. El a strâns 20 selecţii sub tricoul Italiei, pentru care a marcat trei goluri. În iulie 2009, Montella a ieşit de pe teren şi a preluat ca antrenor echipa de juniori sub 15 ani de la AS Roma. 500.000 euro este salariul pe care Montella îl va primi până la sfârşitul lunii iunie cu bonusuri şi alte premii în cazuri de câştig. Deja presa din Peninsulă se intreabă dacă acest tânăr tehnician, care "nici măcar

carnet de antrenor de seria A nu are", va reuşi să-i stimuleze pe fotbaliştii romani să joace. De când a fost preluată de noul antrenor, AS Roma s-a ridicat doar cu două locuri în clasamant, ocupând în prezent cu 43 de puncte locul 6 în campionatul Italiei, la 15 puncte distanţă de liderul AC Milan şi la 5 puncte de locul 4, calificativ pentru viitoarea ediţie a Ligii campionilor. Pentru a rămâne în Champions League, Roma trebuie să câştige în meciul de marţi seara, 8 martie, de la Donetsk, cu două goluri faţă de echipa lui Mircea Lucescu, Şahtior Doneţk. La echipa AS Roma figurează ca al treilea portar din 2009 şi românul Bogdan Lobonţ.

bească bine limba italiană. Se face contract de muncă după perioada de probă. Contact: 3383713354- pănă in orele 20:00(Ancona).

perienţă ,în instalaţii termice civile şi industriale. Contact: 0119969822(Torino).

Restaurant din Pesce (Stella di Monsampolo) deschis doar la ocazii speciale - caută barman/ospătar expert, program part-time. Trimiteţi curriculum vitae la mail: g.pieragostini@libero.it sau sms la nr. 3294760664 şi veţi recontactat. Se caută personal pentru magazin WIND în Pesaro(centru). Trimiteţi C.V. la mail: candidati@windpesaro.it

de E.P.

Cautăm ospătăriţă cu experienţă, program parttime şi în weekend uri. Contact: 0112076230-Cafetteria Carlo Alberto (Torino ).

Cel mai important meci al anului din boxul profesionist românesc, Lucian Bute vs Brian Magee, are toate şansele să nu fie văzut şi în ţara noastră după ce nici una dintre televiziuni nu a ajuns la un acord cu Interbox pentru transmiterea galei. Surse apropiate clubului canadian au dezvăluit pentru "Puterea" că mai multe televiziuni din ţară s-au intere-

Regiunea Lombardia Agenţie de muncă caută bărbaţi şi femei, pentru magazine în zonele : Arese, Origgio, Lonate Pazzolo. Program : fulltime sau part-time. Contact : 0270005124(Milano). Agenţie imobiliară din Milano caută electrician expert. Se oferă : salariu fix, cazare + premii. Trimiteţi curriculum vitae la mail: risorseumane@gmail.com

Se caută îngrijitoare pentru doamnă în vârsta cu handicap, cu următorul program: luni-vineri de la 07:30-09:30 şi de la 16:00-19:30, sâmbăta şi duminica de la 08:0019:30(cu o duminică şi o sâmbătă libere pe lună), salariu 600 Euro. Contact: 3382608209 (sunaţi între orele 17:0019:00). În Nichelino.

Se caută doamnă în casă, cu vârsta între 30-40 ani, oferim cazare şi masă. Persoană contact Gian Piero Riva, Tel : 3334669072 (Milano).

Se caută sudor în aluminiu, se cere experienţă în domeniu, firma este din Vilastellone. Trimiteti C.V. la mail: personale@agmoto.com.

Se caută menajeră, vârsta maximă 50 ani, se oferă : cazare şi masă+ salariu. Contacte fix: 031681764; celular : 3279489075 (Milano).

Regiunea Piemonte Cautăm îngrijitoare pentru fată cu handicap, program part-time(max. 3 ore pe zi). Trimiteţi C.V. la mail: carla.graziana@libero.it (Torino). Se caută instalator cu ex-

Se caută ospătăriţă pentru bar-pizzerie in zona

sat de gală, însă nu au făcut nici o ofertă concretă, iar cel mai probabil vor încerca un ultim asalt cu câteva zile înainte de meci. Până acum, televiziuni din nu mai puţin de 160 de ţări au semnat contracte cu Interbox pentru transmiterea galei în care va mai boxa şi un alt român, Viorel Simion. Dintre acestea, nu mai puţin de 30 vor transmite în direct, în timp ce restul vor da reluare a doua zi. Lucian Bute, care de curand a împlinit 31 de ani, îşi va apăra titlul mondial IBF la supermijlocie pentru a 7-a oară în carieră pe 19 martie, la Centre Bell din Montreal, în faţa nord-irlandezului Brian Magee, cel care deţine centura de campion european EBU din ianuarie 2010. de Glod Darian

Cavriana (lacul Garda). Cerinţe : aspect plăcut, amabilă, chiar şi cu experienţă minimă, nefumătoare şi care vorbeşte italiana foarte bine. Se oferă : contract pe perioada aprilie-septembrie 2011, program în 2 schimburi, cazare şi masă + salariu de negociat. Contact : 3459926800. Regiunea Veneto Selecţionăm pe perioada estivă recepţionist/ă, pentru sediu din Cavallino Treporti. Se cere experienţă în domeniu. Trimiteţi C.V. si scrisoare de prezentare. Massimo Ceotto HR Manager Gruppo Baia Holiday Mobile: +39 3927403065 E-mail: massimoceotto@gmail.com www.baiaholiday.com

(continuă la pagina 23)


PAGINA

22

DIVERTISMENT

Bancul zilei Un vameş vine mai repede decît de obicei acasă şi îşi găseşte soția dezbrăcată. - Unde l-ai ascuns, că-l omor! Se uită sub pat : - Aici nu e nimeni. Se uită în şifonier: - Nici aici nu-i nimeni. Dă să intre în baie cînd vede cum iese o mână cu o hârtie de 100 de euro. - Nici aicea nu-i ! *** Profesorul: Dacă Universul şi implicit Pămîntul sunt născute din haos, atunci... Bulă: Dăn haus ? Păi atuncea România s-a născut dăn manele ! *** De ce nu poate o blondă să scrie numărul 11? Pentru că nu ştie pe care 1 să-l pună în față.

Actualitatea româneascã 5 - 18 martie 2011

MOTTO | Cine spune că banii nu aduc fericirea, vorbește desigur de banii altora. (Sacha Guitry) Colțul poetic al diasporei

Dialoguri în două limbi - Scusami prego, oggi sono un po' inquieto. - Păi şi ce, vrei să te descui eu ? *** - Un MS, te rog ! - Morbide o dure ? - Dă-mi dure, că n-am de gînd să mor azi. *** - Un aperitiv ! - Una grappa, un'amaro, brandy ? - Băi, eu în România eram tractorist. Dă un brandy, că de grape şi de amar în gît sunt sătul ! *** - Cosa dici, prendiamo una faraona ? - Fugi de-aici ! Ce, eu mănînc mumii egiptene ? *** - Una frana in mezzo la strada ! Non possiamo piu' passare... - Ia lasă frâna nene şi accelerează !

Balada melcului Adam de Ghighi Puieşteanu Ca locatarii lui moș Olimp Îmi torn agale, din Spațiu-Timp Iureșul lumii nu mă pătrunde, Ea se grăbește, eu mă-ntreb: unde ? Ea se grăbește, eu mă-ntreb: unde ?

Golită-i goală lumea de saț, Descarcă, încarcă imensul maț. Nu-i ostoiesc poftele ura Nici Demiurgul și nici Natura, Nici Demiurgul și nici Natura !

--------Ea se grăbește, o aleargă-n van Speranța - curva zeului Ban; Goana ei, moartea faunei, florei... Golită-i goală Cutia Pandorei, Golită-i goală Cutia Pandorei !

Nici Demiurgul nu s-a grăbit Cînd, din țărînă, m-a plămădit. Așa eu, melcul, în expectativă Rumeg Ambrozia contemplativă, Rumeg Ambrozia contemplativă !

-----

"Actualitatea Românească" este un ziar distribuit gratis - pentru a furniza o informaţie accesibilă tuturor. Dacă cineva încearcă să vă vîndă acest ziar sunteţi rugat să contactaţi redacţia la e-mail: actualitatea.romaneasca@gmail.com şi la numerele de telefon (+39) 3394142640 sau (+39) 339 4695973.

În curînd la chioşcuri:

Magazinul Românesc


Actualitatea româneascã

PAGINA

23

MISCELLANEA

5 - 18 martie 2011

ENIGMISTICĂ

SOLUȚII

de Ghighi Puieșteanu

INTEGRAMA : ZECE REGIUNI ITALIENE

Romb cu 2 puncte (dezlegare din numărul trecut)

Criptogramă: Adopție (dezlegare din numărul trecut) IȚĂ+LIANE+A ÎN FIAT ITALIA NE-A INFIAT

ANUNȚURI Alina, 28 de ani, româncă - caut de lucru urgent la Torino ca badante, babysitter, colf: pulizie-giornata-ore, dogsitter. Disponibilă imediat. Telefon :3888981873 E-mail: alina_benko@yahoo.it *** Primesc în gazdă 2 fete (sunt fată, 28 ani) în zona Torino-Ovest, via Ghemme. Telefon 3888981873 E-mail: alina_benko@yahoo.it *** Electrician cu experienţă caut urgent un loc de muncă în domeniu, însă mă adaptez cu ușurinţă și altor meserii. Zona Roma și localităţile adiacente. Stelian - Telefon: 33329.24.331

ANUNȚURI Căutăm tâmplar pentru fabrică de mobilă, nu se cere experienţă, în zona Vicenza,telefon:3386634656. Se caută ospătar/iţă, vorbitor de engleză şi germană, cu program seral, pentru perioada estivă. Restaurantul este situat în Caorle. Stefania : 3465103161.

şi masă + salariu. Telefon : 3939863108.

informaţii telefon 0690084778 .

Castelnuovo. Contact : 0974715074.

Căutăm dadacă în Roma, oferim: salariu (900 euro) + cazare şi masă, cu o zi şi jumătate liber pe săptămână. Telefon : 3274696772 .

Restaurant în zona Casal Palocco caută ospătar program full-time. Informaţii : 0650915376 sau 33927700077.

Companie din sectorul turistic (din Battipaglia) caută personal pentru : bar, restaurant şi pentru curăţenie. Persoană de contact Brezza Mariana tel: 3312492315.

Regiunea Campagnia Căutăm dădacă şi menajeră cu maşină personală, în zona Ciampino pentru 4 ore dupăamiaza. Trimiteţi C.V. la e-mail: anscor@alice.it .

Se caută o persoană cu experienţă, pentru diferite munci în bucătărie, în zona Scafati. Telefon : 3382282202.

Azil de batrâni în Fiano Romano caută îngrijitoare . Pentru mai multe

Cautăm recepţionistă cu experienţă în agroturism(4 stele), în zona

Regiunea Lazio Se caută baby-sitter în Roma. Se oferă : cazare

Se caută o persoană (M/F) pentru un bar situat în Salerno (centru), care să acopere următoarele funcţii : barman, ospătar şi casier. Contact : 3382323248.

*** Grafician profesionist preiau comenzi de cataloage și mape de prezentare, reclame pentru presă, design de publicaţii, design firme și panouri de reclamă, realizare siteuri internet. Importante reduceri de preţ pentru clienţii români. Contact: Marius Lupu Telefon: 329 71 41 455 excentricdesign@gmail.com

Pentru a publica anunţul dvs. gratis scrieţi-ne la e-mail: actualitatea.romaneasca@gmail.com



Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.