Medical Market - Medicina Familiei 2024

Dr. Sandra Adalgiza Alexiu

Președinte AMF-B

Dr. Daciana Toma

Vicepreședinte SNMF

Dr. Mihaela Udrescu

Coordonator Național Gr. de Lucru GastRO al SNMF

Prof. Univ. Dr. Florin Mihălțan

UMF „Carol Davila” București,

Șef Lucrări

Dr. Ioana Munteanu

Facultatea de Medicină, Universitatea „Titu Maiorescu“ București

Dr. Ileana Brînză

Vicepreședinte AREPMF

Dr. Miorița Toader

Medic primar ORL, Doctor în Științe Medicale

Dr. Maria Stratan

Medic specialist Genetică medicală

Medicina Familiei

Revista profesioniștilor din Sănătate • 2024 - 2025 • Publicație creditată B+ conform

„Am fost întotdeauna adepții sesiunilor interdisciplinare și dialogului, ai calității lucrărilor și prezentărilor“

cu Dr. Sandra Adalgiza Alexiu

Fitomolecule cu efecte dovedite în prevenire și în tratamentul cancerului: Salvestrolii, Curcumina, Lentinan Farm. Iuliana Vasilache

Dieta - o problemă veche. NutriVi – o soluție nouă Dr. Maria Stratan, Dr. Radu Truică, Dr. Biol. Andreea Țuțulan-Cuniță, Dr. Biol. Danae Stambouli

Tulburări de nutriție la pacientul oncologic pediatric și adult Prof. Univ. Dr. Lucian Miron, Dr. Diana Pușcașu 68

Recomandări de optimizare a stilului de viață la pacientul cu Sindrom de Apnee Obstructivă în Somn (SASO)

Dr. Ileana Brînză 72

Copierea fără acordul scris al editurii a oricăror elemente de grafică sau conținut editorial apărute în revistele editurii sunt considerate furt de proprietate intelectuală și intră sub incidența legii.

Trimite email pe adresa redactie@finwatch.ro, solicită un abonament la revista Medical Market şi primeşti 10 puncte EMC.

„Am fost întotdeauna adepții sesiunilor interdisciplinare și dialogului, ai calității lucrărilor și prezentărilor“

În perioada 27-30 martie 2024 are loc cea de a XX-a ediție a Conferinței Naționale de Medicina Familiei București-Ilfov, cu participare internațională. Despre acest prestigios eveniment ajuns la o ediție aniversară, stăm de vorbă cu Dr. Sandra Adalgiza Alexiu, Preşedintele Conferinței şi al AMF-B.

Conferința AMF-B 2024 reprezintă o ediție aniversară, atât pentru numărul evenimentelor desfăşurate cât şi pentru titlul „Echilibrul delicat între ştiință, artă şi comunicare“. Care sunt noutățile tematice ale conferinței de anul acesta? Ce invitați aveți şi cum se va desfăşura acest eveniment?

Este într-adevăr o aniversare – Jalon pentru noi. Avem 20 de ani de când Asociația Medicilor de Familie București a fost înscrisă la judecătorie sub această formă, împlinim douăzeci de ediții ale Conferinței din martie și iată, zece ani de când titlul general al Conferinței noastre este „Echilibrul delicat între știință, artă și comunicare“. Este o bornă de la care ne uităm în urmă pentru un bilanț și ne uităm înainte strategic, pentru viitorul nostru ca asociație profesională și creuzet pentru activități de educație medicală.

Evenimentul din acest an cuprinde patru zile de conferință foarte intense, cu desfășurare în două săli de plen și una de ateliere practice, urmate de o zi de curs, un curs amplu și foarte bine susținut de un ansamblu de formatori de mare calibru, despre bolile rare, un subiect pe care deja am stabilit un parteneriat pentru viitor, în

folosul pacienilor noștri. Am fost întotdeauna adepții sesiunilor interdisciplinare și dialogului, ai calității lucrărilor și prezentărilor. De aceea am ținut cont întotdeauna ca sesiunile noastre din săli paralele să nu se suprapună tematic, să ofere o privire extinsă asupra fiecărui subiect și să aducă la masă pe poziții egale, specialiști din toate domeniile circumscrise acelui subiect.

Ne-am reîntors în săli și au revenit și partenerii noștri de la Universitatea și Spitalul Acibadem cu o sesiune de prezentări bogat ilustrate vizual. Avem ca noutate o sesiune dedicată medicilor rezidenți, de fapt lucrărilor lor, o sesiune numită „Pepiniera MF“. Lor le dedicăm și un atelier practic de comunicare și pentru că dorim să îi sprijinim și să îi susținem, le-am pregătit câteva cărți drept cadou.

NOI în conferința noastră sunt o sesiune de medicină sportivă și atelierele practice despre schimbările de comportament, gestionate de experți în aceste domenii.

SCREENING CANCER PULMONAR DIN PROBE DE SÂNGE

EARLYCDT®

Test imunologic pentru screeningul cancerului pulmonar

SĂNĂTATEA TA CONTEAZĂ!

Acordă-ți o șansă! Află dacă ești bine!

Medicina Familiei este o specialitate complexă, care implică perfecționare continuă şi o permanentă luptă de autodepăşire, si pe care o putem denumi „linia întâi“ a legăturii dintre pacient şi sistemul medical. Ce dificultăți întâmpină această specialitate an de an? Cum reuşeşte medicul de familie să onoreze interesul şi nevoile pacientului?

Oh, vorbim aproape zilnic despre dificultățile și specificul acestei specialități medicale. Tot descoperim noi și noi probleme și bariere și când credeam că am putut trage în sfârșit linia, aflăm că se poate și mai rău.

Credem că e o specialitate Cenușereasă, care a îmbătrânit așteptând zâna cea bună, pantoful de cristal și pe Prințul fermecat! Ne-am confruntat cu unele dificultăți încă de la înființare, cu numeroase bariere care țin mai ales de conceptul de medicină de familie, de conținutul specialității și ceea ce încă nu am reușit să schimbăm este percepția din interiorul nostru și din exterior despre noi. Pare cel mai greu să arăți lumii cum o specialitate tânără poate și trebuie tratată pe picior de egalitate cu alte specialități tradiționale cu greutate pentru că principalul criteriu de comparație nu ar trebui să fie vechimea și istoria, ci felul în care impactează pacienții.

Pe fondul unei subfinanțări cronice care a început a fi surpriza și a ajuns regula, astăzi trebuie să facem față unui flux imens de informații, unei informatizări care șchioapătă rău, unor sarcini care se înmulțesc exponențial și unei birocrații fără limite, care pur și simplu ne cocoșează. A progresa în aceste condiții la care se adaugă și schimbarea peisajului psihologic postpandemic, a devenit o luptă aproape pe viață și pe moarte.

Gripa, o permanentă provocare sezonieră. Importanța unei protecții dincolo de gripă şi a complicațiilor sale potențial devastatoare, o reprezintă vaccinarea. Cum a evoluat curba vaccinării în acest sezon?

Da, o altă provocare pentru noi a fost adoptarea unui alt sistem de oferire a vaccinurilor contra gripei. A mers „așa

și așa“, deocamdată din datele pe care le-am urmărit, coroborate cu informațiile de la colegi, aș zice că în marile orașe s-a vaccinat mai mult, în timp ce în zonele rurale și greu accesibile s-a vaccinat mai puțin, per total numărul dozelor de vaccin administrate a fost mai mic decât anul trecut, dar mă feresc să concluzionez deocamdată. Chiar cred că va trebui mai degrabă să comparăm acest an cu următorul, adică să folosim termeni rezonabili de comparație, nu să comparăm vaccinarea în ansamblu într-un an de reformă.

De exemplu Bucureștiul, care a fost ani de zile văduvit de dozele de vaccin gripal din punctul de vedere al medicului de familie, a înregistrat o creștere evidentă. An de an ne confruntăm cu o distribuție foarte discriminatorie a vaccinului gripal, față de alte județe medicii din București primeau extrem de puține doze, 25 – 50 și era evident că numărul pacienților vaccinați era mic. Avem în acest an situații în care un singur medic a efectuat peste șapte sute de vaccinări în sezon, tocmai datorită accesului larg al populației la rețeta gratuită.

Am putea vorbi despre cum s-a gospodărit fiecare, ca să înțelegem cum s-au înregistrat astfel de discrepanțe notabile între urban și rural sau între localități rurale. Poate într-un final autoritățile locale vor înțelege că este imperios necesar să se implice în procesele legate de sănătatea comunității pentru a avea comunități sănătoase și de ce nu, productive!

În fiecare an sunteți parte a Cursului Național URGEMED - organizat de AMF-B, sub auspiciile UMF „Carol Davila“ Bucureşti. Cât de importantă este multidisciplinaritatea? Considerați că medicii de familie ar trebui să fie invitați de către societățile medicale profesionale la mai multe evenimente organizate de acestea?

Credem în multidisciplinaritate ca principiu de bază! Și când spun multidisciplinaritate nu mă refer la participarea medicilor de familie la conferințele altor specialiști. Asta se întâmplă deja dintotdeauna! S-a întâmplat să fim invitați să organizăm sesiuni de medicină de familie în congresele altor specialiști și am constatat cu tristețe că la sesiunile nostre veneau exclusiv medici de familie, pentru toți ceilalți sesiunea nu era importantă,

ori noi credem astfel: că trebuie să ne asezăm la aceeași masă și să organizăm împreună sesiuni de lucru, conferințe, schimburi de idei, ateliere practice, cursuri, să privim o problemă din mai multe direcții până când focalizarea privirilor noastre ajunge în punctul comun. Doar astfel ne putem concentra cu adevărat pe pacientul nostru. Ne demoralizează atunci când ne solicită cineva să organizeze „ceva pentru medicii de familie“ ca și când aceștia au nevoie permanent să li se predea, să fie educați de alti specialiști, să beneficieze de upgradări. Mi se pare o abordare necolegială și neprincipială și am învățat să respingem aceste tendințe. Se vorbeste tot mai mult despre inteligența artificială ce se doreşte a fi implementată şi în medicină. Credeți că poate substitui AI rolul medicului?

Cu siguranță va impacta masiv medicina. Poate ajuta foarte mult, poate face însă și rău, dacă nu folosim aceste instrumente. Citeam de curând că unele dintre specialitățile cu cel mai mic impact negativ va fi medicina de familie, pentru că implică multă verbalizare, mult dialog cu pacientul, multe priviri ochi-în-ochi, ceeea ce va fi dificil de înlocuit… Vom vedea. Vom dezbate problema într-o sesiune dedicată inteligenței artificiale la Conferință cu unul dintre pasionații subiectului, dr. Florian Berghea.

AMF-B are ca scop dezvoltarea şi afirmarea specialității medicină de familie, precum şi reprezentarea, susținerea şi protejarea intereselor membrilor săi în toate sferele de activitate. Ce demersuri ați făcut anul acesta către Ministerul Sănătății şi alte foruri decizionale în acest sens?

Ne-am implicat de fiecare dată alături de colegii noștri din SNMF în orice demers național. Avem reprezentanți în grupurile de lucru, inclusiv acelea care lucrează pentru discuțiile cu CNAS, avem colegi implicați în structurile patronale și încercăm să fim cât se poate de vizibili în presă, pentru a arăta adevărata imagine a medicinii de familie, nemachiată, reală, cu tristeți și neîmpliniri, cu greutăți și aspecte birocratice, dar și cu mici și mari bucurii și realizări.

presiune redusă asupra palatului gurii cea mai mică deplasare a dinŢilor

Deplasarea incisivilor și a molarilor este mai mică decât în cazul suzetelor folosite pentru comparație

risc redus pentru malocluzii dentare

cum ar fi, “mușcătura deschisă” , “mușcătura verticală” sau “mușcătura inversă” .

risc redus pentru deformări ale maxilarului şi ale palatului gurii

Mai multe detalii pe NUK .ro

Medicina de ieri, medicina de azi și ne-medicina de mâine

Yesterday’s medicine, today’s medicine and no-medicine tomorrow

Abstract: Medicine as science is in continuous development, in all its fields: methods/ diagnostic criteria, investigations, therapies. And this permanent development gives hope to people. In an ideal world, the medical system should be adapted and adaptable to the rate of development of medicine. But if we analyze the medical system in Romania, from the perspective of family medicine, we will discover a system that increasingly restrains the access of patients to the medical services and the treatments they need. It has become practical, a system that serves the form, without being concerned about the background.

Medic primar Medicină de Familie, Instructor-formator Medicină de Familie, Vicepreședinte SNMF

Rezumat: Medicina ca știință este într-o continuă dezvoltare, în toate domeniile ei: metode/criterii de diagnostic, investigații, terapii. Și această permanentă dezvoltare dă speranță oamenilor. Într-o lume ideală, sistemul medical ar trebui să fie adaptat și adaptabil ritmului de dezvoltare al medicinei. Dar dacă analizăm sistemul medical din România, din perspectiva Medicinei de Familie, vom descoperi un sistem care îngrădește tot mai mult accesul pacienților la serviciile medicale și la tratamentele de care au nevoie. A devenit practic, un sistem care slujește forma, fără să fie preocupat de fond.

În urmă cu câteva săptămâni, în cadrul unei întâlniri cu medici și asistente medicale de diferite specialități, vorbind despre parcursul pe care ar trebui să îl aibă gravida pentru a beneficia de evaluările minim necesare, cei care am practicat medicină și în urmă cu ….. mai mulți ani, am avut o revelație: flagranta diferență dintre modul în care practicăm acum medicina (de familie) și cum o practicam în urmă cu 25 de ani.

Această amintire m-a pus pe gânduri și m-a făcut să mă întreb cum s-a ajuns la situația în care suntem azi.

Dar pentru că probabil mulți nu știu sau poate nu își mai amintesc cum funcționau lucrurile în acele vremuri, merită o scurtă aducere aminte.

Pacientul se prezenta la consultație și, la final, în funcție de concluziile la care ajungea medicul, beneficia de rețetă, bilete de trimitere la investigații și/sau la medici de altă specialitate. Până aici aparent nimic nou, doar că:

• toate rețetele se scriau pe același tip de formular, adică rețete simple, treceam noi, de mână, într-un colț, categoria de compensare (asta după ce s-a introdus ideea de compensare).

• nu existau protocoale de prescriere, adică, dacă medicul considera că pacientul are nevoie de un anumit medicament, fix pe acela îl prescria. Fără steluțe, diezi, bemoli și alte cele.

• nu exista limită de prescrieri

• singurele prescrieri cu regim special erau opioidele

• exista un singur tip de bilet de trimitere, același și pentru laborator și pentru medicii de altă specialitate. Și scriam de mână orice investigații consideram că are nevoie pacientul, fără nici o limitare, și erau fonduri la laboratoare, existau servicii de radiologie care efectuau investigațiile necesare gratuit. Îmi amintesc că la sfârșit, înainte de semnă-

tură, scriam „cu stimă”, era un gest de mulțumire și respect pentru profesionistul care primea biletul scris de mine.

Da, în cabinet chiar făceam medicină, așa cum învățasem în facultate și rezidențiat. Aveam timp să discutăm cu pacientul, să îl consultăm pe îndelete, să petrecem atât timp cât consideram necesar.

Este minunat că în acești ultimi 25 de ani medicina a progresat enorm, atât ca tratamente cât și ca investigații. S-au salvat vieți, a crescut calitatea vieții pacienților. Dar „sistemul” a progresat? Cum funcționează acum „sistemul”?

Dar în cabinetul medicului de familie cum stau lucrurile? Au progresat lucrurile în același ritm?

Păi să încercăm să trecem în revistă, pe scurt:

• odată ajuns pacientul în cabinet, după „bună ziua” urmează obligatoriu „cardul vă rog”. Și de aici începe nebunia, adică o cascadă de acțiuni interconectate: să funcționeze sistemul, să verifici calitatea de asigurat, să verifici dacă face parte din categorii speciale (handicap, pensie mai mică de 1830 lei – în cazul acesta este nevoie de copie după talon și declarație semnată lunar, etc), să decizi tipul de serviciu pe care îl vei face (în funcție și de ceea ce ai mai făcut în ultimul an), să verifici care este protocolul de prescriere pentru fiecare medicament de care are nevoie pacientul, dacă are scrisoare medicală TIP,

Dr. Daciana Toma

dacă este în termen și dacă este eliberată de medicul trecut în protocol, adaptat diagnosticului, apoi să verifici dacă pacientul nu cumva a mai luat rețetă în luna respectivă (inclusiv de la alți furnizori), pentru că există barem de prescriere ca număr și sumă. Că trebuie să te încadrezi în maxim 7 medicamente compensate pe CNP pe lună și maxim 330 lei pe lista B.

• dacă are nevoie de investigații de laborator, va trebui să decid care dintre cele doua tipuri de bilete de trimitere de laborator le folosesc și care dintre cele câte 5-6 moduri de completare este cel potrivit. Și asta respectând lista de analize pe care am voie să le recomand. Cu un pic de noroc, pacientul va găsi fonduri la începutul lunii următoare. Iar dacă am proasta inspirație să îi dau analize pe prevenție/monitor, dar și „obișnuite”, va merge de două ori la laborator, pentru că sunt decontări diferite.

• cu biletele de trimitere la medici de altă specialitate aparent ar fi simplu, dar trebuie să te gândești cum îl completezi, pentru că de asta depinde valabilitatea biletului. Și trebuie să ții seama cât durează programarea la un medic dintr-o anumită specialitate.

• lucrezi cu 2 imprimante, ca semn al progresului. Una pentru biletele de trimitere și concedii, alta pentru celebrele rețete electronice tipărite. Pentru imprimanta „cu ace”, primită de la DSP prin 2009 (nu mai știu exact), trebuie să trimitem în fiecare an declarația că o avem pe inventar (împreună cu un laptop care a murit de mult timp, un CD, un mouse și un stick – pierdute și ele)

• comunicarea între medici se face exclusiv prin scrisori medicale, adică documente tipărite. Și vezi bine, putem ține cont doar de scrisorile medicale care respectă un anumit format și doar dacă sunt eliberate de medici care sunt în relație cu Casa de Sănătate (CJAS). Adică forma e mai presus de conținut, nu contează dacă e un document emis de un medic cu liberă practică.

• tipizatele obișnuite se cumpără de la CJAS, dar nu cumperi multe, pentru că tipizatele sunt într-o perpetuă schimbare, și rămâi cu ele pe cap. Și cu banii dați.

• tipizatele cu regim special se cumpără din altă parte

Dacă e început de lună, zi de luni sau

zi de vineri, sau, de fapt, în ultima vreme zilele săptămânii au cam început să semene unele cu altele, noaptea, când restul familiei doarme, deschizi laptopul și speri că sistemul funcționează, ca să poți să validezi servicii, să urci rețetele în sistem, să descarci personalizarea sau pur și simplu să reușești să îți faci raportarea.

Aștepți apoi data de 20 a lunii, ca să găsești în cont cam 60-70% din factura cabinetului. Bine e și așa, că doar ai de plătit salarii, facturi, dări la stat. Că nu îți mai rămân ție bani, cui îi pasă. Și ce dacă nu ți-ai dat acordul să lucrezi pe datorie? Și ce dacă se întâmplă să ai nevoie de bani și acasă?

Revenind la contextul care a generat aceste amintiri, povestind colegilor mai tineri cum făceam medicină acum mulți ani, întrebarea lor a fost „Și cum vă simțeați ca medici în acele vremuri?”. Și răspunsul celor care apucaserăm acele vremuri a fost același „simțeai că faci medicină”.

Recunosc că nimeni nu ne-a pregătit pentru aceste vremuri oribile pe care le trăim, cu un sistem care pare deranjat că există pacienți.

Vremurile trecute despre care vorbesc nu erau perfecte, de bună seamă, dar în cabinete chiar aveai timp să faci medicină adevărată. Acum faci medicină între două restartări de laptop, verificări de documente și protocoale.

Mulți dintre noi nu regretăm că ne apropiem de finalul carierei. Pentru că ziua de mâine, luna viitoare, anul viitor, nu se arată mai bune decât prezentul. Și atunci, de ce să îți pară rău? De ce să regreți când de ani de zile tot ceea ce ai învățat, tot ceea ce ai putea oferi pacienților este ciuntit de protocoale și reglementări obtuze?

Care ar fi soluția? Soluția ar apărea în momentul în care decidenții și-ar dori să privească adevărul în față și să facă schimbări adevărate, fundamentale, nu doar „batiste aruncate pe țambal”.

Da, acum e bătrână medicina aceea, dar era artă. Era iubire și respect față de pacient. Era încredere între instituții, furnizori și pacienți.

Noi perspective în pregătirea intestinului

Colonoscopia este o investigație esențială în diagnosticul și, uneori, chiar în tratamentul bolilor colonice. Pentru acuratețea diagnosticului și minimizarea erorilor, colonul trebuie, în prealabil, pregătit corespunzător. O pregătire bună a colonului anterior efectuării procedurii nu permite leziunilor să rămână neobservate din cauza prezenței reziduurilor. Astfel, atât înaintea colonoscopiei, cât și în cazul intervențiilor chirurgicale la nivelul tubului digestiv inferior, se recomandă administrarea unor preparate cu rol de a elimina conținutul intestinal și de a pregăti colonul, scăzând riscul de erori de diagnostic sau de complicații ce pot pune în pericol viața pacienților.

Conf. Univ. Dr. Laura Carina Tribuș Medic primar Medicină Internă, Medic primar Gastroenterologie, UMF „Carol Davila”

Colonoscopia joacă un rol important în diagnosticul precoce al cancerului colorectal și oferă oportunitatea unui tratament în stadiile incipiente ale bolii, crescând, astfel, durata supraviețuirii și calitatea vieții pacienților. De-a lungul timpului, s-au implementat programe de screening colonoscopic al cancerului colorectal în tot mai multe regiuni ale lumii. Vârsta de debut la care se recomandă începerea screeningului diferă ușor de la ghid la ghid în funcție de regiunea vizată, dar vârsta medie recomandată este 45-50 de ani, investigația urmând a fi repetată periodic(1).

Cancerul colorectal este unul dintre cele mai frecvente cancere întâlnite în populația generală, fiind a doua cauză neoplazică de deces după cancerul pulmonar. Este mai frecvent întâlnit la sexul masculin(2). În ultimii ani s-a observat o scădere a mortalității prin cancer colorectal în rândul pacienților de peste 50 de ani. Acest fapt se datorează atât terapiilor actuale moderne, mult mai efciente decât în trecut, cât și programelor de screening ce permit diagnosticul precoce și, astfel, creșterea speranței și calității vieții. Majoritatea cazurilor de cancer colorectal sunt diagnosticate în urma investigațiilor efectuate pacienților simptomatici. Principalele simptome ce impugn efectuarea investigațiilor colonoscopice pentru a confirma sau infirma un proces neoplazic sunt: hemoragia digestive inferioară, sindroamele anemice și durerile abdominale. Pacienții pot beneficia inițial de investigații radiologice precum computer tomograf (CT) sau

clismele cu bariu, dar colonoscopia rămâne investigația de elecție, având o sensibilitate de aproximativ 95% și permițând diagnosticul macroscopic și histopatologic deoarece oferă posibilitatea recoltării de biopsii. Cu toate acestea, în aproximativ 25% din cazuri, adică 1 din 4 colonoscopii, eșuează* din cauza intestinului pregătit insuficient (*vizibilitate improprie).

Programele de screening au, de asemenea, o importanță semnificativă prin efectuarea colonoscopiei la pacienții asimptomatici, 11% din cazurile de neoplasm colorectal precoce fiind diagnosticate în acest mod. În plus, colonoscopia de screening oferă posibilitatea diagnosticării leziunilor premaligne, acestea putând fi îndepărtate anterior transformării maligne. Dar pentru aceasta colonul trebuie pregătit corespunzător, pentru a nu permite omiterea acestor leziuni care, de cele mai multe ori, sunt mici, plate și pot fi ușor ratate din cauza prezenței reziduurilor.

Colonoscopia poate, de asemenea, diagnostica diverse alte patologii colonice, precum bolile inflamatorii intestinale, diverticuloza colonică, angiodisplazia colonică, leziunile de ischemie mezenterică și patologia hemoroidală(3).

Pregătirea colonului

Pregătirea colonului este o condiție esențială pentru vizualizarea optimă a mucoasei colorectale. Aceasta își găsește utilitatea și în cazul altor proceduri precum intervențiile chirurgicale ce interesează regiunea abdominală. Un intestine incomplet curățat poate avea consecințe precum: vizualizarea incompletă a intestinului în timpul intervențiilor colonoscopice (cu compromiterea consecutivă a investigației și necesitatea repetării acesteia sau chiar omiterea anumitor elemente patologice),

creșterea dificultății și a timpului necesar realizării colonoscopiei, creșterea riscului de reacții adverse și a riscului de complicații infecțioase post-colonoscopie, precum și creșterea mortalității postoperatorii atunci când se efectuează în contextul intervențiilor chirurgicale abdominale.

În practică se utilizează scalele Boston și Harefield – ele evaluează gradele de pregătire intestinală. În cazul ambelor scale de evaluare, o curățare adecvată este considerată atunci când se obține un scor 2, 3 (scala Harefield) sau 2 (scala Boston) pe fiecare segment și pentru o curățare de înaltă calitate 3, 4 Harefield și 3 (scala Boston)(5,6), afirmă unii specialiști în gastroenterologie.

Comunicarea medic-pacient

Pregătirea colonului pentru investigațiile colonoscopice este o etapă foarte importantă în care comunicarea medic-pacient este esențială. Fiind, de obicei, un proces destul de laborios, pregătirea trebuie explicată în detaliu pacientului folosind toate ustensilele disponibile pentru a asigura o bună înțelegere și o bună complianță, maximizând, astfel, beneficiile procedurii ce va avea loc. S-a observat că furnizarea unor instrucțiuni detaliate, sub formă vizuală sau în format video, folosirea de aplicații sau mesaje telefonice, are efect benefic în ceea ce privește complianța la administrarea preparatelor pentru pregătirea colonului(7). Pe lângă explicarea etapelor de pregătire pentru colonoscopie prin consumul substanțelor destinate acestui scop, este importantă și expunerea detaliată a dietei și a consumului de lichide în perioada de pregătire, acestea având un rol esențial în calitatea procesului. Transmiterea acestor informații și în format scris, vizual sau video poate îmbunătăți complianța pacientului. În plus, anterior

Pulbere pentr u soluție or ală

Macrogol 3350, A scor bat de sodiu, Sulfat de sodiu anhidr u, Acid ascor bic , C lor ur ă de sodiu și c lor ur ă de potasiu

Primul produs de 1 L itru pentru pregătirea colonului pe bază de PEG*

Îmbunăt ățeș te efic ac itatea cur ăț ăr ii colonului cu cel mai mic volum total** de adminis trare

PLENVU® oferă în mod constant o curățare de calitate înaltă cu cel mai mic volum total de administrare

EFICACITATE

PLENVU® oferă dozare divizată, facilă și adaptabilă în funcție de programarea procedurii

PLENVU® oferă o complianță bună – volum redus de administrare, dietă permisivă*** și arome diferite

TOLERABILITATE FLEXIBILITATE

PEG* – preparate intestinale ce conțin polietilen glicol (macrogol 3350) - consacrate datorită siguranței și eficacității lor pentru pregătirea de rutină a intestinului - Saltzman et al. Gastrointestinal Endoscopy 2015; 81(4):781-795; Volum total** este format din soluție reconstituită + lichid de hidratare; Dietă permisivă*** este permis mic dejun ușor, urmat de un prânz ușor în ziua înaintea procedurii; 1.Bisschops R, et al. Endoscopy 2019; 51(1): 60-72. 2. Schreiber S, et al. Endoscopy 2019; 51(1): 73-84. 3. DeMicco MP, et al. Gastrointest Endosc 2018; 87(3): 677-687

ş tilor din domeniul sănătăţii Acest medicament se eliberează pe bază de prescripție medicală, PRF

Pentru informații complete, vă rugăm să consultați Rezumatul C arac teristicilor Produsului. Data, ultimei reînnoiri a autorizației: Ianuarie 202 3 Reac țiile adverse se pot rapor ta și către reprezentanța locală a deținătorului autorizației de punere pe piață la următoarele date de contac t: medinfo romania@swix xbiopharma com; + 40 37 1 530 850

Produs distribuit sub licență de Swix x BioPharma PLENVU, NORGINE și logo-ul pânzei sunt mărci înregistrate ale grupului de companii Norgine

Pentru aspec te legate de distribuția medicamentului în România vă rugăm să contac tați Swix x Biopharma SRL , tel + 037 1 530 850; romania info@swix xbiopharma com

efectuării colonoscopiei, comunicarea medic-pacient este esențială nu doar pentru explicarea pregătirii, ci și pentru informarea pacientului cu privire la indicațiile colonoscopiei, la ce presupune această procedură, care sunt beneficiile și riscurile și ce complicații pot apărea în timpul acesteia.

Preparatele pe bază de PEG (polietilenglicol) pentru pregătirea în vederea investigațiilor colonoscopice

Preparatele pe baza de PEG sunt o clasă de medicamente cu efect laxativ, care acționează prin formarea de legături de hidrogen cu moleculele de apă, ducând astfel la scăderea absorbției acesteia în intestin și creșterea motilității intestinale.

Astfel, se formează un scaun de consistență scăzută, cu conținut crescut de apă(8). Ele sunt totodată recomandate și de ESGE în pregatirea intestinală de elecție.

Formula Plenvu

Plenvu este un preparat pe bază de PEG de ultimă generație, cu volum redus, doar 1 l de substanță de administrat. Este indicat la persoane peste 18 ani pentru pregătirea intestinului înainte de intervențiile la acest nivel (colonoscopie, enteroscopie, intervenții chirurgicale). Fiind o cantitate redusă de substanță ce trebuie ingerată, cresc tolerabilitatea și complianța, maximizând șansele unei pregătiri eficiente. Substanțele constitutive ale produsului sunt Macrogol 3350 (PEG), acid ascorbic, sulfatul de sodiu (substanțe cu acțiune laxativă osmotică) și electroliți, precum clorura de sodiu și de potasiu special combinate în ambele doze de administrare, astfel încât să faciliteze: eficiența pregătirii intestinale, printr-o curățare de înaltă calitate, cu cel mai mic volum de administrare.

În zilele anterioare procedurii este necesar a se urmări un ghid alimentar pentru o pregătire eficientă. Pregătirea începe cu trei-cinci zile înaintea intervenției, când trebuie sistat consumul alimentelor ce conțin semințe, cu o zi înainte de procedură sunt permise un mic dejun ușor și un prânz bazat pe alimente sărace în fibre (cu trei ore înaintea administrării primei

doze) și se recomandă a se evita băuturile colorate, sucurile cu pulpă, lapte, bulion, băuturi carbogazoase și alcool. Cu două ore înainte de investigație nu se va mai administra niciun fel de lichid(9)

Modul flexibil de administrare a Plenvu permite adaptarea administrării în funcție de programarea procedurii

• Procedură programată dimineața în intervalul 9:00-13:00 – schema divizată în două zile (seara/dimineața). În seara anterioară procedurii, în jurul orei 18:00, se începe administrarea primei doze de preparat (primul preparat dizolvat în 500 ml de apă sau lichid limpede) împreună cu înca 500 ml de apă sau lichid limpede. În dimineața procedurii, ora 6:00, se administrează a doua doză de produs (plicurile A+B dizolvate în 500 ml de apă sau lichid clar) împreună cu încă 500 ml de apă sau lichid limpede(10).

• Procedură programată la începutul după-amiezii, începând cu ora 14:00. Administrarea într-o singură zi (dimineața). Schema de administrare numai dimineața, cu ambele doze administrate în dimineața zilei procedurii clinice (ora 5.00); a doua doză trebuie să fie administrată la un interval de cel puțin 2 ore de la începutul administrării primei doze (ora 7.00). Plicurile A+B dizolvate în 500 ml de lichid clar. După fiecare doză de preparat se vor consuma încă 500 mlde lichide limpezi(11)

• Procedură programată dimineața devreme, 6:00 - 9:00. Administrarea într-o singură zi (seara). Ambele doze luate în seara de dinaintea procedurii clinice, prima doză începând cu ora 18:00; a doua doză trebuie să fie administrate la un interval de cel puțin 2 ore de la începutul administrării primei doze. Dizolvarea ambelor doze necesită 500 ml de apă, fiecare. După fiecare doză de preparat se vor consuma câte 500 ml de lichid clar(12)

Plenvu are contraindicații similare tuturor preparatelor utilizate în această categorie de pregătire intestinală înaintea procedurilor, printre care se numără hipersensibilitatea la substanțele componente, ocluzia intestinală, ileusul, perforația tubului digestiv, megacolonul toxic, perturbările evacuării gastrice, deficitul de glucoză-6-fosfat dehidrogenază și fenilcetonuria. Se recomandă prudență la

pacienții cu risc de aspirație, deshidratați, la cei cu valoarea clearence-ului creatininei mai mic de 30 ml/minut, cu insuficiență cardiacă stadii avansate, cu risc de a dezvolta aritmii cardiace sau în bolile inflamatorii intestinale acute, formele severe. Este foarte important a se observa (și atenționa pacientul) care sunt medicamentele cronice pe care pacientul le are în tratament curent, având în vedere posibila influență în absorbția medicamentelor orale administrate concomitent(13).

S-au efectuat numeroase studii care au comparat eficiența și tolerabilitatea Plenvu cu ale altor produse utilizate pentru pregătirea pentru colonoscopie. Plenvu a probat clinic rezultate de o calitate înaltă în pregătirea colonului, tolerabilitate superioară și complianță bună în grupurile la care s-a administrat comparativ cu alte preparate PEG, cât și non-PEG.

Satisfacția pacientului a fost, de asemenea, o reușită în ceea ce privește administrarea preparatului, majoritatea celor care au urmat pregătirea cu Plenvu fiind mulțumiți de volumul mic de lichide ce trebuie administrat în cadrul pregătirii și de pregătirea bună ce a permis o vizualizare corespunzătoare a colonului, timp mai scurt și un grad de confort mai mare în timpul procedurii.

Bibliografie

1. Bénard F, Barkun AN, Martel M, von Renteln D. Systematic review of colorectal cancer screening guidelines for average-risk adults: Summarizing the current global recommendations. World J Gastroenterol. 2018 Jan 7 and 24(1):124-138. doi:10.3748/wjg. v24.i1.124. PMID: 29358889; PMCID: PMC5757117.

2. https://gco.iarc.fr/today/data/factsheets/cancers/10_8_9-Colorectum fact sheet.pdf adaptat iulie 2023.

3. Colon Cancer. Lotfollahzadeh, Saran, Recio-Boiles, Alejandro and Cagir., Burt.

4. Lai EJ, et al. Gastroinest Endosc. 2009;69(3 Pt 2):620-625.

5. Halphen M, et al. Gastrointest Endosc. 2013;78(1):121-131.

6. Bisschops R, et al. Endoscopy. 2019;51(1): 60 72.

7. Hassan C, et al. Bowel preparation for colonoscopy: European Society of Gastrointestinal Endoscopy (ESGE) Guideline Update 2019. Endoscopy. 2019 Aug;51(8):775 794. doi:10.1055/a 0959 0505.

8. Dabaja A, Abbas M. Polyethylene Glycol. 2023 May 8. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2023 Jan–.PMID: 32491584.

9. PLENVU® Summary of Product Characteristics. Rezumatul Caracteristicilor Produsului. Data revizuirii textului: ianuarie 2023.

10. DeMicco MP, et al. Gastrointest Endosc. 2018;87(3):677-687.e3.

11. Bisschops R, et al. Endoscopy. 2019 Jan;51(1):60-72.

12. Schreiber S, et al. Endoscopy. 2019;51(01):73-84.

13. Norgine Limited. PLENVU® powder for oral solution UK summary of product characteristics. Rezumatul Caracteristicilor Produsului. Data: septembrie 2023.

«PreBPOC-ul» - o nouă entitate?!

TProf. Univ. Dr. Florin Mihălțan

UMF „Carol Davila”, București

ermenul de BPOC (bronhopneumopatie cronică obstructivă) include un spectru de anomalii fiziologice și histologice, câțiva factori de risc responsabili (tabagism și poluare) și un cortegiu simptomatic dominat de dispnee, tuse și expectorație și exacerbări. Sigur că din punctul de vedere al pneumologului se poate adăuga un raport VEMS/ CV și se fac o serie de evaluări pe fenotipuri plecând de la considerente legate de hiperinflație, de declinul accelerat de VEMS, anomalii de căi mici dar oare nu am renunțat în clasificarea veche GOLD („Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease“) mult prea repede la stadiul zero? Sunt o serie de anomalii ale respirației mult studiate în ultimul rând care apar mult mai devreme în procesul de instalare al bolii și care semnalează un risc crescut de progrese al bolii iar în unele cazuri acești pacienți trăiesc experiențe semnificative în domeniul acestei afecțiuni chiar și în absența unui raport redus al VEMS/CV-ului. De aceea s-a propus un nou termen, o entitate care se cheamă „pre BPOC“ și care trebuie să se refere la acei bolnavi unde spirometria nu este capabilă să detecteze obstrucția de căi aeriene. Literatura de specialitate a demonstrat în ultimii ani că, deși spirometria este un marker robust și larg utilizabil pentru limitarea de flux aerian, oscilometria forțată este mult mai sensibilă. GOLD-ul, „biblia„ pneumologului în anii de început lega totul de spirometrie pentru că era ieftină, accesibilă, robustă dar poate și pentru că poate fi un factor predictiv de evoluții accelerate. În 2001, același GOLD a propus un stadiu la risc -zero- definit de prezența factorilor de risc (fumat), simptome cronice (tuse expectorație) și fără existența unor ano-

malii care să ducă obligatoriu la diagnosticul de BPOC. Abandonarea ulterioară a acestui stadiu (deoarece nu toți indivizii progresau spre BPOC) a indus nemulțumirea unor experți pentru că în alte discipline statusul de pre boală a fost păstrat (vezi prediabet, prehipertensiune, precancer sau preeclampsie) pentru că ideea de „pre boală“ nu înseamnă că va dezvolta boala presupunând mai repede că este o populație la risc și care poate ar trebui supravegheată mai îndeaproape. Nu este de mirare în acest sens faptul că mai mulți corifei ai pneumologiei mondiale precum Alvar Agusti, Bartolome R. Celli, Gerard J. Criner, David M. G. Halpin, Nicolas Roche, Alberto Papi, Robert A. Stockley, Jadwiga Wedzicha, and Claus F. Vogelmeier, etc. au propus din 2021 adoptarea acestui nou concept care ar permite înțelegerea mai aprofundată a patogenezei, identificarea în particular a acestor indivizi pentru ca ulterior să se poată dezvolta terapii care pot modifica cursul bolii. Și așa, de atunci s-a construit un nou algoritm la o afecțiune care pe zi ce trece se dovedește a fi mai eterogenă și care reprezintă un nou pas conceptual combinând „in facto“ simptome, funcția pulmonară și CT pentru stadializarea celor la risc de a dezvolta boala. Indivizii pot fi clasificați astfel pe baza acestor analize (simptome, anomalii spirometrice – de TLCO, trăsături CT - de căi aeriene - emfizem). O primă entitate care se degajă este bronșita cronică non obstructivă care include simptome asociate cu progresia simptomatică, cu un proces pato-biologic (creștere producție de mucină) și îngroșări de perete de căi aeriene pe CT. Este de fapt un subset din BPOC-ul care arată o posibilă progresie spre o boală cronică. De fapt misiunea acestui „pre BPOC“ este de a oferi mai mult în zona de conștientizare a comunității medicale și a publicului larg legat de faptul că în clipa în care apare obstrucția spirometric, afectarea semnificativă a căilor respiratorii a avut deja loc. Atâta timp cât anomaliile de căi aeriene se acumulează fără disfuncții spirometrice, perioada aceasta de „pre BPOC“ este considerată

perioada „silențioasă“. Definițional, lucrurile nu s-au schimbat foarte mult deoarece în „pre BPOC“ se iau în considerare anomaliile structurale și descrierea clinică, singura deosebire fiind funcția pulmonară care este definită prin prezența sau absența obstrucției de căi aeriene. Un lucru este clar și din ce în ce mai evident în studiile din acești ultimi doi ani: „pre BPOC“-ul se referă la indivizi cu risc de a face BPOC care nu îndeplinesc criteriile spirometrice de obstrucție de căi aeriene. Se impun în acest sens noi cercetări pentru a fi precoce identificați, în special când vorbim de populația tânără. Un studiu australian pe mai mult de 800 de participanți care nu aveau BPOC la 45 de ani a demonstrat și a pledat pentru includerea spirometriei preBD în definiția fiziologică a pre-BPOC și indică că pre-BD FEV1/FVC la un anumit nivel identifică cu acuratețe indivizii cu risc ridicat de a dezvolta BPOC în cadrul comunității. Descoperirile actuale indică, de asemenea, că spirometria pre-BD singură este suficientă pentru detectarea subgrupurilor cu risc ridicat. Persoanele cu o astfel de funcție pulmonară normală scăzută au un risc crescut de a dezvolta BPOC, dar nu sunt incluse în cadrul actual al bolii căilor respiratorii și ar beneficia probabil de monitorizarea și managementul riscurilor (de exemplu, renunțarea la fumat, controlul astmului). În plus, se deschide drumul spre o posibilă colectare a datelor de la cohorte similare de vârstă mijlocie în următorii ani permițând să furnizăm diagrame de scor de risc mai precise, care ar putea să fie folosit de medici pentru a examina pacienții și pentru a facilita managementul ghidat de risc absolut, așa cum s-a întâmplat și a fost adoptat pe scară largă și cu succes și în alte domenii ale medicinei. De fapt, este o fereastră deschisă pentru un posibil screening al potențialilor pacienți la nivel de medici de familie care ar putea fi de mare folos pentru stabilirea unor noi strategii de prevenție în domeniul unei boli cronice netransmisibile care pune susținut presiune pe sistemul de sănătate al tuturor țărilor.

VITAMINA PLĂMÂNILOR

Se recomandă în scop profilactic pentru menținerea funcției pulmonare, imunoterapie, adjuvant în tratamentul afecțiunilor pulmonare, în tratamentul de recuperare respiratorie post infecții respiratorii inclusiv Covid, pentru menţinerea şi refacerea rezistenţei sistemului respirator, adjuvant în tratmentul afecțiunilor pulmonare care provoacă insuficiență respiratorie.

Compozitie: Vitamin D3-25ug, Vitamin C, Cordiceps sinensis, Coenzim Q10, Vitamin E, Rutin - (Quercetin), Vitamin B6, Vitamin A-800 ug, Magneziu-stearat.

PENTRU FUMĂTORI

FIECARE CONTEAZĂRESPIRAȚIE

Efectele nocive ale fumului de țigară sunt devastatoare pentru sistemul respirator. Cea mai frecventă cauză a emfizemului cronic şi a cancerului pulmonar o reprezintă fumatul. Se recomandă fumătorilor, pentru profilaxia simptomelor specifice la nivelul aparatului respirator, ajută mecanismele auto-imune care protejează plămânii împotriva efectelor nocive ale fumului de ţigară, în tratamentul adjuvant al tuberculozei.

Compozitie: Vitamin D3-50 ug,Vitamin C, Boswellia Serrata, Cordyceps sinensis, Coenzim Q10, Vitamin E, Rutin-(Quercetin), Vitamin B6

SPORTLIFE

PENTRU UN STIL DE VIAȚĂ ACTIV

La efort, corpul nostru mobilizează majoritatea resurselor, în acest proces, organismul are nevoie de un plus de energie. De-a lungul vieții, cu toții ne confruntăm cu perioade dificile: stres cotidian, program aglomerat, activitate profesională intensă, examene, refacere după diverse boli sau perioade de efort fizic şi psihic îndelungat. Un complex potrivit de vitamine şi minerale pot oferi resursele necesare organismului în perioadele de efort.

Compozitie: Vitamina B6, Vitamina D3, Magneziu (Citrat), Potasiu, Fier, Magneziu (Oxid), Extractul de radacina de Rhodiala Rosea.

RESPIRATOR

SUSȚINE SĂNĂTATEA CĂlLOR

RESPIRATORII

Poate fi util într-o varietate de condiții respiratorii, inclusiv bronşita cronică, pneumonie bacteriană, BPOC (boală pulmonară obstructivă cronică), infecții respiratorii recidivante, sechele post-viroze, răceală şi gripă. Poate fi utilizat ca expectorant, antitusiv şi antiinflamator în viroze comune şi infecții bacteriene, inclusiv cele multi-rezistente. Poate fi benefic în ameliorarea simptomelor astmului bronşic, în tratamentul bronşitelor alergice sau cauzate de fumat şi în alte afecțiuni respiratorii. Compozitie: Extract de Soc Negru din care antocianină, Extract de Turmeric din care turmeric, Extract de Cordyceps sinensis din care polizaharide, Coenzim Q10, Extract de usturoi, Beta Glucan, Extract de Scoarță de pin, din care conținut OPC.

Acuratețe ridicată1 și ușor de folosit

www.diabetes.ascensia.com

Depășește standardul de acuratețe*

Se iau decizii cu încredere: indicatorul unic al intervalului țintă smartLIGHT™ arată dacă măsurătoarea glicemiei se încadrează în intervalul țintă personal**

Ușor de folosit, gata de utilizare de îndată ce este scos din cutie

Se evită înțeparea repetată,2 se economisesc bandelete: Recoltarea Second-Chance® poate economisi până la 100 de bandelete pe an***3

Se organizează viața cu încredere cu CONTOUR®DIABETES app†

* Cerințele minime de acuratețe prevăzute în standardul ISO15197: 2013 Secțiunea 6.3 standardul impune ca ≥95% din valorile măsurate prin metoda de referință să se încadreze în

** Consultați-vă întotdeauna cu medicul dvs. înainte de a seta sau modifica orice interval țintă.

*** Cantitatea medie de deșeuri produse de bandelete estimată de medici și indicată ca beneficiu potențial al funcției Recoltarea Second-Chance®. Date și fapte colectate prin sondaj online

† Pe un dispozitiv Android sau iOS compatibil. Pentru o listă completă a dispozitivelor compatibile, vizitați compatibility.contourone.com.

1. Klaff l et al. Accuracy and user performance of a new blood glucose monitoring system. Journal of Diabetes Science and Technology. 2021;15(6): 1382-1389.

2. Richardson J et al. Clinical Relevance of Reapplication of Blood Samples During Blood Glucose Testing. Poster prezentat la a 20-a întrunire anuală virtuală pentru tehnologie în diabet (DTM). 12 noiembrie 2020.

3. Market Research Ascensia Diabetes Care, cercetare de piață online Hall & Partners, efectuată în aprilie/mai 2015.

©2023 Ascensia Diabetes Care Holdings AG. Toate drepturile rezervate. Ascensia, sigla Ascensia Diabetes Care, Contour, smartLIGHT și Second-Chance sunt mărci comerciale și/sau mărci comerciale înregistrate ale Ascensia Diabetes Care Holdings AG. Data elaborării: februarie 2023 PP-CNXT C-GBL-0025

Traumatismele urechii medii și ale urechii interne la copil

Middle ear and inner ear trauma in children

Abstract: Traumatic injury to the ear can affect all three of its components and occur at any stage of a child’s life.Trauma to the ear during intrauterine life due to maternal abdominal trauma can result in disturbances or cessation of development in the auditory-vestibular apparatus.Intrapartum injuries lead to auditory function impairment. The most frequent and crucial for pediatricians and otologist to be aware of and address are those occurring after birth.

AMedic primar ORL, Doctor în Științe Medicale

fectarea traumatică a urechii poate fi în toate cele trei componente ale sale și în toate perioadele existenței copilului. Traumatismele urechii ce se produc în viața intrauterină datorate traumatismelor abdominale ale femeii gravide se pot solda cu tulburarea sau oprirea în dezvoltare a aparatului acusticovestibular. Cele intra partum au ca și consecințe tulburarea funcției auditive. Cele mai frecvente și necesar de cunoscut și de rezolvat de către pediatru și otolog, sunt cele produse după naștere.

Etiopatogenie

Cauza determinantă cea mai frecventă a traumatizării auriculare o constituie accidentele și mai rar, dar posibile, actele de violență ale altor persoane. Dintre cauzele favorizante amintim: joaca, sporturile practicate în exces, spiritul de imitație, spiritul de bravură, lipsa de supraveghere a copiilor, etc.(1)

Traumatismul în sine poate fi direct prin lovire, tracțiune, tăiere, în-

țepare, mușcare, zdrobire, congelare, combustie, etc. sau indirect prin iradiere la scheletul auricular a unei fracturi produse la nivelul bazei craniului prin cădere de la înălțime sau se pot produce prin compresiunile și decompresiunile bruște din timpul unei explozii.(1,2)

A. Traumatismele urechii medii

Traumatismele urechii medii pot avea loc la nivelul tuturor segmentelor acesteia: timpan, pereții casei timpanului, oscioare, mastoidă. Astfel urechea medie poate deveni sediul unor leziuni variate:

• ruptura timpanului

• hemotimpanul

• traumatismele osiculare

• fracturile mastoidei(2)

1. Ruptura timpanului-se poate produce direct, indirect sau prin iradiere. Ruptura prin mecanism direct poate avea loc prin practicarea incorectă a toaletei urechii cu diverse obiecte (scobitori, andrele, agrafe de păr, bețe de chibrit, etc.), prin încercările intempestive de extracție a unor corpi străini sau pătrunderea la nivelul urechii a unor soluții supraâncălzite sau a unor substanțe chimice. Indirect se poate produce brusc printr-o compresiune sau decompresiune a aerului din conduct sau

din căsuța timpanului în timpul unei explozii sau prin aplicarea unei lovituri puternice cu palma, sau prin plonjare în apă sau iradiere la cadranul timpanal a unei fracturi oblice sau longitudinale a stâncii temporalului.

Tabloul clinic este dominat de o durere vie, uneori sincopală, cu hipoacuzie, ușoară otoragie și acufene. Examenul funcțional evidențiază o hipoacuzie de tip transmisie în general sau mixtă.

Examenul local decelează mici cruste sanghinolente pe pereții conductului sau pe timpan, ce pot acoperi perforația care este centrală sau marginală, de formă ovalară sau triunghiulară, cu marginile ușor dințate.

Evoluția rupturii de timpan poate fi ușoară, cu cicatrizare și revenire la normal a auzului. Auzul poate reveni la normal în câteva zile. Dacă apare o suprainfecție sau sunt și alte leziuni de vecinătate, prognosticul poate rămâne rezervat.(2,3)

Diagnosticul este ușor dacă examinarea copilului se face imediat după accident, iar relatarea împrejurărilor este corectă. Dacă examinarea are loc cu întârziere și dacă local apare suprainfecția, lucrurile se pot complica.

Tratamentul urmărește în primul rând prevenirea suprainfecției și cicatrizarea membranei timpanice cât mai repede. De aceea trebuie evitată pătrunderea apei în ureche sau a oricărui

Dr. Miorița Toader

Pentru tratamentul simptomatic al durerii și febrei

Eliberare rapidă versus alte suspensii de paracetamol Cu 50% mai mult paracetamol eliberat în 15 min administrare,datorită selecției unice de excipienți (inclusiv cea mai mică cantitate de gumă xantan și compuși activi osmotic)

Posologie simplă Cantitate mică de administrat Complianță la tratament

Gust plăcut de portocale2

Se administrează de la vârsta de 3 luni

+3 luni

Doza zilnică recomandată de paracetamol este de aproximativ 60mg/kg și zi, divizată în 4 sau 6 administrări zilnice, adică 15 mg/kg la intervale de 6 ore sau 10 mg/kg la intervale de 4 ore.

Pentru a administra 15 mg/kg la intervale de 6 ore se respectă tabelul:

Ca o alternativă, această suspensie orală poate fi administrată după cum urmează:

Volumul de APAP FORTE pentru copii pentru ecare administrare (la interval de 6 ore)

1.Sursa: date interne

Profiluri comparative de eliberare a paracetamolului în suc gastric artificial cu un pH de 1,2, dintre suspensiile selectate. Condiţii în vitro: 900 ml soluţie 0,1 N HCl/NaCl la pH 1,2, temperatura: 37°C ± 0,5°C , rotaţia lamei 75 rpm; Wrocław, octombrie 2017. APAP FORTE pentru copii eliberează substanţa activă cel mai rapid după 15 minute: 34%, medicamentul 1: 23%, medicament 2: 20%.

2. Source: Medicines for fever and pain for children - brand perception, N=184, 82% of mothers of children aged 0-10 agree that the statement "APAP for children FORTE tastes good to children" fits the brand, Q1-Q4 2019, IQS.

Acesta este un material destinat profesioniștilor din domeniul sănătății. Pentru informații complete, vă rugăm să consultați rezumatul caracteristicilor produsului scanând codul QR.

USP ROMANIA S.R.L.

Str. Banul Antonache 40-44, Et. 1, Biroul 1.8, Sector 1, București office@uspromania.ro

lichid, păstrarea unei asepsii a conductului, suflarea corectă a nasului (nară cu nară, dar moderat nu puternic). Antibioterapia se recomandă în situația în care agentul traumatic nu a fost curat sau dacă local se constată anumite leziuni inflamatorii.

Profilaxia constă în educația copiilor de a nu își introduce diverse obiecte în ureche, nici măcar bețișoarele pentru toaleta urechilor, de a evita jocurile violente, evitarea metodelor brutale de represiune.(1,2,4)

2. Hemotimpanul-este o colecție sanguină la nivelul căsuței timpanului, produsă prin interesarea unuia din pereții osoși, în special a peretelui labirintic, în cadrul unei fracturi transversale a stâncii. Aceasta este singura care respectă integritatea timpanului. Simptomele subiective sunt dominate de durere, hipoacuzie, senzație de plenitudine în ureche, acufene. Examenul obiectiv evidențiază un timpan roșu violaceu, bombat.

Evoluția se poate face spre :-vindecare prin resorbție sau prin drenaj tubar

• spre otită medie supurată prin suprainfectare

• spre o surditate definitivă prin organizarea colecției sanguine

Terapeutic se administrează hemostatice, antibiotice, dezinfectante nazofaringiene, asigurarea unui bun drenaj nazal și o atentă dezinfecție nazofaringiană, și uneori chiar drenaj cu aspirație prin timpanotomie.(2,5)

3. Traumatismele osiculare-leziunile mai des întâlnite sunt: disjuncția incudostapediană, luxația nicovalei, subluxația articulației incudo-maleolare, mai rar luxația ciocanului și fractura unui braț sau a platinei scăriței, sau fractura apofizei descendente a nicovalei. Traumatismele ce pot duce la lezarea lanțului osicular sunt fie un șoc brusc pe mâna cu care copilul își face sau i se face toaleta urechii cu un obiect dur și ascuțit, fie căderea sau lovirea pe regiunea temporală sau temporo-occipitală în urma unui accident. Rămasă mult timp necunoscută și netratată se produc cicatrici vicioase, cu consecințe funcționale grave.

Ca simptome întâlnim dureri bruște în ureche, surditate de transmisie sau mixtă, acufene uneori otoragie.

Tratamentul vizează refacerea morfofuncțională a lanțului osicular prin metode cofochirurgicale. Timpul optim de efectuare a intervenției cofochirurgicale este de 4-5 luni de la accident.(2,6)

4. Fracturile mastoidei-sunt extrem de rare și se încadrează de obicei în fracturile oblice ale stâncii temporalului prin șoc pe regiunea occipitală. Practic acestea pot fi neglijabile prin lipsa unor tulburări locale importante, dar pot deveni foarte periculoase dacă linia de fractură a interesat canalul nervului facial sau a deschis labirintul, cu pericolul unei meningite sau a paraliziei de facial.(6)

B. Traumatismele urechii interne

Traumatizarea urechii interne se poate produce fie direct prin înțepătură accidentală profundă în ureche sau intraoperator, fie indirect prin șoc cranian, variații bruște ale presiunii atmosferice sau prin fracturi ale stâncii.

Se pot produce două forme anatomoclinice distincte: comoția labirintului și fracturi ale labirintului.(7,8)

1.Comoția labirintului-poate fi subiectivă sau obiectivă, generată fiind de un șoc cranian sau de o variație bruscă a presiunii atmosferice. Simptomatologia este marcată de senzația de amețeală și de dezechilibru, fără cădere sau vărsături. Tulburările auditive sau vestibulare lipsesc sau sunt discrete, dar sunt prezente tulburări neuropsihice ca cefaleea, insomnia, tulburările de memorie și de caracter, hiperemotivitatea, etc.

Starea copilului revine la normal în câteva luni, iar prognosticul este favorabil.

În formele obiective ale comoției labirintice, putem constata o hiporeactivitate vestibulară.(2,3) Vertijul poate fi însoțit în acest caz de o senzație de deplasare a obiectelor din jur, deviație segmentară și de nistagmus. Se poate decela de asemenea o hipoacuzie mixtă care dispare treptat sau o surditate

de percepție care poate rămâne definitivă. Ambele tipuri de hipoacuzie sunt însoțite de acufene, fiind de multe ori chiar mai deranjante decât scăderea auzului. Tratamentul constă în repaus prelungit, cu evitarea agresiunilor psihice și fizice, eventual administrarea de calmante.(2,7)

2. Fracturile labirintului-reprezintă o componentă obișnuită a fracturilor transversale și oblice ale stâncii. Se manifestă prin otoragie în fracturile oblice sau hemotimpan în fracturile transversale. Mai pot apărea otorahie în ziua a 2-a sau a 3-a de la accident și pot dispărea în ziua 7-a sau a 8-a, paralizie facială, echimoze mastoidiene, tulburări acustice și vestibulare. Prognosticul fracturii labirintului poate fi grav atât din punct de vedere funcțional (cu surditate completă și definitivă) cât și vital prin moarte prin șoc în primele ore și pericol permanent de meningită, datorită lipsei de consolidare a liniei de fractură.(4) Diagnosticul se stabilește prin examen clinic, obligatoriu completat de examenul imagistic minuțios al bazei craniului. Tratamentul constă în repaus absolut, supraveghere neurochirurgicală, antibioterapie masivă pentru prevenirea suprainfecției. Ulterior profilaxia complicațiilor septice tardive constă în evitarea otitelor supurate prin igienă riguroasă nazofaringiană, eventual adenoidectomie, dar doar după liniștirea simptomatologiei subiective.(2,8,9)

Bibliografie

1. Gârbea St.,Dumitriu Al.,Firica D.-Chirurgie ORL,București 1983

2. Păunescu Cornelia-ORP Pediatrică,Editura Medicală,Bcurești 1981

3. Anghelide R.,Sbenghe-Țețe Liliana-Aspecte de patologie otorinolaringologică,Ed.Medicală,București 1986

4. Cotulbea Stan-Patologie ORL,Litografia UMF Timișoara 1992

5. Obreja S.,Boiko Valentina,Mustață Elena –ORL,UMF Craiova 1985

6. Ataman Tr.,-Contribuții la reconsiderarea principiilor clasificării timpanoplastiilor,Revista ORL nr.1/1982,11-13

7. Costinescu N.,Gârbea St..-ORL-București 1964

8. Belluci J.R.-Cohlear hearing loss in tympanoplasty/Head and Neck Surgery,1985,93-94,481-486

9. Ene F.,Jieanu C-tratamentul ambulator al rupturilor posttraumatice de timpan prin metoda mentorului,Revista ORL nr.1/1988 ,3

RHINOIL picături nazale, soluție

Vitamina A palmitat 0,9 g, ulei de anason 0,8 g, ulei de eucalipt 0,7 g, ulei de mentă 0,6 g, camfor 0,15 g

Rhinoil picături nazale, soluţie este un produs natural care întruneşte calităţi terapeutice multiple:

uleiuri volatile

vitamina A

Indicaţii terapeutice:

Adjuvant în tratamentul rinitelor şi rinofaringitelor acute şi cronice, în sinuzite, în rinită cronică atrofică simplă, în ozenă, în edem postoperator al mucoasei după intervenţii endonazale.

Referințe:

1. Rezumatul caracteristicilor produsului. acţiune antiinflamatorie; uşor antiseptică; decongestionantă; uşor anestezică şi de favorizare a reepitelizării mucoasei nazo-faringiene.

Denumirea comercială a produsului medicamentos: RHINOIL. Compoziţia calitativă şi cantitativă: 100 ml picături nazale, soluţie conţin: vitamina A palmitat 0,9 g, ulei de anason 0,8 g, ulei de eucalipt 0,7 g, ulei de mentă 0,6 g, camfor 0,15 g. Forma farmaceutică: Picături nazale, soluţie. Indicaţii terapeutice: Adjuvant în tratamentul rinitelor şi rino-faringitelor acute şi cronice, în sinuzite, în rinită cronică atrofică simplă, în ozenă, în edem postoperator al mucoasei după intervenţii endonazale. Doze şi mod de administrare: Copii peste 7 ani: doza recomandată este de 1-2 picături, în fiecare nară, administrate sub formă de instilaţii sau tamponament nazal de 2 ori pe zi, timp de 4 zile sau la indicaţia medicului. Adulţi: doza recomandată este de 2-3 picături, în fiecare nară, administrate sub formă de instilaţii sau tamponament nazal de 3 ori pe zi, timp de 5-6 zile sau la indicaţia medicului. Contraindicaţii: Hipersensibilitate la oricare din componenţii produsului; copii cu vârsta sub 7 ani; rino-sinuzite alergice; astm bronşic sau epilepsie. Reacţii adverse: La pacienţii cu hipersensibilitate la unul din componenţii produsului pot apărea reacţii alergice. La unii pacienţi poate apărea o iritaţie locală. De aceea, ca măsură de precauţie este necesară testarea sensibilităţii individuale la substanţele active şi excipienţi. În general alte reacţii adverse pot fi evitate în cazul administrării corecte a produsului. Proprietăţi farmaceutice. Lista excipienţilor: Butilhidroxianisol, ulei rafinat de floarea soarelui Incompatibilităţi: Nu este cazul. Perioada de valabilitate: 2 ani. Precauţii speciale pentru păstrare: A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original. Natura şi conţinutul ambalajului: Cutie cu un flacon din sticlă brună, prevăzut cu picurător, a 10 ml picături nazale, soluţie. Instrucţiuni privind pregătirea produsului medicamentos în vederea administrării şi manipularea sa: Nu sunt necesare.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă: S.C. TIS Farmaceutic S.R.L., Str. Industriilor nr. 16, sector 3, Bucureşti, România. Numărul APP: 5324/2005/01.

Acest medicament se eliberează fără prescripție medicală. Acesta este un material destinat profesioniștilor în domeniul sănătății. Pentru informații suplimentare vă rugăm să consultați rezumatul caracteristicilor produsului disponibil pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (varianta revizuită în aprilie 2005).

BTL 8 EKG

FACEŢI CUNOȘTINŢĂ CU CEL MAI RAPID EKG

Performanţa crescută - este garantată de semnalul EKG fără zgomot, exportul instantaneu al examinării și raportul EKG tipărit în 10 secunde.

Inteligenţă artificială integrată - BTL 8 EKG aduce îmbunătățiri semnificative în acuratețea interpretării automate, fiind extins prin algoritmi de inteligență artificială antrenați pe zeci de mii de examinări.

Capacitate excepţională - poate tipări peste 900 de rapoarte cu o singură încărcare a bateriei și poate stoca până la 3500 de examinări.

Telecomandă - contactul electrozilor poate fi verificat și înregistrarea poate fi pornită de la distanță, astfel încât să puteți sta chiar lângă pacient.

2 Află Mai Multe Aici

BTL Holter EKG

PRECIZIE MAXIMĂ ÎNTR-UN TIMP REDUS

Înregistrare Holter evaluată într-un timp redus și cu acurateţe maximă? Holterul BTL a fost special conceput pentru a reduce timpul de lucru al medicului.

Calitate excepţională a semnalului - chiar și în condiții solicitante (de exemplu tahicardie sau mișcări rapide).

Vizualizare rapidă a anomaliilor - o varietate de instrumente moderne care afișează înregistrarea completă pe un singur ecran cu maximum de detalii.

Concluzie medicală în două click-uri - nu pierdeți timp prețios tastând. Concluzia este predefinită cu valorile corecte în urma analizei medicului.

Utilizare pediatrică - BTL Holter EKG a fost certificat pentru utilizare chiar și la copiii cu greutatea sub 10 kg.

Calitate excepţională a semnalului EKG

Evaluare rapidă

Utilizare adulţi și copii

Vaccinarea antigripală a adultului vârstnic

Rezumat: Vaccinarea antigripală este recomandată de OMS să acopere 75% din populația peste 65 de ani. Adultul vârstnic se confruntă cu mai multe boli cronice, fragilitate și remodelarea sistemului imun (imunosenescență). Creșterea capacității imune pentru încetinirea procesului de imunosenescență se face prin optimizarea stilului de viață și vaccinare. Vaccinurile cu doză mare de antigen (HD) sunt noul standard în vaccinarea antigripală a adultului vârstnic, demonstrând protecție dincolo de gripă.

Dr. Ileana Brînză

Medic primar MF, Vicepreședinte AREPMF

Președinte de Onoare APMF Brăila

Farmacist

Smărăndița Ileana Ștefan

Formator, Institutul de Dezvoltare și Cercetare Medico-Militară „Cantacuzino”, Afiliere AREPMF

Abstract

Influenza vaccination is recommended by the WHO to cover 75% of the population over 65 years of age. The elderly face multiple chronic diseases, frailty, and remodeling of the immune system (immunosenescence). Increasing the immune capacity to slow down the process of immunosenescence is done by optimizing the lifestyle and vaccination. High-antigen-dose (HD) vaccines are the new standard in adult influenza vaccination, demonstrating protection beyond influenza.

1. Gripa este o boală infecțioasă, sezonieră, cu un potențial epidemic crescut, produsă de virusurile gripale-virusuri ARN din familia Orthomixoviridae-care conține 4 tipuri: A, B, C și D.(1)

Gripa confirmată de laborator sau gripa manifestă clinică este doar vârful iceberg-ului.(2)

Sezoanele gripale nu seamănă între ele!(3,4)

a) Consemnări istorice Primele relatări despre gripă sunt făcute de Hippocrates în 412 îHr. Louis Pasteur este cel care emite ipoteza etiologiei virale a gripei iar Andrew, Smith și Laidlaw, izoleză virusul gripal în 1933.

b) Însemnătatea patologiei la nivel mondial este confirmată de existența Structurilor globale de superaveghere și informare:

1947 GIP (Programul Global Gripa)Al 5-lea cel mai vechi program de control al bolilor - efort coordonat global pentru supravegherea, studierea și controlul acestei afecțiuni.

1952 GISRS (Global Influenza Surveillance &Response System) - Axul principal al supravegherii globale a gripei.

1997 FluNet – platformă globală de raportare și analiză: schimb săptămânal de date de supraveghere de laborator, epidemiologice, virusologice, atât între ele cât și cu OMS.

c) Repere generale

Virusul gripal suferă modificări antigenice în fiecare sezon. Imunoprofilaxia cu vaccinuri gripale - redefinite în fiecare an pentru a reflecta modificările de antigenitate ale tulpinilor circulante de virus – este o necesitate.

Calea de transmitere aerogenă, prin picături Flügger sau prin contact direct sau indirect cu secreţiile respiratorii de la omul bolnav, crește contagiozitatea bolii: adulţii pot transmite virusul gripal cu o zi înainte, până la aproximativ 5 zile după debutul simptomelor, iar copiii sunt contagioși pentru mai mult de 10 zile.

În Europa gripa reprezintă 30% din povara celor 31 de boli infecțioase.(5)

În România în sezonul gripal 20222023, incidența crescută a fost la grupele de vârstă 2-4 ani; 5-14 ani; 15-49 ani dar complicațiile și decesele au fost înregistrate în proporție de 80% în grupele de vârstă 50-64 ani și >65 ani.(6)

Gripa poate provoca distrugeri în aproape toate aparatele, sistemele și organele importante din corp, impactul bolii fiind diferit funcție de vârstă și eventualele comobidități:

• la copii<14 ani riscul de pneumonie crește de 8 ori.(7)

• la adulții cu diabet riscul de hiperglicemie

creștere cu 74%.(8)

• la adulții peste 40 de ani probabilitatea unui prim accident vascular cerebral crește de 8x și apariția unui prim infarct miocardic are probabilitate de 10x mai mare de apariție.(9)

• adulții vârstinici (peste 65 de ani) au un risc de 23% de a nu-și recăpăta, complet, independența.(10)

Concluzie de etapă: peste 40% din persoanele între 55-64 de ani au cel puțin o boală cronică iar după 65 de ani persoanele care suferă de boli cronice devin majoritare.

2. Adultul vârstnic (peste 65 de ani) conform ECHI (European Community Health Indicators) va reprezenta 30% din populația UE până în 2050, an în care Romînia se va plasa pe locul 9, ținând cont de scăderea și îmbătrânirea dramatică a populaţiei.

a) Îmbătrânirea globală este în atenția OMS și a ONU pentru că efectele medico-sociale sunt multiple.

Știm că îmbătrânirea este echivalentă cu erodarea cumulativă a organelor și sistemelor, ceea ce duce la:

• mai multe boli cronice la adultul vârstnic;(11,12)

• fragilitate: noțiune multidimensională care cuprinde elemente fizice, psihologice, sociale, emoţionale, spirituale care au abordări terapeutice diferite și prognosticul diferit pe termen lung;(13,14,15)

• imunosenescența: remodelările sistemului imun, care au loc inevitabil odată cu înaintareaa în vârstă, duc la scăderea capacități acestuia de a răspunde la infecții și de a dezvolta memorie imună de durată.(16)

b) Îmbunătățirea stării de sănătate a adultului vârstnic se poate face nu doar printr-o mai bună înțelegere a procesului de îmbătrânire ci și prin timpul acordat pacientului, astfel încât să știe cum poate contribui la îmbunătățirea propriei capacități imune. Creșterea capacității imune pentru încetinirea procesului de imunosenescență se face prin:

• Optimizarea stilului de viață (relații sociale de bună calitate, controlul stresului, dietă, mișcare, alcool consumat cu moderație–dacă comorbiditățile permit, fară fumat)

• Vaccinare “Includerea vaccinării antigripale în profilaxia de rutină a BCV necesită o schimbare de paradigmă a practicii clinice” spunea încă din 2016 MacIntyre,(17) arătând că vaccinarea antigripală contează la fel de mult ca renunțarea la fumat în prevenția secundară a infarctului miocardic acut!

c) Vaccinarea antigripală este recomandată de OMS să acopere 75% din populația peste 65 de ani! În România, în ultimi cinci ani, rata de vaccinare antigripală a fost doar între 21 și 35%!(18)

Vaccinarea antigripală a persoanelor peste 65 de ani scade:

• riscul de spitalizare pentru decompensări/acutizări,

• mortalitatea de orice cauză,

• riscul de dependență post-convalescență.

Concluzie de etapă: vaccinurile cu doză mare de antigen (HD) sunt noul standard în vaccinarea antigripală a adultului vârstnic, demonstrând protecție dincolo de gripă.

Protecția dincolo de gripă include:

• Date despre protecția față de infecție (studii randomizate),

• Date despre protecția față de complicațiile asociate gripei (meta-analize),

• Date despre eficacitatea vaccinală relativă față de spitalizare pentru gripă și pneumonii și față de decesele de orice cauză (model nou, inovator de studii randomizate în lumea reală),(19)

• Date comparative privind eficacitatea vaccinului gripal HD cu vaccinul gripal

cu doză standard (SD) (studii randomizate),

• Rezultate consecvente din sezoane gripale multiple (meta-analize),

3. Vaccinul gripal cu doză mare de antigene (HD) - Vaccin gripal tetravalent (virion fragmentat, inactivat) 60 micrograme HA/tulpină

a) Generarea datelor pentru vaccinurile cu doză mare de antigene (HD) a început încă din 2001. Până în prezent s-au desfășurat numeroase trialuri de imunogenicitate, pre și post autorizare, studii randomizate și observaționale care au confirmat că vaccinul HD este indicat pentru prevenirea gripei la persoane cu vârsta de minimum 60 de ani. Formula tetravalentă (0,7 ml) a fost autorizată în SUA (noiembrie 2019), Canada (2020), Europa (aprilie 2020), inclusiv România (mai 2020), Australia, Elveția, Argentina & Israel (2021).

Un studiu randomizat efectuat pe 31989 de pacienți în 126 de centre de studii a demonstrat că eficacitatea relativă a vaccinării cu HD, comparativ cu SD este cu 24% mai mare. La o eficacitate absolută pentru SD la vârstnici de 30%, la care adăugăm 24% eficacitate relativă pentru HD vs SD, eficacitatea absolută a HD este estimată la 47%.(20)

Importanța eficacității absolute este confirmată și de studiul efectuat de STIKO (German Standing Committee on Vaccinations) care arată că o creștere de doar 15% a eficacității absolute a vaccinului HD duce la scăderea numărului de consultații medicale cu peste 42.000, a spitalizărilor cu peste 580 și a deceselor cu peste 280 într-un sezon gripal.(21)

Eficiență şi eficacitate

O meta-analiză (2023) care a realizat revizuirea sistematică a 12 sezoane gripale, 45 de milioane de persoane peste 65 de ani vaccinate astfel: 29 milioane cu vaccin HD și 16 milioane cu vaccin SD, a arătat o scădere a spitalizărilor la cei cu HD, astfel:

• 8,2% - pentru toate cauzele

• 11,2% - pentru gripă

• 27,8% - pentru pneumonii

• 14,4% - pentru gripă și pneumonii

• 12,8% - pentru evenimente cardio-vasculare.(22)

Profilul de siguranță evidențiat în studiile clinice a fost demonstrat și după punerea pe piață a peste 243 millioane de doze.

ECDC (European Centre for Disease Prevention and Control) și CDC (Centers for Disease Control and Prevention) ca furnizori independenți de date au arătat că

vaccinurile HD sunt asociate cu o frecvență mai mare a reacțiilor locale și sistemice, dar aceste simptome sunt de obicei ușoare și tranzitorii.

Studiile efectuate folosind VAERS (Vaccine Adverse Event Reporting System) nu au înregistrat modificări în profilul de siguranță la persoanele ≥65 de ani.(23)

Evaluări GRADE au fost publicate de Autorități Sanitare Independente, astfel: 2018 – NACI (National Advisory Committee on Immunisation in Canada)

2020 – ECDC (European Centre for Disease Prevention and Control)

2021 – STIKO (German Standing Committee on Vaccinations)

2022 – US CDC (Centers for Disease Control and Prevention)

2022 NCIRS (National Center of Immunization Research and Surveillance Australia) toate subliniind eficacitatea și protecția crescută a vaccinului HD comparativ cu SD.

b) Argumente pro vaccinarea cu vaccinul antigripal HD sunt prezentate de mai multe specialități medicale. Studiile efectuate stau la baza recomandărilor apărute în revistele de specialitate și prezentate la congresele societăților profesionale.

The Journal of Infectious Diseases Comparative Immunogenicity of Enhanced Seasonal Influenza Vaccines in Older Adults: A Systematic Review and Meta-analysis. Tiffany W Y Ng, Benjamin J Cowling, Hui Zhi Gao, Mark G Thompson(24)

Société Française de Gériatrie et Gérontologie(SFGG) The DRIVEN Study: quaDRivalent Influenza Vaccines patient description and Efluelda® relative vaccine effectiveNess – 2021/22 season in France. H. Bricout, M.C. Levant, O. Launay, A. Mosnier, L. Watier, B. Grenier, N. Assi, J. Gaillat, P. Crépey, G. Gavazzi, A. Chit(25,26)

European Society of Cardiology (ESC), American Heart Association (AHA), American College of Cardiology (ACC)

DANFLU-1: High-Dose vs. Standard-Dose Influenza Vaccine in Elderly Adults.

Dr. Niklas Dyrby Johansen, Centre for Translational Cardiology and Pragmatic Randomised Trials, University of Copenhagen, Denmark.(27)

High-dose influenza vaccine in older adults by age and seasonal characteristics: Systematic review and meta-analysis update.

Jason K.H. Lee, Gary K.L. Lam, J. Kevin Yin, Matthew M. Loiacono, Sandrine I. Samson(22)

Influenza vaccination in older adults and patients with chronic disorders: A position paper from the Portuguese Society of Pulmonology, the Portuguese Society of Diabetology, the Portuguese Society of Cardiology, the Portuguese Society of Geriatrics and Gerontology, the Study Group of Geriatrics of the Portuguese Society of Internal Medicine, and the Portuguese Society of Infectious Diseases and Clinical Microbiology

F.Froesa, A.Timoteo, B.Almeida, J.F.Raposo, J.Oliveira, M.Carrageta, S.Duque, A.Morais(28)

Portugalia a atins rata de vaccinare de 75%, pentru pacienții peste 65 de ani, recomandată de OMS!

Pe baza studiilor, toate aceste societăți profesionale susțin importanța vaccinării antigripale pentru a reduce povara gripei și a complicațiilor ei. Vaccinarea antigripală cu HD la persoanele peste 65 de ani are o eficacitate crescută. Recomandările medicilor, supravegherea epidemiologică, campaniile naționale de conștientizare și alfabetizarea în domeniul sănătății alături de accesibilitatea vaccinării antigripale contribuie la creșterea acoperirii vaccinale.

c) Prescrierea şi efectuarea vaccinării

ORDIN nr. 3.987/1.156/2023 permite tuturor specialităților medicale să prescrie vaccinul. Este un avantaj important atât pentru medic cât și pentru pacientul aflat în grija acestuia.

Vaccinarea o pot face medicii de familie, epidemiologii, infecționiștii, pediatrii dar și medicii din orice altă specialitate care au un atestat de vaccinologie.

Vaccinul antigripal HD se administrează cu prioritate la persoanele care îndeplinesc cumulativ următoarele criterii:

1. vârsta peste 65 de ani, 2. cel puțin 2 boli cronice distincte care fac parte din cele menționate la criterii de eligibilitate.

• boli cardio-vasculare cronice; boli respiratorii cronice; boli renale cronice; boli hepatice cronice; boli neurologice cronice; boli metabolice; boli oncologice; boli autoimune; malformații congenitale; obezitate; asplenie; persoane cu infecţie HIV/ SIDA; terapie imunosupresoare; transplant; imunosupresia congenitală.

Concluzie de etapă: recomandarea medicului este factor important în vaccinare și a fost cuantificat încă din 1988!(29)

Ratele de vaccinare sunt diferite în lume. Un studiu efectuat în 16 țări a arătat că prin-

cipalul promotor al vaccinări este încrederea populației în sistemul medical!(30)

Atitudine pacient Recomandare medic Pacienți vaccinați (%)

Pozitivă Da 87

Negativă Da 70

Pozitivă Nu 8

Negativă Nu 7

Concluzii

1. Triada FRAGILITATE, IMUNOSENESCENȚĂ și COMORBIDITĂȚI face ca adulții vârstnici să fie o grupă populațională vulnerabilă, cu un risc crescut de a dezvolta gripă severă și complicații asociate gripei.

2. Acești pacienți au nevoie de un vaccin gripal dedicat, cu doză mare de antigene (HD).

3. Eficacitatea vaccinului cu doză mare de antigene (HD) a fost recunoscută de autorități sanitare internaționale pe baza studiilor făcute de numeroase societăți profesionale.

Bibliografie

4. Fișă informativă despre gripa sezonieră https://www.ecdc. europa.eu/en/seasonal-influenza/facts/factsheet?etrans=ro

5. Frequently Asked Questions about Estimated Flu Burden https://www.cdc.gov/flu/about/burden/faq.htm

6. 2023-2024 U.S. Flu Season: Preliminary In-Season Burden Estimates https://www.cdc.gov/flu/about/burden/preliminary-in-season-estimates.htm

7. https://insp.gov.ro/centrul-national-de-supraveghere-si-control-al-bolilor-transmisibile-cnscbt/informari-saptamanale/

8. Cassini A et al. Euro Surveill. 2018 Apr;23(16). doi: 10.2807/15607917.ES.2018.23.16.17-00454. https://www.ncbi.nlm.nih. gov/pubmed/29692315

9. https://insp.gov.ro/centrul-national-de-supraveghere-si-control-al-bolilor-transmisibile-cnscbt/analiza-date-supraveghere/

10. Kubale J, Kuan G, Gresh L, et al. Individual-level association of influenza infection with subsequent pneumonia: a case-control and prospective cohort study. Clin Infect Dis. 2021;73(11):e4288-e4295. doi:10.1093/cid/ciaa1053

11. Samson SI, Konty K, Lee W-N, et al. Quantifying the impact of influenza among persons with type 2 diabetes mellitus: a new approach to determine medical and physical activity impact. J Diabetes Sci Technol. 2021;15(1):44-52. doi:10.1177/1932296819883340

12. Warren-Gash C, Blackburn R, Whitaker H, McMenamin J, Hayward AC. Laboratory-confirmed respiratory infections as triggers for acute myocardial infarction and stroke: a self-controlled case series analysis of national linked datasets from Scotland. Eur Respir J. 2018;51(3):1701794. doi:10.1183/13993003.01794-2017

13. Andrew MK, MacDonald S, Godin J, et al. Persistent functional decline following hospitalization with influenza or acute respiratory illness. J Am Geriatr Soc. 2021;69:696-703

14. The impact of influenza on functional decline Pedro L. Gozalo, PhD, Assistant Professor of Health Services Policy and Practice, Aurora Pop-Vicas, MD, Assistant Professor of Medicine,† Zhanlian Feng, PhD, Assistant Professor of Health Services Policy and

Practice, Stefan Gravenstein, MD, Professor of Medicine,‡ and Vincent Mor, PhD, Professor of Medical Science https://www. ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3526071/

15. Romania in figures https://insse.ro/cms/sites/default/files/ field/publicatii/romania_in_figures_2023.pdf

16. Geriatrie și gerontologie, Note de curs, Ioana Dana Alexa (coordonator) Ed. Gr. T. Popa, UMF Iași 2021

17. Inflammageing: chronic inflammation in ageing, cardiovascular disease, and frailty Luigi Ferrucci, and Elisa Fabbri https:// www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6146930/

18. The Role of Inflammation in Age-Related Sarcopenia Sebastiaan Dalle, Lenka Rossmeislova, and Katrien Koppo https:// www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5733049/

19. Medical News Today - Immune aging and how to combat it https://www.medicalnewstoday.com/articles/immune-agingand-how-to-combat-it

20. IMI infarct miocardic, BCV boli cardiovasculare, MacIntyre CR, et al. Heart. 2016;102(24):1953

21. România Profilul de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea https://health.ec.europa.eu/system/files/2022-01/2021_ chp_romania_romanian.pdf

22. A vision for use of real-world evidence in EU medicines regulation https://www.ema.europa.eu/en/news/vision-use-real-world-evidence-eu-medicines-regulation

23. Diaz Granados CA et al. N Engl J Med 2014;371(7):635-645. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25119609/

24. STIKO: Aktualisierung der Influenza-Impfempfehlung für Personen im Alter von ≥60 Jahren Epidemiologisches Bulletin 7Januar 2021, Robert Koch Institut https://www.rki.de/ DE/Content/Infekt/EpidBull/Archiv/2021/Ausgaben/01_21. pdf?__blob=publicationFile

25. High-dose influenza vaccine in older adults by age and seasonal characteristics: Systematic review and meta-analysis update. Jason K.H. Lee, Gary K.L. Lam, J. Kevin Yin, Matthew M. Loiacono, Sandrine I. Samson https://pubmed.ncbi.nlm.nih. gov/37333054/ https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2590136223000682

26. Systematic review of the efficacy, effectiveness and safety of newerand enhanced seasonal influenzavaccines for the prevention of laboratory-confirmed influenza in individuals aged 18 years and over https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/ files/documents/seasonal-influenza-vaccines-systematic-review-efficacy.pdf

27. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30551178/

28. https://www.postersessiononline.eu/173580348_eu/congresos/ESCAIDE2023/aula/-eP_52_ESCAIDE2023.pdf

29. https://www.researchgate.net/publication/371647361_The_ relative_effectiveness_of_a_high-dose_quadrivalent_influenza_vaccine_vs_standard-dose_quadrivalent_influenza_ vaccines_in_older_adults_in_France_a_retrospective_cohort_study_during_the_2021-22_infl

30. https://www.acc.org/Latest-in-Cardiology/Articles/2022/08/25/19/13/sat-339am-DANFLU-1-esc-2022

31. https://www.journalpulmonology.org/en-influenza-vaccination-in-older-adults-avance-S2531043723002015?referer=buscador

32. Adult Immunization: Knowledge, Attitudes and Practice, DeKalb and Fulton, 1988 (cdc.gov) Haugh M, Expert Review of vaccines, 2017

33. Understanding the Barriers and Attitudes toward Influenza Vaccine Uptake in the Adult General Population: A Rapid Review. Verna L. Welch, Tom Metcalf, Richard Macey, Kristen Markus, Amy J. Sears, Ashley Enstone, Jakob Langer, Amit Srivastava, Alejandro Cane, Timothy L. Wiemken https://www.mdpi.com/ search?q=Understanding+the+Barriers+and+Attitudes+toward+Influenza+Vaccine+Uptake+in+the+Adult+General+Population%3A+A+Rapid+Review&journal=vaccines

UN SCUT ÎMPOTRIVA INFECȚIILOR RESPIRATORII

Amestec de lizate bacteriene sub formă de picături, cu administrare sublinguală, destinat prevenirii infecțiilor recurente ale tractului respirator (ITR) superior1,2

Obține și menține o protecție adecvată pe tot parcursul sezonului rece, atât la adulți cât și la copii începând cu vârsta de 3 luni1,2

Activitate imunomodulatoare prin stimularea în salivă a producției de anticorpi IgA împotriva tulpinilor bacteriene specifice și protecția împotriva infecțiilor respiratorii.2-5

Reduce numărul episoadelor recurente ale infecțiilor tractului respirator superior2,3,6

Îmbunătățește evoluția clinică a ITR recurente atât la copii cât și la adulți2,3,6

Reduce necesitatea utilizării tratamentului cu antibiotice2,3,6

Util de administrat la pacienții cu adenoidite, faringoamigdalite, rinosinuzite, astm bronșic, BPOC, patologie oncologică, pentru a preveni episoade acute infecțioase respiratorii, care pot genera complicații ale bolii de bază.

Un ml picături orale, suspensie opalescentă, conţine extracte antigenice de:

Staphylococcus aureus

Streptococcus pyogenes grup A

Streptococcus pneumonia tip 3

Haemophylus influenzae tip b

Branhamella catarrhalis

Klebsiella pneumoniae

Fiecare mililitru picături orale suspensie conţine 23 de picături.

antigenice

antigenice

unităţi antigenice

39,9 unităţi antigenice

39,8 unităţi antigenice

Administrare facilă

Copii între 3 luni-10 ani: o presare de picurător ( 7-8 picături) dimineața înainte de masă și seara înainte de culcare sau 15 picături în priză unică pe zi; se pot administra sublingual sau la copii mici ori necooperanți în timpul somnului în șanțul gingivo-labial >10 ani, adulți, seniori: 2 presări de picurător (15 picături) administrate sublingual, dimineața înainte de masă și seara înainte de culcare. Picăturile se mențin sublingual câteva minute, pentru un contact mai bun cu mucoasa orală, apoi se înghit.

Durata tratamentului cu Lantigen B:

- la copii între 3 luni-10 ani: pentru un ciclu de tratament, se administrează 1 flacon (aproximatv 4 săptămâni), apoi pauză 2-3 săptămâni, după care se mai administrează Lantigen B încă o jumătate de flacon (2 săptămâni).

>10 ani, adulți, seniori: pentru un ciclu de tratament se administrează 2 flacoane (aproximativ 4 săptămâni), apoi pauză 2-3 săptămâni, după care se continuă administrarea a încă unui flacon (2 săptămâni)

- În ultimele cercetări, Pizzimenti &colab, 7*, demonstrează că Lantigen B, administrat la doze terapeutice, scade nivelul ECA 2* din mucoasa orofaringiană, având un rol activ și sinergic cu vaccinurile și terapiile specifice în reducerea numărului de celule potențial infectate cu SARS-CoV-2 de la acel nivel și prin urmare o reducere a efectelor infecției SARS-CoV-2 în organism.

Referințe: ITR =infecții de tract respirator

1. Rezumatul Caracteristicilor Produsului Lantigen B – Februarie 2021; 2. О.Г. Шадрін, Проблема зростаючих контактів та рекурентні респіраторні захворювання у дітей: шляхи вирішення, ПЕДІАТРІЯ Тематичний номер «Педіатрія» № 1 (57) 2021 р. 21. [O.G. Shadrin: Solutii in problematica cresterii contactelor si afectiunilor respiratorii recurente la copii: Numarul tematic Pediatrie, Nr.1 (57) 2021 p.21]

3. A. Chen et al. Efficacy

6.

7.

Producător și deținător al APP: Bruschettini S.R.L., Isonzo nr.6, 16147 - Genova, Italia

Reprezentant în România: MED RPB Consultanta&Management SRL, Str. Matei Voievod, nr.29, Birou E 3.14, sect.2, București,021545, tel/fax: +40217945183, email: office@medrpb.ro

Importanța consultației preventive pentru corectarea pozițiilor vicioase și deficiențelor asociate

Postura – o provocare a zilelor noastre. Problemele create de o postură vicioasă se reflectă asupra tuturor sistemelor corpului. Postura vicioasă nu este doar un aspect estetic, ea impactând fiecare sistem al corpului, ducând la diverse patologii.

Este adevărat că de multe ori principalul motiv al consultației pleacă de la durere sau faptul că postura nu este armonioasă. Aceste aspecte nu sunt noi, dar perioada pandemiei le-a accentuat sau le-a pus în prim plan.

Medicul de familie este primul specialist implicat în prevenirea și corectarea pozițiilor vicioase, cu corelarea dintre postură și problemele sistemelor vizual, auditiv, stomatognat, visceral/abdominal și musculoscheletal.

Toate aceste disfuncții se pot depista printr-o evaluare posturală globală, în care sunt examinați cu ajutorul unor teste simple principalii analizatori sau prin diverse softuri de analiză posturală instrumentală și computerizată.

Când vorbim despre evaluarea posturii, folosim o serie de teste pentru a ne asigura că totul este aliniat așa cum ar trebui. Începem cu o privire de ansamblu - de la cap la picioare, observând asimetriile corpului. Ne uităm la linia maxilarului, la poziția umerilor, la aliniamentul șoldurilor și până la glezne.

Evaluarea somato funcțională cuprinde teste care verifică poziția bazinului, a membrelor inferioare, nivelul mobilității articulare și forța musculară.

Dar nu ne oprim aici! Facem teste vizuale, deoarece vederea este esențială în menținerea unei posturi armonioase.

Analizăm și sistemul vestibular care ne ajută să observăm mai bine partea de coordonare și echilibrul.

Și nu uităm de gură, unde verificăm aliniamentul danturii și simetria articulației mandibulare.

Prin toate aceste teste, obținem o imagine completă a posturii și identificăm orice zonă care ar putea avea nevoie de atenție.

Aceste teste ne oferă informații despre postură, dar bineînțeles și despre problemele asociate.

Este important să ne indreptăm atenția către poziția capului la pacienții cu dureri cervicale, cefalee, instabilitate, migrene. De cele mai multe ori acestă simptomatologie este cauzată de dezechilibre ale principalilor analizatori din zona capului (ochi, urechi, gură).

Pozițiile vicioase ale trunchiului/coloanei vertebrale sunt reprezentate de deviații în diverse planuri precum cifoza, lordoza și scolioza. Aceste deviații pot fi ușor vizualizate, testate și confirmate de un examen radiologic. Toate aceste semne văzute din timp se pot ameliora și corecta cu ajutorul tratamentelor prescrise de medicii specialiști și de echipa de recuperare medicală. Cu ajutorul kinetoterapiei postura poate fi una armonioasă. De exemplu, în cazul disfuncțiilor sistemului vizual se lucrează prin exerciții specifice de oculomotricitate.

Disfuncțiile aparatului stomatognat se ameliorează purtând activatori bucali și tehnici de terapie manuală.

Dezechilibrele sistemului vesibular, de genul laterodeviațiilor, lipsei de echilibru și lipsei de coordonare se lucrează prin exerciții de recuperare și reeducare pe plan instabil.

Disfuncțiile de la nivelul sistemului musculoscheletal se corectează cu ajutorul kinetoterapiei, terapiei Schroth, tehnicilor osteopatice și de terapie manuală.

Dezechilibrele viscerale se atenuează cu ajutorul gimnasticii hipopresive, gimnasticii respiratorii, terapie viscerală și al dietei.

În concluzie, integrarea evaluărilor posturale detaliate în abordarea medicilor de familie îmbunătățește semnificativ managementul stării de sănătate a pacienților. Această abordare permite identificarea și corectarea timpurie a disfuncțiilor care, nesemnalate, pot duce la probleme cronice, afectând calitatea vieții. Punând accentul pe prevenție și intervenție precoce, medicii pot contribui la promovarea unui stil de viață sănătos, prevenind dezvoltarea deficiențelor asociate cu o postură vicioasă.

Astfel, evaluarea posturală devine un pilon central în oferirea unei îngrijiri holistice, subliniind angajamentul față de bunăstarea pe termen lung a pacienților.

www.kinetoconsult.ro

Echipa Kineto Consult

şi reeducare medicală

Antrenamentul

Kinetic Progresiv

Programul se desfășoară pe durata a 12 săptămâni și include:

primul pas pentru un corp echilibrat și

terapie manuală de reechilibrare / reposturare

cu programare

cea mai bună îngrijire!

La Kineto Consult dispunem de aparatură medicală profesională şi terapeuţi cu experienţă, pregătiţi să se adapteze fiecărui pacient în parte, indiferent de vârstă.

Ne concentrăm atenţia asupra tratamentului individual atent monitorizat de către personalul specializat, menit să îmbunătăţească simţitor calitatea vieţii.

Iar pentru că suntem buni parteneri, abonamentele serviciilor noastre pot fi decontate prin CASMB, OPSNAJ sau asigurări private SIGNAL IDUNA.

instagram.com/kinetoconsult

M O DU L N OST R U

CEL MAI RAPID DE A LUPTA ÎMPOTRIVA ANEMIEI FERIPRIVE

Fe + Mn + Cu.5

Asorbabil imediat + Bine tolerat.1, 4

Până în ziua 30, normalizarea nivelului de hemoglobină la toate tipurile de pacienți.1, 2, 3

1

2 S.Y Anmouth, O.B. Saneeva and A.V Tchouprova. Les nouveautés dans le traitement de l’anémie sidéropénique chez les enfants. Le journal des « Maladies des Nouveaux Nés et des Enfants ». 2001. 1 : 68-70

3 -

with other liquid or solid formultaions containing bivalent or trivalent iron. Minerva ginecologica. 1996. 48 : 511-518

4 Raport ul din anul 2017 privind siguranța, actualizat periodic (1 Iulie 2010 - 30 Iunie 2017)

5 Rezumatul caracteristicilor produsului pentru Tot’héma®. Rezumatul caracteristicilor produsului pentru Tot’héma® este disponibil la stand la cerere.

5

Acest material este destinat profesioniştilor din domeniul sănătății.

Un instrument indispensabil pentru clinicieni

- primul Ghid de Management al pacientului adult cu tulburări respiratorii în timpul somnului

Tulburările respiratorii în timpul somnului (TRS) sunt secundare unui grup heterogen de cauze și au multiple consecințe asupra sănătății și calității vieții pacientului. În România nu există un program sistematizat de monitorizare a prevalenței TRS, de aceea identificarea și tratarea precoce se bazează pe cunoștințele medicului. În acest sens, Secțiunea de Somnologie și Ventilație Non-invazivă a Societății Române de Pneumologie a elaborat primul Ghid de Management al pacientului adult cu tulburări respiratorii în timpul somnului prin implicarea unei echipe multidisciplinare formată din 38 de specialişti în somnologie (pneumolog, cardiolog, medicina muncii, neurologie, ORL, medicină de familie, diabetologie, chirurgie şi ATI) și care își propune abordarea unitară a patologiei asociate respirației în timpul somnului, în contextul în care mijlocele de investigație și tratament au cunoscut o evoluție importantă pe plan mondial și la noi în țară. Ghidul își dorește să vină în sprijinul specialiștilor și autorităților pentru înțelegerea corectă a datelor din literatura de specialitate, din ce în ce mai numeroase.

Șef Lucrări

Dr. Ioana Munteanu

Medic primar pneumolog, Instititul de Penumoftiziologie „Marius Nasta“, Facultatea de Medicină, Universitatea „Titu Maiorescu“ București, Președinte Secțiunea de Somnologie și VNI a SRP

Abstract

Sleep-disordered breathing (SDR) are secondary to a heterogeneous group of causes and have multiple consequences on the patient’s health and quality of life.

In Romania, there is no systematized program for monitoring the prevalence of SDR, therefore early identification and treatment is based on the doctor’s knowledge. In this sense, the Section of Somnology and Non-invasive Ventilation of the Romanian Society of Pneumology developed the first Management Guide for the adult patient with respiratory disorders during sleep by involving a multidisciplinary team made up of 38 specialists in sleep medicine (pulmonolo-

gist, cardiologist, occupational medicine , neurology, ENT, family medicine, diabetology, surgery and ATI) and which proposes a unitary approach of the pathology associated with breathing during sleep, in the context in which the means of investigation and treatment have seen an important evolution worldwide and here in the country . The guide wishes to support specialists and authorities for the

correct understanding of data from the specialized literature, which are increasingly numerous.

Tulburările respiratorii în timpul somnului (TRS) sunt secundare unui grup heterogen de cauze și au multiple consecințe asupra sănătății și calității vieții pacientului. Efectele imediat ale acestora sunt hipoxie intermitentă, fragmentarea somnului, variații ale ritmului cardiac, ale tensiunii arteriale și a presiunii intratoracice. Aceste tulburări fiziologice acute pot evolua pe termen lung și induce HTA de multe ori rezistentă la tratament, AVC, tulburări de ritm cardiac, scăderea funcției cognitive, alterarea stării de spirit, a calității vieții și moarte prematură.

Clasificarea internațională a tulburărilor respiratorii de somn, versiunea 3 (ICSD-3)(1), ce nu a mai fost actualizată din 2014, le împarte în cinci categorii principale:

• apnee în somn de tip obstructiv (ASO)

• apnee în somn de tip central (ASC)

• hipoventilația asociată somnului

• hipoxia asociată somnului

Messer Medical Home Care Ro este parte a grupului Messer, grup internațional de origine germană cu o vechime de peste 100 de ani și 6.000 de angajați la nivel mondial.

Înființată în 2018, Messer Medical Home Care Ro activează în prezent cu două linii de business. Prima, formată din dispozitivele pentru oxigenoterapie de lungă durată la domiciliu (OLD) – concentratoarele de oxigen, este dedicată persoanelor cu afecțiuni respiratorii. A doua linie de business, ceva mai complexă, este formată atât din echipamente de diagnostic cât și din dispozitive și accesorii pentru tratamentul Sindromului de Apnee în Somn (SAS).

Messer Medical Home Care RO SRL

Str. Drumul între Tarlale nr. 102-112, Corp B1.1. RO-032982, București, Sector 3, România

Tel: +40 21 529 55 65, +40 720 49 99 49

Fax: +40 31 425 35 77

E-mail: mgr@messermedical.ro

Categorie principală Subcategorie

Apnee în somn obstructivă Apnee în somn obstructivă la adult

Apnee în somn centrală Apnee în somn centrală cu respirație Cheyne-Stokes

Apnee în somn centrală de cauze medicale fără respirație Cheyne-Stokes

Apnee în somn centrală secundară respirației la altitudine

Apnee în somn centrală secundară consumului de medicamente sau droguri

Apnee în somn centrală primară

Apnee în somn centrală secundară terapiei(apnee complexă)

Hipoventilația

legată de somn

Sindromul de obezitate hipoventilație

Hipoventilația secundară consumului de medicamente sau droguri

Hipoventilația secundară unor cauze medicale:

- afecțiuni ale parenchimului

- boli vasculare pulmonare

- obstrucții ale căilor aeriene mici

- afecțiuni neuromusculare și ale cutiei toracice

Hipoxia legată de somn Hipoxia legată de somn

Simptome izolate Ronhopatia simplă (Sforăitul)

• simptome izolate sau variații ale normalului ce pot fi întâlnite într-un număr mare de patologii atât la adult cât și la copil (tabel1 ).

Dintre acestea, apneea obstrucitvă de somn (ASO) este cea mai răspândită tulburare. Ea este caracterizată prin episoade recurente de obstrucție a căilor respiratorii superioare în timpul somnului. Acestea asociază cicluri de desaturare și reoxigenare, hiperreactivitate simpatică și modificări ale presiunii intratoracice și abdominale. Această luptă a organismului pacientului de a înlătura obstrucția de la nivelul gâtului poate genera transpirații nocturne, nicturie și fragmentarea somnului cu oboseală și somnolență diurnă.

Severitatea ASO este de obicei evaluată prin intermediul indicelui de apnee/hiponee (AHI) care reprezintă numărul de evenimente obstructive complete (apnee) sau incomplete (hiponee)/ora de somn. Dacă utilizăm valoarea prag IAH ≥ 5 evenimente/ora de somn, prevalența ASO se situează la valori între 24% la bărbați și

9% la femei cu vârste între 30-60 de ani. Dacă însă adăugăm și asocierea cu somnolența diurnă, prevalența devine de 7% la bărbații adulți și 5% la femeile adulte.

Când trebuie investigat, sau când ne putem gândi că suntem în fața unui pacient cu ASO?

Pacientul poate avea simptome specifice iar suspiciunea de Sindrom de apnee în somn se va ridica în prezența a cel puțin două condiții dintre următoarele: sforăit, apnei sesizate de anturaj, somn neodihnitor, cefalee matinală, somnolență sau oboseală diurnă marcată, nicturie, senzație de sufocare în somn, fragmentarea somnului sau insomnie, disfuncție cognitivă sau tulburări de memorie(1,2)

De asemenea, prezența oricăreia dintre următoarele comorbidități poate fi orientativă în acest sens:

• Obezitate sau exces ponderal(1,5,7);

• Obezitate sau exces ponderal în timpul sarcinii(7,8);

ICD-10-CM

G 47.33

R06.03

G47.37

G.47.32

G.47.39

G47.31

G47.39

G47.36

G47.36

G47.36

G47.36

R06.83

• Hipertensiune arterială rezistentă la tratament(5,7);

• Diabet zaharat tip II(6);

• Tulburări de ritm cardiac, în special fibrilație atrială(1,7,10);

• Accidente vasculare cerebrale sau atacuri ischemice tranzitorii(1,7,10);

• Insuficiență cardiacă cronică(1,7,10);

• Astm moderat sau sever(2);

• Sindromul ovarelor polichistice(7,10);

• Sindromul Down(9);

• Neuropatie optică ischemică (pierderea bruscă a vederii la un ochi datorată scăderii fluxului sangvin la nervul optic, fără cauză vasculară cunoscută)(3);

• Hipotiroidism(11);

• Acromegalie(4).

Tabel 1 - Clasificarea tulburărilor de somn pentru pacientul adult conform ICSD-3 (S3 German Guideline, 2017)

În anexele ghidului sunt puse la dispozitia practicianului și chestionare specifice screeningului. Cele mai uzitate sunt:

• Chestionarul STOP-Bang, a cărui completare durează 3 minute și cuprinde informații despre simptome (sforăit, apnee nocturnă), comorbidități (hipertensiune arterială), index de masă corporală, circumferința gâtului, sexul și vârsta pacientului. Un risc mare pentru apnee este reprezentat de un scor 5-8, mediu 3-4, scăzut sub 2

• Scala de somnolenţă Epworth (ESS) este cea mai utilizată în practică și citează 8 situaţii în care pacientul trebuie să-și evalueze somnolenţa, acordând de la 0 la 3 puncte. Scorul maxim este de 24, iar un punctaj peste 10 indică o somnolenţă patologică.

Confirmarea diagnosticului SASO survine după efectuarea studiului de somn de către un specialist în medicina somnului. Aceasta se poate realiza în funcție de indicație, fie prin poligrafie (PG)-la cazurile cu suspiciune mare, fie prin polisomnografie (PSG)-la cazurile cu comobidități sau când se suspicionează o altă tulburare de somn(2). Aceste teste specifice permit și evaluarea gradului de severitate a SASO.

Efectuarea PG implică utilizarea unui dispozitiv portabil de tip III (poligraf) cu care pacientul poate dormi și acasă. Acesta are senzori care să înregistreze obligatoriu: fluxul aerian oronazal, efortul toraco-abdominal, SpO2, frecvența cardiacă. Majoritatea dispozitivelor din această categorie au și canale (senzori) pentru înregistrarea sforăitului, poziției corpului, și, unele din ele, dispun de posibilitatea detectării mișcării corpului sau membrelor (actigrafia) (10) Principalul dezavantaj al PG: nu poate exclude cu certitudine diagnosticul de apnee în somn (valoare predictivă negativă mică) în situațiile în care pacientul nu a dormit sau a dormit, dar nu a avut perioade de somn REM sau somn cu vise (apnee în somn asociată cu somnul REM), întrucât nu se înregistrează durata și stadiile de somn ca în cazul PSG.

Polisomnografia (PSG) este o metodă mai complexă de diagnostic, ce permi-

te înregistrarea unei serii de parametri biologici în timpul somnului, pe baza cărora se poate aprecia starea de somn sau veghe a pacientului, structura somnului acestuia și diagnosticarea eventualelor tulburări de somn(1). Această investigație complexă necesită internarea pacientului într-un laborator de somn, dar în prezent există dispozitive care permit efectuarea acestei investigații și la domiciliul pacientului. Parametrii înregistrați sunt: Electroencefalografia (EEG), Electrooculograma (EOG), Electromiografia mentonieră/ submentonieră și a extremităților (EMG), electrocardiograma (ECG), sforăit, fluxul respirator, efortul respirator toracal și abdominal, pulsoximetrie și înregistrare video. Informațiile obținute în urma efectuării investigației PSG pot permite:

• Aprecierea stadiilor de somn utilizând EEG+ EOG+ EMG

• Monitorizarea și, eventual, identificarea unor patologii cardiace prin monitorizare continuă ECG

• Identificarea eventualelor perioade de hipoxemie prin pulsoximetrie nocturnă

• Eficacitatea ventilației prin cuplarea informațiilor privind fluxul respirator și efortul respirator toracal și abdominal.

În urma confirmării diagnosticului, pasul următor revine educării pacientului în ceea ce privește tratamentul, respectarea regulilor de igiena somnului, stoparea fumatului, dar și scăderea ponderală(3,4). Toți pacienții trebuie informați despre beneficiile tratamentului și complicațiile ce pot survenii în lipsa acestuia. O temă importană de abordat este și ce a factorilor care sporesc severitatea obstrucției căilor respiratorii, cum ar fi utilizarea de alcool, sedative, hipnotice și creșterea în greutate(2,5) ce trebuie evitați. Ghidul cuprinde și informații privind comunicarea cu pacientul și familia acestuia, precum și recomandări de nutriție.

Toate aspectele legate de diversele stategii terapeutice ale SASO (comportamentale, medicale și chirurgicale) sunt prezentate detaliat în ghid. Acestea sunt recomandate de medicul cu competență în Managementul general, clinic și te-

rapeutic al tulburărilor respiratorii din timpul somnului - Somnologie polisomnografie și titrare CPAP/BPAP (M2) și se bazează pe prezența simptomelor diurne, a funcției cardiovasculare și metabolice a pacientului și pe numărul episoadelor de apnee sau hipopnee. Obiectivul tratamentului este de a menține permeabilitatea căilor aeriene superioare care va avea drept consecință normalizarea modelului ventilator, îmbunătățirea calității somnului, eliminarea sforăitului și creșterea vigilenței în timpul zilei.

Terapia PAP („Positive Airways Pressure” sau terapia cu presiune pozitivă) aplicată printr-o mască externă (nazală sau oronazală) este recunoscută ca fiind cel mai eficient tratament pentru majoritatea cazurilor de ASO, cu toate acestea, un procent substanțial de pacienți nu o acceptă sau nu o tolerează ca opțiune de tratament. De aceea ghidul prezintă în detaliu modul în care se stabilește necesarul presional, tipurile de interfețe utilizate, posibile efecte adverse și cum pot fi prevenite precum și o serie de alte informații care trebuie cunoscute de toți practicienii implicați în îngrijirea pacientului respectiv pentru a asigura succesul terapiei ce poate fi necesară pentru toată viața în cazul majorității pacienților.

Dispozitivele de avansare mandibulară realizate în colaborare cu un specialist ortodont pot fi oferite ca alternativă viabilă pacienților cu SAOS ușoară până la moderată, ce nu tolerează terapia PAP. Rolul intervenției chirurgicale rămâne controversat. Amigdalectomia și adenoidectomia sunt utile la copii și la adulți cu amigdale mărite. Uvulopalatofaringoplastia este o procedură bine stabilită care trebuie considerată ca o opțiune de linia a doua atunci când PAP a eșuat. Chirurgia maxilar mandibulară este extrem de eficientă și poate fi sugerată pacienților cu malformații cranio-faciale. Toți pacienții cu obezitate trebuie încurajați să slăbească, iar chirurgia bariatrică poate fi luată în considerare la pacienții cu IMC peste 40.

În conluzie, abordarea pacientului cu TRS este multidisciplinară și impune stabilirea unor circuite și comunicarea rezultatelor tratamentului tuturor membrilor echipei medicale pentru a crește beneficiile terapeutice ale pacientului.

Un nou orizont în abordarea patologiilor cardiovasculare ș i neurologice

AspiVita100 o formulă inovativă cu eliberare controlată conține Nattokinază, serin-proteaza care a revoluționat lumea medicală prin selectivitatea înaltă pentru acumulările proteice cu potențial patogenic și prin profilul de siguranță.

AspiVita100 raspunde nevoilor profilactice și terapeutice din afecțiunile cronice vasculare cu potențial trombotic ridicat, în hipertensiunea arterială și în bolile neurodegenerative printr-un cumul deosebit de avantaje:

• Este singura enzimă fibrinolitică activă după administrare orală

AspiVita100 conține nattokinază încapsulată într-o formă cu eliberare controlată, care asigură protecția sa împotriva degradării gastrice și eliberarea treptată la nivel intestinal, pentru un efect fibrinolitic prelungit.

• Mecanism fibrinolitic şi antiagregant plachetar cunoscut

Nattokinaza are un mecanism fibrinolitic dual: atât direct (asupra fibrinei), cât și indirect (prin activarea plasminei). Profil de siguranţă ridicat: nu afectează coagularea fiziologică și sinteza normală a fibrinei

• Siguranță la grupele de risc

Studiile clinice au demonstrat siguranța administrarii, chiar și în doze de 6.000 UF, împreună cu: aspirină, clopidogrel, warfarină sau heparine injectabile la pacienții cu AVC1. De asemenea, administrarea este sigură la pacienții diabetici2 și dializați3

Motivele includerii cu succes a Aspi Vita 100 în planul de prevenţie ș i tratament al pacienţilor cu risc de tromboze ș i accidente vasculare:

• Eficacitate în dizolvarea trombilor: nivelul produșilor de degradare ai fibrinei (PDF) crește treptat4 cu până la 21,2% după administrarea orală a 2000 UF (unităţi fibrinolitice) de nattokinază

• Protecție împotriva aterosclerozei arterei carotide: reduce dimensiunile plăcii de aterom cu până la 36,6% la administrare timp de 6 luni7

• Protecţia sistemului nervos împotriva degradării funcţionale: poate dizolva componentele plăcii de amiloid, indicator precoce al bolii Alzheimer6

• Acţiune antihipertensivă demonstrată5 la pacienţii cu pre-HTA și HTA stadiul 1

Formula inovativă cu eliberare controlată Aspi Vita 100 asigură:

• Profil de siguranţă ridicat: nu afectează coagularea fiziologică și sinteza normală a fibrinei

• Administrare uşoară şi efect prelungit: capsulele AspiVita100 cu eliberare controlată contribuie la menţinerea fluxului sanguin optim pe o perioadă de peste 12 ore

• Produs fabricat sub licență elvețiană exclusiv în Europa sub condiții farmaceutice GMP

1Shah

VII în human subjects, 2009; 4Kurosawa Y. et al., A single-dose of oral nattokinase potentiates thrombolysis and anticoagulation profiles, 20155Kim JY et al., Effects of nattokinase on blood pressure: a randomized, controlled trial, 2008; 5Kim JY et al., Effects of nattokinase on blood pressure: a randomized, controlled trial, 2008; 6Ruei-Lin Hsu et al., Amyloid-Degrading Ability of Nattokinase from Bacillus subtilis Natto, 2009; 7Ren NN. et al., A clinical study on the effect of nattokinase on carotid artery atherosclerosis and hyperlipidaemia, 2017

AB., An open clinical pilot study to evaluate the safety and efficacy of natto kinaseas as an add‐on; oral fibrinolytic agent to low molecular weight heparin & anti‐platelets în acute ischeamic stroke, 2004; 2Hitosugi M., Effects of bacillus natto products on blood pressure în patients with lifestyle diseases, 2014; 3Hsia CH., et al, Nattokinase decreases plasma levels of fibrinogen, factor VII and factor

Fragilitatea pacientului

cu boală inflamatorie intestinală

Bolile inflamatorii intestinale (BII) sunt afecțiuni cronice, incurabile și dizabilitante cu o incidență în continuă creștere. Ele afectează în special populația activă și, prin urmare, o identificare precoce a lor are un impact major în evoluția lor. Această lucrare își propune să găsească o modalitate simplă de diagnostic precoce a bolilor inflamatorii intestinale (BII) în asistența medicală primară.

Abstract

Inflammatory bowel diseases (IBD) are chronic, incurable and disabling conditions with increasing incidence. They especially affect the active population and an early identification has a major impact for evolution of those diseases. This work aims to find a simple way of early diagnosis in primary care for inflammatory bowel diseases (IBD).

Bolile inflamatorii intestinale (BII) sunt afecțiuni cronice, incurabile și invalidante, cu o incidență în continuă creștere. S-a constatat o creștere cu 71% a incidenței acestor boli din anul 2000 până în 2019. Această incidență este în continuă creștere. Prevalența cea mai crescută se remarcă la populația activă (grupa de vârstă 50-59 de ani), la ambele sexe.

Țările nordice înregistrează cele mai înalte rate de prevalență, Norvegia ocupând primul loc (Fig. 1).

Bolile inflamatorii intestinale (BII) sunt reprezentate de două entități: rectocolita ulcero-hemoragică (RCUH) și boala Crohn (BC).

Rectocolita ulcero-hemoragică (RCUH) reprezintă o afecțiune inflamatorie limitată la nivelul colonului și rectului pe când boala Crohn (BC) este o inflamație regăsită și în alte regiuni ale tractului gastro-intestinal (de la zona perianală până la cavitatea bucală).

Cauzele acestor afecțiuni nu sunt stabilite cu exactitate, dar se pare că ele ar fi consecința unei interacțiuni complexe între predispoziția genetică, mediu (microbiomul intestinal) și sistemul imunitar ale persoanei afectate.

Sunt boli cu mecanism încă neelucidat, mecanismele fizio-patologice cele mai probabile fiind cele autoimune sau infecțioase.

Au evoluție fluctuantă, cu pusee active și perioade de remisiune.

În timp ce rectocolita ulcero-hemoragică (RCUH) este limitată la mucoasa colonică, boala Crohn (BC) afectează transmural peretele intestinal (Fig. 2).

Referitor la leziunile perianale ale bolii Crohn se contată la nivel european o prevalență crescută în țările nordice (Norvegia, Suedia, Danemarca), dar și în Olanda, Germania. De asemenea este de remarcat o prevalență crescută în Ungaria.

În România se înregistrează o prevalență scăzută comparativ cu restul Europei.

De subliniat că nu se cunosc date exacte ale prevalenței acestor boli în multe țări europene atât din estul dar și din vestul Europei (ex: Franța) (fig 3).

Plecând de la aceste date, putem afirma că bolile inflamatorii intestinale constituie o categorie de afecțiuni care nu fac

parte din practica zilnică a medicilor în general și implicit a medicilor de familie.

Fiecare medic de familie îngrijește maxim 10 pacienți cu boli inflamatorii intestinale.

De cele mai multe ori pacienții sunt diagnosticați după o perioadă îndelungată de la debutul simptomatologiei și frecvent ca urmare a instalării complicațiilor bolii.

Drumul unui astfel de pacient cunoaște numeroase trasee în sistemul medical, iar diagnosticul este stabilit frecvent în stadii avansate de boală.

Confruntându-ne cu cazuri complicate de boli inflamatorii intestinale, neam ridicat problema dacă putem scurta drumul de la debutul bolii până la stabilirea diagnosticul unui astfel de pacient.

Există elemente cheie pentru un diagnostic precoce al pacientului cu boală inflamatorie intestinală în medicina primară?

În acest sens Grupul GastRo al SNMF împreună cu Clubul Român pentru Boala

Fig. 1. Incidența și prevalența bolilor inflamatorii intestinate la nivel european

Fig. 2. Bolile inflamatorii intestinale

Fig. 3 Prevalența leziunilor perianale din boala Crohn la 100.000 de locuitori în Europa

Dr Mihaela Udrescu Medic primar MF, Medic sp. Gastroenterologie, Medic formator București

Vea OLIO

ULEI DE BAZĂ - 100% VITAMINA E

film lipidic protector unic, un singur ingredient fără excipienți acțiune protectoare, reparatoare și antioxidantă, reduce biofilmul cutanat

Adjuvant cosmetic pentru:

Buze și zona periorală: - roșeață, iritație și fisuri din cauza agenților externi

Cavitatea bucală (comestibil): - iritație și roșeață a gingiilor și mucoaselor

- iritație de la dentiție

- uscăciunea cavității bucale

Față, corp și membre: - fisuri ale mameloanelor în timpul alăptării (ragade)

- fisuri și ragade localizate

- înțepături de insecte: calmează mâncărimea și roșeața

Zona genitală și anală: - iritație balano-vulvo-anală sau ragade din cauza agenţilor externi

- sinechie vulvară, aderențe balanoprepuțiale

Vea ORIS

Spray oral indispensabil pe bază de Vitamina E cu acțiune antioxidantă

Protejează și menține mucoasa bucală în stare bună

Indicații:

- pentru igiena și sănătatea cavității bucale, în special în timpul sarcinii

- în caz de reacții alergice sau hiperactivitate a mucoasei, idiosincrazie

Fără arome, coloranți, conservanți, uleiuri esențiale

Testat pentru Nichel și Gluten

Compoziție: Caprylic/Capric Trigliceride,Tocopheryl acetate

Flacon 20 ml, Fără gaz, aprox. 280 de jeturi

Filme OTO

Spray auricular pe bază de Vitamina E

Ulei de curățare și igienă pentru canalul auditiv extern

Indicații:

- Eczema cronică a meatului acustic

- Previne formarea dopului de ceară

- Dizolvă dopul de ceară și facilitează eliminarea lui

- Disconfort cauzat de dispozitivele auditive

Fără arome, coloranți, conservanți, uleiuri esențiale

Testat pentru Nichel și Gluten

Compoziție: Tocopheryl acetate, Hydrogenated Polydecene

Flacon 20 ml, Fără gaz, aprox. 280 de jeturi

Filme NASALE

Irigator nazal pe bază de Vitamina E

Ulei hidratant, protector și reparator pentru cavitatea nazală

Indicații:

- rinită alergică

- cruste nazale / uscăciune nazală

- Epistaxis

Fără arome, coloranți, conservanți, uleiuri esențiale

Testat pentru Nichel și Gluten

Compoziție: Tocopheryl acetate, Caprylic/Capric Trigliceride

Flacon 20 ml, Fără gaz, aprox. 280 de jeturi

Crohn și Colită Ulcerativă și Societatea Română de Gastroenterologie și Hepatologie din România au elaborat o scrisoare metodologică privind diagnosticul și tratamentul pacienților cu boli inflamatorii intestinale.

Scopul acestei scrisori este de a ajuta medicii de familie să identifice mai ușor și mai rapid un pacient cu boală inflamatorie intestinală. Odată identificat, acest pacient este recomandat să aibă un traseu bine stabilit și să fie trimis pentru confirmarea diagnosticului într-un centru integrat, cu expertiză în abordarea acestor patologii.

Monitorizarea și managementul corect al unui astfel de pacient, într-o echipă multidisciplinară, contribuie la supravegherea atentă și la identificarea rapidă a puseelor active de boală precum și la intervenții rapide și eficiente.

Principalele simptome cu care se prezintă un pacient cu boală inflamatorie intestinală (BII) la medicul de familie sunt:

• Diaree cronică

• Durere abdominală

• Fatigabilitate

• Scădere ponderală

Diareea cronică și durerea abdominală reprezintă simptome comune ale bolilor inflamatorii intestinale (BII) dar și ale altor tulburări funcționale digestive și de aceea diagnosticul diferențial este extrem de important.

Diareea cronică mai ales diareea sangvinolentă este frecventă în rectocolita ulcero-hemoragică, pe când pacientul cu boală Crohn are de obicei ca simptom central durerea abdominală cronică.

Fatigabilitatea și scăderea ponderală sunt consecința malnutriției și a malabsorbției din aceste boli.

Malnutriția se instalează prin faptul că pacientul își reduce aportul alimentar, deoarece constată că simptomatologia se agravează postprandrial.

Malabsorbția apare prin scăderea absorbției intestinale consecința leziunilor inflamatorii de la acest nivel.

Plecând de la aceste simptome, scrisoarea metodologică propune medicului de familie utilizarea unui algoritm de identificare rapidă a pacientului cu posibilă boală inflamatorie intestinală (BII).

Acest algoritm cuprinde trei pași pentru pacientul cu simptome sugestive de boală inflamatorie intestinală (BII) (Fig.4)

1. Identificarea activă a factorilor de risc de boli inflamatorii intestinale (BII)

2. Identificarea activă a elementelor cheie sugestive de boli inflamatorii intestinale (BII)

3. Trimiterea țintită într-un centru dedicat bolilor inflamatorii intestinale (BII) Asftel încât oricărui pacient cu diaree cronică, durere abdominală, fatigabilitate sau scădere ponderală, merită să i se identifice activ factorii de risc de boli inflamatorii intestinale (BII).

Factorii de risc pentru apariția bolilor inflamatorii intestinale (BII) sunt reprezentați de:

• fumat (risc pentru BC)

• istoric de gastro-enterocolite infecțioase

• uz îndelungat de antibiotice sau antiinflamatoare nesteroidiene

• consum de alimente intens procesate, exces de glucide, proteine, deficit de fibre

• stres psiho-emoțional, depresie Acești factori de risc sunt frecvent identificați în societatea actuală, mai ales în mediul urban și ar putea reprezenta explicația exploziei bolilor inflamatorii intestinale din ultimile două decade (Fig.5).

Cu siguranță că la majoritatea pacienților cu simptome sugestive de boli inflamatorii intestinale (BII) vor fi identificați

și factori de risc (FR) și de aceea esențial este pasul doi al algoritmului de identificare rapidă a pacientului cu boli inflamatorii intestinale (BII) și anume depistarea activă a elementelor cheie înalt sugestive de boală inflamatorie intestinală (BII).

Acestea sunt reprezentate de:

• diaree nocturnă

• prezența de produse patologice în scaun (sânge, mucus, puroi)

• scădere ponderală > 5%

• afectare perianală cronică (fisuri, fistule, abcese recidivante)

• asocierea manifestărilor extraintestinale (articulare, oculare, cutanate)

• rude de gradul I cu boli inflamatorii intestinale (BII)

• sindrom inflamator asociat tulburărilor de tranzit sau durerii abdominale:

▶ markeri serologici: PCR, VSH, fibrinogen

▶ markeri fecali: calprotectina fecală

Diagnosticul și tratamentul BII presupun o abordare integrată și multidisciplinară care să cuprindă o rețea locală, regională, națională de medici specialiști non-gastroenterologi instruiți cu privire la manifestările bolilor inflamatorii intestinale (BII) care să asigure o abordare diagnostică și terapeutică integrată și multidisciplinară.

Echipa de îngrijire a pacientului cu boală inflamatorie intestinală (BII) are nevoie de specialiști dedicați și cu expertiză înaltă în această patologie (Fig.6).

Pacienții cu diagnostic confirmat de boală inflamatorie intestinală (BII) necesită monitorizare periodică (medic de familie, gastroenterolog) în vederea urmăririi respectării indicațiilor dietetice și a statusului nutrițional.

Complianța pacienților cu boală Crohn la recomandarea de oprire a fumatului reprezintă o necesitate. Urmărirea respectării terapiei indicate precum și supravegherea reacțiilor adverse asociate tratamentului

Fig. 5 Factorii de risc ai bolilor inflamatorii intestinale (BII)

Fig. 6 Echipa de îngrijire a pacientului cu boală inflamatorie intestinală (BII)

Fig. 4 Algoritm de abordare a pacientului cu principalele simptome de boli inflamatorii intestinale (BII)

SIROPURILE Pediakid®

Ingredientele acestei formule inovatoare sunt selecționate riguros pentru a răspunde nevoilor de calitate, eficacitate și securitate specific copiilor.

Pediakid® este prima gamă pentru copii formulată utilizând ingrediente active 100% naturale, combinate de manieră sinergică pentru a obține o eficacitate optimă în corectarea eventualelor mici dezechilibre nutriționale care pot apărea în perioada de creștere la copii.

Biodisponibilitatea optimală a substanțelor din siropurile Pediakid® este rezultatul asocierii de manieră inovatoare a extractelor de plante cu fibre naturale, sirop de Agave, minerale și vitamine, iar gustul plăcut este obținut grație utilizării concentratelor naturale de fructe. Fibregum™ prebiotic Acacia- UN INGREDIENT PREZENT ÎN

COMPOZIȚIA SIROPURILOR Pediakid®

Fibregum™ este marca înregistrată a Nexira, Normandia-Franța. Nexira garantează cea mai înaltă calitate a gumei de Acacia, datorită prezenței sale continue, de peste 125 de ani, în Africa și a parteneriatelor puternice în țările producătoare de gumă de acacia.

Fibregum™ este obținut din seva de gumă de Acacia, atent selecționată, emanată din tulpinile și ramurile arborilor de Acacia.

Fibregum™ oferă un minim garantat de 90% fibre solubile, raportat la greutatea uscată.

Fibregum™ este un polizaharid nedigerabil, cu greutate moleculară mare. Este compus dintr-un miez proteic și fracții polizaharidice asociate (macromolecule proteo-polizaharidice).

Fibregum™ manifestă o toleranță intestinală ridicată, cu proprietăți digestive excelente. Datorită structurii sale foarte ramificate, Fibregum™ este fermentat lent și treptat în colonul transvers și descendent. Spre deosebire de multe alte forme de fibre, fermentația Fibregum™ nu generează disconfort intestinal.

Studiile Nexira au demonstrat următoarele beneficii ale Fibregum™:

• Efect prebiotic;

• Reface permeabilitatea intestinală;

• Indice glicemic aproape de zero;

• Reface, la nivelul colonului, joncțiunile dintre celulele epiteliale;

• Modulează markerii inflamatori produși de epiteliul intestinului gros;

• Stimulează producția acizilor grași cu lanț scurt de către microbiota intestinului gros.

O dietă bogată în fibre alimentare solubile precum Fibregum™ poate ajuta la extinderea senzației de sațietate după mese, pentru un control sănătos al greutății corporale.

La nivelul cavității bucale, Fibregum™ nu este afectat de procesul de hidroliză al enzimelor conținute în saliva, făcându-l astfel necariogen (nu favoriează demineralizarea dentară).

Siropul de Agave

Avantajele utilizării siropului de Agave în formulele Pediakid®:

• Gust dulce și plăcut: Siropul de Agave are un gust dulce și plăcut, ceea ce îl face o alegere populară pentru copiii care pot fi mai pretențioși cu gustul alimentelor.

• Indice glicemic redus: Siropul de Agave are un indice glicemic mai mic decât zahărul, ceea ce înseamnă că eliberarea de glucoză în sânge are loc mai lent și treptat. Acest lucru poate ajuta la menținerea nivelului de zahăr din sânge sub control și la evitarea unor variații majore ale glicemiei.

• Conținut ridicat de fructoză: Siropul de Agave are un conținut mai mare de fructoză decât zahărul, ceea ce îl face o alegere mai sănătoasă pentru cei care încearcă să evite zahărul rafinat. Fructoza este un tip de zahăr natural găsit în fructe și legume și poate fi mai ușor digerată de organism decât alte tipuri de zahăr.

• Fără gluten și fără alergeni comuni: ceea ce îl face o alegere sigură pentru cei cu alergii alimentare sau intoleranțe.

• Produs natural: Siropul de agave este produs din seva agavei, o plantă suculentă care crește în regiunile uscate din America de Sud și Centrală. Producția de sirop de agave este un proces natural și nu implică adăugarea de substanțe chimice sau sintetice.

sunt alte elemente esențiale monitorizării la medicul de familie a unui pacient cu boală inflamatorie intestinală (BII).

Reacțiile adverse asociate tratamentului bolilor inflamatorii intestinale (BII) sunt multiple și recunoașterea timpurie influențează evoluția bolii.

La glucocorticoizi reacțiile adverse cele mai frecvente sunt reprezentate de: retenția sodată, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, glaucomul, depresia, anxietatea, psihozele.

De asemenea pacienții cu boală inflamatorie intestinală (BII) în tratament cu glucocorticoizi pot suferi necroză aseptică de cap femoral sau insuficiență corticosuprarenală la oprirea corticoterapiei.

La pacienții cu boli inflamatorii intestinale (BII) în tratament cu azatioprina este esențială monitorizarea lipazei și amilazei.

Dacă pacientul cu boală inflmatorie intestinală (BII) urmează un tratament anti-TNF alfa este necesar ca acesta să fie evaluat asupra statusului TBC înainte de inițiere. Va evita expunerea la soare sau vaccinarea cu vaccinuri vii (BCG, ROR, anti-varicelos, anti-rotavirus, anti-febră galbenă samd).

Monitorizarea strictă și recunoașterea semnelor de detecție incipientă a puseelor de activitate ale bolii precum și ale complicațiilor (stenoze, abcese, fistule, suprainfecții cu Clostridium Difficile, Cytomegalovirus/CMV, etc) sunt alte obiective ale monitorizării eficiente la medicul de familie a unui astfel de pacient.

Pacientul are nevoie să cunoască în detaliu toate fațetele acestor maladii, să știe când să se alarmeze și unde să apeleze.

Cu siguranță este un pacient fragil iar medicul curant are un loc definitoriu în viața lui.

Informații pertinente, avizate precum și susținere, pacientul cu boală inflamatorie intestinală le poate regăsi și în cadrul ASPI-

IR (Asociația Persoanelor cu Boli Inflamatorii Intestinale și Stome din România).

Pentru pacientul cu boală inflamatorie intestinală există entități medicale (grupul de lucru GastRO al SNMF care asigură legătura cu medicii de familie din România, Clubul Român pentru Boala Crohn și Colită Ulcerativă și Societatea Română de Gastroenterologie și Hepatologie din România care asigură expertiza și susținerea din cadrul rețelelor sanitare- secundară și terțiară) dar și nemedicale (Asociația Persoanelor cu Boli Inflamatorii Intestinale și Stome din România).

Ele asigură un mediu colaborativ pentru abordarea eficientă a pacientului cu boală inflamatorie intestinală (Fig. 7).

Recunoașterea factorilor de risc dar mai ales a elementelor cheie înalt sugestive de boli inflamatorii intestinale (BII) de către majoritatea medicilor de familie alături de direcționarea acestor pacienți în cadrul unor centre dedicate unde este posibilă abordarea integrată și complexă a acestora, cu siguranță ar contribui la reducerea formelor severe de boală și la îmbunătățirea calității vieții pacienților cu aceste suferințe.

Bibliografie:

1. Foto Shutterstock

2. Foto UEG Image Hub

3. From symptom to diagnosis: clinical distinctions among various forms of intestinal inflammation. Sands BE Gastroenterology. 2004;126(6):1518.

4. https://www.gastromf.ro/scrisoare-metodologica-privind-diagnosticul-si-tratamentul-pacientilor-cu-boli-inflamatorii-intestinale

5. Toward an integrated clinical, molecular and serological classification of inflammatory bowel disease: report of a Working Party of the 2005 Montreal World Congress of Gastroenterology. Silverberg MS, Satsangi J, Ahmad T, Arnott ID, Bernstein CN, Brant SR, Caprilli R, Colombel JF, Gasche C, Geboes K, Jewell DP, Karban A, Loftus EV Jr, Peña AS, Riddell RH, Sachar DB, Schreiber S, Steinhart AH, Targan SR, Vermeire S, Warren BF SO Can J Gastroenterol. 2005;19 Suppl A:5A.

6. The Montreal classification of inflammatory bowel disease: controversies, consensus, and implications. Satsangi J, Silverberg MS, Vermeire S, Colombel JF Gut. 2006;55(6):749.

7. Crohn’s disease. Baumgart DC, Sandborn WJ Lancet. 2012;380(9853):1590. Epub 2012 Aug 20.

8. Association analyses identify 38 susceptibility loci for inflammatory bowel disease and highlight shared genetic risk across populations.Liu JZ, van Sommeren S, Huang H, Ng SC, Alberts R, Takahashi A, Ripke S, Lee JC, Jostins L, Shah T, Abedian S, Cheon JH, Cho J, Daryani NE, Franke L, Fuyuno Y, Hart A, Juyal RC, Juyal G, Kim WH, Morris AP, Poustchi H, Newman WG, Midha V, Orchard TR, Vahedi H, Sood A, Sung JJ, Malekzadeh R, Westra HJ, Yamazaki K, Yang SK, International Multiple Sclerosis Genetics Consortium, International IBD Genetics Consortium, Barrett JC, Franke A, Alizadeh BZ, Parkes M, B K T, Daly MJ, Kubo M, Anderson CA, Weersma RK, IBD Genetics Consortium Nat Genet. 2015 Sep;47(9):979-86. Epub 2015 Jul 20.

9. ACG Clinical Guideline: Ulcerative Colitis in Adults. Rubin DT, Ananthakrishnan AN, Siegel CA, Sauer BG, Long MD Am J Gastroenterol. 2019;114(3):384.

10. WSES-AAST guidelines: management of inflammatory bowel disease in the emergency setting Belinda De Simone1* , Justin Davies2 , Elie Chouillard1 , Salomone Di Saverio3 , Frank Hoentjen4 , Antonio Tarasconi5 , Massimo Sartelli6 , Walter L. Biffl7 , Luca Ansaloni8 , Federico Coccolini9 , Massimo Chiarugi9 , Nicola De’Angelis10, Ernest E. Moore11, Yoram Kluger12, Fikri Abu-Zidan13, Boris Sakakushev14, Raul Coimbra15, Valerio Celentano16, Imtiaz Wani17, Tadeja Pintar18, Gabriele Sganga19, Isidoro Di Carlo20, Dario Tartaglia21, Manos Pikoulis22, Maurizio Cardi23, Marc A. De Moya24, Ari Leppaniemi25, Andrew Kirkpatrick26, Vanni Agnoletti27, Gilberto Poggioli28, Paolo Carcoforo29, Gian Luca Baiocchi30 and Fausto Catena5 De Simone et al. World Journal of Emergency Surgery (2021)

11. https://www.cghjournal.org/article/S15423565(20)30185-3/fulltext

12. World Gastroenterology Organisation Global Guidelines Inflammatory Bowel Disease Update August 2015 Review team Charles Bernstein Canada (Chair) Abraham Eliakim Israel Suleiman Fedail Sudan Michael Fried Switzerland Richard Gearry New Zealand Khean-Lee Goh Malaysia Saeed Hamid Pakistan Aamir Ghafor Khan Pakistan Igor Khalif Russia Siew C. Ng Hong Kong, China Qin Ouyang China Jean-Francois Rey France Ajit Sood India Flavio Steinwurz Brazil Gillian Watermeyer South Africa Anton LeMair The Netherland

13. ECCO Guideline/Consensus Paper ECCO Guidelines on the Prevention, Diagnosis, and Management of Infections in Inflammatory Bowel Disease T. Kucharzik,a P. Ellul,b T. Greuter,c J. F. Rahier,d B. Verstockt,e, C. Abreu,f A. Albuquerque,g M. Allocca,h M. Esteve,i F. A. Farraye,j H. Gordon,k K. Karmiris,l U. Kopylov,m J. Kirchgesner,n E. MacMahon,o F. Magro,p, C. Maaser,q L. de Ridder,r C. Taxonera,s, M. Toruner,t L. Tremblay,u M. Scharl,v N. Viget,w Y. Zabana,i S. Vavrickav; on behalf of the European Crohn’s and Colitis Organisation [ECCO) Journal of Crohn’s and Colitis, 2021, 879–913 doi:10.1093/ ecco-jcc/jjab052 Advance Access publication March 17, 2021 ECCO Guideline/Consensus Paper

Fig. 7 Alianța pentru bolile inflamatorii intestinale

Natural de bine pentru întreaga familie

3F Plantamed își propune să ajute „Natural de bine“ femeile să facă față problemelor specifice diferitelor etape ale vieții și să mențină starea de sănătate a întregii familii (bunici, părinți, copii, nepoți).

FEMIPLANTE este un produs fără hormoni, cu extract standardizat din fructe de vitex agnus castus, ce reglează natural dezechilibrul hormonal și funcția ovariană.

Vitex agnus castus reduce simptomatologia sindromului premenstrual (mastodinia, edeme, nervozitate, labilitate emoţională, dureri abdominale, palpitaţii, cefalee), reglează ciclul menstrual, reduce simptomatologia perimenopauză și favorizează fertilitatea.

De asemenea, atenuează acneea cauzată de nivelul crescut al estrogenilor, în special la fetele aflate la pubertate.

REMIFEMIN tablete, pe bază de extract isopropanolic de cimicifuga racemosa este singurul medicament pentru menopauză aprobat de Agenția EUROPEANĂ a medicamentului, pentru uz pe termen lung, cu grad A de recomandare, pentru că nu crește riscul de cancer genitomamar.

REMIFEMIN are efecte estrogenice dorite la nivelul vaginului (ameliorează uscăciunea, durerea la contact sexual), sistemului nervos central (ameliorează bufeurile, transpirațiile, iritabilitatea, insomnia, depresia), oaselor (crescând densitatea osoasă).

Gastrotuss light se administrează copiilor peste 12 ani (pentru bebeluși și copii mai mici există varianta Gastrotuss Baby), la gravide, persoanelor cu obezitate și celor care țin dietă, persoanelor cu diabet zaharat, și celor care au restricție de sodiu, celor cu HTA sau litiază renală.

Dispozitiv medical indicat pentru tratamentul refluxului gastroesofagian reduce simptomele legate de acesta. Este un produs sigur care poate fi administrat timp îndelungat, la 2 luni reduce cu 90% simptomele. Are în plus și Simeticona, D-panthenol și zinc: elimină gazele și asigură vindecarea mucoasei esofagiene

Se administrează împreună cu PepsinO, SINGURUL SPRAY pentru răgușeală, tușe, corp străin din refluxul laringofaringian

*Femiplante este fabricat în Germania (sub denumirea de Femicur) și nu conține gluten.

*Remifemin este pe piață în Germania din 1956.

*Gastrotuss și Pepsino fabricat de DMG ITALIA SRL

Toate produsele 3F PLANTAMED le găsiţi în farmacii sau, la pret de importator, cu un singur click, aici www.farmaciile3f.ro

Procesul de îmbătrânire cutanată – cauze și metode de încetinire

Skin ageing: causes and methods of slowing down this process

Abstract: Skin aging is one of the most debated topics at the moment, as a result there are a lot of pharmaceutical and bio-engineering companies looking for the elixir of youth. Skin aging occurs as a result of the action of intrinsic (cellular senescence, hormonal mechanisms) and extrinsec factors (ultraviolet radiation, pollution, lifestyle). Our body has a limited capacity to fight against these factors, therefore it is necessary to respect certain principles that will keep our skin young for longer. Prevention is always the key to success, so applying non-invasive methods from a young age (20-30 years) and a healthy lifestyle may be the key to a younger skin.

PDr. Teresa Petre

Medic rezident Dermatologie, Spitalul Universitar de Urgență Elias, București

ielea reprezintă principalul scut de apărare al întregului organism, protejând împotriva factorilor agresori externi: fizici, chimici și biologici.

Îmbătrânirea pielii este printre cele mai dezbătute subiecte la momentul actual, drept urmare există enorm de multe companii farmaceutice și de bio-inginerie care caută elixirul tinereții.

Subtratul îmbătrânirii cutanate este reprezentat de mecanisme moleculare ce implică o serie de căi și markeri programați pentru a monitoriza ciclul de viață celular. Studiind aceste căi moleculare se dezvoltă mult industria cosmetică și cea nutricosmetică.

Fiind cel mai mare organ al corpului uman, pielea este supusă atât la factorii de mediu (extrinseci) cât și la cei intrinseci. Ansamblul acțiunilor acestora duc la modificări celulare care, în timp, se observă ca îmbătrânire. Acest proces este format din modificări fenotipice a celulelor cutanate și modificări funcționale ale matrixului

extracelular (de exemplu elastina și colagenul). Schimbările biochimice, histologice și fiziologie au loc în toate straturile pielii.

Factorii intrinseci sunt în mare reprezentați de modificările hormonale, bagajul genetic și apariția inflamației..

Din punct de vedere hormonal odată cu trecerea timpului apare o dereglare reglare a feedback-ului neuroendocrin, a secreției de hormonului luteinizant (LH), foliculostimulant (FSH), adrenocorticotrop (ACTH) și a hormonului de creștere (GH). Aceste schimbări se manifestă la menopauză, andropauză, adrenopauză și somatopauză. Îmbătrânirea pielii pare să aibă ca factor declinul drastic al hormonilor din organism după vârsta adultă.

Scăderea nivelurilor de estrogen odată cu îmbătrânirea este asociată și cu reduceri ale nivelurilor circulante de progesteron și androgeni. De fapt, rata de producție a progesteronului este de aproximativ 29 mg/24 h în etapa luteală a ciclului menstrual, dar scade sub 1 ng/mL după menopauză.

Un alt mod de a explica procesul îmbătrânirii cutanate poate fi prin teoria senescenței celulare ce constă în privarea capacității de reparare a ADN-ului celular și pierderea telomerilor, mutații punctuale ale ADN-ului mitocondrial extranuclear, stresul oxi-

dativ sau anomaliile existente în cromozomi, inflamația cronică.

La nivel celular, îmbătrânirea a fost descrisă pentru prima dată de Hayflick şi Moorhead care au demonstrat că fibroblaştii umani au o capacitate limitată de a se diviza. Aceasta este cunoscută sub numele de limită Hayflick şi provine din incapacitatea telomerilor de a-şi menține lungimile din cauza procesului de replicare. În consecință, celulele îşi pierd capacitatea de proliferare şi intră într-o stare de oprire ireversibilă a ciclului celular, denumită senescență celulară sau replicativă. În cadrul acestui proces celulele rămân active din punct de vedere metabolic.

În condiții fiziologice, semnalul inducerii senescenței este reprezentat de scurtarea și disfuncția telomerilor (așa numita senescență replicativă), dar senescența poate fi indusă prematur ca o consecință a lezării directe și continue a ADN-ului.

Stratamed şi Strataderm

Terapia profesională pentru managementul rănilor și cicatricilor

Folosiţi Stratamed imediat după orice tip de intervenție chirurgicală.

Adresați-vă medicului sau farmacistului dumneavoastră pentru mai multe informații.

Stratamed – pansament pentru vindecarea mai rapidă a rănilor și prevenirea precoce a cicatricilor anormale

Utilizaţi Strataderm pe cicatricile existente.

Adresați-vă medicului sau farmacistului dumneavoastră pentru mai multe informații.

Strataderm - pentru prevenirea şi tratamentul cicatricilor anormale

Chirurgie MOHS1 - buza superioară

Monoterapie cu Stratamed

Cicatrice hipertrofică liniară după excizia chirurgicală a unui nev2 - torace

Vârsta cicatricilor înainte de tratament: 14 luni Cicatricea din stânga a rămas netratată, cicatricea din dreapta a fost tratată timp de 2 luni

Începerea tratamentului cu Strataderm

După 2 luni de tratament cu Strataderm

Atenție: Numai pentru uz extern. Nu trebuie aplicat peste alte tratamente pentru piele fără sfatul medicului dumneavoastră. Dacă apare iritația, întrerupeți utilizarea și consultați medicul dumneavoastră. Poate păta hainele dacă nu este complet uscat. În cazul în care apar pete, curățarea chimică ar trebui să fie capabilă să le îndepărteze fără a deteriora țesătura. Pentru o depozitare corectă, vă rugăm să închideți tubul bine cu capacul. A nu se lăsa la îndemâna copiilor. Nu utilizați după data de expirare (EXP) imprimată pe tub. Data de expirare (EXP) nu se modifică odată ce tubul a fost deschis. Strataderm: nu trebuie aplicat pe arsuri de gradul trei sau pe răni deschise. Nu trebuie pus în contact cu membranele mucoase sau cu ochii. Stratamed: nu trebuie pus în contact cu ochii. Nu este adecvat pentru plăgi umede, foarte exsudative, răni tunelizate sau arsuri de gradul III. În cazul în care rana dumneavoastră prezintă semne de infecție sau nu se vindecă după 30 de zile, consultați medicul dumneavoastră.

Ingrediente din Stratamed: Polisiloxani, rășină siloxanică. Ingrediente din Strataderm: Polidimetilsiloxani, siloxani, siliconi alchilmetilici. Referinţe: 1. Prezentat în cadrul Societății Internaționale de Chirurgie Dermatologică (ISDS) 2015. (Primăvara) de Dr. Benedetto, Cartagena (Columbia). 2. Date la dosar, 2010 (Studiul Dr. A. Irwin). Stratpharma AG. Produs de: Stratpharma AG, Aeschenvorstadt 57, CH-4051 Basel, Elveția

Distribuit în România: Meditrina Pharmaceuticals SRL, Intrarea Măguricea Nouă, nr. 7-7A, Sector 1, Bucuresti, Romania, tel: +4 021 211 71 83

Stratamed este dispozitiv medical de clasa IIa, cu marcaj CE pentru Europa, înregistrat TGA și FDA.

Strataderm este dispozitiv medical de clasa I, cu marcaj CE pentru Europa, înregistrat TGA și FDA.

Începerea tratamentului cu Stratamed

După 2 luni de tratament cu Stratamed

În consecință, prezența keratinocitelor senescente și a fibroblaștilor senescenți contribuie la declinul integrității și funcției pielii. S-a descoperit că melanocitele prezintă atât markerii senescenței (telomeri disfuncționali), dar și că afectează proliferarea bazală a keratinocitelor prin activarea unui receptor pentru chemokine, contribuind astfel la atrofia epidermică.

Cercetările susțin că factorii extrinseci sunt principala cauză a îmbătrânirii pielii şi doar 3% dintre factorii de îmbătrânire sunt de tip intrinsec.

Factorii extrinseci mai sunt numiți expozomi și implică lumina Soarelui, poluarea, fumul de țigară, factorii nutriționali (alimentația), temperatura, stresul și lipsa somnului de calitate. Efectele depind de intensitatea și durata expunerii la acești factori precum și de tipul de piele. Poluarea și fumul de țigară sunt factori externi bine cunoscuți care accelerează îmbătrânirea pielii, cu toate acestea cel mai semnificativ factor de îmbătrânire extrinsecă este reprezentat de radiațiile ultraviolete (UV), care provoacă leziuni ale ADN-ului și leziuni oxidative, inducând astfel senescența celulară.

Procesul de glicație, un alt mecanism al producerii îmbătânirii, a fost descris pentru prima dată de Maillard în 1912, în asociere cu diabetul zaharat și alte patologii. Mai târziu, Hodge a identificat faptul că glicația poate fi indusă de anumite metode de prelucrare termică a alimentelor, cum ar fi prăjirea sau grătarul.

Glicația (reacția Maillard) este o reacție neenzimatică între zaharurile digerate (glucoză, fructoză) și proteine, lipide sau acizi nucleici care duce la formarea de produși finali ai glicației avansate.

Această reacție modifică proprietățile biomecanice ale colagenului făcându-l rigid și vulnerabil la stimuli mecanici, influențează capacitatea acestuia de a interacționa în mod corespunzător cu celulele din jur și cu proteinele matricei extracelulare și afectează formarea rețelei de colagen. Apariția colagenului glicat se observă pentru prima

dată la 20 de ani și atinge o creștere de 30-50% la vârsta de 80 de ani.

Ambele tipuri de factori (intrinseci cât și extrinseci) contribuie la îmbătrânire printr-un mecanism comun numit stres oxidativ cu un impact negativ asupra proceselor celulare precum replicarea ADN-ului.

Moleculele care posedă un electron liber și sunt foarte reactive sunt cunoscute sub numele de „radicali liberi”. Dintre ei amintesc speciile reactive de oxigen (ROS), speciile reactive de azot (RNS), specii reactive de sulf și specii reactive de carbon. ROS și RNS pot fi produse în timpul proceselor metabolice intracelulare.

Radiațiile ultraviolete sunt principalii inițiatori ai generării speciilor reactive de oxigen în piele (ROS). Spectrul de acțiune pentru generarea ROS este reprezentant preponderent de ultravioletele de tip A (UVA) - (320–400 nm). Pe lângă radiațiile ultraviolete şi lumina vizibilă, cu lungimi de undă cuprinse între 400 şi 700 nm, poate produce ROS în piele.

În plus, radiațiile infraroșii cu lungimi de undă cuprinse între 700 și 4000 nm, provenite din surse naturale (radiația solară), împreună cu cele emise de la dispozitivele terapeutice și cosmetice sunt raportate că pot induce ROS, în special în mitocondrii.

Îmbătrânirea pare să afecteze toate straturile pielii și se manifestă prin modificări în ceea ce privește structura și funcția acestora.

Epidermul îmbătrânit prezintă alterarea funcției de barieră și o capacitate scăzută de refacere în urma unei agresiuni. La acest declin contribuie scăderea formării lipidelor, precum și a nivelurilor epidermice ale glicoproteinei CD44 (un reglator al proliferării keratinocitelor și a menținerii homeostaziei locale a acidului hialuronic).

În plus, s-a demonstrat că, odată cu vârsta, proliferarea celulelor din stratul bazal scade. Epidermul se subțiază, iar suprafața de contact dintre

derm și epiderm se reduce, rezultând o suprafață de schimb mai mică pentru nutriția epidermului și o reducere suplimentară a capacității de proliferare a celulelor bazale.

Pe lângă epiderm, atât joncțiunea epidermo-dermică, cât și dermul devin mai subțiri. Aplatizarea joncțiunii epidermo-dermice duce la mai puține celule, mai puțini nutrienți și mai puțin oxigen fapt ce duce la formarea ridurilor.

Matricea dermică extracelulară prezintă, de asemenea, modificări structurale și funcționale atât în pielea îmbătrânită intrinsec cât și extrinsec. Aceste modificări includ o alterare a rețelei de colagen de tip I și de tip III și modificări ale raportului colagenului tip I/III cu preponderența fibrelor de colagen tip III. Alte modificări ar fi cele ce țin de organizarea fibrelor elastice.

Pentru a face față acestor numeroase surse de ROS, pielea a dezvoltat mecanisme antioxidante complexe Majoritatea antioxidanților au o concentrație mai mare în epiderm decât în derm. Acest lucru se corelează bine cu faptul că încărcătura ROS este mai mare în epiderm decât în derm.

Metodele de prevenție antiaging se focusează pe menținerea stării de sănătate și pe un stil de viață activ.

Dermatologia estetică poate ajuta, reușind să întârzie îmbătrânirea pielii prin combinarea terapiilor sistemice cu proceduri minim invazive.

Întodeauna prevenția este cheia succesului, așadar aplicând încă de la vârste tinere (20-30 de ani) metodele neinvazive și un stil de viață sănatos se poate menține starea de tinerețe a pielii un timp îndelungat:

• Rutină corectă de îngrijire a pielii ce presupune stoparea degradării colagenului și a elastinei precum și reducerea inflamației și a stresului oxidativ.

• Fotoprotecția adecvată ce implică utilizarea de produse topice cu filtre UV de generație nouă, dar și utilizarea hainelor speciale cu UPF. Fotoprotecția topică trebuie să respecte anumite reguli pentru a fi eficientă și anume să fie aplicată în cantitatea optimă 2mg/cm2 la interval de 2 ore.

• Utilizarea de produse topice cu rol antiaging. Există două grupe prin-

cipale de agenți care pot fi utilizați: antioxidanții și substanțele cu rol în reglarea celulară.

Antioxidanții, cum ar fi vitaminele, polifenolii și flavonoidele, reduc degradarea colagenului prin reducerea concentrației de fracții reactive în țesuturi.

Reglatorii celulari, cum ar fi retinoizii, peptidele și factorii de creștere (GF), au efecte directe asupra metabolismului colagenului și influențează producția acestuia.

Vitaminele C, B3 și E sunt cei mai importanți antioxidanți datorită capacității lor de a pătrunde în piele (au greutatea lor moleculară mică). Acidul L-ascorbic topic (vitamina C) în concentrații între 5 și 15 % s-a dovedit a avea un efect anti-îmbătrânire a pielii prin inducerea producției de colagen de tip I și III și inhibarea matrixmetaloproteinazei. Studiile clinice au dovedit că efectul antioxidant este mai mare combinând vitamina C cu vitamina E decât numai cu vitamina C sau E singure.

Niacinamida (vitamina B3) reglează metabolismul și regenerarea celulelor și este utilizată de obicei în concentrații de 5% pentru rolul său anti-aging.

Vitamina E (α-tocoferol) are efecte inflamatorii și antiproliferative în concentrații între 2% și 20%. Acționează prin netezirea pielii și creșterea capacității stratului cornos de a-și menține umiditatea, de a accelera epitelizarea și de a contribui la fotoprotecția pielii.

Reglatorii celulari, precum derivații de vitamina A, polipetidele și substanțele botanice, acționează direct asupra metabolismului colagenului și stimulează producția de colagen și fibre elastice.

Vitamina A (retinol) și derivații săi (retinaldehida și tretinoina) sunt un grup de agenți cu efect antioxidant. Ele pot induce biosinteza colagenului și pot reduce expresia MMP 1 (metaloproteinaza 1 numită și colagenază 1).

Retinolul este, în prezent, substanța folosită cel mai des în scop anti-aging provocând mai puține reacții adverse (iritații, descuamare, eritem) față de retinoizi mai potenți.

Tretinoina este un retinoid nearomatic de prima generație, este aprobat pentru aplicare ca tratament anti-îm-

bătrânire și se găsește în concentrații între 0.02% și 0.1%. S-a demonstrat că poate reduce semnele îmbătrânirii timpurii a pielii induse de UV, cum ar fi ridurile, pierderea elasticității pielii și pigmentarea.

Polipeptidele sau oligopeptidele sunt compuse din aminoacizi și pot imita o secvență peptidică de molecule precum colagenul sau elastina. Prin aplicarea topică, polipeptidele au capacitatea de a stimula sinteza colagenului și de a activa metabolismul dermal.

• Abordarea unui stil de viață sănătos este esențială în prevenția îmbătrânirii cutanate.

Corelația dintre dietă şi sănătatea pielii a devenit un subiect larg dezbătut în ultimii ani. Un mecanism important dovedit a fi implicat în această legătură este reprezentat de produşii finali de glicație avansată (AGE), care au capacitatea de a-şi exercita efectele negative ce induc modificări ale colagenului cutanat, elastinei şi fibronectinei. Alimentele sunt sursă de zaharuri, care sunt implicate în producerea de AGE dar, în plus, unele alimente conțin AGE preformate.

Antioxidanții nutriționali acționează prin diferite mecanisme și în diferite compartimente, dar sunt în principal captatori ai radicalilor liberi. Cea mai importantă sursă de antioxidanți este furnizată de dietă, cei mai cunoscuți antioxidanți sistemici fiind vitamina C, vitamina E, carotenoizii și

dintre oligoelemente cuprul și seleniul. Când dieta este precară din varii motive, o sursă la îndemână o reprezintă administrarea de nutricosmetice, suplimente cu rolul de a îmbunătăți din interior către exterior aspectul pielii.

Fumatul este asociat cu apariția ridurilor, asociere de tip doză-efect, dovedindu-se că acesta are o contribuție mai mare la apariția ridurilor faciale decât expunerea la soare. Fumul de tutun conține aproximativ 3800 de constituenți, iar efectele negative asupra pielii sunt rezultatul atât acțiunii directe a componentelor sale asupra epidermei, cât și acțiunilor indirecte (prin circulația sangvină) asupra dermului.

Un exemplu concret al acțiunii fumului de țigară asupra epidermei este nivelul scăzut de umiditate observat în stratul cornos al pielii tenului, urmat de apariția ridurilor faciale. Noțiunea de „somn de calitate” este de fapt foarte importantă, deoarece persoanele private de somn sunt percepute ca fiind mai obosite, mai puțin atractive și chiar mai puțin sănătoase decât atunci când sunt odihnite.

Privarea de somn este asociată cu semne crescute ale îmbătrânirii intrinseci a pielii (riduri fine, pigmentare neuniformă, elasticitate redusă), cu rate de refacere mai lentă a barierei cutanate în cazul unei lezări.

Stressul cotidian are un impact major asupra sănătății, dar și a îmbătânirii premature a pielii. Nivelurile crescute de cortizol (rezultat din stresul cronic) sunt asociate cu modificări importante ale matricei extracelulare, respectiv suprimarea sintazei de acid hialuronic și reducerea masei de colagen. În concluzie, stresul psihologic contribuie la disfuncția imunitară și la deteriorarea ADN-ului ceea ce duce la îmbătrânirea pielii.

Amintim pe scurt cele mai utilizate proceduri minim invazive în scop antiaging: peelingurile chimice superficiale, medii și profunde, terapiile de tip laser non-ablativ, injectările cu acid hialuronic sau cu biostimulatori ai sintezei de colagen (hidroxiapatita de calciu, acidul polilactic și policaprolactona), terapia vampir( injectare de plasmă proprie bogată în trombocite), injectare de toxină botulinică pentru a relaxa ridurile de expresie și a prevni apariția altora noi (prin blocarea mușchilor mimicii), proceduri de microneedling, radiofrecvență, HIFU(High Intensity Focused Ultrasound) etc.

DIABEC

Curcumina care ajunge la retină

Studii clinice care

demonstrează: 1,2,3,4

Biodisponibilitate

retiniană și sanguină

Regim de dozare

Eficacitate

Alfa lntes este deținătorul licenței europene pentru CurcuWIN™ pentru uz oftalmologic.

Fitomolecule cu efecte dovedite

în prevenire și în tratamentul cancerului: Salvestrolii, Curcumina, Lentinan

Din ce în ce mai multe studii demonstrează că o nutriție bună precum și suplimentele de calitate pot juca un rol important în lupta împotriva cancerului. Doctor Young S. Kim, șeful departamentului de nutriție și cancer de la Institutul Național al Cancerului din America, cea mai mare agenție guvernamentală de cancer din lume, afirmă că cercetările nutriționale demostrează existența a numeroși compuși bioactivi în plante ce combat dezvoltarea sau reapariția cancerelor. Cercetătorii spun că o dietă proastă poate face ca tumora să reapară, dar o dietă corespunzătoare cu un conținut ridicat de metaboliți bioactivi poate opri acest risc.

Din păcate, sursele actuale de legume, fructe și alimente vii sunt destul de puține și epuizate în nutrienți, astfel încât deseori folosirea unor suplimente nutriționale de bună calitate devine cea mai completă soluție la îndemâna noastră.

Salvestrolii sunt un grup de substanțe naturale pe care plantele le sintetizează în situațiile de agresiune fizică, chimică, biologică (virusuri, bacterii, fungi, raze UV). Salvestrolii fac parte din sistemul imunitar al plantelor. Certcetătorii Gerard Potter și Dan Burke de la Universitatea Montfort Anglia, au descoperit că Salvestrolii funcționează ca pro-medicamente naturale, fiind utilizați de organismul nostru pentru a distruge celulele canceroase fără a afecta celulele normale. Rezultatele studiilor au arătat că în celulele tumorale se exprimă o enzimă, CYP1B1, care nu apare în celulele sănătoase. Această enzimă are rolul de a transforma salvestrolii în substanțe ce distrug celula canceroasă din interiorul ei. Cercetările susțin că acest mecanism funcționează atât preventiv, distrugând celulele pe măsură ce devin canceroase, cât și terapeutic, distrugând celulele din tumori sau metastaze. În cazul unei afecțiuni tumorale este necesar un aport ridicat de salvestroli care să intercaționeze cu cât mai multe celule bolnave.

Pentru eficacitate maximă cerectătorii au pus la punct o metodă unică prin care se extrag salvestrolii cu cea mai mare abilitate de a se fixa de enzima CYP1B1 și de a distruge un număr cât mai mare de celule canceroase.

Curcumina este o altă substanță naturală care se găsește în fruntea listei de produse benefice în combaterea cancerului și prevenirea recidivelor. Sunt publicate mii de lucrări științifice despre valoarea extractului de Curcuma Longa și care demonstrează efectul benefic în afecțiunile tumorale, Institutul Național al Cancerului menționându-l ca fiind unul dintre compușii utili în suprimarea celulelor tumorale.

Curcumina are capacitatea de a interveni asupra căilor de semnalizare dereglate, pe care celulele tumorale le dezvoltă în procesele de proliferare, apoptoză și angiogeneză la majoritatea tipurilor de cancer.

O problemă majoră este că cea mai mare parte a curcuminei administrate oral nu ajunge niciodată în sânge, deoarece este slab absorbită, din intestin fiind eliminată direct. În plus, curcumina prelevată în sânge este metabolizată rapid, conjugată în ficat și excretată în fecale.

Încercările de a rezolva acest neajuns au dus la dezvoltarea de formule lipozomale care oferă încorporarea curcuminei într-o sferă de fosfolipide, ce asigură transportul și absorbția extractului de curcumin la nivel celular unde își poate manifesta efectele benefice.

Un alt compus cu potențial anticancerigen recunoscut clinic este denumit Lentinan. Acesta este un beta-glucan activ, obținut din ciuperca Shiitake (Lenti-

nula edodes) cu o utilizare îndelungată ca adjuvant imunomodulator în Asia, Europa și America de Nord dar și cu multiple studii clinice și meta-analize, în special în cazuri de cancer esofagian, gastric, colorectal și pulmonar [1-5]

Lentinan modulează raspunsul imunitar prin activarea celulelor imunitare, favorizând proliferarea limfocitelor T și B și sporind activitatea celulelor NK in vitro [6]

Lentinan inversează modificările fiziologice cauzate de antibioticele cu spectru larg in vivo [7]. Utilizarea după administrarea de antibiotice cu spectru larg timp de 2 săptămâni a evidențiat:

1. Inversarea disbiozei și determinarea dezvoltării microbiotei benefice, inclusiv Lactobacillus, S24-7, Oscillospira, Ruminococcus și Allobaculum. Raportul Firmicutes/Bacteroidetes a revenit la valorile inițiale, iar concentrația de SCFA (acid propionic și acid butiric) a crescut semnificativ.

2. Îmbunătățirea morfologiei țesutului de colon: reducerea infiltrării celulelor inflamatorii și protejarea structurii microvililor.

3. Diminuarea citokinelor proinflamatorii.

Afecțiunea tumorală este foarte complexă și necesită abordari multiple: chirurgicale, alopate, nutriționale, care să actioneze sinergic astfel încât să se reducă semnificativ celulele canceroase din organism și sa crească șansele de vindecare.

De aceea nu este de neglijat abordarea nutrițională prin alimentație sănătoasă și prin folosirea de suplimente nutritive de calitate, pe care studiile le-au dovedit a fi de o foarte mare utilitate în această afecțiune ce atinge praguri epidemice.

Iuliana Vasilache

Farmacist primar Hyperfarm, Iași

Dieta - o problemă veche.

NutriVi – o soluție nouă

Evoluţia umană a fost puternic influenţată de schimbările de mediu, inclusiv de cele de dietă, iar înţelegerea patologiilor moderne poate fi ajutată de analiza schimbărilor nutriţionale din perspectivă evoluţionistă. Primele hominide sunt presupuse a fi avut o dietă bazată pe fructe. Cândva, în Miocenul târziu, a apărut o mutaţie în gena pentru uricază, enzimă a cărei funcţie este de a degrada acidul uric; mutaţia a avut drept consecinţă inactivarea uricazei și creșterea nivelului de acid uric plasmatic, finalmente, creșterea capacității de a stoca grăsimi și glicogen, în contextul dietei frugivore. Stocurile mai mari de grăsimi și glicogen au reprezentat un avantaj în supravieţuirea în habitatul sezonier, mai rece, din Europa. În zilele noastre, însă, aportul de fructoză nu mai provine exclusiv din fructe, ci a crescut semnificativ prin introducerea zahărului rafinat (sucroza) și a altor îndulcitori; ca urmare a acestui aport, ca și a consumului ridicat de carne, nivelul de acid uric plasmatic a crescut de cca. 4 ori comparativ cu perioada dietei frugivore preistorice, ceea ce se reflectă în riscul crescut de afecţiuni precum diabetul de tip 2, obezitatea, ficatul gras și alte boli hepatice, hipertensiunea, guta.

Dr. Maria Stratan

Medic specialist

Genetică medicală

Dr. Radu Truică Medic rezident Genetică medicală

Andreea Țuțulan-Cuniță

Dr. Biol.

Danae Stambouli

Dr. Biol.

Astfel, se reliefează faptul că răspândirea alimentelor înalt procesate și modificările substanţiale ale stilului de viaţă, în timp, au contribuit la o dietă nesănătoasă, cu conţinut caloric excesiv, bogată în grăsimi saturate, glucide și sare, respectiv la o creștere rapidă a obezităţii, și implicit a patologiilor asociate. Pe plan global, conform unui studiu recent publicat de NCD Risk Factor Collaboration (The Lancet, 29.02.2024, DOI: https://doi.org/10.1016/S0140-6736(23)027502), între 1990 și 2022, rata de obezitate la copii și adolescenți a crescut de 4 ori, iar la adulți s-a dublat, urmarea fiind scăderea ca-

lităţii vieţii și creșterea costurilor serviciilor medicale implicite. Astfel, se estimează că, în 2022, erau aproximativ 878 milioane de adulți cu obezitate, respectiv aproximativ 159 milioane de copii și adolescenți, depășind în total un miliard de persoane. Aprecierea OMS că 2030 va fi anul în care vom atinge un miliard de persoane ce suferă de obezitate este deja depășită.

Obezitatea este cauzată de interacţiunea dintre factorii genetici și de mediu: (in)activitatea fizică, aportul caloric excesiv, micromediul intrauterin, posibil - microbiomul intestinal, calitatea și durata insuficientă a somnului, medicamentele, compușii chimici care perturbă mecanismele de reglare endocrine. Proporţia de variaţie atribuită factorilor genetici, altfel spus heritabilitatea indicelui de masă corporală este estimată a fi de 40-70%. Prin urmare, numeroase studii

s-au concentrat pe identificarea acelor variante genice care sunt asociate cu răspunsul organismului la dietă si la anumiți factori de mediu ce pot influența greutatea corporală.

Testul NutriVi este o abordare inovativă, diferită de alte teste nutrigenetice de pe piaţă prin combinaţia de parametri incluși în analiză: 109 variante de secvență unice (SNP – single nucleotide polymorphism) asociate cu obezitatea, nivelul colesterolului și al trigliceridelor, diabetul de tip 2, rezistența la insulină, supraalimentarea emoţională, răspunsul la dieta săracă în grăsimi sau bogată în carbohidraţi, nivelurile scăzute de leptină și grelină, pierderea de ţesut adipos prin exerciţii fizice, riscul de recâștigare a greutăţii pierdute, rata metabolică de repaus scăzută, hemocromatoza, hipertensiunea sensibilă la aportul de sare, nivelurile hormonale, inflamaţia, alergiile și intoleranțele alimentare, boala celiacă, nivelurile de minerale circulante (calciu, fier, magneziu, seleniu, sodiu), capacitatea de detoxificare, metabolizarea alcoolului și a cafeinei ș.a. Aceste SNP au fost atent selectate pe baza studiilor de asociere și sunt localizate în gene semnificative pentru influența dietei asupra stării de sănătate. În comparaţie cu alte teste disponibile pe piaţă, NutriVi folosește, însă, în algoritmul de analiză nu doar constituţia genetică a pacientului, ci și date privind starea sa de sănătate.

Recomandările nutriţionale incluse în raportul NutriVi au fost elaborate de o echipă de medici, nutriţioniști și farmaciști, iar interpretarea lor de către clinician în contextul personalizat al pacientului asigura optimizarea managementului dietei. NutriVi nu este gândit ca un test direcţionat de-a dreptul către consumator, ci ca un instrument pe baza căruia clinicianul sau nutriţionistul să poată lua decizii de îngrijire a sănătăţii și de nutriţie personalizate pentru fiecare pacient în parte. În acest sens, NutriVi oferă un raport pentru clinician/nutriţionist, creat pentru a-l ajuta în interpretarea rezultatelor pacientului, și, separat, un raport pentru acesta din urmă.

Dedicat excelenței, CytoGenomic Medical Laboratory oferă o paletă largă de analize genetice și genomice, de screening și de diagnostic prenatal și postnatal (www. cytogenomic.ro).

Tulburări de nutriție la pacientul

oncologic pediatric și adult

Pacienții diagnosticați cu patologie neoplazică prezintă tulburări de nutriție cauzate de boală sau de tratament, manifestate prin inapetență, scădere ponderală și cașexie neoplazică. Conform studiilor, mai mult de 40% dintre pacienți vor avea cel puțin o perioadă de malnutriție pe parcursul tratamentului, iar aproximativ 20% dintre aceștia vor deceda din cauza tulburărilor de nutriție și nu a bolii. Acestea sunt frecvent asociate stadiului avansat de boală, terapia nutrițională fiind parte integrantă a abordării multidisciplinare a pacientului oncologic. Tulburările de nutriție se asociază cu scăderea apărării imune, scăderea toleranței la procedurile terapeutice și perturbarea răspunsului la tratament, creșterea morbidității și a mortalității, precum și a costurilor sistemului de sănătate.

Prof. Univ. Dr. Lucian Miron, Dr. Diana Pușcașu

Cașexia este definită ca un sindrom multifuncțional caracterizat de o pierdere continuă de masă musculară, care poate fi asociată cu pierdere de țesut adipos, și care nu poate fi stopată de terapia nutritivă convențională, conducând la o alterare funcțională progresivă. Pacienții cu cașexie prezintă scădere ponderală involuntară care reprezintă cel puțin 5% din masa corporală inițială într-un interval de 12 luni sau cel puțin trei dintre următoarele simptome: scăderea forței musculare, oboseală, anorexie (pierderea dorinței de a mânca), scăderea masei corporale non-adipoase și teste de laborator modificate (prezența sindromului inflamator, anemie (Hb<12g/dl) sau hipoalbuminemie (Albumina serică<3,5g/dl)).

Printre neoplaziile asociate cel mai frecvent cu tulburări nutriționale se numără cele din sfera digestivă. Cancerele de hipofaringe și esofag pot determina disfagie sau odinofagie (durere resimțită în timpul deglutiției), determinând reducerea drastică a aportului alimentar. Pacienții cu tumori gastrice pot prezenta simptome precum sațietate precoce sau vărsături, cauzate de staza gastrică, iar cei cu tumori pancreatice pot prezenta sindrom de malabsorbție prin alterarea funcției exocrine.

Terapiile oncologice determină creșterea necesarului metabolic, exacerbarea tulburărilor metabolice preexistente și

efecte adverse care interferă cu un aport alimentar optim. Chimioterapia poate fi însoțită de inapetență, sindrom emetic, alterarea gustului, mucozită sau tulburări de tranzit (scaune diareice sau constipație). În funcție de localizarea câmpului de iradiere și volumul de țesut iradiat, pacienții aflați în curs de radioterapie pot avea simptome precum anorexie, greață, vărsături, xerostomie (uscăciunea mucoasei orale), stomatită sau enterită radică. De asemenea, intervențiile chirurgicale se pot complica cu ileus prelungit (modificarea motilității intestinale ca urmare a absenței undelor peristaltice sau prin obstrucție mecanică) sau insuficiență pancreatică exocrină post-pancreatectomie, care interferă cu procesele digestive fiziologice.

În context oncologic, terapia nutritivă urmărește creșterea masei corporale prin creșterea masei non-adipoase și menținerea greutății în detrimentul câștigului ponderal. De menționat faptul că niciun tip de alimentație nu poate stopa proliferarea tumorală, indiferent dacă vorbim despre hiperalimentație sau un regim specific menit „să înfometeze” celula malignă.

Nutriția enterală este utilizată pentru administrarea suportului nutrițional în cazul în care funcția gastro-intestinală este normală, însă alimentația orală nu este adecvată, fiind preferată la pacienții cu tumori stenozante ale tubului digestiv superior sau la cei cu neoplazii în sfera ORL aflați în curs de radioterapie. Pen-

tru a fi eficace, aceasta ar trebui instituită înainte de începerea tratamentului oncologic. Numeroase studii au demonstrat superioritatea nutriției enterale comparativ cu cea parenterală. Unul dintre beneficiile acesteia constau în menținerea integrității tubului digestiv. Atunci când alimentația orală este posibilă, necesarul caloric poate fi atins prin îmbogățirea preparatelor alimentare, modificarea compoziției acestora sau utilizarea suplimentelor nutritive standardizate.

Suplimentele nutritive orale sunt produse utilizate în scop medical care oferă necesarul de nutrienți ca parte a unui regim terapeutic complex la pacienții cu dificultăți de ingestie sau digestie în vederea asigurării necesarului caloric zilnic, incluzând băuturi hiperproteice și hipercalorice cu adaos de minerale (sodiu, potasiu, calciu, magneziu) și vitamine (vitaminele A, D, C, B1, B6, B12), care pot fi indicate categoriilor de pacienți menționate mai sus. Totodată, acestea pot fi administrate și la pacienții pediatrici cu dezvoltare necorespunzătoare sau risc de malnutriție. Pe lângă administrarea orală, acestea sunt recomandate și pacienților care sunt alimentați enteral prin tubaj digestiv (nazo-gastric, nazo-duodenal) sau prin orificiul de stomă (gastrostomă, jejunostomă).

Astfel, profilaxia și tratamentul tulburărilor de nutriție la pacientul oncologic au rol esențial în ameliorarea calității vieții și fac parte din managementul complex al acestuia.

CARACTERISTICI

RESOURCE

kcal

Dietă completă nutriţional

Hipercalorică (Resource 2.0, Resource 2.0 cu fibre, Resource Protein), aport sporit de proteine (Resource Protein)

Aport de antioxidanţi: vitaminele A, C, E, Seleniu, Zinc

Fără gluten

Dietă

6 arome disponibile: Caise, Vanilie, Ananas-Mango, Căpșune, Cacao și Cafea

CUI SE RECOMANDĂ RESOURCE?

lichidă polimerică gata preparată pentru consum

Corectează disbioza prin

modularea microbiotei intestinale!

Acest material promoţional este destinat profesioniştilor din domeniul sănătăţii. Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să consultaţi Rezumatul caracteristicilor produsului complet. Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală-PRF Administrare orală. Profesioniștii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să rapor teze orice reacţie adversă suspectată sau reclamaţie cu privire la acest medicament la adresa de e -mail: Drugsafety.alfasigma@addenda.ro sau la Agenţia Naţională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România https://adr.anm.ro/ DAPP Alfasigma S.p.A.

Alfasigma România S.R.L. str. Cluceru Udricani, nr. 18, parter și etaj 1, sector 3, București tel.: 031.805.35.26, 031.805.35.27; fax: 031.805.35.28. e-mail: info.ro@alfasigma.com

Special dezvoltat pentru colonoscopia de calitate superioară!

2 Gust de lime a a a a

1,2 Volum redus (2L) 1

Curăţare excelentă

1,2 Mai puţine bule

Clensia® 1-3 conţine Macrogol 4000, sulfat de sodiu anhidru, simeticonă și electroliţi. este indicat în golirea intestinului înaintea oricăror proceduri clinice care Clensia® necesită un intestin curat, de exemplu endoscopie intestinală sau examen radiologic. este indicat la adulţi. Clensia®

Acest material promoţional este destinat profesioniştilor din domeniul sănătăţii. Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să co nsultaţi R ezumatul carac te r isticilor produsului co mplet. M edicament eliberat pe bază de prescr ipţie medicală-PRF. Administrare orală. Profesioniștii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să rapor teze orice reac ţie adversă suspec tată sau reclamaţie c u p r i v i r e l a a c e s t m e d i c a m e n t

Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România https://adr.anm.ro/ DAPP Addenda Pharmaceuticals S.R.L.

Adaptat după: 1. Spada C. et al. Dig Liver Dis. 2017; 49(6): 651-656. 2. Rezumatul carac teristicilor produsului.

Alfasigma România S.R.L.

str. Cluceru Udricani, nr. 18, parter și etaj 1, sector 3, București tel.: 031.805.35.26, 031.805.35.27; fax: 031.805.35.28. e-mail: info.ro@alfasigma.com

Recomandări de optimizare a stilului de viață la pacientul cu Sindrom de Apnee Obstructivă în Somn (SASO)

Rezumat Sindromul de apnee în somn de tip obstructiv (SASO) poate fi identificat precoce de medicul de familie. Instituirea tratamentului, alături de educația specifică privind comportamentele sănătoase în SASO sunt etape importante ale consultului de specialitate. Recomandările stabilite de medicul pneumolog trebuie să devină, pentru întreaga echipă de îngrijire a pacientului, comune și unificate, indiferent de specialitatea la care ajunge pacientul - repetarea acestor recomandări permite pacientului să-și modifice mai ușor stilul de viață, devenind mai aderent la tratament.

Dr. Ileana Brînză

Medic primar MF

Vicepreședinte AREPMF

Președinte de Onoare APMF Brăila

Motto „Deprinderea corectă de a dormi este un pas necesar către independență“.

Dr. T. Berry Brazelton

Abstract Obstructive sleep apnea syndrome (OSAS) can be identified early by the family doctor. The institution of treatment, along with specific education regarding healthy behaviors in SASO, are important stages of the specialist consultation. The recommendations established by the pulmonologist must become, for the entire patient care team, common and unified, regardless of the specialty to which the patient reaches - the repetition of these recommendations allows the patient to change his lifestyle more easily, becoming more adherent to the treatment.

La nivel mondial, se apreciază că aproximativ 1 miliard de persoane între 30 și 69 de ani au sindrom de apnee în somn de tip obstructiv (SASO). Factorii de risc prioritari sunt vârsta și obezitatea. Prevalența în creștere a acestora poate duce la creșterea incidenței acestei patologii în populația generală(1,2)

Identificarea factorilor de risc prioritari poate fi făcută și în cadrul consultațiilor efectuate de medicul de familie. Motivele variate care aduc pacientul la

medicul de familie oferă acestuia ocazia de a identifica precoce atât factorii de risc prioritari cât și tulburarea de somn(1,3) Pacienții pot prezenta simptome care pot fi mascate de o serie de tulburări cognitive sau cardiovasculare, astfel se întârzie diagnosticarea și stabilirea conduitei terapeutice. Analizarea literaturii de specialitate arată că peste 400 de milioane de pacienți ar avea nevoie de tratament(1,4)

Ca medici de familie putem identifica precoce factori de risc pentru SASO: cunoaștem APP ale pacienților noștri și, fie că se prezintă la consultațiile cronice, programate, fie că vin pentru afecțiuni intercurente, putem dirija, țintit, anamneza în cazul celor cu: hipertensiune arterială/ fibrilație atrială/insuficiență cardiacă dar și altă patologie cardio-vasculară(1,5,6,7), diabet zaharat(1,5,6,7), mai ales dacă au și factori de risc adiționali: bărbat de vârstă mijlocie sau femeie la menopauză, persoană supraponderală/obeză, cu circumferința gâtului mai mare de 40 cm la bărbat și de 37 cm la femeie, care sforăie sau prezintă somnolență diurnă.

La îndemâna noastră sunt două chestionare pe care pacienții le pot completa cu ușurință, chiar și în sala de așteptare, sau cu un minim de îndrumare din partea noastră sau a asistentei medicale. Este vorba de scala EPWORTH pentru evaluarea somnolenței diurne și chestionarul STOP BANG pentru evaluarea riscului de apnee în somn.

Punctajul astfel calculat este o bună bază de discuție cu pacientul și permite luarea unei decizii argumentate în vederea completării biletului de trimitere către medicul pneumolog, specialist în somnologie.

Instituirea tratamentului, alături de educația specifică privind comportamentele sănătoase în SASO sunt etape impor-

tante ale consultului de specialitate. Recomandările stabilite de medicul pneumolog trebuie să devină, pentru întreaga echipa de îngrijire a pacientului, comune și unificate, indiferent de specialitatea la care ajunge pacientul - repetarea acestor recomandări permite pacientului să-și modifice mai ușor stilul de viață, devenind mai aderent la tratament.

În sprijinul tratamentului prescris, comunicarea continuă între membrii echipei medicale multidisciplinare este esențială pentru succes. Un pacient nu întâlnește un singur profesionist din domeniul sănătății ci o varietate de profesioniști în scopuri diferite în momente diferite ale evoluției bolilor lui cronice(6,7)

Pentru a veni în sprijinul profesioniștilor din domeniul sănătății care îngrijesc pacienții cu SASO, vă prezint, pe baza Ghidului, o sinteză a recomandărilor care vizează optimizarea stilului de viață(1)

Parafrazându-l pe Einstein, le spun pacienților mei că somnul de calitate este primul pas pentru îndeplinirea viselor!

Consiliere nutrițională

• mese mici și dese (3 mese principale și 2-3 gustări);

• evitați consumul de alimente cu 2-3 ore înainte de culcare (digestia are timp să se realizeze și crește calitatea somnului);

• evitați alimentele iritante sau stimulante (condimentate, cafea, ciocolată, sucuri cu adaos de cofeină și zahăr, alcool) înainte de culcare;

• evitați alimentele bogate în fibre alimentare dure (varză, brocoli, ...) greu de digerat, pot produce senzația de balonare și disconfort pe timpul nopții;

• reduceți porțiile de alimente, până ajungeți la cantitățile recomandate;

Beneficiile scăderii ponderale conform Ghidului EASO 2019

COMORBIDITATE Obiectiv ponderal ↓ din greutatea inițială

Sindrom metabolic/prediabet 10%

Diabet zaharat tip 2 5-15%

Dislipidemie 5-15%

HTA 5-15%

Ficat gras non-alcoolic 10-40%

Sindrom de ovare polichistice 5-15%

Apneea în somn 7-11%

Astm 7-8%

Reflux gastroesofagian ≥10%

• componența farfuriei ideale: 50% legume și fructe; 25% carbohidrați: paste făinoase, cereale integrale: grâu, ovăz, orz, orez brun (limitați cerealele rafinate: orezul alb, pâinea albă); 25% alimente proteice: pește, pui, fasole, mazăre boabe, nuci (limitați carnea roșie și evitați preparatele de carne procesate: mezelurile, șuncă, …);

• reduceți aportul de sodiu (sare) - scade frecvența episoadelor de apnee și retenția de lichide, scăzând valorile tensiunii arteriale;

• hidratare corespunzătoare! Alimente recomandate:

• cu conținut ridicat de melatonină (hormon al somului): sparanghel, porumb, broccoli, castravete, struguri, cireșe,

• cresc producția de melatonină: - alimente bogate în triptofan (aminoacid care se transformă în melatonină): pește, pui, alune, fasole boabe; - alimente bogate în acizi grași esențiali omega-3: ton, somon, creveți, alune, nuci; Alimente nerecomandate:

• carnea grasă, produsele din carne cu conținut ridicat de grăsime: slănină, cârnați, mezeluri, alimentele de tip fast-food supra-procesate, semi-preparate (crește riscul cardio-vascular și riscul de SASO);

• sarea în exces;

• dulciurile concentrate cresc riscul de

Prevenția DZ 2

Efecte estimate

Reducerea HbA1c, reducerea necesarului de medicație, remisia diabetului este de scută durată

Reducerea trigliceridelor, creșterea HDL-col, scăderea LDL-col

Reducerea valorilor tensionale, reducerea necesarului de medicație

Reducerea lipidelor intrahepatice și a inflamației

Reluarea ovulației, reducerea hirsutismului și a nivelurilor de androgeni, creșterea sesibilității la insulină

Scăderea indicelui apnee/hipopnee

Creșterea volumului expirator la 1 secundă (FEV!)

Reducerea simptomelor

obezitate, consumate seara, stimulează sistemul nervos și pot induce insomnie;

• cofeina, băuturile carbogazoase cu conținut ridicat de zahăr, alcoolul cresc cantitatea de energie și induc un somn agitat.

*deși inițial alcoolul are efect sedativ, el afectează arhitectura somnului!

Recomandări - efort fizic În funcție de toleranța fizică la efort se recomandă:

• pacient sedentar: mers pe jos (3,2 – 4 km/oră), activități casnice, coborâtul scărilor, grădinăritul;

• pacient activ: mers pe jos (4,8 - 5,6 km/ oră), înot ușor, dans, gimnastică acvatică, coborâtul și urcatul scărilor;

• pacient deprins cu exercițiul fizic: mers pe jos (6,4 - 8,8 km/oră), înot moderat, dans energic, tenis.

Exercițiile fizice se fac:

• la distanță de 4 ore, de la ultima masă importantă,

• la 2,5 ore de la ultima gustare.

*de preferat ca pacientul să nu fumeze sau să consume stimulente cu o oră înaintea programului de exerciții.

Recomandări - igiena somnului

• Nu faceți din dormitor o cameră multifuncţională!

• Eliminați TV-ul, laptopurile, electroni-

cele și dezordinea!

• Relaxați-vă citind o carte tipărită în locul unui e-reder!

• Ora de culcare realistă, conform programului de lucru

• Tehnici de relaxare, zgomotul alb (combinație a tuturor frecvențelor de sunet, capabil să neutralizeze celelalte zgomote)

• Evitați exercițiile fizice cu 2-3 ore înainte de culcare

• Ambianță prietenoasă/suportivă

• Liniște, întuneric

• Temperatură 18-21°C

Bibliografie

1. Ghid metodologic privind managementul pacientului cu tulburări respiratorii în timpul somnului 2023. SRP, Sectiune Somnologie și Ventilație Non-Invazivă, Coordonator Șef de Lucrări Dr. Ioana Munteanu

2. Monique Suárez, Jeisson Osorio, Marta Torres, Josep M. Montserrat. Should the diagnosis and management of OSA move into general practice? European Respiratory Review, Breathe 2016 12: 243-247; Availabe from: https://breathe.ersjournals.com/ content/12/3/243.figures-only [Accessed 28th May 2022]. DOI: 10.1183/20734735.011216

3. Miuni Athauda Arachchige, Joerg Steier. Beyond Usual Care: A Multidisciplinary Approach Towards the Treatment of Obstructive Sleep Apneea Frontiers in Cardiovascular Medicine 5 ianuarie 2022 Available from: https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/ fcvm.2021.747495/full [Accessed 25th May 2022]. DOI: 10.3389/fcvm2021.747495

4. Anish Amin, MD, Anupam Basuray, MD, Eugene Fu, MD, Adam Pleister, MD, Asim Roy, MD. Central Sleep Apnea: A Team-Based Approach to Recognition and Therapy. HMP Global Learning Network Volume 19 - Issue 12 - December 2019. Available from: https:// www.hmpgloballearningnetwork.com/site/eplab/ central-sleep-apnea-team-based-approach-recognition-and-therapy [Accessed 23th May 2022].

5. Monique Suarez-Giron, Maria R. Bonsignore, Josep M. Montserrat. New organisation for follow-up and assessment of treatment efficacy in sleep apnoea European Respiratory Review 2019 28: 190059; https://err.ersjournals.com/content/28/153/190059. figures-only [Accessed 25th May 2022]. DOI: 10.1183/16000617.0059-2019

6. Monique Suárez, Jeisson Osorio, Marta Torres, Josep M. Montserrat. Should the diagnosis and management of OSA move into general practice? ERS Breathe 2016 12: 243-247 Available from: https://breathe.ersjournals.com/content/12/3/243. figures-only [Accessed 25th May 2022]. DOI. org/10.1183/20734735.011216

7. Marin JM, Carrizo SJ.Guías, et al. International consensus document on obstructive sleep apnea Archivos de Bronconeumología 58 (2022) T52–T68 Available from: www.archbronconeumol.org [Accessed 25th May 2022]. DOI of original article: https://doi. org/10.1016/j.arbres.2021.05.006