Medical Market - Neonatologie 2018

Prof. Univ.

Dr. Maria Stamatin Președinte Asociația de Neonatologie din România

Neonatologie

Prof. Univ.

Dr. Silvia-Maria Stoicescu

Revista profesioniștilor din Sănătate

2018 - 2019

U.M.F.„Carol Davila”,

Conf. Univ.

Dr. Manuela Cucerea U.M.F. Tg. Mureș

Conf. Univ.

Dr. Maria Livia Ognean Universitatea Lucian Blaga Sibiu

Prof. Univ.

Dr. Dumitru Matei U.M.F. Carol Davila București

Dr. Isabela Țârcomnicu chimist, Cytogenomic Medical Laboratory SRL

Prof. Univ.

Dr. Gabriela Zaharie Medic pediatru şi neonatolog

Şef lucrări Dr. Andreea Avasiloaiei U.M.F. ”Grigore T. Popa” Iaşi

Publicaţie adresată cadrelor medicale

OPREȘTE ÎN CÂTEVA CLIPE HEMORAGIA NAZALĂ

PENTRU OPRIREA HEMORAGIEI NAZALE

TRATAMENT

Hemoragia nazală este însoțită de dureri. Cauza poate fi un traumatism, leziuni sau predispoziția. Indiferent de cauză, hemoragia este întotdeauna neplăcută și trebuie abordată ca un avertisment dat de organism.

Medicina tradițională cunoaște o multitudine de practici, dar nu a oferit încă o soluție simplă și eficientă pentru această problemă. Acum, însă, există NOSKO HEMO, care oprește în câteva clipe hemoragia nazală.

Folosirea gelului NOSKO HEMO este simplă. Asigură un tratament rapid și eficient, oprind sângerarea nazală în câteva clipe. Gelul exercită o presiune ușoară asupra vaselor sanguine și stimulează coagularea, oprind astfel repede hemoragia. După oprirea sângerării, gelul NOSKO HEMO se absoarbe prin cili fără a se depune, dar dacă simțiți o senzație de disconfort, suflați-vă nasul după 30 de minute.

Produsul este disponibil în farmacii. www.ceumed.eu

Sumar

Cuvântul președintelui comitetului de organizare al celui de-al 8-lea Congres Internațional al UENPS

„Interviu cu Prof.Univ. Dr. Maria Stamatin Președinte Asociația de Neonatologie din România“

6

Importanța screeningului neonatal ca instrument de detecție și prevenție a erorilor înnăscute de metabolism și „red-flag-uri” pentru clinicieni - Cytogenomic

8

„GOLDEN MINUTE”, „GOLDEN HOUR”, „GOLDEN STANDARD” Conf. Univ. Dr. Manuela Cucerea

10

Infecția cu rotavirus în practica pediatrică, Prof. Univ. Dr. Dumitru Matei

14

Dermatita atopică, Prof. Univ. Dr. Gabriela Zaharie

18

Nou-născutul din mamă adolescentă – la zi în românia, Conf. Univ. Dr. Maria Livia Ognean

20

Despre infecții în neonatologie Şef lucrări Dr. Andreea Avasiloaiei

28

Neonatologii români sunt onorați să vă ureze bun venit la al 8-lea Congres Internațional al UENPS care are loc la București, în octombrie 2018.

Suntem convinși că sunteți nerăbdători să aveți un schimb fructuos de opinii și experiențe privind sănătatea nounăscuților, pentru a discuta despre metodele actuale de îngrijire folosite în neonatologie. Ne putem bucura de această ocazie cu invitați din universități de neonatologie și perinatologie din Europa și din întreaga lume. Suntem dornici să avem cu noi cât mai mulți tineri pentru a beneficia de cunoștințele și experiența personalităților deja existente, care lucrează în domeniul neonatologiei.

Credem că acest congres este o oportunitate pentru educația medicală neonatală, precum și o deschidere pentru noi colaborări în domeniul cercetării în rândul membrilor echipei internaționale medicale neonatale și perinatale.

Vă invităm să vă cunoașteți, să colaborați, să aveți o experiență plăcută împreună în București. Bucureștiul a fost înființat ca capitala României încă din secolul al XVIII-lea. Prima dată menționată în cronicile datează de la sfârșitul secolului al paisprezecelea, prințul Vlad Tepes a ridicat-o până la rangul de domiciliu.

Bucureștiul este unul dintre cele mai mari orașe din Europa de Est, cu o populație care îl plasează pe locul 10 în Uniunea Europeană. Este cel mai important centru industrial, comercial, academic și medical al țării. Cu o arhitectură elegantă și o atmosferă urbană specifică, a fost numită “Micul Paris” în timpul Belle Epoque. Bucureștiul găzduiește a doua cea mai mare clădire din lume (Parlamentul României), unde vom avea ocazia să ne întâlnim pe durata Congresului.

Prof. Univ. Dr. Silvia-Maria Stoicescu, U.M.F. „Carol Davila”, Șeful secției de Neonatologie, Institutul Național de Ocrotire a Mamei și Copilului “Alessandrescu – Russescu”

Editor ISSN 2286 - 3443 Calea Rahovei, nr. 266-268, Sector 5, Bucureşti, Electromagnetica Business Park, Corp 60, et. 1, cam. 19 Tel: 021.321.61.23 e-mail: redactie@finwatch.ro

4

Neonatologie 2018

www.revistamedicalmarket.ro

Interviu Articole de specialitate

„Neonatologia este specialitatea care poate să-ți ofere cele mai multe împliniri profesionale și cu ritmul cel mai rapid de dezvoltare, nu numai în România, ci peste tot în lume” Interviu cu doamna prof. dr. Maria Stamatin, şefa Clinicii de Neonatologie din cadrul Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie Cuza „Vodă” din Iaşi, Președintele Asociației de Neonatologie din România.

Nu știu dacă am ales eu specialitatea, sau specialitatea m-a ales pe mine. În acea peri-

Stimată doamnă profesor, unul din obiectivele principale ale Asociatiei de Neonatologie din România este de a stabili conexiunile cu celelalte ramuri complementare (obstetrică, pediatrie, oftalmologie, audiologie, asistență medicală primară, chirurgie etc.).

Care sunt acțiunile pe care le întreprindeți în acest scop?

Colaborarea cu specialitățile înrudite se face prin participarea la conferințe comumologie, chirurgie pediatrică, pediatrie și organizarea de secțiuni comune în aceste conferințe. O altă modalitate de colaborare sunt ghidurile interdisciplinare: ghidul de Retinopatia Prematurului – colaborare ]n cadrul unui program numit STOP Orbirii și crearea unor centre de excelenta pentru tratamentul retinopatiei de prematuritate în trei regiuni din Romania (Bucuresti, Timisoara și Iasi). Impreuna cu colegii de la ORL am diseminat ghidul de screening pentru depistarea precoce a tulburarilor de auz. De curand am initiat și cu medicii pediatri o colaborare de actualizare a unor ghiduri de neonatologie și pediatrie.

Care este tema principală a conferinței naționale din acest an ?

6

alitate medicală și cum credeți că s-ar putea motiva tinerii ca să își orienteze alegerea către neonatologie?

în maternități (specialitatea propriu-zisă de neonatologie nu exista). Ce pot să vă spun acum este că neonatologia este specialitatea care poate să-ți ofere cele mai multe împliniri profesionale și cu ritmul cel mai rapid de dezvoltare, nu numai în România, ci peste tot în lume. Nu este o specialitate ușoară, dar o recomand cu căldură absolvenților de Medicină, pentru că viata începe cu noi, iar pentru un medic, nimic nu este mai frumos și mai pretțos decât viața.

au pus bazele prin programe de formare organizate de-a lungul timpului. Vom discuta despre ghidurile de alimentație a nou-născutului prematur, de oxigenoterapie, de management al detresei respiratorii și resuscitare neonatală, care au fost reactualizate pe parcursul ultimilor doi ani, în publicate în literatura de specialitate.

Considerați că la ora actuală este acoperit necesarul de personal medical în domeniul Neonatologiei?

Nu, nici în privința personalului medical superior, nici în privința celui mediu. În acest moment, nu se respectă normativele Ministerului Sănătății. Acest lucru se datorează și faptului că se scot adesea posturi la concurs, pentru care nu se prezintă candidați. Specialitatea noastră este

Tema ediției din acest an este Trecut, prezent și viitor în Neonatologia românească și vom analiza progresele făcute de această specialitate după 1990. Alături

implicații profunde medico-legale.

Americii (Prof. Dan Stewart, Prof. Edward Bell, Prof. Edward Karotkin), prieteni vechi ai neonatologiei românești care alături de medicii și profesorii din România,

Care a fost pentru dumneavoastră factorul hotărâtor care v-a determinat să alegeți această speci-

Neonatologie 2018

Cum ați reușit să preveniti și reduceți cazurile de infecții nozocomiale în maternitatea Cuza-Vodă din Iași? Ce acțiuni aveți în vedere să desfășurați prin intermediul Asociației care să ducă la prevenirea sepsisului? În secția de Terapie Intensivă Neonatală, rata infectților nosocomiale este în preind de 4% în 2012. Pe mine nu mă îngrijorează infecțiile propriu-zise, ci mai degrabă faptul că acestea sunt din ce în ce mai des cauzate de germeni rezistenți la antibiotice. Acestea pot duce în primul rând la decesul nou-născutului și în al doilea rând la procese de malpraxis pentru medici sau pentru secții. Am încercat, în cadrul Asociației, să sensibilizăm cadrele medicale la problema infectiilor asociate asistentei medicale prin cursuri de Educație Medicală Continuă și, împreună cu medici epidemiologi, cursuri de educație în privința reducere a infecților nososcomiale.

Mulțumesc pentru timpul acordat.

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

Importanța screeningului neonatal ca instrument de detecție și prevenție a erorilor înnăscute de metabolism și „red-flag-uri” pentru clinicieni Screeningul neonatal reprezintă o serie de teste ce se pot efectua în primele ore sau zile de viață ale nou-nascutului, pentru detectarea unor erori înnăscute de metabolism. În prezent, screeningul neonatal extins efectuat prin spectrometrie de masă în tandem poate identifica boli metabolice tratabile, printr-un singur test rapid, pe baza analizei profilurilor acilcarnitinelor și aminoacizilor din picătură de sânge uscat. În țările dezvoltate, screeningul neonatal extins depistează peste 50 de astfel de boli.

Dr. Maria Iulia Gica1- medic specialist pediatrie, Dr. Isabela Țârcomnicu2 chimist, Daniela Bocancea2 - chimist, Dr. Rodica Simion2- medic specialist medicina de laborator, Tincuța Câju2chimist, Dr. Mirel Becleanu2 - medic primar medicina de laborator, Dr. Danai Stambouli2 - biolog Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Maria S. Curie” București

1

Cytogenomic Medical Laboratory SRL

2

Î

n prezent, în România se efectuează la nivel național screening neonatal doar pentru fenilcetonurie și hipotiroidismul congenital. Din 2008, Cytogenomic Medical Laboratory este singurul laborator privat din Romania care efectuează screeningul neonatal extins pentru erori înnăscute de metabolism, sindromul adrenogenital și fibroza chistică.

Erorile înnăscute de metabolism sumează un grup de boli heterogene, rare, caracterizate printr-un deficit enzimatic codificat genetic. Rolul screeningului extins este de a depista o parte din aceste boli înainte de a deveni simptomatice, și de a preveni complicațiile fatale, prin metode terapeutice și dietetice specifice.

Sunt cunoscute în prezent defecte metabolice legate de metabolismul aminoacizilor, acizilor organici, acizilor grași, glicogenului, boli de stocaj lizozomal, boli mitocondriale, peroxizomale și defecte congenitale de glicozilare. Majoritatea debutează devreme în copilărie și asociază patologie multisistemică.

Diagnosticul ideal al unei boli metabolice ar trebui stabilit în primele zile de viață, înainte de instalarea simptomatolo-

8

giei, prin screening neonatal extins, urmat de confirmare prin teste enzimatice specifice sau genetice. În țara noastră, în absența screeningului neonatal extins la nivel național, screeningul metabolic este de multe ori efectuat nou-nascutului simptomatic, cu tablou clinic sau paraclinic sugestiv pentru o boală metabolică.

Pentru clinician, neonatolog sau pediatru, există o serie de modificări ce reprezintă “red flag”-uri pentru o etiologie metabolică: prezența limfocitelor vacuolizate la nivelul frotiului de sânge periferic (sugerează o boală de stocaj lizozomal), hipoglicemia (fără cetoză- sugerează defecte de oxidare mitocondrială ale acizilor grași; cu cetoză- sugerează posibilitatea unei glicogenoze hepatice), modificări ale corpilor cetonici urinari sau serici (sugerează defecte de cetoliză sau de cetogeneză), acidoza metabolică cu anion gap crescut (acidemii organice), hiperlactacidemia (în absența hipoperfuziei/ hipoxiei poate sugera o boală mitocondrială), raportul lactat/ piruvat (<25 în deficitul de piruvat dehidrogenază și >25 în defecte de lanț respirator mitocondrial), creatinkinaze crescute (în glicogenoze- boala Pompe, defecte de oxidare a acizilor grași).

Când există unul sau mai multe dintre aceste “red flag”-uri se pot efectua teste metabolice specifice: profilurile acilcarnitinelor, aminoacizilor și acizilor organici (pentru defecte de oxidare a acizilor grași, aminoacidopatii, acidurii organice), glicozaminoglicani urinari (pentru mucopolizaharidoze), electroforeza transferinei (pentru defecte congenitale de glicozilare), dozarea acizilor grași cu lanț foarte

Neonatologie 2018

lung (pentru boli peroxizomale), teste enzimatice specifice (pentru boli lizozomale), probe de biopsie hepatică, musculară sau culturi de fibroblaști din probă bioptică de piele (pentru boli mitocondriale).

Asocierea unui istoric familial semnificativ, trăsături clinice particulare, debutul în primii ani de viața trebuie de asemenea să ridice suspiciunea unei cauze metabolice sau genetice. Sunt în special importante antecedentele legate de sarcină, care pot divulga indicii cu privire la etiologia metabolică. Istoricul matern de sindrom HELLP (ficat gras, hemoliză, citoliză, trombocitopenie) în sarcină indică existența unui defect de oxidare a acizilor grași la făt. În acest caz screeningul neonatal trebuie efectuat obligatoriu în primele zile de viață, după inițierea alimentației enterale.

Metoda de screening metabolic extins utilizată la Cytogenomic Medical Laboratory implică un sistem LC-MS/MS alcătuit din pompă binară și autosampler model 1260 Agilent Infiniti cuplat la un spectrometru de masă de tip triplu quadrupole model 3200 SCIEX. Sunt analizate profilurile serice de acilcarnitine si aminoacizi din spoturi de sânge uscat pe hartie de filtru specială. Această metoda poate fi folosită pentru evaluarea pacienților cu simptome sugestive pentru boală metabolică, evaluarea pacienților la risc (rude ale pacienților cu boală metabolică), screening neonatal extins, diagnostic prenatal, screening post-mortem sau cercetare.

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

„Golden minute”, „golden hour”, „golden standard” Acest articol nu este unul obișnuit pentru specialiștii în domeniu, cu date din literatură, material și metode de studiu, rezultate, discuții și concluzii, ci este poate o pledoarie pentru o specialitate tânără, care a avut însă o evoluție impresionantă în ultimele două decenii – Neonatologia. Patologia neonatală postasfixică, malformativă, infecţioasă sau cauzată de prematuritate este frecvent întâlnită în practica neonatologică actuală. Tratamentul și îngrijirile complexe acordate în centrele moderne de terapie intensivă neonatală au ameliorat considerabil şansele de supravieţuire ale nou-născuţilor cu patologie severă.

P

ierre Budin (1846 – 1907) un obstetrician francez spunea: “În primul rând - esenţial, salvaţi copilul, dar în al doilea rând salvați-l în așa fel încât atunci când acesta este externat, mama lui să-l poată alăpta”. Astfel, este oportună și importantă prezența neonatologului la naștere, intervenția lui fiind indispensabilă pentru limitarea sechelelor cauzate de hipoxia severă sau de prematuritatea extremă. Există primul „Minut de Aur” din viața postnatală a nou-născutului care nu respiră sau care are probleme de adaptare la viața extrauterină. În timp ce majoritatea nou-născuților trece prin tranziție cu asistență minimă din partea personalului medical, aproximativ 10% dintre ei necesită intervenții medicale ]n lipsa cărora ar putea apărea complicații pe termen lung și chiar decesul. Acest minut este o oportunitate pentru nounăscut pentru a respira eficient și a-și asigura independența în ceea ce privește schimburile gazoase. Neonatologul evaluează corect fiecare situație și inițiază rapid intervențiile de resuscitare. Reanimarea neonatală trebuie să urmeze un algoritm clar, fiind dovedit că paşii

10

Conf. Dr. Manuela Cucerea, U.M.F. Tg.Mureș, Centrul Regional de Terapie Intensivă Neonatală Tg. Mureș iniţiali și inițierea respiraţiei în primul minut după naștere, pot salva o viață.

Tehnicile sunt simple, dar esențiale.

Ghidul național de reanimare neonata-

Neonatologie 2018

lă a fost revizuit în anul 2017, în conformitate cu consensul - International Liaison Committee on Resuscitation (ILCOR) – Neonatal Task Force din anul 2015. Ghidul adaptat promovează tranziţia fiziologică la viaţa extrauterină (asistare/susținere versus intervenţie), instituirea rapidă măsurilor de prevenire și combatere a pierderilor de căldură, întârzierea clampării cordonului ombilical la cel puțin 1 minut după naștere la nou-născuții fără probleme de adaptare, minimalizarea utilizării oxigenului suplimentar ținându-se cont de evoluţia normală a SaO2 după naştere, managementul expectativ al lichidului meconial. Toate acestea pe lângă îmbunătăţirea monitorizării nou-născutului (evaluarea optimă a ritmului cardiac prin electrocardiografie și a saturațiilor oxihemoglobinei prin pulsoximetrie), utilizarea presiunii pozitive continue în căile respiratorii (CPAP) la prematurul care respiră spontan ca suport respirator inițial. Munca și comunicarea în echipă ocupă un rol important, fiecare participant la reanimarea neonatală știind cum și când trebuie să acționeze. Accentul trebuie pus pe inițierea ventilației în pri-

www.revistamedicalmarket.ro

LEONI PLUS HFO Ventilator neonatal cu înaltă frecvență oscilatorie și recrutare alveolară

NEOJET H+L Generator de flux pentru toate modurile de ventilație noninvazivă

Ventilatorul neonatal Leoni PLUS asigură suport respirator atât invaziv cât și non-invaziv, pacienților nou născuti și prematurilor cu o greutate de până la 30 kg.

LEONI PLUS (NIV) • nCPAP • nIPPV •nHFO • HiFLOW Un aparat pentru toate oportunitățile

LEONI PLUS CLAC Control automat al FiO2 si montorizare SpO2

Acum si LEONI PLUS TRANSPORT

Prezent în România din anul 2010, ventilatorul neonatal Leoni PLUS se află în dotarea secțiilor de Neonatologie din 25 de maternități atât din sectorul public, cât și cel privat.

Distribuit exclusiv pentru România prin: S.C. Papapostolou SRL, Bd. Alexandru Ioan Cuza nr. 28, Sector 1, București, www.papapostolou.eu | www.pmec.ro | Tel.: 021 321 2223/4/5; Fax: 021 321 2226

Articole de specialitate

mul minut de viață la nou-născutul care nu respiră, creşterea frecvenţei cardiace fiind cel mai bun indicator al eficienţei reanimării neonatale.

Conceptul „Ora de Aur” - preluat din traumatologia adultului - implică practicarea tuturor intervențiilor bazate pe dovezi atât pentru nou-născuții maturi cât și prematuri, pentru o evoluție cât mai bună pe termen lung. Prima oră include resuscitarea neonatală, îngrijirea post-resuscitare, transportul nounăscutului bolnav la unitatea de terapie intensivă neonatală, suportul respirator și cardiovascular acolo unde acestea sunt necesare. Prin studii s-a demonstrat că instituirea precoce a acestor măsuri determină o reducere semnificativă a hipotermiei, hipoglicemiei, hemoragiei intraventriculare, bolii pulmonare cronice și a retinopatiei prematurității.

Pentru nou-născuții care nu necesită intervenții medicale, ora de aur include un set de măsuri bazate pe dovezi care contribuie la stabilizarea fiziologică după naștere: întârzierea clampării cordonului ombilical, plasarea nou-născutului pe abdomenul matern și contactul piele la piele timp de cel puțin o oră, efectuarea evaluărilor nou-născutului pe abdomenul matern, amânarea procedurilor de rutină (curățarea, cântărirea, măsurarea), inițierea precoce a alăptării.

Beneficiile orei de aur pentru copil sunt incomensurabile: ajută la reglarea temperaturii și respirației, scade riscul de hipoglicemie. Nou-născuții plasați pe abdomenul matern se vor târî instinctiv la sânul mamei și se vor atașa la mamelon. Contactul cu pielea maternă și alăptarea timpurie sunt modalități excelente de dezvoltare a sistemul imunitar al nou-născutului. Ora de aur contribuie la scăderea nivelului de stres la mamă, la expulzarea mai rapidă a placentei, la reducerea riscului de hemoragie postpartum și nu în ultimul rând, la crearea legăturii mamă-copil. Cu excepția cazurilor în care mama și/sau nou-născutul au nevoie de asistență medicală, odată încheiată expulzia, copilul poate fi plasat pe abdomenul mamei, amândoi fiind acoperiți cu o pătură caldă. Astfel, binomului mamă-copil i se asigură continuitatea și li se va permite amândurora să se cunoască reciproc. Mamele se simt confortabil, sunt încrezătoare că pot răspunde nevoilor copilului lor, se

12

crează intimitatea și atașamentul față de copil. S-a demonstrat că practicarea acestor măsuri este asociată cu creșterea ratei și a duratei alăptării. De aceea, se recomandă, ca oridecâteori este posibil maternitățile sa-și asume protocolul orei de aur, raportul cost-beneficiu fiind categoric în favoarea copilului. Alăptarea precoce oferă nou-născutului un dar neprețuit, alimentul ideal, perfect adaptat nevoilor, „standardul de aur” al nutriției neonatale.

Neonatologie 2018

Dar să nu uităm că fiecare pacient este unic. Este de preferat ca fiecare copil să beneficieze într-o formă sau alta, de minutul de aur, de ora de aur și mai ales, de standardul de aur – laptele mamei lui. Abordarea patologiei neonatale rămâne însă o provocare şi necesită efort, echipament şi colaborare susţinută multidisciplinară. Pentru că fiecare dilemă medicală ne aminteşte nouă neonatologilor incertitudinea, lacunele, limitele noastre şi dificultăţile de luare a deciziilor. Dar este frumos…

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

Infecția cu rotavirus în practica pediatrică Boala diareică acută încă reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în întreaga lume şi îndeosebi în ţările în curs de dezvoltare. În ţările dezvoltate, diareea de etiologie bacteriană este rară, fiind net dominantă etiologia virală (rotavirus, virusul Norwalk, adenovirusruri, calcivirusuri). Statistici diverse plasează rotavirusul drept agent cauzal principal în 11-71% dintre cazuri, în funcție de zona geografică și nivelul de dezvoltare socio-economică. Diareea produsă de infecţia cu rotavirus în primii 5 ani de viaţă se întâlneşte la milioane de persoane, aproape toți copiii fiind infectați cu rotavirus până la 5 ani. În momentul de faţă rotavirusul este responsabil de peste 400.000 de decese anual, numărul de decese scăzând după introducerea vaccinului antirotavirus.

Prof Univ. Dr. Dumitru Matei Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului AlesandrescuRusescu, București Medic primar pediatrie, gastroentereologie, medicină de familie

I

nfecția cu rotavirus este considerată cauza principală de mortalitate a bolii diareice, cu deshidratare severă la copiii sub 5 ani. În perioada pre-vaccinare anual peste 2 milioane de copii erau spitalizați în lume (1). Dintre episoadele acute de infecţie cu rotavirus aproximativ

30% evoluează cu diaree severă, cu forme grave de deshidratare (2). În anul 2017 în Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului Alesandrescu-Rusescu, București au fost internați 47 de copii diagnosticati cu diaree, având identificat rotavirusul ca agent etiologic, dintrun total de 6069 internări, adică 0,77%.

Numărul de internări datorită infecției cu rotavirus a scăzut după introducerea vaccinului antirotavirus în România. Diagrama temporală a internărilor respectă diagrama temporală a zonei noastre geografice, cu frecvență ridicată toamna și iarna (vezi tabel 1).

Rotavirusul este un virus cu ARN dublu catenar din familia Reoviridae, fiind compus din trei invelișuri concentrice, având un genom format din 11 segmen-

Tabel 1. Număr internări în Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului Alesandrescu-Rusescu, cauzate de infecția cu rotavirus, anul 2017

14

Perioada

Numarul internări cauzate de infecția cu rotavirus

Numarul total de internări

Incidenta

Frecvență

1

Trimestrul 1

18

1633

1,10%

38,29%

2

Trimestrul 2

8

1408

0,56%

17%

3

Trimestrul 3

3

1509

0,19%

6,38%

4

Trimestrul 4

18

1518

1,195

38,29%

5

Total 2017

47

6069

0,77%

Neonatologie 2018

te. Învelisul exterior contine două proteine – VP7 - proteina G și VP4-proteina P, care definesc serotipul virusului și induc formarea de anticorpii de neutralizare.

Combinația tipurilor G și P poate varia independent, ceea ce impune folosirea unui sistem de tipar binomial pentru identificarea tulpinilor. În perioada 1996-2005, in Statele Unite cinci tulpini de rotavirus ((G1P [8], G2P [4], G3P [8], G4P [8]) și G9P [8]) au fost responsabile pentru 90% din culturile de la copii cu vârsta de până la 5 ani, tulpina G1P[8] fiind responsabilă pentru mai mult de 75% din culturi (1).

Calea de transmitere a infecției este fecal-orală, prin contact direct cu persoana infectată sau indirect (jucării contaminate). Replicarea virusului are loc în epiteliul vilos al intestinului subțire.

Mecanismul patogenic implicat este reprezentat de scăderea absorbției intestinale a sodiului, glucozei și apei precum și niveluri scazute a lactazei intestinale, fosfatazei alcaline si sucrazei, consecința fiind apariția diareei izotonice (2). Din 1996, ideea dominantă în domeniul rotavirusului este rolul important al proteinei nostructurale NSP4 în mecanismul patogenic. Fiind enterotoxină virală. NSP4 are efect de distrugere a enterocitelor, de reducere a vilozităților intestinale („tocire vilozitară’’), creeaz[ astfel premisa cronicizării, entitate recunoscută ca sindrom postenteritic.

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate Diareeile cronice pot fi specifice, având drept etiologie ca de exemplu intoleranta la gluten,sau nespecifice, care nu au agent etiologic definit. Din categoria diareeilor cornice nespecifice face parte și sindromul postenteritic care apare în urma unei infecții intestinale dovedite. Din această categorie face parte și rotavirusul, fiind principalul agent etiologic care genereză sindrom postenteritic, respectiv diaree cronică, cu toate consecințele ei.

Tabloul clinic al infecției cu rotavirus variază de la scaune diareice tranzitorii până la diaree severă și vărsături, cu deshidratare, tulburări electrolitice, șoc și deces. În cazuri tipice, după o perioadă de incubație de 1-3 zile, debutul bolii este brusc, cu febră și vărsături, urmate de scaune diareice, apoase, explozive (2).

Se descriu două pattern-uri de evoluție a infecției cu rotavirus: a. copiii cu o stare de nutriție bună, un status imunitar normal fac forme ușoare de diaree - situație întălnită în general în țările dezvoltate b. copiii cu o stare de nutriție deficitară, un sistem imun scăzut, fac mai frecvent forme severe, cu risc de deshitradare si de cronicizare, prin lipsa de apărare a organismului la agentul pathogen - situație întălnită în general în țările puțin dezvoltate Starea de nutriție precară ce asociază frecvent si lipsa de raspuns imun reprezintă factori predictivi pentru forme severe și prelungite de diaree cu rotavirus.

Diagnosticul etiologic necesită confirmarea identificării virusului prin teste paraclinice. Cea mai utilizata metoda pentru confirmarea infectiei cu rotavirus este detectia antigenului rotavirus in scaun prin EIA (enzyme immunoassay), se folosesc teste rapide de identificare a antigenului viral în materiile fecale (1).

Protecția imunologică obținută în urma infecției cu rotavirus este mediată atât umoral cât și celular. Tratamentul infecţiei cu rotavirus trebuie să fie adaptat formei clinice de diaree, a gradului de deshidratare, precum şi a condiţiilor preexistente ale copilului (stare de nutriție, sistem imun). Experiența Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului Alesandrescu-Rusescu referitoare la copii cu imunitate scazută, care au pre-

16

zentat forme severe și prelungite de boală a arătat rezultate pozitive prin administrarea imunoglobulinelor intravenos (200400mg/kc/zi) cu evolutie ulterioară spectaculoasă. O metodă complementară de tratament o reprezintă și folosirea probioticele, care pot scurta diareea prelungită.

Infecția cu rotavirus prezintă un risc crescut de deshidratare severă în peste 35% din cazuri, care pot genera și risc crescut de deces, pe termen scurt, precum și risc crescut de cronicizare prin afectarea mucoasei intestinale pe termen lung. De asemenea rotavirus reprezintă cea mai frecventă etiologie în infecțiile nozocomiale la copilul cu vârsta între 0-5 ani, ceea ce genereză costuri relative mari ale tratamentul acestora; e de preferat prevenirea infecției prin vaccinarea antirotavirus. În august 1998 a fost autorizat primul vaccin pentru prevenirea gastroenteritei cauzate de rotavirus, dar acesta a fost retras in 1999, datorita asocierii sale cu invaginatia intestinala. Vaccinurile de generatia a doua au fost autorizate in 2006 si 2008. În România, vaccinarea antirotavirus a fost introdusă opţional în anul 2007.

Vaccinul antirotavirus este un vaccine viu, atenuat, ce se administrează pe cale orală, conţine o formă atenuată a rotavirusului uman, previne gastroenterita produsă de serotipurile G1, precum şi non G1, ce asigură peste 80% din serotipurile cele mai frecvent implicate în patologia infecției cu rotavirus.

Vaccinul antirotavirus se utilizează pentru vaccinarea sugarilor începând de la 6 săptămâni pentru prevenirea gastroenteritei cauzate de infecţia cu rotavirus.

Vaccinul se administrează în două doze, la un interval de cel puţin 4 săptămâni. Este de preferat ca ambele doze să se administreze înainte de 16 săptămâni, nu mai târziu de 24 de săptămâni. Vaccinul contra rotavirus se poate administra concomitent cu alte vaccinuri.

OMS recomandă includerea în schema obligatorie de vaccinare a antirotavirus precum și administrarea primei doze de vaccin cât mai curând posibil după vârsta de 6 săptămâni, împreuna cu vaccinarea DTP, anti-polio, anti-hepatita B, anti-haemophilus și antipneumococică (3).

Se recomandă vaccinarea copiilor născuți prematurii după minim 6 săptămâni de viață, fiind clinic sănătos, vaccinul fiind administrat dupa externare.

Neonatologie 2018

Nu este necesară oprirea alimentaţiei sugarului, aceasta fiind recomandată atât înainte cât si după. Fiind vaccine cu virus viu atenuat, administrarea sa respectă contraindicația prinvind administrarea la copiii cu imunodeficiență primară sau secundară sau copiii cu neoplazii. Este contraindicată administrarea vaccinului la sugarii care au fost diagnosticaţi cu malformaţii congenitale ale tractului gastro-intestinal sau prezintă hipersensibilitate la componentele vaccinului. De asemenea, nu se administrează sugarilor care prezintă diaree acută sau vărsături.

Seroprotecția postvaccinală se consideră că este de 78-95% si constă în formarea de anticorpi specicifici de tip IgA. Efectele vaccinării antirotavirus au fost studiate iniţial pe modele experimentale, apoi pe pacienţi umani. În total, studiile clinice efectuate pe pacienti umani au inclus 72.000 de copii şi s-au desfăşurat în mai multe ţări. Studiul principal randomizat, dublu orb, comparativ cu placebo, a evaluat eficacitatea şi siguranţa vaccinului la un lot de peste 63.000 de copii.

Se recomanda administrarea vaccinului în primele 6 luni, dupa 6 luni exista riscul crescut de invaginatie intestinală.

Alte reacții postvaccinale, ce pot apare la copiii vaccinati sunt reprezentate de iritabilitate, vărsături, diaree, febră, însă rata de apariție a acestor simptome a fost asemănătoare cu grupul placebo, de copii nevaccinați.

Estimărea eficienței economice a vaccinării comparativ cu infecția cu rotavirus a fost evalută prin folosirea a indicelui durată de viată prin evitarea infecției (număr de luni fără infecție cu rotavirus) precum și a procentului de decese prin rotavirus prevenite prin introducerea vaccinului, Din punct de vedere financiar introducerii vacinului împotriva rotavirusului a dus la scăderea variabilă a costului pe caz rezolvat, în funcție de țară în care s-a studiat.(57 USD/per caz în Republica Democrată Congo, 87 UDS/per caz în Bangladesh) (1).

Bibliografie: 1. Rotavirus vaccines WHO position paper – January 2013 2. Prof dr Dumitru Matei, Esențialul în Medicina de Familie, Editura Medicală Amaltea, editia a 3-a, 2016 3. www.who.int/immunization/diseases/ rotavirus/en/

www.revistamedicalmarket.ro

Echipamente Medicale Specializate Mobilier & Sisteme de Gaze Management Spitalicesc

Încălzire optimă – pe principiul “mamei-cangur” Creștere în greutate – favorizată de mediul sigur și confortabil Alăptare fără impedimente – datorită ergonomiei sistemului Legătură afectivă strânsă – prin facilitarea accesului părinților la copil Spitalizare redusă – datorită creșterii mai rapide în greutate Costuri reduse la achiziționare – în comparație cu un incubator Costuri reduse la utilizare – pentru funcționare și mentenanță Costuri reduse la spitalizare – nou-născutul poate fi externat mai repede

București Str. Giuseppe Garibaldi nr. 8-10, sector 2, 020223 București, România Tel.: +40 21 311 91 61/62 Fax: +40 21 311 91 63 office@eyeconmedical.ro

Timișoara Str. Coriolan Brediceanu nr. 31b, Timișoara, 300402 Județul Timiș, România Tel.: +40 72 039 32 69 Fax: +40 356 11 02 33 office@eyeconmedical.ro

Iași Str. Sfântul Lazăr nr. 27, of. 114, județul Iași, România Tel: +40. 725.119.393 Fax: +40.21.311.91.63 office@eyeconmedical.ro

www.eyeconmedical.ro • www.eyeconmedical.md

Chișinău Bv. Renașterii Naționale nr. 12, Oficiul 305, Chișinău Republica Moldova Tel.: +37 32 299 60 10 Fax: +37 32 299 60 11 office@eyeconmedical.md

Articole de specialitate

Dermatita atopică Prof. Univ. Dr. Gabriela Zaharie Medic pediatru şi neonatolog

Definiţie și Epidemiologie Prevalenţa acestei patologii (3-25%) este în creştere, creştere ce se datorează unor factori cum sunt: diversificarea poluanţilor de mediu şi a alergenilor casnici.

Incidenţa bolii în cadrul afecţiunilor cutanate este apreciată la 1/6 din totalul dermatozelor, astfel încât 50% din pacienţi dezvoltă Dermatita atopică în primul an de viaţă, 30% din pacienţi între 1-5 ani. 80% dintre pacienţii cu Dermatită atopică pot dezvolta rinită alergică sau astm bronşic în copilărie. Mai frecvent afectat este sexul feminin, iar dacă un părinte este atopic, riscul copilului creşte 25%; dacă ambii părinţi sunt atopici, riscul copilului este peste 50% („Teoria Marşului Alergic).

Etiologie și Patogeneză Cauza primară a Dermatitei atopice (sinonime Eczema atopică, Eczema endogenă, „Neurodermatita”) este presupusă a fi genetică, prin mutaţii apărute în structura proteinelor epidermei (de ex. filagrina),mutaţii care conduc la funcţionarea defectuoasă a epidermului ca bariera de aparare şi care generează la acest nivel false reacţii imunologice („allergy-like”).

La 20% până la 50% dintre pacienţii cu Dermatită atopică s-au decelat mutaţii ale genelor care reglează metabolismul şi formarea filagrinei. Această proteină are nivele scăzute la nivelul pielii, fapt ce afectează rolul de apărare; aceşti indivizi prezentând fenomene de deshidratare accentuată a tegumentului şi o creştere a permeabilităţii pielii pentru diferiţi alergeni.

18

Flora microbiană prezentă la acest nivel (microbiomul) , diverşii factori inflamatori din mediu intern sau extern, joacă rol de „trigger” în această patologie.

S-a constatat că un microbiom echilibrat al tegumentului poate fi considerat „cheia”pentru o funcţionare optimă a pielii - ca barieră importantă a organismului.

Folosirea excesivă a produselor antiseptice sau antibiotice poate constitui un factor de risc în dezvoltarea Dermatitei atopice.

Dacă bariera tegumentară este afectată, apare colonizarea imediată cu Staphylococcus aureus la 90% din copiii cu Dermatită atopică, spre deosebire de 20-25% la cei cu tegumente indemne.

Triggerii incriminaţi în Dermatita atopică pot duce la o acutizare (exacerbare) a manifestărilor clinice.

Forme clinice Dermatita atopică are multiple forme clinice şi netratată, poate duce la complicaţii.

Morfologia şi topografia leziunilor cutanate este foarte diferită, putem spune că este o afecţiune polimorfă şi variază foarte mult în funcţie de vârsta pacientului. În Dermatita atopică infantilă, aparută la nou născut sau la copilul mic, se pot depista leziuni eritemato-vezicolo-papuloase, cu localizare facială predominantă (perinazal, peribucal).

Conduita generală şi tratament Abordarea terapeutică se recomandă a fi complexă, pentru a asigura un procent de remisie cât mai mare al bolii şi pentru a împiedica apariţia complicaţiilor.

Tratamentul trebuie individualizat pentru nevoile fiecărui pacient şi are ca obiective principale hidratarea tegumentului, evitarea factorilor trigger şi asigurarea unui mediu de viaţă stabil emoţional.

Menţinerea nivelul optim de hidratare a tegumentului este o etapă extrem de im-

Fig. 1: Inactivarea ROS: exogeni (A) și endogeni (B) versus control

Neonatologie 2018

portantă, deoarece contracarează efectul de deshidratare cauzat de mutaţia genetică a proteinelor din structura pielii. În aceste cazuri pot fi utilizate cosmetice emoliente, hidratante, cât mai „sărace” în parabeni, parfum sau conservanţi, cosmetice BIO. Pentru regenerarea mai rapidă a tegumentului afectat, în timpul băii copilului, se recomandă folosirea Sării de baie cu tărâţe şi ulei de măsline organic Töpfer.

Tărâţele de grâu sunt folosite în mod tradiţional pentru îngrijirea pielii şi sunt binecunoscute pentru proprietăţile lor de a curăţa delicat tegumentul şi mai ales de a asigura un nivel optim de hidratare la nivelul pielii, mentinând un pH echilibrat.

Sarea de baie Töpfer cu tărațe și ulei organic de măsline este un adjuvant prețios în tratamentul Dermatitei atopice. Studiile au demonstrat că îmbunătățește regenerarea celulară și procesul de vindecare a porțiunilor de țesut afectat.

Rolul tărâţelor de grâu în inactivarea speciilor de oxigen reactive (radicalii liberi) apărute la nivelul tegumentului afectat a fost obiectivată în laborator:

Fig.2: Influenţarea pozitivă a metabolismului local de catre tărâţele de grâu, din punct de vedere al organizării, ratei de diviziune şi metabolismului general, în celulele ţesutului conjunctiv.

Rezultate: In vitro, Sarea de baie cu tărâţe şi ulei de măsline organic reduce nivelul speciilor de oxigen reactive exogene si endogene. In vivo, extrapolând, apare procesul de vindecare a ţesutului lezat.

Regenerarea celulară se realizează sub efectul îmbunătăţirii ratei de diviziune şi a metabolismului general în celulele ţesutului conjunctiv.

Tărâţele de grâu conţin substante cu rol de antioxidant dovedit (arabiloxani, acid ferulic) şi joacă un rol important în regenerarea celulară.

Concluzie: Dermatita atopică are un aliat de nădejde în Sarea de baie cu tărâţe de grâu şi ulei de măsline Töpfer, produs cu evidenţe ştiinţifice moderne.

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate Articole de specialitate

Nou-născutul din mamă adolescentă – la zi în România Deși este o etapă de tranziție

adolescență implică riscuri și complicații pentru copil, precoce în perioada de nounăscut și pe termen lung, în copilărie, adolescență și chiar la vârsta de adult. ment în ceea ce privește rata nașterilor în adolescență, am căutat studiile existente în literatură pe această temă în ultimii 20 de ani. Această perioadă este caracterizată de câțiva factori cu posibil impact

de la copilărie la vârsta adultă, adolescența este o perioadă distinctă și foarte dinamică din viață caracterizată de schimbări sociale – o perioadă în care are loc, treptat, câștigarea independenței individului, independență care presupune însă nu doar oportunități ci și riscuri. Sarcide Organizația Mondială a Sănătății[1,2] drept sarcina apărută la mame care au vârste mai mici de 20 de ani la momentul nașterii. La vârsta adolescenței, sarcina survine într-un moment critic pentru orde maturizare. Imaturitatea psiho-somatică, de dezvoltare generală (staturală și ponderală), psihologică, genitală și hormonală se constituie ca principali factori de risc ai sarcinii apărute în adolescență.

Acestora li se adaugă efectul negativ al factorilor sociali și de mediu cel mai adesea incriminați și în apariția sarcinii în adolescență: sărăcia, nivelul scăzut de educație în general și cunoștințele minime sau chiar absente în ceea ce privește sănătatea reproducerii (și consecutiv neutilizarea mijloacelor de contracepție), traiul în comunități sau medii soaciale defavorizate, consumul de toxice (fumat, alcool, droguri), căsătoriile precoce, familiile dezorganizate, lipsa exemplelor bune în familie, imigrarea părinților, etc.

[1,3,4]

tivă a vârstei la prima menstruație, gradul de aprobare și acceptare a relațiilor sexuale înainte de căsătorie dar și a educației creșterea sau descreșterea ratei sarcinilor apărute în adolescență.

Sarcina în adolescență trebuie privită, din toate aceste motive, drept o problemă serioasă medicală dar și de sănătate publică. Situația în România este nu este deloc îmbucurătoare, România având, împreună cu Bulgaria, cea mai mare rată a sarcinilor la adolescente. În 2015 una din 10 nașteri a survenit la adolescente, de 3 ori mai mult față de media europeană. În plus, România are cea mai mare rată a sarcinilor raportate în adolescența precoce (sub 15 ani) [5,6] ocupând în 2017 primul loc în Uniu-

20

Conf. Univ. Dr. Maria Livia Ognean Medic primar neonatolog Facultatea de Medicină, Universitatea Lucian Blaga Sibiu Clinica Neonatologie I - Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu nea Europeană la numărul de sarcini în adolescență (34/1000 adolescente au devenit mame)[6,7]. Este îngrijorătoare, de asemenea, proporția gravidelor multipare adolescente – variind între 10 și 25%[3,8,9].

Factorii psiho-somatici, mediu și sociali

de

de, literatura de specialitate menționând numeroase riscuri pentru sarcină și pentru sănătatea mamei asociate sarcinii în adolescență: risc crescut de avort nutriționale, infecții de tract urinar și cervico-vaginale, hemoragii în timpul sarcinii și postpartum, hipertensiune indusă de sarcină și preeclampsie-eclampsie, distocie de travaliu, disproporții cefalopelvice. Riscurile sunt, în general, cu atât mai mari cu cât vârsta gravidei este mai mică[2,6,10-14]. Nu doar morbiditatea ci și mortalitatea este crescută la adolescenta gravidă: mortalitatea este de 2 ori mai mare față de sarcina la vârsta adultă[3].

În afara complicațiilor sarcinii și a celor legate de travaliu și naștere (menționate anterior) sarcina apărută în

Neonatologie 2018

adolescente: migrarea spre mediul urban (cu ruperea de familie și tradițiile sale), lipsa educației sexuale în școli, imigrarea părinților în străinătate pentru ameliorarea veniturilor familiale și lipsa unei supravegheri active a copiilor din partea părinților și tutorilor, accesul tot mai larg la media, apariția și/sau extinderea unor comportamente nedorite la adolescenți (fumat, consum de alcool, de droguri recreaționate, bully-ing, sexting etc.).

Primul studiu de după 1990 legat de prognosticul sarcinii la adolescentele din România, a fost publicat de Balea și colab. în 1999[15]. Studiul a fost efectuat pe o perioadă de 5 ani la Spitalul de Obstetrică și Ginecologie Ploiești, între 1994 cate 416 nașteri la adolescente mai tinere de 16 ani dintr-un total de 25179 nașteri. comparativ cu datele publicate în literatură la acel moment – 0,1-0,78% și a fost explicată de autori prin creșterea populației de adolescente active sexual. Studiul menționează că 374 din adolescente au născut pe cale vaginală (89.9%), aproape 43% din gravide proveneau din mediul urban, aproape toate erau necăsătorite și un mare procent din sarcini nu au fost dispensarizate. Studiul nu prezintă însă informații privind prognosticul neonatal.

Un alt studiu a fost efectuat la Spitalul de Urgență București pe o

perioada de 3 ani (2010-2012) și a fost publicat de Rădulescu și colab. în Ginecologia.ro[12]. Au fost evaluate toate nașterile care au implicat mame cu vârste mai mici de 18 ani - 281 nașteri din 12495 nașteri. În perioada de studiu incidența nașterilor la adolescente a crescut de la 1,98% (2010) la 2,61% (2012). Studiul a analizat

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate multiple variabile legate de mamă, sarcină și naștere dar și prognosticul neonatal.

95% din sarcini s-au soldat cu feți vii, 15% din nou-născuții mamelor adolescente au necesitat reanimare la naștere. Rata prematurității (nașteri înainte de 37 de săptămâni de gestație împlinite) a fost de 8,21%. Scorul Apgar la 1 minut a fost mai mic de 5 la 3% din cazuri și a variat între 5 și 7 în 15% din cazuri. Studiul prezintă, de asemenea, rata complicațiilor neonatale comparativ între grupul mamelor de 12-15 ani și cel al mamelor de 16-18 ani.

Interesant, rata complicațiilor neonatale – prematuritate, restricție de creștere intrauterină, icter neonatal, sepsis neonaoperație cezariană și nevoia de resuscitare la naștere – a fost mai mare în cazul nou-născuților proveniți din mame de 16-18 ani față de cei proveniți din mame mai tinere, de 12-15 ani. Doar incidența postmaturității a fost mai mare în cazul copiilor născuți de adolescentele mai tinere, de 12-15 ani.

Un alt studiu observațional, publicat în 2016 de Suciu și colab. în American Journal of Perinatology[16], a evaluat comparativ sarcina precoce în adolescență (13-16 ani) și sarcină apărută tardiv în adolescență (17-19 ani) cu sarcina survenită la vârsta adultă (25-29 ani).

Studiul a fost efectuat pe o perioadă de 2 ani (2011-2012) într-o clinică universitară din Tg. Mureș. Comparativ cu femeile adulte, adolescentele au provenit mai adesea din mediul rural (70.9 versus 53.9%) și au născut mai des pe cale vaginală (78,5 versus 69.6%). Nou-născuții proveniți din sarcinile adolescentelor au avut risc mai mare să prezinte greutate mică la naștere (14,9 versus 9,1%; OR 1,75, CI 95% 1,202,54), au avut durată de spitalizare similară nou-născuților proveniți din mame adulte însă au avut rată mai mare de succes a alăptării (91,9 versus 82,2%).

Un alt studiu, mai mic, efectuat de Boia și colab.[17], provine din

Timișoara și a evaluat prognosticul nounăscuților proveniți din mame cu vârstă mai mică de 17 ani internați în decurs de 2 ani (2013-2014) în Secția Neonatologie a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii ”Louis Țurcanu”. Este vorba tot de un studiu retrospectiv pe un lot de 1399 internări din care 39 au fost nou-născuți din mame cu vârstă mai mică de 17 ani (2,78%). 26 din acești copii au fost născuți prematur (66,7%) și 16 au avut greutate la naștere sub 2500 g (41,3%). Cei mai mulți prematuri au provenit din mame cu vârste de 16-17 ani dar prematurii cei mai mici – cu greutate extrem de mică la

22

naștere și foarte mică la naștere – au provenit mai ales din sarcinile survenite la gravidele de 13-15 ani. De la bun început din studiu au fost excluse mamele ale căror date de naștere nu erau cunoscute cu certitudine – ceea ce sugerează nivelul de educație al acestor adolescente și al familiilor din care provin.

O lucrare de doctorat susținută la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu[18] a analizat, în contextul evalu-

ării obiceiurilor nutriționale la diferite grupe de gravide, greutatea la naștere în cazul sarcinilor survenite la adolescente.

Studiul s-a desfășurat în maternitatea Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu în 2012. Au fost evaluate 48 de sarcini survenite în adolescență (13-18 ani). Majoritatea (68,8%) din adolescentele gravide proveneau din mediul rural și nu erau căsătorite (83,3%). Peste 95% din nașteri au avut loc pe cale vaginală, 43% din noume obstetricale (traume minore în toate cazurile). Greutatea medie la naștere a copiilor a fost de 3131 g iar scorul Apgar mediu a fost de 9,5. Autoarea studiului a semnalat o corelație statistică pozitivă între greutatea nou-născutului și indicele de masă corporală al mamei (p<0,001).

De asemenea, nou-născuții cu indice ponderal mai mare de 2 au provenit din mame cu greutate înainte de naștere și inmari (p = 0,001, respectiv p = 0,020) cono greutate neadecvată a mamei înainte de sarcină și înainte de naștere reprezintă un al nou-născutului.

Cel mai amplu studiu a fost publicat de un colectiv din Iași, Soco-

lov și colab. în 2017 în BioMed Research International[13]. Este vorba de un studiu de cohortă, retrospectiv, care a analizat nașterile cu făt unic survenite la gravide cu vârstă mai mică de 20 de ani într-un interval de 8 ani (între 2007 și 2014) în maternitatea Cuza-Vodă din Iași. Au fost incluse în studiu toate nașterile asistate la peste 24 de săptămâni de sarcină. Din totalul de 48308 nașteri, 3961 au implicat adolescente cu vârsta sub 20 de ani, ceea ce corespunde unei rate de 8,19%.

Doar 46930 din nașteri au fost nașteri cu feți unici și din acestea 3891 au surde 8,3%. Acest grup a fost comparat cu unul de gravide adulte, cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani. Analiza datelor mai mare pentru naștere prematură în cazul gravidelor adolescente – 1,12, CI

Neonatologie 2018

95% 1,08-1,35 – față de gravidele tinere adulte. Corelația dintre gradul de prematuritate și vârsta mamei a diminuat însă progresiv odată cu creșterea gradului de prematuritate: la sub 37 de săptămâni, p a fost <0.01, la vârsta de gestație sub 34 de săptămâni p = 0.01 însă sub 28 de săptămâni nu a mai existat corelație cu vârsta mamei, p = 0.40. De asemenea, gravidele adolescente au avut un pii cu restricție de creștere intrauterină – 1,34, CI 95% 1,21-1,48. Dar, deși auvârsta mamei și riscul de greutate mică la naștere (sub 2500 g) (p<0.01) această corelație nu a mai fost observată la analiza subgrupului de mame cu copii cu greutate la naștere sub 1500 g (p=0.35).

Greutatea medie la naștere a fost de 3010 g în grupul de gravide de 12-17 ani, 3136 g în cazul grupului de gravide de 18-19 ani și 3096 g pentru întreg lotul de adolescente comparativ cu 3227 g în cazul nou-născuților din mame adulte tinere de 20-24 de ani. Un procent mai mare din nou-născuții proveniți din mame adolescente au avut scor Apgar sub 7 la 1 minut (risc relativ 1,42, CI 95% 1,211,67). Nu au fost semnalate diferențe de studiu în ceea ce privește incidența malformațiilor congenitale (p = 0.18). La fel ca și în studiul din Tg. Mureș, nu au între cele două loturi în ceea ce privește durata de spitalizare.

Frecvența crescută a nașterilor în adolescență ne-a atras atenția și la care este prognosticul acestor sarcini în regiunea noastră. Datele au fost prezentate la al 11-lea Congres Național de Pediatrie Socială și sunt în curs de publicare[19].

Studiul retrospectiv a evaluat nașterile la adolescente cu vârstă mai mică de 19 ani la momentul nașterii înregistrate în maternitatea Spitalului Clinic Județean Sibiu în decurs de 2 ani, 2016 și 2017. Au fost analizate 457 nașteri la mame cu vârste între 12 și 18 ani din totalul de 6079 nașteri asistate în clinică în această perioadă, rata nașterilor la adolescentele din 25 din mame au avut vârste de 12-14 ani, reprezentând 5,47% din totalul adolescetelor devenite mame și 0,41% din totalul nașterilor. 82,1% din mamele adolescente au provenit din mediul rural, aproape 78% aveau nivel de educație redus (2,6% neșcolarizate, restul de 75% urmaseră între 1 și 8 clase), doar 10,7% din ele mai urmau școala la momentul nașterii, 91,7% erau necăsătorite și 24% din ele se

www.revistamedicalmarket.ro

medic Durere în gât? Ești răgușit?

Tuse seacă? Voce răgușită? Te doare gâtul? Tușești?

Isla Junior este Alege cu încredere tabletele ajutorul nostru de nădejde de supt Isla Medic Hydro+

Hidrog el c o

ronic ialu dh

Aci

lex mp

medic hydro+ formulă Ex

tra

c t de

m u ș c h i i sl a n

de z

Adulții și copiii cu vârsta de peste 4 ani: până la 6 tablete de supt pe zi, la nevoie

Formula inovatoare a Isla Medic Hydro+ te va ajuta datorită:

Vitamina С

Zinc

...Protecției eficiente a mucoasei bucale și orofaringiene Vitamina B5

Prietenos cu dinții

...Umidificării intense a membranelor mucoase, datorită acidului hialuronic și a extractului de mușchi islandez, precum și stimularea suplimentară a activității glandelor salivare

Un gât sănătos pentru întreaga familie!

...Regenerării durabile a mucoasei orofaringiene

Articole de specialitate

Vârsta medie a mamelor a fost de 16,6 ± 1,2 ani (mediana 17 ani, vârsta minimă 12 ani). Diferența de vârstă între mame și tații copiilor a fost în medie de 6,2 ani, ani, 23% din aceștia neavând o sursă de venit. Proporția sarcinilor complet nedispensarizate a fost de 24,8% (una din 4 sarcini). Nașterea a avut loc pe cale vaginală în 80,7% din cazuri, principalele indicații de progresiune a travaliului, uterul cicatriceal, prezentația pelvină și suferința fetală. Greutatea medie la naștere a copiilor a fost de 2925,8 ± 603,9 g (mediana 3000 g), variind între 920 g și 4410 când au fost comparați nou-născuții proveniți din mame cu vârste de 12-16 ani față cei născuți de mame de 17-18 ani (2850,2 ± 642,7 g versus 2983,7 ± 571,5 g, p = 0,020). 87 din nou-născuți au avut greutate la naștere sub 2500 g, reprezentând 19,0% din totalul nou-născuților din mame adolescente din grupul de studiu.

Rata prematurității – nașteri înainte de împlinirea a 37 de săptămâni de gestație – a fost de 13,8%, doar 5 copii născânduse la vârste de gestație ≤ 28 de săptămâni.

Nașterile au avut loc la vârsta medie de gestație de 35,5 ± 2,5 săptămâni (mediana 39 săptămâni), variind între 26 și 42 mică în cazul adolescentelor mai tinere (12-16 ani) comparativ cu cele cu vârstă de 17-18 ani (p=0.038). Talia - dar nu și circumferința craniană - a nou-născuților tiv mai mică față de cea a copiilor născuți de adolescentele de 17-18 ani (p = 0.003, respectiv p = 0.360). Scorul Apgar mediu la 1 minut a fost de 9,1 ± 1,3 iar la 5 mila comparația subgrupelor în funcție de vârsta mamei. 72 din cei 457 nou-născuți au fost internați în terapia intensivă neate pentru prematuritate și complicațiile asociate acesteia, infecții materno-fetale, tahipnee tranzitorie și malformații congenitale complexe, severe, amenințătoare de viață. 14 din cei 21 de nou-născuți diagnosticați cu malformații congenitale (uro-genitale, cardiace, de sistem nervos central, pulmonare) (3,1% din copiii născuți de mamele adolescente) au prezentat malformații congenitale severe, amenințătoare de viață sau cu impact major asupra dezvoltării: 3 cazuri de malformații cerebrale (porencefalie, schizencefalie, microcefalie), 3 cazuri de malformații cardiace congenitale cardiace complexe, 2 cazuri de sindrom Potter

24

cu anomalii renale severe, 1 caz de sindrom de valvă uretrală posterioară cu megaureter și 1 caz de hipoplazie pulmonară. Durata medie de spitalizare în terapia intensivă a fost de 23,9 ± 21,7 zile, fără cativ din mamele adolescente au alăptat la externare – 15,1% exclusiv și 77,0% mixt iar durata medie de spitalizare în maternitate a fost de 8,7 ± 12,3 zile (mediana 3 zile). 3 din copiii născuți de mamele adolescente au decedat în perioada neonatală înregistrate în unitate în perioada de studiu, de sub 0,5%).

După trecerea în revistă a studiilor publicate în literatură despre

sarcina la adolescentă și prognosticul nou-născuților proveniți din aceste sarcini credem că interpretarea acestor rezultate trebuie efectuată ținând cont de tipul unității în care s-a desfășurat studiul (maternitate versus secție de neonatologie din spital de copii, unitate de nivel II versus nivel III sau maternitate regională) dar și de particularitățile regionale locale. De asemenea, sunt, evident, mai valoaroase studiile desfășurate pe o perioadă mai lungă de timp și cele care compară sarcina la adolescentă cu sarcina survenită la tinere adulte sau măcar sarcinile adolescentelor pe grupe de vârstă (adolescența precoce versus adolescența tardivă). Studiile care au provenit din zone diverse ale țării atrag mai ales atenția asupra ratei crescute de nașteri înregistrate în adolescență și asupra provenienței predominant din mediul rural al acestor mame. În ceea ce privește nou-născutul, este evident că greutate la naștere a acestor copii este în general mai mică (media nalate de prematuritate trebuie interpretate însă în contextul local, maternitățile de nivel III și regionale având în mod torită transferurilor materne (in utero) sau ale nou-născuților cu probleme către aceste unități. Starea generală a nounăscuților, sugerată de scorurile Apgar, a fost bună iar rata complicațiilor neonacea observată în cazul nașterilor survenite după perioada adolescenței. Cu toate acestea, proveniența din mediul rural, nivelul redus de educație, lipsa urmăririi sarcinilor, rata crescută a complicațiilor în sarcină precum și riscul crescut de greutate mică la naștere, malformații congenitale și mortalitate neonatală sugerează că nou-născutul din mamă adolescentă este un nou-născut cu risc.

Neonatologie 2018

În plus, condițiile socio-economice în care survin aceste sarcini precum și nivelul redus de educație, riscul crescut de recurență a sarcinii la adolescente și proporția minimă de adolescente căsătorite cresc riscul copilului de a prezenta ulterior tulburări de dezvoltare și comportament, așa cum sugerează și datele din literatură [3,11,15,20-22].

Situația mamelor adolescente și a copiilor lor ar trebui să determine

autoritățile să privească aceste probleme drept probleme majore de sănătate publică și să instituie programe sau intervenții cient al acestor mame pe durata sarcinii și după naștere. Deși rata nașterilor la adolescente a scăzut de la aproape 30.000 pe an în 2005 la circa 20.000 pe an în 2015, România deține locul 1 în Uniunea Europeană nu doar în contextul general al nașterilor în adolescență (12,3% față de media europeană de 4% în 2015) ci și locul 2, după Bulgaria, la nașterile survenite în adolescența precoce, la 10-14 ani, 3,5% din nașterile la adolescente în 2015)[2,6,20].

1. WHO. Adolescent pregnancy.

2014; http://apps.who.int/iris/ bitstream/handle/10665/112320/ WHO_;jsessionid=4C18A36F7E3 1AE526CAE9335BD073FB1?seq uence=1 2. WHO. Adolescent pregnancy.

2018; http://www.who.int/newsroom/fact-sheets/detail/ adolescent-pregnancy 3. Klein JD. Adolescent Pregnancy: Current Trends and Issues. Pediatrics 2005; 116: 281-286 4. Oringanje O, Meremikwu MM, Eko H, Esu E, Meremikwu A, Ehiri JE. Interventions for preventing unintended pregnancies among adolescents. Cochrane Systematic Review 2016; 5. Whitehead E. Understanding the association between teenage pregnancy and inter-generational factors: A comparative and analytical study. Midwifery 2009; 25: 147-154 6. E U R O S TAT. 2 0 1 7 ; h t t p s : / / ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/DDN20170808-1 7. Van der Starre T. Prevalence of adolescent pregnancy in Romania.

Alban Med J 2017; 4: 42-49 8. Creatsas G, Elsheikh A. Adolescent pregnancy and its consequences.

Obstetrics and Gynaecology 2002;

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

7(3): 167-172 9. Pfitzner MA, Hoff C, McElligot K. Predictors of repeat pregnancy in a program for pregnant teens. J Pediatr Adolesc Gynecol 2003; 16(2): 77-81 10.de Vienne CM, Creveuil C, Dreyfus M. Does young maternal age increase the risk of adverse obstetric, fetal and neonatal outcomes: A cohort study. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol 2009; 147: 151-156 11.Sagili H, Pramya N, Prabhu K, Mascarenhas M, Reddi Rani P. Are teenage pregnancies at high risk? A comparison study in a developing country. Arch og Gynecol and Obstet 2012; 285(3): 573-577 12.Rădulescu L, Munteanu O, Rădulescu MI, Cîrstoiu MM. Implicaţii și consecinţe ale sarcinii la adolescente. Ginecologia.ro 2014; II(4): 6-11 13.Socolov DG, Iorga M, Carauleanu A si colab. Pregnancy during Adolescence and Associated Risks: An 8-Year Hospital-Based Cohort Study (2007–2014) in Romania, the Country with the Highest Rate of Teenage Pregnancy in Euro-

26

pe. BioMed Research International 2017; Article ID 9205016, doi:10.1155/2017/920501 14.Leppälahti S, Gissler M, Mentula M, et al. Is teenage pregnancy an obstetric risk in a welfare society? A population-based study in Finland, from 2006 to 2011. BMJ Open 2013; 3: e003225. doi:10.1136/ bmjopen-2013-003225 15.Balea L, Lupu G, Cîslianu RG. Sarcina în adolescențã. Nașterea la vârste sub 16 ani. Rev Ped Prahov 1999; 2(3-4): 7-9 16.Suciu LM, Pasc AL, Cucerea M, Bell EF. Teenage Pregnancies: Risk Factors and Associated Neonatal Outcomes in an Eastern-European Academic Perinatal Care Center.

Amer J Perinatol 2016; 33(04): 409-414 17.Boia M, Boia ES, Cioboată D, Manea A. Implicaţiile medico-sociale ale sarcinii la mame minore. Revista Românå De Pediatrie 2016; LXV(1): 87-91 18.

Rusu C. Influenţa factorilor nutriţionali și a stilului de viaţă în sarcină asupra creșterii și dezvoltării fe-

Neonatologie 2018

tale intrauterine. Rezumatul tezei de doctorat. Universitatea Lucian Blaga Sibiu, Facultatea de Medicina, 2013 19.Ognean ML, Călin E, Boantă O, Cioclu R, Chicea R. Pregnancy and neonatal outcome in teenage mothers (ISI Proceedings National Congress of Social Pediatrics, Cluj Napoca, 2018, )n curs de publicare) 20.Sedgh G, Finer LB, Bankole A, Eilers MA, Singh S. Adolescent pregnancy, birth, and abortion rates across countries: levels and recent trends, Journal of Adolescent Health 2015; 56(2): 223–230 21.Ryan-Krause P, Meadows-Oliver M, Sadler L, Swartz M. Developmental Status of Children of Teen Mothers: Contrasting Objective Assessments with Maternal Reports. J Pediatr Health Care. 2009; 23(5): 303-309 22.Maravilla JC, Bettes KS, e Cruz CC, ted teenage pregnancy: a review and meta-analysis. Presented at the 15th World Congress on Public Health, Melbourne, Australia, April 3-7, 2017. https://www.ajog.org/ article/S0002-9378(17)30522-7/pdf

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate Articole de specialitate

Despre infecții în neonatologie sau Cum poate salva disciplina mai multe vieți decât cunoștințele medicale?

Importanța igienei consecvente a mâinilor de către profesioniștii din domeniul sănătății a fost prima dată demonstrată de Ignaz Semmelweis în anii 1840. După ce a descoperit contagiozitatea febrei puerperale, el a impus tuturor studenților și asistentelor să își spele mâinile cu var clorurat înainte de a examina pacientele din secțiile de obstetrică. În ciuda minimizării ratei decesului matern de la 12% la 1%, practicile Dr. Semmelweis de spălare a mâinilor au întâmpinat opoziția diferiților lideri din spitale și a celorlalți medici. O sută optzeci de ani mai târziu, incidența eșecurilor de a proteja pacienții de efecte nocive prin simpla igienă a mâinilor continuă. Șef lucrări Dr. Andreea AVASILOAIEI

duratei de spitalizare și a costurilor, atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare.

Medic primar neonatolog, specialist pediatru;

complicații inevitabile ale intervențiilor temului care rezultă din resursele necorespunzătoare. Faptul că o parte sem-

Disciplina Neonatologie, Departamentul Medicina Mamei și Copilului, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa”, Iași; Centrul Regional de Terapie Intensivă Neonatală, Spitalul Clinic de ObstetricăGinecologie ”Cuza-Vodă”, Iași Importanța igienei consecvente a mâinilor de către profesioniștii din domeniul sănătății a fost prima dată demonstrată de Ignaz Semmelweis în anii 1840. După ce a descoperit contagiozitatea febrei puerperale, el a impus tuturor studenților și asistentelor să își spele mâinile cu var clorurat înainte de a examina pacientele din secțiile de obstetrică. În ciuda minimizării ratei decesului matern de la 12% la 1%, practicile Dr. Semmelweis de spălare a mâinilor au întâmpinat opoziția diferiților lideri din spitale și a celorlalți medici. O sută optzeci de ani mai târziu, incidența eșecurilor de a proteja pacienții de efecte nocive prin simpla igienă a mâinilor continuă.

Infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM) sunt infecții dobândite în cursul spitalizării, care nu au fost prezente sau în incubație la momentul internării și care au impact asupra sistemului medical prin creșterea folosirii resurselor medicale,

28 12

implicații grave etice, precum și medicale și economice[1].

IAAM reprezintă o cauză majoră de mortalitate neonatală, în special în țările în curs de dezvoltare, din cauza aglomerării spitalelor, lipsei de aplicare a practicilor de control epidemiologic, lipsei supravegherii epidemiologice corecte și utilizării necorespunzătoare a resurselor [2,3] .

Patogenii implicați sunt diferiți nu numai de la o țară la alta, dar cursul unui an la nivelul aceleiași secții[4,5], făcând cu atât mai greu controlul epidemiologic și împiedicarea răspândirii unei IAAM. Nou-născuții reprezintă una din cele mai vulnerabile populații pediatrice, mai ales cei

Neonatologie 2018 Neonatologie 2018-2019

spitalizați în secțiile de Terapie Intensivă Neonatală, unde folosirea pe scară largă a dispozitivelor medicale, antibioticelor, alături de imaturitatea imunitară, cresc riscul dobândirii unei IAAM [6].

La naștere, nou-născuții, în special prematurii sunt lipsiți de bariere structugenă protectoare, având un sistem imun imatur, ceea ce îi face vulnerabili la orice tip de agresiune infecțioasă [6,7]. În plus, nou-născuții internați în secțiile de Terapie Intensivă Neonatală sunt expuși la diverse intervenții terapeutice care reprezintă o poartă de intrare pentru patogeni. venire a IAAM. În ciuda conștientizării de către personalul medical a nevoii de igienizare a mâinilor, complianța cu protocoalele de igienă a mâinilor este în gechiar și în secțiile de Terapie Intensivă Neonatală[8-11]. Se presupune că comportamentul de igienă a mâinilor cuprinde o componentă „inerentă”, înrădăcinată din copilărie și în primul rând pentru autoprotecție, și o componentă „electivă”, în primul rând pentru a proteja pe cei din jur[12]

www.revistamedicalmarket.ro www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate demonstrate prin complianța mai bună la spălatul mâinilor după contactul cu pacientul, mai degrabă decât înainte. Cu toate acestea, dacă sunt întrebați, cea mai mare parte a celor care lucrează în domeniul sanitar recunosc teoretic importanța igienei mâinilor și adesea își supraestimează propria complianță[13].

Implementarea protocoalelor de igienă a mâinilor este de cele mai multe ori o provocare. Au fost testate multiple intervenții pentru a convinge personalul medical de a-și îmbunătăți complianța: educare, informare, feed-back-ul performanței, supraveghere, introducerea unor chiuvete ergonomice, a unor săpunuri sau soluții îmbunătățite[9]. Din este demonstrată doar pe termen scurt.

Sancțiunile pentru neconformitate pot reprezenta mai degrabă un element cheie decât recompensele în cazul unui comimplementate doar la un moment dat și troverse[1].

Furnizorii de servicii medicale datorează o obligație legală de îngrijire a pacienților lor. În mod similar, instituțiile de sănătate au obligația de a oferi un mediu sigur pentru protejarea pacienților împotriva efectelor nocive în timpul primirii îngrijirii. Ei au datoria nu numai de a stabili sistemele și protocoalele necesare pentru a promova siguranța pacienților, ci și să ia măsuri rezonabile pentru a se asigura că personalul medical respectă aceste protocoale[14].

Este posibil ca lipsa de aderență la a neglijență medicală? Da, dar este de asemenea acceptat faptul că răspândirea unei infecții nosocomiale este rareori dependentă de un singur factor, ci de un întreg „pachet” de măsuri de supraveghere și prevenire[15]. Învinovățirea unui singur individ sau a unei singure strategii de control a infecțiilor este nerealistă.

Inserția defectuoasă a unui cateter central poate contribui la apariția unei IAAM, dar există o multitudine de alți factori tatea bolii de bază, durata de spitalizare în secția de Terapie Intensivă Neonatală, medicația primită, comorbiditățile, ca să menționăm doar câteva[16]. În plus, în contextul infecțiilor asociate asistenței medicale, ceea ce constituie practici și protocoale rezonabile poate nou focar de boală, în special deoarece măsurile de control al infecțiilor sunt -

30

vind virulența bolii, căile de transmisie și metodele cheie de control. Într-adevăr, zul măsurilor incoerente și uneori complet absurde de combatere a infecțiilor, diseminate în timpul anumitor episoade infecțioase. Dacă un furnizor de servicii medicale nu se conformează acestor În contextul unei IAAM, pacienții sau aparținătorii pot pretinde daune doar prin expunerea la un risc de infecție și nu trebuie să stabilească faptul că au făcut, de fapt, o infecție [14].

Una din cele mai bune metode de miliilor faptul că IAAM sunt frecvente în secțiile de Terapie Intensivă, mai ales Neonatală, pot apărea în orice moment și pot produce efecte din cele mai neașteptate. De asemenea, dezvăluirea ca un părinte îngrijorat să vadă medicul ca pe un egal, preocupat în aceeași măsură de soarta nou-născutului său. Preocuparea că dezvăluirea erorilor va provoca mai multe procese nu se naște în practică.

Spitalele care au introdus o politică activă de dezvăluire au înregistrat o reducere a incidenței litigiilor privind practicile de malpraxis. Atunci când apare o eroare, tăcerea nu împiedică litigiul, ci adesea promovează acest lucru [14]. În concluzie, deși nu permanent și pretutindeni, igiena mâinilor salvează vieți, mai ales în cazul nou-născuților.

Poate un singur individ nu poate interveni asupra multora din factorii de care implicată în îngrijirea nou-născuților poate face efortul de a-și igieniza mâinile cu rigurozitate, meditând poate un moment asupra consecințelor de a nu efectua această manevră într-o situație dată.

1.Gilbert GL, Cheung PY, Kerridge IB. Infection control, ethics and accountability. MJA 2009; 190: 696–8 2.Emori GT, Gaynes RP. An overview of nosocomial infections including the role of the microbiology laboratory.

Clin Microbiol Rev 1993;6:428–42 3.Haley RW, Culver DH, White JW et al. The efficacy of infection sur veillance and control programs in preventing nosocomial infections in US hospitals. Am J Epidemiol 1985; 121: 182-205 4.Adams-Chapman I, Stoll BJ. Noso comial infections in the nursery. In: Taeusch HW, Ballard RA, Gleason

Neonatologie 2018

CA, editors. Avery’s Diseases of the Newborn. 8th ed. Philadelphia: El sevier Saunders; 2005. p. 578–94 5.Korpela JK, Campbell J, Singh N. Health care associated infections.

In: Mhairi MG, Mullett MD, Seshia MM, editors. Avery’s Neonatology: Pathophysiology and Management of the Newborn. 6th ed. Phila delphia: Lippincott Williams Wilkins; 2005. p. 1356–83 6.Brady MT. Health care-associated infections in the neonatal intensi ve care unit. Am J Infect Control 2005;33:268–75 7.Auriti C, Maccalini A, Di Liso G, et al.

Risk factors for nosocomial infec tions in a neonatal intensive-care unit. J Hosp Infect 2003;53:25–30 8.Fisher D, Cochran KM, Provost LP, et al. Reducing central line – asso ciated blood stream infections in North Carolina NICUs. Pediatrics.

2013;132:e1664–71, 9.Grol R, Grimshaw J. From best evi plementation of change in patients’ care. Lancet 2003;362(9391):122530, 10.Lam BC, Lee J, Lau YL. Hand hygi ene practices in a neonatal intensive care unit: a multimodal intervention and impact on nosocomial infecti on. Pediatrics 2004;114(5):e565571, 11.van den Hoogen A, Brouwer AJ, Verboon-Maciolek MA, et al. Im provement of Adherence to Hand Hygiene Practice Using a Multimo dal Intervention Program in a Ne onatal Intensive Care. J Nurs Care Qual 2011;26(1)22-29 12.Whitby M, McLaws ML, Ross M. Why healthcare workers don’t wash their hands: a behavioral explanati on. Infect Control Hosp Epidemiol 2006; 27:484-92 13.Eldridge NE, Woods SS, Bonello RS, et al. Using the six sigma pro cess to implement the Centers for Disease Control and Prevention Guideline for Hand Hygiene in 4 in tensive care units. J Gen Intern Med 2006; 21 Suppl 2: S35-S42 14.Bailey TM, Ries NM. Legal Issues in Patient Safety: The Example of Nosocomial Infection. Healthcare Quarterly 2005;8:140-5 15.Voss A. Preventing the spread of MRSA. BMJ. 2004;329:521 16.Avasiloaiei A. Aspecte etice în infecțiile neonatale. In Stamatin M (sub red.) Patologie infecțioasă ne onatală, Editura Gr. T. Popa, Iași, 2017

www.revistamedicalmarket.ro

EFECT CALMANT PENTRU NAS, PENTRU TOATĂ FAMILIA PREVENŢIE

Aerul uscat, instalația de climatizare, mediul plin de praf, medicamentele, alergiile și afecțiunile urechilor, nasului și gâtului pot provoca uscăciune și mâncărimi la nivelul nasului. Această stare nu implică doar o mâncărime neplăcută, ci și strănut, apariția crustelor, iar în cazuri extreme apar leziunile nazale.

70% dintre bacterii pătrund în corpul uman prin nas; iar dacă mucoasa nazală este afectată de leziuni, bolile ne pot ataca mai ușor. Dar acum există NOSKO OIL și nasul Dumneavoastră poate răsufla ușurat!

NOSKO OIL este un spray natural pe bază de ulei de susan, care curăță căile nazale; calmează disconfortul și mâncărimea nazală, împiedicând totodată uscarea mucoasei nazale.

Produsul este disponibil în farmacii. www.ceumed.eu