Spumă de uz zilnic, pentru igienă intimă, cu pH acid și recomandată în timpul menstruației, în timpul sarcinii, după naștere, in timpul și după menopauză.
Conține acid lactobionic, un prebiotic și ingrediente antimicrobiene naturale, care ajută la restabilirea unei flore bacteriene echilibrate și a pH-ului vaginal.
ACID LACTOBIONIC - are efecte umectante și hidratante.
GYNEXELLE HYALO-DUO
PREBIOTICE - oligozaharidă care oferă protecție și funcționează ca substrat bioselectiv pentru flora microbiană benefică.
ANTIMICROBIAN - ingredient activ din extras din lichen usnea care are proprietăți antimicrobiene puternice.
Acid lactic- reglează pH-ul în zona intima Flacon cu dispenser 150 ml
TRATAMENT
Dispozitiv medical creat pentru prevenirea și tratarea uscăciunii și atrofiei mucoasei vulvovaginale, legate de afecțiuni fiziologice particulare (postpartum, menopauză, climacterică) sau ca urmare a iritațiilor sau stresului localizat.
• Acidul hialuronic inclus restabilește gradul de hidratare al zonei vaginale.
• Ingredientele protectoare și calmante incluse, favorizează trofismul fiziologic al mucoasei și ameliorează disconfortul cauzat de slaba lubrifiere intimă.
• Datorită tolerabilității și biocompatibilității ridicate, HYALO-DUO este potrivit și pentru
tratamente prelungite și în toate acele cazuri în care nu doriți sau nu puteți recurge la tratamente farmacologice.
Acest produs este un dispozitiv medical CE1936. Citiți cu atenție avertismentele și instrucțiunile de utilizare.
NOU!
10 Monodoze a cate 5 ml/fiecare
Psoriazisul este o boală cronică, multisistemică, inflamatorie, care afectează nu doar pielea, ci și alte organe și sisteme ale corpului. Psoriazisul vulgar afectează aproximativ 2-3% din populația globală, prevalența variind semnificativ în funcție de regiunea geografică și grupurile etnice. În România, prevalența este de 4,9%. Psoriazisul poate debuta la orice vârstă, cu două vârfuri de incidență: unul între 20 și 30 de ani și altul între 50 și 60 de ani. Impactul său asupra calității vieții și asupra sănătății generale este semnificativ, făcând necesară o abordare terapeutică complexă și individualizată. Este o boală care prezintă multe comorbidități: articulare, cardiovasculare, sindrom metabolic (diabet zaharat, obezitate, hiperlipidemie), oculare, intestinale (boala Crohn), afectare psihică. Este absolut necesară o bună colaborare cu ceilalți specialiști, în centru aflându-se medicul dermatolog. Tratamentele biologice și sistemice reprezintă opțiuni terapeutice eficiente pentru controlul acestei boli complexe. Educația, suportul psihologic și monitorizarea continuă sunt esențiale pentru a asigura aderența pacienților la tratamente și pentru a îmbunătăți calitatea vieții acestora. Pentru pacienții care nu prezintă răspuns satisfăcător la tratamentele topice și fototerapie, terapiile sistemice reprezintă o opțiune esențială și, în anumite cazuri selecționate, premergătoare inițierii agenților biologici. Printre acestea se numără: metotrexatul, ciclosporina, acitretinul. Tratamentele biologice au revoluționat gestionarea psoriazisului moderat spre sever, oferind intervenții specifice care vizează pașii cheie din patogeneza bolii, o eficacitate ridicată și profiluri de siguranță favorabile în tratamentul psoriazisului. Managementul acestei afecțiuni implică și comunicare eficientă între medic și pacient, educația pacientului cu privire la natura cronică a bolii și importanța tratamentului continuu, suportul psihologic și monitorizarea continuă.
sunt considerate furt de proprietate intelectuală și intră sub incidența legii. Acad. Prof. Emerit Dr. Călin Giurcăneanu, Președinte al SRD
Coordonator medical: Dr. Aurora Bulbuc, medic primar Medicină de familie
Editor: Fin Watch
Calea Rahovei, nr. 266-268, Sector 5, Bucureşti,* Electromagnetica Business Park, Corp 1, et. 1, cam. 04 Tel: 021.321.61.23
e-mail: redactie@finwatch.ro
Tiraj: 15.000 ex. ISSN 2067-0508
Hipersensibilitatea Cutanată la Produsele Cosmetice
și Dermato-cosmetice (1)
În contextul vieții cotidiene actuale, când consumul de produse cosmetice și dermato-cosmetice a crescut pe plan mondial, s-au înregistrat tot mai multe reacții nedorite, ca urmare fie a hipersensibilizării, fie a unor abuzuri sau asocieri de produse cu acțiune sinergică sau antagonică, fără o indicație medicală.
Să ne oprim în mod special asupra manifestărilor alergice cutanate induse de produsele cosmetice, care ocupă mai mult de o jumătate din totalul reacțiilor adverse întâlnite în practica medicală la nivel european.
Reacții de hipersensibilitate la produsele cosmetice
Reacțiile adverse cutanate se clasifică în două mari categorii:
• reacții adverse cutanate induse de medicația sistemică (toxidermii);
• reacții adverse cutanate induse de produsele aplicate topic (de uz extern).
Toxidermiile medicamentoase sunt efecte secundare toxice sau alergice, cauzate de administrarea sistemică a unor medicamente. Sunt mult mai frecvente decât reacțiile adverse cutanate date de medicația topică și pot avea manifestări clinice foarte grave, de genul șoc anafilactic, boala serului ș.a..Efectele secundare cauzate de produsele cosmetice și de medicamentele topice au manifestări clinice complexe, cum ar fi: eczeme
alergice de contact, urticarii de contact, dezechilibre ecologice, atrofii cutanate, erupții acneiforme, dermatite de contact iritative sau fotodermatite. Dermatita de contact iritativă
Este mai frecventă decât cea alergică (80% din cazuri) și poate să apară la toata lumea. Nu necesită existența unui teren atopic, precum necesită dermatita alergică și este declanșată de contactul direct dintre o substanță, posibil dermatotoxică, cu pielea. Dermatita este localizată în straturile superficiale ale pielii (epiderm și derm), fără a exista infiltrarea hipodermului.
Cele mai frecvente substanțe incriminate în apariția acestui tip de dermatită sunt iritanții chimici: acetonă, alcool, latex, ș.a., substanțe alcaline (săpunuri puternice, mai ales cele preparate în casă cu sodă caustică), oxid de etilenă, detergenți, solvenți, mercur etc.
Fig . 2 . Dermatită de contact iritativă la leucoplast . Leziunile sunt net demarcate, observându-se forma benzilor adezive cu care a fost fixată o branulă .
Dermatita de contact alergică
Apare pe un teren specific, caracterizat prin atopie și prin alte alergii. Deși este mai puțin frecventă, comparativ cu dermatita de contact iritativă, dermatita alergică este considerată cea mai comună reacție de imunotoxicitate a organismului.
Simptomatologia dermatitei alergice este asemănătoare celei din dermatita iritativă, însă există o importantă componentă sistemică: apar reacții urticariene, erupții mai extinse, tumefacția, eritemul și pruritul putând fi mai intense. Deși astfel de reacții pot să apară oriunde pe corp, cel mai adesea ele sunt localizate la nivelul feței, buzelor, pleoapelor, urechilor, gâtului și regiunii decolteului (când sunt induse strict de produsele cosmetice).
Substanțele incriminate în apariția acestui tip de alergie sunt: nichel (prezent în bijuterii), neomicină (antibiotic și ingredient al
Fig . 1 . Dermatită de contact iritativă la gelul de curățare
Antonia Radu, Departamentul de Botanică Farmaceutică, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova
unor produse dermato-cosmetice, deodorante, creme și unguente antibacteriene), formaldehidă (conservant cosmetic), clorură de cobalt (din vopseluri de păr, antiperspirante), quaternium 15 (substanță chimică prezentă în șampon, creme cu factor de protecție solară, lacuri de unghii), lanolină, ulei esențial de lavandă, parfumuri etc.
Tipuri de alergeni din produsele cosmetice
Substanțele odorante
Parfumul este un ingredient esențial în majoritatea produselor cosmetice. Cea mai mare cantitate se găsește în parfumuri ca atare, urmate de ape de toaletă, loțiuni after-shave, deodorante, însă nu trebuie neglijate nici numeroasele creme care conțin substanțe odorante și aromatizante. Industria cosmetică folosește aproximativ 3.000 de tipuri de arome, care sunt obținute din produse naturale sau de sinteză.
Conservanții
Conservanții asigură durabilitate și protecție împotriva dezvoltării bacteriilor și fungilor, care degradează produsele cosmetice. Se găsesc frecvent în produse cosmetice pe bază de apă, precum geluri de curățare, produse de îngrijire a pielii și produse de machiaj.
Alergia la diverși conservanți poate provoca dermatită de contact. Conservanții din produsele cosmetice și produsele de îngrijire a pielii sunt a doua cea mai frecventă cauză a reacțiilor cutanate.
Coloranții
Mulți coloranți sunt substante care pot provoca reacții fototoxice sau fotoalergice. Astfel
de reacții apar sub expunerea la razele ultraviolete, care modifică substanțele de pe suprafața cutanată, astfel încât acestea devin fotoalergene. Eozina, colorant roșu intens, este un exemplu perfect de agent al reacției fotoalergice. Antioxidanții
Deși nu au un efect alergogen atât de puternic precum parfumurile și conservanții, substanțele antioxidante utilizate în anumite produse, cum ar fi cremele cu protecție solară și cremele anti-aging pot cauza dermatite de contact alergice. Unele studii au demonstrat acest lucru în cazul unor antioxidanți. Agenții chimici de protecție solară pot provoca dermatite alergice de fotocontact. Acestea sunt cel mai adesea confundate de către medicii dermatologi cu intoleranța la soare. Excipienții, emulsifianții, surfactanții și umectanții
Sunt ingrediente ale tuturor produselor cosmetice și dermato-cosmetice. Alergenii clasici, care provoacă dermatite de contact, sunt lanolina, alcoolul cetilic, propilen-glicolul. Fitocompușii
Tipuri
nții
ții An�oxidanții Excipienții, emulsifianții, surfactanții și umectanții
În ultimii ani, extractele din plante au devenit extrem de folosite și au provocat numeroase cazuri (uneori chiar severe) de dermatită de contact.
Ingredientele naturale apar pe eticheta produsului cosmetic sub denumirile lor în limba latină și au un important potențial alergogen, mai ales uleiurile lor esențiale. Din categoria plantelor cu mecanism de hipersensibilizare fac parte: Melaleuca alternifolia (arbore de ceai), Lavandula angustifolia (levănțică), Rosa centifolia (trandafir), plantele din familia Asteraceae și speciile familiilor Apiaceae și Rutaceae – în special genul Citrus (conțin furanocumarine – care provoacă fitofotodermatită).
Ghid de prevenție a reacțiilor alergice
Considerăm că este esențial, dat fiind faptul că nu există nicio persoană care să nu folosească produse cosmetice sau dermato-cosmetice, încă din primele luni de viață, să existe o educare și o informare mai atentă a publicului asupra efectelor adverse pe care acestea le pot provoca. Urmare în numărul viitor
Actualități tererapeutice
în psoriazis, abordarea multidisciplinară și complianța la tratament (1)
Psoriazisul este definit ca boala inflamatorie cronică cutanată cu componență autoimună și afectare sistemică ce apare pe un teren predispozant, având o multitudine de factori trigger ce îl pot declanșa. Tratamentul psoriazisului are ca obiectiv terapeutic principal remisiunea completă a erupției cutanate pe o perioadă cât mai îndelungată de timp, cu îmbunătățirea calității vieții acestor pacienți. În funcție de forma clinică de boală dar și ținând cont de patologia sistemică, tramentul în psoriazis poate fi topic, sistemic, fototerapic sau combinat.
Formele ușoare de psoriazis vulgar răspund favorabil la tratamente topice, fiind bine tolerate, cu reacții adverse minore și risc mic de afectare sistemică. Medicația topică cel mai des folosită pentru pacienții cu psoriazis consta în dermatocorticoizi, decapante, keratoreductoare, analogi ai vitaminei D (plus combinații) și inhibitori de calcineurină. Alte metode de tratament sunt fototerapia (UVA, UVB narrow band sau PUVA terapia), laser excimer. Tratamentele topice pot fi adjuvante în formele extinse, moderat-severe de psoriazis, alături de terapiile sistemice. Psoriazisul moderat/sever sau refractar la terapia topică necesită medicație convențională sistemică imunosupresoare. Formele moderat-seve-
re de psoriazis fără răspuns eficient la terapiile convenționale, cu intoleranță sau patologie sistemică ce nu permite administrare acestor clase de medicamente beneficiază în ultimii 15 ani de terapii biologice. De asemenea, psoriazisul cu afectarea unor zone speciale cu puternic impact asupra calității vieții (palmo-plantar, scalp, genital, unghial) beneficiază de aceste medicații atunci când scorurile de severitate recomandă administrarea lor. Este de menționat faptul că majoritatea dintre molecule sunt aprobate și în țara noastră.
Alegerea unui tratament optim poate fi dificilă uneori, în pofida multiplelor opțiunilor terapeutice disponibile, fiind necesară individualizarea tratamentului, ținând cont de forma psoriazisului, extindere, zonele afectate, durata evoluției bolii, vârsta și sexul pacientului, starea generală și comorbiditățile asociate.
Abordarea multidisciplinară în psoriazis
Psoriazisul vulgar prezintă multiple implicații sistemice, recunoașterea și abordarea multidisciplinară a acestora îmbunătățește calitatea vieții acestor pacienți. Cele mai frecvente patologii asociate psoriazisului sunt: obezitatea (33,7 %), hipertensiune arterială (31,2%), boala cardiacă ischemică ( 3,3%), AVC (1,8%), dislipidemie (28,8%), diabet zaharat de tip II (13,9%), sindrom metabolic (28,3%), hipertrigliceridemie (45,7%). De aceea este necesară evaluarea periodică a indicelui de masă corporală, a tensiunii arteriale, nivelul seric al trigliceridelor, HDL-colesterol, glicemia sanguină.
Prezența artritei psoriazice la pacienții cu psoriazis variază între 6% și 42%. Pe langă predispoziția genetică un rol important în artropatia psoriazică îl joacă afluxul de citokine proinflamatorii, cu infiltrarea neutrofilică în plăcile de psoriazis și în membrana sinovială. De aceea este esențială evaluarea afectării articulare la toți pacienții.
Urmare în numărul viitor
Prof. Univ.
Dr. Maria Rotaru
Clinica Dermatologie
Facultatea de Medicină, Universitatea
„Lucian Blaga” Sibiu
Sănătatea somnului
Conceptul emergent de „sănătate a somnului“ reprezintă o perspectivă multidimensională incluzând mai multe domenii ale caracteristicilor somnului, cum ar fi durata, regularitatea, vigilența, sincronizarea, eficiența și satisfacția.
Ș. L. Dr. Mihaela Oros
Medic primar pediatru, Doctor în medicină, Centrul de Somnologie Pediatrică Ponderas Academic Hospital București, Universitatea „Titu Maiorescu”
Un somn bun pe timp de noapte ajută la refacerea și reactivarea memoriei, dezvoltarea cerebrală, reglarea temperaturii, creșterea producției de proteine, îmbunătățirea funcțiilor imune, menținerea sănătății fizice și mentale.
De fapt, conceptul de sănătate a somnului este un termen relativ nou în literatura de specialitate
Similar altor discipline medicale, în deceniile anterioare, cercetătorii s-au concentrat în principal asupra diferitelor afecțiuni ale somnului. Accentul pe sănătatea somnului mută însă atenția de la corelațiile somnului deficitar și tulburări de somn la obiective modificabile pentru menținerea bunăstării somnului.
Strategii preventive
pe mai multe niveluri de intervenție
În prezent, copiii dorm mai puțin decât acum un secol, iar părinții raportează calitatea redusă a somnului observată la copiii lor. La nivel mondial între 30% și 35% dintre adulți suferă de simptome de insomnie. Estimările privind prevalența sindromului de apnee în somn de tip obstructiv (SASO) variază între 3% și 10% din populația generală, fiind probabil mult subdiagnosticată.
Deși este important să se identifice și să se trateze tulburările de somn, sănătatea somnului nu înseamnă pur și simplu absența unei probleme.
Abordarea muldimensională a somnului se corelează cu perspectiva Organizației Mondiale a Sănătătii care descrie „sănătatea“ ca fiind „o stare de deplină bunăstare fizică, mentală și socială și nu doar absența bolii sau a infirmității“.
Sănătatea multidimensională a somnului recunoaște perspectiva individuală și, de asemenea, contextul social mai larg care oferă oportunitatea unor strategii preventive pe mai multe niveluri de intervenție: individual, familie, școli, locuri de muncă, comunitate, mass-media, sistem și politici de sănătate.
Un exemplu notabil este politica de amânare a orelor de începere a cursurilor liceale până la ora recomandată de Academia Americană de Pediatrie, respectiv 8:30 sau chiar mai târziu. Districtele școlare care și-au schimbat orele de începere a cursurilor au demonstrat beneficii pentru somn și sănătate, printre care se numără o durată mai lungă a somnului, mai puține întârzieri, reducerea somnolenței, rezultate academice mai bune și mai puține accidente rutiere. În ciuda datelor științifice convingătoare și a consensului numeroaselor organizații medicale care susțin orele de începere mai târzii la liceu, mai puțin de 20% dintre școlile medii și liceele din Statele Unite aderă la recomandările de a începe școala nu mai devreme de ora 8:30. Cu toate acestea, în octombrie
2019, California a devenit primul stat care a adoptat o legislație ce impune ca școlile gimnaziale să înceapă nu mai devreme de ora 8:00 iar liceele nu mai devreme de ora 8:30.
țiuni, are implicații etiologice și clinice importante.
Întrucât sănătatea somnului este un concept mai nou, care a relevat importanța unor factori de stil de viață pentru sănătatea somnului de-a lungul vieții.
Schimbare de paradigmă
Suprapunerea problemelor de somn cu alte morbidități mentale și fizice, cum ar fi obezitatea, a condus uneori la o concepție greșită conform căreia problemele de somn sunt doar un epifenomen al altor afecțiuni. Cu toate acestea, în ultimele trei decenii, dovezile convergente demonstrează că problemele de somn nu numai că apar frecvent împreună cu alte afecțiuni, dar pot juca și un rol cauzal în dezvoltarea acestora.
Această schimbare de paradigmă, care constă în a considera sănătatea precară a somnului ca fiind un indicator critic și un factor de risc pentru problemele de sănătate, mai degrabă decât ca fiind pur și simplu secundară acestor afec-
1. sănătatea somnului de-a lungul vieții
2. factorii stilului de viață asociați cu sănătatea somnului
3. dacă factorii stilului de viață asociați cu sănătatea somnului variază între și în cadrul grupelor de vârstă.
O problemă majoră este creșterea excesului de greutate și a obezității la copii și adolescenți. Această grupă de vârstă adesea nu îndeplinește cerințele pentru un timp de somn adecvat. Prevenirea tulburărilor de somn și a insomniei poate fi un element important în prevenirea bolilor netransmisibile, care încep adesea în copilăria timpurie.
Factorii nutriționali care reglează somnul pot avea mecanisme de acțiune diferite iar, pe de altă parte, o alimentație deficitară poate duce, pe termen lung, la inflamație, care este strâns asociată cu insomnia.
O dietă echilibrată, activitatea fizică și mai puține stimulente au un efect pozitiv asupra calității somnului. Se subliniaza astfel și se atrage atenția asupra importanței unei abordări interdisciplinare a medicinei somnului și a igienei somnului, de exemplu: nutriție, exerciții fizice, utilizarea internetului și social media, regularitate zilnică.
Ca atare, acești factori de stil de viață pot face parte dintr-un set standard de întrebări care evaluează sănătatea somnului.
Educația medicală în BPOC: element
cheie în recuperarea respiratorie (1)
Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este o boală pulmonară heterogenă, caracterizată prin simptome respiratorii cronice (dispnee, tuse, producție de spută) și/sau exacerbări, datorate anomaliilor căilor aeriene (bronșită/bronșiolită) și/sau alveolare (emfizem), ce cauzează obstrucție aeriană persistentă, frecvent progresivă.
Recuperarea respiratorie (RR) pe de altă parte este o intervenţie multidisciplinară și complexă pentru pacienţii cu boli respiratorii cronice, care sunt simptomatici și care, adesea, au activităţile zilnice limitate. Recuperarea respiratorie este concepută pentru a reduce simptomele, pentru optimizarea stării funcţionale, creșterea aderenţei la tratament și pentru reducerea costurilor de îngrijire, prin stabilizarea sau ameliorarea manifestărilor sistemice ale bolii.
Tratamentul de recuperare respiratorie ocupă un loc central la acești pacienţi, fiind recunoscut de toţi specialiștii din domeniu. Încă din 2001a fost recunoscută RR ca un standard de îngrijire pentru persoanele cu BPOC. RR este indicată la toți pacienții cu simptome relevante și/sau cu risc ridicat de exacerbare, îmbunătățește dispneea/starea de sănătate și toleranța la efort la pacienții stabili, duce la o reducere a simptomelor de anxietate și depresie și reduce spitalizarea
în rândul pacienților care au avut o exacerbare recentă. De la începuturi, bazele recuperării respiratorii au fost exercițiul fizic și educația. În timp ce componenta de exercițiu fizic a RR a fost descrisă clar și studiată pe larg pentru a determina eficacitatea și doza optimă, nu același lucru se poate spune și pentru componenta de educație. Aceasta ar trebui să fie efortul medicilor de a-i învăța pe pacienți să fie mai bine informați și capabili să-și gestioneze boala și comorbiditățile asociate. Toate societățile internaționale recomandă în cadrul ghidurilor lor de management, intervențiile educaționale.
Se anticipează că educația pentru sănătate va afecta cinci domenii posibile ale pacienților: (I) cunoștințele; (II) percepția beneficiului; (III) convingerile de sănătate; (IV) comportamentele de sănătate; și (V) rezultatele pentru sănătate. Cunoașterea și percepția pacientului asupra beneficiului par să fie influențate pozitiv de educație. Cu toate acestea, relația dintre cunoștințe, percepția asupra beneficiilor și rezultatele sănătății nu a fost explorată. Rezultatele în materie de sănătate, atunci când educația este evaluată ca un plus la antrenamentul fizic, nu s-a dovedit
a oferi beneficii suplimentare. S-a observat că atât participanții, care au finalizat antrenamentul fizic singuri sau asociat cu educația au avut îmbunătățiri comparabile, semnificative, în ceea ce privește calitatea vieții legate de sănătate, utilizarea asistenței medicale și ratele de admitere în spital, simptomele, capacitatea de exercițiu, capacitatea funcțională, funcția pulmonară și anxietatea și depresia. Cea mai recentă evaluare a RR susține aceste constatări. Urmare în numărul viitor. O analiză, a impactului modelelor cuprinzătoare de RR doar pentru antrenamentul fizic nu a demonstrat nici un efect semnificativ asupra calității vieții prin adăugarea educației. Singura constatare, care s-a dovedit a fi semnificativ diferită atunci când educația este combinată cu exercițiile fizice, se referă la ratele de finalizare. S-a observat că atunci când intervenția de RR a inclus educația, o proporție semnificativ mai mare de participanți au finalizat programul. Având în vedere provocările semnificative ale abandonului de la programele de RR, această constatare ar putea fi semnificativă din punct de vedere clinic și ar susține literatura care sugerează că oamenii percep componenta educațională ca fiind foarte benefică.
Conf. Univ. Habil. Dr. Paraschiva Postolache, Spitalul Clinic de Recuperare, Iași, Secția Clinică Recuperare Medicală Respiratorie
UMF „Grigore T. Popa“, Iași
Durerea la copii - trebuie să facem mai mult (3)
Avem obligația morală de a îmbunătăți managementul durerii la copii, astfel încât generațiile viitoare să crească într-o lume în care durerea sa fie evitabilă, iar actul medical să nu fie asociat cu suferința.
Dr. Eugeniu Oleineac, Medic primar Anestezie și
Terapie Intensivă, Spitalul
Clinic de Urgență pentru
Copii „Maria Sklodowska Curie“, București
Clasificarea
și mecanismele durerii: Durerea poate fi clasificată sau descrisă în mai multe feluri:
Această clasificare ne ajută să definim durerea și să o descriem mai întâi contextual, apoi să decelăm mecanismele posibile (nociceptiv, neuropat sau nociplastic) și să stabilim caracterul acut sau cronic al acesteia.
Să facem
durerea vizibilă
Pentru a trata mai bine durerea, trebuie să o evaluăm, să o facem vizibilă.
Evaluarea durerii la copii este un proces complex în care toate informațiile disponibile despre copil ar trebui să fie luate în considerare. Această evaluare nu este ușor de realizat, deoarece durerea este, prin definiție, o experiență mentală personală. Deși standardul de aur este auto-raportarea - când
copilul își descrie direct experiența, acest lucru nu este întotdeauna posibil, astfel, alți parametri indirecți, precum expresia facială, modificările comportamentale, modificările parametrilor fiziologici (de exemplu, frecvența cardiacă, respiratorie), de rând cu explorările funcționale neurologice, pot fi de asemenea folosite pentru a evalua durerea.
Durerea poate fi evaluată prin:
1. AUTOEVALUARE - copilul ne va comunica singur nivelul intensității durerii cu ajutorul unui scor unidimensional
• SNS (scorul numeric simplu): pacientul este rugat să „acorde o notă” intensității durerii lui, de la 0 (fără durere) la 10 (durere maximal imaginabila).
• Scorul „Fețelor”, utilizat în special la copii cu varsta intre 3-7 ani. Pentru a exclude factorul de “abstractizare”, de obicei nedezvoltat la această vârstă, această riglă prezintă pe partea pacientului un șir de fețe care prin grimase evocă o anumită emoție care
Continuare din numărul anterior
variază de la o față zâmbitoare până la o față tristă, plângătoare. Copilul este rugat să aleagă “fața” cu care se identifică cel mai mult la momentul examinării. Pe verso, examinatorul poate observa nivelul corespunzător al durerii.
2. HETEROEVALUARE - durerea este evaluată de către personalul medical/părinte – prin observarea comportamentului copilului și a altor semne vitale
Heteroevaluarea va fi aplicată în cazul copiilor nonverbali (nou-născuți, sugari, precum și copii care încă nu au o capacitate suficientă de abstractizare, pacienți necomunicanți sau incapabili să utilizeze vreunul din scoruri.
Scorul FLACC (Face, Legs, Activity, Cry, Consolability) - fața, picioarele, activitatea, plânsul și consolabilitatea se bazează pe observațiile făcute cu privire la fața pacientului, poziția picioarelor, activitatea copilului și dacă acesta este calm si consolat. Pentru fiecare dintre acești parametri de observație sunt atribuite puncte de la zero la doi. Urmare în numărul viitor.
Rolul farmacistului
în situații de criză sanitară
La Conferința Profit Health.forum, Ediția a XIV-a, am avut ocazia să subliniez rolul esențial pe care farmaciștii l-au jucat în sistemul sanitar, în special în momentele de criză. În perioada pandemică, farmaciile au devenit un pilon de sprijin pentru întreaga rețea de sănătate. În timp ce spitalele și camerele de gardă erau supraaglomerate, noi am fost cei care am asigurat continuitatea circuitului pacientului, oferindu-le oamenilor suport, consiliere și oprind abuzul de medicamente într-un moment în care auto-medicația era la cote alarmante.
Pentru ca farmaciștii să își poată exercita cu adevărat acest rol, avem nevoie de două lucruri esențiale: recunoaștere și stabilitate.
criză sanitară și permitându-ne să oferim soluții viabile pentru pacienți. Este un pas înainte, dar avem nevoie de susținerea acestui cadru, precum și de ghidul de bune practici farmaceutice, de care am fost înștiințați că urmează să fie implementat.
Este crucial ca acest ghid să recunoască importanța preparatului magistral în laborator, o activitate care reprezintă însăși esența profesiei de farmacist.
În primul rând, farmacistul trebuie recunoscut ca partener în echipa medicală, alături de medici și alți specialiști din domeniu. Farmacistul oferă un tip de îngrijire personalizată, fiind mult mai accesibil decât alte forme de asistență medicală. Avem o contribuție distinctă și esențială, prin sfaturile, suportul și tratamentele personalizate pe care le oferim pacienților.
În al doilea rând, stabilitatea este crucială. Avem nevoie de un cadru legislativ clar și predictibil. Ordinul Ministrului 2382/2021 a adus o reglementare necesară, recunoscând competențele noastre în situațiile de
Acest ghid nu ar trebui să fie o simplă formalitate sau o serie de constrângeri; pentru noi, este o oportunitate de dezvoltare şi de afirmare a farmaciştilor ca profesionişti esențiali în asigurarea sănătății publice. Ne dorim ca acest document să fie o resursă valoroasă care să ofere îndrumări clare, să încurajeze inovația şi să ne ajute să ne extindem rolul în sănătatea comunităților pe care le deservim.
În cadrul preparatului magistral, avem oportunitatea de a crea soluții unice, adaptate specific nevoilor fiecărui pacient. Astfel, farmaciștii pot răspunde unor probleme de sănătate complexe, oferind tratamente individualizate care, de multe ori, nu pot fi furnizate de produsele farmaceutice stadardizate.
Medicina personalizată este din ce în ce mai căutată, iar ghidul ar trebui să sprijine și să promoveze farmaciile cu receptură, nu să impună limitări care ar reduce accesul pacienților la această îngrijire unică.
De asemenea, acest ghid ar trebui să stabilească standarde de calitate și siguranță pentru preparatele magistrale, asigurând astfel o practică unitară și profesionistă în întreaga rețea de farmacii.
Farmacist Drd. Cosmina Bengescu
Stabilirea unor astfel de norme este esențială pentru a ne consolida credibilitatea în fața pacienților şi a autorităților, dar şi pentru a atrage recunoaşterea profesională pe care o merităm. Dacă este implementat corect, ghidul poate deveni o fundație solidă care ne permite să fim şi mai prezenți şi mai relevanți în sistemul de sănătate.
Farmaciile cu receptură sunt mai mult decât un simplu suport pentru medici și pacienți; ele fac parte integrantă din infrastructura medicală. Într-un context de criză, farmaciștii devin parteneri indis-
pensabili, mai ales când medicamentele nu sunt disponibile. Prin preparatele magistrale de laborator, putem asigura continuitatea tratamentelor, putem suplini lipsa medicamentelor care ai discontinuitate din diverse motive și, cel mai important, putem adapta tratamentele pentru a răspunde nevoilor specifice ale fiecărui pacient.
Medicina personalizată nu este doar un trend; este o necesitate, iar noi, farmaciştii, avem expertiza necesară pentru a o susține.
În pandemie, deși adesea invizibili, am fost acei „eroi tăcuți” care și-au îndeplinit rolul cu dedicare, venind în sprijinul pacienților și autorităților, oferind soluții rapide și eficiente.
Farmaciile cu receptură, prin prepararea tratamntelor personalizate, au contribuit la menținerea unui echilibru financiar în sistemul public de sănătate.
Tratamentele de laborator nu sunt incluse în schemele de compensare, ceea ce înseamnă că nu punem presiune suplimentară asupra bugetului sanitar, mai ales în perioade de criză când resursele trebuie redirecționate.
Farmaciștii au demonstrat că sunt parteneri de încredere, capabili să răspundă prompt și eficient în momentele dificile. Pacienții sunt motivul pentru care, zi de zi, ne îndeplinim rolul cu dedicare și pasiune.
Riscul de fractură de fragilitate
la pacienții cu osteoporoză
Osteoporoza este o boală metabolică osoasă care se definește printr-o masă osoasă și microstructură osoasă deteriorate, aspect ce crește semnificativ riscul de fractură la nivelul diferitelor regiuni ale organismului. În Statele Unite, în prezent, osteoporoza afectează peste 10 milioane de oameni, iar la nivel global, aproximativ 200 milioane de femei sunt afectate de osteoporoză. În România în 2019 existau 1.071.000 indivizi cu osteoporoză dintre care 80.7% femei și 19.3% bărbați. Numărul de fracturi noi de fragilitate este de 13.6 fracturi/1000 indivizi în 2019, în țara noastră. Un factor semnificativ pentru fracturi este vârsta, în consecință, odată cu îmbătrânirea populației vom asista la o creștere a numărului și severității fracturilor de fragilitate.
Practic, toate tipurile de fracturi sunt mai frecvente la pacienții cu osteoporoză iar indivizii cu istoric al unui tip de fractură au o probabilitate cu 50-100% mai mare de a suferi un alt tip de fractură în viitor. Particularitatea osteoporozei constă în faptul că nu se manifestă semne clinice până la apariția unei fracturi, astfel încât, fracturile de fragilitate devin manifestarea clinică cea mai frecventă. Pentru tot restul vieții lor, 1 în 5 bărbați și 1 în 3 femei, de obicei peste 50 de ani, vor suferi o fractură de fragilitate. Fracturile de fragilitate sunt pe locul 4 în clasificarea celor mai prevalente boli cronice în Europa, după cancerul pulmonar, boala cardiacă ischemică
și demență. Bolile cronice cum ar fi osteoporoza, vor deveni mai frecvente pe măsură ce populația globului îmbătrânește și stilul de viață se modifică. Fracturile osteoporotice au nu numai un puternic impact psihologic, rezultând în anxietate și depresie, dar vor pune și o presiune semnificativă economică pe societate și vor cauza durere și diformitate în cadrul pacienților suferind de această afecțiune debilitantă.
Pentru a susține managementul eficient al fracturilor de fragilitate și pentru a preveni exacerbarea durerii și a suferinței, precum și costurile asociate, toate societățile medicale îndrumă la prioritizarea prevenției acestora. Fracturile de fragilitate cauzate de osteoporoză reprezintă o povară economică semnificativă și într-o continuă creștere asupra sistemelor de sănătate și sociale, la nivel global. Costurile asociate cu fracturile osteoporotice
sunt substanțiale și includ costuri medicale directe (spitalizare, tratament chirurgical, reabilitare) și costuri indirecte (pierderea productivității, costurile îngrijirii pe termen lung). În Statele Unite, osteoporoza a cauzat aproximativ 2,3 milioane de fracturi la 2 milioane de americani asigurați în 2015, generând costuri medicale uriașe pentru sistemul de asigurări de sănătate Medicare. Aceste fracturi au dus la mai multe spitalizări decât atacurile de cord, accidentele vasculare cerebrale și cancerul de sân combinate. Costurile globale pentru gestionarea fracturilor osteoporotice sunt estimate la miliarde de dolari anual. De exemplu, costurile pentru tratamentul fracturilor de șold pot depăși 43.000 de dolari pe pacient în primul an după fractură. De aceea, se recomandă screeningul pentru osteoporoză prin testarea densității minerale osoase pentru a preveni fracturile osteoporotice la femeile de
As. Univ. Dr. Ana-Silvia Corlan UMF din Timișoara
65 de ani și screeningul acestei afecțiuni la femeile aflate în postmenopauză, mai tinere de 65 de ani, care prezintă un risc crescut de osteoporoză, evaluat conform unui instrument formal de evaluare a riscului clinic.
Pentru reducerea costurilor directe și indirecte asociate acestei afecțiuni și complicațiilor sale, ar fi utilă crearea de programe naționale de screening pentru persoanele de peste 50 de ani pentru a detecta osteoporoza înainte de apariția fracturilor. Măsuri suplimentare implică educația și conștientizarea asupra acestei boli, prin lansarea unor campanii națio-
nale de educare pentru a informa publicul despre importanța sănătății osoase și măsurile preventive, cum ar fi exercițiile fizice regulate, aportul adecvat de calciu și vitamina D, și evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool. NOF promovează utilizarea terapiilor aprobate de FDA pentru tratamentul osteoporozei, care pot reduce riscul fracturilor vertebrale și de șold cu până la 70%. Nu în ultimul rând, este esențială implementarea unor modele de îngrijire coordonată pentru pacienții care au suferit o fractură osteoporotică, pentru a preveni fracturile secundare și a reduce costurile asociate. Acest lucru
include gestionarea cazurilor prin echipe multidisciplinare și monitorizarea continuă a pacienților.
În ceea ce privește impactul psihologic al acestei afecțiuni debilitante, studiile recente arată că există o relație complexă între osteoporoză și sănătatea mentală; afecțiuni psihice precum tulburarea depresivă, anxietatea și sindromul de stres posttraumatic pe de-o parte și osteoporoza, pe de altă parte se află într-o relație bidirecțională, însemnând că tulburările depresive și anxietatea se asociază cu risc de osteoporoză, iar osteoporoza, după cum se poate întelege, se asociază frecvent cu simptome anxio-depresive. Osteoporoza și fracturile asociate pot duce la o scădere a stimei de sine, mai ales atunci când deformările osoase sau limitările fizice devin vizibile. Din cauza fricii de accidente și a mobilității reduse, pacienții pot evita activitățile sociale, ceea ce duce la izolare și singurătate. Acest lucru agravează starea de anxietate și depresie. Pierderea capacității de a îndeplini roluri sociale și familiale poate contribui la sentimente de inutilitate, afectând în mod negativ calitatea vieții. Exercițiile fizice regulate, cum ar fi mersul pe jos, înotul și exercițiile de rezistență, pot îmbunătăți starea de spirit și reduc riscul de cădere, contribuind astfel la o mai bună sănătate mentală și fizică. O dietă echilibrată, bogată în calciu și vitamina D, ajută la menținerea sănătății oaselor și poate avea efecte benefice asupra stării mentale.
devine acum
OYAMA AGARICUS BLAZEI BIO ACTIVE GR
Sosește în România varianta îmbunătățită a produsului Oyama Agaricus Bio Active MC, sub numele de Oyama Agaricus Bio Active GR (granular powder), suplimentul alimentar care aduce beneficii organismului uman, importat de peste 18 ani și în România. Aceeași pulbere, concentrație 99% Agaricus Blazei Murill, dar cu un conținut de aprox 6.4 ori mai mare de Beta-D-Glucan și oligoelemente, datorită celei mai noi tehnologii. Este suficientă administrarea unui singur pliculeț/zi (2.5 gr), dizolvat în apă plată la temperatura camerei, pentru a obține beneficiile a 3 pliculețe (9 gr) a variantei anterioare de produs.
Recomandăm achiziționarea din punctele de distribuție menționate pe site-ul nostru (farmacii sau magazine naturiste) și verificarea compatibilității produsului cu tratamentul dat de medicul curant
Notă: Bio Active GR este un supliment alimentar și nu înlocuiește tratamentul recomandat de medic sau un regim alimentar variat. Rezultatele diferă în funcţie de organismul fiecărei persoane, dar este întru totul natural și ajută la buna funcţionare a organismului. De asemenea, prin bogatul conţinut de Beta-D-Glucan, luptă cu celulele canceroase. Vă recomandăm să îl achiziţionaţi din punctele autorizate de pe site-ul nostru, pentru a beneficia de sfat autorizat de administrare.
Importator: SC Euro Japan Trading, Tel/Fax: 0368/ 452 849, Mobil: 0723.93.30.17, E-mail: office@ejtrading.eu, Web: www.ejtrading.eu
De ce Bio Active GR?
• Deoarece sănătatea este mai bună decât toate și meriţi să ai parte de ea!
• Deoarece conţine pulbere de ciuperca Agaricus Blazei Murill, denumită „Ciuperca lui Dumnezeu”, cunoscută
pentru acţiunea anti-tumorală puternică.
• Deoarece ciuperca este cultivată în mediu natural, nu în seră, fără îngrășăminte chimice.
• Deoarece Bio Active GR îţi
oferă garanţia calităţii japoneze, prin mărcile primite de la asociaţii de Medicină Alternativă și Complementară din Japonia.
• Deoarece îl achiziţionezi din farmacie sau plafar, cu indicaţii de administrare personalizate.
• Deoarece vezi minime
îmbunătăţiri ale stării de sănătate în 10-12 ZILE!
• Deoarece sănătatea este mai bună decat toate și meriţi să ai parte de ea!
• Conţine 120 de elemente necesare organismului (minerale, aminoacizi, oligoelemente) și este ușor de înghiţit și ușor de asimilat!
Mituri și Adevăruri Esențiale
în Nutriția Pacientului Oncologic
Nutriția joacă un important în susținerea pacienților oncologici pe durata tratamentului, dar și a recuperării ulterioare. De multe ori, însă, informațiile legate de alimentație și nutriție sunt distorsionate de mituri care pot induce în eroare pacienții și familiile lor.
MIT: Zahărul alimentează
în mod direct celulele canceroase, iar eliminarea completă a zahărului din dietă poate opri progresia bolii.
ADEVĂR: Toate celulele corpului, inclusiv cele sănătoase, au nevoie de glucoză pentru a funcționa corect. Deși celulele canceroase pot consuma mai multă glucoză, nu există dovezi științifice care să susțină că eliminarea zahărului din dietă poate opri creșterea tumorilor. Este important să se mențină un echilibru în consumul de carbohidrați din surse sănătoase, precum cereale integrale, fructe și legume, și să se evite excesele de zaharuri procesate.
MIT: Eliminarea completă a cărnii roșii din dietă este necesară pentru a preveni recidiva cancerului.
ADEVĂR: Consumul excesiv de carne roșie, mai ales procesată, poate fi asociat cu un risc crescut de cancer colorectal, dar nu este necesar să se elimine complet carnea roșie din dietă. Este recomandat un consum moderat de carne roșie neprocesată și de bună calitate, împreună cu o dietă variată ce
include pește, leguminoase și carne albă.
MIT: Suplimentele alimentare în doze mari sunt necesare pentru a stimula sistemul imunitar în lupta împotriva cancerului.
ADEVĂR: Nu toate suplimentele alimentare sunt recomandate în timpul tratamentului oncologic. Anumite suplimente pot interfera cu tratamentele oncologice și pot avea efecte adverse. Suplimentele nutriționale orale pot fi utile atunci când pacienții au dificultăți în a consuma suficiente alimente, dar acestea trebuie alese cu atenție și cu acordul medicului.
În timpul tratamentului oncologic, pacienții se pot confrunta cu dificultăți în a consuma suficiente alimente din cauza grețurilor, pierderii apetitului, dificultăți de înghițire sau altor efecte secundare ale terapiei.
În astfel de situații, suplimentele nutriționale orale pot juca un rol important în menținerea unui aport nutritiv corespunzător.
De exemplu, gama Resource de la Nestlé Health Science este special concepută pentru un aport echilibrat de proteine, vitamine și minerale, esențiale pentru a sprijini necesitățile nutriționale ale pacienților oncologici. Gama Resource reprezinta formule polimerice complete, ușor de administrat, mai ales în cazurile în care aportul alimentar este insuficient din cauza efectelor secundare ale tratamentului.
În concluzie, o dietă echilibrată, adaptată nevoilor individuale și ghidată de sfatul unui specialist, poate contribui la îmbunătățirea calității vieții pacienților oncologici și la susținerea recuperării, deoarece fiecare pacient este unic, iar alimentația corectă trebuie să fie personalizată, ținând cont de starea sa de sănătate și tratamentele pe care le urmează.
Refacerea resurselor unui pacient cu/la risc de malnutritie are un aliat puternic: Resource!
Dietetician AutorizatNutriționist Clinician,
Alina Tănăsache
CARACTERISTICI
RESOURCE
kcal
SUNTEM MAI APROAPE DE PACIENȚII ONCOLOGICI
Dietă completă nutriţional
Hipercalorică (Resource 2.0, Resource 2.0 cu fibre, Resource Protein), aport sporit de proteine (Resource Protein)
Aport de antioxidanţi: vitaminele A, C, E, Seleniu, Zinc
Dietă lichidă polimerică gata preparată pentru consum
Fără gluten
6 arome disponibile: Caise, Vanilie, Ananas-Mango, Căpșune, Cacao și Cafea
CUI SE RECOMANDĂ RESOURCE?
Adulţi şi copii cu vârsta peste 3 ani
Implantul cohlear este marea revoluție în Otologie!
Interviu realizat cu Doamna Prof. Univ. Dr. Adriana Neagoș, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș
Otorinolaringologia este o specialitate în continuă dezvoltare. Care sunt tendințele actuale în această specialitate?
Otorinolaringologia este o specialitate foarte vastă și se ocupă începând de la patologia inflamatorie, terminându-se cu patologia tumorală. În aria de analiză sunt cuprinse multe organe: nas, sinusurile paranazale, cavitatea bucală, faringele, orofaringele, hipofaringele, laringele, cervicalul, urechea la care se adaugă extinderea spre baza de craniu atât pentru partea de Rinologie cât și pentru partea de Otologie. Interdisciplinaritatea este foarte importantă în ORL. Tendințele actuale din punct de vedere chirurgical sunt extinderile către baza de craniu și multidisciplinaritatea din acest domeniu. În ceea ce privește aspectul tumoral, sunt noutăți legate de onco team, respectiv de diagnosticul și implementarea cât mai precoce a tratamentelor țintite în patologia tumorală din sfera ORL și nu numai. Amintim și terapiile moleculare în patologia alergică. Chirurgia endoscopică, microchirurgia, chirurgia endoscopică otică, încep să prindă contur în România. Printre prezentările științifice de înaltă ținută academică,
se va înscrie și una de chirurgie robotică în ceea ce privește implantul cohlear.
Cât de importantă este abordarea multidisciplinară a patologiei apneei somnului şi în ce constă aportul medicului ORList în cadrul echipei?
Apneea de somn are un caracter interdisciplinar și multidisciplinar datorită mecanismelor de producere a apneei în timpul somnului. Există apnee de tip obstructiv, central și mixt. Rolul ORL-ist-ului este în înțelegerea fiziopatologiei apneei de
tip obstructiv. Medicii ORL-iști joacă un rol important în stabilirea diagnosticului, ei fiind cei care cunosc exact calea aeriană superioară care are cea mai mare capacitate de colabare. La nivel internațional, centrele de somnologie, cuprind și pneumologi. În unele țări, în cadrul clinicilor de ORL, există departamente de somnologie iar ORL-iștii pot determina diagnosticul și trata dacă se cunoaște polisomnografia și interpretarea polisomnografică, pot diagnostica deoarece evaluează gradul de colabare al căii aeriene superioare prin metode de examinare fibrosco-
pică atât în perioada de veghe cât și în perioada de somn iar dacă diagnosticarea are loc din timp, pot trata apneea ușoară, apneea moderată, ronhopatia sau snoringul cronic, sindromul de rezistență al căii aeriene superioare și nu în ultimul rând apneea severă.
ORL-iștii contribuie la diagnosticarea patologiei de somn și mai ales a patologiei obstructive de somn, cărora li se alătură cardiologii, pneumologiii, chirurgia oro-maxilo-facială, endocrinologii și nu în ultimul rând neurologii. Apneea de somn prin mecanismele pe care le generează, determină modificări la nivel cardiovascular, endocrin și inclusiv diabetul. Așadar, tulburările de somn stau la baza tulburărilor metabolice iar conlucrarea interdisciplinară joacă un rol foarte important. În România, inițiatorul somnologiei a fost domnul Prof. Mihălțan Florin care a înființat Societatea de Somnologie în cadrul Societății Române de Pneumologie (SRP) și totodată a introdus competența în somn. Competența în somn este foarte importantă deoarece la șoferii profesioniști nu poate fi efectuată evaluarea și nici indicația terapeutică decât dacă există competență în somn pe care o conferă Pneumologia. Deobicei, pneumologii, solicită consultul ORL-ist-ului înainte de a implementa terapia CPAP. În concluzie, apneea de somn este un aport interdisciplinar.
Tehnologia a evoluat foarte mult în domeniul ORLului. Cum ajută inteligența artificială în depistarea,
diagnosticarea şi tratarea afecțiunilor O.R.L. atât la copii cât şi la adulți?
Chirurgia robotică se aplică foarte bine pentru chirurgia bazei de limbă, chirurgia hipofaringelui dar și în chirurgia implantului cohlear, la nivel mondial. Chirurgia endoscopică și chirurgia minim invazivă râmân de elecție pentru tumori extinse dar cu anumite riscuri în desfășurare, comparativ cu chirurgia clasică. Practic, toate sunt implementate datorită tehnologiei dar și pentru creșterea calității vieții pacienților, pentru recuperare rapidă postoperator și reintegrare imediată în activitățile cotidiene. Robotul și sistemele de navigație sunt conduse de om dar ele nu înlocuiesc capacitățile intelectuale și abilitățile chirurgului, ele conferă un confort și o siguranță mai mare medicului chirurg. În ceea ce privește metodele de diagnostic moderne, cum ar fi, posibilitățile de diagnostic endoscopice, endoscopie de contact, acestea vin în sprijinul medicului dar și a pacientului, în primul rând. Este necesar să existe o corelație clară între chirurgul ORL-ist și aparatura modernă de diagnostic și tratament. Nu se poate folosi imagistica în scopul 100% al diagnosticului, trebuie efectuată o corelație cu datele clinice iar Semiologia medicală râmâne totuși cea care stă la bază iar pasul numărul doi, desigur este chirurgia.
Puteți, vă rog, să ne vorbiți despre un caz deosebit pe care l-ați tratat cu succes mai recent?
Am realizat un implant cohlear la o pacientă cu un chist arahnoidian și cu hipoacuzie. În prezent este la activarea implantului și este foarte mulțumită.
Ce ne puteți spune, vă rog, despre implantarea cohleară atât la copii cât şi la adulți?
Implantul cohlear atât la copii cât și la adulți este marea revoluție în otologie deoarece integrarea socială este extraordinară. Mai ales la copii, diagnosticarea cât mai precoce și implantarea cât mai repede conduc la rezultate spectaculoase.
Problemele referitoare la implantarea cohleară sunt legate de diagnostic și de medicii din teritoriu care trebuie să fie informați despre ceea ce înseamnă implantul cohlear și indicațiile lui terapeutice. Dacă se acționează târziu, la copii se pune problema reabilitării auditiv-verbale iar la adulți, rezultatele sunt extraordinare după implantarea cohleară.
În încheiere, un gând din partea dumneavoastră adresat tuturor rezidenților şi medicilor din specialitatea ORL la început de drum.
În primul rând, să faci ceea ce îți place iar dacă ești un medic care își respectă cu onestitate meseria, rezultatele nu întârzie să apară. În al doilea rând, indiferent unde profesezi, ca și medic ORL-ist, există posibilități de diagnostic și tratament ținând cont de tehnologiile moderne, chiar dacă nu le practici, dar știi unde să trimiți un pacient în funcție de situație.
Instruirea este un lucru esențial!
Dincolo de greutate: O privire asupra complicațiilor obezității (1)
Obezitatea este o afecțiune metabolică ce se caracterizată prin acumularea excesivă de țesut adipos, care poate afecta negativ starea de sănătate. Este definită printr-un indice de masă corporală (IMC) crescut, un parametru utilizat pe scară largă pentru a evalua și clasifica greutatea corporală în raport cu înălțimea unei persoane.
DAs. Univ. Dr. Maria-Magdalena Roșu
Universitatea de Medicină
și Farmacie din Craiova, Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova
emult, percepțiile legate de greutatea corporală erau semnificativ diferite față de cele actuale, obezitatea fiind adesea văzută ca un simbol al prosperității și al bunăstării. În societățile antice și chiar până în epoca modernă timpurie, un trup mai rotund era adesea asociat cu bogăția și succesul, reflectând accesul la resurse abundente de hrană, un privilegiu într-o lume marcată de insecuritate alimentară frecventă. Această percepție s-a schimbat radical în secolul XX, culminând cu decizia Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din 1997, care a clasificat obezitatea ca o boală.
În anul 2020, aproape 1 miliard de persoane aveau
obezitate, ceea ce reprezintă aproximativ 1 din 7 oameni la nivel mondial și se estimează că până în 2035 numărul acestora se va dubla. De asemenea, numărul copiilor cu surplus ponderal crește alarmant, în prezent 1 din 11 copii se confruntă cu această problemă.
Obezitatea este adesea percepută prin impactul său estetic neplăcut, ceea ce poate conduce la o înțelegere superficială și limitată a implicațiilor sale.
În realitate, grăsimea corporală în exces nu este doar un țesut inert care afectează aspectul fizic, ci joacă un rol complex și activ în reglarea proceselor biologice, fiind un adevărat organ endocrin secretor, implicat activ în producerea și eliberarea de adipokine, care sunt molecule cu rol în reglarea inflamației și metabolismului. Printre aceste adipokine se numără factori proinflamatorii, care pot exacerba starea de inflamație cronică, caracteristică persoanelor cu obezitate. Această inflamație sistemică cronică joacă un rol
cheie în dezvoltarea rezistenței la insulină, care poate duce la o serie de complicații, inclusiv boli cardiovasculare (BCV), diabet zaharat tip 2 (DZ tip 2) sau sindrom metabolic.
Obezitatea se caracterizează printr-o depozitare excesivă de grăsime asociată cu diverse disfuncții metabolice, precum:
• Steatoză hepatică sau boala ficatului gras. Pe măsură ce ficatul se încarcă cu grăsime, funcția sa metabolică este perturbată, crescând riscul de inflamație hepatică, fibroză și, în cele din urmă, ciroză. Ficatul gras non-alcoolic și forma sa mai severă, steatohepatita non-alcoolică, sunt strâns legate de obezitate și sindrom metabolic, incluzând rezistența la insulină, hipertensiunea arterială (HTA) și dislipidemia (DLP).
• Grăsimea depozitată în mușchi poate interfera cu capacitatea celulelor musculare de a răspunde la insulină, contribuind la rezistența la insulină.
• Depunerea de țesut gras la nivelul pancreasului este un fenomen care poate juca un rol semnificativ în dezvoltarea
Conf. Univ. Dr. Mihaela Ionela Vladu
Universitatea de Medicină
și Farmacie din Craiova, Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova
diabetului zaharat de tip 2.
• În ultima perioadă, se vorbește tot mai mult despre steatoza cardiacă, acumularea de grăsime în jurul și în miocard - care poate determina disfuncție diastolică, aritmii, boală coronariană sau insuficiență cardiacă.
Cele mai multe complicații ale obezității sunt cauzate de efectele metabolice ale țesutului adipos, dar anumite complicații sunt rezultatul efectelor mecanice ale masei corporale crescute, precum și al efectelor psihosociale.
Obezitatea impactează practic toate segmentele corpului.
• La nivel cerebral, excesul de țesut adipos poate determina apariția accidentului
Grăsimea corporală excesivă, în special grăsimea viscera-
lă, poate duce la stări proinflamatorii și procoagulante, afectând astfel integritatea vasculară și crescând susceptibilitatea la formarea de trombi.
• La nivelul aparatului cardio-vascular, excesul ponderal poate determina apariția HTA, bolii coronariene, bolii arteriale periferice, insuficienței cardiace, insuficienței venoase cronice sau trombembolismului. Persoanele cu surplus ponderal au un risc de 3.5 ori mai mare de a avea HTA.
Persoanele cu obezitate au un risc de 2 ori mai mare de a face insuficiență cardiacă comparativ cu cele normoponderale.
Afectarea cordului (atât structurală cât și funcțională) determinată de obezitate se realizează prin multiple mecanisme, precum: stresul hemodinamic, disfuncția metabolică, statusul proinflamator, dislipi-
demia, dar și în mod indirect prin influența factorilor de risc cardiovascular.
• Pulmonar, obezitatea poate determina sindrom de apnee în somn, astm bronșic, hipertensiune pulmonară, insuficiență respiratorie.
Depunerile de grăsime la nivelul gâtului și în jurul faringelui pot reduce diametrul căilor aeriene, ceea ce duce la apnee - întreruperi temporare ale respirației. Această afecțiune poate duce la somn de slabă calitate, oboseală diurnă. Managementul obezității poate juca un rol semnificativ în ameliorarea sau chiar remisia simptomelor apneei în somn.
Relația dintre obezitate și astm implică mai multe mecanisme, printre care:
• Inflamația - atât sistemică, cât și în tractul respirator, care poate contribui la hiperreactivitatea bronșică caracteristică astmului.
• Restricția mecanică: excesul de grăsime corporală, în special în zona abdominală, poate limita expansiunea plămânilor și a diafragmei, ceea ce conduce la dificultăți de respirație și poate exacerba simptomele astmului.
• Rezistența la tratament: persoanele cu obezitate și astm au un răspuns mai slab la tratamentele standard pentru astm.
Managementul greutății prin dietă și exerciții fizice poate juca un rol important în ameliorarea simptomelor astmului la persoanele obeze și în îmbunătățirea calității vieții. Continuare în numărul viito
