FLORISTS ONLY NR.24

Prima revistă de design floral din România

FLORISTS ONLY www.floristsonly.ro

Nr. 24

Tania

Huyghe interviu

PERSPECTIVELE COMERŢULUI CU FLORI ÎN rOMÂNIA EXCLUSIV!!! PRIMUL MODEL DE BUGET ANUAL PENTRU FLORI ŞI PLANTE

SUPER

BIG BLACK FRIDAY & Weekend!!!

27-28-29 noiembrie

floristsonly.ro NOI Cărţi, reviste şi cataloage DE DESIGN FLORAL! INSPIRAŢIE la cel mai mic preţ!

FLORISTS ONLY Prima revistă de design floral din România ISSN 2066 - 8511 ISSN 2065 - 8923 Editor: Teofil Molcuţ Tel.: 0724 465 883 contact@floristsonly.ro Adresa redacţiei: O.P. 9, C.P. 101 410 690 Oradea, jud. Bihor © Toate drepturile sunt rezervate. Reproducerea integrală sau parţială a textelor sau ilustraţiilor din ediţiile tipărite sau digitale ale revistei FLORISTS ONLY este interzisă fără acordul scris al editorului. (Textele neatribuite aparțin editorului.) Utilizarea informaţiilor se face pe propria răspundere.

Foto copertă: Tania Huyghe Foto pag. 2: Buchete cu flori de toamnă la cea mai mare florărie din Viena.

editorial

PERSPECTIVELE COMERŢULUI CU FLORI ÎN ROMÂNIA Ca-n fiecare an, pe 1 decembrie ne vom aminti de ieşirea din robia ceauşistă. Am fost învăţaţi că revoluţia din 1989 ar fi făcut trecerea de la comunism la capitalsim, iar prin capitalism am fi ajuns la libertate. Am cunoscut ce înseamnă libertatea, fără îndoială. Fiecare a fost (şi este) liber să dispună de capitalul lui (bani, timp, informaţie/cunoştinţe, abilităţi, nume etc.) aşa cum a vrut. Dar cum se explică faptul că, după 26 de ani de la revoluţie, România este una dintre cele mai sărace ţări din Europa?

T

entaţia cea mare este de a-i învinui pe cei care ne-au condus până acum. Dar să nu uităm că politicienii, la revoluţie, nu ştiau nici ei cu mult mai multe decât noi (sau decât părinţii noştri) despre economia de piaţă, liberă; despre capitalism şi despre potenţialul său de a crea avere. Ilie Şerbănescu, fost ministru de finanţe, spunea la un moment dat într-un articol publicat pe jurnalul.ro că trăim într-un capitalism comunist, a cărui regulă este privatizarea profitu­rilor şi etatizarea pierderilor: „Prin România, comuniştii - aceia adevăraţi, care vociferează vehement împotriva exploatării omului de către om în capitalism - au înţeles rapid cum stă treaba prin capitalismul timpuriu şi, până să treacă ţara de la economia de comandă la economia de piaţă, şi-au construit ei rapid propriul capitalism, folosind din plin atuurile de care ei, singurii, dispuneau: PCR! Şi nu este vorba cumva de fosta apartenenţă a Partidului Comunist Român, ci de “pile, cunoştinţe, relaţii”!

Cât de şubredă este o economie naţională clădită pe un pseudocapitalism? Suficient încât să fie „cumpărată” de străini pe bani mărunţi. “În anul 2011 (...), în Topul 100 al celor mai mari companii din România, companiile cu capital majoritar străin au acoperit 82,1% din cifra de afaceri a topului şi 86,31% din volu­mul profitului brut.” * Fără o competiţie serioasă din partea firmelor autohtone, firmele străine, solide şi cu lichidităţi la discreţie, au pătruns nestingherite în paradisul mioritic. Le-am primit cu gândul că ne vor salva economia, că vor crea locuri de muncă...

Acum se dovedesc a fi un cal Troian. Decapitalizarea româniei continuă, iar conducătorii noştri întârzâie să o oprească.

Mă întreb pe mine şi te întreb şi pe tine: cum vor putea ­prospera afacerile (cu flori şi nu numai) într-o ţară săracă? Va mai exista iniţiativă privată peste 10 ani? Sau ne vom angaja cu toţii în lagărele de epurare economică ale celor din vest, adică în fabrici şi super/hypermarketuri? Oare copiii noştri vor avea suficienţi bani ca să continue sau să înceapă ei înşişi o afacere?

Cred că a sosit momentul să nu-i mai ascultăm pe cei care spun că doar prin consum se poate redresa România.

Consumul este bun până în momentul în care ne sărăceşte.

Consumul ne desparte de capitalul pe care l-am putea acumula şi transfera generaţiilor viitoare. Este important să înţelegem că prin cumpărăturile noastre efectuate la marii retaileri veniţi de peste graniţe, transformăm capitalul românesc în capital străin. În acest moment, este nevoie de un consum mai controlat.

Nu ne putem feri de cheltuieli, dar putem să le analizăm cu atenţie pe cele care chiar merită făcute: am nevoie de produsul y sau este doar un moft? Oare chiar merită să mă despart de banii câştigaţi în x ore de muncă pentru a avea produsul/serviciul/experienţa y?

Dacă până acum am trăit fără acest produs, mai pot să aştept?

Un consum sănătos mai presupune evitarea şi achitarea datoriilor de orice fel. Creditele de consum au fost şi sunt o mare greşeală. Dar ştim deja că milioane de români au credite la bănci, iar mica burghezie este înglodată în datorii. Datoriile ne încetinesc pe toţi. În fiecare moment cineva se luptă să ne ia banii ca să îi restituie băncilor. De ce nu se spune cât sunt de nocive creditele? Dar refinanţările, care doar prelungesc agonia? (Oare pentru a proteja profiturile băncilor şi indirect, pe cei care se joacă la bursă cu acţiunile acestora?) Un consum controlat înseamnă să ştii dinainte câţi bani ai la dispoziţie, ce poţi face cu ei şi ce vei face efectiv cu ei, adică să îţi programezi banii cu înţelepciune.

Or antreprenorii români suferă tocmai la capitolul programare. Răsfoieşte orice carte de afaceri, iar la un moment dat vei ajunge la „planul de afaceri”. Toate cărţile şi manualele de management pun un accent disproporţionat de mare pe planificarea afacerii: analiza SWOT, organigrame, planuri de marketing şi aşa mai departe. De ce nu se spune adevărul până la capăt, de la bun început: că planul de afaceri nu are nicio valoare pentru antreprenori, dacă nu este însoţit şi de planul de economisire, care să îl ajute pe omul de afaceri să economisească (sau să salveze de la risipă) tot mai mult din profitul obţinut? Sunt sigur că de la primul salariu sau primul profit şi până astăzi, fiecare dintre noi a risipit o grămadă de bani... După 26 de ani de risipă, ar cam fi timpul să ne oprim, nu crezi? Ar cam fi timpul să ne pese UNDE se duc banii noştri!

Ar cam fi timpul să muncim mai puţin pentru aceiaşi bani!

De aceea am decis ca PLANUL DE ECONOMISIRE să fie miezul acestei ediţii. Acel capitol care lipseşte din toate cărţile de economie, finanţe şi contabilitate se află de azi în mâinile tale. Acea carte pe care ar fi trebuit să o citeşti la 18 ani, înainte să încasezi primul salariu, va da un nou sens muncii tale. Nu e suficient să îl citeşti. Trebuie să îl şi aplici!

Fie că-ţi place, fie că nu, economisirea stă la baza capita­ lismului sănătos. Când afacerile merg bine, însă, majoritatea patronilor se culcă pe-o ureche şi cred că nimeni şi nimic nu le poate lua caşcavalul de sub nas. Însă ei uită un lucru: „Undeva, într-un garaj, un alt antreprenor pregăteşte un glonţ cu numele companiei lor încrustat pe el.” (Gary Hamel) În afaceri, la fel ca-n viaţă, banii înseamnă putere. Ai grijă de ei!

* Capitalul majoritar străin în companiile-noduri de pe principalele pieţe din România, autori: prof. dr. Cezar Mereuţă, prof. dr. Ionuţ Pandelică, lector dr. Aurelia Pandelică; Editura Economică, 2013.

practic

PRIMUL MODEL DE BUGET ANUAL PENTRU FLORI ŞI PLANTE

F

lorile sunt hrană pentru relaţii. Iar noi, oamenii, suntem fiinţe sociale. Nu ne-am născut ca să trăim singuri, ci ca să interacţionăm unii cu alţii. Uneori relaţiile se răcesc. N-ai mai sunat. Nu

te-a mai sunat... Şi uite-aşa, au trecut săptămâni, luni, poate chiar ani, fără să vă vorbiţi. Dar te-ai gândit vreodată că florile şi plantele sunt un fel de “Picătura” pentru relaţii?

Un buchet de flori sparge gheaţa oricând! Un buchet de flori, lucrat frumos, aduce zâmbetul pe buze la orice vârstă. Florile transmit un mesaj când cuvintele sunt de prisos sau continuă mesajul nostru până la capăt când rămânem fără cuvinte. Dar un buchet de flori sau un aranjament floral deosebit ţi s-ar putea părea exagerat de scump, raportat la venitul tău. Totuşi, cum ai putea să oferi flori frumoase la timpul potrivit şi într-un mod care să surprindă plăcut persoanele dragi din viaţa ta? Aplicând un BUGET pentru flori şi plante. Primul model de BUGET publicat de FLORISTS ONLY se află pe pagina alăturată.

SFATURI PENTRU O APLICARE EFICIENTĂ: 1. Dacă nu foloseşti deja un buget anual, vei găsi un model corect în PLANUL DE ECONOMISIRE care însoţeşte această ediţie a revistei FLORISTS ONLY. 2. În acel buget anual poţi include florile şi plantele în două categorii: fie la „Locuinţă şi utilităţi”, fie la „Altele – Cadouri/Crăciun”.

3. Sparge sumele mari în sume mici. Pornind de la suma pe care eşti dispus să o aloci pentru flori într-o lună, vei afla suma pe care trebuie să o pui deoparte în fiecare zi.

Privind florile ca pe o cheltuială mică, zilnică, nu ţi se vor mai părea scumpe şi inaccesibile când va trebui să le oferi.

Spre exemplu, ziua soţiei tale este în 20 ianuarie şi vrei să îi oferi un buchet de flori în valoare de 100 de lei. Ca să ai banii respectivi în data de 20, trebuie să pui deoparte doar câte 5 lei pe zi, începând cu 1 ianuarie. Dacă următorul eveniment este pe 14 februarie, ai la dispoziţie 25 de zile ca să aduni bani. Cu

Aceste bchete colorate, cu un minunat joc de texturi, întâmplină clienţii la cea mai bine cotată florărie din Koln.

4 - FLORISTS ONLY - www.floristsonly.ro

doar 4 lei pe zi, îi vei putea oferi soţiei încă un buchet superb în valoare de 100 de lei. Sper că ai înţeles ideea.

4. Completează tabelul din dreapta pentru a vedea lunile în care ai cele mai multe evenimente. Ajustează sumele în funcţie de importanţa pe care o dai fiecărui eveniment.

Spre exemplu, de 8 martie poate vei cheltui mai mult, în schimb în august nu vei cheltui niciun leu. Apoi completează primul tabel.

5. Începe cu persoanele dragi ţie. Nu de puţine ori le-ai neglijat tocmai pe femeile care înseamnă cel mai mult pentru tine. Surprinde-ţi soţia cu flori regulat, la fel şi fiica, soacra sau cumnata. Florile sunt ca o punte care facilitează comunicarea, păstrându-te abordabil şi şarmant.

6. Din suma anuală, reţine un procent pentru evenimente neprevăzute: înmormântări, nunţi, naşteri.

7. Nu uita de flori şi plante pentru acasă! Florile şi plantele vor înveseli întreaga familie şi vă vor da o stare de bine.

8. Oferă-i flori azi! Mâine poate va fi prea târziu...

12

11

10

9

8

7

6

5

4

3

2

1

Flori tăiate

Plante

9

8

7

6

5

4

3

2

1

Suma de bani necesară

TOTAL

Eveniment/ocazie

Suma

Data

Suma

Data

Suma

Data

Suma

Data

Suma

Data

Suma

Data

Suma

Data

Suma

Data

Suma

Data

Iubita / Soţia Fiica

Mama

Soacra

BUGET ANUAL • FLORI & PLANTE

pe zi

pe lună

pe zi

pe lună

www.floristsonly.ro - FLORISTS ONLY -

Sora

Cumnata

Prieteni

Colege servici

Alte relaţii

sumă disponibilă _____________

interviu

TANIA HUYGHE Teofil Molcuţ: Dragă Tania, te urmăresc de câţiva ani pe Facebook, unde, ori de câte ori vedeam o fotografie cu aranjamentele tale mă opream. Lucrările tale au ceva special, ceva ce atrage atenţia. Te rog să ne vorbeşti puţin despre munca ta. Când ţi-ai început afacerea cu flori? Cum ai reuşit să o creşti?

Tania Huyghe: Timp de 3 ani am urmat cursurile de seară ale unei şcoli de horticultură, iar după absolvire, m-am angajat la o florărie. În 2006 m-am decis să lucrez pe cont propriu, ca florist independent (PFA). Am început să caut de lucru atât în regim de colaborare cu alte florării, cât şi pe bază de comandă, pentru clienţii mei individuali.

Am atelierul meu unde locuiesc şi lucrez, iar de două ori pe an organizez “ziua porţilor deschise”. După 10 ani, mă găsiţi în aceeaşi ipostază, fără nici o dată liberă în agendă. Colaborez cu câteva florării din regiunea în care locuiesc şi particip la diferite evenimente. De exemplu, anul trecut am fost invitată la trei evenimente, ca designer florist.

T.M.: Ce înseamnă să fii florist independent? Cum îţi găseşti clienţii?

T.H.: A lucra pe cont propriu, ca florist, înseamnă să fii flexibil. Agenda ţi se poate modifica în fiecare săptămână. Înseamnă să te adaptezi la stilurile şi cerinţele diferite ale florăriilor în care lucrezi. Pentru mine este foarte solicitant şi am învăţat multe din locurile în care am lucrat. Cum găsesc noi clienţi? Practic, niciodată nu am fost nevoită să caut noi clienţi. M-au găsit ei pe mine. În ultimul timp a trebuit să refuz unele comenzi datorită programului încărcat. Vremurile se schimbă. Acum 10 ani, când am început, erau mult mai puţini florişti pe cont propriu. Dar de-a lungul anilor am cultivat relaţii de prietenie cu cei cu care am lucrat, iar ei continuă să mă caute.

T.M.: Ţi-ai dori să îţi deschizi propria florărie într-o zi?

T.H.: Nu, nu îmi voi deschide niciodată o florărie. De ce? Pentru că nu îmi doresc să fiu îngrădită, ca într-o cuşcă.

Vreau să fiu liberă să sar de la un eveniment la altul...

- FLORISTS ONLY - www.floristsonly.ro

T.M.: Să vorbim despre nunţi! Cam cât cheltuie belgienii pentru aranjamentele florale de la o nuntă? Ce fel de aranjamente preferă?

T.H.: Bugetul pentru flori diferă de la un cuplu la altul, dar majoritatea clienţilor mei se căsătoresc foarte curând după împlinirea vârstei de 20 de ani, deci nu vor să cheltuiască prea mulţi bani pe flori.

La o nuntă din Belgia vei găsi de obicei flori la casa părintească a miresei, flori la biserică şi uneori flori la masa festivă. Spun “uneori” pentru că multe locaţii asigră decorul interior pentru petrecerea de nuntă.

Buchetul de mireasă este piesa de rezistenţă. Petrec foarte mult timp la un buchet de mireasă (1-2 zile, în funcţie de cât de complicată este structura pe care voi lucra buchetul) pentru că îmi doresc să fie perfect.

Cât despre flori, trandafirii roz rămân cele mai populare flori pentru nunţi.

T.M.: Care sunt florile tale preferate?

T.H.: Mie personal îmi plac foarte mult macii, delphinium şi daliile, în toate culorile curcubeului. În general îmi place cam tot ce se găseşte într-o “grădină” sălbatică.

T.M.: Cum crezi că va arăta cariera viitorilor florişti?

Care vor fi principalele provocări?

T.H.: Nu cred că le va fi prea uşor tinerilor să pornească o afacere în acest domeniu. Sectorul nostru a fost puternic afectat de criză.

T.M.: În final aş vrea să vorbim puţin şi despre felul în care reuşeşte comunitatea LGBT să îşi implementeze agenda prin vârfurile din industria florilor. Nu ştiu dacă ai aflat despre cazul florăresei Barronelle Stutzman din Statele Unite - proprietara unei florării care a refuzat să realizeze decoraţiunile florale pentru nunta unor clienţi gay invocând credinţa ei în Dumnezeu şi în modelul familiei creştine, motiv pentru care a fost dată în judecată, riscând să piardă tot. Crezi că legalizarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex în toată Europa îi va determina pe florarii cu adevărat creştini să îşi închidă afacerile?

T.H.: Nu am aflat despre cazul Barronelle Stutzman până acum... Nu ştiu ce le rezervă viitorul floriştilor creştini. Dar nu mă îngrijorează. Pentru că ştiu că servesc un Dumnezeu care are grijă de copiii Lui chiar şi atunci când sunt nedreptăţiţi într-un fel sau altul.

T.M.: Înainte să ne despărţim, te rog să ne mai laşi unul dintre citatele tale preferate.

T.H.: Am un citat preferat? Da, bineînţeles, pentru că iubesc citatele. Iar unul dintre ele îi aparţine unei femei minunate, Maica Tereza: “Dumnezeu nu se aşteaptă de la mine să am succes. Ci se aşteaptă să am credinţă.”

Pe Tania o găsiţi pe Facebook cu uşurinţă la pagina Hoeve de l’art şi la adresa web bloem-en-zaak.be (Publicitate) Şcoala de design floral CASA BLANCA şi-a deschis porţile în Focşani din 3 septembrie 2015! Aflaţi mai multe detalii pe evenimente-casablanca.ro www.floristsonly.ro - FLORISTS ONLY -

paralelă

UNIUNEA EUROPEANĂ vs. ONG-uri Prin intermediul organizaţiilor nonguvernamentale, cetăţenii îşi pot ajuta ­ semenii în mod dirct şi indirect. Aceste organizaţii sunt dependente de donaţii/cotizaţii şi de donatori/­membri. Deşi desfăşoară o activitate economică (prin care produc bunuri şi servicii), la sfârşit de an lor nu li se măsoară profitabilitatea, ci impactul social şi eficienţa utilizării fondurilor spre atingerea obiectivelor. Cu toate acestea, nu greşim când afirmăm faptul că în multe cazuri, interesul fondatorilor a fost acela de a obţine un câştig financiar pe seama celor pe care pretind că îi ajută de la bun început sau pentru a pune mâna pe bani nemunciţi. În plus, unele ONG-uri, deşi teoretic sunt apolitice, vor să influenţeze politica, numărându-se printre grupurile de interese/presiune.

Multe ONG-uri nu ar trebui să existe - acestea acaparează o parte dintre resursele limitate care ar fi putut fi utilizate de organizaţii cu intenţii mai bune. Şi încă un paradox: spre exemplu, din mişcarea ecologiştilor au rezultat nenumărate ONG-uri, multe dintre ele având aceleaşi scopuri şi obiective. Cu toate acestea, ele se bat pentru a domina aceiaşi bani şi nu ţin cont de progresele făcute de celelalte organizaţii. Deci ONG-urile nu prea colaborează între ele, chiar dacă urmăresc să rezolve aceeaşi “problemă”.

Toate ONG-urile caută să obţină fonduri pentru a-şi atinge scopurile, iar cele care au un impact real în vieţile oamenilor se luptă penru aceiaşi bani la care privesc cu jind şi asociaţiile şi fundaţiile înfiinţate fără un scop clar şi precis. Într-o perioadă în care se eliberează atât de puţini bani pentru acte de caritate, este extrem de important ca acei bani să ajungă la ONG-urile care au cel mai bun impact social. Aşadar, înainte de a face orice fel de donaţie, trebuie să te informezi şi să determini singur(ă) asociaţiile şi fundaţiile care merită să fie susţinute. Donează, dar fă bine!

Uniunea Europeană

ONG

1

- mai multe state asociate

- mai multe persoane asociate

2

- tot mai puţină libertate de decizie la nivel naţional

- tot mai puţină libertate de decizie la nivel individual

3

- politici şi fonduri europene menite să crească competitivitatea economiilor naţionale şi a afacerilor însoţite tacit de formula “facere de bine”

- cursuri, conferinţe, evenimente educaţionale supraevaluate şi exclusi­ viste - “facere de bine”

- uniformizare: • aceeaşi monedă; • aceeaşi politică agricolă; • aceeaşi politică monetară; • “standarde europene” etc.

- uniformizare şi standardizare: se îngreunează pătrunderea pe piaţă a altor competitori (aspect care va fi resimţit de generaţiile viitoare); - acelaşi mod de comercializare a mărfii => inhibarea creativităţii, teama de a nu se încadra în “standarde”, sfidarea legilor economice; - aceiaşi furnizori preferenţiali pentru toţi membrii;

- taxe şi impozite datorate Uniunii Europene - calitatea de membru costă

- cotizaţie anuală; - timp şi implicare în activităţile ONGului, fie că îţi face plăcere, fie că nu.

- costuri noi pe care statele membre nu trebuiau să le suporte înainte de înfiinţarea uniunii: • costuri enorme cu aparatul birocratic (telefonie, internet, papetărie/birotică, transport, cazare, diurnă, salariu lunar, protecţie şi pază); • costuri de întreţinere a clădirilor administrative ale U.E. etc.

- costuri de administrare mari.

Membrilor li se generează cheltuieli noi care până la înfiinţarea ONG-ului nu trebuiau acoperite.

4

5

7

“Nu întrebaţi ce poate să facă ţara pentru voi, ci întrebaţi-vă ce puteţi face voi, pentru ţară!”

John F. Kennedy - cel de-al 35-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii