Hi,School! - editia I

Cum poþi sã ajungi un elev mai bun în trei paºi simpli

Sporturile aeriene, între extrem ºi extraordinar

Uniforma ºcolarã, de la mãreþie la decãdere

Pagina 2

Pagina 8

Pagina 7

Hi, School!

Sâmbătă, 1 iunie 2013 Nr. 1 - ediţia sector 4 12 pagini - Gratuit www.curierulnational.ro/hischool

Ziarul viitorilor jurnaliºti

Cristian Popescu - Piedone: ªcoala este locul în care se clãdeºte viitorul

Metode simple de a câºtiga bani de buzunar Raluca Chiru

Pagina 12

Esenţial EDUCAÞIE

SPORT

Încearcã activitãþile extraºcolare. Implicarea în activitãþi extraºcolare, promovate de instituþia de învãþãmânt (voluntariate sau activitãþi în cadrul ºcolii), are rolul de a îmbunãtãþi performanþele elevilor. Pagina 2

Interviu cu o campioanã: despre patinaj cu Andreea Þuligã.

Rezultatele se vãd în timp, pânã reuºeºti sã aterizezi o sãriturã poate trece ºi un an; aºa cã e nevoie de un milion de repetãri ºi de multã rãbdare. Pagina 8

ECONOMIE

Top maºini noi ºi ieftine pentru elevi. Un numãr tot mai mare de elevi aflaþi la vârsta majoratului doresc sã înlocuiascã transportul în comun cu o soluþie mult mai comodã: maºina personalã. Pagina 8

Topul cheltuielilor în rândul adolescenþilor. Chiar dacã pãrinþii pot pune condiþii în legãturã cu primirea banilor de buzunar, odatã ce aceºtia ajung la noi ei nu reuºesc sã ne impunã o modalitate de a-i folosi. Pagina 3

TURISM Top 10 locuri de vizitat în Bucureºti. Bucureºtiul poate fi un oraº frumos ºi atractiv dacã ºtii sã îi observi adevãratele sale comori. Pagina 5

DILEME "Plec sau rãmân?". Sã aplici la o facultate din strãinãtate poate pãrea complicat, însã nu este adevãrat. Trebuie doar sã te informezi, asta dupã ce deja te-ai decis ce facultate vrei sã urmezi. Pagina 6

HUMAN RELATIONS Iubirea - de la scrisori romantice la mesaje pe Facebook.

De-a lungul timpului relaþiile de dragoste construite în liceu au suferit mai multe transformãri în ceea ce priveºte modul lor de formare ºi de manifestare. Pagina 9

TIMP LIBER "Muzica are o influenþã deosebitã asupra dezvoltãrii individului". De muzica pe care o preferãm depinde itinerariul nostru uman. "Muzica reproduce însuºi caracterul uman", spunea Aristotel. Pagina 10

Internetul, activitãþile de zi cu zi sau chiar hobby-urile ne pot aduce o sumã de bani care sã ne asigure un anumit confort financiar, independent de pãrinþi Mulþi dintre noi suntem pasionaþi de fotografie, iar acest bun obicei ne poate mãri bugetul cu sume considerabile Putem face orice, de la meditaþii la joburi part-time în orice domeniu la care ne pricepem mãcar puþin ºi pentru care existã cerere

Lipsa de valori duce la lipsã de omenie Cel mai tare mã deranjeazã lipsa de respect ºi a celor ºapte ani de acasã. În fiecare zi îmi este imposibil sã nu vãd în jurul meu cel puþin o persoanã Florentina Tudor care se comportã ca ºi cum ar fi ieºit din junglã cu un minut în urmã. Pagina 4

Prostia ºi superficialitatea calea spre regres

Larisa Glonþ

Cum combatem prostia? Haideþi sã citim, sã observãm, sã înþelegem, sã ne deschidem mintea ºi inima! O altã problemã majorã este superficialitatea. Lenea ºi nepãsarea dau naºtere acestui defect, care cu puþin efort poate fi uºor transformat în virtute. Pagina 4

Adolescenþa este una dintre cele mai frumoase perioade din viaþa noastrã, dar ºi cea mai dificilã... financiar vorbind. Pe lângã multe alte probleme, noi, adolescenþii, ne dorim sã avem parte de lucruri frumoase. Însã, de cele mai multe ori nu dispunem de bani suficienþi. Întotdeauna avem nevoie de bani. Fie cã ne dorim cele mai noi haine, electronice sau chiar benzinã pentru maºinã. Preþul unei întâlniri sau al oricãrei alte activitãþi poate pune probleme stilului nostru de viaþã. Din fericire, existã metode de a face bani chiar ºi pentru adolescenþi.

Studiile sunt pe primul loc în ceea ce ne priveºte, iar un job nu prea intrã în discuþie în aceastã perioadã. Existã totuºi câteva soluþii la îndemânã care ne pot ajuta sã facem niºte bani în plus. Internetul, activitãþile de zi cu zi sau chiar hobby -urile pe care le avem ne pot aduce o sumã de bani care sã ne asigure un anumit confort financiar, independent de pãrinþi.

Nu trebuie decât sã 3 >> ai încredere în tine ºi... ceva voinþã. ªi-þi pot da câteva exemple de practici care-þi pot aduce venituri suficiente, putând, în plus, sã îmbini utilul cu plãcutul.

Spre exemplu, îþi poþi face un blog, iar în funcþie de subiectele pe care le postezi poþi atrage publicitate. Poþi, la fel de bine, sã foloseºti aparatul de fotografiat primit de curând imortalizându-i pe cei care-ºi doresc acest lucru. ªi lista continuã. Poþi face orice, de la meditaþii la joburi part-time în orice domeniu la care te pricepi mãcar puþin ºi pentru care existã cerere.

Enervant de deranjant

Maria Bebelea

De la începutul anilor de învãþãmânt am fost supusã la "experimente" educaþionale; am fost testatã în clasa a patra doar pentru a alege "spuma" generaþiei, am dat teze cu subiect unic, doar pentru ca anul urmãtor sã dãm testãri unice asemãnãtoare capacitãþii. Pagina 4

Publicaţia Hi, School! - Proiect educaţional şi de îndrumare profesională, realizat de cotidianul Curierul Naţional şi Asociaţia Bene Merenti, dedicat elevilor de liceu din România

2

Hi, School! | Sâmbãtã, 1 iunie 2013

Educaþie

Cum poþi sã ajungi un elev mai bun în trei paºi simpli

Încearcã activitãþile extraºcolare Larisa Glonþ stãzi, majoritatea elevilor considerã ºcoala o pierdere de vreme, o închisoare sau obstacolul din calea distracþiei. Din generaþie în generaþie, aceºtia îºi formeazã o concepþie greºitã despre anii de ºcoalã din cauza materiei stufoase ºi a cerinþelor covârºitoare. Ajung sã nu mai acorde atenþia necesarã studiului ºi sunt copleºiþi de lenea tipicã adolescentinã.

Evitã voit activitatea la cursuri ºi mai ales pe cele extraºcolare, justificându-se cã le ocupã inutil timpul ºi nu câºtigã nimic de pe urma lor. Total greºit!

Implicarea în activitãþi extraºcolare, promovate de instituþia de învãþãmânt (voluntariate sau activitãþi în cadrul ºcolii), are rolul de a îmbunãtãþi performanþele elevilor.

De asemenea, s-a dovedit cã eliminã stresul ºi oboseala prin simpla rupere de rutina zilnicã ºi introducerea în program a distracþiei.

Orele petrecute la ºcoalã ºi numãrul mare de teme pentru acasã predispun la sedentarism, de aceea trebuie sã ºtim sã ne organizãm timpul ºi sã introducem în orarul nostru ºi câteva activitãþi ce vor da puþinã culoare acestor ani tumultuoºi de studiu continuu.

Sã lãsãm comoditatea de o parte ºi sã ne dezvoltãm spiritul de echipã ºi pe cel civic. Sã îmbinãm constructiv utilul cu plãcutul pentru a trece mai uºor peste "oroarea ºi monotonia" ºcolarã, motivându-i astfel ºi pe cei din jurul nostru la o viaþã de adolescent armonioasã.

A

Trebuie sã ne adaptãm exigenþelor profesorilor, dar ºi perfecþionismului pe care ni-l impunem uneori Gradând energia, formãm un echilibru ºi evitãm astfel ca în ultimele ore sã ne pierdem concentrarea

fiecãrei materii, fãcând faþã exactitãþii pe care ne-o cere profesorul de matematicã. Ne dorim sã fim creativi ºi sensibili în faþa profesoarei de limba românã sau nenumãratelor formule pe care ni le predã profesorul de fizicã.

O nimica toatã în ochii cadrelor didactice, dar o luptã continuã ºi istovitoare pentru noi, când întâmpinãm dificultatea cursurilor ºi, uneori, chiar plictiseala.

Cu siguranþã, toþi ne întrebãm ce am putea face în privinþa asta, pentru a evita conflictele cu îndrumãtorii noºtri. Iatã câteva metode excelente.

Larisa Glonþ

Dozeazã-þi energia

Zilnic ne confruntãm cu provocãri. De la exigenþele profesorilor, pretenþiile pãrinþilor, cerinþele prietenilor, pânã la perfecþionismul pe care ni-l impunem uneori. Trebuie sã ne adaptãm

Dacã la început ne va fi greu, cu timpul ne vom obiºnui. Gradând energia, formãm un echilibru ºi evitãm astfel ca în ultimele ore sã ne pierdem concentrarea. Un somn odihnitor ºi o bunã planificare ne pot scoate din impas.

Avantajele lecturii Mãdãlina Iancu

T

rãim într-o erã în care Internetul a cãpãtat dimensiunile unui adevãrat monopol al informaþiei ºi documentãrii, umbrind cartea ºi

cititul totodatã.

Cartea, dupã cum o considerã ºi Mihai Cucereavii, este "Fãclia Lumii", scopul pe care îl urmãreºte este luminarea, ºlefuirea ºi crearea unui psihic sãnãtos, lucid, deoarece prin lecturã învãþãm sã fim disciplinaþi, conºtienþi de alegerile noastre, nelãsându-ne convinºi sau manipulaþi de opiniile greºite ale oamenilor din jurul nostru. În timpul parcurgerii cãrþilor arta armonioasã a împletirii cuvintelor -, se nasc imagini, enigme, sentimente în interiorul nostru. Acesta este meritul cãrþilor de calitate, al celor care creeazã puntea dintre imaginaþie ºi experienþã.

Cititul presupune concentrare. În timpul cititului coborâm în

lumea cãrþii. Spre deosebire de reviste sau Internet, cãrþile nu au alte informaþii care sã ne tulbure liniºtea. Cãrþile ne dezvãluie poveºtile de viaþã ale unor oameni cu caractere bine conturate, definite. Nu suntem agresaþi nici de imagini ºi nici de reclame.

Suntem doar noi cu cartea.

Prin citit acumulãm mai multe cunoºtinþe, devenim mai încrezãtori în noi, consolidându-ne stima de sine. Citind, ne diversificãm viaþa ºi ne expunem unor idei cu totul noi care ne ajutã sã ne dezvoltãm latura creativã ºi sã devenim mai deschiºi spre inovaþie, spre viitor.

Citind, petrecem mai mult timp cu noi înºine ºi reuºim sã ne cunoaºtem. Ne creãm o stare de liniºte care ne ajutã sã ne descoperim ºi sã ne înþelegem mai bine pe noi ºi pe cei din jurul nostru.

Prin urmare, dupã cum sublinia Mihai Cucereavii în "Fãclia Lumii", cu toate avantajele modernizãrii accelerate, cãrþile rãmân "cãrãuºii civilizaþiei, fãrã cãrþi istoria e mutã, literatura nu are glas, ºtiinþa e paralizatã ºi meditaþia e suspendatã".

Sigur ºtim, chiar înainte de culcare, care ne este programul de a doua zi. Nu trebuie decât sã-l defalcãm pe ore ºi sã-l parcurgem pas cu pas.

Înþelege-þi profesorul ºi schimbã-þi atitudinea În caz cã relaþia cu respectivul profesor nu este una strãlucitã, trebuie sã cãutãm sã înþelegem de ce ºi sã încercãm sã schimbãm acel ceva la noi care deranjeazã, apropiindu-ne mai mult de îndrumãtor, pentru a-i înþelege motivele.

O bunã cunoaºtere a gândirii celui de la catedrã ajutã foarte mult progresului nostru.

Lãsãm deoparte jignirile ºi atitudinea arogantã atunci când intrãm în conflict cu aceºtia, pentru cã riscãm sã agravãm situaþia, iar greul va apãsa mai mult pe umerii noºtri. Trebuie sã învãþãm sã fim docili, gândindu-ne cã nu

avem nimic de câºtigat dacã ajungem sã fim trimiºi la director sau terminãm ziua cu un proces verbal.

Concentreazã-te pe ce îþi place O altã metodã care dã roade ºi stimuleazã creativitatea este alegerea materiei sau materiilor preferate ºi lucrul intens la acestea. Încercãm sã ne dãm interesul pentru ceva care ne place ºi ne acapareazã cu adevãrat. Sã muncim din greu, dar din pasiune, ºi sã-i convingem pe profesori de capacitatea noastrã.

Sã nu uitãm sã luãm în calcul faptul cã învãþãm pentru noi ºi pentru construirea viitorului nostru, anii de liceu având drept scop modelarea noastrã, a personalitãþii ºi a caracterului nostru, pentru a deveni persoane puternice ºi capabile sã progreseze.

3

Hi, School! | Sâmbãtã, 1 iunie 2013

Economie

Metode simple de a câºtiga bani de buzunar

Topul cheltuielilor în rândul adolescenþilor

Raluca Chiru

Raluca Chiru

(Urmare din pagina 1) Mulþi dintre noi suntem pasionaþi de fotografie ºi o parte posedãm un aparat de fotografiat semi-profesional sau profesional.

Acest hobby ne poate mãri bugetul cu sume considerabile.

Folosindu-ne de aceastã pasiune, nu doar din plãcere, ci ºi pentru a câºtiga niºte bani, ne putem crea un nume care ne va ajuta pe viitor. Putem vorbi cu prietenii de familie care îºi doresc poze la diverse evenimente. Având în vedere cã foarte mulþi oameni îºi doresc sã aibã fotografii cu ei, poze de cuplu sau cu rudele, copiii lor sau orice alte persoane dragi, clienþii nu vor întârzia sã aparã.

Teoria mea este confirmatã de o mare parte dintre cunoscuþii mei. "A început ca o joacã, a devenit pasiune ºi apoi sursã de venit considerabilã. Fac fotografii de aproape 2 ani ºi am ajuns sã câºtig aproape 700 lei pe lunã", mi-a spus Anamaria Ghidarcea, elevã în clasa a XI-a.

De la munca part-time în mall...

Sunt anumite meserii extrem de potrivite pentru adolescenþi munca într-un restaurant fast food, în depozite, magazine de îmbrãcãminte sau orice tip de magazin pe care îl poþi gãsi într-un mall. Unii dintre noi nu vor dori de la început sã îºi ia o slujbã part-time, dar îºi vor da seama cât e de "cool" sã aibã bani fãrã a le cere pãrinþilor. Nu va mai trebui sã o implori pe mama de fiecare datã când vei vrea sã mergi undeva cu prietenii! De multe ori, poþi câºtiga suficienþi bani încât sã-þi cumperi o maºinã, acesta fiind un vis pentru majoritatea dintre noi.

...la blogging În ziua de azi poþi face bani foarte uºor ca antreprenor cu ajutorul internetului. Bloggingul reprezintã o sursã de venit extrem de bunã, de fapt unii din noi ajung în timp sã câºtige mai mult decât câºtigã pãrinþii lor la slujba de zi cu zi. Fenomenul de globalizare a cuprins ºi internetul. Datoritã acestui fapt, oameni din întreaga lume au oportunitãþi de a face bani indiferent de vârstã. De obicei, adolescenþii sunt în pas cu tehnologia, fiind în avantaj în faþa adulþilor când vor sã îºi creeze o sursã de venit din munca online.

Nu trebuie sã neglijezi cursurile Dacã eºti cu adevãrat foarte bun la limba englezã, matematicã sau chimie, poþi oferi meditaþii copiilor mai mici decât tine. Sunt foarte mulþi pãrinþi care cautã meditatori tineri, bine informaþi,

care ºtiu sã se facã plãcuþi cu uºurinþã copiilor pe care-i instruiesc. Într-o lunã în care nu vei neglija deloc ºcoala, poþi câºtiga în jur de 250 de lei.

Pliante, figuraþie TV O altã modalitate de a face rapid bani este împãrþirea pliantelor în magazine, intersecþii, staþii de metrou sau restaurante. O alternativã la aceasta, destul de simplã ºi totodatã distractivã, poate fi chiar ºi figuraþia la emisiuni tv sau reclame. Câteva ore pe zi, timp de douã trei-zile pe sãptãmânã, nu înseamnã mare lucru.

Aceastã muncã îþi poate aduce o sumã de bani care sã te ajute sã-þi cumperi ceea ce îþi doreºti.

Promovare online Cei care au talent artistic pot sã îºi asigure un venit din vân-

Ce poþi sã-þi cumperi cu alocaþia lunarã Raluca Chiru locaþia unui elev este de doar 42 de lei pe lunã. În cursul unei luni de ºcoalã sunt aproximativ 20 de zile în care un elev trebuie sã îºi procure alimente ºi un abonament pentru transport, în cazul în care este nevoie.

Dacã din cei 42 de lei scãdem 15 lei pentru abonamentul la autobuz, rãmân 27 de lei. Aceastã sumã împãrþitã la 20 de zile se reduce la doar 1.35 lei pe zi cu care un elev este nevoit sã îºi asigure masa pânã la ora 14:00.

Iatã ce poþi cumpãra din magazinele ºcolilor cu suma de 1.35 lei: 1.

Un croissant (1.20 lei) 2.

Un mãr/bananã/portocalã(1 leu) 3.

O sticlã cu apã (1 leu)

A

Acestea sunt puþinele posibilitãþi pe care un elev le are în pauza de masã. În cazul în care pãrinþii decid ca suma de bani sã nu fie cheltu-

itã în acest scop, atunci elevului îi mai rãmâne o singurã opþiune: cornul ºi laptele pe care îl primesc colegii mai mici ºi pe care ei nu îl consumã.

zarea de bijuterii ºi brãþãri, la târgurile care se organizeazã special. Puteþi sã vã vindeþi chiar ºi pe internet creaþiile. Cu ajutorul unui blog sau al unei pagini pe Facebook, munca ta poate fi valorificatã ºi, dacã eºti foarte bun în ceea ce faci, vei fi recomandat ºi altora, sporindu-þi clienþii. În perioada verii, cei care se pricep la înot pot sã ajute la supravegherea piscinelor, din postura de salvamari. Tu ce zici, vei începe vara aceasta sã îþi cauþi o nouã sursã de a câºtiga bani?

Experienþa cãpãtatã în anii adolescenþei îþi poate fi extrem de utilã în viitor, atunci când îþi vei cãuta un job adevãrat. Fii convins cã angajatorii vor verifica ºi, ulterior, aprecia, eforturile pe care le-ai depus în timpul tãu liber.

Elevii de pretutindeni primesc în mod obiºnuit sume de bani, mai mici sau mai mari de la pãrinþi, rude sau apropiaþi. Întrebarea este urmãtoarea: "Pe ce cheltuim aceste sume în activitãþile noastre zilnice?"

Chiar dacã pãrinþii pot pune condiþii în legãturã cu primirea banilor de buzunar, odatã ce aceºtia ajung la noi ei nu reuºesc sã ne impunã o modalitate de a-i folosi.

Conform unui sondaj, mulþi elevi îºi cheltuie "veniturile" pe mâncare. Fie cã vorbim de timpul liber sau de perioada în care ne aflãm la liceu, mâncarea sau gustarea sunt "prioritatea numãrul unu" în topul cheltuielilor.

Ieºirile cu prietenii sau cu iubita/iubitul înseamnã destui bani cheltuiþi, pe mâncare, filme ºi jocuri. Banii pe care îi consumãm pe aceste forme de divertisment se claseazã pe locul doi în acest top, ei fiind catalogaþi drept bani pentru distracþie.

A treia prioritate în topul nostru, atunci când vorbim de cheltuirea banilor de buzunar, este legatã de plata serviciilor de comunicaþii. Pentru unii, aceste cheltuieli sunt suportate de familie, dar alþii trebuie sã le suporte singuri, plãtind din propriul buzunar facturile de telefon. Sã nu uitãm de îmbrãcãminte. Pe mãsurã ce cresc, adolescenþii (în special fetele) tind sã cheltuiascã sume din ce în ce mai mari pentru haine. Pentru cã vrem sã arãtãm întotdeauna cât se poate de bine, investim sume destul de mari în þinutele noastre.

Iar aceasta este cea de-a patra prioritate...

Pe mãsurã ce ne maturizãm, apare o nouã grijã: consumabilele pentru autoturism. Benzina ºi întreþinerea unei maºini implicã un efort financiar considerabil!

Acestea sunt prioritãþile noastre principale atunci când vine vorba de gestionarea banilor de buzunar.

CARICATURA ZILEI

4

Hi, School! | Sâmbãtã, 1 iunie 2013

Opinii

Lipsa de valori duce la lipsã de omenie Florentina TUDOR

el mai tare mã deranjeazã lipsa de respect ºi a celor ºapte ani de acasã. În fiecare zi îmi este imposibil sã nu vãd în jurul meu cel puþin o persoanã care se comportã ca ºi cum ar fi ieºit din junglã cu un minut în urmã.

Poate pare exagerat, dar acesta este adevãrul, astfel de… "specimene" gãsim pretutindeni, dar cel mai des în mijloacele de transport în comun. Acum câteva zile mã întorceam acasã de la liceu ºi când sã iau autobuzul, în faþa mea, s-a îmbulzit un copil mic ºi gras împins de la spate de pãrinþi, care aproape m-a dãrâmat. Nu am spus nimic ºi am

C

“ ”I Poate par cã sunt din alt secol, dar manierele ºi respectul, precum ºi cei ºapte ani de acasã sunt pe cale de dispariþie

urcat, trecând pe lângã copil ºi aºezându-mã pe un scaun liber.

La nici un minut, în spatele meu îi aud pe cei doi pãrinþi cum vorbeau ºi spuneau cã nu sunt educatã, fiindcã am îndrãznit sã mã aºez pe scaunul liber. Am tãcut, dar în sinea mea îmi spuneam râzând amar: "râde ciob de oalã spartã" (ei nu au fost în stare sã îºi educe copilul, bãiat fiind, sã arate respect unei fete). În fine, cu toþii ºtim cã majoritatea bãieþilor din zilele noastre uitã sã fie politicoºi, dar ceea ce m-a surprins a fost faptul cã familia în cauzã se afla chiar în spatele meu, iar autobuzul nu era aglomerat. Aºa cã, de ce aproape sã cad eu pentru ca ei sã intre primii? Nu puteau sã aºtepte cele câteva secunde care îmi erau necesare pentru a urca

Enervant de deranjant

în autobuz ºi a evita scena?

Sunt întrebãri pe care mi le pun tot mai des când vãd cum se comportã unii ºi alþii. Cu riscul de a mã repeta, spun cã mã uimeºte lipsa de respect, cel puþin simulat, faþã de cei mai în vârstã (nu mã refer aici la bãtrâneii urâcioºi din R.A.T.B).

Tot pe stradã vãd copii care îºi fac bunicii de râs, vorbesc urât ºi pot fi chiar violenþi. Când eram micã, nu eram uºã de bisericã, dar ºtiam cã atunci când vãd pe cineva mai în vârstã trebuie sã mã comport civilizat sau cel puþin politicos, mãcar de complezenþã. Poate par cã sunt din alt secol, dar manierele ºi respectul, precum ºi cei ºapte ani de acasã sunt pe cale de dispariþie ºi sunt prea puþini cei care luptã pentru a le pãstra cel puþin în conºtiinþa colectivã.

Tehnologia avanseazã, copiii gândesc mecanic

Hi, School!

Proiect realizat de SC CURIERUL NAÞIONAL SA ºi Asociaþia Bene Merenti Manager de proiect Cristian Hãþiº cristi@forsale.com.ro Editori coordonatori: George Sîrbu george.sirbu@curierulnational.ro Valentin Bolocan valentin.bolocan@curierulnational.ro PR Lidia Dumitru lidia.dumitru@tailloredpr.ro DTP Bogdan Stroescu dtpcurierulnational@gmail.com Redacþia Colegiul Romano-C Catolic Sf. Iosif Larisa Glonþ - Elevã, Clasa a XI-a, Francesca Savu - Elevã, Clasa a XI-a, Andreea Barb, Elevã, Clasa a IX-a, Raluca Chiru, Elevã, Clasa a XI-a, Dumitra Mocean, Elevã, Clasa a X-a, Maximilian Barat, Elev, Clasa a XII-a, Colegiul Naþional Octav Onicescu Mãdãlina Iancu, Elevã, , Clasa a XI-a, Florentina Tudor, Elevã, Clasa a XI-a, Anamaria Banu, Elevã, Clasa a XI-a, Maria Adriana Bebelea, Elevã, Clasa a XI-a, Alina Manafu, Elevã, Clasa a XI-a, Iuliana Roºu, Elevã, Clasa a XI-a, Vlad Toma Roatã, Elev, clasa a XI-a, Marketing ºi Publicitate ForSale Comunicare www.forsale.com.ro sale@forsale.com.ro Telefon: 0757.279.306 Secretariat Mihaela Negreanu Tel: 021.599.55.00 Fax: 021.312.13.00 trafic@curierulnational.ro Difuzare Mihaela Iconaru Tel: 021.599.55.18 Redacþia: Str. Cristian Popiºteanu, nr.2-4, Sector 1, Bucureºti Web: www.curierulnational.ro/hischool Facebook: www.facebook.com/ziarulhischool Tipãrit la Tipografia Intact (Bucureºti)

n zilele noastre, totul a avansat extrem de mult ºi, în acelaºi timp, gândirea s-a schimbat.

O noutate în ºcoalã poate reprezenta nevoia constantã de tehnologie.

Putem vorbi aici despre calculatoarele de care este din ce în ce mai mare nevoie pentru niºte calcule simple sau de PC-ul de acasã care distrage elevii de la studiu.

Generaþiile cele mai tinere încep sã se concentreze doar pe a avea cât mai mult. Cât mai multe haine de firmã, cel mai bun telefon ºi uitã adesea de viitorul lor. Nu spun cã noi, cei un pic mai "în vârstã" suntem perfecþi. ªi noi avem astfel de reprezentanþi, dar cel puþin noi,

pe vremea când aveam 10 ani, ieºeam la o "pitita" pe-afarã sau mergeam în parc.

Cum afecteazã faptul cã "tehnologia a închis copiii în ei", dupã cum spunea o elevã de clasa a XI-a, viaþa de elev? Încep prin a avea din ce în ce mai puþin respect faþã de colegii lor mai mari, dar, cel mai important, faþã de profesori. Ceea ce este ceva nou, este faptul cã acum 10 ani elevul era certat pentru notele pe care le lua ºi nu profesorul, pentru cã dãdea acele note.

Totodatã, imaginaþia este îngrãditã, iar elevul învaþã sã gândeascã fãrã a conºtientiza, de fapt, ideea.

Tehnologia nu stricã, aproape cã nu ne face nici un rãu. Dar sã ne amintim cã nu

Dumitra Mocean

tot acest lux ne va asigura un viitor, ci ceea ce ºtim ºi cum gândim, lucruri pe care ni le formãm încã din clasa întâi. ªi cum ai putea face asta când laptop-ul gândeºte pentru tine?

Prostia ºi superficialitatea - calea spre regres

T

alentul stã la baza creativitãþii tinerilor. Cei mai mulþi îºi dezvoltã aptitudinile în dans, muzicã, picturã, actorie ºi multe alte ramuri ale

artei moderne.

Nimeni nu contestã acest fapt, prin urmare nu o fac nici eu.

Diferitele emisiuni-concurs ca "Românii au talent", "Vocea României", "Factorul X" sau "România danseazã" prezintã o dovadã clarã a celor care vor sã se afirme prin talent. Însã, orice pãdure are ºi uscãciuni. Pe lângã nenumãratele calitãþi, întâlnim ºi o laturã ce tinde spre regres, alcãtuitã din prostie ºi superficialitate, douã defecte majore care influenþeazã evoluþia caracterului ºi a modului în care sunt tratate problemele ce se ivesc în viaþã.

Prostia însoþeºte tot mai multe persoane. Îi înþelegem pe adulþi, care au lãsat deoparte cãrþile, mãcinaþi de grijile ºi preocupãrile vieþii, dar tinerii, copiii nu au nici o scuzã. Încã avem puterea de a ne

face timp sã citim, sã ne dezvoltãm gândirea ºi capacitatea de a înþelege acþiunile ºi trãirile celor de lângã noi. Întâlnim tot mai multe persoane ce se complac în aceastã situaþie limitatã, într-o viaþã nefructificatã, un stil de trai nesãnãtos. Nu mai putem purta discuþii constructive, la cea mai micã reacþie împotriva lor suntem împroºcaþi cu replici usturãtoare ºi ploi de jigniri ne lovesc tulburãtor urechile, aºteptându-ne în clipa urmãtoare la atacuri fizice.

Acestea sunt armele oamenilor care nu ºtiu sã lupte, acestea sunt acþiunile pe care ei le cunosc cel mai bine: primitive.

Cum combatem prostia?

Haideþi sã citim, sã observãm, sã înþelegem, sã ne deschidem mintea ºi inima!

O altã problemã majorã este superficialitatea. Lenea ºi nepãsarea dau naºtere acestui defect, care cu puþin efort poate fi uºor transformat în virtute.

Generaþia adolescenþilor zilelor noastre, o generaþie rãsfãþatã, nu mai acordã atenþia necesarã diferitelor atribuþii, fie proiectelor

Larisa Glonþ ºcolare, job-ului sau, pur ºi simplu, treburilor casnice.

Le lipseºte spiritul practic, dorinþa de reuºitã ºi cunoaºtere, atenþia ºi, cu desãvârºire, ruºinea eºecului inevitabil. Nu sunt conºtienþi de importanþa efortului depus, a cunoºtinþelor dobândite.

Ei nu au parte de satisfacþia lucrului bine fãcut cu propriile mâini, din cauza superficialitãþii adânc impregnatã în simþiri.

Acestea sunt aspecte ce pot fi îndreptate, însã trebuie sã învãþãm ce este responsabilitatea, cãci noi suntem VIITORUL !!!

Maria Adriana Bebelea Fiecare dintre noi este deranjat de diferite lucruri din diferite motive, pe mine mã enerveazã lipsa de interes a guvernanþilor pentru tineret. ªtim cu toþii cã România a ajuns în momentul actual o þarã îmbãtrânitã ºi asta este din cauza faptului cã dupã terminarea studiilor, de orice naturã ar fi acestea, preuniversitare sau universitare, elevul nu are un loc de muncã, iar dacã printr-o minune ºi douã-trei pile se întâmplã sã îºi gãseascã, salariul este unul infim în comparaþie cu cel din restul Europei.

Aºa cã, de ce am sta aici sã trãim, unde dupã mulþi ani de studiu suntem plãtiþi cu salariul minim pe economie, cu acelaºi salariu pe care îl are ºi un mãturãtor sau un portar, când în afara graniþelor ne aºteaptã un salariu mai mare ºi numeroase posibilitãþi de dezvoltare?

Cu ce mã ajutã pe mine statul, cu ce mã încântã ºi mã atrage sã rãmân ºi sã muncesc aici?

De la începutul anilor de învãþãmânt am fost supusã la "experimente" educaþionale; am fost testatã în clasa a patra doar pentru a alege "spuma" generaþiei, am dat teze cu subiect unic, doar pentru ca anul urmãtor sã dãm testãri unice asemãnãtoare capacitãþii. ªi examenul de bacalaureat este un alt experiment pentru generaþia mea, noi suntem cei care "probãm" bacul diferenþiat ºi dãm acele competenþe digitale pe care nimeni nu le poate pica.

Care le mai este rostul? ªi pentru a încheia, "ajutorul" statului la facultate este de a da mai multe examene de admitere. Ce rost au acestea, când triajul se face pe parcursul anilor universitari, din cei 3000 de studenþi înscriºi în anul întâi, 500 sunt cei care sfârºesc prin a da examenul de licenþã.

5

Hi, School! | Sâmbãtã, 1 iunie 2013

Turism

Top 10 locuri de vizitat în Bucureºti Mãdãlina Iancu ucureºtiul poate fi un oraº frumos ºi atractiv dacã ºtii sã îi observi adevãratele sale comori. Ignorã aglomeraþia ºi mizeria ºi vei descoperi un oraº cosmopolit, cu numeroase muzee, clãdiri frumoase, magazine luxoase ºi parcuri pline de verdeaþã.

Pentru a arãta frumuseþea acestui oraº, vom prezenta cele mai interesante locuri care îmbracã Bucureºtiul într-un aer inedit: 1. Palatul Parlamentului sau Casa Poporului a rãmas una dintre cele mai impresionante clãdiri din lume, fiind a doua ca mãrime dupã Pentagon. Pentru multã lume, Casa Poporului reprezintã un monument monstruos al comunismului, în schimb, pentru alþii este un motiv de mândrie.

2. Ateneul Român este una dintre emblemele Bucureºtiului ºi o bijuterie arhitecturalã a þãrii, datând încã din 1865. Atât interiorul, cât ºi exteriorul impresioneazã prin frumuseþe.

3. Parcul Ciºmigiu este cea mai veche grãdinã publicã din Bucureºti. Parcul a fost amenajat în stilul grãdinilor englezeºti.

Numele lui vine de la ciºmea.

Principalele puncte de atracþie sunt lacul ºi debarcaderul, grãdina de trandafiri, rondul roman, statuile, izvorul lui Eminescu ºi restaurantul românesc.

4. Cunoscut sub numele de Parcul Naþional Carol al II-lea, printre punctele de atracþie ale Parcului Herãstrãu se numãrã zona Expoflora, Insula Trandafirilor, Grãdina Japonezã, Aleea Cariatidelor ºi Statuia Generalului de Gaulle.

5. Muzeul Satului este unul dintre primele muzee în aer liber din lume, fiind una dintre atracþiile principale ale Bucureºtiului.

Vizitatorii pot vedea acolo tradiþiile ºi obiceiurile de secole ale

B

Maria Adriana Bebelea

B

n fiecare varã, cei mai mulþi se laudã cu faptul cã au vãzut încã o þarã strãinã, iar dar dacã îi întrebi ce au vizitat în România, spun simplu: Valea Prahovei, Poiana Braºov, Sinaia, Bran, poate Padina sau alte destinaþii asemãnãtoare.

Din pãcate aceastã categorie de turiºti porecliþi "pantofari" preferã sã meargã, dacã se poate, pânã în faþa obiectivului turistic cu maºina personalã. Ei aratã o adevãratã

I

ãile Herculane, una dintre cele mai apreciate ºi cãutate staþiuni balneare din România, a ajuns treptat de la oraº de vis la unul în

paraginã.

Aceste bãi din judeþul CaraºSeverin au o istorie lungã ºi de apreciat. Au fost construite încã din vremea romanilor ºi reconstituite de austrieci, însã în prezent au ajuns sã decadã de la gloria lor ºi sã fie umilite.

Oraºul este înconjurat de o priveliºte uimitoare, are izvoare benefice pentru o sumedenie de afecþiuni. Aceasta îmbinã utilul cu plãcutul, fiind o staþiune pentru toate vârstele. Cu toate acestea, Bãile Herculane nu au mai fost reabilitate de mult timp.

poporului român, modul de viaþã ºi casele în care locuiau. Pe lângã expoziþia în aer liber, muzeul deþine ºi colecþii de manuscrise, studii, schiþe, desene, planºe, cliºee pe sticlã, filme, negative alb-negru ºi color sau fotografii.

6. Singurul han din Bucureºti care ºi-a pãstrat intactã forma originalã de la începutul secolului XIX este Hanul cu Tei. La galeria de artã Hanul cu Tei vei gãsi obiecte de artã vechi, precum piese de mobilier, lambriuri, tapiserii ºi covoare, tablouri, fotografii, albume, documente vechi, ceasuri, aparate de fotografiat ºi gramofoane, monede ºi decoraþii, icoane ºi chiar jucãrii.

7. Carul cu Bere este una dintre cele mai vechi berãrii ale Bucureºtiului, care gãzduia adevãrate cenacluri literare.

Restaurantul este o legendã vie ºi unul dintre locurile cele mai frecventate de strãinii aflaþi în cãutarea tradiþionalismului românesc.

8. Castelul lui Vlad Þepeº este una dintre atracþiile Capitalei. Este mai puþin cunoscut publicului, însã atrage prin farmecul sãu medieval.

9. Cea mai veche clãdire locuibilã din Bucureºti care s-a pãstrat în forma ei originalã ºi care adãposteºte Muzeul Theodor Pallady este Casa Melik. În acest muzeu, vei gãsi lucrãri

ale celebrului pictor, precum Lalele Roºii, Place Dauphin, portretele actriþelor Marioara Voiculescu ºi Maria Ventura, lucrãri de artã europeanã ºi orientalã sau piese de mobilier.

Colecþia expusã acolo numãrã peste 1200 de piese, atât ale artiºtilor români, cât ºi ale celor strãini.

10. Curtea Veche a fost prima curte domneascã din Bucureºti. Aceasta cuprindea un palat, o bisericã, spaþiile destinate slugilor ºi grãdinile palatului. Astãzi, Curtea Domneascã a devenit un muzeu în aer liber care gãzduieºte frecvent evenimente culturale, festivaluri ºi târguri de artã medievalã.

planificare ºi informare. O astfel de cãlãtorie constã în stabilirea unei destinaþii fixe (o anumitã zonã, Neamþ, de exemplu) ºi vizitarea a cât mai multor obiective din zonã.

Un lucru important de care sã þii cont este cã nu trebuie sã te grãbeºti ºi sã vezi zona respectivã într-o singurã vacanþã, mai ales dacã este foarte generoasã din punct de vedere turistic. Dacã te grãbeºti nu o sã mai vezi nimic, te enervezi ºi care mai este rolul concediului atunci? Întotdeauna va exista varianta "verii urmãtoare".

cou de schimb, jachetã mai groasã, pelerina de ploaie (vremea este înºelãtoare), briceag, trusã de prim ajutor, mâncare (nu foarte dulce deoarece provoacã sete), un termos cu ceai dulce (ajutã în cazul în care vã scade glicemia), o hartã a zonei (dacã este posibil), telefonul mobil încãrcat la maxim ºi dacã nici pe munte nu te poþi despãrþi de muzica preferatã, mai bine foloseºti un alt dispozitiv special pentru acest lucru, deoarece bateria telefonului trebuie pãstratã pentru situaþiile de urgenþã. În altã ordine de idei, alegerea traseelor este foarte importantã fiindcã nu este plãcut sã te prindã noaptea pe drum. Deci este crucial sã te hotãrãºti la o rutã pentru care sã fii pregãtit fizic.

Dacã eºti începãtor, mai bine alegi ceva mai uºor, cum ar fi o drumeþie de la cabana Bolboci pânã pe Cheile Tãtarului, sau dacã eºti deja experimentat în domeniu Valea lui Stan este o adevãratã aventurã.

Un tur de orizont românesc Florentina Tudor

Bãile Herculane de la mãrire la decãdere

încãpãþânare ºi negare a efortului fizic. În ciuda numãrului lor mare, existã ºi turiºti care nu se dau în lãturi când vine vorba de miºcare ºi ajung sã descopere adevãratele frumuseþi ale þãrii.

De ce sã alegi un "tur de orizont"? În primul rând, monotonia este eliminatã din ecuaþie ºi în al doilea rând poþi vedea ce este cu adevãrat apreciat de strãini în România, care nu sunt puþini ºi cel mai adesea îi poþi întâlni pe munte.

Nu în ultimul rând, ai ocazia sã vezi locuri ce multora le sunt necunoscute.

Un "tur de orizont" presupune

Strãinii, interesaþi de România Cu toate cã mulþi tineri considerã cã România nu mai este "la modã", mulþi strãini vin în concediu în þara noastrã, mai ales la munte unde fac tot felul de trasee. Cel mai adesea îi poþi întâlni pe munte, în destinaþii precum Groapa Ruginoasã, Peºtera Meziad (munþii Apuseni), Valea lui Stan (munþii Fãgãraº) ºi pe celebrele ºosele montane (Transfãgãrãºan ºi Transalpina).

Ce înseamnã sã mergi pe munte?

Dacã în "turul tãu de orizont" incluzi ºi muntele, atunci este bine sã te documentezi înainte de a porni la drum. În cazul în care faci drumeþii scurte este important sã ai 13 lucruri esenþiale la tine: rucsacul de drumeþie (de dimensiuni medii), apa (cel puþin 1 litru), bocanci, tri-

Centrul oraºului aratã ca dupã o revoluþie. Clãdirile sunt la un cutremur depãrtare de a cãdea, iar priveliºtea urbanã este deplorabilã.

Majoritatea hotelurilor de stat sunt închise ºi uitate de lume. Multcunoscutul Hotel Roman nu a mai fost renovat recent, iar majoritatea izvoarelor sulfuroase ori cu iod sunt pur ºi simplu neamenajate.

Cu toate acestea, staþiunea are potenþialul de a atrage mulþi turiºti, atât români, cât ºi strãini.

Aceasta are o ºosea pe care meritã sã conduci, drumul spre Baia de Aramã fiind o frumuseþe.

Existã ºtranduri cu ape termale, dar ºi ape simple, ºi are dezvoltatã o laturã tinereascã, staþiunea nefiind lipsitã de cluburi, baruri ºi parcuri.

De asemenea, de-a lungul timpului s-au format ºi festivaluri ºi diferite tradiþii în jurul oraºului. Astfel, existã Festivalul Internaþional de Folclor Hercules, Balul Strugurilor, Nigeea la Bani sau Zilele Oraºului Bãile Herculane, Festivalul Rãchiei din Banat ºi Festivalul Pinului Negru de Banat. De asemenea, aceste evenimente ar putea reprezenta o atracþie turisticã importantã.

Urbanitatea oraºului nu mai are, cu siguranþã, o esteticã frumoasã ºi nici turismul nu este exploatat la adevãrata sa valoare, dar oraºul Bãile Herculane poate sã revinã la gloria de care a beneficiat odatã.

6

Hi, School! | Sâmbãtã, 1 iunie 2013

Dileme

"Plec sau rãmân?" sã ne plimbãm în diferite orãºele, la malul mãrii, plãtind un bilet de 5-10 euro, în condiþii impecabile", spunea ea.

Dumitra Mocean Din ce în ce mai mulþi elevi de clasa a douãsprezecea se gândesc sã plece în altã þarã pentru a primi o educaþie universitarã ºi mulþi dintre ei poate ºi reuºesc. Dar de ce sunt universitãþile din afarã mai bune ca cele din þarã? Avem ºi noi profesori excepþionali în toate domeniile de studiu. Dar de ce sã rãmâi, când poþi sã pleci ºi sã duci o viaþã mai bunã în altã parte? Cel puþin 200 de români s-au înscris anul trecut la unele dintre cele mai bune zece universitãþi din lume.

Erasmus, o altã alternativã

Informare, decizie, aplicare, plecare Sã aplici la o facultate din strãinãtate poate pãrea complicat, însã nu este adevãrat. Trebuie doar sã te informezi, asta dupã ce deja te-ai decis ce facultate vrei sã urmezi. Ar trebui sã te interesezi de deadline-uri ºi, de obicei, aceste informaþii le gãseºti uºor, mai ales pentru facultãþile din Anglia,care au un site foarte bine organizat.

Apoi va trebui sã te asiguri cã ai la activ ceva voluntariat, note acceptabile, un examen de englezã recunoscut de universitatea pentru care optezi ºi, eventual, o scrisoare de recomandare. De multe ori, va fi cerutã ºi o anume taxã de aplicare. Aplici ºi apoi, dacã acesta este lucrul pe care þi-l doreºti, urmeazã perioada de foc, în care aºtepþi ºi aºtepþi rãspunsul lor, iar în cazul în care va fi pozitiv, va trebui sã fii conºtient cã vei fi singur printre strãinii ce nu au o pãrere excelentã despre navamamã de pe care tu vei coborî ºi vei poposi pe pãmântul lor, deci, spiritul de aventurã va trebui sã fie prezent.

De ce studenþii români aleg strãinãtatea?

Rãspunsul la aceastã întrebare este pe cât de simplu, pe atât de logic. În primul rând posibilitãþile.

Deºi procesul de admitere la o facultate din afarã este ceva mai dificil decât cel din România, ei dorind sã le demonstrezi cã ai fost activ în diferite activitãþi pe tot

parcursul liceului ºi solicitând una sau douã scrisori de recomandare, la absolvire vei avea mai multe oportunitãþi de angajare în statul respectiv, precum ºi în alte þãri, chiar ºi în România. De asemenea, poþi învãþa o altã limbã strãinã, pe lângã cea ºtiutã deja. În al doilea rând, a face studii în strãinãtate înseamnã sã intri în contact cu alte civilizaþii, sã socializezi cu altfel de oameni, sã-þi faci prieteni ºi, de ce nu, chiar sã reuºeºti sã înveþi lucruri despre tine, sã te autodepãºeºti: "Mi-a plãcut tot - atmosfera de la ºcoalã, profesorii, colegii veniþi din toate colþurile lumii", spune Marika Mihalache, studentã în cadrul unei ºcoli de design din Barcelona. În al treilea rând, în România nu se prea pune accentul pe practicã, de aceea un alt motiv pentru care este recomandat unui student sã aleagã un program de studii într-o altã þarã este practica.

De cele mai multe ori universitãþile includ perioade de minim

De fiecare datã va exista gândul, dacã nu eºti olimpic sau un geniu neînþeles, cã "acolo" ajung doar acest tip de oameni, doar cei extraordinar de deºtepþi, lucru total greºit: "În strãinãtate ajung doar cei descurcãreþi, cei dornici" afirmã Dinu George, student în cadrul unei universitãþi din Germania.

"Eu nu am avut note stelare, însã le-am arãtat cã locul meu este acolo", a adãugat el.

A doua chestie ce trece prin cap oricãrui aspirant la un loc în bãncile unei universitãþi strãine este cã "e scump sã înveþi acolo".

Total neadevãrat! Nu este ieftin, pentru cã ai nevoie de bani pentru

a te acomoda stilului de viaþã mai scump: chiria, mâncarea ºi hai sã nu uitãm de diferitele ieºiri în oraº. Unde se duce românul ºi nu se distreazã? Însã pot fi accesate o multitudine de burse, programe de studiu accesibile tuturor, care nu te vor seca de bani, aºa cum probabil vei auzi din toate pãrþile.

Alexandra Ionescu, 27 de ani, care a fost plecatã în Franþa cu Erasmus, la Universitatea Charles de Gaulle Lille, povesteºte cum s-a descurcat cu toate acele cheltuieli. "În ceea ce priveºte cazarea, noi având o bursã de 350 de euro, am optat pentru varianta cea mai ieftinã. Chiria costã 130 de euro, dintre care Casa de Alocaþii Familiale ne mai restituia 40 de euro. Preþurile la mâncare erau chiar acceptabile, la unele produse erau chiar mai mici decât în România ºi aveam ºi posibilitatea de a mânca la cantina facultãþii cu 3 euro. Noi preferam excursiile, deoarece erau tot felul de oferte la biletele de tren, ce ne permiteau

înþelegere a mediului înconjurãtor, capacitate ce purcede dintr-un sistem de valori, format în timp, ce ne serveºte ca punct de referinþã în tot ceea ce facem.

Acesta ar fi un prim pas în folosirea corectã a timpului, mai departe þine de personalitatea ºi de aspiraþiile fiecãruia, de mediul în care trãim ºi de persoanele care ne modeleazã.

Metoda negativã este caracterizatã de indiferenþã, lene ºi aroganþã, de nevoia de a depune un efort minim pentru obþinerea succesului maxim. Având ca trãsãturi definitorii însuºiri tipice societãþii, aceastã metodã duce la pierderea ocaziei de a ne cunoaºte, pierdem timp în care s-ar putea forma clipe definitorii pentru dezvoltarea noastrã socialã, financiarã ºi de ce nu personalã…

Odatã cu scurgerea timpului trecem prin mai multe etape, etape ce sunt individualizate de ani ºi care depind mai mult sau mai puþin de noi. Influenþãm modul în care alþii îºi petrec timpul la fel de mult cât ne influenþeazã ºi ei modul de existenþã.

Chiar dacã ne dãm seama sau nu de acest lucru, nu putem sã-l oprim, fie cã vrem, fie cã nu, suntem legaþi de ceilalþi ºi þine de noi sã ne controlãm activitatea astfel încât sã sculptãm societatea, doar cã înainte de a ne asuma responsabilitãþile trebuie adãugatã maturitate la caracterul nostru pentru a putea onora consecinþele.

Timpul implicã o arie vastã de interpretãri, singurul lucru concret care rãmâne e cã trebuie sã ºtim sã-l folosim. E important sã identificãm cât mai multe posibi-

6 luni de practicã într-o companie, loc unde studentul ia contact cu profesioniºti ºi unde informaþiile teoretice ajung sã fie exersate.

Myth-Buster: gânduri ce-i împiedicã pe mulþi sã aplice

Pentru aceia dintre noi ce vor sã experimenteze ºi altceva în afarã de sistemul educaþional român, dar sã nu fie foarte mult timp plecaþi de acasã,"Erasmus" este o bursã cu care ai posibilitatea sã pleci într-o altã þarã, în timpul facultãþii, pentru un semestru sau chiar un an. Dupã intrarea la facultate, la avizier, va apãrea lista cu locurile libere pentru a pleca cu aceastã bursã în funcþie de numãrul de locuri ºi de criteriile de alegere ce trebuiesc îndeplinite.

Tot Alexandra Ionescu va împãrtãºi ºi câteva detalii despre petrecerile studenþeºti la care a luat parte pe parcursul anului în care a stat în Franþa.

"Mi-a plãcut foarte mult atitudinea studenþilor francezi. În ceea ce priveºte petrecerile studenþeºti, lumea era mai relaxatã, îmbrãcatã sport în general, se discuta, se dansa. Socializarea cu studenþii s-a fãcut mai mult în cãmin, unde erau mai multe naþionalitãþi, acolo având ocazia ca, dupã cursuri, sã ne întâlnim, sã ne cunoaºtem", mãrturiseºte ea.

Meritã sau nu?

Sigur cã da! Fie cã te decizi sã rãmâi acolo sau te întorci în România,vei cãpãta foarte multã experienþã ºi te vei lãmuri în privinþa multor lucruri,dar nu ar fi mai bine sã putem avea aceastã posibilitate ºi "acasã"? Trãim într-o þarã cu un sistem de învãþãmânt foarte întortocheat, ce e menit sã ne umple cu informaþie, ca mai apoi sã nu ne dea ºansa de a o practica ºi astfel mulþi pleacã ºi unii rãmân acolo ºi acest lucru începe sã se întâmple din ce în ce mai des, deoarece in afarã oamenii sunt mai civilizaþi, ºi uitã cã ei reprezentau viitorul þãrii tocmai pentru cã acolo este mai bine. ªi dacã acest "viitor" pleacã, cine va încerca sã schimbe învãþãmântul într-unul de care avem foarte mare nevoie?

Distruge timpul dezvoltarea? impul a fost întotdeauna pentru mine un mod de a mã raporta la felul în care prosper. Fie cã l-am vãzut ca o unitate de mãsurã, fie ca un flux neîntrerupt, ireversibil, în care evenimentele se succed din trecut, prin prezent ºi spre viitor, nu am putut sã-l definesc, el rãmânând pânã în clipa de faþã o noþiune primarã, o percepþie ce sesizeazã ordinea evenimentelor.

Lumea trebuie sã evolueze, ºi aceastã nevoie s-a manifestat în ceea ce înseamnã apariþia timpului, fiind coordonatã de curgerea lui. Putem spune cã timpul este sinonim cu dezvoltarea, fãrã el nu ar mai fi surprinse ºi notate faptele ce ne definesc, fapte ce se imprimã în istorie ºi ajung sã ne

T

determine caracterul prezent. Aºa apare problema repartiþiei timpului, cum îl organizãm ca sã ne relaxãm sau sã avansãm, cã doar asta ne dorim cu toþii.

Presupun cã indiferent de ce am face cu el tot ne schimbã, prin urmare dezvoltarea personalã þine de noi, de cât de bine ne cunoaºtem calitãþile ºi defectele ºi de capacitatea noastrã de a filtra informaþiile aduse de flux.

Din acest motiv este important sã conºtientizãm viitoarele efecte ale acþiunilor noastre, dar nu înainte de a înþelege pe deplin provenienþa cauzelor ce ne determinã comportamentul, originea noastrã.

Am remarcat douã moduri de a folosi timpul, pozitiv ºi negativ.

Metoda pozitivã implicã o bunã cunoaºtere a sinelui ºi o capacitate bine dezvoltatã de

Maximilian Barat litãþi de întrebuinþare a lui ºi sã acceptãm cã pe mãsurã ce creºte în valoare, creºte ºi însemnãtatea leziunilor lãsate de efemeritatea de care dã dovadã.

7

Hi, School! | Sâmbãtã, 1 iunie 2013

Style

Uniforma ºcolarã, de la mãreþie la decãdere nu era primit în instituþia ºcolarã fãrã uniformã. Acest lucru însemna pentru bãieþi un costum de haine de Iuliana Roºu culoare închisã, cãmaºa albã sau Uniformele ºcolare au fost insti- albastrã, bineînþeles nelipsita matrituite în secolul 16 în Anglia, în ºco- colã. Pentru fete era ºi mai complilile pentru copiii sãraci. Astãzi ele au cat, pãrul trebuia strâns în codiþe devenit un model de mândrie în împletite ºi prins cu funde albe, breinstituþiile în care învaþã tinerii din tonul prins sub bentiþã din bumbac, familii foarte bune. În þãrile cu tot albã. Nu erau permiºi pantofii cu regim totalitar, uniforma beneficia toc, ciorapii subþiri, sarafan deade un tratament aparte, nu se per- supra genunchiului, ori machiajul miteau abateri de la regulament, sau bijuteriile. uniforma fiind obligatorie pentru Uniforma pentru ªoimii Patriei, toþi elevii. La fel s-a întâmplat ºi în destinatã preºcolarilor, era compusã România, unde uniforma ºcolarã nu din douã piese: un bluzon portocaera lipsitã din garderoba micilor liu garnisit cu o cravatã bleumarin ºi elevi. pantaloni sau fustã tot bleumarin.

Sunt puþine informaþii ce ne Pe cap, ºoimul purta o tichie supraelãmuresc curiozitatea despre costu- lasticã, tot bleumarin. maþia purtatã de elevii ºcolilor Odatã cu revenirea la un stat dinaintea epocii moderne. În democratic, viaþa ºcolarã s-a schimAntichitate, ºcoala era un privilegiu, bat în România, uniformele au doar puþini tineri aveau onoarea de început încet, încet sã disparã a purta uniformã ºcolarã, potrivit fãcând loc fustiþelor din ce în ce mai Historya.ro. Dupã cãderea Romei, în scurte, bluzelor decoltate de secolul V, educaþia instituþionalã a culoarea curcubeului, machiajului dispãrut din vestul Europei. În Evul mult prea strident ºi pãrului vopsit Mediu, nu se ºtie exact ce fel de lãsat purtat de adierea linã a vântuhaine purtau aceºtia, dar se pre- lui. ªcoala din ziua de astãzi nu mai supune cã hainele erau alese de seamãnã nici mãcar 10% cu ºcoala cãtre episcop. Secole de-a rândul, de acum 30 de ani. Totul s-a schimdoar un numãr limitat de copii bat, respectul a dispãrut ºi odatã cu aveau parte de educaþie, atât în acest lucru elevii ºcolilor nu mai dau Europa, cât ºi în întreaga lume. importanþã instituþiilor în care Însã în secolul 16 , în Anglia, uni- merg zi de zi ºi îºi petrec câteva ore formele ºcolare au fost instituite în bune din viaþa lor. Totul a devenit o ºcolile pentru copii sãraci. Situaþia a joacã pentru ei ºi, deºi în unele ºcoli rãmas aceeaºi vreme de 3 secole, uniforma ºcolarã încã este valabilã, apoi ºcolile publice din Marea acest fapt din regulamentul ºcolar Britanie au adoptat ºi ele uniforma. este încãlcat frecvent de frumoºii noºtri elevi. Desigur, nu toþi elevii fac acest lucru, unii dintre ei au respect de sine ºi respect pentru ceilalþi din jurul lor, respect pentru instituþia în care intrã în fiecare zi, astfel cã vin îmbrãcaþi decent la ºcoalã.

Unii au adoptat uniforme specifice clasei sau anului ºcolar. Cei care au renunþat la uniformã au adoptat un "dress code" conform regulamentelor ºcolare, dar mai deschis influenþelor modei decât vechii uniforme, fapt care a generat infinite discuþii despre ce e potrivit sã fie purtat în ºcoalã ºi ce nu.

Cu privire la subiect am luat legãtura cu Uniformele din 1665 - Marea Britanie doamna profesoarã Societãþile totalitare îºi pro- Corina Popescu de la Colegiul puneau sã uniformizeze copiii, sã-i Naþional "Octav Onicescu", cãreia pregãteascã pentru a fi conduºi în i-am adresat mai multe întrebãri. spiritul disciplinei ºi autoritãþii. În Germania nazistã, ºcolile priCând aþi pãºit pentru prima datã vate au fost închise, însã copiii nu în liceul ,,Octav Onicescu''? erau obligaþi sã poarte uniforme ºcolare. Cu toate acestea "copiii de C. Popescu: Pentru mine, perirasã purã" purtau pantaloni scurþi oada liceului rãmâne magicã, în sende culoare închisã, bluze albe sau sul consacrat al cuvântului... Ca kaki, cu buzunare la piept, cravatã ºi dovadã cã m-am ºi întors, pe propriînsemnele gradelor - ºnururi ºi ile urme, ca profesor în acelaºi petliþe. spaþiu fizic, intelectual ºi sufletesc Rusia Sovieticã a adoptat unifor- în care m-am format, ca dascãl care ma ºcolarã la începutul Revoluþiei îºi onoreazã (ºi) astfel foºtii dascãli, Bolºevice. Fetele purtau bluze de urmându-i. Se fãcea, deci, cã era prin culoare închisã, un sarafan alb cu 1983... dantelã, iar bãieþii purtau un costum închis la culoare, cãmaºa albã ºi Ce v-a determinat sã reveniþi ca toþi aveau cravatã de pionier sau o profesor în liceul în care aþi fost cândcravatã neagrã, iar pe umeri trese ºi va elevã? ºnururi care indicau funcþia pe care C. Popescu: A fost o aspiraþie o aveau în organizaþiile comuniste. veche, pentru care m-am strãduit În România, obsesia pentru uni- ceva... Am obþinut medie mare prin formã ducea la nebunie. Niciun elev concursul pentru posturi didactice,

Alina Manafu

astfel încât mi-am putut alege liceul.

Aveam reflexul drumului format, picioarele mi-o luau singure înspre liceu. Mai mult, aveam minunatul angajament luat faþã de profesorii mei, pe care i-am avut apoi colegi, într-un tip de mentorat ºi conlucrare cu totul excepþional.

Ca fostã elevã ºi actual cadru didactic, ce pãrere aþi avut ºi aveþi în prezent despre uniformã?

C. Popescu: Uniforma poate fi un motiv de mândrie, dacã simþi cã eºti mândru de liceul tãu. E o marcã, o formã de revendicare la o apartenenþã, un semn al aderenþei la un set de valori. Unii o vãd ca pe o formã de înregimentare, dar, ca indivizi, suntem mereu parte dintr-un sistem. Depinde numai de noi sã-l înnobilãm prin atitudine sau sã-l degradãm prin dezinteres... Sunt, aºadar, de pãrere cã uniforma nu înseamnã uniformizare, ci e un mod de a subscrie unui set de valori...

Cum arãta uniforma purtatã de dumneavoastrã?

C. Popescu: Uniforma ºcolaritãþii mele liceale era sobrã, atât în croialã, cât ºi în cromaticã: un sarafan bleumarin (cu matricolã !), purtat peste o cãmaºã bleu, care fãcea din iernile grele, antedecembriste, lipsite de cãldurã în clasele îngheþate, ºi din verile caniculare un adevãrat chin. Erau multe restricþionãri vestimentare: ciorapi "culoarea piciorului", bentiþã care sã ordoneze pãrul nãrãvaº adolescentin, culori închise, lipsa oricãrei bijuterii (am purtat prima datã lãnþiºorul de la mama la balul de absolvire). Cu toate astea, purtarea uniformei impunea o anumitã þinutã moralã ºi intelectualã, ºtiam cã, o datã cu ea, atitudinea trebuie sã fie alta.

Pentru colegii noºtri, uniforma era cea care forma deprinderea de a purta un costum, ceea ce în zilele noastre nu se mai întâmplã. La balul absolvenþilor, bãieþii se simt stingheri în costume, par închistaþi.

Bãieþii generaþiei mele ºtiau sã-ºi facã, de pildã, nod la cravatã, pentru

cã ea era un accesoriu obligatoriu pentru uniforma de licean. Încearcã sã vezi acum cine mai ºtie asta...

Uniforma impunea ºi o anumitã coafurã?

C. Popescu: Pãrul adolescentelor care urmau cursurile liceale în anii ‘80 trebuia ordonat prin purtarea unei bentiþe, obligatoriu albã, iar coafurile ºi tunsorile trebuiau sã fie "decente". Bãieþii erau tunºi reglementar, uneori aproape de zero (bec, cum glumeam noi, fãcând aluzie la forma capului).

Senzaþia era, din nou, de ordine, de disciplinã exterioarã, care se reflecta ºi asupra interioritãþii, ordonând acþiunile.

Ce pãrere aveþi de uniforma actualã?

C. Popescu: Acum o formã de stãvilire nu a diversitãþii, ci doar a excesului, uniforma mi se pare o idee bunã, mai ales cã s-a ajuns la forme aberante ale vestimentaþiei, care depãºeºte adecvarea ºi, uneori, chiar decenþa. De altfel, concursul de proiecte de acum câþiva ani, în care liceenii noºtri au propus culori ºi forme pentru...uniforme, ne-a dovedit cã ideea nu era rea. A intervenit însã factorul economic, care a schimbat lucrurile...

Credeþi cã uniforma are ºi rolul de a nu se isca diferenþe între tineri?

C. Popescu: E adevãrat cã nu haina face pe om, aºa cum nu barba îl face pe filosof, vorba latinului...Totuºi, o regularizare a acestei concurenþe neloiale de tip vestimentar e necesarã. Prestanþa unei instituþii vine ºi din acest tip de marcã, deºi nu se reduce la ea...

Sunteþi de pãrere cã existã o uniformã idealã?

C. Popescu: Idealul rãmâne, tautologic vorbind... ideal, format în aspiraþiile fiecãruia. Uniforma idealã e cea în care crezi, pe care o respecþi, pe care o onorezi cu învãþãtura ºi comportamentul tãu...

Credeþi cã uniforma înlãturã personalitatea?

C. Popescu: E o percepþie greºitã printre liceeni: uniforma nu anihileazã personalitatea, pentru cã poþi sã personalizezi hainele dupã modul în care le porþi.

Aceeaºi þinutã pare ºic purtatã cu grijã ºi consideraþie, ori pare ºleampãtã, dacã intervin neglijenþa ºi indiferenþa... Aºadar, e bine sã reflectãm serios înainte de a adera sau nu la o atitudine, în sensul acceptului sau refuzului uniformei.

Credeþi cã ,,problema'' uniformei a ajuns într-un impas?

C. Popescu: Care impas? Mi se pare o falsã problemã. Ministerul nostru lasã la liberul arbitru purtarea sau nu a uniformei.

Aºadar, e o chestiune de opþiune, o formã de exercitare a liberului arbitru instituþional. Niciun sistem de învãþãmânt nu impune lucrul ãsta, el þine de autonomia (relativã) a unitãþii ºcolare. E fãrã îndoialã însã cã uniforma va stârni încã multe controverse la noi, pe fondul unei apetenþe speciale a românilor pentru controverse. Un fapt rãmâne cert, totuºi: când mã uit pe fotografia mea în uniformã de la "panoul de onoare" al promoþiei 1987, sunt mândrã de mine ºi de liceul meu, din care priveam atunci cu speranþã ºi cu încredere spre un viitor promiþãtor devenit azi realitate.

Fãcând un rezumat al celor spuse de doamna profesoarã Corina Popescu, putem observa cã uniforma nu este un lucru rãu ºi cã nu ar trebui sã o vedem aºa.

Este important sã nu uitãm cã suntem elevi ºi cã uniforma nu face decât sã ne aminteascã acest lucru reprezentând astfel instituþia în care ne aflãm. Cu toate acestea, avem suficient timp în afara ºcolii, astfel încât sã ne putem etala hainele care ne reprezintã ºi ne fac plãcere, astfel încât sã se vadã cã personalitatea noastrã nu este îngrãditã.

8

Hi, School! | Sâmbãtã, 1 iunie 2013

Sport

Sporturile aeriene, între extrem ºi extraordinar

Interviu cu o campioanã: despre patinaj cu Andreea Þuligã Vlad Toma Când te-ai apucat de patinaj ºi de ce?

Aveam patru ani când sora mamei ºi bunicul m-au dus pentru prima oarã la patinoar. Mi-a plãcut foarte mult, aºa cã am continuat mai mult de zece ani cu acest sport.

Cât de greu este acest sport, ce sacrificii necesitã, ce satisfacþii þi-a adus?

În secolul vitezei ºi progresului cu care România încearcã sã þinã pasul, sporturile aeriene stârnesc prea puþin interesul tinerilor Andreea Barb Sporturile aeriene reprezintã o gamã de experienþe de neuitat, însã slaba lor notorietate vine din lipsa mediatizãrii. Puþinã documentare va dezvãlui cã acestea sunt foarte accesibile tinerilor deschiºi la nou.

Existã 7 sporturi aeriene extreme: bungee jumping (sãritura cu coarda), deltaplanorism, high wire (mers pe sârmã), paraºutism, sky surfing, sky flying (zbor cu costum special în formã de aripã), BASE jumping (sãrituri de la punct fix).

Abrevierea "BASE" vine de la cele 4 locuri de pe care se poate

sãri: clãdiri (buildings), antene (anntens), poduri (spans), piscuri (earth).

Condiþia principalã pentru aprobarea practicãrii lor þine de pregãtirile iniþiatoare, nu de partea financiarã. Pregãtirea constã în cursuri teoretice ºi training fizic, finalizate cu examene.

Sporturile aeriene pot fi practicate doar vara, deci pregãtirea se þine primãvara. Vârsta legalã este de la 16 ani, iar cei pânã în 23 beneficiazã de gratuitate completã în cadrul aeroclubului României.

Pentru cei interesaþi mai mult de aviaþie decât de sporturile aeriene extreme, în aceleaºi condiþii sunt oferite cursuri ºi practicã în pilotaj pe 2 categorii, planor sau aeronavã uºoarã.

De ce am opta pentru astfel de activitãþi? În primul rând, toþi cei care au trãit un sport aerian recunosc cã au avut parte de un sentiment unic de libertate, cã este o experienþã ce le-a marcat pozitiv vieþile.

Odatã ce depãºeºti teama de

necunoscut ºi nervozitatea specificã, spre exemplu, a primului salt cu paraºuta, lumea îþi este revelatã de sus, din aer, într-un mod inedit, depãºind barierele existenþei cotidiene. În ultimii ani, mãsurile de siguranþã s-au îmbunãtãþit considerabil, minimalizând accidentele.

Cãile de comunicare cu solul sunt asigurate, iar la paraºutism, paraºuta s-a perfecþionat.

S-a trecut de la paraºutele rotunde, greoaie ºi pretenþioase la cele de tip aripã, care sunt tolerante cu greºelile de manevrare ale începãtorilor ºi se redreseazã uºor. Nedeschiderea paraºutei principale determinã deschiderea automatã a celei secundare în timp optim.

Caracterul extrem al acestor activitãþi nu mai þine în ziua de azi de gradul ridicat de periculozitate, cât de intensitatea trãirilor pe care le oferã.

Deºi practicate la aproape orice vârstã, sporturile aeriene sunt recomandate cel mai mult tinerilor, care pot savura cel mai bine acest tip de experienþã once in a life-time.

Patinajul artistic este un sport foarte greu; e nevoie de multã muncã, pe lângã orele petrecute pe gheaþã este necesar sã pui accent ºi pe pregãtirea fizicã, ore de balet ºi aºa mai departe. În plus, rezultatele se vãd în timp, pânã reuºeºti sã aterizezi o sãriturã poate trece ºi un an; aºa cã e nevoie de un milion de repetãri ºi de multã rãbdare.

Sacrificiile le resimþi de obicei în adolescenþã; noþiunea de timp liber nu existã, pentru cã timpul se împarte între ºcoalã ºi antrenamente, iar ieºirile cu prietenii ori excursiile cu ºcoala sunt extrem de rare.

Cele mai mari satisfacþii le ai când reuºeºti sã execuþi un nou element (sãriturã, piruetã), pen-

tru cã îþi dai seama cã munca ta nu este în zadar. Însã, cred cã cea mai mare bucurie o ai atunci când eºti pe podium, cu o medalie la gât.

De ce sã faci patinaj, ce beneficii ai?

Patinajul te formeazã atât din punct de vedere fizic, cât ºi ca om. Ai un corp armonios, te menþii în formã, eºti mai ambiþios, lupþi mai mult pentru ceea ce vrei ºi îþi organizezi timpul mult mai bine.

Cât de scump este acest sport?

Este un sport scump; patinele pentru avansaþi ajung ºi la 1.000 de euro, gheaþa este costisitoare, la fel ºi echipamentul, deplasãrile pentru competiþii ºi cantonamente.

Cu ce probleme se confruntã patinatorii români?

Probleme sunt multe: puþine patinoare (sunt doar câteva oraºe mari care beneficiazã de un patinoar acoperit ºi, de obicei, doar în timpul iernii), puþine ore de gheaþã, lipsa banilor pentru echipament ºi deplasãri, lipsã de promovare.

Top maºini noi ºi ieftine pentru elevi Ana-Maria Banu n numãr tot mai mare de elevi aflaþi la vârsta majoratului, imediat ce au intrat în posesia permisului de conducere, doresc sã înlocuiascã transportul în comun cu o soluþie mult mai comodã: maºina personalã. Însã, cum posibilitatea utilizãrii autoturismului pãrinþilor iese din discuþie, singura soluþie pentru cei ce doresc confort este achiziþionarea unui nou autoturism. Acest lucru pare descurajant pentru elevi, neavând o sursã de venit clarã.

Iatã însã cã producãtorii de autoturisme vin cu soluþii via-

U

bile ca preþ pentru tinerii ce doresc achiziþionarea unei maºini noi.

Cele mai ieftine maºini vândute pe piaþa româneascã la ora actualã aparþin brandurilor Renault, Suzuki, Chevrolet ºi Skoda, preþurile variind între 6690 ºi 9212 euro, conform Dailybusiness.ro.

Cea mai ieftinã maºinã nouã vândutã pe piaþa româneascã, conform site-urilor auto specializate, este Dacia Logan.

Acesta porneºte

de la un preþ de bazã de 6.690 de euro, având un motor pe ben-

zinã de 1,2 litri ce dezvoltã 75 cp, direcþie asistatã, ABS, dar ºi alte dotãri.

Urmãtoarea pe lista celor mai ieftine maºini noi aparþine aceluiaºi producãtor ºi este vorba de Dacia Sandero. Acest model poate fi achiziþionat la preþul de 6.990 euro, având un motor de 1.2 MPI- 75 CP. Mai multe detalii despre dotãrile ce intrã în componenþa acestui model se pot afla pe site-ul oficial Dacia.

Pe locul III se

situeazã modelul Alto al celor de la Suzuki. Acest model are ca dotãri GLX AC, motor de un litru ce dezvoltã 68 CP ºi se ridicã la un preþ de numai 7.380 euro.

Locul IV în clasament este ocupat de modelul celor de la Skoda, Citigo. Un model foarte eficient pentru deplasãri urbane, ce vine cu un motor de 1.0 litru ce dezvoltã 60 CP ºi care poate fi achiziþionat la preþul de 8.046 de euro, în varianta ACTIVE. Ultimul loc în topul celor mai ieftine maºini îl ocupã modelul Chevrolet Spark. Acesta are un motor de un litru la 75 de CP ºi poate fi achiziþionat începând de la suma de 8.405 euro.

Totuºi, pentru cei care nu îºi permit o maºinã nouã, varianta cumpãrãrii uneia în regim second hand rãmâne cea mai accesibilã soluþie.

9

Hi, School! | Sâmbãtã, 1 iunie 2013

Human relations

Chiar este mai bine sã fii boboc decât senior?

D

blemã urgentã pentru ea, ci cotrobãie fantomatic prin bucãtãrie dupã ceva de ronþãit.

Andreea se bazeazã pe un principiu interesant în legãturã cu temele, ca toþi liceenii de altfel: sunt conºtienþi de faptul cã cel mai mare randament intelectual îl ai dupã ora 20:00. Ea preferã sã se relaxeze pânã la acea orã, iar dupã aceea sã se apuce serios de treabã.

Ora de culcare este decalatã, dar

îi rãmâne destul timp sã se odihneascã pentru o nouã zi de ºcoalã. Seniorii, în schimb, sunt mult mai preocupaþi de orele de curs. Cu Bacalaureatul care bate la uºã, elevii claselor a XII-a pun mai mult accent pe studiu.

Chiar dacã majoritatea activitãþilor sunt asemãnãtoare cu cele ale bobocilor, nu sunt înfãptuite în aceeaºi ordine.

Mai degrabã aceºtia preferã sã-ºi termine temele ºi studiul

aprofundat la materiile de BAC , ca mai apoi sã programeze ieºiri în oraº cu prietenii.

Week-end-urile sunt ºi ele un prilej de învãþat continuu, dar serile sunt, cu siguranþã, rezervate distracþiei.

Programul acestora nu prezintã decât grija pentru examenul final ºi întâlnirea relaxantã de seara, iar printre picãturi se mai strecoarã mici alte activitãþi specifice fiecãruia.

Iubirea - de la scrisori romantice la mesaje pe Facebook Maximilian Barat e lângã ieºiri în oraº, stat pe Facebook, mers la salã, cumpãrãturi sau învãþat, simþim nevoia sã împãrtãºim cu cineva toate lucrurile care ni se întâmplã. Astfel ajungem sã cãutãm o persoanã care se aseamãnã mai mult sau mai puþin cu noi ºi sã ne dorim sã o cunoaºtem mai bine.

Cam asta ar fi definiþia lipsitã de romantism a unei relaþii de cuplu, definiþie ce nu se aplicã liceenilor pentru care dragostea este ceva aºteptat ºi profund.

De-a lungul timpului relaþiile de dragoste construite în liceu au suferit mai multe transformãri în ceea ce priveºte modul lor de formare ºi de manifestare. Florile lãsate prin bãnci, poeziile de dragoste sau bileþelele trimise pe ascuns au fost uºor-uºor înlocuite cu like-urile ºi emoticon-urile.

Aceastã tranziþie s-a realizat în mai multe etape. Una dintre ele se manifestã între anii 1987-1998 ºi este plinã de inocenþã ºi emoþii. În

P

Alina Manafu rice fatã sau femeie se simte în largul ei atunci când merge la shopping. O femeie trebuie sã fie mereu cochetã, aranjatã , frumoasã ºi acest lucru nu poate fi realizat în totalitate fãrã o garderobã completã.

Unele femei merg la shopping fie din pasiune, fie pentru a-ºi satisface un moft nebun de a avea în dulapul sãu o pereche de jeanºi ori o geantã scumpã.

Shopping-ul este foarte important pentru o femeie, în timpul petrecut la cumpãrãturi aceasta scapã de stres, se relaxeazã ºi în acelaºi timp îºi satisface ºi pasiunea ori moftul.

Aceasta se simte pe deplin împlinitã atunci când merge la cumpãrãturi cu o prietenã sau o rudã foarte apropiatã, pentru cã astfel se creeazã o legãturã emoþionalã puternicã datoritã timpului petrecut împreunã, preocupãrile comune ori gusturile asemãnãtoare ori identice. Dacã faci cumpãrãturi pentru alþii, te implici emoþional cumpãrând acel ceva cu drag pentru persoana respectivã.

Shopping-ul va rãmâne întotdeauna o modalitate prin care femeia se va simþi sigurã pe forþele proprii ºi mereu va gãsi o metodã de a pãºi peste problemele cotidiene cu capul sus, nelãsând sã se vadã cã a avut o zi stresantã sau o zi înnoratã în viaþa sa, deci shopping-ul poate fi catalogat drept pasiunea prin care doamnele îºi satisfac un moft .

O

Larisa Glonþ acã stãm bine sã ne gândim, nu existã diferenþe majore la nivelul activitãþilor unor elevi de clasa a IX-a faþã de cei de clasa a XII-a, însã modul de gândire ºi preocuparea ºcolarã sunt mai mari la cei din urmã.

Bobocii sunt ceva mai relaxaþi în privinþa zilelor de ºcoalã. Colega mea Andreea a binevoit sã ne împãrtãºeascã o zi din viaþa ei de proaspãtã liceeanã.

Dimineaþa, odatã alarma amânatã de câteva ori, s-a îndreptat fulger spre ºcoalã reuºind sã-ºi ia doar niºte bani de buzunar pentru mâncare.

Cele 5 minute întârziere sunt deja un tabiet al ei, deja nu mai stârnesc supãrarea profesorului. Dacã elevii claselor a IX-a nu prea iau în serios orele în primul an de liceu, pauzele cu siguranþã sunt un deliciu. Într-un interval de 10 minute Andreea reuºeºte sã-ºi încarce bateriile ºi în acelaºi timp sã mai vorbeascã "de-ale fetelor" cu prietena ei. Bineînþeles cã dintre a ajunge acasã mai repede ºi a mai sta cu prietenii, Andreea alege a doua variantã, bucurându-se de prezenþa acestora.

Când în final intrã în camera ei, calculatorul este deschis instinctiv, primele pagini pe internet sunt Facebook ºi 9gag, iar pe fundal o muzicã antrenantã pentru atmosferã. În nici un caz temele nu sunt deocamdatã, la orele 18, o pro-

Shopping-ul, pasiune sau moft?

aceastã perioadã, în care comunicarea nu se putea realiza aºa de uºor, liceenii au fost nevoiþi sã gãseascã noi moduri de a se cunoaºte. Deoarece nu aveau internetul la dispoziþie, elevii de liceu au fost "motivaþi" de dorinþa de numire a anumitor stãri, iar singurul mod prin care se putea împlini acest lucru era prin încercare. Fiind mai puþine filme, liceenii de atunci s-au rezumat la cãrþi când simþeau nevoia de ficþiune ºi astfel au avut un model de urmat aplicând o oarecare "poezie" relaþiilor lor. În a doua etapã, anii 19982002, internetul începe sã acapareze viaþa socialã. "Mirc" sau "Hi5" sunt printre primele reþele de socializare apãrute. Expresii precum "asl pls" erau cunoscute printre tinerii care îºi petreceau orele în cafenele vorbind cu persoane din diferite colþuri ale þãri, încercând sã-ºi caute jumãtatea.

Chiar dacã îºi gãseau dragostea pe internet sau în cercul de prieteni, întâlnirile se stabileau pe fix ºi de cele mai multe ori când sunai rãspundea unul din pãrinþi,

moment în care majoritatea bãieþilor închideau sau spuneau cã doresc sã vorbeascã cu o persoanã fictivã.

Prima întâlnire nu era chiar aºa de diferitã faþã de cea din ziua de azi.

Cele mai frecventate localuri erau cafenelele, cinematografele ºi parcurile. Ultima etapã, 2003-2013, are la bazã tehnologia.

Smartphone-uri, laptop-uri,

tablete ºi multe altele sunt instrumentele prin care liceenii îºi împãrtãºesc sentimentele. Este mult mai uºor sã cunoºti persoane noi în ziua de azi. Facebook, What's up, Yahoo reprezintã doar câteva dintre cele mai cunoscute reþele de socializare. Like-urile, inimioarele postate pe wall ºi pupici puºi dupã noapte bunã au înlocuit florile, bileþelele ºi poeziile scrise de mânã. Totuºi elevii de liceu nu par deranjaþi de acest fenomen. Lucrurile au evoluat tot timpul ºi este normal ca ºi modul de formare al unei relaþii adolescentine de dragoste sã se schimbe o datã cu trecerea timpului. Spre deosebire de prima perioadã în care liceenii încercau sã numeascã anumite sentimente, în aceastã perioadã ei ºtiu denumirile, dar vor sã le simtã. În liceu ne formãm, iar relaþiile de dragoste sunt cel mai bun mod prin care putem realiza asta.

Chiar dacã notele încep sã scadã sau ne gândim într-una la o singurã persoanã ºi tot ceea ce vrem este sã vinã ziua de mâine când o vom putea revedea, este important sã ºtim cã prin acest lucru ajungem sã ne cunoaºtem mai bine pe noi.

Muzica - de ajutor în realizarea temelor?

Georgia Zavatti ot mai des pot fi vãzuþi pe stradã elevi ce merg spre ºcoalã sau spre casã cu cãºtile în urechi.

Acasã, situaþia este aceeaºi. Am ajuns sã facem aproape orice cu muzica pe fundal, ca ºi coloana sonorã a unui film...Chiar ºi temele la diferite materii.... Dar oare chiar ne ajutã?

Mulþi copii spun cã "Da!", ei îºi fac temele mai bine cu muzica pe fundal sau bubuindu-le în urechi ºi le este mai uºor sã se concentreze ºi terminã mai repede. Dependenþa de muzicã se resimte în acest caz, iar lipsa ei îi face deconcentraþi ºi neputincioºi.

Totuºi, unii profesori ºi ceilalþi elevi nu sunt de acord cu aceastã idee, cum cã muzica ar fi de folos în vreun fel. Aceºtia considerã cã, dimpotrivã, muzica distrage atenþia de la teme ºi astfel eficienþa elevilor scade. Muzica a fost de foarte multe ori folositã ca remediu pentru anumite probleme, ca "medicament", ca inspiraþie, astfel încât poate, la fel de uºor, sã ajute ºi la efectuarea temelor, ca un mic stimul. Totuºi este recomandatã, ca întotdeauna, o mãsurã, o limitã care sã nu fie depãºitã, altfel consecinþele pot fi neplãcute.

Tu ce pãrere ai? Este muzica de folos în acest caz?

T

10

Hi, School! | Sâmbãtã, 1 iunie 2013

Timp liber

"Muzica are o influenþã deosebitã asupra dezvoltãrii individului" poate vorbi de variate influenþe.

Este logic faptul cã un blues-rock nu trezeºte aceleaºi manifestãri ºi stãri psihedelice ca un hard rock.

Georgia Zavatti Andreea Barb Muzica a fost dintotdeauna una dintre cele mai semnificative modalitãþi de exprimare.

Totodatã, reprezintã ºi un refugiu pentru tineri. Muzica nu este doar una din cele mai mari ramuri ale artei, ci ºi un factor major de influenþã în societate ºi în dezvoltarea individualã.

Mai multe ne poate spune pãrintele profesor psiholog Marius Antãluþe.

7, Care credeþi cã este cel mai nociv gen muzical ºi de ce?

Cel mai nociv este acela care îþi face rãu, care te împiedicã sã te dezvolþi uman, intelectual ºi spiritual sau care îþi trezeºte porniri negative. Evident, o muzicã ce trezeºte doar instinctul, provoacã la violenþã, instigã la rãutate, urã ºi dispreþ, abundã în vulgaritãþi ºi trivialitãþi, striveºte sentimente ºi sensibilitãþi, nu poate fi consideratã bunã.

Pentru a da totuºi un rãspuns întrebãrii, spun doar cã cea mai beneficã, folositoare ºi înãlþãtoare muzicã este cea cultã (clasicã).

1. Ce este muzica?

Muzica are legãturã directã ºi obligatorie cu trãirile profunde ale omului, care þin de sensibilitatea lui ºi nu în ultimul rând de contactul pe care îl poate realiza cu dimensiunile intangibile ale fiinþei.

8. De ce ascultã unii adolescenþi (tineri) manele?

2.Cum s-au schimbat de-a lungul timpului alegerile adolescenþilor în materie de muzicã?

Fiecare generaþie umanã (mai ales în timpurile moderne) a simþit ºi simte nevoia sã schimbe ceva în modul de a înþelege ºi proiecta viaþa. Dorinþa de a-ºi pune amprenta asupra societãþii arãtând cã fiecare în parte are o pãrere, cã are ceva de zis timpului sãu ºi contemporanilor sãi, s-a manifestat inevitabil ºi în muzicã. Aºa au apãrut genuri muzicale noi, determinate ºi de inventarea unor instrumente muzicale noi.

Nefiind specialist în muzicã ºi istorie muzicalã, consider doar cã muzica transmite starea ºi preocuparea unei societãþi dintr-un timp dat. Barocul, clasicismul, romantismul, impresionismul, expresionismul, neoclasicismul, folkul, muzica New Age, grunge, rock, disco, jazz, techno, hip hop... sunt amintite în susþinerea ideii de mai sus. Asta este ceea ce pot sã spun despre trecut, ce va fi vom vedea. ªi încã un aspect, nu toate schimbãrile sunt spre mai bine ºi nu pot fi considerate un plus.

3. Ce tipuri de muzicã preferã tinerii astãzi?

Ca principiu, muzica are rolul de a produce plãcere, de a satisface dorinþele de moment (nu am auzit ca la o petrecere de revelion, organizatã de tineri ºi fiind prezenþi doar tineri sã se asculte muzicã ambientalã, în surdinã), de a te înãlþa, de a-þi trezi sentimente ºi stãri, de a rãspunde unor nevoi de exprimare într-o altã formã (miºcare, dans, sunete - strigãte), de a te reorganiza sufleteºte ºi mental etc. Prin urmare, tinerii vor asculta muzica aptã sã le îndeplineascã aceste cerinþe. ªi cum timpul prezent este alert, trepidant, frustrant, tehnologizat, ºi muzica trebuie sã fie la fel. ªi este. Ca o constatare personalã, la concertele de la Ateneul Român numãrul tinerilor este tot mai mare.

4. Cum consideraþi cã dezvoltarea tinerilor este influenþatã de trecerea la muzica electronicã, specificã ultimelor decenii, al cãrei carac-

ter tehnologic înlocuieºte instrumentalul iar partea vocalã este acaparatã pânã la estompare de acesta?

Este traiectoria inevitabilã a timpului prezent. Era de aºteptat ca tehnica sã îºi gãseascã loc ºi în muzicã, nu este o noutate aceasta (sã ne amintim de faptul cã inventarea motorului a determinat înlocuirea indivizilor care pompau aer în burdufurile orgilor clasice - cu tuburi - folosindu-se de forþa braþelor ºi/sau a picioarelor), mergându-se pânã la realitatea de neimaginat a procesãrilor vocale.

Astfel, accesul la scenã este facilitat nu de voce ºi performanþe interpretative vocale sau instrumentale (nu generalizez), ci de alte "calitãþi" ºi prestaþii. Cât de curând performerii în muzicã nu se vor mai numi virtuozi, ci computeriºti, iar muzica autenticã va fi doar live ºi pe cât posibil fãrã instrumente conectate la curent electric. De noi va depinde dacã vom folosi tehnica pentru a realiza un progres real sau doar surogate.

5. De ce are succes muzica "pop", deºi în zilele noastre versurile lor sunt seci, accentul este pus pe videoclip iar mulþi "artiºti" sunt complet lipsiþi de talent?

Pe cine ar interesa un artist inestetic, imobil dar foarte bun interpret? Sã nu uitãm cã suntem subjugaþi designului, strãlucirii, stroboscopicului, frapantului ºi libidoului. Iar pentru satisfacerea ºi în cãutarea acestora suntem dispuºi la concesii.

6. Cum vedeþi aportul muzicii rock în formarea personalitãþii tinerilor ce opteazã pentru acest gen?

Muzica rock a însemnat o revoluþie a unor generaþii ºi a unui timp. O revoluþie fãrã arme, posibilã descãtuºare a energiei acumulate în perioada rãzboaielor mondiale a secolului trecut în special al celui de-al doilea.

Personal consider cã rockul este mai mult nociv decât benefic. Fiind multe feluri de rock, se

Adolescenþii, între cluburi, sãli de forþã ºi Facebook Larisa Glonþ Maximilian Barat inerii bucureºteni ai zilelor noastre au preocupãri ºi pasiuni diferite de cei de altãdatã, prin simplul fapt cã sunt înconjuraþi de o tehnologie aflatã într-o continuã evoluþie.

Cluburile de noapte, shopping-ul ºi rãsfoirea revistelor de modã sunt doar câteva din preocupãrile ce au înlocuit clasicele discoteci ºi cinematografe din deceniile trecute. Astfel, simplele ºi puþinele discoteci au

T

evoluat în cluburile ce primesc noapte de noapte, pe ritmuri de muzicã house, adolescente în þinute þipãtoare ºi tineri dornici de distracþie ºi aventurã.

Acum sunt în trend revistele ce aduc în prim-plan viaþa vedetelor, moda de la Paris, New York sau Milano ºi maºinile hibrid. Nu mare ne este mirarea cã Hi5-ul, Facebook-ul ºi Messenger-ul reprezintã cea mai uºoarã cale de comunicare între tineri ºi ocupã locurile fruntaºe în acest clasament al preocupãrilor.

Dacã nu în club, atunci la terasã pe Lipscani. Pentru un suc ºi relaxare în centrul Capitalei trebuie sã îþi croieºti drum printre tinerii ce ocupã pânã la refuz pub-urile ce rãsunã de râsete ºi

voie bunã.

O altã activitate întreþinutã de tineri este modelarea corporalã prin frecventarea sãlilor de fitness. Ce este mai atrãgãtor decât un corp bine lucrat?

Rãspunsul este simplu pentru generaþia secolului 21: nimic!

Pe lista activitãþilor se strecoarã ºi vizitele la muzee, excursiile ºi practicarea sporturilor (volei, fotbal, baschet). Se poate remarca faptul cã teatrele capitalei nu duc lipsã de spectatori din rândurile adolescenþilor, chiar dacã aceºtia preferã o abordare modernã a prestigioaselor piese. Din nefericire, statisticile aratã cã numãrul celor care preferã concerte de muzicã clasicã sau operã scade considerabil.

Asta mã întreb ºi eu de multã vreme, doar cã întrebarea este de ce ascultã oamenii în general manele, indiferent de vârstã. Iar când mã gândesc la fetele care ascultã manele, mã blochez. Asta pentru cã de multe ori femeile sunt desconsiderate, înjosite, devalorizate, instrumentalizate în aceste melodii ºi transformate în accesorii, nu în toate, e drept.

Manelele satisfac instinctul ºi distrug restul. Fiind un amalgam de ritmuri turceºti, greceºti ºi orientale în genere, maneaua nici mãcar nu se poate lãuda cu originalitatea. Închei cu o propoziþie luatã de pe un afiº: "Consumul de manele dãuneazã grav educaþiei!".

8. Cum îi influenþeazã pe tineri preferinþele muzicale?

S-a demonstrat cã muzica are o influenþã deosebitã asupra a tot ce înseamnã dezvoltarea personalã a individului.

De muzica pe care o preferãm depinde itinerariul nostru uman. "Muzica reproduce însuºi caracterul uman", spunea Aristotel.

11

Hi, School! | Sâmbãtã, 1 iunie 2013

Util

Secretele pastei de dinþi La ce foloseºte pasta de dinþi ?!

Rãspunsul pe care toatã lumea îl cunoaºte este cã ajutã la spãlarea dinþilor ºi la prevenirea cariilor.

Corect, însã pasta de dinþi deþine o mulþime de alte întrebuinþãri care te pot scuti de achiziþionarea altor produse, precum medicamentele, produsele cosmetice sau detergenþii.

Aceleaºi ingrediente care te ajutã sã îþi menþii dinþii albi ºi strãlucitori sunt de mare folos în tratarea unor afecþiuni frecvente precum arsurile cu ulei încins, cât ºi în curãþarea biberoanelor copiilor.

Iatã doar o parte dintre proprietãþile pastei de dinþi, produs care te poate scuti de multe probleme ºi cheltuieli:

Alinã arsurile minore În bucãtãrie, pare aproape imposibil sã nu te arzi cu ulei încins. În cazul unor arsuri minore, care nu implicã rãni deschise, pasta de dinþi oferã o senzaþie de rãcorire temporarã.

Pentru a atenua senzaþia de arsurã, aplicã pasta de dinþi imediat dupã ce te-ai ars. Este suficient sã întinzi pastã de dinþi mentolatã pe zona de piele afectatã, sã o laºi sã se usuce, dupã care sã clãteºti cu apã rece.

Combate coºurile Datoritã efectului astringent, pasta de dinþi usucã neplãcutele coºuri. Atenþie însã, nu se aplicã pe toatã faþa ºi nu se lasã sã acþioneze mai mult de o orã, deoarece poate leza pielea. Aplicã o cantitate micã de pastã de dinþi direct pe coº ºi lasã sã acþioneze maximum o orã, dupã care spalã-te cu apã rece.

Cum sã faci un blog în 7 paºi

Calmeazã înþepãturile de insectã

Anamaria Banu

Înþepãturile provocate de orice insectã (albinã, þânþar, pãianjen sau chiar furnici) pot fi tratate cu puþinã pastã de dinþi mentolatã.

Aplicã o cantitate micã de pastã de dinþi mentolatã direct pe pielea inflamatã ºi lasã sã acþioneze.

Senzaþiile de mâncãrime ºi usturime sunt ameliorate în scurt timp de la aplicare.

Albeºte unghiile Dacã unghiile tale sunt îngãlbenite, ai posibilitatea sã le faci sã arate impecabil cu puþinã pastã de dinþi. Pune o cantitate micã de pastã, pe o periuþã de unghii sau pe o periuþã de dinþi pe care nu o mai foloseºti ºi freacã timp de câteva minute unghiile. Este indicat sã apelezi la acest truc în special dupã ce ai lucrat în grãdinã.

Aranjeazã firele de pãr rebele Pasta de dinþi conþine aproximativ aceleaºi ingrediente ca multe geluri pentru aranjarea pãrului. Dacã ai rãmas fãrã gel sau fixativ de pãr ºi vrei sã liniºteºti firele de pãr rebele, poþi apela fãrã probleme la ajutorul pastei de dinþi. Ai grijã sã nu fie o pastã de dinþi albã, ci un gel transparent, pe care sã-l amesteci cu puþinã apã. Este un foarte bun truc pentru a face clamele de pãr ale fetiþei tale sã stea lipite de pãr.

Eliminã mirosul urât al mâinilor, dupã ce ai gãtit Persoanele care gãtesc cu siguranþã cunosc senzaþia neplãcutã cauzatã de mirosul urât al

mâinilor, dupã ce au tocat ceapã sau usturoi. De cele mai multe ori, apa cu sãpunul nu înlãturã mirosul neplãcut, persistent. O variantã extrem de eficientã este spãlarea mâinilor cu un amestec format din puþinã pastã de dinþi mentolatã ºi apã caldã.

Curãþarea biberoanelor În general, biberoanele dezvoltã un miros neplãcut din cauza laptelui.

Pentru o curãþare eficientã foloseºte în loc de detergentul de vase, pastã de dinþi mentolatã, dupã care introdu biberonul curat în aparatul de sterilizat. Asigurã-te

cã ai clãtit biberonul cu cât mai multã apã.

Îndepãrteazã zgârieturile de pe CD-uri ºi DVD-uri Cu trecerea timpului, CD-urile ºi DVD-urile suferã diverse modificãri din cauza folosirii îndelungate ºi devin mai puþin lizibile.

Astfel, dacã un CD a devenit nefuncþionabil, poþi utiliza cu succes o pastã de dinþi. Atenþie însã, pasta de dinþi folositã nu trebuie sã fie abrazivã, pentru cã altfel poate zgâria CD-ul ºi mai mult.

Trebuie menþionat faptul cã aceastã restaurare funcþioneazã doar asupra urmelor uºoare, ºi nu a celor cu semne profunde.

Blogul (cuvânt provenit din expresia englezã web blog, care înseamnã jurnal pe internet) este o publicaþie web care conþine articole periodice ºi actualizate neîntrerupt ce au de obicei caracter personal.

Totalitatea blogurilor reprezintã blogosfera, termen creat în anul 1997 de Jorn Barger. Pentru a crea un blog, nu trebuie sã ai cunoºtinþe avansate în domeniu, decât dacã doreºti sã ai succes cu acesta ºi sã fie promovat cât mai bine. Dacã ai doar postãri personale ºi scrii doar pentru tine, nu pentru un public definit, atunci nu ai nevoie de prea multe cunoºtinþe din domeniul IT pentru a crea un blog.

Pasul 1. Acceseazã blogger.com.

Pasul 2. Apasã butonul "Începeþi".

Pasul 3. Apasã butonul "Crearea contului" ºi completeazã cu datele tale.

Pastul 4. Daþi un nume blogului.

Pasul 5. Alege un ºablon pentru blogul tãu care sã se potriveascã cât mai bine cu tematica acestuia sau cu personalitatea ta.

Pasul 6. Apasã pe " Începeþi sã utilizaþi blogul".

Pasul 7. Din meniul de pe blogger.com, apãsaþi butonul "postare" ºi începeþi sã scrieþi pe noul blog.

Aceºtia sunt 7 paºi simpli de a-þi face un blog. Pentru personalizarea, optimizarea ºi profesionalizarea acestuia, e necesar sã ai minime cunoºtinþe din domeniul IT ºi limbaj HTML. Pentru a crea un blog, nu trebuie sã achiþi nimic, decât dacã vrei ca blogul tãu sã aibã un domeniu propriu (în loc de exemplu.blogspot.com sã fie exemplu.com sau exemplu.ro).

Cum asortãm culorile ªcoala de Televiziune "TUDOR VORNICU" - Proiect unic în Europa Centralã ªcoala de Televiziune "TUDOR VORNICU" pregãteºte tineri pasionaþi ºi ambiþioºi, dornici sã devinã, prin eforturi proprii, viitori profesioniºti în televiziune. Specializãrile de prezentator TV, reporter TV, producãtor TV, cameraman, editor de imagine, regizor de montaj nu se învaþã într-o sãptãmânã. Dorim sã lansãm pe piaþã oameni bine pregãtiþi, cu o bunã înþelegere a tuturor domeniilor unei televiziuni ºi a disciplinei unui platou de filmare. Punem la dispoziþia cursanþilor noºtri diferite variante de ºcolarizare, flexibile, în funcþie de disponibilitatea lor.

Cursurile ªcolii de Televiziune "TUDOR VORNICU" au durate cuprinse între 3 luni ºi 2 ani, pretabile pentru începãtori, dar ºi pentru cei care au deja experienþã în domeniu ºi doresc sã se specializeze. ªcoala de Televiziune "TUDOR VORNICU" a pregãtit peste 1000 de cursanþi în ultimii 4 ani, iar aproximativ 300 ºi-au gãsit locuri de muncã în instituþii ºi trusturi de televiziune.

PROFESORI ªtim cã aceste profesiuni pentru care îi pregãtim pe studenþii noºtri nu se pot învãþa peste noapte ºi nu se pot învãþa de la oricine. Avem la ªcoala de Televiziune un corp profesoral de înaltã calitate - profesioniºti cu ani de experienþã ºi cu extraordinare abilitãþi de comunicare. La specializarea Editorial cursanþii au ocazia sã înveþe de la Teo Trandafir, Raluca Moianu, Petre Cãtãlin Fumuru, Cristi Creþu, Vlad Ionescu, nume cu puternicã rezonanþã în televiziunea actualã. Secþia Tehnicã este îndrumatã de traineri ca Laura Georgescu Baron, Giani Croitoru, Dinu Tarnovan.

Viitoarele specialiste de Makeup sunt coordonate de Luiza Ionescu, iar cursanþii de la Marketing dobândesc informaþii din experienþa Voichiþei Todor, Elena Brisan ºi Cristina Dudau.

Iuliana Roºu ajoritatea dintre noi avem, uneori, probleme cu asortarea culorilor.

Pentru a ne fi mai uºor ar trebui sã ºtim mici secrete despre fiecare culoare.

M Roºu

Roºul se poate asorta cu alb, negru, violet, portocaliu, cãrãmiziu, verde, nuanþe de roºu închis.

Roºul asortat simultan cu albastru ºi galben nu aratã prea bine, acestea pot fi asortate numai când albastrul tinde spre violet, iar galbenul spre portocaliu.

Albastru Poþi asorta albastru cu alb, negru, albastru închis (bleumarin), verde, violet, portocaliu.

Pentru albastru, verde ºi violet sunt culori similare ºi le poþi asorta doar dacã alegi un albastru mai închis. Portocaliu este culoarea complementarã pentru albastru ºi le poþi combina dacã vrei sã scoþi albastrul în evidenþã.

Nu asorta albastru cu roºu ºi

galben în aceeaºi þinutã, acestea pot fi asortate numai când nuanþele de roºu tind spre violet, iar cele de galben spre verzui.

Galben Se poate purta cu alb, negru, galben, verde, portocaliu, violet.

Galbenul este o culoare prea intensã, aºa cã este indicat sã alegi nuanþe de galben mai pastelate. Culorile similare galbenului sunt verde ºi portocaliu, care sunt tot culori tari, iar pentru ca alãturarea lor sã nu fie una inesteticã, opteazã pentru nuanþe de verde ºi portocaliu mai deschise.

La fel de inestetic este sã asortezi galben cu violet (care este culoarea complementarã galbenului), deci alege-le pe amândouã fie mai deschise, fie la fel de intense.

Nu asorta galben cu roºu ºi albastru, decât atunci când nuanþele de roºu tind spre portocaliu, iar cele de albastru spre verde.

Verde Poate fi asortat cu alb, negru, verde, albastru, galben, roºu.

O nuanþã de verde mai natural (kaki, oliv,smarald) se poate asorta cu aproape orice culoare. Cu verdele intens pot fi asortate nuanþe deschise de albastru ºi galben.

Culoarea complementarã verdelui este roºu, dar se potrivesc amândouã dacã alegi nuanþe mai puþin intense.

Nu asorta verde cu violet ºi portocaliu decât dacã violet tinde spre albãstrui, iar portocaliu spre galben.

Portocaliu Poþi sã îl asortezi cu alb, negru, portocaliu, roºu, galben, albastru.

Portocaliul este prea intens aºa cã este recomandat sã alegi nuanþe de portocaliu fie mai deschise, fie mai închise, pe care sã le asortezi cu nuanþele similare acesteia: roºu ºi galben.

Culoarea complementarã portocaliului este albastru, dar portocaliul nu trebuie evidenþiat prea mult pentru cã e oricum prea þipãtor.

Nu asorta portocaliu cu verde ºi violet, decât dacã verde tinde spre gãlbui iar violet spre roºu.

Cu atâtea informaþii poate va fi mai uºor sã alcãtuim o þinutã … cu condiþia sã ºtim dacã astãzi ne vom simþi ca o reginã care îºi doreºte un copil (mov ºi verde?!) sau vom dori sã facem o declaraþie pasionalã (roºu aprins).

Dupã aceastã scurtã prezentare vom reuºi, cred eu, sã ne alegem o þinutã perfect asortatã. Voi ce pãrere aveþi?

12

Hi, school! | Sâmbãtã, 1 iunie 2013

Special

Cristian Popescu - Piedone: ªcoala este locul în care se clãdeºte viitorul "Pentru cã ºcoala este locul în care se clãdeºte viitorul, în care se pun bazele devenirii voastre ca maturi, consider cã este extrem de important sã fie un loc curat, frumos, civilizat, dotat, iar voi ºi dascãlii voºtri sã fiþi stimulaþi sã luptaþi pentru performanþã" 1. Ce v-a determinat sã investiþi într-un parc pentru tineret? De ce a apãrut Parcul Lumea Copiilor?

Investiþia în Parcul Lumea Copiilor este în primul rând una de suflet. Fiindcã în mod practic, pentru amenajarea acestei zone de agrement, investiþia a fost una predominant extrabugetarã, parcul fiind realizat cu aportul financiar decisiv al hypermarket-urilor care îºi desfãºoarã activitatea pe raza Sectorului 4, cât ºi prin aportul unor agenþi economici sau societãþi cu renume în domeniile lor de activitate.

Fiindcã Sectorul 4 are unul dintre cele mai mici bugete între sectoarele Capitalei, ar fi fost mult mai greu sã îl finalizãm, dar nu imposibil, de aceea am cãutat soluþii ºi am gãsit prieteni, oameni cu simþ civic ºi respect faþã de urbe ºi de comunitatea localã.

Ei ne-au sprijinit, amenajând diverse zone, cu tematicã, fie cã vorbim de partea peisagisticã sau de cea de agrement în aer liber - locuri de joacã, terenuri de sport, aparate de fitness.

Parcul Lumea Copiilor nu a apãrut, cum plastic v-aþi exprimat în întrebare, ci e rodul unei munci susþinute, a tuturor departamentelor Autoritãþii Locale Sector 4, cu susþinerea întregii comunitãþi locale.

Puþini ºtiu cã la preluarea în administrare de cãtre noi, pe terenul pe care astãzi vedeþi cel mai frumos parc al Capitalei ºi cel mai frecventat ºi iubit de bucureºteni, era fosta mlaºtinã Cocioc, strãjuitã de scaieþi, ciulini ºi haite de maidanezi.

Mã declar mulþumit acum, cã am redat locuitorilor Sectorului 4 peste 350.000 mp de spaþiu verde, cu amenajãri moderne, la standarde europene. Iar acum, cã am finalizat ºi lucrãrile la Orãºelul Copiilor, aflat în imediata apropiere a Parcului Lumea Copiilor, alte 22 ha de amenajãri dedicate micuþilor, dar ºi celor mari, cu spaþii verzi ºi aparate de joacã ultramoderne, pot declara cã aceste douã zone sunt cu adevãrat mândria Sectorului 4.

2. Se vor organiza competiþii sportive în noul parc (ciclism, tenis, alte sporturi)?

Fireºte, deja se organizeazã din anul 2009, în Lumea Copiilor ºi de câteva sãptãmâni, sus, în Orãºel, unde avem chiar ºi o salã de sport.

Dar, da, sunt ºi terenuri de fotbal, atât în aer liber, cât ºi acoperite, tenis, volei, baschet, handbal. Se organizeazã competiþii atât ad-hoc, cât ºi de cãtre diverse baze sau asociaþii sportive, cluburi de amatori, iar noi, Primãria, îi sprijinim ºi premiem pe cei mai talentaþi dintre ei.

3. Se zvoneºte cã în parc se va construi o bibliotecã. Este adevãrat?

A depãºit stadiul unui zvon, câtã vreme a cãpãtat contur, construcþia fiind deja finalizatã.

Acum suntem în faza finisajelor, care necesitã multã atenþie, fiind vorba de o bibliotecã suspendatã în aer liber, înconjuratã de o piaþetã cu bãnci ºi spaþii multiple de relaxare, sub arborii care oferã umbrã generoasã ºi condiþii propice lecturii. În ceea ce priveºte cãrþile, avem deja un parteneriat în baza cãruia biblioteca va fi dotatã cu volume clasice, pe gustul tuturor, dar ºi cu audio books, pentru cei care þin pasul cu evoluþia tehnicii. Vrem sã reaprin-

dem interesul vostru, al tinerilor, pentru lecturã, sã vã oferim premisele petrecerii timpului constructiv, în aer liber.

4. Aveþi de gând sã investiþi în fosta linie de cale feratã (tren pe linie îngustã) care trecea prin Orãºelul Copiilor, eventual sã îi prelungiþi traseul ºi în Parcul Lumea Copiilor?

Am investit, noul trenuleþ este deja funcþional ºi are chiar ºi un conductor mai special, Primarul Sectorului 4, care petrece chiar ºi 8 ore pe zi în aceastã posturã, pe care o completeazã util cu cea de ghid.

Nu glumesc, cea mai mare relaxare, timp în care mã ºi încarc pozitiv, alãturi de oameni, mi-o oferã sã conduc trenuleþul, care acum este unul pe roþi, cu vagoane colorate ºi o staþie audio, prin intermediul cãreia îi pot informa pe copii ºi pe pãrinþii lor, referitor la facilitãþile pe care le oferã Orãºelul.

Iar Parcul Lumea Copiilor îºi va avea poate, propriul trenuleþ, dacã oamenii îl vor considera util, iar eu, ca ºi conductor, voi lucra atunci în 2 schimburi!

Acum, lãsând gluma de-o parte,

trenuleþul este apanajul Orãºelului, pentru Lumea Copiilor, dacã tot e sã vorbim de trasee, este funcþional un circuit de karting ºi am inaugurat o nouã pistã de automodelism, pentru pasionaþi.

5. Ce alte investiþii dedicate sau în folosul tinerilor din sector aveþi în plan pentru acest mandat?

Eu aº începe cu cei mai tineri chiar ºi decât voi, pentru care am construit din temelii 6 grãdiniþe, am inaugurat 5 after-school-uri ºi 4 creºe.

Continuând, celor din învãþãmântul preuniversitar m-am strãduit sã le ofer condiþii optime desfãºurãrii procesului educaþional, renovând ºi dotând unitãþile de învãþãmânt, încetul cu încetul, puþin câte puþin, din puþinul de care beneficiazã Sectorul 4, ca execuþie bugetarã.

Pentru cã ºcoala este locul în care se clãdeºte viitorul, în care se pun bazele devenirii voastre ca maturi, consider cã este extrem de important sã fie un loc curat, frumos, civilizat, dotat, iar voi ºi dascãlii voºtri sã fiþi stimulaþi sã

luptaþi pentru performanþã. De aceea, am iniþiat un sistem de recompense financiare pe care le acordãm profesorilor care vã pregãtesc pe cei mai buni dintre voi, elevii cu rezultate deosebite, cu locuri fruntaºe la olimpiade ºi concursuri interne ºi internaþionale.

Iar, cum nici astfel de performanþe ºcolare nu pot rãmâne nerecompensate, am iniþiat ºi un sistem de acordare a burselor de merit pentru elevi. În plus, în baza parteneriatelor pe care le derulãm cu oraºe din diverse þãri, organizãm tabere de varã care presupun vizitarea reciprocã ºi schimbul intercultural. Mã refer aici la oraºe din Italia, China, Cipru. ªi mai sunt multe de discutat, am mai gândit organizarea unor concursuri intraºcolare, pe discipline, dar ºi sportive, competiþii de tot felul, care sã vã stimuleze interesul pentru cunoaºtere, creativitate, spiritul competiþional ºi de echipã, dorinþa de a fi performerii zilei de mâine. Eu cred în voi ºi rãmân Cristian Popescu Piedone, Primar ºi Prieten.

Tombola Hi, School!

Concurs dedicat copiilor cu vârsta cuprinsã între 8 - 15 ani (clasele V-VIII)

Nume: ..................................................................................

Prenume: ............................................................................

Citeºte mai multe articole pe:

Vârsta: .................................................................................

Clasa (ªcoala): .....................................................................

Telefon: ...............................................................................

www. curierulnational.ro/

Întrebare:

hischool

De ce vrei sã mergi în tabãra BookLand? ................................................................................................ ................................................................................................

Câºtigã un loc în Tabãra Coolturalã BookLand în perioada 30 iunie - 7 iulie.

www.book-land.ro/tabara

Talonul se decupeazã, se completeazã ºi se depune la pavilionul Hi, School! din incinta Parcului “Lumea Copiilor” (numai în data de 1 iunie) ºi on-line (pânã la data de 10 iunie) pe site-ul www.curierulnational.ro/hischool.

Informaþii suplimentare la adresa de e-mail trafic@curierulnational.ro sau la numãrul de telefon 021.599.55.00.

www. facebook.com/ ziarulhischool