1 s

34567 15 IANUARIE 2011

(Paginile 3–7, 13–21, 22–30) ARTICOLE DE STUDIU:

SCOPUL ARTICOLELOR DE STUDIU

28 februarie — 6 martie

ARTICOLUL DE STUDIU 1 PAGINILE 3–7

˘ ‘Sa ne refugiem la numele lui Iehova’ PAGINA 3

ˆ ˘ C ANTARILE: 49, 74

7–13 martie

˘ ˘ Ar atati¸ respect fat¸ a de darul divin ˘ ˘ al casatoriei!

PAGINA 13

ˆ ˘ CANTARILE: 36, 94

14–20 martie

˘ ˘ O viat¸ a plina de satisfactii ¸ ˘ ˘ ca persoane necasatorite PAGINA 17

ˆ ˘ C ANTARILE: 85, 121

21–27 martie

ˆ Spiritul sfant — un ajutor pentru ˘ ˘ a face fat¸ a ispitelor si¸ descurajarii PAGINA 22

ˆ ˘ CANTARILE: 81, 17

28 martie — 3 aprilie

ˆ Spiritul sfant — un ajutor pentru ˘ ˘ ˆ ˘ a face fat¸ a oricarei ıncercari PAGINA 26

ˆ ˘ CANTARILE: 133, 100

˘ ˆ Unde putem gasi refugiu ın aceste timˆ puri critice? Din Cuvantul lui Dumnezeu ˆ ˘ ıntelegem ca ne putem refugia la numele ¸ ˘ lui Iehova. Acest articol ne arata cum pu˘ ˆ ˆ ˆ ˆ tem gasi ocrotire atat ın prezent, cat si¸ ın ˆ viitor, cand va veni „ziua cea mare a lui ˘ Iehova“. Articolul analizeaza textul anului 2011.

ARTICOLELE DE STUDIU 2, 3 PAGINILE 13–21

˘ ˘ ˘ ˘ Casatoria, dar si¸ viata ¸ ca persoana neca˘ ˘ satorita sunt daruri de la Dumnezeu, fieˆ ˆ ˘ care avand avantajele si¸ binecuvantarile ˘ ˆ sale. Articolele arata ce motive au atat ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ crestinii casatoriti, ¸ ¸ cat si¸ cei necasatoriti¸ sa ˘ ˘ pretuiasc a aceste daruri si, ¸ ¸ totodata, cum pot dovedi apreciere pentru ele.

ARTICOLELE DE STUDIU 4, 5 PAGINILE 22–30

˘ ˆ Pentru a trai ın armonie cu dedicarea ˘ noastra avem nevoie de ajutorul lui Ieho˘ ˘ va. Aceste articole arata cum ne ajuta spiˆ ˘ ˘ ritul sfant sa facem fat¸ a ispitelor, descura˘ jarii, persecutiilor, presiunilor celor din jur ¸ ˆ ˘ si¸ ıncercarilor.

5 2011 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate.

wst11 01/15–M

˘ ‘SA NE REFUGIEM LA NUMELE LUI IEHOVA’ ˘ „Voi lasa . . . un popor umil si ¸ modest si ¸ ei se vor refugia la numele lui Iehova.“ (TEF. 3:12) ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ I S-A ıntamplat vreodata sa te prinda o ˘ ˘ ploaie torential ¸ a sau o furtuna cu grindi˘ ˘ na si¸ sa te refugiezi sub un pod? Un pod este ˘ ˆ un adapost potrivit ın caz de ploaie sau de fur˘ ˆ ˘ ˆ ˘ tuna, ınsa ın mod cert n-ar fi un adapost siˆ ˆ ˘ gur ın cazul ın care s-ar apropia o tornada sau un uragan. ˆ 2 In prezent se apropie un alt fel de furtu˘ ˘ ˆ na, care nu amenint¸ a doar viata ¸ catorva oa˘ meni. Vorbim despre „o zi de furtuna“ figu˘ rativa, „ziua cea mare a lui Iehova“, care va ˆ ˘ afecta ıntreaga omenire. Totusi, ¸ exista un refugiu sigur. (Citeste 1:14–18.) Cum ¸ ¸ Tefania ˘ ˆ ˆ putem gasi acest refugiu ın „ziua maniei lui ˆ ˆ ˆ Iehova“, ce va ıncepe ın curand?

T¸

˘ ˆ ‘Zile de furtuna’ ın timpurile biblice ˆ 3 Ziua lui Iehova va ıncepe cu distrugerea ˘ ˆ tuturor religiilor false de pe pamant. Pentru a ˘ ˘ ˘ ˆ sti ¸ cum putem gasi refugiu, sa examinam cateva pagini din istoria poporului lui Dumneˆ ˆ zeu din vechime. In secolul al VIII-lea ı.e.n., Isaia a comparat judecata lui Iehova asupra regatului apostat al celor zece triburi ale lui Is˘ ˘ rael cu „o furtuna distrugatoare“, pe care oaˆ menii nu o puteau ımpiedica. (Citeste ¸ Isaia ˆ ˆ 28:1, 2.) Profetia ¸ a avut o ımplinire ın anul ˆ ˆ 740 ı.e.n., cand Asiria a invadat teritoriul celor zece triburi, cel mai important dintre acestea fiind Efraim.

4 Dupa˘ judecarea Israelului infidel a urmat, ˆ ˆ ˘ ˆ ın 607 ı.e.n., o alta ‘mare zi a lui Iehova’, ımpotriva Ierusalimului si¸ a regatului lui Iuda. ˘ Aceasta zi a venit deoarece si¸ natiunea iudai¸ ˘ ˘ ˆ ca devenise apostata. Cand babilonienii, aflati¸ sub conducerea lui Nebucadnetar, au ame¸ nintat ¸ Iuda si¸ capitala sa, Ierusalimul, iudeii ˘ au cautat ajutor la „refugiul minciunii“, adi˘ ˘ cˆ a s-au bizuit pe alianta ¸ politica cu Egiptul. ˘ Insa babilonienii, asemenea unei furtuni cu ˘ ˘ ˘ grindina distrugatoare, ‘au maturat’ acel refugiu (Is. 28:14, 17). ˘ 5 Ziua cea mare a lui Iehova care s-a abatut asupra Ierusalimului a prefigurat judecata ce ˆ ˘ ˘ va veni ın timpul nostru asupra crestin ¸ ¸ atatii apostate. Dar va fi distrus si¸ restul Babilonului

˘ ˘ ˆ ˆ 1, 2. Ce furtuna figurativa se va abate ın curand asupra omenirii? ˘ ˘ ˘ 3. Ce „furtuna distrugatoare“ s-a abatut asupra regatului celor zece triburi ale lui Israel?

˘ 4. Cum s-a abatut ‘o mare zi a lui Iehova’ asupra Ieˆ ˆ rusalimului ın 607 ı.e.n.? ˆ ˆ 5. Ce se va ıntampla cu poporul lui Dumnezeu, ca ˆ grup, cand vor fi distruse toate religiile false?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IANUARIE 2011

3

cel Mare, imperiul mondial al religiei false.

Apoi vor fi distruse celelalte componente ale ˘ sistemului rau al lui Satan. Totusi, ¸ poporul lui Dumnezeu, ca grup, va supravietui ¸ deoarece ˘ ˆ se refugiaza ın Iehova (Rev. 7:14; 18:2, 8; 19:19–21).

Refugiu spiritual si ¸ fizic ˘ ˘ Dar cum pot slujitorii lui Dumnezeu sa gaˆ ˆ ˘ ˘ seasca refugiu ınca de pe acum? In acest timp ˆ ˘ ˘ al sfarsitului gasim refugiu spiritual daca ‘ne ¸ ˆ ˘ gandim la numele [lui Dumnezeu]’ cu toata ˘ ˆ veneratia si¸ daca ıi slujim lui Iehova cu ¸ zel. (Cite ¸ste Maleahi 3:16–18.) Suntem conˆ ˘ ˘ ˘ stien ti¸ ınsa ca trebuie sa facem mai mult de¸ ˆ ˘ ˆ ˘ cat sa ne gandim la numele sau. Biblia spune: „Oricine va chema numele lui Iehova va fi ˆ salvat“ (Rom. 10:13). Asadar, salvarea este ın ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ stransa legatura si¸ cu faptul de a chema nu˘ mele lui Iehova. Multe persoane sincere vad ˘ diferenta — care „se ¸ dintre adevaratii ¸ crestini ¸ ˆ ˘ ˘ gandesc la numele sau“ cu teama si¸ cu respect ˘ profund si¸ slujesc ca Martori ai sai — si¸ ceilalti¸ ˆ oameni, care nu ıi slujesc lui Dumnezeu.

7 Totusi, salvarea de care putem avea parte ¸ ˘ ˘ nu se refera doar la gasirea unui refugiu spiˆ ritual. Poporului lui Dumnezeu ıi este pro˘ ˘ misa si ¸ salvare fizica. Lucrul acesta reiese din ˆ ˆ ˆ ˘ cele ıntamplate ın 66 e.n., dupa ce trupele romane conduse de Cestius Gallus au atacat ˘ Ierusalimul. Isus prezisese ca acele zile de ne˘ caz aveau sa fie „scurtate“ (Mat. 24:15, 16, ˆ ˆ 21, 22). Profetia ¸ lui s-a ımplinit cand armata ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ romana a ıncetat asediul, retragandu-se ın mod neasteptat, ceea ce a permis ca o „car¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ne“ sa fie „salvata“, adica adevaratii ¸ crestini. ¸ Acestia au putut fugi din oras¸ si ¸ ¸ din regiuniˆ le ınvecinate. Unii dintre ei au traversat Iorˆ danul si ¸ aflati¸ la est ¸ s-au refugiat ın muntii ˆ de rau.

6

˘ ˘ ˘ 6. Cum pot slujitorii lui Iehova sa gaseasca refugiu? ˆ 7, 8. Cum au fost salva ¸ti ın sens fizic cre ¸stinii din ˘ ˆ secolul I, ¸si ce paralela putem observa ıntre ei ¸si slujitorii de azi ai lui Dumnezeu?

4

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IANUARIE 2011

˘ ˆ Putem observa o paralela ıntre acei cres-¸ tini si¸ slujitorii de azi ai lui Dumnezeu. ˘ Crestinii din secolul I au cautat refugiu, si¸ la ¸ ˘ fel din prezent. ¸ crestini ¸ adevaratii ¸ ˆ vor face si ˆ ˘ ˘ In cazul lor ınsa nu va fi vorba despre o fuga ˘ ˆ ˆ propriu-zisa ıntr-un anumit loc geografic, ınˆ ˘ ˘ ˆ trucat crestinii adevarati¸ sunt raspanditi¸ pe tot ¸ ˆ globul. Ca popor unit, ‘cei alesi’ ¸ ¸ si¸ ınsotitorii ˆ ˆ lor loiali vor supravietui ın sens fizic sf ar situ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ lui crestin at a tii apostate refugiindu-se ın Ie¸ ¸ ˆ ˘ ˘ hova si¸ ın organizatia ¸ sa, asemanatoare unui munte. ˆ ˘ ˘ 9 In schimb, crestinatatea va fi pe buna ¸ ˘ ˘ dreptate distrusa deoarece poarta o mare ˘ ˘ ˆ vina pentru ignoranta ¸ spirituala din randu˘ ˘ ˆ rile enoriasilor ei si ¸ ¸ manifesta ura ınver ¸ ˆ suna˘ ˘ ta fat¸ a de numele lui Dumnezeu. In Evul Mediu, numele lui Dumnezeu era bine cuˆ noscut ın Europa. Acest nume, reprezentat prin patru litere ebraice numite Tetragrama ˘ si ¸ transliterate de regula YHWH (sau JHVH), ˘ ˆ aparea pe monede, pe fatadele caselor, ın ¸ ˘ ˆ multe carti¸ si unele biserici ¸ Biblii si ¸ chiar ˆ ˘ ın ˆ catolice si ¸ protestante. Insa ın ultima vreme ˘ se observa tendinta ¸ de a elimina numele lui Dumnezeu din traducerile Bibliei si ¸ de a-l ˘ ˆ scoate din uz. O dovada ın acest sens este ˘ Scrisoarea catre Conferintele Episcopale de¸ spre „Numele Divin“, din 29 iunie 2008, re˘ dactata de Congregatia ¸ pentru ˆ Cultul Divin ˘ si Disciplina Sacramentelor.

In aceasta scri¸ ˘ soare, Biserica Romano-Catolica a dispus ca ˆ ˆ Tetragrama, ın diversele forme ın care a fost ˘ ˘ ˆ ˘ redata, sa fie ınlocuita cu termenul „Domnul“. Vaticanul a cerut ca numele lui Dum˘ ˆ nezeu sa nu fie folosit sau pronuntat ın ¸ ˘ ˆ imnuri si ¸ rugaciuni ın timpul serviciilor re˘ ligioase catolice. Si ¸ conducatorii altor religii, crestine si¸ necrestine, le-au ascuns milioane¸ ¸ ˘ lor de oameni identitatea adevaratului Dumnezeu.

8

˘ 9. Cine a facut tot posibilul ca numele lui Iehova ˘ ˘ sa fie dat uitarii? Da ¸ti un exemplu.

Ocrotire pentru cei care sfin ¸tesc numele lui Dumnezeu ˆ 10 In contrast izbitor cu alte religii, Martorii ˘ ˘ lui Iehova onoreaza si¸ glorifica numele divin. ˆ ˆ Ei ıl sfintesc folosindu-l cu respect. Iehova ısi¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ gaseste ¸ placerea ın cei ce au ıncredere ın El si¸ devine orice este necesar pentru a-si¸ binecuˆ ˆ vanta si¸ ocroti poporul. „[Dumnezeu] ıi cu˘ noaste ¸ pe cei ce cauta refugiu la el“ (Naum 1:7; Fap. 15:14).

11 Desi cei mai multi membri ai natiunii ¸ ¸ ¸ ˘ antice Iuda devenisera apostati, ¸ au fost si¸ iudei care ‘s-au refugiat la numele lui Iehova’. ˆ (Citeste 3:12, 13.) Cand Dumnezeu ¸ ¸ Tefania ˘ ˆ a pedepsit natiunea infidela permit¸ andu-le ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ babilonienilor sa cucereasca ¸tara si¸ sa-i duca ˆ pe iudei ın captivitate, unii, precum Ieremia, ˘ Baruc si¸ Ebed-Melec, au fost cruta ¸ ti. ¸ Ei au trait ˆ „ın mijlocul“ unei natiuni apostate. Altii ¸ ¸ au ˘ ˆ ˆ ramas fideli ın timp ce se aflau ın captivitate. ˆ ˆ Apoi, ın 539 ı.e.n., mezii si¸ persii, ¸ aflati¸ sub conducerea lui Cirus, au cucerit Babilonul. ˘ Nu dupa mult timp, Cirus a dat un decret prin ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ care a permis ca o ramasi¸ t¸ a a evreilor sa se ın˘ ˆ toarca ın ¸tara lor.

12 Referitor la cei care aveau sa˘ participe la ˆ ˘ ˘ restabilirea ınchinarii adevarate, Tefania a pre¸ ˘ ˘ ˘ zis ca Iehova avea sa-i salveze si¸ sa se bucure ˘ de ei. (Citeste 3:14–17.) Aceasta pro¸ ¸ Tefania ˆ ˆ ˘ fetie ¸ s-a ımplinit si¸ ın zilele noastre. Dupa inˆ staurarea Regatului lui Dumnezeu ın cer, Ie˘ ˘ ˘ hova a eliberat ramasi¸ ta ¸ fidela a crestinilor ¸ ˘ unsi¸ din captivitatea spirituala a Babilonului ˘ ˘ cel Mare si¸ se bucura de ei si¸ astazi. ˘ 13 Cei ce au speranta de a trai pentru tot¸ ˘ ˆ deauna pe pamant au iesit ¸ si¸ ei din Babilonul ˆ ˘ ˘ cel Mare, fiind eliberati¸ de ınvat¸ aturile reliˆ 10. Cum este onorat ın prezent numele lui Dumnezeu? ˘ ˘ 11, 12. Cine din na ¸tiunea antica Iuda i-a ramas fi˘ ˆ del lui Iehova, ¸si cine a facut lucrul acesta ın timpurile moderne? ˘ 13. De ce fel de eliberare au parte astazi oameni din toate na ¸tiunile?

gioase false (Rev. 18:4). Astfel, profetia ¸ din Te¸ ˘ fania 2:3, „cautati-l ¸ pe Iehova, voi, toti¸ cei ˘ ˆ ˆ ˆ smeriti¸ de pe pamant“, ısi¸ are principala ımˆ plinire ın zilele noastre. Cei smeriti¸ din toate ˘ ˘ ˘ natiunile, indiferent ca au sperant¸ a cereasca ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ sau pamanteasca, se refugiaza ın prezent la numele lui Iehova.

Numele lui Dumnezeu nu este asemenea unui talisman 14 Unii israeliti considerau templul aseme¸ ˘ nea unui talisman care avea sa-i apere de dus-¸ ˆ mani (Ier. 7:1–4). Mai ınainte, israelitii ¸ consi˘ ˘ ˆ derasera arca legamantului asemenea unui ˘ ˘ ˆ ˘ talisman care avea sa-i ocroteasca ın lupta (1 Sam. 4:3, 10, 11). Constantin cel Mare a po˘ ˘ runcit ca pe scuturile soldatilor sai sa fie vop¸ ˘ site literele grecesti ¸ chi si¸ rho, primele doua liˆ ˘ ˆ tere ale titlului „Cristos“ ın greaca, ın speranta ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ca acestea aveau sa-i ocroteasca ın batalie. Despre regele Gustav Adolf al II-lea al Suediei, ˆ ˘ care a luptat ın Razboiul de Treizeci de Ani, ˘ ˘ se spune ca ar fi purtat gulerul de armura ce se poate vedea la pagina 7. Pe acest guler apare scris cu litere mari numele „Iehova“.

15 Unii slujitori ai lui Dumnezeu care au fost ˘ atacati¸ de demoni au gasit refugiu la Iehova ˆ ˘ chemand numele sau cu voce tare. Totusi, ¸ un obiect inscriptionat cu numele lui Dumnezeu ¸ ˘ nu trebuie sa fie considerat un talisman si¸ nici ˘ purtat ca amuleta, ca si¸ cum ar avea puterea ˘ ˆ ˘ ˘ magica de a ocroti. Nu asta ınseamna sa ne refugiem la numele lui Iehova. ˆ Cum ne refugiem ın prezent ˆ 16 In prezent, refugiul nostru este siguranta ¸ ˘ ˘ spirituala de care se bucura poporul lui Dumˆ nezeu ca ıntreg (Ps. 91:1). Prin „sclavul fidel ˘ ˘ ˘ ˆ si¸ prevazator“ si¸ prin batranii de congregatie ¸ suntem atentiona ti¸ cu privire la tendintele ¸ ¸ 14, 15. a) Ce au considerat unii drept talismane? ˘ b) Ce nu ar trebui folosit ca amuleta? ˆ 16. Cum ne putem refugia ın prezent din punct de vedere spiritual?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IANUARIE 2011

5

Textul anului 2011 este: ˘ ‘Sa ne refugiem la numele lui Iehova’ (Tefania 3:12). ¸ ˆ ˆ existente ın lume, care ne-ar putea pune ın ˘ ˘ pericol aceasta sigurant¸ a (Mat. 24:45–47; Is. ˘ ˆ ˆ 32:1, 2). Sa ne gandim cat de des am fost averˆ tizati¸ cu privire la materialism si¸ cat de mult ˘ ˘ ne-au ajutat aceste avertismente sa evitam ˘ dezastrul pe plan spiritual! Totodata, suntem ˘ ˘ ˘ atenti¸ sa nu cultivam o atitudine de nepasa˘ ˘ re, de delasare, care ne-ar putea face sa deveˆ ˆ nim inactivi ın serviciul lui Iehova. Cuvantul ˘ ˘ ˘ ˆ lui Dumnezeu afirma: „Pe cei fara minte ıi va ˘ ˘ ˘ nimici nepasarea lor. Dar cel ce ma asculta ˆ ˘ va locui ın sigurant¸ a si¸ frica de ˆ nenorocire nu-l va tulbura“ (Prov. 1:32, 33). In plus, fap˘ tul de a ne pastra curati¸ din punct de vedere ˘ ˘ ˘ moral ne va ajuta sa continuam sa ne bucu˘ ˘ ˘ ram de sigurant¸ a spirituala. ˘ ˆ ˆ 17 Sa ne gandim, de asemenea, la ındemnurile sclavului fidel de a respecta porunca lui Isus referitoare la predicarea vestii ¸ bune de˘ ˆ spre Regat pe tot pamantul locuit (Mat. 24:14; 28:19, 20). Tefania a mentionat ceva ce avea ¸ ¸ ˘ ˘ sa-i ajute pe oameni sa se refugieze la numele lui Dumnezeu: „Atunci voi da popoarelor ˘ ˘ ˘ o limba pura, pentru ca toate sa cheme nu˘ ˘ ˘ mele lui Iehova, ca sa-i slujeasca umar la ˘ umar“ (Tef. 3:9). ¸ ˘ ˘ 18 Ce este aceasta˘ limba˘ pura?

Limba pura ˘ este adevarul despre Iehova Dumnezeu si¸ deˆ ˆ ˘ spre scopurile sale, revelat ın Cuvantul sau inˆ ˘ spirat. Intr-un fel, putem spune ca vorbim ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ aceasta limba cand le aratam altora ce este Re˘ 17, 18. Cum sunt ajuta ¸ti milioane de oameni sa se refugieze la numele lui Iehova?

6

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IANUARIE 2011

gatul lui Dumnezeu si¸ cum va sfinti¸ el numeˆ ˆ le lui Iehova, cand subliniem cat de importan˘ ˘ ta este justificarea suveranitatii ¸ sale, precum ˆ si¸ cand le vorbim altora cu entuziasm despre ˆ ˘ binecuvantarileˆ eterne de care se vor bucura ˆ ˆ oamenii fideli. Intrucat atat de multi¸ vorbesc ˘ ˘ ˘ ˘ aceasta limba figurativa, un numar tot mai ˘ mare de oameni ajung „sa cheme numele lui ˘ ˘ ˘ ˘ Iehova“ si¸ „sa-i slujeasca umar la umar“. ˆ ˘ ˆ Intr-adevar, milioane de persoane din ıntrea˘ ga lume se refugiaza acum la Iehova! (Ps. 1:1, 3) 19 Lumea se confrunta˘ cu probleme ce par ˘ ˆ de netrecut. Cautand cu disperare o solutie, ¸ ˆ ˘ multi¸ se ındreapta spre oameni imperfecti¸ sau ˘ asteapt a rezolvarea de la institutiile politice, ¸ ¸ ˘ asa ¸ cum uneori Israelul antic a cautat sprijiˆ nul natiunilor din jur, ıncheind aliante ¸ ¸ cu ele.

Dar aceste ˆaliante ¸ nu i-au fost de niciun folos ˘ ˘ Israelului. In mod asemanator, niciun stat politic si¸ nici Organizatia Unite nu ¸ Natiunilor ¸ vor rezolva pe deplin problemele omenirii. ˘ Atunci cum ar putea cineva sa considere institutiile si¸ aliantele politice un refugiu sigur? ¸ ¸ ˆ Biblia le numeste ¸ ın mod profetic „refugiul ˘ minciunii“. Si ¸ pe buna dreptate pot fi numiˆ ˆ ˆ te astfel, ıntrucat toti¸ cei ce ısi¸ pun speranta ¸ ˆ ˘ ın ele vor fi profund dezamagiti. ¸ (Citeste ¸ Isaia 28:15, 17.) ˆ ˆ ˘ ˆ 20 In curand, asupra pamantului se va aba˘ te „furtuna cu grindina“ a zilei lui Iehova. ˘ ˆ 19, 20. Cum au fost dezamagi ¸ti cei care ın trecut ˆ ˆ pus ıncrederea ın „refugiul minciunii“? ¸si-au

˘ Va aminti ¸ti?

ˆ ˙ Cum ne putem refugia ın prezent la numele lui Iehova? ˘ ˆ ˙ De ce nu trebuie sa ne ıncredem ˆ ın „refugiul minciunii“? ˙ Care este refugiul nostru sigur pentru viitor?

ˆ Oricate planuri ar face, oamenii nu vor putea asigura ocrotire, asa ¸ cum nu ˘ pot asigura ocrotire nici adapos˘ turile nucleare, nici bogatiile. ¸ ˆ In Isaia 28:17 se spune clar: ˘ „Grindina va matura refugiul minciunii si¸ apele vor inunda ˘ ascunzatoarea“. ˆ ˆ ˆ 21 Atat ın prezent, cat si¸ pe parcursul evenimentelor viitoare, poporul lui Dumnezeu ˘ ˘ ˘ va gasi adevarata sigurant¸ a la ˘ ˘ 21. Ce folos putem avea daca acordam ˆ aten ¸tie ındemnului din textul anului 2011?

ˆ Iehova. Numele „Tefania“, care ın¸ ˘ ˆ seamna „Iehova a ascuns“, ın˘ dreapta atentia ¸ spre acest refugiu sigur. Prin urmare, textul ˆ anului 2011 este un sfat ınte¸ ˘ lept: ‘Sa ne refugiem la numeˆ ˘ le lui Iehova’ (Tef. 3:12). Inca ¸ ˘ de pe acum putem si¸ trebuie sa ne refugiem la numele lui Iehoˆ va, dovedind o ıncredere absolu˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ta ın el (Ps. 9:10). Sa pastram zilˆ ˘ nic ın minte urmatoarele cuvinte inspirate: „Numele lui Iehova este ˆ ˘ un turn tare. Cel drept fuge ın el si¸ gaseste ¸ ocrotire“ (Prov. 18:10).

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IANUARIE 2011

7

˘ ˘ ARATATI ¸ RESPECT ˘ FA˘ T¸ A DE DARUL DIVIN AL CASATORIEI! ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ „Iata de ce va lasa barbatul pe tatal sau si ¸ pe mama sa si ¸ se va alipi de sotia ¸ sa ˘ si ¸ vor deveni o singura carne.“ (GEN. 2:24) ˘ ˘ EHOVA DUMNEZEU, Fondatorul casatoriei, ˆ ˘ ˘ merita, cu sigurant¸ a, respectul nostru. In ca˘ litate de Creator, Suveran si¸ Tata ceresc, el este ˆ ˘ descris ın mod potrivit drept Cel care da „orice dar bun si¸ orice cadou perfect“ (Iac. 1:17; Rev. ˘ 4:11). Aceasta este o dovada a iubirii sale ne˘ ˆ ˘ marginite (1 Ioan 4:8). Tot ce ne ınvat¸ a, tot ce ˘ pretinde de la noi si¸ tot ce ne da este numai spre folosul nostru (Is. 48:17). ˘ ˘ 2 Potrivit Bibliei, cas atoria este unul dintre aceste daruri ‘bune’ de la Dumnezeu (Rut 1:9; ˆ ˆ ˘ ˘ 2:12). Cand a ıncheiat prima casatorie, Iehova le-a dat lui Adam si¸ Evei instruc ¸tiuni concrete ˘ ˘ pentru a avea o casnicie reusit ¸ Matei ¸ a. (Citeste ˘ ˆ 19:4–6.) Daca ar fi respectat ındrumarea divi˘ ˘ na, ar fi avut parte de fericire vesnic ¸ a. Totusi, ¸ ei ˘ ˘ au nesocotit cu nesabuint¸ a porunca lui Dumnezeu si¸ au suferit consecinte ¸ foarte grave (Gen. 3:6–13, 16–19, 23).

3 La fel ca primul cuplu, multi oameni din ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ prezent acorda putin ¸ a atentie ¸ ındrumarii lui Ie˘ ˘ ˆ ˆ hova sau chiar o ignora cu desavarsire ¸ cand iau ˘ ˘ decizii privitoare la casatorie sau la viata ¸ de fa˘ ˘ milie. Unii resping complet ideea de casatorie, ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ın timp ce altii ¸ ıncearca sa o redefineasca ın functie ¸ de propriile preferinte ¸ (Rom. 1:24–32; ˘ ˘ ˘ 2 Tim. 3:1–5). Ei nu considera casatoria un dar ˘ ˆ de la Dumnezeu. Astfel, nearatand respect pen-

I

˘ 1. De ce merita Iehova respectul nostru?

2. Ce instruc ¸tiuni i-a dat Iehova primului cuplu? ˘ ˘ 3, 4. a) Cum arata mul ¸ti oameni din prezent lipsa ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ de respect atat fa ¸ta de casatorie, cat ¸si fa ¸ta de Iehoˆ va Dumnezeu? b) Ce exemple vom analiza ın acest articol?

˘ ˘ tru acest dar, ei nu arata respect nici fat¸ a de Cel care l-a oferit, Iehova Dumnezeu.

4 Chiar si unii slujitori ai lui Iehova pierd ¸ ˆ ˘ uneori din vedere modul ın care priveste ¸ el ca˘ ˘ satoria. Unele cupluri crestine decid sa se sepa¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ re sau divor ¸teaza fara sa aiba un motiv biblic. ˘ ˘ Cum poate fi evitata aceasta situatie?

Cum con¸ ˆ ˘ tribuie ındrumarea divina din Geneza 2:24 la ˘ ˘ consolidarea casniciei? Si ¸ cum se pot pregati ˘ ˘ ˆ pentru casatorie cei care se gandesc la acest pas? ˆ ˘ In continuare vom vorbi despre trei casnicii feˆ ricite din timpurile biblice, care scot ın eviden˘ ˘ t¸ a ca respectul pentru Iehova este un factor vi˘ ˘ tal pentru a avea o casnicie trainica.

˘ ˘ Pastra ¸ti-va loialitatea!

5 De-a lungul vietii, Zaharia si Elisabeta au ¸ ¸ ˆ luat decizii corecte si¸ s-au dovedit loiali. Aman˘ ˘ ˘ doi si-au ales un tovaras¸ de viat¸ a cu preocupari ¸ ˆ ˆ spirituale. Zaharia ısi¸ ındeplinea cu fidelitate ˆ ˘ ˘ sarcinile preote ¸ sti ¸ si¸ amandoi se straduiau sˆ a ˆ respecte cat mai bine Legea lui Dumnezeu. In ˘ mod sigur, aveau multe motive sa fie recunos˘ ˘ catori. Cu toate acestea, daca ai fi mers la ei aca˘ ˆ ˘ sa, ın Iuda, ti-ai fi dat seama imediat ca lipsea ¸ ceva: copiii. Elisabeta nu putea avea copii. Mai ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ mult, amandoi erau ınaintati¸ ın varsta (Luca 1:5–7). ˆ 6 In Israelul antic se punea mare accent pe ˆ faptul de a avea copii, iar familiile erau, ın general, numeroase (1 Sam. 1:2, 6, 10; Ps. 128:3, 4). ˘ ˆ 5, 6. a) Ce anume trebuie sa fi pus la ıncercare loialitatea lui Zaharia ¸si a Elisabetei? b) Cum le-a fost ˘ ˘ ˘ rasplatita loialitatea?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IANUARIE 2011

13

˘ Unii israeliti¸ divortau lor daca acestea ¸ de sotiile ¸ ˘ ˘ nu puteau sa aiba copii, dovedindu-se astfel neˆ ˘ ˘ ˘ loiali. Zaharia ınsa a fost loial si¸ n-a parasit-o pe ˘ ˘ Elisabeta. Nici el, nici sotia ¸ sa n-au cautat sa re˘ ˘ nunte t¸ a la casnicia lor. Desi¸ au fost ¸ cu usurin ¸ ˘ tristi ¸ pentru ca nu puteau avea copii, ei au con˘ ˆ ˘ ˆ tinuat sa fie loiali, atat fat¸ a de Iehova, cat si¸ ˘ ˘ ˘ unul fat¸ a de celalalt. Dupa un timp, Iehova i-a ˆ ˆ ˘ binecuvantat ın mod miraculos cu un fiu nas˘ ˆ cut la batranete ¸ (Luca 1:8–14).

7 Loialitatea demna˘ de lauda˘ a Elisabetei s-a ˆ ˆ ˘ remarcat si¸ ıntr-un alt fel. Cand s-a nascut Ioan, fiul lor, Zaharia nu putea vorbi; el fusese pedep˘ ˆ ˘ ˆ sit pentru ca a pus la ındoial ˆ a˘ cuvintele ıngerului trimis de Dumnezeu. Insa, foarte probabil, ˆ Zaharia i-a comunicat ıntr-un anumit fel sotiei ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ sale ca ıngerul lui Iehova i-a spus sa-i puna copilului numele „Ioan“. Desi¸ vecinii si¸ rudele ˘ ˘ ˘ ˘ doreau ca baiatul sa poarte numele tatalui sau, Elisabeta a respectat cu loialitate instructiunile ¸ sotului ei. Ea a spus: „Nu, ci se va numi Ioan“ ¸ (Luca 1:59–63).

8 La fel ca Zaharia si Elisabeta, si cuplurile din ¸ ¸ ˘ ˘ prezent se confrunta cu dezamagiri si¸ cu difeˆ ˘ ˘ ˆ ˘ rite ıncercari. O casnicie ın care nu exista loialitate nu va rezista. Flirtul, pornografia, adulte˘ ˘ rul si¸ alte lucruri care amenint¸ a casnicia pot ˆ distruge iremediabil ıncrederea dintre parteneˆ ˘ ˆ rii conjugali. Iar cand nu mai exist a ıncredere, ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ si¸ iubirea ıncepe sa se raceasca. In anumite pri˘ ˘ vinte, ¸ loialitatea se aseamana cu un zid care ˘ ˘ ˆ protejeaza o casa ımpotriva musafirilor nepof˘ titi¸ si¸ a diferitelor amenint¸ ari, oferindu-le, ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ıntr-o anumita masura, sigurant¸ a celor dinaunˆ tru. Cu alte cuvinte, cand sotul ¸ si¸ sotia ¸ sunt ˘ ˆ ˘ loiali unul fat¸ a de altul, ei se simt ın sigurant¸ a ˆ ˆ si¸ ısi¸ pot deschide inima unul ınaintea celuilalt, ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ fˆ acand astfel ca iubirea dintre ei sa ınfloreasca. ˘ ˘ Intr-adevar, loialitatea este vitala! ˆ 7. In ce fel ¸si-a mai demonstrat Elisabeta loialitatea ˘ fa ¸ta de so ¸tul ei?

8, 9. a) Cum contribuie loialitatea la consolidarea ˘ ˆ ˘ casniciei? b) Men ¸tiona ¸ti cateva modalita ¸ti concrete ˘ prin care so ¸tul ¸si so ¸tia arata loialitate.

14

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IANUARIE 2011

˘ ˆ 9 Iehova i-a spus lui Adam ca˘ barbatul ıi va ˘ ˘ ˘ lasa „pe tatal sau si¸ pe mama sa si¸ se va alipi de ˆ ˘ sotia ¸ sa“ (Gen. 2:24). Ce ınseamna aceasta? Rela ¸tiile pe care cei doi le aveau cu prietenii si¸ cu ˆ ˘ ˘ ˘ rudele ınainte de casatorie trebuie sa ocupe ˆ ˆ acum un alt loc. Atat sotul, cat si¸ sotia ¸ ¸ trebuie ˘ ˆ ˆ sa-si¸ acorde timp si¸ atentie ¸ ın primul rand unul altuia.

Prietenii si¸ rudele nu mai au prioritate. ˆ ˘ ˘ ˘ In plus, cei doi nu trebuie sa le permita parin˘ ˆ ˆ ˆ tilor sa se amestece ın deciziile sau ın neıntele¸ ¸ ˘ ˘ gerile lor; ei trebuie acum ‘sa se alipeasca’ unul ˘ ˆ de celalalt. Aceasta este ındrumarea lui Dumnezeu. ˆ 10 Chiar si ın familiile dezbinate pe plan reli¸ ˘ ˘ gios, loialitatea aduce foloase.ˆ O sora al carei ˘ sot¸ nu este la adevar spune: „Ii sunt foarte re˘ ˘ ˆ ˘ cunoscatoare lui Iehova pentru ca m-a ınva ¸tat ˘ ˘ ˘ sa-i fiu supus a sotului meu si¸ sa-l respect ¸ ˆ ˆ ˘ profund. Intrucat mi-am pastrat loialitatea, am avut parte de 47 de ani de iubire si¸ respect“ ˘ (1 Cor. 7:10, 11; 1 Pet. 3:1, 2). Asadar, fa tot po¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ sibilul ca tovarasul ¸ tau de viat¸ a sa se simta ın ˘ ˘ sigurant¸ a. Prin cuvinte si¸ fapte, cauta modali˘ ˘ tati¸ de a-l asigura ca, pentru tine, el sau ea este ˘ ˘ ˘ ˆ cea mai importanta persoana de pe pamant. ˆ ˆ Atat cat depinde de tine, nu permite ca nimeni ˘ ˘ ˆ si¸ nimic sa se interpuna ıntre voi. (Citeste ¸ Proverbele 5:15–20.) Ron si¸ Jeannette, care sunt ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ casatoriti¸ de peste 35 de ani, afirma: „Intrucat ˘ respectam cu loialitate cerintele lui Dumnezeu, ¸ ˘ ˘ ˘ avem o casnicie fericita si¸ reusit ¸ a“. ˘ ˘ Unitatea consolideaza casnicia ˆ ˘ 11 Cand a vorbit despre prietenii sai apropiati¸ Aquila si¸ Priscila, apostolul Pavel nu i-a mentio¸ ˘ nat niciodata separat. Acest cuplu unit ilustrea˘ ˆ za bine la ce s-a referit Dumnezeu cand a spus ˘ ˘ ˘ ˘ ca sotul ¸ si¸ sotia ¸ trebuie sa devina „o singura carne“ (Gen. 2:24). Aquila si¸ Priscila au fost mereu ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ımpreuna: acasa, ın munca laica si¸ ın serviciul ˘ ˘ ˘ ˘ 10. Ce-i poate ajuta pe cei casatori ¸ti sa- ¸si pastreze loialitatea?

11, 12. Cum au colaborat Aquila ¸si Priscila: a) aca˘ ˆ ˘ ˆ sa?, b) ın munca laica?, c) ın serviciul cre ¸stin?

ˆ crestin.

De exemplu, cand Pavel a vi¸ ˘ zitat prima oara Corintul, cei doi l-au ˘ ˘ ˆ gazduit cu bucurie. Dupa cat se pare, pentru un timp, casa lor a fost un loc ˆ ˘ important ın care Pavel si-a desfasu¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ rat activitatea. Mai tarziu, ın Efes, Timpul petrecut ımpreuna ˘ ˘ ˆ Aquila si¸ Priscila si-au pus casa la dis¸ ın diferite activitati¸ ajuta ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ cuplurile sa ramana unite pozitie ¸ pentru ıntrunirile congregaˆ ˘ tiei si, ¸ ¸ ımpreuna, i-au ajutat pe cei ˘ ˘ noi, cum a fost Apolo, sa faca progrese spirituale (Fap. 18:2, 18–26). Acest cuplu zelos a mers apoi la Roma. Si ¸ ˆ aici, ıntrunirile congregatiei se ti¸ ¸ ˆ ˆ neau ın casa lor. Ulterior, ei s-au ın˘ tors la Efes, unde au continuat sa-si¸ ˆ ˘ ˘ ˘ Televizorul, hobbyurile, sportul, jocurile video ıntareasca fratii ¸ de credint¸ a (Rom. 16:3–5). ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ 12 O vreme, Aquila si Priscila au lucrat alaturi sau internetul le rapesc mult timp. Se ıntampla ¸ ˆ ˘ ˘ acest lucru si¸ ın familia voastra? Daca da, pude Pavel la confectionarea de corturi, meseria ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ teti¸ face unele schimbari pentru a petrece mai lor comuna. Si ¸ de aceasta data, cei doi sunt ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ mult timp ımpreuna? De exemplu, colaborati¸ mentiona ti¸ ımpreuna, ın timp ce colaboreaza ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ın unele activitati¸ zilnice, cum ar fi pregatirea fara ca ıntre ei sa existe un spirit de competitie ¸ ˘ ˆ ˘ mesei, spalatul vaselor sau alte treburi casnice. sau certuri (Fap. 18:3). Insa ceea ce a contribuit ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ Sau ati¸ putea sa va ıngrijiti¸ ımpreuna de copii la buna spiritualitate a familiei lor a fost, cu si˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ori de parintii ¸ ın varsta. gurant¸ a, timpul petrecut ımpreuna ın activitaˆ 14 Insa˘ cel mai important lucru este sa˘ petre˘ ˆ tile Indiferent ca s-au aflat ın Corint, ¸ crestine. ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ceti¸ timp ımpreuna ın activitati¸ spirituale. De ın Efes sau ın Roma, ei si-au facut reputatia ¸ ¸ ˘ ˆ pilda, analizati¸ textul zilei si¸ contribuiti¸ fiecare de ‘colaboratori ın Cristos Isus’ (Rom. 16:3). ˆ ˆ la ınchinarea ın familie; aceste ocazii excelenOriunde au slujit, Aquila si¸ Priscila au lucrat ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ te va ajuta sa aveti¸ acelasi¸ mod de gandire si¸ sa ˘ ˘ ˘ umar la umar, contribuind la progresul lucrarii ˘ urmariti¸ aceleasi¸ obiective. De asemenea, partide predicare a Regatului. ˆ ˘ ˘ cipati¸ ımpreuna la lucrarea de predicare. Daca ˆ ˘ ˆ ˆ 13 Intr-adevar, cand sotul si sotia sunt uniti ın ˆ ˘ ˆ ¸ ¸ ¸ ¸ este posibil, ıncercati¸ sa faceti¸ pionierat ımpreu˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ce priveste casnicia lor ¸ ¸ obiectivele si¸ activitatile, na, chiar daca situatia ¸ va permite sa fiti¸ pionieri ˘ ˆ ˘ ˘ se va consolida (Ecl. 4:9, 10). Din pacate ınsa, numai o luna sau numai un an. (Citeste ¸ 1 Coˆ ˘ ˘ ˘ multe cupluri din prezent petrec putin ¸ timp ımrinteni 15:58.) O sora care a facut pionierat ala˘ ˘ ˆ ˆ preuna. Fiecare lucreaza ore ın sir ¸ la propriul turi de sotul ¸ ei spune: „In lucrarea de predica˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ loc de munca. Altii ¸ calatoresc foarte mult ın inre am avut ocazia sa petrecem timp ımpreuna ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ teres de serviciu sau lucreaza ın strainatate pensi¸ sa comunicam eficient. Intrucat amandoi ur˘ ˘ tru a trimite bani acasa. Unii parteneri conmaream obiectivul de a-i ajuta pe oameni pe ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ jugali se izoleaza chiar si¸ cand sunt acasa. plan spiritual, simteam ca formam cu adevarat ¸ ˘ o echipa. M-am simtit ¸ mai aproape de el nu 13, 14. a) Ce anume ar putea amenin ¸ta unitatea ˘ ˘ ˘ doar ca so t, ci si ca prieten“.

Pe masura ce co¸ ¸ casniciei? b) Ce pot face so ¸tul ¸si so ¸tia pentru a- ¸si ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ laborati¸ ın activitati¸ folositoare, preocupariconsolida casnicia, fiind astfel din ce ın ce mai mult ˘ ˘ le, prioritatile si¸ obiceiurile voastre se vor „o singura carne“? ¸ TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IANUARIE 2011

15

armoniza si, ¸ la fel ca Aquila si¸ Priscila, veti¸ ˆ ˆ gandi, veti¸ simti¸ si¸ veti¸ actiona din ce ın ce mai ¸ ˘ mult ca „o singura carne“.

Pune ¸ti lucrurile spirituale pe primul loc 15 Isus stia ca˘ este important ca sotul si sotia ¸ ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ sa-l puna pe Dumnezeu pe primul loc ın casni˘ ˆ ˆ cie. El a fost de fat¸ a cand Iehova a ıncheiat pri˘ ˘ ˘ ma casatorie. A vazut ce fericiti¸ au fost Adam si¸ ˆ ˆ Eva cat timp au respectat ındrumarea lui Dumˆ nezeu si¸ ce mult au suferit cand au ignorat-o. ˆ ˆ ˘ Astfel, cand i-a ınvatat ¸ pe altii, ¸ Isus a repetat inˆ ˘ ˘ structiunile Tat alui s au din Geneza 2:24. In ¸ ˆ plus, el a mai spus: „Ce a pus Dumnezeu ın ace˘ ˘ lasi¸ jug omul sa nu desparta“ (Mat. 19:6). Respectul profund pentru Iehova este si¸ acum se˘ cretul unei casnicii fericite. Iosif si¸ Maria, ˘ ˘ ˆ parintii ¸ pamantesti ¸ ai lui Isus, sunt un exemplu ˆ remarcabil ın acest sens. ˘ 16 Iosif a tratat-o pe Maria cu bunatate si¸ resˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ pect. Cand a aflat ca era ınsarcinata, el fost ın˘ ˆ ˆ durator cu ea, chiar ınainte ca ıngerul lui ˘ ˆ ˆ Dumnezeu sa-i explice ce se ıntamplase (Mat. 1:18–20). Ca familie, ei s-au supus decretului Cezarului si¸ au respectat cu strictete ¸ Legea mo˘ zaica (Luca 2:1–5, 21, 22). Mai mult, desi¸ nu˘ 15. Care este secretul unei casnicii reu ¸site? Explica ¸ti. ˘ ˘ ˆ 16. Cum au aratat Iosif ¸si Maria ca, ın familia lor, lucrurile spirituale erau pe primul loc?

˘ Cum a ¸ti raspunde? ˙ Ce foloase le aduce loialitatea ˘ ˘ cre ¸stinilor casatori ¸ti? ˙ Cum contribuie faptul de a lucra ˆ ˘ ˆ ımpreuna ın unitate la consolidarea ˘ unei casnicii? ˆ ˘ ˙ Care sunt cateva modalita ¸ti prin care so ¸tul ¸si so ¸tia pot pune lucrurile spirituale pe primul loc? ˘ ˙ Cum putem arata respect pentru ˘ ˘ Iehova, Fondatorul casatoriei?

16

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IANUARIE 2011

˘ ˘ ˘ ˘ mai barbatii ¸ erau obligati¸ sa participe la sarbatorile importante tinute la Ierusalim, Iosif si¸ ¸ ˆ ˆ ˘ Maria participau la ele ın fiecare an ımpreuna cu ceilalti¸ membri ai familiei lor (Deut. 16:16; Luca 2:41). Acesta este doar unul dintre exem˘ ˘ plele care arata ca Iosif si¸ Maria, un cuplu cu ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ teama sfanta, s-au straduit sa-i fie placuti¸ lui Ie˘ ˘ hova si¸ sa arate un respect profund fat¸ a de lu˘ crurile spirituale. Nu e de mirare ca Iehova i-a ˘ ˘ ˘ ˆ ales sa aiba grija de Isus ın prima parte a vietii ¸ ˘ ˆ sale pamantesti. ¸ 17 Puneti si voi lucrurile spirituale pe primul ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ loc ın familia voastra? De exemplu, cand aveti¸ ˆ ˆ de luat decizii importante, cercetati¸ mai ıntai ˘ ˆ ˘ ˘ principiile biblice, va rugati¸ ın legatura cu de˘ cizia voastra si¸ cereti¸ sfatul unui crestin matur? ¸ ˘ Ori ave ¸ti tendin ¸ta de a va rezolva problemele ˘ ˆ asa ¸ cum considerati¸ voi de cuviint¸ a sau bazan˘ ˘ ˘ du-va pe parerile rudelor si¸ ale prietenilor? Va ˘ ˘ straduiti¸ sa aplicati¸ sugestiile practice publicate ˘ de sclavul fidel despre casnicie si¸ viata ¸ de familie? Sau, pur si¸ simplu, urmati¸ obiceiurile loca˘ le sau sfaturile promovate de lume? Va rugati¸ ˆ ˘ ˘ si¸ studiati¸ ımpreuna cu regularitate? Va fixati¸ ˘ obiective spirituale si¸ discutati¸ despre prioritatile ¸ familiei voastre? ˘ 18 Ray spune despre cei 50 de ani fericiti, ala¸ ˘ turi de sotia ¸ sa: „N-am avut niciodata vreo pro˘ ˘ blema pe care sa n-o putem rezolva. Si ¸ asta pen˘ ˆ ˘ ˘ tru ca ın familia noastra Iehova a facut mereu ˆ ˘ ˆ parte din «funia ımpletita ın trei»“. (Citeste ¸ Eclesiastul 4:12.) Danny si¸ Trina sunt de ˘ ˘ ˘ aceeasi¸ parere: „Casnicia noastra a devenit din ˆ ˘ ˘ ˘ ce ın ce mai puternica pe masura ce i-am slujit ˆ ˘ ımpreuna lui Iehova“. De aproape 35 de ani, ˘ ˘ ˘ ˆ cei doi au parte de o casnicie fericita. Daca ıl ˆ veti¸ pune ıntotdeauna pe Iehova pe primul ˆ ˘ ˘ ˆ loc ın familia voastra, el va va binecuvanta ˘ ˘ ˘ ˘ si¸ va va ajuta sa aveti¸ o casnicie reusit ¸ a!

(Ps. 127:1) ˘ ˘ 17, 18. a) Cum poate un cuplu sa puna lucrurile spirituale pe primul loc? b) Ce foloase va avea un ˘ cuplu daca pune lucrurile spirituale pe primul loc?

˘ ˘ Continua ¸ti sa arata ¸ti respect ˘ fa ¸ta de darul lui Dumnezeu 19 Singurul lucru care conteaza˘ pentru multi ˆ ˘¸ oameni din prezent este propria fericire. Insa, pentru un slujitor al lui Iehova, lucrurile stau ˘ cu totul altfel. El stie ca Dumnezeu le-a oferit ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ oamenilor darul casatoriei pentru ca ei sa duca ˆ ˘ ˘ la ındeplinire scopul sau (Gen. 1:26–28). Daca ˘ Adam si¸ Eva ar fi aratat respect pentru acest dar, ˆ ˘ ˆ ıntregul pamant ar fi devenit un paradis, locuit de oameni drep ¸ti, care i-ar fi slujit plini de bucurie lui Dumnezeu.

20 Mai presus de toate, slujitorii lui Dumne˘ ˘ ˘ ˘ zeu considera ca, prin intermediul casatoriei, au ˘ ˘ 19. De ce a oferit Dumnezeu darul casatoriei? ˘ ˘ ˘ 20, 21. a) De ce ar trebui sa privim casatoria ca pe ˆ ceva sacru? b) Despre ce dar vom discuta ın artico˘ lul urmator?

˘ ocazia sa-l glorifice pe Iehova. (Citeste ¸ 1 Corin˘ ˘ teni 10:31.) Dupa cum am vazut, loialitatea, ˘ ˆ unitatea si¸ spiritualitatea sunt placute ın ochii ˆ ˘ ˘ lui Dumnezeu si¸ ıntaresc casnicia. Prin urmare, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ indiferent ca va pregatiti¸ pentru casatorie, ca ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ doriti¸ sa va consolidati¸ casnicia sau ca ıncercati¸ ˘ ˘ ˆ sa o salvati, ¸ trebuie sa o priviti¸ ın modul corect: ˘ ˘ ˘ ˘ ca pe o institu ¸tie divina, sacra. Daca ve ¸ti pastra ˆ ˘ ˘ ˆ ın minte acest adevar, va veti¸ simti¸ ındemnati¸ ˘ ˘ ˘ sa va bazati¸ deciziile privitoare la casnicie pe ˆ ˘ Cuvantul lui Dumnezeu. Astfel, veti¸ arata res˘ ˘ pect nu doar pentru darul casatoriei,ci si¸ pentru Cel care a oferit acest dar, Iehova Dumnezeu. ˆ ˘ ˘ 21 Bineın teles, casatoria nu este singurul dar ¸ de la Iehova.

Nu este nici singura cale spre feˆ ˘ ˘ ricire. In articolul urmator vom vedea ca si¸ via˘ ˘ ˘ ˘ ta ¸ ca persoana necasatorita poate fi un dar pretios de la Dumnezeu. ¸

˘ ˘ O VIAT¸ A PLINA DE SATISFAC TII ¸ ˘ ˘ CA PERSOANE NECASATORITE ˘ ˘ ˘ ˘ „Cine poate sa primeasca lucrul acesta sa-l primeasca.“ (MAT. 19:12) ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ASATORIA este fara ındoiala unul dintre cele mai pre daruri de la Dumnezeu ¸ ˆ tioase ˘ ˘ ˘ (Prov. 19:14). Insa si necasatoriti¸ ¸ multi¸ crestini ¸ ˘ ˘ ˘ au o viat¸ a frumoasa si ¸ ¸ plina de satisfactii.

Harold, un frate de 95 de ani care nu a fost ni˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ciodata casatorit, spune: „Desi ¸ ımi place sa fiu ˆ ˘ ın compania altora si ¸ sa manifest ospitalitate, ˆ ˘ ˆ ˘ cand sunt singur nu ma ıncearca sentimen˘ ˘ te de singuratate. Cred ca despre mine se ˘ ˘ poate spune pe buna dreptate ca am darul celibatului“.

C

1, 2. a) Cum au considerat Isus, Pavel ¸si al ¸tii via ¸ta ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ca persoana necasatorita? b) De ce unii ar putea sa ˘ ˘ ˘ ˘ nu considere un dar via ¸ta ca persoana necasatorita?

ˆ ˆ Atat Isus Cristos, cat si ¸ apostolul Pavel au ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ considerat ca viata ¸ ca persoana necasatorita re˘ ˘ ˘ prezinta, ca si ¸ casatoria, un dar de la Dumnezeu. (Cite ¸ste Matei 19:11, 12; 1 Corin˘ ˘ teni 7:7.) E adevarat, acest mod de viat¸ a nu ˆ ˘ este ıntotdeauna o optiune personala. Poate ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ca unii nu au gasit un partener de casato˘ ˘ rie potrivit. Iar altii, dupa ani de casnicie, ¸ ˘ ˆ ajung dintr-odata singuri ın urma unui divort¸ ˆ ˘ sau a pierderii ın moarte a tovarasului de ¸ ˘ ˆ ˘ viat¸ a. Atunci ın ce sens viata ca persoan a ¸ ˘ ˘ ˘ necasatorita poate fi un dar? Si ¸ cum pot cres¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ tinii necasatoriti¸ sa aiba o viat¸ a plina de satisfactii? ¸ 2

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IANUARIE 2011

17

˘ ˆ Profiti¸ la maximum de posibilitatile ¸ pe care le ai ın serviciul lui Dumnezeu?

Un dar deosebit

ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ In general, o persoana necasatorita are mai ˘ ˆ mult timp si ¸ mai multa libertate decat o per˘ ˘ ˘ ˘ soana casatorita (1 Cor. 7:32–35). Aceste avan˘ ˘ ˆ taje i-ar putea permite sa faca mai mult ın ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ serviciul crestin, sa se largeasca ın iubire fat¸ a ¸ ˘ de altii ¸ si ¸ sa se apropie mai mult de Iehova. ˘ Unii crestini au ajuns sa aprecieze aceste avan¸ ˘ ˘ ˆ ˘ taje si ¸ ¸ au decis sa ramana celibatari, cel putin ˘ pentru un timp. Altii poate c a nu si-au propus ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sa ramana singuri, dar sunt necasatoriti¸ fie ˘ ˘ pentru ca nu si-au gasit un partener, fie pen¸ ˘ ˘ ˆ tru ca au survenit schimbari ın viata ¸ lor. Aces¸ ˘ tia au reflectat sub rugaciune la situatia ¸ perso˘ ˆ ˘ nala si ca si ¸ ¸ au ınteles ¸ ei, cu ajutorul lui Iehova, ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ‘pot ramane hotarati¸ ın inima lor’. Astfel, si-au ¸ ˘ ˘ ˘ acceptat situatia ¸ si ¸ se straduiesc sa traga maximum de foloase din ea (1 Cor. 7:37, 38). ˘ ˘ ˘ ˘ 4 Crestinii necas atoriti¸ stiu ca nu trebuie sa ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ se casatoreasca pentru a fi acceptati¸ si ¸ ti¸ ¸ pretui de Iehova si ¸ sa. Dumnezeu ma¸ de organizatia ˘ ˘ nifesta iubire fat¸ a de fiecare dintre noi (Mat. 10:29–31). Nimeni si ¸ nimic nu ne poate separa de iubirea lui Dumnezeu (Rom. 8:38, 39). ˘ ˘ ˘ Indiferent ca suntem sau nu casatoriti, ¸ avem ˘ ˆ ˆ toate motivele sa ne simtim ımpliniti¸ ın servi¸ ciul lui Iehova.

3

ˆ ˘ ˘ 3. Ce avantaje au ın general cre ¸stinii necasatori ¸ti? ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ 4. De ce pot cre ¸stinii necasatori ¸ti sa se simta ımpliˆ ni ¸ti ın serviciul lui Dumnezeu?

18

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IANUARIE 2011

ˆ Totusi, ¸ asa ¸ cum cei ınzestrati¸ cu aptitudini ˘ ˘ muzicale sau sportive trebuie sa faca eforturi ˆ sustinute pentru a-si ¸ ¸ pune ın valoare darul, tot ˘ ˘ ˘ ˘ asa ¸ cei necasatoriti¸ trebuie sa faca eforturi pentru a profita la maximum de darul lor. Asadar, ¸ ˘ ˘ cum pot crestinii necasatoriti¸ — frati¸ sau su¸ ˘ ˘ rori, tineri sau mai putini tineri, fara partener ¸ ˘ ˆ prin alegere personala sau prin forta ¸ ımpreju˘ ˘ ˘ rarilor — sa profite din plin de situatia ¸ lor? Sa ˘ ˆ analizam exemplul ıncurajator al unor crestini ¸ ˘ ˆ ˘ din secolul I si ¸ ¸ sa vedem ce putem ınvata de la ei.

5

˘ ˘ ˆ Necasatori ¸ti ın anii tinere ¸tii 6 Evanghelizatorul Filip avea patru fiice fecioare, care dovedeau acelasi ¸ zel pentru predi˘ care ca tatal lor (Fap. 21:8, 9). Profetirea era ¸ unul dintre darurile miraculoase ale spiritului ˆ ˆ sfant, iar aceste tinere aveau acest dar, ca ımplinire a profetiei ¸ din Ioel 2:28, 29. ˆ ˘ 7 Timotei a fost un tan ar care si-a folosit cu ¸ ˆ ıntelepciune anii de celibat. Mama lui, Euni¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ce, si ¸ ınca din ¸ bunica lui, Lois, l-au ınvatat pruncie „scrierile sfinte“ (2 Tim. 1:5; 3:14, 15). ˆ ˘ ˆ Insa ei au devenit crestini abia ın jurul anului ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ 5. Ce trebuie sa faca persoanele necasatorite pentru a profita din plin de situa ¸tia lor? ˆ 6, 7. a) Ce privilegiu au primit fiicele lui Filip ın serviciul pentru Dumnezeu? b) Cum ¸si-a folosit Tiˆ motei anii de celibat, ¸si cum a fost el binecuvantat ˆ pentru dispozi ¸tia sa de a sluji ın tinere ¸te?

ˆ ˘ 47 e.n., cand Pavel a vizitat prima oara Listra, ˆ ˆ orasul ¸ lor natal. Doi ani mai tarziu, cand Pavel ˘ a vizitat orasul ¸ a doua oara, Timotei era probaˆ bil ın ultimii ani ai adolescentei ¸ sau avea ˆ ˘ putin ¸ peste 20 de ani. Desi ¸ era destul de tanar, ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ si ¸ ca varsta, si ¸ ın adevar, el „avea o buna mar˘ ˆ turie“ din partea batranilor crestini din Listra ¸ si din ora sul vecin, Iconium (Fap. 16:1, 2). Ast¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ fel, Pavel l-a invitat sa-l ınsoteasc a ın lucrarea ¸ ˘ ˘ itineranta (1 Tim. 1:18; 4:14).ˆ Nu stim daca Ti¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ motei s-a casatorit vreodata. Insa stim ca a ac¸ ˆ ˘ ˘ ceptat de tanar invitatia ¸ lui Pavel si ¸ ca multi¸ ˘ ani dupa aceea a slujit cu bucurie ca mi˘ ˘ sionar si ¸ ca supraveghetor necasatorit (Filip.

2:20–22). ˆ ˘ ˆ 8 Si tan arul Ioan Marcu si-a folosit cu ınte¸ ¸ ¸ lepciune anii de celibat. El si ¸ mama lui, Maria, ˘ ˘ ˘ precum si ¸ varul sau, Barnaba, s-au numarat printre primii membri ai congregatiei din Ie¸ rusalim. Familia lui Marcu se bucura de un ˘ ˆ ˆ standard de viat¸ a ridicat, ıntrucat avea propria ˘ ˆ casa ın oras¸ si ¸ o servitoare (Fap. 12:12, 13). Desi ¸ ˆ ˘ beneficia de aceste avantaje, tanarul Marcu nu ˘ ˘ ˘ a fost egocentric si ¸ nici nu a cautat sa faca doar ˘ ˘ ˘ ˆ ce-i placea. El nu a considerat ca o viat¸ a ımpli˘ ˆ ˘ ˘ ˘ nita ınsemna sa se aseze la casa lui si ¸ ¸ sa duca ˆ ˘ un trai tihnit. Din cate se pare, faptul ca a fost ˆ ˘ ˆ de tanar ın compania apostolilor i-a insuflat dorinta ¸ de a sluji ca misionar. Astfel, el li s-a ˘ alaturat cu entuziasm lui Pavel si ¸ lui Barnaba ˆ ˘ ˘ ˘ ın prima lor calatorie misionara, fiind un ajuˆ ˘ ˘ tor pentru ei (Fap. 13:5). Mai tarziu a calatorit ˆ ˘ ˘ ımpreuna cu Barnaba, iar dupa o vreme a slu˘ ˆ jit alaturi de Petru ın Babilon (Fap. 15:39; 1 Pet. ˆ ˘ ˘ ˘ 5:13). Nu stim cat timp a ramas Marcu necasa¸ ˆ ˘ ˘ ˘ torit. Stim ınsa ca el si-a ¸ de per¸ ¸ facut reputatia ˘ ˘ ˆ soana zeloasa ın serviciul pentru Dumnezeu si ¸ ˘ ˘ ˘ dornica sa le slujeasca altora. ˆ 9 Si ın prezent, multi¸ tineri din congregatie ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ısi ¸ folosesc anii de celibat ca sa faca mai mult ˘ ˘ ˘ 8. Ce l-a ajutat pe Ioan Marcu sa urmareasca obiecˆ ˘ tive spirituale, ¸si ce binecuvantari a primit? ˘ ˆ 9, 10. Ce posibilita ¸ti de a face mai mult ın serviciul ˘ ˘ ˘ pentru Iehova au astazi cre ¸stinii tineri necasatori ¸ti?

Da ¸ti un exemplu.

ˆ ın serviciul lui Iehova. Asemenea lui Marcu si ¸ ˆ ˘ lui Timotei, ei ınteleg ca celibatul le permi¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ te ‘sa slujeasca ıncontinuu si ¸ fara distragere Domnului’ (1 Cor. 7:35). Celibatul este real˘ ˘ mente un avantaj. Cei necasatoriti¸ au nume˘ roase posibilitati¸ de a-si ¸ extinde activitatea: pot ˘ ˘ ˘ ˘ sa faca pionierat, sa slujeasca acolo unde este ˘ mai mare nevoie de predicatori ai Regatului, sa ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ınvete ¸ o limba straina, sa participe la construi˘ ˘ ˘ rea de sali ale Regatului si ¸ de cladiri de filiala, ˘ sa urmeze cursurile Scolii de Organizare Teo¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ cratica si ¸ sa slujeasca la Betel. Daca esti ¸ un ta˘ ˘ ˘ ˘ nar necasatorit, profiti¸ de aceste oportunitati? ¸ ˆ 10 Un frate pe nume Mark a ınceput pionieˆ ratul ın ultimii ani ai adolescentei, a urmat ¸ ˘ cursurile Scolii de Organizare Teocratica si ¸ ¸ a ˆ ˘ ˆ ˘ slujit ın mai multe t¸ ari. Privind ın urma la cei 25 de ani de serviciu cu timp integral, el spu˘ ˘ ne: „M-am straduit sa-i ajut pe toti¸ membrii ˆ congregatiei: am mers cu ei ın lucrarea de pre¸ ˘ ˘ dicare, le-am facut vizite de pastorire, i-am in˘ vitat la masa si ¸ chiar am organizat reuniuni ˆ ˘ pentru a ne ıntari spiritualiceste. ¸ Toate acestea ˘ mi-au adus multa bucurie“. Asa ¸ cum reiese si ¸ din cuvintele lui Mark, cea mai mare bucurie ˆ ˘ ˘ ˘ ın viat¸ a ne-o procura faptul de a darui, iar o ˘ ˘ ˆ ˘ viat¸ a plina ın serviciul sacru ofera multe ocazii de „a da“ (Fap. 20:35). Indiferent ce preo˘ ˘ ˘ cupari, aptitudini sau experient¸ a de viat¸ a au, ˆ tinerii de azi pot face multe ın lucrarea Domnului (1 Cor. 15:58).

11 Desi majoritatea tinerilor ıˆ si doresc ca la ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ un moment dat sa se casatoreasca, exista moˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ tive ıntemeiate sa nu se grabeasca sa faca acest ˆ ˆ ˘ ˘ pas. Pavel ıi ıncurajeaza pe tineri sa astepte cel ¸ ˆ ˘ ˆ putin cand do¸ pana trec de „floarea tineretii“, ¸ rintele sexuale sunt mai puternice (1 Cor. ¸ ˘ 7:36). E nevoie de timp sa te cunosti ¸ pe tine ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ınsuti¸ si ¸ sa dobandesti ¸ experient¸ a de viat¸ a, atat ˘ ˘ de necesara pentru a gasi un partener potrivit. ˘ ˘ ˆ Casatoria este o decizie cat se poate de serioa˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ sa, ıntrucat implica un legamant pe viat¸ a! (Ecl. 5:2–5) ˘ ˘ ˘ ˘ 11. De ce este bine ca tinerii sa nu se grabeasca sa ˘ ˘ ˘ se casatoreasca?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IANUARIE 2011

19

˘ ˘ Fara partener ˆ ˆ ın anii de mai tarziu ˘ ˆ 12 Ana, mentionata ın Evanghelia dupa˘ ¸ ˘ ˆ Luca, trebuie sa fi suferit enorm cand si-a ¸ pier˘ dut pe neasteptate sotul ani ¸ dupa numai sapte ¸ ¸ ˘ ˘ de casnicie. Nu stim daca ea a avut copii sau ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ daca s-a gandit vreodata sa se recasatoreasca.

Indiferent cum au stat lucrurile, Biblia spune ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ca, la 84 de ani, era ınca vaduva. Din cele ˆ ˆ ˘ consemnate ın Biblie ıntelegem ca Ana a con¸ ˘ siderat aceasta schimbare din viata ¸ ei o ocazie de a se apropia si ¸ mai mult de Iehova. Ea „nu ˘ ˆ lipsea niciodata de la templu si ¸ ındeplinea noapte si ¸ zi un serviciu sacru, cu posturi si ¸ ˘ ˘ implorari“ (Luca 2:36, 37). De aici reiese ca luˆ crurile spirituale ocupau primul loc ın viata ¸ ˘ ei. E adevarat, aceasta a pretins din partea Anei ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ multa hotarare si ¸ eforturi, ınsa ea a fost ˘ ˘ ˘ rasplatita din plin. Ana a avut privilegiul de a-l vedea pe copilasul Isus si ¸ ¸ de a le ˘ depune marturie altora despre eliberarea pe ˘ ˘ care avea sa o aduca acest viitor Mesia (Luca 2:38).

13 Un alt exemplu este Dorca, sau Tabita, ˆ care locuia ın Iope, un port situat la nord-vest ˆ ˆ ˘ de Ierusalim. Intrucat Biblia nu spune ca ar fi ˘ avut sot,¸ e posibil ca la acea vreme ea sa nu ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ fi fost casatorita. Dorca „era bogata ın fapte ˆ ˆ ˘ bune si ¸ ın darurile de ındurare“. Se pare ca ea ˘ ˘ facea vesminte pentru multe vaduve nevoia¸ se ¸ motiv pentru care era foarte ¸ si ¸ pentru altii, ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ındragita. De aceea, cand s-a ımbolnavit subit ˆ ˘ si ¸ a trimis dupa ¸ a murit, ıntreaga congregatie ˆ ˘ ˆ Petru, implorandu-l sa o ınvieze. Vestea deˆ ˘ ˆ ˆ spre ınvierea ei s-a raspandit ın tot orasul Iope, iar multi¸ au devenit credinciosi ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ (Fap. 9:36–42). Probabil ca Dorca ınsasi ¸ i-a ajutat pe unii dintre ei prin faptele sale de bu˘ natate. ˘ ˘ ˘ ˘ 12. a) Cum a facut fa ¸ta vaduva Ana schimbarii surˆ venite ın via ¸ta ei? b) Ce privilegiu a primit ea? ˘ ˆ 13. a) De unde reiese ca Dorca avea un rol activ ın ˘ ˘ ˘ congrega ¸tie? b) Cum a fost rasplatita Dorca pentru ˘ faptele ei de bunatate?

20

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IANUARIE 2011

La fel ca Ana si din ¸ Dorca, multi¸ crestini ¸ ˘ ˆ ˘ prezent ajunsi ¸ la o anumita varsta nu au un to˘ ˘ ˘ ˘ varas¸ de viat¸ a. Poate ca unii nu si-au gasit un ¸ ˘ partener potrivit, iar altii ¸ au divortat ¸ sau au ra˘ ˆ ˘ ˘ mas vaduvi. Neavand un partener caruia sa-i ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ımpartaseasc a gandurile si ¸ ¸ sentimentele, cres¸ ˘ ˘ ˘ tinii necasatoriti¸ ajung sa se bizuie mai mult ˘ ˘ pe Iehova (Prov. 16:3). Silvia, o sora celibatara care slujeste ¸ la Betel de peste 38 de ani, consi˘ ˆ dera acest lucru o binecuvantare. „Uneori nu ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ mai am fort¸ a sa fiu eu cea care ıi ıncurajeaza ˘ ˆ pe altii“, spune ea. „Si ¸ ¸ ma ıntreb: «Pe mine ˘ ˘ ˆ ˘ cine o sa ma ıncurajeze?».“ Dar iata ce spune ˆ ˘ ea ın continuare: „Convingerea ca Iehova ˆ stie mai bine decat mine de ce anume am ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ nevoie ma ajuta sa ma apropii si ¸ mai mult de ˆ ˆ el. Si ¸ primesc ıntotdeauna ıncurajare, uneori ˘ ˆ chiar de unde nu ma astept“.

Cand ne apro¸ ˘ piem mai mult de Iehova, el ne raspunde cu ˘ ˆ nespusa tandrete, si ¸ redandu-ne linistea ¸ ¸ pacea ˘ interioara. ˘ ˘ ˆ 15 Crestinii necas atoriti¸ au ın mod deosebit ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ posibilitatea ‘sa se largeasca’ ın iubire. (Cite ¸s˘ te 2 Corinteni 6:11–13.) Jolene, o sora celiba˘ ˆ tara care a petrecut ultimii 34 de ani ın servi˘ ciul cu timp integral, spune: „M-am straduit ˘ ˆ mult sa cultiv prietenii stranse nu numai cu ˆ ˆ cei de varsta mea, ci si ¸ cu persoane de varste ˆ ˘ diferite si ¸ diferite. Cand nu esti ¸ cu situatii ¸ ca˘ satorit, ai posibilitatea de a face mai mult pentru Iehova, pentru familia ta, pentru fratii ¸ si ¸ surorile din congregatie, ¸ precum si ¸ pentru se˘ ˘ ˘ meni. Pe masura ce trec anii, ma bucur si ¸ mai ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ mult ca sunt celibatara“. Crestinii ın varsta, ¸ ˘ ˘ ˘ crestinii infirmi, parintii ¸ fara partener, tinerii ¸ ˘ si al ti membri ai congrega tiei apreciaza cu si¸ ¸ ¸ ˘ gurant¸ a ajutorul altruist pe care li-l dau cei ne˘ ˘ ˆ ˘ casatoriti. ¸ De fapt, ori de cate ori manifestam ˘ iubire fat¸ a de altii, ti¸ de ¸ suntem mai multumi ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ noi ınsine.

Ai putea si ¸ ¸ tu ‘sa te largesti’ ¸ ın iu˘ ˘ bire fat¸ a de cei din jurul tau?

14

ˆ ˘ ˘ ˘ 14. Ce anume ıi face pe cre ¸stinii necasatori ¸ti sa se apropie mai mult de Iehova? ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ 15. Cum pot cre ¸stinii necasatori ¸ti ‘sa se largeasca’ ın iubire?

˘ Celibatari pentru toata via ¸ta ˘ ˘ ˘ 16 Isus nu s-a cas atorit. El a trebuit sa se pre˘ ˘ ˆ ˘ ˘ gateasca pentru lucrarea ıncredintat ¸ a si ¸ sa o ˘ ˆ ˘ ˘ duca la bun sfarsit. ¸ A calatorit mult, a lucrat ˆ ˘ ˆ ˘ din zori si si, ¸ pana-n noapte ¸ ın cele din urma, ˘ ˆ si-a dat viata ¸ ca jertfa. In cazul lui, celibatul a ¸ ˘ ˘ fost un avantaj. Apostolul Pavel a calatorit mii ˆ ˘ de kilometri si ¸ a ınfruntat mari greutati¸ (2 Cor. ˘ ˘ 11:23–27). Desi ¸ e posibil ca Pavel sa fi fost ca˘ ˆ ˘ ˘ satorit ınainte, stim ca dupa ce a fost numit ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ apostol a ales sa ramana necasatorit (1 Cor. 7:7; ˆ ˆ ˆ 9:5). Atat Isus, cat si ¸ Pavel i-au ıncurajat pe al˘ ˘ tii ¸ ca, daca era posibil, sa le urmeze exemplul de dragul serviciului crestin.

Totusi, ¸ ¸ ei n-au im˘ pus celibatul ca pe o cerint¸ a pentru slujitorii lui Iehova (1 Tim. 4:1–3). ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ 17 Si ın prezent, unii crestini aleg sa ramana ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ necasatoriti¸ pentru a putea face mai mult ın ˆ serviciul crestin.

Harold, mentionat mai ınain¸ ¸ ˘ te, slujeste ¸ la Betel de peste 56 de ani. Iata ce ˘ spune el: „Dupa 10 ani de serviciu la Betel, am ˘ observat ca multe cupluri plecau din Betel din ˘ ˘ cauza unor probleme de sanatate sau pentru ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ca trebuiau sa aiba grija de un parinte ˆ ın var˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sta. Parintii ¸ mei nu mai erau ın viat¸ a. Insa iuˆ ˆ ˆ beam Betelul atat de mult, ıncat nu doream ˘ ˆ ˘ ˘ sa-mi pun ın pericol privilegiul casatorin˘ ˘ 16. a) De ce Isus nu s-a casatorit? b) Cum ¸si-a foloˆ ˆ ˘ ˘ sit Pavel cu ın ¸telepciune anii ın care n-a fost casatorit?

17. Cum au urmat exemplul lui Isus ¸si al lui Pavel unii cre ¸stini din zilele noastre, ¸si de ce putem fi si˘ ˆ guri ca Iehova ıi pre ¸tuie ¸ste pe cei care fac astfel de sacrificii?

˘ Va aminti ¸ti?

ˆ ˘ ˙ In ce sens via ¸ta ca persoana ˘ ˘ ˘ necasatorita poate fi un dar? ˙ Cum poate fi celibatul ˆ ˆ o binecuvantare ın anii tinere ¸tii? ˘ ˙ Ce posibilita ¸ti de a se apropia ˘ mai mult de Iehova ¸si de a se largi ˆ ˘ ˘ ın iubire au cre ¸stinii necasatori ¸ti?

˘ ˆ ˘ ˘ ˘ du-ma“. In mod asemanator, o sora pe nume Margaret, care face pionierat de mult timp, a ˆ ˆ ˘ spus cu cativa ani ın urma: „Desi ¸ ¸ de-a lungul ˘ ˘ ˘ timpului am avut de multe ori ocazia sa ma cˆa˘ ˘ ˘ satoresc, aceasta perspectiva nu m-a atras. In ˘ schimb, am putut sa-mi folosesc libertatea pe ˘ care o ofera celibatul pentru a face mai mult ˆ ın serviciul crestin, iar lucrul acesta mi-a adus ¸ ˘ ˘ multa fericire“. Cu sigurant¸ a, Iehova nu-i va ˘ uita niciodata pe cei care fac astfel de sacrifiˆ ˘ ˘ cii pentru ınchinarea adevarata. (Cite ¸ste Isaia 56:4, 5.)

˘ Profita ¸ti din plin de situa ¸tia personala ˘ ˘ ˘ 18 Toti crestinii necasatoriti care se straduiesc ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ sa-i slujeasca lui Iehova cu ce au mai bun me˘ ˆ ˘ ˆ rita laude sincere si ¸ ıncurajari. Noi ıi iubim ˆ pentru ceea ce sunt si ¸ pentru ceea ce fac ın fo˘ ˘ losul congregatiei.

Daca le vom fi cu adevarat ¸ „frati¸ si ¸ surori si ¸ mame si ¸ copii“ spirituali, ei ˘ nu se vor simti¸ niciodata singuri. (Cite ¸ste Marcu 10:28–30.) ˘ ˘ ˘ 19 Daca˘ esti necas atorit, fie pentru ca asa ¸ ¸ ai ˆ ˘ ˘ ˘ ales, fie prin forta ¸ ımprejurarilor, speram ca aceste exemple din secolul I si ¸ din zilele noasˆ ˘ ˘ tre ıti¸ vor da convingerea ca poti¸ avea o viat¸ a ˘ ˘ fericita, cu multe realizari. Unele daruri sunt ˘ ˆ asteptate cu nerabdare, ın timp ce altele sunt ¸ ˆ daruri la care nici nu ne gandim. Pe unele le ˆ apreciem imediat, ın timp ce pe alteleˆ le pre˘ tuim doar odata cu trecerea timpului. In mare ¸ parte, aceasta este o chestiune de atitudine. ˘ Asadar, ce poti¸ face pentru a avea o viat¸ a pli¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ na de satisfactii ¸ ca persoana necasatorita?

Apropie-te mai mult de Iehova, fii ocupat din ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ plin ın serviciul sau si ın iubire fat¸ a ¸ largeste-te ¸ ˘ ˘ de altii. ¸ La fel ca darul casatoriei, viata ¸ ca per˘ ˘ ˘ ˘ ˆ soana necasatorita ıti¸ poate aduce multe satis˘ factii ¸ daca o privesti ¸ din punctul de vedere al ˘ ˆ lui Dumnezeu si ¸ ¸ daca o folosesti ¸ cu ıntelepciune! ˘ ˆ ˘ ˘ 18. Cum putem sa-i ıncurajam ¸si sa-i sus ¸tinem pe ˘ ˘ cre ¸stinii necasatori ¸ti? ˘ ˘ 19. Ce po ¸ti face pentru a avea o via ¸ta plina de satis˘ ˘ ˘ ˘ fac ¸tii ca persoana necasatorita?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IANUARIE 2011

21

ˆ SPIRITUL SFANT — UN AJUTOR ˘ PENTRU A FACE FAT¸ A˘ ISPITELOR SI ¸ DESCURAJARII ˆ ˆ „Veti ¸ primi putere cand spiritul sfant va veni peste voi.“ (FAP. 1:8) ˘ ˘ ˆ SUS stia ¸ ca discipolii sai nu puteau ındeplini cu propriile for ¸te lucrarea de predicare pe ˆ ˆ ˆ care le-a ıncredin ¸tat-o. Avand ın vedere am˘ ˆ ploarea acestei lucrari, puterea ımpotrivitori˘ ˘ lor si ¸ slabiciunile omenesti, ¸ era limpede ca discipolii aveau nevoie de o putere supraome˘ ˆ ˆ ˘ neasca. De aceea, chiar ınainte de a se ınal ¸ta ˘ la cer, Isus le-a dat discipolilor urmatoarea asiˆ ˆ gurare: „Ve ¸ti primi putere cand spiritul sfant ˆ va veni peste voi si-mi ve ¸ti fi martori ın Ieru¸ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ salim, ın toata Iudeea, ın Samaria si¸ pana ın ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ cea mai ındepartata parte a pamantului“ (Fap. 1:8). ˆ ˘ ˆ 2 Aceasta˘ promisiune a ınceput sa se ımpli˘ ˆ neasca la Penticosta din 33 e.n., cand spiritul ˆ sfant le-a dat putere continuatorilor lui Isus ˘ ˆ Cristos sa predice ın tot Ierusalimul. Nimeni ˆ ˘ ˆ si ¸ nimic nu i-a putut ımpiedica saˆ ındeplineas˘ ˘ ca aceasta lucrare (Fap. 4:20). „In toate zilele ˆ ˘ ˆ pana la ıncheierea sistemului“, continuatorii fideli ai lui Isus, inclusiv cei din prezent, ur˘ ˘ mau sa aiba mare nevoie de putere de la Dumnezeu (Mat. 28:20).

3 Isus le-a promis discipolilor ca˘ ‘vor primi ˆ ˆ putere cand spiritul sfant va veni peste ei’. Termenii „putere“ si ¸ „spirit“ au sensuri diferite. ˘ ˘ Spiritul lui Dumnezeu, adica for ¸ta sa activa,

I

˘ 1, 2. a) Ce ajutor a promis Isus ca le va da discipoli˘ ˘ lor? b) De ce continuatorii lui Isus urmau sa aiba nevoie de acest ajutor? ˆ 3. a) Explicati¸ deosebirea dintre spiritul sfant si¸ putere. b) Ce putem face cu ajutorul puterii primite de la Iehova?

22

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IANUARIE 2011

˘ ˘ ˘ este energia revarsata de El, care ac ¸tioneaza ˆ asupra unor oameni sau lucruri pentru a ın˘ deplini voin ¸ta Sa. Puterea se refera la capacitatea de a ac ¸tiona sau de a produce un efect. ˆ ˘ ˆ Ea poate exista ın stare latenta ıntr-o persoa˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ na sau ıntr-un lucru, pana cand este nevoie sa ˘ produca un anumit rezultat. Altfel spus, spiriˆ tul sfant este asemenea curentului electric ˆ ˘ ˆ care ıncarca o baterie, ın timp ce puterea se ˘ ˘ ˘ aseamana cu energia latenta din baterie. Da˘ ˘ torita puterii pe care ne-o da Iehova prin inˆ termediul spiritului sfant, fiecare dintre noi ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ are capacitatea sa traiasca la ınal ¸timea dedicaˆ ˘ ˆ rii si, ¸ cand este necesar, sa se ımpotriveas˘ ca presiunilor. (Cite ¸ste Mica 3:8; Coloseni 1:29.)

4 Cum se manifesta˘ puterea pe care o priˆ mim prin intermediul spiritului sfant? Cum ˘ ˘ ˘ ˘ ne impulsioneaza spiritul sa ac ¸tion am sau sa ˆ ˘ ˆ reac ¸tionam ın diferite situa ¸tii? In timp ce ne ˘ ˘ straduim sa-i slujim lui Dumnezeu cu fidelitaˆ ˆ ˘ te, noi ıntampinam numeroase obstacole, cau˘ zate fie de Satan sau de sistemul sau, fie de pro˘ ˘ pria imperfec ¸tiune. Este important sa depasim ¸ aceste obstacole deoarece numai astfel putem ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sa perseveram pe calea crestin ¸ a, sa participam ˘ cu regularitate la lucrarea de predicare si¸ sˆ a ˆ ˘ avem mereu o prietenie stransa cu Iehova. In ˆ continuare vom analiza modul ın care spiritul ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ sfant ne ajuta sa ne ımpotrivim ispitelor si¸ sa ˘ ˘ facem fa ¸ta oboselii si¸ descurajarii. ˆ 4. Ce vom analiza ın acest articol, si¸ de ce?

Putere pentru ˆ a ne ımpotrivi ispitelor ˆ ˘ ˘ 5 Isus i-a ınva ¸tat pe discipoli sa se roage astˆ ˘ ˘ fel: „Nu ne duce ın ispita, ci elibereaza-ne de ˘ cel rau“ (Mat. 6:13). Slujitorii fideli ai lui Ieˆ ˘ hova care ıi cer acest lucruˆ pot fi siguri ca el ˆ ˘ ˆ nu le va ıntoarce spatele. Intr-o alta ımpreju˘ ˘ rare, Isus a spus ca „Tatal din cer le va da spiˆ ˆ rit sfant celor care i-l cer“ (Luca 11:13). Ce ın˘ curajatoare este promisiunea ca Iehova ne va ˆ ˘ ˘ da spirit sfant, for ¸ta care ne ajuta sa facem ce ˆ ˆ ˘ este drept! Bineın ¸teles, aceasta nu ınseamna ˘ ca Iehova ne va feri de ispite (1 Cor. 10:13). ˆ ˘ ˆ Totusi, ¸ cand ne aflam ın fa ¸ta unei ispite, tre˘ ˘ buie sa ne rugam si¸ mai intens (Mat. 26:42). ˆ ˘ 6 Cand a fost ispitit de Diavol, Isus i-a rasˆ ˆ ˘ puns citand din Scripturi. In ¸telegem deci ca ˆ ˆ Isus a avut ın minte Cuvantul lui Dumnezeu ˆ cand a spus: „Este scris . . . Mai este scris . . . ˘ ˘ Pleaca, Satan! Caci este scris: «Lui Iehova, ˘ ˘ ˆ Dumnezeul tau, sa te ınchini si ¸ numai pen˘ ˆ tru el sa ındeplinesti ¸ un serviciu sacru»“. Iuˆ ˘ birea pentru Iehova si ¸ pentru Cuvantul sau l-a ˘ ˘ impulsionat pe Isus sa respinga tenta ¸tiile Dia˘ ˆ volului (Mat. 4:1–10). Dupa ce Isus s-a ımpo˘ trivit fiecarei ispite, Satan a plecat de la el.

7 Daca˘ Isus s-a bizuit pe Scripturi pentru ˆ ˆ a se ımpotrivi ispitelor Diavolului, cu atat ˘ mai mult noi trebuie sa facem acest lucru! ˆ ˘ ˆ Intr-adevar, pentru a ne putea ımpotrivi Dia˘ ˆ ˆ volului si ¸ agen ¸tilor sai, trebuie ın primul rand ˘ ˘ ˆ ˘ sa fim hotara ¸ti sa cunoastem normele lui ¸ ˘ ˘ ˆ Dumnezeu si ¸ sa le respectam ıntru totul. ˘ Mul ¸ti oameni s-au sim ¸tit impulsiona ¸ti sa ˘ ˘ ˘ traiasca potrivit acestor norme dupa ce au stu˘ ˘ ˆ diat Biblia si ¸ au ajuns sa pre ¸tuiasca ˆ ın ¸telepciu˘ nea si ¸ dreptatea lui Dumnezeu. Intr-adevar, ˆ ‘cuvantul lui Dumnezeu este puternic si ¸ poa˘ ˘ ˆ te sa discearna gandurile si¸ inten ¸tiile inimii’

˘ (Evr. 4:12). Daca citim din Scripturi mai mult ˘ ˆ si ¸ meditam asupra lor, „ın ¸telegem fidelitatea“ lui Iehova mai bine (Dan. 9:13). Asadar, este ¸ ˘ ˘ bine sa meditam asupra versetelor biblice care ˘ ˘ ˘ au legatura cu anumite slabiciuni ale noastre. ˆ 8 Isus s-a putut ımpotrivi ispitelor nu numai ˘ ˘ pentru ca stia bine Scripturile, ci si ¸ ¸ pentru ca ˆ era „plin de spirit sfant“ (Luca 4:1). Ce putem ˘ ˆ face ca sa avem si ¸ noi puterea de a ne ımpo˘ trivi ispitelor? Trebuie sa ne apropiem de Iehova folosind din plin mijloacele prin care ne ˘ ˆ da spirit sfant (Iac. 4:7, 8). Printre acestea se ˘ ˘ ˘ numara studierea Bibliei, rugaciunea si ¸ compania fra ¸tilor si ¸ a surorilor. De asemenea, mul ¸ti simt foloasele faptului de a fi ocupa ¸ti ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ cu activita ¸ti teocratice, care ıi ajuta sa aiba ˘ ˆ ˆ mintea plina de ganduri spirituale si ¸ ıncurajatoare. ˘ ˘ ˆ 9 Tu caror ispite trebuie sa te ımpotrivesti? ¸ ˘ ˘ Ai fost vreodata tentat sa flirtezi cu cineva care ˘ ˘ ˘ ˘ nu este partenerul tau de casatorie? Daca nu ˘ ˘ ˘ ˘ esti ¸ casatorit, te-ai sim ¸tit vreodata tentat sa ac˘ ˆ ˆ cep ¸ti sa- ¸ti dai ıntalniri cu cineva din lume? ˆ ˘ ˘ Cand se uita la televizor sau navigheaza pe internet, crestinii s-ar putea confrunta pe neas-¸ ¸ teptate cu tenta ¸tia de a privi imagini necuraˆ ˆ ˘ te. Ti ¸ s-a ıntamplat si ¸ ¸tie acest lucru? Daca da, ˆ ˘ ˆ cum ai reac ¸tionat? Ar fi ın ¸telept sa te gandesti ¸ ˘ ˆ ca un pas gresit ¸ ar putea duce la altul si, ¸ ın fi˘ ˆ nal, la un pacat grav (Iac. 1:14, 15). Ganˆ ˘ deste-te cata durere le-ai putea cauza lui Ieho¸ va, congrega ¸tiei si ¸ familiei printr-un act de ˘ infidelitate! Pentru a avea o constiin ¸ta cura¸ ˘ ˘ ta, trebuie sa respec ¸ti cu loialitate principiile divine. (Cite ¸ste Psalmul 119:37; Proverbele ˆ 22:3.) Ori de cate ori te confrun ¸ti cu astfel de ˘ ˆ ˘ ˘ ispite, fii hotarat sa-l rogi pe Iehova sa- ¸ti dea ˘ for ¸ta de a le face fa ¸ta.

10 Mai exista˘ un aspect demn de men ¸tionat

˘ 5. Cum putem primi putere prin intermediul rugaciunii? ˘ ˆ 6. Pe ce si-a ¸ bazat Isus raspunsurile cand a fost ispitit de Satan? ˘ ˘ ˆ 7. Cum ne ajuta Biblia sa ne ımpotrivim ispitelor?

ˆ 8. Cum putem primi spirit sfant? ˆ 9, 10. a) Cu ce ispite te-ai putea confrunta? b) In ce ˘ ˆ ˘ fel meditarea si¸ rugaciunea ıti¸ pot da putere sa lupti¸ ˆ ˆ ımpotriva ispitelor chiar si¸ atunci cand te simti¸ obosit?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IANUARIE 2011

23

ˆ ˘ ˘ ın legatura cu ispitele Diavolului. El l-a ispitit ˘ ˆ pe Isus dupa ce acesta postise 40 de zile ın ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ pustiu. Fara ındoiala, Diavolul s-a gandit ca acesta era un „moment prielnic“ pentru a ˆ pune la ıncercare integritatea lui Isus (Luca ˆ ˘ 4:13). Si ¸ ın cazul nostru, Satan cauta momente prielnice pentru a ne testa integritatea. De ˘ ˘ ˘ aceea, este vital sa neˆ pastram tari din punct ˘ de vedere spiritual. In general, Satan ataca ˆ ˘ atunci cand ¸tinta sa este cel mai vulnerabila. ˆ Asadar, ori de cate ori suntem obosi ¸ti sau des¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ curaja ¸ti, sa fim mai hotara ¸ti ca oricand sa-l ru˘ ˘ ˘ ˘ gam pe Iehova sa ne ocroteasca si ¸ sa ne dea ˆ spirit sfant (2 Cor. 12:8–10).

˘ Putere pentru a face fa ¸ta ˘ oboselii si ¸ descurajarii ˆ ˆ 11 Intrucat suntem oameni imperfec ¸ti si ¸ ˘ ˆ ˆ traim ıntr-un timp ın care stresul este la ordinea zilei, uneori ne sim ¸tim descuraja ¸ti. Timˆ ˘ purile ın care traim sunt probabil cele mai gre˘ le pe care le-a cunoscut vreodata omenirea ˘ ˘ (2 Tim. 3:1–5). Pe masura ce Armaghedonul se apropie, presiunile de ordin economic, ˘ ˘ ˆ afectiv sau de alta natura sunt din ce ın ce mai ˘ ˘ ˘ mari. Asadar, nu ar trebui sa ne surprinda ca ¸ ˆ 11, 12. a) De ce ın prezent multe persoane sunt ˘ ˘ descurajate? b) Ce ne poate da putere sa facem fat¸ a ˘ descurajarii?

ˆ ˆ Intrunirile crestine ne pot ınviora pe plan spiritual ¸

˘ unora le este tot mai greu sa se achite de res˘ ponsabilita ¸tile familiale. Ei se simt obosi ¸ti sau ˘ ˘ chiar slei ¸ti de puteri. Este si ¸ cazul tau? Daca ˘ da, cum po ¸ti face fa ¸ta situa ¸tiilor stresante?

12 Nu uita ca˘ Isus si-a asigurat discipolii ca˘ ¸ le va da un ajutor: spiritul lui Dumnezeu. (Ciˆ te ¸ste Ioan 14:16, 17.) Spiritul sfant este cea ˘ ˘ mai puternica for ¸ta din univers. Prin interme˘ ˘ diul spiritului sau, Iehova poate sa ne dea „ne˘ spus mai mult“ taria de care avem nevoie pen˘ ˘ ˆ ˘ tru a face fa ¸ta oricarei ıncercari (Ef. 3:20). ˘ Apostolul Pavel a spus ca, bizuindu-ne pe spiˆ ˘ ritul sfant, vom primi „puterea care depase ¸ s-¸ ˘ ˘ ˆ te normalul“, chiar daca „suntem apasa ¸ti ın toate felurile“ (2 Cor. 4:7, 8). Iehova nu pro˘ mite ca ne va scuti de situa ¸tiile stresante, dar ˘ ˘ ne asigura ca, prin intermediul spiritului ˆ ˘ ˘ sfant, ne va da puterea sa le facem fa ¸ta (Filip.

4:13). ˆ ˆ 13 Stephanie este o pioniera˘ regulara˘ ın var˘ ˆ sta de 19 ani. Cand avea 12 ani a suferit un accident vascular cerebral si¸ a fost diagnosti˘ cata cu tumoare la creier. De atunci, ea a fost ˘ ˘ ˘ operata de doua ori, a facut radioterapie si ¸ a ˘ suferit alte doua accidente vasculare cerebraˆ ˘ le, ın urma carora a paralizat par ¸tial pe partea ˆ ˘ ˘ ˆ 13. a) Cum a primit o tanara puterea de a ınfrunta o ˘ ˘ ˘ situatie ¸ dificila? b) Relatati¸ experiente ¸ asemanatoare.

ˆ ˘ ˘ stanga, iar vederea i-a fost grav afectata. Stephanie nu-si ¸ iroseste ¸ energia cu lucruri lipsite ˘ ˘ de importan ¸ta, ci se concentreaza asupra ac˘ ˘ tivita ¸tilor pe care ea le considera mai valoroaˆ se, cum ar fi ıntrunirile sau lucrarea de prediˆ ˘ care. Ea simte cum spiritul lui Iehova ıi da ˘ ˆ taria de a persevera ın multe privin ¸te. Publica ¸tiile bazate pe Biblie ce con ¸tin experien ¸te ˆ ˘ ale colaboratorilor crestini ıi ridica moralul ¸ ˆ ˘ ˆ cand se simte descurajata. Fra ¸tii si ¸ surorile ıi ˆ ˘ ˆ trimit scrisori si ¸ o ıncurajeaza cu ocazia ıntrunirilor. Si ¸ persoanele cu care Stephanie studia˘ ˘ za sunt recunoscatoare pentru eforturile pe ˘ ˘ care le depune si ¸ merg acasa la ea ca sa pri˘ ˘ measca instruire biblica. Pentru toate acestea, ˆ ˘ Stephanie ıi este foarte recunoscatoare lui Iehova. Versetul ei preferat este Psalmul 41:3, ˘ ˆ ˆ despre care crede ca se ımplineste ¸ ın cazul ei. ˆ 14 Cand suntem obosi ¸ti sau stresa ¸ti, nu ar ˘ ˘ ˘ trebui sub nicio forma sa credem ca vom face ˘ ˘ fa ¸ta mai usor situa ¸tiei daca reducem din ¸ ˘ timpul alocat activita ¸tilor spirituale. Ar fi cel ˘ mai rau lucru pe care l-am putea face! De ce? ˘ Deoarece activita ¸ti precum studiul personal, ˆ ˆ ınchinarea ın familie, lucrarea de predicaˆ re si ¸ participarea la ıntruniri sunt mijloaˆ ce prin care primim spirit sfant, for ¸ta care ˘ ˆ ˘ ˘ ne revigoreaza. Intr-adevar, activita ¸tile cresti¸ ˆ ˘ ne sunt mereu ınvioratoare. (Cite ¸ste Matei ˘ 11:28, 29.) Nu-i asa ¸ ca, de multe ori, fra ¸tii si¸ ˆ surorile noastre vin la ıntruniri obosi ¸ti, dar se ˆ ˘ ˆ ıntorc acasa ınviora ¸ti, cu bateriile spirituale ˆ ˘ ıncarcate? ˆ ˆ ˘ 15 Bineın ¸teles, ındeplinirea responsabilita ¸ti˘ lor crestine nu este ceva usor; trebuie sa de¸ ¸ punem eforturi pentru a ne dovedi fideli (Mat. 16:24–26; Luca 13:24). Cu toate acestea, ˆ ˆ prin intermediul spiritului sfant, Iehova ıi ˘ ˆ 14. Ce nu trebuie sa facem cand suntem descurajati, ¸ si¸ de ce? ˘ 15. a) A promis Iehova ca viata va fi lip¸ unui crestin ¸ ˘ sita de eforturi? Argumentati¸ cu Biblia. b) Ce promiˆ ˘ siune ne face Dumnezeu, si¸ la ce ıntrebare da ea nas-¸ tere?

˘ poate da tarie celui obosit. Profetul Isaia a ˘ ˆ ˆ ˆ scris: „Cei ce spera ın Iehova ısi¸ ınnoiesc puˆ ˘ ˘ terea. Se ınal ¸ta cu aripi ca acvilele. Alearga si ¸ ˘ nu se istovesc, umbla si ¸ nu obosesc“ (Is. ˆ ˆ ˘ 40:29–31). Avand ın vedere aceasta promisiu˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ne, ar fi bine sa ne ıntrebam: „Daca ma simt obosit pe plan spiritual, care este de fapt cauza acestei oboseli?“. ˆ ˆ ˘ ˘ 16 Cuvantul lui Iehova ne ındeamna ‘sa ne ˘ asiguram de lucrurile mai importante’ (Filip. ˆ ˘ 1:10). Comparand via ¸ta unui crestin cu o cursa ¸ ˘ ˘ de alergare pe distan ¸ta lunga, Pavel a dat ur˘ ˘ ˘ matorul sfat inspirat: „Sa dam si¸ noi la o par˘ ˘ te orice greutate . . . si¸ sa alergam cu perseve˘ ˘ ˆ ren ¸ta cursa care ne este pusa ınainte“ (Evr. ˘ ˘ 12:1). Prin aceste cuvinte, Pavel voia sa spuna ˘ ˘ ˘ ca trebuie sa evitam orice preocupare sau ˘ „greutate“ inutila, care ne-ar putea epuiza. ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Poate ca unii dintre noi ıncearca sa faca foarte multe lucruri, desi¸ via ¸ta lor este deja aglo˘ ˘ merata. Daca ne sim ¸tim deseori obosi ¸ti si¸ stre˘ ˆ ˘ ˘ ˆ sa ¸ti, ar fi bine sa ne ıntrebam: „Cat de multa ˆ ˆ energie dedic muncii laice? Cat de des plec ın ˆ ˘ ˆ excursii? Cat timp petrec facand sport sau alte ˘ activita ¸ti recreative?“. Rezonabilitatea si¸ mo˘ destia ar trebui sa ne determine pe fiecare din˘ ˘ tre noi sa ne recunoastem limitele si¸ sa ne ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ implicam ın cat mai pu ¸tine activita ¸ti nefolositoare.

17 Poate ca˘ unii dintre noi se simt descura16. Ce putem face pentru a elimina posibilele cauze ˘ ale oboselii si¸ ale descurajarii?

17. a) De ce se simt unii descurajati? ¸ b) Ce asigurare ˘ ne da Iehova?

˘ Cum a ¸ti raspunde?

ˆ ˙ Cum primim putere ın urma citirii din Biblie? ˙ Cum primim putere prin intermediul ˘ ˘ rugaciunii ¸si al meditarii? ˙ Cum putem elimina posibilele cauze ˘ ale descurajarii?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IANUARIE 2011

25

ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ja ¸ti ıntr-o anumita masura pentru ca sfarsitul ¸ ˆ acestui sistem nu a venit atat de repede cum se asteptau (Prov. 13:12). Totusi, ¸ ¸ cei care au ˘ ˆ ˆ aceste sentimente pot gasi ıncurajare ın cuvinˆ ˘ tele din Habacuc 2:3: „Viziunea este ınca pen˘ ˆ ˆ ˆ tru timpul fixat, alearga gafaind spre sfarsit ¸ si¸ ˘ ˘ nu va spune minciuni. Chiar daca ar zabovi, ˘ ˘ ˆ continua s-o astep ¸ti, caci se va ımplini negre¸ ˆ ˆ ˘ sit. ¸ Nu va ıntarzia“. Da, Iehova ne da asigura˘ ˆ rea ca sfarsitul acestui sistem va veni exact la ¸ momentul stabilit de el!

18 To slujitorii fideli ai lui Iehova asteapta˘ ¸ti ¸ ˘ ˆ cu nerabdare timpul cand oboseala si ¸ descuˆ 18. a) Ce promisiuni ıti¸ dau putere? b) Ce foloase ˘ vom avea din analizarea articolului urmator?

˘ ˆ rajarea vor disparea si¸ cand to ¸ti oamenii se vor bucura de ‘vigoarea tinere ¸tii’ (Iov 33:25). ˆ ˘ ˆ Chiar si¸ ın prezent putem fi ‘facu ¸ti tari ın ˘ ˆ omul launtric’ prin ac ¸tiunea spiritului sfant, ˆ ˘ ˆ ˘ ın timp ce ne implicam ın activita ¸ti spirituaˆ ˘ ˘ le ınvioratoare (2 Cor. 4:16; Ef. 3:16). Sa nu ˘ permitem ca, din cauza oboselii, sa pierdem ˆ ˘ ˆ ˘ binecuvantarile eterne! Toate ıncercarile — ispitele, oboseala sau descurajarea — vor trece, ˘ ˆ ˘ daca nu imediat, atunci ın lumea noua a lui ˆ ˘ Dumnezeu. In articolul urmator vom analiza ˆ ˆ ˘ modul ın care spiritul sfant le da putere ˘ crestinilor sa nu cedeze la presiunile celor ¸ ˘ ˆ ˆ din jur si¸ sa ınfrunte persecu ¸tiile si¸ alte ıncer˘ cari.

ˆ SPIRITUL SFANT — UN AJUTOR ˘ PENTRU ˘ A ˆ FACE FAT ˘¸A ORICAREI INCERCARI ˆ ˘ ˘ ˘ „Pentru toate lucrurile am tarie datorita celui care ımi da putere.“ (FILIP. 4:13) ˘ LUJITORII lui Iehova se confrunta adesea ˆ ˘ ˘ cu ıncercari. Unele dintre ele se datoreaza ˆ propriilor imperfectiuni sau sistemului ın care ¸ ˘ ˘ ˆ traim, altele dusm ¸ aniei dintre cei care ıi slujesc lui si ¸ cei care nu-i slujesc (Gen. 3:15). ˆ Iehova ˘ ˆ Inca de la ınceputul istoriei omenirii, Dumne˘ ˘ ˘ ˘ zeu i-a ajutat pe slujitorii sai fideli sa faca fat¸ a persecu ¸tiei religioase, presiunilor celor din jur, ˘ precum si ¸ dificile. Spiritul sau ¸ altor situatii ˆ ˘ ˘ ˘ sfant ne poate da si ¸ noua putere sa facem fat¸ a ˆ ˘ ıncercarilor.

˘ Un ajutor pentru a face fa ¸ta persecu ¸tiei religioase ˘ ˆ ˘ 2 Prin persecu ¸tie religioasa se ın ¸telege har˘ ¸tuirea sau maltratarea inten ¸tionata a unor oameni pentru credin ¸ta sau convingerile lor. ˘ ˘ Scopul ei este sa elimine acele convingeri, sa ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ımpiedice raspandirea lor sau sa stirbeasc a in¸ ˆ ˆ tegritatea celor care cred ın ele. Persecu ¸tia ım˘ braca diferite forme, unele fiind directe, iar alˆ tele subtile. In Biblie, atacurile lui Satan sunt ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ asemanate atat cu cele ale unui leu tanar, cat

˘ ˘ ˘ ˆ ˘ 1. Cum reu ¸sesc slujitorii lui Iehova sa faca fa ¸ta ıncercarilor?

2. Care este scopul persecu ¸tiei religioase, ¸si ce forme ˆ ˘ ımbraca ea?

S

26

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IANUARIE 2011

si ¸ cu cele ale unei cobre. (Cite ¸ste Psalmul 91:13.)

3 Asemenea unui leu fioros, Satan ataca˘ ˆ ˆ uneori ın mod deschis, direct, recurgand la ˘ ˆ ˘ acte de violen ¸ta, ıntemnit¸ ari sau interdic ¸tii (Ps. 94:20). Rapoartele din anuarele Martorilor lui ˘ Iehova, care prezinta activitatea lor din timpu˘ rile moderne, conˆ ¸tin multe relatari despre tac˘ ticile lui Satan. In multe t¸ ari, slujitorii lui ˘ Dumnezeu au fost maltratati¸ de gloate dezlantuite, unele dintre ele fiind conduse de clerici ¸ sau de fanatici politici. Din cauza acestor ˘ ˘ atacuri, asemanatoare cu ale unui leu, unii au ˆ ˘ ˘ ıncetat sa-i slujeasca lui Iehova. De asemenea, ˘ ˘ ˘ ˆ la fel ca o cobra care sta ascunsa, Diavolul ıi ˘ ˆ ˘ ataca ın mod perfid pe oameni otravindu-le ˆ ˆ ˘ mintea si ¸ ¸ ınsel ¸ andu-i pentru ca ei sa actioneze potrivit voin ¸tei sale. Aceste atacuri sunt me˘ ˘ ˘ ˘ nite sa neˆ slabeasca credinta ¸ sau chiar sa ne-o ˘ ˘ ˆ distruga. Insa, cu ajutorul spiritului sfant, pu˘ tem face fa ¸ta ambelor forme de persecu ¸tie. ˘ 4 Cel mai bun mod de a ne pregati pentru persecutii ¸ nu este acela de a face diferite sceˆ ˘ ˘ ˘ ˘ narii ın legatura cu ele. Adevarul este ca nu ˘ ˆ ˘ ˘ stim ce ne rezerva viitorul ın aceasta privint¸ a ¸ ˘ ˆ ˘ si ¸ deci n-ar avea niciun rost sa ne ıngrijoram ˘ ˆ ˆ pentru lucruri care s-ar putea sa nu se ıntam˘ ˘ ple niciodata. Exista totusi ¸ ceva ce putem face.

Majoritatea celor care au iesit ¸ victoriosi ¸ din ˆ persecu ¸tii au reusit aceasta medit and la exem¸ plul de fidelitate al unor oameni integri menˆ ˆ ˘ ˘ tiona ti¸ ın Scripturi, precum si ¸ ¸ la ınvat¸ aturile si ¸ la exemplul lui Isus. Astfel, iubirea lor pentru ˘ ˘ Iehova a devenit mai profunda si ¸ i-a ajutat sa ˆ suporte orice ıncercare. ˘ ˘ 5 Sa˘ luam exemplul a doua surori din Malaˆ ˘ ˘ wi. Vrand sa le determine sa cumpere carnete ˘ ˘ ˘ de partid, o gloata violenta le-a batut, le-a dez˘ bracat si ¸ cu violul. Cei din ¸ le-a amenintat ˘ ˘ ˘ 3. Prin ce se caracterizeaza persecu ¸tia asemanatoare ata˘ ˘ cului unui leu, dar cea asemanatoare atacului unei cobre? ˘ 4, 5. Care este cel mai bun mod de a ne pregati pentru persecu ¸tii, ¸si de ce? Da ¸ti un exemplu.

ˆ ˘ mul ¸time le-au min ¸tit spunandu-le ca si ¸ unii ˆ ˘ membri ai familiei Betel ısi ¸ luasera carnete de ˘ ˆ partid. Ce au raspuns surorile? „Noi ıi slujim ˘ numai lui Iehova Dumnezeu. Chiar daca fra˘ ˘ ¸tii de la filiala au cumparat carnete de partid, ˘ ˆ ˘ noi nu ne razgandim. N-o sa facem compro˘ ˘ ˆ ˘ mis nici daca o sa ne omora ¸ti!“ Dupa ce si-au ¸ ˆ exprimat ın mod curajos pozi ¸tia, surorile au ˘ ˘ fost lasate sa plece.

6 Apostolul Pavel a scris despre crestinii din ¸ ˘ ˘ ˘ Tesalonic ca acceptasera mesajul adevarului ˆ „ın mijlocul multor necazuri“, dar „cu bucuˆ ˆ ˘ ria spiritului sfant“ (1 Tes. 1:6). Intr-adevar, ˆ ˆ mul ¸ti crestini care, fie ın trecut, fie ın prezent, ¸ ˆ s-au confruntat cu persecu ¸tii si ¸ au iesit ¸ ınvin˘ ˆ ˘ ˆ gatori ısi ¸ amintesc ca ın cele mai dificile mo˘ mente au sim ¸tit pace interioara, care face parˆ te din rodul spiritului sfant al lui Dumnezeu ˘ ˘ ˘ (Gal. 5:22). Aceasta pace i-a ajutat sa-si ¸ pazeasˆ ˘ ˘ ˘ ca inima si ¸ faculta ¸tile mintale. Intr-adevar, Ieˆ ˘ hova ısi ¸ activa pentru a le da ¸ foloseste ¸ forta ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ slujitorilor sai putere sa faca fa ¸ta ıncercarilor ˘ ˆ ˆ si ¸ difi¸ sa ac ¸tioneze cu ın ¸telepciune ın situatii cile.1 ˘ ˘ ˆ 7 Cei ce au vazut hotararea cu care slujitorii ˘ ˆ lui Dumnezeu si-au pastrat integritatea ın po¸ ˘ fida persecu ¸tiilor violente au ramas profund ˘ ˘ impresiona ¸ti. Martorii lui Iehova pareau sa ˘ ˘ aiba o putere supraomeneasca. Si ¸ chiar asa ¸ era. ˘ ˘ Apostolul Petru ne asigura: „Daca sunte ¸ti batjocori ¸ti pentru numele lui Cristos, sunte ¸ti fe˘ rici ¸ti, fiindca spiritul gloriei, da, spiritul lui Dumnezeu, se odihneste peste voi“ (1 Pet. ¸ ˘ ˘ 4:14). Faptul ca suntem persecuta ¸ti pentru ca ˘ ˘ sus ¸tinem norme drepte arata ca avem aprobarea lui Iehova (Mat. 5:10–12; Ioan 15:20). Si ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ cata bucurie ne aduce aceasta dovada a sprijinului divin! ˆ 1 Pentru exemple ın acest sens, vezi Turnul de veghe ˘ din 1 mai 2001, pagina 16, si ¸ Trezi ¸ti-va! din 8 mai 1993, paginile 21, 22.

˘ ˘ ˘ ˘ 6, 7. Cum le da Iehova slujitorilor sai putere sa faca ˘ fa ¸ta persecu ¸tiilor?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IANUARIE 2011

27

˘ ˘ ˘ ˘ ˘ aparuta. Cel care a pacatuit ar putea chiar sa Un ajutor pentru a nu ceda ˘ la presiunile celor din jur faca presiuni asupra prietenilor lui pentru ca ˘ ˘ ˘ ˆ 8 Crestinii trebuie sa˘ suporte si o forma˘ mai acestia sa pastreze tacerea. Bineın ¸teles, astfel ¸ ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ subtila de ımpotrivire: presiunile celor din jur. de probleme nu-i afecteaza numai pe tineri. ˘ ˆ ˆ Chiar si Totusi, ¸ adul ¸tilor le-ar putea fi greu uneori sa-i ¸ ıntrucat spiritul lui Iehova este mult ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ abordeze pe batranii de congrega ¸tie ın legatumai puternic decat spiritul lumii, putem rezis˘ ˘ ˆ ˘ ra cu pacatul comis de un prieten sau de o ta cand oamenii ne ridiculizeaza, spun min˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ruda. Cum ar trebui sa reac ¸tioneze crestinii ın ciuni despre noi sau ıncearca sa ne impuna ¸ fa ¸ta acestor presiuni? normele lor. De exemplu, Iosua si ¸ Caleb s-au ˘ ˘ ˘ 11 Sa˘ ne imaginam deosebit de celelalte zece iscoade trimise sa urmatoarea situa ¸tie. Alex, ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ spioneze ¸tara Canaanului, avand alt punct de un frate tanar, afla ca Stefan, un prieten din ¸ ˘ vedere.

Ce i-a ajutat s a nu cedeze la presiuni? congrega are obiceiul de a se uita la mate¸tie, ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ Intrucat au urmat ındrumarea spiritului sfant, riale pornografice. Alex ıi spune lui Stefan ca ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ei au avut „un alt spirit“, sau o alta diseste foarte ıngrijorat ın legatura cu aceasta ˘ ˘ pozi ¸tie a min ¸tii. (Cite ¸ste Numerele 13:30; practica. Dar Stefan ignora cuvintele prietenu¸ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ 14:6–10, 24.) lui sau. Cand Alex ıl ındeamna sa le vorbeasˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ 9 In mod aseman ca batranilor despre problema sa, Stefan ıi spu¸ ator, spiritul sfant le-a dat ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ne: „Daca ımi esti ¸ cu adevarat prieten, n-o sa putere apostolilor lui Isus sa asculte mai mult ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ le spui nimic batranilor“. Ar trebui sa-i fie teade Dumnezeu decat de cei pe care mul ¸ti ıi con˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ma lui Alex ca ısi ¸ va pierde prietenul? Poate siderau ınva ¸tatori ai religiei adevarate (Fap. ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ca se ıntreaba: „Pe cine vor crede batranii daca 4:21, 31; 5:29, 32). Ca sa evite confruntarile sau ˘ disputele, majoritatea oamenilor se iau dupa ˘ ˆ 11, 12. Cum este cel mai bine sa ac ¸tionezi cand un ˘ ˘ ˆ ˘ mul ¸time. Totusi, adevara ¸ti tre¸ deseori, crestinii ¸ membru al congrega ¸tiei comite un pacat ¸si ı ¸ti cere sa ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ buie sa ac ¸tioneze diferit, sus ¸tinand ceea ce stiu nu-l dezvalui batranilor? De ce? ¸ ˘ ˘ ca este bine. Iar datorita puterii pe care o ˆ ˘ primesc de la Dumnezeu prin intermediul Ce putem ınvata ¸ din exemplul lui Iosua si ¸ al lui Caleb? ˘ ˘ for ¸tei sale active, ei nuˆ se tem sa faca acest lucru (2 Tim. 1:7). In continuare vom ˆ ˘ analiza un domeniu ın care nu trebuie sa ˘ cedam la presiunile celor din jur. ˆ 10 Unii tineri s-ar putea afla ın fata ¸ unei ˆ ˘ ˘ alegeri dificile cand afla ca un prieten a ˘ ˘ adoptat o conduita condamnata de Bi˘ ˘ blie. Ei ar putea crede ca a-i ruga pe baˆ ˘ ˆ ˘ trani sa-l ajute pe prietenul lor ar ıncalca ˘ ˘ o lege nescrisa a tacerii. De aceea, motiˆ ˘ va ¸ti de o loialitate gresit a, unii ¸ ¸ ınteleas ˘ ˘ aleg sa nu vorbeasca despre problema ˘ 8. a) Ce i-a ajutat pe Iosua ¸si pe Caleb sa nu ceˆ ˘ ˘ deze la presiunile celor din jur? b) Ce ınva ¸tam din exemplul lui Iosua ¸si al lui Caleb? ˘ ˘ 9. De ce trebuie sa fie gata cre ¸stinii sa se deose˘ beascˆ a de majoritatea oamenilor? ˘ 10. In fa ¸ta carei alegeri dificile s-ar putea afla unii cre ¸stini?

28

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IANUARIE 2011

˘ ˘ ˘ adevara ¸ti. Sa nu-i facem niciodata loc ˆ ˘ ˘ Diavolului ın congrega ¸tia crestin ¸ a! Daca ˆ am proceda astfel, ˆ am ıntrista spiritul ˆ ˘ sfant al lui Iehova. In schimb, straduin˘ ˘ ˘ du-ne sa pastram puritatea congrega ¸tiei, ˘ ˆ ˆ ac ¸tionam ın armonie cu spiritul sfant (Ef. 4:27, 30).

˘ ˘ Cum poti¸ ajuta un prieten care a pacatuit?

˘ Stefan va nega totul?“. Totusi, ¸ ¸ daca Alex nu va ˆ ˘ ˘ spune nimic, situa ¸tia nu se va ımbunatati. ¸ S-ar ˘ ˘ putea chiar ca Stefan sa piarda prietenia lui Ie¸ ˘ ˘ hova. Ar fi bine ca Alex sa nu uite ca „frica de ˆ ˘ ˆ ˆ oameni ıntinde o cursa, dar cine se ıncrede ın Iehova va fi ocrotit“ (Prov. 29:25). Ce ar putea ˆ ˘ ˘ sa mai faca Alex? In mod amabil, el ar putea ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sa-l abordeze ınca o data pe Stefan ca sa discu¸ te deschis problema. Dar pentru asta are ne˘ voie de curaj. Poate ca de data aceasta Stefan ¸ ˘ va accepta sa discute despre problema sa. Alex ˘ ˆ ˘ ar trebui sa-l ındemne din nou sa-i abordeze ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ pe batrani, spunandu-i totodata ca, daca nu va ˆ face aceasta ıntr-un timp rezonabil, va vorbi el ˘ ˆ cu batranii (Lev. 5:1). ˆ ˘ 12 Daca˘ te vei afla vreodata˘ ın aceasta situaˆ ˘ ˘ tie, s-ar putea ca, la ınceput, prietenul tau sa ¸ ˆ ˘ nu aprecieze eforturile tale de a-l ajuta. Insa, ˘ ˘ ˘ cu timpul, ar putea sa-si ¸ dea seama ca ai facut ˘ ce era cel mai bine pentru el. Daca cel care a ˘ ˘ ˘ ˆ gresit ¸ accepta sa fie ajutat, probabil ca ıti¸ va fi ˘ mereu recunoscator pentru curajul si ¸ loialita˘ ˘ ˘ ˆ tea de care ai dat dovada. Totusi, ¸ daca ramane ˘ ˘ suparat pe tine, ¸ti-ai dori cu adevarat un astfel ˘ de prieten? A-i fi placut lui Iehova, cel mai bun ˆ Prieten al nostru, este ıntotdeauna lucrul cel ˆ ˘ ˆ mai ın ¸telept. Daca ıl punem pe Iehova pe priˆ mul loc, cei care ıl iubesc ne vor respecta pen˘ tru loialitatea noastra si ¸ ne vor deveni prieteni

˘ Putere pentru a face fa ¸ta ˘ ˆ ˘ oricarei ıncercari ˆ ˘ 13 Incercarile pot fi de mai multe fe˘ luri: o schimbare brusca a situa ¸tiei finan˘ ciare, pierderea locului de munca, un dezastru natural, moartea unei persoane ˆ ˘ ˘ ˆ dragi, o boala grava si ¸ altele. Intrucat ˘ ˘ traim „timpuri critice“, ne astept am ca, mai ¸ ˆ ˘ ˘ devreme sau mai tarziu, sa neˆ confruntam cu ˆ ˘ unele ıncercari (2 Tim. 3:1). In astfel de situa˘ ˘ ˆ ˘ ¸tii, este important sa nu intram ın panica. Spiˆ ˘ ˘ ritul sfant ne poate da putere sa facem fa ¸ta ori˘ ˆ ˘ carei ıncercari.

14 Necazurile au venit asupra lui Iov unul ˘ dupa altul. El si-a ¸ pierdut turmele, copiii, prie˘ ˘ ˆ tenii si pierdut ın¸ sanatatea, iar so ¸tia lui si-a ¸ ˆ crederea ın Iehova (Iov 1:13–19; 2:7–9). Totusi, ¸ ˆ ˆ Iov a primit mangaiere de la Elihu. Mesajul acestuia, precum si ¸ esen ¸ta mesajului lui Ieho˘ va pentru Iov erau: „Stai si ¸ ia aminte la lucrarile minunate ale lui Dumnezeu!“ (Iov 37:14). ˘ Ce l-a ajutat pe Iov sa reziste? Ce ne poate aju˘ ˘ ˆ ˆ ta si ¸ pe noi sa rezistam cand trecem prin ın˘ ˘ cercari? Sa ne aducem aminte de diferitele ma˘ ˆ nifestari ale spiritului sfant al lui Iehova si ¸ ale ˘ ˘ puterii sale si ¸ sa meditam asupra lor (Iov 38:1–41; 42:1, 2). Probabil, fiecare dintre noi ˘ ˆ ne amintim unele momente din via ¸ta ın care ˘ ˘ am sim ¸tit ca Dumnezeu se intereseaza de noi. ˆ El face acest lucru si ¸ ın prezent. ˘ ˆ 15 Datorita credin ¸tei, apostolul Pavel a ınˆ fruntat multe situa ¸tii dificile care i-au pus ın ˆ ˘ ˘ 13. a) Cu ce fel de ıncercari se confrunta slujitorii lui ˆ ˘ ˆ ˆ Iehova? b) De ce sunt atat de raspandite astfel de ıncer˘ cari? ˘ ˆ 14. Ce l-a ajutat pe Iov sa ınfrunte necazurile? ˘ ˆ ˘ 15. Ce i-a dat putere lui Pavel sa suporte ıncercarile?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IANUARIE 2011

29

pericol via ¸ta (2 Cor. 11:23–28). Cum a reusit ¸ ˘ ˘ sa-si ¸ ¸ pastreze echilibrul si ¸ stabilitatea emotio˘ ˆ ˆ ˘ ˆ nala ın acele ımprejurari critice? Punandu-ˆ si ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ toata ıncrederea ın Iehova si ¸ rugandu-se lui. In ˆ ˘ ˆ timpul ıncercarilor care au culminat, din cate se pare, cu executia ¸ sa, Pavel a scris: „Domnul ˆ ˘ a stat langa mine si ¸ mi-a dat putere, pentru ca, ˘ ˘ ˘ prin mine, predicarea sa fie facuta pe deplin si ¸ ˘ ˘ toate na ¸tiunile s-o auda. Si ¸ am fost scapat din gura leului“ (2 Tim. 4:17). Astfel, Pavel a putut ˘ ˘ ˘ sa le spuna din proprie experient¸ a colaborato˘ ˘ ˘ ˆ rilor sai ca nu trebuiau ‘sa se ıngrijoreze de nimic’. (Cite ¸ste Filipeni 4:6, 7, 13.)

16 O pioniera˘ pe nume Roxana a sim ¸tit cum ˘ ˘ ˘ ˆ Iehova le poarta de grija slujitorilor sai. Cand ˘ ˆ l-a rugat pe seful ei sa-i dea cateva zile libere ¸ pentru a participa la un congres, acesta s-a ener˘ ˘ vat si¸ i-a spus ca o va concedia daca va lipsi de la serviciu. Cu toate acestea, Roxana a mers la ˘ ˘ ˘ congres. Ea s-a rugat staruitor sa nu-si¸ piarda lo˘ ˘ ˘ cul astfel sa se linisteasc a. ¸ ¸ ˆ ˘ de munca, reusind ˘ ˘ Insa luni diminea ¸ta, dupa congres, seful a con¸ cediat-o, asa ¸ cum o avertizase. Roxana a fost tul˘ ˘ ˆ burata. Chiar daca nu castiga prea mult, avea ¸ ˘ ˆ nevoie de acel loc de munca pentru a-si¸ ıntreˆ ˘ ¸tine familia. S-a rugat din nou si¸ s-a gandit ca, ˆ ˆ ˆ ıntrucat Iehova se ıngrijise de ea pe plan spiri˘ tual cu ocazia congresului, era limpede ca el pu˘ ˆ ˘ tea sa se ıngrijeasca de ea si¸ din punct de vedeˆ ˘ ˘ re fizic. Mergand spre casa, Roxana a vazut afisul ¸ unei firme care angaja muncitori cu ex˘ ˘ 16, 17. Men ¸tiona ¸ti un exemplu care arata cum le da ˘ ˘ putere Iehova slujitorilor sai pentru a face fa ¸ta situa ¸tiilor dificile.

˘ Cum a ¸ti raspunde?

˘ ˙ Cum ne putem pregati pentru persecutii? ¸ ˘ ˆ ˙ Ce ar trebui sa facem cand cineva ˘ ˘ ˘ ˘ comite un pacat si¸ ne cere sa pastram ˘ tacerea? ˆ ˆ ˙ Ce ıncredere putem avea cand trecem ˆ ˘ prin ıncercari?

30

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IANUARIE 2011

˘ ˆ perien ¸ta ın exploatarea masinilor de cusut in¸ ˘ ˘ dustriale si¸ a facut o cerere. Chiar daca si-a dat ¸ ˘ ˘ seama ca nu avea deloc experien ¸ta, directorul a angajat-o, oferindu-i un salariu aproape dublu ˘ ˆ ˆ fa ¸ta de cel pe care ıl avusese ea ınainte. Roxa˘ ˘ ˘ na fusesera ascultate. ˆ a˘ sim ¸tit ca rugaciunile ei ˆ ˘ Insa cea mai mare binecuvantare a fost ca a pu˘ ˘ tut sa le predice vestea buna mai multor colegi. ˆ Cinci dintre ei, ıntre care si¸ directorul, au accep˘ tat adevarul si¸ s-au botezat. ˘ ˘ ˘ 17 Uneori, ni s-ar putea parea ca rugaciunile ˘ noastre nu primesc raspuns, cel pu ¸tin nu ˆ imediat sau nu asa In cazul ¸ cum ne-am astepta. ¸ ˘ ˘ ˆ acesta, putem fi siguri ca exista un motiv ıntemeiat. Iehova cunoaste ¸ acest motiv, pe care ˘ ˆ ˆ noi s-ar putea sa-l ın ¸telegem abia mai tarziu. ˆ ˘ ˘ ˘ Un lucru ınsa este sigur: Dumnezeu nu-i paraseste ¸ pe cei fideli (Evr. 6:10).

˘ Un ajutor pentru a face fa ¸ta ˘ dificulta ¸tilor si ¸ ispitelor 18 Slujitorii lui Iehova nu sunt surprinsi ¸ ˆ ˘ ˘ cand se confrunta cu ispite, descurajˆ ari, persecu ¸tii sau presiuni ale celor din jur. In general, ˘ lumea ne este ostila (Ioan 15:17–19). Totusi, ¸ ˆ ˘ spiritul sfant ne poate ajuta sa iesim victoriosi ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ din toate ıncercarile prin care s-ar putea sa tre˘ ˆ cem pentru ca ıi slujim lui Dumnezeu. Iehova ˘ nu va permite sa fim ispititi¸ peste ceea ce puˆ ˘ tem ındura (1 Cor. 10:13). El nu ne va lasa si ¸ ˘ ˘ ˘ nu ne va parasi nicidecum (Evr. 13:5). Daca as˘ ˆ ˘ cultam de Cuvˆ antul sau inspirat, suntem ocroˆ ˘ ˆ ti ¸ti si ¸ ıntari ¸ti. In plus, spiritul lui Dumnezeu ıi ˘ ˘ poate impulsiona pe fra ¸tii nostri ¸ de credint¸ a sa ˆ ne dea ajutorul de care avem nevoie cand avem cel mai mult nevoie. ˘ ˘ ˘ ˘ 19 Sa˘ continuam deci sa cautam ajutorul spiˆ ˆ ritului sfant rugandu-ne si ¸ studiind Scripturi˘ ˘ ˘ le. De asemenea, sa continuam ‘sa primim ˘ ˘ toata puterea, potrivit tariei gloriei lui [Dum˘ ˘ ˘ ˆ nezeu], ca sa perseveram pe deplin si ¸ sa fim ın˘ ˘ delung rabdatori cu bucurie’! (Col. 1:11) ˘ ˘ 18, 19. a) De ce ne putem a ¸stepta sa ne confruntam cu ˘ ˆ ˘ dificulta ¸ti ¸si cu ispite? b) Cum putem ie ¸si ınvingatori ˆ ˘ din ıncercari?