11_

34567 15 NOIEMBRIE 2011

E D I T¸ I E D E S T U D I U ARTICOLE DE STUDIU: 26 decembrie — 1 ianuarie

„Nu te bizui pe priceperea ta“ PAGINA 6

ˆ ˘ C ANTARILE: 133, 23

2–8 ianuarie

˘ ˘ Sa umblam potrivit spiritului ˘ si¸ vom avea viat¸ a si¸ pace PAGINA 10

ˆ ˘ C ANTARILE: 83, 120

9–15 ianuarie

ˆ „Locuitori temporari“ ıntr-o lume rea PAGINA 16

ˆ ˘ C ANTARILE: 40, 85

16–22 ianuarie

˘ ˘ ˘ Sa-i ajutam pe barbati¸ ˘ ˘ sa faca progrese spirituale PAGINA 24

ˆ ˘ C ANTARILE: 123, 95

23–29 ianuarie

˘ ˘ ˘ Sa-i ajutam pe frati¸ sa se califice ˘ ˆ pentru responsabilitati¸ ın congregatie ¸ PAGINA 28

ˆ ˘ C ANTARILE: 45, 10

34567

15 NOIEMBRIE 2011

˘ ˘ SCOPUL REVISTEI TURNUL DE VEGHE este sa-i aduca onoare lui Iehova Dumnezeu, Domnul Suveran al ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ universului. A ¸sa cum un turn de veghe din vechime ıi permitea cuiva sa vada pana departe, aceasta ˘ ˘ revista prezinta semnifica ¸tia evenimentelor mondiale din perspectiva profe ¸tiilor biblice. Ea le aduce ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ mangaiere oamenilor cu vestea buna ca, ın curand, Regatul lui Dumnezeu, un guvern real instaurat ın ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ cer, va pune capat rauta ¸tii ¸si va transforma pamantul ın paradis. Revista ı ¸si ındeamna cititorii sa creada ˆ ˘ ˘ ˘ ın Isus Cristos, care a murit pentru ca noi sa avem via ¸ta ve ¸snica ¸si care este acum Regele Regatului lui ˘ ˘ Dumnezeu. Revista Turnul de veghe, pe care Martorii lui Iehova o publica din 1879, este apolitica ¸si se ˘ bazeaza pe Biblie. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Aceasta publica ¸tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus ¸tinute prin dona ¸tii. Daca nu exista alta indica ¸tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

SCOPUL ARTICOLELOR DE STUDIU ARTICOLUL DE STUDIU 1 PAGINILE 6–10 ˘ Te folose ¸sti din plin de darul divin al rugaciu˘ nii? Acest articol arata cum ne poate ajuta ru˘ ˆ ˆ gaciunea cand trecem prin necazuri, cand ˆ avem de luat decizii importante sau cand lup˘ tam cu tenta ¸tii.

ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ sale, ınva ¸tam cum putem sa-i ajutam ¸si noi pe ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ barba ¸tii pe care ıi ıntalnim ın lucrarea de pre˘ ˘ ˘ dicare ¸si cum putem sa-i ajutam pe barba ¸tii bo˘ teza ¸ti din congrega ¸tie sa se califice pentru res˘ ˆ ponsabilita ¸ti ın organiza ¸tia lui Iehova.

ALTE ARTICOLE:

ARTICOLUL DE STUDIU 2 PAGINILE 10–14 Apostolul Pavel le-a spus cre ¸stinilor din Roma ˘ ˆ spre ce trebuiau sa- ¸si ˆ ındrepte mintea pentru a ˘ ob ¸tine via ¸ta ¸si pace. In acest articol vom vedea ˆ ˘ cum putem trage foloase aplicand sfatul sau.

ARTICOLUL DE STUDIU 3 PAGINILE 16–20 ˘ ˆ ˆ A ¸sa cum se arata ın acest articol, atat oamenii ˆ ˘ fideli din vechime, cat ¸si adevara ¸tii cre ¸stini din ˘ primele secole au trait ca „locuitori temporari“. ˘ Dar ce se poate spune despre adevara ¸tii cre ¸s˘ ˆ tini din prezent? Articolul ne va arata ce ın˘ ˘ ˘ ˆ seamna sa traim ca locuitori temporari ın aceas˘ ta lume rea.

˘ 3 Iehu, un sustin ¸ ator ˆ ˘ ˘ al ınchinarii adevarate 15

˘ Bolnava acum, dar nu pentru totdeauna

ˆ ˘ 21 Intrebari de la cititori ˘ 22 Sunteti¸ bucurosi¸ ca aveti¸ „privilegiul de a da cu ˘ ˘ bunavoint¸ a“?

ARTICOLELE DE STUDIU 4, 5 PAGINILE 24–32 ˘ ˘ ˆ Este nevoie de barba ¸ti care sa fie ın fruntea ac˘ ˘ tivita ¸tilor spirituale. Isus a ajutat mul ¸ti barba ¸ti ˘ ˘ ˘ sa accepte vestea buna ¸si apoi sa se califice penˆ tru privilegii de serviciu. Analizand metodele The Watchtower (ISSN 0043–1087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; M. H. Larson, President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201–2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. 5 2011 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany.

Vol. 132, nr. 22

Semimonthly

ROMANIAN

IEHU, ˘ UN ˆ SUSTIN ¸ ATOR ˘ AL INCHIN ARII ˘ ADEVARATE

ˆ ˆ EHU a sustinut ın mod activ ınchinarea ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ adevarata, dand dovada de promptitudine, ˘ ˆ tenacitate, zel si¸ curaj. Sa vedem ın continua˘ re ce calitati¸ demne de imitat a manifestat el. ˆ Natiunea Israel este ıntr-o stare deplorabi¸ ˘ ˘ ˘ la. Pe tronul t¸ arii se afla Ioram, fiul lui Ahab. ˘ ˘ Izabela, mama sa, are o influent¸ a nefasta ˆ asupra poporului. Ea ıi ucide pe profetii ¸ lui ˆ ˘ ˘ ˆ Dumnezeu, ıncurajeaza poporul sa i se ınchine lui Baal, nu lui Iehova, iar prin ‘forni˘ ˆ ˘ ˘ catia ¸ si ¸ vrajitoriile’ ei ıl determina sa adopte ˘ ˘ o conduita gresit ¸ a (2 Regi 9:22; 1 Regi ˘ ˘ ˘ 18:4, 13). De aceea, Iehova hotaraste ¸ sa dis˘ ˘ truga toata casa lui Ahab, inclusiv pe Ioram ˘ ˘ si ¸ pe Izabela. Cel care trebuie sa conduca ˘ aceasta actiune este Iehu. ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ Relatarea biblica ıl prezinta pe Iehu ın timp ˆ ˘ ˘ ce Israelul este ın razboi cu Siria. Iehu se afla ˘ la Ramot-Galaad, alaturi de comandantii ¸ arˆ matei israelite. El este un ofiter ¸ de rang ınalt ˘ sau poate chiar conducatorul armatei. Profeˆ tul Elisei ıl trimite pe unul dintre fiii profeti¸ ˘ ˘ ˘ ˆ lor sa-l unga rege pe Iehu si¸ sa-i ıncredinteze ¸

I

˘ misiunea de a-i ucide pe toti¸ barbatii ¸ din casa ˘ apostata a lui Ahab (2 Regi 8:28; 9:1–10). ˆ ˆ ˘ Comandantii ¸ ıl ıntreaba pe Iehu care a fost ˆ motivul vizitei primite. La ınceput, Iehu ezi˘ ˘ ˘ ta sa le spuna, totusi, lor, le ¸ ¸ la insistentele ˘ ˘ ˘ spune adevarul. Apoi, el si¸ tovarasii ¸ sai pun ˆ la cale o actiune ımpotriva lui Ioram (2 Regi ¸ ˘ ˆ 9:11–14). Dupa cat se pare, toate acestea se petrec pe fondul unei puternice nemultumiri si¸ ¸ ˘ ˘ opozitii fa t a de politica promovat a de casa re¸ ¸ ˘ ˘ ˆ gala si¸ fat¸ a de influenta ¸ Izabelei. Tin ¸ and cont ˆ ˘ de toate acestea, Iehu cantareste ¸ bine lucruri˘ ˆ le si¸ alege cea mai buna modalitate de a-si¸ ındeplini misiunea. ˘ ˆ Regele Ioram se afla ın Izreel, deoarece a ˘ ˆ ˘ fost ranit ın lupta. Dar, pentru ca planul lui ˘ ˘ Iehu sa reuseasc a, nimeni din Izreel nu tre¸ ˘ buie sa afle de el. Constient de acest lucru, ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ Iehu da urmatorul ordin: „Sa nu lasati¸ pe ni˘ ˘ ˘ ˘ meni sa scape din oras¸ ca sa se duca sa dea de ˆ veste ın Izreel“ (2 Regi 9:14, 15). Iehu se as-¸ ˘ ˆ teapta, probabil, la o oarecare ımpotrivire din partea trupelor loiale lui Ioram si, ¸ de aceea, ˘ vrea sa elimine orice pericol. ˘ ˘ O CURSA NEBUNA Pentru a-i lua pe toti¸ prin surprindere, Iehu ˘ ˆ ˘ pleaca la Izreel, parcurgand astfel cu carul sau ˘ 72 de kilometri. Unul dintre strajeri vede din ˘ turn „multimea agitata a oamenilor“ lui ¸ ˆ ˘ Iehu, care se apropie ın mare graba de oras¸ ˆ ˆ ˘ ˆ (2 Regi 9:17). Intrucat doreste ¸ sa-si¸ ındepli˘ neasca misiunea cu succes, Iehu este, foarte ˆ ˘ probabil, ınsotit ¸ de o mare armata.

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2011

3

ˆ ˘ Iehu ın istoria laica ˆ ˘ Deseori, criticii au pus la ındoiala exisˆ tenta ın Scrip¸ unor personaje mentionate ¸ ˘ turi. Prin urmare, exista dovezi extrabiblice ˘ care sa ateste existenta ¸ lui Iehu? ˆ Iehu este mentionat ın cel putin ¸ ¸ trei izˆ voare arheologice datand din perioada asi˘ rienilor. Unul dintre acestea este o stela ˆ ˆ ˘ ˘ care ıl ınfati¸ seaz a pe Iehu sau, probabil, ¸ ˆ ˆ pe unul dintre emisarii lui plecandu-se ınaintea regelui asirian Salmanasar al III-lea si¸ oferindu-i tribut. Deducem acest lucru din ˘ inscriptia ¸ de pe stela: „Tributul de la Iehu ´ (Ia-u-a), fiul lui Omri (Hu-um-ri). Am pri˘ mit argint, aur, o cupa-saplu de aur, o am˘ fora de aur cu fundul ascutit, ¸ pocale de ˘ aur, galeti¸ de aur, cositor, un sceptru, (si) ¸ un puruhtu de lemn [termen necunosˆ cut]“. In realitate, Iehu nu era „fiul lui ˘ ˘ Omri“. Prin aceasta expresie se facea referire la regii care s-au succedat la tronul Is˘ ˘ raelului si¸ era folosita, probabil, datorita ˘ faimei lui Omri si¸ faptului ca acesta construise Samaria, capitala Israelului.

Veridicitatea afirmatiei ¸ regelui asirian ˘ ˘ potrivit careia Iehu i-ar fi platit tribut nu ˘ poate fi dovedita. Cu toate acestea, Iehu ˘ este mentionat de trei ori: pe o stela, pe o ¸ ˆ statuie a lui Salmanasar si¸ ın analele regale asiriene. Potrivit dovezilor de mai sus, ˆ acest personaj biblic a existat ın realitate.

ˆ ˘ ˆ Dandu-si¸ seama ca ıntr-unul dintre care se ˘ ˘ afla curajosul Iehu, strajerul spune: „Conduˆ ce ca un nebun“ (2 Regi 9:20). Iehu ısi¸ con˘ duce de obicei carul cu mare viteza, dar, ˆ ˆ ˘ avand ın vedere urgenta ¸ cu care trebuie sa-si¸ ˆ ˘ ındeplineasca misiunea, el conduce acum ˆ ˘ ıntr-adevar „ca un nebun“. ˆ ˘ Regele trimite la Iehu doi mesageri, ınsa ˘ ˘ Iehu refuza sa le dea vreo explicatie. ¸ Imediat ˘ ˆ ˆ dupa aceea, Iehu se ıntalneste cu regele Io¸ 4

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2011

˘ ram si ¸ cu aliatul sau, Ahazia, regele lui Iuda, ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ fiecare ın carul sau. Cand Ioram ıl ıntreaba pe ˆ ˘ Iehu: „Este pace?“, acesta ıi spune raspicat: ˘ ˆ ˘ „Ce pace sa fie cat timp exista fornicatia ¸ Iza˘ belei, mama ta, si¸ multele ei vrajitorii?“. La ˆ auzul acestor cuvinte, Ioram se sperie si¸ ın˘ ˘ ˘ toarce carul ca sa fuga. Dar n-are nicio sans a ¸ ˘ ˆ de scapare! Iehu pune imediat mana pe arc si¸ ˘ ˘ ˆ ˘ trage o sageata, care ıl strapunge pe Ioram ˆ ˘ ˘ ˆ chiar ın inima. Regele se prabuse ¸ ste ¸ ın carul ˘ ˘ ˘ sau. Ahazia reuse ¸ ste ¸ sa scape, dar Iehu pleaca ˆ ˆ ˘ ˆ mai tarziu ın urmarirea lui si¸ ıl ucide si¸ pe el (2 Regi 9:22–24, 27). ˘ Urmatorul membru al casei lui Ahab care trebuie pedepsit este regina rea Izabela. Iehu ˘ o numeste pe buna dreptate „blestemata ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ asta“. Cand intra ın Izreel, Iehu o zareste ¸ pe ˘ Izabela la o fereastra a palatului. Imediat, el ˘ le porunceste ¸ demnitarilor de la curte sa o ˆ ˘ arunce jos pe Izabela, cea care a pangarit tot ˆ ˘ ˆ Israelul. Apoi caii o calca ın picioare. Mai tarˆ ziu, Iehu ıi ucide si¸ pe ceilalti¸ membri ai casei lui Ahab (2 Regi 9:30–34; 10:1–14). ˘ ˆ ˆ Desi¸ ne cutremuram cand ne gandim la ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ violent¸ a, nu trebuie sa uitam ca, ın acel timp, ˆ ˘ Iehova ısi¸ executa judecatile ¸ prin intermediul ˘ ˆ slujitorilor sai. In Biblie se spune: „Prin voia ˘ lui Dumnezeu si¸ spre propria lui cadere s-a ˆ dus Ahazia la Ioram. Cand a sosit, el a iesit ¸ ˆ ˘ cu Ioram pana la Iehu, nepotul lui Nimsi, ¸ pe ˆ care Iehova ıl unsese pentru a nimici casa lui ˆ Ahab“ (2 Cron. 22:7). In timp ce un slujitor ˘ ˘ ˘ ridica trupul lui Ioram, Iehu afirma ca prin ˆ acest act Iehova si-a ımplinit promisiunea de ¸ ˘ ˘ ˆ a-l pedepsi peˆ Ahab pentru ca a varsat sangeˆ le lui Nabot. In plus, Iehu a ındeplinit porun˘ ˆ ca de a „razbuna sangele slujitorilor“ lui ˘ Dumnezeu, care fusesera ucisi¸ de Izabela (2 Regi 9:7, 25, 26; 1 Regi 21:17–19). ˆ In prezent, niciun slujitor al lui Iehova nu ˘ ˘ ˆ duce o lupta propriu-zisa cu cei ce se ımpotriˆ ˘ ˘ ˘ vesc ınchinarii adevarate. „Razbunarea este a mea“, spune Dumnezeu (Evr. 10:30). Totusi, ¸

pentru a ocroti congrega ¸tia de persoanele care ˘ ˘ ˘ ˆ ar putea exercita o influen ¸ta negativa, batranii ˘ ˆ trebuie sa ac ¸tioneze ın mod ˆ curajos, asemenea lui Iehu (1 Cor. 5:9–13). In plus, to ¸ti membrii ˘ ˘ ˆ ˘ congrega ¸tiei trebuie sa fie hotara ¸ti sa evite compania persoanelor excluse (2 Ioan 9–11).

IEHU ‘NU A TOLERAT ˘ NICIUN FEL DE RIVALITATE FAT¸ A DE IEHOVA’ ˆ ˆ Motivul pentru care Iehu ısi¸ ındeplineste ¸ misiunea reiese clar din cuvintele pe care i le ˘ adreseaza lui Ionadab: „Vino cu mine si¸ vei ˘ vedea ca nu tolerez niciun fel de rivalitate ˘ ˘ ˘ fat¸ a de Iehova“. Ionadab accepta aceasta in˘ ˆ ˆ vitatie, ¸ se urca ın carul lui Iehu si¸ merge ım˘ preuna cu el la Samaria. Ajuns aici, Iehu ac˘ ˘ tioneaz a „cu viclenie, ca sa-i omoare pe ¸ ˆ ˘ ınchinatorii lui Baal“ (2 Regi 10:15–17, 19). ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Iehu anunt¸ a ca intentioneaz a sa-i aduca „o ¸ ˘ mare jertfa lui Baal“ (2 Regi 10:18, 19). Potriˆ vit unui erudit, „Iehu foloseste ¸ ın mod inteˆ ligent un termen cu dublu sens, care ınseam˘ ˆ ˆ ˘ ˘ na ın primul rand «jertfa», ˆ dar ˆcare indica si¸ «uciderea» apostatilor“.

Intrucat nu doreste ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ca vreun ınchinator al lui Baal sa scape, Iehu ˆ ˘ ˆ ˘ ıi aduna pe toti¸ ın casa lui Baal si ¸ le da ves-¸ ˆ ˘ ˘ minte aparte. ‘De ındata ce ofranda arsa este ˘ ˘ ˆ ˆ adusa’, 80 de barbati¸ ınarmati¸ ıi ucid la po˘ runca lui Iehu pe slujitorii lui Baal. Apoi daˆ ˘ rama casa lui Baal si¸ ‘fac din ea latrine’, ast˘ fel ca acest loc nu mai poate fi folosit pentru ˆ ınchinare (2 Regi 10:20–27). ˘ ˘ ˆ E adevarat, Iehu a varsat mult sange. Toˆ ˘ ˘ tusi, ¸ Scripturile ıl prezinta ca pe un barbat curajos, care a eliberat Israelul de sub condu˘ cerea opresiva a Izabelei si¸ a familiei sale. Un ˘ ˘ conducator al Israelului trebuia sa fie curajos, ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ hotarat si ¸ plin de zel ca sa poata duce la ındeplinire o astfel de misiune. „A fost o misiuˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ne grea, ındeplinita cu tenacitate, pana ın ˆ cele mai mici detalii“, se spune ıntr-un dictio¸ ˘ ˘ nar biblic. „Daca masurile luate nu ar fi fost ˆ ˘ ˆ atat de drastice, probabil ca ınchinarea la Baal ˆ ˘ ˘ nu ar fi fost ınlaturata din Israel.“

ˆ ˆ In prezent, crestinii trec prin situatii ¸ ın care ¸ ˘ ˘ este necesar sa manifeste unele calitati¸ de ˘ care a dat dovada Iehu. De exemplu, ce ar tre˘ ˘ ˘ bui sa facem daca suntem tentati¸ sa ne impli˘ ˆ ˘ cam ıntr-o actiune condamnata de Ieho¸ ˘ ˘ ˘ ˘ va? Sa manifestam curaj si¸ sa action am cu ¸ ˆ promptitudine, respingand imediat tentatia. ¸ ˆ ˘ Cand este vorba despre devotiunea noastra ¸ ˆ ˘ ˘ sfanta, nu putem tolera nicio rivalitate fat¸ a de Iehova! ˘ ˘ SA NU NE ABATEM NICIODATA DE LA LEGEA LUI IEHOVA ˘ Aceasta relatare constituie pentru noi si¸ un ˘ ˆ avertisment. Biblia spune ca, ın cele din ˘ urma, Iehu „a urmat viteii ¸ de aur, pe cel din Betel si¸ pe cel din Dan“ (2 Regi 10:29). Cum ˆ este posibil ca un om care a fost atat de zelos ˆ ˘ ˘ ˘ pentru ınchinarea adevarata sa tolereze idolatria? ˆ ˘ Iehu s-a gandit, probabil, ca Israelul trebuia ˘ ˘ ˆ ˘ sa ramana separat de Iuda pe plan religios ˘ pentru a-si¸ putea pastra independenta. ¸ De ˘ ˆ aceea, asemenea predecesorilor sai, el a ıncer˘ ˘ ˘ cat sa pastreze separate cele dou ˆ a˘ regate ˘ proˆ ˆ movand ınchinarea la vitel. ¸ Insa aceasta ac˘ ˘ ˘ ˆ tiune a dezvaluit lipsa de credint¸ a ın Iehova, ¸ ˆ cel care ıl numise rege. ˘ ˆ ˘ Iehova l-a laudat pe Iehu cand ‘a facut ˆ ˘ ˆ ˘ bine, ınfaptuind ce este drept ın ochii’ Sai. ˘ ˘ Totusi, ¸ Iehu „n-a avut grija sa umble cu toa˘ ˆ ta inima ın legea lui Iehova, Dumnezeul lui ˘ Israel“ (2 Regi 10:30, 31). Poate ca acest lucru ˘ ˆ ˆ ni se pare surprinzator si¸ regretabil, avand ın ˘ ˆ vedere ca Iehu fusese loial ın trecut. De aici ˘ ˘ putem desprinde o lectie: ¸ sa nu luam nicio˘ ˆ ˘ data ca de la sine ınteles relatia ¸ ¸ noastra cu Ie˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ hova! Sa ne straduim ın fiecare zi sa-i ramaˆ nem loiali lui Dumnezeu studiind Cuvantul ˘ ˆ ˆ sau, meditand asupra lui si¸ rugandu-ne sin˘ ˘ cer Tatalui nostru ceresc! Sa avem mereu gri˘ ˘ ˘ ˘ ja sa respectam legea lui Iehova din toata inima! (1 Cor. 10:12) TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2011

5

„NU TE BIZUI PE PRICEPEREA TA“ ˆ ˆ ˘ „Increde-te ın Iehova din toata inima ta si ¸ nu te bizui pe priceperea ta.“ (PROV. 3:5) ˆ ˘ AMELIA1 este foarte ıngrijorata. Patronul ˆ ˘ ei a restrans activitatea firmei si¸ a facut ˘ ˆ deja unele concedieri. Ce va face ea daca ısi¸ ˘ ˆ ˘ va pierde locul de munca? Cum ısi¸ va plati ˘ ˘ ˘ facturile? O alta sora, Pamela, doreste ¸ sa se ˆ ˘ mute ıntr-o zona unde este nevoie mai mare ˆ ˘ de proclamatori ai Regatului. Este ıntelept sa ¸ ˘ ˘ ia aceasta decizie? Samuel are o alta proble˘ ˆ ma. Cand era copil, s-a uitat la imagini porˆ nografice, iar acum, cand are 20 si¸ ceva de ˘ ˘ ani, se confrunta cu o puternica tentatie ¸ de ˆ ˘ a se ıntoarce la acest obicei. Cum poate el sa ˆ ˘ se ımpotriveasca tentatiei? ¸ ˆ 2 Tu pe cine te bizui cand treci prin necaˆ zuri, cand ai de luat decizii importante sau ˆ cand te lupti¸ cu o tentatie?

Te bizui doar pe ¸ ˆ fortele tale sau ‘ ı ti arunci povara asupra lui ¸ ¸ Iehova’? (Ps. 55:22) Biblia spune: „Ochii lui Iehova sunt peste cei drepti, ¸ iar urechile lui ˘ spre strigatul lor de ajutor“ (Ps. 34:15). Prin ˘ ˆ urmare, este foarte important sa ne ıncreˆ ˘ ˘ dem ın Iehova din toata inima si¸ sa nu ne bi˘ zuim pe priceperea noastra (Prov. 3:5). ˆ ˆ 3 Faptul de a ne ıncrede ın Iehova din toa˘ ˘ ˘ ta inima presupune sa action am asa ¸ ¸ cum do˘ reste sa ne ¸ ¸ el. Pentru aceasta, este esential ˘ ˆ ˘ ˘ rugam ın permanent¸ a si¸ sa-i cerem cu sinceˆ ritate ındrumarea. Totusi, ¸ multora le vine ˘ ˆ greu sa se bizuie pe Iehova ın mod deplin. ˘ ˘ De exemplu, o sora pe nume Lynn marturi-

C

1 Numele au fost schimbate.

1, 2. a) Cu ce situa ¸tii ne-am putea confrunta? b) Pe ˘ ˆ cine trebuie sa ne bizuim cand trecem prin necaˆ ˆ ˘ zuri, cand avem de luat decizii sau cand ne luptam cu tenta ¸tii? De ce? ˆ ˆ 3. a) Ce presupune faptul de a ne ıncrede ın Iehova? b) De ce unii se bizuie pe priceperea lor?

6

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2011

˘ ˆ seste: „Pentru mine, faptul de a ma ıncrede ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ıntru totul ın Iehova este o lupta continua“. ˘ ˘ ˆ Ea explica: „Tatal meu a fost ıntotdeauna un ˘ strain pentru mine, iar mama m-a neglijat si¸ ˆ ˘ ˆ ˘ fizic, si¸ afectiv. De aceea, am ınvatat ¸ ınca de ˘ ˘ ˘ ˘ mica sa-mi port singura de grija“. Lui Lynn ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ıi este greu sa aiba ıncredere deplina ın cineˆ va din cauza mediului ın care a crescut. Altii ¸ ˆ ˘ ˘ se bizuie pe ei ınsi¸ si¸ datorita capacitatilor cu ¸ ˆ care sunt ınzestrati¸ si¸ succesului de care se ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ bucura ın viat¸ a. De pilda, un batran s-ar puˆ ˘ ˘ ˆ tea afla ın aceasta situatie ¸ daca, bazandu-se ˘ pe experienta ¸ lui, se ocupa de unele activi˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ tati¸ ale congregatiei fara ca mai ıntai sa se ¸ roage. ˘ 4 Iehova se asteapta˘ ca noi sa˘ actionam po¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ trivit rugaciunilor noastre si¸ sa urmam ın˘ drumarile sale. Asadar, cum putem realiza un ¸ ˆ ˆ ˘ echilibru ıntre a ne arunca ıngrijorarile asuˆ pra lui Iehova si¸ a actiona noi ınsine pentru ¸ ¸ ˘ ˘ a rezolva o problema? La ce trebuie sa fim ˆ atenti¸ cand avem de luat decizii? De ce este ˘ ˘ ˆ ˘ importanta rugaciunea cand ne luptam cu ˘ ˆ ˘ tentatii?

Vom raspunde la aceste ıntrebari ¸ ˆ ˆ analizand cateva exemple biblice. ˆ Cand trecem prin necazuri 5 Despre Ezechia, regele lui Iuda, Biblia ˆ spune: „El s-a alipit de Iehova. N-a ıncetat ˘ sa-l urmeze, ci a respectat mereu poruncile ˘ pe care Iehova i le daduse lui Moise“. Da, ˆ ˆ „Ezechia s-a ıncrezut ın Iehova, Dumnezeul lui Israel“ (2 Regi 18:5, 6). La un moment dat, Sanherib, regele Asiriei, i-a trimis la Ieˆ 4. Ce vom analiza ın acest articol? ˘ ˆ 5, 6. Ce a facut Ezechia cand a fost amenin ¸tat de regele Asiriei?

˘ rusalim pe reprezentantii ¸ sai, printre care si¸ ˘ ˘ pe rabsache, cu o armata numeroasa. Puter¸ ˘ ˘ nica armata asiriana deja cucerise unele orase ¸ fortificate din Iuda, iar acum Sanherib ˘ ˘ voia sa atace Ierusalimul. Ce a facut Ezechia? ˆ ˘ El s-a dus la casa lui Iehova si¸ a ınceput sa se roage: „O, Iehova, Dumnezeul nostru, sal˘ ˆ veaza-ne, te rog, din mana lui, pentru ca ˘ ˆ ˘ ˘ toate regatele pamantului sa stie ca tu, o, ¸ Iehova, numai tu esti ¸ Dumnezeu!“ (2 Regi 19:14–19).

6 Ezechia nu numai ca˘ i-a cerut ajutor lui ˆ Iehova, dar a si¸ ıntreprins actiuni concrete. ¸ ˆ ˘ Inainte de a merge la templu sa se roage, el ˘ ˘ ˘ i-a poruncit poporului sa nu raspunda la cuvintele batjocoritoare ale rabsachelui.

Toto¸ ˘ data, a trimis o delegatie ¸ la profetul Isaia pentru a-i cere sfatul (2 Regi 18:36; 19:1, 2). ˆ Actiunile lui Ezechia au fost ın armonie cu ¸ ˘ vointa ¸ lui Iehova. El nu a cautat o solutie ¸ care ˘ ˆ ˆ sa ıncalce poruncile lui Dumnezeu, cerand ajutor Egiptului sau natiunilor vecine. Eze¸ chia nu s-a bizuit pe propria pricepere, ci s-a ˆ ˆ ıncrezut ın Iehova. Care a fost rezultatul? ˆ Iehova a trimis un ınger, care a ucis 185000 ˘ de asirieni, astfel ca Sanherib „a plecat“ si¸ s-a ˆ ıntors la Ninive (2 Regi 19:35, 36).

7 Ana, sotia levitului Elcana, era foarte ne¸ ˘ ˘ ˘ cajita fiindca nu putea avea copii. Totusi, ¸ ea s-a bizuit pe Iehova si¸ s-a rugat lui (1 Sam. 1:9–11, 18). Profetul Iona nu a ascultat de ˆ Iehova si¸ a fost ınghitit ¸ de un peste ¸ mare. Dar ˆ el s-a rugat si ¸ a fost eliberat. Iona a spus: „In ˘ necazul meu am strigat catre Iehova si¸ el ˘ ˆ mi-a raspuns. Din pantecele Seolului am stri¸ ˘ gat dupa ajutor si ¸ tu mi-ai auzit glasul“ (Iona ˆ ˘ ˘ 2:1, 2, 10). Ce ıncurajator este sa stim ca, ori¸ ˆ ˘ ˆ ˘ cat de disperata ar fi situatia ¸ ın care ne aflam, ˆ ˘ putem veni ınaintea lui Iehova cu ‘o rugaminte pentru favoare’! (Cite ¸ste Psalmul 55:1, 16.) ˆ ˘ ˘ ˘ 7. Cum ne ıncurajeaza rugaciunea Anei ¸si rugaciunea lui Iona?

ˆ ˘ ˘ Din aceste exemple ınvat¸ am, de aseme˘ ˘ nea, pentru ce anume trebuie sa ne rugam ˆ ˘ ˆ ˆ cand ne aflam ın situatii ¸ grele. Atat Ezechia, ˆ cat si¸ Ana si¸ Iona au trecut prin situatii ¸ care ˘ ˘ ˘ le-au produs multa suferint¸ a. Totusi, ¸ rugaciu˘ ˘ nile lor arata ca ei nu erau preocupati¸ doar ˘ de propria persoana si¸ de solutia ¸ la problemele lor. Pentru ei, cele mai importante luˆ cruri erau numele lui Dumnezeu, ınchinarea ˘ ˆ ˘ adusa lui si¸ ınfaptuirea vointei ¸ sale. Ezechia ˆ ˘ era ıntristat fiindca numele lui Iehova era ˆ ˆ batjocorit. Ana, desi¸ ısi¸ dorea atat de mult un ˘ ˆ ˘ ˘ fiu, a promis ca ıl va da sa slujeasca la taberˆ nacolul din Silo.

Iar Iona a spus: „Voi ımplini ¸ ˘ ˘ ˘ fagaduinta ¸ pe care am facut-o“ (Iona 2:9). ˆ ˘ ˘ 9 Cand ne rugam sa fim eliberati¸ dintr-o si˘ ˆ ˘ ˘ tuatie sa ne analizam ¸ dificila, este ıntelept ¸ motivatia. ¸ Suntem preocupati¸ numai de soˆ lutionarea problemelor noastre sau ne gan¸ ˘ dim si¸ la Iehova si¸ la scopul sau? Din cauza ˘ suferintei ¸ din inima noastra, am putea ajun˘ ˘ ˆ ge sa ne concentram atat de mult asupra siˆ ˆ ˘ ˘ ˘ tuatiei ¸ personale, ıncat sa lasam lucrurile spiˆ rituale pe plan secundar. De aceea, cand ne ˘ ˘ ˘ rugam lui Iehova pentru ajutor, sa nu uitam ˘ ˘ ˘ sa ne rugam pentru sfintirea numeluiˆ sau si¸ ¸ ˘ pentru justificarea suveranitatii ¸ sale. In felul ˘ ˘ ˘ acesta ne putem pastra o optica pozitiva ˘ ˘ chiar daca lucrurile nu se rezolva asa ¸ cum ˆ ˘ ne-am gandit noi. Uneori, Iehova ne raspun˘ ˆ ˘ ˆ de la rugaciune nu ınlaturand problema, ci ˆ ˘ dandu-ne puterea necesara pentru a o suporta. (Cite ¸ste Isaia 40:29; Filipeni 4:13.) ˆ Cand avem de luat decizii ˆ 10 Cum procedezi cand ai de luat decizii ˆ ˘ ˆ ˆ importante ın viat¸ a? Iei mai ıntai deciˆ zia si ¸ apoi ceri binecuvantarea lui Iehova? ˘ ˆ ˘ Sa ne gandim ce a facut Iosafat, regele lui 8

˘ ˘ 8, 9. a) Ce dezvaluie rugaciunea lui Ezechia, a Anei ˘ ˆ ˘ ˘ ¸si a lui Iona despre preocuparile lor? b) Ce ınva ¸tam din exemplul lor? ˆ 10, 11. Cum a procedat Iosafat cand a avut de luat ˘ o decizie importanta?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2011

7

ˆ Iuda, cand armatele aliate ale moabitilor si¸ ¸ ˘ ˆ amonitilor au pornit la lupta ımpotriva lui. ¸ ˘ Iuda nu era suficient de puternica pentru a ˆ le ınfrunta. Cum a procedat Iosafat? ˘ ˘ 11 Biblia spune: „Lui Iosafat i s-a facut frica ˆ ˘ si¸ si-a ¸ ca sa-l caute pe Iehova“. ¸ ındreptat fata ˆ El a anuntat ¸ un post pentru ıntreaga natiune ¸ ˘ ˆ si¸ i-a adunat pe toti¸ ca „sa-l ıntrebe pe Iehoˆ ˆ va“. Apoi, „Iosafat s-a ridicat ın picioare ın adunarea lui Iuda si ¸ a Ierusalimului“ si¸ s-a rugat. Printre altele, el a spus: „O, Dumnezeul nostru, nu vei executa tu judecata asupra lor? ˘ ˆ Caci noi nu avem putere ın fata ¸ acestei mari ˆ ˘ multimi care vine ımpotriva noastra si¸ nu ¸ ˘ ˆ stim ce sa facem, dar ochii ne sunt ındreptati¸ ¸ ˘ spre tine“. Adevaratul Dumnezeu a auzit ru˘ ˆ gaciunea lui Iosafat si¸ i-a salvat ın mod miraˆ culos (2 Cron. 20:3–12, 17). Cand avem de ˆ luat o decizie, ındeosebi o decizie care ne-ar putea influenta ¸ spiritualitatea, n-ar trebui ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ oare si¸ noi sa ne ıncredem ın Iehova ın loc sa ne bizuim pe propria pricepere? ˘ ˆ 12 Dar cum procedam cand avem o proble˘ ˘ ˘ ma pe care consideram ca o putem rezolva usor ¸ si¸ deoarece am mai trecut prin situatii ˘ ˘ ˘ milare si¸ stim cum sa action am? Sa remar¸ ¸ ˘ ˆ cam exemplul regelui David. Cand amalecitii ei au luat captive ¸ au atacat orasul ¸ ¸ Ticlag, sotiile si si¸ ¸ ¸ ¸ copiii lui David, precum si¸ sotiile ˆ copiii oamenilor lui. Atunci David l-a ıntre˘ ˘ ˘ ˘ bat pe Iehova: „Sa urmaresc aceasta trupa de ˘ ˆ jefuitori?“. Iehova i-a raspuns: „Du-te ın ur˘ ˘ ˆ ˆ marirea lor, caci ın mod sigur ıi vei ajunge ˘ ˆ ˘ din urma si¸ vei lua ınapoi totul“. David a faˆ ˘ cut ıntocmai si¸ „a salvat tot ce luasera amalecitii“ ¸ (1 Sam. 30:7–9, 18–20). ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ 13 La catva timp dupa aceasta ıntamplare, israelitii ¸ au fost atacati¸ de filisteni. David l-a ˆ ˘ ˘ ıntrebat din nou pe Iehova ce sa faca, iar el ˘ ˘ ˆ ˆ i-a spus clar: „Urca, fiindca ın mod sigur ıi ˆ ˆ voi da pe filisteni ın mainile tale“ (2 Sam. ˆ ˘ ˘ ˆ 12, 13. Ce ınva ¸tam din exemplul regelui David ın ce prive ¸ste luarea deciziilor?

8

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2011

˘ 5:18, 19). Dupa putin ¸ timp, filistenii s-au ri˘ ˆ ˘ dicat iarasi¸ ımpotriva lui David. Ce a facut el? ˆ David s-ar fi putut gandi: „Am mai trecut de ˘ ˘ doua ori printr-o astfel de situatie.

O sa ¸ ˆ urc ımpotriva dusmanilor lui Dumnezeu ca ¸ atunci“. Totusi, el nu s-a bizuit pe experien¸ ˘ ˆ ta ¸ lui, ci a cautat ındrumarea lui Iehova, ruˆ ˆ ˘ gandu-se din nou. Cat de mult trebuie sa se ˘ fi bucurat ca a procedat astfel, deoarece instructiunile pe care le-a primit de data aceas¸ ta au fost diferite! (2 Sam. 5:22, 23) La fel tre˘ ˘ ˘ buie sa procedam si ¸ noi. Chiar daca ne-am ˆ ˘ confruntat cu situatii ¸ similare ın trecut, sa nu ˘ ne bizuim doar pe experient¸ a! (Cite ¸ste Ieremia 10:23.) ˆ ˆ 14 Intrucat suntem imperfecti, ¸ toti¸ — chiar ˘ ˆ ˘ ˘ si¸ batranii cu experient¸ a — trebuie sa fim ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ atenti¸ ca nu cumva sa uitam sa cautam ınˆ drumarea lui Iehova cand avem de luat deci˘ ˘ ˘ zii. Sa observam ce au facut Iosua, succesorul ˘ ˆ ˆ lui Moise, si¸ batranii lui Israel cand gabaoni˘ tii ¸ au venit la ei pentru a le cere sa nu lupte ˆ ˘ ımpotriva lor. Acestia se deghizasera si¸ pre¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ tindeau ca vin dintr-o tar ¸ a ındepartata. Iosua ˘ ˘ ˘ si ¸ ceilalti¸ s-au grabit sa faca pace cu gabaoni˘ ˘ ˘ ˆ ˆ tii ¸ si, ¸ fara sa-l ıntrebe pe Iehova, au ıncheiat ˘ ˆ ˘ un legamant cu ei. Este adevarat, Iehova nu ˘ ˆ ˘ ˆ a anulat acel legamant, dar a avut grija ca ınˆ ˘ ˘ ˆ tamplarea sa fie consemnata ın Scripturi ˘ ˆ ˆ pentru ca noi sa ıntelegem cat este de im¸ ˘ ˘ ˘ ˆ portant sa cautam ındrumarea lui Iehova (Ios. 9:3–6, 14, 15). ˆ ˘ Cand luptam cu tenta ¸tii ˆ ˆ ˆ ˘ 15 Intrucat avem ın madularele noastre „le˘ ˘ ˘ ˘ gea pacatului“, trebuie sa luptam din raspuˆ ˆ ˘ ˘ teri ımpotriva ınclinatiilor pacatoase (Rom. ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ 7:21–25). Dar aceasta lupta poate fi castigat a. ¸ ˘ ˘ Cum? Isus le-a spus continuatorilor sai ca un ˆ ˘ 14. Ce putem ınva ¸ta din relatarea despre Iosua ¸si gabaoni ¸ti? ˘ ˘ 15. Explica ¸ti de ce este importanta rugaciunea penˆ tru a ne ımpotrivi tenta ¸tiilor.

˘ factor esential ¸ este rugaciunea. (Cite ¸ste Luca ˘ ˆ 22:40.) Poate ca unele dorinte ¸ sau ganduri ˆ ˘ ˘ gresite persista si¸ dupa ce ne-am rugat. In ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ acest caz, trebuie sa continuam sa ne rugam, ˘ ˆ trebuie ‘sa-i cerem neıncetat lui Dumnezeu’ ˆ ˘ ˘ ˆ ıntelepciunea necesara pentru a face fat¸ a ın¸ ˘ ˘ cercarii. Iehova „le da tuturor cu generozita˘ ˘ ˘ ˘ ˆ te si¸ fara sa reproseze“, se arata ın scrisoarea ¸ lui Iacov (Iac. 1:5). Aici se mai spune: „Este printre voi cineva bolnav [pe plan spiritual]? ˘ ˘ ˆ Sa-i cheme la el pe batranii congregatiei, iar ¸ ˘ ˆ ˆ ei sa se roage pentru el, ungandu-l cu ulei ın ˘ ˆ numele lui Iehova. Rugaciunea credintei ¸ ıl va vindeca pe cel bolnav“ (Iac. 5:14, 15). ˘ ˘ ˘ 16 E adevarat, rugaciunea este importanta ˆ ˘ pentru a ne ımpotrivi tentatiilor, dar sa nu ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ uitam ca este important si¸ sa ne rugam la ˘ ˆ ˆ ˘ momentul potrivit. Sa ne gandim la tanarul ˆ ˘ mentionat ın Proverbele 7:6–23. La lasarea ¸ ˆ ˘ ıntunericului, el a mers pe o strad a unde stia ¸ ˘ ˘ ˆ ca locuieste de pu¸ o femeie imorala. Inselat ¸ ˘ terea ei de convingere si¸ amagit de buzele ei ˘ mieroase, s-a dus dupa ea, ‘ca un taur care ˆ ˆ ˘ merge la ınjunghiere’. De ce a mers tanarul ˘ pe strada aceea? Biblia spune ca era „lipsit de ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ inima“, adica fara experient¸ a. Probabil ca el se lupta cu unele dorinte (Prov. 7:7). ¸ gresite ¸ ˘ Care ar fi fost momentul cel mai potrivit sa ˘ se roage? Desigur, ar fi fost bine daca s-ar fi ˆ ˆ rugat chiar si¸ ın timp ce ıi vorbea femeia. Dar cel mai potrivit moment pentru a se ruga ar ˆ ˘ fi fost cel ın care i-a venit prima data ideea de a merge pe strada ei. ˘ 17 Poate ca˘ astazi cineva face mari eforturi ˘ ˘ sa nu se uite la imagini pornografice. Sa ˆ ˘ ˘ ˘ presupunem ınsa ca acceseaza pe internet ˘ ˘ site-uri pe care stie ca exista imagini provo¸ ˘ ˆ ˘ catoare. Nu se afla el ıntr-o situatie ¸ asema˘ ˆ ˘ natoare cu cea a tanarului din Proverbele, capitolul 7? Nu porneste ¸ el oare pe o cale ˘ ˆ periculoasa? Pentru a se ımpotrivi tentatiei ¸ ˆ ˆ 16, 17. In lupta cu o tenta ¸tie, cand este cel mai po˘ ˘ trivit moment sa ne rugam?

ˆ ˘ Cand luptam cu o tenta ¸tie, care este cel mai potrivit moment pentru a ne ruga?

˘ de a viziona scene pornografice, el trebuie sa ˆ ˘ ˆ ˘ ceara ajutorul lui Iehova ın rugaciune ınainte de a intra pe internet. ˆ 18 Nu este usor sa˘ ne ımpotrivim unei ten¸ ˘ ˆ ˘ tatii ¸ sau sa ınvingem un obicei rau. „Carnea, ˆ ˆ ın dorinta ¸ ei, este ımpotriva spiritului si¸ spiˆ ˘ ritul ımpotriva carnii“, a scris apostolul Pa˘ vel. De aceea, ‘lucrurile pe care am vrea sa le facem, tocmai pe acelea nu le facem’ (Gal. ˆ ˘ 5:17). Pentru a iesi¸ victoriosi¸ ın aceasta lup˘ ˘ ˘ ˆ ta, trebuie sa ne rugam fierbinte chiar ın moˆ ˆ ˘ ˆ mentul ın care ın mintea noastra se nasc gan˘ duri gresite si¸ apare ispita. Apoi trebuie sa ¸ ˆ ˘ ˘ action am potrivit rugaciunii noastre. In rea¸ ˘ ˆ litate, ‘nu ne-a ajuns nicio ispita, decat ceea ˘ ˆ 18, 19. a) De ce ar putea fi greu sa ne ımpotrivim ˆ unei tenta ¸tii, dar cum putem ie ¸si victorio ¸si ın aceas˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ta lupta? b) Ce e ¸sti hotarat sa faci?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2011

9

ce este comun oamenilor’, iar cu ajutorul lui ˘ ˆ Iehova putem ramane fideli (1 Cor. 10:13). ˘ 19 Rugaciunea este un dar pretios, indis¸ ˆ ˆ pensabil cand trecem prin necazuri, cand ˆ ˘ avem de luat decizii sau cand luptam cu tenˆ ˆ ˘ tatii. ¸ Cerand ajutorul lui Iehova ın rugaciu˘ ˘ ne, dovedim ca ne bizuim pe El. De aceea, sa ˘ ˘ continuam sa-i cerem lui Dumnezeu spiritul ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ sfant, care ne ındruma si¸ ne ıntareste ¸ (Luca ˘ ˆ ˆ ˆ 11:9–13). Da, sa ne ıncredem ıntotdeauna ın ˘ Iehova si¸ sa nu ne bizuim pe priceperea ˘ noastra!

˘ Va amintiti? ¸

ˆ ˘ ˘ ˙ Ce ınvat¸ am din exemplul lui Ezechia, al Anei si¸ al lui Iona cu ˆ ˆ privire la ıncrederea ın Iehova? ˆ ˘ ˘ ˙ Ce ınvat¸ am din exemplul lui David ˆ si¸ al lui Iosua ın ce priveste ¸ luarea deciziilor? ˙ Care este cel mai potrivit moment ˆ ˘ pentru a ne ruga cand luptam cu o tentatie? ¸

˘ ˘ SA UMBLAM POTRIVIT˘ SPIRITULUI SI ¸ VOM AVEA VIAT¸ A SI ¸ PACE ˘ ˘ „Nu umblam potrivit carnii, ci potrivit spiritului.“ (ROM. 8:4)

„N

EATENTIA la volan din cauza distrage¸ rilor a devenit un fenomen de proporˆ ˘ ˘ ¸tii epidemice, iar lucrurile se ınrauta ¸tesc de la an la an“, a declarat secretarul american al transporturilor. De exemplu, mul ¸ti soferi ¸ ˆ ˘ vorbesc la telefonul mobil ın loc sa-si ¸ concentreze aten ¸tia la singurul lucru pe care ar ˘ ˘ ˘ ˘ trebui sa-l faca: sa conduca. Mai mult de o treime dintre responden ¸tii unui sondaj au ˘ ˆ spus ca au fost lovi ¸ti sau ın pericolul de a fi ˘ lovi ¸ti de o masin vorbea ¸ a deoarece soferul ¸ ˘ la telefon. Unii cred ca economisesc timp ˘ ˆ ˆ daca fac si ¸ alte lucruri cand conduc, dar, ın realitate, consecin ¸tele pot fi dezastruoase. ˘ 1, 2. a) De ce este periculos ca un ¸sofer sa se lase ˆ distras ın timp ce conduce? b) La ce pericol se ex˘ pun cei ce se lasa distra ¸si pe plan spiritual?

10

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2011

La fel stau lucrurile si ¸ pe plan spiritual. Asa distras nu ob¸ cum deseori un sofer ¸ ˘ serva pericolele, tot asa care se ¸ un crestin ¸ ˘ lasa distras de la lucrurile spirituale poate ˘ ˘ ˘ ˆ ajunge fara sa-si ¸ dea seama ıntr-o situa ¸tie ˘ ˆ periculoasa. El ar putea ajunge ın cele din ˘ ˆ urma la naufragiu ın ce priveste ¸ credin ¸ta (1 Tim. 1:18, 19). Apostolul Pavel a avertiˆ zat cu privire la acest pericol cand le-a spus ˆ crestinilor din Roma: „A ındrepta mintea ¸ ˆ ˘ ˆ spre carne ınseamna moarte, dar a ındrepˆ ˘ ˘ ta mintea spre spirit ınseamna via ¸ta si ¸ pa˘ ˘ ce“ (Rom. 8:6). Ce a vrut sa spuna Pavel ˘ prin aceste cuvinte? Cum putem evita ‘sa ˆ ˘ ne ındreptam mintea spre carne’ si ¸ cum ˘ ˆ ˘ putem ‘sa ne ındreptam mintea spre spirit’?

2

Pentru ei „nu este nicio condamnare“ ˆ ˘ 3 In scrisoarea catre romani, Pavel a scris ˘ ˘ ˘ ˆ despre lupta sa launtrica: o lupta ıntre carne si ¸ minte. (Cite ¸ste Romani 7:21–23.) Pa˘ ˘ vel nu cauta sa se justifice si ¸ nici nu se auto˘ compatimea, ca si ¸ cum i-ar fi fost imposibil ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sa faca ce este drept. Sa nu uitam ca el era ˘ un crestin uns de spirit, matur si ¸ ¸ ales sa fie „apostol al na ¸tiunilor“ (Rom. 1:1; 11:13).

Atunci de ce a scris Pavel despre lupta lui in˘ terioara? ˘ 4 Apostolul a recunoscut cu sinceritate ca, ˘ ˆ ˘ doar prin for ¸te proprii, nu putea sa ınfap˘ tuiasca voin ¸ta lui Dumnezeu asa ¸ cum si-ar ¸ ˘ ˘ fi dorit. Motivul? „To ¸ti [oamenii] au pacatuit si ¸ nu ajung la gloria lui Dumnezeu.“ (Rom. 3:23) Ca descendent al lui Adam, Pa˘ ˘ vel resim ¸tea efectele pacatului asupra carnii ˘ imperfecte. Aceasta situa ¸tie nu ne este deloc ˘ ˘ straina deoarece si ¸ noi suntem imperfec ¸ti si ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ın fiecare zi avem de dus o lupt a asem an aˆ ˘ toare. In plus, exista multe lucruri care ne-ar ˘ putea distrage si ¸ ne-ar putea face sa deviem ˆ ˘ ˘ de la ‘calea ¸ta’ (Mat. ˆ ˘ ıngusta care duce la ˘ via ˘ ˘ 7:14). Insa situa ¸tia nu a fost fara speran ¸ta pentru Pavel, si ¸ nici pentru noi nu este. ˆ 5 In continuare, Pavel a scris: „Cine ma˘ va ˆ ˘ scapa . . .? Ii mul ¸tumesc lui Dumnezeu prin Isus Cristos, Domnul nostru!“ (Rom. 7:24, 25). Apoi li s-a adresat celor „uni ¸ti cu Cristos Isus“, sau crestinilor unsi. ¸ ¸ (Cite ¸ste ˘ ˆ Romani 8:1, 2.) Prin spiritul sau sfant, Ieˆ ˘ ˘ ˆ hova ıi adopta pe acestia ca fii, facandu-i ¸ „comostenitori cu Cristos“ (Rom. 8:14–17). ¸ ˆ Spiritul lui Dumnezeu si ¸ credin ¸ta lor ın jert˘ ˘ ˆ ˘ ˘ fa de rascumparare a lui Cristos ıi ajuta sa ˘ ˆ ˘ iasa victoriosi ¸ ın lupta men ¸tionata de Pavel ˘ si ¸ astfel sa nu mai fie condamna ¸ti pentru ˘ ˘ ˘ 3, 4. a) Despre ce lupta launtrica a scris Pavel? ˘ b) De ce situa ¸tia lui Pavel prezinta interes pentru noi?

5. Ce anume l-a ajutat pe Pavel?

imperfec ¸tiunea lor. Ei sunt elibera ¸ti „de le˘ gea pacatului si ¸ a mor ¸tii“.

6 Desi Pavel li s-a adresat crestinilor unsi, ¸ ¸ ¸ cele spuse de el despre spiritul lui Dumne˘ ˘ zeu si ¸ despre jertfa de rascumparare a lui Cristos le pot fi de folos tuturor slujitorilor lui Iehova, indiferent de speran ¸ta pe care o au. Sfatul dat de Pavel a fost scris sub inspi˘ ˘ ˆ ra ¸tie divina si ¸ deci este vital ca to ¸ti sa-l ın ¸te˘ ˆ legem si ¸ sa-l punem ın aplicare.

Cum „a condamnat [Dumnezeu] ˘ ˆ pacatul ın carne“ ˆ 7 In capitolul 7 din Romani, Pavel a vor˘ bit despre puterea pe care o are pacatul asuˆ ˘ pra carnii imperfecte. In capitolul 8, el a vorˆ bit despre puterea spiritului sfant. Apostolul ˆ a explicat cum ıi poate ajuta spiritul lui ˘ ˆ ˘ Dumnezeu pe crestini sa se ımpotriveasca ¸ ˘ ˘ ˘ puterii pe care o exercita pacatul si ¸ astfel sa ˘ ˘ ˆ traiasca ın armonie cu voin ¸ta lui Iehova si ¸ ˘ ˘ ˘ sa ob ¸tina aprobarea sa. Pavel a subliniat ca, ˆ ˘ prin spiritul sfant si ¸ prin jertfa de rascum˘ parare a lui Isus, Dumnezeu a realizat ceva ˘ ce Legea mozaica nu putea realiza. ˆ 8 Legea, cu multele ei porunci, ıi condamˆ ˘ ˘ na pe pacatosi. ¸ In plus, marii preo ¸tii din Israel, care slujeau sub Lege, erau imperfec ¸ti ˘ ˘ si ¸ nu puteau oferi o jertfa corespunzatoare ˘ ˘ pentru pacat. Prin ˆ urmare, Legea era „slaba ˘ ˘ ˆ din cauza carnii“. Insa, ‘trimi ¸tandu-l pe Fiul ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sau ıntr-o forma asemanatoare carnii paca˘ ˘ toase’ si ¸ oferindu-l ca rascumparare, Dum˘ ˆ nezeu „a condamnat pacatul ın carne“, reaˆ lizand astfel ceea ce „Legea nu avea putere“ ˘ ˘ ˘ ˘ sa faca. Jertfa de rascumparare a lui Isus pu˘ ˘ tea sa-i salveze pe oameni de pacat. Astfel, crestinii unsi ¸ ¸ sunt considera ¸ti drep ¸ti pe baza ˘ 6. De ce to ¸ti slujitorii lui Dumnezeu trebuie sa dea aten ¸tie cuvintelor lui Pavel? ˆ ˘ ˘ 7, 8. a) In ce sens era Legea „slaba din cauza car˘ nii“? b) Ce a realizat Dumnezeu prin spiritul sau ¸si ˘ ˘ prin rascumparare?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2011

11

˘ Umbli potrivit carnii sau potrivit spiritului?

ˆ ˘ ˘ ˆ credin ¸tei ın aceasta jertfa. Ei sunt ındemna ¸ti ˘ ˘ ‘sa umble nu potrivit carnii, ci potrivit spiritului’. (Cite ¸ste Romani 8:3, 4.) Pentru a ˘ ˘ primi „coroana vie ¸tii“, ei trebuie sa faca luˆ ˘ ˆ crul acesta cu fidelitate pana la sfarsitul ¸ ˘ ˆ cursei lor pamantesti ¸ (Rev. 2:10). ˆ 9 In acest context, Pavel mai aminteste ¸ ˘ „legea spiritului“ si ¸ „legea pacatului si ¸ a mor ¸tii“ (Rom. 8:2). Ce sunt aceste legi? Aici, ˆ ˘ cuvantul „lege“ nu se refera la anumite re˘ guli, cum erau cele din Legea mozaica. Po˘ ˘ trivit unei lucrari de referin ¸ta, „termenul ˆ ˘ grecesc pentru lege folosit aici ınseamna un ˘ principiu interior, fie bun, fie rau, care de˘ termina faptele oamenilor si ¸ care ac ¸tionea˘ ˘ za implacabil ca o lege. Termenul indica, de ˘ ˘ asemenea, o norma dupa care oamenii se ˆ ˘ conduc ın via ¸ta“.

10 Apostolul Pavel a scris: „Printr-un sin˘ ˆ ˘ gur om a intrat pacatul ın lume si ¸ prin pacat moartea, si ¸ astfel moartea s-a extins la ˘ ˘ ˘ to ¸ti oamenii, fiindca to ¸ti au pacatuit“ (Rom. 5:12). Fiind descenden ¸ti ai lui Adam, to ¸ti

˘ suntem supusi ¸ legii pacatului si ¸ a mor ¸tii. ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ Carnea noastra pacatoasa ne ındeamna ın˘ ˆ continuu sa facem lucruri care ıi displac lui Dumnezeu, ceea ce duce inevitabil la moarˆ ˘ te. In scrisoarea catre galateni, Pavel numes-¸ ˘ ˘ ˘ ˘ te aceste fapte si ¸ trasaturi ‘lucrari ale carnii’. ˘ ˘ Apoi adauga: „Cei care practica astfel de lucruri nu vor mosteni regatul lui Dumnezeu“ ¸ ˘ (Gal. 5:19–21). Acesti ¸ oameni umbla potri˘ vit carnii (Rom. 8:4). „Principiul interior“ ˆ ˘ ˘ care ıi anima si ¸ „norma dupa care se conˆ ˘ duc ın via ¸ta“ sunt total carnale. Dar oare nu˘ mai cei ce comit fornica ¸tie, practica idola˘ tria sau spiritismul ori alte pacate grave ˘ ˘ umbla potrivit carnii? Nu, deoarece printre ˘ ˘ ˘ ˘ lucrarile carnii se numara si ¸ lucruri pe care ˘ ˘ unii le considera simple slabiciuni omeˆ nesti, ¸ cum ar fi gelozia, izbucnirile de manie, disputele si ¸ invidiile. Si ¸ poate spune ci˘ neva ca s-a eliberat complet de astfel de ˘ ˘ ˘ lucrari si ¸ ca nu mai umbla deloc potrivit ˘ carnii? ˆ ˘ ˘ 11 Cat de ferici ¸ti suntem ca Iehova a facut

ˆ ˆ 9. Care este sensul cuvantului „lege“ folosit ın Romaniˆ 8:2? ˘ 10. In ce sens suntem supu ¸si to ¸ti legii pacatului ¸si a mor ¸tii?

˘ 11, 12. a) Ce a facut Iehova pentru a ne elibera de ˘ ˘ sub legea pacatului ¸si a mor ¸tii? b) Ce trebuie sa facem noi pentru a ne bucura de favoarea lui Dumnezeu?

12

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2011

˘ ˘ ˘ posibila eliberarea noastra de sub legea paˆ catului si ¸ a mor ¸tii! Isus a spus: „Atat de mult ˆ ˆ a iubit Dumnezeu lumea, ıncat l-a dat pe ˘ ˘ Fiul sau unic-nascut, pentru ca oricine ma˘ ˘ ˆ ˘ ˘ nifesta credin ¸ta ın el sa nu fie distrus, ci sa ˘ ˘ ˘ ˆ aiba via ¸ta vesnic a“. Reac ¸tionand la iubirea ¸ ˆ ˘ ˆ lui Dumnezeu si ¸ manifestand credin ¸ta ın ˘ ˘ jertfa de rascumparare a lui Isus Cristos, putem fi elibera ¸ti de condamnarea pe care o ˘ ˘ atrage dupa sine pacatul mostenit (Ioan ¸ ˆ ˘ 3:16–18). De aceea ne sim ¸tim ımboldi ¸ti sa ˆ ˘ exclamam asemenea lui Pavel: „Ii mul ¸tumesc lui Dumnezeu prin Isus Cristos, Domnul nostru!“. ˘ ˘ ˘ 12 Situa ¸tia noastra se aseamana cu cea a ˘ ˘ unei persoane care vrea sa fie vindecata de ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ o boala grava. Pentru a se ınsanatosi ¸ com˘ ˘ ˆ plet, trebuie sa faca ceea ce ıi prescrie mediˆ ˘ ˆ cul. La fel si ¸ noi, manifestand credin ¸ta ın ˘ ˘ rascumparare, putem fi elibera ¸ti de sub le˘ gea pacatului si ¸ a mor ¸tii. Totusi, ¸ suntem ˆ ˘ ˘ ˘ ınca imperfec ¸ti si p ac ato si.

Pentru a ajunge ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ la o buna sanatate spirituala si ¸ a ne bucura ˆ de binecuvantarea si ¸ favoarea lui Dumne˘ zeu, trebuie sa mai facem ceva. Asa ¸ cum ara˘ ˘ ˘ ta Pavel, trebuie sa umblam potrivit spiritului.

Cum putem umbla potrivit spiritului ˆ ˘ ˘ 13 Cand umblam, ne deplasam pas cu pas ˘ spre o anumita destina ¸tie sau spre un obiectiv. Astfel, a umbla potrivit spiritului presupune progres spiritual constant, nu perfec˘ ¸tiune spirituala (1 Tim. 4:15). Zi de zi trebuie ˘ ˘ ˆ ˘ sa facem tot ce ne sta ın putin ¸ta pentru a ˘ ˆ ˘ umbla, sau a trai, potrivit ındrumarii spiri˘ tului. Daca ‘vom umbla prin spirit’, vom avea aprobarea lui Dumnezeu (Gal. 5:16). ˆ ˘ 14 In scrisoarea catre romani, Pavel vorˆ ˘ beste ¸ ın continuare despre doua categorii de ˆ ˆ ˘ oameni, care ısi ¸ ındreapta mintea spre lucruri complet diferite: unii spre „lucrurile ˘ carnii“, iar al ¸tii spre „lucrurile spiritului“.

(Cite ¸ste Romani 8:5.) Aici termenul „carˆ ˘ ˘ ne“ nu se refera neaparat la corpul fizic. In ˆ Biblie, cuvantul „carne“ este folosit uneori ˘ ˘ ˘ ˘ cu privire la natura imperfecta si ¸ pacatoasa ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ a carnii decazute. Aceasta natura imperfecta ˘ genereaza lupta dintre carne si ¸ minte, men˘ ¸tionata de Pavel. Spre deosebire de Pavel, cei ˘ ˘ ˘ care „traiesc potrivit carnii“ nici macar nu ˆ ˘ 13. Ce ınseamna a umbla potrivit spiritului? ˆ ˘ ˘ 14. Cum gandesc ¸si se comporta cei care „traiesc po˘ trivit carnii“?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2011

13

ˆ ˘ ˘ ˘ ıncearca sa lupte. Pe acestia nu-i intereseaza ¸ ce doreste ¸ Dumnezeu de la ei si ¸ nici nu-i cer ˆ ˘ ajutorul pentru a lupta ımpotriva carnii. ˘ Deseori ei se concentreaza asupra satisface˘ rii necesita ¸tilor si ¸ dorin ¸telor fizice. Dar cei ˘ ˆ ˆ care „traiesc potrivit spiritului“ ısi ¸ ındreap˘ ˘ ta mintea spre „lucrurile spiritului“, adica ˘ spre activita ¸tile spirituale si ¸ spre ceea ce face ˆ Iehova ın folosul nostru. ˆ 15 (Cite ¸ste Romani 8:6.) Inainte de a face ˘ ˆ ˆ un lucru, fie bun, fie rau, oamenii ısi ¸ ın˘ ˆ dreapta mintea spre acel lucru. Cei care ısi ¸ ˆ ˘ ˆ ındreapta ın mod constant mintea spre lu˘ ˆ ˘ ˘ crurile carnii ajung ın scurta vreme sa dezˆ volte un mod de gandire axat pe acestea. Ele ˘ ˆ le acapareaza toate gandurile, sentimentele ˘ si ¸ preocuparile. ˆ ˘ 16 Ce ıi preocupa pe majoritatea oamenilor din prezent? Apostolul Ioan a scris: „Tot ˆ ˘ ce este ın lume — dorin ¸ta carnii, dorin ¸ta ˘ ochilor si ¸ etalarea ostentativa a mijloacelor ˘ ˘ de existen ¸ta — nu provine de la Tatal, ci provine din lume“ (1 Ioan 2:16). Aceste dorin˘ ˆ ¸te graviteaza ın jurul unor lucruri precum ˘ ˘ imoralitatea, faima si ¸ boga ¸tiile. Car ¸tile, revistele, ziarele, filmele, emisiunile TV si ¸ internetul sunt pline cu astfel de lucruri toc˘ ˆ mai pentru ca majoritatea oamenilor ısi ¸ ˆ 15, 16. a) Cum ne este influen ¸tat modul de gandiˆ ˘ re de lucrurile spre care ne ındreptam mintea? ˆ ˆ ˘ b) Spre ce ı ¸si ındreapta mintea majoritatea oamenilor din prezent?

Pute ¸ti explica?

ˆ ˙ In ce sens „Legea nu avea putere“ ¸si ˘ ce a facut Dumnezeu? ˘ ˙ Ce este „legea pacatului ¸si a mor ¸tii“ ¸si cum putem fi elibera ¸ti de sub ˘ aceasta lege? ˆ ˙ Ce presupune „a [ne] ındrepta mintea spre spirit“?

14

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2011

ˆ ˘ ındreapta mintea spre ele si ¸ le doresc. Toˆ ˆ tusi, ¸ „a ındrepta mintea spre carne ınseam˘ ˆ na moarte“, ın prezent moarte din punct de ˆ vedere spiritual, iar ın viitorul apropiat moarte din punct de vedere fizic. Motivul ˆ este evident. Asa ¸ cum spune Pavel, „a ınˆ ˘ drepta mintea spre carne ınseamna dus¸ ˘ manie cu Dumnezeu, deoarece carnea nu ˘ ˘ este supusa legii lui Dumnezeu pentru ca ˘ nici nu poate. Astfel, cei ce traiesc potri˘ ˘ vit carnii nu-i pot placea lui Dumnezeu“ (Rom. 8:7, 8). ˆ ˆ 17 In schimb, „a ındrepta mintea spre spiˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ rit ınseamna via ¸ta si a ın ¸ pace“, via ¸ta vesnic ¸ ˆ ˘ ˘ viitor, iar ın prezent pace launtrica si ¸ pace ˘ ˘ cu Dumnezeu. Cum putem arata ca avem ˆ ˘ ˘ ˘ mintea ındreptata spre spirit? Daca urmam ˆ ˆ ıntotdeauna ındrumarea spiritului si ¸ permiˆ ˘ ˆ tem ca ın noi sa se dezvolte un mod de gandire spiritual. Astfel, vom avea un mod de ˆ ˆ gandire ‘supus legii lui Dumnezeu’ si ¸ ın arˆ ˘ monie cu gandurile sale. Daca ne vom con˘ frunta cu o tenta ¸tie, vom sti ¸ exact ce cale sa ˘ ˘ urmam si ¸ vom dori sa facem alegerea corec˘ ˆ ˘ ˆ ta, potrivit ındrumarii spiritului sfant. ˆ ˘ 18 Prin urmare, este vital sa˘ ne ındrept am mintea spre lucrurile spiritului. Aceasta pre˘ ˆ supune ‘sa ne ıncingem mintea pentru acti˘ ˘ vitate’, adica sa avem un bun program de ˘ ˘ activita ¸ti spirituale, care include rugaciunea, citirea si ¸ studierea Bibliei, participarea ˆ la ıntruniri si ¸ la lucrarea de predicare (1 Pet. ˘ ˘ 1:13). Activita ¸tile spirituale trebuie sa ocupe ˆ ˘ ˘ cel mai important loc ın via ¸ta noastra. Sa nu ˘ ˘ ˘ permitem lucrurilor carnii sa ne distraga, ci ˘ ˆ ˘ sa ne ındrept am mintea spre lucrurile spiriˆ ˘ tului. In felul acesta vom continua sa um˘ blam potrivit spiritului si ¸ vom secera bineˆ ˘ ˆ cuvantari. Da, a ındrepta mintea spre spirit ˆ ˘ ˘ ınseamna via ¸ta si ¸ pace! (Gal. 6:7, 8) ˘ ˘ ˆ 17, 18. Cum putem arata ca avem mintea ındrepta˘ ˆ ˘ ta spre spirit, ¸si de ce binecuvantari vom avea parte?

˘ BOLNAVA ACUM, DAR NU PENTRU TOTDEAUNA ˘

REL ATA RE DE

SARA VAN DER MONDE

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

ˆ ˆ Deseori, oamenii ımi spun: „Sara, ai un zambet foarte frumos! Cum de esti ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ tot timpul fericita?“. Eu le raspund ca am o sperant¸ a deosebita: ˘ „Acum sunt bolnava, dar nu pentru totdeauna!“. ˘ ˆ -AM nascut ın 1974 la Paris (Franta). ¸ Nas¸ terea mea a decurs foarte greu, iar mai ˆ ˘ tarziu am fost diagnosticata cu paralizie cere˘ ˆ ˆ brala. Imi miscam cu greu mainile si ¸ ¸ picioare˘ le, nu puteam vorbi clar si ¸ eram predispusa la ˆ ˘ infectii. ¸ Apoi m-am ımbolnavit de epilepsie. ˆ Cand aveam doi ani, familia mea s-a mutat ˆ la Melbourne (Australia). Doi ani mai tarziu, ˘ ˘ tata ne-a parasit pe mine si ¸ pe mama. Atunci ˘ ˆ a fost prima data cand m-am simtit ¸ aproape de ˘ Dumnezeu. Mama, care este Martora a lui ˆ Iehova, m-a dus cu regularitate la ıntruniri, ˘ ˘ unde am aflat ca Dumnezeu ma iubeste ¸ si ¸ lui ˆ ˘ ˆ ˘ ıi pasa de mine. Ceea ce am ınvatat, ¸ precum si ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ iubirea si ¸ ıncurajarile mamei m-au facut sa ma ˆ ˘ ˘ ˘ simt ın sigurant¸ a, chiar daca situatia ¸ noastra se schimbase. ˆ ˘ ˘ ˘ De la mama am ınvatat ¸ si ¸ cum sa ma rog lui ˆ ˘ ˘ Iehova. De fapt, ımi este mult mai usor ¸ sa ma ˆ ˘ ˘ rog decat sa vorbesc. Nu trebuie sa fac eforturi ˘ ˆ sa pronunt¸ cuvintele, totusi ¸ ele ımi sunt clare ˆ ˆ ˆ ın minte. Oamenii nu ınteleg ıntotdeauna ce ¸ ˘ ˆ vreau sa spun, de aceea este foarte ıncurajator ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ sa stiu ca Iehova ma ıntelege, indiferent ca ıi ¸ ¸ ˆ ˆ vorbesc ın gand sau cu voce tare, poticnin˘ ˆ du-ma ın cuvinte (Ps. 65:2).

M

ˆ Infrunt multe obstacole ˆ ˆ La varsta de cinci ani, paralizia avansase atat ˆ ˆ de mult, ıncat aveam nevoie de orteze pentru ˘ ˘ ˆ a merge. Mai mult ma leganam decat mer˘ geam. La 11 ani nu mai puteam sa merg de˘ ˘ ˆ ˘ ˘ loc. Ca sa ma urc ın pat si ¸ sa cobor trebuia sa folosesc un elevator electric. Cu ajutorul aces˘ ˆ ˆ tuia ma asezam ın scaunul cu rotile, pe care ıl ¸ ˆ ˘ manevram ac ¸tionand o maneta. ˘ ˘ Trebuie sa recunosc ca, uneori, problemele ˘ ˘ ˘ ˆ de sanatate ma coplesesc.

Dar atunci ımi vine ¸ ˆ ın minte deviza familiei noastre: „Nu te-ngrijora pentru ceea ce nu poti¸ face. Concentrea˘ ˆ za-te la ceea ce po ¸ti face“. Gandind astfel, am ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ınva ¸tat sa calaresc, sa merg cu barca si ¸ canoea, ˘ ˘ am reusit si chiar sa ¸ sa fac excursii cu cortul ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ conduc o masin ¸ a ın poligon! In plus, ımi ex˘ ˆ prim latura artistica ın diverse moduri: pictez, cos, brodez si ¸ confec ¸tionez cuverturi si ¸ obiec˘ te de ceramica. ˘ ˘ Din cauza problemelor grave de sanatate, ˘ ˘ ˘ unele persoane au spus ca nu eram capabila sa ˘ iau singura decizia de a-i sluji lui Dumnezeu. ˆ ˘ ˆ Cand aveam 18 ani, o profesoara m-a ındem˘ ˘ ˘ nat sa plec de acasa pentru a „scapa“ de religia TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2011

15

˘ ˘ mamei mele. Ea chiar s-a oferit sa ma ajute ˘ ˘ ˘ ˘ sa-mi gasesc o locuin ¸ta. Dar i-am spus ca n-am ˘ ˘ ˘ sa renun ¸t niciodata la credinta ¸ mea si ¸ ca voi ˘ ˆ ˘ pleca de acasa doar cand voi considera ca pot ˘ fi mai independenta. ˘ La scurt timp dupa acea discutie, ¸ m-am bo˘ ˆ tezat ca Martora a lui Iehova. Doi ani mai tarˆ ziu, m-am mutat ıntr-un mic apartament. Aici ˘ ˆ ma bucur atat de ajutorul de care am nevoie, ˆ ˘ ˘ cat si ¸ de mai multa independent¸ a. ˘ O cerere neasteptat a ¸ ˘ De-a lungul anilor, credinta ¸ ˆ mi-a fost pusa ˆ ˆ la ıncercare si ¸ ın alte moduri. Intr-o zi, un co˘ ˘ ˘ leg de scoal a, care avea si ¸ ¸ el probleme de sanaˆ ˘ ˘ ˆ tate, m-a cerut ın casatorie. La ınceput m-am ˘ sim ¸tit flatata. Asemenea multor tinere, si ¸ eu ˆ ˘ ımi doresc un partener de viat¸ a. Totusi, ¸ faptul ˘ ˘ ˆ ˘ ca doua persoane au ın comun o problema de ˘ ˘ ˘ ˘ sanatate nu este o garantie ¸ ca vor avea o cas-

˘ ˆ ˆ ˘ nicie fericita. In plus, tanarul respectiv nu era ˘ Martor al lui Iehova. Convingerile, preocuparile si ¸ obiectivele noastre erau complet diferiˆ te. Asadar, cum am fi putut avea un viitor ım¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ preuna? Mai mult, eram hotarata sa respect ˘ ˘ ˘ porunca lui Dumnezeu de a ma casatori doar ˆ ˘ cu un colaborator ın credint¸ a (1 Cor. 7:39). ˘ ˘ Prin urmare, i-am spus politicos ca nu ma pu˘ ˘ team casatori cu el. ˘ ˆ Nu regret deloc decizia luata. In plus, sunt ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sigura ca voi fi fericita ın lumea noua promi˘ ˆ ˘ sa de Dumnezeu (Ps. 145:16; 2 Pet. 3:13). Pana ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ atunci sunt hotarata sa-i raman loiala lui Ieho˘ ˘ ˆ ˘ va si ¸ sa fiu mul ¸tumita cu situa ¸tia ın care ma aflu. ˘ ˆ ˘ Astept cu nerabdare ziua cand voi sari ¸ ˘ din scaunul cu rotile si ¸ voi alerga cu toata ˘ for ¸ta. Atunci voi striga: „Am fost bolnava, ˘ ˘ ˘ dar acum ma pot bucura de sanatate pentru totdeauna!“.

„LOCUITORI TEMPORARI“ ˆ INTR-O LUME REA ˆ ˘ ˘ ˘ „Toti . . . au declarat public ca erau straini si ¸ acestia ¸ ¸ locuitori temporari ın tar ¸ a.“ (EVR. 11:13)

ˆ I SUNT ın lume“, a spus Isus despre dis˘ ˆ ˘ ˘ cipolii sai. Insa a adaugat: „Ei nu fac parte din lume, asa ¸ cum nici eu nu fac parte din lume“ (Ioan 17:11, 14). Prin aceste cuvinte, ˘ ˘ Isus a aratat clar ce pozitie ¸ trebuiau sa adop˘ ˘ ˘ te adevaratii ¸ sai continuatori fat¸ a de ‘acest ˘ sistem’, al carui dumnezeu este Satan (2 Cor. ˘ ˘ ˘ ˆ 4:4). Desi¸ aveau sa traiasca ıntr-o lume nele˘ ˘ ˘ giuita, ei nu aveau sa faca parte din ea. Sta-

˘ ˘ tutul lor avea sa fie acela de „straini si¸ locuitori temporari“ (1 Pet. 2:11). ˘ Ei au trait ca „locuitori temporari“ 2 Din cele mai vechi timpuri, slujitorii fideli ai lui Iehova au fost diferiti¸ de oamenii ˘ ˆ ˘ din lumea lipsita de pietate ın care au trait. ˆ In zilele de dinainte de Potop, Enoh si¸ Noe ˘ ‘au umblat cu adevaratul Dumnezeu’ (Gen.

˘ 1. Ce a spus Isus despre pozi ¸tia pe care trebuiau sa ˘ ˘ o adopte continuatorii sai fa ¸ta de lume?

˘ 2, 3. De ce se poate spune ca Enoh, Noe, Avraam ˘ ˘ ¸si Sara au trait ca „straini ¸si locuitori temporari“?

„E

16

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2011

5:22–24; 6:9). Ei au predicat plini de curaj ˘ ˆ mesajele de judecata ale lui Iehova ımpotriva lumii rele conduse de (Cite ¸ste 2 Peˆ Satan. ˆ tru 2:5; Iuda 14, 15.) Intrucat au umblat cu ˆ Dumnezeu ın mijlocul unei lumi lipsite de ˘ pietate, Enoh i-a fost „placut lui Dumnezeu“, iar Noe a fost considerat „ireprosabil ¸ printre oamenii din vremea lui“ (Evr. 11:5; Gen. 6:9). ˆ 3 Dand ascultare poruncii lui Dumnezeu, Avraam si¸ Sara au renuntat ¸ la confortul vie˘ tii ¸ din orasul ¸ caldeean Ur si¸ au acceptat sa ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ duca o viat¸ a de nomazi ıntr-o tar ¸ a straina (Gen. 11:27, 28; 12:1). Apostolul Pavel a scris: ˘ ˆ „Prin credint¸ a, Avraam, cand a fost chemat, ˘ ˘ a ascultat si¸ a iesit ¸ ca sa mearga spre locul pe ˘ ˘ care trebuia sa-l primeasca drept mostenire. ¸ A iesit, ¸ desi¸ nu stia ¸ unde se duce. Prin credin˘ ˘ ˘ ˆ t¸ a, el a trait ca strain ın tara promisiunii ca ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ıntr-o tar ¸ a straina si¸ a locuit ın corturi cu Isaac si¸ cu Iacob, mostenitori cu el ai aceleiasi¸ ¸ promisiuni“ (Evr. 11:8, 9). Despre acesti ¸ ˆ slujitori fideli ai lui Iehova, Pavel a spus: „In cre˘ dint¸ a au murit toti¸ acestia, desi ¸ ¸ n-au primit ˆ ˘ ımplinirea promisiunilor, ci doar le-au vazut de departe, le-au salutat si¸ au declarat public ˘ ˘ ˆ ˘ ca erau straini si ¸ a“ ¸ locuitori temporari ın tar (Evr. 11:13).

Un avertisment dat israeli ¸tilor Urmasii ¸ lui Avraam au devenit numerosi. ¸ ˘ Iehova a facut din ei o natiune, Israel, si ¸ ¸ le-a ˘ dat un cod de legi si¸ o tar ¸ a (Gen. 48:4; Deut. ˘ 6:1). Poporul Israel nu trebuia sa uite nicio˘ ˘ ˘ ˘ ˆ data ca adevaratul Proprietar al t¸ arii ın care locuiau era Iehova (Lev. 25:23). Israelitii ¸ erau ˘ asemenea unor chiriasi, ti¸ sa ¸ care sunt obliga ˆ respecte dorintele proprietarului. In plus, ei ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ trebuiau sa pastreze viu ın minte ca ‘omul nu ˘ ˆ ˘ traieste ¸ numai cu paine’; ei nu trebuiau sa ˘ ˘ ˘ ˘ permita ca prosperitatea materiala sa-i faca

˘ sa uite de Iehova (Deut. 8:1–3). De aceea, ˆ ˆ ˘ ınainte de a se stabili ın tar ¸ a, israelitii ¸ au pri˘ ˆ mit urmatorul avertisment: „Cand Iehova, ˘ ˆ Dumnezeul tau, te va duce ın tara aceea ¸ ˘ ˘ — despre care le-a jurat stramosilor tai, Avra¸ ˘ am, Isaac si va da — unde sunt ¸ ¸ Iacob, ca ti-o orase ¸ mari si¸ frumoase pe care nu tu le-ai construit, case pline de tot felul de lucruri bune pe care nu tu le-ai umplut si¸ rezervoa˘ ˘ ˘ re sapate pe care nu tu le-ai sapat, vii si¸ masˆ lini pe care nu tu i-ai plantat, si¸ cand vei ˆ ˘ ˘ ˘ manca si¸ te vei satura, ai grija sa nu-l uiti¸ pe Iehova“ (Deut. 6:10–12). ˆ ˘ 5 Insa˘ israelitii au facut tocmai ceea ce Ie¸ ˆ ˘ ˘ ˆ hova ıi avertizase sa nu faca. In timpul lui Neemia, un grup de leviti¸ amintea cu rusine ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ ce s-a ıntamplat dupa ce poporul a luat ın ˘ ˆ ˘ ˆ stapanire Tara Promisa. Locuind ın case con¸ ˆ ˘ fortabile si¸ avand hrana din belsug, israelitii ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ „au mancat, s-au saturat [si] Ei ¸ s-au ıngrasat“. ¸ ˘ ˘ ˆ s-au razvratit ımpotriva lui Dumnezeu si¸ ˆ ˘ chiar i-au omorat pe profetii ¸ trimisi¸ sa-i aver˘ ˆ ˆ tizeze. De aceea, Iehova i-a lasat ın mana ˘ vrajmasilor lor. (Cite ¸ste Neemia 9:25–27; ¸ ˆ ˆ Os. 13:6–9) Mai tarziu, ın timpul dominatiei ¸ ˆ ˘ romane, iudeii infideli au mers pana acoˆ ˆ ˆ lo ıncat l-au omorat pe promisul Mesia!

Drept urmare, Iehova i-a respins si¸ a ales o ˘ noua natiune: Israelul spiritual (Mat. 21:43; ¸ Fap. 7:51, 52; Gal. 6:16).

4

ˆ 4. Ce avertisment au primit israeli ¸tii ınainte de a se ˆ stabili ın ¸tara lor?

‘Nu fac parte din lume’ ˘ ˆ Asa ¸ cum s-a aratat la ınceputul articolului, Isus Cristos, Capul congregatiei ¸ crestine, ¸ ˘ ˘ a spus clar despre continuatorii sai ca nu ˘ ˘ ˘ aveau sa faca parte din lume, adica din siste˘ ˆ mul rau al lui Satan. Cu putin ¸ timp ınainte de moartea sa, Isus le-a spus discipolilor: 6

5. De ce a respins Iehova Israelul, ¸si ce na ¸tiune ˘ noua a ales el?

6, 7. a) Explica ¸ti cuvintele lui Isus despre pozi ¸tia pe ˘ ˘ ˘ care trebuiau sa o adopte continuatorii sai fa ¸ta de ˘ ˘ ˆ ˘ lume. b) De ce trebuiau cre ¸stinii sa ramana separa ¸ti de sistemul lui Satan?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2011

17

Primii cre ¸stini nu au luat parte la divertismente violente ¸si imorale

˘ „Daca ati¸ face parte din lume, lumea ar iubi ˘ ce este al ei, dar, fiindca nu faceti¸ parte din lume, ci eu v-am ales din lume, de aceea lu˘ ˘ mea va uraste“ (Ioan 15:19). ¸ ˘ ˆ ˆ 7 Cu timpul, crestinismul s-a rasp andit ın ¸ ˘ diferite parti¸ ale Imperiului Roman. Dar, in˘ ˘ ˘ diferent unde traiau, crestinii trebuiau sa ra¸ ˆ ˘ mana separati¸ de sistemul lui Satan. Ei nu ˘ ˘ trebuiau sa faca compromis cu lumea, conˆ formandu-se practicilor ei si¸ devenind o par˘ ˘ te a ei. Iata ce le-a scris apostolul Petru, dupa aproximativ 30 de ani de la moartea lui Cris˘ tos, crestinilor care traiau pe cuprinsul Impe¸ ˘ ˆ riului Roman: „Iubitii ¸ mei frati, ¸ va ındemn ˘ ˘ ˘ ca pe niste ¸ straini si ¸ locuitori temporari sa va ˘ abtine carnale, caci ele lup¸ ti¸ de la dorintele ¸ ˘ ˆ ˘ ta ımpotriva sufletului. Sa aveti¸ o purtare ex˘ celenta printre natiuni“ (1 Pet. 1:1; 2:11, 12). ¸ ˘ ˘ 8 Primii crestini au trait ca „straini si¸ locui¸ ˆ ˘ tori temporari“ ın lumea romana, fapt confirmat si¸ de cuvintele istoricului Kenneth Scott Latourette. El a scris: „Este bine cunosˆ ˘ ˆ cut ın istorie ca, ın primele trei secole, cres-¸ tinii au fost tinta persecutiilor, deseori a unor ¸ ¸

Noi nu ne folosim din plin de lume ˆ Cum stau lucrurile ın prezent? Noi am ˘ ˘ adoptat fat¸ a de „actualul sistem rau“ aceeasi¸ pozitie (Gal. 1:4). Din ¸ ca a primilor crestini ¸ ˘ acest motiv, multi¸ ne ˆ interpreteaza gresit, ¸ iar ˘ ˘ ˆ ˆ unii chiar ne urasc. Insa noi nu ıi uram pe ˘ ˘ oameni. Dimpotriva, din iubire fat¸ a de se˘ ˘ ˆ ˘ ˘ meni, predicam din casa ın casa, straduin˘ ˘ ˘ du-ne sa luam legatura cu fiecare locatar ˆ ˘ ˘ ˘ pentru a-i ımpartasi¸ vestea buna despre Regatul lui Dumnezeu (Mat. 22:39; 24:14). Toate aceste eforturi le facem deoarece suntem ˘ convinsi¸ ca Regatul lui Iehova, condus de ˘ ˆ ˆ ˘ Cristos, va pune capat ın curand guvernarii

˘ 8. Cum reiese din cuvintele unui istoric ca primii ˘ cre ¸stini nu faceau parte din lume?

˘ ˘ ˘ 9. Cum dovedesc adevara ¸tii cre ¸stini ca nu-i urasc pe oameni?

18

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2011

persecutii ¸ aprige . . . Li se aduceau tot felul de acuzatii. ¸ Deoarece nu participau la cere˘ ˆ moniile pagane, crestinii erau considerati¸ ¸ ˆ ˆ atei. Intrucat nu luau parte la multe dintre ˘ ˘ ˘ evenimentele din viata ¸ comunitatii ¸ — sarba˘ ˆ tori pagane, spectacole publice, pe care cres-¸ tinii le socoteau pline de imoralitate, de idei ˘ ˆ si ¸ ti, ¸ spu¸ de practici pagane —, erau dispretui ˆ ˘ ˆ ˘ nandu-se despre ei ca ıi urasc pe oameni“.

9

ˆ umane imperfecte si¸ o va ınlocui cu un sistem nou si ¸ drept (Dan. 2:44; 2 Pet. 3:13). ˆ ˆ ˘ ˆ 10 Avand ın vedere ca sfarsitul acestui sis¸ ˘ tem este foarte aproape, suntem constien ti¸ ca ¸ ˘ ˆ ˘ nu este timpul sa ne „stabilim“ ın aceasta ˘ ˘ ˘ ˘ lume muribunda, urmarind sa ducem o viat¸ a ˆ ˘ cat mai confortabila. Apostolul Pavel a spus: ˘ ˘ „Fratilor, iata ce spun: a mai ramas putin ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ timp. De acum ınainte, . . . cei ce cumpara ˘ [sa fie] ca aceia care nu au si¸ cei ce se folosesc de lume, ca aceia care nu se folosesc din ˘ ˆ plin de ea, fiindca scena acestei lumi este ın schimbare“ (1 Cor. 7:29–31). Dar cum se folosesc crestinii din prezent de lume? Ei folo¸ sesc tehnologia si¸ mijloacele de comunicare ˘ ˆ moderne pentru a raspandi cunostin ¸ bibli¸ ta ˘ ˆ ca pe tot globul, ın sute de limbi. De asemeˆ ˘ ˘ ˘ nea, se folosesc ıntr-o anumita masur ˆ a de ˆ lume pentru a-si¸ castiga existenta. ¸ In plus, ¸ ˘ ˘ ˘ cumpara bunuri si ¸ servicii pe care le ofera lumea. Totusi, din prezent nu se folo¸ crestinii ¸ ˆ ˘ ˘ sesc din plin de lume ın sensul ca nu acorda ˘ lucrurilor materiale si¸ activitatilor laice mai ¸ ˘ ˘ ˆ multa important¸ a decat trebuie. (Cite ¸ste 1 Timotei 6:9, 10.)

11 Crestinii vigilenti sunt atenti sa˘ nu se fo¸ ¸ ¸ ˘ ˆ loseasca din plin de lume nici ın ce prives-¸ ˘ te instruirea superioara. Multi¸ oameni din ˘ ˘ ˘ aceasta lume considera instruirea superioara ˘ ˘ calea spre o pozitie ¸ socialˆ a respectabila si¸ ˘ ˘ ˘ spre bunastare materiala. Insa noi, crestinii, ¸ ˘ traim ca locuitori temporari si¸ avem alte ˆ ˆ obiective. Noi ‘nu ne gandim la lucruri ınalte’ (Rom. 12:16; Ier. 45:5). Fiind continuatori ˘ ai lui Isus, acordam atentie ¸ avertismentului ˘ ˘ ˘ sau: „Deschideti¸ ochii si¸ paziti-v ¸ a de orice fel ˘ ˘ ˘ de lacomie, caci, chiar daca cineva are din belsug, viata ¸ lui nu depinde de lucrurile pe ¸ care le are“ (Luca 12:15). Prin urmare, cresti¸ ˆ ˘ ˘ ˘ nii tineri sunt ıncurajati¸ sa urmareasca obiec10, 11. a) Cum se folosesc cre ¸stinii de lume? ˘ b) Cum dovedesc cre ¸stinii vigilen ¸ti ca nu se folosesc din plin de lume?

ˆ ˘ ˘ tive spirituale. In timp ce se straduiesc sa ob˘ ˘ tin ¸ a suficienta instruire pentru a-si¸ putea ˘ asigura lucrurile strict necesare, ei trebuie sa se concentreze asupra serviciului pentru Ie˘ ˘ ˘ hova, ca sa-i poata sluji ‘cu toata inima, cu ˘ ˘ tot sufletul, cu toata forta ¸ si¸ cu toata mintea lor’ (Luca 10:27). Astfel, ei vor deveni ‘bogati¸ ˘ fat¸ a de Dumnezeu’ (Luca 12:21; cite ¸ste Matei 6:19–21.) ˘ ˘ ˘ Sa nu ne lasam coplesi ¸ ¸ti ˆ ˘ de ıngrijorarile vie ¸tii 12 Slujitorii lui Iehova se deosebesc de oaˆ menii din lume si¸ ın ce priveste ¸ atitudinea ˘ fat¸ a de lucrurile materiale. Isus le-a spus con˘ ˘ ˆ tinuatorilor sai: „Nu va ıngrijorati¸ deci nicio˘ ˆ ˆ data, zicand: «Ce vom manca?» sau: «Ce vom ˆ ˘ ˘ bea?» sau: «Cu ce ne vom ımbraca?» Fiindca ˘ ˘ pe toate acestea natiunile le cauta staruitor. ¸ ˘ ˘ Tatal vostru ceresc stie ¸ ca aveti¸ nevoie de toa˘ ˘ te aceste lucruri. Continuati¸ sa cautati¸ mai ˆ ˆ ıntai regatul si¸ dreptatea Sa si¸ toate aceste lu˘ ˘ cruri va vor fi adaugate“ (Mat. 6:31–33).

Multi¸ dintre fratii ¸ si¸ surorile noastre pot spu˘ ˘ ˘ ne din proprie experient¸ a ca Tatal nostru ce˘ ˆ resc ne asigura ıntotdeauna lucrurile de care avem nevoie. ˆ ˘ ˘ 13 Biblia ne ındeamn a sa fim multumi ti¸ cu ¸ ce avem (1 Tim. 6:6). Oamenii din lumea de ˆ ˘ azi au ınsa un punct de vedere total diferit. ˆ ˘ ˘ De exemplu, multi¸ tineri, cand se casatoresc, ˘ ˘ ˆ ˘ vor sa aiba totul de la ınceput: o casa com˘ ˘ ˘ ˘ plet mobilata si ¸ utilata, o masin ¸ a buna si¸ apa˘ ˘ ˘ ratura electronica de ultima generatie.

Dar ¸ ˘ ˆ crestinii care traiesc ca locuitori temporari ısi¸ ¸ ˘ ˘ tin si¸ ˆ nu cumpara mai ¸ sub control dorintele ¸ ˆ ˆ ˘ mult decat ısi¸ pot permite. Intr-adevar, multi¸ ˘ crestini sunt demni de lauda deoarece renun¸ ˘ t¸ a la anumite lucruri ce le-ar putea face via˘ ˘ ta ¸ mai comoda si ¸ dedica mai mult timp si¸ ˆ energie ın serviciul lui Iehova ca predicatori 12, 13. Cum ne deosebim de oamenii din lume ˘ ˘ daca dam ascultare sfatului din Matei 6:31–33?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2011

19

zelosi. ¸ slujesc ca pionieri, ca voluntari la ¸ Altii ˆ ˘ Betel, ın lucrarea itineranta sau ca misionari. ˆ Cat de mult apreciem eforturile colaboratoˆ ˆ ˆ rilor nostri ın ınchinare care ıi slujesc lui ¸ ˘ Iehova din toata inima! ˆ ˘ ˘ 14 In parabola despre seman ator, Isus a spus ˘ ˆ ˘ ˘ ca „ıngrijorarile acestui sistem si¸ puterea ama˘ ˆ ˘ ˆ gitoare a bogatiilor“ pot ınabusi¸ cuvantul lui ¸ ˆ ˘ Dumnezeu ın inima noastr ˆ ˘ a si¸ ne pot face neroditori (Mat. 13:22). Insa acest lucru nu se va ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ıntampla daca traim ca locuitori temporari ın actualul sistem si¸ suntem multumi ti¸ cu mo¸ ˘ ˘ dul nostru de viat¸ a. Astfel, vom reusi¸ sa ne ˘ ˘ ˘ ˘ pastram ochiul „simplu“, adica sa privim ˆ ˘ ıntr-o singura directie, ¸ spre Regatul lui Dum˘ ˆ nezeu, si¸ sa punem ıntotdeauna serviciul penˆ ˘ tru Iehova pe primul plan ın viat¸ a (Mat. 6:22). „Lumea trece“ Unul dintre principalele motive pentru ˘ ˘ ˘ care adevaratii traiesc ca „straini si¸ lo¸ crestini ¸ ˘ cuitori temporari“ este convingerea ca zilele ˘ acestei lumi sunt numarate (1 Pet. 2:11; ˘ 2 Pet. 3:7). Aceasta convingere ne influentea¸ ˘ za alegerile, dorintele si ¸ ¸ obiectivele. Aposto˘ ˘ ˆ lul Ioan i-a sfatuit pe colaboratorii sai ın cre˘ ˘ ˘ dint¸ a sa nu iubeasca lumea si ¸ lucrurile din lume deoarece „lumea trece si¸ dorinta ¸ ei la ˘ ˆ fel, dar cine face vointa ¸ lui Dumnezeu ramane pentru totdeauna“ (1 Ioan 2:15–17). ˘ ˘ 16 Iehova le-a spus israelitilor ca, daca as¸ ˘ ˘ cultau de el, aveau sa devina ‘proprietatea sa ˘ speciala dintre toate popoarele’ (Ex. 19:5). ˆ ˘ Cand a fost fidela, natiunea Israel s-a deose¸ ˆ ˆ bit de toate celelalte natiuni ınˆ ce priveste ¸ ¸ ın˘ ˘ chinarea si¸ modul de viat¸ a. In mod asema˘ ˘ nator astazi, Iehova si-a pus deoparte un ¸ popor care se deosebeste ¸ net de lumea lui Sa15

ˆ ˘ ˘ ˘ 14. Ce ınva ¸tam din parabola lui Isus despre sema˘ nator? ˘ 15. Ce cuvinte ale apostolului Ioan influen ¸teaza ati˘ ˘ tudinea adevara ¸tilor cre ¸stini fa ¸ta de lume? ˘ ˘ 16. Cum demonstram ca apar ¸tinem poporului pe care Iehova l-a pus deoparte?

20

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2011

ˆ ˘ ˘ tan. De aceea, Biblia ne ındeamna „sa respingem tot ce este lipsit de pietate si¸ dorintele ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ lumesti ¸ si¸ sa traim cu judecata sanatoasa, cu ˆ ˘ ˆ dreptate si¸ cu devotiune sfanta ın actualul ¸ ˆ ˘ ˘ sistem, ın timp ce astept am fericita sperant¸ a ¸ ˘ si¸ manifestarea glorioasa a marelui Dumnezeu si¸ a Salvatorului nostru, Cristos Isus, care ˘ s-a dat pe sine pentru noi ca sa ne elibereze ˘ de orice fel de nelegiuire si¸ sa-si¸ curete ¸ un po˘ ˘ por care sa fie al lui, zelos pentru lucrari ˘ bune“ (Tit 2:11–14). Acest „popor“ este alcatuit din crestini unsi¸ si ¸ ¸ din milioane de „alte ˆ ˘ ˆ oi“, care ıi ajuta si¸ ıi sustin ¸ (Ioan 10:16). ˘ ˘ 17 „Fericita speranta“ ¸ a celor unsi¸ este sa ˘ ˆ ˘ ˆ domneasca ımpreuna cu Cristos ın cer (Rev. ˘ ˘ ˘ 5:10). Speranta ¸ ‘altor oi’ este sa traiasca ves-¸ ˘ ˆ ˆ nic pe pamant. Cand speranta din ¸ crestinilor ¸ ˆ ˘ clasa altor oi se va ımplini, ei nu vor mai trai ˆ ca locuitori temporari ıntr-o lume rea. Vor avea case frumoase si¸ se vor bucura de belsug ¸ ˘ de hrana (Ps. 37:10, 11; Is. 25:6; 65:21, 22).

Spre deosebire de israeliti, ¸ ei nu vor uita ni˘ ˘ ciodata ca toate acestea vin de la Iehova, ˆ ˘ ˆ „Dumnezeul ıntregului pamant“ (Is. 54:5). ˆ In mod sigur, nici cei unsi, ¸ nici alte oi nu vor ˘ ˘ ˘ regreta vreodata ca au trait ca locuitori temˆ ˘ porari ın aceasta lume rea! ˆ 17. De ce cre ¸stinii un ¸si ¸si ınso ¸titorii lor nu vor re˘ ˘ ˆ ˘ greta ca au trait ca locuitori temporari ın aceasta lume rea?

˘ Cum a ¸ti raspunde? ˙ Cum au dovedit slujitorii fideli din ˘ ˘ vechime ca au trait ca locuitori temporari? ˘ ˙ Ce pozi ¸tie fa ¸ta de lume au avut primii cre ¸stini? ˘ ˙ Cum se folosesc adevara ¸tii cre ¸stini ˆ ˘ ˘ ˘ de lume ıntr-o masura limitata? ˘ ˘ ˙ De ce nu vom regreta niciodata ca ˘ ˆ am trait ca locuitori temporari ın ˘ aceasta lume rea?

ˆ ˘ Intrebari de la cititori ˘ Poate fi stabilita cu exactitate ora la care ˆ a fost ¸tintuit Isus pe stalp? ˘ ˆ ˆ Aceasta ıntrebare se na ¸ste ın urma unei apaˆ rente contradic ¸tii ıntre relatarea despre moar˘ tea lui Isus consemnata de Marcu ¸si cea con˘ semnata de Ioan. Marcu a scris: „Era ceasul al ˆ ˆ treilea cand [solda ˆ ˘ ¸tii] l-au ¸tintuit pe stalp“ (Mar. 15:25). Insa, potrivit evangheliei lui ˆ Ioan, „era pe la ceasul al ¸saselea“ cand Pilat l-a predat pe Isus pentru a-l ¸tintui ˆ evreilor ˆ ˘ (Ioan 19:14–16). Incercand sa elucideze aceas˘ ˘ ta aparenta contradic ¸tie, unii comentatori ai ˆ Bibliei au oferit diverse explica ¸tii. Totu ¸si, ın Bi˘ ˘ blie nu gasim suficiente informa ¸tii care saˆ ex˘ ˘ ˘ plice diferen ¸ta dintre aceste doua relatari. Insa ˆ ˆ analiza modului ın care era calculat timpul ın trecut ne poate fi de folos. ˆ ˆ ˘ ˆ In secolul I e.n., evreii ımpar ¸teau ziua ın ˘ ˘ ˘ douasprezece ore, calculate de la rasaritul soarelui (Ioan 11:9). Prin urmare, „ceasul al trei˘ ˆ lea“ era perioada cuprinsa ıntre orele opt ¸si ˘ noua diminea ¸ta, iar „ceasul al ¸saselea“ era ˘ ˆ perioada cuprinsa ıntre orele unsprezece ¸si ˘ ˘ douasprezece. Dupa cum se ¸stie, pe parcursul ˘ anului, soarele rasare ¸si apune la ore diferite. ˘ ˆ Astfel, ˆ durata zilei variaza ın func ¸tie de anoˆ ˘ ˆ timp. In plus, ın trecut ora era stabilita ın funcore¸tie de pozi ¸tia soarelui pe cer. Prin urmare, ˆ le erau indicate cu aproxima ¸tie. In general, ˘ Scripturile grece ¸sti cre ¸stine men ¸tioneaza cu aproxima ¸tie ora la care au avut loc anumite evenimente — „pe la ceasul“ al treilea, al ¸saselea ˘ sau al noualea (Mat. 20:3, 5; Fap. 10:3, 9, 30). ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ In unele situa ¸tii ınsa, ıntrucat reperul temporal ˆ ˘ este absolut necesar ın desfa ¸surarea ac ¸tiunii re˘ latate, ora este men ¸tionata cu exactitate, de exemplu, „ceasul al ¸saptelea“ (Ioan 4:52). ˘ ˆ Evangheliile se armonizeaza perfect ın ce priˆ ve ¸ste indicarea momentului ın care au avut loc

˘ evenimentele din ultima zi a lui Isus pe paˆ ˘ ˘ ˘ mant. Toate evangheliile arata ca preo ¸tii ¸si baˆ ˘ ˘ tranii poporului s-au adunat dupa revarsatul ˆ zorilor, iar apoi l-au dus pe Isus ın fa ¸ta guvernatorului roman Pon ¸tiu Pilat (Mat. 27:1; Mar. 15:1; Luca 22:66; Ioan 18:28). Matei, Marcu ¸si ˘ ˘ ˆ Luca afirma ca, de la „ceasul al ¸saselea“, cand ˆ ˆ ˘ ˘ Isus era deja pe stalp, „pana la ceasul al noua˘ ˆ ˘ lea“, s-a facut ıntuneric peste toata ¸tara (Mat. 27:45, 46; Mar. 15:33, 34; Luca 23:44). ˆ Un detaliu esen ¸tial ın stabilirea momentuˆ ˆ lui ın care a avut loc ¸tintuirea lui Isus ıl con˘ ˆ stituie faptul ca, ın acele timpuri, condamnaˆ ˆ ˆ ˆ tul era mai ıntai biciuit ¸si apoi atarnat pe stalp. ˆ Uneori, acest tratament era aplicat cu atata ˆ ˆ ˆ cruzime, ıncat condamnatul murea ınainte de ˆ ˆ ˘ a fi atarnat pe stalp. Se pare ca Isus a fost biˆ ˆ ˆ ciuit atat de tare, ıncat nu ¸si-a mai putut duce ˆ ˘ singur stalpul de tortura, ci a fost nevoie ca ˘ ˘ ˘ ˆ un alt barbat sa-l duca ın locul lui (Luca 23:26; ˆ ˆ ˘ Ioan 19:17). Avand ın vedere ca biciuirea era ˘ ˆ ˘ considerata ınceputul execu ¸tiei, probabil ca a ˆ ˘ trecut un anumit timp pana la ¸tintuirea lui ˆ Isus pe stalp. Astfel, ora la care Isus a fost ¸tinˆ ˘ tuit nu este aceea ¸si ın toate relatarile, deoarece scriitorii fac referire la etape diferite ale execu ¸tiei.

Apostolul Ioan ¸si-a consemnat relatarea la ˘ zeci de ani dupa ceilal ¸ti scriitori ai evanghelii˘ lor. Prin urmare, el a putut consulta relatarile ˘ ˘ celorlal ¸ti apostoli. Este adevarat, Ioan indica o ˘ ˘ ˆ ˘ alta ora decat cea men ¸tionata de Marcu. To˘ tu ¸si, aceasta dovede ¸ste clar ca Ioan nu a coˆ piat pur ¸si simplu relatarea lui Marcu. Atat ˆ Ioan, cat ¸si Marcu ¸si-au scris evangheliile sub ˘ inspira ¸tie divina. De ¸si nu avem suficiente inˆ forma ¸tii ın Scripturi pentru a explica diferen ¸ta ˘ ˘ dintre cele doua relatari, le putem considera ˆ demne de ıncredere.

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2011

21

˘ Sunteti¸ bucurosi¸ ca aveti¸ „privilegiul de ˘ ˘ a da cu bunavoint¸ a“?

P

RIMII crestini din Filipi erau cunoscuti¸ ¸ pentru generozitatea cu care sustineau ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ınchinarea adevarata.ˆ In scrisoarea adresata ˆ lor, Pavel le-a spus: „Ii multumesc ıntotdeau¸ ˆ ˆ na Dumnezeului meu ori de cate ori ımi ˆ ˘ amintesc de voi, ın toate implorarile mele

˘ pentru voi toti! ¸ Fac implorari cu bucurie da˘ ˘ ˆ torita contributiei ¸ voastre la raspandirea ves-¸ ˆ ˘ tii bune din prima zi pana acum“ (Filip. ˘ 1:3–5). Cu sigurant¸ a, Pavel nu a uitat ospita˘ litatea de care au dat dovada Lidia si¸ mem˘ brii familiei ei dupa ce s-au botezat. Acestia ¸ ˘ ˘ i-au invitat pe Pavel si ¸ pe colaboratorii sai sa ˘ ˆ ˘ ˆ ramana ın casa lor (Fap. 16:14, 15). ˆ ˆ ˘ ˘ Mai tarziu, Pavel a petrecut cateva saptaˆ ˘ din Tesalonic, oras¸ mani alaturi de crestinii ¸ ˆ ˘ aflat la 160 de kilometri de Filipi. In aceasta ˘ perioada, congregatia ¸ din Filipi, care fusese ˆ ˘ ˘ de putin ¸ timp ınfiintat ¸ a, i-a trimis de doua ˘ ori provizii lui Pavel (Filip. 4:15, 16). Dupa

˘ ˘ ˘ ˘ MODALITATI ¸ PRIN CARE UNII ALEG SA DARUIASC A ˆ ˘ DONATII ¸ IN BANI FACUTE PRIN CONGREGATIE ¸

˘ ˘ Multi¸ rezerva din bugetul lor o anumita ˘ ˆ suma de bani, pe care o pun apoi ın cutia de donatii ¸ cu eticheta ˆ „Donatii ¸ pentru lu˘ crarea de predicare“. In fiecare luna, con˘ gregatiile expediaza aceste sume de bani ¸ Organizatiei ¸ Religioase „Martorii lui Iehova“. ˘ ˘ ˆ Aceeasi¸ metoda este folosita ın caz de ˘ ˆ ˆ calamitati¸ naturale. Cand Filiala ınstiin tea¸ ¸ ˘ za congregatiile despre unele situatii ¸ ¸ spe˘ ciale, multi¸ vestitori doneaza cu generozitate unele sume de bani pentru a-i ajuta pe cei afectati¸ de unele dezastre naturale. ˘ Congregatiile expediaza aceste donatii ¸ ¸ Organizatiei ¸ Religioase „Martorii lui Iehova“ ˘ odata cu celelalte donatii ¸ lunare.

ˆ ˘ DONATII ¸ IN BANI FACUTE DIRECT ORGANIZATIEI ¸

˘ ˘ ˘ Daca cineva doreste ¸ sa faca o donatie ¸ Organizatiei ¸ Religioase „Martorii lui Ieho˘ va“, poate lua legatura cu o congregatie ¸

22

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2011

˘ locala sau se poate adresa direct Organiza˘ tiei ¸ pentru a afla numarul de cont. Persoa˘ ˘ na respectiva trebuie sa mentioneze pe in¸ ˘ strumentul de plata (mandat postal, ordin ¸ ˘ ˘ ˘ de plata etc.) ca suma reprezinta „o donatie ¸ pentru lucrarea de predicare“ sau „o ˘ donatie ¸ pentru construirea de Sali ale Regatului“. Pentru a i se putea trimite o con˘ firmare de primire, persoana este rugata ˘ sa expedieze pe adresa Organizatiei ¸ o ˘ ˆ ˘ scurta scrisoare ın care sa mentioneze nu¸ ˘ ˘ mele, adresa, suma donata si, ¸ daca este cazul, congregatia ¸ din care face parte.

2% DIN ˆ IMPOZITUL PE VENIT (ROMANIA)

Contribuabilii persoane fizice pot dispune asupra destinatiei ¸ unei sume reprezenˆ ˆ ˘ tand pana la 2% din impozitul pe venit pentru sustinerea cultelor religioase. Cei ¸ ˘ ˆ care doresc sa sprijine Organizatia ¸ ın acest ˘ ˘ mod pot sa depuna anual o cerere la orgaˆ ˘ nul fiscal competent pana la data de 15 mai, folosind formularele specifice ce

ˆ cativa ani, crestinii din Filipi si ¸ ¸ ¸ Macedonia au ˘ auzit ca fratii ¸ din Ierusalim erau persecutati¸ ˆ ˘ si¸ se aflau ın nevoie. Ei au dorit sa le ofere ˘ ˆ ajutor, cu toate ca ei ınsi¸ si¸ se confruntau cu ˘ ˆ ˘ ˘ necazuri si¸ traiau ın ‘saracie lucie’. Pavel a ˘ ˘ spus ca, desi ¸ aceasta a fost „peste posibilitatile lor reale“, ei ‘au cerut, cu multe implo¸ ˘ ˘ ˘ rari, privilegiul de a da cu bunavoint¸ a’ (2 Cor. 8:1–4; Rom. 15:26). ˘ La aproximativ zece ani dupa ce devenise˘ ˘ ˘ ra crestini, filipenii dadeau dovada de aceeasi¸ ¸ ˆ ˘ ˆ generozitate. Cand au aflat ca Pavel era ıntemnitat ¸ la Roma, ei i-au trimis acestuia pro˘ ˘ vizii prin Epafrodit, care a calatorit 1287 de

pot fi obtinute gratuit de la organul fiscal. ¸ ˘ Pentru a afla numarul de cont necesar ˘ ˘ completarii formularelor, va puteti¸ adresa congregatiei ¸ locale sau direct Organizatiei. ¸ ˘ SPONSORIZ ARI DIN PARTEA FIRMELOR ˆ (ROMANIA)

˘ Firmele care doresc sa sprijine Organizatia ¸ pot face acest lucru printr-o sponsorizare. Administratorii firmelor respective se ˆ pot adresa direct Organizatiei ¸ pentru ıntocmirea contractului de sponsorizare.

SUME PUSE TEMPORAR LA DISPOZITIA ¸ ORGANIZATIEI ¸

˘ Membrii congregatiilor care doresc sa ¸ ˘ puna temporar la dispozitia ¸ Organizatiei ¸ o ˘ ˘ anumita suma de bani se pot adresa direct ˆ Organizatiei ¸ pentru ıntocmirea unui conˆ tract ın acest sens. Ulterior, pe baza unei cereri, sumele le vor fi returnate.

TESTAMENTE

Organizatiei ¸ Religioase „Martorii lui ˆ ˘ Iehova“ ıi pot fi lasate ca mostenire prin ¸

kilometri pe mare si ¸ pe uscat pentru a ajun˘ ˘ ge la Pavel. Filipenii doreau, cu sigurant¸ a, sa-i asigure lui Pavel toate cele necesare pentru ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ca acesta sa predice si¸ sa-i ıntareasca ın con˘ ˆ tinuare pe frati, ¸ chiar daca era ıntemnitat ¸ (Filip. 1:12–14; 2:25–30; 4:18). ˆ ˘ In prezent, pentru crestinii adevarati¸ este ¸ ˘ ˘ un privilegiu sa sustin ¸ a lucrarea de predicare a vestii ¸ bune si ¸ de facere de discipoli (Mat. ˘ 28:19, 20). Ei promoveaza interesele Regatului, oferind din timpul, energia si¸ resursele ˘ lor financiare. Chenarul de mai jos prezinta ˆ ˘ cateva modalitati¸ prin care putem sprijini ˘ ˆ ˘ aceasta lucrare ıncredintat ¸ a de Dumnezeu.

intermediul unor legate (dispozitii ¸ testaˆ ˆ mentare) atat bunuri mobile, cat si¸ bunuri imobile. Persoana care face un astfel ˘ ˘ ˘ de legat este rugata sa trimita Organizaˆ tiei ¸ un exemplar ın original al testamentului. ˘ ALTE DONATII ¸ FACUTE DIRECT ORGANIZATIEI ¸

˘ Persoanele care doresc sa doneze bu˘ nuri mobile sau imobile sunt rugate sa se ˆ adreseze ın scris Organizatiei ¸ pentru a afla ˆ ˘ ın ce conditii ¸ poate fi facut acest lucru. ˆ ˘ ˘ Scrisorile ın legatura cu donatiile pentru ¸ Organizatie ¸ se pot trimite pe adresa de mai jos. ˘ Organizatia ¸ Religioasa „Martorii lui Iehova“ str. Teleajen nr. 84, sector 2, cod 021468, Bucuresti ¸ TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2011

23

˘ ˘ ˘ ¸ ˘ SA-I ˘ AJUTAM PE BARBATI SA FACA PROGRESE SPIRITUALE ˆ „De acum ınainte vei pescui oameni vii.“ (LUCA 5:10)

ˆ I

ˆ N TIMP ce se aflau ıntr-un tur de predicare ˘ ˘ prin toata Galileea, Isus si ¸ discipolii sai au ˘ plecat cu o barca spre un loc retras. Dar multi¸ ˘ mile au mers dupa ei. Cei ce s-au adunat acolo ˆ ın ziua aceea „erau aproximativ cinci mii de ˘ ˆ ˘ bˆ arbati, ¸ ın afara de femei si¸ copii“ (Mat. 14:21). ˘ ˘ Intr-o alta ocazie, un mare numar de oameni au venit la Isus pentru a fi vindecati¸ si ¸ pentru a ˘ auzi cuvintele sale. Erau „patru mii de barbati, ¸ ˆ ˘ ın afara de femei si ¸ de copiii mici“ (Mat. 15:38). ˘ ˆ ˘ Din aceste relatari ıntelegem ca printre cei care ¸ ˘ au venit la Isus si¸ au manifestat interes fat¸ a de ˆ ˘ ˘ ˘ ınvat¸ aturile sale au fost si¸ multi¸ barbati. ¸ Isus stia ¸ ˘ ˘ ca multi¸ altii favorabil la ¸ aveau sa reactioneze ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ mesajul sau. De fapt, dupa ce a ınfaptuit un miracol si¸ discipolii au prins o mare cantitate de ˆ peste, ¸ Isus i-a spus lui Simon: „De acum ınainte vei pescui oameni vii“ (Luca 5:10). Figurativ ˘ ˆ vorbind, discipolii aveau sa-si ¸ arunce plasele ın ˘ ˘ marea omenirii si¸ ‘sa pescuiasca’ multi¸ oameni, ˘ inclusiv multi¸ barbati. ¸ ˆ ˘ ˘ 2 Si ın prezent unii barba ti¸ manifesta interes ¸ ˘ ˆ ˘ fat¸ a de mesajul biblic pe care ıl predicam si ¸ reac˘ tioneaz a favorabil (Mat. 5:3). Totusi, ¸ ¸ multi¸ nu ˆ fac progrese spirituale. Cum ıi putem ajuta? Si ¸ ˆ ˘ ˘ ın aceasta privint¸ a Isus este un exemplu demn de urmat. Desi ¸ nu a organizat o lucrare specia˘ ˘ la pentru a le predica barbatilor, Isus a abordat ¸ ˆ ˘ unele chestiuni care ıi preocupau pe barbatii ¸ ˆ din zilele sale. Astfel, ın acest articol vom exaˆ mina trei probleme care i-ar putea ımpiedica pe ˘ ˘ barbati¸ sa progreseze spiritualiceste: 1) preocu¸ ˆ parea pentru castigarea existentei, ¸ 2) teama de ¸ ˘ ce vor spune altii ¸ si ¸ 3) sentimentul ca nu sunt suficient de capabili. ˘ 1, 2. a) Cum au reac ¸tionat mul ¸ti barba ¸ti la predicaˆ rea lui Isus? b) Ce vom examina ın acest articol?

24

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2011

ˆ Preocuparea pentru castigarea existen ¸tei ¸ ˆ ˘ ˘ 3 Un scrib i-a zis odata lui Isus: „Inva˘ tatoru¸ ˆ le, te voi urma oriunde vei merge“. Dar, cand ˘ ˘ Isus i-a spus ca „Fiul omului n-are unde sa-si¸ ˘ ˘ ˆ ˘ puna capul“, scribul s-a razgandit. Biblia nu lasa ˘ ˆ ˘ ˘ sa se ınteleag a ca ar fi devenit un continuator ¸ ˘ al lui Cristos. Probabil ca pentru el era mai im˘ ˘ ˘ ˆ portant sa aiba sigurant¸ a ın ce priveste ¸ hrana si¸ locuinta ¸ (Mat. 8:19, 20). ˘ ˘ ˆ 4 Multi barba ti¸ pun siguranta ¸ ¸ materiala ına˘ intea lucrurilor spirituale. Instruirea superioara ˘ ˘ si unui loc de munca bine platit sunt ¸ ¸ obtinerea ˆ prioritare ın viata ¸ lor. Potrivit modului lor de ˆ gandire, este mai practic si ¸ de mai mare necesi˘ ˆ ˆ ˘ ˘ tate sa castige bani decat sa studieze Biblia si¸ sa ¸ ˆ ˘ ˘ cultive o relatie ¸ stransa cu Dumnezeu. Poate ca ˆ ˘ ˆ ˘ le place ceea ce ınvat¸ a Biblia, dar „ıngrijorarile ˘ ˘ acestui sistem [si] ¸ ¸ puterea amagitoare a bogatiiˆ ˘ ˘ lor“ ınabus¸ a interesul pe care l-ar putea avea ˘ ˘ fat¸ a de lucrurile spirituale (Mar. 4:18, 19). Sa ob˘ ˘ ˘ servam cum i-a ajutat Isus pe discipolii sai sa-si¸ ˘ schimbe prioritatile. ¸ ˘ 5 Andrei si Simon Petru, fratele sau, erau par¸ ˆ teneri ıntr-o afacere cu peste.

Ei erau asocia ti¸ cu ¸ ˘ Ioan, cu Iacov, fratele acestuia, si¸ cu tatal lor, Ze˘ bedei. Afacerea mergea destul de bine, astfel ca ˆ aveau chiar si¸ angajati¸ (Mar. 1:16–20). Cand An˘ drei si ¸ Ioan au auzit prima data despre Isus de ˘ ˘ la Ioan Botezatorul, ei au fost convinsi¸ ca l-au ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ gasit pe Mesia. Andrei i-a ımpartasit ¸ aceasta ves˘ ˆ ˘ te fratelui sau Simon Petru, iar Ioan i-a ımpar˘ ˘ tasit-o probabil fratelui sau Iacov (Ioan 1:29, ¸ ˘ ˘ 3, 4. a) Care este o preocupare majora a multor bar˘ ˘ ˆ ba ¸ti? b) De ce unii barba ¸ti considera ca ¸stigarea exis˘ ˆ ˘ ten ¸tei mai importanta decat activita ¸tile spirituale?

5, 6. Ce i-a ajutat pe Andrei, pe Petru, pe Iacov ¸si ˘ ˘ pe Ioan sa- ¸si schimbe priorita ¸tile?

ˆ 35–41). In lunile care au urmat, toti¸ patru l-au ˆ ˆ ˆ ˆ ınsotit ¸ pe Isus ın Galileea, ın Iudeea si¸ ın Samaria, unde Isus a predicat. Apoi, cei patru disciˆ poli s-au ıntors la afacerea lor cu peste. ¸ Desi¸ ma˘ nifestau interes fat¸ a de lucrurile spirituale, predicarea nu era pentru ei cea mai importan˘ ta lucrare.

6 Dupa˘ un timp, Isus i-a invitat pe Petru si pe ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Andrei sa vina dupa el si¸ sa devina „pescari de ˘ oameni“. Cum au reactionat cei doi? „Ei au la¸ sat imediat plasele de pescuit si¸ l-au urmat.“ La ˘ fel au reactionat si¸ Iacov si ¸ ¸ Ioan: „Ei au lasat ˘ imediat barca si ¸ pe tatal lor si ¸ l-au urmat“ (Mat. ˘ ˘ ˆ 4:18–22). Ce i-a ajutat pe acesti ¸ barbati¸ sa ıncea˘ pa serviciul cu timp integral? A fost aceasta o ˘ decizie luata sub impulsul momentului? Niciˆ ˘ ˆ decum! Timp de cateva luni, ei ascultasera ın˘ ˘ ˘ ˘ vat¸ aturile lui Isus si¸ vazusera miracolele sale. De ˘ ˘ asemenea, observasera zelul sau pentru drepta˘ ˘ te si ¸ extraordinara a ¸ fusesera martori la reactia ˘ oamenilor fat¸ a de mesajul predicat de el. Drept ˆ ˆ urmare, credinta ¸ si¸ ıncrederea lor ın Iehova se ˆ ˘ ˘ ıntarisera.

7 Cum putem imita exemplul lui Isus pentru ˘ a-i ajuta pe cei cu care studiem Biblia sa cultive ˆ ˆ ıncredere ın Iehova? (Prov. 3:5, 6) Un factor imˆ ˘ ˆ portant este modul ın care predam. Cand stuˆ ˘ diem cu ei, putem scoate ın evident¸ a promisiu˘ ˆ nea lui Dumnezeu ca ne va binecuvanta din ˘ ˆ ˘ plin daca punem pe primul loc ın viat¸ a Regatul. (Cite ¸ste Maleahi 3:10; Matei 6:33.) Putem ˘ ˘ folosi unele versete biblice pentru a arata ca ˆ ˆ ˘ Iehova se ıngrijeste ¸ ıntotdeauna de slujitorii sai. ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ Dar sa nu uitam cat de important este sa-i ınva˘ t¸ am prin propriul nostru exemplu. Faptul de a ˆ le relata cum am simtit sprijinul lui ¸ noi ınsine ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Iehova ıi poate ajuta mult sa-si¸ ıntareasca ıncreˆ derea ın Dumnezeu. De asemenea, le putem reˆ lata unele experiente ¸ ıncurajatoare din publicatiile noastre.1 ¸ ˘ 1 Vezi Anuarele Martorilor lui Iehova si ¸ relatarile auto˘ ˆ biografice publicate ın Turnul de veghe si ¸ Trezi ¸ti-va!.

ˆ 7. Cum ıi putem ajuta pe cei cu care studiem Biblia ˘ ˆ ˆ sa cultive ıncredere ın Iehova?

ˆ ˘ ˘ ˘ I ¸ti creezi ocazii sa le depui marturie barba ¸tilor?

Cultivarea unei credinte ¸ puternice presupuˆ ne mai mult decat citirea si ¸ auzirea unor rela˘ ˆ ˆ tari despre modul ın care Iehova i-a binecuvan˘ ˘ tat pe altii.

O persoana care studiaza Biblia ¸ ˘ ˘ ˆ trebuie sa simta personal cat de bun este ˆ ˆ Iehova. Psalmistul a spus ıntr-o cantare: „Gus˘ tati¸ si ¸ vedeti¸ ce bun este Iehova! Fericit este bar˘ ˆ batul viguros care se refugiaza ın el“ (Ps. 34:8). ˆ ˘ Cum ıl putem ajuta pe cel cu care studiem sa ˘ ˘ ˘ ˘ vada ca Iehova este bun? Sa presupunem ca un ˘ ˘ elev care se confrunta cu dificultati¸ financiare ˘ ˘ se lupta si ¸ cu un obicei rau, cum ar fi fumatul, jocurile de noroc sau consumul excesiv de alcool (Prov. 23:20, 21; 2 Cor. 7:1; 1 Tim. 6:10). ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ Intr-o astfel de situatie, ¸ ıl putem ınvata ¸ sa-i cea˘ ˆ ˘ ra ajutor lui Dumnezeu ın rugaciune pentru a ˘ ˘ renunta ¸ la obiceiul rau. Nu va „gusta“ el bunaˆ ˆ tatea lui Iehova cand va ınvinge acel viciu si ¸ viaˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ta ¸ lui se va ımbunatati? ¸ Totodata, ıl putem ın˘ curaja sa acorde prioritate lucrurilor spirituale, ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ facandu-si¸ timp sa studieze saptamanal Biblia, ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sa se pregateasca pentru ıntruniri si¸ sa participe ˆ ˆ ˆ la ele. Cand va vedea modul ın care Iehova ıi 8

˘ 8. a) De ce este important ca o persoana care stu˘ ˘ ˘ ˘ ˘ diaza Biblia ‘sa guste ¸si sa vada ca Iehova este bun’? ˆ ˘ b) Cum ıl putem ajuta pe cel cu care studiem sa sim˘ ˆ ta personal cat de bun este Iehova?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2011

25

ˆ ˘ ˘ binecuvanteaza eforturile, cu sigurant¸ a credinˆ ˘ ta ¸ lui se va ıntari.

Teama de ce vor spune al ¸tii ˘ ˘ Unii barbati¸ ar putea ezita sa-l urmeze pe ˆ Cristos ın mod deplin din cauza presiunilor exercitate de cei din jur. Nicodim si¸ Iosif din ˘ ˘ ˆ Arimateea au tinut ascuns ca aveau credint¸ a ın ¸ ˘ Isus deoarece le era teama de reactia ¸ conationa¸ ˘ ˘ lilor lor (Ioan 3:1, 2; 19:38). Aceasta teama nu ˘ ˘ ˆ era nejustificata. Conducatorii religiosi ¸ evrei ıl ˆ ˆ ˆ ˘ urau atat de mult pe Isus, ıncat oricine martu˘ ˘ ˆ ˘ risea ca are credint¸ a ın el era dat afara din sina˘ goga (Ioan 9:22). ˆ ˆ ˘ ˘ 10 In prezent, ın unele zone, daca un barbat ˘ arata interes pentru religie, Biblie sau Dumnezeu ar putea deveni tinta batjocurilor si ¸ ¸ a per˘ secutiilor din partea colegilor de munc a, a prie¸ ˆ tenilor sau a rudelor. In alte zone ar putea fi ˘ ˘ ˘ chiar periculos sa spui ca vrei sa-ti¸ schimbi reˆ ˘ ligia. Presiunile pot fi si¸ mai mari cand un bar˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ bat lucreaza ın armata, activeaza ın politica sau ˆ ˘ are un rol important ın comunitatea locala. ˘ ˘ ˘ Iata, de pilda, ce a spus un barbat din Germania: „Ceea ce predicati¸ voi, Martorii, despre Bi˘ ˘ ˘ blie este adevarat. Dar, daca eu as¸ deveni astazi ˆ ˘ ˆ Martor, pana maine toti¸ ar sti ¸ acest lucru. Ce vor spune colegii de serviciu, vecinii si ¸ membrii clubului din care facem parte eu si¸ familia mea?

N-as¸ putea suporta asa ¸ ceva“.

11 Desi apostolii lui Isus erau ¸ ˘ barbati¸ curajosi, ¸ toti¸ au avut de luptat la un moment dat cu teama de oameni (Mar. 14:50, ˘ 66–72). Cum i-a ajutat Isus sa 9

9, 10. a) De ce Nicodim ¸si Iosif ˘ din Arimateea au ¸tinut ascuns ca ˘ ˆ ˆ aveau credin ¸ta ın Isus? b) De ce ın ˘ ˘ ˘ prezent unii barba ¸ti ezita sa-l urmeze pe Cristos?

11. Cum i-a ajutat Isus pe discipoli ˘ ˆ ˘ sa- ¸si ınvinga teama de oameni?

˘ ˆ Cum ıl pregate ¸sti pe cel cu care studiezi Biblia ˘ ˆ ˘ ˆ sa ınfrunte ıncercarile?

˘ ˆ faca progrese ın pofida presiunilor intense exer˘ citate de cei din jur? El i-a pregatit pe discipoli ˘ pentru opozitia ¸ cu care aveau sa se confrunte ˆ ˆ ˘ mai tarziu. „Fericiti¸ sunteti¸ voi cand oamenii va ˘ ˘ ˘ ˘ urasc, va alunga din mijlocul lor, va batjocoresc ˘ ˘ ˘ ˘ si¸ va defaimeaza numele ca pe ceva rau, din cauza Fiului omului!“ (Luca 6:22) Isus le-a spus ˘ ˘ discipolilor ca trebuiau sa se astepte la bat¸ jocuri. Aceste batjocuri erau „din cauza Fiului ˘ omului“. Dar Isus i-a si ¸ asigurat ca Dumnezeu ˘ ˘ ˆ ˆ avea sa-i sustin ¸ a atata timp cat se bizuiau pe el pentru a primi ajutor si ¸ putere (Luca 12:4–12). ˘ De asemenea, el i-a invitat pe cei noi sa se aso˘ ˘ cieze cu discipolii sai si¸ sa lege relatii ¸ de prietenie cu ei (Mar. 10:29, 30). ˘ ˘ 12 Si noi trebuie sa-i ajutam pe cei cu care stu¸ ˘ ˆ ˘ diem Biblia sa-si¸ ınvinga teama de oameni. De ˘ ˘ obicei este mai usor sa depase ¸ ¸ sti ¸ o dificultate ˆ cand o anticipezi (Ioan 15:19). De aceea, i-am ˘ ˘ ˘ ˘ putea ajuta sa pregateasca raspunsuri simple, loˆ gice si ¸ bazate pe Scripturi la eventualele ıntre˘ ˘ bari si ¸ ale colegilor de munca si¸ ale ¸ obiectii ˆ ˘ ˘ ˆ altora. Pe langa faptul ca noi ınsine le sun¸ ˘ tem prieteni, le putem face cunostin ¸ t¸ a cu alti¸ ˆ membri ai congregatiei, ındeosebi cu cei cu ¸ ˆ care au ceva ın comun. Si ¸ cel mai important, ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ trebuie sa-i ınvat¸ am sa se roage cu regularitate ˘ ˆ ˘ ˘ si¸ din inima. Rugaciunea ıi poate ajuta sa se ˆ ˘ ˆ ˘ 12. Cum ıi putem ajuta pe cei noi sa- ¸si ınvinga teama de oameni?

˘ apropie de Iehova si¸ sa-l considere Refugiul si¸ ˆ Stanca lor. (Cite ¸ste Psalmul 94:21–23; Iacov 4:8.) ˘ Sentimentul ca nu sunt suficient de capabili ˘ ˘ ˘ ˆ 13 Unii barba ti¸ ezita sa se implice ın activi˘ ˘ tati¸ spirituale pentru ca nu citesc cursiv, nu ˘ reusesc sa-si ¸ ¸ exprime clar ideile sau pur si ¸ simˆ plu sunt timizi. Unii nu se simt ın largul lor ˘ ˘ sa vorbeasca despre convingerile si ¸ sentimenˆ tele lor ın fata ¸ altora. Ideea de a studia, de a ˆ face comentarii la ıntrunirile crestine sau de a ¸ le vorbi altora despre credinta lor i-ar putea ¸ ˆ ˆ ˘ coplesi.

Un frate poveste ste: „C and eram t anar, ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ma duceam repede la o us¸ a, ma prefaceam ca ˆ ˆ ˘ sun si sperand ca nimeni nu ¸ plecam ıncetisor, ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ m-a auzit si nu m-a v azut. . . . Cand ma gan¸ ˘ ˆ ˘ ˘ deam la lucrarea din casa ın casa mi se facea ˘ pur si ¸ simplu rau“. ˆ ˆ 14 Sa˘ ne gandim cat de mult le-a fost zdrun˘ ˆ cinata discipolilor lui Isus ıncrederea de sine ˆ ˘ ˘ cand n-au putut sa vindece un baiat demonizat. ˘ ˘ Tatal baiatului a venit la Isus si¸ i-a zis: „[Fiul ˘ ˆ ˘ meu] este epileptic si¸ se afla ıntr-o stare grava: ˆ ˆ ˘ deseori cade ın foc si ¸ deseori ın apa. Si ¸ l-am ˘ ˘ adus la discipolii tai, dar n-au putut sa-l vinde˘ ˆ ce“. Isus l-a vindecat pe baiat, scot¸ and demoˆ nul. Mai tarziu, discipolii s-au apropiat de Isus ˆ ˘ si¸ l-au ıntrebat: „Noi de ce n-am putut sa-l scoa˘ tem?“. Isus a raspuns: „Din cauza putinei voas¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ tre credinte. ¸ Caci adevarat va spun ca, daca veti¸ ˘ ˆ ˘ avea credint¸ a cat un graunte de mustar, veti¸ zice ¸ ˘ muntelui acestuia: «Muta-te de aici acolo» si¸ se ˘ va muta; si¸ ˆ nimic nu va va fi imposibil“ (Mat. ˘ ˆ ˘ 17:14–20). Intr-adevar, credinta ¸ ın Iehova ne da ˘ ˘ puterea sa depasim obstacole asemenea unor ¸ ˘ munti. ¸ Dar, daca cineva pierde din vedere lu˘ crul acesta si ¸ se concentreaza asupra propriilor ˘ ˆ ˘ ˆ capacitati, ıi va slabi ıncrederea de ¸ orice esec ¸ sine. ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ 13. Ce ıi ımpiedica pe unii sa se implice ın activita ¸ti spirituale? ˘ 14. De ce n-au putut discipolii lui Isus sa-l vindece ˘ pe baiatul demonizat?

O modalitate de a-l ajuta pe un elev care ˘ ˘ se lupta cu sentimentul ca nu e suficient de ˆ ˘ ˘ capabil este aceea de a-l ıncuraja sa aiba priviˆ ˆ rile ındreptate spre Iehova, nu spre el ınsusi. ¸ ˘ ˆ Petru a scris: „Umiliti-v ¸ a deci sub mana puter˘ ˘ ˘ ˆ nica a lui Dumnezeu, pentru ca el sa va ınalˆ ˘ ˆ te ¸ la timpul potrivit, aruncandu-va toate ıngri˘ ˘ ˘ jorarile asupra lui, pentru ca el se intereseaza ˘ de voi“ (1 Pet. 5:6, 7). Aceasta presupune sa-l ˘ ˘ ˘ ajutam pe cel cu care studiem sa creasca din punct de vedere spiritual. Un om spiritual ˘ apreciaza mult lucrurile spirituale, iubeste ¸ ˆ ˘ Cuvantul lui Dumnezeu si ¸ manifesta „rodul ˆ spiritului“ ın viata ¸ sa (Gal. 5:22, 23). El pre˘ tuie ¸ ste ¸ darul rugaciunii (Filip. 4:6, 7). Totoda˘ ta, priveste ¸ spre Dumnezeu pentru a primi ˘ ˘ ˆ curaj si ¸ sau ¸ fort¸ a ca sa ınfrunte orice situatie ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ sa duca la bun sfarsit ¸ orice ınsarcinare. (Cite ¸ste 2 Timotei 1:7, 8.)

16 De asemenea, poate ca˘ unii dintre cei cu care studiem Biblia au nevoie de ajutor pracˆ ˘ ˘ tic pentru a-si ¸ ımbunatati¸ deprinderile de ˘ citire si de comunicare. Altii ¸ ¸ poate ¸ abilitatile ˘ ˘ ˘ ca se simt nedemni sa-i slujeasca lui Dumne˘ zeu din cauza lucrurilor rele pe care le-au faˆ cut ınainte de a-l cunoaste ¸ pe Iehova. Indiferent care ar fi situatia, ¸ ajutorul nostru iubitor, ˘ acordat cu rabdare, ar putea fi exact lucrul de care au nevoie. Isus a spus: „Nu oamenii ˘ ˘ sanatosi ¸ au nevoie de doctor, ci bolnavii“ (Mat. 9:12).

15

˘ ˘ 15, 16. Cum am putea sa-i ajutam pe cei cu care ˘ ˆ ˘ ˘ studiem Biblia sa- ¸si ınvinga sentimentul ca nu sunt suficient de capabili?

˘ Cum a ¸ti raspunde?

˘ ˘ ˙ Cum pot fi ajuta ¸ti barba ¸tii sa acorde prioritate lucrurilor spirituale? ˆ ˘ ˙ Cum ıi putem ajuta pe cei noi sa ˘ ˘ faca fa ¸ta presiunilor celor din jur? ˆ ˘ ˙ Ce ıi poate ajuta pe unii sa- ¸si ˆ ˘ ˘ ınvinga sentimentul ca nu sunt suficient de capabili?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2011

27

˘ ˘ ˆ ˘ Sa ajutam cat mai mul ¸ti barba ¸ti ˘ ˆ sa ınve ¸te despre Iehova 17 Suntem convinsi ca˘ numai mesajul Bi¸ ˆ ˘ bliei ıi poate face pe oameni cu adevarat fe˘ ˘ ˆ riciti. ¸ De aceea, dorim sa ajutam cat mai ˘ ˘ ˆ ˘ multi¸ barbati¸ sa ınteleag a acest mesaj (2 Tim. ¸ ˆ 3:16, 17). Ce putem face ın acest sens? Putem ˆ petrece mai mult timp ın predicare seara, la ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ sfarsit ¸ de saptamana dupa-amiaza sau ın zile˘ ˘ ˆ ˘ ˘ le de sarbatoare, cand gasim acasa mai multi¸ ˘ ˆ ˘ barbati. ¸ Ori de cate ori este posibil, sa cerem ˘ 17, 18. a) Cum putem ajunge sa vorbim cu mai ˘ ˆ mul ¸ti barba ¸ti ın lucrarea de predicare? b) Ce vom ˆ ˘ studia ın articolul urmator?

ˆ ˘ permisiunea sa vorbim cu capul familiei. In ˘ ˘ plus, le putem depune marturie informala co˘ ˆ ˘ ˘ legilor de munca si ¸ putem ıncerca sa luam le˘ gatura cu sotii ¸ necredinciosi ¸ ai surorilor din congregatie. ¸ ˘ 18 Sa˘ le predicam deci tuturor oamenilor pe ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ care ıi ıntalnim! Cei cu inima receptiva ın mod sigur vor reactiona favorabil la mesajul Bibliei. ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Sa continuam sa-i ajutam cu rabdare pe cei ce ˘ ˘ ˘ manifesta un interes sincer fat¸ a de adevar. Dar ˘ ˘ ˘ ˘ cum putem sa-i ajutam pe barbatii ¸ botezati¸ sa ˘ ˆ se califice pentru responsabilitati¸ ın organizatia ¸ ˘ ˆ ˘ lui Dumnezeu? La aceasta ıntrebare se va rasˆ ˘ punde ın articolul urmator.

˘ ˘ S˘ A-I AJUTAM PE FRATI ¸ SA SE CALIFICE PENTRU ˘ RESPONSABILIT ATI ¸ ˆ IN CONGREGATIE ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ „Cine este instruit ın mod desavarsit ¸ va fi ca ınvat¸ atorul lui.“ (LUCA 6:40)

ˆ I

ˆ N INCHEIEREA Evangheliei sale, apostolul Ioan a scris: „Si ¸ mai sunt multe alte lucruri ˘ ˘ pe care le-a facut Isus si¸ care, daca ar fi fost scri˘ ˆ ˘ ˘ se vreodata ın amanuntime, cred ca lumea n-ar ¸ putea cuprinde sulurile scrise“ (Ioan 21:25). ˘ ˆ Printre multele lucruri pe care le-a facut Isus ın ˘ ˘ ˘ timpul serviciului sau de scurta durata, dar in˘ tens, au fost gasirea, instruirea si¸ organizarea ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ unor barbati¸ care sa fie ın fruntea lucrarii dupa ˆ ˘ ˆ ˆ plecarea sa de pe pamant. In 33 e.n., cand s-a 1. Cum a pus Isus bazele unei congrega ¸tii remarca˘ ˘ ˆ bile pe parcursul serviciului sau pamantesc?

28

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2011

ˆ ˆ ıntors ın cer, Isus pusese deja bazele unei conˆ ˘ gregatii ¸ remarcabile, care ın scurta vreme avea ˘ sa numere mii de membri (Fap. 2:41, 42; 4:4; 6:7). ˆ ˆ ˆ ˘ 2 In prezent, ın ıntreaga lume exista peste sapte milioane de proclamatori activi ai Rega¸ ˆ tului, care slujesc ın peste 100000 de congregaˆ ˘ tii. ¸ De aceea, este din ce ın ce mai multa ne˘ ˘ ˆ ˘ voie de barbati¸ care sa fie ın fruntea activitatilor ¸ ˘ 2, 3. a) De ce este mare nevoie de barba ¸ti boteza ¸ti ˘ ˆ care sa aspire la privilegii ın congrega ¸tie? b) Ce vom ˆ analiza ın acest articol?

˘ spirituale. De exemplu, este mare nevoie de baˆ ˘ trani. Cei care aspira la acest privilegiu de ser˘ ˆ ˆ viciu sunt demni de lauda ıntrucat ‘doresc o lu˘ crare buna’ (1 Tim. 3:1). ˘ ˆ 3 Totusi, barba tii ¸ nu devin ın mod automat ¸ ˆ ˘ ˆ calificati¸ pentru a ındeplini responsabilitati¸ ın ˘ congregatie. ¸ Nu instruirea laica sau experienta ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ de viat¸ a ıi confera unui barbat aceasta califica˘ ˘ ˆ ˘ ˆ re. Ca sa poata sluji ın mod corespunzator ın ˘ congregatie, el trebuie sa se califice spirituali¸ ˘ ceste.

Calitatile ¸ spirituale sunt mai importante ¸ ˆ ˘ decat aptitudinile sau realizarile pe care le-ar ˘ putea avea. Cum pot fi ajutati¸ fratii ¸ sa se califiˆ ˘ ˆ ce? „Cine este instruit ın mod desavarsit ¸ va ˆ fi ˆ ˘ ˘ ca ınvat¸ atorul lui“, a spus Isus (Luca 6:40). In ˘ acest articol vom unele modalitati¸ prin ˆ ˘ analiza ˘ care Marele Invat¸ ator, Isus Cristos, si-a ajutat ¸ ˘ ˘ discipolii sa se califice pentru responsabilitati¸ ˆ ˘ ˘ mai mari. De asemenea, vom vedea ce ınvat¸ am ˘ ˘ noi astazi din exemplul sau. „V-am numit prieteni“ Isus i-a tratat pe discipoli ca pe prieteni, nu ca pe subalterni. El a petrecut timp cu ei, le-a ˘ ˘ dezvaluit lucruri pe care nu le-a dezvaluit altor ˘ oameni si¸ ‘le-a facut cunoscute toate lucrurile ˘ ˘ pe care le-a auzit de la Tatal sau’. (Cite ¸ste Ioan ˘ ˘ ˆ 15:15.) Sa ne imaginam cat de fericiti¸ au fost ˘ ˘ ˆ discipolii fiindca Isus le-a raspuns la ıntrebarea: ˆ „Care va fi semnul prezentei ¸ tale si¸ al ıncheierii acestui sistem?“ (Mat. 24:3, 4). De asemenea, ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ el le-a ımpartasit ¸ continuatorilor sai gandurile ˆ ˆ si¸ sentimentele sale. De exemplu, ın noaptea ın ˘ care a fost tradat, Isus i-a luat pe Petru, pe Iacov ˆ ˘ si¸ pe Ioan ın gradina Ghetsimani, unde s-a ru˘ gat staruitor. El nu le-a ascuns celor trei apostoli nelinistea ce-i cuprinsese inima. Cu sigu¸ ˘ ˘ rant¸ a, ei si-au dat seama de intensitatea trairilor ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ sale (Mar. 14:33–38). Totodata, sa ne gandim cat ˘ ˆ ˘ de mult trebuie sa fi fost ıntariti¸ cei trei aposˆ ˆ toli cand Isus „a fost transfigurat ınaintea lor“ ˆ ˘ (Mar. 9:2–8; 2 Pet. 1:16–18). Prietenia stransa dintre Isus si¸ discipoli le-a dat acestora forta ¸ ne4

˘ 4. Cum s-a dovedit Isus un prieten adevarat pentru ˘ discipolii sai?

˘ cesara pentru a continua importanta lucrare ce ˆ ˘ le-a fost ıncredintat ¸ a. ˘ ˆ 5 Asemenea lui Isus, batr anii crestini din pre¸ ˘ ˘ zent se poarta ca adevara ti prieteni cu colabo¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ratorii lor ın credint¸ a. Ii ajuta si¸ cultiva relatii ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ apropiate, pline de caldura, cu ei, facandu-si¸ ˘ ˆ ˘ timp sa le acorde atentie ¸ ın mod individual. Baˆ ˘ ˘ ˘ tranii stiu ca este important sa pastreze confi¸ ˆ ˘ dentialitatea, ınsa nu fac un secret din orice lu¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ cru. Ei au ıncredere ın fratii ¸ lor si¸ le ımpartasesc ¸ ˆ ˘ ˆ lucrurile pe care le ınvat¸ a din Cuvantul lui ˘ Dumnezeu. Chiar daca un slujitor auxiliar este ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ mai tanar, batranii nu-l trateaza ca pe un sub˘ ˆ ˘ ˘ altern. Dimpotriva, ıl considera un barbat spiˆ ˆ ritual, care ındeplineste ¸ un serviciu valoros ın ˆ folosul congregatiei ¸ si¸ care va face progrese ın continuare. „V-am dat un exemplu“ Desi¸ discipolii lui Isus apreciau lucrurile ˆ spirituale, modul lor de gandire a fost uneori influentat ¸ de mediul si¸ de cultura din care proveneau (Mat. 19:9, 10; Luca 9:46–48; Ioan 4:27). ˆ ˘ Isus ınsa nu i-a criticat, nici nu i-a amenintat ¸ ˘ ˆ ˘ cu vreo pedeapsa. El nu i-a ımpovarat cu ce˘ ˘ rinte ¸ nerezonabile si¸ nici nu le-a cerut sa faca ˘ ˘ lucruri pe care el nu le facea. Mai degraba, ˆ ˘ Isus i-a ınvatat ¸ prin propriul exemplu. (Cite ¸ste Ioan 13:15.)

7 Dar ce exemplu le-a dat Isus discipolilor ˘ ˘ ˘ sai? (1 Pet. 2:21) El a dus o viat¸ a simpla pentru ˘ ˆ ˘ ˘ ca nimic sa nu-l ımpiedice sa le slujeasca altoˆ ra (Luca 9:58). A fost modest si¸ si-a ¸ bazat ıntotˆ ˘ ˘ deauna ınvat¸ aturile pe Scripturi (Ioan 5:19; 17:14, 17). Isus a fost abordabil si¸ bun. Toate actiunile sale au fost motivate de iubire ¸ (Mat. 19:13–15; Ioan 15:12). Exemplul lui a ˘ ˘ avut o influent¸ a pozitiva asupra apostolilor. ˘ De pilda, Iacov i-a slujit lui Dumnezeu cu loiaˆ ˆ litate si¸ n-a dat ınapoi nici chiar ın fata ¸ mortii ¸ 6

˘ ˆ 5. Cum se pot pune batranii cre ¸stini la dispozi ¸tia ˆ ˘ colaboratorilor lor ın credin ¸ta? ˘ 6, 7. a) Ce exemplu le-a dat Isus discipolilor sai? ˘ b) Ce influen ¸ta a avut exemplul lui Isus asupra discipolilor?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2011

29

˘ (Fap. 12:1, 2). De asemenea, Ioan a calcat cu fidelitate pe urmele lui Isus mai bine de 60 de ani (Rev. 1:1, 2, 9). ˆ ˘ 8 Manifestand spirit de sacrificiu, umilint¸ a si¸ ˘ ˆ iubire, batranii pot fi un bun exemplu pentru ˘ barbatii ¸ mai tineri (1 Pet. 5:2, 3). De asemenea, ˆ fiind exemplari ın ce priveste ¸ preda¸ credinta, ˘ rea, modul de viat¸ a crestin si¸ lucrarea de predi¸ ˘ care, ei au bucuria de a sti ¸ ca pot fi un model ˘ de credint¸ a pentru ceilalti¸ (Evr. 13:7). ˆ ‘Dandu-le porunci, Isus i-a trimis’ ˘ Dupa ce a predicat cu zel aproximativ doi ˘ ani, Isus i-a trimis si ¸ pe cei 12 apostoli sa preˆ ˆ ˆ ˘ dice. Mai ınt tiuni (Mat. ¸ ˆ ai ınsa,˘ le-a dat instruc ˆ ˘ ˆ 10:5–14). Intr-o alta ocazie, cand a hranit ın ˆ mod miraculos cateva mii de oameni, Isus le-a ˘ ˘ spus discipolilor cum sa-i organizeze si ¸ cum sa ˆ ˘ ˘ ımparta hrana (Luca 9:12–17). Observam, asa¸ ˘ ˆ ˆ dar, ca Isus si-a instruit discipolii dandu-le ın¸ ˘ ˘ drumari clare si ¸ concrete. Instruirea primita si, ¸ ˆ ˘ bineın ¸teles, ac ¸tiunea puternica a spiritului ˆ ˘ sfant i-au ajutat pe apostoli sa organizeze vasˆ ˆ ta lucrare de predicare ce a ınceput ın anul 33 e.n. ˆ ˘ 10 In prezent, instruirea spirituala˘ a unui barˆ ˘ bat ıncepe cu studiul biblic. Poate ca e nevoie ˘ ˘ ˘ ˘ sa-l ajutam sa citeasca mai bine. Pe parcursul ˆ ˘ ˆ ˘ studiului, ıl ajutam ın multe alte privinte. ¸ Dupa ˆ ˘ ˆ ce ıncepe sa asiste cu regularitate la ıntrunirile ˆ ˘ ˘ ˘ crestine, ıl ajutam sa faca progrese pentru a pu¸ tea participa la Scoala de Serviciu Teocratic si¸ ¸ ˘ pentru a deveni vestitor nebotezat. Dupa bo˘ ˆ tez, instruirea lui continua ın congregatie. ¸ De ˘ ˆ exemplu, ar putea fi ajutat sa se implice ın ac˘ ˆ ˘ tivitatile legate de ıntretinerea Salii Regatului. ¸ ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ Cu timpul, batranii ıi pot arata ce trebuie sa faca pentru a deveni slujitor auxiliar. ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ 11 Cand ıi ıncredinteaz ¸ a o sarcina unui frate 9

˘ ˆ ˘ 8. Ce exemplu le dau batranii barba ¸tilor mai tineri ¸si altora? ˘ ˘ ˆ 9. Ce arata ca Isus ¸si-a instruit discipolii pentru a ındeplini lucrarea de evanghelizare? ˆ 10, 11. Cum pot fi instrui ¸ti ın mod progresiv cei noi?

30

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2011

˘ ˆ ˆ ˘ botezat, un batran ıi explica procedurile orgaˆ ˘ nizatorice care trebuie urmate si¸ ıi ofera instruc˘ ˘ tiunile necesare. El trebuie sa se asigure ca fra¸ ˆ ˘ ˘ tele a ınteles clar ce are de facut. Daca acesta ¸ ˆ ˆ ˘ ındeplineste ¸ a, el nu ¸ cu greu sarcina ıncredintat ˘ ˘ ˘ se va pripi sa traga concluzia ca nu este califi˘ ˆ ˆ ˘ ˆ cat. Un batran iubitor ıi va arata ın mod ama˘ ˘ bil aspectele concrete carora trebuie sa le acor˘ ˆ de mai multa atentie ¸ si¸ ıi va explica din nou ˘ obiectivele si¸ procedurile ce trebuie urmate. Baˆ ˆ tranii au o mare satisfactie ¸ cand un frate reac˘ tioneaz a pozitiv la aceste eforturi si¸ simte bucu¸ ria pe care o aduce faptul de a le sluji altora (Fap. 20:35). ˘ ˆ „Cine asculta sfatul este ın ¸telept“ ˆ ˘ 12 Isus si-a instruit discipolii dandu-i fieca¸ ˘ ruia sfaturi potrivit necesitatilor lui. De exem¸ ˆ plu, el i-a mustrat pe Iacov si¸ pe Ioan cand au ˘ ˘ ˘ ˘ vrut sa ceara sa se coboare foc din cer ca sa-i mistuie pe samaritenii care nu l-au primit (Luca ˆ 9:52–55). Cand mama lui Iacov si¸ a lui Ioan i-a ˘ cerut lui Isus sa le acorde acestora pozitii ¸ priviˆ legiate ın Regat, Isus li s-a adresat direct celor ˆ ˆ doi frati, ¸ spunand: „A sta la dreapta si¸ la stan˘ ga mea nu este un lucru pe care eu sa-l dau, ci ˘ este pentru aceia pentru care le-a fost pregatit ˘ ˆ de Tatal meu“ (Mat. 20:20–23). Isus a dat ıntotdeauna sfaturi clare, practice si¸ bazate pe princiˆ ˘ ˘ ˆ piile divine si¸ i-a ınvatat ¸ pe discipoli sa gandeas˘ ca pe baza acestor principii (Mat. 17:24–27). De ˆ asemenea, Isus a ınteles limitele continuatori¸ ˘ lor sai si¸ n-a asteptat de la ei perfectiune.

Sfatu¸ ¸ ˘ rile sale au fost motivate de o iubire autentica (Ioan 13:1). ˆ 13 Orice frate care aspira˘ la responsabilita˘ ti ın ¸ ˆ congregatie ¸ are nevoie ıntr-un moment sau al˘ tul de sfaturi biblice. „Cine asculta sfatul este ˆ ˆ ıntelept“, se spune ın Proverbele 12:15. Un fra¸ ˆ ˘ ˘ te tanar a spus: „Cel mai greu mi-a fost sa-mi ˘ accept propriile imperfectiuni“.

Apoi a adaugat: ¸ 12. De ce au fost eficiente sfaturile lui Isus?

13, 14. a) Cine are nevoie de sfaturi? b) Da ¸ti exem˘ ˆ ple de sfaturi pe care le-ar putea da un batran unui ˘ frate care nu progreseaza spiritualice ¸ste.

˘ ˆ „Dar, prin sfaturile sale, un batran m-a ajutat ˘ ˘ ˘ sa privesc lucrurile dintr-o perspectiva corecta“. ˘ ˆ ˘ ˘ 14 Daca˘ batr anii observa ca un frate nu pro˘ greseaza din cauza unei conduite nepotrivite, ei ˆ ˆ iau initiativa pentru a-l ındrepta ın spiritul ¸ ˆ ˘ blandetii ¸ (Gal. 6:1). Uneori, poate ca un frate ˘ ˘ ˘ ˘ trebuie sfatuit pentru a-si¸ corecta o trasatura de ˘ ˘ personalitate. De pilda, daca un frate pare ge˘ ˘ ˘ ˆ nul de persoana comoda, un batran l-ar putea ˆ ˘ ıncuraja sa mediteze la exemplul lui Isus, care a fost un proclamator zelos al Regatului si¸ le-a ˘ ˘ cerut continuatorilor sai sa-i urmeze exemplul ˘ (Mat. 28:19, 20; Luca 8:1). Sau, daca un frate ˘ pare impulsionat de ambitii ¸ personale, un baˆ ˘ tran i-ar putea arata cum i-a ajutat Isus pe dis˘ ˆ ˘ ˘ cipoli sa ınteleag a de ce nu trebuie sa-si¸ caute ¸ ˘ propria glorie (Luca 22:24–27). Dar ˆ daca un fra˘ te are tendinta ¸ de a fi neiertator? In acest caz, ˘ ˆ un batran l-ar putea ajuta folosind ilustrarea de˘ spre sclavul care a refuzat sa ierte o datorie neˆ ˘ ınsemnata desi¸ lui i se iertase o datorie mult ˆ mai mare (Mat. 18:21–35). Cand este necesar ˘ ˆ ˘ ˆ un sfat, e bine ca batranii sa-l dea cat mai repede posibil. (Cite ¸ste Proverbele 27:9.) ˘ ˆ „Exerseaza avand ca obiectiv ˆ ˘ devo ¸tiunea sfanta“ ˘ ˆ ˘ ˘ 15 Batranii se straduiesc sa-i instruiasca˘ pe fra˘ ˆ tii ¸ care aspira la privilegii ın congregatie, ¸ dar si¸ ˘ ˘ 15. Cum poate familia unui frate sa-l ajute sa le slu˘ jeasca altora?

ˆ ˆ altii ¸ ıi pot sprijini ın eforturile lor. De exemplu, ˘ ˘ familia poate si¸ trebuie sa-l ajute pe un frate sa ˘ se califice pentru o responsabilitate. Iar daca ˘ ˆ fratele este deja batran, sprijinul sotiei sale iu¸ ˆ bitoare si¸ al copiilor neegoisti ¸ ıi este de mare foˆ ˘ los. Dispozitia ¸ lor de „a-si¸ ımparti“ ¸ sotul ¸ si¸ ta˘ ˘ tal cu congregatia ¸ este indispensabila pentru ca ˘ el sa se achite cu succes de responsabilitatea sa. ˆ ˆ ˘ Atat el, cat si¸ altii ¸ apreciaza spiritul lor de sacrificiu (Prov. 15:20; 31:10, 23).

16 Chiar daca˘ un frate care aspira˘ la privilegii poate fi ajutat si ¸ sus ¸tinut de al ¸tii, principaˆ la responsabilitate de a se califica ıi revine lui ˆ ınsusi. ¸ (Cite ¸ste Galateni 6:5.) Desigur, un fra˘ ˘ ˆ te nu trebuie sa fie slujitor auxiliar sau batran ˘ ˘ ca sa-i ajuteˆ pe al ¸tii si ¸ sa participe din plin la ˘ ˘ ˘ predicare. Insa, daca aspira la aceste privilegii ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ de serviciu, el trebuie sa se straduiasca sa ınde˘ ˆ plineasca cerin ¸tele consemnate ın Scripturi (1 Tim. 3:1–13; Tit 1:5–9; 1 Pet. 5:1–3). Astfel, ˘ ˘ ˘ ˆ daca un frate doreste ¸ sa slujeasca ın calitate de ˘ ˆ slujitor auxiliar sau de batran, dar nu a fost ˆ ˘ ˘ ınca numit, el trebuie sa acorde atentie ¸ acelor ˆ ˘ aspecte ın care are de facut progrese spiritua˘ ˘ le. Aceasta pretinde sa citeasca Biblia cu regu˘ ˘ ˆ laritate, sa aiba un studiu personal sarguincios, ˘ ˘ ˘ sa mediteze profund, sa se roage din inima si ¸ ˆ 16. a) Cui ıi revine principala responsabilitate de a ˆ se califica pentru privilegii ın congrega ¸tie? b) Ce tre˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ buie sa faca un frate daca dore ¸ste sa slujeasca ın ca˘ ˆ litate de slujitor auxiliar sau de batran?

ˆ Cum ıl po ¸ti ajuta pe cel cu care ˘ studiezi Biblia ¸si care se straduie ¸ste ˘ ˘ sa faca progrese?

Cum pot dovedi fra ¸tii ˘ ˘ ca doresc sa se califice ˆ pentru privilegii ın congrega ¸tie?

˘ sa participe cu zel la predicare. Instruindu-se ˆ ın acest fel, el va urma sfatul dat de Pavel lui ˘ ˆ Timotei: „Exerseaza avand ca obiectiv devotiu¸ ˆ ˘ nea sfanta“ (1 Tim. 4:7). ˆ 17 Dar daca˘ un frate nu aspira˘ la privilegii ın ˘ ˆ ˘ congregatie ¸ pentru ca ıi este teama sau consi˘ ˘ ˘ ˆ dera ca nu e capabil? El ar trebui sa se gandeas˘ ˘ ca la faptul ca Iehova Dumnezeu si¸ Isus Cristos ˆ ˘ ˆ ˘ ne ofera ıntotdeauna ajutor. Intr-adevar, Iehova ˆ ˘ „ın fiecare zi ne poarta sarcina“ (Ps. 68:19). Prin ˘ ˆ urmare, Tatal nostru ceresc ıl poate ajuta si¸ pe ˘ ˘ ˆ el sa-si¸ asume responsabilitati¸ ın congregatie. ¸ ˘ ˘ De asemenea, fratele nu ar trebui sa uite ca este ˘ mare nevoie de frati¸ maturi, care sa accepte priˆ vilegii de serviciu ın organizatia ¸ lui Dumnezeu. ˘ ˘ Daca mediteaza la aceste lucruri, poate fi im˘ pulsionat sa lupte cu sentimentele lui negative. ˆ ˘ El se poate ruga pentru spirit sfant, al carui rod ˘ ˆ ˘ include pacea si¸ stapanirea de sine, calitati¸ necesare pentru a alunga teama si¸ sentimentul de ˘ incompetent¸ a (Luca 11:13; Gal. 5:22, 23). Pu˘ 17, 18. Ce poate face un frate care nu aspira la priˆ ˘ ˆ ˘ vilegii ın congrega ¸tie fiindca ıi este teama, se simte ˆ incompetent sau ıi lipse ¸ste dorin ¸ta de a sluji?

www.watchtower.org

˘ ˆ ˆ ˘ tem fi siguri ca Iehova ıi binecuvanteaza pe toti¸ ˘ ˆ fratii ¸ care aspira la privilegii ın congregatie ¸ cu ˘ o motivatie ¸ corecta. ˘ 18 Dar daca˘ un barbat botezat nu doreste ¸ ˘ ˘ ˆ sa-si ¸ asume responsabilita ¸ti ın congrega ¸tie? Ce ˆ ıl poate ajuta pe un astfel de frate? Apostolul ˘ ˘ Pavel a scris: „[Dumnezeu], dupa buna sa pla˘ ˆ ˘ ˘ ˘ cere, lucreaza ın voi ca sa vre ¸ti si, ¸ totodata, sa ˆ ˘ ınfaptui ¸ti“ (Filip. 2:13). Dorin ¸ta de a sluji este ˘ ˆ data de Dumnezeu, iar spiritul lui Iehova ıi ˘ poate da unei persoane for ¸ta necesara pentru ˆ a ındeplini un serviciu sacru (Filip. 4:13). Mai ˆ mult, un crestin ıl poate ruga pe Dumnezeu ¸ ˘ ˘ ˘ sa-l ajute sa faca ce este drept (Ps. 25:4, 5). ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ 19 Iehova binecuvanteaz a straduintele batra¸ ˆ nilor de a-i instrui pe altii. ¸ Binecuvantarea sa o ˘ ˘ simt si¸ cei care reactioneaz a favorabil si¸ se stra¸ ˘ ˘ ˆ duiesc sa se califice pentru responsabilitati¸ ın ˘ ˆ congregatie. ¸ Scripturile ne dau asigurarea ca ın ˘ poporul lui Dumnezeu vor fi ridicati¸ „sapte pas¸ ˘ ˘ tori, da, opt printi“, ¸ adica numarul necesar de ˘ ˘ ˆ ˘ barbati¸ capabili, care sa se ıngrijeasca de con˘ ˘ gregatii ¸ (Mica 5:5). Astazi, multi¸ barbati¸ crestini ¸ ˘ ˘ aspira cu umilint¸ a la privilegii de serviciu si¸ sunt instruiti¸ pentru a le sluji altora. Lucrul ˆ ˘ acesta ıi aduce laude lui Iehova, iar noua, mulˆ ˘ te binecuvantari! ˆ ˘ ˘ 19. Ce ınseamna faptul ca Iehova va ridica „ ¸sapte ˘ pastori, da, opt prin ¸ti“?

˘ Cum a ¸ti raspunde?

˘ ˙ Cum i-a ajutat Isus pe discipoli sa se ˘ califice pentru responsabilita ¸ti mai mari? ˘ ˆ ˙ Cum pot imita batranii exemplul ˆ ˆ ˘ ˘ lui Isus cand ıi ajuta pe fra ¸ti sa ˘ ˆ slujeasca ın congrega ¸tie? ˆ ˙ Ce rol are familia cand un ˘ frate dore ¸ste sa se califice pentru ˘ ˆ responsabilita ¸ti ın congrega ¸tie? ˆ ˘ ˙ Ce poate face fratele ınsu ¸si ca sa se califice pentru privilegii de serviciu?

w11 11/15-M