1__

34567 1 IANUARIE 2012

ˆ ˘ CE PUTEM INVATA ¸ DIN EXEMPLUL LUI

AVRAAM?

34567

˘ Tirajul mediu al fiec arei edi tii: ¸ ˆ 42 182 000 IN 194 DE LIMBI

1 IANUARIE 2012

˘ ˘ SCOPUL REVISTEI TURNUL DE VEGHE este sa-i aduca onoare lui Iehova Dumnezeu, Domnul Suveran al universului. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ A ¸sa cum un turn de veghe din vechime ıi permitea cuiva sa vada pana departe, aceasta revista prezinta ˆ ˆ semnifica ¸tia evenimentelor mondiale din perspectiva profe ¸tiilor biblice. Ea le aduce mangaiere oamenilor cu ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ vestea buna ca, ın curand, Regatul lui Dumnezeu, un guvern real instaurat ın cer, va pune capat rauta ¸tii ¸si va ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ transforma pamantul ın paradis. Revista ı ¸si ındeamna cititorii sa creada ın Isus Cristos, care a murit pentru ca noi ˘ ˘ ˘ sa avem via ¸ta ve ¸snica ¸si care este acum Regele Regatului lui Dumnezeu. Revista Turnul de veghe, pe care Martorii ˘ ˘ ˘ lui Iehova o publica din 1879, este apolitica ¸si se bazeaza pe Biblie. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Aceasta publica ¸tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus ¸tinute prin dona ¸tii. Daca nu exista alta indica ¸tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

ARTICOLE PRINCIPALE 3 Cine a fost Avraam? ˘ 5 Avraam — un exemplu de credint¸ a 6 Avraam — un exemplu de curaj ˘ 9 Avraam — un exemplu de umilint¸ a 10 Avraam — un exemplu de iubire RUBRICI 16 18

19 22 23

˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Sa ınva ¸tam din Cuvantul lui Dumnezeu Prezice Biblia viitorul? ˘ Apropia ¸ti-va de Dumnezeu ˘ „Eu, Iehova, Dumnezeul tau, te iau de ˆ ˘ mana dreapta“ ˘ Biblia schimba viata ¸ oamenilor ˆ V-a ¸ti ıntrebat? ˆ ˘ Cititorii ıntreaba De ce i-a cerut Dumnezeu lui Avraam ˘ ˘ sa- ¸si jertfeasca fiul?

24

Imita ¸ti-le credinta ¸ ˆ A dovedit ın ¸telepciune, curaj si¸ altruism

30

Pentru cititorii tineri ˘ Paze ¸ste-te de spiritele rele!

ALTE ARTICOLE 12

ˆ ˘ Acolo unde granitele nu ınseamna nimic ¸

CINE A FOST AVRAAM? P UTINI oameni au influen ¸tat religiile lumii ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ıntr-o masura mai mare decat Avraam.1 Res˘ pectat deopotriva de evrei, de musulmani si¸ de ˘ crestini, Avraam a fost descris drept „o figura ¸ ˘ ˆ colosala ın Scripturi“ si¸ „un extraordinar exem˘ ˆ ˘ plu de credin ¸ta“. Biblia ıl numeste ¸ „tatal tutu˘ ror celor ce au credin ¸ta“ (Romani 4:11). ˆ De ce este Avraam atat de respectat? Un mo˘ tiv ar fi ca Avraam este singurul om pe care ˆ Biblia ıl numeste prietenul lui Dumnezeu ¸ (Isaia 41:8; Iacov 2:23). ˆ ˘ ˆ Insa, ın alte privin ¸te, Avraam a fost un om obisnuit, la fel ca noi. El s-a confruntat cu ¸ multe dintre problemele cu care ne confrun˘ ˘ ˘ ˘ tam si ¸ noi si ¸ le-a facut fa ¸ta cu succes. V-ar pla˘ ˘ cea sa sti Sa vedem ce spune ¸ ¸ti cum a reusit? ¸ Biblia despre acest om remarcabil.

Mediul din care provenea ˘ ˆ ˆ Avraam s-a nascut ın anul 2018 ı.e.n. si ¸ a ˆ crescut ın Ur (Geneza 11:27–31). Urul era un oras¸ mare si ¸ prosper, unde se practica pe sca˘ ˘ ˆ ˘ ra larga ınchinarea la idoli. Terah, tatal lui ˘ Avraam, s-a numarat probabil printre cei ce se ˆ ınchinau la idoli (Iosua 24:2). Totusi, ¸ Avraam ˆ ˘ nu s-a ınchinat la acei idoli lipsi ¸ti de via ¸ta, care ˘ reprezentau diferi ¸ti dumnezei. El a ales sa i se ˆ ınchine numai lui Iehova.2 ˘ ˘ Ce l-a determinat pe Avraam sa ia aceasta decizie? Avraam a fost contemporan cu Sem, ˘ fiul lui Noe, aproape 150 de ani. Ce influen ¸ta ˘ ˘ ˆ trebuie sa fi avut asupra lui faptul ca a stat ın ˆ ˆ ˘ compania acestui om mult mai ın varsta de1 Ini ¸tial, Avraam a fost cunoscut drept Avram, iar so ¸tia lui, drept Sarai. Ulterior, Dumnezeu a schimbat numele ˆ ˆ ˘ ˘ lui Avram ın Avraam, care ınseamna „Tatal unei mul ¸timi“, ˆ ˆ ˘ ˘ iar numele lui Sarai ın Sara, care ınseamna „Prin ¸tesa“ (Geˆ ˘ neza 17:5, 15). Pentru simplitate, ın aceasta serie de articole vom folosi numele Avraam ¸si Sara.

2 Conform Bibliei, Iehova este numele lui Dumnezeu.

ˆ cat el? Avraam a putut afla direct de la Sem ce ˆ ˘ a ınsemnat sa supravie ¸tuiesti ¸ Potopului. El tre˘ ˆ ˆ ˘ buie sa fi ın ¸teles si c at de important era sa i se ¸ ˆ ˆ ˘ ınchine lui Iehova, Dumnezeul care ıi pastraˆ ˘ ˆ se ın via ¸ta pe Sem si ¸ pe cei din familia sa ın timpul acelui Potop mondial. ˘ Indiferent ca a aflat aceste lucruri de la Sem sau din alte surse, Avraam a reac ¸tionat favoraˆ ˘ ˘ bil la ceea ce a ınva ¸tat despre adevaratul Dumˆ ˘ nezeu. Cand Iehova, „cel care cerceteaza inimi˘ le“, l-a observat pe Avraam, el a vazut ceva bun ˆ ˘ ˘ ˘ ın acest om si¸ l-a ajutat sa devina o persoana si¸ ˘ mai buna (Proverbele 17:3; 2 Cronici 16:9).

Viata ¸ sa ˘ ˘ ˘ Avraam a avut o via ¸ta plina, marcata de eve˘ nimente emo ¸tionante, o via ¸ta cu multe pro˘ ˘ ˘ ˆ bleme, dar niciodata lipsita de sens. Sa ne ganˆ dim la cateva dintre situa ¸tiile prin care a trecut el. ˆ ˆ ˇ In timp ce Avraam locuia ın Ur, Dumnezeu ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ i-a spus sa paraseasca ¸tara unde se nascuse si¸ sa ˆ ˘ ˘ se ındrepte spre o ¸tara pe care avea sa i-o arate.

Desi¸ Avraam si¸ Sara n-au cunoscut toate deta˘ ˘ liile — unde aveau sa mearga sau de ce ˆ le cerea ˘ Dumnezeu sa plece —, ei au ascultat. In cele din ˘ ˆ ˆ urma, Avraam si¸ Sara au locuit ın corturi ın ¸tara ˘ Canaan, traind tot restul vie ¸tii ca locuitori temporari (Faptele 7:2, 3; Evrei 11:8, 9, 13). ˆ ˘ ˆ ˇ Avraam si¸ Sara ınc a nu aveau copii cand Ie˘ hova i-a promis lui Avraam ca va face din el o ˘ na ¸tiune mare. Iehova a mai spus ca toate fami˘ ˆ ˆ liile pamantului vor fi binecuvantate prin intermediul lui Avraam (Geneza 11:30; 12:1–3). ˆ ˆ ˘ ˘ Mai tarziu, Iehova a ıntarit aceasta promisiune ˆ ˘ ˘ spunandu-i lui Avraam ca urmasii ¸ sai vor fi numerosi¸ ca stelele cerului (Geneza 15:5, 6). ˆ ˇ Cand Avraam avea 99 de ani, iar Sara se ˘ apropia de 90, Iehova le-a promis ca vor avea TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2012

3

Un personaj important ˆ ˘ ın istoria biblica

ˆ In primele zece capitole, ˘ cartea biblica Geneza vorˆ beste ¸ despre viata ¸ catorva oameni ai credintei, ¸ printre ˆ ˘ care Abel, Enoh si¸ Noe. Insa ˘ urmatoarele 15 capitole sunt ˆ ˆ dedicate aproape ın ıntregime vietii ¸ unui singur om, Avraam.

Mai mult, unele dintre cele mai importante concepte din Biblie sunt men˘ tionate pentru prima oara ¸ ˆ ˘ ˘ ın legatura cu Avraam. De ˆ exemplu, ın relatarea despre ˘ Avraam gasim: ˇ prima referire la Dumnezeu ca Scut, sau Ocrotitor, ˘ al slujitorilor sai (Geneza 15:1; vezi si¸ Deuteronomul 33:29; Psalmul 115:9; Proverbele 30:5), ˇ prima mentionare a ideii ¸ ˆ de a crede ın Dumnezeu (Geneza 15:6), ˘ ˆ ˇ prima ocurent¸ a a cuvantului profet (Geneza 20:7), ˇ prima referire la iubirea ˘ ˘ manifestata de un parinte (Geneza 22:2).

34567 Doriti¸ mai multe informatii ¸ sau un studiu biblic gratuit la domiciliu? Scrieti-le Martori¸ ˘ lor lui Iehova la una dintre adresele alaturate. ˘ Pentru o lista cu toate adresele postale, vezi ¸ www.watchtower.org/address.

4

˘ un fiu. Din punct de vedere uman, acest lucru parea imposiˆ ˘ ˆ ˆ ˘ bil, ınsa Avraam si ¸ Sara au ın ¸teles ın scurt timp ca ‘nimic nu ˆ ˘ ˆ ıi era imposibil lui Iehova’ (Geneza 18:14). Dupa un an, la var˘ sta de 100 de ani, Avraam a avut un fiu, caruia i-a pus numeˆ le Isaac (Geneza 17:21; 21:1–5). Dumnezeu a promis ın mod ˘ ˘ ˘ clar ca, prin Isaac, omenirea avea sa primeasca mari binecuˆ ˘ vantari. ˆ ˇ Ani mai tarziu, Iehova i-a cerut lui Avraam ceva cu totul ˘ ˘ ˘ ˘ neobisnuit: i-a poruncit sa-l aduca jertfa pe fiul sau iubit, Isaac, ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ cu toate ca tanarul era necasatorit si ¸ nu avea copii.1 Desi ¸ gan˘ ˘ ˘ ˘ ˆ dul ca avea sa-si ¸ piarda fiul trebuie sa-l fi ındurerat, Avraam a ˘ ˘ ˘ facut pregatiri pentru a respecta porunca divina de a-l oferi ca ˘ ˘ jertfa pe Isaac. El era ferm convins ca Dumnezeu avea puterea ˘ ˆ ˘ ˆ sa-l ınvie pe Isaac, daca ar fi fost necesar, pentru a-si ¸ ındeplini ˆ promisiunea (Evrei 11:19). Chiar cand Avraam era pe punctul ˘ ˘ de a-l oferi ca jertfa pe fiul sau, Dumnezeu a intervenit, cruˆ ˘ ¸tand via ¸ta lui Isaac. Iehova l-a laudat pe Avraam pentru ascul˘ ˘ tarea sa remarcabila, dupa care a repetat promisiunile pe care ˘ ˆ i le facuse mai ınainte (Geneza 22:1–18). ˆ ˆ ˇ La varsta de 175 de ani, Avraam a adormit ın moarte. Bi˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ blia spune ca el „a murit dupa o batrane ¸te fericita“, adaugand ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ca era „ınaintat ın varsta si ¸ mul ¸tumit“ (Geneza 25:7, 8). ˘ ˆ Avraam a vazut astfel ımplinirea unei alte promisiuni pe care ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ i-o facuse Dumnezeu, si ¸ anume ca avea sa traiasca mult si ¸ apoi ˘ ˘ ˆ sa moara ın pace (Geneza 15:15).

˘ ˘ Mostenirea lasata de el ¸ Avraam nu este un simplu personaj istoric sau religios din ˆ ˘ ˆ ˘ trecutul ındepartat. Relatarea despre modul ın care si-a trait ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ via ¸ta s-a pastrat pana ın zilele noastre. Astfel, Avraam ne-a la˘ ˘ sat un exemplu valoros, pe care to ¸ti ar trebui sa-l imitam (Evrei ˘ ˘ ˆ 11:8–10, 17–19). Sa examinam ın continuare patru dintre ca˘ ˆ lita ¸tile remarcabile pe care le-a manifestat Avraam. Vom ınce˘ ˘ pe cu credin ¸ta, probabil cea mai cunoscuta dintre calita ¸tile sale. ˆ ˘ 1 Vezi articolul „Cititorii ıntreaba . . . De ce i-a cerut Dumnezeu lui Avraam ˘ ˘ sa- ¸si jertfeasca fiul?“, de la pagina 23 a acestei reviste.

Australia: PO Box 280, Ingleburn, NSW 1890. Belgia: rue d’Argile-Potaardestraat 60, B-1950 Kraainem. Canada: PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Fran ¸ta: BP 625, F-27406 Louviers Cedex.

Germania: 65617 Selters. Grecia: Kifisias 77, GR 15124, Marousi. Israel: PO Box 29345, 61293 Tel Aviv. Italia: Via della Bufalotta 1281, I-00138 Rome RM. Marea Britanie: The Ridgeway, London NW7 1RN. Olanda: Noordbargerstraat 77, NL-7812 AA Emmen. Portugalia: Apartado 91, P-2766-955 Estoril. Republica Moldova: PO Box 472, MD–2005 ˆ ˘ Chisin ¸ au. Romania: CP 132 OP 39, Bucuresti. ¸ Spania: Apartado 132, ´ 28850 Torrejon de Ardoz (Madrid). Statele Unite ale Americii: 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483. Ucraina: PO Box 955, 79491 Lviv - Briukhovychi. Ungaria: Budapest, Pf 20, H-1631.

Vol. 133, nr. 1

Semimonthly

The Watchtower (ISSN 0043-1087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; M. H. Larson, President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. 5 2012 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany.

ROMANIAN

¨ ¨ Mitteilung gemaß § 5 Abs. 2 des Hessischen Gesetzes uber Freiheit und Recht der Presse: ¨ Die Mittel fur die Herausgabe dieser Zeitschrift werden von der Wachtturm Bibel– und Traktat–Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus, aufgebracht.

AVRAAM

˘ UN EXEMPLU DE CREDINT¸ A

ˆ ˆ ˆ ˆ In linistea serii, Avraam priveste ¸ ¸ cerul ınstelat si¸ luminos. Ii vine ın minte promisiunea ˘ ˘ ˘ divina potrivit careia urmasii ¸ sai vor fi la fel de numerosi¸ ca stelele cerului (Geneza 15:5). Pentru Avraam, stelele sunt o aducere-aminte a promisiunii lui Iehova. Ele sunt ˘ ˘ ˘ totodata o garantie. ¸ La urma urmei, daca Iehova a putut sa creeze vastul univers ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ si¸ tot ce este ın el, nu putea el si¸ sa-i faca pe Avraam si¸ pe Sara sa aiba un copil? ˆ ˆ ˘ ˘ Asa ¸ gandea Avraam. Cata credint¸ a avea el! ˆ CE ESTE CREDINTA? In Biblie, termenul „cre¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ din ¸ta“ se refera la o ıncredere ferma ın ceva ˘ ˆ ˘ nevazut. O astfel de ıncredere este bazata pe ˘ ˘ ˆ dovezi solide. O persoana care are credin ¸ta ın ˘ ˆ Dumnezeu se concentreaza asupra ımplinirii promisiunilor lui Iehova. Pentru o astfel de ˘ persoana, aceste promisiuni sunt sigure, ca si ¸ ˆ cum s-ar fi ımplinit deja. ˘ CUM A DOVEDIT AVRAAM CREDINT¸ A? ˆ ˆ ˘ Avraam a demonstrat ca avea ıncredere ın ˆ ˘ promisiunile lui Dumnezeu. Avand credin ¸ta, ˘ ˘ ˘ Avraam si-a parasit ¸tara natala, fiind convins ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ca Iehova ıi va arata o alta ¸tara, asa ¸ cum ıi pro-

˘ ˆ ˆ PUBLICATA IN PREZENT IN 194 DE LIMBI: acholi, afri˘ ˘ ˘ ˘ kaans, aimara7, albaneza, amharica, araba, armeana, ar˘ ˘ ˘ meana de vest, azerbaidjana, azerbaidjana (caractere ˘ chirilice), baule, bengali, bikol, bislama, bulgara, cam˘ ˘ ˘ bodgeana, catalana, cebuano, ceha7, chiBemba, chiChe˘ ˘ wa, chineza simplificata, chineza traditional a7 (format ¸ ˆ audio numai ın mandarin), chiTonga, chiTumbuka, chuu˘ ˘ ˘ ˘ ˘ kese, coreeana67, creola haitiana, creola mauritaniana, ˘ ˘ ˘ ˘ creola seychelles, croata, daneza7, ebraica, efik, engle˘ ˆ ˘ ˘ ˘ za67 (si¸ ın Braille), estona, ewe, fijiana, finlandeza7, fran˘ ˘ ˘ ˘ ceza687, ga, georgiana, germana67, greaca, groenlande˘ ˘ za, guarani68, gujarati, gun, hausa, hiligaynon, hindi, hiri ˘ ˘ ˘ motu, igbo, ilocana, indoneziana, islandeza, isoko, italia-

˘ ˆ misese. Avand credin ¸ta, Avraam a pribegit prin ˘ ˘ ˆ Canaan, fiind sigur ca urmasii ¸ sai aveau, ın ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ cele din urma, sa ia ın stapanire acea ¸tara. Si, ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ nu ın ultimul rand, avand credin ¸ta, Avraam a ˆ ˘ ˘ dovedit ascultare si ¸ a ıncercat sa-l ofere ca jertfa ˘ ˘ pe Isaac, fiind convins ca, daca era nevoie, Ie˘ ˆ hova avea sa-l ınvie (Evrei 11:8, 9, 17–19).

Avraam s-a concentrat asupra viitorului, nu asupra trecutului. Desi ¸ Avraam si ¸ Sara s-au ˘ ˘ bucurat probabil de o via ¸ta mai confortabila ˆ ˆ ˆ ın Ur decat ın Canaan, ei nu ‘si-au amin¸ ˘ tit mereu de locul din care iesiser a’ (Evrei ¸ ˘ 11:15). Dimpotriva, ei s-au concentrat asupra

˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ na67, japoneza67, kannada, kazaha, kargaza, kiKaonde, kiKongo, kikuyu, kiluba, kimbundu, kinyaRwanda, kiri˘ bati, kiRundi, kongo, kwangali, kwanyama, letona, lin˘ gala, lituaniana, luganda, lunda, luNyaneka, luo, luvale, ˘ ˘ ˘ macedoneana, maghiara67, malayalam, malgas¸ a, malte˘ ˘ ˘ ˘ za, marathi, marshalleza, maya, mixteca, mizo, mongola, ˘ more, myanmar, ndebele, ndonga, nepaleza, ngabere, ˘ ˘ ˘ niueana, norvegiana67, nzema, olandeza67, oromo, ose˘ ˘ ˘ ta, otetela, palauana, pangasinan, papiamentu (Aruba), ˘ papiamentu (Curacao), persana, pidgin din Insulele So¸ ˘ ˘ lomon, poloneza67, ponapean, portugheza687, punjabi, quechua (Ancash), quechua (Ayacucho), quechua (Boˆ ˘ livia)7, quechua (Cuzco), quichua, rarotongan, romana,

˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ rusa67, samoana, sango, sarba, sarba (caractere latine), ˘ ˘ sePedi, seSotho, shona, silozi, sinhala, slovaca, slovena, ˘ ˘ spaniola67, sranantongo, suedeza7, swahili, swati, taga˘ ˘ ˘ log7, tahitiana, tamil, tatara, telugu, tetum, thai, tigrinya, ˘ tiv, tok pisin, tongana, totonac, tshiluba, tsonga, tswa˘ ˘ ˘ na, turca, tuvaluana, twi, tzotzil, ucraineana, uMbundu, ˘ urdu, urundi, venda, vietnameza, wallis, waray-waray, ˘ wolaita, xhosa, yapeza, yoruba, zande, zapotec, zulu. ˘ ˆ 6 Disponibila si¸ ın format audio pe CD. ˘ ˆ 8 Disponibila si¸ ın format MP3 pe CD. ˘ ˆ 7 Disponibila ın format audio si¸ pe www.jw.org.

ˆ ˘ modului ın care Dumnezeu avea sa-i binecuˆ vanteze pe ei si ¸ pe urmasii ¸ lor (Evrei 11:16). ˆ ˘ ˘ ˘ A fost ıntemeiata credin ¸ta lui Avraam? Fara ˆ ˘ ındoiala. Iehova si-a respectat fiecare promi¸ ˘ siune pe care i-a facut-o. Urmasii ¸ lui Avraam ˆ ˆ ˘ s-au ınmul ¸tit, devenind ın cele din urma o na¸tiune, na ¸tiunea Israel. Cu timpul, israeli ¸tii au ˘ ˘ ˆ ajuns sa locuiasca ın Canaan, ¸tara pe care Iehova i-o promisese lui Avraam (Iosua 11:23). ˆ ˘ ˘ CE INVAT¸ AM DIN EXEMPLUL LUI AVRAAM? ˘ ˆ Putem fi convinsi ¸ ca Iehova ısi ¸ va respecta pro˘ misiunile. Chiar daca, din punct de vedere ˆ uman, unele promisiuni par imposibil de ım˘ plinit, noi credem ca „la Dumnezeu toate sunt posibile“ (Matei 19:26). ˆ ˘ ˘ Din exemplul lui Avraam ınva ¸tam, de ase˘ ˘ menea, sa nu ne concentram asupra lucrurilor din trecut, ci asupra celor de care vom avea ˆ ˘ ˆ parte ın viitor. Un barbat pe nume Jason a ın˘ ˘ ˘ va ¸tat acest lucru. El sufera de o boala debili-

AVRAAM

˘ ˘ tanta, din cauza careia este complet paralizat. ˘ ˘ ˆ „Trebuie sa recunosc ca sunt momente cand ˘ ˆ ma gandesc la trecut“, spune Jason. El adau˘ ˘ ga: „Mi-e tare dor de lucrurile marunte, cum ˆ ˘ ar fi s-o ımbra ¸tisez ¸ pe so ¸tia mea, Amanda“. ˘ ˆ Totusi, ¸ Jason este ferm convins ca Iehova ısi ¸ ˆ va ındeplini promisiunile, inclusiv promisiu˘ ˘ ˆ ˆ ˆ nea ca pamantul va deveni ın curand un para˘ ˘ dis si ¸ ca oamenii fideli se vor bucura de via ¸ta ˘ ˘ ˘ ˘ vesnic a si ¸ ¸ de o sanatate perfecta1 (Psalmul 37:10, 11, 29; Isaia 35:5, 6; Revela ¸tia 21:3, 4). ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ „Incerc sa-mi amintesc mereu ca ın fa ¸ta ne stau timpuri extraordinare“, spune Jason. El ˘ ˆ ˆ ˆ adauga: „In curand, stresul, ıngrijorarea, tris˘ ˆ te ¸tea si ¸ sentimentele de vinova ¸tie se vor sfarsi ¸ ˘ si ¸ vor disparea pentru totdeauna“. Acesta este ˘ ˘ un excelent exemplu de credin ¸ta, o credin ¸ta ca a lui Avraam! ˘ 1 Pentru a afla mai multe despre viitorul paradis paˆ ˘ ˆ mantesc, vezi capitolele 3, 7 ¸si 8 din cartea Ce ne ınva ¸ta ˆ ˘ ın realitate Biblia?, publicata de Martorii lui Iehova.

UN EXEMPLU DE CURAJ

˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Avraam se uita la familia ¸si la slujitorii sai ın timp ce se pregatesc sa plece spre Canaan ˘ ˘ (Geneza 12:1–5). Privind acest grup numeros de oameni, carora trebuie sa le poarte ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ de grija, Avraam ı ¸si da seama cat de mare este responsabilitatea pe care o are fa ¸ta de ei. ˘ ˆ ˘ ˘ Cum le va satisface necesita ¸tile materiale ıntr-o ¸tara necunoscuta? Nu i-ar fi ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ mai u ¸sor daca s-ar ıntoarce ın Ur, o regiune prospera cu pa ¸suni ıntinse, ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ cu pamant fertil ¸si cu apa din abunden ¸ta? Dar daca avea sa se ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ımbolnaveasca sau sa moara ın acea ¸tara straina? Cine avea ˘ ˆ ˘ ˘ sa se ıngrijeasca de familia lui? Probabil ca Avraam se ˆ ˘ ıngrijoreaza cu privire la aceste lucruri. Totu ¸si, el nu ˘ ˘ ˘ ˆ se lasa cople ¸sit de teama. Avraam este hotarat ˘ ˘ ˘ sa treaca la ac ¸tiune ¸si sa asculte de poruncile ˆ ˆ lui Dumnezeu, orice s-ar ıntampla. ˘ Aceasta este o dovada de mare curaj.

˘ CE ESTE CURAJUL? Curajul presupune tarie de ˆ ˘ caracter; este calitatea de a fi ındrazne ¸t si¸ cute˘ ˘ ˘ zator; este opusul timidita ¸tii sau al lasit ¸ a ¸tii. A ˆ ˘ ˘ avea curaj nu ınseamna a nu sim ¸ti niciodata ˘ ˘ teama. O persoana care primeste ¸ curaj de la ˆ Dumnezeu trece la ac ¸tiune ın pofida temerilor.

CUM A DOVEDIT AVRAAM CURAJ? Avraam a ˘ ˆ ˘ fost hotarat sa nu urmeze mul ¸timea. El a cresˆ ˆ ˆ cut ıntr-un mediu ın care oamenii se ınchinau la numerosi ¸ zei si ¸ idoli. Totusi, ¸ Avraam n-a per˘ ˆ mis ca teama de ce vor crede al ¸tii sa-l ımpie˘ ˘ ˘ dice sa faca ceea ce stia ca este drept. Mai de¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ graba, el a urmat cu ındrazneala o alta cale, ˆ ˘ ˆ alegand sa se ınchine la un singur Dumneˆ zeu, „Dumnezeul Preaınalt“, Iehova (Geneza 14:21, 22). ˆ ˘ Avraam a pus ınchinarea la adevaratul Dumˆ ˘ nezeu ınaintea preocuparilor materiale. El a ˘ ˘ fost dispus sa renun ¸te la via ¸ta confortabila din ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ Ur si ¸ sa mearga ın pustiu, avand ıncredere de˘ ˆ ˘ ˘ ˘ plina ca Iehova urma sa se ıngrijeasca de ne˘ cesita ¸tile lui materiale. Desigur, de-a lungul ˆ anilor, el s-a gandit probabil la unele avantaˆ je de care se bucurase ın Ur. Dar Avraam era ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ sigur ca Iehova avea sa se ıngrijeasca ıntotdeauna de el si ¸ de familia sa. Bizuindu-se pe ˆ ˘ Iehova si consider andu-l cea mai importanta ¸ ˘ Persoana din via ¸ta sa, Avraam a avut curajul ˘ sa asculte de poruncile lui Dumnezeu. ˆ ˘ ˘ ˆ CE INVAT¸ AM DIN EXEMPLUL LUI AVRAAM? Il ˆ putem imita pe Avraam dobandind curajul de ˘ a asculta de Iehova, chiar daca cei din jur nu ˘ fac acest lucru. De exemplu, din Biblie aflam ˘ ˆ ˘ ca oamenii care sus ¸tin ınchinarea adusa lui Ieˆ ˆ ˘ hova Dumnezeu ıntampina uneori opozi ¸tie, probabil chiar din partea unor rude sau a unor ˆ ˘ prieteni bine inten ¸tiona ¸ti (Ioan 15:20). Insa, ˘ daca suntem convinsi ¸ de lucrurile pe care ˆ ˘ le-am ınva ¸tat despre Iehova, ne sus ¸tinem con˘ ˆ vingerile, facand lucrul acesta cu respect (1 Petru 3:15). ˆ ˆ De asemenea, putem avea ıncredere ın pro˘ misiunea lui Dumnezeu ca le va purta de gri-

˘ ˘ ˆ ˆ ja celor ce au credin ¸ta ın el. O astfel de ıncre˘ dere ne da curajul de a pune pe primul plan lucrurile spirituale, nu cele materiale (Matei ˘ 6:33). Sa vedem cum a procedat o familie care a ¸tinut cont de acest lucru.

Desi ¸ aveau doi copii mici, Doug si ¸ Becky au ˘ ˆ ˘ dorit sa se mute ıntr-o ¸tara unde era mare ne˘ voie de proclamatori ai vestii ¸ bune. Dupa ce ˘ ˘ au facut cercetari atente si ¸ s-au rugat fierbin˘ ˘ ˆ te, ei au decis sa-si ¸ puna ın aplicare planul. ˘ ˘ „Ne-a trebuit curaj sa ne facem bagajele, sa ne ˘ ˘ ˘ luam copiii si exact ¸ sa ne mutam, nestiind ¸

˘ O persoana care primeste ¸ curaj de la Dumnezeu trece la actiune ¸ ˆ ın pofida temerilor

cum se vor derula lucrurile“, spune Doug. ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ „Dar, ınca de cand am ınceput sa ne gandim la ideea de a ne muta, am analizat exemplul ˆ lui Avraam si ¸ al Sarei. Am meditat la ıncredeˆ rea pe care au avut-o ei ın Iehova si ¸ la modul ˆ ˆ ın care El i-a sus ¸tinut ın fiecare situa ¸tie. Lucrul acesta ne-a ajutat foarte mult.“ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ In ce priveste ¸ via ¸ta lor ıntr-o ¸tara straina, ˆ ˆ Doug spune: „Am fost binecuvanta ¸ti ıntr-un ˘ mod extraordinar“. El explica: „Deoarece sti˘ lul nostru de via ¸ta este mult mai simplu, reu˘ ˆ sim sa petrecem cea mai mare parte din zi ım¸ ˘ ˘ ˘ ˘ preuna: predicam, stam de vorba unii cu al ¸tii ˘ ˘ si N-avem cuvinte ¸ ne jucam cu baie ¸tii nostri. ¸ ˘ ˆ sa spunem cat de liberi ne sim ¸tim!“. ˘ ˘ Desigur, nu oricine ˆ ˘ poate sa faca o schimˆ bare atat de mare. Insa to ¸ti putem imita exemˆ ˆ ˘ plul lui Avraam acordand prioritate ınchinarii ˆ ˆ ˘ la Dumnezeu si ¸ avand ıncredere ca el ne va ˆ ˆ sprijini ıntotdeauna. Cand facem lucrul aces˘ ˆ ta, urmam ındemnul Bibliei de ‘a fi plini de curaj si ¸ a spune: «Iehova este ajutorul meu, nu ˘ ma voi teme!»’ (Evrei 13:5, 6).

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2012

7

˘ O femeie tematoare de Dumnezeu ˘ si¸ o sotie a ¸ pretioas ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ Sara a fost casatorita cu un barbat care a ˘ ˘ ˘ dovedit o credint¸ a remarcabila. Dar aceasta ˘ ˘ femeie tematoare de Dumnezeu a lasat si¸ ea un exemplu excelent. De fapt, Biblia o men˘ tioneaz a pe Sara de trei ori ca fiind un exem¸ ˘ plu demn de imitat, de care femeile tematoa˘ ˘ re de Dumnezeu ar trebui sa tin ¸ a seama (Isaia 51:1, 2; Evrei 11:11; 1 Petru 3:3–6).

Desi¸ Scripturile spun relativ putine lucruri ¸ ˘ ˘ despre aceasta femeie remarcabila, ne pu˘ tem face o idee despre calitatile ¸ ei. ˘ ˆ ˆ Sa ne gandim, de exemplu, la modul ın ˆ care a reactionat Sara cand Avraam i-a vorbit ¸ despre porunca lui Dumnezeu de a pleca din ˆ ˘ ˘ Ur. S-a ıntrebat ea unde aveau sa mearga si¸ ˆ ˆ ˘ ˘ de ce? S-a ıngrijorat ea ın legatura cu necesi˘ ˆ ˆ tatile ¸ lor materiale? S-a ıntristat ea la gandul ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ca avea sa-si¸ paraseasca rudele si¸ prietenii, ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ fara sa stie daca ıi va mai vedea vreodata? ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ Fara ındoiala, astfel de ganduri i-au trecut ˘ ˘ prin minte. Totusi, ¸ ea a fost dispusa sa plece, ˆ ˆ ˘ avand ıncredere ca Iehova avea s-o binecuˆ vanteze pentru ascultarea ei (Faptele 7:2, 3). ˆ ˘ ˘ Pe langa faptul ca i-a slujit cu supunere ˘ lui Dumnezeu, Sara a fost o sotie ¸ excelenta.

Ea nu a concurat cu sotul ¸ ei pentru a obtine ¸ ˘ controlul asupra familiei. Dimpotriva, ea a ˘ cultivat un respect sincer fat¸ a de sotul ¸ ei, susˆ ˆ tin ¸ andu-l cu iubire ın timp ce el conducea faˆ ˆ milia. Procedand astfel, Sara ‘s-a ımpodobit’, ˘ ˘ ˘ devenind atragatoare prin calitatile ¸ ei (1 Petru 3:1–6). ˘ Le pot ajuta aceste calitati¸ si¸ pe sotiile din ¸ ˆ ˘ ˘ prezent? „Din exemplul Sarei am ınvatat ¸ ca ˘ ˘ ˘ nu ar trebui sa ma retin ¸ sa-i spun sotului ¸ ˆ ˘ meu ce gandesc“, afirma o femeie pe nume ˘ ˘ ˘ Jill, care este casatorita de peste 30 de ani si¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ are o casnicie fericita. Ea continua: „Am ınva˘ ˘ ˆ tat ¸ totodata ca, ın calitate de cap al familiei, sotul ¸ meu are responsabilitatea de a lua de˘ ˘ ˘ cizia finala. Odata ce el a facut lucrul acesta, ˘ datoria mea este sa fac tot ce pot pentru a-l sustine“. ¸ ˘ Probabil cea mai impresionanta lectie ¸ pe ˆ ˘ ˘ ˘ care o ınvat¸ am de la Sara este aceea ca, desi¸ ˘ era foarte frumoasa, ea n-a permis ca frumu˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ setea ¸ fizica s-o faca sa devina mandra (Gene˘ za 12:10–13). Mai degraba, Sara l-a sustinut ¸ ˘ ˆ ˆ cu umilint¸ a pe Avraam atat ın momentele feˆ ˆ ricite, cat si¸ ın momentele grele de care au ˘ ˘ ˆ ˘ avut parte de-a lungul vietii. ¸ Fara ındoiala, Avraam si¸ Sara au fost un cuplu fidel, umil si¸ plin de iubire — un sot¸ si¸ o sotie ¸ care au fost ˆ ˘ o binecuvantare unul pentru celalalt.

AVRAAM

˘ UN EXEMPLU DE UMILINT¸ A

ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ In arsi¸ ta ¸ zilei, Avraam sta la umbra ın cortul sau. Privind ın departare, el vede ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ apropiindu-se trei barbati.1 ¸ Fara sa stea pe ganduri, Avraam alearga ın ıntampinarea ˘ ˘ ˘ ˘ vizitatorilor si¸ insista ca acestia sa se odihneasca putin ¸ ¸ si¸ sa se bucure de ospitalitatea sa. ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ El se ofera sa le aduca „o bucata de paine“, ınsa apoi le pregateste a ¸ o masa ımbelsugat ¸ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ constand ın paine proaspata, unt, lapte si¸ carne frageda, de cea mai buna calitate. Cand ˆ ˘ ˘ ˘ ısi¸ serveste ¸ oaspetii, ¸ Avraam da dovada nu numai de o ospitalitate remarcabila, ci, asa ¸ ˘ ˘ cum vom vedea, si¸ de multa umilint¸ a (Geneza 18:1–8).

CE ESTE UMILINTA? Umilinta ¸ ¸ este opusul ˆ mandriei sau al arogantei. ¸ Un om umil recu˘ ˆ ˘ ˆ noaste ın anumite pri¸ ca ceilalti¸ ıl depasesc ¸ vinte cont de sugestiile ¸ (Filipeni 2:3). El tine ¸ ˘ ˆ ˘ altora si¸ este dispus sa ındeplineasca sarcini ˆ umile ın folosul lor. ˘ CUM A DOVEDIT AVRAAM UMILINT¸ A? Avraam le-a slujit altora cu bucurie. Asa ¸ cum ˆ ˘ am observat, cand i-a vazut pe cei trei vizitaˆ ˘ ˘ ˘ tori, Avraam a ınceput imediat sa faca prega˘ ˘ tiri pentru a le oferi tot ce aveau nevoie. Fara ˘ ˆ 1 De ¸si probabil ca Avraam nu ¸si-a dat seama de la ınˆ ceput, ace ¸sti vizitatori erau mesageri ıngere ¸sti ai lui Dumnezeu (Evrei 13:2).

ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ıntarziere, Sara, sotia ¸ sa, a ınceput sa prega˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ teasca masa. Sa observam ınsa cine a facut ˘ cea mai mare parte din munca: Avraam a ˆ ˆ ˆ alergat ın ıntampinarea vizitatorilor, el s-a ˘ ˘ ˘ ˆ oferit sa le dea ceva sa manance, el a alergat ˘ ˆ la cireada si ¸ a ales un animal pentru a-l ınˆ junghia si¸ tot el le-a adus oaspetilor manca¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ rea. In loc sa-i puna pe servitorii sai sa faca ˘ ˘ ˆ totul, acest om umil a ales sa faca el ınsusi¸ tot ˘ ce era necesar. El nu a considerat ca era sub ˘ ˘ demnitatea lui sa le slujeasca altora.

Avraam a ¸tinut cont ˆ de sugestiile celor afla ¸ti sub autoritatea sa. In Biblie sunt consemnaˆ te doar cateva conversatii ¸ dintre Avraam si¸ TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2012

9

˘ ˘ Sara. Totusi, ¸ de doua ori citim ca Avraam a ˆ ascultat ce i-a spus Sara si¸ a actionat ın armo¸ nie cu sugestia ei (Geneza 16:2; 21:8–14). ˆ Intr-una din aceste ocazii, initial, sugestia ei ¸ ˆ ˆ „l-a ıntristat mult pe Avraam“. Dar, cand Ieˆ ˘ hova i-a vorbit lui Avraam, spunand ca ideea ˘ ˘ Sarei era buna, Avraam a cedat cu umilint¸ a si¸ ˆ a pus ın aplicare sugestia ei. ˆ ˘ ˘ CE INVAT¸ AM DIN EXEMPLUL LUI AVRAAM? ˘ ˘ Daca suntem cu adevarat umili, vom fi feri˘ ˘ ˆ citi¸ sa le slujim altora. Vom gasi bucurie ın a ˘ ˆ ˘ face tot ce ne sta ın putint¸ a pentru ca viata ¸ ˘ ˘ lor sa fie mai frumoasa. ˘ ˘ ˆ Putem arata umilint¸ a si ın ¸ prin modul ˆ ˘ ˘ care reaction am la sugestiile altora. In loc sa ¸ ˘ respingem o idee doar pentru ca nu ne-am ˆ ˆ ˘ gandit noi la ea, ar fi ıntelept sa fim deschisi ¸ ¸ ˘ ˘ la parerile altora (Proverbele 15:22). Aceasta

AVRAAM

˘ ˆ atitudine le este utila ındeosebi celor care au ˘ ˘ o anumita autoritate. „Am constatat ca un ˘ ˆ supraveghetor bun creeaza un mediu ın care ˘ oamenii se simt liberi sa se exprime“, spu˘ ˆ ne John, care lucreaza de mult timp ıntr-o ˘ ˘ pozitie ¸ de raspundere. El adauga: „Este ne˘ ˘ voie de umilint¸ a pentru a recunoaste ¸ ca o ˘ ˘ persoana aflata sub autoritatea ta poate avea ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ o idee mai buna ıntr-o anumita privint¸ a. In definitiv, nimeni, nici chiar un supraveghetor, nu detine monopolul asupra ideilor ¸ bune“. ˆ ˆ ˘ ˆ Cand ıl imitam pe Avraam, tin ¸ and cont de ˆ sugestiile altora si¸ ındeplinind sarcini umile ˆ ˘ ın folosul lor, ne bucuram de favoarea lui Ie˘ ˘ ˘ ˆ hova. Sa nu uitam ca „Dumnezeu li se ımpo˘ ˘ triveste ¸ celor trufasi, ¸ dar le da bunatate ne˘ meritata celor umili“ (1 Petru 5:5).

UN EXEMPLU DE IUBIRE

˘ ˆ ˘ Batranul Avraam este cuprins de durere. Sara, sotia ¸ lui mult iubita, a murit. ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ Cate amintiri dragi ıi vin ın minte ın aceste clipe! Durerea devine sfasietoare. ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ Avraam ıncepe sa planga (Geneza 23:1, 2). Lacrimile sale nu sunt nici pe ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ departe un semn de slabiciune sau un motiv sa se simta stanjenit. Dimpotriva, ˘ ˘ ele dezvaluie una dintre cele mai frumoase calitati¸ ale lui Avraam: iubirea.

CE ESTE IUBIREA? Iubirea este un sentiment de ˘ ˘ afec ¸tiune profunda, un atasament plin de cal¸ ˘ ˘ ˘ dura. O persoana iubitoare arata prin actiuni¸ ˘ ˆ le ei ce simte fat¸ a de cei pe care ıi iubeste, ¸ chiar ˘ daca acest lucru ar presupune sacrificii.

CUM A DOVEDIT AVRAAM IUBIRE? Avraam a ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ aratat ca ı ¸si iubea familia. Fara ındoiala, Avraam a fost un om ocupat. Cu toate acestea, el ˘ ˘ nu a neglijat niciodata necesita ¸tile spirituale sau afective ale familiei sale. De fapt, Iehova stia ¸ ˘ ca Avraam era tipul de cap de familie care lua ˆ ˆ ini ¸tiativa ın ce priveste ınchinarea (Geneza ¸ 10

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2012

ˆ 18:19). Mai mult, Iehova a vorbit ın mod conˆ cret despre iubirea lui Avraam. Cand i s-a adre˘ sat lui Avraam, Iehova a spus ca Isaac era ‘fiul ˆ pe care [Avraam] ıl iubea mult’ (Geneza 22:2). ˆ Iubirea lui Avraam reiese si ¸ din modul ın care a reac ¸tionat la moartea iubitei sale so ¸tii, ˘ ˘ Sara. Avraam a jelit-o. Chiar daca era un barbat ˘ ˘ puternic, lui Avraam nu i-a fost teama sa-si ¸ ma˘ ˆ nifeste durerea. Ce frumoasa ımbinare de for˘ ¸ta si ¸ delicate ¸te! ˘ ˘ ˆ Avraam a aratat ca ıl iubea pe Dumnezeu. El ˘ ˘ a manifestat aceasta iubire toata via ¸ta. Cum anu-

˘ ˘ ˘ Da dovada de slabiciune ˘ ˆ un barbat care plange?

˘ Multi¸ ar raspunde afirmativ. Ei ar fi pro˘ ˘ babil surprinsi¸ sa afle ca Avraam a fost ˘ doar unul dintre barbatii ¸ fideli si¸ puternici ˘ ˆ ˆ despre care Biblia spune ca au plans ın ˘ momente grele. Alti¸ barbati¸ fideli care au ˆ plans au fost Iosif, David, apostolul Petru, ˘ ˆ batranii congregatiei ¸ din Efes si¸ chiar Isus (Geneza 50:1; 2 Samuel 18:33; Luca 22:61, 62; Ioan 11:35; Faptele 20:36–38). ˘ ˘ Este clar, Biblia nu spune ca un barbat ˆ ˘ ˘ ˘ care plange da dovada de slabiciune.

˘ ˆ me? Poate ca ne amintim ce spune Biblia ın ˘ ˆ ˘ 1 Ioan 5:3: „Iata ce ınseamna iubirea de Dum˘ ˘ nezeu: sa respectam poruncile sale“. Potrivit acestei defini ¸tii, Avraam a fost un exemplu reˆ marcabil ın ce priveste ¸ iubirea de Dumnezeu. ˘ ˆ De fiecare data cand Iehova i-a dat o porun˘ ca lui Avraam, acesta a ac ¸tionat imediat (Geneza 12:4; 17:22, 23; 21:12–14; 22:1–3). Nu conta ˘ ˘ daca porunca era usoar a sau grea. Nu conta prea ¸ ˘ mult nici daca Avraam cunostea motivul pentru ¸ ˆ ˆ ˘ care Iehova ıi cerea s-o ındeplineasca. Pentru el, ˘ ˘ acesti ¸ factori nu aveau nicio importan ¸ta. Daca

˘ ˘ Dumnezeu dorea ca el sa faca un anumit lucru, ˘ ˘ Avraam era dispus sa-l faca. Avraam a conside˘ rat fiecare porunca de la Iehova o ocazie de a-si¸ ˘ demonstra iubirea fa ¸ta de el. ˆ ˘ ˘ ˆ CE INVAT¸ AM DIN EXEMPLUL LUI AVRAAM? Il ˆ ˘ putem imita pe Avraam manifestand o calda ˘ ˆ ˘ afec ¸tiune fat¸ a de altii, ¸ ın special fa ¸ta de mem˘ ˘ brii familiei. Sa nu permitem niciodata ca pre˘ ˘ ˘ siunile vietii ¸ sa ne rapeasca timpul pe care ar ˘ ˘ trebui sa li-l daruim celor pe care-i iubim cel mai mult. ˘ ˘ De asemenea, ar trebui sa cultivam o iubire ˘ sincera pentru Iehova. O astfel de iubire poate ˘ ˘ ˘ ˆ constitui o for ¸ta motiva ¸tionala puternica ın ˘ via ¸ta noastra. De exemplu, ea ne poate motiva ˘ ˘ ˆ sa facem schimbari ın ce priveste ¸ atitudinea, ˘ ˘ vorbirea si ¸ conduita noastra pentru a-i fi placu ¸ti lui Dumnezeu (1 Petru 1:14–16). ˆ ˆ ˘ Bineın ¸teles, nu este ıntotdeauna usor ¸ sa res˘ pectam poruncile lui Iehova. Dar putem fi si˘ guri ca Cel care l-a ajutat pe Avraam, Cel care ˘ l-a numit ‘prietenul sau’, ne va sus ¸tine si ¸ pe noi ˆ ˘ (Isaia 41:8). Cuvantul sau, Biblia, promite: „El ˘ ˘ ˆ ˘ . . . va va face neclinti ¸ti, va va ıntari“ (1 Petru ˆ ˆ ˘ 5:10). Cat de ıncurajatoare este aceasta promi˘ ˘ ˆ siune facuta de Prietenul de ıncredere al lui Avraam!

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2012

11

Acolo unde

grani tele ¸ ˆ ˘

nu ınseamna

nimic ˘ ˘ ˘ ˘ Martorii lui Iehova se straduiesc sa depaseasc a ¸ ˘ ˆ ˘ barierele care exista ıntre popoare. Ei respecta principiul care se desprinde din cuvintele ˘ adresate de Isus discipolilor sai: „Voi toti¸ sunteti¸ frati“ ¸ (Matei 23:8). Acest lucru se ˆ ˘ ˆ poate observa ın doua locuri de ınchinare ale Martorilor lui Iehova, unul din Portugalia si¸ unul din Spania.

ˆ RASUL Valenca ¸ ¸ do Minho, aflat ın norˆ dul Portugaliei, a fost construit ın vremuri de primejdie. Prin crenelurile zi˘ ˆ ˘ durilor de aparare care ınconjoara orasul se ¸ ˆ poate vedea raul Minho, care constituie si ¸ gra˘ ni ¸ta dintre Spania si ¸ Portugalia. Pe celalalt mal ˆ ˘ ´ ˘ al raului se afla orasul ¸ spaniol Tuy, a carui ca˘ ˘ ˘ ˘ ˘ tedrala seamana izbitor cu o fortareat¸ a. Princi´ palele fortifica ¸tii din Tuy si ¸ din Valenca ¸ datea˘ ˆ za din secolul al XVII-lea, cand Spania si ¸ ˆ ˘ Portugalia erau ın razboi. ˆ ˘ In 1995, punctele de frontiera si ¸ controalele ˘ ˘ vamale dintre aceste doua tˆ ¸ ari ale Uniunii Eu˘ ropene au fost desfiintate.

Insa a uni popoare¸ ˆ ˘ ˆ le ınseamna mai mult decat a elimina controa˘ ˆ lele de frontiera. Acesta este un proces ın care sunt implicate, de asemenea, mintea si ¸ inima. ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ In Valenca exist a o cl adire mic a, dar frumoas a, ¸

O

12

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2012

˘ ˘ care arata cum pot fi depasite barierele dintre ¸ ˆ popoare. Este vorba de un loc de ınchinare, o ˘ ˆ sala a Regatului a Martorilor lui Iehova, ın care ˆ ˘ se ıntrunesc doua congrega ¸tii ale Martorilor, ˘ una din Portugalia si ¸ cealalta din Spania. ˆ ˆ ˆ ´ Totul a ınceput ın 2001, cand Martorii din Tuy ˆ ˘ au ajuns ın situa ¸tia de a avea nevoie de o alta ˘ ˘ sala a Regatului. Ei au trebuit sa elibereze spaˆ ˆ ˘ ˆ pe care ıl ınchiriaser a.

In plus, nu aveau su¸tiul ˘ ˘ ficiente fonduri pentru a construi o sala noua. ˘ ˆ ˘ Nu-si¸ puteau permite nici sa ınchirieze alta pro˘ prietate, deoarece congrega ¸tia era mica. De aceˆ ea, Martorii spanioli i-au ıntrebat pe fra ¸tii lor ˘ ˘ portughezi din Valenca ¸ daca ar fi de acord sa-i ˘ ˆ ˆ ˆ primeasca ın sala lor, ıntrucat aceasta se afla la ˆ ´ numai ca ¸tiva kilometri de centrul orasului Tuy. ¸ ˘ ˆ „Am discutat despre aceasta situatie ¸ ın caˆ ˆ drul unei ıntruniri tinute ın decembrie 2001“, ¸

ˆ ´ ˆ Vedere spre Tuy ¸si spre raul Minho de pe zidurile care ımprejmuiesc ora ¸sul Valenca ¸ do Minho

ˆ ısi ¸ aminteste ¸ Eduardo Vila, un membru al con´ grega ¸tiei spaniole din Tuy. „La plecare, mi-am ˘ dat seama ca Iehova le sensibilizase inima fra˘ ˘ tilor nostri ¸ ¸ portughezi. Ei facusera multe sacri˘ ˘ ˘ ficii pentru a-si ¸ construi aceasta frumoasa sala ˘ ˆ ˘ ˘ a Regatului, iar credinta ¸ noastra s-a ıntarit vaˆ ˘ ˘ zand ca erau dispusi ¸ sa ne lase s-o folosim si ¸ noi.“ ˘ „Am fost bucurosi¸ sa-i primim pe fra ¸tii spaˆ ˘ ´ nioli ın sala noastra“, spune Americo Almeida, un Martor portughez care a fost prezent la acea ˆ ˆ ˘ ˘ ıntrunire. „Am avut ıncredere ca Iehova avea sa ˆ ˘ ˘ binecuvanteze aceasta schimbare, astfel ca deciˆ zia s-a luat ın unanimitate.“ Martorii din cele ˘ ˘ ˆ ˘ doua ¸tari se ın ¸teleg foarte bine. „S-ar putea sa ˘ ˘ ˘ ˘ para ciudat, dar nici macar nu remarcam ca pro˘ venim din ¸tari diferite. Suntem pur si¸ simplu ˘ fra ¸ti de credin ¸ta“, spune Paolo din Valenca. ¸

Unul dintre primele lu- „S-ar putea cruri ce le atrage aten ¸tia vi- sa˘ para˘ ciudat, ˘ ˆ ˘ zitatorilor care intra ın Sala dar nici macar ˘ ˘ Regatului este ca, pe perenu remarcam ˘ tele din spatele salii sunt ˘ ˘ doua ceasuri identice, care ca provenim ˘ ˘ indica ore diferite. Spania din t¸ ari diferite. ˘ ˆ ¸ este cu o ora ınaintea Por- Suntem pur si ˆ ˘ tugaliei, ınsa diferen ¸ta de simplu frati¸ ˘ fus orar este singurul lucru de credint¸ a“ ˘ ˘ care face nota discordanta ˆ ˆ ˘ ın Sala Regatului. Cand cladirea a trebuit reno˘ vata, Comitetul Regional de Construc ¸tie din Spania a supravegheat munca fra ¸tilor din ambele congrega ¸tii, care au lucrat cu bucurie. „Mul ¸ti ˘ ˆ fra ¸ti cu experien ¸ta ın construc ¸tii au venit din ˘ Spania sa ne ajute, unii chiar si¸ de la peste ˘ ˆ 160 de kilometri distan ¸ta“, ısi¸ aminteste ¸ Paolo.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2012

13

˘ „Lucrarile la acest proiect ˆ ˘ au ıntarit ˘ legaturile de iubire dintre congregatiile ¸ noastre“

˘ ˆ ˘ ˘ „Lucrarile la acest proiect au ıntarit legaturile de iubire dintre congrega ¸tiile noastre.“ ˘ ˘ Sa vedem un al doilea exemplu care arata ˘ cum se pot depasi ¸ ¸ obstacolele create de granite.

ˆ ˘ Unitate ıntr-o vale divizata ´ ˆ ˘ Puigcerda este un oras¸ spaniol situat langa ˆ ˆ grani ¸ta cu Franta. ¸ Se ıntinde ın mijlocul unei ˘ ˆ vai fertile, ınconjurate de crestele semete ¸ ale ˆ ˘ mun ¸tilor Pirinei. Intreaga vale, numitˆ a Cer˜ ˘ ˘ ˆ dana, a apar ¸tinut odinioara Spaniei. Insa, ın ˆ 1659, ın baza acordului de pace cunoscut drept ˘ Tratatul Pirineilor, Spania a cedat jumatate din ˘ aceasta vale Frantei. ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ In prezent, francezii merg la cumparaturi ın ´ ˘ Puigcerda, cel mai important oras¸ din aceasta vale. Iar, din 1997, Martorii lui Iehova din Puig14

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2012

˘ Renovarea Salii Regatului

´ ˆ ˆ cerda ıi primesc si ¸ ei ın sala lor ¸ suˆ pe fra ¸tii si ˘ rorile de credin ¸ta din Fran ¸ta. In acel an, Marto˘ rii francezi au trebuit sa renun ¸te la proprietatea ˘ ˘ ˘ ˆ pe care o ınchiriasera. Cea mai apropiata sala ˘ a Regatului din Fran ¸ta era la o ora de mers cu ˆ ˘ masina, iar, ın timpul iernii, trecatorile mon¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ tane pe care calatorii trebuie sa le strabata penˆ ˘ tru a ajunge acolo sunt deseori ınzapezite. ˆ Cand Martorii francezi le-au explicat fra ¸tilor ˘ din Spania ca aveau nevoie urgent de un loc ˆ de ıntrunire, acestia le-au pus imediat la dispo¸ zi ¸tie sala lor. „To ¸ti fra ¸tii spanioli au fost bucu˘ ˘ ˆ ˘ rosi ¸ sa-i primeasca ın sala pe fra ¸tii din Fran ¸ta“, ˆ ˆ ısi ¸ aminteste ¸ Prem, un Martor local. „Bineın ¸te˘ ˘ les, aceasta atitudine a avut la baza instruirea ˘ biblica pe care am primit-o cu totii ¸ de-a lungul ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ anilor. Dupa doua saptamani, am ınceput sa ˆ ˘ folosim ımpreuna Sala Regatului, lucru pe care ˆ ıl facem de 13 ani.“ ´ ˆ ˘ „Puigcerda a fost locul ideal ın care sa avem ˘ o sala a Regatului“, spune Eric, un supraveghe˘ ˆ tor din congrega ¸tia franceza. „Imi amintesc si ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ acum primirea plina de caldura pe care ne-a fa˘ cut-o congrega ¸tia spaniola. Fra ¸tii si-au decorat ¸ sala cu un buchet mare de flori si ¸ cu un afis¸ pe care scria: «Bine a ¸ti venit, dragi fra ¸ti si ¸ surori».“ ˘ ˘ ˘ Eric adauga: „Oamenii au crezut ca, odata cu ˆ ˘ ınchiderea Salii Regatului din Fran ¸ta, congre˘ ˘ ga ¸tia de acolo a disparut. Dar, pentru ca am ˘ ˘ continuat sa predicam cu regularitate, ceea ce ˆ ˘ ˆ a ınsemnat si ¸ sa oferim invita ¸tii la ıntrunirile ˆ noastre ¸tinute ın Spania, oamenii si-au dat sea¸ ˘ ˆ ˘ ma ca eram ınca acolo. Cei interesa se ¸ti bucuˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ra sa vina la sala din Spania. In plus, faptul ca ˘ folosim aceeasi ne-a apro¸ sala cu fra ¸tii spanioli ˆ ˘ piat mai mult unii de al ¸tii. Inainte stiam ca ¸ ˘ ˘ exista o congrega ¸tie spaniola dincolo de grani˘ ˆ ˆ t¸ a, dar nu ne prea ıntalneam cu fra ¸tii de aco˘ lo. Acum, ca ne vedem cu regularitate, nu ne ˆ ˘ ˘ mai simtim singuri ın aceasta vale montana ¸ ˘ izolata“.

˜ Pirineii ¸si valea Cerdana

˘ Au creat barierele culturale vreo problema? ˆ ˘ ˆ ˆ „Cand am aflat ca vom tine ıntrunirile ın Spa¸ ˆ ˘ nia, am fost putin ¸ ıngrijorata“, spune o Mar˘ tora din Franta, ¸ care are peste 80 de ani. ˆ ˘ ˘ ˘ „Insa, datorita primirii calduroase si ¸ atitudinii ´ ˘ prietenoase a fratilor din Puigcerda, aceasta ¸ ˘ schimbare nu a creat niciun fel de problema. ˘ ˘ ˘ Dimpotriva, a fost o ocazie de a arata ca Mar˘ torii lui Iehova se bucura de unitate interna˘ tional a.“ ¸

ˆ Baza unei uniuni tot mai stranse ˘ Fondatorii Uniunii Europene au afirmat ca ˘ ˘ ˘ t¸ arile membre erau ‘decise sa puna bazele unei ˆ ˆ uniuni tot mai stranse ıntre natiunile europe¸

˘ ˆ ne’. Desfiin ¸tarea punctelor de frontiera ın anii ˘ ’80 si ¸ ’90 ai secolului trecut ˆ ˘ a avut menirea sa accelereze acest proces. Insa grani ¸tele trebuiau ˆ ˘ ınlaturate si ¸ la nivelul min ¸tii. ˘ ˘ Martorii lui Iehova se straduiesc sa elimine ˘ ˆ ˆ ˘ prejudeca ¸tile si ¸ neıncrederea. Ei ın ¸teleg ca di˘ ˆ versitatea existenta ın mijlocul lor este bene˘ ˘ ˘ fica si ¸ ca „Dumnezeu nu este partinitor“ (Faptele 10:34). La congresele lor interna ¸tionale, ˆ ˘ dar si ¸ la ıntrunirile de la Sala Regatului, ei vad ˘ ˘ ˘ „ce bine si ¸ ce placut este ca fra ¸tii sa locuiasca ˆ ˘ ˆ ımpreuna ın unitate“ (Psalmul 133:1). Unita˘ tea de care se bucura Martorii lui Iehova din ´ ˘ Valenca ¸ lor din ¸tarile ¸ si ¸ din Puigcerda cu fratii ˘ ˆ vecine este o dovada vie ın acest sens.

„Ce bine si¸ ˘ ce placut este ca fratii ¸ ˘ ˘ sa locuiasca ˆ ˘ ımpreuna ˆ ın unitate!“ PSALMUL 133:1

˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Doi batrani din cele doua congrega ¸tii — una spaniola, iar cealalta ˘ ´ ˆ franceza — care se ıntrunesc la Sala Regatului din Puigcerda

˘ ˆ ˘ ˘ ˆ SA INVAT¸ AM DIN CUVANTUL LUI DUMNEZEU

Prezice Biblia viitorul?

˘ ˆ ˘ Acest articol analizeaza unele ıntrebari pe care vi le-a ¸ti pus, probabil, ˘ ˘ ¸si dumneavoastra ¸si prezinta versetele ˘ ce raspund la ele. Citi ¸ti aceste versete ˆ ın propria Biblie. Martorii lui Iehova ˘ ˆ ˘ sunt bucuro ¸si sa le analizeze ımpreuna ˘ cu dumneavoastra.

1. Sunt profetiile Bibliei concrete? ¸ Numai Dumnezeul Atotputernic poate preˆ zice viitorul ın detaliu (Amos 3:7). De exemˆ ˘ ˆ plu, ınca de la ınceputul istoriei omenirii, el a profetit ¸ venirea lui Mesia, sau Cristos. Me˘ sia urma sa fie un descendent al fidelului ˘ ˘ ˘ Avraam si¸ sa devina un conducator care avea ˘ ˘ ˘ ˆ sa-i ajute pe oamenii ascultatori sa redoban˘ ˆ ˘ deasca binecuvantarile unei vieti¸ perfecte, ˘ ˘ fara boli (Geneza 22:18; Isaia 53:4, 5). Pro˘ ˘ ˆ misul Mesia urma sa se nasca ın Betleem. (Citi ¸ti Mica 5:2.)

Isus s-a dovedit a fi Mesia. Cu peste 700 de ˆ ˘ ani ınainte de nasterea lui, Biblia a prezis ca ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ Mesia avea sa fie nascut de o fecioara si¸ sa ˘ fie dispretuit.

El urma sa-si¸ dea viata ¸ ¸ pentru ˘ ˘ ˆ ˘ pacatele multora si¸ sa fie ıngropat alaturi de cei bogati¸ (Isaia 7:14; 53:3, 9, 12; Matei 1:23).

ˆ Cu peste 500 de ani ınainte, Biblia a profetit, ¸ ˘ ˘ ˆ de asemenea, ca el urma sa intre ın Ierusa˘ ˘ ˘ ˘ lim pe un magar si¸ ca avea sa fie tradat penˆ tru 30 de arginti. ¸ Toate aceste detalii s-au ımplinit. (Citi ¸ti Zaharia 9:9; 11:12.)

2. Prezice Dumnezeu anumite date?

ˆ Biblia a profetit ¸ cu peste 500 de ani ınainte anul ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ exact ın care urma sa apara Mesia. Timpul pana la ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ sosirea sa a fost masurat ın saptamani simbolice, ˘ ˘ ˆ ˆ numite „saptamani de ani“, ın care fiecare zi repre˘ ˘ ˆ ˘ zenta un an. Asadar, fiecare „saptamana“ a durat ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ 7 ani. Urmau sa treaca 7 saptamani si¸ alte 62 de ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ saptamani, ın total 69 de saptamani de ani, adica ˆ ˆ ˘ ˘ 483 de ani. Cand a ınceput aceasta perioada? Conˆ ˆ form Bibliei, ın anul cand Neemia, un slujitor al lui ˆ ˆ ˘ Dumnezeu, a ajuns ın Ierusalim si¸ a ınceput sa re˘ ˘ ˘ ˘ construiasca orasul.

Istoria persana arata ca acest ¸ ˆ ˆ ˆ ˆ lucru s-a ıntamplat ın 455 ı.e.n. (Neemia 2:1–5). ˆ ˘ Isus a fost botezat ın calitate de Mesia exact dupa ˆ 483 de ani, ın 29 e.n. (Citi ¸ti Daniel 9:25.)

˘ 3. Exista profetii ¸ biblice care ˆ ˆ se ımplinesc ın prezent?

˘ ˆ Isus a profetit ¸ ca ınˆ zilele noastre vor avea loc evenimente cruciale. In profetia ¸ sa, el a mentionat ¸ ˘ si¸ vestea buna despre Regatul lui Dumnezeu. Acest Regat le va aduce eliberare tuturor oamenilor care ˆ ıl iubesc pe Dumnezeu si¸ va distruge complet sisˆ ˘ temul corupt ın care traim. (Citi ¸ti Matei 24:14, 21, 22.) ˆ Profetiile biblice descriu ın detaliu perioada de ¸ ˆ ˘ ˘ ıncheiere a actualului sistem. Biblia a dezvaluit ca, ˆ ˆ ˘ ın pofida a ceea ce ar fi de asteptat ıntr-o era a pro¸ ˘ ˘ ˘ ˆ gresului, oamenii urmau sa distruga pamantul. Su˘ ferintele cauzate de razboaie, de lipsurile de ali¸ ˘ mente, de cutremure si¸ de epidemii aveau sa fie ˆ din ce ın ce mai mari (Luca 21:11; Revela tia ¸ 11:18). ˘ ˘ ˆ Normele morale urmau sa decada. In aceste tim˘ puri grele, continuatorii lui Isus aveau sa predice ˘ vestea buna despre Regatul lui Dumnezeu tuturor natiunilor.

(Citi ¸ti Matei 24:3, 7, 8; 2 Timotei 3:1–5.) ¸

4. Care va fi viitorul omenirii?

˘ Dumnezeul Atotputernic le pregateste ¸ mari biˆ ˘ ˘ necuvantari oamenilor fideli. Isus Cristos, adica ˘ ˘ ˆ Mesia, si¸ alesii ¸ sai vor domni din cer peste pamant. ˘ ˆ Ei formeaza guvernul, sau Regatul, care ısi¸ va exercita conducerea pentru 1000 de ani. Cei mor ti¸ vor ˆ fi ınviati¸ si¸ vor avea posibilitatea de a fi considerati¸ ˘ ˘ ˘ ˘ demni sa primeasca viat¸ a vesnic ¸ a. Mai mult, Regaˆ tul ıi va vindeca pe toti¸ oamenii bolnavi. Boala si¸ moartea nu vor mai exista. (Citi ¸ti Revela ¸tia 5:10; 20:6, 12; 21:4, 5.)

Pentru mai multe informatii, ¸ ˘ vezi paginile 23–25 si¸ 197–201 din aceasta carte.

ˆ ˘ CE NE INVAT¸ A ˆ ın realitate BIBLIA?

17

˘ APROPIATI-V ¸ A DE DUMNEZEU

˘ „Eu, Iehova, Dumnezeul tau, ˆ ˘ te iau de mana dreapta“ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ INE-MA de mana!“, ıi spune tatal ˘ ˆ ˘ ˘ fiului sau ın timp ce se pregatesc sa ˘ ˘ traverseze o strada aglomerata. Cu deˆ ˆ ˘ ˘ getelele ın mana puternica a tatalui ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ sau, baiatul se simte ın sigurant¸ a si¸ ˘ prinde curaj. Ti-ai dorit si¸ tu vreodata ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ sa te ia cineva de mana si¸ sa te condu˘ ˆ ˘ ca ın sigurant¸ a pe drumul plin de in˘ ˘ certitudini al vietii? ¸ Daca da, vei gasi ˆ ˆ ˆ mangaiere ın cuvintele consemnate de profetul Isaia. (Cite ¸ste Isaia 41:10, 13.)

Cuvintele lui Isaia au fost adresate ˘ poporului Israel. Chiar daca Dumnezeu conside˘ ˘ ra aceasta natiune ‘proprietatea sa speciala’, ea ¸ ˆ ˘ ˘ era ınconjurata din toate partile (Exo¸ de dusmani ¸ ˘ ˘ dul 19:5). Trebuiau israelitii ¸ sa se teama? Iehova i-a dat lui Isaia misiunea de a le transmite un meˆ ˘ ˘ ˘ saj ıncurajator. Pe masura ce examinam cuvinte˘ ˘ le sale, sa nu pierdem din vedere ca ele sunt vaˆ ˘ labile si¸ pentru ınchinatorii lui Dumnezeu din prezent (Romani 15:4). ˆ ˘ „Nu te teme“, ıi spune Iehova poporului sau (Versetul 10). Acestea nu sunt vorbe goale. Iehoˆ ˘ ˘ ˘ va ıi explica poporului sau de ce nu trebuie sa se ˘ ˘ ˘ teama: „Caci eu sunt cu tine“. El nu este o sursa ˘ ˘ ˘ de ajutor aflata la distant¸ a, care promite sa ajun˘ ˆ ga la timp ın situatii ¸ grele. Iehova vrea ca slujito˘ ˘ ˘ rii sai sa stie ca el este cu ei, ca si¸ cum le-ar sta ¸ ˘ ˆ ˘ alaturi, fiind ıntotdeauna gata sa-i ajute. Nu este ˆ aceasta o idee ıncurajatoare? ˆ ˆ ˘ In continuare, Iehova ıi spune poporului sau: ˆ „Nu te uita ın jur“ (Versetul 10). Verbul ebraic fo˘ ˘ losit aici se poate referi la o persoana care „se uita ˆ ˘ ˘ ın toate directiile pentru a vedea daca exista ¸ ˘ vreun lucru ce i-ar putea face rau“. Iehova le ex˘ ˘ plica slujitorilor sai motivul pentru care nu e ne˘ ˘ ˆ ˘ voie sa se uite cu teama ın jur: „Caci eu sunt ˆ Dumnezeul [vostru]“. Poate exista ceva mai ıncu-

„T¸

18

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2012

ˆ rajator? Iehova este ‘Cel Preaınalt’, ˆ ‘Cel ˆ Atotputernic’ (Psalmul 91:1). Intrucat Atotputernicul Iehova este Dumnezeul lor, de ce s-ar teme? ˆ ˘ Asadar, ce pot astepta ınchinatorii lui ¸ ¸ ˆ ˘ Iehova de la el? Iehova ıi promite fieca˘ rui slujitor al sau: „Te voi sprijini cu ˆ ˘ ˘ mana mea dreapta a dreptatii“ ¸ (Versetul 10). El mai spune: „Eu, Iehova, ˘ ˆ Dumnezeul tau, te iau de mana dreap˘ ˆ ˆ ta“ (Versetul 13). La ce te gandesti ¸ cand ˆ citesti ¸ aceste cuvinte? „Analizate ım˘ ˘ ˆ ˘ ˘ preuna, aceste doua versete ınfati¸ seaz a imaginea ¸ ˘ ˘ ˘ impresionanta a unui parinte care este alaturi de ˘ ˆ ˘ copilul sau“, se spune ıntr-o lucrare de referint¸ a. ˘ ˘ ˘ „[Tatal] este nu numai pregatit sa-si¸ apere copi˘ ˆ lul, ci este si¸ alaturi de el ın sens fizic; el nu va per˘ ˘ ˘ ˆ mite sa fie despartit ¸ de copilul sau.“ Gandeste-te: ¸ ˘ ˘ ˘ Iehova nu va permite ca slujitorii sai sa fie desparˆ ˘ ti¸ ti¸ de el, nici chiar ın clipele care ar putea parea ˆ cele mai ıntunecate din viata ¸ lor (Evrei 13:5, 6). ˆ ˘ ˘ Inchinatorii lui Iehova din prezent pot gasi mulˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ta mangaiere ın cuvintele consemnate de Isaia. In ˘ aceste ‘timpuri critice, carora cu greu li se face ˘ fat¸ a’, ne-am putea simti¸ uneori coplesi¸ ti¸ de presiunile vietii ¸ (2 Timotei 3:1). Dar nu este nevoie ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ sa ınfruntam singuri astfel de ıncercari. Iehova do˘ ˘ ˆ ˘ reste ¸ sa ne fie aproape si¸ sa ne ia de mana. Aseˆ ˆ ˘ menea copiilor, care au ıncredere ın parintii ¸ lor, si¸ ˆ ˘ noi ne putem tine de mana puternica a lui Ieho¸ ˘ ˆ ˆ va, convinsi¸ fiind ca el ne va ındruma ın directia ¸ ˘ ˆ corecta si¸ ne va ajuta ın momentele grele (Psalmul 63:7, 8).

ˆ SUGESTIE PENTRU CITIREA BIBLIEI IN IANUARIE: ˛ Isaia 24 – 42

˘ BIBLIA SCHIMBA VIATA ¸ OAMENILOR ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Cum a reusit ¸ o tanara care a avut o copilarie tragica sa gaseasca adevaratul sens ˘ ˘ al vietii? ¸ Ce l-a determinat pe un rebel politic violent sa devina un om pasnic, ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ care predica vestea buna? Veti¸ afla raspunsurile citind urmatoarele relatari.

„Aveam mare nevoie de iubire si ¸ ¸ de afectiune.“ INNA LEJNINA

ANUL NASTERII: 1981 ¸ TARA: RUSIA ˆ¸ ˘ ˘ INAINTE: A AVUT O COPIL ARIE TRAGICA

DESPRE TRECUTUL MEU: ˘ ˆ M-am nascut ıntr-o familie de ˆ ˘ surzi, fiind la randul meu surda. ˘ Primii mei sase ani din via ¸ta au fost frumosi. ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ Apoi ınsa, parin ¸tii mei au divor ¸tat. Chiar daca ˘ ˆ ˆ ˘ eram mica, am ın ¸teles ce ınseamna divor ¸tul si ¸ ˘ ˘ am suferit foarte mult. Dupa divor ¸t, tata a raˆ mas cu fratele meu mai mare ın Troi ¸tk, iar ˆ ˆ ˘ mama s-a mutat ın Celeabinsk, luandu-ma cu ˘ ˘ ˘ ˘ ea. Dupa o vreme, mama s-a recasatorit. Tatal ˘ ˘ meu vitreg era alcoolic si sa ne bata. ¸ obisnuia ¸ ˆ ˆ In 1993, fratele meu mai mare, pe care ıl iuˆ ˘ beam foarte mult, s-a ınecat. A fost un adeva˘ ˆ rat soc pentru familia noastra! Mama a ın¸ ˘ ˘ ˘ ceput si ¸ ea sa bea si ¸ sa ma maltrateze, la fel ca ˘ ˘ ˘ tatal meu vitreg. Mi-am dorit sa gasesc o via˘ ˘ ¸ta mai buna. Aveam mare nevoie de iubire si ¸ ˆ ˘ de afec ¸tiune. De aceea, am ınceput sa merg la

ˆ ˘ ˘ diferite biserici, ınsa n-am gasit ˆ ˆ ˘ mangaierea pe care o cautam.

CUM MI-A SCHIMBAT BIˆ BLIA VIATA: Cand aveam ¸ ˘ ˘ 13 ani, o colega de clasa, care ˘ era Martora a lui Iehova, mi-a ˆ ˘ povestit cateva relatari din Bi˘ blie. M-am bucurat sa aflu mai multe despre personaje biblice ca Noe si ¸ Iov, care i-au slujit lui ˆ Dumnezeu ın pofida unor si˘ tua ¸tii dificile. Nu dupa mult ˆ ˘ timp, am ınceput sa studiez Bi˘ blia cu Martorii si ¸ sa particip la ˆ ıntrunirile lor.

Studierea Bibliei m-a ajutat ˘ ˘ ˆ multe adevaruri misa ınteleg ¸ nunate. Am fost profund mis¸ ˘ ˆ ˘ cata cand am aflat ca Dumnezeu are un nume ˘ ˘ ˘ (Psalmul 83:18). Am fost impresionata sa vad ˆ ˘ cu cata exactitate a prezis Biblia condi ¸tiile care ˘ ˆ ˘ aveau sa existe ın „zilele din urma“ (2 Timoˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ tei 3:1–5). Si ¸ am fost ıncantata sa ınva ¸t despre ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ speran ¸ta ınvierii. Ma gandeam cu emo ¸tie ca ıl voi vedea din nou pe fratele meu! (Ioan 5:28, 29) ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Insa nu to ¸ti mi-au ımpartasit ¸ bucuria. Atat ˆ ˘ ˆ mama, cat si ¸ tatal meu vitreg ıi priveau cu

˘ „Am fost profund miscat ¸ a ˆ ˘ cand am aflat ca Dumnezeu are un nume“ TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2012

19

˘ Eu ¸si so ¸tul meu ne bucuram ˘ ˘ ˘ sa le aratam surzilor publica ¸tii ˆ ın limbajul semnelor

˘ Martorii au fost mereu alaˆ turi de mine. In mijlocul lor, ˘ am gasit iubirea si ¸ afec ¸tiu˘ ˆ ˘ nea dupa care tanjisem toata ˘ ˘ via ¸ta. Eram sigura caˆ aceasta ˘ ˘ era religia adevarata. In 1996, ˘ m-am botezat ca Martora a lui Iehova. ˘ ostilitate pe Martorii lui Iehova. Ei au facut ˘ presiuni asupra mea ca sa nu mai studiez ˆ ˘ Biblia. Dar eu iubeam ceea ce ınva ¸tam si ¸ ˆ ˘ n-aveam de gand sa renun ¸t. ˘ ˘ ˆ Nu mi-a fost usor ¸ sa fac fa ¸ta ımpotrivirii faˆ ˘ ˘ ˆ miliei. Am primit ınca o lovitura cand si ¸ fraˆ tele meu mai mic, care venea cu mine laˆ ınˆ ˘ trunirile Martorilor lui Iehova, s-a ınecat. Insa

FOLOASE: De sase ani sunt ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ casatorita cu un barbat minunat, pe nume ˆ Dmitri. Amandoi slujim la Filiala Martorilor lui Iehova din Sankt Petersburg. Cu timpul, ˘ ˆ ˘ parin ¸tii mei au ınceput sa-si ¸ schimbe atitudi˘ nea fa ¸ta de convingerile mele. ˘ ˘ ˆ Sunt foarte recunosc atoare pentru ca ıl cuˆ nosc pe Iehova! Inchinarea pe care i-o aduc ˘ ˘ ˘ m-a ajutat sa gasesc adevaratul sens al vie ¸tii.

˘ ˘ ˆ „Ma fram ˆ antau ˘ multe ´ ıntreb ari.“ ´ RAUDEL RODRIGUEZ RODRIGUEZ

ANUL NASTERII: 1959 ¸ TARA: CUBA ˆ¸ INAINTE: REBEL POLITIC

20

DESPRE TRECUTUL MEU: ˘ ˆ M-am nascut ın Havana ˆ (Cuba) si ¸ am crescut ıntr-un ˘ cartier sarac, unde luptele de ˘ strada erau la ordinea zilei. Pe ˘ ˘ masura ce am crescut, am devenit preocupat de judo si ¸ de alte sporturi de contact. ˆ ˘ ˘ Inva ¸tam bine la scoal a, ast¸ ˘ ˘ ˆ fel ca parin ¸tii m-au ıncuraˆ ˘ jat sa merg la facultate. In ˘ ˆ timpul faculta ¸tii, am ınceput ˘ ˘ sa cred ca sistemul politic din ¸tara mea trebuia schimbat. Asa ¸

ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ca am hotarat sa lupt ımpotriva sistemului. Im˘ preuna cu un coleg de facultate, am atacat un ˆ ˆ ˘ ˘ ofi ¸ter de poli ¸tie, vrand sa-i luam arma. In urma atacului, poli ¸tistul a suferit un traumatism cranian sever. Ca urmare, eu si¸ colegul meu am ˆ fost trimisi¸ la ınchisoare si¸ am fost condamna ¸ti ˆ la moarte prin ımpuscare.

La numai 20 de ani, ¸ eram la un pas de a-mi pierde via ¸ta! ˆ ˘ ˆ Singur ın celula, m-am gandit cum aveam ˘ ˘ ˆ sa ma port ın fa ¸ta plutonului de execu ¸tie. Nu ˘ ˘ ˘ ˆ voiam sa arat niciun fel de teama. In acelasi ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ timp, ma framantau multe ıntrebari: „De ce ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ exista atat de multa nedreptate ın lume? Sa fie via ¸ta asta totul?“. ˆ CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIATA: In ¸ ˘ ˘ cele din urma, condamnarea noastra la moar˘ ˆ ˆ te a fost comutata ın 30 de ani de ınchisoare. ˆ ˘ ˆ Chiar ın acea perioada i-am cunoscut pe ca ¸tiˆ ˆ va Martori ai lui Iehova, care se aflau ın ınchisoare din cauza convingerilor lor religioase. Am fost impresionat de comportamentul ˆ curajos, dar, ın acelasi al Marto¸ timp, pasnic ¸ ˘ ˆ rilor. Desi ¸ fusesera ınchisi ¸ pe nedrept, nu erau furiosi ¸ sau plini de resentimente. ˆ ˘ ˘ Martorii m-au ınva ¸tat ca Dumnezeu are un ˘ scop cu privire la omenire. Ei mi-au aratat din ˘ ˘ ˆ Biblie ca Dumnezeu va transforma pamantul ˆ ˆ ıntr-un paradis, ın care nu vor mai exista in˘ ˆ frac ¸tiuni si ¸ nedreptate. Atunci, pe pamant vor ˘ fi numai oameni buni, care vor putea trai ves¸ ˆ nic ın condi ¸tii perfecte (Psalmul 37:29). ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ Imi placea ce ınva ¸tam de la Martori, ınsa ˘ personalitatea mea nu semana aproape deloc ˘ ˘ cu a lor. Credeam ca era imposibil sa devin ne˘ ˆ utru din punct de vedere politic sau sa ıntorc ˘ si ¸ celalalt obraz. De aceea, am ho˘ ˆ ˘ tarat sa citesc Biblia de unul sinˆ gur. Cand am terminat-o, mi-am ˘ dat seama ca Martorii lui Iehova erau singurii oameni care se purtau asemenea primilor crestini. ¸ ˆ ˘ Studiind Biblia, am ın ¸teles ca ˘ ˘ trebuia sa fac schimbari radicaˆ ˘ le ın via ¸ta. De exemplu, trebuia

˘ ˆ ˆ sa-mi schimb felul de a vorbi, ıntrucat obis¸ ˘ nuiam sa folosesc cuvinte obscene. De aseme˘ ˘ ˘ nea, trebuia sa ma las de fumat. Si ¸ trebuia sa ˆ devin neutru ın chestiunile politice. Nu mi-a ˆ ˘ fost deloc usor, ınsa, cu ajutorul lui Iehova, ¸ ˆ ˘ ˘ am reusit ¸ ın timp sa fac aceste schimbari. ˘ Unul dintre cele maiˆ grele lucruri a fost sa ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ınva ¸t sa ma stapanesc. Inca ma rog pentru staˆ ˘ ˘ panire de sine. Ma ajuta foarte mult versete cum este cel din Proverbele 16:32, unde se ˆ ˆ ˘ spune: „Cine este ıncet la manie valoreaza mai ˆ ˆ mult decat un om puternic si ¸ cine ısi ¸ ¸tine sub ˆ control spiritul, mai mult decat cel ce cuceres-¸ te un oras“. ¸ ˆ In 1991, m-am botezat ca Martor al lui Ieho˘ ˆ ˆ ˆ va. Am facut botezul ın ınchisoare, ıntr-un bu˘ ˘ ˆ toi cu apa. Dupa un an, eu si¸ al ¸ti ca ¸tiva de ¸tinu ¸ti ˆ ˆ ˆ am fost elibera ¸ti si ¸ trimisi¸ ın Spania, ıntrucat ˆ ˆ aveam rude acolo. Cand am ajuns ın Spania, ˆ ˘ ˆ am ınceput imediat sa particip la ıntrunirile Martorilor lui Iehova. Martorii de acolo m-au primit ca si¸ cum m-ar fi cunoscut de ani de zile ˘ ˆ ˘ ˘ si¸ m-au ajutat sa ıncep o via ¸ta noua. ˆ FOLOASE: Sunt un om fericit si¸ ıi slujesc lui ˘ Dumnezeu alaturi de so ¸tia mea si¸ de fiicele ˘ noastre. Am privilegiul sa petrec cea mai mare ˆ ˘ parte a timpului ajutandu-i pe al ¸tii sa cunoas˘ ˘ ˆ ca Biblia. Uneori ma gandesc la anii tinere ¸tii, ˆ cand am fost la un pas de a-mi pierde via ¸ta, si¸ ˘ sunt recunoscator pentru toate lucrurile bune ˆ ˆ ˘ care mi s-au ıntamplat de atunci. Nu numai ca ˆ ˘ ˘ sunt ın via ¸ta, dar am si¸ o speran ¸ta. Astept cu ¸ ˘ nerabdare Paradisul promis de Dumnezeu, ˆ ˘ ˆ ˆ cand pe tot pamantul va exista dreptate si¸ cand „moartea nu va mai fi“ (Revela ¸tia 21:3, 4).

ˆ V-ATI ¸ INTREBAT?

ˆ ˘ BASORELIEF ˆ INFATI ˆ ¸ S¸ ANDU-I PE XERXES (IN PICIOARE) SI ¸ PE DARIUS CEL MARE (ASEZAT) ¸

Cine este regele persan Ahasvero s, ¸ ¸ ˘ ˆ mentionat ın cartea biblica Estera? ¸ ˘ ˆ ˘ ˇ Potrivit car tii s¸ a care apare ın textul ebraic al cartii ¸ Estera, Ahasvero ¸ ¸ Es˘ ˆ ˘ ˘ ales-o ca regina pe tanara iudeica Este- tera. ˆ ˆ ra, care, mai tarziu, si-a Tot ce se spune ın cartea Estera despre ¸ salvat poporul de la genocid. Mult timp, istoricii au Aha ¸svero ¸s se potrive ¸ste cu informa ¸tiile ˆ ˘ ˘ avut opinii diferite ın legatura cu iden- cunoscute despre Xerxes I. Din capitala ˆ ˘ ˆ titatea regelui persan numit ın Biblie Susa, situata ın Elam, acest monarh per˘ ˘ Ahasvero s.¸ Totusi, ¸ ¸ problema pare sa se san a domnit peste Media, teritoriul sau ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ fi rezolvat dupa ce s-au descifrat mai ıntinzandu-se din India pana ın insulele ˆ ˘ multe inscriptii ¸ scrise ın trei limbi, care Marii Mediterane (Estera 1:2, 3; 8:9; ˘ ˆ au fost gasite pe cateva monumente 10:1). „Toate aceste detalii sunt valabile ˆ persane. Potrivit acestora, este aproape ın cazul lui Xerxes, dar nu ¸si al altor mo˘ ˘ sigur ca Ahasvero s¸ a fost Xerxes I, fiul narhi persani“, afirma eruditul Lewis ¸ ˆ ˘ ˘ lui Darius cel Mare (Hystaspe). Felul ın Bayles Paton. „Caracterizarea facuta lui ˆ ˆ Aha ¸svero ¸s ın cartea Estera se potrive ¸ste care apare numele Xerxes ın inscriptii¸ ˆ ˆ ˘ ˘ le persane, cand este transliterat ın bine cu descrierea facuta lui Xerxes de ˘ ˆ ebraica, este aproape identic cu felul ın Herodot ¸si de al ¸ti istorici greci.“

Werner Forman/Art Resource, NY

˘ ˘ ˆ Ce dovezi exista ca ın Egiptul antic ˘ ˘ se fabricau caramizi? ˆ ˇ In cartea biblica˘ Exodul se spune ca˘ era adusa˘ dintr-un rezervor; mortarul era

DETALIU DIN˘ PICTURA MURAL ˘ ˆA DESCOPERIT ˆ A IN MORMANTUL LUI REKHMIRE Erich Lessing/Art Resource, NY

22

˘ egiptenii i-au pus pe sclavii lor evrei sa fa˘ ˘ ˘ ˘ brice caramizi. Sclavii trebuiau sa faca un ˘ ˘ ˘ ˆ anumit numar de caramizi ın fiecare zi, ˘ folosind paie si¸ mortar din argila (Exodul 1:14; ˆ 5:10–14). ˘ ˘ In timpurile biblice, fabricarea caramizilor, care se uscau la soare, era oˆ ocupa˘ ˆ ¸tie importanta ın Valea Nilului. In Egipt ˘ ˘ exista ¸si astazi monumente antice construite din acest material. Procesul de fa˘ ˘ bricare a caramizilor este ilustrat de o pic˘ ˘ ˆ tura murala din secolul al XV-lea ı.e.n. ˘ ˆ ˆ ˆ descoperita ın Teba, ın mormantul lui ˘ ˘ ˘ Rekhmire. Aceasta pictura dateaza aproxi˘ ˆ mativ din aceea ¸si perioada ın care au avut ˆ loc evenimentele relatate ın cartea Exodul. ˘ Iata cum sunt descrise scenele acestei ˆ ˘ picturi ıntr-o lucrare de referin ¸ta: „Apa

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2012

amestecat cu ajutorul unei sape ¸si apoi ˆ ˘ ˘ dus ıntr-un loc convenabil pentru caramiˆ ˘ dar. Mortarul era presat ıntr-o matri ¸ta de ˘ ˘ ˘ lemn, pe care caramidarul o a ¸seza pe paˆ ˘ ˆ mant. Matri ¸ta era apoi ridicata, astfel ınˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ cat caramida proaspat modelata sa se usuce la soare. Se fabricau mai multe ¸siruri de ˘ ˘ ˘ ˘ caramizi care, dupa ce se uscau, erau pasˆ ˆ ˘ ˆ trate ın stive pana cand era nevoie de ele. ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ Aceasta procedura este ıntalnita ¸si ın preˆ zent ın Orientul Apropiat“ (The International Standard Bible Encyclopedia). ˆ ˘ Si¸ ın diferite papirusuri ce dateaza din ˆ mileniul al II-lea ı.e.n. se face referire la ˘ ˘ ˘ fabricarea caramizilor de catre sclavi, la ˘ ˘ ˘ folosirea de paie si¸ de argila pentru cara˘ ˘ mizi, precum si¸ la norma de caramizi ce ˘ trebuia efectuata zilnic.

ˆ ˘ CITITORII INTREABA . . .

De ce i-a cerut Dumnezeu lui Avraam ˘ ˘ sa-si¸ jertfeasca fiul? ˘ ˘ ˇ Potrivit consemnarii din cartea biblica Geneza,

˘ Iehova Dumnezeu i-a cerut lui Avraam sa-l ofere ˘ ˘ ca jertfa pe fiul sau, Isaac (Geneza 22:2). Unii citiˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ tori ai Bibliei ıntampin a dificulta ¸ti ın ın ¸telegerea ˆ ˘ ˆ acestui episod. „In copilarie, cand am auzit prima ˘ ˘ ˘ data aceasta relatare, am fost ¸socata“, spune o ˘ profesoara pe nume Carol. „Ce fel de Dumnezeu ar cere un asemenea lucru?“ De ¸si astfel de sentiˆ ˘ ˘ mente sunt de ın ¸teles, ar fi bine sa re ¸tinem doua idei. ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ In primul rand, sa ne gandim la ce nu a facut ˘ Iehova. El nu i-a permis lui Avraam sa- ¸si jertfeas˘ ˘ ˘ ˘ ca fiul, de ¸si Avraam era pregatit sa faca acest lucru, ¸si nici nu i-a mai cerut altcuiva o asemenea ˘ ˘ ˘ ˆ jertfa. Iehova vrea ca to ¸ti ınchinatorii sai, inclusiv ˘ ˘ ˘ ˘ copiii, sa traiasca; el vrea ca ei sa se bucure de o ˘ ˘ ˘ via ¸ta lunga ¸si plina de satisfac ¸tii. ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ In al doilea rand, Biblia lasa sa se ın ¸teleaga ca Iehova a avut un motiv special pentru care i-a ce˘ ˘ rut lui Avraam sa-l jertfeasca pe Isaac. Dumnezeu ˘ ˘ ˆ ˘ ¸stia ca, dupa multe secole, El ınsu ¸si avea sa permi˘ ˘ ˘ ˘ ta ca Fiul Sau,1 Isus, sa moara pentru noi (Matei ˘ ˘ ˆ ˆ 20:28). Iehova a vrut sa ne ajute sa ın ¸telegem cat ˘ ˘ ˘ de mare avea sa fie pre ¸tul pe care urma sa-l pla˘ ˘ ˘ teasca pentru aceasta jertfa. Astfel, prin ceea ce i-a ˘ ˘ ˆ 1 Biblia nu spune ca Dumnezeu este tatal lui Isus ın sen˘ ˘ sul ca ar fi avut rela ¸tii intime cu o femeie. Dimpotriva, ea ara˘ ˘ ˘ ˆ ta ca Iehova a creat fiin ¸ta spirituala care, mai tarziu, a fost ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ trimisa pe pamant pentru a fi nascuta de fecioara Maria. Prin ˆ urmare, ın calitate de Creator al lui Isus, Dumnezeu poate fi ˘ ˘ ˘ numit pe buna dreptate Tatal sau.

˘ ˘ cerut lui Avraam, Iehova a oferit o dovada graitoaˆ ˘ ˘ ˘ ˆ re ın legatura cu acea jertfa. In ce sens? ˘ ˘ Sa analizam cuvintele pe care i le-a adresat Ie˘ hova lui Avraam: „Ia-l, te rog, pe fiul tau, pe sin˘ gurul tau fiu, pe care-l iube ¸sti mult, pe Isaac . . . ˘ ˘ ˘ ¸si . . . adu-l ca ofranda arsa“ (Geneza 22:2). Sa ob˘ ˘ servam ca Iehova l-a numit pe Isaac fiul „pe care-l ˆ iube ¸sti mult“. Iehova ¸stia cat de pre ¸tios era Isaac ˆ pentru Avraam. Dumnezeu ¸stia ¸si ce sim ¸tea El ın˘ ˆ ˆ su ¸si pentru Fiul sau, Isus. Iehova ıl iubea atat de ˆ ˆ ˘ mult pe Isus, ıncat de doua ori a vorbit din cer, numindu-l „Fiul meu, cel iubit“ (Marcu 1:11; 9:7). ˘ ˘ ˘ ˆ Sa observam, de asemenea, ca, ın cererea pe care i-a adresat-o lui Avraam, Iehova a folosit ex˘ presia „te rog“. Potrivit unui biblist, aceasta expre˘ ˘ ˆ ˆ sie sugereaza ca „DOMNUL a ın ¸teles cat de mare ˆ era pre ¸tul pe care ıl presupunea cererea sa“. ˆ ˘ Ne putem imagina cata durereˆ i-a provocat lui ˘ ˘ Avraam cererea lui Dumnezeu. In mod asemanaˆ tor, ne putem imagina, de ¸si cu greu, cat de pro˘ funda a fost durerea pe care trebuie s-o fi sim ¸tit ˆ ˘ ˘ Iehova cand l-a vazut pe Fiul sau iubit suferind ¸si ˘ murind. A fost, cu siguran ¸ta, cea mai mare dure˘ re pe care a sim ¸tit-o sau o va sim ¸ti vreodata Iehova. ˘ De aceea, chiar daca ne-am putea cutremura ˆ ˆ cand ne gandim la ce anume i-a cerut Iehova lui ˆ ˘ ˘ Avraam, este ın ¸telept sa ne amintim ca Iehova nu ˘ ˘ i-a permis acestui patriarh fidel sa- ¸si jertfeasca fiul. ˘ El n-a permis ca Avraam sa sufere cea mai mare ˘ pierdere pe care o poate avea un parinte; el a cru¸tat via ¸ta lui Isaac. Totu ¸si, Iehova nu l-a cru ¸tat „pe ˘ Fiul sau, ci l-a dat pentru noi to ¸ti“ (Romani 8:32). ˆ De ce s-a supus Iehova acestei suferin ¸te ıngrozi˘ ˘ toare? El a facut acest lucru pentru ca „noi sa ob˘ ˘ ¸tinem via ¸ta“ (1 Ioan 4:9). Ce dovada impresionan˘ ˘ ta ca Dumnezeu ne iube ¸ste! Nu ne sim ¸tim ¸si noi ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ındemna ¸ti sa aratam ca ıl iubim pe Dumnezeu?1 1 Pentru mai multe informa ¸tii referitoare la motivul pen˘ ˆ tru care a fost necesara moartea lui Isus ¸si la modul ın care ˘ ˘ putem arata recuno ˆ ˘ ¸stin ˆ ¸ta pentru aceasta, vezi capitolul 5 din cartea Ce ne ınva ¸ta ın realitate Biblia?.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2012

23

IMITATI-LE CREDINTA ¸ ¸

ˆ A dovedit ıntelepciune, curaj ¸ si¸ altruism ˆ ˆ ˘ ESTERA se apropia ıncet de tron. Inima ıi batea foarte tare. ˘ ˆ Imaginati-v care s-a asternut ın sala tronului. Linistea era ¸ a linistea ¸ ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ atat de adanca, ıncat Estera putea auzi sunetul pasilor ei usori si¸ fosnetul vesmintelor ¸ ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ sale regale. Insa nu trebuia sa se lase distrasa nici de maretia cur tii regale a palatului ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ din Susa, nici de coloanele elegante, nici de bogatia ¸ de sculpturi de pe tavanul ımbracat ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ın lemn de cedru, adus din ındepartatul Liban. Toata atentia ¸ Esterei era concentrata ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ asupra regelui, omul ın mainile caruia se afla ınsasi¸ viata ¸ ei. ˆ Regele o privea cu atentie ¸ ın timp ce se aproˆ ˆ pia, tin ¸ and ıntins spre ea sceptrul de aur. Era un ˆ ˘ gest simplu, dar pentru Estera a ınsemnat viat¸ a ˘ ˘ deoarece regele a aratat astfel ca o ierta pentru ˆ delictul grav pe care tocmai ıl comisese, acela de ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ a veni ınaintea lui fara sa fi fost invitata. Cand ˆ a ajuns ın fata ¸ tronului, Estera s-a apropiat si, ¸ ˘ ˘ ˆ plina de recunostin ¸ t¸ a, a atins varful sceptrului (Estera 5:1, 2).1 ˆ ˆ Tot ce ıl ınconjura pe regele Ahasvero s¸ vorbea ¸ ˘ despre imensa lui bogatie ¸ si ¸ putere. Potrivit istoricilor, vesmintele regale ale monarhilor per¸ ˆ sani din acea vreme ar valora ın prezent sute de ˘ milioane de dolari. Cu toate acestea, Estera a va˘ ˘ ˆ zut o oarecare caldura ın privirea sotului ei, care, ¸ ˆ ın felul lui, chiar o iubea. Regele i-a spus: „Ce ˘ ˘ ˆ ˆ s-a ıntamplat, regina Estera, si¸ care-ti¸ este ruga˘ mintea? Chiar si¸ jumatate din regat — ti¸ se va da!“ (Estera 5:3). ˆ ˆ Estera ısi ¸ dovedise deja ın mod remarcabil creˆ ˘ ˆ 1 In articolul aparut anterior ın cadrul acestei rubrici am ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ vazut cum, dupa ce a ramas orfana, Estera a fost adoptata ˘ ˆ ˆ ˘ de varul ei mult mai ın varsta, Mardoheu, ¸si cum, ulterior, ˘ a fost aleasa ca so ¸tie pentru Aha ¸svero ¸s, regele Persiei. Sfetnicul regelui, Haman, a pus la cale un complot pentru a extermina poporul iudeu. Mardoheu a convins-o pe Este˘ ˘ ˘ ra sa mearga la rege pentru a- ¸si apara poporul. (Vezi arti˘ colul „Imita ¸ti-le credin ¸ta — A luat apararea poporului lui ˘ ˆ Dumnezeu“, aparut ın Turnul de veghe din 1 octombrie 2011.)

24

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2012

ˆ ˘ ˆ dinta ınaintea regelui ¸ si¸ curajul; ea se ınfati¸ sase ¸ pentru a-i ocroti pe membrii poporului ei de un ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ complot menit sa-i stearg a din existent¸ a. Pana ¸ ˆ ˆ ın acel moment Estera avusese succes, dar ınain˘ ˆ ˘ tea ei stateau ıncercari si ¸ mai mari. Ea trebuia ˘ ˘ ˆ sa-l convinga pe acest monarh plin de mandrie ˘ ˆ ˆ ca sfetnicul ın care avea cea mai mare ıncredeˆ ˆ ˆ ˘ re ıl ınselase, determinandu-l sa condamne la ¸ ˘ moarte poporul din care facea parte Estera. ˘ ˘ ˘ Cum avea Estera sa-l convinga pe rege sa actio¸ ˆ ˆ ˘ neze ın folosul poporului ei si ¸ ¸ ce putem ınvata ˘ din exemplul ei de credint¸ a? ˆ A ales cu ıntelepciune ¸ „un timp pentru a vorbi“ ˘ ˘ ˆ Ar fi trebuit Estera sa-i dezvaluie regelui ın˘ treaga situatie ¸ de fat¸ a cu toti¸ membrii curtii? ¸ ˘ Daca ar fi procedat astfel, l-ar fi umilit pe rege ˘ si¸ i-ar fi putut da timp sfetnicului sau, Haman, ˘ ˘ sa conteste acuzatiile ei. Asadar, ce a facut Este¸ ¸ ˆ ˆ ra? Cu secole ınainte, ınteleptul rege Solomon ¸ ˘ scrisese sub inspiratie ¸ divina: „Pentru orice lu˘ cru este un timp fixat, . . . un timp pentru a tacea si ¸ un timp pentru a vorbi“ (Eclesiastul ˘ 3:1, 7). Ne putem imagina ca fidelul Mardoheu ˆ ˘ ˘ a ınvatat-o pe Estera, fiica sa adoptiva, astfel de ¸ ˆ ˆ ˆ principii cat timp s-a aflat ın grija lui. In mod ˆ ˆ ˘ sigur, Estera a ınteles cat de important era sa-si¸ ¸ ˘ ˘ aleaga cu grija ‘timpul pentru a vorbi’.

˘ ˆ ˘ ˆ Estera arata ın mod umil recuno ¸stin ¸ta pentru ındurarea regelui

˘ ˘ De aceea, Estera a spus: „Daca regele gaseste ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ de cuviint¸ a, sa vina azi regele ımpreuna cu Ha˘ ˘ man la ospatul ¸ pe care l-am pregatit pentru el“ ˘ (Estera 5:4). Regele a acceptat si¸ a trimis sa fie ˆ ˘ ˆ chemat Haman. Ati¸ observat cu cata ıntelepciu¸ ne a vorbit Estera? Ea nu a stirbit demnitatea so¸ ˆ tului ei si, ¸ ¸ ın acelasi ¸ timp, a creat un cadru mai ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ potrivit ın care sa-i dezvaluie ıngrijorarile ei. ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Fara ındoiala, Estera a pregatit cu grija acest ˘ ˆ ˘ ospat,¸ asigurandu-se ca totul va fi pe placul so˘ tului ei. La ospat¸ s-a servit si¸ vin ales, care con¸ tribuie la buna dispozitie ¸ (Psalmul 104:15). Lui ˘ ˘ ˆ s¸ i-a placut ospatul Ahasvero ¸ si¸ s-a simtit ¸ ındem¸ ˆ ˆ nat s-o ıntrebe din nou pe Estera care ıi era ce˘ ˘ rerea. Era oare acesta momentul sa vorbeasca? ˘ ˆ ˘ Estera a considerat ca ınca nu sosise momentul. De aceea, i-a invitat pe rege si ¸ pe Haman a ˘ doua zi la un alt ospat¸ (Estera 5:7, 8). De ce a ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ales sa amane momentul ın care sa-i vorbeasca ˘ ˘ ˆ regelui? Sa ne amintim ca, ın virtutea decretului dat de rege, tot poporul Esterei fusese con˘ damnat la moarte. Dat fiind ca era o chestiune ˘ ˘ de viat¸ a si ¸ de moarte, Estera trebuia sa fie sigu˘ ˘ ra ca alege momentul potrivit. De aceea, ea a as-¸ ˆ ˘ teptat si ¸ a creat ınca un prilej pentru a-i dovedi ˆ ˆ sotului ei cat de mult ıl respecta. ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ Rabdarea este o calitate pe cat de rara, pe atat ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ a. Desi¸ era ıngrijorata si de pretioas ¸ ¸ dornica sa-i

˘ ˘ vorbeasca regelui, Estera a asteptat cu rabdare ¸ ˆ ˘ momentul potrivit. Putem ınvata ¸ multe din ˘ exemplul ei, deoarece fiecare dintre noi a vazut ˆ probabil unele lucruri rele care ar trebui ındrep˘ ˆ ˘ ˘ ˘ tate. Daca ıncercam sa convingem o persoana ˘ ˘ cu autoritate sa rezolve o problema, s-ar putea ˘ ˘ ˘ ˆ sa fie necesar sa imitam exemplul Esterei avand ˆ ˘ ˘ rabdare. In Proverbele 25:15 se spune: „Prin rab˘ dare poate fi convins un comandant si¸ o limba ˆ ˘ ˘ ˘ blanda poate zdrobi un os“. Daca astept am cu ¸ ˘ ˆ rabdare momentul potrivit si¸ vorbim cu blandeˆ te, ¸ la fel ca Estera, chiar si ¸ oricat ar fi ¸ opozitia, ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ a, poate fi ınvinsa. A binecuvantat de ınversunat ¸ ˘ ˆ Iehova, Dumnezeul Esterei, rabdarea si¸ ıntelep¸ ciunea ei? ˘ ˘ Rabdarea deschide calea dreptatii ¸ ˘ ˘ ˘ Rabdarea Esterei a facut posibila derularea unui remarcabil sir ¸ de evenimente. Haman a ˘ plecat de la primul ospat¸ „bucuros si¸ cu inima ˘ ˆ ˆ vesela“ deoarece regele si¸ regina ıl pretuiau atat ¸ ˆ ˘ ˆ de mult. Insa, cand a iesit ¸ pe poarta palatului, Haman si-a ¸ oprit privirile asupra lui Mardoheu, ˆ ˘ ˘ iudeul care ınca refuza sa-i acorde o onoare spe˘ ciala. Motivele lui Mardoheu nu aveau nicio le˘ ˘ ˘ gatura cu lipsa de respect, ci, mai degraba, cu constiin ta ¸ lui si¸ cu relatia ¸ lui cu Iehova Dumne¸ zeu. Totusi, ¸ Haman „s-a umplut de furie“ (Estera 5:9).

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2012

25

ˆ ˘ Cand Haman le-a spus sotiei ¸ si¸ prietenilor ca ˆ Mardoheu nu i-a acordat onoare, acestia ¸ l-au ın˘ ˘ ˘ ˆ ˆ demnat sa pregateasca un stalp foarte ınalt, de ˘ ˘ peste 22 de metri, si ¸ apoi sa-i ceara regelui ca ˘ ˆ ˆ Mardoheu sa fie atarnat pe stalp. Lui Haman i-a ˘ ˘ ˆ placut ideea si ¸ a luat imediat masuri ın acest sens (Estera 5:12–14). ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ Intre timp ınsa, s-a ıntamplat ceva mai putin ¸ ˘ ˆ obisnuit.

Biblia spune ca „ın noaptea aceea, re¸ ˘ gele n-a avut somn“. Prin urmare, a cerut sa i se ˘ citeasca cu glas tare din cartea cronicilor din ˆ timpurile acelea. In cronici se vorbea si ¸ despre un complot care vizase asasinarea lui Ahasvero s.¸ ¸ Regele si-a amintit de acest lucru, precum si ¸ ¸ de ˘ ˘ faptul ca oamenii care au vrut sa-l omoare au ˆ ˆ fost prinsi¸ si¸ executati. ¸ Dar ce se ıntamplase cu ˘ ˆ cel care daduse ın vileag complotul, si ¸ anume ˆ ˆ ˘ cu Mardoheu? Cand regele a ıntrebat ce raspla˘ ˘ ta primise Mardoheu, slujitorii i-au spus ca nu ˘ se facuse nimic pentru acest om (Estera 6:1–3). ˆ Cuprins de neliniste, ¸ regele a ıntrebat ce funcˆ ˘ tionar de la curte ıl putea ajuta sa corecteze ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ aceasta scapare. Dintre toti¸ functionarii, iata ca ¸ ˆ ın curtea regelui se afla tocmai Haman. Se pare ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ca venise dis-de-dimineat¸ a, nerabdator sa obti¸ ˘ na permisiunea de a-l executa pe Mardoheu. ˆ ˘ ˘ Dar, ınainte ca Haman sa poata spune ceva, reˆ gele l-a ıntrebat care era cel mai bun mod de a-l ˆ onora pe un om ce castigase favoarea regelui. ¸ ˘ ˆ Haman a presupus ca regele se gandea la el, ast˘ ˘ fel ca i-a sugerat sa-i acorde acelui om o onoare ˘ ˘ ˆ cu totul neobisnuit a: sa-l ımbrace cu vesminte ¸ ¸ ˆ ˘ regale, iar un ınalt functionar sa-l plimbe prin ¸ ˘ ˘ Susa calare pe calul regelui si¸ sa strige laude la ˆ adresa omului aceluia ın auzul tuturor. Imagi˘ ˆ ˘ nati-v ¸ a expresia fetei ¸ lui Haman cand a aflat ca omul care trebuia onorat era Mardoheu! Si ¸ pe ˘ cine a desemnat regele sa-l laude pe Mardoheu?

Chiar pe Haman! (Estera 6:4–10) ˆ ˘ ˘ Haman a ındeplinit fara pic de tragere de ini˘ ˘ ˆ ˘ ma aceasta ınsarcinare, pe care o considera ˘ ˘ ˘ ˘ odioasa, dupa care, plin de amaraciune, s-a dus ˘ ˆ ˘ ˘ acasa ın graba. Sotia ¸ si¸ prietenii i-au spus ca ˘ ˆ aceasta schimbare de situatie ¸ nu putea fi decat ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ de rau augur: el avea sa fie ınfrant ın lupta ımpotriva iudeului Mardoheu (Estera 6:12, 13).

26

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2012

˘ ˆ ˘ and Deoarece Estera a fost rabdatoare, astept ¸ ˆ ˘ ˘ ınca o zi pentru a-i face cunoscuta regelui cere˘ rea ei, Haman a avut timp sa-si ¸ sape singur groa˘ pa, ca sa spunem asa. ¸ Si ¸ nu este oare posibil ca ˘ Iehova Dumnezeu sa-i fi provocat regelui in˘ somnia? (Proverbele 21:1) Nu este de mirare ca ˆ ˆ ˆ ın Cuvantul lui Dumnezeu suntem ındemnati¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ‘sa astept am cu rabdare’ (Mica 7:7). Cand astep¸ ¸ ˘ ˘ tam ca Dumnezeu sa actioneze, am putea con¸ ˘ stata ca solutiile sale la problemele noastre sunt ¸ ˆ mult mai bune decat orice lucru la care ne-am ˆ putea gandi noi. ˆ A vorbit ın mod curajos ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Estera n-a ındraznit sa puna si¸ mai mult la ın˘ ˘ cercare rabdarea regelui; cu ocazia urmatorului ˘ ˘ ˘ ospat¸ trebuia sa dezvaluie totul. Dar cum? Chiar ˘ ˆ ˆ regele i-a oferit aceasta posibilitate, ıntreband-o ˆ din nou care ıi era cererea (Estera 7:2). Sosise ˘ ˘ timpul ca Estera sa vorbeasca. ˘ ˆ ˆ Probabil ca Estera s-a rugat ın gand Dumneˆ ˘ zeului ei ınainte de a rosti urmatoarele cuvinte: ˘ ˘ ˆ ˘ „Daca am gasit favoare ın ochii tai, o, rege, si¸ ˘ ˘ ˘ ˘ daca regele gaseste ¸ de cuviint¸ a, sa-mi fie dat sufletul meu la cererea mea si ¸ poporul meu la ru˘ ˘ ˘ ˘ gamintea mea“ (Estera 7:3). Sa observam ca Es˘ ˆ tera l-a asigurat pe rege ca ıi respecta judecata cu ˘ ˘ ˆ privire la ce gasea de cuviint¸ a. Cat de mult s-a deosebit ea de Vasti, fosta sotie ¸ a regelui, care ˆ ˆ ısi¸ umiliseˆ sotul ın mod intentionat!

(Estera ¸ ¸ 1:10–12) In plus, Estera nu l-a criticat pe rege

˘ ˆ ˘ Estera demasca ın mod curajos rautatea lui Haman

ˆ ˆ pentruˆ imprudenta ¸ de a avea ıncredere ın Haman. In schimb, ea l-a implorat s-o apere de un ˆ pericol care ıi ameninta ¸ viata. ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Fara ındoiala, aceasta cerere l-a miscat si¸ l-a ¸ ˘ surprins pe rege. Cine ar fi cutezat sa primej˘ ˆ duiasca viata ¸ reginei lui? Estera a spus ın contiˆ nuare: „Am fost vanduti, ¸ eu si ¸ poporul meu, ca ˘ ˆ ˘ sa fim distrusi, ¸ Daca am fi ¸ omorati¸ si¸ nimiciti. ˆ ˘ fost vanduti¸ ca sclavi si¸ ca servitoare, as¸ fi tacut. ˘ Dar necazul acesta n-ar trebui permis, caci este spre paguba regelui“ (Estera 7:4). Desi¸ Estera a ˆ ˘ prezentat problema ın mod deschis, ea a adau˘ ˘ gat ca n-ar fi spus nimic daca amenin ar fi ¸ ˆ tarea ˆ ˆ ˘ constat numai ın luarea ın sclavie. Insa era vor˘ ˆ ba despre un genocid, iar acesta avea sa ınsem˘ ne o pierdere prea mare pentru rege ca sa fie tre˘ cut sub tacere. ˆ ˘ ˘ Din exemplul Esterei ınvat¸ am multe despre ˘ ˘ ˘ arta de a convinge. Daca va trebui vreodata sa-i ˘ ˘ vorbim despre o problema serioasa unei persoa˘ ne iubite sau chiar unei persoane cu multa au˘ ˘ toritate, ne poate fi de mare ajutor sa dam do˘ ˘ vada de rabdare, respect si¸ franchete ¸ (Proverbele 16:21, 23). ˆ Apoi, Ahasvero s¸ a ıntrebat: „Cine este acela? ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ Unde este cel care a ındraznit sa faca asa ¸ ceva?“. ˘ ˘ ˘ ˆ Sa ne-o imaginam pe Estera aratand spre vinoˆ ˆ vat ın timp ce spune: „Omul acela, ımpotrivito˘ rul si este Haman, raul acesta!“. Sim¸ dusmanul, ¸ ˘ ˘ tind ca urma sa fie condamnat, Haman a fost ¸ ˘ ˘ cuprins de panica. Imaginati-v ¸ capriciosu¸ a fata

ˆ ˆ ˆ lui monarh ınrosindu-se de furie cand a ınteles ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ca sfetnicul sau cel mai de ıncredere ıl ınselase, ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ facandu-l sa semneze un ordin care urma sa ˘ duca la uciderea iubitei sale sotii! ¸ Furios, regele ˆ ˘ ˘ ˘ a iesit ¸ ın gradina ca sa-si ¸ recapete calmul (Estera 7:5–7).

Demascat ca fiind un uneltitor plin de lasita¸ te, Haman s-a aruncat la picioarele reginei si¸ a ˆ ˆ ˆ ınceput s-o implore. Cand regele s-a ıntors din ˘ ˘ ˘ ˘ gradina si¸ l-a vazut pe Haman cazut pe divanul ˘ ˆ Esterei, l-a acuzat ca ıncerca s-o violeze pe regi˘ ˆ ˘ ˆ na chiar ın casa regelui. Aceasta acuzatie ¸ ınsem˘ na moarte sigura pentru Haman. El a fost luat ˘ si¸ i-a fost acoperita fata. ¸ Apoi, unul dintre demˆ ˆ nitari i-a spus regelui despre stalpul ınalt pe care ˆ ˘ Haman ıl pregatise pentru Mardoheu. Ahasve¸ ˆ ˘ ˆ ros¸ a ordonat imediat ca pe acel stalp sa fie atarnat chiar Haman! (Estera 7:8–10) ˆ ˘ In lumea nedreapta din prezent, am putea cu ˘ ˘ ˘ ˘ usurin t¸ a sa credem ca nu se va face niciodata ¸ ˆ dreptate. Ai trecut si ¸ tu prin momente ın care ai ˘ ˘ crezut acest lucru? Estera nu s-a lasat cuprinsa ˘ ˘ de deznadejde, n-a devenit pesimista si¸ nu si-a ¸ pierdut credinta. ¸ La momentul potrivit, ea a ˆ ˆ ˘ vorbit ın mod curajos ın favoarea dreptatii ¸ si¸ ˆ ˘ a avut ıncredere ca Iehova va face tot ce era ne˘ ˘ cesar. Sa imitam si ¸ noi exemplul Esterei! Iehoˆ va nu s-a schimbat. El poate foarte bine si¸ ın preˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ zent sa-i prinda pe cei rai si¸ ınsel ¸ atori ın ˘ propriile lor capcane, la fel cum a facut cu Haman (Psalmul 7:11–16).

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2012

27

ˆ ˘ Intrebari cu privire la Estera De ce i-a permis Mardoheu Esterei ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ sa se casatoreasca cu un pagan? ˘ Unii erudi ¸ti au sugerat ca Mardoheu a fost un ˘ ˘ ˘ oportunist care a vrut ca Estera sa se casato˘ reasc doar de dragul prestigiului. ˆ ˆ ˘ a cu regele ˘ ˘ Insa aceasta idee este lipsita de fundament. Inˆ trucat era un iudeu fidel, Mardoheu nu ¸si-ar fi ˘ ˆ ˘ ˘ dat consim ¸tamantul pentru o astfel de casatorie (Deuteronomul 7:3). Potrivit vechii tradi ¸tii iuˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ daice, el a ıncercat sa ımpiedice aceasta casatorie. Totu ¸si, pare pu ¸tin probabil ca Mardoheu ˘ ˆ ˘ ˘ sau Estera, simpli straini ıntr-o ¸tara condusa de un monarh cu puteri absolute ¸si considerat zeu, ˘ ˆ ˘ sa fi avut de ales ın aceasta situa ¸tie. Cu timpul, ˘ ˘ ˘ a devenit clar ca, prin intermediul casatoriei Esterei, Iehova ¸si-a ocrotit poporul (Estera 4:14). ˘ De ce cartea biblica Estera nu con ¸tine nicio men ¸tiune a numelui personal al lui Dumnezeu, Iehova? ˘ ˆ Dupa cat se pare, cel care a scris sub inspira ¸tie ˘ ˘ divina aceasta carte a fost Mardoheu. Probabil ˘ ˘ ˘ ˘ ca, ini ¸tial, cartea a fost pastrata alaturi de unele ˆ documente persane oficiale, iar mai tarziu a ˘ fost dusa la Ierusalim. Folosirea numelui lui Ieˆ ˆ ˘ hova i-ar fi putut ındemna pe ınchin atorii la ˆ ˘ ˘ zeii persani sa distruga cartea. In orice caz, este ˘ ˆ limpede ca Iehova a avut un rol important ın ˘ evenimentele din aceasta relatare. Este intere˘ sant ca numele personal al lui Dumnezeu este ˆ ˆ ˆ ascuns ın textul ebraic original ın cateva acrostiˆ ˆ ˘ huri, aceasta ınsemnand ca frazele au fost forˆ ˆ ˆ mulate ın a ¸sa fel ıncat primele sau ultimele lite˘ ˘ ˘ re ale unor cuvinte succesive sa alcatuiasca numele lui Dumnezeu (Estera 1:20). ˘ Este cartea Estera inexacta din punct de vedere istoric? ˘ ˆ ˘ A ¸sa considera criticii. Unii erudi ¸ti ınsa au remar˘ ˘ cat ca scriitorul car ¸tii a dovedit o cunoa ¸stere ˘ ˘ foarte amanun ¸tita a membrilor familiei regale, a arhitecturii ¸si a obiceiurilor persane. Este ade˘ ˆ ˘ varat, ın documentele laice care s-au pastrat ˆ ˘ ˆ ˘ pana ın zilele noastre nu s-a gasit nicio men ¸tiu˘ ne cu privire la regina Estera. Dar se pare ca ˘ ˆ nu este prima data cand numele unui membru al familiei regale este scos din documentele puˆ ˘ ˘ blice. In plus, unele documente laice arata ca ˆ ˘ ˆ un barbat numit Marduka, un echivalent ın lim˘ ba persana pentru Mardoheu, a slujit ca demˆ ˘ ˆ nitar la curtea din Susa ın perioada descrisa ın carte.

ˆ A dovedit altruism, luand pozitie ¸ ˘ de partea lui Iehova si¸ a poporului sau ˆ ˆ Regele a aflat, ın sfarsit, ¸ cine era Mardoheu: ˆ ˘ nu era doar slujitorul loial care ıl ocrotise ca sa ˘ nu fie asasinat, ci si¸ tatal adoptiv al Esterei. Ahas-¸ ˆ veros¸ i-a ıncredintat ¸ lui Mardoheu functia ¸ de ˆ prim-ministru, pe care o ocupase ınainte Haman. Regele i-a oferit Esterei casa lui Haman, inclusiv imensa lui avere. Iar Estera l-a pus pe Mardoheu peste casa lui Haman (Estera 8:1, 2). ˘ ˆ Acum, ca Estera si ¸ Mardoheu erau ın siguran˘ ˘ ˘ ˘ t¸ a, putea regina sa stea linistit ¸ a? Numai daca ar ˘ fi fost egoista. Decretul dat de Haman cu privi˘ ˘ ˆ re la uciderea tuturor iudeilor urma sa ajunga ın ˘ toate colturile imperiului. Haman pusese sa se ¸ ˘ ˆ arunce sortii, ¸ sau purul — dupa cat se pare o for˘ ma de spiritism —, pentru a stabili momentul ˆ ˘ ˘ ˆ cel mai potrivit ın care sa-si ¸ puna ın aplicare planul plin de cruzime (Estera 9:24–26). Mai erau ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ cateva luni pana la ziua aceea, ınsa timpul se scurgea cu repeziciune. Se mai putea evita dezastrul?

Dovedind altruism, Estera si-a riscat din nou ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ viata ¸ venind iarasi¸ ınaintea regelui fara sa fi fost ˘ ˘ ˘ ˆ invitata oficial. De aceasta data, ea a plans penˆ ˘ tru poporul ei, implor pe rege sa anuleze ˆ andu-l ˆ ˘ ˆ ıngrozitorul decret. Insa legile emise ın numele monarhului persan nu puteau fi anulate (Daniel ˆ 6:12, 15). De aceea, regele i-a ımputernicit pe Es˘ ˘ tera si ¸ pe Mardoheu sa emita un nou decret. Astfel, a fost trimis un al doilea decret, prin care li Estera ¸si Mardoheu le trimit decrete iudeilor din Imperiul Persan

ˆ ˘ O profetie ¸ ımplinita ˘ ˘ ˘ se acorda iudeilor dreptul de a se apara. Calaretii imperiului pen¸ au gonit spre toate colturile ¸ ˘ ˘ tru a le duce iudeilor aceasta veste buna. Ca urˆ ˆ mare, speranta ¸ a ıncoltit ¸ din nou ın multe inimi (Estera 8:3–16). Ni-i putem imagina pe iudeii de ˆ ˆ pe tot cuprinsul acestui vast imperiu ınarman˘ ˘ du-se si ¸ pregatindu-se de lupta. Ei n-ar fi putut ˘ face aceasta daca nu ar fi existat al doilea decret.

Dar, si¸ mai important, avea „Iehova al armate˘ ˘ lor“ sa fie cu poporul sau? (1 Samuel 17:45) ˆ ˘ Cand a sosit ziua stabilita, poporul lui Dum˘ nezeu era pregatit. De partea iudeilor erau si¸ ˆ multi¸ demnitari persani, deoarece ın tot imperiul se aflase despre noul prim-ministru, iudeul ˘ Mardoheu. Iehova i-a dat poporului sau o mare ˘ victorie. El a luat masuri ca dusmanii poporului ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ sau sa fie complet nimiciti, ¸ astfel ıncat sa nu le ˘ ˘ ˘ mai poata face niciun rau slujitorilor sai1 (Estera 9:1–6). ˆ ˆ Mai mult decat atat, Mardoheu n-ar fi fost ni˘ ˆ ˘ ciodata ın sigurant¸ a ca supraveghetor al casei lui ˆ ˘ ˘ Haman cata vreme cei zece fii ai acelui om rau ˆ ˘ ˆ ˘ erau ınca ın viat¸ a. Prin urmare, si ¸ ei au fost omoˆ ˆ rati¸ (Estera 9:7–10). Astfel s-a ımplinit o profetie ¸ ˘ biblica, deoarece Dumnezeu prezisese distruge˘ ˘ rea completa a amalecitilor, care se dovedisera ¸ ˆ ˘ dusmani ınversuna ti¸ ai poporului sau (Deutero¸ ¸ ˆ ˘ ˘ 1 Regele le-a acordat iudeilor ınca o zi pentru a- ¸si desaˆ var ¸si victoria asupra du ¸smanilor lor (Estera 9:12–14). De ˘ ˆ ˘ atunci, iudeii comemoreaza acea victorie ın fiecare prima˘ ˆ ˘ ˘ ˘ vara, ın cadrul sarbatorii numite Purim, dupa sor ¸tii arunˆ ˆ ca ¸ti de Haman ın ıncercarea de a-i distruge pe iudei.

˘ ˆ Prin lupta dusa ın favoarea poporului lui Dumˆ ˆ ˘ nezeu, Estera ¸si Mardoheu au ımplinit ınca o ˆ profe ¸tie a Bibliei. Cu peste 1200 de ani ınainte, ˘ ˘ Iehova l-a inspirat pe patriarhul Iacob sa faca ˘ urmatoarea prezicere cu privire la unul dintre ˘ ˆ fiii sai: „Beniamin va sfa ¸sia ca un lup. Dimiˆ nea ¸ta va manca animalul prins, iar ˆ seara va ˆ ˘ ımpar ¸ti prada“ (Geneza 49:27). In „dimineaˆ ˆ ¸ta“, sau ın zorii, perioadei ın care Israelul a fost condus de regi, printre descenden ¸tii lui ˘ ˘ Beniamin s-au numarat regele Saul ¸si al ¸ti razboinici viteji care au luptat pentru poporul lui ˘ Iehova. Iar „seara“, sau dupa apusul perioadei ˆ regilor Israelului, Estera ¸si Mardoheu, amandoi din tribul lui Beniamin, au luptat realmente ˆ ımpotriva du ¸smanilor lui Iehova. Se poate ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ spune ¸si ca ei au ımpar ¸tit prada, ın sensul ca ˆ imensa avere a lui Haman a intrat ın posesia lor.

nomul 25:17–19). Este posibil ca fiii lui Haman ˘ sa fi fost chiar ultimii membri ai acelei natiuni ¸ condamnate. ˆ ˘ ˘ ˘ Desi¸ tanara, Estera a trebuit sa poarte pe umerii ei povara foarte grea a decretelor regale refe˘ ritoareˆ la razboi si¸ executii. ¸ Desigur, nu i-a fost ˘ usor.

Insa vointa ¸ lui Iehova pretindea ca po¸ ˘ ˘ ˆ ˆ porul sau sa nu fie distrus, ıntrucat din mijlocul ˘ ˘ natiunii Israel avea sa iasa promisul Mesia, sin¸ ˘ ˘ ˆ gura sursa de sperant¸ a pentru ıntreaga omenire! (Geneza 22:18) Slujitorii lui Dumnezeu din ˘ prezent sunt bucurosi ca, atunci ¸ deoarece stiu ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ cand a fost pe pamant, Mesia, adica Isus, le-a in˘ ˘ ˘ terzis discipolilor sai sa mai ia parte la razboaie (Matei 26:52). ˘ Totusi, iau parte la un razboi spiri¸ crestinii ¸ ˆ ˘ tual; Satan vrea mai mult ca oricand sa ne disˆ ˘ truga credinta ¸ ın Iehova Dumnezeu (2 Corinˆ ˘ teni 10:3, 4). Ce binecuvantare este sa avem un exemplu ca Estera! Asemenea Esterei, fie ca si¸ ˘ ˘ ˆ noi sa dovedim credint¸ a folosind cu ıntelepciu¸ ˘ ne si¸ rabdare arta de a convinge, fiind curajosi¸ ˆ si¸ stand cu altruism de partea poporului lui Dumnezeu!

29

PENTRU CITITORII TINERI

˘ Pazeste-te de spiritele rele! ¸ ˆ ˘ ˆ Instruc ¸tiuni: Fa acest exerci ¸tiu ıntr-un loc lini ¸stit. In timp ce cite ¸sti ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ versetele, imagineaza- ¸ti ca traie ¸sti ın acea vreme. Vizualizeaza scenele. ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Imagineaza- ¸ti ca auzi personajele vorbind ¸si ıncearca sa ın ¸telegi ce au ˘ ˘ ˘ ˘ sim ¸tit ele. Permite relatarilor sa prinda via ¸ta!

˘

GENEZA 6:1–6 SI ¸ ¸ FAPTELE 19:11–20.)

– ANALIZEAZA SCENELE. (CITESTE ˆ ˘ ˘ Cum ıti¸ imaginezi ca aratau nefilimii?

˘ ˘ ˆ ˘ Cum crezi ca s-au simtit ti¸ ın Faptele 19:13–16 dupa con¸ barbatii ¸ mentiona ¸ ˘ fruntarea cu un spirit rau?

˘

˘

— FA CERCETARI. ˘ Folosindu-te de instrumentele de cercetare pe care le ai la dispozitie, ¸ afla ˘ mai multe informatii ¸ despre nefilimi. De ce crezi ca aveau un comportament ˆ atat de violent?

ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ In ce sens se poate spune ca spiritele rele „si-au parasit locuinta ¸ ¸ potrivita ˘ pentru [ele]“? (Citeste ¸ Iuda 6.) De ce crezi ca faptul de a-si¸ lua sotii ¸ dintre fiicele oamenilor a fost ceva nefiresc, chiar imoral?

ˆ ˘ ˘ Ce ai ınteles din aceste doua relatari despre obsesia spiritelor rele pentru sex ¸ ˘ si¸ violent¸ a?

30

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2012

ˆ

˘

¸ PUNE IN PRACTIC ˜ CUM ˆ ˘ POTI ˆ ˘ A CEEA CE AI

INVATAT? SCRIE CE AI INVATAT DESPRE: ¸ ¸ ˆ Inclinatia ¸ spiritelor rele spre cruzime si¸ egoism.

ALTE ASPECTE PRACTICE. ˆ ˆ Intrucat spiritele rele nu-si¸ mai pot lua corpuri ˆ ˆ umane, ın ce moduri indirecte ar putea ıncer˘ ca sa te influenteze? ¸

˘ Ce forme de divertisment din prezent reflecta ˘ atitudinea si¸ preocuparile spiritelor rele?

˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ Cum poti¸ arata ca esti ¸ hotarat sa te ımpotrivesti ¸ influentei ¸ spiritelor rele? (Cite ¸ste din nou Faptele 19:18, 19.)

TI-AU ATRAS ATENTIA IN MOD DEOSEBIT SI ¸ ¸ ¸ DE CE?

˘ DAC A DORESTI ¸ O BIBLIE,

˘ APELEAZA LA MARTORII LUI IEHOVA SAU CITESTE-O ¸ ONLINE PE SITE-UL

www.watchtower.org/m °

˘

™ CE ASPECTE DIN ACESTE ˆ RELATARI

Prezice Biblia viitorul?

VEZI PAGINILE 16, 17.

ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Cum a reusit ¸ o tanara care a avut o copilarie tragica sa ˘ ˘ ˘ gaseasca adevaratul sens al vietii?

VEZI PAGINILE 19, 20. ¸

ˆ ˘ ˘ De ce a ıncercat fidelul Avraam sa-si¸ jertfeasca fiul?

VEZI PAGINA 23.

ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Ce ınvat¸ am din exemplul reginei Estera, care a trait ın ˘ timpurile biblice, despre curaj, rabdare si¸ arta de a convinge? VEZI PAGINILE 24–29.

˘ Ati¸ vrea sa fiti¸ vizitat? ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Chiar ¸si ın aceasta lume agitata pute ¸ti gasi fericirea cu ajutorul cuno ¸stin ¸tei exacte pe care o ofera Biblia cu privire la Dumnezeu, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Regatul sau ¸si scopul sau minunat referitor la omenire. Daca dori ¸ti mai multe informa ¸tii sau daca dori ¸ti sa fi ¸ti vizitat de cineva ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ care sa studieze gratuit Biblia cu dumneavoastra, va rugam sa scrie ¸ti la urmatoarea adresa: Organiza ¸tia Religioasa „Martorii lui ˘ ˆ ˆ Iehova“, strada Teleajen 84, sector 2, cod 021468, Bucure ¸sti, sau, daca nu locui ¸ti ın Romania, la una dintre adresele de la pagina 4.

www.watchtower.org/m

wp12 01/01-M