2010 05 by Geo Croi

34567 15 MAI 2010

(Paginile 8–17, 24–32) ARTICOLE DE STUDIU:

SCOPUL ARTICOLELOR DE STUDIU

28 iunie — 4 iulie

ARTICOLELE DE STUDIU 1, 2 PAGINILE 8–17

˘ ˘ ˘ Barbati, ¸ va supuneti¸ autoritatii ¸ lui Cristos?

˘ ˘ Sotii, ¸ va supuneti¸ autoritatii ¸ sotului? ¸

˘ ˆ Primul articol arata cat este de important ˘ ˘ ˘ ca barbatii ¸ sa se supuna Capului lor, Cris˘ ˆ tos, si¸ sa-l imite ın relatiile lor cu ceilalti. ¸ ¸ Al ˘ ˆ doilea articol explica modul ın care femeile ˘ ˘ ar trebui sa priveasca principiul: „Capul fe˘ meii este barbatul“.

PAGINA 12

ARTICOLELE DE STUDIU 3, 4 PAGINILE 24–32

PAGINA 8

ˆ ˘ C ANTARILE NR. 5, 123

5–11 iulie

ˆ ˘ C ANTARILE NR. 86, 120

12–18 iulie

˘ Fratilor, semanati¸ pentru spirit si¸ ¸ ˘ ˘ calificati-v ¸ a pentru responsabilitati¸ teocratice! PAGINA 24

ˆ ˘ C ANTARILE NR. 45, 11

19–25 iulie

˘ ˆ ˘ ˆ Sa nu ıntristam spiritul sfant al lui Iehova PAGINA 28

ˆ ˘ ˘ In prezent, multi¸ nu sunt dispusi¸ sa faca saˆ crificii pentru cineva. Al treilea articol ıi aju˘ ˘ ˘ ta pe barbatii ¸ botezati¸ sa-si¸ analizeze con˘ ceptia ¸ despre sacrificiu de sine si¸ sa-si¸ ˘ ˘ ˘ ˆ doreasca sa se califice pentru a fi batrani si¸ slujitori auxiliari. Al patrulea articol ara˘ ˘ ˆ ˘ ta cum putem evita sa ıntristam spiritul ˆ sfant.

ˆ ˘ CANTARILE NR. 71, 26

5 2010 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate.

wst10 05/15-M

˘ ˘ BARBATI, ¸ ˘ VA SUPUNETI ¸ AUTORITATII ¸ LUI CRISTOS? ˘ ˘ „Capul oricarui barbat este Cristos.“ (1 COR. 11:3)

„T nostru, sa˘ prime sti ¸ gloria, onoarea si ¸ pu˘ U ESTI demn, Iehova, da, Dumnezeul ¸

terea, pentru ca tu ai creat toate lucrurile si ¸ ˘ ˆ ˘ datorita vointei ¸ tale ele au venit ın existent¸ a ˆ si ¸ 4:11. ¸ au fost create!“, se spune ın Revelatia ˘ Fiind Creatorul a tot ce exista, Iehova este Suveranul universului si ¸ are autoritate peste ˆ ˆ ıntreaga creatie. ¸ Modul ın care este organi˘ ˆ ˘ zata familia sa de ıngeri dovedeste ¸ ca El „nu ˘ este un Dumnezeu al dezordinii, ci al pacii“ (1 Cor. 14:33; Is. 6:1–3; Evr. 12:22, 23). ˆ ˘ 2 Inainte de crearea oricarui lucru exista numai Dumnezeu, din timpuri indefinite. ˆ Prima sa lucrare de creatie ¸ a fost „Cuvantul“, ˘ ˘ creatura spirituala care era Purtatorul de cuˆ ˆ vant al lui Iehova. Prin intermediul Cuvantului au fost create toate celelalte lucruri. ˆ ˘ ˆ Mai tarziu, el a venit pe pamant ca om perˆ ˘ fect, ajungand sa fie cunoscut sub numele de Isus Cristos. (Citeste ¸ Ioan 1:1–3, 14.) 3 Ce spun Scripturile despre pozitia Fiului ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ ıntai nascut ın raport cu Dumnezeu? Apos˘ tolul Pavel a scris sub inspiratie divina: ¸ ˘ ˘ ˘ „Vreau sa sti ¸ ti¸ aceasta: capul oricarui barbat ˘ este Cristos, capul femeii este barbatul si ¸ capul lui Cristos este Dumnezeu“ (1 Cor. ˘ ˘ 11:3). Cristos se afla sub autoritatea Tatalui ˘ ˆ ˆ sau. Pentru ca ın randul creaturilor inteli˘ ˘ gente sa domneasca pacea si ¸ ordinea, trebu˘ ie sa existe autoritate si supunere. Chiar si ¸ ¸ ˘ 1. Ce dovede ¸ste ca Iehova este un Dumnezeu al ordinii? 2, 3. a) Cine a fost prima lucrare de crea ¸tie a lui ˆ ˆ ˘ Dumnezeu? b) Care este pozi ¸tia Fiului ıntai nascut ˆ ˘ ın raport cu Tatal? 8

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2010

cel prin care „au fost create toate celelalte lu˘ ˘ ˘ cruri“ trebuie sa se supuna autoritatii ¸ lui Dumnezeu (Col. 1:16). ˘ ˆ 4 Cu ce atitudine a venit Isus pe pam ant, ˆ ˘ supunandu-se astfel autoritatii ¸ lui Iehova? ˘ Biblia declara: „Cristos Isus, cel care, desi ¸ ˆ avea chip de Dumnezeu, nu s-a gandit la ˘ ˘ uzurpare, adica sa fie egal cu Dumnezeu. Nu, ci s-a golit pe sine, a luat chip de sclav, ajunˆ ˆ ˆ gand la fel ca oamenii. Mai mult decat atat, ˆ ˆ ˘ ˘ cand la ınfati¸ sare s-a gasit ca om, s-a umilit ¸ ˘ ˆ ˘ si ¸ a fost ascultator pana la moarte, da, moarˆ ˘ te pe un stalp de tortura“ (Filip. 2:5–8). ˘ 5 Plin de umilinta, Isus s-a supus mereu ¸ ˘ ˘ vointei ¸ Tatalui sau. El a spus: „Nu pot face nimic de la mine. . . . judecata mea este ˘ ˘ dreapta, pentru ca nu caut vointa ¸ mea, ci vointa ¸ celui care m-a trimis“ (Ioan 5:30). ˆ ˘ „Fac mereu lucrurile care ıi sunt placute [Ta˘ ˆ talui]“, a zis Isus (Ioan 8:29). Spre sfarsitul ¸ vietii ¸ sale umane, Isus i-a spus lui Iehova ˆ ˘ ˘ ıntr-o rugaciune: „Eu te-am glorificat pe paˆ ˆ ˘ mant, sfarsind lucrarea pe care mi-ai dat-o sa ¸ ˘ o fac“ (Ioan 17:4). Este clar deci ca lui Isus ˘ ˘ ˘ nu i-a fost greu sa recunoasca si ¸ sa accepte autoritatea lui Dumnezeu. ˆ Supunerea ıi aduce foloase Fiului ˆ ˘ ˆ 6 Cand a fost pe pam ant, Isus a manifestat ˘ multe calitati¸ remarcabile. Printre acestea s-a ˘ ˘ ˘ ˘ numarat a pentru Tatal ˆ iubirea nemarginit ˘ ˘ sau. „Il iubesc pe Tatal“, a spus Isus (Ioan ˆ 4, 5. Cum a privit Isus pozi ¸tia sa ın raport cu Iehova? ˘ 6. Ce calita ¸ti remarcabile a manifestat Isus?

˘ 14:31). El a aratat o mare iubire si¸ pentru oaˆ meni. (Citeste ¸ Matei 22:35–40.) A fost bland si¸ plin de consideratie, ¸ nu aspru si¸ autoritar. El a spus: „Veniti¸ la mine, voi, toti¸ care truditi¸ ˆ ˘ ˘ ˆ si¸ sunteti¸ ımpovarati, ¸ si¸ eu va voi ınviora! ˘ ˆ ˘ Luati¸ jugul meu asupra voastra si¸ ınvata ¸ ti¸ de ˘ ˆ ˘ la mine, caci eu sunt bland si¸ am o inima ˘ ˘ ˆ umila, si¸ veti¸ gasi ınviorare pentru sufletele ˘ ˘ voastre. Pentru ca jugul meu este placut si¸ sar˘ cina mea, usoar a“ (Mat. 11:28–30). Indiferent ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ de varsta, oamenii asemanatori oilor, ındeosebi cei oprimati, ¸ au fost atrasi¸ de personali˘ ˆ ˘ tatea lui Isus si¸ de mesajul sau ınviorator. ˆ ˆ 7 Sa˘ ne gandim la modul ın care le-a tratat ˘ Isus pe femei. De-a lungul istoriei, multi¸ barˆ bati¸ s-au purtat urat cu femeile. Chiar si ¸ unii ˘ conducatori religiosi Israel aveau un ast¸ din ˆ ˘ fel de comportament. Insa Isus le-a tratat pe ˆ femei cu respect. Aceasta reiese din modul ın ˘ care el s-a purtat cu o femeie bolnava, care ˆ de 12 ani avea o scurgere de sange. „Ea suferise multe de la multi¸ doctori si ¸ cheltuise ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ tot ce avea“ ıncercand sa se faca bine. In poˆ ˘ fida eforturilor ei, „ıi era mai rau“. Conform ˘ Legii, era necurata si ¸ oricine o atingea deveˆ ˘ nea la randul sau necurat (Lev. 15:19, 25). ˆ ˘ ˆ 8 Cand femeia a auzit ca Isus ıi vindeca pe ˆ ˆ ˆ bolnavi, a intrat ın multimea care ıl ınconju¸ ˆ ˘ ˆ ra, spunandu-si: ¸ „Daca ıi voi atinge fie si¸ nu˘ mai vesmintele, ma voi vindeca“. Prin urma¸ ˘ re, l-a atins pe Isus si¸ a fost vindecata pe loc. ˘ ˘ ˘ Desi¸ stia ca femeia n-ar fi trebuit sa-i atinga ¸ ˆ vesm ¸ antul, Isus n-a mustrat-o, ci a tratat-o cu ˆ ˆ ˘ blandete. cum trebuie sa se fi sim¸ El a ınteles ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ tit ¸ femeia dupa atatia ¸ ani de suferint¸ a; stia ¸ ca ˘ avea nevoie disperata de ajutor. De aceea, plin ˘ de compasiune, i-a spus: „Fiica, credinta ¸ ta ˆ ˘ te-a vindecat. Du-te ın pace si¸ fii vindecata de boala ta chinuitoare“ (Mar. 5:25–34). 7, 8. a) Conform Legii, sub ce restric ¸tie se afla feˆ meia care avea o scurgere de sange? b) Cum s-a pur˘ tat Isus cu femeia bolnava?

ˆ 9 Chiar si copiii se simteau ın largul lor ¸ ¸ ˆ ˆ cand erau ın preajma lui Isus. Cu o anumi˘ ta ocazie, niste adus copilasii ¸ oameni si-au ¸ ¸ la ˘ el. Discipolii i-au mustrat pe acei parinti, ¸ ˆ ˘ ˘ gandindu-se probabil c a Isus nu dorea s a fie ˆ ˘ ˆ ˆ deranjat de copii. Insa Isus nu gandea ın fe˘ ˘ lul acesta. Relatarea biblica ne spune: „Vaˆ zand aceasta, Isus s-a indignat si ¸ le-a zis [dis˘ ˘ ˘ cipolilor]: «Lasati¸ copilasii ¸ sa vina la mine! ˆ ˘ ˘ Nu ıncercati¸ sa-i opriti, ¸ caci regatul lui Dumnezeu este al celor ca ei»“. Mai mult, el „a ˆ ˆ luat copiii ın brate ¸ si ¸ i-a binecuvantat, puˆ ˆ nandu-si ¸ mainile peste ei“. Isus nu doar i-a ˆ acceptat pe copii ın preajma sa, ci i-a si ¸ pri˘ ˘ mit cu caldura (Mar. 10:13–16). 10 Cum a ajuns Isus sa˘ aiba˘ calita˘ tile pe ¸ ˆ care le-a manifestat ın timpul vie tii sale pe ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ pamant? In existenta ¸ sa preumana, el l-a ob˘ ˘ servat pe Tatal sau ceresc de-a lungul a miˆ ˘ ˘ liarde de ani si ¸ ˆ caile Sale. (Citeste ¸ ¸ a ınvatat ˘ Proverbele 8:22, 23, 30.) In cer, Isus a vazut ˆ ˆ modul plin de iubire ın care Iehova ısi ¸ exerˆ cita autoritatea peste ıntreaga Sa creatie ¸ si ¸ a ˆ ˘ ˘ ˆ ınvatat sa-si ¸ ¸ manifeste autoritatea ıntr-un ˘ ˘ mod asemanator. Ar fi reusit ¸ Isus aceasta ˘ ˘ ˘ daca n-ar fi fost supus? El si-a gasit desfata¸ ˆ ˘ ˘ ˘ rea ın supunerea fat¸ a de Tatal sau, iar pen˘ ˘ ˘ tru Iehova a fost o placere sa aiba un astfel ˘ ˆ ˆ de Fiu. Pe pamant, Isus a reflectat ın mod ˘ ˘ ˘ perfect calitatile ¸ minunate ale Tatalui sau ce˘ resc. Este deci un mare privilegiu sa-i fim supusi ¸ lui Cristos, cel pe care Dumnezeu l-a ˘ numit Conducatorul Regatului ceresc! ˘ Imita ¸ti calita ¸tile lui Cristos 11 Toti membrii congregatiei, dar mai ales ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ barbatii, trebuie sa se straduiasca ın per¸ ˆ ˆ 9. Cum a reac ¸tionat Isus cand discipolii au ıncercat ˘ ˆ ˘ ˘ sa-i ımpiedice pe copii sa vina la el? ˘ ˘ ˘ 10. Cum a ajuns Isus sa aiba calita ¸tile pe care le-a ˘ ˆ manifestat pe pamant? ˘ ˘ ˘ ˘ 11. a) Pe cine trebuie sa ne straduim sa imitam? ˆ ˘ ˘ b) De ce ındeosebi fra ¸tii trebuie sa depuna eforturi pentru a-l imita pe Isus? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2010

˘ ˘ ˘ manent¸ a sa imite calitatile lui Cristos. ¸ ˘ Asa ¸ cum am vazut deja, Biblia spune: ˘ ˘ „Capul oricarui barbat este Cristos“. La fel ˘ cum Isus l-a imitat pe adevaratul Dum˘ nezeu, Capul sau, tot asa ¸ trebuie ¸ fratii ˘ ˘ ˘ ˘ sa se straduiasca sa-l imite pe Cristos, ˘ capul lor. Apostolul Pavel, care s-a stra˘ ˘ ˆ duit sa faca acest lucru, i-a ındem˘ nat pe colaboratorii sai crestini: ¸ „Fiti¸ imitatorii mei, asa ¸ cum si ¸ eu sunt imitatorul lui Cristos“ ˘ Imita-l pe Isus (1 Cor. 11:1). Apostolul Petru a ˆ ˘ acordandu-le spus: „La aceasta cale ati¸ fost ˘ onoare altora chemati, ¸ fiindca si ¸ Cristos a su˘ ˆ ˘ ferit pentru voi, lasandu-va un ˘ ˘ ˆ model, ca sa calcati¸ cat mai exact pe urmele lui“ (1 Pet. 2:21). ˘ Mai exista un motiv pentru care ˘ ˘ barbatii ¸ trebuie sa acorde o atentie ¸ deo˘ ˆ sebita ındemnului de a-l imita pe Cristos: ˘ ˘ ˘ ˆ ei pot sa devina batrani si ¸ slujitori auxi˘ ˆ liari. Asa ¸ cum Isus a gasit bucurie imitan˘ ˘ du-l pe Iehova, tot asa ¸ ar trebui sa ga¸ fratii ˘ ˆ seasca bucurie urmand exemplul lui Isus ˆ ˘ si ¸ sale. ¸ imitand calitatile ˘ ˆ 12 Batr anii de congregatie ¸ au obligaˆ ˘ ˘ tia ¸ de a ınvata ¸ sa-l imite pe Cristos. ˘ ˆ Petru le-a dat urmatorul ındemn: ˘ „Pastoriti¸ turma lui Dumnezeu, ˆ ˘ care este ın grija voastra, nu din ˆ ˘ constrangere, ci de bunavoie; nici ˆ din iubire de castig necinstit, ¸ ˆ ˘ ˘ ci cu ınflacarare; nici ca unii ˘ ˆ care stapanesc peste cei care sunt mostenirea lui Dumnezeu, ci de¸ ˘ venind exemple pentru turma“ ˘ ˆ (1 Pet. 5:1–3). Batranii nu trebu˘ ie sa se comporte ca niste ¸ dicta˘ tori; ei nu trebuie sa fie domina˘ ˘ tori, aspri sau sa actioneze dupa ¸ ˘ ˘ ˆ 12, 13. Cum trebuie sa se poarte batranii cu ˆ oile aflate ın grija lor?

ˆ ˘ bunul plac. Imitand exemplul lui Cristos, baˆ ˘ ˘ tranii se straduiesc sa se poarte cu iubire, ˘ ˘ ˘ consideratie, umilint¸ a si ¸ ¸ bunatate fat¸ a de ˆ oile aflate ın grija lor. ˆ 13 Cei aflati ın fruntea congregatiei sunt ¸ ¸ ˘ imperfecti¸ si ti¸ ¸ trebuie sa fie mereu constien ¸ de limitele lor (Rom. 3:23). De aceea, trebu˘ ˘ ˆ ˘ ie sa fie dornici sa ınvete ¸ despre Isus si ¸ sa ˘ imite iubirea sa. Trebuie sa mediteze la moˆ ˘ dul ın care Dumnezeu si ¸ Isus se poarta cu ˘ ˘ ˘ ˘ oamenii si ¸ sa se straduiasca sa-i imite. Petru ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ne-a ındemnat: „Sa va ıncingeti¸ cu umilint¸ a ˘ ˘ ˆ unii fat¸ a de altii, ¸ fiindca Dumnezeu li se ım˘ ˘ potriveste ¸ celor trufasi, ¸ dar le da bunatate ˘ nemeritata celor umili“ (1 Pet. 5:5). ˆ 14 Fratii cu responsabilita˘ ti ın congregatie ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ trebuie sa manifeste calitati¸ excelente ın reˆ latiile cu membrii turmei ˆ lui Dumnezeu. In ¸ ˘ ˘ Romani 12:10 se spune: „In iubire frateasc a, ¸ ˘ ˘ fiti¸ plini de afectiune tandra unii fat¸ a de al¸ ˆ ˘ ˘ tii. ¸ In a va arata onoare unii altora, fiti¸ pri˘ ˆ ˘ mii“. Batranii si ¸ slujitorii auxiliari trebuie sa le arate onoare altora. Asemenea tuturor ˘ ˘ crestinilor, ei nu trebuie ‘sa faca nimic din ¸ ˘ ˆ spirit de cearta sau din ınfumurare, ci, cu ˘ ˘ ˘ umilint¸ a, sa considere ca ceilalti¸ le sunt superiori’ (Filip. 2:3). Asadar, cei care au res¸ ˘ ˘ ponsabilitati¸ teocratice trebuie sa-i conside˘ re pe ceilalti¸ superiori lor. Astfel, ei urmeaza sfatul lui Pavel: „Noi deci, care suntem tari, ˘ ˘ ˘ sa purtam slabiciunile celor ce nu sunt tari ˘ ˘ ˘ ˆ si Fiecare ¸ sa nu ne placem noua ınsine. ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ dintre noi sa-i placa aproapelui sau ın ceea ˘ ce este bine pentru zidirea acestuia. Caci ˘ ˆ nici Cristos nu si-a placut lui ınsusi“ ¸ ¸ (Rom. 15:1–3). ‘Da ¸ti-le onoare so ¸tiilor voastre’ ˘ ˘ Sa examinam acum sfatul dat de Petru ˘ ˘ ˘ barbatilor casatoriti. ¸ ¸ El a scris: „Voi, sotilor, ¸ 15

ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ 14. In ce masura trebuie batranii sa le arate onoare altora? ˘ 15. Cum trebuie sa se poarte un so ¸t cu so ¸tia?

˘ continuati¸ sa locuiti¸ cu [sotiile voastre] po¸ ˆ trivit cunostin dandu-le onoare ca unui ¸ ¸ tei, ˘ vas mai slab, cel feminin“ (1 Pet. 3:7). Sa ˆ ˘ ˘ onorezi pe cineva ınseamn a sa-i acorzi o ˘ ˆ ˘ ˘ consideratie ¸ deosebita. Inseamna sa tii ¸ cont ˘ ˘ de parerile, necesitatile si dorin tele persoa¸ ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ nei respective si ¸ sa cedezi cand nu exista ˘ ˆ vreun motiv important care sa te ımpiedice ˘ ˘ sa faci acest lucru. Asa ¸ trebuie sa se poarte un sot¸ cu sotia ¸ lui. ˆ ˘ 16 Cand le-a spus sotilor sa-si ¸ ¸ onoreze sotiile, Petru le-a dat si un avertisment: „Pen¸ ¸ ˘ ˘ ˆ tru ca rugaciunile voastre sa nu fie ımpiedi˘ ˆ cate“ (1 Pet. 3:7). Aceasta arata cat de serios ˆ priveste ¸ se poar¸ Iehova modul ın care sotul ˘ ˘ ˆ ˘ ta cu sotia ¸ sa. Daca nu ıi acorda onoare so˘ ˆ tiei, rugaciunile lui ar putea fi „ımpiedica¸ ˘ ˆ te“. Mai mult, nu-i asa ¸ ¸ ca, ın general, sotiile ˘ ˆ reactioneaz a favorabil cand sotii ¸ ¸ lor le tratea˘ za cu demnitate? ˘ ˆ 17 Biblia le da˘ sotilor urmatorul ındemn: ¸ ˘ ˘ „Sotii ca pe ¸ trebuie sa-si ¸ ¸ iubeasca sotiile ˘ ˆ corpul lor. . . . Fiindca nimeni nu si-a urat ¸ ˘ ˘ ˆ vreodata carnea, ci o hraneste ¸ si ¸ o ıngrijeste ¸ cu drag, cum face si ¸ ¸ Cristos cu congregatia. ˘ ˘ . . . Fiecare dintre voi sa-si ¸ ca ¸ iubeasca sotia ˆ ˆ pe sine ınsusi“ (Ef. 5:28, 29, 33). C at de mult ¸ ˘ ˘ ar trebui sotul Pavel a ¸ sa-si ¸ ¸ iubeasca sotia? ˘ ˘ scris: „Sotilor, continuati¸ sa va iubiti¸ sotiile, ¸ ¸ asa ¸ si ¸ cum si ¸ Cristos a iubit congregatia ¸ s-a ˘ ˆ ˘ ˘ 16. Ce avertisment da Biblia ın legatura cu modul ˆ ˘ ın care so ¸tul se poarta cu so ¸tia sa? ˆ ˘ ˘ 17. Cat de mult ar trebui so ¸tul sa- ¸si iubeasca so ¸tia?

˘ Va aminti ¸ti?

˘ ˘ ˙ Ce calita ¸ti ale lui Isus trebuie sa ˘ imitam? ˘ ˘ ˆ ˙ Cum trebuie sa se poarte batranii cu ˆ oile aflate ın grija lor? ˘ ˙ Cum trebuie sa se poarte un so ¸t cu so ¸tia sa? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2010

dat pe sine pentru ea“ (Ef. 5:25). Asadar, so¸ ˘ ˘ tul ¸ trebuie sa fie gata chiar sa-si ¸ ¸ dea viata pentru sotia dat viata ¸ sa, la fel cum Isus si-a ¸ ¸ ˆ ˆ ın folosul altora. Cand sotul ¸ este tandru, grijuliu, altruist si ¸ lui, pentru ea ¸ atent cu sotia ˘ ˘ este mai usor ¸ sa-i fie supusa. ˆ 18 Le cere Iehova prea mult sotilor spunan¸ ˘ du-le sa-si Nicidecum! Ieho¸ ¸ onoreze sotiile? ˘ ˘ ˘ va nu le-ar cere ˆ niciodata sa faca ceva peste puterile lor. In plus, slujitorii lui Iehova pot ˆ fi ajutati¸ de spiritul sfant, cea mai mare for˘ ˘ t¸ a din univers. Isus a spus: „Daca voi, desi ¸ ˘ ˘ sunteti¸ rai, sti ¸ ti¸ sa le dati¸ daruri bune copiiˆ 18. Ce ajutor pot primi so ¸tii pentru a- ¸si ındeplini ˘ responsabilita ¸tile familiale?

ˆ ˘ lor vostri, cu cat mai mult Tatal din cer le va ¸ ˆ da spirit sfant celor care i-l cer“ (Luca 11:13). ˆ Sotul ¸ ıl poate ruga pe Iehova ca, prin interˆ ˘ ˘ mediul spiritului sfant, sa-l ajute sa se poarte cum se cuvine cu altii, ¸ inclusiv cu sotia ¸ sa. (Citeste Faptele 5:32.) ¸ ˆ ˘ ˘ 19 Intr-adevar, barbatii ¸ au responsabilita˘ ˆ ˘ ˘ tea serioasa de a ınvata ¸ sa-i fie supusi ¸ lui ˆ ˆ Cristos si ¸ de a imita modul ın care ısi ¸ exer˘ cita el autoritatea. Dar ce se poate spune ˆ ˆ despre femei, ındeosebi despre sotii? ¸ In ar˘ ˘ ticolul urmator vom vedea cum trebuie sa ˘ ˆ priveasca sotiile rolul pe care-l au ın organi¸ zatia ¸ lui Iehova. ˆ ˘ 19. Ce vom analiza ın articolul urmator?

˘ SOTII, VA ¸ ¸ ˘ SUPUNETI AUTORITATII ¸ SOTULUI? ¸ ˘ „Capul femeii este barbatul.“ (1 COR. 11:3)

EHOVA este cel care a stabilit ordinea ˘ descrisa de apostolul Pavel: „Capul ori˘ ˘ carui barbat este Cristos . . . si ¸ capul lui Cristos este Dumnezeu“ (1 Cor. 11:3). Ar˘ ˘ ticolul precedent a aratat ca pentru Isus a ˘ ˘ fost o onoare si ¸ o bucurie sa se supuna ˘ ˘ ˘ Capului sau, Iehova Dumnezeu, si ¸ ca bar˘ batii se afl a sub autoritatea capu¸ crestini ¸ ˆ lui lor, Cristos. In relatiile cu oamenii, Isus ¸ ˆ ˘ a fost bun, amabil, ındurator si ¸ altruist. Si ¸ 1, 2. a) Ce a scris apostolul Pavel despre principiul ˘ ˆ ˘ divin al autorita ¸tii ¸si al supunerii? b) Ce ıntrebari ˆ vom analiza ın acest articol? 12

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2010

˘ ˘ barbatii ¸ din congregatie ¸ trebuie sa se poarˆ ˆ te ın acest fel cu ceilalti, ¸ ındeosebi cu sotiile lor. ¸ 2 Dar ce se poate spune despre femei? Cine este capul lor? Pavel a scris: „Capul femeii ˘ ˘ ˘ este barbatul“. Cum ar trebui sa priveasca ˘ femeile aceste cuvinte inspirate? Se aplica ˘ ˆ principiul autoritatii ¸ si ¸ al supunerii cand soˆ ˘ tul ¸ nu ıi slujeste ¸ lui Iehova? Rezulta din acest ˘ ˆ principiu ca femeia nu are niciun cuvant de ˆ ˘ ˘ ˆ spus ın casnicie si ¸ ca nu ısi ¸ poate exprima ˘ ˆ parerea cand se iau decizii? Cum poate ea ˘ ˘ sa-si ¸ atraga laude?

˘ „Am sa-i fac un ajutor“ 3 Principiul autorita˘ tii a fost instituit de Ie¸ ˘ hova. Dupa ce l-a creat pe Adam, Iehova a ˘ ˘ ˆ ˘ spus: „Nu este bine ca omul sa ramana sin˘ ˘ gur. Am sa-i fac un ajutor care sa i se potri˘ ˘ ˆ veasca“. Dupa crearea Evei, Adam a fost atat ˘ de bucuros pentru ca avea un partener de ˘ ˆ ˆ viat¸ a si ¸ un ajutor, ıncat a spus: „Aceasta esˆ ˆ te, ın sfarsit, ¸ os din oasele mele si ¸ carne din carnea mea!“ (Gen. 2:18–24). Adam si ¸ Eva ˘ ˘ aveau minunata perspectiva de a deveni pa˘ rintii ¸ unei familii umane perfecte, ai carei ˘ membri ar fi trait fericiti¸ si ¸ pentru totdeau˘ ˆ na pe un pamant paradiziac. ˘ ˘ ˘ 4 Din cauza razvr atirii primilor nostri pa¸ ˆ ˘ rinti¸ ın Eden, oamenii n-au mai putut sa resˆ ˘ pecte ın mod perfect principiul autoritatii. ¸ ˆ ˘ (Citeste Romani 5:12.) Ins a acest principiu a ¸ ˘ ˘ ˆ ramas valabil, iar daca cei doi soti¸ ıl respec˘ ˘ ˘ ta, au multe foloase si ¸ o casnicie fericita. Ei ˘ ˘ vor avea sentimente asemanatoare celor pe ˆ care le-a avut Isus ın ce prive ste ¸ supunerea ˘ ˘ ˆ fat¸ a de Iehova, Capul sau. In existenta ¸ sa pre˘ ˆ umana, ‘Isus se bucura tot timpul ınaintea lui Iehova’ (Prov. 8:30). Din cauza imperfec˘ tiunii, niciun barbat nu poate fi un cap per¸ ˘ fect si ¸ nicio femeie nu-i poate fi supusa soˆ ˆ tului ın mod perfect. Totusi, ¸ ¸ si ¸ cand sotul ¸ ˘ sotia ¸ fac tot posibilul sa respecte principiul ˘ ˘ autoritatii, ¸ ei se bucura de cele mai mari sa˘ ˆ tisfactii ¸ pe care casnicia le poate aduce ın acest sistem. ˘ ˘ ˘ 5 Pentru ca o casnicie sa aiba succes, am˘ ˘ bii parteneri ˆ trebuie sa respecte urmatorul ˘ ˘ sfat biblic: „In iubire frateasc a, fiti¸ plini de ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ afectiune tandra unii fat¸ a de altii. ¸ ¸ In a va ˘ 3, 4. De ce respectarea principiului autorita ¸tii aduˆ ˘ ce foloase ın casnicie? ˘ 5. De ce este important ca so ¸tul ¸si so ¸tia sa respecte sfatul din Romani 12:10?

˘ Rugaciunea o poate ajuta pe sotie ¸ ˘ ˘ sa manifeste calitati¸ divine

˘ arata onoare unii altora, fiti¸ primii“ (Rom. ˆ ˆ 12:10). De asemenea, atat sotul, cat si ¸ ¸ ¸ sotia ˘ ˘ trebuie sa depuna eforturi pentru a fi ‘buni ˘ ˘ unul cu celalalt, plini de o tandra compasiuˆ ˘ ˘ ne, iertandu-se cu marinimie unul pe celalalt’ (Ef. 4:32). ˆ Cand partenerul ˆ nu ıi slujeste ¸ lui Iehova ˆ 6 Dar ce se poate face cand partenerul nu ˆ este Martor? In majoritatea cazurilor, acesta ˘ este sotul. Cum ar trebui sa se poarte sotia ¸ ¸ ˘ cu el? Iata ce spune Biblia: „Sotiilor, fiti¸ su¸ ˘ puse sotilor vostri, pentru ca, daca unii nu ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ asculta de cuvant, sa fie castiga ti¸ fara cuvant, ¸ ˘ prin purtarea sotiilor lor, fiindca vor fi mar¸ ˘ tori ai purtarii voastre caste, pline de un respect profund“ (1 Pet. 3:1, 2). ˆ ˘ ˘ 7 Biblia o ındeamn a pe sotie ¸ sa-i fie supu˘ ˘ ˆ ˘ sa sotului chiar daca acesta nu i se ınchina ¸ ˆ ˘ lui Iehova. Observand conduita buna a so˘ ˘ tiei sale, poate ca sotul ce o ¸ ¸ va dori sa stie ¸ ˘ ˘ motiveaza sa se poarte frumos. Astfel, el ar putea analiza convingerile religioase ale soˆ ˘ tiei ¸ sale si, ¸ ın cele din urma, ar putea accep˘ ta adevarul. ˘ ˆ 6, 7. Care ar putea fi rezultatul daca o so ¸tie ıi este ˘ supusa so ¸tului ei, de ¸si acesta nu este Martor?

˘ Dar ce poate face sotia ¸ daca sotul ¸ nu reac˘ ˘ tioneaz a favorabil la conduita ei exemplara? ¸ ˆ ˘ ˘ Scripturile o ındeamna sa manifeste mereu ˘ ˆ calitati¸ crestine, indiferent cat de greu i-ar fi. ¸ ˆ De exemplu, ın 1 Corinteni 13:4 citim: „Iuˆ ˘ ˘ birea este ındelung rabdatoare“. Asadar, este ¸ ˘ ˘ bine ca sotia ¸ sa continue sa se poarte „cu ˘ ˆ ˆ ˘ toata umilinta cu ındelunga ¸ si ¸ ¸ blandetea, ˘ ˆ ˆ rabdare“, suportand situatia ¸ „ın iubire“ (Ef. ˆ ˘ 4:2). Cu ajutorul spiritului sfant, forta ¸ activa ˘ a lui Dumnezeu, putem manifesta calitati¸ ˆ crestine chiar si ¸ dificile. ¸ ¸ ın situatii 9 Apostolul Pavel a scris: „Pentru toate lu˘ ˘ ˆ ˘ crurile am tarie datorita celui care ımi da puˆ ˆ ˘ tere“ (Filip. 4:13). Spiritul sfant ıl ajuta pe ˆ ˘ ˘ partenerul care ıi slujeste ¸ lui Iehova sa faca lucruri pe care nu le-ar putea face cu proprii˘ le forte. ¸ De pilda, tratamentul dur din par˘ ˆ tea partenerului de viat¸ a l-ar putea ındemna ˘ ˘ ˘ pe un slujitor al lui Iehova sa raspunda cu ˘ aceeasi ¸ moneda. Totusi, ¸ Biblia ne spune: ˆ ˘ ˘ ˘ „Nu ıntoarceti¸ nimanui rau pentru rau. . . . ˘ ˘ caci este scris: «Razbunarea este a mea, eu ˘ ˘ voi Iehova»“ (Rom. 12:17–19). ˆ rasplati, zice ˘ ˘ ˆ In mod asemanator, ın 1 Tesaloniceni 5:15 ˘ primim acest sfat: „Vedeti¸ ca nimeni sa nu ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ rasplateasca raul cu rau, ci urmari ¸ti ıntot˘ ˘ deauna ce este bine unii fat¸ a de altii ¸ si ¸ fat¸ a ˆ de toti¸ ceilalti“. ¸ Cand suntem ajutati¸ de spiˆ ritul sfant, imposibilul devine posibil. Prin ˘ ˘ ˆ ˘ urmare, sa ne rugam ca spiritul sfant sa ne ajute acolo unde avem nevoie! ˆ 10 Cum a reactionat Isus cand ¸ ¸ s-au ˆ altii ˆ purtat urat cu el sau l-au insultat? In 1 Petru ˆ ˘ 2:23 se spune: „Cand era insultat, nu raspunˆ dea cu insulte. Cand suferea, nu ameninta, ¸ ˆ ˘ ˆ ci ıntotdeauna se lasa ın grija celui care ju˘ ˘ ˘ ˘ deca drept“. Sa urmam si ¸ noi exemplul sau

˘ ˘ ˘ excelent! Sa nu ne lasam provocati¸ de com˘ ˘ ˘ portamentul rau al altora! Dimpotriva, sa ˘ fim „plini de o tandra compasiune si ¸ umili, ˘ ˘ ˘ ˘ neplatind cu rau pentru rau sau cu insulta ˘ pentru insulta“ (1 Pet. 3:8, 9).

˘ 8, 9. Ce poate face o so ¸tie daca so ¸tul ei nu reac ¸tio˘ ˘ neaza favorabil la conduita ei exemplara? ˆ ˆ 10. Cum a reac ¸tionat Isus cand al ¸tii s-au purtat urat cu el sau l-au insultat?

˘ ˘ 11. Ce privilegiu mare ¸t li se acorda unor femei cre ¸stine? ˘ 12, 13. De unde ¸stim ca ¸si unele femei au profe ¸tit? Da ¸ti un exemplu.

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2010

So ¸tia — nu are ˆ niciun cuvant de spus? 11 Reiese oare din principiul autorita˘ tii si al ¸ ¸ ˘ ˆ supunerii ca sotia ¸ nu are niciun cuvant de ˆ ˘ ˘ ˘ spus ın casnicie, ca nu-si ¸ poate exprima paˆ ˘ rerea ın chestiunile familiale sau de alta na˘ ˘ tura? Nicidecum! Iehova le acorda multe priˆ ˘ ˆ vilegii atat barbatilor, cat si ¸ ¸ femeilor. De ˘ exemplu, cei 144000 au privilegiul maret¸ de ˆ a fi regi si ¸ preoti¸ ın cer sub conducerea lui ˆ ˆ ˘ ˆ Cristos, cand el va guverna peste pamant. In ˘ acest numar sunt incluse si ¸ femei (Gal. ˘ ˆ 3:26–29). Asadar, este clar ca Iehova le ıncre¸ ˘ ˆ dinteaz ¸ a femeilor un rol activ ın organizatia ¸ sa. ˆ 12 In timpurile biblice, unele femei au pro˘ ˆ fetit. ¸ Iata ce se spune ın Ioel 2:28, 29: „Voi turna spiritul meu peste orice fel de carne, iar fiii si ¸ . . . Si ¸ fiicele voastre vor profeti. ¸ chiar si ¸ peste servitori si ¸ peste servitoare voi ˆ turna spiritul meu ın zilele acelea“. 13 Cu ocazia Penticostei din 33 e.n., aproximativ 120 de discipoli ai lui Isus s-au aduˆ ˘ nat ıntr-o camera de sus din Ierusalim; prinˆ ˘ ˆ tre acestia erau atat barbati, ¸ cat si ¸ ¸ femei. Spiritul lui Dumnezeu a fost turnat peste tot ˘ grupul. Prin urmare, Petru a putut sa citeze ˘ ˘ din profetia ¸ lui Ioel si ¸ sa o aplice la barbati¸ ˘ si ¸ la femei deopotriva. Petru a afirmat: „Aceasta este ce s-a spus prin profetul Ioel: ˆ ˘ «Si ¸ ın zilele din urma, spune Dumnezeu, voi turna din spiritul meu peste orice fel de carne, iar fiii si ¸ .. . ¸ fiicele voastre vor profeti.

Iehova pretuie ste ¸ ¸ ˆ rolul femeilor ın promovarea intereselor Regatului

Si ¸ chiar si ¸ peste sclavii mei si ¸ peste sclavele mele voi turna ˆ din spiritul meu ın zilele acelea si (Fap. ¸ ¸ ei vor profeti»“ 2:16–18). ˆ 14 In secolul I, femeile au ˆ ˘ avut un rol semnificativ ın rasˆ pandirea crestinismului. Ele ¸ au participat la predicarea ves-¸ tii bune despre Regatul lui ˘ Dumnezeu si ¸ la alte activitati¸ ˘ legate de aceasta lucrare (Luca 8:1–3). De exemplu, apostolul Pavel a mentionat-o pe ¸ ˘ Fivi, numind-o „sora noastra, ˆ care slujeste ¸ din ¸ ın congregatia ˆ Chencrea“. Cand le-a transmis ˘ ˘ ˆ salutari colaboratorilor sai ın ˘ ˆ credint¸ a, Pavel a amintit cateva femei fidele, printre care ‘Trifena si ¸ Trifosa, femei care ˘ ˆ lucreaza din greu ın Domnul’. ˘ ˘ El a mentionat-o si ¸ ¸ pe „iubita noastra sora ˘ ˆ Persida, fiindca a muncit mult si ¸ din greu ın Domnul“ (Rom. 16:1, 12). ˆ 15 In zilele noastre, o mare parte din cele peste sapte milioane de persoane care predi¸ ˘ ˘ ca la nivel mondial vestea buna sunt femei ˆ de toate varstele (Mat. 24:14). Multe dintre ele sunt pioniere, misionare sau beteliste. ˆ Psalmistul David a cantat: „Iehova rosteste ¸ ˆ ˘ ˘ cuvantul; femeile care anunt¸ a vestea buna ˘ ˆ sunt o mare armata“ (Ps. 68:11). Cat de ade˘ varate sunt aceste cuvinte! Iehova pretuie ¸ s-¸ ˆ te rolul femeilor ın predicarea vestii ¸ bune si ¸ ˆ ˘ ın realizarea scopurilor sale. Cu sigurant¸ a, ˘ ˘ faptul ca Iehova le cere femeilor sa fie supuˆ ˘ ˘ ˆ se nu ınseamna ca ele n-au niciun cuvant de spus.

˘ Doua femei care au vorbit ˘ 16 Dupa˘ cum am vazut, Ie˘ hova le acorda femeilor mulˆ ˆ te privilegii. Avand ın vedere acest lucru, nu ar trebui ca so˘ tii ¸ sa se consulte cu sotiile ¸ ˆ lor ınainte de a lua decizii ˆ ˘ importante? Intr-adevar, ar fi ˘ ˆ ˘ o dovada de ıntelepciune sa ¸ procedeze astfel! Biblia men˘ ˆ ˆ tioneaz a cateva episoade ın ¸ ˘ care sotiile si-au exprimat pa¸ ¸ rerea sau chiar au trecut la actiune, desi ¸ ¸ lor nu le ¸ sotii ˘ ˘ cerusera acest lucru. Sa anali˘ ˘ zam doua exemple. ˆ 17 Sara i-a cerut ın mod insistent sotului ei, ¸ patriarhul Avraam, s-o alunge pe sotia ¸ lui se˘ ˆ ˆ cundara si ¸ pe fiul acesteia, ıntrucat erau lipˆ siti¸ de respect. Cererea ei „l-a ıntristat mult pe Avraam“, dar nu si ¸ pe Iehova. El i-a spus ˘ ˆ lui Avraam: „Sa nu te ıntristeze cuvintele ˘ spuse de Sara despre baiat si ¸ despre sclava ta. ˘ Asculta de glasul ei“ (Gen. 21:8–12). Respecˆ tand porunca lui Iehova, Avraam a ascultat ˘ ˆ de Sara si ¸ a facut ce ıi ceruse ea. ˘ ˘ 18 Sa luam acum exemplul lui Abigail, soˆ tia ¸ lui Nabal. Pe vremea cand era fugar din ˘ ˆ cauza regelui Saul, David si-a tabara ın ¸ asezat ¸ apropierea turmelor lui Nabal. David si ¸ oa˘ menii sai n-au luat nimic din bunurile aces˘ tui om bogat; dimpotriva, i le-au protejat. Cu

ˆ ˆ ˘ ˆ 14. Ce rol au avut femeile ın secolul I ın raspandirea cre ¸stinismului? ˆ ˘ ˆ 15. Ce rol au femeile ın raspandirea cre ¸stinismului?

˘ 16, 17. Cum reiese din exemplul Sarei ca femeile au ˆ ˆ ˘ un cuvant de spus ın casnicie? ˘ 18. Ce ini ¸tiativa a luat Abigail? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2010

toate acestea, Nabal „era aspru si ¸ se purta ˘ rau“ si la oamenii lui David. Nabal ¸ ¸ „a tipat“ ˆ era un „om netrebnic“ si ¸ ‘nebunia era ın el’. ˆ ˆ Cand oamenii lui David i-au cerut ın mod ˘ respectuos provizii, el i-a refuzat. Ce a facut ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ Abigail cand a aflat ce se ıntamplase? Fara ˘ ˘ ˘ ˘ sa-i spuna lui Nabal, „s-a grabit, a luat doua ˆ ˘ sute de paini, doua urcioare mari cu vin, ˘ ˘ cinci oi pregatite, cinci sea de cereale praji˘ ˘ te, o suta de turte de stafide si ¸ doua sute de turte de smochine presate“ si ¸ i le-a dus lui David si ¸ oamenilor lui. A procedat corect ˘ ˆ Abigail? Da, dupa cum reiese din ce s-a ınˆ ˘ tamplat ulterior. Biblia spune ca „Iehova l-a ˆ lovit pe Nabal si ¸ el a murit“. Mai tarziu, Da˘ ˘ vid s-a casatorit cu Abigail (1 Sam. 25:3, 14–19, 23–25, 38–42). ˆ ‘Femeia care ısi ¸ atrage laude’ 19 Scripturile o lauda˘ pe sotia care actio¸ ¸ ˘ ˆ ˘ neaza ıntr-un mod placut lui Iehova. Cartea ˘ ˘ biblica Proverbele o lauda pe ‘sotia ¸ capabi˘ ˆ ˘ ˆ la’, spunand: „Ea valoreaza mai mult decat ˆ ˆ coralii. Inima sotului ei se ıncrede ın ea si ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ nu-i lipseste castigul. Ea ıl rasplateste cu ¸ ¸ ¸ ˘ ˆ bine, nu cu rau, ın toate zilele vietii ¸ ei“. Mai ˆ ˆ mult, ea „ısi ¸ ¸ deschide gura cu ıntelepciune ˘ 19, 20. Ce anume face ca o femeie sa merite cu ˘ adevarat laude?

˘ Va aminti ¸ti? ˙ Care este principiul divin al ˘ autorita ¸tii ¸si al supunerii? ˘ ˘ ˙ De ce trebuie partenerii de casatorie ˘ sa- ¸si arate onoare unul altuia? ˘ ˙ Cum trebuie sa se comporte o so ¸tie cu partenerul ei care nu-i sluje ¸ste lui Iehova? ˘ ˙ De ce trebuie so ¸tul sa se consulte ˆ cu so ¸tia ınainte de a lua decizii importante?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2010

˘ ˘ si ¸ iubitoare. ¸ pe limba ei este legea bunatatii ˘ Ea vegheaza asupra lucrurilor care se petrec ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ın casa ei si ¸ nu mananca painea leneviei. Fiii ˘ ˘ ei se ridica si ¸ ei se ri¸ o numesc fericita, sotul ˘ ˘ dica si o laud a“ (Prov. 31:10–12, 26–28). ¸ 20 Ce anume face ca o femeie sa˘ merite cu ˆ ˘ adevarat laude? In Proverbele 31:30 se spuˆ ˘ ne: „Farmecul poate fi ınsel ¸ ator si ¸ frumuse˘ tea ¸ poate fi desart ¸ a, dar femeia care se teme ˆ de Iehova ısi ¸ atrage laude“. Teama de Iehova ˘ presupune respectarea de bunavoie a princi˘ piului divin al autoritatii. ¸ Asa ¸ cum „capul ˘ ˘ oricarui barbat este Cristos“, iar „capul lui Cristos este Dumnezeu“, tot asa ¸ „capul fe˘ meii este barbatul“ (1 Cor. 11:3). ˘ Recunoscatori pentru ˘ ˘ darul divin al casatoriei ˘ 21 Sotul si sotia au foarte multe motive sa-i ¸ ¸ ¸ ˘ fie recunoscatori lui Iehova! Cei doi sunt feˆ ˘ ˆ ˘ riciti¸ ın timp ce pasesc ımpreuna pe drumul ¸ ˆ ˘ ˆ vietii. ¸ Ei ıi sunt recunoscatori lui Iehova ın ˘ ˘ special pentru darul minunat al casatoriei, ˘ ˘ datorita caruia pot ‘umbla cu Dumnezeu’ ca familie (Rut 1:9; Mica 6:8). Iehova, Fondato˘ ˘ rul casatoriei, stie cel mai bine care este se¸ ˘ cretul unei vieti¸ de familie fericite. Daca vom actiona mereu potrivit vointei ¸ ¸ divine, ‘bu˘ ˘ curia lui Iehova va fi fortareata ¸ noastra’ ˆ ˘ ˘ chiar si ¸ ın aceasta lume plina de probleme (Neem. 8:10). 22 Un sot care ıˆ si iubeste sotia ca pe sine ıˆ si ¸ ¸ ¸ ¸ ¸ ˘ va manifesta autoritatea cu bunatate si ¸ con˘ ˆ sideratie. ¸ Sotia ¸ sa tematoare de Dumnezeu ıl va sustine si ¸ ¸ va avea un respect profund pen˘ ˘ tru el, fiind astfel demna de a fi iubita. Si, ¸ ˘ ˘ ceea ce conteaza cel mai mult, casnicia lor ˘ ˆ exemplara ıi va aduce glorie lui Iehova, care ˘ ˘ merita toata lauda! ˘ 21, 22. a) Ce motive au so ¸tul ¸si so ¸tia sa fie recunos˘ ˘ ˘ catori pentru darul divin al casatoriei? b) De ce tre˘ ˘ ˘ buie sa respectam principiul divin al autorita ¸tii ¸si al supunerii? (Vezi chenarul de la pagina 17.)

˘ ˘ De ce sa respectam autoritatea? Iehova a stabilit ca toate creaturile sale inˆ ˆ teligente, atat cele din cer, cat si¸ cele de pe ˘ ˆ ˘ ˘ pamant, sa respecte principiul autoritatii ¸ si¸ ˘ ˘ ˘ al supunerii. Aceasta masura este spre bi˘ ˘ nele lor, deoarece le ofera posibilitatea sa-si¸ ˘ ˘ manifeste liberul arbitru si¸ sa-i aduca onoaˆ ˆ re lui Dumnezeu slujindu-i ın unitate si¸ ın mod armonios (Ps. 133:1). ˆ Congregatia unsi¸ ıl conside¸ crestinilor ¸ ˘ ˆ ra pe Isus drept „cap“ al ei, recunoscandu-i

ˆ astfel autoritatea (Ef. 1:22, 23). La randul lui, Isus recunoaste ¸ autoritatea lui Iehova si, ¸ ˆ ˘ ın cele din urma „se va supune Celui ce i-a supus toate lucrurile, pentru ca Dumnezeu ˘ sa fie totul pentru toti“ ¸ (1 Cor. 15:27, 28). Este deci foarte potrivit ca oamenii dedicati¸ ˘ lui Dumnezeu sa respecte principiul autori˘ ˆ ˆ tatii ¸ ın congregatie ¸ si¸ ın familie! (1 Cor. 11:3; Evr. 13:17) Astfel, vom primi aprobarea si¸ biˆ necuvantarea lui Iehova (Is. 48:17).

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2010

˘ FRATILOR, SEMANATI ¸ ¸ ˘ PENTRU SPIRIT SI ¸ A ¸ CALIFICA˘TI-V PENTRU RESPONSABILITATI ¸ TEOCRATICE! ˘ ˘ ˘ ˘ „Cine seamana pentru spirit va secera . . . viat¸ a vesnic a.“ (GAL. 6:8) ¸ ˘ UNTEM martori la evenimente care vor raˆ ˆ mane pentru totdeauna ın istorie! Lucra˘ ˆ ˆ rea prezisa de Isus este ın plin avant. El a spus: ˘ „Secerisul ¸ este mare, dar lucratorii sunt pu˘ ˆ ¸tini. Ruga ¸ti-l deci pe Stapanul secerisului ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ sa scoata lucratori la secerisul sau“ (Mat. ¸ ˘ ˘ 9:37, 38). Iehova raspunde la aceste rugaciuni ˆ ˆ ıntr-un mod unic. In anul de serviciu 2009, ˘ numarul congrega ¸tiilor Martorilor lui Iehova ˆ ˆ din ıntreagaˆ lume a crescut cu 2031, ajungand la 105298. In medie, s-au botezat 757 de persoane pe zi! ˆ 2 In urma acestei cresteri, este nevoie de mai ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ mul ¸ti fra ¸ti califica ¸ti care sa fie ınva ¸tatori si ¸ ˘ ˆ pastori ın congrega ¸tii (Ef. 4:11). De-a lungul ˘ anilor, Iehova ‘a ridicat’ barba ¸ti califica ¸ti penˆ ˘ tru a se ıngriji de necesita ¸tile turmei sale si ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ suntem ıncrezatori ca va face acest lucru si ¸ ın continuare. Conform profe ¸tiei din Mica 5:5, ˆ ˘ ın ultimele zile, poporul lui Iehova urma sa ˘ ˘ aiba „sapte pastori“ si ¸ ¸ „opt prin ¸ti“. Acestia ¸ pre˘ ˘ figurau numarul considerabil de barba ¸ti ca˘ pabili din fruntea poporului sau. 3 Daca˘ esti frate botezat, ce anume te-ar pu¸ ˘ ˘ tea ajuta sa- ¸ti doresti ¸ sa te califici pentru res˘ ponsabilita ¸ti teocratice? Un aspect esen ¸tial ˘ este ‘sa semeni pentru spirit’ (Gal. 6:8). Aceas-

ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ta ınseamna sa- ¸ti traiesti ¸ via ¸ta ın asa ¸ fel ıncat ˘ ˆ ˘ sa-i permi ¸ti spiritului sfant sa te influen ¸teze. ˘ ˆ ˘ Fii hotarat sa nu ‘semeni pentru carne’. Nu ˘ permite confortului, activita ¸tilor recreative si ¸ ˘ ˆ ˘ divertismentelor sa- ¸ti ınabuse ¸ dorin ¸ta de a ˆ face mai mult ın serviciul pentru Dumnezeu. ˘ To ¸ti crestinii trebuie ‘sa semene pentru spirit’, ¸ iar cu timpul, fra ¸tii care fac aceasta se pot ca˘ ˆ lifica pentru responsabilita ¸ti ın congrega ¸tie. ˆ ˆ ˆ Intrucat ın prezent este nevoie de tot mai ˘ ˆ mul ¸ti slujitori auxiliari si ¸ batrani, acest articol ˆ le este adresat ındeosebi fra ¸tilor. De aceea, ˘ ˆ ˘ ˘ dragi fra ¸ti, va ındemnam sa-l analiza ¸ti sub ru˘ gaciune.

ˆ 1, 2 a) Cum se ımpline ¸ste Matei 9:37, 38? b) Ce ne˘ ˆ ˆ cesitate exista ın prezent ın congrega ¸tii? ˆ ˘ ˘ 3. Ce ınseamna ‘a semana pentru spirit’?

˘ ˆ 4, 5. a) La ce responsabilita ¸ti sunt ındemna ¸ti fra ¸tii ˘ sa aspire? b) Cum se poate califica un frate pentru ˘ a primi responsabilita ¸ti teocratice?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2010

˘ ‘Aspira ¸ti la o lucrare buna’ ˘ ˆ 4 Un frate botezat nu devine automat batr an ˘ de congrega ¸tie. El trebuie sa aspire la o astfel ˘ de „lucrare buna“ (1 Tim. 3:1). Iar acest lucru ˘ ˘ presupune, printre altele, sa le slujeasca fra ¸ti˘ ˆ ˆ lor de credin ¸ta ıngrijindu-se ın mod sincer de ˘ necesita ¸tile lor. (Cite ¸ste Isaia 32:1, 2.) Un fra˘ ˘ ˘ te care aspira la aceasta „lucrare buna“ nu tre˘ ˘ ˘ buie sa fie plin de ambi ¸tie. El trebuie sa aiba ˘ ˆ o motiva ¸tie corecta, dorindu-si ¸ ın mod nee˘ goist sa-i ajute pe al ¸tii. 5 Cine vrea sa˘ se califice ca slujitor auxiliar ˘ ˆ ˘ ˘ sau ca batran trebuie sa depuna eforturi pen-

tru a corespunde cerin ¸telor biblice (1 Tim. ˘ 3:1–10, 12, 13; Tit 1:5–9). Daca esti ¸ frate boteˆ ˘ zat, ıntreaba-te: „Particip din plin laˆ predicaˆ ˘ ˘ ˆ re si ¸ ıi ajut si ¸ pe al ¸tii sa faca la fel? Ii ıncura˘ ˆ jez pe fra ¸tii de credin ¸ta manifestand interes ˘ ˘ sincer fa ¸ta de ei? Am reputa ¸tia de persoana ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ care studiaza Biblia cu sarguin ¸ta? Ma stra˘ ˘ ˆ duiesc sa dau raspunsuri tot mai bune la ın˘ ˆ truniri? Ma achit ın mod constiincios de ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ınsarcinarile pe care mi le ıncredin ¸teaza batra˘ ˘ nii?“ (2 Tim. 4:5). Merita sa meditezi cu seˆ ˘ riozitate la aceste ıntrebari. 6 Ca sa˘ te califici pentru responsabilita˘ ¸ti teo˘ ˘ cratice, este nevoie ca Dumnezeu ‘sa te faca ˆ ˘ tare ın omul launtric, cu putere prin spiritul ˘ sau’ (Ef. 3:16). Cei care devin slujitori auxiliari ˘ ˆ ˆ sau batrani nu sunt numi ¸ti ıntr-o func ¸tie. ˘ ˆ ˆ Aceste responsabilita ¸ti sunt ıncredin ¸tate ın urma progresului spiritual. Dar cum po ¸ti pro˘ gresa pe plan spiritual? Este important ‘sa ˆ ˘ umbli ıntotdeauna prin spirit’ si ¸ sa cultivi ro˘ dul acestuia (Gal. 5:16, 22, 23). Daca vei do˘ ˘ vedi ca ai calita ¸tile spirituale necesare pentru ˆ ˘ a ındeplini responsabilita ¸ti suplimentare si ¸ ˘ ˘ ˘ daca vei aplica sfaturile care te ajuta sa faci ˆ ˘ ˘ ˘ ımbunata ¸tiri, „progresul tau va fi clar pentru to ¸ti“ (1 Tim. 4:15).

˘ Spiritul de sacrificiu — o cerin ¸ta 7 Pentru a le sluji altora, este nevoie de eforˆ ˆ turi asidue si ¸ de spirit de sacrificiu. Intrucat ˆ ˘ slujesc ın calitate de pastori spirituali, supraveghetorii crestini sunt profund preocupa ¸ti de ¸ ˘ ˘ ˆ problemele turmei. Sa remarcam ın acest sens ˆ ˘ ce au ınsemnat pentru Pavel responsabilita ¸ti˘ le de pastor. El le-a spus colaboratorilor din ˘ Corint: „V-am scris cu multe lacrimi, fiindca ˆ ˘ am mult necaz si ¸ neliniste ¸ ın inima, dar nu ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ca sa fi ¸ti ıntrista ¸ti, ci ca sa sti ¸ ¸ti cat de mult va ˘ ˘ iubesc“ (2 Cor. 2:4). Este clar ca Pavel s-a daˆ ˘ ˘ ruit ıntru totul lucrarii de pastorire. ˘ ˘ ˘ 6. Ce este esen ¸tial sa faca un frate care dore ¸ste sa ˘ ˘ ˆ primeasca responsabilita ¸ti ın congrega ¸tie? 7. De ce anume este nevoie pentru a le sluji altora?

˘ Cum poti¸ sa te califici pentru a primi ˘ responsabilitati¸ teocratice?

ˆ Spiritul de sacrificiu a fost ıntotdeauna o ˘ ˘ ˆ caracteristica a barba ¸tilor care au slujit ın foloˆ ˘ ˘ sul ınchinatorilor lui Iehova. De pilda, nu ni-l ˆ putem imagina pe Noe spunandu-le membriˆ lor familiei sale: „Cand termina ¸ti de construit ˘ arca, spune ¸ti-mi ca sa vin si ¸ eu“. Moise nu le-a ˆ ˆ ˆ spus israeli ¸tilor afla ¸ti ın Egipt: „Ne ıntalnim ˘ ˆ ˘ la Marea Rosie. ¸ Va descurca ¸ti voi pana acolo“. ˘ ˘ Iosua n-a zis niciodata: „Anun ¸ta ¸ti-ma si ¸ pe ˆ mine cand cad zidurile Ierihonului“. Iar Isaia ˘ ˆ ˘ nu a aratat spre altcineva spunand: „Iata-l! Trimite-l pe el!“ (Is. 6:8). ˘ 9 Exemplul suprem de om care s-a lasat conˆ dus de spiritul sfant este Isus Cristos. El a ac˘ ˆ ˘ ceptat de bunavoie ınsarcinarea de a sluji ca ˘ Eliberator al omenirii (Ioan 3:16). Nu-i asa ¸ ca ˘ ˆ ˘ ˘ iubirea sa plina de sacrificiu ne ındeamna sa ˘ manifestam si ¸ noi spirit de sacrificiu? Un fra˘ ˆ te care slujeste ¸ de mul ¸ti ani ca batran a spus ˘ ˘ ce sentimente are fa ¸ta de turma: „M-au mis¸ cat profund cuvintele spuse de Isus lui Petru: ˘ «Pastoreste ¸ oi ¸tele mele». De-a lungul anilor ˆ ˆ mi-am dat seama cat de ıncurajatoare pot fi ˆ cateva cuvinte pline de iubire sau un simplu ˘ ˘ ˆ gest de bunatate. Lucrarea de pastorire ımi ˘ aduce multa bucurie“ (Ioan 21:16). ˘ 10 Cu siguranta, ¸ fratii ¸ din congregatie ¸ do˘ ˘ ˘ resc sa aiba fat¸ a de turma lui Dumnezeu ˘ aceeasi ¸ atitudine ca a lui Isus, care a zis: „Va ˆ ˆ voi ınviora“ (Mat. 11:28). Credinta ¸ ın Iehoˆ va si ¸ ıi impulsio¸ iubirea pentru congregatie ˘ ˘ ˘ ˘ neaza pe frati¸ sa-si ¸ doreasca responsabilitati¸ ˆ ˘ ˘ teocratice. Ei nu se gandesc ca aceasta „lucra˘ re buna“ ar cere sacrificii prea mari sau i-ar ˘ ˘ solicita prea mult. Dar sa presupunem ca ˆ ˘ un frate nu-si ¸ doreste ¸ ın mod deosebit sa ˘ se califice pentru responsabilitati¸ teocratice. ˘ Cum poate el sa cultive dorinta ¸ de a le sluji altora? 8

˘ ˆ 8, 9. Da ¸ti exemple biblice de barba ¸ti care s-au ın˘ grijit de necesita ¸tile altora. ˆ ˘ 10. Ce ıl poate impulsiona pe un frate sa le slujeas˘ ˆ ca altora imitandu-l pe Isus? 26

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2010

Cultiva ¸ti dorin ¸ta de a sluji ˘ ˘ Daca nu aspiri la responsabilita ¸ti teocra˘ tice deoarece crezi ca nu esti ¸ suficient de ca˘ ˆ pabil, roaga-te pentru spirit sfant (Luca 11:13). ˘ ˆ Spiritul lui Iehova te va ajuta sa- ¸ti ınvingi astfel de temeri. Dorin ¸ta de a sluji vine de la ˆ ˆ ˘ Dumnezeu, ıntrucat spiritul sau este cel care ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ıl motiveaza pe un frate sa-si ¸ doreasca sa se ca˘ lifice pentru responsabilita ¸ti teocratice. Tot ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ spiritul sfant ıi da apoi putere sa-si ¸ ındepli˘ neasca serviciul sacru (Filip. 2:13; 4:13). De ˘ ˘ ˘ aceea, roaga-l pe Iehova sa te ajute sa- ¸ti doresti ¸ ˘ ˆ responsabilita ¸ti ın congrega ¸tie. (Cite ¸ste Psalmul 25:4, 5.) 12 Poate ca˘ un frate nu-si doreste responsa¸ ¸ ˘ ˘ ˆ bilita ¸ti teocratice deoarece i se pare ca ıngriji˘ ˘ rea turmei este o sarcina dificila, care pretin˘ de multe eforturi. Sau poate crede ca nu are ˘ ˆ suficienta ın ¸telepciune ˆ pentru a se achita de ˘ aceste responsabilita ¸ti. In acest caz, el trebuie ˘ ˘ ˆ ˘ sa studieze cu mai multa sarguin ¸ta Biblia si ¸ ˆ ˆ publica ¸tiile biblice pentru a dob andi ın ¸telepˆ ˘ ˆ ciune. Ar fi bine sa se ıntrebe: „Imi rezerv timp ˘ ˆ pentru a studia Biblia? Ma rog pentru ın ¸telep˘ ciune?“. Discipolul Iacov a scris: „Daca vreuˆ ˆ ˘ nuia dintre voi ıi lipseste ¸ ın ¸telepciunea, sa i-o ˘ ˆ ˘ ˘ ceara neıncetat lui Dumnezeu, caci el le da tu˘ ˘ ˘ turor cu generozitate si si ¸ fara sa reproseze ¸ ¸ ea ˆ ˘ ˘ ıi va fi data“ (Iac. 1:5). Crezi cu adevarat aces˘ te cuvinte inspirate? De exemplu, ca raspuns ˘ la rugaciunea lui Solomon, Iehova i-a dat „o ˘ ˆ ˘ ˘ inima ın ¸teleapta si ¸ priceputa“, care l-a ajutat ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ sa discearna ıntre bine si ¸ rau cand facea jude˘ ˘ cata (1 Regi 3:7–14). E adevarat, situa ¸tia lui Soˆ ˘ lomon a fost aparte. Totusi, ¸ avem ıncredere ca ˘ ˆ Iehova le da ın ¸telepciune fra ¸tilor cu respon˘ ˆ ˘ ˆ sabilita ¸ti ın congrega ¸tie, pentru ca ei sa se ın˘ grijeasca de oile Sale asa ¸ cum se cuvine (Prov. 2:6). 11

˘ 11. Cum poate sa cultive cineva dorin ¸ta de a le sluji altora? ˘ ˆ ˘ ˘ 12. Cum poate un frate sa dobandeasca suficienta ˆ ˘ ın ¸telepciune pentru a se achita de responsabilita ¸tile teocratice?

ˆ Un alt lucru care ıl poate ajuta pe un fra˘ ˘ ˘ ˘ te sa-si ¸ doreasca sa le slujeasca altora este me˘ ditarea la tot ce au facut Iehova si ¸ Isus pentru ˘ ˘ noi. Sa analizam, ˆ de exemplu, 2 Corinteni 5:14, 15. (Cite ¸ste.) In ce fel „iubirea lui Cristos ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ne obliga“? Pe masura ce ın ¸telegem cat de ˆ ˆ mult ne-a iubit el dandu-si ¸ via ¸ta ın folosul nostru, potrivit voin ¸tei divine, inima ni se ˘ umple de recunostin ¸ta si ¸ ¸ pre ¸tuim tot mai ˘ mult iubirea sa remarcabila. Iubirea lui Cris˘ tos a influen ¸tat modul de via ¸ta al lui Pavel. ˆ ˘ L-a ımpiedicat sa ac ¸tioneze cu egoism si ¸ l-a ˘ ˘ ˘ ajutat sa urmareasca obiectivul de a le sluji lui ˆ Dumnezeu si ¸ semenilor, atat celor din conˆ grega ¸tie, cat si ¸ celor din afara ei. 14 Meditarea la iubirea lui Isus fa a˘ de oa¸t ˘ ˘ ˘ meni ne ajuta sa fim recunoscatori. Prin ur˘ ˘ mare, ne dam seama ca ar fi total nepotrivit ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sa continuam ‘sa semanam pentru carne’ ur˘ ˘ ˘ marind obiective egoiste si ¸ traind doar ca sa ˘ ne satisfacem propriile dorin ¸te. Mai degraba, ˘ facem schimbari pentru a pune pe primul loc ˆ ˘ ˆ ˘ ın via ¸ta lucrarea ıncredin ¸tata de Dumnezeu. ˆ ˘ ˘ Iubirea ne ındemna sa le slujim fra ¸tilor ca ˘ „sclavi“. (Cite ¸ste Galateni 5:13.) Daca ne con˘ ˘ ˘ ˆ sideram sclavi care lucreaza cu umilin ¸ta ın folosul slujitorilor lui Iehova, ne vom trata fra˘ ˘ ˆ ˘ ¸tii cu demnitate si ¸ respect. Fara ındoiala, nu ˘ ˘ vom adopta atitudinea critica promovata de Satan (Rev. 12:10). 13

Eforturi depuse ca familie ˘ ˘ ˘ Daca un frate este casatorit si ¸ are copii, siˆ tua ¸tia din familia sa este un factor luat ın conˆ ˘ siderare cand se stabileste ¸ daca este calificat ˘ ˆ pentru a fi numit slujitor auxiliar sau batran. ˆ ˘ Intr-adevar, numirea sa depinde si ¸ de spiritualitatea si reputa familiei sale. Aceasta subli¸tia ¸ ˘ ˆ niaza cat de important este ca membrii fami15

13, 14. a) Cum a fost influen ¸tat Pavel de „iubirea ˘ lui Cristos“? b) Cum ar trebui sa ne influen ¸teze „iubirea lui Cristos“? ˆ 15, 16. Ce rol are familia unui frate atunci cand ˘ ˘ ˆ acesta dore ¸ste sa fie batran sau slujitor auxiliar?

˘ ˘ ˘ ˘ liei sa-l sus ¸tina pe so ¸tul si ¸ tatal care doreste ¸ sa ˘ ˆ ˘ ˆ slujeasca ın congrega ¸tie ca batran sau slujitor auxiliar. (Cite ¸ste 1 Timotei 3:4, 5, 12.) ˆ ˆ 16 Iehova se bucura˘ cand ıntre membrii fa˘ miliei exista colaborare (Ef. 3:14, 15). Capul ˘ ˘ familiei trebuie sa dea dovada de echilibru ˘ pentru a se putea achita de responsabilita ¸tile din congrega ¸tie si ¸ pentru a-si ¸ conduce „bine“ ˘ ˆ familia. De aceea, este vital ca un batran sau ˘ ˘ ˘ ˆ un slujitor auxiliar sa studieze saptamanal din ˆ ˘ Biblie ımpreuna cu so ¸tia si ¸ cu copiii. Astfel, ˆ ˆ to ¸ti vor trage foloase din ınchinarea ın fami˘ lie. De asemenea, el trebuie sa participe cu re˘ gularitate la predicare alaturi de familia sa. Ti¸ ˆ nand cont de toate acestea, este important ca ˘ ˘ membrii familiei sa-i sus ¸tina eforturile.

Ve ¸ti sluji din nou? ˘ ˆ ˘ ˆ Poate ca ın trecut ai fost batran sau sluji˘ ˆ tor auxiliar. Pentru ca ıl iubesti ¸ pe Iehova, po ¸ti ˘ ˘ fi sigur ca el se intereseaza de tine (1 Pet. ˘ ˘ 5:6, 7). Ti ¸ s-a spus ca trebuie sa faci unele ˘ ˘ schimbari? Fii dispus sa- ¸ti recunosti ¸ greselile ¸ ˘ si s a te corectezi cu ajutorul lui Iehova. Nu te ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ lasa coplesit ¸ de amaraciune. Fii ın ¸telept si ¸ ma˘ nifesta un spirit pozitiv. Un frate care a slujit ˘ ˆ mul ¸ti ani ca batran, dar care ulterior a fost des˘ ˘ calificat, a spus: „Mi-am propus sa continui sa 17

˘ 17, 18. a) Cum ar trebui sa reac ¸tioneze un frate care ˘ ˘ a fost descalificat? b) Ce ar putea sa faca un frate ˘ ˆ care nu mai este batran sau slujitor auxiliar?

˘ Cum a ¸ti raspunde? ˘ ˙ Ce asigurare ne da profe ¸tia din Mica 5:5? ˙ Ce presupune spiritul de sacrificiu? ˘ ˙ Cum poate un frate sa cultive dorin ¸ta de a le sluji altora? ˆ ˙ Ce rol are colaborarea ın familie ˆ ˘ ˘ ˆ cand un frate dore ¸ste sa fie batran sau slujitor auxiliar? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2010

ˆ ˘ ˘ particip la ıntruniri, sa predic si ¸ sa citesc din ˆ ˘ ˆ Biblie ca atunci cand eram batran. Am reusit ¸ ˘ ˘ ˆ sa ating acest obiectiv. Ma asteptam ca, ıntr-un ¸ ˘ an sau sa primesc din nou responsabiliˆ doi, ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ta ¸ti. Insa am ınva ¸tat sa am rabdare, ıntrucat ˆ ˘ ˆ au trecut aproape sapte ani pan ¸ ˆ a cand am pu˘ ˆ tut sluji din nou ca batran. In tot acest timp ˆ ˘ mi-a fost de mare folos ındemnul de a nu ca˘ ˘ dea de oboseala, ci de a depune eforturi ca sa ˘ ma calific din nou“. ˆ ˘ 18 Daca˘ si tu te afli ın aceasta situa ¸tie, nu te ¸ ˘ ˆ descuraja. Mediteaza la modul ın care ˆ Iehova ˆ ˆ ˘ ˘ ı ¸ti binecuvanteaza serviciul si ¸ familia. Intares-¸ ˘ te- ¸ti familia pe plan spiritual, viziteaza-i pe cei ˆ ˘ bolnavi si ¸ ıncurajeaza-i pe cei slabi. Mai pre˘ sus de toate, pre ¸tuieste ¸ privilegiul de a-l lau˘ da pe Iehova si ¸ de a proclama vestea buna ca ˘ Martor al sau (Ps. 145:1, 2; Is. 43:10–12).1

˘ Analiza ¸ti-va situa ¸tia! ˆ In prezent, este nevoie mai mult ca oriˆ ˘ ˆ cand de slujitori auxiliari si ¸ de batrani. De aceˆ ˆ ˘ ea, ıi ındemnam cu seriozitate pe to ¸ti fra ¸tii ˘ ˘ ˆ ˘ sa-si ¸ analizeze situa ¸tia si ¸ sa se ıntrebe: „Daca ˘ ˆ nu sunt slujitor auxiliar sau batran, care sunt ˆ ˘ motivele pentru care nu am primit ınca aces˘ ˆ te responsabilita ¸ti?“. Permite-i spiritului sfant ˘ ˘ ˘ ˘ sa te ajute sa cultivi o atitudine corecta fa ¸ta de acest aspect vital. 20 To membrii congrega ¸ti ¸tiei vor avea foloase de pe urma eforturilor pline de sacrificiu ˘ ˆ ˘ ale fra ¸tilor de credin ¸ta. Cand ac ¸tionam cu bu˘ natate si ¸ altruism, sim ¸tim bucuria de a le sluji ˘ altora si ¸ de ‘a semana pentru spirit’. Totusi, ˆ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ trebuie sa evitam sa ıntristam spiritul sfant. In ˘ articolul urmator vom vedea cum putem face lucrul acesta.

1 Vezi Turnul de veghe din 15 august 2009, paginile 30–32.

ˆ ˘ ˘ 19, 20. a) Ce sunt ındemna ¸ti sa faca to ¸ti fra ¸tii? ˆ ˘ b) Ce vom analiza ın articolul urmator?

˘ ˆ ˘ SA NUˆ INTRISTAM SPIRITUL SFANT AL LUI IEHOVA ˆ ˆ „Nu ıntristati (EF. 4:30) ¸ spiritul sfant al lui Dumnezeu, cu care ati ¸ fost sigilati.“ ¸ ˘ EHOVA a facut ceva cu totul special pentru ˘ ˆ ˘ milioane de oameni care traiesc ın aceasta ˘ ˘ lume agitata: le-a dat posibilitatea sa se apropie de el prin intermediul lui Isus Cristos, ˘ ˘ Fiul sau unic-nascut (Ioan 6:44). Te-ai dedi˘ ˆ cat lui Dumnezeu si¸ traiesti ¸ ın armonie cu deˆ ˘ ˘ dicarea ta? Inseamna ca si¸ tu te afli printre

˘ 1. a) Ce a facut Iehova pentru milioane de oameni? b) Ce datorie avem? 28

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2010

ˆ ˆ ˆ acesti ¸ oameni. Intrucat te-ai botezat ın numeˆ ˘ le spiritului sfant, ai datoria sa-i permiti¸ spi˘ ˆ ritului sa-ti¸ influenteze viata ¸ ¸ ın toate aspectele ei (Mat. 28:19). ˘ ˘ 2 Noi, cei care ‘seman am pentru spirit’, ˆ ˘ ˘ ımbracam noua personalitate (Gal. 6:8; Ef. ˘ 4:17–24). Totusi, ¸ apostolul Pavel ne sfatuies-¸ ˘ ˘ ˆ ˘ te si¸ ne avertizeaza sa nu ıntristam spiritul ˆ ˘ ˆ 2. Ce ıntrebari vom analiza ın continuare?

ˆ ˆ sfant. (Citeste ¸ Efeseni 4:25–32.) In continuare vom analiza acest sfat. La ce s-a referit el ˆ ˆ cand a vorbit despre ıntristarea spiritului ˆ ˘ ˘ sfant? Cum ar putea o persoana dedicata lui ˘ ˘ Iehova sa faca un asemenea lucru? Cum pu˘ ˆ ˘ ˆ tem evita sa ıntristam spiritul sfant?

Semnifica ¸tia cuvintelor lui Pavel ˆ ˆ ˘ ˘ Mai ıntai de toate, sa remarcam ce a scris ˆ ˆ Pavel ın Efeseni 4:30: „Nu ıntristati¸ spiritul ˆ sfant al lui Dumnezeu, cu care ati¸ fost sigi˘ ˘ ˘ lati¸ pentru ziua eliberarii prin rascumpara˘ ˘ re“. Pavel dorea ca fratii ¸ sai dragi sa nu-si ¸ ˘ ˆ ˘ puna ın pericol spiritualitatea. Ei fusesera ‘sigilati¸ cu spiritul lui Iehova pentru ziua elibe˘ ˘ ˘ ˆ rarii prin rascumparare’. Spiritul sfant a fost ˘ ˘ ˘ si ¸ continua sa fie un sigiliu, adica „acontul a ˆ ˘ ceea ce va veni“ pentru cei unsi¸ care ısi ¸ pas˘ treaza integritatea (2 Cor. 1:22). Acest sigiliu ˘ ˆ ˘ dovedeste ¸ lui Dumnezeu si ¸ ca ei ıi apartin ¸ ca ˘ ˆ ˘ vor primi viat¸ a ın cer. Numarul celor care sunt sigilati¸ definitiv este de 144000 (Rev. 7:2–4). ˆ ˘ ˆ 4 Cine ıntristeaz a spiritul sfant ar putea ˆ ˘ ˆ pierde, ın cele din urma, ajutorul si¸ ındrumarea fortei ¸ active a lui Dumnezeu. Acest lucru ˘ reiese din cuvintele lui David, rostite dupa ce ˘ ˘ ˘ ˘ a pacatuit cu Bat-Seba. Plin de caint¸ a, David ¸ ˘ l-a implorat pe Iehova: „Nu ma respinge dinaintea fetei ¸ tale! Nu lua de la mine spiritul ˘ ˆ tau sfant!“ (Ps. 51:11). Numai cei unsi¸ care se ˆ ˘ dovedesc ‘fideli pana la moarte’ vor primi ˆ „coroana“ vietii ¸ nemuritoare ın cer (Rev. 2:10; 1 Cor. 15:53). Dar si¸ crestinii cu speran¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ t¸ a pamanteasca au nevoie de spirit sfant pen˘ ˘ tru a-si¸ pastra integritatea fat¸ a de Dumnezeu si¸ pentru a primi darul vietii ¸ pe baza credintei ¸ ˆ ˘ ˘ ın jertfa de rascumparare a lui Cristos (Ioan 3:36; Rom. 5:8; 6:23). Asadar, cu totii ¸ trebuie ¸ 3

3. Care este semnificatia ¸ cuvintelor din Efeseni 4:30? ˘ ˆ ˘ 4. De ce este important sa nu ıntristam spiritul ˆ sfant?

˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sa avem grija sa nu ıntristam spiritul lui Iehova.

Cum ar putea cineva ˘ ˆ ˆ s a ıntristeze spiritul sfant? ˆ 5 In calitate de crestini dedicati, putem evi¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ta sa ıntristam spiritul sfant. Cum anume? ˆ ˘ ˆ ‘Umbl and si¸ traind ıntotdeauna prin spirit.’ ˆ In felul acesta, nu permitem dorintelor car¸ ˘ ˘ ˘ ˆ nale nepotrivite sa puna stapanire pe noi si¸ ˘ ˘ ˘ nu am trasaturi rele (Gal. 5:16, 25, 26). ˆ dezvolt ˘ ˘ Insa aceasta situatie ¸ se poate schimba. Am pu˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ tea ajunge sa ıntristam ıntr-o anumita masu˘ ra spiritul lui Iehova. Cum anume? Aluneˆ ˘ ˘ ˘ ˘ cand treptat, poate fara sa ne dam seama, spre ˘ ˘ ˆ o conduita condamnata de Cuvantul inspirat al lui Dumnezeu. ˆ ˘ 6 Daca˘ am actiona mereu contrar ındrum a¸ ˆ ˆ rii spiritului, am ıntrista spiritul sfant, ceea ce ˆ ˘ ˆ ˘ ar ınsemna sa-l ıntristam pe Iehova, Sursa ˘ ˘ ˆ acestui spirit. Sa analizam ın continuare Efe˘ seni 4:25–32, pentru a vedea ce conduita tre˘ ˘ buie sa avem si¸ ce trebuie sa facem pentru a ˆ ˆ nu ıntrista spiritul sfant. Cum putem evita ˘ ˆ ˘ ˆ sa ıntristam spiritul sfant ˆ ˘ 7 Sa nu mintim. In Efeseni 4:25, Pavel a ¸ ˘ ˆ ˘ scris: „Acum, ca ati¸ ınlaturat minciuna, spu˘ ˘ neti¸ adevarul fiecare aproapelui sau,ˆ pentru ˘ ˘ ˆ ca suntem madulare unii altora“. Intrucat ˘ suntem uniti¸ ca „madulare unii altora“, nu ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ trebuie sa fim perfizi ori sa ıncercam sa-i ın˘ ˘ sel pentru ca ar fi ca si¸ cum ¸ nostri, ¸ am pe fratii ¸ ˘ ˘ ˆ i-am minti. ¸ O persoana care persista ıntr-o ˘ ˆ ˆ astfel de conduita ısi¸ va pierde ın cele din ˘ urma prietenia cu Iehova. (Citeste ¸ Proverbele 3:32.) ˆ ˘ 8 Cuvintele si actiunile ın sel ¸ ¸ ¸ atoare pot distruge unitatea congregatiei. De aceea, trebu¸ ˘ ie sa fim asemenea profetului Daniel, un om ˘ ˆ 5, 6. Cum ar putea un crestin dedicat sa ıntristeze ¸ spiritul lui Iehova? ˘ 7, 8. De ce nu trebuie sa mintim? ¸ TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2010

ˆ ˘ demn de ıncredere, care nu s-a facut vinovat ˘ ˘ de nicio fapta necinstita (Dan. 6:4). De ase˘ ˘ menea, sa nu uitam cuvintele adresate de Pa˘ ˘ vel crestinilor cu sperant¸ a cereasca. El le-a ¸ ˘ ˘ spus ca fiecare madular al ‘corpului lui Cris˘ tos’ apartine tuturor celorlalte madulare si ¸ ¸ i-a ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ sfatuit sa ramana ın unitate cu ceilalti¸ conti˘ nuatori unsi¸ ai lui Isus, care evita minciuna ˘ (Ef. 4:11, 12). Si ¸ de a trai ¸ cei care au speranta ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ vesnic ın Paradis pe pamant trebuie sa spuna ¸ ˘ adevarul, contribuind astfel la unitatea frater˘ nitatii ¸ noastre mondiale. ˆ ˘ ˘ 9 Sa˘ ne ımpotrivim Diavolului si ¸ sa nu-i dam ˘ ˘ ˘ ocazia sa ne faca rau pe plan spiritual (Iac. ˆ ˘ ˘ ˆ 4:7). Spiritul sfant ne ajuta sa ne ımpotrivim ˆ lui Satan. De exemplu, ne putem ımpotrivi ˆ ˆ Diavolului tin ¸ andu-ne sub control mania. Paˆ ˘ ˘ ˘ ˘ vel a scris: „Maniati-v ¸ a, dar nu pacatuiti! ¸ Sa ˘ ˆ ˘ ˘ nu apuna soarele peste mania voastra si¸ sa nu-i faceti¸ loc Diavolului!“ (Ef. 4:26, 27). Dar ˆ ˘ ˆ ce putem face cand avem motive sa ne ma˘ ˘ ˆ ˆ niem? Sa ne rugam imediat ın gand pentru a ˘ ˘ 9. De ce este vital sa dam ascultare cuvintelor din Efeseni 4:26, 27?

Rezolvati¸ imediat ˆ neıntelegerile ¸

˘ ˘ avea „un spirit calm“, straduindu-ne sa ma˘ ˘ ˆ ˘ ˘ nifestam stapanire de sine si¸ sa nu action am ¸ ˆ ˆ ıntr-un mod care ar putea ıntrista spiritul lui ˘ ˘ ˆ Dumnezeu (Prov. 17:27). Sa nu ramanem ˆ ıntr-o stare de iritare, pentru a nu-i da lui Sa˘ ˘ ˘ tan ocazia sa ne determine sa action am gre¸ ˆ sit ¸ (Ps. 37:8, 9). O modalitate prin care ne ımpotrivim Diavolului este aceea de a rezolva ˆ ˆ imediat neıntelegerile, ın armonie cu sfatul ¸ lui Isus (Mat. 5:23, 24; 18:15–17). ˘ ˘ 10 Sa˘ nu cedam niciodata tentatiei ¸ de a fura sau de a fi necinstiti. ¸ Pavel a scris cu privire ˘ la furt: „Hotul ¸ sa nu mai fure, ci mai degra˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ba sa munceasca din greu, facand cu mainile ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ lui o munca buna, ca sa aiba ce sa-i dea celui ˆ ˘ ın nevoie“ (Ef. 4:28). Daca un crestin dedicat ¸ ˆ ˘ ar fura, el ‘ar pangari numele lui Dumnezeu’ ˆ dezonorand acest nume (Prov. 30:7–9). Nici ˘ ˘ ˘ ˆ chiar saracia nu justifica furtul. Cei care ıl iuˆ besc pe Dumnezeu si¸ ısi¸ iubesc aproapele ˘ ˘ sunt constien ti¸ ca furtul nu este niciodata jus¸ tificat (Mar. 12:28–31). 11 Pavel nu ne spune doar ce nu trebuie ˘ ˘ ˘ sa facem, ci si ¸ ce trebuie sa facem. Daca ˘ ˘ traim si ¸ umblam prin spiˆ rit sfant, vom munci din ˘ ˆ greu ca sa ne putem ın˘ griji de familia noastra si ¸ ˘ ˘ ˘ sa avem ‘ce sa-i dam celui ˆ ın nevoie’ (1 Tim. 5:8). ˘ ˆ Isus si ¸ apostolii sai strangeau bani pentru a-i aju˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ta pe saraci, ınsa tradatorul Iuda Iscariot lua din acesti ¸ bani (Ioan 12:4–6). ˘ Cu sigurant¸ a, el nu a fost ˆ condus de spiritul sfant. La fel ca Pavel, noi, ˆ cei ındrumati¸ de spiritul lui Dumnezeu, „ne pur˘ ˆ tam cinstit ın toate“ (Evr. ˘ 10, 11. De ce nu trebuie sa ˘ ˘ furam sau sa fim necinstiti? ¸

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2010

˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Sa ınlaturam orice amaraciune, manie, ˘ ˘ vorbire jignitoare si ¸ rautate. Dupa ce ne-a aver˘ ˆ ˘ tizat sa nu ıntristam spiritul lui Dumnezeu, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Alte modalita ¸ti de a evita Pavel a scris: „Orice amaraciune rautacioasa, ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ sa ıntristam spiritul sfant furie, manie, strigat si¸ vorbire jignitoare sa fie ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ 12 Sa˘ avem grija˘ cum vorbim. Pavel a spus: ınlaturate de la voi, ımpreuna cu orice rautaˆ ˘ ˘ ˘ ˘ „Niciun cuvant stricat sa nu va iasa din gura, te“ (Ef. 4:30, 31). Ca oameni imperfecti, ¸ cu ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ci unul bun pentru zidire, dupa cum este netotii ¸ trebuie sa ne straduim din rasputeri sa ˘ ˆ voie, ca sa le dea celor care-l aud ce este folone tinem sub control gandurile si¸ actiunile. ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ sitor“ (Ef. 4:29). Si de aceast a Dac a am da fr au liber ‘ama¸ ˘ ˘ ˘ ˘ data, apostolul nu ne spune raciunii rautacioase, furiei si¸ ˘ ˆ ˆ doar ce nu trebuie sa facem, maniei’, am ıntrista spiritul ˘ ˘ ci si¸ ce trebuie sa facem. Daca lui Dumnezeu. Acelasi¸ lucru ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ıi permitem spiritului sfant s-ar ıntampla si¸ daca am con˘ sa ne influenteze, vom fi imtabiliza greselile pe care altii ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ pulsionati¸ sa spunem ‘cuvinle-au comis fat¸ a de noi, daca ˘ ˘ ˘ te pentru zidire, ca sa le dam am avea resentimente si¸ daca ˘ ˆ ˘ ˘ celor care le aud ce este foloam refuza sa ne ımpacam ˘ sitor’. Mai mult, din gura cu o persoana care ne-a jigCare dintre aceste fructe ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ noastra nu va iesi¸ „niciun cunit. Daca am ıncepe sa ignocaracterizeaza cel mai ˆ ˘ vant stricat“. Termenul greram sfaturile Bibliei, am pubine vorbirea ta? ˘ ˘ ˘ cesc redat prin „stricat“ este tea dezvolta trasaturi care sa ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ folosit cu referire la carne, ne faca sa pacatuim ımpoˆ peste triva spiritului, consecinte¸ ¸ sau fructe ın curs de alˆ terare. Asa le fiind, bineınteles, dezas¸ ¸ cum suntem dezgustati¸ de alimentele alteratruoase. ˘ ˆ 15 Sa˘ fim buni, plini de comte, tot asa ¸ trebuie sa uram ˘ ˘ vorbirea condamnata de Iepasiune si ¸ iertatori. Pavel a hova. scris: „Fiti¸ buni unii cu altii, ¸ ˘ 13 Vorbirea noastra˘ trebuplini de o tandra compasiu˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ie sa fie decenta, amabine, iertandu-va cu marinimie ˘ ˘ la si unii pe altii, ¸ asa ¸ „dreasa cu sare“ (Col. ¸ cum si¸ Dum˘ ˘ ˘ 3:8–10; 4:6). Oamenii trebuie sa vada din nezeu, prin Cristos, v-a iertat cu marinimie“ ˆ ˘ ˘ ˘ modul ın care vorbim ca suntem diferiti. (Ef. 4:32). Chiar daca ne simtim foarte raniti¸ ¸ ¸ ˘ Asadar, sa rostim mereu cuvinte ‘bune pendin cauza unei greseli ¸ ¸ pe care cineva a comis-o ˆ ˘ ˘ ˘ tru zidire’ si ¸ astfel vom fi ın asentimentul fat¸ a de noi, trebuie sa fim iertatori, la fel ca Ieˆ ˘ ˘ psalmistului, care a cantat: „Vorbele gurii hova (Luca 11:4). Sa presupunem ˆ ca un frate a ˘ ˘ mele si ¸ cugetarea inimii mele sa fie placute spus ceva negativ despre tine. Il abordezi penˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ınaintea ta, o, Iehova, Stanca mea si ¸ Elibetru a rezolva situatia ¸ ivita. El spune ca ıi pare ratorul meu!“ (Ps. 19:14). ˆ ˘ ˆ ˘ 13:18). Astfel vom evita sa ıntristam spiritul lui Iehova.

12, 13. a) Potrivit cu Efeseni 4:29, ce fel de vorbi˘ ˘ ˘ re trebuie sa evitam? b) Cum ar trebui sa fie vorbi˘ rea noastra?

14. In armonie cu Efeseni 4:30, 31, ce anume tre˘ ˆ ˘ ˘ buie sa ınlaturam? ˘ ˘ ˘ 15. Ce trebuie sa facem daca cineva a gresit ¸ fat¸ a de noi? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MAI 2010

˘ ˆ ˆ ˆ ˘ sincer rau si¸ ısi¸ cere iertare. Tu ıl ier ¸ti, ınsa treˆ ˘ buie sa mai faci ceva. In Leviticul 19:18 se spu˘ ˘ ˘ ˘ ne: „Sa nu te razbuni, nici sa nu ¸tii dusm ¸ anie ˘ ˘ pe fiii poporului tau; sa-l iubesti ¸ pe semenul ˘ ˆ tau ca pe tine ınsu ¸ti. Eu sunt Iehova“.

˘ Trebuie sa fim vigilen ¸ti ˆ 16 Cand suntem singuri, am putea fi tentati ¸ ˘ ˆ sa facem lucruri care ıi displac lui Dumnezeu. ˘ ˘ ˘ ˘ Sa presupunem ca un frate ascult a muzica neˆ ˘ ˘ potrivita pentru un crestin. In cele din urma, ¸ ˆ ˘ constiin ta ¸ ıl mustra deoarece a ignorat sfatu¸ ˆ rile Bibliei prezentate ın publicatiile ‘sclavu¸ ˘ ˘ lui fidel si¸ prevazator’ (Mat. 24:45). Probabil ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ca se roaga ın legatura cu aceasta problema si¸ ˆ ısi¸ aminteste ¸ cuvintele lui Pavel din Efeseni ˘ ˆ ˘ ˘ 4:30. Este ferm hotarat sa nu faca vreun luˆ cru ce ar putea ıntrista spiritul lui Dumne˘ zeu. Prin urmare, decide sa nu mai asculte ˘ ˘ ˆ ˘ muzica nepotrivita. Iehova binecuvanteaza o ˘ ˘ ˆ astfel de atitudine. Sa avem deci grija ın per˘ ˘ ˆ ˘ manent¸ a sa nu ıntristam spiritul lui Iehova. 17 Daca˘ nu suntem vigilenti si nu perseve¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ram ın rugaciune, am putea cadea prada unei ˆ practici necurate sau gresite prin care am ın¸ trista spiritul lui Iehova. Deoarece spiritul ˆ ˘ sfant produce calitati¸ care sunt expresia per˘ ˘ ˆ sonalitatii ¸ Tatalui nostru ceresc, a ıntrista spiˆ ˘ ˆ ritul ınseamna a-l ıntrista pe Iehova, lucru de ˘ ˘ 16. Dati¸ un exemplu care sa arate ca ar putea fi ne˘ ˘ ˆ cesar sa facem unele schimbari pentru a nu ıntrista spiritul lui Iehova. ˆ ˆ ˘ 17. Ce s-ar putea ıntampla daca nu suntem vigilenti¸ ˘ si¸ nu ne rugam?

˘ Cum a ¸ti raspunde?

ˆ ˘ ˆ ˙ Ce ınseamna a ıntrista spiritul lui Dumnezeu? ˘ ˘ ˙ Cum ar putea o persoana dedicata ˘ ˆ ˘ lui Iehova sa ıntristeze spiritul sau? ˘ ˆ ˘ ˙ Cum putem evita sa ıntristam ˆ spiritul sfant?

ˆ ˘ care, bineınteles, nu vrem sa ne facem vi¸ ˘ novati¸ niciodata (Ef. 4:30). Scribii iudei din ˘ ˘ ˆ secolul I au pacatuit cand i-au atribuit lui Saˆ ˘ tan miracolele ınfaptuite de Isus. (Cite ¸ste Marcu 3:22–30.) Acei dusmani ai lui Cristos ¸ ˆ ˆ ‘au spus blasfemii ımpotriva spiritului sfant’ ˘ si, ¸ astfel, au comis un pacat de neiertat. Fie ˘ ˘ ca niciodata sa nu ajungem ca ei! ˆ ˆ ˘ ˘ 18 Intrucat nu vrem sub nicio forma sa co˘ ˘ ˘ mitem un pacat de neiertat, trebuie sa pas˘ ˆ tram viu ın minte avertismentul lui Pavel de ˆ a nu ıntrista spiritul. Dar ce se poate spune ˆ ˆ ˘ ˘ ın cazul ın care ai comis un pacat grav? Daca ˘ ˘ ˆ te-ai cait si¸ ai primit ajutor din partea batra˘ nilor, poti¸ trage concluzia ca Dumnezeu te-a ˘ ˘ ˘ ˆ iertat si¸ ca nu ai pacatuit ımpotriva spiritului ˆ ˘ sfant. Cu ajutorul lui Dumnezeu poti¸ evita sa ˆ ˆ ıntristezi din nou spiritul sfant. ˆ 19 Prin intermediul spiritului sfant, Dum˘ nezeu promoveaza iubirea, bucuria si¸ unitaˆ ˆ ˘ tea ın randul poporului sau (Ps. 133:1–3). De ˘ ˆ ˘ aceea, sa nu ıntristam spiritul clevetind sau ˆ spunand lucruri care ar submina respectul ˘ pentru pastorii numiti¸ de spirit (Fap. 20:28; ˘ ˘ ˘ Iuda 8). Dimpotriva, sa promovam unitatea ˆ ˘ ˆ si¸ respectul reciproc ın congregatie. ¸ Sa nu ın˘ ˆ curajam formarea de „bisericute“ ¸ ın poporul ˘ ˆ lui Dumnezeu. Pavel a scris: „Va ındemn deci, ˆ fratilor, ın numele Domnului nostru Isus ¸ ˘ ˆ ˘ Cristos, sa vorbiti¸ toti¸ ın acelasi¸ fel si¸ sa nu ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ fie dezbinari ıntre voi, ci sa fiti¸ strans uniti¸ ın ˆ acelasi¸ gand si¸ aceeasi ¸ opinie“ (1 Cor. 1:10). 20 Iehova doreste si poate sa˘ ne ajute sa˘ nu ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ıntristam spiritul sau. Sa ne rugam neıncetat ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ pentru spirit sfant si¸ sa fim hotarati¸ sa nu-l ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ıntristam! Sa continuam „sa semanam pen˘ ˆ ˘ ˆ tru spirit“, cautand cu toata sinceritatea ındrumarea sa acum si¸ pentru totdeauna! ˘ ˘ 18. Cum putem sti ¸ ca nu am comis un pacat de neiertat? ˆ 19, 20. a) Care sunt cateva lucruri pe care trebuie ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sa le evitam? b) Ce ar trebui sa fim hotarati¸ sa facem?