2010 10

34567 15 OCTOMBRIE 2010

(Paginile 3–11, 16–20, 20–25) ARTICOLE DE STUDIU:

SCOPUL ARTICOLELOR DE STUDIU

29 noiembrie — 5 decembrie

ARTICOLELE DE STUDIU 1, 2 PAGINILE 3–11

˘ ˘ „Cine a ajuns sa cunoasca mintea lui Iehova?“ PAGINA 3

ˆ ˘ C ANTARILE NR. 69, 51

6–12 decembrie

˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ Sa continuam sa cautam mai ıntai „dreptatea Sa“ PAGINA 7

ˆ ˘ C ANTARILE NR. 40, 22

˘ Aceste articole arata cum putem cultiva o ˆ ˘ ˆ prietenie stransa cu Iehova analizand actiu¸ ˘ ˘ ˆ nile lui Isus. Totodata, ele explica ce ınseam˘ na dreptatea lui Dumnezeu, de ce trebuie ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ sa cautam mai ıntai aceasta dreptate si¸ de ce ˘ ˘ ˘ nu trebuie sa-l judecam niciodata pe Iehova ˘ dupa criterii omenesti. ¸ ARTICOLUL DE STUDIU 3 PAGINILE 16–20

ˆ ˘ Esti ¸ primul ın a le ar ata onoare ˘ fratilor de credint¸ a? ¸

ˆ ˘ ˘ Ce ınseamna a le arata onoare fratilor si¸ su¸ ˘ rorilor noastre? De ce trebuie sa facem acest ˆ ˘ lucru? Cum putem fi primii ın a arata onoaˆ ˆ ˘ re? Acestea sunt doar cateva dintre ıntreba˘ ˆ rile la care se va raspunde ın articol.

PAGINA 16

ARTICOLUL DE STUDIU 4 PAGINILE 20–25

13–19 decembrie

ˆ ˘ C ANTARILE NR. 122, 104

20–26 decembrie

ˆ Ce poti¸ face pentru ca ıntrunirile ˘ sa fie ziditoare?

PAGINA 20

ˆ ˘ CANTARILE NR. 20, 64

˘ Acest articol arata ce pot face fratii ¸ care conˆ duc ıntrunirile crestine, precum si¸ cei din ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ auditoriu, astfel ıncat ıntrunirile sa fie ziditoare pentru toti¸ cei prezenti. ¸ Se vor analiza ˆ ˘ si¸ cateva modificari aduse acestei reviste.

5 2010 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate.

wst10 10/15-M

˘ ˘ „CINE A AJUNS SA CUNOASCA MINTEA LUI IEHOVA?“ ˘ ˘ ˘ ˆ „«Cine a ajuns sa cunoasca mintea lui Iehova, ca sa-l ınvete»? ¸ ˆ ˘ Noi ınsa avem mintea lui Cristos.“ (1 COR. 2:16) ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ I S-A ıntamplat vreodata sa nu reuse ¸ sti ¸ sa ˆ ˆ ın ¸telegi modul de gandire al unei persoa˘ ˘ ˘ ˆ ne? Poate ca te-ai casatorit de curand si ¸ ai sen˘ ˘ ˆ timentul ca nu reuse ¸ sti ¸ sa ın ¸telegi pe deˆ ˘ ˘ plin cum gandeste ¸ partenerul tau de via ¸ta. ˆ ˘ ˘ ˆ Intr-adevar, barba ¸tii si gandesc si ¸ femeile ¸ coˆ ˘ ˆ munica ın mod diferit. In unele culturi, chiar ˆ vorbesc dialecte diferite ale aceleiasi ¸ limbi! In plus, diferen ¸tele culturale si ¸ lingvistice gene˘ ˆ reaza modele diferite de gandire si ¸ de comˆ ˆ portament. Totusi, mai ¸ cu cat ıi cunoastem ¸ ˆ ˘ ˆ bine pe al ¸tii, cu atat reusim sa-i ın ¸telegem ¸ mai bine.

2 Prin urmare, n-ar trebui sa˘ fim surprinsi ¸ ˘ ˆ ca modul nostru de gandire este foarte diferit ˆ de modul de gandire al lui Iehova. Prin proˆ fetul Isaia, Iehova le-a spus israeli ¸tilor: „Ganˆ ˘ durile voastre nu sunt gandurile mele si ¸ caile ˘ mele nu sunt caile voastre“. Pentru a ilustra ˘ ˆ ˆ acest lucru, Iehova a adaugat: „Pe cat de ınal˘ ˘ ˆ ˆ ˆ te sunt cerurile fa ¸ta de pamant, pe atat de ınal˘ ˘ ˘ ˆ te sunt caile mele fa ¸ta de caile voastre si ¸ gan˘ ˆ durile mele fa ¸ta de gandurile voastre“ (Is. 55:8, 9). ˆ ˘ ˘ ˘ 3 Dar ınseamn a aceasta ca nici macar n-ar ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ trebui sa ıncercam sa ın ¸telegem modul de ˆ ˆ ˘ gandire al lui Iehova? Bineın ¸teles ca nu. Desi ¸ ˘ ˆ niciodata nu vom putea ın ¸telege pe deplin toaˆ ˆ ˘ ˘ te gandurile lui Iehova, Biblia ne ındeamna sa

T¸

ˆ ˆ ˘ 1, 2. a) Ce dificultate ıntampina mul ¸ti oameni? ˘ ˘ ˆ b) Ce nu ar trebui sa uitam ın ce prive ¸ste modul ˆ nostru de gandire ¸si cel al lui Iehova? ˘ ˘ 3. Men ¸tiona ¸ti doua modalita ¸ti prin care putem culˆ ˘ tiva „o prietenie stransa“ cu Iehova.

˘ ˆ ˘ cultivam „o prietenie stransa“ cu el. (Cite ¸ste Psalmul 25:14; Proverbele 3:32.) O modalitate de a ne apropia de Iehova este aceea de a da ˆ ˆ aten ¸tie faptelor sale consemnate ın Cuvantul ˘ ˘ sau, Biblia (Ps. 28:5). O alta modalitate este ˘ ˘ aceea de a ne stradui sa cunoastem „mintea ¸ lui Cristos“, care este „chipul Dumnezeului ˘ ˘ nevazut“ (1 Cor. 2:16; Col. 1:15). Daca ne fa˘ ˘ ˘ cem timp sa studiem relatarile biblice si ¸ sa ˘ ˆ ˘ ˆ meditam la ele, putem ıncepe sa ın ¸telegem ca˘ ˘ ˆ lita ¸tile lui Iehova si ¸ modul sau de gandire.

˘ ˘ O tendin ¸ta gresit a ˘ ˘ ˆ ¸ careia trebuie sa ne ımpotrivim ˆ ˘ 4 Cand meditam la ac ¸tiunile lui Iehova, tre˘ ˘ ˘ buie sa fim aten ¸ti sa nu cedam tendin ¸tei de ˘ a-l judeca pe Dumnezeu dupa criterii ome˘ ˘ nesti. ¸ La aceasta tendin ¸ta face referire Iehova ˆ ˆ ˘ ın Psalmul 50:21, cand spune: „Ai crezut ca ˆ ˘ voi fi ca tine“. Cu peste 175 de ani ın urma, ˘ un biblist remarca: „Oamenii au tendin ¸ta sa-l ˆ judece pe Dumnezeu prin prisma gandirii lor, ˆ ˘ ˆ ˘ considerand ca si ¸ Dumnezeu este ıngradit de ˘ aceleasi ¸ legi pe care trebuie sa le respecte ei“. ˘ 5 Dar de ce este important sa˘ nu-l judecam pe Iehova prin prisma criteriilor si ¸ dorin ¸telor ˘ ˘ noastre? Pe masura ce studiem Scripturile, ˘ unele ac ¸tiuni ale lui Iehova ar putea parea oa˘ recum nedrepte din perspectiva noastra limi˘ tata de oameni imperfec ¸ti. Israeli ¸tii din ve˘ ˆ ˘ chime au ajuns sa gandeasca astfel si ¸ au tras ˘ ˆ o concluzie gresit ¸ a privind modul ın care ˘ ˘ ˆ 4, 5. a) Carei tendin ¸te gre ¸site trebuie sa ne ımpo˘ ˆ ˘ trivim? Explica ¸ti. b) Ce au ajuns sa gandeasca israeli ¸tii?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2010

3

˘ ˘ ˘ ac ¸tiona Iehova fa ¸ta de ei. Sa remarcam ce le-a ˆ ˘ spus Iehova: „Voi ınsa ve ¸ti zice: «Calea lui Ie˘ ˘ hova nu este dreapta». Asculta ¸ti, va rog, ca˘ ˘ sa a lui Israel! Calea mea nu este dreapta? ˘ Oare nu caile voastre nu sunt drepte?“ (Ezec.

18:25). ˘ ˘ 6 Pentru a nu ajunge sa-l judecam pe Ieho˘ ˘ va dupa criterii omenesti ¸ trebuie sa recunoas-¸ ˘ ˘ ˘ ˘ tem ca perspectiva noastra este limitata si ¸ ca ˆ modul ın care privim lucrurile este uneori ˘ ˆ ˘ foarte eronat.

Iov a trebuit sa ınve ¸te aceasta ˆ ˆ lec ¸tie. In suferin ¸ta si ¸ ın disperarea lui, el a devenit oarecum egocentric si din ve¸ a pierdut ˆ ˘ dere lucrurile mai importante. Insa Iehova l-a ˘ ˘ ˘ ajutat cu iubire sa-si ¸ largeasca perspectiva. Puˆ ˆ ˘ nandu-i peste 70 de ıntrebari, la care Iov n-a ˘ putut raspunde, Iehova l-a constientizat de li¸ ˘ ˆ mitele capacita ¸tii lui de ın ¸telegere. Iov a do˘ vedit umilin ¸ta si corectat punctul de ve¸ si-a ¸ dere. (Cite ¸ste Iov 42:1–6.) ˘ ˆ Sa ne ınsusim ¸ „mintea lui Cristos“ ˆ ˘ ˘ 7 Isus l-a imitat ın mod perfect pe Tatal sau ˆ ˘ ın tot ce a spus si ¸ a facut (Ioan 14:9). De ace˘ ˘ ˆ ea, analizarea ac ¸tiunilor lui ne ajuta sa ın ¸teleˆ gem modul de gandire al lui Iehova (Rom. ˘ ˘ ˘ 15:5; Filip. 2:5). Sa analizam deci doua rela˘ tari din evanghelii. ˘ ˆ 8 Sa˘ ne imaginam scena. Era ınainte de Pas-¸ ˆ tele din 32 e.n. Apostolii lui Isus se ıntorsese˘ ˆ ra de pu ¸tin ın ˆ timpˆ dintr-un tur de predicare ˘ Galileea. Intrucat erau obosi ¸ti dupa acea acti˘ ˆ vitate intensa, Isus i-a dus ıntr-un loc retras ˆ ˘ de ˘ ˘ pe ¸tarmul nord-estic al Marii Galileii. Insa mii ˘ de oameni au mers dupa ei. Isus i-a vindecat ˆ ˘ ˘ si ¸ i-a ınva ¸tat multe lucruri. Totusi, ¸ a aparut o ˘ ˘ problema: Cum puteau to ¸ti acesti ¸ oameni sa ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ 6. a) Ce lec ¸tie a ınva ¸tat Iov? b) Ce ınva ¸taminte desˆ ˆ prindem din ceea ce i s-a ıntamplat lui Iov? ˘ ˘ ˆ 7. Cum ne ajuta analizarea ac ¸tiunilor lui Isus sa ınˆ ¸telegem modul de gandire al lui Iehova? ˘ ˆ 8, 9. Potrivit relatarii din Ioan 6:1–5, ın ce context ˆ i-a pus Isus o ıntrebare lui Filip, ¸si de ce?

4

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2010

˘ ˆ ˆ faca rost de mancare ıntr-un astfel de loc, aflat ˆ departe de oras? ¸ Sesizand problema, Isus l-a ˆ ıntrebat pe Filip, care era din acea regiune: ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ „De unde sa cumparam paini ca sa manance acestia?“ (Ioan 6:1–5). ¸ ˆ 9 De ce i-a pus Isus aceasta˘ ıntrebare lui Fiˆ lip? Era cumva ıngrijorat? Nicidecum. Atunci ˆ la ce s-a gandit el? Apostolul Ioan, care a fost ˘ ˘ ˘ de fa ¸ta, explica: „[Isus] spunea aceasta ca sa-l ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ puna la ıncercare, caci el stia ¸ ce urma sa faca“ ˘ ˘ (Ioan 6:6). Cu acea ocazie, Isus a vrut sa vada ˆ ˘ cat de mult progresasera discipolii pe plan spiˆ ritual. Prin ıntrebarea pe care i-a adresat-o lui ˆ Filip, el a adus problema ın aten ¸tia lor si ¸ le-a ˘ ˆ dat posibilitatea sa-si ¸ exprime credin ¸ta ın ceea ˘ ˘ ˘ ce putea el sa faca. Totusi, ¸ ei n-au vadit cre˘ ˘ din ¸ta. Reac ¸tia lor a dezvaluit perspectiva limi˘ tata pe care o aveau asupra lucrurilor. (Cite ¸s˘ ˘ ˘ te Ioan 6:7–9.) Isus le-a aratat apoi ca putea sa ˘ ˘ ˘ faca ceva ce ei nici macar nu-si ¸ imaginasera. ˘ ˆ El a hranit ın mod miraculos miile de oameni ˘ ˆ flamanzi (Ioan 6:10–13). ˆ 10 Aceasta˘ relatare ne poate ajuta sa˘ ın ¸teleˆ ˆ ˘ gem cum a gandit Isus ıntr-o alta situa ¸tie. La ˘ ˘ pu ¸tin timp dupa ce a hranit acea mul ¸time de oameni, Isus si¸ apostolii au mers spre nord, ˆ ˘ ˆ dincolo de grani ¸tele Israelului, pana ın regiuˆ ˆ nea Tirului si ¸ a Sidonului. Acolo au ıntalnit o ˘ ˘ femeie grecoaica, ce l-a implorat pe Isus sa-i ˆ ˘ vindece fiica. La ınceput, Isus nu i-a raspuns. ˆ ˆ ˘ Dar, ıntrucat femeia insista, el i-a zis: „Lasa ˆ ˆ ˘ ˘ mai ıntai sa se sature copiii, caci nu este bine ˘ ˆ ˘ sa iei painea copiilor si ¸ s-o arunci la ca ¸tei“ (Mar. 7:24–27; Mat. 15:21–26). ˆ ˘ 11 De ce a refuzat Isus la ınceput sa o ajute ˆ pe femeie? O punea el la ıncercare, asa ¸ cum ˘ ˘ facuse cu Filip, pentru a vedea cum avea sa ˆ ˘ reac ¸tioneze, dandu-i astfel posibilitatea sa-si ¸ ˘ ˘ arate credin ¸ta? Chiar daca textul scris nu reda ˘ tonul cu care a vorbit Isus, cu siguran ¸ta el nu ˘ 10–12. a) Cum s-ar putea explica faptul ca Isus nu ˆ a ındeplinit imediat cererea femeii grecoaice? b) Ce ˆ vom analiza ın continuare?

ˆ ˆ ˘ ˘ Ce ınvat¸ am despre modul de gandire al lui Iehova ˆ observand cum a procedat el cu Moise si ¸ cu Avraam?

ˆ ˘ a descurajat-o. El a folosit cuvantul „ca ¸tei“ ˆ ˘ — nu „caini“, cu care erau asemana ¸ti memˆ brii poporului ei —, ındulcind astfel compa˘ ˘ ra ¸tia. Modul sau de ac ¸tiune ar putea fi asemaˆ ˘ ˘ nat cu modul ın care procedeaza un parinte ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ care are de gand sa ındeplineasca rugamintea ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ copilului sau, ınsa nu-si ¸ arata de la ınceput inˆ ˆ ten ¸tia pentru a vedea cat de mult ısi ¸ doreste ¸ copilul lucrul cerut. Indiferent ce l-a deter˘ ˆ ˘ minat pe Isus sa ac ¸tioneze ın acel fel, dupa ˆ ce femeia si-a exprimat credin ¸ta, el i-a ınde¸ ˘ ˘ plinit cu bunavoin ¸ta cererea. (Cite ¸ste Marcu 7:28–30.) ˘ 12 Aceste doua˘ relatari din evanghelii ne aju˘ ˘ ˆ ta sa ın ¸telegem mai bine „mintea lui Cristos“. ˆ In continuare vom vedea cum ne pot ajuta ele ˘ ˆ sa ın ¸telegem mai bine „mintea lui Iehova“.

ˆ Modul ın care a procedat Iehova cu Moise ˆ ˆ ˆ 13 In ¸telegand mai bine modul de gandire al ˆ ˘ lui Isus, putem ın ¸telege pasajele biblice al ca˘ ˘ ror sens este mai greu de patruns. Sa anali˘ zam, de exemplu, cuvintele pe care i le-a adre˘ sat Iehova lui Moise dupa ce israeli ¸tii si-au ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ facut un vi ¸tel de aur si ¸ au ınceput sa se ınchine la el. Dumnezeu a spus: „M-am uitat la ˘ ˘ ˆ acest popor si ¸ iata ca este un popor cu gatul ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ¸teapan. Acum, lasa-ma, ca sa ma aprind de ˘ ˆ 13. De ce este important sa ın ¸telegem modul de ˆ gandire al lui Isus?

ˆ ˆ ˘ ˘ manie ımpotriva lor si ¸ sa-i nimicesc si ¸ sa fac din tine o na ¸tiune mare“ (Ex. 32:9, 10). ˘ 14 Relatarea continua˘ astfel: „Moise s-a stra˘ ˆ duit sa ımbuneze fa ¸ta lui Iehova, Dumnezeul ˘ ˘ sau, si ¸ a zis: «O, Iehova, de ce sa te aprinzi de ˆ ˆ ˘ manie ımpotriva poporului tau, pe care l-ai scos din ¸tara Egiptului cu putere mare si ¸ cu ˆ ˘ ˘ ˘ mana tare? De ce sa zica egiptenii: „I-a scos ˘ ˆ ˘ cu inten ¸tii rele, ca sa-i omoare ın mun ¸tiˆ si ¸ sa-i ˘ ˘ ˆ nimiceasca de pe fa ¸ta pamantului“? Intoarˆ ˘ ˘ ˆ ce-te de la mania ta aprinsa si ¸ schimba- ¸ti gan˘ ˘ dul de la raul pe care vrei sa-l faci poporului ˘ tau! Aminteste¸ ¸ti de Avraam, de Isaac si ¸ de Is˘ ˘ ˆ rael, slujitorii tai, carora le-ai jurat pe tine ınˆ ˘ ˆ ˘ ˆ su ¸ti, spunandu-le: „Va voi ınmul ¸ti saman ¸ta ca stelele cerurilor si ¸ voi da semin ¸tei voastre toa˘ ˘ ˆ ta ¸tara aceasta pe care am aratat-o, ca s-o ia ın ˘ ˆ stapanire pe timp indefinit“». Si ¸ Iehova si-a ¸ ˆ ˘ ˘ schimbat gandul de la raul pe care spusese ca-l ˘ va face poporului sau“ (Ex. 32:11–14).1 15 Era oare nevoie ca Moise sa˘ corecteze moˆ ˆ dul de gandire al lui Iehova? In niciun caz! ˘ ˘ Desi ¸ Iehova a spus ce inten ¸tiona sa faca, aceas˘ ta nu reprezenta decizia sa definitiva. Cu acea ˆ ocazie, Iehova l-a pus la ıncercare pe Moise, ˆ ˘ 1 In Numerele 14:11–20 este consemnata o situatie ¸ ˘ ˘ asemanatoare.

14. Cum a reac ¸tionat Moise la cuvintele lui Iehova? ˆ 15, 16. a) Prin modul ın care a vorbit, ce posibilitate i-a dat Iehova lui Moise? b) Ce a decis Iehova ˆ ın final?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2010

5

˘ ˆ asa ¸ cum a facut mai tarziu Isus cu Filip si ¸ cu ˘ femeia grecoaica. El i-a dat lui Moise posibili˘ tatea sa-si ¸ exprime punctul de vedere.1 Iehoˆ ˆ va ıl numise pe Moise mediator ıntre El si ¸ Israel si ¸ acum pur si ¸ simplu respecta rolul pe ˆ ˘ ˘ care i-l ıncredin ¸tase. Totodata, Iehova voia sa ˘ ˘ ˘ vada daca Moise avea sa se lase coplesit ¸ de ˘ ˆ sentimentele de dezamagire si ¸ de manie. Avea ˘ ˘ ˘ el sa se foloseasca de aceasta situa ¸tie pentru ˘ ˘ a-i sugera lui Iehova sa renun ¸te la Israel si ¸ sa ˘ ˘ faca din descenden ¸tii lui o na ¸tiune puternica? ˘ ˘ 16 Raspunsul lui Moise a dezvaluit credin ¸ta ˆ ˆ si ¸ ıncrederea lui ın dreptatea lui Iehova. Reac˘ ˘ ¸tia lui a demonstrat ca el nu urmarea interese egoiste, ci dorea fierbinte ca numele lui Ie˘ hova sa nu fie dezonorat. Asadar, Moise a ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ aratat ca a ın ¸teles „mintea lui Iehova“ ın ˘ ˘ ˆ ˆ aceastaˆ privin ¸ta (1 Cor. 2:16). Ce s-a ıntamplat ˆ ˆ ˘ apoi? Intrucat ınca nu luase o decizie defini˘ ˆ ˆ ˘ tiva ın privin ¸ta modului ın care urma sa acˆ schimbat gandul“. Ast¸tioneze, Iehova „si-a ¸ fel, Iehova n-a mai adus nenorocirea pe care ˘ ˘ ˘ ˆ spusese ca inten ¸tiona sa o aduca asupra ıntregii na ¸tiuni. ˘ 1 Potrivit unor biblisti, ¸ expresia idiomatica din limba ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ebraica redata ın Exodul 32:10 prin „lasa-ma“ poate fi ˆ ˘ ınteleas a ca o invitatie, ¸ ¸ ca un mod de a-i sugera lui Moi˘ ˘ ˘ ˆ ˘ se ca i se permitea sa intervina ın favoarea natiunii, ‘sa ¸ ˆ ˘ stea ın spartura’ dintre Iehova si (Ps. 106:23; ¸ ¸ natiune Ezec. 22:30). Indiferent care ar fi sensul expresiei, din re˘ ˘ latare reiese clar ca Moise s-a simtit ¸ liber sa-si ¸ exprime ˆ opinia ınaintea lui Iehova.

˘ Va aminti ¸ti? ˘ ˆ ˙ Ce ne va ajuta sa ne ımpotrivim tendin ¸tei de a-l judeca pe Iehova ˘ dupa criteriile noastre? ˘ ˙ Cum ne ajuta analizarea ac ¸tiunilor ˘ ˘ lui Isus sa cultivam „o prietenie ˆ ˘ stransa“ cu Iehova? ˆ ˘ ˘ ˙ Ce ınva ¸taminte desprindem din ˆ modul ın care Iehova a discutat cu Moise ¸si cu Avraam?

6

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2010

ˆ Modul ın care a procedat Iehova cu Avraam 17 Un alt exemplu care demonstreaza˘ ca˘ Ie˘ ˘ ˘ hova le ofera slujitorilor sai ocazia sa-si ¸ expriˆ ˆ me credin ¸ta si ¸ ıncrederea ın el este episodul ˆ ˘ ˆ ın care Avraam si-a aratat ıngrijorarea cu pri¸ ˘ vire la Sodoma. Potrivit acestei relatari, Ieho˘ ˘ ˆ va a dovedit multa rabdare, permi ¸tandu-i lui ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ Avraam sa-i puna cateva ıntrebari. La un moˆ ˘ ˘ ment dat, Avraam a spus plin de ınflacarare: ˆ ˘ ˘ „Departe de tine gandul sa faci astfel: sa omori ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ pe cel drept ımpreuna cu cel rau si ¸ sa se ınˆ ˘ tample cu cel drept ca si ¸ cu cel rau! Departe ˆ de tine gandul acesta! Oare nu va face Jude˘ ˆ ˘ ˆ catorul ıntregului pamant ce este drept?“ (Gen. 18:22–33). ˆ ˘ ˘ ˘ 18 Ce ınv a ¸tam din aceasta relatare despre ˆ modul de gandire al lui Iehova? Era nevoie ca ˘ ˘ lui Iehova sa i se aduca argumente pentru a ˘ lua decizia corecta? Nu. Desigur, el ar fi putut ˆ ˘ men ¸tiona de la ınceput motivele ce stateau ˆ la baza deciziei sale. Dar, permi ¸tandu-i lui ˘ ˘ ˆ ˘ Avraam sa-i puna ıntrebari, Iehova i-a acordat ˘ ˘ ˆ ˘ timp ca sa-i accepte decizia si ¸ sa-i ın ¸teleaga ˆ ˘ modul de gandire. Totodata, i-a dat posibilita˘ ˆ ˘ ˘ ˆ tea sa ın ¸teleaga profunzimea drepta ¸tii si ¸ a ın˘ durarii sale. Da, Iehova l-a tratat pe Avraam ca pe un prieten (Is. 41:8; Iac. 2:23). ˆ ˘ ˘ Inva ¸taminte pentru noi ˆ ˘ 19 Ce am ınv a ¸tat despre „mintea lui Iehova“ ˆ ˘ ˆ ˘ din cele analizate pana acum? Am ın ¸teles ca ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ trebuie sa lasam Cuvantul lui Dumnezeu sa ˘ ˆ ne dezvaluie cum gandeste ¸ Iehova. Nu trebuie ˘ ˘ ˘ sa-l judecam pe Iehova dupa criterii omenesti, ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ dupa modul nostru de gandire si ¸ dupa ın ¸tele˘ ˘ gerea noastra limitata. Iov a spus: „[Dumne˘ ˘ zeu] nu este om ca mine ca sa-i raspund, ca ˘ ˆ ˘ ˘ sa mergem ımpreuna la judecata“ (Iov 9:32). ˘ ˘ ˆ 17. Cum a dovedit Iehova multa rabdare cand ˘ ˆ Avraam ¸si-a aratat ıngrijorarea? ˆ ˘ ˘ ˆ 18. Ce ınva ¸tam din modul ın care a procedat Iehova cu Avraam? ˘ ˘ 19. Cum putem sa urmam exemplul lui Iov?

ˆ ˆ ˘ ˆ Cand ıncepem sa ın ¸telegem mintea lui Iehoˆ ˘ va, nu putem decat sa recunoastem asemenea ¸ ˘ ˘ lui Iov: „Iata! Acestea sunt marginile cailor ˆ ˘ sale si glasului sau! Dar ¸ nu auzim decat soapta ¸ ˘ ˘ ˆ tunetul sau puternic cine poate sa-l ın ¸telea˘ ga?“ (Iov 26:14). ˘ 20 Dar ce ar trebui sa˘ facem daca, atunci ˆ ˆ ˆ cand citim Scripturile, ıntalnim un pasaj mai ˆ ˆ greu de ın ¸teles, ındeosebi cu privire la modul ˆ ˘ ˘ de gandire al lui Iehova? Daca si ¸ dupa ce am ˘ ˘ ˘ facut cercetari avem neclarita ¸ti, putem consiˆ dera lucrul acesta un test al ıncrederii noastre ˆ ˘ ˘ ın Iehova. Sa nu uitam: unele pasaje ne ˘ ˘ ˆ dau posibilitatea sa demonstram cat de bine ˘ ˘ ˘ ˆ 20. Ce ar trebui sa facem daca nu reu ¸sim sa ın ¸telegem un pasaj biblic?

˘ ˘ am ajuns sa cunoastem calita ¸tile lui Iehova si ¸ ¸ ˘ ˘ sa ne dovedim convingerea ca ac ¸tiunile sale ˘ ˆ ˘ ˘ reflecta ıntotdeauna aceste calita ¸ti. Totodata, ˘ ˘ ˘ ˆ sa recunoastem cu umilin ¸ta ca nu ın ¸telegem ¸ tot ce face el (Ecl. 11:5). Astfel, ne vom sim ¸ti ˆ ˘ ˘ ındemna ¸ti sa exclamam asemenea apostoluˆ ˘ ˆ lui Pavel: „O, adancul boga ¸tiei, ın ¸telepciunii ˆ ˘ si ¸tei lui Dumnezeu! Cat de nepa¸ cunostin ¸ ˘ ˆ trunse sunt judeca ¸tile sale si ¸ cat de necuprin˘ ˘ ˘ se caile sale! Fiindca «cine a ajuns sa cunoas˘ ca mintea lui Iehova sau cine a devenit ˘ sfatuitorul lui»? Sau: «Cine i-a dat primul, ca ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sa trebuiasca sa fie rasplatit?» Caci toate lucru˘ rile sunt de la el, prin el si ¸ pentru el. A lui sa fie gloria pentru totdeauna! Amin!“ (Rom. 11:33–36).

˘ ˘ ˘ ˘ ˘ SA CONTINU ˆ ˆ AM SA CAUTAM MAI INTAI „DREPTATEA SA“ ˆ ˆ ˘ ˘ „Continuati ¸ sa cautati ¸ mai ıntai regatul si ¸ dreptatea Sa ˘ ˘ si ¸ toate aceste lucruri va vor fi adaugate.“ (MAT. 6:33) ˘ ˘ ˆ ˆ ONTINUATI ¸ sa cautati¸ mai ıntai regatul“ ˆ (Mat. 6:33). Acest ındemn dat de Isus ˆ Cristos ın Predica de pe munte le este bine cuˆ noscut Martorilor lui Iehova din prezent. In ˘ ˘ ˘ orice aspect al vietii, ¸ noi ne straduim sa ara˘ ˘ ˘ ˘ tam ca iubim Regatul ¸ ca dorim sa fim loiali ˆ ˘ si ˘ acestui guvern. Insa nu trebuie sa pierdem din ˆ vedere nici a doua parte a ındemnului, si ¸ anu˘ ˘ ˘ me sa cautam „dreptatea Sa“. Dar ce este drepˆ ˘ ˘ tatea lui Dumnezeu si ¸ ce ınseamna a cauta ˆ ˆ ˘ mai ıntai aceasta dreptate?

„C

˘ 1, 2. Ce este dreptatea lui Dumnezeu, ¸si ce sta la baza ei?

2 Termenii din limbile originale reda prin ¸ti „dreptate“ pot fi tradusi si prin „justi ¸tie“ sau ¸ ¸ „corectitudine“. Prin urmare, dreptatea lui ˘ Dumnezeu reprezinta ceea ce este corect poˆ trivit normelor si ¸ principiilor sale. In calitate ˘ ˘ de Creator, Iehova are dreptul sa stabileasca ˘ ce este bine si¸ ce este ˆrau, ce este corect si ¸ ce ˘ este gresit ¸ (Rev. 4:11). Insa dreptatea lui Dum˘ ˆ ˘ nezeu nu este o lista nesfarsit ¸ a de reguli ˘ si ¸ dispozi ¸tii sau un cod de legi ce denota ˘ ˘ rigiditate si ¸ lipsa de considera ¸tie fa ¸ta de per˘ ˘ soana. La baza ei sta personalitatea lui Iehoˆ ˆ ˘ va, ın care se ımpletesc armonios calita ¸tile lui

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2010

7

ˆ fundamentale: dreptatea, iubirea, ın ¸telepciunea si ¸ puterea. Dreptatea lui Dumnezeu are ˘ ˘ ˘ deci legatura cu voin ¸ta si ¸ cu scopul sau si ¸ in˘ clude tot ceea ce asteapt a el de la cei ce do¸ ˘ ˆ ˘ resc sa ıi slujeasca. ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ 3 Ce ınseamna a cauta mai ıntai dreptatea ˆ ˘ ˆ lui Dumnezeu? Simplu spus, ınseamna a ın˘ faptui voin ¸ta lui Dumnezeu cu scopul de a-i ˘ ˘ fi placu ¸ti. A cauta dreptatea sa presupune a ne ˘ ˘ ˘ stradui sa traim potrivit principiilor si ¸ normelor sale perfecte, nu potrivit normelor noas˘ tre. (Cite ¸ste Romani 12:2.) Acest mod de via ¸ta ˘ ˘ are legatura cu rela ¸tiile noastre cu Iehova. A ˘ ˆ ˘ cauta dreptatea lui Dumnezeu nu ınseamna a ˘ ˘ ne supune legilor sale de teama ca vom fi pe˘ ˘ ˘ depsi ¸ti. Noi ne straduim sa-i placem lui Ieˆ ˘ hova deoarece ıl iubim. Iubirea ne motiveaza ˘ ˘ sa sus ¸tinem normele sale si ¸ sa nu ne stabi˘ lim norme proprii. Recunoastem ca asa ¸ ¸ este ˘ ˘ ˘ corect sa facem, ca asa ¸ am fost crea ¸ti sa ˘ ac ¸tionam. Asemenea lui Isus Cristos, Regele ˘ Regatului lui Dumnezeu, trebuie sa iubim dreptatea (Evr. 1:8, 9). ˘ ˘ 4 Dar de ce este important sa˘ caut am drep˘ ˆ tatea lui Iehova? Sa ne gandim la testul la care ˆ ˘ au fost supusi ¸ Adam si ¸ Eva ın gradina Edenu˘ ˘ ˘ lui. Ei trebuiau sa arate daca aveau sa recu˘ noasca dreptul lui Iehova de a stabili norme˘ le cu privire la bine si ¸ la rau (Gen. 2:17; 3:5). ˆ ˆ Intrucat nu au recunoscut acest drept au adus suferin ¸ta si descen¸ moartea asupra ˆ tuturor ˘ ˆ den ¸tilor lor (Rom. 5:12). Insa Cuvantul lui ˘ Dumnezeu spune: „Cine urmareste ¸ dreptatea ˘ ˘ ˘ si ¸ bunatatea iubitoareˆ va gasi via ¸ta, dreptate ¸si ˘ ˘ ˆ glorie“ (Prov. 21:21). Intr-adevar, cautand mai ˆ ˆ ˆ ıntai dreptatea lui Dumnezeu vom fi ın rela¸tii armonioase cu el, iar lucrul acesta va duce ˘ la salvarea noastra (Rom. 3:23, 24). ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ 3. a) Ce ınseamna a cauta mai ıntai dreptatea lui Dumnezeu? b) De ce sus ¸tinem normele drepte ale lui Iehova? ˘ ˘ ˘ 4. De ce este important sa cautam dreptatea lui Dumnezeu?

8

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2010

˘ ˆ Sa nu devenim drep ¸ti ın ochii nostri ¸ ˆ Cand le-a scris crestinilor din Roma, apos¸ ˘ tolul Pavel a men ¸tionat o capcana pe care to ¸ti ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ trebuie sa o evitam daca dorim sa reusim ın ¸ ˘ ˆ ˆ eforturile noastre de a cauta mai ıntai dreptatea lui Dumnezeu. Vorbind despre cona ¸tiona˘ ˘ lii sai evrei, Pavel a spus: „Le depun marturie ˘ ca au zel pentru Dumnezeu, dar nu potrivit cu˘ nostin ¸tei exacte, fiindca n-au cunoscut drepta¸ ˘ ˘ tea lui Dumnezeu, ci au cautat sa ¸si-o stabileas˘ ˘ ca pe-a lor si¸ astfel nu s-au supus drepta ¸tii lui Dumnezeu“ (Rom. 10:2, 3). Potrivit cuvintelor ˆ ˘ ˆ ˘ lui Pavel, acei ınchinatori nu ın ¸telesesera dreptatea lui Dumnezeu deoarece erau preocupa ¸ti ˘ ˘ sa-si¸ stabileasca propria dreptate.1 ˘ ˆ ˘ 6 Si noi am putea cadea ın aceasta capca¸ ˘ ˘ na daca am considera serviciul pentru Dumˆ nezeu o competi ¸tie, comparandu-ne cu al ¸tii. ˆ Manifestand o astfel de atitudine am putea ˘ ˘ ˘ ˆ ajunge cu usurin am ın ¸te¸ta sa ne supraestim ¸ ˘ ˆ lepciunea si ¸ conduita dreapta. In acest caz am ˘ dovedi ca am uitat dreptatea lui Iehova (Gal. ˘ 6:3, 4). Motiva ¸tia corecta pentru a face ce este ˘ ˆ drept e iubirea pentru Iehova. Daca am ıncer˘ ca sa ne dovedim propria dreptate s-ar putea, ˘ ˘ de fapt, sa dovedim ca nu-l iubim pe Dumnezeu. (Cite ¸ste Luca 16:15.) ˆ 7 Isus era ıngrijorat cu privire la cei „care ˆ ˘ erau convinsi ¸ ın sinea lor ca erau drep ¸ti si ¸ care ˆ ˘ ıi considerau pe ceilal ¸ti un nimic“. El a facut ˘ ˘ ˆ referire la aceasta tendin ¸ta a oamenilor ıntr-o ˘ ilustrare: „Doi oameni au urcat la templu sa ˘ ˆ se roage: unul era fariseu si ¸ celalalt ıncasator ˘ ˆ de impozite. Fariseul statea ın picioare si ¸ se ˆ ˆ ruga ın sinea lui astfel: «O, Dumnezeule, ı ¸ti 5

ˆ ˘ 1 Potrivit unui biblist, cuvantul din limba originala ˆ tradus prin „a stabili“ poate ınsemna si „a ridica un mo¸ nument“. Astfel, acei evrei ridicau, figurativ vorbind, un monument spre propria lor glorie, nu spre gloria lui Dumnezeu.

˘ ˘ ˘ 5. Ce capcana trebuie sa evitam? ˘ ˘ 6. Ce atitudine trebuie sa evitam, ¸si de ce? ˆ ˘ ˘ 7. Ce a spus Isus ın legatura cu tendin ¸ta oamenilor de a se considera drep ¸ti?

Ce lectie ¸ desprindem din ilustrarea lui Isus despre cei doi oameni care se rugau la templu?

˘ mul ¸tumesc ca nu sunt ca ceilal ¸ti oameni — extorcatori, nedrep ¸ti, adulteri —, nici chiar ca ˆ acest ıncasator de impozite. Eu postesc de ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ doua ori pe saptamana si ¸ dau zeciuiala din tot ˆ ˆ ce castig».

Dar ıncasatorul de impozite, care ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ statea ın picioare la distan ¸ta, nu ındraznea ˘ ˘ ˘ nici macar sa-si ¸ ridice ochii spre cer, ci se baˆ ˆ ˘ tea ın piept, zicand: «O, Dumnezeule, ai mila ˘ ˘ ˆ de mine, pacatosul!»“. Isus a ıncheiat astfel: ˘ ˆ „Va spun: Omul acesta a coborat la casa lui ˘ ˆ ˘ dovedind ca este mai drept decat celalalt, pen˘ ˆ ˘ tru ca cine se ınal ¸ta va fi umilit, dar cine se ˆ ˘ umileste ¸ va fi ınal ¸tat“ (Luca 18:9–14).

˘ Sa nu fim ‘exagerat de drep ¸ti’ ˘ 8 O alta˘ capcana˘ pe care trebuie sa˘ o evitam ˘ ˆ este descrisa ın Eclesiastul 7:16: „Nu fi exage˘ ˘ ˘ ˆ rat de drept si¸ nu te arata peste masura de ın˘ ¸telept. De ce sa- ¸ti atragi singur nenorocirea?“. ˘ Sub inspira ¸tie, scriitorul biblic men ¸tioneaza ˆ ın continuare un motiv pentru a evita aceas˘ ˘ ˘ ˘ ta atitudine: „Caci nu exista om drept pe paˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ mant care sa faca numai binele si ¸ sa nu paca˘ tuiasca“ (Ecl. 7:20). Cel ce devine „exagerat de ˆ drept“ ısi ¸ stabileste ¸ propriile norme de drepˆ ˘ ˆ ˘ tate si ¸ ıi judeca pe ceilal ¸ti pe baza lor. El ınsa ˆ ˘ ˘ ˆ nu ısi ¸ da seama ca, procedand astfel, pune normele sale mai presus de normele lui Dumˆ nezeu si, ¸ prin urmare, se dovedeste ¸ nedrept ın ochii lui Dumnezeu.

9 Daca˘ suntem ‘exagerat de drep ¸ti’ am putea ˘ ˆ ˘ ˆ ajunge chiar sa punem la ındoiala modul ın ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ care ac ¸tioneaza Iehova. Sa nu uitam ınsa ca, ˆ ˆ atunci cand ne ındoim de corectitudinea deciˆ ˘ ziilor lui Iehova, ıncepem, de fapt, sa punem normele noastre de dreptate mai presus de normele sale. Este ca si¸ cum l-am chema pe Ie˘ ˘ hova la judecata si¸ l-am judeca dupa propriile ˘ noastre norme cu privire la bine si¸ la rau. Toˆ ˘ 8, 9. Ce ınseamna a fi „exagerat de drept“, ¸si de ce ˘ ˘ este periculoasa aceasta atitudine?

tusi, ¸ cel care are dreptul de a stabili normele de dreptate este Iehova, nu noi! (Rom. 14:10) ˆ 10 Desigur, niciunul dintre noi nu s-ar gandi ˘ ˘ vreo clipa sa-l judece pe Dumnezeu. Totusi, ¸ din cauza naturii noastre imperfecte, am pu˘ tea ajunge sa facem lucrul acesta, mai ales ˆ ˘ ˘ cand consideram ca s-a comis o nedreptate ˆ ˆ sau cand noi ınsine trecem printr-un necaz. ¸ ˘ ˘ ˘ Chiar si ¸ fidelul Iov a facut aceasta greseal ¸ a. El era un om „ireprosabil si ¸ ¸ drept“, care „se te˘ ˘ mea de Dumnezeu si ¸ se abatea de la rau“ (Iov ˆ ˘ 1:1). Apoi ınsa a trecut prin mai multe nenorociri, ceea ce,ˆ din punctul lui de vedere, era ˆ ˘ o nedreptate. In aceste ımprejurari, Iov a ajuns ˘ ˘ sa-si ¸ declare „drept mai degraba propriul suˆ flet decat pe Dumnezeu“ (Iov 32:1, 2). Punc˘ tul lui de vedere a trebuit sa fie corectat. Asa¸ ˘ ˘ ˘ dar, n-ar trebui sa ne surprinda daca uneori ˘ ˘ ˘ ajungem sa facem aceasta greseal ¸ a. Dar ce ne ˘ ˘ ˆ poate ajuta sa ne corectam modul de gandire?

Nu cunoastem ¸ ˆ ıntotdeauna toate detaliile 11 Primul lucru de care trebuie sa˘ ¸tinem cont ˆ ˘ este ca nu cunoa ¸stem ıntotdeauna toate detaliiˆ ˆ ˆ le. La fel s-a ıntamplat si¸ ın cazul lui Iov. El nu ˆ ˆ stia ¸ despre ıntrunirile din cer ale fiilor ıngeresti ¸ ˘ 10. Cum am putea ajunge, asemenea lui Iov, sa-l ju˘ decam pe Dumnezeu? ˘ 11, 12. a) Daca ceva ni se pare nedrept, de ce anu˘ me trebuie sa ¸tinem cont? b) De ce unii s-ar putea ˆ ˘ ˘ ˆ gandi ca stapanul din ilustrarea lui Isus a procedat nedrept?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2010

9

˘ A fost oare nedrept ca lucratorii care au muncit ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ o zi ıntreaga sa fie platiti¸ cu aceeasi ¸ suma ˘ ˘ ca lucratorii care au muncit o ora?

ˆ ai lui Dumnezeu si¸ cu atat mai pu ¸tin despre acuza ¸tiile nedrepte pe care i le adusese Satan ˆ ˘ (Iov 1:7–12; 2:1–6). Iov nu a ın ¸teles ca necazurile lui erau provocate de Satan. De fapt, nici ˘ nu suntem siguri ca Iov stia cine era Satan! ¸ ˆ Prin urmare, Iov a presupus ın mod gresit ¸ ˘ cˆ a necazurile lui veneau de la Dumnezeu. ˘ ˆ Intr-adevar, cat de usor ¸ putem trage concluzii ˆ gresite cand nu cunoastem toate detaliile! ¸ ¸ ˆ 12 Sa˘ ne gandim, de exemplu, la ilustrarea ˘ lui Isus despre lucratorii la vie. (Cite ¸ste Ma˘ ˆ tei 20:8–16.) Isus vorbeste despre stapanul ¸ ˆ ˘ ˘ unei case care ısi¸ plateste ¸ to ¸ti lucratorii cu ˘ ˘ aceeasi¸ suma de bani indiferent ca au lucrat o ˆ ˘ ˘ ˘ zi ıntreaga sau doar o ora. Ce parere ave ¸ti? Vi ˘ se pare corect modul sau de a proceda? Proba˘ ˆ ˆ bil va gandi ¸ti imediat la cei care au muncit ın˘ ˆ ˘ treaga zi sub soarele arzator si¸ ıi compati˘ ˘ ˘ mi ¸ti: Cu siguran ¸ta meritau sa primeasca mai ˘ ˘ ˘ ˆ mult! Privit din aceasta perspectiva, stapanul ar putea fi considerat un om nedrept si¸ lipsit ˘ de iubire. Chiar si¸ raspunsul pe care l-a dat lu˘ ˘ ˆ cratorilor ce s-au plans ar putea parea o dova˘ ˘ ˆ ˆ da ca ısi¸ folosea autoritatea ın mod arbitrar.

Dar cunoastem noi toate detaliile? ¸ 13 Sa˘ privim acum lucrurile dintr-o alta˘ per˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ spectiva. Fara ındoiala ca stapanul din ilustra˘ ˘ re era constient ca to ¸ti acei bˆ arba ¸ti trebuiau ¸ ˘ sa asigure hrana familiei lor. In zilele lui Isus, ˘ ˆ ˘ lucratorii la camp erau plati ¸ti cu ziua, iar faˆ miliile lor depindeau de banii castiga ¸ti de ei ¸ ˆ ˘ ˆ ın fiecare zi. Stiind acest lucru, s a ne g andim ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ la situa ¸tia celor pe care stapanul i-a gasit ın ˘ ˆ pia ¸ta spre sfarsitul zilei si¸ care au lucrat nu¸ ˘ ˆ mai o ora. Probabil, cu banii castiga ¸ti pe o sin¸ ˘ ˘ 13. Din ce alta perspectiva am putea privi situa ¸tia ˘ ˆ ˘ prezentata ın ilustrarea lui Isus despre lucratorii la vie?

10

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2010

˘ ˘ ˘ gura ora de munca n-ar fi putut asigura hra˘ ˘ na familiei. Totusi, ¸ ei voiau sa munceasca si ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ramasesera ın pia ¸ta toata ziua ca sa fie tocmi ¸ti ˘ de cineva (Mat. 20:1–7). Nu era vina lor ca nu ˘ ˘ ˆ avusesera posibilitatea sa lucreze o zi ıntrea˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ga. Nimic nu lasa sa se ın ¸teleaga ca ei ar fi ın˘ ˘ ˘ ˘ ˘ cercat sa scape de munca. Sa ne imaginam ca ˆ ˘ am fi fost noi ın acea situa ¸tie si ¸ ca ar fi trebuit ˘ ˘ ˘ ˘ sa astept am toata ziua stiind ca familia noas¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ tra depinde de ceea ce castig ¸ am ın ziua res˘ ˆ ˘ ˘ pectiva. Cat de recunoscatori am fi daca ni s-ar ˆ oferi ceva de lucru! Si ¸ cat de surprinsi ¸ am fi ˘ ˘ ˘ daca am primi suficien ¸ti bani ca sa asiguram cele necesare familiei!

14 Acum, dupa˘ ce am analizat aceste lucruri, ˘ ˘ ˆ cum consideram ac ¸tiunile stapanului? El nu ˘ ˘ ˆ i-a platit nimanui mai pu ¸tin decat i se cuve˘ ˘ ˘ nea. Dimpotriva, a considerat ca to ¸ti lucratorii ˘ ˆ ˘ ˆ aveau dreptul sa-si existen ¸ta. Stapanul ¸ castige ¸ ar fi putut profita de acel context economic, ˆ ˘ ˘ ın care mul ¸ti nu aveau unde sa munceasc a, ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ pentru a ob ¸tine mana de lucru ieftina. Insa el ˘ ˘ nu a facut asta. To ¸ti lucratorii din via lui s-au ˆ ˘ ˘ ıntors acasa cu suficien ¸ti bani ca sa asigure hrana familiei. Aceste detalii suplimentare ˘ ˘ ne-ar putea face sa ne schimbam punctul de vedere cu privire la ac ¸tiunile sale. Decizia lui ˘ 14. Ce lec ¸tie valoroasa desprindem din ilustrarea ˘ despre lucratorii la vie?

˘ ˘ ˘ ˆ a fost o dovada de iubire, nu o dovada ca ısi ¸ ˆ folosea autoritatea ın mod arbitrar. Ce lec ¸tie ˘ ˘ desprindem de aici? Daca judecam o situa ¸tie ˆ ¸tinand cont doar de unele aspecteˆ am putea ˘ ˘ ajunge la o concluzie gresit ¸ a. Intr-adevar, ˘ ˘ ˘ aceasta parabola eviden ¸tiaza superioritatea ˘ ˘ drepta ¸tii divine, care nu se bazeaza doar pe ˘ dispozi ¸tii legale si ¸ pe ceea ce merita oamenii.

Punctul nostru de vedere ar putea fi deformat sau limitat 15 Al doilea lucru de care trebuie sa˘ ¸tinem ˆ ˆ ˆ cont cand ıntalnim o situa ¸tie ce pare nedreap˘ ˘ ta este ca punctul nostru de vedere ar putea fi deformat sau limitat. Poate fi deformat de im˘ perfec ¸tiune, de prejudeca ¸ti sau de mediul cul˘ tural. De asemenea, este limitat de faptul ca noi nu putem discerne motiva ¸tiile si ¸ nici nu ˘ ˆ putemˆ sti ¸ ce este cu adevarat ın inima oame˘ nilor. Insa Iehova si ¸ Isus nu au astfel de limite (Prov. 24:12; Mat. 9:4; Luca 5:22). ˘ ˘ 16 Sa˘ ne oprim asupra relatarii despre pacatul lui David cu Bat-Seba (2 Sam. 11:2–5). Po¸ ˘ ˆ trivit Legii mozaice, ei trebuiau sa fie omora ¸ti (Lev. 20:10; Deut. 22:22). Desi ¸ i-a pedepsit, Ieˆ ˘ hova nu a aplicat legea pe care el ınsusi ¸ o daduse. A procedat Iehova incorect? A ma˘ nifestat el favoritism fa ¸ta de David si ¸ si-a ¸ ˆ ˘ ıncalcat propriile norme de dreptate? Unii ˆ asa ¸ gandesc. ˘ ˆ ˘ ˘ 17 Sa˘ nu uitam ınsa ca Iehova le-a dat legea ˘ cu privire la adulter unor judecatori imper˘ ˆ fec ¸ti, care nu puteau citi inima. Aceasta lege ıi ˆ ˘ ajuta ca, ın pofida limitelor lor, ˆ sa fie consecˆ ˘ ven ¸ti ın deciziile judecatoresti. ¸ In schimb, Iehova poate citi inima oamenilor (Gen. 18:25; 1 Cron. 29:17). Prin urmare, nu ne putem as-¸ ˘ ˆ ˘ tepta ca Iehova sa fie ıngradit de o lege pe care ˘ ˘ a dat-o pentru a fi aplicata de judecatori im15. De ce punctul nostru de vedere ar putea fi deformat sau limitat?

16, 17. Care ar putea fi motivul pentru care Iehova ˆ nu a aplicat legea cu privire la adulter ın cazul lui David ¸si al Bat-Sebei? ¸

perfec ¸ti. Ar fi ca si ¸ cum cineva cu o vedere ˘ ˘ perfecta ar fi for ¸tat sa poarte ochelari, care ˘ sunt facu ¸ti pentru a corecta vederea celor ce ˘ nu vad bine. Iehova a putut citi inima lui Da˘ ˘ ˘ vid si si ¸ pe cea a Bat-Sebei ¸ ¸ a vazut cain ¸ta lor ˘ ˆ sincera. Tin ¸ and cont de acest lucru, el i-a juˆ decat cu ındurare si ¸ cu iubire.

˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Sa continuam sa cautam dreptatea lui Iehova ˆ ˆ 18 Asadar, daca˘ uneori ınt alnim ceva ce ni ¸ se pare a fi o nedreptate din partea lui Ieho˘ va — indiferent ca este vorba despre o relata˘ re biblica sau despre o situa ¸tie din via ¸ta noas˘ ˘ ˘ ˘ tra —, sa nu-l judecam pe Dumnezeu dupa ˘ ˘ ˘ normele noastre de dreptate. Sa nu uitam ca ˆ noi nu cunoastem ıntotdeauna toate detaliile ¸ ˘ si c a punctul nostru de vedere poate fi defor¸ ˘ ˘ ˆ mat sau limitat. Sa ne amintim ca „mania ˆ ˘ omului nu ınfaptuieste ¸ dreptatea lui Dumne˘ zeu“ (Iac. 1:19, 20). Astfel, ‘inima noastra nu ˆ ˘ ˆ se va ınfuria niciodata ımpotriva lui Iehova’ (Prov. 19:3).

19 Asemenea lui Isus, sa˘ recunoastem mereu ¸ ˘ ˘ ca Iehova este singurul care are dreptul sa sta˘ ˘ bileasca normele cu privire la bine si ¸ la rau ˘ ˘ ˘ ˆ (Mar. 10:17, 18). Sa ne straduim sa dobandim ˘ ˘ ‘o cunostin ¸ta exacta’ despre normele sale ¸ ˆ (Rom. 10:2; 2 Tim. 3:7). Acceptand aceste lu˘ ˆ cruri si ¸ traindu-ne via ¸ta ın armonie cu voin˘ ˘ ˆ ˘ lui Dumnezeu, demonstram ca ıntr-adevar ¸ta ˘ ˘ ˆ ˆ cautam mai ıntai „dreptatea Sa“ (Mat. 6:33). ˘ ˘ ˘ 18, 19. Ce ne va ajuta sa nu-l judecam niciodata pe ˘ Iehova dupa normele noastre de dreptate?

˘ Va aminti ¸ti?

˘ ˘ ˘ ˙ De ce este important sa cautam dreptatea lui Iehova? ˘ ˙ Care sunt doua capcane ce trebuie evitate? ˘ ˆ ˆ ˙ Cum putem cauta mai ıntai dreptatea lui Dumnezeu?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2010

11

ˆ ˘ ESTI ¸ PRIMUL IN A LE AR ATA ˘ ONOARE FRATILOR DE CREDIN T¸ A? ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ „In iubire frateasc a, fiti tandra unii fat¸ a de altii. ¸ ¸ plini de afectiune ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ In a va arata onoare unii altora, fiti ¸ primii.“ (ROM. 12:10)

ˆ I

˘ N SCRISOAREA catre romani, apostolul Pa˘ ˘ ˘ vel arata ca este foarte important sa mani˘ ˆ festam iubire ın congrega ¸tie. El ne aminteste ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ca trebuie sa facem lucrul acesta „fara ipocrizie“. De asemenea, Pavel vorbeste ¸ despre ‘iubi˘ ˘ ˘ rea fra ¸teasca’ si ¸ spune ca aceasta trebuie mani˘ ˘ festata cu „afec ¸tiune tandra“ (Rom. 12:9, 10a). ˆ ˘ ˘ 2 Bineın ¸teles, a manifesta iubire fra ¸teasca nu ˆ ˘ ˘ ınseamna doar a avea afec ¸tiune fa ¸ta de al ¸tii. ˘ ˘ Aceasta calitate trebuie dovedita prin fapte. La ˘ ˆ urma urmei, cei din jur nu vor sti ¸ ca ıi iubim ˘ ˘ ˆ daca nu ne exprimam iubirea ın vreun fel. De ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ aceea, Pavel da si ¸ urmatorul ındemn: „In a va ˘ arata onoare unii altora, fi ¸ti primii“ (Rom. ˆ ˘ 12:10b). Dar ce ınseamna a acorda onoare? De ˘ ˆ ˘ ce este important sa fim primii ın a le arata onoare fra ¸tilor? Si ¸ cum putem face acest lucru?

Respectul si ¸ onoarea ˆ Cuvantul ebraic folosit cel mai des penˆ ˘ tru „onoare“ ınseamna literalmente „greuta˘ ˘ ˘ te“. O persoana careia i se acorda onoare este ˘ ˘ considerata importanta sau cu greutate. Aceˆ ˆ lasi¸ cuvant ebraic este deseori tradus ın Scripturi prin „glorie“, termen care transmite ˆ ˘ ˘ ıntr-o si¸ mai mare masura ideea de conside˘ ˘ ˘ ratie ¸ deosebita fat¸ a de persoana careia i se ˘ ˆ acorda onoare (Gen. 45:13). Cuvantul greˆ ˆ ˘ cesc tradus ın Biblie prin „onoare“ ınseamna ˆ ˘ stima, respect, pretuire (Luca 14:10). Intr-ade¸ 3

ˆ ˘ ˆ ˘ 1, 2. a) Ce ındemn da Pavel ın scrisoarea sa catre roˆ ˘ mani? b) Ce ıntrebari vom analiza? ˆ ˆ ˆ 3. Ce sens transmite cuvantul „onoare“ ın limbile ın ˘ care a fost scrisa Biblia?

16

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2010

˘ ˘ ˘ ˘ var, cei carora le aratam onoare sunt pretio ¸ si¸ ˆ ın ochii nostri. ¸ ˆ ˘ 4 Ce ınseamn a a acorda onoare? Onoarea ˘ are la baza respectul. De fapt, cuvintele „onoare“ si¸ „respect“ sunt deseori folosite ˆ ˘ ˆ ˆ ımpreuna, deoarece sunt strans ınrudite. A ˘ ˆ ˘ arata onoare ınseamna a-ti¸ manifesta respec˘ ˆ tul. Altfel spus, respectul se refera ın primul ˆ ˆ ˆ rand la modul ın care ıi privim pe fratii ¸ ˆ ˘ nostri, ın timp ce onoarea se refera la modul ¸ ˘ ˆ ın care ne purtam cu ei.

5 Un crestin nu poate sa˘ le acorde onoare ¸ ˘ ˘ ˘ autentica fratilor de credint¸ a daca nu are res¸ ˘ pect sincer fat¸ a de ei (3 Ioan 9, 10). O plan˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ta ınfloreste ¸ si¸ este rezistenta doar dacˆa ısi¸ are ˘ ˘ ˆ ˆ radacinile ınfipte ıntr-un sol fertil. In mod ˘ ˘ ˘ ˘ asemanator, onoarea pe care le-o aratam al˘ ˘ ˘ tora este autentica si¸ rezistenta, sau durabila, ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ doar daca ısi¸ ˆ are radacinile ın solul respectuˆ lui sincer. Intrucat falsa onoare nu creste ¸ ˆ ıntr-un astfel de sol, mai devreme sau mai ˆ ˘ tarziu se va ofili. Asadar, nu este de mirare ca, ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ınainte de a ne ındemna sa manifestam ˘ onoare fat¸ a de altii, ¸ Pavel spune foarte clar: ˘ ˘ ˘ ˘ „Iubirea voastra sa fie fara ipocrizie“ (Rom. 12:9). (Cite ¸ste 1 Petru 1:22.) ˘ ˘ ˘ Sa-i onoram pe cei crea ¸ti „dupa ˘ asemanarea lui Dumnezeu“ ˘ 6 Nu putem sa˘ le acordam onoare altora ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ 4, 5. Ce legatura exista ıntre a arata onoare ¸si a avea respect? Ilustra ¸ti. ˘ 6, 7. Mentiona ¸ ¸ti un motiv pentru care trebuie sa ˘ ˘ manifestam respect fa ¸ta de al ¸tii.

˘ ˘ ˘ daca nu-i respectam sincer. De aceea, sa nu ˘ ˘ ˘ uitam niciodata ce motive biblice avem sa-i ˘ ˘ ˘ ˘ respectam pe toti¸ fratii. ¸ Sa analizam doua dintre aceste motive. ˘ 7 Spre deosebire de alte fiinte de pe pa¸ ˆ ˘ ˘ mant, oamenii au fost creati¸ „dupa asemanarea lui Dumnezeu“ (Iac. 3:9). Prin urmare, ˆ ˘ suntem ınzestrati¸ cu calitati¸ divine, cum ar fi ˆ ˘ iubirea, ıntelepciunea si¸ dreptatea. Dar sa re¸ ˘ marcam ce am mai primit de la Creatorul ˘ nostru. Psalmistul afirma: „O, Iehova, . . . tu, ˘ despre a carui demnitate se vorbeste ¸ mai pre˘ sus de ceruri! . . . L-ai facut [pe om] cu putin ¸ ˆ ˘ ˘ mai prejos decat cei de natura divina si¸ l-ai ˆ ıncoronat cu glorie si ¸ cu splendoare [„onoare“, Cornilescu 2001]“ (Ps. 8:1, 4, 5; 104:1).1 ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ Cand ıi aratam onoare cuiva, ıl onoram de fapt pe Iehova, cel care le-a acordat onoare, ˆ ˘ ˘ ˘ ıntr-o anumita masura, tuturor oamenilor. ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Daca avem motive ıntemeiate sa le aratam ˆ ˆ respect oamenilor ın general, cu cat mai ˘ ˘ mult ar trebui sa-i respectam pe fratii ¸ si¸ pe surorile noastre! (Ioan 3:16; Gal. 6:10) Suntem membrii aceleiasi ¸ familii ˘ Un alt motiv pentru care trebuie sa-i res˘ ˘ pectam pe fratii ¸ de credint¸ a este mentionat ¸ ˆ ˆ de Pavel. Chiar ınainte de a-i ındemna pe ˘ crestini ¸ ˆ sa-si¸ arate onoare unii altora, el spu˘ ˘ ne: „In iubire frateasc a, fiti¸ plini de afectiu¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ne tandra unii fat¸ a de altii“.

In limba greaca, ¸ ˘ ˘ ˘ expresia „afectiune tandra“ se refera la lega¸ ˘ ˆ tura puternica ce ıi uneste ¸ pe membrii unei familii iubitoare, care se sustin ¸ reciproc. Fo˘ ˆ losind aceasta expresie, Pavel scoate ın evi˘ ˘ dent¸ a ca relatiile dintre membrii congrega¸ ˘ tiei trebuie sa fie la fel de puternice si¸ de ¸ ˆ ˘ iubitoare ca ıntr-o familie unita (Rom. 12:5).

8

1 Psalmul 8, compus de David, este si ¸ un psalm profetic, referindu-se la omul perfect Isus Cristos (Evr. 2:6–9).

8, 9. Potrivit cuvintelor lui Pavel, ce alt motiv avem ˘ ˘ ˘ sa-i respectam pe fratii ¸ de credint¸ a?

ˆ ˘ ˘ ˘ In plus, sa nu uitam ca Pavel le-a adresat aces˘ te cuvinte crestinilor unsi, ¸ ¸ care fusesera cu ˘ totii ¸ adoptati¸ ca fii de acelasi¸ Tata, Iehova. ˆ Asadar, ıntr-un mod cu totul deosebit, ei ¸ ˘ chiar erau o familie unita si¸ aveau un motiv ˘ puternic sa se respecte unii pe altii. ¸ Acest lucru este valabil si¸ pentru cei unsi¸ din prezent.

9 Dar ce putem spune despre membrii claˆ ˘ sei „alte oi“? (Ioan 10:16) Desi¸ n-au fost ınca adoptati¸ ca fii ai lui Dumnezeu, ei se pot ˆ ˘ numi ın mod potrivit „frate“ si¸ „sora“, deoa˘ ˘ ˘ rece alcatuiesc o familie crestin ¸ a mondiala ˘ ˆ ˆ ˆ unita (1 Pet. 2:17; 5:9). Astfel, ınteleg and ın ¸ mod deplin semnificatia ¸ cuvintelor „frate“ si¸ ˘ „sora“, si¸ membrii clasei „alte oi“ au un mo˘ tiv serios sa-i respecte sincer pe colaboratorii ˆ ˘ lor ın credint¸ a. (Cite ¸ste 1 Petru 3:8.)

De ce este important ˘ ˘ ˘ sa aratam onoare?

10 Este foarte important sa˘ avem respect ˘ ˘ fat¸ a de fratii ¸ si¸ surorile noastre si¸ sa le acor˘ dam onoare. De ce? Deoarece astfel contri˘ buim din plin la bunastarea si¸ unitatea congregatiei. ¸ ˆ ˘ ˆ 11 Bineın teles, stim ca, ın calitate de cres-¸ ¸ ¸ ˘ tini adevarati, ¸ principalele noastre surse de ˆ ˘ putere sunt prietenia stransa cu Iehova si¸ aju˘ torul spiritului sau (Ps. 36:7; Ioan 14:26). De ˆ ˆ asemenea, ne simtim ıncurajati¸ cand fratii ¸ ¸ ˘ ˘ no stri arat a c a ne pre tuiesc (Prov.

25:11). ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ Intr-adevar, ne bucuram cand ceilalti¸ ısi¸ ex˘ prima prin cuvinteˆ si¸ fapte aprecierea si¸ res˘ pectul fat¸ a de noi. In acest fel primim si¸ mai ˘ ˘ ˘ multa putere pentru a continua sa umblam ˘ ˘ ˘ ˆ fericiti¸ pe calea care duce la viat¸ a. Fara ın˘ ˘ doiala ca si¸ tu ai avut astfel de sentimente. ˆ ˆ ˘ 12 Intrucat Iehova stie ca fiecare dintre noi ¸ ˆ ˘ ˘ are necesitatea ınnascuta de a fi tratat cu ˘ 10, 11. De ce este foarte important sa avem respect ˘ ˘ ˘ fa ¸ta de frati¸ ¸si sa le acordam onoare? ˘ 12. Cum putem sa contribuim fiecare la o atmosfe˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ra plina de caldura ¸si iubire ın congrega ¸tie?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2010

17

ˆ ˆ ˘ respect, ın Cuvantul sau el ˆ ˘ ˘ ˘ ne ındeamna „sa fim gata sa ˘ ˘ ˘ aratam respect unii fat¸ a de altii“ (Rom. 12:10, Today’s En¸ glish Version). (Cite ¸ste Matei ˘ 7:12.) Daca tinem cont de ¸ acest sfat, care va fi mereu valabil, vom contribui la o at˘ ˘ ˘ ˘ mosfera plina de caldura si¸ ˆ ˘ iubire ın cadrul comunitatii ¸ mondiale de frati. ¸ Asa¸ ˘ ˆ ˘ ˆ dar, sa ne ıntrebam: „Cand ˘ mi-am exprimat ultima data prin cuvinte si¸ fapte respec˘ tul sincer fat¸ a de un frate ˘ sau o sora din congregatie?“ ¸ (Rom. 13:8).

O responsabilitate ˘ a fiecaruia 13 Cine ar trebui sa˘ fie pri˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ Cum putem sa le acordam onoare fratilor de credint¸ a? ¸ mii ın a arata onoare? In ˘ scrisoarea catre evrei, Pavel ˘ ˆ ˘ 14 Sa˘ remarcam i-a descris pe batranii crestini drept ‘cei caun alt aspect al sfatului dat ¸ ˆ ˘ ˆ re sunt ın fruntea noastr a’ (Evr. 13:17). de Pavel. El i-a ındemnat pe crestinii din ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ Intr-adevar, batranii sunt ın fruntea multor Roma nu doar sa arate onoare, ci sa fie pri˘ ˘ ˘ ˆ ˘ activitati. mii ın a arata onoare. Care este deosebirea? ¸ Totusi, ¸ ca pastori, ei trebuie sa fie ˆ ˘ ˆ ˘ primii si de cre¸ Sa ne gandim la niste deja sa ci¸ ın a le acorda onoare fratilor ¸ elevi care stiu ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ dint¸ a, inclusiv celorlalti¸ batrani de congreteasca. I-ar mai ındemna ınvat¸ atorul ˆ sa ınveˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ gatie.

De exemplu, cand batranii se ıntru¸ te ca nu. In schimb, ¸ sa citeasca? Bineınteles ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ nesc pentru a analiza necesitatile spirituale ¸ el i-ar putea ajuta sa citeasca mai bine. In ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ale congregatiei, ei ısi ¸ ¸ acorda onoare unii almod asemanator, iubirea pe care o avem ınˆ ˆ ˘ ˘ ˘ tora ascultand cu atentie ¸ ce are de spus fietre noi si¸ care ne ındeamna sa ne acordam ˘ ˆ ˆ care batran. Mai mult, cand iau o decizie, ei onoare unii altora este deja semnul de iden˘ ˘ tin ¸ cont de opinia fiecaruia (Fap. 15:6–15). tificare al adevaratilor crestini (Ioan 13:35). ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Totusi, ¸ sa nu uitam ca scrisoarea lui Pavel caTotusi, asa cum un elev care stie sa citeasca ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ tre romani nu le era adresata doar batranipoate ınvata ¸ sa citeasca mai bine, tot asa ¸ si¸ ˆ lor, ci si ¸ ¸ celorlalti¸ membri ai congregatiei noi putem progresa ın ce prive ste faptul de a ¸ ˆ ˆ ˘ (Rom. 1:7). Asadar, prin extensie, ındemnul ¸ fi primii ın a arata onoare (1 Tes. 4:9, 10). Toti¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ de a fi primii ın a arata onoare se aplica la am primit aceasta responsabilitate. Sa ne ınnoi toti. ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ 13. a) Cine ar trebui sa fie primii ın a arata onoare? ˘ b) Ce arata cuvintele lui Pavel din Romani 1:7?

18

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2010

14. a) Ilustrati¸ deosebirea dintre a arata onoare ¸si a ˆ ˘ ˆ fi primii ın a arata onoare. b) Ce ıntrebare ar trebui ˘ sa ne punem fiecare?

˘ ˆ trebam fiecare: „Iau si¸ eu initiativa ın a le ¸ acorda onoare fratilor?“. ¸ ˘ ˘ Sa le acordam onoare ˘ „celor de condi ¸tie umila“ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ 15 Cand ne straduim sa aratam onoare, pe ˆ ˘ cine nu ar trebui sa trecem cu vederea? In ˆ Cuvantul lui Dumnezeu se spune: „Cine se ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ındura de omul de conditie ¸ umila ıl ım˘ ˆ ˘ ˘ prumuta pe Iehova, si¸ El ıl va rasplati pentru faptele lui“ (Prov. 19:17). Cum putem aplica ˆ ˘ acest principiu cand facem tot posibilul sa ˆ ˘ fim primii ın a arata onoare?

16 Majoritatea oamenilor reusesc sa˘ le acor¸ ˆ de onoare celor afla ti ıntr-o pozi tie ¸ ¸ superioa˘ ˆ ˘ ra. Insa aceiasi¸ oameni i-ar putea trata cu putin ¸ respect sau chiar i-ar putea dispretui ¸ pe ˆ ˘ cei aflati¸ ıntr-o pozitie ¸ inferioara. Totusi, ¸ Ie˘ hova nu este asa. ¸ El spune: „Pe cei ce ma ono˘ ˆ reaza, ıi voi onora“ (1 Sam. 2:30; Ps. 113:5–7). ˘ ˆ Iehova le arata onoare tuturor celor care ıi ˆ ˘ ˆ ˘ slujesc si¸ ıl onoreaza. El nu ıi ignora pe ‘cei de ˘ conditie ¸ umila’. (Cite ¸ste Isaia 57:15.) (2 Cron. ˆ ˘ ˘ 16:9) Bineınteles, noi dorim sa-l imitam pe ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ Iehova. Astfel, daca vrem sa stim ın ce masu¸ ˘ ˘ ra le acordam sincer onoare altora, ar trebui ˘ 15, 16. a) Pe cine nu ar trebui sa trecem cu vederea ˆ ˘ ˘ ˘ cand ne straduim sa acordam onoare, si¸ de ce? ˆ ˘ ˘ ˆ b) Cum ne putem da seama ın ce masura ıi respec˘ tam sincer pe toti¸ membrii congregatiei? ¸

˘ Va aminti ¸ti? ˘ ˘ ˘ ˆ ˙ Ce legatura exista ıntre onoare ¸si respect? ˘ ˘ ˙ Ce motive avem sa le acordam onoare fra ¸tilor ¸si surorilor noastre? ˘ ˘ ˘ ˙ De ce este important sa ne aratam onoare unii altora? ˆ ˘ ˙ Care sunt cateva modalita ¸ti prin care le putem acorda onoare fra ¸tilor de ˘ credin ¸ta?

˘ ˆ ˘ ˘ sa ne ıntrebam: „Cum ma port cu cei care ˘ nu au responsabilitati¸ teocratice, sau o po˘ ˆ zitie (Ioan ¸ de raspundere, ın congregatie?“ ¸ ˘ ˘ ˆ 13:14, 15). Raspunsul la aceasta ıntrebare ara˘ ˆ ˆ ˘ ta cat de mult ıi respectam pe altii. ¸ (Cite ¸ste Filipeni 2:3, 4.) ˘ ˘ ˘ Sa aratam onoare oferind din timpul nostru 17 O modalitate importanta˘ de a fi primii ˆ ˘ ın a le arata onoare tuturor membrilor congregatiei este aceea de a le oferi din timpul ¸ nostru. De ce se poate spune acest lucru? ˆ ˘ Noi, crestinii, avem un program foarte ıncar¸ ˆ ˘ cat, ındeplinirea activitatilor teocratice ocu¸ ˆ pandu-ne mult timp. Nu este deci de mirare ˆ ˘ ca, pentru noi, timpul este foarte pretios.

In¸ ˘ ˘ telegem, asadar, ca nu ar trebui sa le pretin¸ ¸ ˘ dem fratilor si¸ surorilor noastre sa ne ofere ¸ ˆ ˘ ˘ foarte mult din timpul lor. In mod asemana˘ ˆ tor, suntem recunoscatori cand fratii ¸ nu ne ˘ pretind sa le oferim foarte mult din timpul nostru. ˆ ˘ ˆ 18 Cu totii, ındeosebi batranii de congrega¸ ˆ ˘ ˘ tie, ıntelegem ca dovedim respect fat¸ a de ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ frati¸ cand ne ıntrerupem activitatile pentru ¸ ˘ ˆ a le oferi din timpul nostru. Facand acest lu˘ ˆ cru, este ca si¸ cum le-am spune ca sunt atat ˆ ˆ ˆ de pretio ıncat este mai im¸ si¸ ın ochii nostri, ¸ ˘ portant pentru noi sa petrecem un anumit ˆ ˘ ˘ timp cu ei decat sa ne continuam activitatea (Mar. 6:30–34). Si ¸ contrariul este valabil. Da˘ ˘ ˆ ca nu suntem dispusi¸ sa ne ıntrerupem acti˘ vitatile din timpul nos¸ pentru a le da fratilor ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ tru, i-am putea face sa creada ca nu valoreaza ˆ ˆ prea mult ın ochii nostri.

Bineınteles, exis¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ta situatii ¸ ın care o activitate urgenta nu poaˆ ˘ te fi ıntrerupta. Totusi, ¸ sau refu¸ dispozitia zul de a le oferi fratilor din timpul nostru ¸ ˘ 17. Care este o modalitate importanta de a fi primii ˆ ˘ ın a arata onoare? Argumentati. ¸ ˘ ˘ 18. Cum putem dovedi ca suntem dispusi¸ sa oferim din timpul nostru? (Vezi imaginea de la pagina 18.)

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2010

19

˘ ‘Sa fim primii’ ˘ 19 Exista si alte modalita˘ ti importante prin ¸ ¸ ˘ care le putem arata onoare fratilor de credin¸ ˘ ˆ ˘ t¸ a. De exemplu, cand le acordam din timpul ˘ ˘ nostru, ar trebui sa le acordam si¸ atentia ¸ ˘ noastra. Iehova constituie un exemplu si¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ın aceasta privint¸ a. Psalmistul David afirma: „Ochii lui Iehova sunt peste cei drepti, ¸ iar ˘ urechile lui spre strigatul lor de ajutor“ (Ps. ˘ ˘ ˘ ˘ 34:15). Sa ne straduim sa-l imitam pe Iehoˆ ˆ va ındreptandu-ne, figurativ vorbind, ochii

ˆ si¸ urechile spre fratii acordandu-le ¸ nostri, ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ toata atentia ¸ noastra, ındeosebi cand ne cer ˆ ˘ ˘ ajutorul. Procedand astfel, le aratam onoare. ˘ ˆ 20 Asa cum s-a aratat ın acest articol, sa˘ nu ¸ ˘ ˘ uitam motivele pentru care trebuie sa avem ˘ respect sincer fat¸ a de fratii De aseme¸ nostri. ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ nea, sa cautam ocazii ın care sa le aratam onoare tuturor, inclusiv celor de conditie ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ umila. Astfel, vom contribui la ıntarirea lega˘ ˘ turilor de iubire frateasc a si ¸ ¸ la unitatea con˘ ˘ gregatiei.

Prin urmare, sa continuam cu totii ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ nu doar sa le aratam onoare fratilor, ci sa fim ¸ ˆ ˘ primii ın a le arata onoare. Este aceasta si¸ ho˘ ˆ tararea ta?

˘ 19. Care este o alta modalitate prin care le putem acorda onoare fratilor si¸ surorilor noastre? ¸

˘ ˘ ˆ 20. Ce nu ar trebui sa uitam ın ce priveste ¸ faptul de ˘ a le acorda onoare fratilor de credin t¸ a? ¸

˘ ˆ ˆ ˘ ˆ dezvaluie cat de mult ıi respectam ın realitate (1 Cor. 10:24).

CE POTI ˆ¸ FACE PENTRU CA INTRUNIRILE ˘ SA FIE ZIDITOARE? ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ „Cand va ıntruniti, ¸ . . . toate sa se faca spre zidire.“ (1 COR. 14:26) ˆ ˆ ˆ FOST o ıntrunire atat de ıncurajatoa˘ ˘ ˆ ˘ ˘ re!“ Fara ındoiala ca si ¸ tu ai exprimat ˘ astfel de sentimente dupa ce ai participat la ˆ ˆ o ıntrunire de la Sala Regatului. Intrunirile ˘ ˘ ˆ congregatiei ¸ sunt cu adevarat o sursa de ınˆ curajare. Iar acest lucru nu ne surprinde. In ˆ definitiv, la fel ca ın zilele primilor crestini, ¸ ˆ un obiectiv important al ıntrunirilor din ˆ ˘ ˘ prezent este ıntarirea spirituala a tuturor ce-

„A

ˆ 1. In armonie cu 1 Corinteni, capitolul 14, care este ˆ un obiectiv important al ıntrunirilor cre ¸stine?

20

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2010

ˆ lor din auditoriu. Acest lucru a fost scos ın ˘ ˆ evident¸ a de apostolul Pavel ın prima sa scriˆ ˘ soare catre corinteni. In capitolul 14, Pavel ˆ ˆ ˘ spune ın repetate randuri ca fiecare parte a ˆ ˘ ˘ ıntrunirilor ar trebui sa aiba acelasi ¸ obiectiv: „zidirea congregatiei“.

(Citeste ¸ ¸ 1 Corinteni 14:3, 12, 26.)1 ˘ ˆ 1 Dupa cum s-a profe ¸tit, unele caracteristici ale ıntruˆ nirilor din secolul I, cum ar fi ‘vorbirea ın limbi’ si ¸ ‘pro˘ ˆ fe ¸tirea’, aveau sa ınceteze (1 Cor. 13:8; 14:5). Cu toate aces˘ ˘ ˆ tea, instruc ¸tiunile lui Pavel ne ajuta sa ın ¸telegem mai bine ˘ ˆ ˆ cum trebuie sa fie conduse ıntrunirile ın prezent.

˘ ˆ Suntem convinsi ¸ ca ıntrunirile sunt ziˆ ˆ ˘ ditoare ın primul rand datorita influentei ¸ ˆ ˆ spiritului sfant. De aceea, fiecare ıntrunire ˆ ˘ ˘ ˘ ıncepe cu o rugaciune sincera adresata Ta˘ ˆ ˆ ˘ talui nostru ceresc, Iehova, ın care ıl rugam ˘ ˆ sa ne binecuvanteze prin intermediul spi˘ ˘ ritului sau. Cu toate acestea, stim ca toti¸ ¸ ˆ membrii congregatiei ısi ¸ ¸ pot aduce conˆ ˘ ˆ tributia pentru ca ıntrunirile sa fie cat ¸ mai ziditoare. Asadar, ce putem face fieca¸ ˘ ˆ re pentru a ne asigura ca ıntrunirile sunt ˘ ˆ ˆ mereu o sursa de ıncurajare si ¸ ınviorare spi˘ rituala? ˆ 3 In continuare vom examina unele as˘ ˘ pecte de care ar trebui sa tin ¸ a cont cei ce ˆ conduc ıntrunirile. De asemenea, vom veˆ dea ce poate face ıntreaga congregatie ¸ astˆ ˆ ˆ ˘ ˆ fel ıncat ıntrunirile sa fie ocazii ıncurajatoare pentru toti¸ cei prezenti. ¸ Acest subiect ˘ ˆ ne intereseaz a deoarece ıntrunirile noastre ˆ ˘ sunt sacre. Intr-adevar, asistarea si ¸ participaˆ rea la ıntruniri sunt aspecte importante ale ˆ ˘ ınchinarii aduse lui Iehova (Ps. 26:12; 111:1; Is. 66:22, 23). ˆ O ıntrunire pentru studierea Bibliei 4 Cu totii vrem sa˘ tragem foloase maxime ¸ ˘ ˘ ˆ din studiul saptamanal al Turnului de veghe. ˆ Pentru a ıntelege principalul obiectiv al ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ acestei ıntruniri, sa analizam cateva modi˘ ficari aduse revistei Turnul de veghe si ¸ articolelor de studiu. ˆ ˆ ˘ 5 Incepand cu primul numar al editiei ¸ de studiu a Turnului de veghe, din 15 ianuarie 2008, pe coperta revistei apare un detaliu important. L-ai remarcat si ¸ tu? Priveste ¸ cu 2

ˆ ˆ 2. a) De ce sunt ıntrunirile ziditoare? b) Ce ıntrebare vom analiza? ˆ ˆ 3. Cat de importante sunt ıntrunirile cre ¸stine?

4, 5. Care este obiectivul studiului Turnului de veghe?

ˆ ˆ ˘ atentie ¸ coperta revistei pe care o tii ¸ ın mana.

La baza turnului vei vedea o Biblie deschi˘ ˆ ˘ sa. Acest nou detaliu scoate ın evident¸ a motivul pentru care tinem studiul Turnului de ¸ veghe: studierea Bibliei cu ajutorul acestei ˆ ˘ ˘ reviste. Intr-adevar, cu ocazia studiului sap˘ ˆ ˆ tamanal al Turnului de veghe, Cuvantul lui Dumnezeu este ‘explicat’ si, ¸ astfel, la fel ca ˆ ˘ ın vremea lui Neemia, ‘i se da sensul’ (Neem. 8:8; Is. 54:13). ˆ ˆ 6 Intrucat Biblia este principalul nostru manual, studiul Turnului de veghe a suferit o modificare. Mai multe versete biblice sunt ˆ ınsotite de mentiunea „citeste“.

Cu totii ¸ ¸ ¸ ar ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ trebui sa urmarim ın Biblia noastra acesˆ ˆ te versete citite ın timpul ıntrunirii (Fap. ˘ ˆ 17:11). De ce? Pentru ca, atunci cand vedem ˆ sfaturile lui Dumnezeu ın propria Biblie, ˘ ele au un efect mai puternic asupra noastra ˆ (Evr. 4:12). De aceea, ınainte ca versetele ˘ sa fie citite cu voce tare, cel care conduˆ ˘ ce ıntrunirea ar trebui sa lase suficient timp ˘ pentru ca toti¸ cei din auditoriu sa caute ˘ ˘ ˘ versetele respective si ¸ sa urmareasca citirea lor.

Mai mult timp pentru a ne exprima credinta ¸ 7 Articolele de studiu au fost modificate si ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ıntr-o alta privint¸ a: de cativa ani, ele sunt ¸ mai scurte. Prin urmare, citirea paragrafe˘ ˘ ˆ ˆ lor dureaza mai putin, ramanand astfel mai ¸ mult timp pentru comentarii. Acum, mai ˘ ˆ multe persoane au ocazia sa-si ¸ exprime ın ˘ mod public credinta, ¸ de exemplu, raspunˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ zand la o ıntrebare tiparita, facand o aplicaˆ re a unui verset sau relatand pe scurt o ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ experient¸ a care arata ca este ıntelept sa ¸ 6. a) Ce modificare a suferit studiul Turnului de ve˘ ˆ ˘ ˘ ghe? b) Ce ar trebui sa re ¸tinem ın legatura cu verseˆ tele ınso ¸tite de men ¸tiunea „cite ¸ste“? ˘ 7. Ce ocazie ne ofera studiul Turnului de veghe?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2010

21

˘ ZECE MODALIT A TI ¸ PRIN ˆ ˘ CARE POTI ¸ FACE CA INTRUNIRILE SA FIE ZIDITOARE ˆ ˘ Pregateste-te dinainte. Cand studiezi dinain¸ te materialul care va fi analizat la Sala Regatuˆ ˘ lui, ıntrunirea va fi mai captivanta si¸ va avea un efect mai puternic asupra ta. ˘ ˘ Asista cu regularitate. Prezenta ¸ ta conteaza, ˆ ˆ ˆ ˘ ıntrucat o ıntrunire la care asista multi¸ frati¸ ˆ este mai ıncurajatoare pentru fiecare. ˘ ˆ ˆ Vino la timp. Daca ıti¸ ocupi locul ınainte ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ sa ınceapa ıntrunirea, te vei putea alatuˆ ˘ ra celorlalti¸ frati¸ la cantare si¸ la rugaciune, ˆ ˘ aspecte importante ale ınchinarii aduse lui Iehova.

Ia cu tine publicatiile necesare. Adu cu tine ¸ ˆ Biblia si¸ publicatiile folosite la ıntrunire pen¸ ˘ ˆ tru a putea urmari si¸ ıntelege mai bine lucru¸ rile analizate. ˘ Nu te lasa distras. De exemplu, citeste ¸ mesa˘ ˆ jele primite pe telefonul mobil dupa ıntrunire,

˘ respectam principiile Bibliei. De asemenea, ar trebui alocat timp si ¸ pentru analizarea imaginilor din articol. (Citeste ¸ Psalmii 22:22; 35:18; 40:9.)

8 Congregatia va beneficia de timpul ¸ ˘ suplimentar alocat raspunsurilor numai da˘ ˘ ca cei din auditoriu dau raspunsuri scurte, iar fratele care conduce studiul nu faˆ ce prea multe comentarii. Asadar, ce ıl ¸ ˘ ˘ ˘ va ajuta pe conducatorul studiului sa pas˘ 8, 9. Ce rol are conducatorul studiului Turnului de veghe?

22

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2010

ˆ ˘ nu ın timpul acesteia. Astfel pastrezi chestiunile personale la locul potrivit. ˆ ˆ ˘ ˘ Participa. Cand mai multi¸ frati¸ ısi¸ exprima ˘ credinta ¸ prin raspunsurile lor, mai multe perˆ soane se simt ıncurajate si¸ zidite. ˘ Fa comentarii scurte. Mai multi¸ frati¸ vor avea ˘ ˘ astfel ocazia sa dea raspunsuri. ˆ ˘ Pregateste temele primite. Cand pri¸ si¸ tine ¸ ˘ mesti de Serviciu Teocratic ¸ o tema la Scoala ¸ ˆ ˘ sau la ıntrunirea de serviciu, pregateste-te ¸ ˘ ˘ ˘ bine, repeta dinainte si¸ fa tot posibilul sa o tii. ¸ ˘ ˘ Lauda-i pe cei care participa. Spune-le celor ˘ ˆ care tin ¸ o tema sau fac comentarii cat de mult sunt apreciate eforturile lor. ˘ Cauta compania celorlalti. ¸ Saluturile pline ˘ ˘ de caldura si¸ conversatiile ziditoare dinainte ¸ ˘ ˆ si¸ de dupa ıntrunire ne sporesc bucuria si¸ foloasele.

ˆ treze echilibrul ıntre propriile comentarii ˘ ˆ ˆ si ¸ astfel ıncat ¸ cele facute de cei prezenti, ˆ ˘ ıntrunirea sa fie ziditoare pentru toti? ¸ ˘ ˆ ˘ 9 Sa ne gandim la urmatoarea ilustrare. ˘ ˘ Un studiu bine condus se aseamana cu ˆ ˆ ˘ un buchet de flori care ıncanta privirea. ˘ La fel cum un buchet mare este alcatuit din multe flori, studiul Turnului de veghe ˘ este alcatuit din multe comentarii. Si, ¸ asa ¸ ˘ ˘ cum florile unui buchet difera ca marime ˘ ˘ ˆ si ¸ culoare, tot asa ¸ raspunsurile difera ın ce ˆ priveste lungimea si ¸ ¸ felul ın care sunt

formulate. Ce rol are con˘ ducatorul studiului? Comentariile sale sunt ca ˘ firele de verdeat¸ a asezate ¸ ˘ ˆ cu grija ici-colo ın buchet. ˘ Ele nu predomina, ci dau ˘ ˆ ˆ buchetului forma si ¸ ıl ıntregesc. Prin urmare, con˘ ducatorul studiului nu tre˘ ˘ ˘ buie sa uite ca rolul sau ˆ este acela de a ıntregi, ˘ nu de a domina exprimari˘ le de credin si ¸ ¸ ˆ t¸ a ale fra˘ tilor ˆ surorilor. Intr-adevar, cand ˘ multele raspunsuri ale ceˆ lor din congregatie ¸ se ım˘ ˆ bina cu cele cateva comen˘ ˘ tarii facute de conducator la momentul potrivit, rezultatul este un studiu ˆ ˆ ˆ care ıi va ıncanta pe toti, ¸ asemenea unui frumos buchet de flori. ˘ ˆ „Sa-i oferim ıntotdeauna lui Dumnezeu ˘ ˘ o jertfa de lauda“ ˘ ˘ 10 Din descrierea facut a ˆ de Pavel ın 1 Corinteni ˆ 14:26–33 ıntelegem cum ¸ ˆ ˆ erau conduse ıntrunirile ın secolul I. Un bi˘ ˘ blist a facut urmatorul comentariu pe mar˘ ginea acestor versete: „Cu adevarat remarˆ ˘ ˘ cabil ın legatura cu serviciile religioase ale ˘ Bisericii timpurii trebuie sa fi fost faptul ˘ ˘ ca aproape toti¸ participau la ele simtind ca ¸ ˆ ˆ aveau atat onoarea, cat si ¸ de a con¸ obligatia ˆ tribui ıntr-un fel. Crestinii nu erau ascul¸ ˘ ˘ tatori pasivi; ei veneau nu doar ca sa ˆ ˘ ˘ ˘ primeasca, ci si ¸ ca sa ofere“. Intr-adevar, priˆ 10. Cum considerau primii cre ¸stini ıntrunirile congrega ¸tiei?

ˆ mii crestini considerau ıntrunirile congre¸ gatiei ¸ ocazii de a-si ¸ (Rom. ¸ exprima credinta 10:10). ˆ ˘ 11 Cand ne exprimam credinta ¸ cu ocazia ˆ ıntrunirilor, contribuim din plin la „zidirea ˆ congregatiei“.

Indiferent de cati¸ ani partici¸ ˘ ˆ ˘ ˘ pam la ıntruniri, ne face mereu placere sa ˘ ˘ ascultam raspunsurile fratilor si ¸ ¸ surorilor ˘ noastre. Suntem misca ¸ ti¸ de raspunsul sinˆ ˆ cer al unui frate sau al unei surori ın var˘ ˆ sta, care ıi slujeste ¸ cu fidelitate lui Iehoˆ va; ne simtim ıncurajati¸ de comentariul ¸ ˘ ˆ profund al unui batran de congregatie ¸ iuˆ ˆ ˆ ˘ bitor si ¸ zambim cand un copil ısi ¸ exprima ˘ ˘ printr-un raspuns spontan iubirea sincera ˘ ˘ pentru Iehova. Este clar deci ca, prin rasˆ punsurile noastre, cu totii ¸ contribuim la ınˆ curajarea fratilor si, ¸ ¸ astfel, ıntrunirile sunt ziditoare.1 ˆ ˘ 12 Insa, pentru cei timizi poate fi foarte di˘ ˘ ˘ ˆ ficil sa raspunda la ıntruniri. Este si ¸ cazul ˘ ˘ tau? Nu uita ca situatia ¸ ta nu este una neo˘ bisnuit a. De fapt, chiar si ¸ ¸ unii slujitori fideli ai lui Dumnezeu, cum au fost Moise si ¸ Ie˘ ˘ remia, au spus ca nu se simteau capabili sa ¸ ˘ ˆ vorbeasca ın public (Ex. 4:10; Ier. 1:6). Asa ¸ cum Iehova i-a ajutat pe acei slujitori din ˘ ˆ vechime sa-l laude ın public, la fel te va aju˘ ˘ ta si ¸ ¸ pe tine sa-i oferi jertfe de lauda. (Citeste Evrei 13:15.) Dar cum poti¸ primi ajutorul ˆ lui Iehova pentru teama de a ˆ a-ti¸ ınvinge ˘ ˆ ˘ da raspunsuri? In primul rand, pregates-¸ ˆ ˆ ˘ te-te bine pentru ıntruniri. Apoi, ınainte sa ˆ ˆ 1 Unele sugestii despre modul ın care ne putem ım˘ ˘ ˆ ˘ ˆ bunatati¸ comentariile la ıntruniri se gasesc ın Turnul de veghe din 1 septembrie 2003, paginile 19–22.

ˆ ˘ 11. a) Ce anume face ca ıntrunirile sa fie ziditoare, ˘ ¸si de ce? b) Men ¸tiona ¸ti unele sugestii care ne ajuta ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ sa ne ımbunata ¸tim comentariile la ıntruniri. (Vezi nota subsol.) ˆ ˘ ˘ 12. a) Ce ınva ¸tam din exemplul lui Moise ¸si al lui ˘ ˘ ˘ Ieremia? b) Cum ne poate ajuta rugaciunea sa rasˆ pundem la ıntruniri?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2010

23

˘ ˆ mergi la Sala Regatului, roaga-l ın mod con˘ ˘ cret pe Iehova sa-ti¸ dea sa faci un coˆ curaj ˆ mentariu (Filip. 4:6). Intrucat cererea ta este ˘ ˘ ˆ „dupa vointa ¸ sa“, poti¸ fi sigur ca Iehova ıti¸ ˘ ˘ va raspunde la rugaciune (1 Ioan 5:14; Prov.

15:29). ˆ Intruniri care ‘zidesc, ˆ ˘ ˆ ˆ ıncurajeaza si ¸ mangaie’ ˘ 13 Pavel spune ca un obiectiv important al ˆ ˘ ˘ ıntrunirilor congregatiei este ‘sa-i zideasca, ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ sa-i ıncurajeze si ¸ sa-i mangaie’ pe cei din au˘ ˆ ditoriu (1 Cor. 14:3).1 Ce pot face batranii ˘ ˆ ˘ pentru ca temele lor sa-i ıncurajeze si ¸ sa-i ˆ ˆ ˘ mangaie pe membrii congregatiei?

Sa ana¸ ˘ ˆ ˆ ˘ lizam ın acest sens o ıntrunire tinut a de Isus ¸ ˘ ˆ la putin ¸ timp dupa ınvierea sa. ˆ ˆ ˘ 14 Mai ıntai sa ne amintim evenimentele ˆ ˘ care au precedat ıntrunirea tinut a de Isus. ¸ ˆ ˘ ˆ Chiar ınainte ca el sa fie omorat, apostolii ˘ ˘ „l-au parasit si ¸ au fugit“ si, ¸ asa ¸ cum fusese profetit, ¸ ‘au fost risipiti, ¸ fiecare la casa lui’ ˘ (Mar. 14:50; Ioan 16:32). Apoi, dupa ce a fost ˆ ınviat, Isus si-a invitat apostolii, care erau ¸ ˆ ˘ descurajati, la o ıntrunire speciala.2 „Cei ¸ ˆ unsprezece discipoli s-au dus ın Galileea, la ˆ muntele unde le poruncise Isus“. Cand au ajuns, „Isus s-a apropiat si ¸ le-a vorbit“ (Mat. ˘ ˆ 28:10, 16, 18). Imaginati-v ti¸ ¸ a cat de usura ¸ ˆ ˆ 1 Despre deosebirea dintre „a ıncuraja“ si ¸ „a manˆ ˘ ˘ gaia“, un dictionar arata ca termenul grecesc tradus prin ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ „a mangaia“ implica „mai multa tandrete ¸ decat [a ıncuraja]“ (Vine’s Expository Dictionary of Old and New Tes˘ tament Words). (Compara cu Ioan 11:19.) ˘ ˘ ˆ 2 Probabil ca la aceasta ocazie s-a referit Pavel mai tarˆ ˘ ˘ ziu, cand a spus ca Isus „li s-a aratat la peste cinci sute de frati“ ¸ (1 Cor. 15:6).

˘ ˘ ˆ 13. a) Ce efect ar trebui sa aiba ıntrunirile asupra ˆ ˘ auditoriului? b) Ce ıntrebare importanta trebuie ˘ ˘ ˘ ˆ sa- ¸si puna batranii? ˆ 14. a) Ce evenimente au precedat ıntrunirea la care ˘ Isus ¸si-a invitat apostolii? b) De ce trebuie sa se fi ˆ sim ¸tit u ¸sura ¸ti apostolii cand „Isus s-a apropiat ¸si le-a vorbit“?

24

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2010

˘ trebuie sa se fi simtit ¸ apostolii deoarece Isus a luat initiativa!

Ce le-a spus el? ¸ ˆ ˆ ˆ 15 Isus a ınceput ıntrunirea anunt¸ andu-i ˘ pe cei prezenti: ¸ „Toata autoritatea mi-a fost ˘ ˆ data“. Apoi le-a ıncredintat „Du¸ o misiune: ˆ ˘ ceti-v ¸ a deci si ¸ faceti¸ discipoli“. In final i-a ˘ ˘ ˆ asigurat cu caldura: „Eu sunt cu voi ın toate zilele“ (Mat. 28:18–20). Ai remarcat ce nu ˘ a facut Isus? El nu i-a mustrat pe apostoli; nici nu s-a folosit de acea ocazie pentru a le ˆ ˘ pune la ındoiala motivatiile sau pentru a-i ¸ ˘ ˘ face sa se simta si mai vinova ti, ¸ vorbindu-le ¸ ˆ ˘ despre momentele ın care le slabise credinˆ ta. ¸ In schimb, le-a dat o misiune importan˘ ˆ ta, asigurandu-i astfel de iubirea sa si ¸ a Ta˘ ˘ talui sau. Ce efect a avut asupra apostolilor ˆ abordarea lui Isus? Ei au fost atat de ziditi, ¸ ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ıncurajati¸ si ¸ ıncat, dupa un timp, ¸ mangaiati, ˆ ˘ ˘ au ınceput din nou „sa predea si ¸ ¸ sa anunte ˘ vestea buna“ (Fap. 5:42). ˆ ˘ ˆ 16 Urmand exemplul lui Isus, batranii ˘ ˆ considera ıntrunirile ocazii de a-i asigura pe ˘ fratii ¸ lor de iubirea statornica pe care Ieho˘ ˘ va o are fat¸ a de slujitorii sai (Rom. 8:38, 39). ˆ ˘ ˆ De aceea, cand tin ¸ teme, batranii se concen˘ ˘ treaza asupra calitatilor, nu asupra defecte¸ ˆ lor pe care le au fratii. ¸ Ei nu pun la ındoia˘ la motivatiile fratilor, ci, prin ceea ce spun, ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ arata ca ıi considera persoane care ıl iubesc ˘ ˘ pe Iehova si ¸ vor sa faca ce este drept (1 Tes. ˘ ˘ ˆ 4:1, 9–12). E adevarat, uneori, batranii tre˘ ˆ buie sfaturi congregatiei ca ıntreg. ¸ ˆ ˘ sa dea ˘ ˆ Insa, daca numai cateva persoane au nevoie ˘ de corectare, de regula cel mai bine este ca ˘ ˆ aceste sfaturi sa fie date ın particular (Gal. ˘ ˆ 6:1; 2 Tim. 2:24–26). Cand se adreseaza con15. a) Ce subiecte a abordat Isus? b) Despre ce nu ˆ a vorbit Isus? c) Ce efect a avut acea ıntrunire asupra apostolilor? ˘ ˆ ˆ ˘ 16. Ce pot face batranii pentru ca ıntrunirile sa fie ˘ ˆ ˆ o sursa de ınviorare, urmand astfel exemplul lui Isus?

˘ ˆ ˘ gregatiei, obiectivul batranilor este sa-i lau¸ ˆ de pe frati¸ ori de cate ori e potrivit (Is. 32:2). ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Batranii se straduiesc sa vorbeasca ın asa ¸ fel ˆ ˆ ˘ ˆ ıncat, dupa ıntrunire, toti¸ cei din auditoriu ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ sa se simta ınviorati¸ si ¸ ıntariti¸ (Mat. 11:28; Fap. 15:32).

Un loc de refugiu ˘ ˘ Pe masura ce lumea lui Satan devine ˆ ˘ din ce ın ce mai rea, trebuie sa facem tot poˆ ˘ sibilul ca ıntrunirile noastre sa fie un refu˘ ˘ ˆ ˆ giu, adica o sursa de mangaiere pentru toti¸ ˘ ˘ ˆ (1 Tes. 5:11). Iata ce spune o sora, care ım˘ ˘ ˘ ˆ preuna cu sotul ¸ ei a facut fat¸ a unei ıncer˘ ˆ ˘ ˆ cari grele ın urma cu cativa ani: „La Sala Re¸ 17

ˆ 17. a) De ce este foarte important ca ıntrunirile ˘ noastre sa fie un refugiu? b) Ce po ¸ti face personal ˆ ˘ pentru ca ıntrunirile sa fie ziditoare? (Vezi chenarul ˘ ˆ ˘ „Zece modalita ¸ti prin care po ¸ti face ca ıntrunirile sa fie ziditoare“.)

gatului ne simteam ca si ¸ ¸ ¸ cum Iehova ne tiˆ ˆ nea ın bratele sale iubitoare. Cand eram la ¸ ˆ ˆ ıntruniri, ınconjurati¸ de frati¸ si ¸ de surori, ˘ simteam ca ne putem arunca povara asupra ¸ lui Iehova si ¸ aveam un sentiment de pace ˘ ˘ launtrica“ (Ps. 55:22). Fie ca toti¸ cei care vin ˆ ˘ ˘ ˆ la ıntruniri sa simta aceeasi ¸ ıncurajare si ¸ ˆ ˆ ˘ mangaiere! Sa facem deci tot ce putem penˆ ˘ tru ca ıntrunirile noastre sa fie ziditoare!

˘ Cum a ¸ti raspunde? ˆ ˆ ˙ Cat de importante sunt ıntrunirile cre ¸stine? ˆ ˘ ˙ In ce fel contribuie raspunsurile la „zidirea congrega ¸tiei“? ˆ ˘ ˆ ˙ Ce putem ınva ¸ta dintr-o ıntrunire ˘ ˘ ¸tinuta de Isus cu discipolii sai?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2010

25