2010 12

34567 15 DECEMBRIE 2010

(Paginile 7–15, 16–20, 20–24) ARTICOLE DE STUDIU:

SCOPUL ARTICOLELOR DE STUDIU

31 ianuarie — 6 februarie

ARTICOLELE DE STUDIU 1, 2 PAGINILE 7–15 ˘ Din aceste articole aflam cum a manifestat ˆ Isus zel autentic, dandu-ne astfel un exemplu ˆ demn de imitat. Dar de ce este ın prezent ˘ ˆ foarte important sa fim zelo ¸si ın lucrare? De ˘ ˘ ˆ ce se poate spune ca traim ıntr-un „timp de ˘ ˘ bunavoin ¸ta“?

˘ ˆ Sa avem zel pentru ınchinarea ˘ ˘ adevarata!

PAGINA 7

ˆ ˘ C ANTARILE NR. 101, 97

7–13 februarie

ˆ „Acum este ın mod deosebit un timp ˘ ˘ de bunavoint¸ a!“ PAGINA 11

ˆ ˘ C ANTARILE NR. 96, 98

14–20 februarie

ˆ ˘ Binecuvantarile domniei lui Cristos, ˆ Regele ındrumat de spiritul lui Dumnezeu PAGINA 16

ˆ ˘ C ANTARILE NR. 99, 109

21–27 februarie

˘ ˆ ˘ Sa-i cantam lui Iehova!

PAGINA 20

ˆ ˘ CANTARILE NR. 75, 116

ARTICOLUL DE STUDIU 3 PAGINILE 16–20 ˘ ˘ Asistam la declinul guvernarii umane. Acest ˘ ˆ articol ne va ajuta sa ın ¸telegem de ce Iehova ˘ l-a ales pe Isus Cristos sa guverneze omenirea ˆ ˘ ˘ ¸si ce binecuvantari avem daca ne supunem lui Cristos.

ARTICOLUL DE STUDIU 4 PAGINILE 20–24 ˆ De ce este potrivit ¸si ın armonie cu Biblia ca ˘ ˘ ˆ ˆ muzica sa ocupe un loc de seama ın ınchina˘ ˘ ˘ rea noastra? Acest articol ne va ajuta sa gasim ˘ ˘ ˆ raspunsul ¸si sa ın ¸telegem ce putem face fie˘ ˘ ˆ care pentru a arata ca pre ¸tuim rolul muzicii ın ˆ ınchinare.

5 2010 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate.

wst10 12/15-M

˘ ˆ SA AVEM ZEL PENTRU ˘ ˘ INCHINAREA ADEVARATA! ˘ „Secerisul (MAT. 9:37) ¸ este mare, dar lucratorii sunt putini.“ ¸ ˘ ˘ A PRESUPUNEM ca ai un document care ˆ ˘ ˆ trebuie verificat de cineva pana la sfarsitul ¸ ˘ zilei. Ce faci? Atasezi o nota pe care scrii ¸ ˘ ˘ „URGENT!“. Sau poate ca trebuie sa ajungi la ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ o ıntalnire importanta si, ca esti ¸ pentru ¸ ın ınˆ ˆ tarziere, iei un taxi. Ce faci? Ii spui soferului: ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ „V a rog s a v a gr abi ti.

E ceva URGENT!“. ¸ ˆ ˘ ˆ Intr-adevar, cand ai ceva de rezolvat si ¸ esti ¸ preˆ sat de timp, devii ıncordat si agitat.

Nivelul de ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ adrenalina ı ¸ti creste si te str aduie sti s a termini ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ cat mai repede ce ai de facut. Asa ¸ poate fi des˘ ˘ crisa o situa ¸tie urgenta. ˘ 2 Pentru crestinii adevara ti, ¸ nicio activitate ¸ ˘ ˆ nu este mai urgenta decat predicarea vestii ¸ bune despre Regat si ¸ facerea de discipoli din oameni ai tuturor natiunilor (Mat. 24:14; ¸ ˆ 28:19, 20). Citandu-l pe Isus, discipolul Marcu ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ a scris ca aceasta lucrare trebuie sa fie facuta ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ „mai ıntai“, adica ınainte sa vina sfarsitul ¸ ˘ (Mar. 13:10). Si ¸ este firesc sa fie asa. ¸ Isus a spus: ˘ „Secerisul este mare, dar lucratorii sunt pu¸ ˆ tini“.

Un seceris¸ nu poate fi amanat; recolta ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ trebuie stransa ınainte ca timpul secerisului sa ¸ ˆ se ıncheie (Mat. 9:37). ˆ ˆ ˆ 3 Intrucat lucrarea de predicare este atat de ˘ ˘ ˘ ˘ importanta pentru noi, merita sa-i acordam ˆ cat mai mult din timpul, energia si ¸ aten ¸tia ˘ noastra. Mul ¸ti fra ¸ti si¸ multe surori procedea˘ ˆ ˘ za ın acest fel si ¸ sunt demni de lauda. Unii ˘ ˘ ˆ si-au simplificat via ¸ta ca sa poata ıncepe ¸

S

˘ 1. Cum a ¸ti descrie o situa ¸tie urgenta? ˘ 2. Care este cea mai urgenta activitate pe care treˆ ˘ ˘ buie s-o ındeplineasca adevara ¸tii cre ¸stini? ˘ 3. Cum au reac ¸tionat mul ¸ti la necesitatea urgenta de a predica?

ˆ serviciul cu timp integral, slujind ın prezent ca pionieri, misionari sau betelisti.

Ei sunt ¸ ˘ ˘ foarte ocupa ¸ti. Probabil ca au facut multe sa˘ ˆ crificii si ¸ trebuie sa ınfrunte diferite probleˆ me. Totusi, ¸ sunt binecuvanta ¸ti din plin de Ie˘ hova, iar noi ne bucuram mult pentru ei!

(Cite ¸ste Luca 18:28–30.) Al ¸tii, care nu pot inˆ ˆ tra ın randurile proclamatorilor cu timp inte˘ ˘ ˆ gral, se straduiesc sa participe cat mai mult la ˘ aceasta lucrare salvatoare de vie ¸ti, care presu˘ ˘ ˘ ˘ pune si ¸ sa ne ajutam copiii sa ob ¸tina salvarea (Deut. 6:6, 7). ˘ 4 Dupa˘ cum am vazut, sentimentul urgenˆ ˆ ˘ ˘ ¸tei este, ın general, pus ın legatura cu un ter˘ ˘ men-limita sau cu un punct final, adica un ˆ ˘ ˆ ˆ sfarsit. si ¸ Noi traim ın timpul sfarsitului ¸ ¸ exis˘ ˆ ˆ ta numeroase dovezi, atat biblice, cat si ¸ isto˘ rice, care indica acest lucru (Mat. 24:3, 33; 2 Tim. 3:1–5). Cu toate acestea, niciun om nu ˆ stie cu exactitate momentul ın care va veni ¸ ˆ ˆ sfarsitul.

Cand a vorbit despre „semnul“ care ¸ ˘ ˆ avea sa marcheze ‘ıncheierea acestui sistem’, Isus a spus foarte clar: „Ziua si¸ ora aceea niˆ meni nu le stie, nici ıngerii din ceruri, nici ¸ ˘ Fiul, ci numai Tatal“ (Mat. 24:36). De aceea, ˘ ˘ ˘ pe masura ce timpul trece, poate ca unora le ˘ ˘ este greu sa-si¸ pastreze sentimentul urgen ¸tei, ˆ ˘ ˘ ˘ ındeosebi daca se straduiesc de mul ¸ti ani sa ˘ faca acest lucru (Prov. 13:12). Sim ¸ti si ¸ tu ˘ ˘ uneori la fel? Ce ne poate ajuta sa cultivam ˘ ˘ ˘ sau sa ne pastram sentimentul urgen ¸tei pentru lucrarea pe care Iehova Dumnezeu si ¸ Isus ˆ ˆ Cristos vor s-o ındeplinim ın prezent?

4. De ce ¸si-ar putea pierde unii sentimentul urgen ¸tei?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2010

7

Isus — Modelul nostru Dintre to ¸ti cei care i-au slujit lui Dumne˘ ˘ ˆ zeu cu sentimentul urgentei, ¸ Isus este, fara ın˘ ˘ doiala, exemplul cel mai de seama. De ce a manifestat el sentimentul urgentei?

Un motiv este ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ca avea multe de facut ın doar trei ani si ¸ juma˘ tate. Cu toate acestea, nimeni altcineva n-a faˆ ˆ ˘ ˘ cut atat de mult pentru ınchinarea adevarata. ˘ ˘ Isus a facut cunoscut numele si ¸ scopul Tatalui ˘ ˘ sau, a predicat vestea buna despre Regat, a deˆ ˘ ˘ mascat ipocrizia si ¸ ınvat¸ aturile false ale condu˘ catorilor religiosi suveranitatea lui ¸ ¸ si ¸ a sustinut ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Iehova chiar pana la moarte. Fara sa precupe˘ ˘ ˘ ˆ teasc a vreun efort, Isus a strabatut tara ın lung ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ si-n lat, ınva ¸tandu-i, ajutandu-i si ¸ ¸ vindecandu-i pe oameni (Mat. 9:35). Nimeni nu a reaˆ ˆ ˆ lizat atˆ at de multe lucruri ıntr-un timp atat de ˘ scurt. Intr-adevar, Isus a lucrat intens, a dat totul! (Ioan 18:37) ˆ ˘ 6 Ce l-a ındemnat pe Isus sa lucreze neobo˘ sit? Isus trebuie sa fi stiut din profetia ¸ lui Da¸ ˆ ˆ niel cat timp avea la dispozitie ¸ pentru a-si ¸ ın˘ faptui lucrarea conform orarului stabilit de ˘ ˘ Iehova (Dan. 9:27). Astfel, serviciul sau paˆ ˘ ˆ ˘ ˘ mantesc avea sa se sfarseasc a „la jumatatea ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ saptamanii“, adica dupa trei ani si ¸ jumatate. In ˘ ˘ primavara anului 33 e.n., la putin ¸ timp dupa ˘ ˆ intrarea sa triumfala ın Ierusalim, Isus a spus: ˘ „A venit ceasul ca Fiul omului sa fie glorificat“ ˘ ˘ ˘ (Ioan 12:23). Isus stia ca urma sa moara peste ¸ pu ¸tin timp. Totusi, ¸ el nu a permis ca iminen˘ ˘ ta mor sale s a-l preocupe cel mai mult, sa fie ¸ ¸tii motivul cel mai important pentru care a lucrat ˘ intens. Dimpotriva, principala sa preocupare a ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ fost sa ınfaptuiasca vointa ¸ Tatalui sau si ¸ sa ara˘ ˆ te iubire fa ¸ta de semeni. Tot iubirea l-a ındem˘ ˆ ˘ ˘ ˘ nat sa-si ¸ stranga discipoli si ¸ sa-i instruiasca ˆ pentru a-i trimite ın campanii de predicare. ˘ ˘ Isus a facut aceasta pentru ca discipolii sa poa˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ta continua lucrarea ınceputa de el si ¸ sa poata ˆ ˘ ˘ ˆ ınfaptui lucrari chiar mai mari decat ale sale.

(Cite ¸ste Ioan 14:12.)

Un episod din viata ¸ lui Isus constituie o do˘ ˘ ˘ vada clara a zelului sau. Era 30 e.n. si ¸ se aproˆ ˆ ˘ ˆ pia Pastele; Isus ısi ¸ ¸ ıncepuse serviciul pamanˆ tesc cu pu ¸tin timp ınainte. El a venit la ˆ ˘ ˘ ˆ Ierusalim ımpreuna cu discipolii si ¸ i-a vazut ın templu „pe cei care vindeau vite, oi si ¸ porum˘ ˆ bei si ¸ pe schimbatorii de bani sez ¸ and acolo“. ˘ Ce a facut Isus si ¸ ce efect a avut reac ¸tia sa asupra discipolilor? (Cite ¸ste Ioan 2:13–17.) ˘ ˆ 8 Vaz andu-l si ¸ auzindu-l, discipolii si-au ¸ amintit cuvintele profetice ale unui psalm compus de David: „Zelul pentru casa ta m-a mistuit“ (Ps. 69:9). Dar de ce si-au amintit dis¸ ˘ cipolii aceste cuvinte? Pentru ca ac ¸tiunea lui ˘ Isus a fost foarte riscanta. De fapt, cei care con˘ ˘ trolau din umbra afacerile profitabile facute cu nerusinare aici erau preotii, ¸ scribii si ¸ ¸ alte auto-

ˆ 5. Cum a manifestat Isus sentimentul urgen ¸tei ın ˘ ˘ legatura cu lucrarea sa?

6. Care a fost principala preocupare a lui Isus?

ˆ ˘ 7, 8. a) Ce ¸si-au amintit discipolii cand au vazut ce ˘ ˆ ˆ a facut Isus ın templu? b) De ce a ac ¸tionat Isus ın acest mod?

5

8

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2010

Principala preocupare a lui Isus a fost ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ sa ınfaptuiasca vointa ¸ Tatalui sau ˘ ˘ si ¸ sa arate iubire fat¸ a de semeni 7

˘ ˘ ritati¸ de la templu. Pentru ca le-a demascat si ¸ le-a dejucat planurile, Isus a devenit dusmanul ¸ ˘ ˘ conducatorilor religiosi ¸ din vremea sa. Dupa cum si-au dat bine seama discipolii, el a dove¸ dit ‘zel pentru casa lui Dumnezeu’, sau pentru ˆ ˘ ˘ ınchinarea adevarata. Dar ce este zelul? Exis˘ ˆ ta vreo deosebire ıntre zel si ¸ sentimentul urgen ¸tei?

Sentimentul urgen ¸tei si ¸ zelul ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ „Zelul“ ınseamna „straduin ¸ta deosebita ˆ ˆ ıntr-o ac ¸tiune“ (NODEX), iar cateva sinonime ˆ ˘ ˆ ˘ ale acestui termen sunt „ravna, sarguint¸ a, ar˘ ˘ ˆ ˘ doare“ (DEX). Fara ındoiala, toti¸ acesti ¸ termeni ˘ ˘ caracterizeaza serviciul lui Isus. O alta tradu˘ cere a Bibliei reda Psalmul 69:9 astfel: „Devoˆ tiunea pentru casa ta, o, Dumnezeule, arde ın ¸ mine ca un foc“ (Today’s English Version). Este ˘ ˆ interesant ca, ın unele limbi orientale, terme˘ nul „zel“ este format din doua cuvinte care liˆ ˘ teralmente ınseamna „cu inima fierbinte“, ca ˘ si ¸ cum inima ar arde. Nu e de mirare ca disciˆ polii si-au amintit cuvintele lui David cand au ¸ ˘ ˘ vazut ac ¸tiunea energica a lui Isus de la templu.

Dar ce anume a aprins, figurativ vorbind, foˆ ˘ cul din inima lui Isus, stimulandu-l sa actio¸ ˆ neze ın acest fel? ˆ 10 Cuvantul „zel“ din psalmul lui David de˘ ˆ riva dintr-un termen ebraic, redat deseori ın ˘ alte cˆ ar ¸ti ale Bibliei prin „gelos“ sau „gelozie“. In Traducerea lumii noi, acesta este redat ˘ uneori prin a „pretinde devotiune exclusiva“. ¸ (Cite ¸ste Exodul 20:5; 34:14; Iosua 24:19.) Potrivit unui dic ¸tionar biblic, acest termen „este ˘ ˘ deseori folosit cu privire la partenerii de casaˆ torie . . . Asa sau al sotiei ¸ ¸ ¸ cum ın cazul sotului ˘ ˘ ˘ gelozia reprezinta revendicarea plina de fort¸ a ˆ a unui drept exclusiv, tot asa ¸ Dumnezeu ısi ¸ re˘ ˆ ˘ ˘ ˆ vendica si ¸ ısi ¸ apara dreptul pe care ıl are asuˆ pra celor ce-i apar ¸tin doar lui“. Prin urmare, ın ˆ sens biblic, zelul este mai mult decat fervoare ˘ sau entuziasm pentru o anumita activitate, de 9

9. Cum poate fi descris zelul? ˆ 10. Cu ce sens este folosit ın Biblie termenul „zel“?

exemplu pentru sportul preferat. Zelul lui Daˆ ˘ ˘ vid era o forma pozitiva de gelozie. In ce sens? ˘ David nu tolera rivalitatea nimanui cu Iehova ˘ ˘ ˆ ˘ sau vreo batjocura adusa Lui; ısi ¸ dorea mult sa ˘ apere buna reputa ¸tie a lui Iehova si ¸ sa o cure˘ ¸te de orice pata. ˆ 11 Discipolii n-au gresit cand au asociat ac¸ tiunile lui Isus din templu cu spusele lui Da¸ vid. Isus a depus toate eforturile nu doar pen˘ ˘ ˆ ˆ tru ca avea un termen-limita, ci ın primul rand ˘ pentru ca a fost plin de zel, sau gelos, pentru ˘ ˘ ˆ numele Tatalui sau si ¸ pentru ınchinarea cura˘ ˆ ˘ ta. Cand a vazut batjocura si ¸ blasfemia aduse numelui lui Dumnezeu, Isus a manifestat pe ˘ ˆ buna dreptate zel, sau a fost gelos, trecand la ˆ ˆ ac ¸tiune pentru a ındrepta lucrurile. Iar cand a ˘ ˘ ˆ vazut cum conducatorii religiosi ¸ ıi exploatau ˆ ˘ pe oamenii umili, zelul l-a ındemnat sa le adu˘ ˆ ˆ ˘ ca mangaiere si ¸ sa-i condamne vehement pe ˘ acei conducatori opresivi (Mat. 9:36; 23:2, 4, 27, 28, 33).

˘ Sa fim zelosi ¸ ˆ ˘ ˘ pentru ınchinarea adevarata ˘ 12 Climatul religios din prezent este asema˘ nator cu cel din zilele lui Isus sau, probabil, ˘ ˘ ˘ mai decazut. Sa ne amintim, de exemplu, ca ˆ ˘ ˘ ˆ Isus i-a ınva ¸tat pe discipoli sa se roage ın priˆ ˘ mul rand pentru numele lui Dumnezeu: „Sa ˘ fie sfin ¸tit numele tau“ (Mat. 6:9). Ce putem ˘ spune despre conducatorii ˆreligiosi, ¸ mai ales ˘ ˘ ˆ ˘ despre clerul crestin ¸ ata ¸tii? Ii ınvat¸ a ei pe oaˆ ˆ meni care este numele lui Dumnezeu si ¸ ıi ın˘ ˘ ˘ ˘ deamna sa sfin ¸teasca, sau sa onoreze, acest ˘ nume? Nicidecum. Dimpotriva, ei l-au prezenˆ ˆ ˘ ˘ tat pe Dumnezeu ın mod eronat prin ınva ¸taturi false, cum ar fi Trinitatea, nemurirea su˘ ˆ ˘ ˘ fletului si ¸ focul iadului, facand ca El sa para ˆ misterios, greu de ın ¸teles, crud sau chiar sa˘ ˆ dic. De asemenea, conducatorii religiosi ¸ ıl ˆ ˘ ˘ 11. Ce l-a ındemnat pe Isus sa depuna toate eforturile? ˘ ˘ 12, 13. Ce au facut conducatorii religio ¸si ai cre ¸sti˘ ˘ nata ¸tii cu privire la: a) numele lui Dumnezeu? b) Regatul lui Dumnezeu?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2010

9

˘ dezonoreaza pe Dumnezeu prin scandalurile ˆ ın care sunt implicati¸ si ¸ prin ipocrizia lor. (Ciˆ ˆ te ¸ste Romani 2:21–24.) Mai mult decat atat, ei ˘ au facut tot ce-au putut pentru a ascunde nu˘ ˆ mele Sau, chiar ˆeliminandu-l din multe traduˆ ˆ ˘ ceri ale Bibliei. In acest fel, ıi ımpiedica pe oa˘ ˘ meni sa se apropie de Dumnezeu si ¸ sa cultive ˘ o rela ¸tie personala cu El (Iac. 4:7, 8). ˆ ˘ ˘ 13 Isus i-a ınv atat ¸ pe discipoli sa se roage si ¸ ˘ ˘ pentru Regatul lui Dumnezeu: „Sa vina rega˘ ˘ ˘ ˆ tul tau. Sa se faca voin ¸ta ta, precum ın cer, asa ¸ ˘ ˆ ˘ si ¸ pe pamant“ (Mat. 6:10). Desi ¸ conducatorii ˘ ˘ ˆ religiosi ¸ rostesc deseori aceasta rugaciune, ei ıi ˆ ˘ ˘ ˘ ındeamna pe oameni sa sustin tii ¸ a institu ¸ poliˆ ˆ tice si ¸ omenesti. ¸ alte organizatii ¸ In plus, ıi dis˘ ˘ pre ¸tuiesc pe cei care se straduiesc sa predice si ¸ ˘ ˘ ˘ sa depuna marturie despre acest Regat. De aceea, pentru multi¸ asa-zi si Regatul lui ¸ ¸ crestini, ¸ Dumnezeu nu mai este un subiect de discutie ¸ ˆ ˘ si, ¸ cu atat mai pu ¸tin, o chestiune de credint¸ a. ˆ ˘ 14 Isus i-a spus lui Dumnezeu ıntr-o rugaciuˆ ˘ ˘ ne: este adevarul“ (Ioan 17:17). ˆ „Cuvantul t˘ au ˘ ˘ ˆ ˘ Inainte de a parasi scena pamanteasca, Isus a ˘ ˘ ˘ ˘ aratat ca urma sa numeasca un ‘sclav fidel si ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ prevazator’, care sa le dea continuatorilor sai ˘ ˘ ˘ hrana spirituala (Mat. 24:45). Clerul crestin ¸ a˘ ˘ ˘ ta ¸tii s-a grabit sa se declare administrator al ˆ ˆ Cuvantului lui Dumnezeu. Dar a ındeplinit el ˆ ˘ ˘ ˆ cu fidelitate lucrarea ıncredintat ¸ a de Stapan? ˘ ˘ Nicidecum. Mai degraba, clericii tind sa pre˘ ˘ ˆ 14. Cum a diluat clerul cre ¸stinata ¸tii Cuvantul lui Dumnezeu?

Pute ¸ti explica?

ˆ ˘ ˙ Ce l-a ındemnat pe Isus sa lucreze ˆ ˘ neobosit ın timpul serviciului sau ˘ ˆ pamantesc? ˆ ˙ Cu ce sens este folosit ın Biblie termenul „zel“? ˘ ˆ ˙ Ce situa ¸tii ar trebui sa ne ındemne ˘ ˆ sa fim zelo ¸si pentru ınchinarea ˘ ˘ adevarata?

10

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2010

˘ Avem toate motivele sa fim zelosi ¸ ˘ ˘ ˆ pentru ınchinarea adevarata

˘ zinte relatarile Bibliei drept fabule sau mituri. ˆ ˘ ˘ ˘ In loc sa-si ¸ hraneasca „oile“ din punct de veˆ ˆ ˆ dere spiritual, oferindu-le mangaiere si ¸ ındruˆ ˘ mare, ei le ‘gadila urechile’ enoriasilor cu di¸ ferite filozofii omenesti. ¸ Mai mult, au diluat ˆ normele morale ale lui Dumnezeu, adaptandu-le la ceea ce unii numesc „noua moralitate“ (2 Tim. 4:3, 4). ˘ ˆ 15 Din cauza tuturor lucrurilor sav arsite ¸ ˆ ın numele Dumnezeului Bibliei, mul ¸ti oa˘ meni sinceri sunt dezamagi ¸ti sau si-au pierdut ¸ ˆ ˆ credin ¸ta ın Dumnezeu si ¸ ın Biblie. Astfel, ei au ˘ ˘ ˘ ˘ cazut prada lui Satan si ¸ sistemului sau rau. Ca ˆ slujitor al lui Iehova, cum te sim ¸ti cand auzi si ¸ ˆ ˆ ˆ ˆ vezi astfel de lucruri ıntamplandu-se ın fiecaˆ re zi? Cand vezi batjocura si ¸ blasfemia aduse numelui lui Dumnezeu, nu te simti¸ impulsio˘ ˆ nat sa faci tot ce po ¸ti pentru a ındrepta acest ˘ ˆ ˘ rau? Cand vezi cum oamenii cu inima sincera ˆ ˆ sunt ınsela ¸ti si ¸ ¸ exploata ¸ti, nu te sim ¸ti ındem˘ ˆ ˆ nat sa le aduci mangaiere acestor suflete opri˘ ˘ mate? Isus a vazut ca mul ¸timile erau „jupuite ˆ ˘ ˘ ˘ si ca niste ¸ aruncate ıncoace si-ncolo ¸ ¸ oi fara pas˘ ˘ ˆ 15. Ce sim ¸ti fa ¸ta de tot ce a facut clerul ın numele lui Dumnezeu?

˘ tor“. El nu doar a simtit ¸ mila pentru acesti ¸ oaˆ ˘ ˆ meni, ci „a ınceput sa-i ınvete ¸ multe lucruri“ (Mat. 9:36; Mar. 6:34). Avem deci toate moti˘ ˆ ˘ ˘ vele sa fim zelosi ¸ pentru ınchinarea adevarata, la fel ca Isus! ˆ 16 Daca˘ suntem zelosi ın predicare, cuvinte¸ le apostolului Pavel din 1 Timotei 2:3, 4 au o ˘ semnifica ¸tie mai profunda pentru noi. (Cite ¸s˘ te.) Noi participam din plin la predicare nu nu˘ ˘ ˘ ˆ ˘ mai pentru ca stim ca traim ın zilele din urma, ¸ ˘ ˆ ˘ ci si ¸ pentru ca ın ¸telegem ca aceasta este voin˘ ta lui Dumnezeu. El vrea ca oamenii sa ajun¸ ˆ ˘ ˘ ga la cunostin ¸ta adevarului. In acest fel, si ¸ ¸ ei ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ pot ınva ¸ta sa i se ınchine si s a-i slujeasc a lui ¸ ˘ ˆ Iehova si, ¸ astfel, sa fie binecuvantati¸ de el. Ne ˘ simtim impulsiona ¸ti sa depunem toate efortu¸ ˘ ˘ 16, 17. a) Ce ar trebui sa ne impulsioneze sa depuˆ nem toate eforturile ın predicare? b) Ce vom analiˆ ˘ za ın articolul urmator?

ˆ ˆ ˆ rile ın lucrarea de predicare nu ın primul rand ˘ ˘ pentru ca a mai ramas pu ¸tin timp, ci pentru ˘ ˘ ˘ ca vrem sa onoram numele lui Dumnezeu si ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ sa-i ajutam pe oameni sa cunoasca vointa ¸ sa. ˘ ˆ ˘ Asadar, sa fim zelosi ¸ ¸ pentru ınchinarea adeva˘ rata! (1 Tim. 4:16) ˆ ˆ ˘ 17 Iehova ne-a binecuvantat, ajutandu-ne sa ˘ ˘ cunoastem adevarul despre scopul sau referi¸ ˘ ˆ tor la pamant si ¸ la oameni. Astfel, avem posi˘ ˘ ˘ ˘ ˘ bilitatea sa-i ajutam pe oameni sa gaseasca fe˘ ˘ ricirea si ¸ o speran ¸ta reala de viitor. Le putem ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ arata cum sa gaseasca ocrotire cand sistemul ˆ ˘ lui Satan va fi distrus (2 Tes. 1:7–9). In loc sa ˘ fim descuraja ¸ti pentru ca ziua lui Iehova pare ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ sa ıntarzie, sa fim bucurosi ¸ pentru ca ınca mai ˘ ˆ este timp sa ne dovedim zelul pentru ınchina˘ ˘ rea adevarata! (Mica 7:7; Hab. 2:3) Ce ne aju˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ta sa cultivam un astfel de zel? La aceasta ın˘ ˆ ˘ trebare se va raspunde ın articolul urmator.

ˆ „ACUM ESTE IN MOD ˘ DEOSEBIT ˘ UN TIMP DE BUNAVOINT¸ A!“ ˆ ˘ ˘ ˘ „Iata, acum este ın mod deosebit un timp de bunavoint¸ a! ˘ ˘ Iata, acum este ziua salvarii!“ (2 COR. 6:2)

„P

ENTRU orice lucru este un timp fixat, da, un timp pentru orice lucru de sub ceruri.“ ˘ ˘ (Ecl. 3:1) Prin aceste cuvinte, Solomon arata ca ˘ ˆ trebuie sa discernem cand este cel mai potri˘ ˘ vit moment sa facem anumite activitati¸ im˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ portante, de pilda, sa cultivam pamantul, sa ˘ ˘ ˘ calatorim, sa facem tranzactii ¸ comerciale sau ˘ ˘ ˘ ˘ sa comunicam cu altii. ¸ Totodata, trebuie sa dis˘ cernem si ¸ care este cea mai importanta activi-

tate la un moment dat. Cu alte cuvinte, trebu˘ ˘ ie sa avem prioritati¸ clare.

2 Ca om, Isus a fost perfect constient de ¸ ˆ ˘ ˘ timpul ın care traia si ce lucrare trebuia sa ¸ stia ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ınfaptuiasca. Avand clar ın minte care ıi erau ˘ ˘ ˆ ˆ prioritatile, stia ca sosise, ın sfarsit, ¸ ¸ ¸ momentul ˘ ˆ ˘ sa se ımplineasca multe dintre profetiile me¸ sianice (1 Pet. 1:11; Rev. 19:10). Pentru ca oa˘ ˆ ˘ ˘ menii sa ınteleag a ca el era promisul Mesia, ¸

˘ ˘ 1. De ce este important sa discernem ce trebuie sa facem la un moment dat?

˘ ˆ 2. De unde ¸stim ca, ın timp ce predica, Isus era perˆ ˘ fect con ¸stient de timpul ın care traia?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2010

11

˘ ˘ ˘ Isus avea multe de facut. Trebuia sa depuna o ˘ ˘ ˘ marturie temeinica privitoare la adevarul de˘ ˆ ˘ ˘ spre Regat si ¸ sa-i stranga pe cei care aveau sa ˆ ˆ fie comostenitori cu el ın Regat. Si, ¸ ¸ nu ın ultiˆ ˘ ˘ mul rand, trebuia sa puna bazele congregatiei ¸ ˘ ˆ ˘ crestine, care avea sa ındeplineasca lucrarea de ¸ ˆ ˘ predicare si ¸ de facere de discipoli pana la mar˘ ˆ ginile pamantului (Mar. 1:15). ˆ ˘ 3 Constientizarea timpului ın care traia a fost ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ pentru Isus o fort¸ a care l-a motivat sa ınfap˘ ˘ ˘ tuiasca plin de zel vointa ¸ Tatalui sau. El le-a spus discipolilor: „Secerisul ¸ este mare, dar lu˘ ˘ ˆ cratorii sunt putini.

Rugati-l ¸ ¸ pe Stapanul sece˘ ˘ ˘ ˘ risului sa scoata lucratori la secerisul sau“ ¸ ¸ ˆ ˆ (Luca 10:2; Mal. 4:5, 6). Isus a ales mai ıntai ˘ 12, iar apoi 70 dintre discipolii sai, le-a dat in˘ structiuni clare si ¸ ¸ i-a trimis sa predice ur˘ ˆ matorul mesaj ınsufle ¸titor: „Regatul cerurilor s-a apropiat!“. Despre Isus ˆ citim: „Cand a terminat de dat instructiuni celor doisprezece discipoli ¸ ˘ ˘ ai sai, Isus a plecat de acolo ca sa-i ˆ ˘ ınvete ¸ pe oameni si ¸ sa predice ˆ ın orasele lor“ (Mat. 10:5–7; ¸ 11:1; Luca 10:1).

4 Pentru toti continuatorii ¸ ˘ sai, Isus a fost un exemplu perfect de zel si La ¸ ¸ devotiune. aceasta s-a referit apostolul Pavel ˆ ˆ ˘ cand i-a ındemnat pe fratii ¸ sai de ˘ credint¸ a: „Fiti¸ imitatorii mei, asa ¸ cum si ¸ eu sunt imitatorul lui Cristos“ (1 Cor. 11:1). Cum l-a ˆ imitat Pavel pe Cristos? In priˆ mul rand, nu a precupetit ¸ niciun 3. Cum au fost influen ¸tate ac ¸tiunile ˘ lui Isus de faptul ca era con ¸stient de ˆ ˘ timpul ın care traia?

4. Cum l-a imitat Pavel pe Isus Cristos?

Pavel nu a uitat ˘ ˆ ˆ niciodata ıntalnirea cu Domnul Isus Cristos

ˆ ˆ efort ın ce priveste ¸ predicarea vestii ¸ bune. In ˘ scrisorile trimise de el congregatiilor gasim ex¸ ˘ ˘ ˆ presii ca „nu fiti¸ delasatori ın activitatea voas˘ ˆ tra“, „slujiti-i lui Iehova ca sclavi“, „avand ¸ ˆ ˘ ˆ ıntotdeauna multe de facut ın lucrarea Dom˘ nului“ si ¸ „orice lucru face ¸ti, sa-l face ¸ti din tot sufletul, ca pentru Iehova“ (Rom. 12:11; 1 Cor. ˘ ˆ 15:58; Col. 3:23). Pavel n-a uitat niciodata ınˆ talnirea cu Domnul Isus Cristos pe drumul spre Damasc si ¸ nici cuvintele acestuia, pe care i le-a transmis, probabil, discipolul Anania: „Omul acesta este un vas pe care l-am ales ˘ ˘ sa-mi duca numele la natiuni, la regi si ¸ ¸ la fiii lui Israel“ (Fap. 9:15; Rom. 1:1, 5; Gal. 1:16). ˆ „In mod deosebit ˘ ˘ un timp de bunavoin ¸ta“ ˆ 5 Citind cartea Faptele, putem observa ın ˆ mod clar curajul si ¸ zelul cu care si-a ¸ ındeplinit Pavel serviciul (Fap. 13:9, 10; 17:16, 17; 18:5). ˆ ˆ ˆ ˘ Inteleg and semnificatia ¸ ¸ timpului ın care traia, ˘ ˆ el a spus: „Iata, acum este ın mod deosebit un ˘ ˘ ˘ timp de bunavoint¸ a! Iata, acum este ziua sal˘ ˆ ˆ varii!“ (2 Cor. 6:2). Cu mult timp ınainte, ın ˆ ˘ ˘ 537 ı.e.n., fusese un timp de bunavoint¸ a penˆ tru exilatii ¸ din Babilon, careˆ s-au putut ıntoarˆ ˘ ce ın tara lor (Is. 49:8, 9). Insa la ce timp de ¸ ˘ ˘ bunavoint¸ a se referea Pavel? Contextul ne aju˘ ˘ ˆ ta sa ın ¸telegem. ˆ ˆ 6 Mai ınainte, Pavel a vorbit ın scrisoarea sa ˘ ˘ despre onoarea deosebita acordata lui si ¸ celorlalti¸ crestini unsi. ¸ 2 Corinteni 5:18–20.) ¸ ¸ (Citeste ˘ ˘ ˆ El a aratat ca Dumnezeu ıi chemase cu un scop ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ precis: sa ındeplineasca „misiunea ımpacarii“ ˘ ˘ ˆ si ¸ sa-i implore pe oameni ‘sa se ımpace cu ˘ ˘ ˘ Dumnezeu’, adica sa-si ¸ restabileasca prietenia sau pacea cu el. ˆ ˘ ˘ ˆ 7 In urma razvr atirii din Eden, ıntreaga ome˘ ˆ ˘ ˘ nire a ajuns sa fie ınstrainata de Iehova ˆ ˘ ˆ ˘ 5. Ce l-a ındemnat pe Pavel sa- ¸si ındeplineasca serviciul cu zel? ˘ 6, 7. a) Ce onoare deosebita li s-a acordat cre ¸stini˘ ˆ ˘ lor un ¸si din prezent? b) Cine lucreaza ımpreuna cu cei un ¸si?

˘ ˆ ˘ (Rom. 3:10, 23). Aceasta ınstrainare a aruncat ˆ ˆ ˆ omenirea ca ıntreg ın ıntuneric spiritual, ceea ˘ ˘ ce a dus la suferint¸ a si ca toa¸ la moarte. „Stim ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ta creatia ¸ continua sa geama ımpreuna si ¸ sa suˆ ˘ ˆ ˘ fere ımpreuna,ˆ pana acum“, a scris Pavel ˘ ˘ (Rom. 8:22). Insa Dumnezeu a luat masuri ˆ concrete pentru a-i ındemna, ba chiar pentru ˘ ˆ ˘ ˘ a-i „implora“ pe oameni sa se ıntoarca, adica ˆ ˘ ˆ sa se ımpace cu el. In aceasta a constat serviˆ ciul ıncredintat unsi ¸ lui Pavel si ¸ crestinilor ¸ ¸ din ˘ ˆ timpul sau. Pentru cei care ısi ¸ puneau credinˆ ˘ ˘ ta ¸ ın Isus, acel „timp de bunavoint¸ a“ putea fi ˘ ˆ ‘o zi a salvarii’. Toti¸ crestinii unsi ¸ ¸ ¸ si ¸ ınsotitorii ˘ ˆ ˘ ˘ lor, „alte oi“, lucreaza ımpreuna si ¸ continua ˘ ˘ sa-i invite pe oameni sa profite de acest „timp ˘ ˘ de bunavoint¸ a“ (Ioan 10:16). ˘ ˘ ˘ ˆ 8 Invitatia facut a oamenilor sa se ımpace cu ¸ ˘ Dumnezeu este remarcabila! De ce? Deoarece ˆ ınsusi de a remedia si¸ ¸ Iehova a luat initiativa tuatia, de si numai oamenii sunt vinovati¸ pen¸ ¸ ˘ ˘ tru ruperea rela ¸tiilor cu El, prin razvratirea ˆ ˘ omului ın Eden (1 Ioan 4:10, 19). Ce a facut ˆ ˘ Iehova? Pavel spune: „Dumnezeu a ımpacat ˆ ˆ lumea cu el prin Cristos, neluand ın consiˆ derare greselile oamenilor, si ¸ ¸ ne-a ıncredin˘ ˆ ˆ ˘ ˘ tat ¸ noua cuvantul ımpacarii“ (2 Cor. 5:19; Is. 55:6). ˘ ˘ 9 Oferind jertfa de rascump arare, Iehova a ˘ ˘ ˘ facut posibil ca aceia care manifesta credint¸ a ˘ ˘ ˘ sa fie ierta ¸ti de pacate si ¸ sa se bucure din nou de prietenie sau de pace cu el. Mai mult, Ieho˘ ˆ va si-a trimis reprezentanti, ¸ care sa-i ındemne ¸ ˘ ˆ pe oamenii de pretutindeni sa se ımpace cu el ˆ ˆ ˘ cat ınca mai este timp. (Citeste 1 Timotei ¸ ˆ 2:3–6.) Deoarece a ınteles care era vointa ¸ ¸ lui ˆ Dumnezeu si de timpul ın care ¸ a fost constient ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ traia, Pavel s-a dedicat ‘misiunii ımpacarii’. ˆ Vointa ¸ lui Iehova nu s-a schimbat. Mana sa ˆ ˘ ˆ ˘ este ınca ıntinsa. Cuvintele lui Pavel „acum ˆ ˘ ˘ este ın mod deosebit un timp de bunavoint¸ a“ ˘ ˘ ˘ 8. De ce este remarcabila invita ¸tia facuta oamenilor ˆ ˘ de a se ımpaca cu Dumnezeu? ˘ ˘ ˆ 9. Cum a aratat Pavel ca aprecia ındurarea lui Dumnezeu?

˘ ˆ si ziua salvarii“ sunt valabile si ¸ „acum este ¸ ın ˆ ˘ prezent. Intr-adevar, Iehova este un Dumˆ ˘ nezeu ındurator, plin de compasiune! (Ex. 34:6, 7)

Nu-i „rata ¸ti scopul“ ˘ Primii care au beneficiat de aceasta expre˘ ˘ sie a bunatatii ¸ nemeritate a lui Dumnezeu, ˘ ˘ ˆ adica posibilitatea sa se ımpace cu el, au fost cei ‘uniti¸ cu Cristos’ (2 Cor. 5:17, 18). Pentru ˘ ˆ acestia, „ziua salvarii“ a ınceput la Penticosta ¸ ˘ din 33 e.n. De atunci, cei unsi ¸ se achita de miˆ ˘ ˆ siunea ıncredin ¸ a lor de a anunta ¸ „cuvantul ˆ tat ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ımpacarii“. In zilele noastre, ramasi ¸ crestini¸ ta ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ lor unsi ¸ continua sa ındeplineasca „misiunea ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ımpacarii“. Ei sunt constien ti¸ ca cei patru ın¸ ˘ ˆ geri vazuti¸ de apostolul Ioan ıntr-o viziune ˘ ˆ ˆ ˘ profetica ‘tin ¸ strans cele patru vanturi ale paˆ ˆ ˘ mantului, pentru ca niciun vant sa nu sufle ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ peste pamant’. Astfel, traim ınca ın „ziua sal˘ ˆ ˘ ˘ varii“ si ¸ ıntr-un „timp de bunavoint¸ a“ (Rev. ˆ 7:1–3). Din acest motiv, de la ınceputul seco˘ ˘ ˆ lului al XX-lea, ramasi unsi ¸ crestinilor ¸ ta ¸ ¸ ındeˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ plineste ¸ cu zel „misiunea ımpacarii“ pana ın ˆ ˘ ˘ ˆ cele mai ındepartate colturi ale pamantului. ¸ ˆ 11 De exemplu, asa cum este mentionat ın ¸ ¸ cartea Martorii lui Iehova — Proclamatori ai ˆ Regatului lui Dumnezeu, la ınceputul secolului ˘ al XX-lea, „Charles Russell si ¸ colaboratorii sai ˘ ˆ erau ferm convinsi ¸ ca se aflau ın perioada de ˘ ˘ ˘ seceris¸ si ¸ ca oamenii aveau nevoie sa auda ade˘ ˘ ˆ vˆ arul eliberator“. Ce au facut ei ın acest sens? ˆ ˘ ˘ ˆ Inteleg and ca traiau ın perioada secerisului, ¸ ¸ ˘ ˘ „un timp de bunavoint¸ a“, acesti ¸ frati¸ nu s-au ˘ ˘ multumit sa-i invite pe oameni sa asiste la ¸ ˘ ˘ ˘ servicii religioase; clerul cre ¸ facea de ¸ atatii ˆ stin mult timp acest lucru. In schimb, crestinii ¸ ˆ ˘ ˘ unsi ¸ au ınceput sa foloseasca alte metode ˘ ˆ ˘ practice pentru a raspandi vestea buna. De 10

˘ ˘ ˘ 10. Ce semnifica ¸tie a avut ¸si continua sa aiba pen˘ tru cre ¸stinii un ¸si „ziua salvarii“? ˘ ˆ 11, 12. Cum au aratat cre ¸stinii un ¸si la ınceputul ˘ ˆ secolul al XX-lea ca erau con ¸stien ¸ti de timpul ın care ˘ traiau? (Vezi imaginea de la pagina 15.)

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2010

13

˘ ˆ ˘ exemplu, ca sa-si ¸ ındeplineasca lucrarea, s-au ˆ folosit cu ıntelepciune de tehnologia de ulti¸ ˘ ˘ ma ora. ˘ ˆ ˘ 12 Pentru a rasp andi vestea buna despre Regat, micul grup de predicatori zelosi ¸ a folosit ˘ pliante, brosuri, reviste si ¸ Au scris predici ¸ ¸ carti. si ¸ articole pe care le-au trimis la diferite redac˘ ˆ tii ¸ pentru a fi tiparite ın mii de ziare. Au difuzat programe biblice pe posturi de radio natio¸ nale si Au produs si ¸ ¸ internationale. ¸ au folosit ˆ ˆ ˘ imagini ın miscare sincronizate cu ınregistrari ¸ ˆ audio, chiar ınainte ca industria cinematogra˘ ˘ ˘ fica sa puna la dispozitia ¸ publicului larg filmul sonor. Care a fost rezultatul zelului manifestat ˆ de acei slujitori ai lui Iehova? In prezent, peste sapte milioane de persoane au dat ascultare ¸ ˆ mesajului si, le fac oameni¸ la randul ˆ lor, ˘ ˘ lor aceea si invita tie: „ Imp aca ti-v a cu Dumne¸ ¸ ¸ ˆ ˘ zeu!“. Intr-adevar, desi si ¸ ¸ erau putini ¸ nu aveau ˘ experient¸ a, acei slujitori au fost exemple excelente de zel. ˆ 13 Cuvintele lui Pavel „acum este ın mod ˘ ˘ ˆ ˘ deosebit un timp de bunavoint¸ a“ sunt ınca va˘ labile. Noi, cei care am gustat bunatatea ne˘ ˘ meritata a lui Iehova, suntem recunoscatori ˘ ˘ pentru ca ni s-a dat posibilitatea sa auzim si ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sa acceptam mesajul despre ımpacare. In loc sa ˘ cultivam un spirit de automultumire, ar trebui ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ sa luam ın serios cuvintele lui Pavel: „Va im˘ ˘ ˘ ploram de asemenea sa nu acceptati¸ bunata˘ ˘ tea nemeritata a lui Dumnezeu ca sa-i ratati¸ ˘ ˘ ˘ ˆ 13. Ce scop al lui Dumnezeu trebuie sa pastram ın minte?

˘ Va aminti ¸ti?

ˆ ˆ ˘ ˘ ˙ In ce a constat „misiunea ımpacarii“ ˆ ˘ ıncredin ¸tata lui Pavel ¸si celorlal ¸ti cre ¸stini un ¸si? ˘ ˘ ˘ ˙ Cum folose ¸ste rama ¸si ¸ta unsa acest ˘ ˘ „timp de bunavoin ¸ta“? ˘ ˆ ˘ ˘ ˙ Cum pot cre ¸stinii sa fie „ınflacara ¸ti de spirit“?

14

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2010

ˆ ˘ scopul“ (2 Cor. 6:1). In bunatatea sa nemeri˘ ˘ ˆ tata, Dumnezeu doreste ¸ ‘sa ımpace lumea cu el prin Cristos’ (2 Cor. 5:19).

14 Orbiti de Satan, cei mai multi oameni ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ sunt ınca ınstrainati¸ de Dumnezeu si ¸ nu stiu ¸ ˘ ˘ care este scopul bunatatii ¸ sale nemeritate ˘ ˆ ˘ (2 Cor. 4:3, 4; 1 Ioan 5:19). Totusi, ¸ vazand ca ˘ ˆ ˘ ˘ situatia multi¸ reac¸ mondiala se ınrautate ¸ ste, ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ tioneaz a favorabil cand afla ca ınstrainarea de ¸ ˘ Dumnezeu este cauza raului si ¸ oa¸ a suferintei ˆ ˘ ˆ menilor. Chiar si ¸ ın ¸tarile unde oamenii ın ge˘ ˘ neral sunt indiferenti¸ fat¸ a de lucrarea noastra, ˘ ˘ multi¸ accepta acum vestea buna si ¸ fac pasi ¸ ˘ ˆ concreti¸ ca sa se ımpace cu Dumnezeu. Asadar, ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ sa ne ıntrebam: „Sunt constient ca acesta este ¸ ˘ timpul sa-i invit cu si ¸ mai mult zel pe oameni ˘ ˆ sa se ımpace cu Dumnezeu?“.

15 Misiunea noastra˘ nu consta˘ pur si simplu ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ ın a le spune oamenilor ca, ıntorcandu-se la ˆ ˘ Dumnezeu, el ıi va ajuta sa-si ¸ rezolve ˆ toate problemele si se vor sim mai bine.

In cazul mul¸ti ¸ tora, acesta este unicul motiv pentru care merg ˘ ˘ la biserica. Iar bisericile sunt gata sa le satisfa˘ ˘ ˘ ca aceasta dorint¸ a (2 Tim. 4:3, 4). Dar obiecti˘ vul lucrarii noastre este altul. Noi le aducem ˘ ˘ oamenilor vestea buna ca, din iubire, Iehova ˘ este dispus sa ierte greselile prin Cristos. Ast¸ ˘ ˆ fel, ei pot sa se ımpace cu Dumnezeu, nemaiˆ ˘ fiind ınstrainati¸ de El (Rom. 5:10; 8:32). Totusi, ¸ ˘ ˘ acest „timp de bunavoint¸ a“ se apropie cu reˆ peziciune de sfarsit. ¸ ˆ ˘ ˘ „Fi ¸ti ınflacara ¸ti de spirit“ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ 16 Cum putem sa cultivam si ¸ sa ne pastram ˆ ˘ ˘ ˘ zelul pentru ınchinarea adevarata? Poate ca unii dintre noi sunt mai timizi sau mai reti¸ ˘ nuti¸ si, ¸ de aceea, le este greu sa-si ¸ exprime des˘ ˘ chis sentimentele si ¸ sa fie sociabili. Totusi, ¸ sa ˘ ˘ nu uitam ca zelul nu este pur si ¸ simplu o ma˘ ˘ ˆ ˘ 14. Ce a exista ın multe ¸tari? ˆ situa˘ ¸tie favorabil ˘ ˘ ˘ 15. In loc sa predicam un mesaj care sa-i faca pe oa˘ ˘ ˘ meni doar sa se simta bine, ce vrem sa le aducem ˘ tuturor la cuno ¸stin ¸ta? ˘ ˘ 16. Ce l-a ajutat pe Pavel sa aiba zel ¸si curaj?

nifestare a sentimentelor sau a entuziasmului si ¸ nici nu depinde de personalitatea cuiva. Prin ˆ ˘ ındemnul pe care l-a dat colaboratorilor sai ˘ ˘ ˘ crestini, Pavel a aratat cum putem sa cultivam ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ si ¸ sa ne pastram zelul: „Fiti¸ ınflacarati¸ de spiˆ rit“ (Rom. 12:11). Si ¸ ın cazul lui Pavel, spiritul ˆ ˘ lui Iehova a avut un rol esential, ajutandu-l sa ¸ ˘ ˘ ˆ aiba curaj si ¸ sa persevereze ın lucrarea de preˆ ˆ ˘ dicare. De cand a fost chemat de Isus si ¸ pana ˆ ˆ cand a fost ıntemnitat ¸ si ¸ executat la Roma, adi˘ ca mai bine de 30 de ani, zelul lui Pavel nu a ˘ ˆ slabit. El a privit ıntotdeauna spre Dumnezeu, care i-a dat putere prin intermediul spiritului ˆ sfant. Pavel a spus: „Pentru toate lucrurile am ˘ ˘ ˆ ˘ tarie datorita celui care ımi da putere“ (Filip. ˘ ˆ ˘ ˘ 4:13). Putem trage multe foloase daca ınvat¸ am ˘ din exemplul sau! ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ 17 Cuvantul tradus prin „ınflacarat“ ınseam˘ na literalmente „care fierbe“ (Kingdom Inter˘ ˘ ˆ linear). Pentru ca apa dintr-un vas sa fiarba ın˘ ˘ continuuˆ este nevoie de o sursa constanta de ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ caldura. In mod asemanator, pentru a fi „ın˘ ˘ flacarati¸ de spirit“, avem nevoie constant de ˆ ˘ ˘ 17. Cum putem fi „ınflacara ¸ti de spirit“?

˘ spiritul lui Dumnezeu. Dar ce trebuie sa facem ˆ ˘ pentru a avea mereu spirit sfant? Trebuie sa ˘ ˘ profitam de toate masurile pe care le-a luat Ie˘ ˆ ˘ ˘ hova ca sa ne ıntareasca pe plan spiritual. Cu ˘ ˆ alte cuvinte, trebuie sa privim cu seriozitate ınˆ ˆ ˘ ˘ chinarea ın familie si ¸ adica sa ¸ ın congregatie, ˘ avem un studiu personal si ¸ familial, sa ne ru˘ ˘ ˘ ˆ gam si ¸ ¸ sa participam la ıntruniri cu fratii ˘ ˆ nostri, facand toate acestea cu regularitate. Ast¸ ˆ fel, vom avea, figurativ vorbind, focul care ınˆ ˘ ˘ tretine fierberea, fiind „ınflacarati¸ de spirit“. ¸ (Citeste ¸ Faptele 4:20; 18:25.) ˆ 18 O persoana˘ devotata˘ se concentreaza˘ ın ˘ totalitate asupra unui obiectiv ˆ si ¸ nu se lasa ˘ ˘ usor distrasa sau descurajata. In calitate de ¸ ˘ crestini botezati, ¸ obiectivul nostru este sa fa¸ ˆ cem tot ce doreste ¸ Iehova, ıntocmai ca Isus (Evr. 10:7). Iar vointa ¸ lui Iehova este ca tot mai ˘ ˆ multi¸ oameni sa se ımpace cu el. Asadar, la fel ¸ ˘ ˆ ca Isus si ¸ Pavel, sa fim zelosi ¸ ın cea mai impor˘ ˘ ˆ tanta si ¸ mai urgenta misiune care trebuie ın˘ ˆ deplinita ın prezent! ˆ ˘ 18. In calitate de cre ¸stini boteza ¸ti, asupra carui ˘ ˘ obiectiv trebuie sa ne concentram?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2010

15

ˆ ˘ BINECUVANTARILE DOMNIEI ˆ LUI CRISTOS, REGELE INDRUMAT DE SPIRITUL LUI DUMNEZEU „Peste el se va aseza spiritul lui Iehova.“ (IS. 11:2) ¸

ˆ „I

ˆ NTR-O lume ın care este haos pe plan politic, social si¸ ecologic, mai poate oare supraˆ ˘ ˘ ˆ vie ¸tui omul ınca 100 de ani?“ Aceasta ıntrebare ˘ ˆ a fost pusaˆ ın 2006 de astrofizicianul Stephen ˘ Hawking. Intr-o revista se spunea: „N-am era˘ ˘ ˆ dicat saracia si¸ n-am adus pacea ın lume. Dim˘ ˘ potriva. Se pare ca am realizat exact contrariul. ˘ ˆ ˆ Si ¸ asta nu pentru ca n-am ıncercat. Am ıncercat totul: de la comunism la economie de pia˘ ¸ta, de la Liga Na ¸tiunilor la politica de intimi˘ ˘ dare nucleara. Am purtat prea multe «razboaie ˘ ˘ ˘ ca sa punem capat razboiului». Nu mai avem ˘ ˘ ˘ niciun motiv sa credem ca stim cum sa punem ¸ ˘ ˘ capat razboiului“ (New Statesman). ˆ 2 Astfel de afirma ¸tii nu ıi surprind pe sluji˘ torii lui Iehova. Biblia ne spune ca oamenii nu ˘ ˘ au fost crea ¸ti ca sa se conduca singuri (Ier. 10:23). Numai Iehova este Suveranul nostru ˆ ˘ de drept. Prin urmare, numai El este ın masu˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ra sa stabileasca ce norme sa respectam, ce ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ scop sa avem ın via ¸ta, precum si¸ sa ne ındruˆ me pentru a atinge acest scop. Mai mult, el ısi¸ ˆ ˆ va exercita ın curand autoritatea si¸ va pune ca˘ pat tentativelor esuate ale oamenilor de a se ¸ ˘ ˆ conduce singuri. Totodata, el ıi va distruge pe ˆ to ¸ti cei care, respingand suveranitatea sa legi˘ ˆ ˆ ˘ tima, ıi ¸tin pe oameni ın sclavia pacatului, a imperfec ¸tiunii si¸ ‘a dumnezeului acestui sistem’, Satan Diavolul (2 Cor. 4:4).

ˆ ˘ ˆ In lumea noua, Iehova ısi¸ va exercita ˘ plin de iubire suveranitatea fa ¸ta de omenire prin intermediul Regatului mesianic (Dan. 7:13, 14). Despre Regele acestuia, Isaia a profe˘ ¸tit: „Un lastar va iesi¸ din buturuga lui Iese si¸ ˘ ˘ ˘ un vlastar din radacinile lui va da rod. Peste el ˆ se va aseza spiritul lui Iehova, spirit de ın ¸telep¸ ˘ ciune si¸ de pricepere, spirit de sfat si¸ de tarie, ˘ ˘ spirit de cunostin ¸ta si¸ de teama de Iehova“ (Is. ¸ 11:1, 2). Dar cum anume si-a folosit Dumne¸ ˆ ˘ zeu spiritul sfant ca sa-l califice pe Isus Cris˘ tos, ‘lastarul din buturuga lui Iese’, pentru a ˆ ˘ conduce omenirea? Ce binecuvantari va adu˘ ˘ ce guvernarea sa? Si ¸ ce trebuie sa facem ca sa avem parte de ele?

1. Cu privire la ce probleme ale lumii ¸si-au expriˆ mat unii ıngrijorarea? ˆ ˆ ˆ 2. Cum ı ¸si va exercita ın curand Iehova suveranita˘ ˘ ˆ tea legitima asupra pamantului?

3. Ce a prezis Isaia cu privire la Mesia? ˆ ˘ 4–6. Ce cuno ¸stin ¸te vitale ıl vor ajuta pe Isus sa fie ˆ ˆ ın ¸telept ¸si plin de compasiune ın calitate de Rege, ˘ Mare Preot ¸si Judecator?

16

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2010

3

˘ ˘ Calificat de Dumnezeu sa conduca ˘ ˘ ˆ 4 Iehova vrea ca supusii sai pamantesti sa˘ ¸ ¸ ˘ ˆ ajunga la perfec ¸tiune sub ındrumarea unui ˘ ˘ ˆ Rege, Mare Preot si¸ Judecator cu adevarat ın ¸telept si¸ plin de compasiune. De aceea, Dumnezeu l-a ales pe Isus Cristos si¸ l-a calificat prin ˆ ˘ intermediul spiritului sfant ca sa se achite de ˘ aceste responsabilita ¸ti extrem de importante. ˘ ˘ ˆ Sa analizam cateva dintre motivele pentru care ˘ ˆ putem fi siguri ca Isus se va achita ın mod perˆ fect de rolurile ıncredin ¸tate de Dumnezeu. ˆ 5 Isus ıl cunoa ¸ste pe Dumnezeu cel mai bine. ˘ ˆ ˘ Fiul unic-nascut ıl cunoaste ¸ pe Tatal de mai

ˆ mult timp decat oricine altcineva, probabil de ˆ miliarde de ani. In tot acest timp, Isus a ajuns ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ sa-l cunoasca atat de bine pe Iehova, ıncat a putut fi descris drept „chipul Dumnezeului ˘ ˆ nevazut“ (Col. 1:15). Isus ınsusi¸ a spus: „Cine ˘ ˘ ˘ m-a vazut pe mine l-a vazut si¸ pe Tatal“ (Ioan 14:9). ˆ 6 Dupa˘ Iehova, Isus cunoa bine ın¸ste cel mai ˆ treaga crea ¸tie, inclusiv omenirea. In Coloseni 1:16, 17 se spune: „Prin el [Fiul lui Dumnezeu] au fost create toate celelalte lucruri din ceruri ˘ ˆ ˘ ˘ si¸ de pe pamant, cele vazute si¸ cele nevazute ˆ . . . De asemenea, el este ınainte de toate celelalte lucruri, iar toate celelalte lucruri ˆ ˘ au fost aduse ın existen ¸ta prin el“. Asadar, ¸ ˆ gandeste-te!

Ca „mester iscusit“ al lui Dumne¸ ¸ zeu, Isus a luat parte la toate celelalte aspecte ˆ ale crea ¸tiei. El ın ¸telege deci fiecare detaliu al ˆ ıntregului univers, de la particulele subatomice la uimitorul creier uman. Cu certitudine, ˆ Cristos este personificarea ın ¸telepciunii! (Prov.

8:12, 22, 30, 31) ˆ 7 Isus a fost uns cu spirit sfant. „Spiritul lui Iehova este peste mine“, a spus Isus, „pentru ˘ ˘ ˘ ˘ ca el m-a uns sa le anun ¸t saracilor vestea buna, ˘ m-a trimis sa le predic captivilor eliberarea si¸ ˘ ˘ ˘ ˆ celor orbi recapatarea vederii, sa-i pun ın liber˘ ˘ tate pe cei zdrobi ¸ti si¸ sa predic anul de buna˘ ˘ ˆ voin ¸ta al lui Iehova“ (Luca 4:18, 19). Dupa cat ˆ se pare, la botez, spiritul sfant i-a amintit lui ˆ ˘ ˆ Isus lucruri pe care le ınva ¸tase ın timpul existen ¸tei sale preumane, inclusiv ceea ce voia ˘ ˘ ˆ Dumnezeu ca el sa faca ın calitate de Mesia ˆ ˘ ˘ ˆ ın timpul serviciului sau pamantesc. (Cite ¸ste Isaia 42:1; Luca 3:21, 22; Ioan 12:50.) ˆ 8 Deoarece avea spirit sfant, un corp si¸ o minte perfecte, Isus a fost nu numai cel mai ˘ ˘ ˘ ˆ mare om careˆ a trait vreodata pe pamant, ci si¸ ˘ ˘ ˘ ˘ cel mai mare Inva ¸tator. De fapt, ascultatorii sai ˘ ˘ ˆ ˘ ‘au ramas ului ¸ti de modul sau de a-i ınva ¸ta’ ˘ (Mat. 7:28). De pilda, Isus s-a concentrat asu˘ 7, 8. Cum ¸si-a folosit Dumnezeu spiritul ca sa-l ajuˆ ˘ te pe Isus ın serviciul sau?

pra cauzelor reale ale problemelor omenirii: ˘ pacatul, imperfec ¸tiunea si¸ ignoran ¸ta spiritua˘ ˆ ˘ ˘ ˆ la. In plus, el a putut sa vada ce era ın inima ˘ ˆ oamenilor si, ¸ astfel, sa-i trateze ın func ¸tie de starea inimii lor (Mat. 9:4; Ioan 1:47). ˘ ˘ ˆ ˘ 9 Isus a trait pe pamant. El a fost om si¸ a trait ˆ ın mijlocul oamenilor imperfec ¸ti, ceea ce l-a ˘ ajutat mult sa se califice ca Rege. Apostolul Pa˘ ˘ vel a scris: „[Isus] a trebuit sa devina asemenea ˘ ˆ ˘ ˘ «fra ¸tilor» sai ın toate privin ¸tele, ca sa poata fi ˆ ˘ ˆ un mare preot ındurator si¸ fidel ın lucrurile ˘ ˘ privitoare la Dumnezeu, ca sa ofere o jertfa de ˆ ˘ ˘ ımpacare pentru pacatele poporului. Astfel, ˘ ˆ ˆ pentru ca el ınsusi¸ a suferit cand a fost pus la ˆ ˘ ˘ ˆ ıncercare, poate sa vina ın ajutorul celor ce ˆ ˆ ˆ sunt pusi¸ la ıncercare“ (Evr. 2:17, 18). Intrucat ˆ ˆ „a fost pus la ıncercare“, Isus ın ¸telege senti˘ mentele celor care trec prin dificulta ¸ti. El a maˆ ˘ nifestat compasiune ın timpul serviciului sau ˘ ˆ pamantesc. Oamenii bolnavi sau infirmi si¸ cei ˘ ˘ oprima ¸ti, chiar si¸ copiii, veneau la el fara nicio ezitare (Mar. 5:22–24, 38–42; 10:14–16). Si ¸ ˘ ˆ oamenii umili, care doreau sa ınve ¸te despre ˘ Dumnezeu, s-au sim ¸tit atrasi¸ la el. Pe de alta ˘ ˘ ˆ 9. Cum ne ajuta meditarea la serviciul pamantesc ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ al lui Isus sa ne ıntarim ıncrederea ın conducerea sa?

ˆ Invierea fiicei lui Iair a fost ˘ ˘ o dovada clara a compasiunii lui Isus

˘ Isus Cristos supravegheaza cea mai ˘ vasta campanie de predicare din istorie

ˆ ˆ parte, cei mandri si¸ cei care ‘n-aveau ın ei iuˆ birea lui Dumnezeu’ l-au respins, l-au urat si¸ i ˆ s-au ımpotrivit (Ioan 5:40–42; 11:47–53). ˆ 10 Isus ¸si-a dat via ¸ta ın folosul nostru. Proba˘ ˘ ˘ bil cea mai convingatoare dovada ca nu exis˘ ˘ ˆ ta un conducator mai bun decat Isus este fap˘ ˘ ˘ tul ca a fost dispus sa moara pentru noi.

(Cite ¸ste Psalmul 40:6–10.) „Nimeni nu are iuˆ ˆ ˆ ˘ bire mai mare decat aceea ın care cineva ısi¸ da ˘ sufletul pentruˆ prietenii sai“, a spus Cristos ˘ (Ioan 15:13). Intr-adevar, spre deosebire de ˘ ˘ ˆ conducatorii umani imperfec ¸ti, care traiesc ın ˘ lux pe seama ceta ¸tenilor, Isus si-a dat chiar si¸ ¸ via ¸ta pentru omenire (Mat. 20:28). ˆ ˘ Imputernicit sa aplice ˘ ˘ ˘ foloasele rascumpararii ˆ ˆ 11 Este cat se poate de potrivit ca Isus, ın ca˘ ˆ litate de Mare Preot, sa aplice ın cazul nosˆ ˘ ˘ tru foloasele jertfei sale de rascumparare. In ˘ ˘ ˆ ˘ timpul serviciului sau pamantesc, Isus a araˆ tat prin actiunile lui ce va face ın calitate de ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ Rascumparator al nostru ın timpul Domniei de O Mie de Ani, de care ne putem bucura ˘ ˘ ˆ daca ramanem fideli. El a vindecat bolnavi si¸ ˆ ˘ infirmi, a ınviat morti, ¸ a hranit multimi ¸ si¸ chiar a tinut sub control fortele naturii ¸ ¸ (Mat. 8:26; 14:14–21; Luca 7:14, 15). Isus a ˘ ˘ 10. Care este o dovada extraordinara a iubirii lui ˘ Isus fa ¸ta de noi? ˆ ˘ ˆ 11. De ce putem avea ıncredere deplina ın Isus ca ˘ ˘ ˘ Rascumparator al nostru?

18

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2010

˘ facut aceste lucruri din compasiune si¸ iubire, nu pentru a atrage atentia ¸ asupra au˘ toritatii ¸ si¸ a puterii sale. „Vreau“, i-a spus el unui ˘ lepros careˆ l-a implorat sa-l vindece (Mar. 1:40, 41). In timpul Domniei Milenare, Isus va manifesta aceeasi¸ compasiune, dar la sca˘ ˘ ra mondiala. ˘ 12 Cristos si coregen ¸tii sai vor continua pro¸ ˘ ˆ gramul de instruire spirituala ınceput de Isus ˆ ˘ ˆ cu circa 2000 de ani ın urma. Atunci se vor ım˘ ˆ plini cuvintele din Isaia 11:9: „Pamantul va fi plin de cunostin ¸ta lui Iehova asa ¸ ¸ cum fundul ˘ marii este acoperit de ape“. Acest program de ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ instruire divina va con ¸tine, fara ındoiala, inˆ ˆ struc ¸tiuni despre modul ın care vor fi ıngrijite ˘ ˆ ˘ ˆ pamantul si¸ nenumaratele fiin ¸te de pe el, ın˘ ˘ ˆ ˆ sarcinare data la ınceput lui Adam. La ıncheierea celor 1000 de ani, scopul ini ¸tial al lui ˆ Dumnezeu, consemnat ın Geneza 1:28, se va ˆ ˘ ˘ fi ımplinit, iar jertfa de rascumparare va fi fost ˘ ˆ aplicata ın mod deplin. ˆ ˘ Imputernicit sa judece 13 Cristos este „Cel decretat de Dumnezeu ˘ ˘ sa fie judecator al celor vii si¸ al celor morti“ ¸ ˆ 12. Cum se va ımplini Isaia 11:9? ˘ 13. Cum a demonstrat Isus ca iube ¸ste dreptatea?

ˆ ˆ ˆ ˘ (Fap. 10:42). Cat de mangaietor este deci sa ˘ ˘ stim ca Isus este incoruptibil, ca dreptatea si¸ ¸ fidelitatea sunt asemenea unei centuri cu care ˆ ˘ ˘ este ıncins! (Is. 11:5) El a demonstrat ca uras-¸ ˘ ˘ ˘ te lacomia, ipocrizia si¸ alte trasaturi rele. De asemenea, i-a condamnat pe cei insensibili la suferinta ¸ altora (Mat. 23:1–8, 25–28; Mar. ˘ ˘ ˘ ˆ 3:5). Mai mult, Isus a aratat ca nu se lasa ın˘ ˆ selat de aparente, ce era ın om“ ¸ „caci stia ¸ ¸ (Ioan 2:25). ˆ ˘ 14 Isus demonstreaza˘ si ın prezent ca iubes-¸ ¸ ˘ ˘ te dreptatea prin faptul ca supravegheaza cea ˘ mai vasta campanie de predicare si¸ de predare din istoria omenirii. Niciun om, niciun gu˘ vern si¸ niciun spirit rau nu poate opri aceas˘ ˆ ˆ ta lucrare, care se va ıncheia numai cand Dumnezeu va decide acest lucru. Putem fi ˘ ˘ ˆ deci absolut siguri ca, dupa ıncheierea Arma˘ ghedonului, dreptatea divina va triumfa. (Ci˘ ˆ teste sa ne ın¸ Isaia 11:4; Matei 16:27.) Asadar, ¸ ˘ ˆ trebam fiecare: „Am si¸ eu ın predicare aceeasi¸ ˘ atitudine pe care o avea Isus fat¸ a de oameni? ˆ ˘ Ii dau lui Iehova tot ce am mai bun, chiar daca ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ starea sanatatii ¸ sau situatia ¸ personala ımi li˘ miteaza activitatea? “.

15 Pentru a-i sluji lui Dumnezeu din toata˘ ˘ ˘ ˘ inima, nu trebuie sa uitam ca lucrarea de pre˘ dicare este a lui. El este cel care a poruncit sa ˘ ˘ fie desfasurat a, el o conduce prin intermediul ¸ ˘ ˘ Fiului sau si¸ tot el le da putere prin spiritul ˆ sfant celor care iau parte la ea. Apreciezi priviˆ legiul de a sluji ın calitate de colaborator al lui ˘ ˆ Dumnezeu si¸ al Fiului sau ındrumat de spirit?

Peste sapte milioane de oameni, dintre care cei ¸ ˘ ˘ mai mul ¸ti sunt considera ¸ti „fara carte si¸ de ˆ ˘ ˆ ˆ rand“, raspandesc mesajul despre Regat ın 236 ˘ ˘ de ¸tari si¸ teritorii. Cine altcineva, daca nu Ie˘ ˘ ˘ hova, i-ar putea impulsiona sa faca aceasta lucrare? (Fap. 4:13) ˘ 14. a) Cum dovede ¸ste Isus ca iube ¸ste dreptatea? ˘ ˆ ˘ b) Ce ar trebui sa ne ıntrebam?

15. Pentru a-i putea da lui Dumnezeu tot ce avem ˘ ˘ mai bun, ce nu trebuie sa uitam?

ˆ ˘ Binecuvantari prin intermediul lui Cristos ˘ ˆ 16 Iehova i-a spus lui Avraam: „Prin sam anˆ ˘ ¸ta ta se vor binecuvanta toate na ¸tiunile paˆ ˘ mantului, pentru ca ai ascultat de glasul meu“ ˆ ˘ (Gen. 22:18). In ¸telegem de aici ca cei care le ˘ ˘ sunt recunoscatori lui Dumnezeu si¸ Fiului sau ˘ ˘ ˆ ˘ pot spera sa primeasca binecuvantarile pe care ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ le va aduce Saman ¸ta mesianica. Avand ın minˆ ˘ ˆ te aceste binecuvantari, ei sunt activi ın serviciul adus lui Iehova.

17 Cu o anumita˘ ocazie, Dumnezeu i-a spus ˘ ˆ na ¸tiunii Israel, care constituia saman ¸ta, sau descenden ¸ta lui Avraam: „Deoarece continui ˘ ˘ sa ascul ¸ti de glasul lui Iehova, Dumnezeul tau, ˆ ˘ ˆ ˘ toate aceste binecuvantari [enumerate ın legaˆ mantul Legii] vor veni peste tine si¸ te vor ajun˘ ge din urma“ (Deut. 28:2). Aceleasi¸ cuvinte sunt valabile si¸ pentru slujitorii lui Dumnezeu ˘ din prezent. Ce trebuie sa faci pentru a fi biˆ ˘ ˘ necuvantat de Iehova? ‘Continua sa ascul ¸ti’ de ˆ ˘ glasul lui, iar binecuvantarile sale „vor veni ˘ peste tine si¸ te vor ajunge din urma“. Dar ce ˆ ˘ ınseamna „a asculta“? ˆ ˆ 18 Inseamna˘ a privi cu seriozitate Cuvantul ˘ lui Dumnezeu si¸ hrana spirituala pe care Iehova o pune la dispozi ¸tie (Mat. 24:45). De aseˆ ˘ menea, ınseamna a asculta de Dumnezeu si¸ ˘ ˆ de Fiul sau. Isus a spus: „Nu oricine ımi ˆ zice: «Doamne, Doamne» va intra ın regatul 16. Ce reiese din Geneza 22:18 cu privire la binecuˆ ˘ vantarile lui Dumnezeu? ˘ ˘ 17, 18. a) Ce promisiune facuta de Iehova este con˘ ˆ semnata ın Deuteronomul 28:2? b) Ce semnifica ¸tie ˘ are aceasta promisiune?

ˆ ˘ Ce a ¸ti ınva ¸tat din . . . ˙ ˙ ˙ ˙

Isaia 11:1–5?

Marcu 1:40, 41?

Faptele 10:42?

Geneza 22:18?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2010

19

˘ cerurilor, ci acela care face voin ¸ta Tatalui meu ˆ ˆ care este ın ceruri“ (Mat. 7:21). Si, ¸ nu ın ultiˆ ˆ ˘ mul rand, a asculta de Dumnezeu ınseamna a respecta modul de organizare stabilit de el: ˘ ˆ ˘ ˘ congrega ¸tia crestin ¸ a, ın fruntea careia sunt baˆ tranii, „oameni ca daruri“ (Ef. 4:8).

19 Printre acesti „oameni ca daruri“ se nu¸ ˘ ˘ mara membrii Corpului de Guvernare, care ˘ ˆ actioneaz a ca reprezentanti¸ ai ıntregii congre¸ gatii (Fap. 15:2, 6). De fapt, atitudinea ¸ crestine ¸ ˘ ˘ noastra fa ¸ta de fra ¸tii spirituali ai lui Cristos este un factor important care va determina ce ˘ ˆ judecata vom primi ın apropiatul mare necaz (Mat. 25:34–40). Astfel, o conditie ¸ pentru a ˆ obtine binecuvantarea lui Iehova este ace¸ ˘ ea de a-i sustine cu loialitate pe slujitorii sai ¸ unsi. ¸ ˘ ˘ 20 Printre ‘oamenii ca daruri’ se numar a si¸ ˘ membrii comitetelor de filiala, supravegheto˘ 19. Care este o condi ¸tie importanta pentru a ob ¸tiˆ ne binecuvantarea lui Iehova? ˘ ˆ 20. a) Ce responsabilitate importanta ındeplinesc ˘ ˘ ˆ ‘oamenii ca daruri’? b) Cum putem arata ca ıi pre¸tuim pe ace ¸sti fra ¸ti?

˘ ˆ rii itineran ¸ti si¸ batranii de congrega ¸tie, to ¸ti ˘ ˆ fiind barba ¸ti numi ¸ti de spiritul sfant (Fap. 20:28). Principala responsabilitate a acestor ˆ ˘ fra ¸ti este aceea de a-i ıntari pe membrii ˆ ˘ ˆ poporului lui Dumnezeu ‘pana cand vor ajunˆ ˘ ˆ ge to ¸ti la unitate ın credin ¸ta si¸ ın cunoasterea ¸ ˘ exacta a Fiului lui Dumnezeu, la starea de om ˘ ˘ ˘ matur, la masura staturii plinata ¸tii lui Cristos’ ˘ ˘ (Ef. 4:13). Este adevarat ca, la fel ca noi, acesti ¸ ˘ fra ¸ti sunt imperfec ¸ti. Totusi, ¸ daca vom accep˘ ˘ ta plini de recunostin ¸ta pastorirea lor iubitoa¸ ˆ ˘ re, vom avea parte de multe binecuvantari (Evr. 13:7, 17). ˆ ˆ ˘ 21 In curand, Cristos va distruge sistemul rau ˆ al lui Satan. Cand va avea loc acest lucru, via˘ ˆ ˆ ¸ta noastra va fi ın mainile lui Isus, el fiind cel ˆ ˘ ˆ ımputernicit de Dumnezeu sa ındrume ‘marea mul ¸time’ la „izvoarele apelor vie ¸tii“ (Rev. ˘ 7:9, 16, 17). Prin urmare, sa ne supunem de ˘ ˘ ˆ bunavoie si¸ cu recunostin ¸ta Regelui ındrumat ¸ de spiritul lui Iehova! ˘ ˘ 21. De ce este imperios necesar sa ascultam de Fiul lui Dumnezeu?

˘ ˆ ˘ SA-I CANTAM LUI IEHOVA! ˆ ˆ ˆ „Ii voi canta melodii Dumnezeului meu cat voi fi.“ (PS. 146:2)

ˆ I

N TINERETE, ¸ David a petrecut mult timp ˆ pe campurile din apropierea Betleemului, ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ avand grija de turmele tatalui sau. In astfel ˘ ˘ de ocazii, el a putut observa maretele lucrari ¸ ˘ de creatie ¸ ale lui Iehova: cerul presarat cu steˆ ˘ ˘ le, „animalele campului“ si ¸ „pasarile cerului“. Profund impresionat de toate acestea, ˆ ˘ David i-a compus Creatorului cantari de lau˘ da pline de sensibilitate. Multe dintre ele se

ˆ ˘ ˘ ˘ 1. Ce l-a motivat pe tanarul David sa compuna unii ˘ dintre psalmii sai?

20

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2010

˘ ˆ gasesc ın cartea Psalmii.1 (Citeste ¸ Psalmul 8:3, 4, 7–9.) ˆ ˘ ˘ 2 Se pare ca˘ ın aceasta perioada David si-a ¸ perfectionat aptitudinile muzicale. El a deve¸ ˘ ˘ 1 Este demn de remarcat ca, dupa o mie de ani de la ˆ moartea lui David, o mul ¸time de ıngeri i-au anun ¸tat pe ni ¸s˘ ˘ ˘ ˘ te pastori ca se nascuse Mesia. Ace ¸stia pa ¸steau turmele pe ˆ campurile din apropierea Betleemului (Luca 2:4, 8, 13, 14).

2. a) Ce efect poate avea muzica asupra unei persoane? Exemplifica ¸ti. b) Potrivit cu Psalmii 34:7, 8 ¸si ˆ 139:2–8, ın ce rela ¸tii era David cu Iehova?

ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ nit atat de bun, ıncat a fost invitat sa cante ˘ la harpa pentru regele Saul (Prov. 22:29).

Muzica lui David avea un efect linistitor asu¸ pra regelui cuprins de tulburare, acelasi ¸ efect ˆ ˘ ˆ avandu-l muzica buna si ¸ ın prezent. Ori ˆ ˆ de cate ori David canta la instrumentul ˘ ˆ sau, „Saul simtea si ¸ o usurare ¸ ¸ ıi era bine“ ˆ ˘ (1 Sam. 16:23). Cantarile acestui instrumen˘ tist si ¸ compozitor cu teama de Dumnezeu ˘ ˆ ˘ ˆ si-au pastrat valoarea pana ın zilele noastre. ¸ ˆ ˘ Gandeste-te putin!

Dupa mai bine de 3000 ¸ ¸ de ani de la nasterea lui David, milioane de ¸ ˘ ˆ oameni din toate colturile pamantului si ¸ ¸ din ˘ ˆ ˆ toate categoriile sociale gasesc mangaiere ˘ ˆ ˘ si ¸ Psalmii ¸ sperant¸ a ın psalmii sai. (Citeste 34:7, 8; 139:2–8.) (2 Cron. 7:6; Am. 6:5) ˘ Locul de seama al muzicii ˆ ˆ ˘ ˘ ın ınchinarea adevarata ˆ 3 David si-a folosit talentul ın cel mai bun ¸ ˘ ˘ mod posibil: ca sa-i aduca laude lui Iehova. ˘ Dupa ce a devenit rege al Israelului, David a ˘ luat masuri ca serviciile religioase de la ta˘ ˘ ˘ ˘ bernacol sa includa si ¸ o muzica frumoasa. ˘ Peste o zecime din numarul total al levitilor ¸ ˘ care slujeau la tabernacol, adica 4000, au ˘ ˘ fost numiti¸ ‘sa aduca laude’, iar dintre acestia ¸ ˆ 288 erau „instruiti¸ pentru a-i canta lui Iehova, toti¸ fiind maestri“ (1 Cron. 23:3, 5; 25:7). ¸ ˆ ˘ 4 Multe dintre cant arile intonate de leviti¸ au fost compuse chiar de David. Orice israe˘ ˆ lit care avea privilegiul sa fie prezent cand se ˆ ˘ cantau psalmii lui David era, cu sigurant¸ a, profund impresionat de ceea ce auzea. Ulteˆ ˘ ˆ ˘ rior, cand arca legamantului a fost urcata la ˘ Ierusalim, „David le-a spus capeteniilor levi˘ ˆ ˆ tilor sa-i aseze ın ordine pe fratii ¸ ¸ lor, can¸ ˘ taretii, cu instrumentele de acompaniat: ¸ ˘ ˆ ˘ lire, harpe si ¸ cimbale, ca sa cante cu toata ˘ ˆ ˘ ˆ puterea, facand sa se ınalte ¸ glas de bucurie“ (1 Cron. 15:16). ˘ ˘ 3, 4. Ce masuri referitoare la muzica sacra au fost ˆ luate ın zilele lui David?

De ce se punea un mare accent pe mu˘ ˆ ˘ zica ın zilele lui David? Oare doar pentru ca regele avea aptitudini muzicale? Nu, mai era ˘ ˆ un motiv, care a fost dezvaluit secole mai tarˆ ziu, cand Ezechia, un rege drept, a restabilit ˆ serviciile de la templu. In 2 Cronici 29:25 citim: „El [Ezechia] i-a pus pe leviti¸ la casa lui ˘ Iehova, cu cimbale, cu lire si ¸ cu harpe, dupa porunca lui David, a lui Gad, vizionarul ˘ regelui, si ¸ a profetului Natan, caci aceas˘ ˘ ta porunca venea de la Iehova prin profe˘ tii ¸ sai“. ˆ ˘ 6 Intr-adevar, prin intermediul profetilor, ¸ ˆ ˘ ˘ Iehova le-a cerut ınchinatorilor lui sa-i adu˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ca laude prin cantari. Cantaretii ¸ din tribul ˆ preotesc erau scutiti¸ de ındatoririle pe care ¸ le aveau ceilalti¸ leviti. ¸ Astfel, ei aveau sufi˘ ˘ ˘ cient timp ca sa compuna si, ¸ mai ales, ca sa repete (1 Cron. 9:33).

7 Poate ca˘ spui: „Mai mult ca sigur nu m-as ¸ ˘ ˆ fi numarat printre maestrii care cantau la ta¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ bernacol!“. Nu uita ınsa ca nu toti¸ cantaretii Potrivit cu 1 Cronici ¸ leviti¸ erau maestri. ¸ 25:8, unii dintre ei erau ‘ucenici’. De aseme˘ ˆ nea, este demn de remarcat ca si ¸ ın celelalte triburi ale lui Israel existau, probabil, instruˆ ˘ mentisti ¸ Totusi, ¸ sau cantareti¸ foarte talentati. ¸ ˘ ˆ Iehova i-a numit doar pe leviti¸ sa cante la ta˘ ˘ ˆ ˘ ˘ bernacol. Fara ındoiala, indiferent ca erau „maestri“ sau ‘ucenici’, levitii ¸ fideli puneau ¸ ˆ ˘ mult suflet ın ceea ce faceau.

8 David iubea muzica; mai mult, era un muzician talentat. Dar oare numai talentul ˆ ˘ ˆ conteaza ınaintea lui Dumnezeu? In Psalˆ mul 33:3, David a scris: „Cantati¸ pe coarde ˘ ˆ din toata inima, strigand de bucurie!“. Meˆ sajul este cat se poate de clar: Ceea ce 5

ˆ 5, 6. a) De ce ın timpul domniei lui David se pu˘ ˘ nea un mare accent pe muzica? b) De unde ¸stim ca, ˆ ˆ ın Israelul antic, muzica ocupa un loc important ın ˆ ˘ cadrul ınchinarii? ˆ ˘ ˆ ˘ 7, 8. Cand intonam cantarile Regatului, ce este mai ˆ important decat talentul?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2010

21

˘ ˘ conteaza este sa-i aducem laude lui Iehova ˘ „din toata inima“.

Importan ¸ta muzicii ˘ dupa moartea lui David ˆ 9 In timpul domniei lui Solomon, muzica ˆ ˆ ˘ ocupa un loc important ın cadrul ınchinarii. La inaugurarea templului a fost organi˘ ˘ zata o orchestra de mari proportii, ¸ din care ˘ faceau parte si ¸ ¸ 120 de trompetisti. ¸ (Citeste ˘ 2 Cronici 5:12.) Biblia ne spune ca „trompeˆ ˘ tistii ¸ si ¸ toti¸ ca un ¸ [care erau preoti] ¸ cantaretii, ˘ ˘ ˘ singur om, au facut sa se auda un singur su˘ net de lauda si lui Iehova . . ., ¸ ¸ de multumire ˘ ˘ ˘ «caci este bun, caci bunatatea sa iubitoare ˘ ˆ ˘ este vesnic a»“. Imediat ce s-a ınaltat ¸ acest su¸ net magnific, „casa lui Iehova s-a umplut cu ˘ un nor“, ceea ce a indicat aprobarea divina. ˆ ˆ Cat de emotionant, cat de uluitor trebu¸ ˘ ˘ ie sa fi fost sa auzi trompetistii si ¸ ¸ miiˆ ˘ le de cantareti, ¸ „toti¸ ca un singur om“!

(2 Cron. 5:13) ˘ ˆ 10 Muzica a facut parte si ¸ din ınchinarea ˆ primilor crestini.

Bineınteles, slujitorii lui Ie¸ ¸ ˆ ˆ hova din secolul I s-au ıntrunit ın case parˆ ˆ ticulare, nu ın tabernacole sau ın temple.

Din cauza persecutiei si ¸ ¸ din alte motive, ˆ ˆ deseori conditiile ın care se ıntruneau nu ¸ erau tocmai bune. Chiar si din ¸ asa, ¸ crestinii ¸ acele timpuri i-au adus laude lui Dumnezeu ˆ ˘ prin cantari. ˆ 11 Apostolul Pavel i-a ındemnat pe fratii ¸ ˘ ˘ ˆ crestini din Colose: „Continuati¸ . . . sa va ın¸ demnati¸ unii pe altii ¸ cu psalmi, cu laude la ˆ ˘ adresa lui Dumnezeu, cu cantari spirituale ˘ ˘ placute“ (Col. 3:16). Dupa ce Pavel si ¸ Sila au ˆ ˆ ˆ ˘ fost aruncati¸ ın ınchisoare, au ınceput ‘sa se ˘ ˆ roage si ¸ sa-i cante laude lui Dumnezeu’, desi ¸ ˘ 9. Descrie ¸ti ce a ¸ti fi putut vedea ¸si auzi daca a ¸ti fi ˆ asistat la inaugurarea templului ın timpul domniei lui Solomon. ˘ ˘ 10, 11. De unde ¸stim ca muzica a facut parte din ˆ ınchinarea primilor cre ¸stini?

22

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2010

ˆ ˘ nu aveau nicio carte de cantari (Fap. 16:25). ˘ ˆ ˆ ˆ Daca tu ai fi aruncat ın ınchisoare, cate ˆ ˘ ˆ cantari ale Regatului ai putea canta din memorie? ˆ ˆ ˘ ˘ 12 Intrucat muzica ocupa un loc de seama ˆ ˆ ˘ ˘ ın cadrul ınchinarii noastre, ar fi bine sa ne ˆ ˘ ıntrebam fiecare: „O apreciez eu cum se cu˘ ˘ ˘ ˆ vine? Ma straduiesc sa ajung la timp la ıntruˆ ˘ niri si ¸ la congrese pentru a intona ımpreuna ˆ ˆ cu ceilalti¸ frati¸ cantarea de deschidere? Cant ˘ ˘ eu din toata inima? Le explic copiilor mei ca ˘ ˆ nu trebuie sa considere cantarea care inˆ troduce ıntrunirea de serviciu sau studiul ˘ ˘ Turnului de veghe drept o scurta pauza, un ˆ ˘ ˘ moment ın care pot pleca de la locul lor fara ˆ vreun motiv ıntemeiat, poate doar pentru ˆ ˘ a-si ¸ dezmorti¸ picioarele?“. Intonarea cantariˆ ˘ lor face parte din ınchinarea noastra. De ace˘ ea, indiferent ca suntem „maestri“ sau ‘uce¸ ˘ nici’, cu totii ¸ putem — si ¸ trebuie — sa ne unim glasurile pentru a-i aduce laude lui Ie˘ hova. (Compara cu 2 Corinteni 8:12.) ˘ Timpuri diferite, necesita ¸ti diferite ˆ ˘ 13 Cu un secol ın urma, Turnul de veghere al Sionului a explicat unul dintre motivele ˆ ˘ pentru care cantarile Regatului sunt foarte ˆ ˆ ˆ importante: „Cand este transpus ın cant, ˘ ˆ ˘ ˆ adevarul se ıntipareste ¸ mai usor ¸ ın mintea si ¸ ˆ ın inima slujitorilor lui Dumnezeu“. Multe ˆ ˘ ˘ dintre versurile cantarilor noastre se bazeaza ˆ ˘ pe Scripturi si, ¸ prin urmare, faptul de a ınva˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ta ¸ pe de rost macar cateva cantari reprezinta ˘ ˆ ˘ o modalitate excelenta de a ne ıntipari si ¸ mai ˘ ˆ ˘ bine adevarul ın inima. Multe persoane care ˘ ˆ au venit pentru prima data la ıntrunirile ˘ noastre au fost profund impresionate sa-i ˘ ˆ ˆ ˘ auda pe cei prezenti¸ cantand din toata inima. ˘ ˘ ˆ ˘ 12. Cum putem arata apreciere fa ¸ta de cantarile Regatului? ˘ ˆ ˘ 13, 14. De ce este important sa cantam cu entuˆ ziasm la ıntruniri? Da ¸ti un exemplu.

ˆ ˘ Intr-o seara a anului ˆ ˆ 1869, ın timp ce se ıntorcea de la serviciu, fratele Russell ˆ a auzit un cantec religios ce ˘ ˘ razbatea din subsolul unei ˘ ˘ cladiri. Pe atunci nu credea ca ˘ ˘ ˘ va gasi vreodata adevarul despre Dumnezeu. De aceea, ˘ ˆ ˘ era hotarat sa se dedice afaceˆ ˘ ˘ rilor, gandindu-se ca, daca va ˆ ˘ strange bani, va putea sa-i ajute pe oameni cel putin pe ¸ ˘ plan material, daca spiritual ˘ ˆ ˆ ˘ ca, ın timpul cantarilor, nu era posibil. Fratele Russell Le spui copiilor ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ a intrat ın subsolul acela pra- nu trebuie sa plece de la locul lor fara un motiv ıntemeiat? ˆ ˘ ˘ fuit si ¸ ıntunecos. A vazut ca ˆ ˘ ˘ acolo se tinea o ıntrunire religioasa si „noua ordine“, ci despre „lumea noua“. De ¸ ¸ s-a ase¸ ˘ ˘ ˘ asemenea, spunem ca numele lui Iehova va zat sa asculte. Ulterior a scris ca ceea ce a auˆ ˆ ˘ fi „sfintit“, nu „justificat“. Era deci cat se zit ın acea seara „a fost suficient pentru ca, ¸ ˘ poate de clar ca, din punct de vedere doctrisub actiunea lui Dumnezeu, credinta ¸ ¸ [sa] so¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ nar, cartea de cantari trebuia actualizata. vaielnica ın inspiratia ¸ divina a Bibliei sa fie ˘ 16 Acesta fiind unul dintre motive, Corpul restabilita“. Ce l-a atras initial pe fratele ¸ ˆ ˆ ˘ Russell la acea ıntrunire? Cantarile. de Guvernare a aprobat publicarea unei noi ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ 15 Pe masur carti¸ de cantari, intitulate Sa-i cantam lui Iea ce timpul trece, sunt aduse ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ hova. Numarul cant unele clarificˆari ın ce priveste ıntelegerea ¸ ¸ ˆ arilorˆ din noua carte a fost redus la 135. Intrucat sunt mai putine ¸ Scripturilor. In Proverbele 4:18 se spune: ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ c ant ari, ai putea s a ınve ti pe de rost m acar ¸ „Cararea celor drepti¸ este ca lumina zorilor ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ cateva dintre ele. Aceasta este ın armonie cu aˆ carei stralucire creste ¸ pana la miezul zilei“. ˆ sfatul lui Pavel din Efeseni 5:19. (Citeste.) ¸ Intrucat lumina a crescut, acest lucru a dus ˘ ˆ ˆ la unele modificari ın ce priveste ın ¸ modul ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ Sa dam dovada care ‘adevarul este transpus ın cant’. In ultide apreciere mii 25 de ani, Martorii lui Iehova din multe ˆ ˆ 17 Ar trebui oare sa˘ te retii sa˘ can ti¸ la ıntru¸ ˆ ˘ ˆ ˘ t¸ ari au folositˆ cartea de cantari Cantati¸ laude ˘ ˘ ˆ niri de teama ca te vei face de rusine?

Gan¸ lui Iehova.1 In anii care s-au scurs de la puˆ deste-te: Cand vorbim, „toti¸ ne poticnim de ¸ ˘ blicarea cartii, ¸ lumina a devenit tot mai clamulte ori“, nu-i asa? ¸ (Iac. 3:2) Totusi, ¸ chiar ˘ ˆ ˘ ra ın numeroase aspecte, astfel ca unele ˘ ˘ daca nu avem o exprimare perfecta, nu ne ˆ expresii folosite ın acea carte sunt acum de˘ ˘ ˘ ˘ retinem sa-l laudam pe Iehova din casa-n ¸ ˘ pasite.

De exemplu, nu mai vorbim despre ˘ ¸ casa. Atunci ar trebui oare ca vocea ta 14

ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ 1 Intreaga colec ¸tie de 225 de cantari a fost disponibila ın peste 100 de limbi.

˘ 15. Ce clarificari au condus la publicarea unei noi ˘ ˆ ˘ car ¸ti de cantari?

ˆ ˘ ˘ 16. Cum ne va ajuta noua carte de cantari sa ur˘ mam sfatul lui Pavel din Efeseni 5:19? ˘ ˘ ˆ ˘ 17. Ce ne poate ajuta sa nu ne re ¸tinem sa cantam ˆ ˘ ˘ la ıntruniri de teama ca ne vom face de ru ¸sine?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2010

23

ˆ ˘ Inveti¸ acasa versurile ˆ ˘ noilor cantari?

˘ ˘ ˆ ˘ imperfecta sa te ımpiedice sa-l lauzi pe Dumˆ ˘ ˘ nezeu prin cantari? Iehova, care „i-a facut ˘ ˘ ˆ omului gura“, se bucura cand ne folosim glasul pentru a-i aduce laude (Ex. 4:11). ˘ ˆ ˘ 18 CD-urile intitulate Sa-i cantam lui Ieho˘ ˆ va — Interpretare vocala sunt disponibile ın ˆ mai multe limbi. Ele con ¸tin cateva dintre ˆ ˘ noile cantari, frumos interpretate vocal si¸ instrumental. Aranjamentele muzicale sunt o ˘ ˘ ˘ ˆ adev arata delectare. Asculta-le cat mai des! ˆ ˆ ˘ ˆ In felul acesta, vei ınva ¸ta repede cel pu ¸tin caˆ ˘ ˆ ˘ 18. Cum putem ınva ¸ta versurile cantarilor?

ˆ I ¸ti amintesti? ¸ ˙ Ce exemple din timpurile biblice ˘ ˘ arata ca muzica are un rol important ˆ ˆ ın ınchinare? ˘ ˘ ˘ ˆ ˙ Ce legatura exista ıntre respectarea poruncii lui Isus din Matei 22:37 ¸si ˘ intonarea din toata inima a ˆ ˘ cantarilor Regatului? ˘ ˘ ˙ Cum putem arata ca apreciem cum ˆ ˘ se cuvinte cantarile Regatului?

24

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2010

ˆ ˘ teva dintre noile cantari. Versurile multor ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ cantari au fost compuse ın asa ¸ fel ıncat, ˘ ˆ ˘ ˘ dupa ce cantam un vers, sa putem in˘ tui cuvintele care urmeaza. Asadar, ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ cand ascul ¸ti CD-urile, ıncearca sa ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ can ¸ti ımpreuna cu corul. Fara ın˘ ˘ ˆ doiala, daca ınve ¸ti bine versurile ˘ si¸ melodiile acasa, la Sala Regaˆ ˘ tului vei canta cu mai multa ˆ ıncredere. ˘ 19 Poate ca˘ nu acordam prea ˘ ˘ multa importan ¸ta acompaniamen˘ tului muzical de la congrese. Totusi, ¸ pregati˘ ˘ rea acestuia necesita multe ore de munca. ˘ ˆ Dupa selectarea melodiilor trebuie ıntocmi˘ te cu grija partituri pentru cei 64 de membri ai orchestrei Watchtower. Apoi, instrumentistii ¸ petrec multe ore pentru a studia partiˆ turile pe care le vor repeta si, ¸ ın final, le vor ˆ ınregistra la studiourile noastre din Patterson (New York). Zece dintre acesti ¸ fra ¸ti si¸ ˆ surori nu locuiesc ın Statele Unite. Pentru ˆ ˘ ˘ to ¸ti ınsa este un privilegiu sa participe la pre˘ gatirea minunatelor acompaniamente muzi˘ cale pe care le ascultam la evenimentele ˘ ˘ teocratice. Sa manifestam apreciere pentru eforturile lor pline de iubire! Cu ocazia conˆ greselor, cand presedintele programului ne ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ invita sa ne asez ¸ am, sa facem acest lucru cu ˘ ˘ ˆ promptitudine si¸ sa ascultam ın liniste ¸ mu˘ ˘ ˆ zica pregatita cu atata iubire. ˆ ˘ 20 Iehova acorda˘ aten ¸tie cantarilor noastre ˘ ˘ ˘ de lauda si¸ le considera importante. Sa-i ˘ ˆ ˆ ˆ bucuram inima cantand cu ınsufle ¸tire ori ˆ ˆ ˆ de cate ori ne ıntrunim pentru ınchina˘ re! Asadar, indiferent ca suntem „maestri“ ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ sau ‘ucenici’, ‘sa-i cantam lui Iehova’!

(Ps. 104:33) ˘ ˘ 19. Cum se pregatesc interpretarile orchestrale ale ˆ ˘ cantarilor Regatului? ˘ ˆ ˘ 20. Ce e ¸sti hotarat sa faci?