4__

34567 1 APRILIE 2012

Isus Cristos ˘ Raspunsuri la ˆ ˘ ıntrebarile noastre

34567

˘ Tirajul mediu al fiec arei edi tii: ¸ ˆ 42 182 000 IN 194 DE LIMBI

1 APRILIE 2012

˘ ˘ SCOPUL REVISTEI TURNUL DE VEGHE este sa-i aduca onoare lui Iehova Dumnezeu, Domnul Suveran al universului. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ A ¸sa cum un turn de veghe din vechime ıi permitea cuiva sa vada pana departe, aceasta revista prezinta ˆ ˆ semnifica ¸tia evenimentelor mondiale din perspectiva profe ¸tiilor biblice. Ea le aduce mangaiere oamenilor cu ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ vestea buna ca, ın curand, Regatul lui Dumnezeu, un guvern real instaurat ın cer, va pune capat rauta ¸tii ¸si va ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ transforma pamantul ın paradis. Revista ı ¸si ındeamna cititorii sa creada ın Isus Cristos, care a murit pentru ca noi ˘ ˘ ˘ sa avem via ¸ta ve ¸snica ¸si care este acum Regele Regatului lui Dumnezeu. Revista Turnul de veghe, pe care Martorii ˘ ˘ ˘ lui Iehova o publica din 1879, este apolitica ¸si se bazeaza pe Biblie. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Aceasta publica ¸tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus ¸tinute prin dona ¸tii. Daca nu exista alta indica ¸tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

ARTICOLE PRINCIPALE ˆ ˘ ˘ 3 In cautarea raspunsurilor ˘ ˆ ˘ 4 Isus Cristos — Raspunsuri la ıntrebarile noastre ˘ ˘ 8 Este important sa cunoastem raspunsurile? ¸

RUBRICI 9 10 12 16 23

29 30

ˆ V-a ¸ti ıntrebat? ˘ Apropia ¸ti-va de Dumnezeu ˘ ˆ ˘ „Prime ¸ste-ne, te rugam, ınapoi acasa!“ ˘ Biblia schimba viata ¸ oamenilor ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Sa ınva ¸tam din Cuvantul lui Dumnezeu ˘ De ce se boteaza crestinii? ¸ Imitati-le credinta ¸ ¸ ˘ Si-a ocrotit familia, i-a purtat de grija ¸ ¸si a perseverat ˆ ˘ Cititorii ıntreaba Cine a trimis „steaua“?

Pentru cititorii tineri ˆ ˘ ˘ Moise primeste ¸ o ınsarcinare speciala

ALTE ARTICOLE 18

Evangheliile apocrife ˘ — Adevaruri ascunse despre Isus?

20

O conversatie ¸ cu un Martor al lui Iehova Este Isus Dumnezeu?

Provenienta ¸ fotografiilor de la paginile 2 si¸ 3, din ˆ ˆ stanga sus, ın sensul acelor de ceasornic: ˘ Massimo Pizzotti/age fotostock and Hagia Sophia; ˘ Angelo Cavalli/age fotostock; ˘ Alain Caste/age fotostock; ´ ˘ 2010 SuperStock; Gravuri de Dore

ˆ ˘ In cautarea

˘ raspunsurilor

ˆ ˘ ˘ ˆ „Aproape toti¸ oamenii au o teorie ın legatura cu identitatea lui [Isus]. Indiferent cat ˆ ˆ ˘ de credinciosi¸ sau cat de sceptici am fi, cu totii ¸ ne ıntrebam: «Cine a fost acest om?». “ (STAN GUTHRIE, SCRIITOR)

˘ ˘ AMENII vor sa afle mai multe despre Isus. Cartile ¸ care vorˆ besc despre el se vand foarte bine. Filmele despre el au un ˆ ˘ ˘ ˆ mare succes. Totusi, ¸ ıntrebarile privitoare la Isus raman, iar oaˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ menii au ın continuare pareri diferite ın legatura cu adevarata sa identitate. ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ Cu cativa ani ın urma, doi jurnalisti sa ras¸ ¸ au invitat cititorii ˆ ˘ ˆ punda online la ıntrebarea: „Cine a fost Isus?“. In continuare ˆ ˘ sunt prezentate cateva raspunsuri. ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ „Dupa cat se pare, Isus a fost un rabin (ınva ¸tator), a carui via ¸ta a fost un exemplu de compasiune.“ ˘ ˘ ˘ „A fost un om obi ¸snuit, care a avut o via ¸ta extraordinara.“ ˘ ˘ ˘ „Nu avem nicio dovada ca Isus a existat.“ ˘ ˘ „Isus este Fiul lui Dumnezeu, care s-a nascut, a murit ¸si a fost ˘ ˘ ˘ sculat din mor ¸ti ca sa ne scape de pacate. El traie ¸ste ¸si va veni ˘ ˆ din nou pe pamant.“ ˘ ˘ „Cred ca Isus Cristos este singurul fiu al lui Dumnezeu, om ¸si ˆ dumnezeu ın acela ¸si timp.“ ˘ „Relatarea despre Isus este o poveste de adormit adul ¸tii.“ ˆ ˘ Evident, aceste idei atat de diferite nu pot fi toate adevarate. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Exista oare o sursa de informatii ¸ demna de ıncredere care sa ne ˘ ˘ ˆ ˘ poata da raspunsuri corecte la ıntrebarile despre Isus? Editorii ˘ ˆ acestei reviste au convingerea ca Biblia este Cuvantul lui Dum˘ ˆ ˘ nezeu si¸ ca numai ea ne spune ıntregul adevar despre Isus1 (2 Timotei 3:16). ˆ ˘ ˘ ˆ In articolul urmator vom analiza raspunsurile Bibliei la cateˆ ˘ va ıntrebari frecvente despre Isus. Potrivit cuvintelor lui Isus, „ori˘ ˘ ˆ ˘ cine manifesta credint¸ a ın el“ poate fi salvat (Ioan 3:16). Va in˘ ˘ ˘ ˘ ˘ vitam sa analizati¸ raspunsurile, iar apoi sa decideti¸ personal daca ˘ ˆ doriti¸ sa aflati¸ mai multe despre Isus si¸ despre modul ın care pu˘ ˆ teti¸ manifesta credint¸ a ın el.

O

1 Pentru mai multe informatii, ¸ ˘ ˆ vezi capitolul 2, „Biblia, o carte de la Dumˆ ˘ nezeu“, din cartea „Ce ne ınva ¸ta ın realitate Biblia?“, publicata de Martorii lui Iehova.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2012

3

Isus Cristos

˘ Raspunsuri ˆ ˘ la ıntrebarile noastre ˘ „Cine spun multimile ca sunt [eu]?“ ¸ (LUCA 9:18)

˘ ˘ ˆ ISUS le-a pus discipolilor sai aceasta ıntrebare ˘ deoarece stia ca oamenii aveau opinii diferite despre ¸ ˘ el. Totusi, ¸ nu exista niciun motiv pentru aceasta ˆ confuzie. Isus nu era un pustnic si¸ nu actiona ın ¸ ˘ ˆ ˆ secret. Dimpotriva, el mergea ın orase ¸ si¸ ın sate si¸ era ˆ ˆ ˆ ˘ mereu ınconjurat de oameni. El le predica si¸ ıi ınvata ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ın public fiindca dorea ca acestia sa cunoasca ¸ ˘ adevarul despre el (Luca 8:1). ˆ ˘ Putem ıntelege adevarul despre Isus din cuvintele ¸ ˆ si¸ actiunile sale, care sunt consemnate ın cele patru ¸ evanghelii: Matei, Marcu, Luca si¸ Ioan. Aceste scrieri inspirate de Dumnezeu constituie baza pentru ˘ ˆ ˘ raspunsurile la ıntrebarile noastre despre Isus1 (Ioan 17:17). ˆ 1 Pentru a vedea ın ce fel se deosebesc evangheliile Bibliei de scrierile ne˘ autentice despre Isus, vezi articolul „Evangheliile apocrife — Adevaruri ascunse despre Isus?“, de la paginile 18, 19.

34567 Doriti¸ mai multe informatii ¸ sau un studiu biblic gratuit la domiciliu? Scrieti-le Martori¸ ˘ lor lui Iehova la una dintre adresele alaturate. ˘ Pentru o lista cu toate adresele postale, vezi ¸ www.watchtower.org/address.

4

Australia: PO Box 280, Ingleburn, NSW 1890. Belgia: rue d’Argile-Potaardestraat 60, B-1950 Kraainem. Canada: PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Fran ¸ta: BP 625, F-27406 Louviers Cedex.

Germania: 65617 Selters. Grecia: Kifisias 77, GR 15124, Marousi. Israel: PO Box 29345, 61293 Tel Aviv. Italia: Via della Bufalotta 1281, I-00138 Rome RM. Marea Britanie: The Ridgeway, London NW7 1RN. Olanda: Noordbargerstraat 77, NL-7812 AA Emmen. Portugalia: Apartado 91, P-2766-955 Estoril. Republica Moldova: PO Box 472, MD–2005 ˆ ˘ Chisin ¸ au. Romania: CP 132 OP 39, Bucuresti. ¸ Spania: Apartado 132, ´ 28850 Torrejon de Ardoz (Madrid). Statele Unite ale Americii: 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483. Ucraina: PO Box 955, 79491 Lviv - Briukhovychi. Ungaria: Budapest, Pf 20, H-1631.

Vol. 133, nr. 7

The Watchtower (ISSN 0043-1087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; L. Weaver, Jr., President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. 5 2012 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany.

Semimonthly

ROMANIAN

ˆ INTREBARE:

ˆ ˘ A fost Isus ıntr-adevar un personaj istoric? ˘ RASPUNS: Da. Istoricii laici, printre care Jose˘ ˆ ˆ phus si ¸ Tacitus, care au trait ın secolul I, ıl men˘ tioneaz a pe Isus ca fiind un personaj istoric. ¸ ˘ Dar si ¸ mai important este ca evangheliile ara˘ ˆ ˘ ˘ ta ın mod convingator ca Isus a fost o persoa˘ ˘ ˘ na reala, nu un personaj imaginar. Relatarile ˘ din evanghelii sunt concrete si ¸ ofera detalii ˆ ın ce priveste ¸ timpul si ¸ locul evenimentelor consemnate. De exemplu, evanghelistul Luca ˘ ˘ ˘ men ¸tioneaza sapte conducatori — ale caror ¸ nume sunt confirmate de istoricii laici — penˆ ˆ tru a stabili anul ın care Isus si-a ınceput ¸ ˘ ˆ serviciul pamantesc (Luca 3:1, 2, 23). ˘ Dovezile ca Isus este un personaj istoric sunt ˘ foarte convingatoare. „Majoritatea eruditilor ¸ ˘ ˆ ˘ admit faptul ca ın secolul I a trait un om cu˘ noscut ca Isus din Nazaret“, afirma cartea Evidence for the Historical Jesus (Dovezi ale istori˘ citatii ¸ lui Isus). ˆ INTREBARE:

Este Isus Dumnezeu? ˘ RASPUNS: Nu. Isus nu s-a considerat nicioda˘ ˘ ˘ ta egal cu Dumnezeu. Dimpotriva, Isus a ara˘ ˆ tat de repetate ori ca ıi este inferior lui Iehova1. De exemplu, Isus l-a numit pe Iehova „Dumnezeul meu“ si ¸ „singurul Dumnezeu ˘ adevarat“ (Matei 27:46; Ioan 17:3). Termenii ˘ „Dumnezeu“ si ¸ „Dumnezeu adevarat“ se refe˘ ˘ ˆ ˘ ra la Cineva caruia i se aduce ınchinare. Daca Isus ar fi Dumnezeu, nu ar avea pe cineva su˘ ˘ ˆ perior caruia sa i se ınchine si ¸ nici nu ar trebui ˘ ˘ 1 Biblia arata ca Iehova este numele personal al lui Dumnezeu.

˘ ˆ ˆ PUBLICATA IN PREZENT IN 194 DE LIMBI: acholi, afri˘ ˘ ˘ ˘ kaans, aimara7, albaneza, amharica, araba, armeana, ar˘ ˘ ˘ meana de vest, azerbaidjana, azerbaidjana (caractere ˘ chirilice), baule, bengali, bikol, bislama, bulgara, cam˘ ˘ ˘ bodgeana, catalana, cebuano, ceha7, chiBemba, chiChe˘ ˘ wa, chineza simplificata, chineza traditional a7 (format ¸ ˆ audio numai ın mandarin), chiTonga, chiTumbuka, chuu˘ ˘ ˘ ˘ ˘ kese, coreeana67, creola haitiana, creola mauritaniana, ˘ ˘ ˘ ˘ creola seychelles, croata, daneza7, ebraica, efik, engle˘ ˆ ˘ ˘ ˘ za67 (si¸ ın Braille), estona, ewe, fijiana, finlandeza7, fran˘ ˘ ˘ ˘ ceza687, ga, georgiana, germana67, greaca, groenlande˘ ˘ za, guarani68, gujarati, gun, hausa, hiligaynon, hindi, hiri ˘ ˘ ˘ motu, igbo, ilocana, indoneziana, islandeza, isoko, italia-

˘ sa considere pe cineva drept singurul care me˘ ˆ rita ınchinarea lui. ˘ ˘ De asemenea, Isus a aratat ca este o persoa˘ ˘ ˘ na distincta de Dumnezeu. Cu o anumita ocaˆ zie, Isus le-a spus celor care ıi contestau autoˆ ˘ ˘ ritatea: „In Legea voastra este scris: «Marturia a ˘ ˘ ˘ doi oameni este adevarata». Eu depun martu˘ rie despre mine si ¸ Tatal, care m-a trimis, depu˘ ne si ¸ el marturie despre mine“ (Ioan 8:17, 18). ˘ Isus si ¸ Iehova sunt doua persoane distincte.

Altminteri, cum ar putea fi ei considera ¸ti doi martori?1 ˆ INTREBARE:

A fost Isus doar un om bun? ˘ ˆ RASPUNS: Nu. El a fost mult mai mult decat ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ atat. Isus a ın ¸teles ca, pentru a ınfaptui voin ¸ta ˆ lui Dumnezeu, avea de ındeplinit mai multe ˘ ˆ roluri importante. Iata cateva dintre ele: ˘ ˘ ‘Fiul unic-nascut al lui Dumnezeu’ (Ioan ˆ ˆ 3:18). Isus ısi originea. Via ¸ta sa a ın¸ cunostea ¸ ˆ ceput, de fapt, cu mult ınainte de a se naste ¸ pe ˘ ˆ ˆ pamant. „Am coborat din cer“, a spus Isus (Ioan 6:38). Isus a fost prima lucrare de crea ¸tie a lui Dumnezeu, el contribuind apoi la crearea tuturor celorlalte lucruri. Fiind singurul creat direct de Dumnezeu, Isus a putut fi numit pe ˘ ˘ buna dreptate ‘Fiul unic-nascut al lui Dumnezeu’ (Ioan 1:3, 14; Coloseni 1:15, 16). ˘ „Fiul omului“ (Matei 8:20). De multe ori, Isus ˘ s-a numit pe sine „Fiul omului“. Aceasta expreˆ sie apare de aproximativ 80 de ori ın evanghe˘ ˘ ˆ lii si¸ arata ca el a fost om, nu Dumnezeu ıntru˘ pat. Dar cum a ajuns Fiul unic-nascut al lui ˘ ˘ 1 Pentru o analiza mai detaliata, vezi articolul „O conversatie ¸ cu un Martor al lui Iehova — Este Isus Dumnezeu?“, de la paginile 20–22.

˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ na67, japoneza67, kannada, kazaha, kargaza, kiKaonde, kiKongo, kikuyu, kiluba, kimbundu, kinyaRwanda, kiri˘ bati, kiRundi, kongo, kwangali, kwanyama, letona, lin˘ gala, lituaniana, luganda, lunda, luNyaneka, luo, luvale, ˘ ˘ ˘ macedoneana, maghiara67, malayalam, malgas¸ a, malte˘ ˘ ˘ ˘ za, marathi, marshalleza, maya, mixteca, mizo, mongola, ˘ more, myanmar, ndebele, ndonga, nepaleza, ngabere, ˘ ˘ ˘ niueana, norvegiana67, nzema, olandeza67, oromo, ose˘ ˘ ˘ ta, otetela, palauana, pangasinan, papiamentu (Aruba), ˘ papiamentu (Curacao), persana, pidgin din Insulele So¸ ˘ ˘ lomon, poloneza67, ponapean, portugheza687, punjabi, quechua (Ancash), quechua (Ayacucho), quechua (Boˆ ˘ livia)7, quechua (Cuzco), quichua, rarotongan, romana,

˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ rusa67, samoana, sango, sarba, sarba (caractere latine), ˘ ˘ sePedi, seSotho, shona, silozi, sinhala, slovaca, slovena, ˘ ˘ spaniola67, sranantongo, suedeza7, swahili, swati, taga˘ ˘ ˘ log7, tahitiana, tamil, tatara, telugu, tetum, thai, tigrinya, ˘ tiv, tok pisin, tongana, totonac, tshiluba, tsonga, tswa˘ ˘ ˘ na, turca, tuvaluana, twi, tzotzil, ucraineana, uMbundu, ˘ urdu, urundi, venda, vietnameza, wallis, waray-waray, ˘ wolaita, xhosa, yapeza, yoruba, zande, zapotec, zulu. ˘ ˆ 6 Disponibila si¸ ın format audio pe CD. ˘ ˆ 8 Disponibila si¸ ın format MP3 pe CD. ˘ ˆ 7 Disponibila ın format audio si¸ pe www.jw.org.

˘ ˘ ˘ ˆ Dumnezeu sa se nasca pe pamant ca om? Prin ˆ intermediul spiritului sfant, Iehova a transferat ˘ ˆ via ¸ta Fiului sau ın uterul unei fecioare evreice ˘ ˆ ˘ ˘ pe nume Maria, care a ramas astfel ınsarcinata. ˘ Drept urmare, Isus s-a nascut ca om perfect, ˘ ˘ ˘ fara pacat (Matei 1:18; Luca 1:35; Ioan 8:46). ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ „Inva ¸tator“ (Ioan 13:13). Isus a aratat clar ca ˆ misiunea pe care i-o ıncredin ¸tase Dumnezeu ˘ ˘ ˘ era ‘sa predea . . . [si] ¸ sa predice vestea buna’ despre Regatul lui Dumnezeu (Matei 4:23; ˆ ˆ Luca 4:43). Intr-un mod cat se poate de simplu si ¸ de clar, el a explicat ce este Regatul lui Dumˆ nezeu si ¸ ce va face acesta pentru a ındeplini voin ¸ta lui Iehova (Matei 6:9, 10). ˆ ˘ ˘ „Cuvantul“ (Ioan 1:1). Isus a slujit ca Purtaˆ tor de cuvant al lui Dumnezeu, fiind mijlocul prin care Dumnezeu le-a oferit oamenilor inˆ forma ¸tii si ¸ ındrumare. Prin intermediul lui Isus, Iehova le-a transmis oamenilor mesajul ˘ sau (Ioan 7:16, 17). ˆ INTREBARE:

A fost Isus promisul Mesia? ˘ RASPUNS: Da. Profetiile Bibliei au prezis veni¸ ˆ rea lui Mesia, sau Cristos, termen care ınseam˘ ˘ ˘ na „Cel Uns“. Promisul Mesia urma sa aiba un ˆ ˆ rol important ın ımplinirea scopului lui Ieho˘ va. Cu o anumita ocazie, o femeie samaritea˘ ˘ na i-a spus lui Isus: „Stiu ca vine Mesia, care se ¸ ˆ numeste ¸ Cristos“. Atunci Isus i-a spus ın mod ˆ direct: „Eu, care ıti¸ vorbesc, sunt acela“ (Ioan 4:25, 26). ˘ ˘ ˘ Avem vreo dovada ca Isus a fost cu adevarat ˘ Mesia? Exista trei tipuri de argumente care, ˘ ˆ ˘ ˘ puse laolalta, dovedesc ın mod convingator ca Isus este Mesia. Ele sunt asemenea unei am˘ ˘ ˆ prente, care nu poate sa apartin ¸ a decat unei ˘ ˘ singure persoane. Sa analizam aceste argumente. ˘ ˘ Genealogia sa. Biblia a prezis ca Mesia avea ˘ ˘ ˘ sa fie un descendent al lui Avraam si ¸ sa vina pe linia lui David (Geneza 22:18; Psalmul 132:11, 12). Isus a fost un urmas¸ al acestora (Matei 1:1–16; Luca 3:23–38).

6

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2012

ˆ Profe ¸tiile ımplinite. Scripturile ebraice con ¸tin ˘ ˆ ˘ zeci de profe ¸tii despre via ¸ta pamanteasca a lui Mesia, inclusiv detalii despre nasterea si ¸ ¸ moarˆ ˆ tea sa. Toate aceste profe ¸tii s-au ımplinit ın per˘ ˆ ˘ soana lui Isus. Iata cateva dintre ele: S-a nascut ˆ ın Betleem (Mica 5:2; Luca 2:4–11), a fost chemat din Egipt (Osea 11:1; Matei 2:15) si ¸ a fost ˘ ˘ ˘ executat fara sa-i fie zdrobit vreun os (Psalmul ˘ 34:20; Ioan 19:33, 36). Isus n-a avut cum sa ˆ manevreze lucrurile pentru a ımplini toate profe ¸tiile mesianice.1 ˘ ˘ ˆ ˘ Marturia depusa de ınsu ¸si Dumnezeu. La ˆ nasterea lui Isus, Dumnezeu a trimis niste ¸ ¸ ın˘ ˘ ˘ ˘ ˘ geri sa le spuna unor pastori ca s-a nascut Mesia (Luca 2:10–14). Pe parcursul serviciului lui ˆ Isus, Dumnezeu a vorbit de cateva ori din cer, ˘ ˆ ˘ ˆ aratand ca ıl aproba (Matei 3:16, 17; 17:1–5). Ie˘ ˘ hova i-a dat lui Isus putere sa faca miracole ex˘

˘ ˆ ˆ 1 Pentru o lista cu unele profetii ın per¸ care s-au ımplinit ˆ ˘ ˆ soana lui Isus, vezi pagina 200 din cartea Ce ne ınva ¸ta ın realitate Biblia?.

traordinare, oferind astfel dovezi suplimentare ˘ ca Isus era Mesia (Faptele 10:38). ˆ INTREBARE:

˘ ˘ De ce a trebuit Isus sa sufere si¸ sa ˘ moara? ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ RASPUNS: Fiind fara pacat, Isus n-a meritat sa ˘ ˆ sufere. El n-a meritat nici sa fie tintuit pe stalp ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ asemenea unui raufacator si ¸ nici sa aiba parte ˘ de o moarte rusinoas a. Totusi, ¸ ¸ Isus s-a asteptat ¸ la un astfel de tratament si ¸ l-a acceptat de bu˘ navoie (Matei 20:17–19; 1 Petru 2:21–23). ˘ Profe ¸tiile mesianice au prezis ca Mesia avea ˘ ˘ ˘ ˘ sa sufere si ¸ sa moara pentru a acoperi pacatele ˆ oamenilor (Isaia 53:5; Daniel 9:24, 26). Isus ın˘ ˘ ˘ susi ¸ a spus ca a venit „sa-si ¸ dea sufletul ca ras˘ cumparare pentru multi“ ¸ (Matei 20:28). Cei ˘ ˘ ˆ care manifesta credint¸ a ın valoarea jertfei sale ˘ ˘ de rascumparare au perspectiva de a fi eliberati¸ ˘ ˘ ˆ din pacat si ın ¸ din moarte si ¸ de a trai vesnic ¸ ˘ ˆ Paradis pe pamant1 (Ioan 3:16; 1 Ioan 4:9, 10).

1 Pentru mai multe informatii ¸ cu privire la valoarea jert˘ ˘ fei de rascumparare a lui Isus, vezi capitolul 5 din cartea Ce ˆ ˘ ˆ ne ınva ¸ta ın realitate Biblia?.

ˆ INTREBARE:

˘ ˘ Avem motive sa credem ca Isus a fost ˆ ınviat din morti? ¸ ˘ ˘ ˘ RASPUNS: Da. Isus era convins ca urma sa fie sculat din morti¸ (Matei 16:21). Este imporˆ ˘ ˘ tant de retinut ınsa ca nici Isus, nici scriitorii ¸ ˘ ˘ ˆ Bibliei n-au afirmat ca el avea sa ınvie prin ˆ forte ¸ proprii. Acest lucru nici nu a intrat ın ˘ discutie. ¸ Mai degraba, Biblia spune: „Dumneˆ ˆ ˘ zeu l-a ınviat, dezlegand legaturile mortii“ ¸ ˘ ˘ ˘ (Faptele 2:24). Daca acceptam ca Dumnezeu ˘ ˘ exista si ¸ ca el este Creatorul tuturor lucruri˘ ˘ lor, atunci avem toate motivele sa credem ca ˘ el l-a putut scula din morti¸ pe Fiul sau (Evrei 3:4). ˘ ˘ ˆ Exista dovezi credibile ca Isus a fost ınviat? ˘ ˆ Iata cateva dintre ele. ˘ ˘ Declara ¸tiile unor martori oculari. Dupa aproximativ 22 de ani de la moartea lui Isus, apos˘ tolul Pavel a scris ca peste 500 de oameni l-au ˘ ˆ ˘ vazut pe ınviatul Isus si ¸ ca majoritatea erau ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ınca ın viat¸ a cand el si-a redactat scrisoarea ¸ ˘ ˘ (1 Corinteni 15:6). Marturia depusa de una ˘ ˘ sau doua persoane putea fi contestata cu usu¸ ˘ rint¸ a, dar cine putea respinge declaratiile a ¸ peste 500 de martori oculari? ˆ ˘ Martori demni de ıncredere. Primii discipoli ˆ ˆ ai lui Isus — singurii care au stiut ce s-a ıntam¸ ˆ ˆ ˘ plat ın realitate — au declarat cu ındraznea˘ ˘ ˆ la ca Isus a fost ınviat (Faptele 2:29–32; ˘ 3:13–15). Ei au considerat ca faptul de a creˆ ˆ de ın ınvierea lui Isus este un aspect esential ¸ al credintei (1 Corinteni 15:12–19). ¸ crestine ¸ ˘ ˘ Acei discipoli au fost dispusi ¸ mai degraba sa ˘ ˆ ˘ ˆ moara decat sa renunte ¸ la credinta ¸ ın Isus ˘ (Faptele 7:51–60; 12:1, 2). Cine ar fi dispus sa ˘ ˘ ˘ moara cu buna stiin t¸ a pentru un lucru despre ¸ ˘ ˘ care stie ca nu este adevarat? ¸ ˆ ˘ In acest articol am analizat raspunsurile Biˆ ˘ bliei la sase ıntrebari importante despre Isus. ¸ ˘ Ele ne arata clar cine a fost Isus. Dar este cu ˘ ˘ ˘ adevarat important sa cunoastem aceste ras¸ ˘ punsuri? Cu alte cuvinte, conteaza ce alegem ˘ sa credem despre Isus?

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2012

7

Este important ˘ ˘ sa cunoastem raspunsurile? ¸

˘ ˘ ˘ „Veti¸ cunoaste ¸ adevarul si¸ adevarul va va elibera.“

(IOAN 8:32)

˘ ˆ ˘ BIBLIA contine adevarul care ne poate elibera de conceptiile care ıi deruteaza sau chiar ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ıi ınsal ¸ a pe oameni cu privire la Isus. Dar este cu adevarat important ce credem despre ˘ Isus? Da. Pentru Iehova este important. Pentru Isus este important. Si¸ ar trebui sa fie important si¸ pentru noi. ˘ De ce este important pentru Iehova? Simplu spus, deoarece „Dumnezeu este iubire“ (1 Ioan ˘ ˘ ˘ 4:8). Iehova vrea sa fim ferici ¸ti si ¸ sa traim ves¸ ˆ nic. Isus a spus: „Atat de mult a iubit Dumneˆ ˆ ˘ zeu lumea [omenirea], ıncat l-a dat pe Fiul sau ˘ ˘ unic-nascut, pentru ca oricine manifesta cre˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ din ¸ta ın el . . . sa aiba via ¸ta vesnic a“ (Ioan ¸ ˘ ˘ 3:16). Dumnezeu l-a trimis pe Fiul sau ca sa ne ˘ ˘ ˘ ˘ rascumpere si ¸ sa ne deschida calea pentru a trai ˆ ˘ ˆ ˆ vesnic ın Paradis pe pamant, ın armonie cu ¸ ˘ scopul Sau (Geneza 1:28). Dumnezeu doreste ¸ ˘ ˆ ˘ sa le dea darul vie ¸tii vesnice celor care ınva ¸ta ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ adevarul despre Fiul sau si ¸ ac ¸tioneaza ın armonie cu acesta (Romani 6:23). ˘ De ce este important pentru Isus? Si ¸ Isus iu˘ beste ¸ omenirea. El a manifestat o iubire plina ˆ ˘ de sacrificiu dandu-si ¸ de bunavoie via ¸ta penˆ ˘ ˆ tru noi (Ioan 15:13). Isus a ın ¸teles ca, ın felul acesta, oferea omenirii singura cale spre ˘ salvare (Ioan 14:6). De aceea, nu ar trebui sa ne ˘ ˘ ˘ surprinda ca Isus doreste ¸ ca jertfa sa de rascum˘ ˘ ˘ ˆ parare sa le aduca foloase cat mai multor

oameni. Acesta este motivul pentru care el ˘ ˘ ˘ ˆ le-a poruncit adevara ¸tilor sai discipoli sa-i ınve ¸te pe oamenii de pretutindeni care este voin ¸ta si ¸ scopul lui Dumnezeu (Matei 24:14; 28:19, 20). ˘ ˘ De ce ar trebui sa fie important pentru noi? ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Gandi ¸ti-va o clipa la lucrurile care, fara ındoia˘ ˘ ˘ ˘ ˘ la, conteaza mult pentru dumneavoastra: sana˘ ˘ ˘ ˘ tatea si ¸ familia. Nu-i asa ¸ ca va dori ¸ti o sanata˘ ˘ ˘ ˆ te buna si ¸ o via ¸ta mai buna atat pentru ˘ ˆ dumneavoastra, cat si ¸ pentru cei dragi? Prin in˘ ˘ termediul lui Isus, Iehova va ofera perspectiva ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ unei sanata ¸ti perfecte si ¸ a unei vie ¸ti fara sfarˆ ˘ ˆ sit ¸ ıntr-o lume noua, ın care durerea si ¸ suferin¸ta nu vor mai exista (Psalmul 37:11, 29; Reve˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ la ¸tia 21:3, 4). Va ıncanta aceasta perspectiva? ˘ ˘ Daca da, trebuie sa ac ¸tiona ¸ti. ˘ ˆ Uita ¸ti-va din nou la versetul citat la ıncepu˘ tul acestui articol: „Ve ¸ti cunoaste ¸ adevarul si ¸ ˘ ˘ ˘ adevarul va va elibera“. Adevarul despre Isus si ¸ ˘ ˆ ˆ despre rolul sau ın ımplinirea scopului lui ˘ Dumnezeu ne poate elibera din cel mai rau tip ˘ de sclavie: sclavia pacatului ˘ si ¸ a mor ¸tii. Dar, pentru a va ˘ bucura de aceasta eliberare, ˘ trebuie sa ‘cunoaste ¸ ¸ti ade˘ ˘ ˘ ˘ varul’. Va invitam sa afla ¸ti mai multe despre modul ˆ ˘ ˘ ın care adevarul va poate ˆ aduce foloase atat dumnea˘ ˆ voastra, cat si ¸ celor dragi.

Martorii lui Iehova vor fi ˘ ˘ bucurosi ¸ sa va ajute.

ˆ V-ATI ¸ INTREBAT? ˆ ˘ La ce s-a referit Isus cand a zis: „Mergi cu el doua mile“? ˆ ˆ ˇ In renumita sa Predica˘ de pe munte, pe Simon din Cirena sa˘ duca˘ stalpul de ˘ ˘ ˘ Isus a dat urmatorul sfat: „Daca cineva tortura al lui Isus la locul de execu ¸tie ˘ ˘ cu autoritate te obliga sa mergi cu el o (Matei 27:32). Aceste ac ¸tiuni nu erau ˘ ˘ mila, mergi cu el doua mile“ (Matei deloc pe placul evreilor. Ei le detestau ˆ 5:41). Cei care ıl ascultau pe Isus s-au ¸si le considerau opresive. ˆ ˘ ˘ ˘ gandit probabil ca el facea referire la Nu ¸stim exact pe ce distan ¸ta puteau ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ serviciul obligatoriu pe care ıl putea fi obligatiˆ ¸ ceta ¸tenii sa duca o anumita ˘ ˘ ˘ ˘ povara. Insa e foarte pu ¸tin probabil ca pretinde o persoana cu autoritate. ˆ ˘ ˘ In secolul I e.n., Israelul se afla sub ei ar fi fost dispu ¸si sa mearga mai mult ˆ ˆ ˘ ocupa ¸tie romana. Romanii nu ezitau decat li se cerea. A ¸sadar, cand Isus le-a ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sa oblige ceta ¸tenii sau animalele lor sa spus celor care ıl ascultau sa mearga ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ munceasca pentru ei; nu ezitau nici „doua mile“, el i-a ındemnat sa ınde˘ ˘ ˘ ˘ sa confi ¸ste orice lucru de care credeau plineasca fara resentimente serviciile ˘ ˘ ˘ ˆ ca au nevoie pentru a ındeplini mai re- cerute de autorita ¸ti, daca acestea nu ˆ ˘ ˘ pede anumite ınsarcinari oficiale. De contraveneau legii lui Dumnezeu (Marexemplu, solda ¸tii romani l-au obligat cu 12:17). ˘ ˆ Cine a fost Ana, mentionat ın relatarile din evanghelii? ¸ ˆ ˇ Cand a avut loc procesul lui Isus, Ana vernatorul roman al Siriei, Quirinius, l-a (Ananus) era ‘preot principal’ (Luca 3:2; Ioan 18:13; Faptele 4:6). El era socrul lui Caiafa, marele preot al Israelului. Ana slujise si¸ el ca mare preot din ˆ ˘ ˆ ˆ anul 6 sau 7 e.n. pana ın 15 e.n., cand a fost destituit de procuratorul roman Valerius Gratus. Totusi, ¸ ca fost mare pre˘ ˘ ot, Ana a continuat sa aiba o mare puˆ ˘ tere ın Israel. Cinci dintre fiii sai, precum ˘ ˘ ˘ si¸ ginerele sau au ajuns sa detin ¸ a pozitia ¸ ˆ de mare preot. ˆ In perioada ın care Israelul era o na˘ tiune independenta, marele preot deti¸ ¸ ˘ ˘ nea aceast a pozi tie pe via t a (Numerele ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ 35:25). Insa, ın timpul ocupatiei ¸ romane, durata serviciului marelui preot depindea de guvernatorii romani si¸ de re˘ gii numiti¸ de Roma. Acestia puteau sa-l ¸ ˆ destituie oricand pe marele preot. Isto˘ ˘ ricul Josephus Flavius relateaza ca gu-

destituit din functia ¸ de mare preot pe ˆ un anume Ioazar ın anul 6 sau 7 e.n. si¸ ˆ ˘ l-a numit ın locul lui pe Ana. Se pare ca ˘ ˘ ˆ acesti ¸ conducatori pagani aveau totusi¸ ˘ ˘ ˘ grija sa-l aleaga pe noul mare preot din ˆ randul preotilor. ¸ Ana si¸ familia lui erau renumiti¸ pen˘ tru lacomia lor si¸ pentru averea lor uria˘ ˘ ˆ s¸ a. Dupa cat se pare, ei detineau mono¸ ˆ ˘ polul asupra vanzarii animalelor si¸ a ˘ bunurilor care se aduceau ca jertfa la templu, cum ar fi porumbei, oi, ulei si¸ vin. Asa ¸ s-ar putea explica marea lor bo˘ ˘ gatie. ¸ Josephus a scris ca Ananus (Ananias), fiul lui Ana, avea „slujitori neˆ ˆ trebnici, care . . . ısi¸ ınsuseau cu forta ¸ ¸ ˆ ˘ zeciuiala preotilor, luandu-i la bataie pe ¸ ˘ ˆ cei care li se ımpotriveau“ (Antichita ¸ti iudaice, vol. II, Ed. Hasefer, Bucuresti, ¸ 2001, pag. 572).

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2012

9

˘ APROPIATI-V ¸ A DE DUMNEZEU ˆ ˆ ˘ ˆ Ai fost candva un slujitor al lui Iehova? Te gandesti ¸ sa-i slujesti ¸ din nou, dar te ıntrebi ˘ ˆ ˘ ˘ daca te va primi ınapoi? Te rugam sa citesti ¸ cu atentie ¸ acest articol si¸ pe cel ce ˘ ˘ urmeaza. Ele au fost pregatite special pentru tine.

˘ ˆ ˘ „Primeste-ne, te rug am, ınapoi acas a!“ ¸ ˘ ˘ -AM rugat pe Iehova sa ma ˘ ˘ ˆ ˘ lase sa ma ıntorc la el si¸ sa ˘ ˘ ˘ ma ierte pentru ca l-am suparat.“ Acestea au fost cuvintele ˆ ˘ unei femei care s-a ındepartat ˆ ˘ ˆ de Dumnezeu ıncalcand norˆ ˘ mele crestine pe care le ınvata¸ ¸ ˆ ˘ se ın copilarie. Simti¸ compa˘ siune pentru ea? Probabil ca ˆ te ıntrebi: Ce simte Dumnezeu ˘ ˆ fat¸ a de cei care i-au slujit candˆ va? Isi¸ aduce aminte de ei? Vrea ˘ ˆ ˘ ca acestia sa se ıntoarca la el? ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Pentru a raspunde la aceste ıntrebari, sa analizam ˘ ˘ ˆ ˘ cuvintele consemnate de Ieremia. Fara ındoiala, ˘ ˆ raspunsurile te vor ıncuraja mult. (Cite ¸ste Ieremia 31:18–20.) ˘ ˆ ˆ Sa ne gandim la contextul ın care a scris Iereˆ ˆ ˆ mia aceste cuvinte. In 740 ı.e.n., cu decenii ınainte de zilele lui Ieremia, Iehova a permis ca asirie˘ ˆ nii sa ia ın captivitate cele zece triburi ale ˘ regatului lui Israel.1 Dumnezeu a permis aceasta nenorocire pentru a-si¸ disciplina poporul, deoa˘ ˆ rece acesta comisese pacate grave, ignorand ˘ avertismentele repetate ale profetilor Sai (2 Regi ¸ ˆ 17:5–18). Si-au schimbat israelitii ¸ ¸ atitudinea ın ˘ ˆ urma greutatilor cu care s-au confruntat ın exil, ¸ ˆ cand au fost departe de Dumnezeu si¸ de tara lor? ¸ ˘ ˘ I-a dat Iehova complet uitarii? Avea el sa le

„L

ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ 1 Cu secole ınainte, ın 997 ı.e.n., israelitii a ım¸ fuseser ˘ ˆ ˘ ˘ par ti¸ ti¸ ın doua regate: regatul sudic al lui Iuda, alcatuit din ˘ ˘ doua triburi, si¸ regatul nordic al lui Israel, alcatuit din zece ˘ ˘ triburi. Acesta din urma era numit si¸ Efraim, dupa numele celui mai important trib.

10

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2012

˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ permita sa se ıntoarca ın tara lor si¸ sa-i slujeasca ¸ din nou? ˘ ˘ „Mi-a parut rau“ ˆ ˆ In captivitate, israelitii venit ın fire si¸ s-au ¸ si-au ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ simtit ¸ ındemnati¸ sa se caiasca. Iehova a observat ˘ ˆ regretul lor sincer. Remarca modul ın care Iehova descrie atitudinea si¸ sentimentele israelitilor exi¸ ˘ ˘ lati, ¸ carora li se adreseaza ca grup, numindu-i Efraim. ˆ ˘ ˘ ˆ „L-am auzit ıntr-adevar pe Efraim vaitandu-se“, spune Iehova (Versetul 18). El i-a auzit pe israeliˆ ˘ ˘ tii ¸ care deplangeau efectele conduitei lor paca˘ ˆ toase. Verbul „a se vaita“ poate ınsemna si¸ „a se ˘ ˆ ˆ clatina sau a se misca ¸ ıntr-o parte si¸ ın alta“, a ˘ ˘ spus un erudit. Ei erau ca un fiu razvratit care cla˘ ˆ ˆ tina din cap ın semn de regret, gandindu-se la suˆ ˘ ferinta ¸ pe care si-a ¸ cauzat-o si¸ tanjind dupa viata ¸ ˘ de acasa (Luca 15:11–17). Ce spunea poporul? ˆ „M-ai corectat . . . ca pe un vi ¸tel care nu este ın˘ va ¸tat cu munca.“ (Versetul 18) Israelitii ¸ au recu˘ ˘ noscut ca au meritat sa fie disciplinati. ¸ De fapt, ei ˘ ˆ ˘ fusesera ca un vitel ¸ care nu era ınvatat ¸ cu mun˘ ˆ ˘ ca. Aceasta comparatie ¸ poate ınsemna ca ei fuse˘ ˆ ˘ sera ca un taur tanar care „n-ar fi simtit ¸ nicioda˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ta ıntep sei ¸ atura tepu ¸ ¸ daca n-ar fi ıncercat sa iasa ˆ ˘ din jug“, se spune ıntr-o lucrare de referint¸ a. ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ „Fa-ma sa ma ıntorc ¸si ma voi ıntoarce ındata, ˘ caci tu e ¸sti Iehova, Dumnezeul meu.“ (Versetul 18) ˘ ˘ ˘ Cu inima plina de umilint¸ a, poporul a strigat ca

ˆ SUGESTIE PENTRU CITIREA BIBLIEI IN APRILIE: ˛ Ieremia 17–31

˘ ˘ ˘ ˆ tre Dumnezeu. Israelitii ¸ se ratacisera adoptand o ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ conduita pacatoasa, dar acum ıl implorau pe ˘ ˘ ˆ ˘ Dumnezeu sa-i ajute sa redobandeasca favoarea ˘ ˘ sa. O alta traducere reda acest verset astfel: „Tu ˘ ˆ esti te rugam, ın¸ Dumnezeul nostru. Primeste-ne, ¸ ˘ apoi acasa!“ (Contemporary English Version). ˘ ˘ „Mi-a parut rau . . . Mi-a fost ru ¸sine, m-am sim˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ¸tit umilit.“ (Versetul 19) Parandu-le rau ca paca˘ tuisera, israelitii recunoscut vina. Mai mult, ¸ si-au ¸ ˘ ˆ erau descurajati¸ si¸ se simteau nedemni. Parca ıi ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ vedem batandu-se ın piept ın semn de regret (Luca 15:18, 19, 21). ˘ ˘ Israelitii mar¸ s-au cait. Plini de durere, ei si-au ¸ ˘ ˆ ˆ turisit pacatele ınaintea lui Dumnezeu si¸ s-au ın˘ ˘ tors de la caile lor rele. Avea Dumnezeu sa le araˆ ˘ ˘ ˆ ˘ te ındurare si¸ ‘sa-i primeasca ınapoi acasa’? ˘ „Negresit, ¸ voi avea mila de el“ Iehova era foarte atasat ¸ de israeliti. ¸ El a spus: ˘ ˆ „Am devenit Tata pentru Israel, iar Efraim este ınˆ ˘ taiul meu nascut“ (Ieremia 31:9). Cum ar fi pu˘ ˘ ˘ ˆ tut un tata iubitor sa nu-l primeasca ınapoi pe fiul ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ sau care se caia sincer? Observa modul ın care ısi¸ ˘ ˘ ˘ exprima Iehova sentimentele parintesti ¸ fat¸ a de ˘ poporul sau. „Nu este oare Efraim pentru mine un fiu scump, ˘ ˆ un copil mult iubit? Caci, a ¸sa cum am vorbit ımˆ ˘ potriva lui, tot a ¸sa ımi voi aminti iara ¸si de el.“ (Verˆ ˘ ˘ setul 20) Cata tandrete ¸ vadesc aceste cuvinte! ˘ Asemenea unui parinte ferm, dar iubitor, Dum˘ ˘ ˆ nezeu a fost obligat sa vorbeasca „ımpotriva“ co˘ ˆ piilor sai, avertizandu-i de repetate ori cu privire ˘ ˘ ˘ ˆ la caile lor pacatoase. Deoarece au refuzat cu ın˘ ˘ ˆ ˘ ˘ capat¸ anare sa asculte, el a permis ca ei sa fie dusi¸ ˆ ˘ ˘ ın exil; era ca si¸ cum i-ar fi facut sa plece de aca˘ ˘ ˘ ˘ sa. Dar, chiar daca a trebuit sa-i pedepseasca, Ie˘ ˘ ˘ hova nu i-a dat uitarii. El n-ar fi facut niciodata ˘ ˘ asa ¸ ceva. Un tata iubitor nu-si¸ uita copiii. Ce a ˆ ˘ ˘ ˘ simtit ¸ Iehova cand a vazut cainta ¸ sincera a copii˘ lor sai? ˘ „Launtrul meu s-a tulburat pentru el.1 Negre ¸sit, ˘ ˆ voi avea mila de el.“ (Versetul 20) Lui Iehova ıi era ˆ ˘ ˘ 1 Comentand aceasta figura de stil despre tulburarea ˘ ˘ ˘ ˘ launtrica, un manual pentru traducatorii Bibliei explica: „La evrei, interiorul corpului reprezenta sediul sentimentelor“.

˘ ˘ ˘ foarte dor de copiii sai. Cainta ¸ lor sincera i-a mis-¸ ˘ cat inima, astfel ca Iehova a dorit foarte mult ca ˘ ˆ ˘ ˘ acestia sa se ıntoarca la el. Asemenea tatalui din ¸ parabola lui Isus despre fiul risipitor, lui Iehova „i ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ s-a facut mila“ de copiii sai si¸ a fost nerabdator ˘ ˘ ˆ ˘ sa-i primeasca ınapoi acasa (Luca 15:20). ˆ ˘ „Iehova m-a primit ınapoi acasa!“ ˘ ˘ ˆ Cuvintele din Ieremia 31:18–20 ne ajuta sa ınˆ telegem mai bine ındurarea si¸ compasiunea tan¸ ˘ ˘ dra manifestate de Iehova. Dumnezeu nu-i uita ˆ ˘ pe cei care i-au slujit candva. Daca acestia ¸ doresc ˘ ˆ ˘ ˘ sa se ıntoarca la el, Dumnezeu este ‘gata sa ier˘ te’ (Psalmul 86:5). El nu-i va respinge niciodata ˘ ˘ ˘ pe cei care vin la el cu inima plina de caint¸ a (Psal˘ ˘ mul 51:17). Dimpotriva, el este fericit ‘sa-i pri˘ ˆ ˘ measca ınapoi acasa’ (Luca 15:22–24). ˘ ˆ Femeia mentionat a la ınceputul articolului a ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ dorit sa se ıntoarca la Iehova si¸ a luat initiativa sa ¸ ˘ se duca la congregatia ¸ Martorilor lui Iehova din ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ zona ın care locuia. Mai ıntai a trebuit sa depa˘ ˘ seasc a unele sentimente negative. ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ „Mˆ a simteam ˘ ˆ nedemna“, ısi¸ aminteste ¸ ea. Insa batranii congreˆ ˘ gatiei ¸ au ıncurajat-o si¸ au ajutat-o sa-si¸ recapete ˘ ˘ ˘ taria spirituala. Cu inima plina de apreciere, ea ˘ ˘ spune: „Ma simt minunat pentru ca Iehova m-a ˆ ˘ primit ınapoi acasa!“. ˘ ˆ Daca ai fost candva un slujitor al lui Iehova si¸ ˆ ˘ ˘ ˘ te gandesti ¸ sa-i slujesti ¸ din nou, te invitam sa mergi la congregatia ¸ Martorilor lui Iehova din ˆ ˘ ˘ zona ın care locuiesti. ¸ Nu uita ca Iehova arata ˆ ˆ ˘ compasiune si¸ ındurare cand cei care se caiesc ˘ ˘ ˘ ˆ striga catre el: „Primeste-ne, te rugam, ınapoi aca¸ ˘ sa!“.

˘ BIBLIA SCHIMBA VIATA ¸ OAMENILOR ˘ ˘ ˆ ˘ CE L-A determinat pe un barbat sa se ıntoarca la principiile religioase pe care ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ le ınvatase ın copilarie? Cum a gasit un tanar tatal dupa care tanjise toata ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ viata? ¸ Sa-i lasam pe ei sa ne povesteasca.

˘ ˘ „Trebuia s a m a ˆ ıntorc la Iehova.“ ELIE KHALIL

ANUL NASTERII: 1976 ¸ TARA: CIPRU ˆ¸ INAINTE: A FOST UN FIU RISIPITOR

DESPRE TRECUTUL MEU: ˘ ˆ M-am nascut ın Cipru, dar am ˆ ˘ crescut ın Australia. Parintii ¸ mei sunt Martori ai lui Iehova si ¸ s-au ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ straduit sa-mi sadeasca ın inima iubirea penˆ ˆ ˘ tru Iehova si ¸ pentru Cuvantul sau, Biblia. In ˆ ˘ ˆ ˘ anii adolescentei ¸ ınsa am ınceput sa am o ˘ ˘ ˘ ˘ conduita rebela. Noaptea, ma furisam afara din ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ casa pentru a ma ıntalni cu alti¸ tineri. Furam ˘ masini si ¸ ¸ faceam si ¸ alte lucruri rele, din cauza ˘ carora am avut o multime de probleme. ¸ ˆ ˘ La ınceput, am facut totul pe ascuns, de tea˘ ˘ ˘ ˘ ma sa nu-mi supar parintii. ¸ Dar, cu timpul, ˘ ˆ teama aceasta a disparut. M-am ımprietenit cu ˆ ˆ ˘ ˆ oameni mult mai ın varsta decat mine, care nu-l iubeau pe Iehova si ¸ careˆ au avut o influen˘ ˘ ˘ t¸ a negativa asupra mea. In cele din urma, ˘ ˘ ˘ le-am spus parintilor ca nu doream sa mai am ¸ ˆ nimic de-a face cu religia lor. Ei au ıncercat cu 12

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2012

˘ ˘ ˘ rabdare sa ma ajute, dar eu ˘ i-am respins de fiecare data. ˘ Parin ¸tii mei au suferit foarte mult. ˘ ˘ Dupa ce am plecat de acasa, ˆ ˘ am ınceput sa consum droguri ˆ si ¸ chiar am cultivat si ¸ am van˘ dut mari cantitati¸ de canabis. ˘ ˘ Duceam o via ¸ta imorala si ¸ peˆ treceam mult timp ın cluburi de noapte. De asemenea, am ˘ devenit irascibil. Daca cineva ˘ zicea sau facea un lucru care ˘ ˘ ˆ nu-mi placea, ma ınfuriam si, ¸ ˆ deseori, strigam la el si ¸ chiar ıl ˘ loveam. Pe scurt, am facut ˆ ˘ ˘ cam tot ce ınvatasem ca nu ¸ ˘ ˘ trebuia sa faca un crestin. ¸

CUM MI-A SCHIMBAT BIˆ ˆ ˘ M-am ımprietenit cu un tanar BLIA VIATA: ¸ ˘ ˘ care, la fel ca mine, consuma droguri. El rama˘ ˆ ˘ ˘ sese orfan de tata de la o varsta frageda. De ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ multe ori, stateam de vorba pana noaptea tarˆ ziu. Uneori ımi vorbea deschis despre senti˘ ˆ mentele luiˆ si-mi spunea ca ıi era foarte dor de ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ tatal sau. Intrucat ın copilarie ınva ¸tasem deˆ ˘ spre speran ¸ta ınvierii, nu dupa mult timp am ˆ ˘ ınceput sa-i vorbesc despre Isus: despre faptul ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ca a ınviat mor ¸ti si ¸ ca a promis sa faca acelasi ¸ ˆ ˘ lucru ın viitor (Ioan 5:28, 29). „Imagineaza- ¸ti ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ca te vei ıntalni din nou cu tatal tau“, ıi spu˘ ˆ neam. „Cu to ¸tii vom putea trai vesnic ın Para¸ ˘ ˆ dis pe pamant.“ Aceste idei i-au sensibilizat inima.

ˆ Cu alte ocazii, prietenul meu aducea ın dis˘ cutie zilele din urma sau doc¸ subiecte precum ˆ ˘ ˘ ˆ trina Trinita ¸tii. Ii aratam ın Biblia lui unele ver˘ ˘ sete care dezvaluiau adevarul despre Iehova Dumnezeu, despre Isus si ¸ despre zilele din ˘ ˆ urma (Ioan 14:28; 2 Timotei 3:1–5). Cu cat vorˆ ˘ ˆ beam mai mult despre Iehova, cu atat ma gandeam mai mult la El. ˆ ˘ Incet, dar sigur, semintele adevarului biblic, ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ pe care parin ¸tii se straduisera sa le semene ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ın inima mea, au ınceput sa ıncolteasc a si ¸ ¸ sa ˘ ˆ creasca. De exemplu, cand eram la petreceri ˘ ˆ ˘ si ¸ ma drogam ımpreuna cu prietenii mei, ˆ ˘ ˘ ˆ ıncepeam uneori sa ma gandesc la Iehova. ˘ ˆ Mul ¸ti dintre prietenii mei spuneau ca ıl iubesc pe Dumnezeu, dar conduita lor spunea altceˆ ˆ ˘ ˆ va. Intrucat nu doream sa fiu ca ei, am ınteles ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ce trebuia sa fac. Trebuia sa ma ıntorc la Iehova.

˘ ˘ ˆ „Am putut sa ma ıntorc ˘ la Iehova pentru ca m-a atras din nou la el“ ˘ ˘ Totusi, ¸ una e sa stii ¸ ce ai de facut si ¸ cu totul ˘ ˘ alta e sa faci lucrul respectiv. Unele schimbari ˘ au fost usor ¸ de facut. De exemplu, nu mi-a fost ˘ ˘ ˘ prea greu sa ma las de droguri. Am rupt legaˆ ˘ tura cu vechii mei prieteni si ¸ am ınceput sa studiez Biblia cu un Martor al lui Iehova, care era ˘ ˆ batran de congregatie. ¸ ˘ ˆ ˘ Alte schimbari ınsa au fost mult mai greu de ˘ ˘ facut. Mi-a fost foarte greu sa-mi tin ¸ sub conˆ ˘ ˘ ˘ ˆ trol mania. Reuseam sa ma stapanesc o vreme, ¸ ˘ ˘ dupa care sufeream o recidiva. De fiecare ˘ ˆ ˘ ˘ data cand recidivam, aveam remusc ¸ ari si ¸ ma ˆ ˘ ˘ ˘ gandeam ca sunt o cauza pierduta. Fiind descurajat, am vorbit cu Martorul care studia Bi˘ ˘ blia cu mine. Mereu amabil si ¸ rabdator, el s-a ˘ ˘ ˘ ˆ dovedit o adevarata sursa de ıncurajare pentru ˘ ˆ mine. Cu o anumita ocazie, el m-a ındemnat ˘ sa citesc un articol din Turnul de veghe despre importan ¸ta faptului de a nu renunta.1 Am ¸ ˆ ˘ ˆ 1 Articolul „Succes ın urma perseverentei“, aparut ın ¸ ˘ numarul din 1 februarie 2000, paginile 4–6.

˘ ˆ discutat despre ce puteam sa fac atunci cand ˘ ˘ ˆ ˆ sim ¸team ca-mi ies din fire. Treptat, pastrand ın ˆ ˘ minte acel articol si ¸ rugandu-ma fierbinte lui ˘ ˆ Iehova, am reu sit s a-mi ¸tin sub control mania. ¸ ˆ ˘ ˆ In cele din urma, ın aprilie 2000, m-am botezat ˘ ca Martor al lui Iehova. Nu mai e nevoie sa ˆ ˘ spun cat de bucurosi ¸ au fost parin ¸tii mei. ˘ FOLOASE: Ma bucur de pacea min ¸tii si¸ de o ˘ ˘ ˘ ˘ constiin ca nu-mi mai murda¸ta curata stiind ¸ ¸ ˆ ˆ resc corpul consumand droguri si ¸ ducand o ˘ ˘ ˘ via ¸ta imorala. Indiferent ca lucrez, particip la ˆ ˘ ıntrunirile crestine sau ma destind, sunt mult ¸ ˆ ˆ mai bucuros decat ınainte. Acum am o atitudi˘ ˘ ˘ ne pozitiva fa ¸ta de via ¸ta. ˆ ˘ Ii mul ¸tumesc lui Iehova pentru parin ¸tii mei, ˆ ˘ ˘ ˘ care n-au ıncetat niciodata sa ma ajute. De ase˘ ˆ menea, ma gandesc la cuvintele lui Isus din ˘ Ioan 6:44: „Nimeni nu poate veni la mine daca ˘ ˆ nu-l atrage Tatal, care m-a trimis“. Inima ımi ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ tresalta cand ma gandesc ca am putut sa ma ˆ ˘ ıntorc la Iehova pentru ca m-a atras din nou la el.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2012

13

˘ ˘ preuna cu colegii de trupa, ˆ pe care ıi consideram familia mea. Adoptasem o atitudine ˘ ˆ ˆ ˘ rebela, lucru evident ın ınfa ¸ti˘ ˆ ˘ ˆ sarea mea. Ma ımbracam ın ¸ ˆ ˘ MARCO ANTONIO ALVAREZ SOTO culori ınchise, purtam barba ˘ si ¸ aveam parul lung, aproape ˆ ˆ ˘ pana la brau.

Nu de pu ¸tine ori, din cauza ˆ atitudinii mele, am ajuns la ın˘ ˘ ANUL NASTERII: 1977 ¸ caierari si ¸ am avut probleme ˘ TARA: CHILE ¸ˆ cu poli ¸tia. Cu o anumita ocaINAINTE: MEMBRU AL UNOR TRUPE zie, fiind sub influen ¸ta alcooDE DEATH METAL lului, am atacat un grup de trafican ¸ti de droguri, care se tot luau de mine si ¸ de priete˘ DESPRE TRECUTUL MEU: Am nii mei. Trafican ¸tii m-au batut ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ crescut ın Punta Arenas, un oras¸ atat de rau, ıncat mi-au rupt ˘ ˆ maxilarul. frumos din vecinatatea stramtoˆ ˘ rii Magellan, aproape de extremiInsa cel mai ˆ mult am suferit ˘ ˆ tatea sudica a Americii de Sud. Cand aveam din cauza celor la care ¸tineam. Intr-o zi am aflat ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ de ani de zile cu cel cinci ani, parintii ¸ ¸ mei s-au despartit, ¸ iar eu am ca prietena mea ma ınsela ˘ ˘ mai bun prieten al meu, iar ceilal ¸ti mi-au asramas cu mama. Ma simteam abandonat si ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ cuns lucrul acesta. Am fost distrus. tanjeam sa am un tata. ˆ ˆ M-am mutat ınapoi ın Punta Arenas, unde Mama studia Biblia cu Martorii lui Iehova si ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ma lua cu ea la ıntrunirile de la Sala Regatului. am ınceput sa dau lec ¸tii de muzica si ¸ sa lucrez ˘ ˘ ˘ ˆ Nu-mi placea deloc sa merg la ıntruniri si, ¸ de ca violoncelist. De asemenea, am continuat sa ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ multe ori, faceam crize de nervi pe drumul cant si ¸ sa ınregistrez muzica heavy metal si ¸ ˘ ˆ ˆ spre sala. De la 13 ani, n-am mai mers deloc la death metal cu diferite trupe. Am ıntalnit o ˆ ˘ ˘ ˘ ıntruniri. fata dragu ¸ta, pe nume Sussan, si ¸ ne-am mutat ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ In acea vreme, ıncepuse sa-mi placa mult ımpreuna. Dupa un timp, Sussan a aflat ca ˆ ˘ ˘ ¸ ca eu nu cremuzica si ¸ mi-am dat seama ca aveam talent. La mama ei credea ın Trinitate si ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ 15 ani, cantam muzica heavy metal si ¸ death deam ın aceasta doctrina. „Atunci care e ade˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ¸ metal (un gen de muzica cu o tematica violen- varul?“, m-a ıntrebat ea. I-am raspuns ca stiam ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ta si ¸ macabra) la festivaluri, ın baruri si ¸ la pe- ca Trinitatea este o doctrina falsa, dar ca nu pu˘ ˘ ˆ ¸ treceri private. Stateam ın compania unor mu- team sa-i dovedesc acest lucru cu Biblia. Stiam ˆ ˘ ˘ zicieni talenta ¸ti, care mi-au trezit interesul ınsa cine putea. I-am spus ca Martorii lui Ieho˘ ˘ ˘ ˆ ˘ pentru muzica clasica. Astfel, am ınceput sa va puteau sa-i arate adevarul din Biblie. Apoi ˘ ˘ studiez muzica la conservatorul din oras.¸ La am facut ceva ce nu mai facusem de ani de zile: ˘ ˘ ˆ ˘ 20 de ani, m-am mutat ın Santiago, capitala t¸ a- m-am rugat lui Dumnezeu si ¸ i-am cerut sa ma rii, pentru a-mi continua studiile. De aseme- ajute. ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ nea, am cantat ın mai multe trupe de heavy Dupa cateva zile, am vazut un barbat care ˆ ˘ ˆ ˘ metal si ¸ death metal. ımi parea cunoscut si ¸ l-am ıntrebat daca era ˆ In totˆ acest timp am simtit ¸ un mare gol in- Martor al lui Iehova. Desi ¸ s-a speriat pu ¸tin de ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ mea, mi-a raspuns cu amabilitate la terior. Incercand sa scap de acest sentiment, ınfa ¸tisarea ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ am ınceput sa beau si ¸ sa consum droguri ım- ıntrebarile despre ıntrunirile de la Sala Regatu-

ˆ ˘ „Tanjeam s a am un ˘ tata.“

14

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2012

˘ ˆ ˆ lui. Am fost convins ca ıntalnirea cu acel Mar˘ ˘ tor a fost raspunsul la rugaciunea mea. M-am dus la Sala Regatului si pe ultimul ¸ m-am asezat ¸ ˆ ˘ rand ca sa trec neobservat. Cu toate acestea, ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ mul ¸ti dintre cei care ma vazusera la sala cand eram copil m-au recunoscut. Mi-au urat bun ˆ ˘ ˘ venit si ¸ ¸ m-au ımbrati¸ sat ¸ cu multa afectiune. ˘ Am sim ¸tit o pace extraordinara. A fost ca si ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ cum m-as¸ fi ıntors acasa. Cand l-am vazut pe ˆ ˘ fratele care studiase Biblia cu mine ın copila˘ rie, l-am rugat sa studiem din nou. ˆ CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIATA: Intr-o ¸ zi am citit Proverbele 27:11, unde se spune: ˆ ˘ „Fiul meu, fii ın ¸telept si ¸ bucura-mi inima“. Am ˆ ˘ ˆ fost miscat la gandul ca un simplu om ıl pu¸ tea bucura pe Creatorul universului. Atunci ˘ ˘ ˆ mi-am dat seama ca Iehova era Tatal pe care ıl ˘ ˘ cautasem toata via ¸ta! ˘ ˘ ˘ ˘ Voiam sa-i fiu placut Tatalui meu ceresc si ¸ sa ˆ ˘ ınfaptuiesc voin ¸ta sa, dar fusesem multi¸ ani ˘ sclavul drogurilor si ¸ al alcoolului. Am ajuns sa ˆ ınteleg cuvintele lui Isus din Matei 6:24, unde ¸ ˘ ˘ se spune poate fi sclav la doi staˆ ca „nimeni nu ˆ ˘ ˘ ˘ pani“. In timp ce ma straduiam sa fac schim˘ ˆ bari, principiul consemnat ın 1 Corinteni 15:33 a avut un efect profund asupra mea. Aici ˘ ˘ ˘ se spune: „Tovarasiile rele strica obiceiurile fo¸ ˘ ˘ lositoare“. Mi-am dat seama ca nu puteam sa ˘ ˘ ˘ renun ¸t la obiceiurile mele daunatoare daca ˆ ˆ ˆ mergeam ın continuare ın aceleasi ¸ locuri si ¸ ımi petreceam timpul cu aceiasi ¸ oameni. Sfatul Bi˘ ˘ bliei era clar. Trebuia sa iau masuri drastice

˘ ˘ pentru a renunta ¸ la orice lucru care ma facea ˘ ˘ sa ma poticnesc (Matei 5:30). ˘ ˘ Pasiunea mea pentru muzica a facut ca des˘ ˘ par ¸tirea de heavy metal sa fie cea mai grea de˘ cizie pe care a trebuit s-o iau vreodata. Dar, cu ˆ ajutorul prietenilor din congrega ¸tie, ın cele din ˘ ˆ ˘ ˆ urma am reusit. ¸ Am ıncetat sa mai beau ın ex˘ ces si¸ sa consum droguri. De asemenea, m-am ˆ ˘ tuns, mi-am ras barba si¸ nu m-am mai ımbracat ˆ ˆ ˘ doar ın negru. Cand i-am spus lui Sussan ca ˘ ˘ ˘ voiam sa ma tund, a fost foarte curioasa. Ea mi-a ˘ ˘ zis: „Vin cu tine la Sala Regatului ca sa vad ce se ˆ ˆ ˘ ˘ ıntampla acolo!“. I-a placut foarte mult ceea ce ˘ ˘ ˆ ˘ a vazut si, ¸ nu dupˆ a mult timp, a ınceput si¸ ea sa ˘ studieze Biblia. In a, eu si¸ Sussan ˆ cele din urm ˘ ˘ ˆ ne-am casatorit. In 2008, amandoi ne-am bote˘ ˘ zat ca Martori ai lui Iehova. Ne bucuram ca-i pu˘ tem sluji lui Iehova alaturi de mama mea. ˆ FOLOASE: Am iesit ¸ dintr-o lume ın care n-am ˆ ˘ avut parte decat de o falsa fericire si ¸ de prie˘ teni care m-au tradat. Iubesc si ¸ acum muzica, ˘ dar sunt selectiv. Ma folosesc de lucrurile prin care am trecut pentru a-i ajuta pe membrii familiei mele si ¸ mai ales pe cei tineri. ¸ pe altii, ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Vreau sa-i ajut sa ın ¸teleaga ca multe dintre lu˘ ˘ ˘ ˘ crurile pe care le ofera lumea pot parea atragaˆ ˆ toare, dar, ın final, nu sunt decat „niste ¸ gunoaie“ (Filipeni 3:8). ˆ ˘ ˘ In congrega ¸tia crestin ¸ a exista iubire si ¸ pace. ˘ Aici am gasit prieteni loiali. Mai presus de toa˘ ˘ ˆ ˆ te, apropiindu-ma de Iehova, l-am gasit ın sfar˘ sit ¸ pe Tatal meu!

˘ ˆ ˘ ˘ ˆ SA INVAT¸ AM DIN CUVANTUL LUI DUMNEZEU ˘ ˆ ˘ Acest articol analizeaza unele ıntrebari pe care vi le-a ¸ti pus, probabil, ˘ ˘ ¸si dumneavoastra ¸si prezinta versetele ˘ ce raspund la ele. Citi ¸ti aceste versete ˆ ın propria Biblie. Martorii lui Iehova ˘ ˆ ˘ sunt bucuro ¸si sa le analizeze ımpreuna ˘ cu dumneavoastra.

˘ De ce se boteaza crestinii? ¸ 1. Care este semnificatia ¸ botezului crestin? ¸ ˘ ˘ Botezul este o cerere facuta lui Dumnezeu pentru ˘ a avea o rela ¸tie buna cu el. De aceea, un cre ¸stin nu ˘ ˆ ˘ ar trebui sa fie botezat cand este un nou-nascut, ci ˆ ˆ ˘ cand este suficient de matur pentru a ınva ¸ta despre Dumnezeu ¸si pentru a deveni un discipol al lui Isus (Faptele 8:12; 1 Petru 3:21). Devenim discipoli ai lui ˆ ˆ ˘ ˘ Isus cand ınva ¸tam ¸si facem lucrurile pe care le-a poruncit el. (Citi ¸ti Matei 28:19, 20.) ˆ ˆ In zilele apostolilor lui Isus, mul ¸ti oameni au ın˘ ˆ ceput sa ınve ¸te despre Dumnezeu ¸si despre Isus ¸si ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ au ac ¸tionat fara ıntarziere. De exemplu, cand un bar˘ bat a aflat ca moartea lui Isus deschisese calea spre ˆ salvare, a devenit imediat discipol. In prezent, mul ¸ti ˘ ˘ ˘ oameni cu inima sincera aleg sa devina continuatori ai lui Isus. (Citi ¸ti Faptele 8:26–31, 35–38.)

2. De ce s-a botezat Isus? ˆ ˆ ˘ Isus avea ın jur de 30 de ani cand Ioan Botezatoˆ ˆ rul l-a cufundat ın apele Iordanului. Botezandu-se, ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ Isus a aratat ca era hotarat sa ınfaptuiasca voin ¸ta lui Dumnezeu cu privire la el (Evrei 10:7). Aceasta pre˘ ˘ supunea ¸si ca Isus ˆ sa- ¸si ofere via ¸ta ca jertfa pentru ˘ ˘ pacatele omenirii. Inca dinainte de a veni din cer pe ˘ ˆ ˘ ˘ pamant, Isus l-a iubit pe Tatal sau, Iehova, ¸si a ascultat de el. (Citi ¸ti Marcu 1:9–11; Ioan 8:29; 17:5.)

16

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2012

˘ 3. De ce trebuie sa se boteze crestinii? ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Intrucat ne-am nascut pacato ¸si, situa ¸tia noastra ˘ ˘ este diferita de cea a lui Isus. Totu ¸si, datorita mor ¸tii ˘ ˘ de jertfa a lui Isus, putem avea o rela ¸tie buna cu Dumnezeu (Romani 5:10, 12; 12:1, 2). Mai mult, pu˘ tem sa-i apar ¸tinem lui Iehova ca membri ai familiei sale (2 Corinteni 6:18). Dar cum putem avea acest ˘ ˘ privilegiu? Trebuie sa ne dedicam lui Iehova prin in˘ ˆ ˆ termediul unei rugaciuni personale, ın care ıi promi˘ tem solemn ca vom face voin ¸ta sa tot restul vie ¸tii. ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Dupa aceasta rugaciune, aratam ın mod public ca ˆ ne-am dedicat botezandu-ne. (Citi ¸ti Matei 16:24; 1 Petru 4:2.)

˘ 4. Cum te poti ¸ pregati pentru botez? ˘ Martorii lui Iehova studiaza Biblia cu oricine do˘ re ¸ste sa se apropie de Dumnezeu. Studierea Bibliei ˆ ˘ ¸si participarea la ıntrunirile cre ¸stine te vor ajuta sa-l ˘ ˘ iube ¸sti mai mult pe Dumnezeu ¸si sa ai o credin ¸ta ˘ ˆ ˘ mai puternica ın el. De asemenea, te vor ajuta sa cul˘ ˘ tivi atitudini ¸si obiceiuri sanatoase. Iubirea, credin˘ ˘ ¸ta ¸si alte calita ¸ti placute lui Dumnezeu te vor ajuta ˘ ˘ ˆ ˘ sa traie ¸sti la ınal ¸timea promisiunii de a-i sluji pentru totdeauna lui Iehova. (Citi ¸ti Ioan 17:3; Evrei 10:24, 25.)

Pentru mai multe informatii, ¸ ˘ vezi capitolul 18 din aceasta carte, ˘ publicata de Martorii lui Iehova.

ˆ ˘ CE NE INVAT¸ A ˆ ın realitate BIBLIA?

17

Evangheliile apocrife ˘ ADEVARURI ASCUNSE DESPRE ISUS?

Evanghelii canonice si¸ evanghelii apocrife ˆ Intre anii 41 si ¸ 98 e.n., Matei, Marcu, Luca si ¸ Ioan au scris ‘istoria lui Isus Cristos’ (Matei 1:1). ˘ Aceste consemnari sunt numite si ¸ evanghelii, ˆ ˘ ˘ ˘ termen care ınseamna ‘veste buna’; vestea buna ˘ se refera la Isus Cristos (Marcu 1:1). ˆ ˆ Desi ¸ au existat probabil atat tradi ¸tii orale, cat si ¸ alte scrieri despre Isus, aceste patru evanghelii au fost singurele considerate inspirate de ˘ ˘ Dumnezeu si ¸ demne sa faca parte din Sfintele ˘ Scripturi. Ele sunt singurele care ofera informaˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ¸tii „demne de ıncredere“ ın legatura cu via ¸ta paˆ ˘ ˆ ˘ ˘ manteasca si ¸ ınva ¸taturile lui Isus (Luca 1:1–4; Faptele 1:1, 2; 2 Timotei 3:16, 17). Aceste patru 18

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2012

ˆ evanghelii sunt men ¸tionate ın toate cataloagele antice ale Scripturilor grecesti Nu exis¸ crestine. ¸ ˘ ˆ ˘ ta niciun motiv pentru a le pune la ındoiala canonicitatea, sau statutul de scrieri ce fac parte ˆ din Cuvantul inspirat al lui Dumnezeu. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ Cu timpul ınsa, au ınceput sa apara si ¸ alte scrieri pe care unii le-au considerat evanghelii.

Acestea au fost numite evanghelii apocrife.1 ˆ La sfarsitul secolului al II-lea, Irineu de Lyon ¸ ˘ ˘ ˘ a scris despre cei ce se ratacisera de la crestinism ¸ ˘ ˘ ca aveau „nenumarate scrieri apocrife si ¸ minciˆ noase“, inclusiv evanghelii pe care „ei ınsi ¸ si ¸ le ˘ ˆ ˆ falsificasera pentru a starni confuzie ın mintea ˘ celor neinstrui ¸ti“. Astfel, oamenii au ajuns sa ˘ ˘ considere ca era periculos nu numai sa citesti, ¸ ci ˘ chiar si ¸ sa de ¸tii astfel de evanghelii apocrife. ˘ ˘ Totusi, ¸ unii calugari si ¸ copisti ¸ din Evul Mediu ˘ ˘ ˘ au continuat s a copieze si s a pastreze aceste ¸ ˆ ˘ scrieri. In secolul al XIX-lea, interesul fa ¸ta de scrierile apocrife a crescut considerabil. Astfel, au fost descoperite multe culegeri de texte si ¸ edi ¸tii critice ale scrierilorˆ apocrife, printre care si ¸ ˆ ˘ cateva evanghelii. In prezent exista edi ¸tii ale ˆ acestora ın multe limbi moderne de mare circula ¸tie. ˆ 1 Termenul „apocrif“ provine dintr-un cuvant grecesc ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ care ınseamna „a ascunde“. Initial, cuvantul arata ca tex¸ ˆ tul era destinat adeptilor unei anumite scoli de g andire si ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ca le era ascuns celor neinitia ¸ ti. ¸ In cele din urma ınsa, acest ˘ termen a ajuns sa se refere la scrierile care nu au fost incluˆ ˘ se ın canonul Bibliei, alcatuit din scrieri autentice.

Kenneth Garrett/National Geographic Stock

„E

STE o mare descoperire! Mul ¸ti oameni vor fi ˆ ˆ tulbura ¸ti.“ „Va schimba modul ın care ın ¸teleˆ gem ınceputurile crestinismului.“ Aceste afirma¸ ˘ ¸tii pline de dramatism au fost facute de unii eru˘ di ¸ti care salutau publicarea „Evangheliei dupa Iuda“, un text considerat pierdut mai bine de 16 secole. (Vezi imaginea de sus.) ˆ ˘ Oamenii au ınceput sa manifeste din nou in˘ teres fa ¸ta de evangheliile apocrife. Unii pretind ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ca aceste texte dezvaluie evenimente si ¸ ınva ¸taturi importante din via ¸ta lui Isus, care mult timp au fost ¸tinute secrete. Dar ce sunt evangheliile ˆ ˘ ˆ ˘ apocrife? Pot ele ın realitate sa ne ınve ¸te adeva˘ ruri despre Isus si adevaruri ¸ despre crestinism, ¸ ˘ ˆ pe care nu le gasim ın Biblie?

Evangheliile apocrife: ˘ consemnari fanteziste despre Isus ˘ Evangheliile apocrife se concentreaza de regu˘ la asupra unor persoane despre care se vorbeste ¸ ˆ pu ¸tin sau nu seˆ vorbeste ¸ chiar deloc ın evanghe˘ liile canonice. In alte cazuri, ele relateaza unele ˆ ˆ ˘ presupuse ıntamplari legate de nasterea si ¸ ¸ copi˘ ˘ ˆ laria lui Isus. Sa vedem cateva exemple. ˘ ˛ „Protoevanghelia lui Iacov“, numita si ¸ „Naste¸ ˘ rea Mariei“, vorbeste si ¸ despre nasterea ¸ ¸ copilaria ˘ ˘ Mariei, precum si ¸ despre casatoria ei cu Iosif. De˘ ˘ spre aceasta presupusa evanghelie s-a spus pe ˘ ˘ ˘ buna dreptate ca este o fic ¸tiune religioasa si ¸ o le˘ ˘ ˘ genda. Ea sus ¸tine ideea ca Maria a ramas vesnic ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ fecioara. Aceasta evanghelie a fost scrisa, ın mod evident, pentru a-i aduce glorie Mariei (Matei 1:24, 25; 13:55, 56). ˘ ˘ ˛ „Evanghelia copilariei dupa Toma“ se concen˘ ˘ ˆ treaza asupra copilariei lui Isus — ıntre 5 si ¸ 12 ˆ ani — si ¸ ıi atribuie lui Isus o serie de presupuse miracole. (Vezi Ioan 2:11.) Isus este prezentat ca ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ un copil neastamparat, suparacios si ¸ razbunator, ˆ care ısi ¸ foloseste ¸ puterile miraculoase pentru a se ˘ ˆ ˘ ˘ razbuna pe ınva ¸tatori, pe vecini si ¸ pe al ¸ti copii; ˆ ˆ ˆ pe unii ıi orbeste, ¸ ıi schilodeste ¸ sau chiar ıi ucide. ˛ Unele evanghelii apocrife, cum ar fi „Evanghe˘ lia lui Petru“, prezinta evenimente legate de proˆ cesul, moartea si ¸ ınvierea lui Isus. Altele, cum ar fi „Faptele lui Pilat“, care face parte din „Evanghelia lui Nicodim“, vorbesc despre unele per˘ ˘ soane care au avut legatura cu acele evenimenˆ ˆ ˘ te. Inventarea unor ıntamplari sau chiar a unor ˘ personaje discrediteaza complet aceste texte. ˆ ˘ ˘ ˘ „Evanghelia lui Petru“ ıncearca sa-l dezvinova˘ ˘ ˆ ¸teasca pe Pon ¸tiu Pilat si ¸ prezinta ınvierea lui Isus ˆ ıntr-un mod fantasmagoric.

Evangheliile apocrife si¸ devierea de la crestinism ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ In decembrie 1945, langa Nag Hammadi, ın ˆ Egiptul Superior, ca ¸tiva localnici au descoperit ˆ ˆ din ıntamplare 13 manuscrise pe papirus, care con ¸tineau 52 de texte. Aceste documente, care ˘ dateaza din secolul al IV-lea, au fost atribui˘ te unei misc ¸ ari religioase si ¸ filozofice numite ˘ ˆ Gnosticism. Aceasta miscare ımbina elemente de ¸ ˘ ˆ ˘ misticism, paganism, filozofie greaca, iudaism si ¸

˘ ˘ crestinism si ¸ ¸ a constituit o influen ¸ta nociva pentru unii dintre cei ce se declarau crestini (1 Ti¸ motei 6:20, 21). ˘ ˘ „Evanghelia dupa Toma“, „Evanghelia dupa ˘ Filip“ si ¸ „Evanghelia adevarului“, care fac parte ˘ din colec ¸tia de manuscrise gasite la Nag Ham˘ ˆ madi, prezinta diferite idei mistice apar ¸tinand Gnosticismului ca si ¸ cum ar proveni de la Isus. ˘ ˘ „Evanghelia dupa Iuda“, care a fost descoperita ˘ ˘ recent, se numara si ¸ ea printre evangheliile gnos˘ ˆ ˘ ˆ tice. Aceasta ıl prezinta pe Iuda ıntr-o lumina po˘ ˘ zitiva si ¸ spune ca el ar fi fost singurul apostol ˆ ˘ care a ın ¸teles cu adevarat cine era Isus. Un eru˘ ˘ dit care a studiat aceasta evanghelie spune ca ˆ ˘ ˘ Isus este descris ca „un ınva ¸tator, care le ofe˘ ˆ ra celorlal ¸ti ın ¸telepciune si nu un ¸ cunoastere, ¸ ˆ ˘ mantuitor care moare pentru pacatele lumii“ ˘ ˆ (Evanghelia dupa Iuda, Ed. ˆ ˘ Egmont Romania, Bucuresti, ¸ 2006, pag. 7). Insa evangheliile inspiˆ ˘ ˘ ˘ rate ne ınva ¸ta ca Isus si-a dat via ¸ta ca jertfa pen¸ ˘ tru pacatele lumii (Matei 20:28; 26:28; 1 Ioan ˘ 2:1, 2). Asadar, este clar ca evangheliile gnostice ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ au menirea de a slabi, nu de a ıntari credin ¸ta ın Biblie (Faptele 20:30).

Superioritatea evangheliilor canonice ˘ ˘ O analiza atenta a evangheliilor apocrife dez˘ ˆ ˘ ˘ valuie ce sunt ele ın realitate. Daca le comparam ˘ cu evangheliile canonice, este evident ca ele nu ˆ sunt inspirate de Dumnezeu (2 Timotei 1:13). Inˆ ˆ trucat au fost scrise de oameni care nu s-au ınˆ ˘ ˘ talnit niciodata cu Isus sau cu apostolii sai, ˘ ˘ evangheliile apocrife nu au cum sa dezvaluie ˘ vreun adevar ascuns despre Isus si ¸ despre cresti¸ ˘ ˘ nism. Ele con ¸tin mai degraba relatari inexacte, ˘ ˆ inventate si ¸ fanteziste, care nu ne ajuta ın niciun ˘ ˆ ˘ ˘ fel sa cunoastem mai bine via ¸ta si ¸ ¸ ınva ¸taturile lui Isus (1 Timotei 4:1, 2). ˆ Cat despre scriitorii evangheliilor canonice, ˘ Matei si ¸ Ioan s-au numarat printre cei 12 apostoli, iar Marcu si ¸ Luca au fost colaboratori apropia ¸ti ai lui Petru, respectiv Pavel. Ei si-au scris ¸ ˆ ˆ evangheliile fiind ındruma ¸ti de spiritul sfant al lui Dumnezeu (2 Timotei 3:14–17). Din acest ˆ motiv, cele patru evanghelii con ¸tin tot ce ıi este ˘ necesar unei persoane pentru a crede ca Isus este „Cristosul, Fiul lui Dumnezeu“ (Ioan 20:31).

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2012

19

˘ ˘ MARTORILOR LUI IEHOVA le face placere sa poarte ˘ discutii ¸ biblice cu semenii lor. Exista un subiect biblic ˆ ˘ ˘ cu privire la care v-ati¸ pus ıntrebari? Ati¸ vrea sa ˆ cunoaste ¸ ti¸ mai multe despre modul de ınchinare si¸ despre convingerile Martorilor lui Iehova? Cu prima ˆ ˆ ˆ ocazie cand ıntalniti¸ un Martor, abordati-l. ¸ El va fi ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ıncantat sa stea de vorba cu dumneavoastra.

O conversatie ¸ cu un Martor al lui Iehova

Este Isus Dumnezeu? ˘ Iata cum ar putea decurge conversatia ¸ cu ˘ ˘ un Martor al lui Iehova. Sa presupunem ca ˘ o Martora pe nume Corina bate la usa ¸ unei doamne pe nume Simona.

˘ ˘ Este adevarat ca voi ˆ nu crede ¸ti ın Isus? ˘ Simona: Preotul spune ca Martorii lui ˆ ˘ Iehova nu cred ın Isus. E adevarat? ˘ ˘ ˆ Corina: Va asigur ca noi credem ın Isus. De ˘ ˘ fapt, noi credem ca salvarea este posibila nu˘ ˘ ˘ ˆ mai daca manifestam credin ¸ta ın Isus.

Simona: Asa cred si ¸ eu. ˆ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Corina: Inseamna ca ın aceasta privin ¸ta suntem de acord. Numele meu este Corina. ˘ ˘ Dumneavoastra cum va numi ¸ti? ˆ Simona: Simona. Imi pare bine de cunos-¸ ˘ tin ¸ta. ˆ ˘ Corina: Si ¸ mie ımi pare bine. Probabil va ˆ ˘ ˆ ıntreba ¸ti: Daca Martorii lui Iehova cred ın ˘ Isus, atunci de ce spun oamenii despre ei ca nu cred? ˘ Simona: Da, chiar as¸ vrea sa stiu asta. ¸ ˘ ˘ Corina: Am sa va explic pe scurt cum stau ˘ ˘ ˆ lucrurile. Noi avem o credin ¸ta puternica ın Isus, dar nu credem tot ce spun oamenii despre el.

20

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2012

ˆ Simona: Imi pute ¸ti da un exemplu? ˘ Corina: Da. Unii spun ca Isus a fost doar un om bun. Dar noi nu suntem de acord cu ˘ aceasta idee.

Simona: Nici eu nu sunt. ˆ ˘ ˆ Corina: Avem deci ınca un lucru ın co˘ mun. Un alt exemplu ar fi ca Martorii lui Ieˆ ˘ ˘ hova nu sunt de acord cu ınva ¸taturile care ˆ contrazic ceea ce Isus ınsusi ¸ a spus despre re˘ la ¸tia sa cu Tatal. ˘ Simona: La ce va referi ¸ti? ˆ ˆ ˘ Corina: Multe religii ıi ınva ¸ta pe oameni ˘ ˘ ca Isus este Dumnezeu. Probabil ca si ¸ dum˘ ˆ ˘ neavoastra a ¸ti ınva ¸tat acest lucru. ˘ Simona: Da, preotul spune ca Dumnezeu ˘ si ¸ Isus sunt una si ¸ aceeasi ¸ persoana. ˘ ˘ Corina: Nu crede ¸ti ca cea mai buna mo˘ dalitate de a afla adevarul despre Isus este aceea de a vedea ce a spus chiar el despre sine?

Simona: Ba da.

Ce a spus Isus? ˘ ˘ Corina: Sa analizam un verset biblic care ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ face lumina ın aceasta privint¸ a. Observati, ¸ va ˆ rog, ce a spus Isus ın Ioan 6:38: „Am coboˆ ˘ rat din cer ca sa fac nu vointa ¸ mea, ci voin-

ta ¸ celui care m-a trimis“. Aceste cuvinte ar fi ˆ ˘ greu de ınteles daca Isus ar fi Dumnezeu. ¸ ˘ Simona: Ce vre ¸ti sa spune ¸ti? ˘ ˘ Corina: Dupa cum am vazut, Isus a spus ˘ ˘ ˘ ca n-a venit din cer ca sa faca propria sa ˘ voin ¸ta. ˆ ˘ ˘ ˘ Simona: Intr-adevar, el a spus ca a venit sa ˘ faca voin ¸ta Celui care l-a trimis. ˘ Corina: Dar, daca Isus este Dumnezeu, cine l-a trimis din cer? Si ¸ de ce s-a supus Isus voin ¸tei Celui care l-a trimis? ˆ ˘ Simona: In ¸teleg ce vre ¸ti sa spune ¸ti. Dar nu ˘ cred ca un singur verset este suficient pen˘ tru a demonstra ca Isus nu este Dumnezeu. ˘ Corina: Atunci sa vedem ce a spus Isus cu ˆ ˘ ˘ alta ocazie. In urmatorul capitol din evan˘ ˘ ghelia lui Ioan, el a spus ceva asemanator. ˘ A ¸ti dori sa citi ¸ti Ioan 7:16? ˘ Simona: „Atunci Isus le-a raspuns si ¸ ˆ ˘ Sigur. ˘ a zis: «Inva ¸tatura pe care o predau eu nu este a mea, ci a celui care m-a trimis».“ ˘ Corina: Va mul ¸tumesc. Potrivit acestui ˆ ˘ verset, i-a ınva ¸tat Isus pe oameni propriile sale idei? ˘ ˆ ˘ ˘ Simona: Nu, el a spus ca ınva ¸taturile sale proveneau de la Cel care l-a trimis. ˆ ˘ Corina: Asa ¸ e. Si ¸ din nou ne ıntrebam: ˘ Cine l-a trimis pe Isus? Si ¸ cine i-a dat adevarurile pe care le-a predat? Oare nu este Acesˆ ta mai mare decat Isus? La urma urmei, cel ˆ ce trimite ıi este superior celui trimis. ˘ ˆ Simona: Interesant. E prima oara cand citesc acest verset. ˘ ˘ Corina: Sa analizam, de asemenea, cuvin˘ tele lui Isus din Ioan 14:28: „A ¸ti auzit ca v-am ˘ ˆ ˘ zis: Plec si ¸ ma voi ıntoarce la voi. Daca m-a ¸ti ˘ ˘ ˘ iubi, v-a ¸ti bucura ca ma duc la Tatal, pentru ˘ ˘ ˆ ˆ ca Tatal este mai mare decat mine“. Avand ˆ ın vedere acest verset, cum s-a considerat ˆ ˘ Isus ın raport cu Tatal? ˘ ˘ ˘ Simona: Pai, Isus a spus ca Tatal este mai ˆ ˘ mare decat el. Presupun ca l-a considerat pe Dumnezeu superior.

˘ Corina: Exact. Sa mai vedem un exemplu. ˘ Observa ¸ti ce le-a spus Isus discipolilor sai ˆ ˘ ın Matei 28:18: „Toata autoritatea mi-a fost ˘ ˆ ˘ ˆ data ın cer si a spus ¸ pe pamant“. Asadar, ¸ ˘ ˘ Isus ca a avut dintotdeauna toata autoritatea? ˘ Simona: Nu, el a spus ca aceasta i-a fost ˘ data. ˘ Corina: Dar, daca Isus este Dumnezeu, ˘ ˘ ˘ cum putea sa-i fie data mai multa autoritate? Si ¸ cine i-a dat-o? ˘ ˘ ˆ Simona: Trebuie sa ma mai gandesc la asta.

Cu cine vorbea Isus? ˘ Corina: Mai exista un lucru care ar fi greu ˆ ˘ ˘ de ın ¸teles daca Isus ar fi cu adevarat Dumnezeu.

Simona: Care anume?

Corina: Este vorba de relatarea despre botezul lui Isus. Observa ¸ti ce se spune ˆ ˘ ın Luca 3:21, 22. A ¸ti dori sa citi ¸ti aceste versete? ˆ Simona: „Cand tot poporul a fost botezat, ˆ a fost botezat si ¸ Isus. Si, ¸ ın timp ce se ruga, ˆ ˘ cerul s-a deschis si ¸ spiritul sfant, care a apaˆ rut ca un porumbel, a coborat peste el, iar din cer s-a auzit un glas: «Tu esti ¸ Fiul meu, cel iubit! Eu te-am aprobat»“. ˘ ˆ Corina: A ¸ti remarcat ce facea Isus ın timp ce era botezat?

Simona: Se ruga. ˆ Corina: Asa ¸ e. Ne-am putea deci ıntreba: ˘ Daca Isus este Dumnezeu, cui se ruga el? ˘ ˆ ˘ ˆ Simona: Buna ıntrebare. Am sa-l ıntreb pe preot. ˘ ˘ ˘ Corina: Observa ¸ti totodata ca, dupa ce Isus ˘ a iesit ¸ din apa, cineva i-a vorbit din cer. A ¸ti remarcat ce a spus Acesta? ˘ ˘ Simona: A spus ca Isus era Fiul sau iubit si ¸ ˘ ca l-a aprobat. ˘ Corina: Exact. Dar, daca Isus este Dumnezeu, cine a rostit aceste cuvinte din cer?

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2012

21

˘ Simona: Nu mi-am pus niciodata probleˆ ma ın felul acesta. ˘ De ce sunt numi ¸ti „Tata“ si ¸ „Fiu“? ˘ ˘ Corina: Ar mai fi ceva la care merita sa ne ˆ ˘ gandim. Asa ¸ cum am citit, Isus a spus ca ˘ ˘ ˆ Dumnezeu este Tatal sau ceresc. Iar, cand Isus a fost botezat, o voce din cer a spus de˘ ˘ ˆ spre Isus ca este Fiul Sau. De fapt, Isus ınsusi ¸ s-a numit pe sine Fiul lui Dumnezeu. Acum, ˘ ˘ ˘ ˘ daca a ¸ti vrea sa arata ¸ti ca doi oameni sunt ˆ egali, la ce grad de rudenie v-a ¸ti gandi? ˆ Simona: M-as¸ gandi la doi fra ¸ti.

Corina: Exact, poate chiar la doi fra ¸ti gemeni. Dar Isus l-a numit pe Dumnezeu Ta˘ tal, iar pe sine s-a numit Fiul. Asadar, ce me¸ ˘ ˘ ˘ saj crede ¸ti ca a vrut sa transmita Isus? ˆ ˘ Simona: In ¸teleg ce vre ¸ti sa zice ¸ti. Isus vor˘ beste ¸ despre o persoana care este mai mare ˘ ˆ si ¸ are mai multa autoritate decat el. ˘ Corina: Foarte bine. Dumneavoastra v-a ¸ti ˆ gandit la doi fra ¸ti sau chiar la doi gemeni ˘ pentru a ilustra un raport de egalitate. Daca ˘ Isus ar fi cu adevarat nu crede ¸ti ˆ Dumnezeu, ˘ ˘ ˘ ca, fiind Marele Inva ¸tator, el ar fi folosit aceeasi ¸ compara ¸tie sau poate chiar una mai ˘ clara? ˘ Simona: Sigur ca da. ˘ Corina: Totusi, ¸ el a folosit termenii „Tata“ si ¸ „Fiu“ pentru a descrie rela ¸tia dintre el si ¸ Dumnezeu. ˘ Simona: Da, e o idee interesanta.

Ce au spus ˆ primii˘ discipoli ai lui Isus? ˘ ˘ Corina: Inainte sa plec, mi-ar placea sa ˘ ˆ ˘ analizam ınca un aspect legat de acest su˘ ˆ biect, daca mai ave ¸ti cateva minute.

Simona: Da, sigur. ˘ ˘ Corina: Daca Isus ar fi cu adevarat Dum˘ nezeu, nu crede ¸ti ca discipolii lui Isus ar fi spus clar lucrul acesta?

Simona: Asa ¸ ar fi fost normal. ˘ ˆ Corina: Totusi, ¸ nicaieri ın Scripturi nu ci˘ ˘ tim ca ei ar fi spus asa ¸ ceva. Dimpotriva, ob22

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2012

serva ¸ti ce a scris unul dintre discipolii lui ˆ Isus din secolul I, apostolul Pavel. In Filipeni ˘ ˘ 2:9, el descrie ce a facut Dumnezeu dupa ˆ moartea si ¸ ınvierea lui Isus: „Dumnezeu l-a ˆ ˆ ˘ ˘ ridicat [pe Isus] ıntr-o pozi ¸tie ınal ¸tata si ¸ i-a ˘ ˘ dat cu bunavoin ¸ta numele care este mai presus de orice alt nume“. Potrivit acestui ver˘ set, ce a facut Dumnezeu pentru Isus? ˘ Simona: Aici se spune ca Dumnezeu l-a riˆ ˆ ˘ ˘ dicat ıntr-o pozi ¸tie ınal ¸tata. ˘ Corina: Asa ¸ e. Daca Isus era egal cu Dumˆ ˘ ˘ nezeu ınainte sa moara, iar Dumnezeu l-a riˆ ˆ ˆ ˘ ˘ dicat mai tarziu ıntr-o pozi ¸tie ınal ¸tata, sau ˘ ˆ ˘ superioara, asta ar ınsemna ca el este mai ˆ ˘ mare decat Dumnezeu. Dar poate cineva sa ˆ fie mai mare decat Dumnezeu?

Simona: Nu, acest lucru e imposibil. ˆ ˆ Corina: Ave ¸ti dreptate. ˆ Avand ın vedere ˆ ˘ toate acestea, ce spune ¸ti: Ii ınva ¸ta Biblia pe ˘ oameni ca Isus este Dumnezeu? ˘ ˘ Simona: Se pare ca nu. Biblia spune ca el este Fiul lui Dumnezeu. ˘ ˘ ˘ Corina: Asa ¸ este. Si ¸ vreau sa va asigur ca ˆ ˘ Martorii lui Iehova ıl respecta foarte mult pe ˘ ˆ Isus. Noi credem ca moartea sa ın calitate de promisul Mesia a deschis calea spre salvarea tuturor oamenilor fideli. ˘ Simona: Si ¸ eu sunt de aceeasi ¸ parere. ˘ ˆ Corina: Atunci, probabil va ıntreba ¸ti: Cum ˆ ˘ ˘ ˘ ıi putem arata lui Isus ca apreciem faptul ca ˆ si-a dat via ¸ta ın folosul nostru?1 ¸ ˆ Simona: Chiar m-am gandit la asta. ˘ ˘ ˘ Corina: Mi-ar face placere sa revin si ¸ sa ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ analizam ımpreuna ce spune Biblia. Va ga˘ ˘ ˘ ˘ ˆ sesc acasa la aceeasi ¸ ora saptamana viitoare? ˘ Simona: Da, voi fi acasa. ˘ Corina: Ma bucur. Atunci ˘ ˘ ˆ ne vedem saptamana viitoare.

1 Pentru mai multe informatii, ¸ˆ vezi capitolul 5 din cartea Ce ne ınˆ ˘ va ¸ta ın realitate Biblia?.

IMITATI-LE CREDINTA ¸ ¸

Si-a ocrotit familia, i-a purtat ¸ ˘ de grija si¸ a perseverat ˆ ˆ ˘ PESTE Betleem s-a a ¸sternut ıntunericul. Iosif pune ınca un bagaj pe ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ spatele magarului sau. Incerca ¸ti sa vi-l imagina ¸ti pe Iosif privind ın jur ˆ ˘ ˆ ˘ ¸si batandu- ¸si u ¸sor pe spate micul, dar puternicul animal de povara. In mod sigur, Iosif se ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ gande ¸ste la drumul lung pe care ıl au de parcurs pana ın Egipt. Egiptul: un popor strain, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ o limba straina, obiceiuri straine. Cum avea mica sa familie sa se adapteze la o schimbare ˆ atat de mare? ˘ ˘ Lui Iosif nu i-a fost usor sa-i spuna Mariei, ¸ scumpa sa sotie, ¸ vestea rea pe care tocmai o pri˘ mise. Totusi, ¸ el si-a ¸ facut curaj si¸ i-a spus despre ˆ ˆ ˆ ˘ visul ın care un ınger ıi transmisese urmatorul ˘ mesaj de la Dumnezeu: Regele Irod voia sa le ˘ ˘ ˘ ˘ ucida fiul! De aceea, trebuiau sa actioneze fara ¸ ˆ ˆ ıntarziere (Matei 2:13, 14). Maria a fost foarte ˘ ˘ ˘ tulburata! Cum putea cineva sa vrea sa-i omoa˘ ˘ re copilasul, care nu facuse niciun rau? Maria si¸ ¸ ˆ ˘ ˘ Iosif nu ıntelegeau de ˆ ce ar vrea cineva sa faca ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ un asemenea lucru! Insa, avand ıncredere ın ˘ Iehova, s-au pregatit de plecare. ˆ ˘ ˘ ˘ In timp ce oamenii dormeau, fara sa stie ni¸ ˘ ˘ mic despre tragedia ce urma sa aiba loc, Iosif, ˘ ˘ ˆ la Maria si¸ Isus au parasit Betleemul ın liniste, ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ adapostul ıntunericului. Pe masura ce ınaintau ˆ ˘ spre sud, iar cerul ıncepea sa se lumineze la est, ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ probabil ca Iosif se ıntreba ce avea sa se ıntamˆ ˘ ple. Cum putea un umil tamplar sa-si¸ ocroteas˘ ˆ ˆ ca familia ın fata atat de puter¸ unor dusmani ¸ ˘ ˆ ˘ nici? Va reusi¸ el sa le poarte ıntotdeauna de grija ˘ ˘ ˘ ˘ alor sai? Avea el sa persevereze si¸ sa-si¸ duca la ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ bun sfarsit ¸ a de ¸ dificila ınsarcinare ıncredintat ˆ Iehova Dumnezeu, aceea de a-lˆ ıngriji si¸ de a-l creste ¸ pe acest copil deosebit? Inaintea lui Iosif ˘ ˆ ˘ ˆ stateau mari ıncercari. Observand cum a reusit ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ el sa faca fat¸ a fiecarei ıncercari, vom ıntelege de ¸ ˘ ce tatii ¸ — dar si¸ fiecare dintre noi — trebuie sa imite credinta ¸ lui Iosif.

Si-a ocrotit familia ¸ ˆ ˘ ˆ Cu mai bine de un an ın urma, ın Nazaret, ˆ viata ¸ lui Iosif se schimbase complet ın urma lo˘ godnei sale cu fiica lui Eli. Iosif stia ¸ ca Maria era ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ o tanara casta si¸ o ınchinatoare fidela a lui Ie˘ ˆ ˘ ˘ hova. Dar apoi a aflat ca ea era ınsarcinata. ˆ ˘ Vrand s-o ocroteasca de un posibil scandal, ˆ ˘ el ˆ ˘ ˆ s-a gandit sa divorteze de ea ın secret.1 Insa un ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ınger i-a vorbit ıntr-un vis, explicandu-i ca Ma˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ria ramasese ınsarcinata prin spiritul sfant al lui ˆ ˘ ˘ ˆ Iehova. Ingerul a adaugat ca fiul pe care ea ıl ˆ ˆ ˘ ˘ purta ın pantece avea ‘sa-si¸ scape poporul de paˆ catele lui’. De asemenea, ıngerul i-a spus lui Iosif: „Nu te teme s-o iei la tine pe Maria, sotia ¸ ta“ (Matei 1:18–21). ˘ ˘ Fiind un om drept si¸ ascultator, Iosif a facut ˆ ıntocmai. El si-a ¸ asumat una dintre cele mai gre˘ ˆ le responsabilitati: ¸ aceea de a creste ¸ si¸ de a ıngriji un copil care nu era al lui, dar care era deoˆ sebit de pretios pentru Dumnezeu. Mai tarziu, ¸ ˆ supunandu-se unui decret imperial, Iosif a mers ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ımpreuna cu sotia ¸ sa ınsarcinata la Betleem penˆ tru a se ınregistra. Acesta a fost locul unde s-a ˘ nascut Isus.2 ˆ ˘ 1 In acele vremuri, logodna era considerata aproape ˘ ˘ ˘ echivalenta cu casatoria. ˆ 2 Vezi articolul „Imita ¸ti-le credin ¸ta — Ea «se gandea . . . ˆ ˘ ˆ ın inima ei»“, aparut ın Turnul de veghe din 1 octombrie 2008.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2012

23

˘ ˆ Iosif a ac ¸tionat cu hotarare ¸si cu altruism pentru a- ¸si ocroti copilul

ˆ ˆ Iosif nu s-a ıntors cu familia sa ınapoi la Naˆ ˆ zaret, ci s-a stabilit ın Betleem, la doar cativa ki¸ ˘ ˘ lometri de Ierusalim. Desi¸ erau saraci, Iosif a facut tot ce a putut pentru a-i feri pe Maria si¸ pe ˘ ˘ Isus de suferint¸ a si¸ de lipsuri. Dupa putin ¸ timp, ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ei au ajuns sa locuiasca ıntr-o casa modesta. Isus ˘ ˆ nu mai era un nou-nascut, ci un copilas,¸ avand probabil peste un an. Apoi, pe neasteptate, via¸ ta ¸ lor s-a schimbat din nou. ˆ In Betleem a sosit un grup de oameni; erau ˘ ˘ ˆ astrologi veniti¸ de la Rasarit, probabil din ınde˘ ˘ ˆ partatul Babilon. Ei urmasera o stea ce ıi conduˆ ˘ ˘ sese pana la casa lui Iosif si¸ a Mariei si¸ cautau ˘ un copil care urma sa fie regele iudeilor. Ei au ˘ fost foarte respectuosi¸ fat¸ a de Iosif si¸ familia lui. ˘ ˘ dat seama, fie ca nu, acesti Fie ca si-au ¸ ¸ astroˆ ˘ ˆ logi ıl pusesera pe Isus ıntr-un mare pericol.

24

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2012

˘ ˘ Steaua pe care o vazusera i-a condus initial ¸ la Ierusalim, nu la Betleem. Acolo, ei i-au spus infa˘ ˆ ˘ mului rege Irod ca erau ın cautarea unui copil ˘ ˆ care avea sa fie regele iudeilor. Acest lucru a starnit furia si¸ gelozia regelui. (Vezi articolul „Citiˆ ˘ torii ıntreaba . . . Cine a trimis «steaua»?“, de la pagina 29.) ˆ ˘ ˆ Din fericire ınsa, cineva mai puternic decat Irod avea situatia ¸ sub control, asa ¸ cum vom veˆ ˘ dea ın continuare. Vizitatorii adusesera cu ei da˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ruri, fara sa ceara ceva ın schimb. Cu siguran˘ ˆ t¸ a, Iosif si¸ Maria au fost foarte surprinsi¸ cand au ˘ primit aceste daruri de mare valoare: „aur, taˆ ˘ ˘ ˘ maie alba si¸ smirna“. Astrologii intentionau sa-i ¸ ˘ ˘ spuna regelui Irod unde anume l-au g asit pe coˆ ˘ ˘ ˆ ˘ pilul pe care ıl cautasera. Insa Iehova a interveˆ ˘ nit si, ¸ ıntr-un vis, le-a poruncit astrologilor sa se ˆ ˘ ˘ ıntoarca acasa pe alt drum (Matei 2:1–12). ˘ ˆ La putin ¸ timp dupa plecarea astrologilor, ın˘ gerul lui Iehova i-a dat lui Iosif urmatorul aver˘ tisment: „Scoala-te, ia copilasul ¸ si¸ pe mama lui ˆ ˆ ˘ ˆ si¸ fugi ın Egipt. Stai acolo pana ıti¸ voi spune eu, ˘ ˆ ˘ fiindca Irod are de gand sa caute copilasul ¸ ca ˘ ˘ sa-l omoare“ (Matei 2:13). Astfel, dupa cum am ˘ ˆ vazut la ınceputul articolului, Iosif a ascultat ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ fara ıntarziere. El a pus siguranta ¸ copilului sau ˆ mai presus de orice si¸ a plecat cu familia sa ın ˘ Egipt. Cadourile pretioase pe care le primisera ¸ ˆ de la astrologi le-au fost probabil de folos ın ˆ ˘ ˘ ˘ timpul sederii lor ın acea tar ¸ a straina. ¸ ˘ Ulterior, au aparut diferite mituri si¸ legende ˘ ˘ ˆ apocrife despre calatoria lui Isus ın Egipt. Potriˆ vit acestora, Isus a scurtat ın mod miraculos du˘ ˘ ˆ rata calatoriei, a dezarmat niste ¸ talhari si¸ chiar ˘ ˘ a facut ca mai multi¸ curmali sa se apleceˆ pen˘ ˘ tru ca Maria sa le poata culege fructele.1 In reaˆ ˘ litate ınsa, drumul spre Egipt a fost doar o ˘ ˘ ˘ calatorie lunga si¸ obositoare printr-un tinut ne¸ cunoscut. ˘ ˆ ˘ ˆ Parintii ¸ pot ınvata ¸ multe de la Iosif. El si-a ¸ ıntrerupt imediat munca si¸ a renuntat ¸ la propriul ˘ ˆ ˘ 1 Biblia arata ın mod clar ca primul miracol al lui Isus a ˘ ˘ avut loc abia dupa botezul sau (Ioan 2:1–11). Pentru mai multe informa ¸tii cu privire la evangheliile apocrife, vezi ˘ articolul „Evangheliile apocrife — Adevaruri ascunse despre Isus?“, de la pagina 18.

confort pentru a-si¸ ocroti familia. Putem fi si˘ ˘ guri ca Iosif si-a privit familia ca pe o comoara ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ sfanta ıncredintat ¸ a de Iehova. Parintii ¸ din preˆ ˆ ˘ zent ısi¸ cresc copiii ıntr-o lume periculoasa, o ˘ ˘ ˘ ˘ lume gata sa-i corupa sau chiar sa-i distruga pe cei tineri. Mamele si¸ tatii ¸ care, la fel ca Iosif, ac˘ ˘ ˆ ˘ ˘ tioneaz a cu hotarare si¸ se straduiesc sa-i ocro¸ ˘ ˘ ˘ teasca pe copiii lor de aceste influente ¸ dauna˘ ˘ toare sunt cu adevarat demni de lauda! ˘ A purtat de grija familiei sale ˘ ˆ Se pare ca Iosif si¸ familia lui n-au stat mult ın ˘ ˆ Egipt, deoarece, dupa putin ¸ timp, ıngerul i-a ˘ ˆ spus lui Iosif ca Irod murise. Astfel, Iosif s-a ınˆ ˘ tors cu familia sa ın tara lor natala. Un profet ¸ ˘ ˘ din vechime prezisese ca Iehova avea sa-l che˘ me pe fiul sau „din Egipt“ (Matei 2:15). Iosif a ˆ contribuit la ımplinirea acestei profetii.

Dar ¸ ˘ ˘ unde avea el sa-si¸ duca familia? ˘ ˆ Iosif a fost prudent. El a dat dovada de ınte¸ ˆ lepciune temandu-se de succesorul lui Irod, Ar˘ ˘ helaus, care, la fel ca tatal sau, era un om crud ˆ ˘ si¸ violent. Dumnezeu l-a ındrumat pe Iosif sa-si¸ ˘ ˆ ˆ duca familia ın nord, ın orasul ¸ Nazaret, din Galileea, departe de Ierusalim si¸ de toate intrigile ˆ de acolo. Astfel, Iosif si¸ Maria s-au ıngrijit de faˆ ˆ ˘ ˆ milia lor ın orasul ¸ ın care locuisera mai ınainte (Matei 2:19–23). ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Ei au dus o viat¸ a simpla, ınsa nu lipsita de ˘ ˘ ˆ greutati. ¸ Biblia spune ca Iosif era tamplar. Cuˆ ˆ ˆ vantul folosit ın Biblie pentru „tamplar“ se re˘ ˘ ˘ fera la mai multe activitati, ¸ cum ar fi taierea copacilor, transportarea lor si¸ uscarea lemnului ˘ pentru a putea construi case, barci, poduri, care, roti, ¸ juguri si¸ tot felul de unelte agricole (Matei ˘ 13:55).ˆ Aceste activitati¸ presupuneau mult efort ˆ fizic. In timpurile biblice, un tamplar lucra de ˆ ˆ obicei ın fata ¸ casei sale modeste sau ıntr-un ateˆ ˘ ˘ lier construit langa casa. ˘ ˘ Iosif a folosit o gama larga de scule, pe unele ˘ ˘ dintre ele primindu-le probabil de la tatal sau. ˘ ˆ Dupa cat se pare, el a folosit echerul, firul cu ˘ ˘ plumb, sfoara de trasat, toporul, ferastraul, tesla, ciocanul de fier, ciocanul de lemn, dalta, burˆ ghiul cu arc, diferite tipuri de clei si¸ probabil cateva cuie, desi¸ acestea erau destul de scumpe.

ˆ ˘ ˆ ˘ Incercati¸ sa vi-l imaginati¸ pe Isus ın copilarie ˆ ˘ privindu-l pe Iosif ın timp ce lucra. Urmarindu-i ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ cu atentie fara ındoiala ca Isus ¸ fiecare miscare, ¸ se uita cu admiratie ¸ la umerii lui lati¸ si¸ la braˆ ˆ tele sale puternice si¸ era fascinat de ındemana¸ ˘ ˘ rea si¸ de priceperea tatalui sau adoptiv. Probabil ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ca, la ınceput, Iosif i-a aratat fiului sau cum sa

˘ Iosif a muncit din greu pentru a purta de grija familiei sale

˘ faca unele lucruri simple, cum ar fi slefuirea ¸ ˘ ˆ ˘ lemnului cu piele de peste ¸ ¸ uscata, si¸ l-a ınvatat ˘ ˘ sa deosebeasca diferitele tipuri de lemn pe care ˘ le folosea, precum sicomorul, stejarul sau maslinul. ˘ Isus a putut vedea, de asemenea, ca acele ˆ ˘ maini puternice care doborau copaci, taiau ˘ ˆ ˘ grinzi si¸ faceau ımbinari lovind lemnul cu cioˆ ˆ canul erau ın acelasi¸ timp maini delicate, care ˆ ˘ ıi dezmierdau pe el, pe mama lui si¸ pe fratii ¸ sai.

Da, Iosif si¸ ˆ Maria aveau o familie tot mai nu˘ ˘ meroasa. In cele din urma, ei au mai avut cel ˆ ˘ putin copii pe langa Isus (Matei 13:55, 56). ¸ sase ¸ ˘ ˘ Astfel, Iosif a trebuit sa munceasca si¸ mai mult pentru a le asigura tuturor hrana si¸ celelalte lucruri necesare.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2012

25

˘ ˆ Iosif a mers cu regularitate ımpreuna cu familia sa la templul din Ierusalim pentru a-i aduce ˆ ınchinare lui Iehova

ˆ ˘ Cu toate acestea, Iosif a ınteles ca responsabi¸ ˘ ˘ ˆ litatea lui cea mai importanta era sa se ıngrijeas˘ ˘ ca de necesitatile spirituale ale familiei lui. De ¸ ˘ ˆ ˘ aceea, el si-a ¸ copiii ¸ facut timp pentru a-si¸ ınvata despre Iehova Dumnezeu si¸ despre legile Sale. ˆ ˘ Iosif si¸ Maria mergeau cu regularitate ımpreuna ˘ ˘ cu copiii lor la sinagoga, unde Legea era citita ˘ ˘ ˆ cu voce tare si¸ explicata. Dupa ce se ıntorceau ˘ ˘ ˆ de la sinagoga, probabil ca Isus avea multe ın˘ ˘ ˘ ˘ trebari. Iar Iosif s-a straduit sa satisfaca setea spi˘ ˘ ˆ rituala a fiului sau. De asemenea, Iosif ısi¸ ducea ˘ ˘ familia la Ierusalim ˆ pentru a participa la sarbatorile religioase. In fiecare an, cu ocazia Paste¸ ˘ ˘ ˘ lui, ei aveau nevoie de aproximativ doua saptaˆ ˘ ˘ mani ca sa parcurga cei peste 100 de kilometri ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ pana la Ierusalim, sa participe la sarbatoare si¸ ˘ ˆ ˘ apoi sa se ıntoarca la Nazaret. ˘ Capii de familie crestini din prezent urmeaza ¸ ˘ acest model. Ei se sacrifica pentru copiii lor si¸ ˘ pun instruirea spirituala mai presus de orice alte ˘ preocupari, inclusiv de cele de ordin material. ˆ Ei parcurg distante ¸ mari pentru a fi prezenti¸ ım˘ ˆ preuna cu copiii lor la ıntruniri si¸ la congrese.

26

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2012

˘ ˘ La fel ca Iosif, ei stiu ca instruirea spirituala este ¸ ˘ cea mai buna investitie ¸ pe care o pot face pentru copiii lor. ˆ Plin de ıngrijorare ˆ Cand Isus avea 12 ani, Iosif a mers cu fami˘ ˆ lia sa la Ierusalim, asa ¸ cum facea ın fiecare an. ˘ ˘ ˆ Era Pastele, un timp de sarbatoare, cand familii¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ le calatoreau ımpreuna ın caravane mari pe dru˘ ˆ ˆ ˆ ˘ muri de tar de peisajul ıncanta¸ a, bucurandu-se ˘ ˘ ˆ tor de primavara. In timp ce se apropiau de ˘ tinutul golas¸ din preajma maretului Ierusalim, ¸ ¸ ˆ multi¸ israeliti¸ cantau cunoscutii ¸ psalmi de ur˘ care (Psalmii 120–134). Orasul ¸ fremata de via˘ ˆ ˆ t¸ a, ıntrucat la Ierusalim veneau sute de mii de ˘ ˘ ˘ oameni. Dupa terminarea sarbatorii, familiile ˘ formau din nou caravane si¸ porneau spre casa. ˆ ˘ ˆ Avand multe de facut, Iosif si¸ Maria s-au gandit ˘ ˆ ˘ probabil ca Isus venea ımpreuna cu alti¸ membri ˘ ai familiei. Numai dupa o zi de la plecarea din ˆ ˘ Ierusalim si-au dat seama ıngroziti¸ ca Isus lip¸ sea (Luca 2:41–44). ˆ ˘ Cuprinsi¸ de disperare, ei au ınceput sa-l cauˆ ˆ ˆ ˘ ˆ te peste tot, ıntorcandu-se ın cele din urma ın-

˘ ˆ apoi la Ierusalim. Imaginati-v ¸ a cat de pustiu si¸ ˘ ˆ de straniu li se parea orasul ¸ ın timp ce umblau ˘ ˆ pe str azi, strig andu-l pe fiul lor. Unde putea fi? ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ In a treia zi de cautari, oare a ınceput Iosif sa se ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ gandeasca daca nu cumva daduse gres¸ ın misiu˘ ˘ ˆ nea de a-si¸ ocroti familia, aceast a comoara sfanˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ta ıncredintat ¸ a de Iehova? In cele din urma, Io˘ sif si¸ Maria au mers la templu. Acolo au cautat ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ peste tot pana au gasit o ıncapere ın care erau ˆ ˘ ˆ adunati¸ mai multi¸ oameni ınvata ¸ ti, ¸ versati¸ ın ˘ Lege. Imaginati-v au simtit ¸ a ce usurare ¸ Iosif si¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ Maria cand l-au vazut pe Isus stand ın mijlocul lor! (Luca 2:45, 46) ˆ ˆ ˘ Isus ıi asculta pe acesti ¸ ti¸ si, ¸ oameni ınvata ¸ plin ˆ ˘ de curiozitate, le punea o multime de ıntrebari. ¸ ˘ Ei erau uimiti¸ de perspicacitatea si¸ de raspunsu˘ rile baiatului. Iosif si¸ Maria au fost de-a dreptul ˘ uluiti. ¸ Potrivit relatarii biblice, Iosif nu a spus nimic. Dar cuvintele Mariei au vorbit pentru ˆ amandoi: „Copile, de ce te-ai purtat asa ¸ cu noi? ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Iata ca tatal tau si¸ cu mine te-am cautat ıngrijorati“ ¸ (Luca 2:47, 48). ˆ Astfel, ın cuvinte putine, dar pline de conti¸ ¸ ˘ ˘ nut, Scripturile prezinta o imagine realista a vie˘ ˘ tii ¸ de parinte. Aceasta poate fi foarte ˆ stresanta ˆ — chiar si¸ cand copilul este perfect! In lumea ˘ ˘ ˘ periculoasa de astazi, rolul de parinte ˆ ˘ poate aduˆ ˘ ce nespus de multe ıngrijorari. Insa mamele si¸ ˘ ˆ ˆ ˘ tatii ca Bi¸ din prezent pot gasi mangaiere stiind ¸ ˘ blia vorbeste ¸ cu care se con¸ despre dificultatile ˘ ˘ frunta parintii. ¸ ˆ Din fericire, Isus se afla ın singurul loc de pe ˘ ˆ ˆ pamant ın care se simtea ¸ cel mai aproape de Ta˘ ˘ tal sau ceresc, Iehova, absorbind cu nesat¸ tot ce ˘ ˘ ˘ auzea. De aceea, Isus le-a raspuns parintilor sai ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ cu toata sinceritatea: „De ce a trebuit sa ma cau˘ ˘ ˆ ˘ tati? ¸ Nu stia ¸ ti¸ ca trebuie sa fiu ın casa Tatalui meu?“ (Luca 2:49). ˘ Cu sigurant¸ a, Iosif a meditat de multe ori la ˘ ˘ aceste cuvinte, care l-au facut probabil sa se ˘ ˆ ˘ simta mandru. La urma urmei, el se straduise ˘ ˆ cu constiinciozitate sa-si ¸ fiul adoptiv ¸ ¸ ınvete ˘ ˘ sa-l priveasca astfel pe Iehova Dumnezeu. ˘ Chiar daca era copil, Isus avea deja sentimen˘ ˘ ˆ ˘ ˘ te pline de caldura ın legatura cu termenul ˘ ˆ „tata“, sentimente care i-au fost modelate ın

ˆ Cand a murit Iosif? ˘ ˆ ˘ ˆ Stim ca Iosif era ın viat¸ a cand Isus ¸ ˆ ˘ ˘ avea 12 ani. La acea varsta, multi¸ baieti¸ ˆ ˘ ˆ ˘ iudei ıncepeau sa ınvete ¸ meseria tatalui lor, iar la 15 ani deveneau ucenici. Se ˘ ˘ pare ca Iosif a trait suficient de mult pen˘ ˘ ˆ tru a-l instrui pe Isus ca sa devina tamˆ ˘ ˆ ˘ ˆ plar. Era Iosif ınca ın viat¸ a cand Isus si-a ¸ ˆ ˆ ınceput serviciul sacru, la varsta de 30 de ani? Este foarte putin ¸ probabil. Referin˘ ˆ du-se la acea perioada, Biblia ıi mentio¸ ˘ ˘ neaza pe mama lui Isus, pe fratii ¸ sai si¸ pe surorile sale, dar nu spune nimic despre ˘ Iosif. Cu o anumita ocazie, Isus chiar este numit „fiul Mariei“, nu fiul lui Iosif (Mar˘ cu 6:3). Despre Maria se spune ca actiona ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ si¸ lua decizii singura, fara sa-si¸ consulte sotul ¸ (Ioan 2:1–5). Acest lucru ar fi fost ˘ neobisnuit pentru acea perioada, cu ex¸ ˆ ˘ ˘ cep ¸ situatiei ¸ ın care Maria era vaduva. ˆ tia ˆ ˆ In plus, ınainte de a muri, Isus i-a ıncredintat ¸ apostolului Ioan responsabilitatea ˘ de a avea grija de Maria (Ioan 19:26, 27). ˘ ˘ Isus n-ar fi avut niciun motiv sa faca acest ˘ ˆ ˘ lucru daca Iosif ar fi fost ın viat¸ a. Asadar, ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ se pare ca Iosif a murit cand Isus era ınca ˆ ˘ destul de tanar. Fiind fiul cel mai mare, ˘ Isus a continuat probabil sa lucreze ca ˆ ˘ ˆ ˘ tamplar si¸ sa se ıngrijeasca de familia sa ˆ ˘ ˆ pana cand s-a botezat.

˘ ˘ ˆ mare masura de timpul petrecut ın compania lui Iosif. ˘ ˘ Daca esti de privilegiul pe ¸ tata, esti ¸ constient ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ care ıl ai de a-ti¸ ajuta copiii sa ınteleag a ce ın¸ ˘ ˘ ˘ ˘ seamna sa fii un tata iubitor si¸ grijuliu? Daca ai copii vitregi sau adoptivi, aminteste¸ ti¸ de exem˘ plul lui Iosif si¸ trateaza-l pe fiecare ca pe o fiin˘ ˘ ˘ ˘ ˘ t¸ a unica si¸ pretioas a. Ajuta-i sa se apropie de Ta¸ ˘ tal lor ceresc, Iehova Dumnezeu.

A perseverat cu fidelitate ˘ ˆ Biblia mai ofera doar cateva detalii despre Io˘ ˘ ˘ sif, detalii pe care merita sa le analizam cu TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2012

27

Iosif ¸si-a instruit fiul ˆ pentru a deveni tamplar

˘ ˘ atentie. ¸ Citim despre Isus ca a continuat sa le ˘ ˘ ˘ fie „supus“ parintilor sai. De asemenea, aflam ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ca „Isus crestea ın ıntelepciune, ın statura si¸ ın ¸ ¸ ˆ favoare ınaintea lui Dumnezeu si¸ a oamenilor“ ˘ (Luca 2:51, 52). Aceste cuvinte dezvaluie mai ˘ multe lucruri despre Iosif. El a continuat sa fie ˆ ˆ ˆ ın fruntea familiei sale, luand initiativa ın acti¸ ˘ ˆ ˆ ˘ vitatile ¸ acesteia, ıntrucat fiul sau perfect i-a res˘ pectat autoritatea si¸ i-a ramas supus. ˘ ˘ ˘ De asemenea, aflam ca Isus a continuat sa ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ creasca ın ıntelepciune.

Fara ındoiala ca Iosif a ¸ ˘ ˆ ˆ avut un rol important ın progresul fiului sau. In ˘ vremea aceea, evreii aveau un proverb stravechi ˘ care spunea ca numai oamenii odihnei puteau ˘ ˆ ˆ deveni cu adevarat ıntelep ti, ¸ ¸ ın timp ce oame28

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2012

˘ nii care efectuau o munca fizi˘ ˆ ca, de exemplu tamplarii, agricultorii si¸ fierarii, „nu puteau vorbi despre dreptate si¸ judeca˘ ˘ ˆ ta si¸ nu aveau ce cauta ın mijlocul celor care rosteau proverˆ ˘ ˆ be“. Mai tarziu, Isus a aratat cat de lipsit era acest proˆ de sens ˘ ˆ verb. In copilarie, el ıl auzise de ˘ ˘ ˘ nenumarate ori pe tatal sau ˆ adoptiv, un umil tamplar, vor˘ bindu-i cu multa convingere ˘ despre ‘dreptatea si¸ judecatile’ ¸ lui Iehova. ˆ ˘ ˘ In Biblie gasim indicii si ¸ ca ˆ ˘ Iosif s-a ıngrijit de bunastarea ˘ fizica a lui Isus, care a ajuns un ˘ ˘ ˘ barbat puternic si ¸ sanatos. Mai mult, Iosif si-a instruit fiul ¸ ˆ pentru a deveni un tamplar ˘ priceput, astfel ca Isus a ajuns ˘ sa fie cunoscut nu doar ca fiul ˆ ˆ tamplarului, ci si ¸ ca „tamplarul“ (Marcu 6:3). Asadar, in¸ ˘ struirea data de Iosif a fost ˆ ˘ ıncununata cu succes. Capii ˆ ˆ ˘ ˆ de familie ıntelep ti¸ ıl imita pe Iosif ıngrijin¸ ˘ ˘ du-se de bunastarea fizica a copiilor lor si ¸ asiˆ ˘ ˆ gurandu-se ca acestia se vor putea ıntretine ¸ ¸ singuri. ˆ ˆ ˆ In momentul cand Isus s-a botezat, la varsta ˘ ˆ de 30 de ani, se pare ca Iosif nu mai era ın via˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ t¸ a. Dovezile lasa sa se ınteleag a ca Maria era va¸ ˘ ˆ ˆ duva cand Isus si-a ¸ ınceput serviciul sacru. (Vezi ˆ chenarul „Cand a murit Iosif?“, de la pagi˘ ˘ na 27.) Totusi, ¸ Iosif a lasat o urma de nesters: ¸ ˘ un exemplu excelent de tata care si-a ¸ ocrotit fa˘ milia, i-a purtat de grija si¸ a perseverat cu fideˆ ˘ ˆ ˘ litate pana la sfarsit. fiecare tata, fiecare ¸ Asadar, ¸ ˘ cap de familie si¸ fiecare crestin ar trebui sa imi¸ te credinta ¸ lui Iosif!

ˆ ˘ CITITORII INTREABA . . .

Cine a trimis „steaua“? ˘ ˘ ˆ ˘ ˇ Ati¸ vazut vreodata imagini sau puneri ın scena

˘ ale nasterii Domnului ce prezinta trei crai sau trei ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ ıntelep ti¸ vizitandu-l Isus, care sta culcat ıntr-o ies¸ ˘ le? Traditia ¸ spune ca Dumnezeu a folosit o stea ˘ ˘ ca sa-i conduc la staulul unde s-a ˆ a la Betleem, ˘ ˘ nascut Isus. In unele t¸ ari, foarte multi¸ copii stiu ¸ numele celor trei crai: Melchior, Gaspar si¸ Balta˘ ˆ ˘ ˘ zar. Dar corespunde aceasta relatare ındragita de ˆ multi¸ cu ceea ce spune ın realitate Biblia? Nu. Ea ˘ ˆ este inexacta ın mai multe privinte. ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ In primul rand, cine au fost acei barbati? ¸ In textul grecesc original al Bibliei nu se spune despre ˘ ˆ ei ca ar fi fost crai sau ıntelep ti. ¸ ¸ Ei au fost magi, ˘ sau astrologi. Se pare ca acestia foloseau divina¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ tia, ¸ o practica pagana care are la baza studierea ˘ ˘ misc ¸ arii aparente a stelelor. Relatarea biblica nu ˘ ˘ dezvaluie nici numele, nici numarul acelor vizitatori. ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ In al doilea rand, cand au venit acei barbati¸ ın ˘ ˆ ˘ vizita? Ei nu au venit cand Isus era un nou-nasˆ cut culcat ıntr-o iesle. De unde stim lucrul aces¸ ˆ ˆ ta? Evanghelistul Matei spune: „Cand au intrat ın ˘ ˘ casa, l-au vazut pe copilas¸ cu Maria, mama lui“ ˘ ˘ ˘ (Matei 2:11). Sa observam ca Isus nu mai era un ˘ nou-nascut, ci un „copilas“. ¸ Maria si¸ Iosif nu mai ˆ ˆ erau ıntr-un staul; ın momentul acela, ei locuiau ˆ ˘ ıntr-o casa. ˆ ˆ In al treilea rand, cine a trimis „steaua“ care i-a ˘ ˆ ˆ condus pe astrologi? Conducatorii religiosi¸ ıi ın˘ ˘ vat¸ a de obicei pe oameni ca „steaua“ a fost trimi˘ ˘ ˘ sa de Dumnezeu. Dar asa ¸ sa fie oare? Sa ne amin˘ tim ca „steaua“ nu i-a condus pe astrologi direct ˘ ˆ ˆ la Betleem. Dimpotriva, i-a condus mai ıntai la regele Irod, la Ierusalim. Ei i-au vorbit acelui ucigas¸ gelos si¸ puternic despre nasterea lui Isus si¸ chiar ¸ ˆ ˆ ˘ i-au dat un motiv serios de a-l urı, spunandu-i ca ˘ ˘ acest copil urma sa devina „regele iudeilor“ (Ma˘ ˆ tei 2:2). Plin de viclenie, Irod le-a spus sa se ın˘ ˘ ˘ toarca si¸ sa-i zica exact unde se afla copilul, sub

˘ ˘ ˘ pretextul ca dorea sa-i aduca si¸ el onoare. „Steaua“ i-a condus apoi pe astrologi la Iosif si¸ la Ma˘ ria. Astfel, astrologii au facut un lucru care ar fi ˘ putut duce la moartea copilasului, daca Dumne¸ zeu n-ar fi intervenit. Din fericire, el a intervenit, ˆ iar astrologii nu s-au mai ıntors la Irod. Acest luˆ ˆ ˆ ˆ cru l-a ınfuriat atat de tare pe Irod, ıncat a ordo˘ ˆ nat uciderea tuturor baietilor de la varsta de doi ¸ ˆ ani ın jos din Betleem si¸ din jurul acestuia (Matei 2:16). ˆ Mai tarziu, Iehova a spus despre Isus: „Acesta este Fiul meu, cel iubit, pe care l-am aprobat“ ˘ ˆ ˘ (Matei 3:17). Sa ne gandim: Ar fi putut acest Tata ˘ ˘ iubitor si¸ drept sa aleaga ca mesageri niste ¸ astro˘ ˆ logi pagani, care practicau ocultismul, interzis de Legea sa? (Deuteronomul 18:10) Ar fi folosit el o stea pentru a-i conduce la cel mai puternic si¸ mai ˘ ˆ periculos ucigas¸ din tar ¸ a cu un mesaj care, ın mod ˘ ˆ ˘ sigur, avea sa-i starneasca ura si¸ gelozia? S-ar fi folosit apoi Dumnezeu de stea si¸ de astrologi pen˘ ˘ tru a dezvalui locul unde se afla fiul sau, care era neajutorat? ˘ ˘ ˆ Sa ilustram: Un comandant militar priceput ısi¸ ˆ trimite cel mai bun soldat ıntr-o misiune pericu˘ ˘ loasa pe teritoriul dusmanului.

I-ar dezvalui el ¸ ˘ ˘ dusmanului locul unde se afla soldatul? Sigur ca ¸ ˆ ˘ ˘ nu! In mod asemanator, Iehova l-a trimis pe Fiul ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sau ın aceasta lume periculoasa. I-ar fi dezvaluit ˘ ˘ ˆ el raului rege Irod unde se afla Fiul sau, cand ˘ acesta era un copil lipsit de aparare? Nicidecum!

Asadar, cine a trimis „steaua“, sau obiectul ase¸ ˘ ˘ ˘ ˆ manator cu o stea? Sa ne gandim: Cine avea cel ˘ ˆ ˆ mai mare interes ca Isus sa fie ucis, ımpiedican˘ ˘ ˘ ˆ ˘ du-l astfel sa creasca si¸ sa-si¸ ındeplineasca misiu˘ ˆ ˘ ˘ ˆ nea pe pamant? Cine cauta sa-i ınsele pe oameni ¸ ˘ si¸ cine promoveaza minciuna, violenta ¸ si¸ crima?

Isus l-a identificat pe cel care este „mincinos si¸ ta˘ ˆ tal minciunii“, pe cel care „a fost un ucigas¸ cand ˆ a ınceput“: Satan Diavolul (Ioan 8:44).

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2012

29

PENTRU CITITORII TINERI

Moise primeste ¸ ˆ ˘ ˘ o ınsarcinare speciala ˆ ˘ ˆ Instruc ¸tiuni: Fa acest exerci ¸tiu ıntr-un loc lini ¸stit. In timp ce cite ¸sti ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ versetele, imagineaza- ¸ti ca traie ¸sti ın acea vreme. Vizualizeaza scena. ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Imagineaza- ¸ti ca auzi personajele vorbind ¸si ıncearca sa ın ¸telegi ce au ˘ ˘ ˘ ˘ sim ¸tit ele. Permite relatarii sa prinda via ¸ta!

Personaje principale: Iehova Dumnezeu ¸si Moise. ˆ ˆ ˘ ˘ Prezentare generala: Iehova ıi ıncredin ¸teaza lui Moise misiunea de a-i scoate pe israeli ¸ti din Egipt.

˘

EXODUL 3:1–14; 4:1–17.) ¸ – ANALIZEAZA SCENELE. (CITESTE ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Cum ı ¸ti imaginezi ca arata tufa de maracini care ardea?

˘ ˆ ˆ Cum crezi ca a reactionat Moise cand a auzit cuvintele lui Iehova consemnate ın ¸ ˆ Exodul 3:4? Gandeste-te la expresia fetei ¸ ¸ ¸si la vocea lui Moise.

ˆ ˆ ˆ ˘ Ce sentimente transpar din vocea lui Moise cand ıi pune lui Iehova ıntrebarile ˆ consemnate ın Exodul 3:11, 13 si¸ 4:1, 10?

˘

˘

— FA CERCETARI. ˘ Folosindu-te de instrumentele de cercetare pe care le ai la dispozitie, ¸ afla mai ˘ multe informatii ¸ despre expresia: „Eu voi deveni ce voi vrea sa devin“ (Exodul ˘ ˆ ˘ 3:14). De ce a raspuns Iehova astfel la ıntrebarea lui Moise despre numele Sau?1

˘ ˘ ˘ ˘ ˆ 1 Martorii lui Iehova publica mai multe car ti¸ si¸ brosuri studiezi ¸ ˘ care te pot ajuta sa faci cercetari cand ˘ ˘ ˆ Biblia. Pentru mai multe informatii, te invitam sa iei legatura cu Martorii lui Iehova din zona ın care lo¸ ˘ cuiesti ¸ sau sa le scrii editorilor acestei reviste.

30

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2012

˘ ˘ ˘ ˘ De ce crezi ca a ezitat Moise sa mearga si¸ sa-i ˘ vorbeasca faraonului? (Indiciu: Citeste ¸ Numerele 12:3.)

˘ ˘ ˘ ˘ De ce crezi ca a ezitat Moise sa mearga si¸ sa le ˘ vorbeasca israelitilor? ¸

ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ INVATAT? SCRIE CE AI INVATAT DESPRE: ¸ ¸ ˆ ˆ Tendin ¸ta oamenilor de a nu avea ıncredere ın sine.

¸ PUNE IN PRACTIC A CEEA CE AI ˜ CUM POTI

ˆ ˆ ˆ Increderea pe care o are Iehova ın tine si¸ ın ˘ capacita ¸tile tale.

ALTE ASPECTE PRACTICE. ˆ ˆ ˆ ˆ In ce domenii ale vietii ¸ ıti¸ lipseste ¸ ıncrederea ın sine?

ˆ ˆ In ce privin ¸te ai putea fi util ın serviciul lui ˆ Iehova Dumnezeu, ın pofida limitelor tale?

˘ ˆ ATENTIA IN MOD DEOSEBIT SI ¸ ¸ DE CE?

ATRAS ¸ ™ CE ASPECT DIN ACEASTA RELATARE TI-A

˘ ˘ Pentru a descarca si/sau tipari acest articol, ¸ ˘ acceseaza site-ul www.jw.org

˘ DAC A DORESTI ¸ O BIBLIE,

˘ APELEAZA LA MARTORII LUI IEHOVA SAU CITESTE-O ¸ ONLINE PE SITE-UL

www.watchtower.org/m °

˘ ˆ Unde putem gasi informatii ¸ demne de ıncredere despre Isus? VEZI PAGINILE 3–7. ˆ ˘ ˆ ˘ Ii mai pasa lui Iehova de cei care s-au ındepartat de el? VEZI PAGINILE 10, 11.

˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Cum a gasit un tanar tatal pe care ıl cautase toata viata?

VEZI PAGINILE 14, 15. ¸

ˆ ˘ ˘ Ce putem ınvata ¸ din exemplul lui Iosif, tatal adoptiv al lui Isus? VEZI PAGINILE 23–28.

˘ Ati¸ vrea sa fiti¸ vizitat? ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Chiar ¸si ın aceasta lume agitata pute ¸ti gasi fericirea cu ajutorul cuno ¸stin ¸tei exacte pe care o ofera Biblia cu privire la Dumnezeu, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Regatul sau ¸si scopul sau minunat referitor la omenire. Daca dori ¸ti mai multe informa ¸tii sau daca dori ¸ti sa fi ¸ti vizitat de cineva ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ care sa studieze gratuit Biblia cu dumneavoastra, va rugam sa scrie ¸ti la urmatoarea adresa: Organiza ¸tia Religioasa „Martorii lui ˘ ˆ ˆ Iehova“, strada Teleajen 84, sector 2, cod 021468, Bucure ¸sti, sau, daca nu locui ¸ti ın Romania, la una dintre adresele de la pagina 4.

www.watchtower.org/m

wp12 04/01-M