7 s

34567 15 IULIE 2011

E D I T¸ I E D E S T U D I U ARTICOLE DE STUDIU 29 august — 4 septembrie

ˆ ˘ Urmezi ındrumarea plina de iubire a lui Iehova?

PAGINA 10

ˆ ˘ C ANTARILE: 26, 3

5–11 septembrie

Tii ¸ cont de avertismentele clare ale lui Iehova?

PAGINA 15

ˆ ˘ C ANTARILE: 65, 52

12–18 septembrie

Ce este odihna lui Dumnezeu?

PAGINA 24

ˆ ˘ C ANTARILE: 19, 27

19–25 septembrie

ˆ Ai intrat ın odihna lui Dumnezeu?

PAGINA 28

ˆ ˘ C ANTARILE: 134, 24

34567

15 IULIE 2011

˘ ˘ SCOPUL REVISTEI TURNUL DE VEGHE este sa-i aduca onoare lui Iehova Dumnezeu, Domnul Suveran al ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ universului. A ¸sa cum un turn de veghe din vechime ıi permitea cuiva sa vada pana departe, aceasta ˘ ˘ revista prezinta semnifica ¸tia evenimentelor mondiale din perspectiva profe ¸tiilor biblice. Ea le aduce ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ mangaiere oamenilor cu vestea buna ca, ın curand, Regatul lui Dumnezeu, un guvern real instaurat ın ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ cer, va pune capat rauta ¸tii ¸si va transforma pamantul ın paradis. Revista ı ¸si ındeamna cititorii sa creada ˆ ˘ ˘ ˘ ın Isus Cristos, care a murit pentru ca noi sa avem via ¸ta ve ¸snica ¸si care este acum Regele Regatului lui ˘ ˘ Dumnezeu. Revista Turnul de veghe, pe care Martorii lui Iehova o publica din 1879, este apolitica ¸si se ˘ bazeaza pe Biblie. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Aceasta publica ¸tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus ¸tinute prin dona ¸tii. Daca nu exista alta indica ¸tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

SCOPUL ARTICOLELOR DE STUDIU

ALTE ARTICOLE 3 Turnul de veghe ˘ ˆ ın engleza ˘ Editia ¸ simplificata

ARTICOLELE DE STUDIU 1, 2 PAGINILE 10–19 ˆ ˆ ˘ Intrucat ne iube ¸ste, Iehova ne avertizeaza cu privire la pericolele care ne-ar putea abate de ˘ ˘ ˘ la calea ce duce la via ¸ta ve ¸snica. Aceste doua ˘ articole analizeaza ¸sase astfel de pericole ¸si ˘ arata cum le putem evita.

ARTICOLELE DE STUDIU 3, 4 PAGINILE 24–32 ˘ ˘ Biblia spune ca Iehova, dupa ce l-a creat pe ˆ om, „s-a odihnit“ ın ziua a ¸saptea (Evr. 4:4). ˘ ˘ Primul articol din aceasta serie explica scopul ˘ ˘ zilei de odihna a lui Dumnezeu ¸si arata de ce ˘ ˘ este importanta aceasta zi pentru noi. Al doi˘ ˆ ˆ lea articol men ¸tioneaza cateva moduri ın care ˘ ˆ putem dovedi ca am intrat ın odihna lui Iehova.

˘ ˘ 4 O lupta juridica ˆ ˘ ındelungata ˆ se ıncheie cu o victorie ˘ ˘ rasunatoare! )

˘ 20 Nu ma mai tem de moarte, astept ‘viata ¸ ¸ din belsug’ ) ¸

The Watchtower (ISSN 0043–1087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; M. H. Larson, President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201–2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. 5 2011 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany.

Vol. 132, nr. 14

Semimonthly

ROMANIAN

ˆ ˘ Turnul de veghe ın engleza

˘ Editia simplificat a ¸ ˘ ˘ VA ANUNT¸ AM cu bucurie ˘ ˆ ˆ ca, ıncepand cu acest nu˘ mar al edi ¸tiei de studiu a ˘ ˆ Turnului de veghe, va aparea simultan ın lim˘ ˘ ba engleza si ¸ o edi ¸tie simplificata pentru o pe˘ ˘ rioada de proba de un an. Ea va con ¸tine artiˆ colele de studiu, precum si ¸ alte articole, ın limita spa ¸tiului disponibil. Suntem convinsi ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ca aceasta edi ¸tie va satisface ıntr-o masura si ¸ ˘ mai mare necesita ¸tileˆ spirituale ale multor Martori ai lui Iehova. In ce sens? ˘ Engleza este limba vorbita de fra ¸tii nostri ¸ ˘ din ¸tari precum Fiji, Ghana, Insulele Solomon, Kenya, Liberia, Nigeria si ¸ Papua Noua Guinee. Desi ¸ vorbesc, probabil, si ¸ limbi locaˆ ˘ le, acesti ¸ fra ¸ti folosesc limba englez ˆ ˘ a la ıntruˆ niri si ¸ ın lucrarea de predicare. Insa vocabulaˆ ˆ rul lor este mai simplu decat cel folosit ın ˆ edi ¸tia standard aˆ Turnului de veghe si ¸ ın celelalte publica ¸tii. In plus, unii slujitori ai lui Ieˆ ˘ ˘ hova s-au mutat ın ¸tari unde trebuie sa vor˘ ˘ beasca limba engleza, pe care nu o cunosc ˆ foarte bine, ın timp ce al ¸tii nu au posibilita˘ ˆ ˆ tea sa participe la ıntruniri ¸tinute ın limba lor ˘ materna. ˘ ˘ ˘ ˆ Articolele pe care le analizam saptamanal la studiul Turnului de veghe constituie principa˘ lul mijloc prin intermediul caruia primim ˘ ˘ hrana spirituala la timpul potrivit. De aceea, ˘ pentru a-i ajuta pe to ¸ti cei din auditoriu sa tra-

˘ ga foloase maxime din materialul de studiu, ˘ ˘ a fost pusa la dispozi ¸tie o edi ¸tie simplificata ˆ ˘ ın limba engleza, cu un vocabular si ¸ o grama˘ ˘ ˘ tica mai simple. Desi ¸ aceasta noua edi ¸tie va ˘ ˘ avea o coperta diferita, articolele de studiu vor ˘ con ¸tine acelasi ¸ numar de subtitluri, paragraˆ ˘ fe si ¸ ıntrebari recapitulative, precum si ¸ aceleasi ¸ imagini ca edi ¸tia standard. Astfel, fra ¸tii vor putea folosi oricare dintre aceste edi ¸tii la studiul Turnului de veghe. Pentru a vedea diferen ¸tele, observa ¸ti mai jos cum este formuˆ ˘ lat ın engleza paragraful 2 din primul articol de studiu. ˘ ˘ ˘ ˘ Speram ca edi ¸tia simplificata va fi un ras˘ puns la rugaciunile multor fra ¸ti care i-au ce˘ ˘ ˆ ˘ rut lui Iehova: „Da-mi pricepere, ca sa ınva ¸t ˘ poruncile tale!“ (Ps. 119:73). Suntem siguri ca ˘ ˆ fra ¸tii si ¸ surorile noastre care nu stapanesc foar˘ te bine limba engleza, precum si ¸ unii copii ˘ ˘ mici, vorbitori de limba engleza, se vor putea ˘ pregati ˆ mai bine pentru studiul Turnului de ˘ veghe. Ii mul ¸tumim lui Iehova ca, din iubire ˆ pentru „ıntreaga comunitate a fra ¸tilor“, ne ˘ ˘ ˘ ofera, la timpul potrivit, hrana spirituala din ˘ abunden ¸ta prin intermediul ‘sclavului fidel si ¸ ˘ ˘ prevazator’ (1 Pet. 2:17; Mat. 24:45).

Corpul de Guvernare al Martorilor lui Iehova

˘ ˘ O ˆ LUPTA JURIDIC ˘ Aˆ INDELUNGATA˘ SE INCHEIE CU ˘ O VICTORIE RASUNATOARE!

˘ ˘ ˆ ˆ CEASTA lupta a ınceput ın 1995 si ¸ a duˆ rat 15 ani, timp ın care Martorilor lui Iehova din Rusia li s-a contestat dreptul de a-si ¸ ˆ ˆ practica ın mod liber credinta. ¸ Impotrivitorii ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ erau hotarati¸ sa-i scoata ın afara legii atat ın ˆ ˆ Moscova, cat si ¸ ın restul Rusiei. Dar Iehova a ˘ ˘ rasplatit integritatea dragilor nostri ¸ frati¸ cu o ˘ ˆ ˘ victorie juridica. Insa cum s-a ajuns la acest conflict? ˆ ˆ IN SFARSIT, LIBERTATE! ¸ ˆ La ınceputul anilor ’90 ai secolului trecut, ˆ fratii din Rusia si-au recastigat unele ¸ nostri ¸ ¸ ¸ ˘ ˆ drepturi religioase pe care le pierduser a ın ˆ 1917. In 1991, guvernul sovietic i-a recunoscut pe Martorii lui Iehova drept religie oficia˘ ˘ ˘ la. Dupa destramarea Uniunii Sovietice, si ¸ Fe˘ ˘ deratia legala. ¸ Rusa le-a acordat recunoastere ¸ ˆ ˆ ˘ Mai mult decat atat, Martorii care fusesera ˆ persecutati¸ zeci de ani ın regimul trecut din cauza religiei lor au fost recunoscu ti¸ drept ˆ victime ale opresiunii politice. In 1993, Departamentul de Justitie ¸ din Moscova a recunoscut oficial Comunitatea Martorilor lui Ieˆ hova din acest oras.¸ Tot atunci, a intrat ın vigoare noua Constitutie ¸ a Rusiei, care garan˘ ˘ teaza libertatea religioasa. Un frate a spus cu ˘ bucurie: „N-am visat niciodata o asemenea libertate! De 50 de ani asteptam acest mo¸ ment!“.

Fratii ¸ si ¸ surorile din Rusia au profitat de ˆ aceste „timpuri prielnice“, participand din plin la lucrarea de predicare, iar rezultatele ˘ nu s-au lasat asteptate (2 Tim. 4:2). „Oame¸ ˘ nii manifestau un viu interes fat¸ a de religie“, ˆ ˘ ˘ a spus un observator din strainatate. In scurt ˘ timp, numarul vestitorilor, al pionierilor si ¸ al

A

4

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2011

˘ ˆ congregatiilor a crescut considerabil. Daca ın ¸ ˆ 1990, ın Moscova erau aproximativ 300 de ˆ ˘ ˆ ˘ Martori, ın 1995 erau peste 5000! Vazand ca ˘ numarul slujitorilor lui Iehova din Moscova ˆ crestea vertiginos, cei care se ımpotriveau li¸ ˘ ˘ bertatii ¸ religioase s-au alarmat. La jumatatea ˆ anilor ’90, ei au trecut la atac declans¸ and un ˘ ˘ ˆ ˘ „razboi“ juridic, care avea sa se ıncheie dupa ˘ ˘ ˆ patru „batalii“ ındelungate. ˘ CERCETARI PENALE CU UN FINAL NEASTEPTAT ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ Prima „batalie“ a ınceput ın iunie 1995. O ˘ grupare cu sediul la Moscova ce sustine fati¸ s¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ Biserica Ortodoxa Rusa a ınaintat o plangere ˆ ˆ ˘ ımpotriva fratilor, acuzandu-i de activitati¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ilegale. Gruparea respectiva pretindea ca apa˘ ra interesele persoanelor care aveau rude Martori ai lui Iehova, darˆ care nu erau de acord cu noua lor religie. In iunie 1996, anˆ ˘ ˆ chetatorii au ınceput sa caute probe ımpotriˆ ˘ ˘ va Martorilor, ınsa n-au gasit niciuna. Totusi, ¸ ˘ ˆ aceasta grupare a mai depus o plangere, acuˆ ˆ ˘ zandu-i din nou pe frati¸ de ıncalcarea legii. ˘ ˘ ˘ S-a facut o noua ancheta, dar toate acuzatii¸ ˆ le au fost respinse. Apoi, ımpotrivitorii au deˆ pus o a treia plangere, pornind de la aceleasi ¸ acuzatii. ¸ Martorii lui Iehova din Moscova au ˘ fost iarasi ¸ dar procurorul si-a ¸ anchetati, ¸ mentinut decizia: nu exista niciun temei ˆ legal ¸ pentru intentarea unui proces penal. Impo˘ ˘ ˆ trivitorii au facut pentru a patra oara plangeˆ ˘ ˘ ˘ re, ınsa nici de aceasta data procurorul nu a ˘ gasit dovezi incriminatorii. In mod surprin˘ ˘ zator, ei au cerut sa se mai efectueze o anche˘ ˆ ˘ ta. In cele din urma, la 13 aprilie 1998, proˆ curorul a decis ınchiderea dosarului.

ˆ ˆ „Apoi s-a ıntamplat ceva ciudat“, a spus un avocat care participa la proces. Desi ¸ reprezentanta Parchetului care a condus cea de-a cin˘ ˘ ˘ cea ancheta a recunoscut ca nu exista dovezi ˆ incriminatorii ımpotriva fratilor nostri, ea ¸ ¸ s-a pronun tat pentru deschiderea unui pro¸ ˆ ces civil. In opinia ei, Comunitatea Martoriˆ ˘ lor lui Iehova din Moscova ıncalcase anumite legi nationale si Procurorul ¸ ¸ ¸ internationale.

Circumscriptiei Administrative de Nord a ¸ ˘ Moscovei a fost de acord cuˆ aceasta acuzatie ¸ ˘ ˆ ˘ si ¸ a facut o plangere civila.1 In 29 septembrie 1998, la Tribunalul Raionului Golovinsky ˆ din Moscova au ınceput audierile, declanˆ ˘ ˘ s¸ andu-se astfel cea de-a doua „batalie“. ˘ ˆ ˘ BIBLIA — „CITATA“ IN INSTANT¸ A ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Intr-o sala de judecata neıncapatoare, procuroarea Tatiana Kondratieva a trecut la atac ˆ ˘ invocand o lege federala din 1997, conform ˘ careia ortodoxismul, islamismul, iudaismul si Din ¸ ¸ budismul sunt religii traditionale.2 cauza acestei legi, celelalte religii si-au ob ti¸ ¸ ˘ nut cu greu statutul legal. Totodata, legea res˘ ˘ pectiva le permite instantelor judecatoresti ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ sa interzica religiile care instiga la ura. Pro˘ curoarea a propus ca Martorii lui Iehova sa ˆ ˆ ˘ ˘ fie scosi ¸ ın afara legii, pretinzand ca instiga ˘ ˘ la ura si ¸ dezbina familiile. ˘ ˘ ˆ Un avocat al apararii a ıntrebat-o: „Care membri ai congregatiei din Moscova se fac ¸ ˆ ˘ vinovati¸ de ıncalcarea legii?“. Procuroarea ˘ nu a putut da niciun nume, dar a sustinut ca ¸ ˘ ˘ literatura Martorilor lui Iehova instiga la ura ˘ ˆ religioasa. In sprijinul afirmatiilor sale, a ci¸ ˆ tit cateva pasaje din revistele Turnul de veghe ˘ si publicatii ¸ ¸ Trezi ¸ti-va!, precum si ¸ din alte ˆ ˘ (vezi imaginile de mai sus). Intrebata cum ˆ ˘ ˘ ˘ 1 Plangerea a fost depusa la 20 aprilie 1998. Doua sap˘ ˆ ˆ ˆ tamani mai tarziu, ın data de 5 mai, Rusia a ratificat Con˘ ven ¸tia Europeana a Drepturilor Omului. ˘ ˘ 2 „Aceasta lege a fost adoptata la insisten ¸tele Bisericii ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ Ortodoxe Ruse, care ı ¸si apara cu ındarjire pozi ¸tia ¸si vrea ˘ ˘ ˆ cu orice pre ¸t sa-i scoata pe Martorii lui Iehova ın afara legii.“ (Agen ¸tia Associated Press, 25 iunie 1999)

˘ ˘ anume instiga aceste publicatii ¸ la ura, ea a ˘ ˘ declarat: „Martorii afirma ca religia lor este ˘ ˘ cea adevarata“.

Unul dintre avocatii Martor al lui ¸ nostri, ¸ ˘ Iehova, le-a dat judecatoarei si ¸ procuroarei ˆ cate o Biblie si ¸ a citit Efeseni 4:5: „Este un ˘ ˘ singur Domn, o singura credint¸ a, un singur ˆ ˆ ˘ ˘ botez“. Cu Biblia ın mana, judecatoarea, proˆ ˘ curoarea si ¸ avocatul au ınceput apoi sa discute pe marginea versetelor din Ioan 17:18 ˆ ˘ si ¸ a ıntrebat: „Instiga ¸ Iacov 1:27. Instanta ˘ ˘ aceste versete la ura religioasa?“. Procuroa˘ ˘ rea a raspuns ca nu are competenta ¸ de a emi˘ te judecati¸ cu privire la Biblie. Avocatul nostru a prezentat atunci unele publicatii ¸ ale ˆ ˘ Bisericii Ortodoxe Ruse care ıi critica cu ve˘ ˆ hement¸ a pe Martorii lui ˆ Iehova si ¸ a ıntrebat: ˘ „Dar aceste afirmatii?

Incalca ele legea?“. ¸ ˘ „Nu am competenta de a emite judecati¸ cu ¸ ˘ privire la declaratiile clerului“, a raspuns ¸ procuroarea.

ACUZAREA PIERDE TEREN ˘ Procuroarea i-a acuzat pe Martori ca disˆ ˘ ˘ ˘ trug familiile, afirmand ca ei nu tin ¸ sarbatori ˘ ˆ precum Craciunul. Dar, mai tarziu, ea a re˘ cunoscut ca legislatia ¸ Rusiei nu le pretin˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ de cetatenilor sa sarbatoreasca Craciunul, ¸ ˆ acestia, inclusiv Martorii lui Iehova, avand ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ dreptul sa decida daca tin sau nu aceasta ¸ TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2011

5

˘ Franta ¸ examineaza un verdict al Rusiei ˆ In data de 28 februarie 1996, Rusia a ˘ semnat Convenˆ tia ¸ Europeana a Drepturilor Omului. (In 5 mai 1998, Rusia a ratificat Conventia.)

Prin semnarea aces¸ ˘ tui tratat, guvernul Rusiei a declarat ca ˘ cetatenii rusi¸ au dreptul la: ¸ ‘libertate de religie, inclusiv libertatea de a-si¸ schimba religia si¸ de a-si¸ maniˆ ˆ festa religia ın public sau ın particular’ (Articolul 9); ‘libertate de exprimare, care include libertatea de opinie si¸ libertatea de a ˆ comunica informatii ¸ ın mod responsabil’ (Articolul 10); ˆ ˘ ‘libertate de ıntrunire pasnic a’ (Artico¸ lul 11).

Persoanele sau organizatiile care sunt ¸ ˆ ˘ ˘ victime ale ıncalcarii tratatului si¸ care ˘ au epuizat toate caile de recurs interne ˆ ısi¸ pot prezenta cazul la Curtea Euro˘ peana a Drepturilor Omului de la Strasbourg, Franta ¸ (vezi imaginea de ˘ mai sus). Curtea este compusa din ˘ ˘ 47 de judecatori, numar egal cu cel al statelor semnatare. Deciziile Cur tii ¸ sunt obligatorii. Statele care au semnat Con˘ ventia ¸ trebuie sa se conformeze acestor decizii.

˘ ˘ sarbatoare. Procuroarea a declarat, de aseme˘ ˘ ˆ ˘ nea, ca organizatia a pe co¸ noastra ‘ıi priveaz ˆ ˘ ˘ pii de odihna si ¸ de bucurii’. Intrebata pe ce ˆ ˆ ˘ ˘ ısi ¸ ea a recunoscut ca ¸ ıntemeiaza afirmatia, ˘ ˘ nu a stat niciodata de vorba cu un copil al ˆ ˘ ˆ ˘ Martorilor. Cand o avocata a ıntrebat-o daca ˘ ˆ a participat vreodata la ıntrunirile lor, procu˘ roarea a raspuns: „N-a fost cazul“.

Apoi, acuzarea a adus ca martor un profeˆ sor de psihiatrie, prezentandu-l drept expert. ˘ ˘ Acesta a sustinut ca literatura noastra provoa¸ ˘ ˘ ˘ ca tulburari psihice. Unul dintre avocatii ¸ apa˘ ˘ ˘ rarii a aratat ca raportul scris, prezentat de ˆ ˘ profesor ın instant¸ a, era identic cu un document redactat de Patriarhia Moscovei. Profe˘ sorul a admis ca unele pasaje erau identice, ˆ ˆ preluate cuvant cu cuvant din acel document. „Am luat informatiile din aceeasi ¸ ¸ sur˘ ˘ sa“, a marturisit el. Pe parcursul audierii, a ˘ recunoscut ca nu avusese niciun pacient ˆ Martor. In schimb, un alt profesor de psihiaˆ ˘ ˘ trie audiat ın instant¸ a a declarat ca a consultat peste 100 de Martori din Moscova, conˆ ˘ ˘ ˘ statand ˆ ca erau sanatosi ¸ din punct de vedere ˘ psihic. In plus, el a observat ca membrii aces˘ tui grup sunt mai toleranti¸ fat¸ a de adeptii ¸ alˆ tor religii de cand au devenit Martori. ˘ VICTORIE TEMPORARA ˆ ˘ In 12 martie 1999, judecatoarea a numit ˘ cinci specialisti ¸ ¸ care sa analizeze publicatiile ˆ Martorilor lui Iehova, suspendand apoi pro˘ cesul. Independent de aceasta actiune jude¸ ˘ ˘ catoreasca, si din Federa¸ ¸ Ministerul Justitiei ˘ ˆ tia o comisie de specialisti ¸ Rusa a numit ¸ ın ˆ acelasi ¸ scop. In 15 aprilie 1999, comisia de˘ ˆ semnata de Minister a ınaintat un raport ˘ ˘ prin care preciza ca nu gasise nimic pericuˆ ˆ los ın publicatiile noastre. Ca urmare, ın ¸ 29 aprilie 1999, Ministerul Justitiei ¸ le-a acor˘ dat din nou recunoastere legala Martorilor ¸ ˆ lui Iehova. Chiar si ¸ acestui raport fa¸ ın fata vorabil, tribunalul din Moscova a cerut for˘ marea unei noi comisii care sa analizeze lite-

˘ ratura noastra. S-a creat astfel o situatie ¸ ˘ paradoxala: pe de-o parte, Ministerul Justitiei ¸ ˆ ıi recunostea pe Martorii lui Iehova din Ru¸ ˘ ˘ sia drept religie oficiala care respecta legea, ˘ iar pe de alta parte, Departamentul de Justiˆ ˆ ˘ tie ¸ din Moscova ıi cerceta pentru ıncalcarea legii! ˆ Doi ani mai tarziu, procesul a fost reluat, ˆ ˘ iar ın 23 februarie 2001, judecatoarea Elena ˘ Proxoriceva a pronuntat ¸ verdictul. Dupa anaˆ lizarea raportului ıntocmit de comisia pe ˘ ˘ ˆ care o numise, judecatoarea a hotarat: „Nu ˘ exista niciun temei pentru desfiintarea si ¸ ¸ in˘ terzicerea comunitatii a Martorilor ¸ religioase ˆ ˆ lui Iehova din Moscova“. In sfarsit, ¸ se recu˘ nostea oficial ca fratii ¸ nostri ¸ ¸ nu erau vinovati¸ ˆ de niciuna dintre acuzatiile aduse ımpotriva ¸ lor! Cu toate acestea, procuroarea a respins ˘ verdictul si ¸ a facut recurs la Tribunalul Mu˘ ˆ nicipal din Moscova. Dupa trei luni, ın 30 ˘ ˆ mai 2001, instanta ¸ a anulat hotararea pro˘ ˘ nuntat ¸ a de judecatoarea Proxoriceva si ¸ a decis deschiderea unui alt proces, cu ˆ aceeasi ¸ ˘ procuroare, dar cu un alt judecator. Incepea ˘ ˘ astfel cea de-a treia „batalie“! ˆ ˆ ˘ INFRANGERE TEMPORARA ˆ ˘ In 30 octombrie 2001, judecatoarea Vera Dubinskaia a redeschis procesul.1 Procuroarea Kondratieva a adus aceeasi ¸ Mar¸ acuzatie: ˘ ˘ ˘ torii instiga la ura. Apoi a afirmat ca interzi˘ cerea comunitatii ¸ Martorilor lui Iehova din Moscova era, de fapt, o modalitate de a le ˘ apara drepturile. Ca reactie ¸ la afirmatia ¸ ei bi˘ zara, cei 10000 de Martori din Moscova au semnat imediat o petitie ¸ prin care cereau in˘ ˘ stantei ¸ sa respinga oferta procuroarei de a-i ˘ „apara“. ˘ ˘ Procuroarea a afirmat ca nu era necesar sa ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ aduca dovezi ca Martorii ıncalcasera legea,

ˆ ˆ ıntrucat procesul viza literatura si ¸ convingerile Martorilor, nu activitatea lor. Apoi, ea a ˘ anuntat ¸ ca va cita ca martor un expert, un ˘ ˆ purtator de cuvant al Bisericii Ortodoxe ˘ ˆ Ruse. Anuntul ¸ ei dovedea clar ca ın spatele campaniei de interzicere a Martorilor era, de ˆ ˘ fapt, clerul ortodox. In 22 mai 2003, judecatoarea a cerut formarea unei noi comisii ˘ care sa analizeze publicatiile Martorilor lui ¸ Iehova.

La 17 februarie 2004, instanta ¸ s-a reunit pentru a analiza concluziile comisiei. Specia˘ ˆ ˆ listii noastre ıi ın¸ ¸ au stabilit ca publicatiile ˘ ˘ ˘ curajeaza pe cititori „sa-si ¸ consolideze casni˘ ˘ cia si ¸ a la unitatea familiei“. Concluzia? ¸ sa tin ˘ ˘ ˘ ˘ Acuzatia ¸ ca literatura noastra instiga la ura ˆ ˘ este „neıntemeiata“! Si ¸ ¸ alti¸ experti¸ au susti˘ nut aceasta concluzie. De exemplu, un proˆ fesor de istorie a religiilor a fost ıntrebat de ˘ ˘ instant¸ a: „De ce predica Martorii lui Ieho˘ va?“. El a raspuns: „Deoarece fiecare crestin ¸ ˘ are datoria sa predice. Asta spun evanghelii˘ le si ¸ asta este porunca data de Cristos disci˘ ˘ ˘ ˆ ˘ polilor: sa mearga si ¸ sa predice ın toata lu˘ mea“. Totusi, ¸ la 26 martie 2004, judecatoarea ˘ ˘ a decis sa interzica activitatea Martorilor lui ˆ Iehova din Moscova. In 16 iunie 2004, Tribunalul Municipal din Moscova a mentinut ¸ ˘ ˘ aceasta decizie.1 Iata ce a spus cu privire la acest verdict un frate care este de multi¸ ani ˘ ˘ la adevar: „Sub regimul sovietic trebuia sa fii ˘ ateu. Azi trebuie sa fii ortodox“. ˘ Ce efect a avut aceasta interdictie ¸ asupra ˘ activitatii Ei au reactionat la fel ca ¸ fratilor? ¸ ¸ ˆ Neemia. Cand dusmanii poporului lui Dum¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ nezeu au ıncercat sa zadarniceasca eforturile lui Neemia de a reconstrui zidul Ierusalimu˘ lui, el si ¸ ¸ ceilalti¸ iudei nu s-au lasat intimidati, ˘ ˘ ˘ ci ‘au continuat sa construiasca si ¸ sa lucreze ˘ cu toata inima’ (Neem. 4:1–6). Nici fratii ¸

˘ ˘ ˆ 1 Culmea ironiei, la aceasta data se ımplineau 10 ani de ˘ la promulgarea legii prin care Rusia recuno ¸stea ca Marto˘ ˆ rii lui Iehova fusesera victime ale persecu ¸tiei religioase ın timpul regimului sovietic.

˘ ˘ 1 Interdic ¸tia a anulat statutul de persoana juridica a ˆ ˘ ˆ congrega ¸tiilor din Moscova. Impotrivitorii sperau ca, ın urma acestei interdic ¸tii, lucrarea de predicare a fra ¸tilor ˘ ˘ no ¸stri avea sa fie oprita.

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2011

7

Decizia Curtii ¸ Europene ˘ Iata trei extrase din decizia Cur tii: ¸

˘ Cu privire la acuzatia ¸ ca Martorii lui ˘ Iehova destrama familiile, Curtea a decis: „Cauza conflictelor familiale este ˘ faptul ca membrii nereligiosi¸ ai fa˘ ˘ ˘ miliei refuza sa accepte si¸ sa respecte libertatea rudelor lor de a-si¸ manifesta si¸ practica religia“ (par.

111).

De asemenea, Curtea a considerat ˘ ˘ nefondata acuzatia ¸ de „spalare a ˆ creierului“, declarand: ˘ ˘ „Curtea constata cu uimire ca tribunalele [din Rusia] nu au mentionat ¸ ˘ numele niciunei persoane al carei ˘ ˘ drept la libertate de constiin t¸ a sa fi ¸ ˆ ˘ fost ıncalcat prin astfel de mijloace“ (par. 129).

˘ ˘ O alta acuzatie ¸ era ca, prin refuzul de a accepta transfuzii, Martorii lui ˆ ˆ ˘ ˘ Iehova ısi¸ pun ın pericol sanatatea.

Curtea a decis: „Libertatea de a accepta sau de a refuza un anumit tratament medical ori de a alege un tratament alternativ este obligatorie pentru respectarea dreptului la autodeterminare. Un pacient adult responsabil ˘ ˘ este liber sa decida, de exemplu, ˘ ˘ daca accepta sau nu o interventie ¸ ˘ chirurgicala ori un anumit tratament medical, cum ar fi transfuzia ˆ de sange“ (par. 136).

8

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2011

˘ nostri din Moscova nu s-au lasat intimidati¸ ¸ ˆ ˘ de ımpotrivitori, ci au continuat sa se achite de misiunea ce le revine crestinilor, aceea de ¸ ˘ a predica vestea buna (1 Pet. 4:12, 16). Con˘ ˘ vinsi ¸ ca Iehova le va purta de grija, ei erau ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ pregatiti¸ sa ınfrunte cea de-a patra „batalie“ ˘ a acestui „razboi“ interminabil. ˆ ATACURILE SE INTETESC ¸ ˆ La 25 august 2004, fratii ¸ nostri ¸ au ınaintat ˘ la Kremlin o petitie ¸ adresata lui Vladimir Putin, presedintele de atunci al Rusiei. Petitia, ¸ ¸ ˆ ˆ prin care ısi exprimau ıngrijorarea profun¸ ˘ da cu privire la interdictie, continea peste ¸ ¸ ˘ ˆ 315000 de semn aturi, adunate ın 76 de doˆ ˘ ˘ sare. Intre timp, Biserica Ortodoxa Rusa si-a ¸ ˘ ˘ ˘ dezvaluit adevaratele intentii. ¸ Un purtator de ˆ cuvant al Patriarhiei Moscovei a declarat: ˘ ˘ „Ne opunem cu vehement¸ a activitatii ¸ Martorilor lui Iehova“. Iar un lider musulman a ˘ afirmat ca decizia de interzicere a Martorilor ˘ ˘ era „remarcabila si ¸ bine-venita“.

Asa mai multe persoa¸ cum era de asteptat, ¸ ˆ ˘ ne dezinformate au ınceput sa-i atace pe Martori. Unii frati¸ din Moscova care partici˘ pau la lucrarea de predicare au fost baˆ tuti¸ crunt. De exemplu, ın timp ce predica ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ıntr-un bloc, o sora a ıntalnit un barbat fu˘ ˆ rios care a scos-o afara si ¸ a lovit-o atat de tare ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ın coloana, ıncat ea a cazut si ¸ s-a lovit la cap. ˘ ˆ Cu toate ca sora a avut nevoie de ıngrijire ˘ ˘ ˘ ˆ medicala, politia ¸ nu ˆa luat nicio masura ımpotriva agresorului. In alte cazuri, unii Martori au fost arestati¸ si ti¸ la politie ¸ ¸ peste ¸ retinu ˘ noapte. Li s-au facut fotografii si li s-au luat ¸ ˘ amprentele. Administratorii unor sali din ˘ Moscova au fost ameninta ¸ ti¸ ca vor fi conce˘ ˆ diati¸ daca nu vor anula contractele de ınchiˆ ˘ riere facute cu Martorii. In scurt timp, mulˆ te congregatii ınchiriate ¸ au pierdut spatiile ¸ ˆ pentru ıntruniri. Patruzeci de congregatii ¸ au ˘ ˘ fost nevoite sa foloseasca acelasi ¸ complex, ˘ format din patru Sali ale Regatului. O con-

˘ ˘ ˆ ˘ gregatie ¸ a trebuit sa tin ¸ a ıntrunirea publica ˘ ˘ la ora sapte si ¸ „Ca sa ¸ ¸ jumatate dimineata. ˘ ˆ ajunga la ıntrunire, fratii ¸ si ¸ surorile trebuiau ˘ ˘ ˘ sa se trezeasca la cinci dimineata, ¸ si ¸ au facut acest lucru cu bucurie mai bine de un an“, a spus un supraveghetor itinerant. ˘ „CA MARTURIE“ ˘ ˘ Pentru a demonstra ca interdictia ¸ impusa ˆ ˘ ˆ ın Moscova era ilegala, ın decembrie 2004, ˘ avocatii au facut apel la Curtea Euro¸ nostri ¸ ˘ peana a Drepturilor Omului (Vezi chenarul ˘ „Franta ¸ examineaza un verdict al Rusiei“, de ˘ la pagina 6.) Dupa sase ani, la data de 10 iu¸ ˘ ˆ ˆ ˘ nie 2010, Curtea a hotarat ın unanimitate ca Martorii lui Iehova erau nevinovati!1 ¸ Curtea ˆ ˘ a analizat acuzatiile aduse ımpotriva noastra ¸ ˘ si ¸ a decis ca sunt total nefondate. Ea a decla˘ rat, de asemenea, ca Rusia are obligatia ¸ lega˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ la „sa puna capat ıncalcarilor constatate de ˘ ˆ Curte si ¸ sa corecteze cat mai mult posibil efectele acestora“ (vezi chenarul „Decizia Curtii ¸ Europene“, de la pagina 8). ˆ ˘ Astfel, decizia Curtii, ın virtutea careia ¸ ˘ Conventia ¸ Europeana a Drepturilor Omului ˘ ˘ apara activitatea Martorilor lui Iehova, trebu˘ ie respectata nu numai de Rusia, ci si ¸ de celelalte 46 de state membre ale Consiliului Euˆ ˘ ropei. In plus, deoarece cuprinde o analiza ˘ detaliata a legilor si ¸ probelor, decizia va fi ci˘ ˘ tita cu interes de juristi, ¸ judecatori, legislatori ˆ ˆ si ¸ specialisti ¸ ın drepturile omului din ıntreaˆ ga lume. De ce? Deoarece ın judecarea acestui caz, Curtea a invocat nu numai cele opt ˘ ˆ ˘ ˆ hotarari judecatoresti anterior ın ¸ ¸ pronuntate favoarea Martorilor lui Iehova, ci si ¸ victoriiˆ le juridice castigate de Martori la curtile su¸ ¸ preme din Africa de Sud, Argentina, Canada,

Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii, Rusia, ˆ Spania si ¸ Statele Unite ale Americii. Invocand ˆ aceste victorii juridice si ¸ respingand categoric acuzatiile procuraturii din Moscova, ¸ ˘ Curtea a oferit comunitatii ¸ mondiale a Mar˘ ˘ ˘ torilor lui Iehova o arma juridica redutabila ˆ ˘ ˘ ın apararea credintei ¸ si ¸ lor. ¸ a activitatii ˘ ˆ ˆ Isus le-a spus discipolilor sai: „Veti¸ fi tarati¸ ˆ ınaintea guvernatorilor si ¸ a regilor din cauza ˘ mea, ca marturie pentru ei si ¸ ¸ pentru natiuni“ ˘ (Mat. 10:18). Lupta juridica din ultimii 15 ani le-a dat fratilor nostri ¸ ¸ din Rusia posibilitatea ˘ ˆ sa proclame mai mult ca oricand numele lui ˆ ˆ ˆ ˘ Dumnezeu ın Moscova si ¸ a. ¸ ın ıntreaga tar ˘ Cercetarile penale, procesele care li s-au in˘ ˆ ˘ ˆ tentat si ¸ a ın favoarea lor ¸ hotararea pronuntat ˘ de un tribunal international slujesc „ca mar¸ turie“ si ¸ contribuie „la progresul vestii ¸ bune“ ˆ (Filip. 1:12). De fapt, cand fratii din ¸ nostri ¸ ˘ ˘ Moscova predica vestea buna, multi¸ oameni ˆ ˆ ˘ ıi ıntreaba: „Dar nu v-au interzis?“. Deseori, ˘ ˆ ˘ aceasta ıntrebare le ofera fratilor ocazia de a ¸ le explica oamenilor convingerile noastre.

Categoric, nimeni si ¸ nimic nu poate opri lu˘ crarea de anuntare a Regatului! Ne rugam ca ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Iehova sa-i binecuvanteze si ¸ a ın ¸ sa-i sustin continuare pe dragii nostri frati¸ din Rusia, ¸ ˘ care dau dovada de mult curaj!

ˆ ˘ 1 In 22 noiembrie 2010, un complet de judecata, format din cinci membri, al Marii Camere a Cur ¸tii Europeˆ ne a Drepturilor Omului a respins cererea Rusiei de a ına˘ inta cazul la Marea Camera a Cur ¸tii Europene. Astfel, ˘ ˆ ˘ hotararea din 10 iunie 2010 a devenit definitiva ¸si executorie.

9

ˆ ˘ URMEZI INDRUMAREA PLINA DE IUBIRE A LUI IEHOVA? ˘ ˘ „Urasc . . . calea cea mincinoasa.“ (PS. 119:128, Galaction ¸si Radu) ˘ ˘ ˘ MAGINEAZ A-TI ¸ ca trebuie sa mergi ˆ ıntr-un anumit loc, dar nu stii ¸ drumul. ˆ ˆ Apelezi la un prieten de ıncredere care ı ¸ti ex˘ ˆ ˘ plica ın detaliu cum sa ajungi la destina ¸tie. ˘ La un moment dat, el te avertizeaza: „Fii ˘ ˆ ˆ atent la urmatoarea intersec ¸tie! Vei ıntalni ˆ un indicator care te poate induce ın eroare. ˘ ˘ ˘ Mul ¸ti oameni s-au luat dupa el si ¸ s-au rata˘ ˘ cit“. Nu-i asa ¸ ca apreciezi grija lui si ¸ ca vei ˘ cont de avertisment?

Iehova se aseam a¸tine ˘ ˆ na ın multe privin ¸te cu acest prieten. El ne ˘ ˆ ˘ ˘ ofera ındrumari clare pentru a ne ajuta sa ˘ ˘ ajungem la destina ¸tia noastra: via ¸ta vesnic a. ¸ ˘ ˘ Totodata, el ne aten ¸tioneaza cu privire la unele pericole ce ne-ar putea abate din drum (Deut. 5:32; Is. 30:21). ˆ ˆ ˘ 2 In articolul de fa a˘ si ın urmatorul, vom ¸t ¸ ˆ analiza cateva dintre aceste pericole. Prietenul nostru, Iehova Dumnezeu, ne avertizea˘ ˘ ˘ ˘ za pentru ca ne iubeste ¸ si ¸ pentru ca vrea sa ˘ ˆ ˘ ajungem la destina ¸tie. El sufera cand vede ca ˘ ˘ ˘ slujitorii sai nu ocolesc pericolele si ¸ se ratˆa˘ cesc de la calea cea dreapta (Ezec. 33:11). In continuare, vom vorbi despre trei pericole: ˘ primul este extern, al doilea vine din launtrul nostru, iar al treilea provine din ceva ˘ ireal. Trebuie sa stim care sunt aceste peri¸ ˘ ˘ cole si ¸ cum ne ajuta Iehova sa le ocolim. Un ˘ psalmist a spus: „Urasc . . . calea cea minci˘ noasa“ (Ps. 119:128, Galaction ¸si Radu). O

I

ˆ ˆ ˘ ˆ 1, 2. a) Cand ıl rogi pe un prieten sa te ındrume ˘ spre o anumita destina ¸tie, cu privire la ce ai aprecia ˘ ˘ sa te avertizeze, ¸si de ce? b) Ce avertismente le da Ie˘ hova slujitorilor sai, ¸si de ce?

10

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2011

˘ ˘ ˆ ˘ urasti ¸ si ¸ tu? Sa vedem cum ne putem ıntari ˘ ˆ ˘ hotararea de a evita caile gresite. ¸ ˘ „Sa nu urmezi mul ¸timea“ ˘ ˘ ˆ 3 Pe parcursul cal atoriei tale, ı ¸ti dai seama ˘ ˆ la un moment dat ca nu stii ¸ ın ce direc ¸tie ˘ s-o iei. Ce vei face? Vezi ca mul ¸ti oameni ˆ ˘ merg ıntr-o anumita direc ¸tie si ¸ esti ¸ tentat ˘ sa-i urmezi. Dar o astfel de decizie ar putea ˘ fi riscanta deoarece oamenii respectivi au, ˘ poate, o alta destina ¸tie sau, la fel ca tine, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ s-au ratacit. Aceasta situa ¸tie ne ajuta sa ın ¸te˘ legem principiul pe care se bazeaza una dintre legile date de Iehova Israelului antic. Ju˘ ˆ decatorii sau martorii ıntr-un proces erau avertiza ¸ti cu privire la pericolul ‘de a urma ˘ ˘ ˆ mul ¸timea’. (Cite ¸ste Exodul 23:2.) Fara ın˘ doiala, fiind imperfec ¸ti, ei puteau ceda foarˆ te usor ¸ la presiunile celor din jur, „stramˆ band judecata“. Dar principiul ‘de a nu ˘ urma mul ¸timea’ nu se aplica doar la ches˘ ˘ tiunile de natura juridica. ˆ 4 Pericolul de ‘a urma mul ¸timea’ ne panˆ ˘ deste ¸ la tot pasul. Intr-adevar, uneori poate ˘ ˘ ˘ ˘ fi foarte greu sa nu ne luam dupa al ¸tii. Sa ˆ ne gandim, de exemplu, la situa ¸tia cu care ˘ s-au confruntat Iosua si ¸ Caleb. Ei au facut ˘ parte din grupul celor 12 israeli ¸ti trimisi ¸ sa ˘ ˆ spioneze Tara Promisa. La ıntoarcere, 10 din¸ ˘ ˘ ˆ 3. a) De ce este periculos sa te iei dupa al ¸tii cand ˆ ˘ ˘ e ¸sti ın calatorie ¸si nu cuno ¸sti drumul? b) Ce princi˘ ˆ piu important gasim ın Exodul 23:2?

4, 5. a) Cum s-au confruntat Iosua ¸si Caleb cu pe˘ ˆ ricolul ‘de a urma mul ¸timea’? b) Ce i-a ajutat sa ınfrunte acest pericol cu mult curaj?

˘ ˘ ˘ Sim ¸ti uneori ca e ¸sti tentat sa te iei dupa mul ¸time?

tre ei au prezentat un raport negativ si ¸ des˘ curajator, ba chiar au sus ¸tinut ca unii dintre ˘ ˘ locuitorii ¸tarii erau uriasi, ¸ care se trageau din ˘ nefilimi1 (Gen. 6:4). Evident, aceasta afir˘ ma ¸tie era absurda deoarece to ¸ti nefilimii ˘ ˆ ˆ murisera ın Potop, cu sute de ani ınainte, ˘ ˘ ˘ fara sa lase urmasi. ¸ Dar oamenii cu o credin˘ ˘ ¸ta slaba pot fi influen ¸ta ¸ti chiar si ¸ de cele mai ˘ absurde idei. Acest raport negativ a semanat ˆ ˘ panica printre israeli ¸ti. In scurt timp, majo˘ ˘ ˘ ˘ ritatea au ajuns sa creada ca era o greseal ¸ a ˘ ˆ ˘ sa intre ın Tara Promisa asa ¸ ¸ cum le spusese ˆ Iehova. Cum au ac ¸tionat Iosua si ¸ Caleb ın ˆ ˘ ˘ aceasta situa ¸tie ıncordata? (Num. 13:25–33) 5 Ei ‘nu au urmat mul ¸timea’. Desi ¸ poporul ˘ ˘ ˘ nu voia sa auda adevarul, cei doi israeli ¸ti au ˘ prezentat cu mult curaj realitatea, chiar daca ˘ ˆ riscau sa fie omora ¸ti cu pietre. Pe ce se baza ˆ curajul lor? Pe credin ¸ta ın Iehova! Cei care ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ au o credin ¸ta puternica ısi ¸ pun ıncrederea ın ˆ promisiunile lui Iehova, nu ın afirma ¸tiile ˆ nefondate ale oamenilor. Mai tarziu, Iosua ˘ si exprimat convingerea ca Ieho¸ Caleb si-au ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ va este loial, ca ısi ¸ respecta ıntotdeauna promisiunile. (Cite ¸ste Iosua 14:6, 8; 23:2, 14.) ˆ 1 Nefilimii erau fiii rezultati¸ ın urma relatiilor dintre ¸ ˆ ıngerii rebeli si ¸ femei.

ˆ ˘ ˆ Ei ıl iubeau pe Iehova si ¸ nu voiau sa-l ınˆ ˘ tristeze ‘urmand mul ¸timea’ lipsita de cre˘ ˘ din ¸ta. De aceea, au ramas fermi pe po˘ ˆ zi ¸tie, lasandu-ne un exemplu remarcabil (Num. 14:1–10).

6 Te sim uneori tentat ‘sa˘ urmezi mul ¸ti ¸tiˆ ˘ mea’? Majoritatea oamenilor sunt ınstraina ¸ti de Iehova si ¸ dispre ¸tuiesc normele sale ˘ morale. Ei promoveaza tot felul de idei gre˘ site cu privire la destindere si ¸ ¸ sus ¸tin ca imoˆ ˆ ralitatea, violen ¸ta si ¸ spiritismul, ıntalnite la ˆ ˆ ˆ tot pasul ın programele TV, ın filme si ¸ ın jocurile video, sunt inofensive (2 Tim. 3:1–5). ˆ ˘ Cand alegi o forma de destindere, te lasi ¸ in˘ fluen ¸tat de constiin ¸ta permisiva a altora? ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ Daca ac ¸tionezi ın acest fel ınseamna ca „urmezi mul ¸timea“! ˘ 7 Pentru a ne ajuta sa˘ luam decizii, Iehova ne-a oferit un dar pre ¸tios: „capacitatea ˆ ˘ ˘ ˘ de ın ¸telegere“. Ca sa ne dezvoltam aceasta ˆ ˘ 6. In ce situa ¸tie ai putea fi tentat ‘sa urmezi mul ¸timea’? ˆ 7, 8. a) Cum ne putem dezvolta „capacitatea de ın˘ ˘ ¸telegere“? b) De ce este mai bine sa ne dezvoltam ˘ ˆ ˘ ˘ aceasta capacitate decat sa urmam un set de reguli ˆ rigide? c) De ce este ıncurajator pentru tine exemplul multor fra ¸ti tineri?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2011

11

capacitate, trebuie ‘s-o folosim’ (Evr. 5:14). ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Insa, daca ‘urmam mul ¸timea’ sau daca as-¸ ˘ ˘ ˘ teptam ca al ¸tii sa ne stabileasca reguli rigiˆ ˘ de ın chestiuni de constiin ¸ta, nu ne vom ¸ ˆ ˘ dezvolta capacitatea de ın ¸telegere. Iata de ce ˘ slujitorii lui Iehova nu primesc o lista cu fil˘ ˘ mele, car ¸tile si ¸ site-urile pe care sa le evite. ˆ ˘ Lumea aceasta este ın permanenta schimba˘ ˘ ˘ re, iar o astfel de lista ar fi depasit ¸ a de la bun ˆ ınceput (1 Cor. 7:31). Dar motivul principal ˘ ˘ pentru care nu astept am ca al ¸tii sa ia deci¸ ˆ ˘ ˘ zii ın locul nostru este acela ca vrem sa ne ˆ ˘ ˆ folosim capacitatea de ın ¸telegere si ¸ sa can˘ ˘ ˆ tarim sub rugaciune principiile biblice ınainte de a lua o decizie (Ef. 5:10). ˆ ˆ 8 Bineın ¸teles, nu vom fi ıntotdeauna ˆ ˘ agrea ¸ti cand luam decizii bazate pe Biblie. ˘ ˘ De pilda, colegii de scoal a ar putea face pre¸ ˘ siuni asupra tinerilor nostri caˆ sa le imite ¸ ˘ comportamentul (1 Pet. 4:4). Insa fra ¸tii si ¸ ˘ surorile noastre urmeaza exemplul de cre˘ din ¸ta al lui Iosua si ¸ al lui Caleb. Ce mult ne ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ bucuram ca atat cei tineri, cat si ¸ cei ın var˘ ˘ ˘ sta refuza ‘sa urmeze mul ¸timea’! ˘ ‘Sa nu- ¸ti urmezi inima si ¸ ochii’ ˘ 9 Al doilea pericol vine din launtrul nos˘ ˆ ˆ tru. Sa ˆ ne ıntoarcem la ilustrarea de la ın˘ ˘ ˘ ˘ ceput. In calatoria ta folosesti ¸ o harta ca sa ˆ ˆ ajungi la destina ¸tie. Dar ce s-ar ıntampla ˘ daca ai renun ¸ta la ea si ¸ ¸ti-ai urma instinctul, ˆ ˘ alegand drumurile care par sa- ¸ti ofere privelisti ¸ frumoase? Evident, n-ai ajunge nicioda˘ ˘ ˘ ˘ ta la destina ¸tie. Aceasta situa ¸tie ne ajuta sa ˆ ˘ ın ¸telegem principiul pe care se bazeaza o ˘ ˘ alta lege data de Iehova Israelului antic: ves¸ ˘ ˘ mintele israeli ¸tilor trebuiau sa aiba franjuri ˘ ˆ si albastru. Astazi mul ¸ti nu ın ¸teleg ¸ snur ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ 9. a) De ce ar putea fi periculos sa ne calauzim dupa ˆ ˆ ˘ ˘ instinct cand suntem ın calatorie? b) De ce era ˘ ˘ ˆ importanta pentru israeli ¸ti legea consemnata ın Numerele 15:37–39?

12

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2011

˘ aceasta lege. (Cite ¸ste Numerele 15:37–39.) ˆ ˘ Stii ¸ de ce era ea atat de importanta? Deoaˆ ˘ ˘ rece ıi ajuta pe israeli ¸ti sa se deosebeasca de ˘ ˆ na ¸tiunile pagane din jur. Iar acest lucru era ˘ ˘ esen ¸tial daca voiau sa se bucure de aprobaˆ rea lui Iehova (Lev. 18:24, 25). In plus, aceas˘ ˘ ta lege atragea aten ¸tia asupra unui pericol care vine din interiorul nostru si ¸ care ne-ar ˘ putea abate de la calea spre via ¸ta vesnic a. ¸ 10 Iehova le-a explicat israeli ¸tilor motivul ˘ ˘ pentru care le-a dat aceasta lege: „Sa nu umˆ ˘ ˘ bla ¸ti urmandu-va inima si ¸ ochii ca sa ave ¸ti rela ¸tii imorale“. Iehova cunoaste ¸ foarte bine ˘ ˆ natura umana. El stie cat de usor ¸ ¸ poate fi is˘ ˘ ˘ ˘ pitita inima, sau persoana noastra launtrica, ˘ ˘ ˘ de ceea ce vad ochii. Iata ce ne avertizeaza ˘ ˘ ˆ Biblia: „Inima este mai tradatoare decat ori˘ ce si ¸ primejdioasa. Cine poate s-o cunoas˘ ˆ ca?“ (Ier. 17:9). Cat de oportun era deci avertismentul dat de Iehova israeli ¸tilor! El stia ¸ ˘ ˘ ˘ foarte bine ca israeli ¸tii aveau sa fie tenta ¸ti sa ˘ ˆ ˘ ˘ se uite la popoarele pagane si ¸ sa-si ¸ doreasca ˘ ˆ ˆ sa arate ca acei oameni, ajungand ın final ˘ ˆ ˘ ˘ sa gandeasca si ¸ sa se comporte ca ei (Prov.

13:20). ˆ 11 In prezent este si mai usor ca inima sa˘ ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ se lase ınselat a de ceea ce vad ochii. Traim ¸ ˆ ˘ ˆ ıntr-o lume care exploateaza ınclina ¸tiile gresite ale omului. Cum putem aplica deci ¸ ˆ ˘ principiul din Numerele 15:39? Intreaba-te: ˘ ˘ Daca oamenii din jur — colegii de scoal a, de ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ munca sau vecinii — se ımbraca din ce ın ce mai provocator, as¸ putea fi si ¸ eu influen ¸tat ˘ de ei? As¸ putea fi tentat ‘sa-mi urmez inima ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ si de ceea ce vad? ¸ ochii’, lasandu-ma ınselat ¸ ˘ Oare nu as¸ putea ajunge sa-mi cobor stanˆ ˆ ˘ ˘ dardele, adoptand acelasi ¸ stil de ımbracaminte? (Rom. 12:1, 2) ˘ ˘ ˆ ˘ 10. Cum a aratat Iehova ca ın ¸telege natura umana? ˘ ˘ 11. Cum am putea fi tenta ¸ti ‘sa ne urmam inima ¸si ochii’?

˘ ˘ ˆ 12 Este vital sa˘ cultivam stapanire de sine. ˆ ˘ Cand suntem tenta ¸ti sa privim ceva nepo˘ trivit, sa ne amintim de Iov. Acest om fidel ˘ ˘ ˆ ˘ a facut un legamant cu ochii sai: el a luat ˘ ˆ ˘ hotararea ferma de a nu se uita cu inten ¸tii imorale la o femeie (Iov 31:1). David a luat ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ o hotarare asemanatoare: „Nu voi pune ın fa ¸ta ochilor mei niciun lucru lipsit de valoaˆ re“ (Ps. 101:3). Orice starneste ¸ dorin ¸ta ochi˘ ˆ ˘ ˘ lor si strecoar a ın inima noastr a tenta ¸tia sa ¸ ˘ facem ceva gresit ¸ reprezinta un „lucru lipsit ˆ ˘ de valoare“, care ne ıntineaza constiin ¸ta si ¸ ¸ ˘ ne afecteaza prietenia cu Iehova.

13 Pe de alta˘ parte, chiar noi am putea deveni „un lucru lipsit de valoare“ pentru al˘ ˆ ˘ ¸tii daca ne-am purta ıntr-un mod care sa ˆ ˘ ˆ starneasca ın ei dorin ¸te gresite.

De aceea, ¸ ˘ ˆ luam ın serios sfatul inspirat al Bibliei de a ˆ ˘ ne ımbraca decent si ¸ modest (1 Tim. 2:9). A ˘ ˆ 12, 13. a) Ce trebuie sa facem cand suntem tenta ¸ti ˘ ˘ ˘ ˘ sa ne uitam la ceva nepotrivit? b) Ce ne ajuta sa nu ˆ ˆ starnim ın al ¸tii dorin ¸te gre ¸site?

ˆ ˘ ˆ ˆ fi modest ınseamna a te gandi ın primul ˆ ˆ rand la al ¸tii, nu la ceea ce ı ¸ti place ¸tie. Tre˘ buie sa ¸tinem cont de constiin ¸ta si ¸ ¸ de sen˘ sibilita ¸tile celor din jur, deoarece pacea lor ˘ ˘ ˘ sufleteasca si ¸ bunastarea lor spirituala sunt ˆ mai importante decat preferin ¸tele noastre ˘ (Rom. 15:1, 2). Congrega ¸tia crestin ¸ a este biˆ ˘ necuvantata cu mii de tineri care dau un ˆ ˘ ˘ exemplu excelent ın aceasta privin ¸ta. Ei ˘ ˘ ‘nu-si ¸ urmeaza inima si ¸ ochii’, ci se stra˘ ˘ ˆ duiesc sa-i placa lui Iehova ın tot ce fac, inˆ ˆ ˆ ˘ clusiv ın modul ın care se ımbraca! Suntem ˆ foarte mandri de ei! ˘ ˘ Sa nu urmezi „desert ¸ aciuni“ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ 14 Imagineaza¸ti acum ca, ın timpul cala˘ toriei, trebuie sa traversezi un desert.

Ce s-ar ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ıntampla daca te-ai abate din drum, urmarind un miraj? Ti-ai putea pierde via ¸ta! Ie¸ ˆ ˘ ˘ hova stie cat de periculos este sa urmaresti ¸ ¸ ˘ ˆ o iluzie. Sa ne gandim, de exemplu, la israe˘ ˘ li ¸tii din vechime. Ei voiau sa aiba un rege uman, fel ca popoarele din ˆ la ˘ ˘ ˘ jur. Insa aceasta dorin ¸ta consti˘ ˆ tuia un pacat grav deoarece ıl respingeau,ˆ de fapt, pe Iehova, Regele lor. In final, Iehova le-a ˘ ˘ permis sa aiba un rege uman, dar i-a avertizat prin profetul ˘ ˆ Samuel ca erau ın pericolul ‘de ˘ a urma niste ¸ desert ¸ aciuni’. (Cite ¸ste 1 Samuel 12:21.) ˘ 15 Credeau oare israeli ¸tii ca un rege uman ar fi putut fi mai ˆ real sau mai demn de ıncredere 14. Ce avertisment a dat Samuel?

15. Cum ‘au urmat israeli ¸tii ni ¸ste de˘ ¸sertaciuni’?

De ce este periculos ˘ ‘sa- ¸ti urmezi inima ¸si ochii’?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2011

13

˘ Urmare ¸sti lucruri de ¸sarte?

ˆ ˆ decat Iehova? In acest caz, ei urmau o de˘ ˆ ˘ ˘ sert ¸ aciune, o iluzie, riscand sa se ia si ¸ dupa alte iluzii promovate de Satan. Regii umani ˘ ˘ ˆ puteau sa-i atraga ın capcana idolatriei. Cei ˆ ˘ ˘ care se ınchina la idoli au impresia ca acesti ¸ ˘ dumnezei din lemn si ¸ din piatra, pe care ˆ ıi pot vedea si ¸ atinge, sunt mai reali si ¸ mai ˆ ˆ demni de ıncredere decat Iehova, Dumnezeul invizibil care a creat totul. Dar, asa ¸ cum a remarcat apostolul Pavel, idolii nu sunt ˘ ˘ „nimic“ (1 Cor. 8:4). Nu pot sa vada, nu pot ˘ ˘ ˘ ˘ sa auda si ¸ nu pot sa vorbeasca; idolii nu pot ˘ ˆ face absolut nimic. Ar fi o nebunie sa te ın˘ ˆ chini la idoli doar pentru ca ıi po ¸ti vedea ˆ ˘ ˘ sau atinge! Nu ai face decat sa alergi dupa o ˘ ˘ ˘ himera, dupa o iluzie desart ¸ a care te-ar duce la pieire! (Ps. 115:4–8) ˆ ˘ ˘ ˘ 16 Satan ıi amageste ¸ si ¸ astazi pe oameni sa ˘ ˘ urmareasca lucruri desarte.

Plin de viclenie, ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ el ıi face pe mul ¸ti sa creada ca lucrurile ma˘ ˘ ˘ teriale le ofera siguran ¸ta, ca banii sau un ser˘ ˆ viciu bine platit le aduc fericirea. Dar cat de ˆ mult te pot ajuta lucrurile materiale cand te ˆ ˘ ˘ 16. a) Cum ıi amage ¸ste Satan pe mul ¸ti oameni sa ˘ ˘ urmareasca lucruri de ¸sarte? b) De ce sunt lucrurile ˘ materiale ni ¸ste „de ¸sertaciuni“? c) Ce putem spune ˆ ˘ ınsa despre Iehova Dumnezeu?

14

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2011

ˆ ˘ ˆ ımbolnavesti, cand apar crize economice ¸ ˆ sau cand are loc un dezastru natural? Pot ele ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sa- ¸ti dea un sens ın via ¸ta, sa- ¸ti aduca pace ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ launtrica si ¸ sa- ¸ti ofere raspunsuri la ıntrebarile profunde ale vie ¸tii? Te pot ajuta cu ceva ˆ ˆ ˘ ˆ cand esti ¸ ın pragul mor ¸tii? Nu uita, daca ın˘ ˘ cerci sa- ¸ti satisfaci necesita ¸tile spirituale cu ˘ ˆ ajutorul lucrurilor materiale, vei ramane ˘ foarte dezamagit! Pe termen lung, ele nu ne pot aduce ocrotire, deoarece nu ne pot preˆ ˘ lungi via ¸ta la nesfarsit ¸ si ¸ nici nu ne pot sca˘ ˆ pa de boala si ¸ de moarte. Nu ˆsunt decat ˘ „desert ¸ aciuni“! (Prov. 23:4, 5) In schimb, ˘ Dumnezeul nostru Iehova este o persoana ˘ ˆ ˘ reala! Doar o prietenie stransa cu el ne poa˘ te aduce fericire si ¸ siguran ¸ta. Ce privilegiu ˘ ˘ ˘ ˘ este sa fim prieteni cu Iehova! Sa nu-l para˘ ˘ sim niciodata pentru „niste ¸ desert ¸ aciuni“! ˆ ˘ 17 Ce binecuvanta ¸ti suntem ca Prietenul ˆ ˘ nostru, Iehova, ne ındruma pe calea vie ¸tii! ˘ ˘ ˘ Sa continuam sa ¸tinem cont de avertismen˘ ˘ ˘ tele sale pline de iubire! Sa nu ne luam dupa ˘ ˘ ˘ ‘mul ¸time’, sa nu ne urmam ‘inima’ si ¸ sa nu ˘ ˘ ˆ urmarim „desert ¸ aciuni“! Evitand aceste trei ˘ pericole, vom reusi la destina ¸tia ¸ sa ajungem ˘ ˘ ˆ ˘ noastra: via ¸ta vesnic a! In articolul urmator, ¸ ˆ ˘ vom analiza ınca trei avertismente care ne ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ajuta sa evitam caile gresite, ba chiar sa le ¸ ˆ uram. (Ps. 119:128) ˘ ˘ ˆ 17. Dupa analizarea acestor pericole, ce e ¸sti hotarat ˘ sa faci?

ˆ I ¸ti amintesti? ¸ ˘ Cum po ¸ti aplica principiile din urmatoarele versete? ˙ Exodul 23:2 ˙ Numerele 15:37–39 ˙ 1 Samuel 12:21 ˙ Psalmul 119:128

TII ¸ CONT DE AVERTISMENTELE CLARE ALE LUI IEHOVA? ˘ „Iata calea! Umblati ¸ pe ea!“ (IS. 30:21) ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ AND te afli ıntr-o calatorie, ai putea sa vezi la un moment dat un indicator care ˘ ˘ ˘ arata o directie ¸ gresit ¸ a. Daca l-ai urma, te-ai ˘ ˘ ˆ ˘ putea rataci, expunandu-te la pericole. Sa pre˘ supunem ca un prieten te-a avertizat: „Ai gri˘ ja! Cineva a modificat intentionat pozitia ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ unui indicator ca sa-i abata din drum pe ca˘ ˘ ˘ ˘ latorii neatenti¸ si¸ ca sa le faca rau“. Nu-i asa ¸ ˘ ca vei tine cont de acest avertisment? ¸ ˆ ˘ ˘ 2 In mod aseman ator, Satan vrea cu orice ˘ ˆ ˆ ˘ pret¸ sa ne ındrume ıntr-o directie ¸ gresit ¸ a (Rev. ˆ ˘ ˘ ˘ 12:9). El ıncearca sa ne abata de la calea spre ˘ ˘ ˆ viat¸ a vesnic a, fiind ın spatele tuturor perico¸ ˆ lelor analizate ın articolul anterior (Mat. 7:13, 14). Din fericire, Prietenul nostru, Ieho˘ ˘ va Dumnezeu, ne avertizeaza cu iubire sa nu ˘ ˘ ˆ ˘ ne luam dupa ‘indicatoarele’ ınsel ¸ atoare ale ˆ lui Satan. In continuare vom vorbi despre alte ˘ ˘ trei pericole si¸ despre cum putem sa le evitam ˆ ˘ ˘ cu ajutorul Bibliei. In timp ce le analizam, sa ˘ ˘ ˆ ne imaginam ca Iehova merge ın urma noas˘ ˘ tra si¸ ne spune: „Iata calea! Umblati¸ pe ea!“ ˆ (Is. 30:21). Meditand la avertismentele clare ˘ ˘ ˆ ale lui Iehova, vom fi si¸ mai hotarati¸ sa tinem ¸ cont de ele.

C

˘ ˆ ˘ ˘ Nu te lua dupa „ınva ¸tatori falsi“ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ 3 Imagineazati¸ ca, ın timp ce calatoresti, ¸ treci printr-un desert.

E foarte cald si¸ ti-e ¸ sete. ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ Deodata zaresti ¸ o fantana! Alergi spre ea, spe˘ 1, 2. a) Ce ar vrea Satan sa facem? b) Ce ajutor ne ˘ ˆ da Biblia ın acest sens? ˆ ˆ ˘ ˘ 3, 4. a) In ce sens sunt ınva ¸tatorii fal ¸si asemenea ˆ ˆ ˆ ˘ unor fantani secate? b) De unde pot proveni ınva˘ ¸tatorii fal ¸si, ¸si care le sunt inten ¸tiile?

ˆ ˘ ˆ rand ca-ti¸ vei potoli setea. Dar cand ajungi ˘ ˘ ˘ acolo, vezi ca e secata. Ce dezamagire! Asa ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ sunt si¸ ınvat¸ atorii falsi: ¸ niste ¸ fantani secate. ˘ ˘ Oricine vine la ei pentru a gasi apele adeva˘ rului va fi amarnic dezamagit. Prin intermediul apostolilor Pavel si¸ Petru, Iehova ne aver˘ ˆ ˘ ˘ tizeaza cu privire la ınvat¸ atorii falsi. ¸ (Cite ¸ste Faptele 20:29, 30; 2 Petru 2:1–3.) Dar cine ˘ ˘ sunt acestia?

Pavel si¸ Petru ne ajuta sa-i iden¸ ˘ ˘ ˆ ˘ tificam si¸ sa ıntelegem cum actioneaz a. ¸ ¸ ˘ ˆ 4 Pavel le-a spus batr anilor de congregatie ¸ ˘ din Efes: „Se vor ridica barbati¸ chiar dintre voi care vor vorbi lucruri denaturate“. Iar Peˆ tru le-a scris crestinilor: „In mijlocul vostru ¸ ˆ ˘ ˘ vor fi ınvat¸ atori falsi“. ¸ De unde ar putea proˆ ˘ ˘ veni deci ınvat¸ atorii falsi? ¸ ¸ Din congregatie. ˆ ˘ ˘ Acesti Care ¸ ¸ ınvat¸ atori falsi¸ sunt apostati.1 ˆ ˘ ˘ sunt intentiile ınvat¸ atorilor falsi? ¸ ¸ Ei nu se ˘ ˘ ˘ ˘ multumesc doar sa paraseasca organizatia ¸ ¸ pe ˆ ˘ care au apreciat-o candva. Asa ¸ cum arata Pa˘ ˘ vel, scopul lor este „sa-i traga pe discipoli ˘ discipolii sunt tinta lor. dupa ei“. Asadar, ¸ ¸ ˘ ˆ Apostatii ¸ nu-si¸ cauta adepti¸ ın afara congreˆ ˘ ˘ ˘ ˘ gatiei, ci ıncearca sa-i traga dupa ei pe dis¸ ˘ ˘ cipolii lui Cristos. Ca niste ¸ „lupi pradatori“, ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ınvat¸ atorii falsi¸ sunt hotarati¸ sa-i devoreze pe ˆ membrii congregatiei, distrugandu-le credin¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ta ¸ si¸ ındepartandu-i de la adevar (Mat. 7:15; 2 Tim. 2:18). ˆ ˘ ˘ 5 Cum actioneaza˘ ınv at¸ atorii falsi? ¸ ¸ Ei „introduc pe furis“ ¸ idei nocive; sunt ca niste ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ 1 „Apostazie“ ınseamna ındepartare de la ınchinarea ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ adevarata, tradare, razvratire, abandonare.

˘ ˆ ˘ ˘ 5. Cum ac ¸tioneaza ınva ¸tatorii fal ¸si?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2011

15

Cum i-am putea invita pe aposta ¸ti ˆ ın casele noastre?

ˆ ˆ traficanti, and pe ascuns si¸ strecurand ¸ action ¸ ˆ conceptii ¸ apostate ın congregatie. ¸ La fel cum ˆ ˘ ˘ ˆ un falsificator abil ıncearca sa-i ınsele pe al¸ ˆ tii ¸ prezentand documente false, tot asa ¸ apos˘ tatii ¸ folosesc „cuvinte prefacute“, sau arguˆ ˆ ˘ ˘ mente false, ıncercand sa-i convinga pe altii ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ca ideile lor sunt adevarate. Prin ‘ınvat¸ aturi ˘ ˘ amagitoare, ei denatureaza Scripturile’ pentru a-si¸ sustine ideile (2 Pet. 2:1, 3, 13; 3:16). ¸ ˘ ˘ Cu sigurant¸ a, apostatii ¸ nu ne vor binele. Daca i-am urma, ne-am abate de la calea care duce ˘ ˘ la viat¸ a vesnic a. ¸ ˆ 6 Ce putem face pentru a nu fi ın sela ¸ ti¸ de ˆ ˘ ˘ ˘ ınvat¸ atorii falsi? „Evitati-i“, ne avertizeaza ¸ ¸ ˆ Cuvantul lui Dumnezeu. (Cite ¸ste Romani 16:17; 2 Ioan 9–11.) Alte traduceri ale Bibliei ˘ ˘ ˘ redau aceasta expresie prin „departati-v ¸ a de ˘ ei“ si¸ „feriti-v ¸ a de ei“. Avertismentul Bibliei este clar si¸ poate fi comparat cu avertismenˆ ˘ tul unui medic care ıti¸ spune sa eviti¸ orice ˘ ˘ contact cu persoanele ce sufera de o boala ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ contagioasa ucigatoare. Fara ındoiala, vei tine ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ cont de avertismentul sau. In mod asemana˘ ˘ ˘ tor, apostatii ¸ sufera de o ‘boala’ spirituala gra˘ ˆ 6. Ce avertisment clar ne da Biblia cu privire la ın˘ ˘ va ¸tatorii fal ¸si?

16

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2011

˘ ˘ va si¸ vor sa-i contamineze si¸ pe alˆ ˘ ˘ tii ¸ prin ınvat¸ aturile lor periculoase (1 Tim. 6:3, 4). Iehova, Medicul Suˆ ˘ prem, ıti¸ spune sa eviti¸ orice contact ˘ ˆ ˘ cu ei. Esti ¸ cont de aver¸ hotarat sa tii ˘ tismentul sau? ˆ ˆ ˘ ˘ 7 Cum ıi putem evita pe ınvat¸ atoˆ ˘ ˆ rii falsi? ¸ Noi nu ıi salutam si¸ nu ıi priˆ mim ın casele noastre. Nu citim lite˘ ratura lor, nu urmarim programele ˘ lor TV, nu accesam site-urile lor ˘ si¸ nici nu postam comentarii pe ˘ blog-urile lor. De ce adoptam o poziˆ ˘ ˆ ˆ tie ¸ atat de categorica? In primul rand, pentru ˘ ˆ ˘ ca ıl iubim pe „Dumnezeul adevarului“. Pe ˘ ˆ ˘ ˘ noi nu ne intereseaza ınvat¸ aturile denaturaˆ ˘ te care contrazic ˆ Cuvantul adevarului (Ps. ˆ ˘ 31:5; Ioan 17:17). In al doilea rand, pentru ca iubim organizatia ¸ lui Iehova. Prin intermeˆ ˘ ˘ diul ei am ınvatat ¸ adevarul despre numele lui Dumnezeu si¸ semnificatia ¸ lui, despre scopul ˘ ˘ ˆ sau cu privire la pamant, despre ˆ starea morˆ tilor sau despre speranta ¸ ¸ ınvierii. Iti¸ amintesti ¸ ˆ ˆ cat de bucuros ai fost cand ai aflat aceste ade˘ ˆ ˘ ˘ varuri pretioase?

Nu le permite ınvat¸ atorilor ¸ ˘ ˘ falsi¸ care denigreaza organizatia ¸ lui Iehova sa ˆ te ınvenineze! (Ioan 6:66–69) ˆ ˘ ˘ 8 Indiferent ce ar spune acesti ınv at¸ atori ¸ ˘ falsi, ¸ noi nu ne vom lua dupa ei. De ce am ˆ ˆ ˘ ˆ merge la aceste fantani secate? Ca sa fim ın˘ ˘ sela ¸ Noi nu vrem sa ajungem ¸ ti¸ si¸ dezamagiti? ˆ ˘ ˘ ˆ ıntr-o asemenea situatie!

Sa fim deci hotarati¸ ¸ ˘ ˘ ˆ sa-i ramanem loiali lui Iehova si¸ organizatiei ¸ ˘ ˘ ˘ sale! Sa nu uitam ca ea ne potoleste ¸ de mul˘ ˘ ˆ ta vreme setea spirituala cu apele pure si¸ ın˘ ˘ vioratoare ale adevarului (Is. 55:1–3; Mat. 24:45–47). ˆ ˆ ˘ ˘ 7, 8. a) Cum ıi putem evita pe ınva ¸tatorii fal ¸si? ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ b) De ce e ¸sti hotarat sa nu te iei dupa ınva ¸tatorii fal ¸si?

˘ Nu crede „istorisiri neadevarate“ ˆ ˘ Uneori ı ¸ti dai seama imediat ca pozi ¸tia ˘ ˘ unui indicator a fost modificata si ¸ ca direc ¸tia ˘ ˘ pe care acesta o arata este gresit ¸ a. Alteori sesi˘ ˆ ˘ zezi cu greu ca ceva nu e ın regula. Acelasi ¸ luˆ ˆ cru este valabil si ¸ ın privin ¸ta capcanelor ıntinse de Satan. Unele sunt evidente, altele, nu. ˘ Apostolul Pavel ne avertizeaza asupra unei ˘ tactici pe care Satan o foloseste ¸ cu multa vi˘ clenie: ‘istorisirile neadevarate’. (Cite ¸ste 1 Timotei 1:3, 4.) Dar ce sunt aceste ‘istorisiri’? ˘ ˘ Cum le putem evita? Daca vrem sa nu ne aba˘ ˘ tem de la calea care duce la via ¸ta, trebuie sa ˘ ˘ ˆ ˘ aflam raspunsul la aceste ıntrebari.

10 Avertismentul lui Pavel cu privire la isto˘ ˆ risirile neadevarate este consemnat ın prima ˘ sa scrisoare adresata lui Timotei. Pavel i-a spus ˘ ˘ acestui supraveghetor crestin sa pastreze puri¸ ˘ ˘ tatea spirituala a congrega ¸tiei si ¸ sa-si ¸ ajute fra˘ ˘ ˆ ˘ ¸tii si ¸ surorile sa-i ramana loiali lui Iehova (1 Tim. 1:18, 19). Pavel foloseste aici un ¸ ˆ ˆ ˘ cuvant grecesc care ınseamna fic ¸tiune, mit sau falsitate. Potrivit unei enciclopedii, acest ˆ ˘ ˘ cuvant se refera la „o istorisire (religioasa) care ˘ ˘ nu are nicio legatura cu realitatea“ (The International Standard Bible Encyclopaedia). Este ˘ ˆ posibil ca Pavel sa fi avut ın vedere idei religioase false, propagate prin legende fanteziste sau prin stiri de senza ¸tie.1 Aceste istorisiri ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ nu faceau decat sa ‘dea nastere la ıntrebari’ ¸ ˆ ˘ care, la randul lor, duceau la cercetari cu privire la chestiuni neimportante. Istorisirile ne˘ ˘ adevarate sunt o stratagema a lui Satan, maesˆ ˘ trul ınsel de idei ¸ atoriei, care se foloseste ¸ ˘ religioase false si ¸ de basme lumesti ¸ ca sa-i aba9

ˆ 1 Un exemplu ın acest sens este cartea lui Tobit. Fiind ˘ ˆ ˆ scrisa, probabil, ın secolul al III-a ı.e.n., ea exista pe timpul ˘ ˘ ˘ lui Pavel. Aceasta carte apocrifa con ¸tine nenumarate su˘ persti ¸tii ¸si pove ¸sti absurde despre magie ¸si vrajitorie pe ˘ ˘ care le prezinta drept adevaruri (vezi Perspicacitate pentru ˆ ın ¸telegerea Scripturilor, engl., volumul 1, pagina 122).

9, 10. a) Ce l-a avertizat Pavel pe Timotei cu privi˘ re la ‘istorisirile neadevarate’? b) Ce a avut, probaˆ ˆ bil, ın vedere Pavel cand i-a dat lui Timotei acest avertisment (vezi ¸si nota de subsol)?

˘ ta pe cei mai pu ¸tin vigilen ¸ti de la calea ade˘ varului. Sfatul lui Pavel este clar: Nu crede ¸ti ˘ istorisirile neadevarate! ˘ ˆ ˘ 11 Sa vedem cateva istorisiri neadevarate ce ˆ ˘ ˘ i-ar putea ındeparta de la calea adevarului pe ˘ cei care nu sunt aten ¸ti. O istorisire neadeva˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ rata poate fi orice ınva ¸tatura religioasa fal˘ ˆ ˘ sa care ne „ıntoarce urechea de la adevar“ ˆ ˆ (2 Tim. 4:3, 4). Satan „se preface ıntr-un ın˘ ger de lumina“ folosindu-se cu viclenie de re˘ ˆ ligia falsa pentru a-i induce ın eroare pe oaˆ ˘ ˆ ˘ meni (2 Cor. 11:14). Pretinzand ca ıl urmeaza ˘ ˘ pe Cristos, religiile crestin ¸ ata ¸tii predau doctrine cum ar fi Trinitatea, focul iadului si ¸ nemu˘ ˆ rirea sufletului, doctrine care abund a ın miˆ ˘ turi si ¸ falsita ¸ti. In plus, obiceiurile aparent ˘ ˘ nevinovate practicate cu ocazia unor sarbatori ˆ ˘ ısi precum Craciunul si¸ Pastele ¸ au, de fapt, ori¸ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ginile ın mitologie si ¸ ın religiile pagane. Daca vom da aten ¸tie avertismentului lui Dumne˘ zeu de a ne separa de religia falsa si ¸ de a nu ˆ ‘atinge ce este necurat’, nu vom fi ınsela ¸ti de ¸ ˘ istorisirile neadevarate (2 Cor. 6:14–17).

12 Satan promoveaza˘ si alte minciuni care ¸ ˆ ˘ ne-ar putea induce ın eroare daca nu suntem ˘ ˘ ˆ aten ¸ti. Iata cateva dintre ele. Po¸ti sa faci tot ce ˘ ˘ vrei, bine sau rau. Important e sa- ¸ti ascul ¸ti iniˆ ma. Auzim deseori acest slogan ın mass-meˆ ˘ ˘ ˘ dia si ¸ ın filme. Aceasta optica deformata cu ˘ privire la normele divine ne-ar putea faceˆ sa ˘ ˘ adoptam concep ¸tiile imorale ale lumii. Insa ˘ ˆ care este adevarul? Avem mare nevoie de ın˘ drumare morala din partea lui Iehova! (Ier. ˘ 10:23) Dumnezeu nu va rezolva niciodata pro˘ ˘ blemele omenirii. Daca ne-am lasa influen ¸ta ¸ti ˘ de deviza „traieste ¸ clipa“, am ajunge „lenesi ¸ ˘ sau neroditori“ (2 Pet. 1:8). Care este adevarul? Ziua lui Iehova este foarte aproape si ¸ ˘ 11. a) Cum se folose ¸ste Satan de religia falsa pentru ˆ ˘ a-i ın ¸sela pe oameni? b) Carui avertisment ar trebui ˘ ˘ sa-i dam aten ¸tie? ˘ 12, 13. a) Ce minciuni promoveaza Satan, dar care ˘ ˆ este adevarul? b) Ce putem face pentru a nu fi ın˘ ¸sela ¸ti de ‘istorisirile neadevarate’ ale lui Satan?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2011

17

˘ ˘ ˘ ˘ trebuie sa continuam sa o astept am (Mat. ¸ ˘ ˘ 24:44). Lui Dumnezeu nu-i pasa de tine. Daca ˘ ˘ am crede aceasta minciuna a lui Satan, am ˘ ajunge sa nu-i mai slujim lui Iehova, consideˆ ˘ ˘ randˆ ca nu vom fi niciodata demni de iubirea ˘ ˘ ˆ sa. Insa care este adevarul? Iehova ıl iubeste ¸ ˆ ˘ ˘ si ¸ ıl considera pre ¸tios pe fiecare slujitor al sau (Mat. 10:29–31).

13 Trebuie sa˘ fim foarte aten ¸ti deoarece ˘ aceste concep ¸tii ale lumii lui Satan pot parea ˘ ˘ ˘ ˘ adevarate la prima vedere. Sa nu uitam ca Saˆ ˘ ˘ tan este maestrul ınsel ¸ atoriei. Dar daca ¸tinem cont de sfaturile si ¸ avertismentele Bibliei, nu ˆ ˘ vom fi ınsela ¸ti de ‘istorisirile lui neadevarate, ¸ ˘ ˘ nascocite cu maiestrie’ (2 Pet. 1:16).

ˆ Nu ‘ıl urma pe Satan’ ˘ ˘ Sa presupunem ca pe un indicator scrie „Spre Satan“. Niciunul dintre noi nu ar vrea ˘ ˘ ˆ ˘ sa mearga ın aceasta direc ¸tie, nu-i asa? ¸ Pavel ˘ ˆ ne avertizeaza ın 1 Timotei 5:11–15 cu priviˆ re la acest pericol, explicandu-ne cum ar pu˘ ˘ tea ajunge unii crestini adevara ¸ti „sa-l urme¸ ze pe Satan“. (Cite ¸ste.) Pavel se referea aici la ˘ unele ‘vaduve mai tinere’, dar principiile enun ¸tate de el sunt valabile pentru to ¸ti. Aceˆ ˆ ˘ le crestine din secolul ıntai nu considerau ca ¸ ˆ ˘ ıl urmeaza pe Satan, dar faptele lor dovedeau exact acest lucru. Asadar, ce putem face pen¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ tru a nu ajunge, fara sa ne dam seama, sa-l ur˘ ˘ ˘ mam pe Satan? Sa analizam avertismentul lui Pavel cu privire la clevetire. ˆ ˘ 15 Satan vrea sa˘ ın abuse ¸ glasul credin ¸tei ˘ ˘ ˘ noastre ca sa nu mai predicam vestea buna ˆ ˘ ˘ ˘ (Rev. 12:17). El ıncearca sa ne ¸tina ocupa ¸ti cu ˘ activita ¸ti care ne irosesc timpul sau care pro˘ ˘ ˆ ˘ voaca dezbinari ıntre noi. Pavel identifica ˘ ˘ ˆ ˘ aceste activit ¸tie, cutreierand ˆ a ¸ti. „Far˘ a ocupa ˘ prin case.“ In aceasta era a tehnologiei, este 14

˘ 14. a) Ce avertisment le-a dat Pavel unor vaduve ti˘ ˘ ˆ nere? b) De ce trebuie sa luam ın serios acest avertisment?

15. a) Care este scopul lui Satan? b) Cum identifi˘ ca Pavel stratagemele lui Satan?

18

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2011

˘ Cum ai raspunde?

Cum po ¸ti respecta avertismentele conˆ ˘ semnate ın urmatoarele versete? ˙ 2 Petru 2:1–3 ˙ 1 Timotei 1:3, 4 ˙ 1 Timotei 5:11–15 ˘ foarte usor ¸ sa irosim timpul nostru si ¸ al altoˆ ra, de exemplu trimi ¸tand e-mail-uri cu tot felul de informa ¸tii neimportante sau chiar eroˆ nate. ‘Clevetind.’ Clevetirea, sau barfa, poate ˘ duce la calomnie care, deseori, da nastere la ¸ ˘ certuri (Prov. 26:20). Chiar daca nu-si ¸ dau seaˆ ˘ ma, cei care clevetesc ıl imita pe Satan Diavoˆ ˆ lul.1 „Amestecandu-se ın treburile altora.“ Nu ˘ ˘ avem dreptul sa le spunem altora cum sa-si ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ traiasca via ¸ta si ¸ nu trebuie sa ne amestecam ˆ ın chestiuni personale. Asadar, toate aceste ac¸ ˘ ˘ ˘ tivita ¸ti inutile si ¸ daunatoare ne pot distrage de ˆ la misiunea pe care ne-a ıncredin ¸tat-o Dum˘ ˘ nezeu, aceea de a predica vestea buna. Daca nu suntem ocupa ¸ti din plin cu lucrarea lui Ieˆ ˘ ˘ hova, vom ıncepe sa-l urmam pe Satan. Nu ˘ exista cale de mijloc! (Mat. 12:30) ˘ 16 Daca˘ respectam sfaturile Bibliei, ‘nu ne ˆ ˘ ˘ ˘ vom ıntoarce sa-l urmam pe Satan’. Sa obser˘ ˆ ˆ ˘ vam cateva sfaturi ıntelepte pe care ni le da ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ Pavel. ‘Sa ave ¸ti ıntotdeauna multe de facut ın ˆ lucrarea Domnului’ (1 Cor. 15:58). Cand sun˘ tem ocupati¸ din plin cu activitati¸ teocratice, ˘ evitam pericolul de a ne pierde timpul cu lucruri neimportante (Mat. 6:33). Vorbi ¸ti ‘zidi˘ ˘ ˘ tor’ (Ef. 4:29). Sa nu plecam niciodata urechea ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ la barfe si ¸ nici sa nu le raspandim.2 Sa avem ˆ ˆ ˘ ˘ ıncredere ın fratii ¸ nostri ¸ si ¸ sa-i respectam. Astˆ 1 Corespondentul grecesc al cuvantului „diavol“ este ´ ˆ ˘ ˆ diabolos, care ınseamna „calomniator“. Acest cuvant a devenit un nume al lui Satan, cel mai mare calomniator (Ioan 8:44; Rev. 12:9, 10). ˆ 2 Vezi chenarul „Fulgi purtati¸ de vant“.

˘ ˘ ˘ ˆ 16. Ce sfaturi trebuie sa respectam ca ‘sa nu ıl ur˘ mam pe Satan’?

˘ ˆ fel, cuvintele noastre vor zidi, nu vor darama. ˘ ˘ ˘ ˘ ‘Stradui ¸ti-va sa va vede ¸ti de treburile voastre’ ˘ ˘ ˘ ˘ (1 Tes. 4:11). Sa aratam interes fat¸ a de altii, ¸ dar ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sa nu le ıncalcam intimitatea si ¸ nici sa nu le ˘ stirbim demnitatea. De asemenea, sa nu ne ¸ ˆ ˆ impunem punctul de vedere ın chestiuni ın ˘ ˘ care trebuie sa decida singuri (Gal. 6:5). ˆ ˘ ˆ 17 Cat de recunoscatori ıi suntem lui Ieho˘ ˘ ˘ ˘ va ca ne spune ce trebuie sa evitam! Sa nu ui˘ ˘ 17. a) De ce ne spune Iehova ce trebuie sa evitam? ˘ ˆ ˘ b) Ce e ¸sti hotarat sa faci?

˘ ˘ ˘ tam niciodata ca avertismentele sale, analizaˆ ˘ te ın aceste doua articole, sunt expresia iubi˘ ˘ ˆ rii nemarginite pe care ne-o poarta. El stie cat ¸ ˘ ˘ de mult am suferi daca ne-am lua dupa „inˆ ˘ ˘ dicatoarele“ ınsel ¸ atoare ale lui Satan si ¸ vrea sa ˘ ne protejeze. Calea pe care Iehova doreste ¸ sa ˘ ˆ ˘ ˘ umblam este ıngusta, dar duce la via ¸ta vesni¸ ˘ ˘ ˘ ca: cea mai buna destina ¸tie! (Mat. 7:14) „Iata ˘ ˘ calea! Umbla ¸ti pe ea!“, ne invita Iehova. Sa ˘ ˆ ˘ ˘ fim hotara ¸ti sa nu ne abatem niciodata de la ˘ aceasta cale! (Is. 30:21)

ˆ Fulgi purtati¸ de vant ˘ ˘ ˘ O veche povestioara evreiasca ilustreaza ˆ consecintele barfei. ¸ ˆ ˘ ˆ Intr-un sat traia un om foarte ıntelept.

Un ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ barbat rautacios a ınceput sa raspandeasca ˆ minciuni despre el. Mai tarziu, si-a ¸ dat seama ˘ ˆ ˘ ˘ ca a gresit si s-a dus la ın telept s a-si¸ ceara ier¸ ¸ ¸ tare: ˘ ˘ ˘ „Cum pot sa-ti¸ dovedesc ca-mi pare rau?“ ˘ ˘ ˘ „Ia, te rog, o perna, desfa-o si¸ arunca fulgii ˆ ˆ ın vant.“ ˆ ˆ ˘ Desi¸ n-a ınteles motivul, barfitorul a facut ¸ ˆ ˆ ce i-a spus ınteleptul.

Apoi s-a ıntors la el si¸ l-a ¸ ˆ ıntrebat: ˘ „Acum ma ier ti?“ ¸

ˆ ˆ ˘ „Mai ıntai du-te si¸ aduna toti¸ fulgii.“ ˆ ˆ „Dar cum as¸ putea face asta? Vantul i-a ım˘ prastiat peste tot.“ ¸ ˆ ˆ „Asa ¸ cum fulgii au fost purtati¸ de vant ın toate directiile si¸ nu mai pot fi adunati, ¸ ¸ tot asa ¸ ˘ ˘ minciunile tale au ajuns peste tot, iar raul facut nu se mai poate repara.“ ˘ Morala? Odata rostite, vorbele nu mai pot ˘ ˆ fi retrase, iar raul nu mai poate fi, uneori, ınˆ ˘ ˆ dreptat. Prin urmare, ınainte de a raspandi ˆ ˘ ˘ barfe, sa ne amintim ca ele sunt asemenea ˆ fulgilor purtati¸ de vant!

˘ NU MA MAI TEM DE MOARTE, ASTEPT ¸ ‘VIATA ¸ DIN BELSUG’ ¸ ˘

REL ATA RE DE

PIERO GATTI

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

V

UIETUL se apropia tot mai mult. Sireˆ ˘ nele urlau, avertizandu-i pe oameni sa ˘ ˆ ˘ ˘ fuga ın adaposturi. Apoi s-a dezlan ¸tuit vaˆ carmul: ploaia de bombe pustia totul ın jur, ˘ iar zgomotul asurzitor te umplea de groaza! ˆ Acest episod se petrecea la Milano, ın ju˘ rul anului 1944. Eram soldat ¸ faceam parte ˆ si din trupele sta ¸tionate aici. In urma bombar˘ damentelor, erau distruse multe adaposturi antiaeriene. Deseori primeam ordinul de a ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ strange dintre daramaturi trupurile sfartecate ale celor ucisi. ¸ Pretutindeni vedeam numai moarte!

Uneori si ¸ eu am fost la un ˆ ˘ pas de ea. In acele momente ma rugam lui ˆ ˘ ˆ ˘ Dumnezeu si ¸ ıi promiteam ca voi ınfaptui ˘ ˘ ˘ voin ¸ta sa daca voi scapa cu via ¸ta. ˆ ˆ Imi ınving teama de moarte ˆ Am crescut ıntr-un sat aflat la 10 kilometri de un oras¸ de la grani ¸ta cu Elˆ Como, ˘ ve ¸tia. Inca de mic, am cunoscut durerea si ¸ ˘ ˘ teama de moarte. Gripa spaniola mi-a rapit ˘ ˆ ˆ doua surori. Apoi, ın 1930, cand aveam doar sase ani, mama mea, pe nume Luigia, a mu¸ ˆ ˆ ˘ rit si ¸ ea. Intrucat familia mea era catolica, ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ participam ın fiecare saptamana la liturghie ˆ si ¸ respectam toate tradi ¸tiile. Dar nu ın bise˘ ˆ ˆ rica mi-am ınvins teama de moarte, ci ıntr-o frizerie.

20

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2011

ˆ ˘ In 1944, cel de-al Doilea Razboi Mondial ˘ ˘ ˆ secera nenumarate vie ¸ti. Ma refugiasem ım˘ ˆ preuna cu zeci de mii de solda ¸ti italieni ın ˘ ˘ ˆ Elve ¸tia, o ¸tara neutra. Am fost trimisi ¸ ın laˆ ˘ gare de refugia ¸ti, eu fiind repartizat ıntr-un ˘ ˆ ˘ lagar de langa Steinach, un sat din nord-es˘ tul ¸tarii. Aici ni s-a acordat o oarecare libertate. Frizerul satului avea nevoie de ajutor, ˘ ˘ asa ¸ caˆ am locuit si ¸ am lucrat la el o luna de zile. In acest timp scurt am cunoscut un om care mi-a schimbat radical via ¸ta.

La frizerie venea un italian, Adolfo Tellini, care era Martor al lui Iehova. Nu auziˆ ˘ sem pana atunci de Martori; nici nu era de ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ mirare avand ın vedere ca ın toata Italia existau pe atunci doar 150 de Martori. Adol˘ fo mi-a vorbit despre minunatele adevaruri ˆ ale Bibliei si ¸ despre timpul cand oamenii se ˘ vor bucura de pace si ¸ de ‘via ¸ta din belsug’ ¸ (Ioan 10:10; Rev. 21:3, 4). Perspectiva de a ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ trai ıntr-o lume fara razboi si ¸ fara moarte ˆ ˆ m-a umplut de bucurie. Cand m-am ıntors ˆ ˘ ˘ ın lagar, i-am vorbit despre aceasta speranˆ ˘ ˘ ¸ta unui tanar italian pe nume Giuseppe Tubini. Si ¸ el a fost entuziasmat de cele aflate. ˆ ˘ Adolfo si ¸ al ¸ti Martori au ınceput sa ne viziˆ ˘ teze ın lagar. ˆ Am mers cu Adolfo ın Arbon, un sat aflat ˆ la 10 kilometri de Steinach, unde ca ¸tiva

ˆ ˆ ˘ ˆ Martori ¸tineau ıntruniri ın italiana. Intruniˆ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ rea m-a ıncantat atat de mult, ıncat saptaˆ ˘ ˆ ˘ mana urmatoare m-am dus pe jos pana acoˆ ¨ lo. Mai tarziu, am mers la Zurich pentru a asista la un congres. Programul a inclus si ¸ proiec ¸tia unor imagini cu mormane de ca˘ davre din lagarele de concentrare. Acele imagini m-au cutremurat! Am aflat atunci ˘ ˘ ca mul ¸ti Martori din Germania au platit cu ˘ via ¸ta pentru credin ¸ta lor. La congres am fa˘ cut cunostin ¸ta cu sora Maria Pizzato, care ¸ ˘ fusese condamnata de regimul fascist la ˆ 11 ani de ınchisoare. ˘ ˘ ˆ ˆ Dupa razboi, m-am ıntors ın Italia si ¸ am ˆ ˘ ˆ ınceput sa slujesc ın congrega ¸tia din Como. ˘ Nu facusem un studiu sistematic al Bibliei, ˘ ˆ ˘ ˆ dar aveam bine ıntiparite ın minte adevarurile ei fundamentale. Sora Maria Pizzato, ˘ ˘ care facea si ¸ ea parte din aceasta congrega˘ ˘ ˘ ˘ ¸tie mica, mi-a spus ca trebuie sa ma botez ˘ ˘ si ¸ m-a sfatuit sa vorbesc cu Marcello Martinelli, din orasul ¸ Castione Andevenno (provincia Sondrio). Marcello era un frate uns ˆ care fusese condamnat tot la 11 ani de ınˆ ˘ ˘ chisoare. Pana la el a trebuit sa merg cu bicicleta 80 de kilometri!

Marcello mi-a explicat, cu ajutorul Bi˘ bliei, cerin ¸tele pentru botez, a rostit o rugaˆ ciune, iar apoi am mers la raul Adda, unde m-am botezat. Era anul 1946. Acea zi de sep˘ tembrie a fost speciala pentru mine. Eram ˆ ın culmea fericirii: luasem decizia de a-i ˘ ˘ sluji lui Iehova si ¸ aveam o speran ¸ta reala de ˘ ˆ ˘ viitor. Nici n-am sim ¸tit ca ın acea zi facusem 160 de kilometri cu bicicleta! ˆ In mai 1947 s-a ¸tinut la Milano primul ˘ ˘ congres de dupa razboi, la care au asistat aproximativ 700 de persoane, inclusiv ˘ fra ¸ti care supravie ¸tuisera persecu ¸tiei fascisˆ ˘ te. Cine crede ¸ti ca a ¸tinut cuvantarea de bo˘ ˆ tez? Giuseppe Tubini, caruia ıi depusesem

˘ ˆ ˘ marturie ın lagarul de refugia ¸ti si ¸ care era ˆ el ınsusi ¸ candidat la botez!

Tot atunci, am avut privilegiul de a face ˘ cunostin ¸ta cu fratele Nathan Knorr, de la ¸ ˆ Betelul din Brooklyn, care ne-a ıncurajat pe ˘ mine si ¸ pe Giuseppe sa ne punem la dispo˘ ˆ ˘ ˆ zi ¸tia lui Iehova. Am hotarat deci sa ıncep ˆ ˘ serviciul cu timp integral ın luna urmatoaˆ ˆ ˘ re. Cand m-am ıntors acasa, le-am vorbit ruˆ ˘ ˘ delor despre decizia mea. Au ıncercat sa ma ˘ ˘ descurajeze, dar n-au reusit, ¸ asa ¸ ca dupa o ˘ ˆ luna am ınceput serviciul la Betelul din Mi˘ lano. Aici slujeau doua cupluri de misionari — Giuseppe si ¸ Angelina Romano si ¸ Carlo si ¸ Costanza Benanti —, precum si ¸ Giuseppe Tubini. ˘ ˘ Dupa o luna de serviciu la Betel, am fost numit supraveghetor de circumscrip ¸tie.

Eram primul supraveghetor de origine ita˘ liana. Fratele George Fredianelli, primul miˆ sionar venit din Statele Unite, ın 1946, se ˆ ˘ ˘ afla deja ın lucrarea itineranta. Dupa ce m-a ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ instruit cateva sˆ aptamani, m-a lasat sa ma ˘ descurc singur. Imi amintesc cu drag ca prima congrega ¸tie pe care am vizitat-o a fost ˘ ˆ ˘ Faenza. Imagina ¸ti-va! Pana atunci nu ¸tinuˆ sem nicio cuvantare. Cu toate acestea, am ˘ ˆ reusit ¸ sa-i ıncurajez pe cei prezen ¸ti, inclusiv ˘ ˆ ˘ pe mul ¸ti tineri, sa ınceapa serviciul cu timp ˆ integral. Mai tarziu, unii dintre acei tineri ˘ au primit mari responsabilita ¸ti teocratice. ˆ Asa ¸ a ınceput via ¸ta mea de supraveghetor ˘ ˘ itinerant, o via ¸ta plina de surprize, de ˆ ˘ ˘ schimbari, de greuta ¸ti, dar si ¸ de bucurii. In to ¸ti acesti ¸ ani, surorile si ¸ fra ¸tii mei dragi ˆ ˘ m-au ınconjurat cu multa afec ¸tiune! ˆ ˘ Climatul religios ın Italia postbelica ˘ ˆ Pe atunci, Biserica Catolica ısi ¸ exercita ne˘ stingherita autoritatea. Desi ¸ noua Constituˆ ˆ ˘ ¸tie intrase ın vigoare ınca din 1948, legile fasciste care le interziceau Martorilor lui TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2011

21

ˆ 0 In drum spre Galaad BERNA

¨ Zurich

Arbon

E L V E T¸ I A Como Milano

a ˆ Raul A dd

Cu Giuseppe la Galaad

Steinach

Castione Andevenno

Faenza

˘ ˆ Iehova sa predice nu au fost anulate decat ˆ ın 1956. Deseori, din cauza presiunilor exercitate de cler, congresele de circumscrip ¸tie ˆ ˆ ˘ erau ıntrerupte. Alteori ınsa eforturile dis˘ ˆ perate ale preo ¸tilor dadeau gres.¸ Asa ¸ s-a ınˆ ˆ ˘ tamplat si ¸ ın 1948, la Sulmona, un orasel ¸ din centrul Italiei. ˆ Congresul se ¸tinea ıntr-un teatru. Sala era ˘ arhiplina, fiind prezente 2000 de persoane, ˘ un numar impresionant pentru acel timp, ˆ ˆ ˆ cand ın Italia nu erau decat 500 de proclamatori. Eu eram presedintele sesiunii de du¸ ˘ ˘ minica diminea ¸ta, iar Giuseppe Romano ¸tiˆ nea discursul public. La sfarsitul discursului, ¸ ˆ ˘ un tanar, sus ¸tinut de doi preo ¸ti care voiau ˘ ˘ ˘ ˆ sa creeze confuzie, a sarit pe scena si¸ a ın˘ ˘ ceput sa ¸tipe. I-am spus imediat: „Daca ai ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ceva de zis, ınchiriaza o sala si¸ n-ai decat sa ˘ spui acolo ce vrei“. Urletele lui nu au facut nicio impresie asupra celor prezen ¸ti, care si-au exprimat dezaprobarea acoperindu-i ¸ ˆ ˘ vocea prin cuvintele lor. Atunci, tanarul a ˆ ˘ ˘ ˘ coborat de pe scena si¸ s-a facut nevazut. ˆ ˘ ˘ ˘ In acele timpuri nu era usor ¸ sa calatoresti. ¸ Uneori, de la o congrega ¸tie la alta, mergeam pe jos, cu bicicleta, cu autobuze vechi si ¸ ticˆ ˘ site de oameni sau cu trenul. Cateodataˆ dorˆ ˆ meam ın ateliere sau ın grajduri. Intruˆ ˘ ˆ cat razboiul abia se ıncheiase, majoritatea 22

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2011

˘ ˆ ˘ ˘ italienilor traiau ın saracie. Fra ¸tii erau pu ¸tini la ˘ numar si ¸ aveau condi ¸tii de trai modeste. Cu toate ˆ acestea, via ¸ta ın serviciul ˘ lui Iehova era frumoasa!

ITALIA ROMA Sulmona

Ventotene

Particip la Scoala Galaad ¸ ˆ In 1950, eu si ¸ Giuseppe Tu˘ ˘ bini am fost invita ¸ti sa urmam cursurile celei de a 16-a clase a Sco¸ lii Galaad. Mi-am dat seama chiar de ˆ ˘ ˘ ˆ la ınceput ca nu-mi va fi usor ¸ sa ın˘ ˘ ˘ va ¸t limba engleza, dar am facut tot ˘ ˆ ce-am putut. Trebuia sa citim ın engle˘ ˘ za toata Biblia. Pentru a exersa citirea cu ˘ voce tare, peste masa de ˆ eu saream uneori ˆ ˘ ˆ pranz. In cele din urm a, mi-a venit randul ˆ ˘ ˘ ˘ sa ¸tin o tema. Imi amintesc si ¸ astazi cuvinˆ tele instructorului: „In ce priveste ¸ gestica si ¸ entuziasmul, te descurci de minune, dar din ˆ engleza ta nu se ın ¸telege mai nimic!“. Am terminat, totusi, Eu si ¸ cu bine Scoala. ¸ ¸ Giuˆ ˘ seppe am fost repartiza ¸ti ın Italia. Datorita ˘ instruirii primite, am putut sa le slujim mai bine fra ¸tilor. ˆ ˘ ˘ In 1955 m-am casatorit cu Lidia. Cu sap¸ ˆ ˆ te ani ınainte, cand s-a botezat, chiar eu ¸tiˆ ˘ nusem cuvantarea de botez. Tatal ei, Domenico, fusese persecutat de regimul fascist si ¸

˘ La nunta noastra Scumpa mea so ¸tie ˘ ˆ ımi este alaturi de peste 55 de ani

ˆ trimis ın exil timp de trei ani. Acest frate ˘ ˘ drag a reusit copii sa ¸ sa-si ¸ ajute to ¸ti cei sapte ¸ ˘ accepte ˆ adevarul. Si ¸ Lidia a luptat pentru ˘ adevar. Inainte de a ni se recunoaste ¸ drepˆ tul de a predica ın mod liber, ea a fost de ˘ ˆ ˘ trei ori adusa ın fa ¸ta instan ¸tei. Dupa sase ani ¸ ˘ ˘ ˘ de la casatorie, s-a nascut primul nostru fiu, ˆ ˘ Beniamino. Apoi, ın 1972, s-a nascut si ¸ Mar˘ ˆ ˆ co. Sunt fericit ca atat ei, cat si familiile lor ¸ ˆ ıi slujesc cu zel lui Iehova. ˘ ˆ Am ramas activ ın serviciul lui Iehova ˆ ˆ In to ¸ti acesti ¸ ani ın care le-am slujit cu bucurie altora, am avut parte de experien ¸te ˆ de neuitat. De exemplu, la ınceputul anilor ’80 ai secolului trecut, socrul meu i-a scris presedintelui de atunci al Italiei, Sandro ¸ ˆ Pertini. In timpul dictaturii fasciste, ei fuse˘ ˆ sera amandoi trimisi ¸ pe insula Ventotene, unde erau exila ¸ti presupusii ai re¸ dusmani ¸ ˆ gimului. Socrul meu a cerut o ıntrevedere ˘ ˆ cu el, pentru a-i depune marturie. L-am ınˆ ˆ so ¸tit la ıntalnirea cu presedintele.

Spre sur¸ ˘ ˘ prinderea noastra, acesta ne-a primit cu cal˘ ˆ ˘ dura si ¸ chiar l-a ımbra ¸tisat ¸ pe socrul meu. ˘ Apoi am stat de vorba despre convingerile ˆ noastre si ¸ i-am dat cateva publica ¸tii. ˆ ˘ ˆ In 1991, dupa 44 de ani ın care am vizi˘ ˆ tat congrega ¸tii din toata Italia, am ıntrerupt

˘ ˆ ˘ lucrarea itineranta. In urmatorii patru ani, ˘ am fost custodele unei sali de congrese. ˆ ˘ Apoi m-am ımbolnavit grav si ¸ am fost ne˘ ˘ voit sa renun ¸t la unele activita ¸ti teocratice. ˘ ˘ Totusi, ¸ prin bunatatea nemeritata a lui Ieˆ ˘ ˆ hova, sunt ınca ın serviciul cu timp inte˘ ˘ ˘ ˘ gral. Ma straduiesc sa anun ¸t vestea buna si ¸ chiar conduc mai multe studii biblice. Fraˆ ˘ ˘ sunt plin de verva ¸tii ımi spun ca si ¸ acum ˆ ˆ ˆ ˘ cand ¸tin cuvantari! Ii mul ¸tumesc lui Ieho˘ ˆ va ca nu mi-am pierdut vigoarea, ın pofida ˆ varstei. ˘ ˆ ˘ Teama de moarte m-a urmarit ınca din ˘ ˘ copilarie, dar cunostin ¸ta exacta din Biblie ¸ ˘ mi-a insuflat speran ¸ta de a trai vesnic, da, ¸ ˘ ˘ speran ¸ta de a ma bucura de ‘via ¸ta din bel˘ sug’ (Ioan 10:10). Astept cu nerabdare lu¸ ¸ ˘ ˆ mea noua, ın care vor domni pacea, siguran ¸ta si ¸ fericirea. Iehova ne va coplesi ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ atunci cu binecuvantari! Toata onoarea sa-i ˘ ˘ fie adusa Creatorului nostru iubitor, al ca˘ ˘ rui nume avem privilegiul sa-l purtam!

(Ps. 83:18) TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2011

23

CE ESTE ODIHNA LUI DUMNEZEU? ˘ ˆ ˘ „Ramane . . . pentru poporul lui Dumnezeu o odihna de sabat.“ (EVR. 4:9) ˘ ˘ IN primul capitol al cartii ¸ Geneza aflam ˘ ca, pe parcursul a sase zile figurative, ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ Dumnezeu a pregatit pamantul ca locuint¸ a ˘ ˆ pentru oameni. Biblia spune ca la sfarsitul ¸ ˘ ˘ fiecarei ‘zile’, sau perioade, „a fost seara si ¸ a ˘ fost diminea t a“ (Gen. 1:5, 8, 13, 19, 23, 31). ¸ ˆ ˘ Insa cu privire la cea de-a saptea zi citim: ¸ ˆ „Dumnezeu a binecuvantat ziua a saptea si ¸ ¸ ˘ ˆ a sfintit-o, pentru ca ın ea se odihne ¸ste de toa¸ ˘ ta lucrarea sa“ (Gen. 2:3). ˘ ˘ ˆ 2 Sa˘ observam ca verbul folosit ın acest verset este la timpul prezent: Dumnezeu „se ˆ ˘ odihneste“.

De aici ıntelegem ca ziua a sap¸ ¸ ¸ ˘ tea — „ziua“ de odihna a lui Dumnezeu — ˆ ˘ ˆ era ın desfasurare cand Moise a scris Gene¸ ˆ ˆ ˘ ˘ za, ın 1513 ı.e.n. Continua aceasta zi de odih˘ ˆ ˘ na si ¸ ın prezent? Daca da, putem intra si ¸ noi ˆ ˘ ˘ ın ea? Este vital sa cunoastem r aspunsurile ¸ ˆ ˘ la aceste ıntrebari.

D

ˆ „Se odihneste“ Iehova si ¸ ¸ ın prezent? ˆ ˆ ˘ 3 In secolul I e.n, cea de-a saptea zi era ınc a ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ın desfasurare.

Exista doua argumente ın ¸ acest sens. Primul reiese din cuvintele adreˆ ˘ ˘ sate de Isus ımpotrivitorilor sai: „Tatal Meu ˘ ˆ ˘ lucreaza pana acum, si ¸ Eu de asemenea ˆ lucrez“ (Ioan 5:16, 17, Cornilescu, 1996). Impoˆ ˘ trivitorii lui Isus ıl criticau pentru ca vindeca ˆ oameni ın ziua de sabatˆ deoarece considerau ˘ ˘ ˘ vindecarile o munca. Insa Isus le-a explicat ˘ ˘ ˘ ˘ ca si ¸ Tatal sau ‘continua sa lucreze’. Era ca si ¸ ˘ cum le-ar fi zis: ‘Si ¸ eu, si ¸ Tatal meu facem ˘ aceeasi ¸ lucrare. Din moment ce Tatal meu ˆ ˆ 1, 2. a) Ce ın ¸telegem din Geneza 2:3? b) La ce ın˘ ˘ ˆ trebari se va raspunde ın continuare? ˘ ˘ 3. Cum arata Ioan 5:16, 17 ca ziua a ¸saptea nu se ˆ ıncheiase pe timpul lui Isus?

24

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2011

˘ ˘ continua sa lucreze pe parcursul sabatului ˘ ˘ ˆ sau de mii de ani, si ¸ eu am voie sa lucrez ın ˘ ˘ ˆ ziua de sabat’. Asadar, Isus ne ajuta sa ınte¸ ¸ ˘ legem ca marele sabat al lui Dumnezeu, ziua ˆ ˆ a saptea, nu se ıncheiase ın zilele lui.1 ¸ 4 Al doilea argument reiese din ceea ce a scris Pavel cu privire la odihna lui Dumnezeu. Referindu-se la Geneza 2:2, el a spus: ˘ ˘ „Noi, care am manifestat credint¸ a, intram ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ıntr-adevar ın aceasta odihna“ (Evr. 4:3, 4, ˆ 6, 9). Asadar, si ¸ ¸ ın timpul lui Pavel ziua a sap¸ ˆ ˘ ˆ ˘ tea era ın desfasurare.

Dar cat avea sa dure¸ ze ea? ˆ ˆ ˘ 5 Pentru a ın telege cat avea sa mai dureze ¸ ˘ ˘ ˘ aceasta zi de ˆ odihna, sa ne amintim care era scopul ei. In Geneza 2:3 citim: „Dumnezeu ˆ ˆ a binecuvantat ziua a saptea si ¸ ¸ a sfin ¸tit-o“. In ˘ ce sens a sfintit ¸ Iehova aceasta zi? El a ales-o ˆ ˘ pentru a-si ¸ ındeplini scopul cu privire la paˆ ˘ ˆ mant. Iar scopul lui Iehova este ca paman˘ ˘ ˘ tul sa fie locuit de oameni ascultatori care sa ˘ ˘ aiba grija de creatia ¸ sa (Gen. 1:28). Pentru realizarea acestui scop Iehova Dumnezeu si ¸ ˘ Isus Cristos, Domnul sabatului, „lucreaza ˆ ˘ ˘ pana acum“ (Mat. 12:8). Ziua de odihna va ˆ ˘ ˆ ˆ dura pana cand Iehova ısi ¸ va duce la bun ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ Domsfarsit ¸ ¸ scopul, adica pana la sfarsitul niei Milenare a lui Cristos. ˆ 1 Preo ¸tii ¸si levi ¸tii lucrau ın ziua de sabat la templu, ˘ ˆ ˆ ˆ ‘ramanand, totu ¸si, nevinova ¸ti’. Ca Mare Preot ın grandiosul templu spiritual al lui Dumnezeu, ¸si Isus pu˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ tea sa- ¸si ındeplineasca misiunea teocratica, fara sa se ˘ ˆ ˘ faca vinovat de ıncalcarea sabatului (Mat. 12:5, 6).

˘ ˆ 4. Cum reiese din Evrei 4:3 ca ziua a ¸saptea era ın ˘ desfa ¸surare pe timpul lui Pavel? ˘ 5. a) Care era scopul zilei de odihna a lui Dumneˆ ˘ ˆ ˘ zeu? b) Pana cand va dura ziua de odihna a lui Dumnezeu?

˘ ˘ ‘Sa nu urmam exemplul lor de neascultare’ 6 Dumnezeu le-a spus clar lui Adam si Evei ¸ ˘ ˘ ˆ care era scopul sau cu privire la pamant, dar ˆ ˆ ei s-au ımpotrivit acestui scop. Bineınteles, ¸ Adam si ¸ Eva nu au fost singurii care au dat ˘ dovada de neascultare; milioane de oameni le-au urmat exemplul. Chiar si ¸ po¸ israelitii, porul ales al lui Dumnezeu, s-au dovedit de ˘ multe ori neascultatori. Apostolul Pavel i-a ˆ ˆ ˘ avertizat pe crestinii din secolul ıntai ca si ¸ ¸ ei ˘ ˆ ˘ ˘ puteau cadea ın capcana neascultarii: „Sa fa˘ ˘ ˆ ˘ cem deci tot posibilul sa intram ın aceasta ˘ ˘ ˘ ˘ odihna, ca nu cumva cineva sa cada si ¸ sa urmeze acelasi exemplu de neascultare“ (Evr. ¸ ˆ ˘ 4:11). Din cuvintele lui Pavel ıntelegem ca ¸ ˘ ˆ oamenii neascultatori nu vor intra ın odihna lui Dumnezeu. Dar noi? Am putea oare ˘ ˘ ˘ ˆ ajunge sa ne razvratim ımpotriva scopului ˆ ˘ ˘ lui Dumnezeu si ¸ sa nu intram ın odihna sa? ˘ ˘ ˆ Raspunsul la aceasta ıntrebare este foar˘ ˘ ˆ te important. Sa analizam pentru ınceput exemplul negativ al israelitilor si ¸ ¸ motivul ˆ pentru care nu au intrat ın odihna lui Dumnezeu. ˆ „Nu vor intra ın odihna mea“ ˆ ˆ ˘ 7 In 1513 ı.e.n., Iehova i-a dezvaluit sluji˘ torului sau Moise ce scop avea cu israelitii: ¸ ˘ ˆ „Cobor sa-i eliberez din mana egiptenilor si ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ sa-i duc din tara aceea ıntr-o tar ¸ ¸ a buna si ¸ ın˘ ˆ ˘ ˆ tinsa, ıntr-o tar ¸ a ın care curge lapte si ¸ miere“ (Ex. 3:8). Iehova i-a eliberat pe israeliti¸ din ˘ Egipt pentru a face din ei poporul sau, asa ¸ ˆ ˘ cum ıi promisese stramosului lor Avraam ¸ (Gen. 22:17). Dumnezeu le-a dat israelitilor ¸ ˘ un cod de legi pe baza carora s-ar fi putut bucura de pace cu el si ¸ de prietenia sa (Is. ˘ 48:17, 18). Iehova le-a spus israelitilor: „Daca ¸ ˘ ˆ ˆ 6. Ce exemple-avertisment gasim ın Biblie ¸si ce ın˘ ˘ va ¸tam din ele?

7. a) Cu ce scop i-a eliberat Iehova pe israeli ¸ti din Egipt? b) Ce a ¸stepta Iehova de la israeli ¸ti?

˘ veti¸ asculta cu atentie ¸ de glasul meu si ¸ daca ˘ ˆ ˆ veti¸ respecta legamantul meu [cuprins ın ˘ Lege], veti¸ deveni proprietatea mea speciala ˘ ˘ ˆ dintre toate popoarele, fiindca tot pamantul este al meu“ (Ex. 19:5, 6). Prin urmare, pen˘ tru a avea o relatie ¸ privilegiata cu Dumne˘ zeu, israelitii ¸ ar fi trebuit sa asculte de gla˘ sul sau.

8 Ce viata˘ frumoasa˘ ar fi dus israelitii ¸ ¸ ˘ daca ar fi ascultat de glasul lui Iehova! El ˆ le-ar fi binecuvantat recoltele si ¸ turmele si ¸ i-ar fi ocrotit de dusmani.

(Cite ¸ste 1 Regi ¸ ˘ 10:23–27.) Iar Mesia, la venirea lui pe paˆ ˘ ˘ mant, ar fi gasit o natiune Israel prospera si ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ independenta, nu apasata de jugul roman.

Israelul ar fi fost un regat model pentru ce˘ ˘ lelalte natiuni, o dovada vie ca ascultarea de ¸ ˘ ˆ ˘ adevaratul Dumnezeu aduce binecuvantari spirituale si ¸ materiale.

9 Ce privilegiati au fost israelitii! Ei au avut ¸ ¸ ˘ ocazia sa contribuie la realizarea scopului diˆ ˘ vin, ceea ce le-ar fi adus binecuvantari nu ˘ ˆ numai lor, ci si pamantu¸ ¸ tuturor natiunilor ˆ lui! (Gen. 22:18) Totusi, ¸ ca ıntreg, acea ge˘ ˘ ˘ neratie r azvr atit a a desconsiderat scopul lui ¸ Iehova de a face din Israel un regat teocratic ˘ ˆ ˘ ˆ model, ba chiar a vrut sa se ıntoarc ˆ ˘ a ın Egipt! ˘ (Cite ¸ste Numerele 14:2–4.) Insa daca ar fi ˘ facut acest lucru, israelitii ¸ n-ar fi putut lua ˆ parte la ındeplinirea scopului lui Iehova. De ˘ ˆ ˆ fapt, daca s-ar fi ıntors ın sclavia acelui po˘ ˆ por pagan, ei n-ar fi putut respecta Legea ˘ mozaica si ¸ n-ar fi putut beneficia de iertarea ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ pacatelor. Cat de carnala, cat de ıngusta a ˆ ˘ fost gandirea lor! Nu e de mirare ca Iehova a spus despre ei: „M-amˆ dezgustat de ˘ aceasta generatie ¸ si ¸ am zis: «Intotdeauna se ˘ ˘ 8. Ce fel de via ¸ta ar fi dus israeli ¸tii daca ar fi ascultat de Dumnezeu? ˆ ˘ 9, 10. a) De ce era atat de gre ¸sita dorin ¸ta israeli ¸tiˆ ˆ lor de a se ıntoarce ın Egipt? b) Cum ar fi fost afec˘ ˆ ˘ ˆ ˆ tata ınchinarea israeli ¸tilor daca ei s-ar fi ıntors ın Egipt?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2011

25

˘ ˘ ˆ ˆ Ce a trebuit sa faca ıntotdeauna poporul lui Dumnezeu pentru a intra ın odihna Sa?

˘ ˘ ˆ ˘ ratacesc ın inimile lor si ¸ n-au cunoscut caiˆ ˆ le mele». Am jurat deci ın mania mea: «Nu ˆ vor intra ın odihna mea»“ (Evr. 3:10, 11; Ps. 95:10, 11). ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ 10 Vrand sa se ıntoarca ın Egipt, aceasta na˘ ˘ ˘ tiune rebela a aratat ca nu aprecia binecu¸ ˆ ˘ vantarile spirituale. Pentru ei erau mai importante prazul, ceapa si ¸ usturoiul din Egipt. ˆ ˘ ˘ ˘ Cata lipsa de recunostin ¸ t¸ a! (Num. 11:5) La ˘ ˘ fel ca Esau, acesti ¸ razvratiti¸ erau dispusi ¸ ˘ ˘ sa renunte lor spirituala va¸ la mostenirea ¸ ˘ ˆ loroasa pentru o mancare! (Gen. 25:30–32; Evr. 12:16) ˘ 11 Desi majoritatea israelitilor care au pa¸ ¸ ˘ ˘ rasit Egiptul nu au avut credint¸ a, Iehova nu si-a schimbat scopul cu privire la Israel, ci ¸ ˆ ˘ si-a ¸ asupra generatiei ¸ urma¸ ındreptat atentia ˘ toare. Dovedind ascultare, aceasta generatie ¸ ˆ a respectat porunca lui Iehova, a intrat ın ˆ ˘ Tara Promisa si ¸ ¸ a cucerit-o. In Iosua 24:31 ciˆ tim: „Israel i-a slujit lui Iehova ın toate zileˆ ˘ ˆ le lui Iosua si ¸ ın toate zilele batranilor care au ˘ ˘ ˘ ˘ continuat sa traiasca dupa Iosua si ¸ care cu˘ ˘ noscusera toata lucrarea lui Iehova, pe care ˘ o facuse pentru Israel“. ˆ ˘ ˘ 12 Cu timpul ıns a, aceasta generatie ¸ ascul˘ ˆ ˆ tatoare a trecut, ın locul ei ridicandu-se o ge11. Si-a schimbat Iehova scopul din cauza lipsei de ¸ ˘ credin ¸ta a israeli ¸tilor elibera ¸ti din Egipt? Explica ¸ti. ˘ ˘ 12. De unde ¸stim ca adevara ¸tii cre ¸stini din prezent ˆ pot intra ın odihna lui Dumnezeu?

26

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2011

neratie pe Iehova si ¸ care „nu-l cunostea ¸ ¸ nici ˘ lucrarea pe care o facuse el pentru Israel“. ˘ ˘ ˆ Acesti ¸ israeliti¸ „au facut ce este rau ın ochii lui Iehova si ¸ le-au slujit Baalilor“ (Jud. ˘ 2:10, 11). Pentru ei, Tara Promisa nu a fost ¸ ˘ ˆ ˆ „un loc de odihna“, ıntrucat, din cauza ne˘ ascultarii, nu s-au mai bucurat de pace cu Dumnezeu. Pavel a scris cu privire la ei: ˘ ˆ „Daca Iosua i-ar fi dus ıntr-un loc de odih˘ ˘ na, Dumnezeu n-ar mai fi vorbit dupa ace˘ ˘ ˆ ea despre o alta zi. Ramane deci pentru ˘ poporul lui Dumnezeu o odihna de sabat“ (Evr. 4:8, 9). Dar la cine s-a referit Pavel prin expresia „poporul lui Dumnezeu“? La cres-¸ ˆ tinii evrei si ¸ ¸ neevrei. Din cuvintele lui ınte˘ ˆ legem ca si de azi pot intra ın odih¸ crestinii ¸ na lui Dumnezeu.

Unii crestini n-au intrat ¸ ˆ ın odihna lui Dumnezeu ˆ 13 Cand le-a scris crestinilor evrei, Pavel era ¸ ˆ ˘ ıngrijorat pentru ca unii dintre ei nu contribuiau la realizarea scopului lui Dumnezeu. ˆ (Cite ¸ste Evrei 4:1.) In ce sens? Ei continuau ˘ ˘ ˘ sa respecte unele parti¸ din Legea mozaica. E ˘ adevarat, timp de aproximativ 1500 de ani, ˘ ˘ ˘ ˆ israelitii ¸ care voiau sa traiasca ın armonie cu ˘ scopul lui Dumnezeu trebuiau sa respecte ˘ Legea. Totusi, ¸ odata cu moartea lui Isus, ei ˘ ˆ 13, 14. Cum puteau sa intre ın odihna lui Dumnezeu a) israeli ¸tii din timpul lui Moise? b) cre ¸stinii din ˆ ˆ secolul ıntai?

ˆ Putem intra ın odihna lui Iehova ˘ ˘ ˆ daca action ¸ am ın armonie ˘ ˘ cu scopul sau si¸ daca ˘ ˆ respectam ındrumarea ˘ pe care ne-o da prin organizatia ¸ sa

nu se mai aflau sub Lege. Unii crestini nu ac¸ ˆ ˘ ceptau acest lucru, considerand ca anumite ˆ prevederi ale Legii trebuiau respectate ın continuare.1 14 Pavel le-a spus acestor crestini ca˘ Isus ¸ ˘ era superior oricarui mare preot imperfect, ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ca noul legamant era superior legamantului ˘ Legii si ¸ ca templul spiritual al lui Iehova era ˘ ˆ superior templului „facut de maini“ omenesti ¸ (Evr. 7:26–28; 8:7–10; 9:11, 12). Amin˘ ˘ ˆ ˘ tind sabatul saptamanal prevazut de Lege, ˘ ˘ Pavel le-a explicat ca aveau privilegiul sa inˆ ˘ ˘ ˆ tre ın ziua de odihna a lui Iehova: „Ramane deci pentru poporul lui Dumnezeu o odih˘ ˘ ˆ na de sabat. Fiindca cel care a intrat ın odih˘ na lui Dumnezeu s-a odihnit si ¸ el de lucrarile lui, asa ¸ cum s-a odihnit Dumnezeu de ale sale“ (Evr. 4:8–10). Crestinii evrei tre¸ ˘ ˘ ˆ ˆ buiau sa accepte ca, ıncepand cu Penticosta din 33 e.n., Dumnezeu le acorda favoare ˘ ˆ doar celor care manifestau credint¸ a ın Isus Cristos, nu celor care respectau Legea mo˘ zaica. ˆ 15 Ce i-a ımpiedicat pe israelitii ¸ din timpul ˘ ˘ 1 Nu ¸stim daca, dupa Penticosta din 33 e.n., vreun ˘ cre ¸stin evreu a adus jertfe cu ocazia Zilei Ispa ¸sirii. Ofeˆ ˘ ˘ rirea unor astfel de jertfe ar fi ınsemnat o lips a crasa ˆ ˘ ˘ de respect fa ¸ta de jertfa lui Isus. Insa unii cre ¸stini evrei ˘ ¸tineau cu tarie la anumite tradi ¸tii din Lege (Gal. 4:9–11).

˘ ˆ 15. De ce este esen ¸tiala ascultarea pentru a intra ın odihna lui Dumnezeu?

˘ ˆ ˘ lui Moise sa intre ın Tara Promisa? Neascul¸ ˆ tarea. Ce i-a ımpiedicat pe unii crestini con¸ ˘ ˆ temporani cu Pavel sa intre ın odihna lui Dumnezeu? Tot neascultarea. Ei n-au vrut ˘ ˘ ˆ ˘ sa accepte ca rolul Legii se ıncheiase si ¸ ca Ieˆ ˆ ˘ hova ısi ¸ conducea poporul ıntr-o noua directie. ¸ ˘ Cum putem intra astazi ˆ ın odihna lui Dumnezeu ˘ ˘ 16 Niciun crestin adevarat nu crede ca tre¸ ˘ ˘ buie sa respecte Legea mozaica pentru a obˆ tine salvarea. Pavel le-a spus cat se poate de ¸ ˘ ˘ clar crestinilor din Efes: „Prin aceasta buna¸ ˘ ˘ tate nemeritata ati¸ fost salvati, ¸ prin credint¸ a. ˘ ˆ 16, 17. a) Cum pot cre ¸stinii de azi sa intre ın odihˆ na lui Dumnezeu? b) Ce vom analiza ın articolul ur˘ mator?

ˆ ˘ ˘ ˘ Intrebari la care sa meditam ˙ Care a fost scopul zilei a ¸saptea? ˘ ˙ De unde ¸stim ca ziua a ¸saptea este ˆ ˘ ın curs de desfa ¸surare? ˆ ˙ Ce i-a ımpiedicat pe israeli ¸tii din timpul lui Moise ¸si pe unii cre ¸stini ˆ ˆ ˘ ˆ din secolul ıntai sa intre ın odihna lui Dumnezeu? ˘ ˆ ˙ Cum putem intra astazi ın odihna lui Dumnezeu?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2011

27

Si ¸ aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui ˘ Dumnezeu. Nu vine prin lucrari, pentru ca ˘ ˘ ˘ nimeni sa nu aiba motiv de lauda“ (Ef. ˘ ˆ 2:8, 9). Cum pot crestinii de azi sa intre ın ¸ odihna lui Dumnezeu? Iehova a ales ziua a ˘ saptea — ziua sa de odihna — pentru a-si ¸ ¸ ˆ duce la ındeplinire scopul grandios cu priviˆ ˘ ˆ re la pamant. Putem intra ın odihna lui Iehoˆ ˘ ˘ va doar daca ac ¸tionam ın armonie cu acest ˆ ˘ ˘ scop ¸si daca respectam ındrumarea pe care ˘ ne-o da prin organiza ¸tia sa.

ˆ ˘ In schimb, daca am desconsidera sfatu˘ ˘ rile biblice date de sclavul fidel si ¸ prevazator, ˆ ˘ ˆ alegand sa fim independenti, ¸ ne-am ımpotrivi scopului lui Iehova si ¸ am pierde prieteˆ ˘ ˆ nia sa. In urmatorul articol, vom analiza caˆ teva situatii ¸ care ne pot pune la ıncercare ˘ ascultarea fat¸ a de Dumnezeu. De asemenea, vom vorbi despre deciziile pe care le putem ˆ ˘ lua ın astfel de situatii, ¸ decizii care vor arata ˘ ˘ ˆ daca am intrat cu adevarat ın odihna lui Iehova.

17

ˆ AI INTRAT IN ODIHNA LUI DUMNEZEU? ˆ „Cuvantul lui Dumnezeu este viu si ¸ puternic.“ (EVR. 4:12)

ˆ I

˘ ˘ N ARTICOLUL precedent am vazut ca puˆ ˘ tem intra ın odihna lui Dumnezeu daca ˘ ˘ ˘ ˘ dam dovada de ascultare si ¸ daca ac ¸tionam ˘ ˆ ˘ ˆ ın armonie cu scopul sau. Uneori ınsa este ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ greu sa fim ascultatori. Cand aflam ca Ieho˘ ˘ va dezaproba ceva ce noua ne place, am pu˘ ˘ tea avea tendin ¸ta de a ne razvrati. Aceasta ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ dovedeste ¸ ca trebuie sa ınva ¸tam ascultarea, ˘ ˘ ˘ ˘ ca trebuie sa fim ‘gata sa ascultam’ (Iac. ˆ ˘ 3:17). In articolul de fa ¸ta vom vorbi despre ˆ ˆ cateva situa ¸tii care ne pot pune la ıncercare dorin ¸ta de a asculta de Dumnezeu si ¸ de a-i sus ¸tine scopul. ˘ ˆ 1. a) Cum putem intra astazi ın odihna lui Dum˘ ˘ nezeu? b) De ce este greu uneori sa fim ascultatori?

28

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2011

ˆ Cat de usor accep ¸ti sfaturile biblice? ¸ ˘ ˘ Scripturile ne spun ca Dumnezeu vrea sa adune la el „comorile pre ¸tioase ale tuturor ˘ ˆ na ¸tiunilor“ (Hag. 2:7). E adevarat, cand am ˘ aflat adevarul, majoritatea dintre noi am ˘ ˘ ˆ avut de facut multe schimbari ın personalitate pentru a deveni ‘comori pre ¸tioase’.

Dar, din iubire pentru Dumnezeu si ¸ pentru ˘ ˘ ˘ Fiul sau, am fost dispusi s a ne schimb ¸ ˆ am atitudinea si ¸ obiceiurile nepotrivite. In cele ˘ ˘ ˘ din urma, dupa multe rugaciuni si ¸ efor˘ turi, am ajuns sa corespundem cerin ¸telor biblice si ¸ ne-am botezat. (Cite ¸ste Coloseni 1:9, 10.)

2

˘ ˘ ˘ 2, 3. Ce eforturi trebuie sa continuam sa facem ˘ pentru a-i fi placuti¸ lui Iehova?

˘ Totusi, ¸ lupta noastra cu imperfec ¸tiunea ˆ ˆ nu s-a ıncheiat la botez; ea va continua atat ˆ timp cat vom fi imperfec ¸ti. Dar Iehova ne ˘ ˆ promite ca ne va binecuvanta eforturile ˘ ˘ ˘ daca vom persevera si ¸ daca ne vom stradui ˘ ˘ sa-i fim placu ¸ti. ˆ Cand avem nevoie de sfaturi 4 Pentru a ne corecta greselile, trebuie ¸ ˆ ˆ ˘ mai ıntai sa fim constien ¸ti de ele. Ieho¸ ˘ ˘ va ne-ar putea arata ca avem un defect grav de personalitate prin intermediul unei ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ cuvantari ce ne ındeamna la autoanaliza sau printr-un articol profund din literatura ˘ ˘ ˘ ˘ noastra. Dar daca noi nu sesizam ca avem o ˘ ˘ ˆ ˘ problema sau daca nu punem ın practica sfaturile primite, Iehova s-ar putea folosi de un colaborator crestin pentru a ne atrage ¸ aten ¸tia asupra problemei respective. (Cite ¸ste Galateni 6:1.) ˘ 5 Fireste, nu ne este usor sa˘ acceptam sfa¸ ¸ ˘ tul unui om imperfect, chiar dac a manifesˆ ˘ ˘ ta tact si ¸ iubire. Insa Iehova le porunce ¸ste ˘ ˆ ˘ batranilor de congrega ¸tie sa ne corecteze ˆ ˆ „ın spiritul blande ¸tii“, asa ¸ cum reiese din ˘ ˘ Galateni 6:1. Daca acceptam ajutorul lor, ˆ vom deveni si ¸ mai pre ¸tiosi ¸ ın ochii lui Ie˘ ˆ hova. Totusi, ¸ este interesant ca atunci cand ˘ ˘ ne rugam, noi recunoa imediat ca sun¸ ˆ ˘ stem ˆ tem imperfec ¸ti. Insa cand cineva ne atrage aten ¸tia asupra unei greseli, avem tendin ¸ta ¸ ˘ ˆ de a-i minimaliza gravitatea. Poate ca ıncer˘ ˘ ˘ ˆ cam sa ne justificam sau chiar ne ındoim de motiva ¸tiile persoanei respective; sau poate ˘ ˘ ˆ ˘ ca ne deranjeaza modul ın care ne sfatuies-¸ ˘ ˘ te (2 Regi 5:11). Iar daca sfaturile vizeaza un aspect delicat — cum ar fi comportamentul

gresit ¸ al unui membru al familiei, ¸tinuta ne˘ ˘ ˘ potrivita, igiena personala necorespunza˘ toare sau o forma de destindere pe care Ie˘ ˘ hova o uraste ¸ — s-ar putea sa avem o reac ¸tie ˘ ˘ ˘ ˘ dura, care sa ne surprinda si ¸ pe noi si ¸ ˆ sa-l ˘ ˘ ˘ ˘ dezamageasca pe cel care ne sfatuieste. ¸ Insa, ˘ ˘ de obicei, dupa ce ne calmam, recunoastem ¸ ˘ ca sfaturile respective au fost bine-venite.

6 Dupa˘ cum arata˘ si mottoul acestui ar¸ ˆ ticol, cuvantul lui Dumnezeu ‘este puterˆ nic’. Da, cuvantul lui Dumnezeu are pu˘ ˘ terea de a ne schimba via ¸ta! Ne ajuta sa ˘ ˆ facem schimbari ın prezent, ˆ la fel cum ne-a ˆ ˘ ajutat si ¸ ınainte de botez. In scrisoarea sa caˆ tre evrei, Pavel mai spune despre cuvantul ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ lui Dumnezeu ca „patrunde pana acolo ınˆ ˆ cat desparte sufletul de spirit si ¸ ıncheieturi˘ ˘ ˘ ˆ le de maduva lor si ¸ poate sa discearna gandurile si ¸ inten ¸tiile inimii“ (Evr. 4:12). Altfel ˆ ˆ ˘ spus, cand ın ¸telegem ce asteapt a Dumnezeu ¸ ˘ ˘ de la noi, reac ¸tia ˆ noastra va dezvalui ce sunˆ ˘ ˘ tem ın interior. Intreaba-te: Exista uneori o ˘ ˆ diferen ¸ta ıntre ceea ce par a fi („sufletul“) ˆ si ¸ ceea ce sunt ın realitate („spiritul“)? (Ciˆ te ¸ste Matei 23:27, 28.) Gandeste-te cum ai ¸ ˆ ˆ reac ¸tiona ın situa ¸tiile prezentate ın continuare. ˘ Sa ¸tinem pasul cu organiza ¸tia lui Iehova 7 Mul dintre noi stiu pe de rost cuvinte¸ti ¸ ˘ le din Proverbele 4:18: „Cararea celor drep ¸ti ˘ ˘ este ca lumina zorilor a carei stralucire cres-¸ ˆ ˘ ˆ ˘ te pana la miezul zilei“. Aceasta ınseamna ˘ ˆ ˆ ca, ın timp, vom ın ¸telege tot mai bine sco˘ purile lui Iehova si ¸ vom avea o conduita tot ˘ ˘ ˆ ˘ mai placuta ın ochii sai.

˘ 4. Mentiona ti¸ trei modalitati¸ prin care Iehova ne ¸ ˘ sfatuieste. ¸ 5. a) Ce reactii ¸ nepotrivite am putea avea la pri˘ ˘ mirea unui sfat? b) De ce se straduiesc pastorii cres-¸ ˘ tini sa ne ajute?

˘ ˆ ˆ 6. Cum dezvaluie cuvantul lui Dumnezeu „gandurile si inimii“? ¸ ¸ intentiile ˘ 7, 8. a) De ce continuau unii crestini evrei sa res¸ˆ ˘ pecte anumite parti¸ din Lege? b) In ce sens actio¸ ˆ nau ei ımpotriva scopului lui Iehova?

3

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2011

29

˘ ˆ Asa ¸ cum am vazut ın articolul prece˘ dent, dupa moartea lui Isus, multor crestini ¸ ˘ evrei le-a fost greu sa renun ¸te la Legea mo˘ zaica (Fap. 21:20). Desi ¸ Pavel le-a expli˘ cat foarte clar ca nu mai erau sub Lege, unii n-au acceptat argumentele lui inspira˘ te (Col. 2:13–15). Ei credeau, probabil, ca, ˆ ˘ ˘ respectand unele par ¸ti din Lege, ar fi scapat ˘ de persecu ¸tii. Dar Pavel le-a argumentat ca ˆ nu puteau intra ın odihna lui Dumnezeu ˘ ˘ ˆ daca refuzau sa ac ¸tioneze ın armonie cu ˘ ˆ scopul sau, aflat ın curs de realizare (Evr. 4:1, 2, 6).1 (Cite ¸ste Evrei 4:11.) Pentru a fi ˘ aproba ¸ti de Iehova, acei crestini trebuiau sa ¸ ˘ ˆ accepte ca El ısi ¸ conducea acum poporul ˆ ˘ ıntr-o alta direc ¸tie. ˆ ˘ 9 In perioada moderna, clasa sclavului fi˘ ˘ ˘ ˆ del si ¸ prevazator face uneori clarificari ın ˘ privin ¸ta anumitor adevaruri biblice. Aceas˘ ˘ ta n-ar trebui sa ne tulbure, ci ar trebui sa ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ne ıntareasca ıncrederea ın sclavul fidel. Reprezentantul lui — Corpul de Guvernare — ˘ ˘ ˘ considera, uneori, ca este necesar sa clarifi˘ ˆ ce ori sa corecteze anumite explica ¸tii ale ın˘ ˘ ˘ ˘ va ¸taturilor biblice si ¸ nu se re ¸tine sa faca ˘ ˘ schimbarile de rigoare, chiar daca acest lucru l-ar expune la critici. De ce? Deoarece ˘ principala lui preocupare este sa contribuie ˆ la realizarea scopului lui Iehova. Cand se fac ˘ astfel de clarificari, tu cum reac ¸tionezi? (Cite ¸ste Luca 5:39.) ˘ ˆ 10 Sa˘ mai analizam o situa ¸tie. Spre sfarsi¸ ˆ tul secolului al XIX-lea si ¸ ınceputul secolu8

˘ 1 Mul ¸ti conduc atori evrei respectau cu stricte ¸te Le˘ ˆ ˘ ˆ ˘ gea mozaica. Insa cand a aparut Mesia, ei nu l-au ˆ ˆ acceptat, ac ¸tionand astfel ımpotriva scopului lui Iehova.

˘ ˆ 9. Ce atitudine trebuie sa avem cand se fac clari˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ficari ın privinta ¸ anumitor ınvat¸ aturi biblice? ˆ ˘ ˘ ˆ 10, 11. Ce ınvat¸ am din modul ın care au reactio¸ nat unii la noile metode de predicare recomandate de sclavul fidel?

30

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2011

ˆ lui al XX-lea, unii Studen ¸ti ın Biblie care ˘ erau buni oratori considerau ca modalita˘ tea cea mai eficienta de a predica era aceea ˆ ˘ ˘ ˘ de a ¸tine cuvantari. Lor le placea mult sa ˘ ˆ ˆ vorbeasca ın public, iar unii chiar tanjeau ˘ ˆ ˆ sa fie adula ¸ti. Totusi, ¸ mai tarziu s-a ın ¸teles ˘ ˘ ca Iehova vrea ca poporul lui sa participe la ˘ forme diferite ale predic arii, inclusiv lucra˘ ˘ ˆ ˘ rea din casa-n casa. Insa unii dintre acesti ¸ ˘ ˆ oratori au refuzat categoric sa ıncerce me˘ tode noi. Ei pareau oameni spirituali, dediˆ ˘ ˘ ca ¸ti trup si ¸ suflet Domnului. Insa adevara˘ tele lor inten ¸tii si ¸ motiva ¸tii au iesit ¸ la iveala ˆ cand sclavul fidel a explicat scopul lui Iehova cu privire la lucrarea de predicare. Iehova nu a aprobat atitudinea lor si ¸ nu i-a bineˆ ˘ ˘ cuvantat. Rezultatul? Ei au parasit organiza ¸tia lui Iehova (Mat. 10:1–6; Fap. 5:42; 20:20). ˆ ˘ ˘ 11 Aceasta nu ınseamn a ca fra ¸tilor loiali ˘ ˆ le-a fost usor ¸ ˆ sa predice ın public, mai ales ˆ ˘ ˘ la ınceput. Insa au dat dovada de ascultare. ˆ Cu timpul, ei si-au ınvins temerile si ¸ ¸ emoˆ ¸tiile, iar Iehova i-a binecuvantat din belsug. ¸ ˆ Dar tu? Cum reac ¸tionezi cand sclavul fidel ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ si ¸ prevazator ı ¸ti spune sa ıncerci metode de predicare noi, care ¸ti se par dificile? Dai do˘ vada de ascultare? ˆ Cand cineva drag ˆ ˘ ˘ ıl paraseste ¸ pe Iehova ˘ ˘ ˆ ˘ 12 Far a ındoiala, cu totii ¸ suntem de ˘ ˘ acord ca, pentru a-i fi placuti¸ lui Iehova, ˘ trebuie sa fim curati¸ din punct de vedere fizic, ¸ spiritual. (Cite ¸ste Tit 2:14.) ˆ ˘ moral si ˘ ˘ ˘ Insa uneori este greu sa ne pastram loialiˆ ˘ tatea ın toate aceste aspecte. Sa presupu˘ ˘ nem, de pilda, ca unicul fiu al unui cuplu ˘ ˘ ˘ de crestini exemplari paraseste ¸ ¸ adevarul. ˘ ˘ 12, 13. a) De ce porunceste ¸ Iehova ca pacatosii ¸ ˘ ˘ care nu se caiesc sa fie exclusi? ¸ di¸ b) Cu ce situatie ˘ ˘ ˘ ficila se confrunta unii parinti¸ crestini? ¸

˘ Parin ¸tii sunt distru ¸si!

ˆ ˆ ˘ ˘ Intrucat alege „placerea trecatoare ˘ ˆ a pacatului“ ın locul relatiei cu Ie¸ ˘ ˘ ˆ ˘ hova si ¸ sai, tanarul res¸ cu parintii pectiv este exclus din congregatie ¸ (Evr. 11:25). ˘ 13 Parin ¸tii sunt distrusi! ¸ Desigur, ei ˘ cunosc porunca Bibliei: „Sa nu mai ˘ ave ¸ti legaturi cu cineva numit frate care este un fornicator sau un om lacom sau un idolatru sau unul care ˘ insulta sau un be ¸tiv sau un extorca˘ tor! Cu un astfel de om nici macar ˘ ˆ ˘ sa nu manca ¸ti!“ (1 Cor. 5:11, 13). Paˆ ˘ rin ¸tii ın ¸teleg, de asemenea, ca terme˘ nul „cineva“ din acest verset se refera si ¸ la membrii familiei care nu locuiesc cu ei. Toˆ tusi, ¸ ısi ¸ iubesc foarte mult fiul si ¸ ar putea ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ gandi: „Cum putem sa ne ajutam baiatul sa ˆ ˘ ˘ se ıntoarca la Iehova daca rupem aproape ˘ ˘ orice legatura cu el? Oare nu l-am ajuta mai ˘ ˆ ˘ bine pastrand legatura?“.1 ˘ 14 Stim ca suferi ¸ti mult, dragi fra ¸ti si ¸ ¸ suˆ ˘ rori care sunte ¸ti ın aceasta situa ¸tie! Voi a ¸ti ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ vrut, fara ındoiala, sa-l ajuta ¸ti, dar nu pute ¸ti ˆ decide ın locul lui. Fiul vostru are liber-ar˘ bitru si ¸ a ales sa nu respecte normele Bibliei, ˆ ˘ ˆ ındepartandu-se de voi si ¸ de fra ¸tii de cre˘ ˆ ˆ ˘ din ¸ta. In ¸telegem cat de greu va este!

15 Dar ce ve face? Ve asculta de porun¸ti ¸ti ˘ ca lui Iehova? Sau ve ¸ti considera ca pute ¸ti ˆ vorbi des cu el invocˆand rezolvarea unor probleme de familie? Inainte de a lua o ho˘ ˆ ˆ tarare, ¸tine ¸ti cont de modul ın care prives-¸ te Iehova lucrurile. El vrea ca organiza ¸tia lui ˘ ˘ ˆ 1 Vezi cartea „Pastra ¸ti-va ın iubirea lui Dumnezeu“, paginile 207–209.

˘ ˆ ˘ ˘ ˘ 14, 15. Ce hotarare trebuie sa ia parintii ¸ al caror copil este exclus?

˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sa ramana curata si ¸ sa-i ajute pe pacatosi ¸ sa se corecteze. Cum pute ¸ti sus ¸tine acest scop al lui Iehova?

16 Aaron, fratele lui Moise, a trecut ˘ printr-o situatie ¸ extrem de dureroasa. Fiii ˘ ˆ sai, Nadab si ¸ Abihu, au adus ınaintea lui Iehova foc nepermis, iar Iehova i-a pedep˘ ˆ sit cu moartea. Imaginati-v ¸ a cat de mult ˘ trebuie sa fi suferit Aaron! El nu mai pu˘ ˘ ˘ ˘ tea sa-si ¸ vada fiii si ¸ sa vorbeasca cu ei! Mai ˆ ˆ ˆ ˘ mult decat atat, ganditi-v ¸ a ce au simtit ¸ Aaˆ ron si ¸ fiii lui fideli cand Iehova le-a porun˘ ˘ ˆ ˘ cit: „Nu va lasati¸ capul neıngrijit si ¸ nu va ˆ sfasia [din cauza durerii], ca ¸ ti¸ vesmintele ¸ ˘ ˘ ˆ sa nu muriti¸ si ca [Iehova] sa nu se manie ¸ ˆ pe ıntreaga adunare“ (Lev. 10:1–6). Mesaˆ ˘ jul este cat se poate de clar: Iubirea fat¸ a de ˘ ˆ ˘ Iehova trebuie sa fie mai puternica decat ˘ iubirea fat¸ a de membrii infideli ai familiei! ˆ 17 In prezent, Iehova nu-i mai executa˘ ˆ ˆ ˆ ˘ imediat pe cei care ıi ıncalca legile. In ma˘ ˘ rea sa iubire, el le da posibilitatea sa se ˆ ˘ ˘ 16, 17. Ce ınvat¸ am din exemplul lui Aaron?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2011

31

˘ ˘ caiasca de faptele lor rele. Dar ce simte Ieˆ ˘ hova cand parintii ¸ unui copil care a fost ˆ ˘ exclus ıi nesocotesc porunca, gasind pre˘ ˘ texte sa vorbeasca des cu acesta? ˆ ˆ 18 Mul dintre cei care s-au ıntors ın con¸ti ˘ ˘ ˆ ˆ grega ¸tie recunosc ca un rol hotarator ın ˘ reintegrarea lor l-a avut atitudinea ferma a ˆ rudelor si ¸ a prietenilor. De exemplu, ın recomandarea de reintegrare a unei tinere, ˘ ˆ ˘ batranii au scris ca ea si-a schimbat modul ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ de via ¸ta, „ın parte, datorita fermita ¸tii cu care fratele ei a respectat porunca lui Iehova referitoare la cei exclusi“.

Atitudinea lui ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ „a ajutat-o sa-si ¸ doreasca sa se ıntoarca ın congrega ¸tie“.

19 Asadar, ce trebuie sa˘ facem? Trebuie sa˘ ¸ ˘ ˘ ˘ luptam cu tendin ¸ta noastra imperfecta de a ˘ ˘ ne razvrati si ¸ de a nu respecta sfaturile Bi˘ ˘ bliei! Sa fim absolut convinsi ¸ ca tot ce ne ˘ spune Iehova sa facem este spre binele nostru! ˆ ˘ 18, 19. Ce binecuvantari vor avea familiile care ˘ respecta instructiunile lui Iehova cu privire la cei ¸ exclusi? ¸

˘ ˘ Sa nu rat am scopul. . . ˘ ˙ Ce trebuie sa facem pentru a intra ˘ ˆ astazi ın odihna lui Dumnezeu? ˘ ˘ ˘ ˆ ˙ Ce legatura exista ıntre scopul lui ˘ Dumnezeu si¸ dispozitia ¸ noastra de a accepta sfaturile biblice?

ˆ „Cuvantul lui Dumnezeu este viu“ ˆ ˆ Cand Pavel a scris „cuvantul lui Dumnezeu este viu“, el nu s-a referit la Biblie, ˆ Cuvantul scris al lui Dumnezeu.1 Contextul ˘ ˘ arata ca Pavel se referea la promisiunile lui ˘ ˘ ˘ Dumnezeu. Pavel voia sa spuna ca Dumne˘ ˆ zeu nu-si ¸ uita promisiunile, asa ¸ cum El ınsusi ¸ a declarat prin intermediul profetului ˆ ˆ Isaia: „Cuvantul meu . . . nu se va ıntoarce ˘ ˘ ˆ la mine fara rezultat, ci . . . va reusi ¸ ın lucrul pentru care l-am trimis“ (Is. 55:11). ˘ ˘ Trebuie deci sa avem rabdare deoarece ˆ Dumnezeu nu-si ¸ ındeplineste ¸ promisiunile ˆ ˘ ˘ cand dorim noi. Sa fim siguri ca el conti˘ ˘ ˘ nua ‘sa lucreze’ la realizarea scopului sau!

(Ioan 5:17) ˆ ˆ ˘ 21 Mul ¸ti fra ¸ti si ¸ surori ın varsta din ‘maˆ rea mul ¸time’ ıi slujesc lui Iehova cu fidelitate de zeci de ani (Rev. 7:9). Desi ¸ nu s-au ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ asteptat sa ımbatraneasca ın aceasta lume ¸ ˘ ˆ rea, ei nu se lasa dobora ¸ti de descurajare (Ps. ˘ 92:14). Ei sunt ferm convinsi ¸ ca promisiuˆ nile lui Iehova sunt demne de ıncredere! ˆ ˆ Ele se vor ımplini negresit ¸ deoarece cuvantul lui Dumnezeu este viu! Iehova ‘lucrea˘ ˆ za’ pentru a si ¸ le duce la bun sfarsit. ¸ Da, el ˘ ˘ ¸tine foarte mult la scopul sau si ¸ se bucura ˘ ˆ ˘ ˆ vazand ca acest scop este preocuparea ganˆ durilor noastre. In timpul acestei zile de ˘ ˆ odihna — ziua a saptea — nimic nu-l va ım¸ ˘ ˆ ˘ piedica pe Iehova sa-si ¸ duca la ındeplinire ˘ ˘ ˆ scopul! El stie ca poporul sau, ˆ ca ıntreg, va ¸ ˘ ˘ continua sa sus ¸tina acest scop. Il sus ¸tii si ¸ tu? ˆ Ai intrat ın odihna lui Iehova?

20

˙ Ce situatii ¸ ne-ar putea pune ˆ ˘ la ıncercare ascultarea fat¸ a de poruncile lui Iehova, dar de ce ˘ ˘ este vital sa ascultam?

ˆ 1 In prezent, Dumnezeu ne vorbe ¸ste prin intermeˆ ˘ diul Cuvantului sau scris, Biblia, care are puterea de a ne schimba via ¸ta. Astfel, afirma ¸tia lui Pavel din ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Evrei 4:12 se aplica ın egala masura ¸si la Biblie.

˘ ˘ ˙ Care sunt cele doua aplicari ale textului din Evrei 4:12?

˘ ˘ 20. Care sunt cele doua aplicari ale textului din Evrei 4:12 (vezi nota de subsol)? ˆ ˆ ˘ 21. Cum ıi ıncurajeaza Evrei 4:12 pe fratii ¸ si ¸ pe suˆ ˆ ˘ rorile ın varsta din ‘marea multime’? ¸

www.watchtower.org

w11 07/15-M