8 s

34567 15 AUGUST 2011

E D I T¸ I E D E S T U D I U ARTICOLE DE STUDIU: 26 septembrie — 2 octombrie

ˆ Ei ıl asteptau pe Mesia ¸ PAGINA 8

ˆ ˘ C ANTARILE: 116, 30

3—9 octombrie

˘ Ei l-au gasit pe Mesia!

PAGINA 12

ˆ ˘ C ANTARILE: 109, 5

10—16 octombrie

˘ Iehova, „Dumnezeul care da pace“ PAGINA 23

ˆ ˘ C ANTARILE: 39, 76

17—23 octombrie

˘ ˘ Sa promovam pacea PAGINA 27

ˆ ˘ C ANTARILE: 53, 73

34567

15 AUGUST 2011

˘ ˘ SCOPUL REVISTEI TURNUL DE VEGHE este sa-i aduca onoare lui Iehova Dumnezeu, Domnul Suveran al ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ universului. A ¸sa cum un turn de veghe din vechime ıi permitea cuiva sa vada pana departe, aceasta ˘ ˘ revista prezinta semnifica ¸tia evenimentelor mondiale din perspectiva profe ¸tiilor biblice. Ea le aduce ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ mangaiere oamenilor cu vestea buna ca, ın curand, Regatul lui Dumnezeu, un guvern real instaurat ın ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ cer, va pune capat rauta ¸tii ¸si va transforma pamantul ın paradis. Revista ı ¸si ındeamna cititorii sa creada ˆ ˘ ˘ ˘ ın Isus Cristos, care a murit pentru ca noi sa avem via ¸ta ve ¸snica ¸si care este acum Regele Regatului lui ˘ ˘ Dumnezeu. Revista Turnul de veghe, pe care Martorii lui Iehova o publica din 1879, este apolitica ¸si se ˘ bazeaza pe Biblie. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Aceasta publica ¸tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus ¸tinute prin dona ¸tii. Daca nu exista alta indica ¸tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

SCOPUL ARTICOLELOR DE STUDIU

ALTE ARTICOLE: ˘ ˆ 3 Sa folosim cu ıntelepciune ¸ internetul 6 Sugestii pentru ˆ ˆ ınchinarea ın familie si¸ pentru studiul personal )

˘ Scripturile ebraice con ¸tin nenumarate profe ¸tii ˆ mesianice. Analizarea catorva dintre ele ne va ˘ ajuta sa-l recunoa ¸stem pe promisul Mesia. Informa ¸tiile din aceste articole ne vor fi de folos ˆ ˆ ˘ ˆ ın lucrarea de predicare ¸si ne vor ıntari ıncreˆ ˆ derea ın cuvantul profetic al lui Iehova.

ARTICOLELE DE STUDIU 1, 2

PAGINILE 8–16

ARTICOLELE DE STUDIU 3, 4 PAGINILE 23–31 ˘ Unitatea de care se bucura Martorii lui Iehova ˘ ˘ ˘ este unica ¸si nu ar trebui luata niciodata ca pe ˆ ceva de la sine ın ¸teles. Primul articol analizea˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ za cateva exemple biblice din care ınva ¸tam cat ˘ ˆ ˘ de important este sa fim ımpaciuitori. Al doi˘ lea articol arata cum putem promova pacea.

17

ˆ ˘ Intrebari de la cititori

18

ˆ ˘ O ıntrunire istorica

ˆ ˘ 22 Intrebari de la cititori ˘ 32 Va amintiti? ¸

The Watchtower (ISSN 0043–1087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; M. H. Larson, President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201–2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. 5 2011 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany.

Vol. 132, nr. 16 Semimonthly ROMANIAN

˘ Sa folosim ˆ cu ıntelepciune ¸ internetul ˆ ˘ U SECOLE ın urma, inventarea tiparului ˆ a schimbat radical modul ın care oameˆ ˘ ˘ nii comunicau ıntre ei. Un impact asemana˘ tor l-a avut si ¸ internetul. Datorita acestui instrument mondial de comunicare, numit si ¸ „supermagistrala de informatii“, avem acces ¸ la stiri, statistici si ¸ ¸ opinii cu privire la o multitudine de subiecte.

Capacitatea de a comunica este un dar extraordinar pe care l-am primit de la Creatorul nostru. Prin intermediul acestui dar, putem ˘ ˆ ˘ ˘ sa le ımpartasim altora idei si ¸ Ie¸ ¸ informatii. hova Dumnezeu este cel care a comunicat ˘ ˆ primul cu familia umana, explicandu-i cum ˘ ˘ ˘ ˘ putea sa aiba o viat¸ a plina de sens (Gen. ˆ ˘ ˘ 1:28–30). Insa darul comunicarii poate fi foˆ ˆ losit gresit, ¸ asa ¸ cum reiese din cele ıntamplaˆ te la ınceputul istoriei omenirii. Satan i-a dat Evei informatii ¸ total eronate. Ea le-a crezut si ¸ ˆ ˘ ˘ ei, Adam, care a dus i le-a ımpartasit ¸ ¸ si ¸ sotului ˆ ˘ ıntreaga familie umana la dezastru (Gen. 3:1–6; Rom. 5:12).

Dar ce se poate spune despre internet? Desi ¸ ˘ ˘ ˘ ne ofera informatii ¸ valoroase si ¸ ne ajuta sa ˘ economisim timp, internetul poate si ¸ sa ne ˘ dezinformeze, sa ne consume foarte mult ˘ ˘ ˘ timp si ¸ sa ne corupa pe plan moral. Sa vedem

C

ˆ ˆ ın continuare cum ne putem folosi cu ınte¸ lepciune de acest instrument.

Informa ¸tii false ˆ sau demne de ıncredere? ˘ ˘ ˘ ˘ Sa nu consideram niciodata ca toate informatiile de pe internet sunt bune si ¸ ¸ utile. Mo˘ ˘ toarele de cautare pot fi asemanate cu un ˆ grup mare de oameni care culeg neıntrerupt ˘ ciuperci de toate soiurile, comestibile si ¸ otraˆ vitoare, iar apoi le pun ıntr-un singur reci˘ ˘ pient si ¸ ne invita sa ne servim din el. Ce vom ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ face? Vom ıncepe sa mancam din ele fara sa ˆ ˘ le examinam? In niciun caz! Folosindu-se de ˘ un numar imens de calculatoare, motoarele ˘ ˘ de cautare acceseaza miliarde de site-uri si ¸ ˘ ˘ aduna tot felul de informatii, ¸ utile sau dau˘ ˘ ˘ natoare. Trebuie sa manifestam mult discer˘ ˆ ˘ namant pentru a separa, ca sa spunem asa, ¸ ˆ ˘ ˘ graul de neghina si ¸ pentru a nu ne otravi mintea cu informatii ¸ eronate. ˆ ˘ ˘ In 1993, o revista celebra prezenta un deˆ ˆ ˆ sen cu doi caini stand ın fata ¸ unui computer. ˆ ˆ Un caine ıi spune celuilalt: „Pe internet, ni˘ ˆ ˆ meni nu stie ca esti ¸ ¸ caine“. Cu mii de ani ın ˘ urma, Satan, folosindu-se de un sarpe, si-a ¸ ¸ asˆ cuns identitatea pentru a putea „intra ın ˘ ˘ vorba“ cu Eva, asa ¸ cum fac astazi multi¸ TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2011

3

Ce putem face pentru a nu ajunge ˘ victime ale dezinformarii?

oameni pe „chat room-uri“1. Satan i-a spus ˘ Evei ca ea ar fi putut fi la fel ca Dumnezeu. ˘ Astazi, oricine este conectat la internet se ˘ ˘ ˘ ˘ poate da drept expert, fara sa-si ¸ dezvaluie nu˘ mele. Toti¸ sunt liberi sa posteze ce vor: idei, informatii, ¸ fotografii, sugestii etc. ˘ ˘ Sa nu fim creduli, asemenea Evei. Sa fim ˆ rezervati¸ si ¸ circumspecti¸ ˆ ın ce priveste ¸ informatiile de pe internet. Inainte de a le da cre¸ ˘ ˆ ˘ zare, sa ne ıntrebam: 1) Cine a postat acest ˆ material? Are autoritate ın domeniu? 2) De ce a fost postat materialul respectiv? Care sunt intentiile autorului? Ar putea avea pre¸ ˘ judecati? ¸ 3) Din ce surse a luat informatiile? ¸ Pot fi ele verificate?

4) Sunt informa tiile de ¸ ˆ ˆ ˆ actualitate? In secolul ıntai, apostolul Pavel ˘ i-a dat lui Timotei un sfat valabil si ¸ azi: „Paˆ zeste ¸ ferindu-te de vorbi¸ ce ti¸ s-a ıncredintat, ˘ ˆ rile desarte, care profaneaza ce este sfant, si ¸ ¸ ˆ de contradictiile a ceea ce se numeste ¸ ¸ ın mod ˘ fals «cunostin ¸ t¸ a»“ (1 Tim. 6:20). ˘ Economiseste ¸ sau consuma timp? ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ Fara ındoiala, cand ıl folosim cu ıntelepciu¸ ˘ ˘ ne, internetul ne ajuta sa economisim timp, ˘ energie si ¸ bani. Putem cumpara foarte repe˘ ˘ ˘ ˘ ˘ de produse fara sa fim nevoiti¸ sa plecam de ˆ ˘ 1 „Chat room“ ınseamna spa ¸tiu de discu ¸tii virtual.

4

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2011

˘ ˆ acasa. Putem economisi bani comparand preturile pe internet. Banking-ul online simpli¸ ˘ ˘ fica viata ¸ multor oameni. Anumite activitati¸ ˘ ˆ financiare pot fi rezolvate la orice ora ın in˘ timitatea si ¸ confortul propriului camin. Internetul ne pune la dispozitie ¸ instrumente ˘ ˘ deosebit de utile cu ajutorul carora putem sa ˘ ˘ ne facem rapid itinerarul unei calatorii, pre˘ ˘ cum si ¸ rezervarile necesare. Putem cauta usor ¸ ˘ numere de telefon, adrese si ¸ rute ce ne ajuta ˘ sa ajungem la destinatie. ¸ Filialele Martorilor ˆ lui Iehova din ıntreaga lume se folosesc de multe dintre aceste servicii pentru a economisi timp, efort si ¸ bani. ˘ ˘ ˘ Dar exista si o latura negativa a internetu¸ lui: este un mare consumator de timp. Pentru unii, internetul nu mai este un instru˘ ˘ ment util, ci o jucarie fascinanta. Ei pierd ˘ ˘ mult timp cu jocuri si ¸ cumparaturi online, cu chat room-uri, e-mailuri si ¸ navigarea pe inˆ ˘ ternet. In final, ajung sa neglijeze ceea ce este mai ˆ important: familia, prietenii si ¸ congregatia. ¸ In plus, utilizarea internetului poate crea ˘ dependent¸ a. De exemplu, un studiu publicat ˆ ˘ ˘ ın 2010 a dezvaluit ca 18,4% din adolescentii ¸ coreeni erau dependenti¸ de internet. Potrivit unor specialisti ¸ germani, „tot mai multe ˆ ˘ femei se plang ca partenerii lor au devenit dependenti¸ [de internet]“. O femeie a afirmat ˘ ca sotul ¸ ei a devenit dependent de internet, ˆ ˘ ˘ ceea l-a influentat ¸ ın rau si ¸ le-a distrus casnicia. ˘ O filiala a Martorilor lui Iehova a primit o ˘ ˘ scrisoare de la un barbat care spunea ca fuse˘ ˘ se „sclavul internetului“. El a marturisit ca, uneori, naviga pe internet 10 ore pe zi. „Ini˘ ˆ tial, nu mi s-a parut nimic gresit ¸ ¸ ın asta. Apoi ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ınsa am ınceput sa asist tot mai rar la ıntruˆ ˆ ˘ ˘ niri si oca¸ ¸ am ıncetat sa ma rog.“ In putinele ˆ ˆ ˘ zii cand mergea la ıntruniri, era nepregatit si ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ and cu nerabdare „sa cu gandul acasa, astept ¸ intre din nou pe net“. Din fericire, el si-a dat ¸ ˆ ˘ ˘ seama cat de grava era situatia si a luat m a¸ ¸

suri pentru a se corecta. Asadar, internetul ne ¸ ˘ ˘ ˘ poate irosi mult timp. Sa avem grija sa nu ˘ ajungem niciodata dependenti¸ de el!

Informa ¸tii utile sau inutile? ˆ In 1 Tesaloniceni 5:21, 22 citim: „Asigu˘ ˘ rati-v ti¸ cu tarie la ce ¸ a de toate lucrurile! Tine ¸ ˘ ˘ este bine! Abtine ¸ ti-v ¸ a de la orice fel de rauta˘ ˘ ˘ te“. Da, trebuie sa ne asiguram ca informatii¸ ˆ ˘ le preluate de pe internet nu ıncalca normele ˆ ˘ ınalte ale lui Dumnezeu si ¸ nu ne pericliteaza ˘ moralitatea. Pe internet exista multe infor˘ matii trebuie sa le evite. De ¸ pe care un crestin ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ exemplu, pornografia este atat de raspandita, ˆ ˆ ˘ ıncat, daca nu suntem atenti, ¸ ne poate prinˆ de foarte usor ¸ ın capcana ei. ˆ ˘ ˘ ˆ Este ıntelept sa ne punem urmatoarea ın¸ ˘ ˘ trebare: „Daca partenerul meu conjugal, pa˘ ˆ rintii ¸ mei sau fratii ¸ de credint¸ a ar intra ın ca˘ mera, as¸ ascunde imediat ceea ce privesc pe ˘ ˘ internet?“. Daca da, este bine sa folosim inˆ ˘ ternetul numai ın prezenta ¸ altora. E adevarat, ˆ internetul a schimbat realmente modul ın ˘ ˆ ˘ ˘ care comunicam sau ın care facem cumpara˘ ˘ turi. Dar la fel de adevarat este si ¸ faptul ca in˘ ˘ ternetul le ofera oamenilor o noua modaˆ litate ‘de a comite adulter ın inima lor’ (Mat. 5:27, 28). ˘ ˘ ˘ Sa apasam sau nu butonul „send“?

Folosirea internetului presupune primirea si ¸ Desi ¸ transmiterea de informatii. ¸ avem libertatea de a primi si ¸ de a transmite informatii, ¸ avem si ¸ responsabilitatea de a ne asigura ˘ ca acestea sunt exacte si ¸ morale. Suntem ab˘ solut siguri ca informatiile pe care le scriem ¸ sau pe care le transmitem sunt exacte? Avem permisiunea de a le transmite altora?1 Sunt ˘ ele utile si ¸ ziditoare? De ce vrem sa le distribuim? Pentru a-i impresiona pe altii? ¸ 1 Acest principiu este valabil ¸si cu privire la fotografii.

De ¸si putem face fotografii pentru uz personal, s-ar putea ˘ ˘ ˆ ˘ sa nu avem voie sa le distribuim, ¸si cu atat mai pu ¸tin sa ˘ ˆ dezvaluim numele ¸si adresa persoanelor care apar ın fotografiile respective.

˘ ˆ La ce ar trebui sa ne gandim ˘ ˆ ınainte de a apasa butonul „send“?

˘ ˆ ˘ Daca este folosit ın mod corespunzator, ˘ e-mailul (poˆ sta ¸ electronica) poate fi o bineˆ ˘ ˘ cuvantare. Insa el poate si ¸ sa ne asalteze cu ˆ ˘ informatii. ınainte de a apasa butonul ¸ Asadar, ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ „send“ („trimite“), sa ne ıntrebam: „Imi bombardez oare cunostin cu stiri de ulti¸ ¸ tele ¸ ˘ ˘ ˆ ma ora sau cu informatii ¸ banale, consumandu-le, probabil, timp pretios?

Cu ce intentii ¸ ¸ ˘ trimit aceste mesaje?

Ce urm aresc de fapt?“. ˆ In trecut, oamenii le scriau rudelor si ¸ prieteˆ ˘ ˘ nilor pentru a le ımpartasi ¸ si ¸ experiente ¸ penˆ tru a-i tine la curent cu ceea ce se petrecea ın ¸ ˘ viata ¸ lor. Oare nu acesta ar trebui sa fie si ¸ ˆ obiectivul nostru cand trimitem e-mailuri? ˘ ˘ Cu sigurant¸ a, noi nu dorim sa le trimitem altora informatii ¸ pe care nu le putem verifica. ˘ Prin urmare, cum ar trebui sa privimˆ inter˘ ˘ netul? Ar trebui sa-l evitam complet? In une˘ le cazuri, da. Barbatul dependent de internet ˘ ˆ mentionat anterior asa ¸ ¸ a facut pentru a-si ¸ ınˆ ˘ ˆ vinge dependenta ¸ dobandita ın ani de zile. Pe ˘ ˆ ˘ de alta parte ınsa, internetul ne poate fi de ˘ ˆ ajutor, cu conditia ¸ sa ıi permitem ‘capaci˘ ˆ ˘ tatii ¸ de gandire sa vegheze asupra noas˘ ˘ ˆ ˘ ˘ tra, iar discernamantului, sa ne ocroteasca’ (Prov. 2:10, 11).

Sugestii pentru ˆ ˆ ınchinarea ın familie si ¸ pentru studiul personal ˆ A INCEPUTUL anului 2009, congregatiile ¸ ˆ Martorilor lui Iehova din ıntreaga lume ˆ au modificat programul ıntrunirilor. Cele ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ doua ıntruniri din timpul saptamanii au fost ˆ ˘ comasate, iar fratii ¸ au fost ındemnati¸ sa folo˘ ˘ ˆ ˆ seasca seara libera pentru ınchinarea ın familie sau pentru studiul personal. Profitati¸ si¸ ˘ ˘ ˘ ˘ voi la maximum de aceasta noua masura? ˆ Unii s-au ıntrebat ce material ar fi potrivit ˘ ˆ ˘ ˆ sa studieze cu ocazia ınchinarii ın familie.

Corpul de Guvernare nuˆ stabileste ¸ un model ˆ pentru toate familiile. Intrucat situatia ¸ dife˘ ra de la caz la caz, capul familiei sau persoa˘ ˘ ˘ nele necasatorite trebuie sa analizeze cum ar ˘ ˘ putea profita cel mai bine de aceasta seara li˘ bera. ˘ ˆ Unii se pregatesc pentru ıntrunirile conˆ ˘ ˆ ˆ gregatiei, ınsa ınchinarea ın familie nu ar tre¸ ˘ ˆ bui sa se rezume la atat. Altii ¸ citesc, analizea˘ ˆ ˘ za sau chiar pun ın scena anumite pasaje din ˆ Scripturi, ındeosebi pentru cei mici. Uneori, ˘ ˘ nu este necesara si ¸ nici de dorit o analiza de ˆ ˘ ˘ ˆ tip ıntrebare-raspuns, ca aceea folosita la ın˘ ˘ trunirile congregatiei.

O atmosfera relaxata ¸ ˘ ˆ favorizeaza discutiile ıncurajatoare si¸ schim¸ ˆ bul de idei, stimuland creativitatea. Astfel, ˆ ˆ ˘ ˘ ınchinarea ın familie va fi placuta si¸ de neuitat.

L

6

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2011

ˆ ˘ ˆ Un tata a trei copii spune: „Inchinarea ın ˘ ˆ familie consta mai ales ın citirea Bibliei. Ciˆ tim cu totii ¸ ınainte capitolele repartizate, iar ˆ copiii ısi¸ aleg pentru cercetare un anumit su˘ biect, pe care ni-l prezinta cu ocazia studiului. Deseori, Michael, care are sapte ani, de¸ ˘ ˆ seneaza ceva sau scrie cateva idei cu propriile ˆ cuvinte, ın timp ce David si¸ Kaitlyn, care au 13, respectiv 15 ani, fac o compunere cu pri˘ vire la o relatare biblica din perspectiva unui ˆ martor ocular. De exemplu, cand am citit ˘ despre Iosif si¸ despre interpretarea data de el visului brutarului si ¸ al paharnicului faraonu˘ lui, Kaitlyn a alcatuit o compunere din perˆ spectiva unui detinut care a asistat la ıntrea¸ ˘ ga scena“ (Gen., cap. 40). ˆ ˘ ˘ Fireste, ¸ ımprejurarile difera de la o persoa˘ na la alta si ¸ de la o familie la alta. Ce este util pentru unii, nu este util pentru altii. ¸ Chena˘ ˘ ˆ ˆ rul alaturat ofera cateva sugestii pentru ınˆ chinarea ın familie sau pentru studiul perso˘ ˘ ˘ ˆ nal. Cu sigurant¸ a, puteti¸ sa va ganditi¸ si¸ la alte idei.

Pentru familiile cu adolescenti: ¸ ˙

˙

Cititi¸ si¸ discutati¸ pe margiˆ ˘ nea car tii ¸ Tinerii se ıntrea˘ ˘ ba — Raspunsuri practice. ˆ ˘ Puneti¸ ın scena situatii ¸ din timpurile biblice (vezi Turnul de veghe din 15 mai 1996, pagina 14, paragrafele 17, 18).

˙

Discutati¸ anumite obiective pe termen scurt si¸ pe termen lung.

˙

Vizionati¸ uneori videocasete sau DVD-uri produse de ˘ organizatia ¸ noastra, apoi comentati-le. ¸

˙

Dezbateti¸ rubrica „Pentru cititorii tineri“ din revista Turnul de veghe.

˘ ˘ Pentru familiile fara copii: ˙

Discutati¸ capitolele 1, 3, ˘ 11–16 ale car tii ¸ Secretul unei familii fericite.

˙

Analizati¸ ideile importante ˘ pe care le-ati¸ gasit la citirea Bibliei. ˘ ˘ Pregatiti-v ¸ a pentru studiul ˆ Bibliei ın congregatie ¸ sau pentru studiul Turnului de veghe. ˘ Vorbiti¸ despre modalitatile ¸ ˘ prin care va puteti¸ extinde serviciul crestin ca familie. ¸

˙

˙

Pentru surorile si ¸ fratii ¸ celibatari sau pentru cei ˘ ale caror familii nu sunt ˆ ˘ ın adevar: ˙

Studiati¸ publicatiile noi, ¸ lansate la congresul de district.

˙

Citi ¸ti Anuarul pe anul curent sau din anii preceden ¸ti. ˘ Face ¸ti cercetari cu privire la ˆ ˘ ˆ ˆ anumite ıntrebari ıntalnite ˆ frecvent ın teritoriul vostru. ˘ ˘ Pregatiti-v ¸ a pentru lucrarea de predicare.

˙

˙

Pentru familiile cu copii mici: ˙

˙

˙

˙

ˆ ˘ Puneti¸ ın scena unele rela˘ tari biblice.

Jucati¸ jocuri de memorie, cum sunt cele de la paginile 30 si¸ 31 ale revistei Tre˘ zi ¸ti-va!. ˆ ˆ ˆ Faceti¸ din cand ın cand ceva original (vezi articolul ˘ „Sa studiem Biblia . . . la ˘ ˘ gradina zoologica!“, din ˘ Trezi ¸ti-va!, 8 martie 1996, paginile 16–19). ˆ Analizati¸ rubrica „In˘ ˘ vata ¸ ti-v ¸ a copiii“ din revista Turnul de veghe.

ˆ EI IL ASTEPTAU PE MESIA ¸ ˆ ˆ ˆ „Poporul era ın asteptare si ¸ ¸ toti ¸ se gandeau ın inima lor ˘ cu privire la Ioan: «Sa fie el Cristosul?».“ (LUCA 3:15)

˘ ˘ ˆ -A LASAT noaptea. Pastorii sunt pe camp ˘ ˆ cu turmele. Deodata, apare un ınger, ˘ ˆ ˘ iar gloria lui Iehova straluceste ¸ˆ ın jur! Pasˆ ˘ ˘ torii ınmarmuresc de frica. Ingerul face o ˘ ˘ proclamatie ¸ uluitoare: „Nu va temeti, ¸ caci ˘ ˘ ˘ ˘ iata ca va anunt¸ vestea buna despre o mare bucurie pe care o va avea tot poporul, fi˘ ˘ ˘ indca . . . vi s-a nascut astazi un Salvator , ˘ care este Cristos Domnul“, adica Mesia. ˘ ˆ ˘ ˆ Pastorii ıl pot gasi peˆ acest copilas¸ ıntr-o ˘ iesle din apropiere. „Ingerului i s-a alatu-

S

ˆ 1. Ce proclama ¸tie face un ınger?

˘ ˘ rat o multime din armata cereasca, lau¸ ˆ ˆ dandu-l pe Dumnezeu si ¸ zicand: «Gloˆ ˆ ˘ rie lui Dumnezeu ın ınaltimi si ¸ ¸ pace pe ˘ ˆ ˘ pamant printre oamenii bunavointei!».“ ¸ (Luca 2:8–14) ˆ ˘ ˘ 2 Bineın teles, pastorii stiau ca „Mesia“, ¸ ¸ ˆ ˘ sau „Cristos“, ınseamna „Unsul“ lui Dumnezeu (Ex. 29:5–7). Dar cum puteau fi si˘ ˘ guri si ¸ ¸ cum puteau sa-i convinga pe altii ˘ ˆ ca pruncul despre care vorbise ıngerul ˘ ˘ urma sa fie adevaratul Mesia? Ei trebuiau ˘ sa studieze profetiile din Scripturile ebrai¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ce si s a urmareasca daca se ¸ ˆ ımplineau cu privire la acest copil.

De ce erau evreii ˆ ın asteptare? ¸ ˆ ˘ 3 Mai tarziu, Ioan Botezatoˆ ˘ rul a ınceput sa predice. Cu˘ vintele si¸ faptele lui i-au facut ˘ ˆ ˘ pe multi¸ sa se ıntrebe daca nu cumva el era Mesia. (Cite ¸ste ˆ ˘ Luca 3:15.) Unii ınteleseser a, ¸ probabil, corect profetia ¸ me˘ sianica despre cele „saptezeci ¸ ˘ ˘ ˆ de saptamani“ si, ¸ prin urmare, ˆ ˘ ˘ stiau cand urma sa apara Me¸ sia. Profetia ¸ spune: „De la iesi¸ ˆ rea cuvantului de restabilire si¸ de reconstruire a Ierusalimuˆ ˘ 2. Ce ınseamna „Mesia“, ¸si cum putea fi el recunoscut? ˆ 3, 4. Cum s-a ımplinit profe ¸tia din Daniel 9:24, 25?

8

ˆ ˘ ˘ lui pana la Mesia, Conducatorul, vor fi sap¸ ˘ ˘ ˆ ˘ te saptamani, precum si¸ saizeci si ¸ ¸ doua de ˘ ˘ ˆ saptamani“ (Dan. 9:24, 25). Multi¸ biblisti ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ considera ca aceste saptamani sunt, de ˘ ˘ ˆ fapt, saptamani de ani. De exemplu, o tra˘ ˆ ducere a Bibliei spune: „Au fost hotarate ˘ ˘ ˆ saptezeci de saptamani de ani“ (Revised ¸ Standard Version). ˘ ˘ 4 Astazi, slujitorii lui Iehova stiu ca cele ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ 69 de saptamani, adica 483 de ani, au ınˆ ˆ ˆ ceput ın 455 ı.e.n., cand regele persan Artaˆ ˘ xerxes l-a ımputernicit pe Neemia sa recon˘ struiasca Ierusalimul (Neem. 2:1–8). Aceste ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ „saptamani“ s-au ıncheiat dupa 483 de ani, ˆ ˆ ın 29 e.n., cand Isus din Nazaret s-a boteˆ zat si¸ a fost uns cu spirit sfant, devenind Mesia (Mat. 3:13–17).1 ˘ ˆ 5 Sa˘ analizam acum cateva dintre multeˆ le profetii ¸ mesianice care s-au ımplinit la ˆ ˘ ˘ nasterea lui Isus, ın primii sai ani de viat¸ a ¸ ˆ ˘ si¸ ın timpul serviciului sau public. Aceste ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ profetii ¸ ne vor ıntari ıncrederea ın cuvantul profetic al lui Dumnezeu si¸ ne vor do˘ ˆ ˘ vedi ca Isus a fost ıntr-adevar mult astepta¸ tul Mesia.

Profe ¸tii cu privire la ˘ ˘ primii sai ani de via ¸ta ˆ 6 Mesia avea sa˘ se nasca˘ ın tribul lui Iuda. ˆ ˆ Pe patul de moarte, ın timp ce ısi¸ binecuˆ vanta fiii, patriarhul Iacob a prezis: „Scepˆ ˘ trul nu se va ındeparta de la Iuda, nici toia˘ gul de conducator dintre picioarele sale, ˆ ˘ pana va veni Silo; si ¸ ¸ de el vor asculta popoarele“ (Gen. 49:10). Multi¸ eruditi¸ evrei din trecut au aplicat aceste cuvinte la Me˘ ˘ ˘ 1 Pentru o analiza detaliata a celor „saptezeci de sap¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ tamani“, vezi capitolul 11 al cartii ¸ Sa acordam aten ¸tie profe ¸tiei lui Daniel!.

ˆ 5. Ce profe ¸tii vom analiza ın continuare? ˆ 6. Cum s-a ımplinit profe ¸tia din Geneza 49:10?

ˆ ˆ sia. Incepand cu domnia regelui David, din tribul lui Iuda, sceptrul (suveranitatea re˘ gelui) si ¸ toiagul de conducator (autoritatea ˘ ˆ ˆ de a porunci) au ramas ın Iuda. „Silo“ ın¸ ˘ ˘ ˘ seamna „Cel al caruia este“ sau „Cel caruia ˆ ˘ ˘ ıi apartine“.

Linia regala a lui Iuda avea sa ¸ ˆ se ıncheie cu Silo, Mostenitorul etern, ¸ ¸ deoarece Dumnezeu i-a spus lui Zedechia, ˘ ˆ ultimul rege al lui Iuda, ca domnia ıi va fi ˘ data celui ce are dreptul legal la ea (Ezec. ˘ 21:26, 27). Dupa Zedechia, Isus a fost ˘ singurul descendentˆ al lui David caruia i s-a promis domnia. Inainte de nasterea lui ¸ ˆ Isus, ıngerul Gabriel i-a spus Mariei: „Iehoˆ va Dumnezeu ıi va da tronul lui David, ta˘ ˘ tal sau. El va domni peste casa lui Iacob ˘ pentru totdeauna si¸ regatul sau nu va ˆ avea sfarsit“ (Luca 1:32, 33). Prin urmare, ¸ Silo este Isus Cristos, un descendent al ¸ lui Iuda si¸ al lui David (Mat. 1:1–3, 6; Luca 3:23, 31–34). ˆ 7 Mesia urma sa˘ se nasca˘ ın Betleem. Profetul Mica a scris: „Tu, Betleeme Efrata, care ˘ esti ¸ prea mic ca sa fii printre miile lui Iuda, ˆ ˘ din tine ımi va iesi¸ cel ce va fi conducator ˆ ˘ ın Israel, a carui origine este din vremuri ˘ stravechi, din zilele timpului indefinit“ ˘ ˘ ˆ (Mica 5:2). Mesia avea sa se nasca ın Beˆ tleemul din Iuda, numit ınainte Efrata. ˘ ˘ Desi¸ Maria, mama lui Isus, si¸ Iosif, tatal sau ˆ adoptiv, locuiau ın Nazaret, ei au mers pen˘ ˆ ˆ tru un recensamant ın Betleem, unde s-a ˘ ˆ ˆ nascut Isus, ın anul 2 ı.e.n. (Mat. 2:1, 5, 6). ˆ ˘ ˘ Ce ımplinire remarcabila a avut aceasta profetie! ¸ ˘ 8 Mesia avea sa˘ se nasca˘ dintr-o fecioara. ˘ 7. Unde s-a nascut Mesia, ¸si de ce este remarcabil acest lucru?

8, 9. a) Ce s-a profe ¸tit cu privire la na ¸sterea lui Meˆ ˘ sia? b) Ce profe ¸tie s-a ımplinit dupa na ¸sterea lui Mesia?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2011

9

(Cite ¸ste Isaia 7:14.) Desi¸ termenul ebraic ´ ˆ ˘ pentru „fecioara“ este betulah, ın Isaia 7:14 ´ ˆ ˘ ˆ apare termenul almah, care ınseamna „ta´ ˘ ˘ ˆ ˘ nara“. Profetul spune: „Tanara [ha almah] ´ ˆ . . . va naste ¸ un fiu“. Cuvantul almah a fost ˆ ˘ folosit si¸ cu privire la Rebeca, ınainte de ca˘ satoria ei (Gen. 24:16, 43). Sub inspiratie ¸ ˘ divina, Matei a folosit termenul grecesc ´ ˆ ˘ ˘ ˆ parthenos, care ınseamna „fecioara“, cand ˘ ˆ a explicat ca Isaia 7:14 s-a ımplinit la nas-¸ ˆ ˆ ˘ terea lui Isus. Atat Matei, cat si¸ Luca afirma ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ca Maria era fecioara cand a ramas ınsarci˘ ˆ nata prin actiunea spiritului sfant (Mat. ¸ 1:18–25; Luca 1:26–35).

9 Dupa˘ na ¸sterea lui Mesia, unii copila ¸si ˘ ˆ ˘ ˆ aveau sa fie uci ¸si. Cu secole ın urma se ınˆ ˘ ˘ tamplase ceva asemanator. Faraonul ordo˘ ˘ ˘ nase ca bebelusii ¸ evrei de sex barbatesc sa ˆ fie aruncati¸ ın Nil (Ex. 1:22). Profetia ¸ din ˘ ˆ ˆ Ieremia 31:15, 16 spune ca Rahela ısi¸ plan˘ ge fiii pentru ca „nu mai sunt“. Bocetele ei ˆ ˘ ˆ se aud pana departe, ın Rama, oras¸ aflat la nord de Ierusalim, pe teritoriul lui Benia˘ ˘ ˘ ˆ min. Matei arata ca aceasta profetie ¸ s-a ımˆ plinit cand regele Irod a poruncit uciderea ˘ ˆ tuturor baieteilor din Betleem si¸ din ımpre¸ ˆ ˘ ˘ jurimile lui, provocand multa suferint¸ a.

(Cite ¸ste Matei 2:16–18.)

10 Mesia avea sa˘ fie chemat din Egipt, ca ˆ ¸si israeli ¸tii din vechime (Os. 11:1). Inainte ˘ ˘ ca Irod sa porunceasca uciderea copilasilor, ¸ ˆ ˘ ˘ un ınger le-a spus lui Iosif si¸ Mariei sa fuga ˆ ˘ ˆ ˘ cu Isus ın Egipt. Ei au ramas acolo „pana ˘ ˆ ˘ la moartea lui Irod, ca sa se ımplineasca ce ˘ spusese Iehova prin profetul sau [Osea], ˆ cand a zis: «Din Egipt l-am chemat pe fiul meu»“ (Mat. 2:13–15). Evident, Isus n-ar fi putut influenta ¸ niciunul dintre evenimen˘ tele prezise cu privire la nasterea si ¸ ¸ copilaria sa. ˆ 10. Cum s-a ımplinit profe ¸tia din Osea 11:1?

10

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2011

ˆ ˆ Mesia ısi ¸ ıncepe serviciul public 11 Calea pentru Unsul lui Dumnezeu ˘ ˘ ˘ ˘ urma sa fie pregatita. Maleahi a prezis ca ˘ ˘ „profetul Ilie“ avea sa deschida calea pen˘ tru Mesia, pregatind inima oamenilor ca ˘ sa-l accepte pe Unsul lui Dumnezeu. (Ciˆ ˘ te ¸ste Maleahi 4:5, 6.) Isus ınsusi¸ a spus ca ˘ acest „Ilie“ era Ioan Botezatorul (Mat. ˘ 11:12–14). Iar Marcu a afirmat ca Ioan a ˆ ˘ ımplinit prin serviciul sau cuvinteleˆ profe˘ tului Isaia (Is. 40:3; Mar. 1:1–4). Insa nu ˘ ˘ Isus a fost cel care a stabilit ca Ioan avea sa ˘ ˘ ˘ faca o lucrare asemanatoare cu a lui Ilie, ci Dumnezeu. Ioan a fost numit de Dumne˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ zeu sa ınfaptuiasca aceasta lucrare si¸ sa-i ˘ ˘ ajute pe evrei sa-l recunoasca pe Mesia. ˘ 12 Mesia avea sa fie recunoscut prin miˆ ˆ ˘ siunea ıncredin ¸tata de Dumnezeu. In sinagoga din Nazaret, orasul ¸ unde crescuse, Isus a citit din sulul lui Isaia si¸ a aplicat ˘ ˘ la propria persoana urmatoarele cuvinte: „Spiritul lui Iehova este peste mine, pen˘ ˘ ˘ tru ca el m-a uns sa le anunt¸ saracilor ves˘ ˘ tea buna, m-a trimis sa le predic captivilor ˘ ˘ eliberarea si¸ celor orbi recapatarea vederii, ˘ ˆ ˘ sa-i pun ın libertate pe cei zdrobiti¸ si¸ sa preˆ ˘ ˘ dic anul de bunavoint¸ a al lui Iehova“. Inˆ ˘ trucat Isus era adevaratul Mesia, a spus pe ˘ ˘ ˆ buna dreptate: „Astazi s-a ımplinit acest ˆ cuvant din Scripturi pe care tocmai l-ati¸ auzit“ (Luca 4:16–21). ˆ ˘ ˘ 13 Mesia avea sa¸si ınceapa serviciul puˆ blic ın Galileea. Cu privire la ‘tara lui Za¸ bulon si¸ tara lui Neftali, Galileea natiuni¸ ¸ ˆ lor’, Isaia a scris: „Poporul care umbla ın ˆ ˘ ˘ ıntuneric a vazut o mare lumina. Peste cei ˘ ˘ 11. Cum a fost pregatita calea pentru Unsul lui Iehova?

12. Prin ce misiune putea fi recunoscut Mesia? ˘ 13. Conform profe ¸tiei lui Isaia, unde avea sa- ¸si ˆ ˘ ınceapa Mesia serviciul public?

ˆ ˆ ˘ care locuiau ın tara umbrei adanci a stra¸ ˆ lucit lumina“ (Is. 9:1, 2). Isus s-a stabilit ın ˆ ˆ Capernaum, ıncepandu-si¸ astfel serviciul ˆ public ın Galileea. Multi¸ evrei din Zabulon si¸ Neftali au beneficiat de lumina ˆ spiritua˘ ˘ la adusa de el (Mat. 4:12–16). In Galileea ˘ Isus a tinut renumita Predica de pe Mun¸ ˆ ˘ te, si-a ¸ ales apostolii, a ınfaptuit primul mi˘ ˆ ˘ racol si, ¸ dupa ınviere, li s-a aratat la peste 500 de discipoli (Mat. 5:1—7:27; 28:16–20; Mar. 3:13, 14; Ioan 2:8–11; 1 Cor. 15:6). Preˆ ˆ ˆ dicand ın ‘tara lui Zabulon si¸ ın tara lui ¸ ¸ ˆ Neftali’, Isus a ımplinit profetia ¸ lui Isaia. ˆ Bineınteles, el a predicat apoi mesajul de¸ ˆ spre Regat ın tot Israelul.

Alte profe ¸tii referitoare la Mesia ˘ ˘ ˆ ˘ Mesia urma sa vorbeasc ˆ a ın ilustrari. ˆ Psalmistul Asaf a cantat: „Imi voi deschide ˆ gura ın proverbe“ (Ps. 78:2). De unde stim ¸ ˘ ˘ ca aceste cuvinte se refera la Isus? Din re˘ latarea lui Matei. Dupa ce a prezentat ilus˘ ˆ trarile ın care Isus a comparat Regatul cu ˘ ˘ ˘ grauntele de mustar si¸ cu plamadeala, Ma¸ ˘ ˘ ˘ tei a spus ca Isus „nu le vorbea fara ilus˘ ˘ ˆ ˘ trˆari“ ca sa ımplineasca profetia ¸ lui Asaf: ˆ ˘ „Imi voi deschide gura ın ilustrari si¸ voi ˆ vesti lucruri ascunse de la ıntemeierea lumii“ (Mat. 13:31–35). Folosirea ‘proverbe˘ lor’, sau a ilustrarilor, a fost una dintre cele mai eficiente metode de predare ale lui Isus.

15 Mesia avea sa˘ poarte suferin ¸tele noastre. Isaia a profetit: ¸ „El a purtat bolile noastre si ¸ a dus durerile noastre“ (Is. 53:4). ˆ ˘ Cand soacra lui Petru a fost bolnava, Isus a vindecat-o. Apoi, el a vindecat si ¸ alti¸ bol˘ navi care au venit acasa la Petru. Matei a ˘ ˘ ˆ aratat ca Isus a ımplinit astfel cuvintele 14

ˆ 14. Cum s-a ımplinit Psalmul 78:2? ˆ 15. Cum s-a ımplinit Isaia 53:4?

profetului Isaia: „El a luat bolile noastre si noastre“ (Mat. ¸ ¸ a purtat suferintele 8:14–17). Aceasta este doar una dintre nuˆ meroasele ocazii ın care Isus i-a vindecat pe bolnavi. ˘ 16 Mesia a facut multe fapte bune, dar ˆ majoritatea oamenilor nu au crezut ın el.

(Cite ¸ste Isaia 53:1.) Apostolul Ioan a scris: ˘ ˆ „Desi¸ [Isus] facuse atat de multe semne ˆ ˆ ˘ ınaintea lor, ei n-au crezut ın el, astfel ca ˆ ˆ s-a ımplinit cuvantul profetului Isaia, care a zis: «Iehova, cine a crezut lucrul auzit de ˘ noi? Si ¸ lui Ie¸ cui i-a fost dezvaluit bratul hova?»“ (Ioan 12:37, 38). Nici pe timpul apostolului Pavel n-au acceptat multi¸ ves˘ ˘ tea buna despre Isus, adevaratul Mesia (Rom. 10:16, 17). ˆ ˘ ˘ 17 Mesia avea sa˘ fie urat fara motiv (Ps. ˘ ˘ ˆ 69:4). Isus a spus: „Daca n-as¸ fi facut ın mij˘ locul lor lucrarile pe care nimeni altul nu ˘ ˘ le-a facut, n-ar avea pacat. Dar acum m-au ˘ ˆ ˆ ˆ vazut si¸ m-au at, atat pe mine, cat si¸ pe ˆ ur ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ Tatal meu. Insa aceasta se ıntampla ca sa ˆ ˘ ˆ ˆ se ımplineasca cuvantul scris ın Legea lor: ˆ ˘ ˘ «M-au urat fara motiv»“ (Ioan 15:24, 25). ˘ ˘ „Legea“ mentionat a aici se refera la Scrip¸ ˆ turile existente ın acea vreme (Ioan 10:34; ˘ 12:34). Din evanghelii reiese ca Isus a fost ˆ ˘ urat mai ales de conducatorii religiosi¸ ˘ evrei. Cristos a spus: „Lumea n-are de ce sa ˘ ˘ ˘ ˘ va urasca pe voi, dar pe mine ma uraste ¸ ˘ ˘ ˘ pentru ca marturisesc despre ea ca faptele ei sunt rele“ (Ioan 7:7).

18 Discipolii au fost absolut convinsi ca˘ ¸ ˆ Isus era Mesia, deoarece el a ımplinit toate profetiile mesianice din Scripturile ¸ ˘ ˘ ˆ 16. Cum a aratat apostolul Ioan ca Isus a ımplinit Isaia 53:1? ˆ 17. Cum s-a ımplinit profe ¸tia din Psalmul 69:4? ˆ ˘ ˘ 18. Cum ne putem ıntari convingerea ca Isus Cristos este Mesia?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2011

11

˘ ebraice (Mat. 16:16). Asa ¸ cum am vazut, ˆ ˆ unele dintre ele s-au ımplinit ın primii ani ai vietii si ¸ lui Isus ¸ pe parcursul serviciului ˆ ˘ ˘ sau public. In articolul urmator vom anaˆ liza si ¸ mesianice. Meditand ¸ alte profetii ˘ ˆ ˘ sub rugaciune la ele, ne vom ıntari con˘ ˘ vingerea ca Isus Cristos este adevaratul ˘ Mesia, Cel numit de Tatal nostru ceresc, Iehova.

˘ Cum a ¸ti raspunde?

ˆ ˙ Ce profe ¸tii s-au ımplinit la na ¸sterea lui Isus? ˘ ˘ ˙ Cum a fost pregatita calea pentru Mesia? ˆ ˙ Cum s-au ımplinit profe ¸tiile din Isaia, capitolul 53?

˘ EI L-AU GASIT PE MESIA! ˘ „L-am gasit pe Mesia.“ (IOAN 1:41) ˘ OAN BOTEZATORUL este cu doi discipoli ˘ ˘ ˆ ˘ ai sai. Vazand ca Isus se apropie, Ioan ex˘ ˘ clama: „Iata Mielul lui Dumnezeu!“. An˘ ˆ ˘ drei si ¸ celalalt discipol ıl urmeaza imediat ˘ ˆ ˘ pe Isus si ¸ raman cu el toata ziua. La un mo˘ ˘ ment dat, Andrei se duce dupa fratele sau, ˆ ˘ ˘ Simon Petru, si ¸ ıi da o veste emo ¸tionanta: ˘ ˆ „L-am gasit pe Mesia“. Apoi merg amandoi la Isus (Ioan 1:35–41).

2 Andrei, Petru si al discipoli cerceteaza˘ ¸ti ¸ ˘ ˘ atent Scripturile si ¸ declara cu convingere cˆ a Isus din Nazaret este promisul Mesia. In ˆ continuare, si ¸ noi vom studia cateva profeˆ ˆ ¸tii mesianice care ne vor spori ıncrederea ın ˆ ˆ ˘ Cuvantul lui Dumnezeu si ¸ ne vor ıntari creˆ din ¸ta ın Unsul lui Iehova. ˘ ˘ ˘ „Iata ca Regele tau vine“ ˆ ˘ 3 Mesia avea sa˘ intre triumfator ın Ierusa˘ lim. Profetul Zaharia a spus: „Bucura-te

I

˘ ˆ ˘ 1. De ce era convins Andrei ca ıl gasise pe Mesia? ˆ ˘ 2. Ce foloase vom avea ın urma analizarii profe ¸tiilor mesianice? ˆ ˆ 3. Ce profe ¸tii s-au ımplinit cand Isus a intrat trium˘ ˆ fator ın Ierusalim?

12

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2011

˘ ˘ foarte mult, fiica Sionului! Striga triumfa˘ ˘ ˘ tor, fiica Ierusalimului! Iata ca regele tau vine la tine! El este drept, da, este salvat; ˘ ˘ ˆ umil si ¸ calare pe un magar, pe manzul unei ˘ ˘ magari ¸te“ (Zah. 9:9). Iar psalmistul a scris: ˆ ˘ ˆ „Binecuvantat sa fie Cel ce vine ın numele lui Iehova!“ (Ps. 118:26). Isus nu ar fi putut dirija ac ¸tiunile mul ¸timii, care si-a manifes¸ ˘ tat spontan bucuria prin strigate deˆ veselie ˆ ˘ si ¸ a ımplinit astfel profe ¸tia biblica. In timp ˘ ce citim relatarea din Matei 21:4–9, sa ne ˘ ˘ ˘ imaginam ca suntem acolo si ¸ ca auzim glasul vesel al mul ¸timii. (Cite ¸ste.)

4 Isus este pre ¸tios pentru Dumnezeu chiar ˘ daca mul ¸ti nu l-au acceptat drept Mesia. Asa ¸ cum s-a prezis, Isus a fost ‘dispre ¸tuit si ¸ socotit un nimic’ de oamenii care nu voiau ˘ ˘ sa accepte dovezile ˆ ˘ ca˘ el era Mesia (Is. 53:3; Mar. 9:12). Insa iata ce a scris psalmistul ˘ sub inspira ¸tie divina: „Piatra pe care au respins-o zidarii a devenit capul unghiului.

De la Iehova a venit lucrul acesta“ (Ps. ˘ 118:22, 23). Isus a men ¸tionat aceasta profeˆ 4. Cum s-a ımplinit Psalmul 118:22, 23?

ˆ Ce profe ¸tii s-au ımplinit ˆ ˘ ˆ cand Isus a intrat triumfator ın Ierusalim?

ˆ ˆ ˘ ¸tie cand a vorbit cu ımpotrivitorii sai, iar Pe˘ ˘ ˆ ˆ tru a aratat ca ea s-a ımplinit ın persoana lui Cristos (Mar. 12:10, 11; Fap. 4:8–11). Isus ˆ ˘ ˘ a devenit, ıntr-adevar, ‘piatra unghiulara de temelie’ a congrega ¸tiei crestine.

Desi ¸ ¸ a fost respins de oamenii lipsi ¸ti de devo ¸tiune ˆ ˘ ˆ sfanta, Isus este ‘pre ¸tios ınaintea lui Dumnezeu’ (1 Pet. 2:4–6).

ˆ ˆ ˘ Dar aceasta se ıntampla ca ˘ ˆ ˘ sa se ımplineasca Scriptu˘ ra: «Cel care se hranea cu ˆ ˘ painea mea si-a ridicat cal¸ ˆ ˆ caiul ımpotriva mea»“ (Ioan 13:18). Profe ¸tia lui David s-a ˆ ˆ ˘ ımplinit cand Iuda l-a tradat pe Isus. ˘ ˘ 6 Trad atorul lui Mesia avea ˘ ˘ sa primeasca 30 de argin ¸ti, pre ¸tul unui sclav! Ciˆ tand cuvintele din Zaharia ˘ ˘ 11:12, 13, Matei a aratat ca ˘ Isus a fost tradat pentru o ˘ suma derizorie. Dar de ce a ˘ spus Matei ca aceste cuvinte ˘ fusesera prezise „prin pro˘ fetul Ieremia“? Se pare ca, ˆ ˆ ˆ ın secolul ıntai, cartea Ieremia era prima dintr-o culegere de scrieri inspirate, din ˘ care facea parte si ¸ cartea Zaharia. (Compa˘ ra cu Luca 24:44.) Iuda nu a cheltuit acei ˆ ˘ bani ob ¸tinu ¸ti prin mars¸ avie, ci i-a aruncat ˆ ˘ ın templu, dupa care s-a sinucis (Mat. 26:14–16; 27:3–10). ˆ ˘ 7 Discipolii lui Mesia urmau sa˘ fie ımpr a ¸s˘ tia ¸ti. Zaharia a scris: ‘Loveste ¸ pastorul si ¸ ˆ ˘ oile turmei vor fi ımprastiate’ (Zah. 13:7). ¸ La 14 nisan 33 e.n., Isus le-a spus discipoli˘ ˆ ˆ lor: „To ¸ti va ve ¸ti poticni ın mine ın noaptea ˘ ˘ aceasta, caci este scris: «Voi lovi pastorul si ¸ ˆ ˘ oile turmei vor fi ımprastiate»“.

Si ¸ ¸ exact ˆ ˆ asa ¸ s-a ıntamplat, deoarece „to ¸ti discipolii ˘ ˘ l-au parasit [pe Isus] si ¸ au fugit“ (Mat. 26:31, 56).

˘ ˘ ˘ Tradat si ¸ parasit ˘ 5 Mesia avea sa˘ fie tradat de un prieten. ˆ David a profe ¸tit: „Omul care era ın pace cu ˆ ˆ ˆ mine, ın care aveam ıncredere si ¸ care manˆ ˘ ˆ ˆ ca painea mea si-a ridicat calcaiul ımpotri¸ ˆ va mea“ (Ps. 41:9). In timpurile biblice, era ˘ ˘ un semn de prietenie ca doi oameni sa maˆ ˆ ˆ ˘ nance paine ımpreuna (Gen. 31:54). Deci Iuda Iscariot a comis cel mai josnic act de ˘ ˘ ˘ ˘ tradare. Referindu-se la tradatorul sau, Isus le-a spus apostolilor: „Nu vorbesc despre ˆ voi to ¸ti. Ii cunosc pe aceia pe care i-am ales.

Acuzat si ¸ lovit ˘ Mesia avea sa fie judecat ¸si condamˆ nat. (Cite ¸ste Isaia 53:8.) In zorii zilei de

˘ 5, 6. a) Ce s-a profe ¸tit cu privire la tradarea lui Meˆ sia? b) Cum s-au ımplinit aceste cuvinte profetice?

ˆ 7. Cum s-a ımplinit Zaharia 13:7? ˆ 8. Cum s-a ımplinit Isaia 53:8?

8

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2011

13

ˆ 14 nisan, Sanhedrinul s-a ıntrunit si ¸ a or˘ donat ca Isus sa fie legat si ¸ predat guvernatorului roman Pon ¸tiu Pilat. Acesta l-a inte˘ ˘ rogat pe Isus, dar nu i-a gasit nicio vina. ˘ Pilat a vrut sa-l elibereze pe Isus, dar mul˘ ˘ ˆ ˘ ¸timea i-a cerut sa-l ¸tintuiasca pe stalp si ¸ sa-l elibereze pe criminalul Baraba. Pentru a-i ˆ face pe plac mul ¸timii, Pilat l-a pus ın li˘ bertate pe Baraba si ¸ a poruncit ca Isus sa ˆ fie biciuit, iar apoi ¸tintuit pe stalp (Mar. 15:1–15). ˘ ˘ ˘ 9 Martori fal ¸si aveau sa depuna marˆ turie ımpotriva lui Mesia. „Niste mar¸ ˘ ˘ ˆ ˘ tori violenti¸ se ridica, ma ıntreaba ce nu stiu“, a prezis psalmistul David (Ps. ¸ 35:11). Asa „preotii ¸ ¸ prin¸ cum se profetise, ˆ ˘ ˘ cipali si ¸ ıntregul Sanhedrin cautau o mar˘ ˆ turie mincinoasa ımpotriva lui Isus, ca ˘ sa-l omoare“ (Mat. 26:59). De fapt, „multi¸ ˘ ˘ ˆ depuneau marturie mincinoasa ımpotri˘ va lui, dar marturiile lor nu se potriveau“ ˆ (Mar. 14:56). Dusmanilor ınversuna ti¸ ai ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ lui Isus le pasa prea putin c a m arturiile ¸ ˘ erau false. Ei voiau cu orice pret¸ sa-l omoare. ˆ 10 Mesia avea sa˘ taca˘ ınaintea acuzatori˘ ˘ lor sai. Isaia a profe ¸tit: „El era greu apasat si ¸ ˘ se lasa asuprit. Totusi deschis gura. ¸ nu si-a ¸ ˆ A fost dus ca o oaie la ınjunghiere si ¸ nu si-a ¸ ˘ ˆ deschis gura, ca o oaie muta ınaintea celor ˆ ce o tund“ (Is. 53:7). Cum s-au ımplinit ˘ cuvintele profetului? Matei consemneaza: ˆ „Cand a fost acuzat de preo ¸tii principali si ¸ ˘ ˆ ˘ de batrani, [Isus] n-a raspuns nimic. Atunci ˆ ˘ ˆ Pilat i-a zis: «N-auzi cate marturisesc ei ım˘ ˘ potriva ta?» Dar el nu i-a raspuns nici maˆ ˘ car un cuvant, astfel ca guvernatorul s-a mirat foarte mult“ (Mat. 27:12–14). Isus nu i-a ˆ 9. Explica ¸ti cum s-au ımplinit cuvintele profetice din Psalmul 35:11. ˆ 10. Cum s-a ımplinit Isaia 53:7?

14

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2011

insultat pe cei ce-l acuzau (Rom. 12:17–21; 1 Pet. 2:23).

11 Mesia avea sa˘ fie lovit. „Mi-am dat spatele celor ce loveau si ¸ obrajii celor ce smulgeau barba. Nu mi-am ascuns fa ¸ta de umi˘ liri si ¸ de scuipari“, a scris profetul Isaia (Is. ˆ ˘ ˆ 50:6). La randul sau, Mica a prezis: „Ei ıl lo˘ vesc pe judecatorul lui Israel cu nuiaua pesˆ ˆ te obraz“ (Mica 5:1). Confirmand ımplinirea acestor profe ¸tii, Marcu a scris: „Unii au ˆ ˘ ˘ ınceput sa-l scuipe [pe Isus], sa-i acopere ˘ ˘ ˘ ˘ fa ¸ta, sa-l bata cu pumnii si ¸ sa-i zica: «ProfeSi ¸teste!» ¸ ¸ slujitorii care executau sentin ¸ta ˘ ˆ l-au luat si ¸ l-au palmuit“. Iar solda ¸tii „ıl loˆ ˆ veau peste cap cu o trestie, ıl scuipau si, ¸ ınˆ ˘ genunchind [ın bataie de joc], se plecau ˆ ˆ ınaintea lui“ (Mar. 14:65; 15:19). Bineın ¸teles, Isus nu merita acest tratament abuziv. ˆ ˘ Fidel pana la moarte ˘ ˆ 12 Mesia avea sa fie ¸tintuit pe un stalp de ˘ tortura. Psalmistul David a spus: „Adunarea ˘ ˘ ˘ ˆ raufacatorilor m-a ımpresurat. Ca un leu ˘ ˘ ˆ ma musc ¸ a de maini si ¸ de picioare“ (Ps. 22:16). Referindu-se la moartea lui Isus, Marcu a consemnat: „Era ceasul al treilea ˘ ˆ [aproximativ ora noua diminea ¸ta] cand ˆ l-au ¸tintuit pe stalp“ (Mar. 15:25). De ase˘ ˘ menea, Isaia a profe ¸tit ca Mesia avea sa fie ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ pus ın randul pacatosilor: „Si-a ¸ ¸ varsat sufleˆ ˘ ˆ tul ın moarte si ¸ a fost numarat cu cei ce ın˘ ˆ ˆ calca legea“ (Is. 53:12). Si ¸ asa ¸ s-a si ¸ ıntamˆ ˆ ˘ plat: „Au fost ¸tintui ¸ti pe stalp ımpreuna cu ˆ el doi talhari, unul la dreapta si ¸ altul la ˆ stanga lui“ (Mat. 27:38).

13 Mesia avea sa˘ fie batjocorit. (Cite ¸ste ˆ 11. Cum s-au ımplinit profe ¸tiile din Isaia 50:6 ¸si Mica 5:1? ˆ ˆ 12. Cum s-au ımplinit ın persoana lui Isus profe ¸tiile din Psalmul 22:16 ¸si Isaia 53:12? ˆ 13. Cum s-au ımplinit cuvintele din Psalmul 22:7, 8?

˘ Isus a murit pentru pacatele noastre, dar domne ¸ste acum ca Rege mesianic

ˆ ˘ ˘ Pentru ımbracamintea ˆ ˆ lui Mesia s-au aruncat sor ¸tii. „Isi ¸ ımpart ves¸ ˆ ˆ mintele mele ıntre ei, iar pentru ım˘ ˘ ˘ bracamintea mea arunca sor ¸tii“, a scris psalmistul (Ps. 22:18). Si ¸ exact ˆ ˆ ˘ asa ¸ s-a ıntamplat! Dupa ce solda ¸tii roˆ mani l-au ¸tintuit pe Isus pe stalp, ˆ ˘ ˆ „au ımpar ¸tit ıntre ei vesmintele [lui] ¸ ˆ aruncand sor ¸tii“ (Mat. 27:35). (Cite ¸ste Ioan 19:23, 24.)

15 Lui Mesia urma sa˘ i se dea o ¸tet ¸si ˘ ˘ fiere. „Mi-au dat ca hrana o planta ˘ otravitoare, a spus psalmistul, iar ˘ pentru setea mea mi-au dat sa beau ˘ o ¸tet“ (Ps. 69:21). Iata ce consemnea˘ ˘ za Matei: „I-au dat [lui Isus] sa bea ˆ vin amestecat cu fiere, dar, cand l-a ˘ ˆ gustat, n-a vrut sa bea“. Mai tarziu, „unul dintre ei a alergat, a luat un buˆ ˆ rete, l-a ımbibat cu vin acru, l-a ınˆ ˘ fipt ıntr-o trestie si ¸ i-a dat sa bea“ (Mat. 27:34, 48). ˘ ˘ 16 Aparent, Mesia avea sa˘ fie par asit de Dumnezeu. (Cite ¸ste Psalmul 22:1.) „La ˘ ceasul al noualea [aproximativ ora trei ˘ dupa-amiaza] Isus a strigat cu glas tare: «Eli, ˆ Eli, lama sabactani?», care, tradus, ınseam˘ na: «Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ˆ ˘ ˘ ce m-ai parasit?».“ (Mar. 15:34) In acele momente, Dumnezeu nu l-a mai ocrotit pe ˘ ˆ ˆ Isus, ci l-a lasat ın mainile dusmanilor pen¸ ˘ ˘ ˆ ˘ tru ca integritatea sa-i fie testata pana la ca˘ ˆ ˘ ˘ pat. Isus nu-si ¸ pierduse credin ¸ta ın Tatal sau 14

ˆ Psalmul 22:7, 8.) In timp ce Isus suferea pe ˆ ˘ ˆ ˘ stalpul de tortura, oamenii ısi ¸ bateau joc de ˘ ˘ ˆ el. Matei relateaza: „Trecatorii au ınceput ˘ ˆ ˆ sa-l insulte, dand din cap si ¸ zicand: «O, tu ˘ ˘ ˆ ˘ care voiai sa darami templul si ¸ sa-l conˆ ˘ ˘ struiesti ¸ ın trei zile, salveaza-te! Daca esti ¸ ˘ ˆ fiul lui Dumnezeu, coboara de pe stalpul de ˘ ˆ ˘ tortura!» La fel, preo ¸tii principali ımpreuna ˘ ˆ ˆ ˘ cu scribii si ¸ cu batranii au ınceput si ¸ ei sa-si ¸ ˘ ˆ bata joc de el, zicand: «Pe al ¸tii i-a salvat, iar pe sine nu se poate salva! El este Regele lui ˘ ˆ Israel. Sa coboare acum de pe stalpul de tor˘ ˆ ˆ tura si pus ıncrederea ¸ vom crede ın el! Si-a ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ın Dumnezeu. Sa-l scape El acum daca ıl ˘ vrea, caci el a zis: „Sunt Fiul lui Dumnezeu“»“ (Mat. 27:39–43). Isus a suportat ˘ ˆ cu demnitate toate aceste batjocuri, lasandu-ne un excelent exemplu!

ˆ 14, 15. a) Cum s-a ımplinit profe ¸tia referitoare la ˆ ˘ ˘ ˆ ımbracamintea lui Mesia? b) Cum s-au ımplinit cuvintele din Psalmul 69:21? ˆ 16. Explica ¸ti cum s-au ımplinit cuvintele profetice din Psalmul 22:1.

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2011

15

ˆ ˆ ceresc. Strigand aceste cuvinte, el a ımplinit Psalmul 22:1. ˘ ˘ ˘ ˘ 17 Mesia urma sa˘ fie strapuns, fara sa-i fie ˆ ˆ ˘ ınsa zdrobite oasele. In Zaharia 12:10, se ˆ spune: „Locuitorii Ierusalimului . . . ıl vor ˘ ˆ privi pe Acela pe care l-au strapuns“. Iar ın ˆ ˘ Psalmul 34:20 citim: „[Dumnezeu] ıi pazes-¸ te toate oasele, niciunul dintre ele n-a fost ˆ ˘ rupt“. Confirmand aceasta profe ¸tie, apostoˆ lul Ioan a scris: „Unul dintre solda ¸ti i-a ım˘ puns coasta [lui Isus] cu o suli ¸ta si ¸ imediat ˆ ˘ ˘ a iesit ¸ sange si ¸ apa. Cel care a vazut lucrul ˘ ˘ acesta [adica Ioan] a depus marturie, iar ˘ ˘ ˘ marturia lui este adevarata . . . Aceste luˆ ˆ ˘ ˆ ˘ cruri s-au ıntamplat ca sa se ımplineasca ˆ cuvantul Scripturii: «Niciun os nu-i va fi zdrobit». Si, ¸ din nou, un alt pasaj din Scrip˘ ˆ tura spune: «Ei ıl vor privi pe Acela pe care ˘ l-au strapuns»“ (Ioan 19:33–37). ˆ ˆ 18 Mesia avea sa˘ fie ınmorm antat cu cei ˆ boga ¸ti. (Cite ¸ste Isaia 53:5, 8, 9.) Spre sfar˘ situl dupa-amiezii de 14 nisan, „un om bo¸ gat din Arimateea, pe nume Iosif“, a venit ˘ la Pilat si ¸ l-a rugat sa-iˆ dea trupul lui Isus.

Pilat a fost de acord. In continuare, Matei ˆ ˘ spune: „Iosif a luat corpul, l-a ınfasurat ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ıntr-o panza de in fina si ¸ curata si ¸ l-a pus ın ˆ ˘ ˆ mormantul sau de amintire nou, pe care ıl ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ sapase ın stanca. Si, ¸ dupa ce a rostogolit o ˘ ˆ ˆ piatra mare la intrarea ın mormantul de amintire, a plecat“ (Mat. 27:57–60). ˘ ˘ Sa-l aclamam pe Regele mesianic! ˆ 19 Mesia avea sa˘ fie ınviat.

David a scris: ˘ ˆ „[Iehova,] tu nu-mi vei lasa sufletul ın ˘ ˆ Seol“ (Ps. 16:10). Imagina ¸ti-va cat de uimi¸ ˆ te au fost femeile care au venit la morman˘ ˘ tul lui Isus si ¸ au vazut ca trupul lui nu mai ˆ 17. Cum s-au ımplinit profe ¸tiile din Zaharia 12:10 ¸si Psalmul 34:20? ˘ ˆ ˆ 18. Cum a ajuns Isus sa fie ınmormantat cu cei boga ¸ti? ˆ 19. Cum s-a ımplinit profe ¸tia din Psalmul 16:10?

16

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2011

ˆ ˆ ˆ era acolo! Ele au ıntalnit aici un ınger ˆ ˘ care ˘ ˆ ˘ ˆ le-a spus: „Nu va ınspaimanta ¸ti! Il cauta ¸ti pe Isus Nazarineanul, care a fost ¸tintuit pe ˆ stalp. El a fost sculat din mor ¸ti, nu mai este ˘ aici. Iata locul unde a fost pus!“ (Mar. 16:6).

Cu ocazia Penticostei din 33 e.n., apostolul ˆ Petru a declarat ın fa ¸ta mul ¸timii adunate la ˘ ˆ Ierusalim: „[David] a vazut dinainte ınvierea lui Cristos si ¸ a vorbit despre ea. Si ¸ a ˘ ˘ ˘ ˆ spus ca n-a fost parasit ın Hades, nici car˘ nea lui n-a vazut putrezirea“ (Fap. 2:29–31). ˘ Dumnezeu n-a permis ca trupul Fiului sau ˘ ˘ ˆ iubit sa putrezeasca, ci l-a ınviat pe Isus ca ˘ ˘ fiin ¸ta spirituala! (1 Pet. 3:18) 20 Conform profe ¸tiei, Dumnezeu a declarat ˘ ˘ ca Isus era Fiul s au.

(Cite ¸ste Psalmul 2:7 ¸si ˆ ˆ ˆ Matei 3:17.) In plus, cand Isus a intrat ın Ierusalim, mul ¸timile l-au aclamat si¸ s-au bucuˆ rat de „regatul care va veni“. Si ¸ noi ıl acla˘ ˆ mam ın prezent pe Cristos si¸ le vorbim cu ˆ ˘ bucurie altora despre binecuvantarile Rega˘ ˆ tului sau (Mar. 11:7–10). Cristos ıi va distruˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ge ın curand pe dusmani ‘ınaintand calare ¸ ˘ ˘ pentru adevar, umilin ¸ta si¸ dreptate’ (Ps. 2:8, 9; 45:1–6). Apoi, sub domnia sa, locui˘ ˆ torii pamantului se vor bucura de pace si¸ prosperitate (Ps. 72:1, 3, 12, 16; Is. 9:6, 7).

Isus Cristos, Fiul mult iubit al lui Iehova, ˆ domneste ¸ deja ın ceruri ca Rege mesianic.

Este un mare privilegiu pentru noi, Martorii ˘ ˘ ˘ lui Iehova, sa proclamam aceste adevaruri!

20. Ce spun profe ¸tiile despre domnia lui Mesia?

˘ Cum a ¸ti raspunde?

˘ ˘ ˘ ˙ Cum a fost Isus tradat ¸si parasit? ˆ ˙ Cum s-au ımplinit profe ¸tiile referitoare la ¸tintuirea lui Isus pe ˆ stalp? ˘ ˙ De ce suntem siguri ca Isus este promisul Mesia?

ˆ ˘ Intrebari de la cititori ˆ Se poate spune cu exactitate cate profe˘ ˆ ¸tii mesianice exista ın Scripturile ebraice?

Un studiu atent al Scripturilor ebraice ne ˘ ˘ ˘ ajuta sa identificam zeci de profe ¸tii care s-au ˆ ˆ ımplinit ın persoana lui Isus Cristos. Aceste profe ¸tii ne dau detalii despre provenien ¸ta ˆ ˘ ˘ lui Mesia, momentul cand avea sa apara, ˆ ˘ faptele sale, modul ın care urma sa fie tra˘ ˆ tat ¸si rolul sau ın scopul lui Iehova. Cu aju˘ torul lor putem sa-l recunoa ¸stem pe Mesia ˆ ın persoana lui Isus. Totu ¸si, nu ¸stim cu exacˆ ˘ ˆ titate cate profe ¸tii mesianice exista ın Scripturile ebraice. ˆ Nu to ¸ti ın ˆ ¸teleg la fel no ¸tiunea de profe ¸tie ˘ mesianica. In cartea The Life and Times of Jesus the Messiah (Via ¸ta pe timpul lui Isus, ˘ ˘ Mesia), Alfred Edersheim afirma ca scrierile rabinice antice catalogau drept profe ¸tii mesianice 456 de pasaje din Scripturile ˆ ˆ ebraice, de ¸si ın multe dintre ele nu apare ın ˆ ˘ mod concret cuvantul Mesia. O analiza ˘ ˘ atenta a acestor pasaje ridica anumite semˆ ne de ıntrebare privitor la caracterul lor pro˘ fetic. Edersheim spune, de exemplu, ca evreii considerau Geneza 8:11 o profe ¸tie ˘ ˘ mesianica. Ei pretindeau ca „ramura de ˘ ˘ ˘ maslin adusa de porumbel fusese luata de pe Muntele lui Mesia“. Acela ¸si autor aminˆ te ¸ste ¸si Exodul 12:42, men ¸tionand explica˘ ˘ ¸tia eronata pe care o dadeau acestui verset: „A ¸sa cum Moise a venit din de ¸sert, ¸si Me˘ ˘ sia avea sa vina de la Roma“. Multor erudi ¸ti, ˘ ˘ ¸si nu numai, le este greu sa faca o asociere ˆ ˘ ıntre Isus Cristos ¸si aceste doua versete, cu explica ¸tiile lor eronate. ˘ Dar chiar daca ne-am concentra asupra ˆ ˆ profe ¸tiilor care s-au ımplinit realmente ın

˘ persoana lui Isus, tot nu am putea sa preci˘ ˘ ˘ ˘ zam numarul lor exact. Sa luam spre exemplificare, Isaia, capitolul 53, care con ¸tine mai multe detalii profetice cu privire la Meˆ sia. In versetele 2 la 7 se spune: „El n-are ˘ ˘ nici ¸tinuta impresionanta. . . . Era dispre ¸tuit ¸si ocolit de oameni. . . . A purtat bolile noas˘ ˘ ˘ tre. . . . Era strapuns pentru faradelegea ˘ ˆ noastra. . . . A fost dus ca o oaie la ınjunghiere“. Ar trebui considerat acest pasaj din ˘ ˘ Isaia o singura profe ¸tie mesianica? Sau fiecare detaliu despre Mesia constituie o pro˘ ˘ fe ¸tie de sine statatoare? ˘ ˘ Sa analizam ¸si Isaia 11:1, unde se spune: ˘ „Un lastar va ie ¸si din buturuga lui Iese ˆ ¸si un ˘ ˘ ˘ vlastar din radacinile lui va da rod“. In verse˘ ˘ tul 10, aceasta profe ¸tie este men ¸tionata din nou, dar cu alte cuvinte. Ar trebui privite ˘ aceste doua versete drept profe ¸tii distincte ˘ ˘ ˘ sau o singura profe ¸tie, consemnata de doua ˆ ori? Modul ın care sunt privite aceste pasaje ˘ din capitolul 53 ¸si capitolul 11 influen ¸teaza ˘ numarul total al profe ¸tiilor mesianice. ˘ A ¸sadar, nu e potrivit sa facem afirma ¸tii ca˘ tegorice cu privire la numarul profe ¸tiilor mesianice din Scripturile ebraice. Organiza¸tia lui Iehova a publicat liste cu zeci de proˆ fe ¸tii despre Isus ¸si cu ımplinirea lor.1 Aceste ˆ liste ne pot ıncuraja, fiindu-ne de folos la ˆ studiul personal, familial sau ın lucrarea de ˆ predicare. In plus, profe ¸tiile mesianice, in˘ diferent de numarul lor, constituie pentru ˘ noi dovezi incontestabile ca Isus este Cristosul, sau Mesia. ˆ 1 Perspicacitate pentru ın ¸telegerea Scripturilor, volumul 1, ˘ pagina 1223, si¸ volumul 2, pagina 387, (engl.); „Toata ˘ Scriptura este inspirata de Dumnezeu ¸si de folos“, paginiˆ ˘ ˆ le 343, 344; Ce ne ınva ¸ta ın realitate Biblia?, pagina 200.

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2011

17

ˆ ˘ O ıntrunire istorica

ˆ ˆ A SFARSITUL ıntrunirii ve ¸ti spune: «A fost, ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ıntr-adevar, o ıntrunire istorica!».“ Prin aceste cuvinte, Stephen Lett, membru al Corpului de Guvernare al Martorilor lui Iehova, a trezit interesul unui auditoriu numeros, cu ˆ ocazia celei de a 126-a ıntruniri anuale a Watch Tower Bible and Tract Society of Pennˆ sylvania. Intrunirea s-a ¸tinut la 2 octombrie ˆ 2010, ın Sala de congrese a Martorilor lui Iehova din Jersey City (statul New Jersey, SUA). ˆ ˆ In continuare vom vedea cateva dintre suˆ biectele prezentate cu ocazia acestei ıntruniri istorice. ˆ ˆ In cuvantarea de deschidere, fratele Lett a vorbit cu mult entuziasm despre carul ceresc ˆ ˘ al lui Iehova, descris ın cartea biblica Ezechiel. ˘ Acest car grandios reprezinta organiza ¸tia lui ˘ Dumnezeu, aflata sub directa lui supraveghe˘ ˘ re. Partea cereasca a organiza ¸tiei, compusa din ˆ ˘ creaturi spirituale, ınainteaza cu viteza fulgeˆ rului, respectiv cu viteza gandurilor lui Ieho˘ ˆ ˘ va, a spus fratele Lett. Partea pamanteasca a ˘ ˆ ˘ organiza ¸tiei se afla si dovada ¸ ea ın miscare, ¸ ˘ fiind schimbarile remarcabile din ultimii ani.

De exemplu, unele filiale au fost comasate, ceea ce le permite multora dintre voluntarii ˆ care au slujit ınainte la Betelurile din aceste ˘ ˘ ˘ ¸tari sa se concentreze asupra lucrarii de predi-

„L

18

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2011

ˆ care. Fratele Lett i-a ındemnat pe cei din au˘ ditoriu sa se roage pentru Corpul de Guvernare, reprezentantul clasei sclavului, pentru ˘ ˘ ˆ ca acesta sa continue sa fie fidel, dar si ¸ ın ¸te˘ ˘ lept, sau prevazator (Mat. 24:45–47).

ˆ Rapoarte si ¸ interviuri ıncurajatoare Tab Honsberger, membru al Comitetului Filialei din Haiti, a prezentat un raport impresionant cu privire la cutremurul din 12 ianuaˆ ˘ rie 2010, ın urma caruia au murit circa 300000 de oameni. Preo ¸tii le-au spus localni˘ cilor ca victimele cutremurului au fost pedep˘ site de Dumnezeu pentru ca nu au avut cre˘ ˆ din buni au fost ocroti ¸ti. ˆ ¸ta, ın timp ce oamenii ˆ ˘ ˆ ˆ In mod paradoxal ınsa, cand zidurile unei ın˘ chisori s-au prabusit ¸ din cauza cutremurului, mii de de ¸tinu ¸ti au evadat. Mul ¸ti oameni sin˘ ˆ ˆ ˘ ceri au gasit alinare cand au ın ¸teles de ce traim ˆ vremuri atat de tulburi. Fratele Honsberger a citat cuvintele unui Martor din Haiti care si-a ¸ ˆ ˘ ˆ pierdut so ¸tia ın acel dezastru: „Nu exista zi ın ˘ ˆ ˆ ˆ care sa nu plang. Nu stiu cat ımi voi mai jeli ¸ ˘ ˘ so ¸tia, dar ma bucur ca simt iubirea organiza˘ ˘ ˆ ¸tiei lui Iehova. Am o speran ¸ta si ¸ sunt hotarat ˘ ˆ ˘ ˘ sa le-o ımpartasesc si ¸ ¸ altora“.

Mark Sanderson, acum membru al familiei Betel din Brooklyn, a prezentat un raport despre Filipine. Ca fost membru al Comitetului

˘ Filialei din Filipine, fratele a vorbit cu placere ˆ despre cele 32 de recorduri consecutive ın ce ˘ priveste ¸ numarul de proclamatori ai Regatu˘ ˘ lui din aceasta ¸tara, precum si ¸ despre faptul ˘ ˘ ˘ ca numarul studiilor biblice depase cu ¸ ste ¸ ˘ mult numarul vestitorilor. El a prezentat ca˘ zul unui frate pe nume Miguel, al carui nepot ˘ fusese ucis. Miguel a facut tot posibilul ca uci˘ ˆ ˆ ˆ gasul ¸ sa fie arestat si ¸ ınchis. Mai tarziu, ın timp ˆ ˆ ˆ ˆ ce predica ıntr-o ınchisoare, Miguel l-a ıntalnit pe acest criminal. Desi ¸ tulburat, el i-a vorˆ ˆ bit cu blande ¸te si ¸ amabilitate. Ulterior, a ın˘ ceput sa studieze Biblia cu ucigasul, care a ¸ ˘ ˘ reac ¸tionat favorabil si ¸ a ajuns sa-l iubeasca pe ˘ ˆ Iehova si ¸ sa se boteze. Acum, Miguel ıi este ˘ ˆ ˘ ˘ prieten apropiat si ¸ ıncearca sa-i ob ¸tina o reducere a pedepsei.1 ˘ Urmatoarea parte a programului au constituit-o interviurile. Aceste interviuri au fost luate de Mark Noumair, de la Departamentul scolilor teocratice. El a intervievat trei cupluri: ¸ Alex si ¸ Sarah Reinmueller, David si ¸ Krista Schafer si ¸ Robert si ¸ Ketra Ciranko. Alex Reinmueller, asistent al Comitetului de Editare, a ˘ ˘ ˘ ˘ relatat ca a facut din adevar un mod de via ¸ta ˆ ˘ ˘ ınca din adolescen ¸ta. La 15 ani, el slujea ˆ ca pionier ın Canada, fiind nevoit deseori ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ sa mearga singur ın lucrare. Cand a fost ıntrebat cine l-a influen ¸tat cel mai mult la Betel, el s-a referit la trei fra ¸ti fideli care l-au ajutat 1 Vezi Anuarul Martorilor lui Iehova pe 2011, paginile 62, 63.

˘ ˆ sa progreseze spiritualiceste.

La randul ei, Sa¸ ˘ rah a povestit despre prietenia ei cu o sora care ˆ ˆ a suferit zeci de ani ın ınchisorile din China ˘ ˆ ˘ ˘ pentru adevar. Sarah a ınva ¸tat de la ea sa se ˘ ˆ ˘ bizuie pe Iehova si ¸ sa apeleze la el ın rugaciune.

Schafer, asistent al Comitetului de ˆ David ˘ ˘ ˆ Inva ¸tamant, a vorbit cu apreciere despre cre˘ ˆ din ¸ta puternica a mamei sale si ¸ despre ca ¸tiva ˘ ˘ ˘ fra ¸ti, taietori de lemne, care l-au ajutat sa faca ˆ ˆ ˘ pionierat auxiliar cand era tanar. So ¸tia lui, Krista, a povestit cu drag despre influen ¸ta po˘ ˆ zitiva pe care au avut-o asupra ei membrii ın ˆ ˘ varsta ai familiei Betel, care s-au dovedit fideli ˆ ˆ chiar si ¸ ın „foarte pu ¸tin“, asa ¸ cum ne-a ındemnat Isus (Luca 16:10).

Robert Ciranko, asistent al Comitetului de Redactare, a evocat exemplul celor patru bu˘ nici ai lui, unsi, ¸ ¸ care emigrasera din ˆ crestini ˘ Ungaria. In copilarie, fratele Ciranko a fost impresionat de congresele mari la care a partiˆ ˆ cipat ın anii ’50 ai secolului trecut si ¸ a ın ¸teles ˘ ca organiza ¸tia lui Iehova era cu mult mai ˆ mare decat congrega ¸tia lui. So ¸tia sa, Ketra, a ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ povestit ca a ınva ¸tat ce ınseamna loialitatea ˆ ˘ ˆ cand slujea ca pioniera ıntr-o congrega ¸tie

Interviurile au fost apreciate de toti¸ cei prezenti¸

ˆ ˘ Iehova binecuvanteaza lucrarea de predicare din Etiopia

unde existau cazuri de apostazie, precum si ¸ ˆ alte probleme. Dar ea a perseverat, iar mai tar˘ ˘ ˘ ˆ ziu a fost numita pioniera speciala ıntr-o congrega ¸tie care a impresionat-o prin unitatea ei. ˆ In continuare, fratele Manfred Tonak a pre˘ zentat un raport cu privire la Etiopia. Aceasta ˘ ˆ ¸tara, care exista si ¸ ın timpurile biblice, este biˆ ˘ ˘ necuvantata la ora actuala cu peste 9000 de proclamatori ai vestii ¸ bune, dintre care majo˘ ˆ ˘ ˆ ritatea traiesc ın capitala, Addis Abeba, sau ın ˆ apropierea ei. Deoarece ın zonele izolate este ˘ nevoie de mai mul ¸ti proclamatori, s-a facut ˆ ˘ apel la fra ¸ti etiopieni care locuiesc ın alte ¸tari.

20

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2011

ˆ ˘ ˆ Ei au venit ın numar mare si ¸ au predicat ın ˘ regiunile izolate, gasind persoane sincere. ˆ Exemplul lor i-a ıncurajat pe fra ¸tii locali. ˘ O parte importanta a programului a fost simpozionul despre Martorii lui Iehova din ˘ Rusia si ¸ despre lupta lor juridica. Aulis Bergdahl, membru al Comitetului Filialei din Rusia, a vorbit despre persecu ¸tiile la care au fost ˆ supusi ¸ Martorii lui Iehova, mai ales ın Moscova. Philip Brumley, de la Departamentul juridic al Filialei din Statele Unite, a vorbit despre evenimentele impresionante din ulti˘ mele luni. Curtea Europeana a Drepturilor ˘ Omului (CEDO) a analizat cele noua capete ˆ de acuzare aduse ımpotriva Martorilor si ¸ a deˆ ˘ cis ın unanimitate ca niciunul dintre ele nu ˆ ˆ ˆ este ıntemeiat, ın cazul unora, chiar aducand argumente. Desi ce efecte va avea ¸ nu stim ¸ ˘ aceasta decizie, fratele Brumley si-a exprimat ¸ ˘ speran ¸ta ca ea va influen ¸ta pozitiv cursul unor ˘ procese din alte ¸tari. ˘ Dupa aceste vesti ¸ emo ¸tionante, fratele Lett ˘ a anun ¸tat ca CEDO a admis judecarea procesului dintre guvernul francez si ¸ Martorii lui Iehova privind impozitul pe dona ¸tii, proces ˘ care treneaza de mult timp. CEDO, o instan˘ ˘ ˘ ¸ta foarte respectata, accepta pu ¸tine dintre caˆ ˘ ˘ zurile supuse aten ¸tiei ei. Pana la ora actuala, ea a analizat 39 de cazuri privind Martorii lui ˆ ˆ Iehova, iar ın 37 dintre ele s-a pronun ¸tat ın ˆ favoarea lor. Fratele Lett i-a ıncurajat pe to ¸ti ˘ ˘ cei prezen ¸ti sa continue sa se roage pentru ˘ ˘ aceasta problema.

Ultimul raport a fost prezentat de Richard ˘ ˆ Morlan, instructor la Scoala pentru Batranii ¸ de Congrega ¸tie. El a vorbit cu mult entuziasm ˘ ˘ despre aceasta scoal a si ¸ ¸ despre cuvintele de ˘ ˆ apreciere ale batranilor care au participat la ea.

ˆ ˘ Alte cuvantari ale membrilor Corpului de Guvernare ˆ Fratele Guy Pierce a tinut o cuvantare ¸ ˆ ıncurajatoare pe marginea textului anului

˘ 2011: ‘Sa ne refugiem la numele lui Iehova’ ˘ ˘ (Tef. 3:12). El a aratat ca timpurile actuale ¸ ˆ sunt, ın multe privinte, ¸ timpuri de bucurie pentru poporul lui Iehova. Dar ele sunt si¸ ˘ timpuri serioase. Cu toate ca ziua cea mare a ˆ ˘ lui Iehova este aproape, oamenii ısi¸ cauta reˆ ˘ ˆ fugiul ın religia falsa, ın institutiile politice ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ si¸ ın bog a tii ori ıncearc a s a evadeze din reaˆ ˘¸ ˘ ˘ litate. Insa pentru a gasi adevaratul refugiu, ˘ ˘ ˘ trebuie sa invocam numele lui Iehova, adica ˘ ˘ trebuie sa-l cunoastem pe Iehova, sa-l respec¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ tam din adancul inimii, sa avem ıncredere ın ˘ ˘ ˘ el si¸ sa-l iubim cu toata fiinta ¸ noastra. ˆ Apoi, David Splane a tinut o cuvantare ¸ ˘ ˘ ˆ profunda, intitulata „Ati¸ intrat ın odihna ˘ lui Dumnezeu?“. El a explicat ca odihna lui ˆ ˘ ˆ Dumnezeu nu ınseamna inactivitate, ıntruˆ ˘ ˘ ˘ cat si¸ Iehova, si¸ Fiul sau continua sa lucreze ˘ pe parcursul acestei zile figurative de odihna ˆ pentru a duce la bun sfarsit ¸ scopul divin re˘ ˆ feritor la pamant (Ioan 5:17). Dar cum putem ˆ intra ın odihna lui Dumnezeu? De exemplu, ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ıncetand sa mai practicam pacatul si¸ renunˆ ˘ ˘ ˘ ˘ t¸ and la lucrarile prin care cautam sa ne dovedim propria dreptate. De asemenea, tre˘ ˘ ˆ ˆ buie sa traim avand ın minte scopul lui ˘ ˆ Dumnezeu si¸ facand tot ce putem pentru realizarea lui. Uneori, nu ne e usor, dar trebuie ¸ ˘ ˘ ˘ sa acceptam sfaturile lui Iehova si¸ sa respec˘ ˆ ˘ ˘ tam ındrumarile pe care ni le da prin orgaˆ nizatia ¸ sa. Fratele Splane i-a ındemnat pe cei ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ prezenti¸ sa se straduiasca sa intre ın odihna lui Dumnezeu. ˆ ˆ ˘ Cuvantarea de ıncheiere a fost tinut a de ¸ Anthony Morris si¸ s-a intitulat „Ce eveni˘ ˘ ˘ mente astept am?“. Cu caldura, dar si¸ cu fer¸ mitate, fratele Morris le-a amintit celor din ˘ ˘ auditoriu ca mai exista profetii ¸ care nu s-au ˆ ˆ ˘ ımplinit ınca si¸ pe care toti¸ cei fideli le as-¸ ˘ ˘ ˘ teapta cu nerabdare. Printre acestea se numa˘ ˘ ra profetia ¸ privitoare la strigatul de „Pace si¸ securitate!“ si ¸ cea despre distrugerea religiei ˆ false (1 Tes. 5:2, 3; Rev. 17:15–17). Cand ve-

˘ ˆ dem la stiri evenimente care ni se par ca ım¸ ˘ plinesc aceste profetii, ¸ nu trebuie sa spunem ˆ „Gata, ıncepe Armaghedonul!“. Fratele Mor˘ ˘ ˘ ris i-a sfatuit pe cei prezenti¸ sa astepte cu rab¸ ˆ dare si¸ bucurie, asa ¸ cum ni se spune ın Mica ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ 7:7. Totodata, el i-a ıncurajat „sa stranga ran˘ durile“ alaturi de Corpul de Guvernare, asa ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ cum se strang soldatii c and se arunc a ın iu¸ ˘ ˘ resul luptei. El le-a spus: „Inima sa va fie ¸ ˆ tare, voi, toti¸ care ıl astepta ti¸ pe Iehova“ ¸ (Ps. 31:24). ˘ ˆ La final, s-au facut cateva anunturi memo¸ ˘ rabile. Geoffrey Jackson a anuntat ¸ ca se fac ˘ pregatiri pentru lansarea unei editii ¸ simplificate a Turnului de veghe pentru persoanele ˘ ˆ ˘ care nu stapanesc bine limba engleza. Apoi, ˘ Stephen Lett a anuntat ¸ ca Corpul de Guver˘ ˆ nare ia masuri pentru organizarea, ın Statele ˘ Unite, a unor vizite de pastorire a supraveghetorilor de district si¸ a sotiilor acestora. ¸ ˘ ˘ Totodata, el a anuntat de Organiza¸ ca Scoala ¸ ˘ ˆ re Teocratica se va numi de acum ınainte ˘ ˘ ˘ Scoala Biblica pentru Fratii ¸ Necasatoriti. ¸ Ea ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ va fi urmata ın curand de Scoala Biblica pen¸ ˘ ˘ tru Cuplurile Crestine.

La aceasta scoal a, cu¸ ¸ ˘ ˘ plurile vor fi instruite ca sa poata sluji mai ˆ eficient ın organizatia ¸ lui Iehova. De ase˘ menea, fratele Lett a anuntat pen¸ ca Scoala ¸ tru Supraveghetorii Itineranti¸ si¸ pentru Sotii¸ le lor, precum si¸ Scoala pentru Membrii ¸ ˘ Comitetelor de Filiala si¸ pentru Sotiile lor vor ¸ ˘ la Patteravea doua clase pe an si¸ se vor tine ¸ ˘ son. De asemenea, la ea vor avea ocazia sa participe si¸ cei care au mai urmat-o. ˆ ˘ Acest program s-a ıncheiat cu o rugaciune ˘ ˘ ˘ ˘ emotionant a si ¸ ¸ plina de umilint¸ a, rostita de ˆ ˆ ˘ fratele John E. Barr, ın varsta de 97 de ani, membru de mult timp al Corpului de Guvernare.1 Toti¸ cei din auditoriu au fost de acord ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ca aceasta zi va ramane ın istoria noastra teo˘ cratica. ˆ ˘ ˆ ˘ 1 Fratele Barr ¸si-a ıncheiat cursa pamanteasca la 4 decembrie 2010.

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2011

21

ˆ ˘ Intrebari de la cititori Cum ar trebui interpretate cifrele din raportul de serviciu anual? ˆ ˘ ˘ In fiecare an a ¸steptam cu nerabdare raporˆ tul de serviciu publicat ın Anuar. Este impre˘ ˘ sionant sa vedem ce realizeaza poporul lui ˆ Iehova, la nivel mondial, ın lucrarea de predi˘ care ¸si de instruire biblica. Dar, pentru a trage foloase maxime de pe urma acestui raport, tre˘ ˆ ˘ buie sa ın ¸telegem corect rubricile ¸si sa avem un punct de vedere echilibrat cu privire la da˘ ˆ tele statistice. Iata cateva exemple: Anul de serviciu. Un an de serviciu ¸tine din ˆ ˘ ˆ luna septembrie pana ın luna august a anului ˘ urmator. Anuarul con ¸tine raportul anului de serviciu precedent. Astfel, Anuarul pe 2011 ˘ prezinta raportul anului de serviciu 2010, mai exact perioada 1 septembrie 2009—31 august 2010. ˘ ˘ Numarul maxim de vestitori ¸si media lunara de vestitori. „Vestitorii“ sunt Martorii lui Iehova boteza ¸ti, precum ¸si persoanele nebotezate ˆ care ıntrunesc cerin ¸tele pentru a deveni vesti˘ tori ai Regatului. „Numarul maxim de ves˘ ˘ titori“ se refera la numarul cel mai mare de ˆ vestitori care ¸si-au raportat activitatea ıntr-o ˘ ˘ ˆ anumita luna, ¸si poate include rapoarte tarzii ˆ ˆ ˘ care n-au fost ınregistrate ın luna precedenta. ˘ Astfel, unii vestitori ar putea fi inclu ¸si de doua ˆ ˘ ˘ ori ın acest numar maxim. Totu ¸si, aici nu intra vestitorii care au luat parte la predicare, dar au ˘ ˘ uitat sa- ¸si predea raportul la timp. Iata de ce ˘ este foarte important ca fiecare dintre noi sa- ¸si ˘ ˘ dea raportul cu promptitudine, luna de luna. ˘ ˘ ˘ „Media lunara de vestitori“ indica numarul ceˆ ˘ ˆ lor care ı ¸si raporteaza timpul petrecut ın preˆ ˘ dicare ın fiecare luna.

Totalul de ore. Potrivit Anuarului pe 2011, ˆ Martorii lui Iehova au petrecut ın lucrarea de ˘ predicare peste 1,6 miliarde de ore. Aceasta ci22

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2011

˘ ˘ ˆ ˘ fra nu se refera ınsa la totalul orelor dedicate ˆ ˘ ˆ ˆ ınchinarii noastre, ıntrucat nu include timpul ˘ alocat unor activita ¸ti obi ¸snuite precum vizite˘ ˆ le de pastorire, participarea la ıntrunirile congrega ¸tiei, studiul personal ¸si meditarea la cele citite.

Banii cheltui ¸ti. Pe parcursul anului de serviciu 2010, Martorii lui Iehova au cheltuit peste 155 de milioane de dolari pentru a le permite pionierilor speciali, misionarilor ¸si supraveghe˘ ˆ ˘ torilor itineran ¸ti sa- ¸si ındeplineasca serviciul ˘ ˘ ˆ ˘ sacru. Aceasta cifra nu include ınsa costurile de ˘ tiparire a publica ¸tiilor biblice sau banii cheltui ¸ti pentru cei peste 20 000 de voluntari de la ˆ Betelurile din ıntreaga lume. ˘ ˘ Participan ¸ti la Comemorare. Aceasta rubrica ˘ ˘ indica numarul total al persoanelor botezate ˆ ˘ ˘ care se ımparta ¸sesc din simboluri cu oca˘ ˘ zia Comemorarii. Dar reprezinta acest total ˘ ˘ ˆ ˘ numarul celor un ¸si de pe pamant? Nu neaparat. Sub efectul unor credin ¸te religioase din trecut sau al unui dezechilibru mintal ori emoˆ ˘ ¸tional, unii ar putea crede ın mod eronat ca au ˘ ˘ speran ¸ta cereasca. Din acest motiv, noi nu pu˘ ˘ tem ¸sti numarul exact al celor un ¸si de pe paˆ ˘ mant, ¸si nici nu e nevoie sa-l ¸stim. Corpul de ˘ ˘ Guvernare nu pastreaza eviden ¸ta tuturor celor ˆ ˘ ˘ care se ımparta ¸sesc.1 ˆ ˘ ˆ ˘ Ceea ce ¸stim ınsa ın mod sigur este ca unii dintre ‘sclavii un ¸si ai Dumnezeului nostru’ vor ˘ ˆ ˆ ˆ fi pe pamant cand vor fi eliberate vanturile dis˘ trugatoare ale marelui necaz (Rev. 7:1–3). Dar ˆ ˘ ˆ pana atunci, clasa celor un ¸si este ın fruntea ˘ ˆ unei activita ¸ti oglindite clar ın raportul anual ˘ de serviciu: cea mai ampla lucrare de predica˘ re ¸si de instruire biblica din istoria omenirii!

1 Vezi articolul „Administratorul fidel ¸si Corpul lui de ˘ ˆ Guvernare“, aparut ın Turnul de veghe din 15 iunie 2009, pagina 24.

IEHOVA, ˘ „DUMNEZEUL CARE DA PACE“ ˘ ˘ „Dumnezeul care da pace sa fie cu voi toti!“ ¸ (ROM. 15:33)

ˆ CENA se petrece ın apropiere de Penuel, ˆ ˘ langa valea Iaboc, pe malul estic al Ior˘ ˘ ˘ danului. Esau afla ca Iacob, fratele sau gea˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ man, se ıntoarce acasa si¸ merge sa-l ıntamˆ ˘ pine, ınsotit ¸ de 400 de barbati. ¸ Au trecut ˘ ˆ ˆ douazeci de ani de cand Esau i-a vandut lui ˆ ˆ ˘ Iacob dreptul de ıntai-nascut. Cu toate ˘ acestea, Iacob se teme ca fratele lui mai are ˘ ˘ ˘ resentimente fat¸ a de el si¸ ca vrea sa-l uci˘ ˆ ˆ da. De aceea, ıi trimite, pe rand, mai mulˆ te turme, ın total peste 550 de animale. ˆ ˘ Slujitorii lui Iacob ıi spun de fiecare data ˘ lui Esau ca turmele respective sunt un dar ˘ de la fratele sau.

S

˘ ˘ ˆ 1, 2. Ce situatie ¸ tensionata este descrisa ın Gene˘ za, capitolele 32 si¸ 33, si¸ cum a fost ea solutionat a? ¸

ˆ ˆ ˆ ˆ In sfarsit, ¸ cei doi frati¸ se ıntalnesc! Iaˆ ˘ cob ısi¸ face curaj, merge spre fratele sau si¸ ˘ ˆ ˘ se pleaca ınaintea lui nu o data, ci de sap¸ ˘ te ori. Dar Iacob a facut deja cel mai imˆ portant pas pentru a ınmuia inima ˆ lui ˘ ˘ Esau: l-a rugat pe Iehova sa-l ajute. Ii ras˘ punde Iehova la rugaciune? Biblia ne spuˆ ˆ ˆ ne: „Esau a alergat ın ıntampinarea lui, l-a ˆ ˘ ˆ ımbrati¸ sat si¸ s-a aruncat de gatul lui si¸ ¸ ˘ l-a sarutat“ (Gen. 32:11–20; 33:1–4). ˆ 3 Relatarea despre Iacob si Esau scoate ın ¸ ˘ ˘ evident¸ a importanta ¸ faptului de a ne stra˘ ˘ dui sa rezolvam problemele care amenin˘ ˆ t¸ a pacea congregatiei crestine.

Iacob a ın¸ ¸ ˘ ˘ cercat sa faca pace cu Esau desi¸ nu gresise ¸ 2

ˆ ˘ ˘ 3. Ce ınvat¸ am din relatarea despre Iacob si¸ Esau?

Care a fost cel mai important pas ˘ facut de Iacob pentru a restabili pacea cu Esau?

23

˘ ˘ cu nimic fat¸ a de fratele de ˆ sau si¸ nu avea ˘ ˘ ˆ ce sa-i ceara iertare. In fond, Esau ısi¸ disˆ ˆ ˘ ˆ pretuise dreptul de ıntai-nascut si¸ i-l van¸ duse lui Iacob pentru un castron cu toca˘ na (Gen. 25:31–34; Evr. 12:16). Exemplul ˘ ˘ ˘ lui Iacob arata ca trebuie sa facem multe ˘ eforturi pentru a pastra pacea cu fratii ¸ ˘ ˘ ˘ nostri.

Totodat a, dovede ste c a adev ara¸ ¸ ˆ ˘ ˘ tul Dumnezeu binecuvanteaza stradaniile ˘ noastre. Biblia contine nenumarate exem¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ple care ne ınvat¸ a cum sa pastram pacea.

Exemplul suprem ˘ Iehova, „Dumnezeul care da pace“, ˆ este exemplul suprem ın ce priveste ¸ pro˘ ˘ ˆ movarea pacii (Rom. 15:33). Sa ne gandim ˘ ˘ la tot ce a facut Iehova pentru ca noi sa putem fi prieteni cu el. Fiind descendenti¸ ai ˘ ˘ lui Adam si¸ ai Evei, cu totii ¸ suntem paca˘ ˘ ˘ tosi¸ si¸ meritam „plataˆ pacatului“, adica ˘ ˆ moartea (Rom. 6:23). Insa Iehova, ın ma˘ rea sa iubire, a luat initiativa sa ne salveze: ¸ l-a trimis din cer pe Fiul iubit pentru a se ˆ naste ¸ ca om perfect. Iar Fiul, la randul lui, ˘ si-a ¸ pentru noi (Ioan ¸ dat de bunavoie viata ˆ 10:17, 18). Dumnezeu l-a ınviat apoi pe ˆ Isus, acceptand valoarea jertfei sale. Aceas˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ta jertfa, sau rascumparare, ıi salveaza de la ˘ ˘ ˘ moartea vesnic a pe cei care se caiesc de pa¸ cate. (Cite ¸ste Evrei 9:14, 24.) ˆ ˘ 5 Dar cum ıi ajuta jertfa lui Cristos pe oa˘ ˘ ˘ ˘ menii pacatosi¸ sa-si¸ restabileasca relatiile ¸ ˘ cu Dumnezeu? „Pedeapsa care trebuia sa ˘ ˘ ne aduca pacea era asupra lui si¸ prin rani˘ ˆ le sale suntem vindecati¸ noi“, se arata ın ˆ Isaia 53:5. Asadar, ın virtutea jertfei lui ¸ ˘ Isus, oamenii ascultatori se pot bucura acum de pace cu Dumnezeu, devenind

˘ prieteni ai sai. Apostolul Pavel a scris: „Prin ˘ ˘ [Isus] avem eliberarea prin rascumparare, ˘ ˆ ˘ datorita sangelui sau, da, iertarea greselilor ¸ noastre“ (Ef. 1:7). ˘ 6 Biblia spune: „Dumnezeu a gasit de cu˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ viint¸ a ca toata plinatatea sa locuiasca ın ˆ ˘ ˘ [Cristos]“. Aceasta ınseamna ca Isus Cristos ˆ ˆ are un rol-cheie ın ımplinirea scopului lui Dumnezeu. Dar care este scopul lui Ieho˘ ˆ va? „Sa ımpace din nou cu sine toate cele˘ ˆ ˆ lalte lucruri . . . facand pace prin sangele ˘ varsat“ de Isus Cristos. Prin urmare, ‘lucruˆ ˘ rile pe care Dumnezeu le ımpaca cu sine’ sunt „lucrurile din ceruri“ si¸ „lucrurile de ˘ ˆ ˘ pe pamant“. Ce reprezinta ele? (Cite ¸ste Coloseni 1:19, 20.) ˘ ˘ ˘ 7 Prin intermediul rascump ararii, cresti¸ nii unsi¸ ‘au fost declarati¸ drepti’ ¸ ca fii ai lui ˘ Dumnezeu si ¸ ‘se bucura de pace cu Dumnezeu’. (Cite ¸ste Romani 5:1.) Ei reprezin˘ ta „lucrurile din ceruri“ deoarece au spe˘ ˘ rant¸ a cereasca. Crestinii unsi ¸ ¸ vor domni ca ˘ ˆ „regi peste pamant“ si¸ vor sluji ca „preoti¸ pentru Dumnezeu“ (Rev. 5:10). „Lucrurile ˘ ˆ ˘ de pe pamant“ se refera la oamenii care se ˘ ˘ ˘ caiesc de pacate si¸ care vor trai vesnic pe ¸ ˘ ˆ pamant (Ps. 37:29). ˆ 8 Exprimandusi¸ recunostin pentru ¸ ¸ ta ˘ ˘ ˘ rascumpararea oferita de Iehova, Pavel le-a scris crestinilor unsi¸ din Efes: „Dumnezeu, ¸ ˆ ˆ care este bogat ın ındurare . . . ne-a dat via˘ ˆ ˆ t¸ a cu Cristos chiar cand eram morti¸ ın gre˘ ˘ seli ¸ — prin bunatate nemeritata ati¸ fost sal˘ ˘ ˘ vati“ ¸ (Ef. 2:4, 5). Indiferent ca speram sa ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ traim ın ceruri sau pe pamant, ıi suntem ˆ profund ındatorati¸ lui Dumnezeu pentru ˆ ˘ ˘ ındurarea si¸ bunatatea sa nemeritata. Ini-

˘ 4. Ce a facut Dumnezeu pentru a salva omenirea ˘ din sclavia pacatului si¸ a mortii? ¸ ˆ ˘ ˘ 5, 6. Cum ısi¸ pot restabili oamenii pacatosi¸ relaˆ tiile cu Dumnezeu ın virtutea jertfei lui Isus? ¸

˘ 7. Ce reprezinta „lucrurile din ceruri“ si¸ „lucruri˘ ˆ le de pe pamant“? ˘ ˆ ˆ 8. Cum ne ajuta exemplul lui Iehova cand ın congregatie ¸ apar situatii ¸ tensionate?

4

24

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2011

˘ mile noastre sunt pline de recunostin ¸ t¸ a ˘ ˘ ˆ ˘ pentru tot ce a facut Iehova ca sa ne ımpa˘ ˆ ˘ cam cu el. Cand ne confruntam cu situa˘ tii ¸ care amenint¸ a pacea si¸ unitatea congre˘ ˘ gatiei, ar trebui sa meditam la exemplul lui ¸ ˘ ˘ Dumnezeu si¸ sa promovam pacea.

Exemplul lui Avraam si ¸ al lui Isaac ˆ Biblia spune: „«Avraam a crezut ın Iehova, iar lucrul acesta i s-a socotit ca drep˘ tate» si¸ a ajuns sa fie numit «prietenul lui Iehova»“ (Iac. 2:23). Avraam si-a dovedit ¸ ˆ ˆ credinta, cu ¸ promovand pacea ın relatiile ¸ ˆ ˘ cei din jur. La un moment dat, ıntre pa˘ zitorii turmelor lui Avraam si¸ pazitorii ˘ turmelor lui Lot, nepotul sau, a izbucnit o ˘ cearta (Gen. 12:5; 13:7). Avraam si¸ Lot au ˘ ˘ ˘ considerat ca cea mai buna solutie ¸ era sa ˘ ˆ se desparta. Cum a procedat Avraam ın ˘ ˘ aceasta situatie impus ¸ delicata? El nu si-a ¸ ˆ ˆ ˆ punctul de vedere invocand varsta lui ına˘ intata sau prietenia cu Dumnezeu, ci s-a ˘ ˘ straduit sa promoveze pacea. ˘ 10 Avraam i-a spus nepotului sau: „Te rog, ˘ ˘ ˆ ˆ sa nu mai fie cearta ıntre mine si¸ tine, ın˘ ˘ tre pazitorii turmelor mele si¸ pazitorii ˘ turmelor tale, caci suntem frati. ¸ Nu este ˘ ˆ toata tara ınaintea ta?

Te rog, desparte-te ¸ ˘ ˆ de mine. Daca tu vei merge la stanga, eu ˘ voi merge la dreapta, iar daca tu vei merge ˆ la dreapta, eu voi merge la stanga“. Desi¸ ˘ ˘ Lot a ales regiunea cea mai manoasa, ˘ Avraam nu i-a purtat ranchiuna (Gen. ˆ 13:8–11). Ba mai mult, cand Lot a fost luat ˘ captiv de dusmani, Avraam i-a sarit ime¸ ˆ ˆ ˆ diat ın ajutor si¸ l-a salvat, ınvingand patru regi (Gen. 14:14–16). ˆ 11 Un alt episod ın care Avraam s-a dove9

ˆ 9, 10. Cum a promovat Avraam pacea ın relatia ¸ cu Lot? ˘ 11. Cum a promovat Avraam pacea cu vecinii sai filisteni?

ˆ ˘ ˆ dit ımpaciuitor s-a petrecut ın Canaan. Fi˘ ˘ ˆ listenii, un popor vecin, „pusesera stapaniˆ ˆ ˘ ˘ ˘ re cu forta“ ¸ pe o fantana sapata de slujito˘ rii lui Avraam la Beer-Seba.

Cum avea ¸ ˆ sa reactioneze Avraam de data aceasta? In loc ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ sa lupte cu ei ca sa-si ¸ redobandeasca fantana, Avraam a trecut cu vederea acest inci˘ dent. Dupa un timp, regele filistenilor a ve˘ ˆ ˘ ˆ nit la el ca sa ıncheie un legamant de pace. ˘ ˆ Avraam a fost de acord si¸ a jurat ca ıi va tra˘ ta cu bunatate pe urmasii ¸ regelui. Abia ˘ ˆ dupa aceea a adus ın discutie proble¸ ˆ ˆ ma fantanii. Uimit de cele aflate, regele i-a ˘ restituit-o. Astfel, Avraam a continuat sa ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ traiasca linistit ın tar ¸ a, ca strain (Gen. ¸ 21:22–31, 34).

12 Si Isaac, fiul lui Avraam, a iubit pacea. ¸ ˘ ˘ ˆ El s-a straduit sa fie ın relatii ¸ bune cu filisˆ ˘ tenii. Cand tara a fost lovita de foamete, ¸ Isaac si¸ familia lui s-au mutat din regiunea ˘ ˆ arida a Neghevului spre nord, ın Gherar, un tinut mai roditor de pe teritoriul filiste¸ ˆ nilor. Aici Iehova l-a binecuvantat pe Isaac cu recolte bogate si¸ cu multe turme. Filisˆ ˘ tenii au ınceput sa-l invidieze. Ei nu voiau ˘ ˘ ˘ ca Isaac sa ajunga la fel de bogat ca tatal ˘ ˆ ˆ ˘ sau si¸ au astupat fˆ antanile sapate de sluji˘ torii lui Avraam. In cele din urma, regele ˘ filistenilor i-a spus lui Isaac ‘sa plece de la ˆ ˆ ei’. Intrucat iubea pacea, Isaac a plecat (Gen. 24:62; 26:1, 12–17).

13 Dupa˘ ce Isaac si familia lui s-au mu¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ tat, pastorii sai au sapat o alta fantana, ınsa ˘ filisteni au pretins ca apa era a lor. La fel ˘ ˘ ca tatal sau, Isaac nu s-a certat cu ei penˆ ˆ ˘ tru acea fantana, ci le-a spus oamenilor lui ˘ ˘ sa sape alta. Filistenii au pretins ca si¸ aceas˘ ta le apartinea.

De dragul pacii, Isaac si-a ¸ ¸ ˘ 12, 13. a) Cum a urmat Isaac exemplul tatalui ˘ ˆ sau? b) Cum a binecuvantat Iehova eforturile lui Isaac de a promova pacea?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2011

25

˘ ˆ mutat tabara ıntr-un alt loc, unde slujito˘ ˆ ˆ ˘ ˘ rii lui au mai sapat o fantana, careia el i-a ˘ pus numele Rehobot. Dupa un timp, Isaac ˆ s-a mutat ın Beer-Seba, o regiune mai rodi¸ ˆ toare. Aici Iehova l-a binecuvantat si¸ i-a zis: ˘ „Nu te teme, caci eu sunt cu tine si¸ te voi ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ binecuvanta si¸ ıti¸ voi ınmulti¸ samanta ¸ ˘ datorita slujitorului meu Avraam“ (Gen. 26:17–25).

14 Pentru a promova pacea, Isaac a prefe˘ ˘ ˆ ˘ rat sa se mute de fiecare data decat sa ri˘ ˘ posteze. El putea sa lupte pentru a-si¸ pasˆ ˆ ˘ tra dreptul asupra fantanilor sapate de ˘ ˆ slujitorii sai; ın fond, se bucura de sprijinul lui Iehova. Regele filistenilor era constient ¸ ˆ ˘ de acest lucru si¸ a venit ımpreuna cu demˆ nitarii lui la Isaac, ın Beer-Seba, pentru a ¸ ˆ ˘ ˆ ıncheia un legamant de pace. El i-a spus lui ˘ Isaac: „Vedem bine ca Iehova este cu tine“. ˘ Si ¸ cu ocazia acestei vizite Isaac s-a straduit ˘ ˘ ˘ sa pastreze pacea. „El a dat unˆ ospat¸ penˆ ˘ tru ei si¸ au mancat si¸ au baut. In diminea˘ ta ¸ urmatoare s-au sculat devreme si¸ si-au ¸ ˘ ˘ ˘ facut juraminte unul altuia. Dupa aceea, ˆ . . . au plecat de la el ın pace“ (Gen. 26:26–31).

Exemplul lui Iosif ˘ Iacob, fiul lui Isaac, a devenit „un barbat ireprosabil“ (Gen. 25:27). Asa ¸ ¸ cum am ˘ ˆ ˘ vazut la ınceputul articolului, el s-a stra˘ ˘ ˘ ˘ ˘ duit sa faca pace cu fratele sau, Esau. Fara ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ındoiala, Iacob ınvatase din exemplul tata¸ ˘ lui sau. Dar ce putem spune despre fiii lui ˘ ˆ Iacob? Dintre cei 12 fii ai sai, Iacob ıl iubea ˘ cel mai mult pe Iosif, care era ascultator, ˆ respectuosˆ si ¸ demn de ıncredere (Gen. ˘ 37:2, 14). Insa, fratii ¸ mai mari ai lui Iosif 15

ˆ 14. Cum a reactionat Isaac cand regele filistenilor ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ a venit sa ıncheie un legamant de pace cu el?

15. De ce fratii ¸ lui Iosif nu vorbeau frumos cu el?

26

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2011

ˆ erau gelosi¸ pe el si¸ nu ıi vorbeau frumos. ˆ ˘ Plini de cruzime, ei l-au vandut ca sclav, faˆ ˘ ˘ ˘ ˘ candu-l pe tatal lor sa creada ca Iosif fuse˘ se ucis de o fiara (Gen. 37:4, 28, 31–33). ˆ ˆ ˘ 16 In toate aceste ıncerc ari, Iosif a simtit ¸ ˆ ajutorul lui Iehova. Mai tarziu, el a devenit prim-ministrul Egiptului, fiind cea mai im˘ ˘ ˘ ˘ portanta persoana din tar ¸ a dupa faraon. ˆ ˘ ˘ Cand o foamete cumplita s-a abatut asupra ˆ Canaanului, fratii ¸ lui Iosif au venit ın Egipt ˘ ˘ dupa hrana, dar nu l-au recunoscut pe Iosif, probabil din cauza vesmintelor lui egip¸ ˆ tene (Gen. 42:5–7). Cat de usor ¸ i-ar fi fost ˘ ˘ ˘ lui Iosif sa se rˆ azbune pe fratii ¸ sai pentru ˘ ˆ ˘ ˆ cruzimea lor! Insa Iosif a ıncercat sa se ım˘ ˆ ˘ ˘ ˘ pace cu ei. Vazand ca le parea rau, el si-a ¸ ˘ ˆ ˘ dezvaluit identitatea, spunandu-le: „Nu va ˆ ˘ ˆ ˘ ıntristati¸ si¸ nu va maniati¸ pe voi ca m-ati¸ ˆ ˘ vandut aici, fiindca Dumnezeu m-a trimis ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ınaintea voastra ca sa va tin ¸ a ın viat¸ a“. Apoi ˘ ˆ i-a sarutat pe fratii ¸ lui si¸ a plans (Gen. 45:1, 5, 15).

17 Dupa˘ moartea lui Iacob, fratilor lui Io¸ ˘ ˘ ˘ ˆ sif le-a fost teama ca el se va razbuna. Cand ˆ ˘ i-au spus ce simteau, Iosif „a ınceput sa ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ planga“ si¸ le-a zis: „Nu va temeti! ¸ Eu ma ˆ ˘ voi ıngriji de hrana voastra si¸ a copilasilor ¸ vostri“.

Fiind un om care iubea pacea, Io¸ ˆ ˆ ˆ sif „i-a mangaiat si¸ le-a vorbit ıncurajator“ (Gen. 50:15–21). ˘ Exemple „pentru instruirea noastra“ 18 Pavel a scris: „Tot ce a fost scris mai ˆ ınainte a fost scris pentru instruirea noas˘ ˘ tra, pentru ca prin perseverenta ¸ noastra si¸ ˆ ˆ ˘ prin mangaierea din Scripturi sa avem spe˘ ˆ ˘ rant¸ a“ (Rom. 15:4). Ce am ınvatat ¸ cu pri-

ˆ ˘ 16, 17. Cum s-a dovedit Iosif un om ımpaciuitor ˆ ˘ ın relatiile cu fratii ¸ ¸ sai? ˆ ˘ ˆ 18, 19. a) Ce ai ınvatat ¸ din exemplele analizate ın ˆ ˘ acest articol? b) Ce vom studia ın articolul urmator?

vire la pace din exemplul perfect al lui ˘ Iehova, precum si¸ din relatarile despre Avraam, Isaac, Iacob si¸ Iosif? ˘ ˘ 19 Daca˘ meditam la tot ce a facut Iehova ˘ pentru a ne ajuta sa ne restabilim relatiile ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ cu el, ne vom stradui sa pastram pacea cu semenii nostri.

Din exemplul dat de ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Avraam, Isaac, Iacob si¸ Iosif ınvat¸ am ca pˆa˘ ˆ rintii ın bine copiii. In ¸ pot sa-si¸ influenteze ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ plus, ıntelegem ca Iehova binecuvanteaza ¸ ˘ ˘ eforturile celor care se straduiesc sa promo˘ veze pacea. El este „Dumnezeul care dˆ a pace“. (Cite ¸ste Romani 15:33; 16:20.) In

˘ articolul urmator vom vedea de ce a spus ˘ ˘ ˘ Pavel ca trebuie sa promovam pacea si¸ cum ˆ ˘ putem fi ımpaciuitori. ˆ ˘ Ce a ¸ti ınva ¸tat?

ˆ ˆ ˆ ˙ Inainte de a se ıntalni cu Esau, ce a ˘ facut Iacob pentru a restabili pacea cu el? ˘ ˘ ˙ Cum te ajuta exemplul lui Iehova sa promovezi pacea? ˆ ˘ ˙ Ce ai ınva ¸tat din exemplul dat de Avraam, Isaac, Iacob ¸si Iosif?

˘ ˘ SA PROMOVAM PACEA ˘ ˘ „Sa urmarim deci lucrurile care duc la pace.“ (ROM. 14:19)

˘ ˘ ˆ DEVARATA pace este greu de gasit ın lumea de azi. Chiar si¸ oamenii de ˘ aceeasi¸ nationalitate si¸ limba sunt dezbi¸ ˆ nati¸ pe plan religios, politic si¸ social. In ˆ ˘ ˘ ˆ schimb, ınchinatorii lui Iehova traiesc ın pace, desi¸ provin „din toate natiunile, tri¸ burile, popoarele si¸ limbile“ (Rev. 7:9). ˆ 2 Pacea care exista˘ ın mijlocul nostru nu ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ este ıntamplatoare. De ce? In primul rand, ˘ deoarece noi „ne bucuram de pace cu ˘ ˆ Dumnezeu“. Aceasta pace vine ın urma ˆ ˘ ˘ ˆ credintei ¸ ın Fiul sau, care si-a ¸ varsat sange˘ le pentru pacatele noastre (Rom. 5:1; Ef. ˘ 1:7). De asemenea, adevaratul Dumnezeu ˘ ˆ ˘ le da spirit sfant slujitorilor sai loiali, iar pa-

A

cea este un aspect al rodului spiritului (Gal. ˘ 5:22). Un alt motiv este acela ca noi ‘nu fa˘ cem parte din lume’. Noi nu ne implicam ˆ ˘ ˘ ˘ ın politica, ci ne pastram neutralitatea ˆ ˆ ˘ (Ioan 15:19). Si, ¸ ıntrucat ‘ne-am faurit din ˘ ˘ ˘ sabii brazdare’, noi nu luam parte nici la ˘ razboaie (Is. 2:4). ˆ ˆ 3 Dar a fi ın pace cu fratii nu ın¸ nostri ¸ ˘ ˘ seamna doar a nu le face rau. Biblia ne ˆ ˘ ˘ ˘ ındeamna „sa facem ce este bine fat¸ a de ˘ ˆ toti, ¸ dar mai ales fat¸ a de cei ınruditi¸ cu noi ˆ ˘ ın credint¸ a“ (Gal. 6:10). Membrii congreˆ gatiei ‘se iubesc unii pe altii’ desi¸ ın¸ ¸ ˘ tre ei exista deosebiri etnice si¸ culturale ˆ ˘ ˆ (Ioan 15:17). Insa pacea care domneste ¸ ın

˘ ˆ ˘ 1, 2. De ce se bucura ınchinatorii lui Iehova de pace?

ˆ ˘ ˘ ˘ 3. a) Ce binecuvantari avem daca promovam paˆ cea? b) Ce vom analiza ın acest articol?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2011

27

˘ paradisul nostru spiritual trebuie pretuit ¸ a ˘ ˘ ˘ ˆ si¸ ocrotita. Sa analizam ın continuare cum ˆ putem promova pacea ın congregatie. ¸ ˆ Cand „ne poticnim“ 4 „Toti ne poticnim de multe ori. Daca˘ ¸ ˆ ˆ cineva nu se poticneste ¸ ın cuvant, este un om perfect“, a scris discipolul Iacov (Iac. ˆ 3:2). Prin urmare, ıntre colaboratorii cres-¸ ˘ ˆ tini vor aparea inevitabil neıntelegeri si¸ di¸ vergente ¸ (Filip. 4:2, 3). Totusi, ¸ acestea pot ˘ ˘ ˘ fi rezolvate fara ca pacea congregatiei ¸ sa fie ˘ ˆ ˘ ˘ tulburata. De aceea, cand ne dam seama ca ˘ ˘ ˘ am jignit pe cineva, sa ne straduim sa apli˘ cam sfatul din Matei 5:23, 24. (Cite ¸ste.) ˘ 5 Sa˘ presupunem ca˘ cineva a facut o gre˘ ˘ ˘ ˘ seal ¸ a minora fat¸ a de noi si¸ ne-a suparat. Ce vom face? Vom astepta ca persoana respec¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ tiva sa vina si¸ sa-si¸ ceara scuze? Biblia spu˘ ˘ ne ca iubirea „nu tine cont de raul suferit“ ¸ ˘ (1 Cor. 13:5). Dovedim ca nu tinem cont ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ de raul suferit daca iertam si¸ daca treˆ ˆ cem cu vederea cele ıntamplate, promoˆ vand astfel pacea. (Cite ¸ste Coloseni 3:13.) ˘ Aceasta este cea mai buna modalitate de a ˆ rezolva micile neıntelegeri!

Astfel, consoli¸ ˘ ˘ ˘ dam unitatea dintre noi si¸ ne pastram pa˘ ˘ cea mintii. ¸ ‘Este frumos sa trecem peste fa˘ ˆ (Prov. radelege’, spune un proverb ıntelept ¸ 19:11).

6 Dar ce vom face daca˘ simtim ca˘ nu pu¸ ˆ tem trece cu vederea o jignire? Ar fi neın˘ telept sa vorbim cu altii ¸ ¸ despre problema ˘ ˆ ˘ ˆ noastra. Aceasta ar ınsemna ca barfim, iar ˆ ˘ barfa tulbura pacea congregatiei.

Dar cum ¸ ˆ ˆ ˘ putem rezolva neıntelegerea ın spiritul pa¸ ˆ ˘ 4. Cand am jignit pe cineva, ce trebuie sa facem pentru a promova pacea? ˆ 5. Cum putem promova pacea cand cineva ne-a su˘ parat? ˘ ˆ ˘ 6. Ce trebuie sa facem cand sim ¸tim ca nu putem trece cu vederea o jignire?

28

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2011

˘ ˆ ˘ ˘ ˘ cii? Iata ce ne ınvat¸ a Isus: „Daca fratele tau ˘ ˘ comite un pacat, du-te si¸ dezvaluie-i greˆ ˘ seala numai ıntre tine si¸ el. Daca te ascul¸ ˘ ˆ ˘ ta, l-ai castigat pe fratele tau“ (Mat. 18:15). ¸ ˘ Desi¸ sfaturile din Matei 18:15–17 se aplica ˘ la un pacat grav, principiul din versetul 15 ˆ ˘ ˘ ˆ ne ındeamna sa vorbim ın particular cu cel ˘ ˆ ˘ ˆ care ne-a jignit si¸ sa ıncercam cu blandete ¸ ˘ sa restabilim pacea.1 ˆ ˘ 7 Apostolul Pavel a scris: „Mania ti-v ¸ a, dar ˘ ˘ ˘ ˘ nu pacatuiti! ¸ Sa nu apuna soarele peste ˆ ˘ ˘ mania voastra si¸ sa nu-i faceti¸ loc Diavolului!“ (Ef. 4:26, 27). Iar Isus a spus: „Rezol˘ va-ti¸ repede problemele cu cel care depuˆ ˆ ˆ ne o plangere ımpotriva ta ın fata ¸ legii“ ˘ ˘ (Mat. 5:25). Asadar, daca vrem sa promo¸ ˘ ˘ ˘ vam pacea, trebuie sa rezolvam imediat ˆ orice neıntelegere.

De ce? Deoarece proble¸ mele nerezolvate se pot agrava, asemenea ˘ ˘ ˘ unei rani netratate, care se infecteaza. Sa ˆ nu permitem ca mandria, invidia sau iubi˘ ˆ ˘ ˘ rea de bani sa ne ımpiedice sa rezolvam diˆ ˘ vergentele de ındata ce apar (Iac. 4:1–6). ¸ ˆ Cand sunt implica ¸ti mai mul ¸ti ˆ ˆ 8 In unele neın telegeri sunt implicate ¸ mai multe persoane din congregatie.

Asa ¸ ¸ ˆ ˆ s-a ınt amplat si cu unii cre stini din Roma. ¸ ¸ ˆ ˘ Intre crestinii evrei si¸ neevrei aparuse un ¸ ˆ conflict. Unii membri ai congregatiei ¸ ıi dis˘ pretuiau pe cei cu o constiin t¸ a excesiv de ¸ ¸ ˘ ˆ restrictiva, judecandu-i gresit ¸ cu privire la chestiuni pur personale. Ce sfaturi a dat Pavel congregatiei din Roma? (Rom. ¸ 14:1–6) ˆ 1 In Turnul de veghe din 15 octombrie 1999, paginile ˘ 17–22, gasim alte sfaturi biblice cu privire la rezolvarea ˆ ˘ neıntelegerilor cauzate de pacate grave, cum ar fi calom¸ ˆ ˘ nia si ¸ ınsel ¸ atoria.

˘ ˘ 7. De ce trebuie sa rezolvam imediat divergen ¸tele? ˘ ˆ 8, 9. a) Ce conflict a aparut ın congrega ¸tia din ˘ Roma? b) Ce i-a sfatuit Pavel pe cre ¸stinii din Roma?

˘ 9 El s-a adresat ambelor par ti¸ implicate ˆ ˆ ˘ ˘ ın conflict. Celor care ınteleser a ca nu ¸ ˘ ˘ mai erau sub Legea mozaica le-a spus sa ˘ nu-i dispretuiasc a pe ceilalti¸ frati¸ (Rom. ¸ ˘ ˘ 14:2, 10). Aceasta atitudine putea sa-i potic˘ ˘ neasca pe crestinii care credeau ca era gre¸ ˘ sit ¸ sa ˆconsume alimente nepermise de ˘ ˘ ˆ Lege. „Incetati¸ sa mai daramati¸ lucrarea lui ˆ ˆ Dumnezeu pentru o mancare“, i-a ındem˘ ˘ ˆ nat Pavel. „Este bine sa nu mananci carne, ˘ ˘ sa nu bei vin si¸ sa nu faci niciun alt lucru ˆ ˘ ın care se poticneste ¸ fratele tau.“ (Rom. ˘ 14:14, 15, 20, 21) Pe de alta parte, Pavel i-a ˘ ˘ sfatuit pe crestinii cu o constiin t¸ a mai res¸ ¸ ˘ ˘ trictiva sa nu-i considere infideli pe cei careˆ aveau vederi mai largi (Rom. 14:13). „Ii ˘ ˘ ˆ ˘ spun fiecaruia dintre voi sa nu gandeasca ˆ ˆ despre sine mai mult decat trebuie“, i-a ın˘ ˘ demnat el (Rom. 12:3). Dupa ce i-a sfatuit ˘ pe toti¸ cei implicati, ¸ Pavel le-a scris: „Sa ur-

˘ marim deci lucrurile care duc la pace si¸ lu˘ crurile care duc la zidire reciproca“ (Rom. 14:19). ˘ ˘ ˆ ˘ 10 Far a ındoiala, congregatia ¸ din Roma a ˘ acceptat sfaturile lui Pavel si¸ a facut schim˘ ˆ ˆ barile de rigoare. Si ¸ ın prezent, cand apar ˆ ˆ neıntelegeri ın congregatie, trebu¸ ¸ crestinii ¸ ˘ ˘ ˘ ie sa dea dovada de iubire si¸ sa le rezolve ˆ ˘ aplicand cu umilint¸ a sfaturile Bibliei. Cei ˆ ˘ ˘ implicati¸ ıntr-un conflict trebuie sa faca ˘ ˘ ˆ schimbari pentru ‘a pastra pacea ıntre ei’ (Mar. 9:50). ˆ ˘ ˘ ˆ Cand apelam la batrani ˘ ˘ 11 Sa presupunem ca un frate sau o sora˘ ˘ ˘ ˆ doreste ¸ sa discute cu un batran despre o ˘ 10. Asemenea cre ¸stinilor din Roma, ce trebuie sa faˆ cem pentru a rezolva neın ¸telegerile? ˘ ˘ ˆ ˆ 11. La ce trebuie sa fie atent un batran cand un fraˆ ˆ ˘ te ıi vorbe ¸ste despre o neın ¸telegere avuta cu un colaborator cre ¸stin?

ˆ Iehova ıi iube ¸ste ˘ ˘ pe cei care iarta din inima

˘ ˘ problema pe care o are cu oˆ ruda sau cu ˆ ˘ un colaborator ın credint¸ a. In Proverbele ˆ ˘ 21:13 se spune: „Cine ısi ¸ astupa urechea la ˘ ˆ strigatul tanguitor al omului de conditie ¸ ˘ umila va striga si ¸ el, dar nu va primi ni˘ ˘ ˘ ˆ ciun raspuns“. Cu sigurant¸ a, un batran ˆ ‘nu-si ¸ va astupa urechea’ cand un colaboˆ rator crestin ıi cere ajutorul. Totusi, ¸ ¸ un alt ˘ ˆ ˆ ˆ proverb avertizeaza: „Cand vorbeste ¸ para˘ ˆ ˆ sul, parca el are dreptate, iar cand vine ran¸ ˆ ˆ ˘ dul paratului, atunci se lamureste ¸ pricina“ ˆ (Prov. 18:17, Galaction ¸si Radu). Desi ¸ ıl as˘ ˆ culta cu amabilitate pe cel care ıi aduce la ˘ ˘ ˘ ˆ cunostin ¸ t¸ a o problema, batranul respectiv ˆ ˆ ˆ ˘ nu ıi va lua partea, ci ıl va ıntreba daca a ˆ vorbit ınainte cu persoana care l-a lezat. ˆ ˘ De asemenea, el ıi va arata din Biblie ce ˘ ˘ pasi ¸ trebuie sa faca pentru a restabili pacea. ˘ 12 Daca˘ ascultam doar varianta uneia ˘ ˆ dintre parti, ın mod pri¸ am putea actiona ¸ ˘ ˆ pit. Iata trei exemple biblice ın acest sens.

Potifar a crezut varianta sotiei lui, care i-a ¸ ˘ ˆ spus ca Iosif ıncercase s-o violeze. Cuprins ˆ ˆ de furie, Potifar l-a aruncat pe Iosif ın ınchisoare (Gen. 39:19, 20). Regele David l-a ˘ ˘ ˆ crezut pe Tiba, care i-a zis ca stapanul lui, ¸ Mefiboset, trecuse de partea dusmanilor ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ regelui. Pripindu-se, David a hotarat: „Iata ˘ ca tot ce-i apartine lui Mefiboset ¸ ¸ este al ˘ tau“ (2 Sam. 16:4; 19:25–27). Regelui Arta˘ xerxes i s-a spus ca evreii reconstruiau Ie˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ rusalimul si¸ ca planuiau sa se razvrateasca ˆ ımpotriva Imperiului Persan. El a crezut ˘ acest raport fals si ¸ a ordonat oprirea lucra˘ ˆ ˘ rilor, evreii fiind nevoiti¸ sa ıntrerupa munca la templul lui Dumnezeu (Ezra 4:11–13, ˘ ˘ ˆ 23, 24). Astazi, batranii de congregatie ¸ dau ˆ ˘ ˘ 12. De ce nu este ın ¸telept sa ascultam doar varian˘ ˆ ta uneia dintre par ¸tile implicate ıntr-un conflict?

Exemplifica ¸ti.

30

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2011

˘ ˆ ˘ dovada de ıntelepciune si¸ respecta sfatul ¸ lui Pavel de a nu trage concluzii pripite.

(Cite ¸ste 1 Timotei 5:21.) ˆ ˘ 13 Chiar si atunci cand credem ca stim ¸ ¸ ˘ ˆ variantele ambelor parti¸ implicate ıntr-o ˆ ˘ neıntelegere, este important sa tinem cont ¸ ¸ ˘ de ceea ce ne spune Biblia: „Daca cineva ˘ ˆ ˘ crede ca a dobandit cunostin ¸ t¸ a despre un ˆ ˘ lucru, nu-l cunoaste ¸ ınca asa ¸ cum ar trebui ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sa-l cunoasca“ (1 Cor. 8:2). Sa ne ıntrebˆ am: ˆ Oare stim toate cauzele neıntelegerii?

Ii cu¸ ¸ ˘ ˆ noastem bine pe cei implicati? ¸ Batranii ¸ ˘ ˘ ˘ care judeca o astfel de problema trebuie sa ˘ ˘ ˘ ˆ aiba grija sa nu se lase ınsela ¸ ti¸ de minciuni, ˘ zvonuri sau tactici abile. Judecatorul nu˘ mit de Dumnezeu, Isus Cristos, judeca cu ˘ dreptate. Iata ce spune Biblia despre el: ˘ ˘ „Nu va judeca dupa cele vazute de ochii ˘ ˘ sai, nici nu va mustra dupa cele auzite cu ˘ urechile sale“ (Is. 11:3, 4). Dimpotriva, Isus ˘ ˆ judeca sub ındrumarea spiritului lui Ieho˘ ˆ ˆ va. Batranii crestini sunt si¸ ei ındrumati¸ de ¸ ˆ spiritul sfant. ˆ ˆ 14 Inainte de a se pronunta ıntr-o proble¸ ˘ ˘ ma, ei trebuie sa se roage lui Iehova penˆ ˘ ˆ tru spirit sfant si¸ sa se lase ındrumati¸ de ˆ acesta consultand Biblia si scla¸ ¸ publicatiile ˘ ˘ vului fidel si ¸ prevazator (Mat. 24:45). ˘ Orice de dragul pacii? ˆ ˘ ˘ ˘ 15 Biblia ne ındeamn a sa promovam paˆ cea ın relatiile cu ceilalti. ¸ ¸ Totusi, ¸ ea ne spu˘ ˆ ˆ ne ca „ıntelepciunea de sus este ın primul ¸ ˘ ˆ ˘ rand casta, apoi pasnic a“ (Iac. 3:17). Desi¸ e ¸ ˘ ˆ important sa fim pasnici, trebuie, mai ın¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ tai de toate, sa fim casti, ¸ adica sa respectam normele morale si¸ cerintele drepte ale lui ¸ ˘ ˆ 13, 14. a) De ce anume trebuie sa ¸tinem cont cand ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ apar conflicte? b) Ce ıi ajuta pe batrani sa ia decizii corecte? ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ 15. Cand trebuie sa le dezvaluim batranilor pacatul grav comis de un frate?

˘ ˘ Dumnezeu. Daca stim ca un frate a comis ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ un pacat grav, trebuie sa-l ındemnam sa ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ mearga la batrani si¸ sa-si¸ marturiseascaˆ pa˘ catul (1 Cor. 6:9, 10; Iac. 5:14–16). Insa ˘ daca fratele respectiv nu face acest lucru, ˘ ˘ ˘ ˆ trebuie sa-i abordam noi pe batrani. Nu ˘ ˘ ˘ vrem sa ne facem partasi¸ la pacatul lui treˆ ˘ ˘ cand totul sub tacere din dorinta ¸ de a pastra pacea cu el (Lev. 5:1). (Cite ¸ste Proverbele 29:24.)

16 Un episod din viata lui Iehu dovedes¸ ¸ ˘ ˘ te ca este mai important sa sustinem drep¸ ˆ ˘ ˘ ˘ tatea lui Iehova decat sa pastram pacea cu ˘ ˘ cineva care practica pacatul. Dumnezeu l-a ˘ ˘ trimis pe Iehu sa pedepseasca familia regelui Ahab. Ioram, fiul lui Ahab si¸ al Izabelei, ˆ ˆ ˆ ˆ a iesit ¸ ın ıntampinarea lui Iehu si¸ l-a ıntre˘ bat: „Este pace, Iehu?“. El i-a raspuns: „Ce ˘ ˆ ˘ pace sa fie cat timp exista fornicatia ¸ Izabe˘ lei, mama ta, si¸ multele ei vrajitorii?“ (2 Regi 9:22). Apoi si-a ¸ luat arcul si¸ l-a ucis ˘ pe acest rege rau. Asemenea lui Iehu, care ˘ ˆ a trecut imediat la actiune, batranii de con¸ ˘ gregatie ¸ trebuie sa fie fermi cu cel care nu ˘ ˘ ˘ ˘ vrea sa se caiasca si¸ nu trebuie sa-l tolereze ˆ ˆ ˘ ın congregatie ¸ doar de dragul pacii. Ei ıl ˆ ˆ ˘ vor exclude, astfel ıncat congregatia ¸ sa se ˘ ˆ poata bucura ın continuare de pace cu Dumnezeu (1 Cor. 5:1, 2, 11–13). ˆ 17 Totusi, majoritatea neıntelegerilor ¸ ¸ ˘ dintre frati¸ nu sunt cauzate de pacate gra˘ ˘ ve. Prin urmare, cel mai bine este sa dam ˘ ˘ dovada de iubire si¸ sa trecem peste greseli¸ ˆ le fratilor nostri.

Cuvantul lui Dumnezeu ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ne spune: „Cine acopera o faradelege cau˘ ˆ ta iubirea, dar cine vorbeste ¸ ıntruna despre un lucru desparte prieteni apropiati“ ¸ (Prov. ˘ 17:9). Daca vom tine cont de aceste cuvin¸ ˆ te, vom promova pacea ın congregatie ¸ si¸ ˆ ˘ ˘ ˘ 16. Ce ınva ¸tam din atitudinea ferma a lui Iehu? ˘ 17. Ce trebuie sa facem pentru a promova pacea?

˘ ne vom pastra prietenia cu Iehova (Mat. 6:14, 15). ˘ Promovarea pacii ˆ ˘ aduce binecuvantari ˆ ˘ 18 Cand urmarim „lucrurile care duc la ˆ ˘ pace“, avem parte de multe binecuvantari. ˘ ˆ ˘ Ne bucuram de o prietenie stransa cu Iehova si¸ contribuim la unitatea paradisului ˘ ˘ ˆ nostru spiritual. Iar daca urmarim pacea ın ˆ ˘ ˘ ˘ congregatie, ınvat¸ am cum s-o promovam ¸ ˆ ˘ ˘ si¸ ın relatiile cu cei carora le predicam „ves¸ ˘ ˘ tea buna a pacii“ (Ef. 6:15). Astfel ‘vom fi ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ blanzi fat¸ a de toti, ¸ stapanindu-ne ın situatii ¸ rele’ (2 Tim. 2:24). ˆ 19 Eforturile pe care le depunem ın pre˘ ˘ ˘ zent ca sa promovam pacea ne pregatesc ˆ ˆ pentru viitor, cand va avea loc „o ınviere ˆ ˆ atat a celor drepti, ¸ cat si ¸ ¸ a celor nedrepti“ ˘ (Fap. 24:15). Atunci, vor fi adusi¸ la viat¸ a ˘ milioane de oameni cu personalitati¸ dife˘ rite si ¸ din medii diferite, care au trait de-a ˆ ˘ ˆ lungul veacurilor, ınca „de la ıntemeierea ˘ lumii“! (Luca 11:50, 51) Da, aceasta spe˘ rant¸ a va deveni realitate, iar noi vom avea ˘ ˘ ˆ ˘ privilegiul sa-i ajutam pe toti¸ cei ınviati¸ sa ˘ umble pentru eternitate pe calea pacii! ˘ ˘ 18, 19. Ce foloase avem daca promovam pacea?

˘ Va aminti ¸ti? ˆ ˙ Cum putem promova pacea cand noi am jignit pe cineva? ˆ ˙ Cum putem promova pacea cand cineva ne-a jignit pe noi? ˘ ˙ De ce anume trebuie sa ¸tinem cont ˆ ˆ ˘ cand apare un conflict ıntre doua persoane? ˆ ˘ ˙ In ce situa ¸tie nu trebuie sa facem ˘ orice de dragul pacii?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2011

31

˘ Va amintiti? ¸ Ati¸ citit cu atentie ¸ ultimele numere ale Turnului de veghe? ˘ ˘ ˆ ˘ Raspundeti¸ la urmatoarele ıntrebari: ˙ Cunoaste ce ne pot ¸ ¸ti trei factori esentiali ¸ ˘ ˆ ajuta sa ne ımpotrivim tendintei ¸ spre necinste? ˘ ˘ ˘ 1) Teama sanatoasa de Dumnezeu (1 Pet. ˘ 3:12); 2) con ¸stiinta ¸ instruita pe baza Bibliei; 3) sentimentul de multumire (15/4, pag. 6, 7). ¸ ˘ ˙ De unde stim ca a-i sluji lui Dumnezeu cu ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ seriozitate nu ınseamna a avea mereu o ınfa˘ ti¸ sare sobra sau a nu ne recrea? ¸ Din exemplul lui Isus. El a petrecut momente ˘ ˆ ˆ ˘ placute cu prietenii luand masa ımpreuna cu ˘ ˘ ei. Isus nu a fost o persoana rigida, exagerat ˘ ˘ ˘ ˘ de serioasa. Oamenilor le facea placere sa stea ˆ ˆ ˘ ˆ ın compania lui. Pana si¸ copiii se simteau ın lar¸ gul lor cu el (15/4, pag. 10). ˆ ˘ ˙ Ce pot face sotul ¸ si¸ sotia ¸ cand, dupa apa˘ ˘ ri ¸tia unui copil, simt ca relatia ¸ dintre ei slabeste? ¸ ˘ Cei doi trebuie sa-si¸ ofere unul altuia dovezi de ˘ ˘ ˘ iubire. So ¸tul se va stradui sa risipeasca orice ˘ ˆ urma de nelini ¸ste din inima sotiei ¸ sale. Aman˘ ˘ doi trebuie sa vorbeasca deschis despre senti˘ mentele lor ¸si despre necesitatile ¸ lor fizice (1/5, pag. 12, 13). ˘ ˙ Ce simboliza maslinul din capitolul 11 al ˘ car ¸tii biblice Romani? ˘ ˘ ˘ Maslinul simbolic are legatura cu partea secun˘ dara a semin ¸tei lui Avraam, Israelul spiritual. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Radacina maslinului a pe Iehova, iar ˆ ıl reprezint ˆ trunchiul, pe Isus. Intrucat majoritatea iudeilor ˆ naturali l-au respins pe Isus, Iehova a altoit ın ˘ maslinul simbolic crestini unsi¸ din natiuni.

Ast¸ ¸ ˘ fel, acestia au devenit membri ai par tii ¸ ¸ secundare a semin ¸tei lui Avraam (15/5, pag. 22–25). ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˙ Ce veste buna le ımpartasim saracilor? ¸ ˘ ˘ Vestea buna este ca Dumnezeu l-a numit pe ˘ Isus Rege. Isus este singurul Conducator capa-

www.watchtower.org

˘ ˘ ˘ ˘ ˘ bil sa puna capat saraciei. De ce? Din cel pu˘ ¸tin trei motive: Isus va guverna peste toata ˆ omenirea, avand autoritatea de a ac ¸tiona; el ˘ ˘ ˘ manifesta compasiune fa ¸ta de saraci; el poate ˘ ˘ elimina cauza saraciei, respectiv tendin ¸ta noas˘ ˆ ˘ ˘ tra ınnascuta spre egoism (1/6, pag. 7). ˆ ˙ La ce s-a referit Isus cand i-a zis lui Caiafa: „Tu ai spus-o!“? (Mat. 26:63, 64) ˘ ˆ Dupa cat se pare, „tu ai spus-o“ era o expre˘ ˘ sie idiomatica ebraica prin care se confirma veridicitatea unei afirma ¸tii. Marele preot Caiafa ˆ ˘ l-a ıntrebat pe Isus daca el era Cristosul, Fiul lui Dumnezeu. Prin cuvintele „tu ai spus-o“, ˘ Isus i-a dat un raspuns afirmativ (1/6, pag. 18). ˘ ˘ ˙ Ar fi putut face parte din rascumparare vreun poten ¸tial urmas¸ al omului perfect Isus? ˘ ˘ Nu. De ¸si Isus ar fi putut sa fie tatal a miliarde de descenden ¸ti perfec ¸ti, ace ¸sti poten ¸tiali ur˘ ˘ ma ¸si nu ar fi putut face parte din rascumpara˘ re. Doar via ¸ta perfecta a lui Isus a constituit echivalentul vie ¸tii lui Adam (1 Tim. 2:6). (15/6, pag. 13) ˘ ˘ ˆ ˙ Cum dovedim ca luam ın serios avertisˆ mentul din Faptele 20:29, 30 referitor la ın˘ ˘ va ¸tatorii falsi? ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Noi nu ıi salutam pe ınva ¸tatorii falsi¸ si¸ nu ıi priˆ mim ın casele noastre (Rom. 16:17; 2 Ioan ˘ 9–11). Nu citim literatura lor, nu urmarim pro˘ gramele lor TV ¸si nu accesam site-urile lor (15/7, pag. 15, 16). ˘ ˆ ˙ Cine ar trebui sa-i ınve ¸te pe copii despre Dumnezeu? ˆ ˘ ˆ Conform Bibliei, atat tatal, cat ¸si mama (Prov. ˘ ˘ ˘ ˆ 1:8; Ef. 6:4). Cercetarile arata ca, atunci cand ˘ ˘ ˆ ambii parin ¸ti se implica ın educarea copiilor, rezultatele sunt remarcabile (1/8, pag. 6, 7).

w11 08/15-M