Capitolul 5

Page 1

CAPITOLUL 5 TRADUCTOARE DE PROXIMITATE În general (în sens larg) proximitatea exprimă gradul de apropiere dintre două obiecte, dintre care unul reprezintă sistemul de referinţă. Se poate realiza controlul poziţiei unui obiect care se deplasează, fără contact între acesta şi referinţă. În categoria măsurărilor de proximitate intră : - sesizarea capetelor de cursă ; - sesizarea interstiţiului dintre suprafeţe ; - sesizarea prezenţei unui obiect în câmpul de lucru etc. Traductoarele de proximitate au de regulă o caracteristică de tip releu, mărimea de ieşire având variaţii discrete (" tot sau nimic ") discerne între două valori care reprezintă (convenţional) prezenţa sau absenţa corpului controlat. Această particularitate conduce la realizarea compactă a traductorului, elementul sensibil şi adaptorul (ES + AD) fiind plasate în aceeaşi unitate constructivă. 5.1 Traductoare inductive de proximitate Schema de principiu a acestui traductor este dată în figura 5.1. Detectorul are rolul de a converti informaţia asupra poziţiei unui obiect metalic (în raport cu faţa sensibilă) în semnal electric. Blocul adaptor prelucrează semnalul electric de la ieşirea detectorului şi comandă un etaj final cu ieşire pe sarcină de tip releu. Blocul de alimentare furnizează tensiunea necesară circuitelor electronice.

Fig. 5.1 - Schema bloc a traductorului inductiv de proximitate.


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.