G m 201402

FEBRUARIE 2014

SUGESTII PENTRU A VĂ FOLOSI CU ÎNŢELEPCIUNE TIMPUL

ALTE ARTICOLE

ÎN ACEST NUMĂR

pe www.jw.org

SUBIECTUL DE COPERTĂ

ADOLESCENŢI

Sugestii pentru a vă folosi cu înţelepciune timpul

Găsiţi răspunsuri bazate pe Biblie la o mulţime de întrebări pe care şi le pun tinerii. Iată câteva articole: „Mă obsedează înfăţişarea mea?” „Ce este un prieten adevărat?” „Ce ar trebui să ştiu despre sexting?”

Urmăriţi şi filmuleţul intitulat „Ce spun alţi tineri – Un stil de viaţă sănătos”.

(Căutaţi la ÎNVĂŢĂTURI BIBLICE > ADOLESCENŢI)

PAGINILE 6-9 COPII 3 LUMEA ÎN OBIECTIV 4 POTRIVIT BIBLIEI Spiritism 10 INTERVIU Un specialist în biotehnologie ne vorbeşte despre credinţa lui 12 PORTRETE DIN TRECUT Constantin cel Mare 14 AJUTOR PENTRU FAMILII Ce puteţi face dacă fiica voastră adolescentă este stresată

Citiţi povestiri biblice în imagini.

Folosiţi paginile cu activităţi pentru a-i ajuta pe copiii voştri să cunoască mai multe despre personajele şi principiile morale ce se găsesc în Biblie.

(Căutaţi la ÎNVĂŢĂTURI BIBLICE > COPII)

16 OPERA UNUI PROIECTANT? Organul luminiscent al licuriciului Photuris

Vol. 95, No. 2 / Monthly / ROMANIAN Tirajul fiecărei ediţii: 44748000 în 99 de limbi ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Aceasta publica ¸tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale ˘ ˘ ˘ ˘ de instruire biblica, sus ¸tinute prin dona ¸tii. Daca nu exista alta indica ¸tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi – Traducerea lumii noi.

Awake! (ISSN 0005-237X) is published monthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; L. Weaver, Jr., President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. 5 2014 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Printed in Germany.

Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus.

Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus.

Doriti¸ mai multe informatii ¸ sau un studiu biblic gratuit la domiciliu?

Accesati¸ www.jw.org sau scrieti-ne ¸ la una dintre adresele de mai jos.

ˆ MARTORII LUI IEHOVA: ROMANIA: CP 132, OP 39, RO-024330 ˘ Bucuresti. ¸ MOLDOVA: PO Box 472, MD-2005 Chisin ¸ au. Pentru ˘ o lista cu toate adresele postale, vezi www.jw.org/ro/contact. ¸

LUMEA ÎN OBIECTIV

Pacientul: © Robin Hammond/Panos Pictures; Papa Francisc: Alessandro Bianchi/AFP/Getty Images; colţii de fildeş: REUTERS/Bazuki Muhammad

STATELE UNITE „Un fumător îl costă anual pe un angajator privat ... cu 5816 dolari mai mult decât un nefumător”, precizează ziarul New York Times. Potrivit datelor obţinute de cercetătorii de la Ohio State University, costurile suplimentare estimate se datorează pauzelor de fumat, cheltuielilor medicale mai ridicate şi absenteismului. Alt factor este productivitatea scăzută, cauzată după cât se pare de efectele sevrajului ca urmare a dependenţei de nicotină.

ITALIA „Neconcordanţa dintre ceea ce spun şi ceea ce fac atât preoţii, cât şi credincioşii, neconcordanţa dintre cuvânt şi modul de viaţă, subminează credibilitatea Bisericii.” (Papa Francisc)

MALAYSIA Autorităţile din Malaysia au confiscat 24 t de fildeş de contrabandă (peste 1000 de colţi de elefant), ascuns în două încărcături de mahon. Ecologiştii susţin că această captură este cea mai mare de până acum. Transportul venea din Togo şi avea ca destinaţie China.

AFRICA Potrivit unui raport pe 2012 realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, 63% dintre decesele înregistrate pe continentul african au fost cauzate de boli transmisibile, îndeosebi de HIV/SIDA, bolile diareice, malaria, tuberculoza şi bolile infantile.

AUSTRALIA Aplicaţiile de jocuri de noroc simulate pentru smartphone-uri şi alte dispozitive devin populare în rândul copiilor. Unele aplicaţii simulează perfect jocurile de cazino, cu diferenţa că pe dispozitivul electronic câştigi mult mai uşor. Un raport guvernamental avertizează că asemenea simulări pot face ca jocurile de noroc să devină permise în rândul copiilor, „transformându-i în jucătorii împătimiţi de mâine”.

3

POTRIVIT BIBLIEI | SPIRITISM

SPIRITISM Este greşit să încercăm să luăm legătura cu morţii?

CE SPUN OAMENII Dorinţa de a şti dacă o persoană dragă care a murit suferă sau nu este cât se poate de firească. De aceea, unii îşi spun: „De ce n-am încerca oare să luăm legătura cu ea prin intermediul unui medium? Poate că acesta ne va ajuta să ne liniştim şi să găsim pacea minţii”.

„Să nu vă îndreptaţi spre mediumuri . . . ca să nu deveniţi necuraţi prin [ele].”

(Leviticul 19:31)

CE SPUNE BIBLIA Biblia este cât se poate de categorică în ce priveşte încercarea celor vii de a intra în legătură cu morţii, practică foarte răspândită în vechime. De exemplu, Legea dată de Iehova Dumnezeu naţiunii Israel preciza: „Să nu se găsească la tine nimeni care . . . consultă un medium sau . . . care întreabă morţii. Fiindcă Iehova detestă pe oricine face aceste lucruri” (Deuteronomul 18:10-12). Biblia mai spune că toţi cei care practică spiritismul, indiferent sub ce formă, „nu vor moşteni regatul lui Dumnezeu” (Galateni 5:19-21).

Mai multe răspunsuri la întrebări biblice pe www.jw.org

Pot avea morţii vreo influenţă asupra celor vii?

CE SPUN OAMENII Mulţi cred că morţii continuă să trăiască sub o altă formă. Prin urmare, încearcă să comunice cu ei, probabil pentru a obţine unele informaţii ori pentru a-i îmbuna în speranţa că nu le vor face rău.

CE SPUNE BIBLIA „Cei vii sunt conştienţi că vor muri, dar cei „Cei vii sunt conştienţi că morţi nu sunt conştienţi de nimic . . . Şi iubirea lor şi ura lor şi vor muri, dar cei morţi nu gelozia lor [sentimente pe care le-au avut când erau vii] au pierit sunt conştienţi de nimic.” deja.” (Eclesiastul 9:5, 6) Într-adevăr, Biblia învaţă că morţii sunt (Eclesiastul 9:5) pur şi simplu morţi: nu pot să gândească, să acţioneze şi nici să i se închine lui Dumnezeu. „Nu morţii îl laudă pe [Dumnezeu], nici cei ce coboară în tăcere”, se spune în Psalmul 115:17.

Dar mediumurile spiritiste nu oferă uneori detalii exacte?

CE SPUN OAMENII Unii cred că mediumurile spiritiste sunt capabile să dezvăluie informaţii pe care doar cei morţi şi familia sau prietenii lor le-ar putea cunoaşte.

CE SPUNE BIBLIA În cartea biblică 1 Samuel, capitolul 28, se arată că un rege infidel pe nume Saul a încălcat porunca divină de a nu consulta mediumuri spiritiste. El a apelat la un medium, o femeie care părea să comunice cu un slujitor decedat al lui Dumnezeu, pe nume Samuel. Dar chiar a luat ea legătura cu Samuel? Nicidecum! Ea comunica în realitate cu un impostor, cineva care pretindea că era Samuel decedat.

„Să fie întrebaţi cei morţi pentru cei vii?” (Isaia 8:19)

Acest impostor era un spirit rău, un agent al ‘Tatălui minciunii’, Satan (Ioan 8:44). De ce spiritele rele, sau demonii, promovează concepţia că morţii trăiesc? Obiectivul lor este acela de a-l defăima pe Dumnezeu şi de a discredita Cuvântul său scris, Biblia (2 Timotei 3:16). Înseamnă oare că nu mai există nicio speranţă pentru morţi? În niciun caz! Biblia promite că cei ce „dorm” în moarte vor fi în viitor înviaţi (Ioan 11:11-13; Faptele 24:15). Până atunci însă, avem asigurarea că cei dragi ai noştri care au murit nu suferă în niciun fel.

Capitolul 7 al cărţii Ce ne învaţă în realitate Biblia? este intitulat „O speranţă reală pentru cei dragi care au murit”. Îl puteţi citi online pe www.jw.org.

Treziţi-vă! februarie 2014 5

SUBIECTUL DE COPERTĂ

„De-aş avea mai mult timp!” De câte ori n-am spus aceste cuvinte! Adevărul e că, în faţa timpului, toţi suntem egali.

Bogaţii şi oamenii puternici nu au mai mult timp decât săracii şi oamenii de rând. În plus, nici cel bogat, nici cel sărac nu-l poate acumula. Odată dus, timpul e dus pentru totdeauna. aşadar, să-l folosim cu înţelepciune. Cum putem face aceasta?

Vă prezentăm patru sugestii care le-au fost utile multora.

SUGESTII PENTRU A VĂ FOLOSI CU ÎNŢELEPCIUNE TIMPUL Sugestia 1: Fiţi organizaţi Stabiliţi-vă priorităţile. „Să vă asiguraţi de lucrurile mai importante”, îndeamnă Biblia (Filipeni 1:10). Întocmiţi o listă de sarcini în care să treceţi atât sarcinile importante, cât şi cele urgente. Nu uitaţi însă că ceea ce e important – de exemplu, să faceţi cumpărăturile pentru pregătirea cinei – s-ar putea să nu fie neapărat urgent, iar ceea ce pare urgent – să prindeţi începutul emisiunii TV favorite – s-ar putea să nu fie neapărat şi important.

Vezi articolul „20 de modalităţi de a câştiga timp”, apărut în numărul din aprilie 2010 al revistei Treziţi-vă!.

Gândiţi în perspectivă. „Dacă o unealtă de fier se toceşte şi nu i se ascute tăişul, atunci omul trebuie să-şi încordeze toate puterile”, se spune în Eclesiastul 10:10.

Versetul însă continuă: „Pentru a avea reuşită este nevoie de înţelepciune”. Lecţia? ‘Ascuţiţi-vă tăişul’, ca să spunem aşa, făcând planuri dinainte pentru a vă folosi timpul în cel mai eficient mod. Amânaţi sau eliminaţi sarcinile neesenţiale, care nu fac decât să consume timp şi energie.

Dacă constataţi că aveţi timp la dispoziţie, pentru că aţi reuşit să vă terminaţi munca mai devreme, ce-ar fi să treceţi la următoarea activitate programată? Gândind în perspectivă, vă veţi spori productivitatea, asemenea unui meşter înţelept care îşi ascute tăişul uneltei.

Simplificaţi-vă viaţa. Învăţaţi să spuneţi „Nu” lucrurilor nesemnificative sau celor care consumă timp. Prea multe activităţi şi programări măresc inutil stresul şi vă pot răpi bucuria.

Sugestia 2: Atenţie la hoţii de timp!

Amânarea şi nehotărârea. „Cine se uită după vânt nu va semăna şi cine se uită la nori nu va secera.” (Eclesiastul 11:4) Lecţia? Amânarea este un hoţ al timpului, dar şi un obstacol în calea productivităţii. Dacă aşteaptă condiţiile ideale semănatului şi seceratului, un agricultor nu va face mai nimic. Şi noi am putea permite situaţiilor incerte ale vieţii să ne împiedice să luăm hotărâri. Sau am putea crede că, înainte de a lua o decizie, trebuie să aşteptăm până când dispunem de absolut toate datele problemei. E adevărat, deciziile importante necesită cercetări atente şi meditare profundă. „Cel prevăzător ia aminte la paşii lui”, se spune în Proverbele 14:15. Totuşi, realitatea este că multe decizii implică unele incertitudini (Eclesiastul 11:6).

Perfecţionismul. „Înţelepciunea de sus [de la Dumnezeu] este . . . rezonabilă”, se spune în Iacov 3:17. Este lăudabil să avem aşteptări mari de la noi. Uneori însă, am putea să ridicăm ştacheta atât de mult, încât să ne expunem pericolului dezamăgirii, ba chiar al eşecului. De pildă, o persoană care învaţă o limbă străină trebuie să se aştepte că va face greşeli, fiind dispusă să înveţe din ele. În schimb, un perfecţionist se îngrozeşte la gândul că ar putea spune ceva

greşit, atitudine ce îi va îngreuna progresul.

Cât de înţelept este deci să dăm dovadă de modestie în ce priveşte aşteptările noastre! „Înţelepciunea este cu cei modeşti”, citim în Proverbele 11:2. În plus, o persoană modestă şi umilă nu se ia prea în serios şi ştie să râdă de ea însăşi.

„ÎN REALITATE, LUCRURILE NU LE PLĂTIM CU BANI, CI CU TIMPUL NOSTRU.” (What to Do Between Birth and Death)

CÂTEVA DATE INTERESANTE

50,2 ORE:

timpul petrecut săptămânal de un angajat obişnuit din Canada în activităţi legate de muncă (statistică realizată pe un eşantion de 25000 de muncitori)

242 DE MINUTE: 8 MINUTE: timpul pe care l-au petrecut zilnic britanicii în anul 2011 în faţa televizorului (statistica vizează un segment de vârstă de la patru ani în sus)

timpul petrecut zilnic de taţii din India stând de vorbă cu copiii lor. Mamele care au un loc de muncă petrec zilnic aproximativ 11 minute stând de vorbă cu copiii lor, în vreme ce mamele casnice, nu mai mult de 30 de minute

Treziţi-vă! februarie 2014 7

Sugestia 3: Fiţi echilibraţi şi realişti Stabiliţi un echilibru între muncă şi destindere. „Mai bine o mână plină de odihnă decât două mâini pline de trudă şi goană după vânt.” (Eclesiastul 4:6) Dependenţii de muncă se privează singuri de rodul celor „două mâini pline de trudă” ale lor, deoarece nu mai au timp şi energie. În schimb, leneşul alege „două mâini pline” de odihnă şi iroseşte timp preţios.

Biblia ne încurajează să fim echilibraţi: Să muncim din greu, dar să ne şi bucurăm de rezultatele muncii noastre. Această bucu-

rie este „darul lui Dumnezeu” (Eclesiastul 5:19).

Nu faceţi economie la somn. „Mă voi culca şi voi dormi în pace”, a spus un scriitor biblic (Psalmul 4:8). Majoritatea adulţilor au nevoie de aproximativ opt ore de somn pe noapte ca să-şi poată folosi la maximum capacităţile fizice, afective şi cognitive. Cât despre ultimul element menţionat, dacă „investim” în somn, capacitatea noastră de concentrare şi de memorare va spori, înlesnind astfel procesul de învăţare. Lipsa somnului însă nu doar că îngreunează procesul de învăţare, dar şi poate genera accidente, greşeli şi o stare de iritabilitate.

Stabiliţi-vă obiective realiste. „Mai bine ce vezi cu ochii decât să umbli după pofta sufletului.” (Eclesiastul 6:9) Ce idee transmite versetul? O persoană înţeleaptă nu permite dorinţelor să-i controleze viaţa, mai ales acelor dorinţe care sunt nerealiste sau imposibil de satisfăcut. Prin urmare, nu se lasă ademenită de reclamele ingenioase, nici de creditele uşor de obţinut.

Dimpotrivă, învaţă să fie mulţumită cu ‘ce vede cu ochii ei’, cu alte cuvinte cu ceea ce poate efectiv să obţină.

CARE ESTE VALOAREA UNUI OBIECT EXPRIMATĂ ÎN TIMP? Înainte de a cumpăra ceva, convertiţi valoarea monetară a obiectului respectiv în timpul pe care ar trebui să-l folosiţi pentru a câştiga acea sumă de bani „şi apoi vedeţi dacă mai merită” să-l achiziţionaţi, ne sfătuieşte psihologul Charles Spezzano.

Sugestia 4: Lăsaţi-vă îndrumaţi de valori sănătoase Examinaţi-vă valorile. Valorile pe care le aveţi vă ajută să stabiliţi ce e corect, important şi preţios în viaţă. Dacă viaţa ar fi o săgeată, valorile v-ar ajuta să ţintiţi într-o anumită direcţie. Prin urmare, valorile sănătoase vă vor ajuta să vă stabiliţi corect priorităţile în viaţă şi să vă folosiţi cel mai bine timpul, ceas de ceas, zi după zi.

Unde puteţi găsi astfel de valori? Mulţi oameni s-au îndreptat spre Biblie, recunoscându-i înţelepciunea superioară (Proverbele 2:6, 7).

Faceţi din iubire principala voastră valoare. Iubirea „este o legătură perfectă a unităţii”, se spune în Coloseni 3:14. Fără iubire, nu ne putem bucura de fericire deplină şi de siguranţă afectivă, mai ales în sânul familiei. Cei ce desconsideră această realitate, punând pe primul plan acumularea de bogăţii sau urmărirea unei cariere, nu fac decât să investească în nefericire. Pe bună dreptate, Biblia prezintă iubirea ca fiind cea mai înaltă valoare, menţionând-o de sute de ori (1 Corinteni 13:1-3; 1 Ioan 4:8).

Faceţi-vă timp pentru satisfacerea necesităţilor spirituale. Un bărbat pe nume Geoff avea o soţie iubitoare, doi copii fericiţi şi prieteni buni şi lucra ca paramedic, muncă ce-i aducea satisfacţii. Cu toate acestea, suferinţa şi moartea erau realităţi crude de care se lovea mereu la locul de muncă. „Oare aşa trebuie să fie via-

ţa?”, s-a întrebat el. Apoi, într-o zi a citit câteva publicaţii bazate pe Biblie ale Martorilor lui Iehova şi a găsit răspunsuri care l-au satisfăcut.

Geoff le-a împărtăşit cele citite soţiei şi copiilor săi, stârnindu-le şi lor interesul.

Acesta a fost începutul unei „călătorii” spirituale ca familie, care le-a îmbogăţit tuturor viaţa şi i-a ajutat să-şi folosească timpul cu înţelepciune. Studiul Bibliei le-a oferit şi minunata speranţă a unei vieţi veşnice, pline de sens într-o lume fără suferinţă (Revelaţia 21:3, 4).

Experienţa lui Geoff ne aminteşte de cuvintele lui Isus Cristos: „Fericiţi sunt cei conştienţi de necesităţile lor spirituale” (Matei 5:3). Sunteţi dispuşi să alocaţi puţin timp satisfacerii necesităţilor spirituale? Fiţi siguri că nicio altă investiţie nu vă va ajuta să dobândiţi înţelepciunea necesară pentru a vă folosi în cel mai bun mod nu doar fiecare zi, ci şi întreaga viaţă.

CE ESTE IMPORTANT PENTRU VOI? FAMILIA _______

COMUNITATEA _______

MUNCA _______

RELIGIA _______

INSTRUIREA _______

TIMPUL LIBER _______

PRIETENII _______

SĂNĂTATEA _______ Treziţi-vă! februarie 2014 9

INTERVIU | HANS KRISTIAN KOTLAR

Un specialist în biotehnologie ne vorbeşte despre credinţa lui În 1978, dr. Hans Kristian Kotlar lucra pentru prima oară ca cercetător la Secţia de Radioterapie a Spitalului Universitar din Oslo (Norvegia), unde studia cancerul şi sistemul imunitar. Tot în acea vreme l-a interesat şi originea vieţii. Revista Treziţi-vă! i-a pus unele întrebări privitoare la activitatea sa ştiinţifică şi la credinţa lui.

Ce anume v-a stârnit interesul faţă de originea şi sensul vieţii?

Tatăl meu a fost catolic, iar mama protestantă. Cu toate acestea, nu considerau religia importantă. Eu însă în adolescenţă m-am întrebat care este sensul vieţii şi, ca urmare, am citit tot felul de cărţi despre budism, hinduism şi islamism.

Chiar i-am cerut lui Dumnezeu să-mi dezvăluie adevărul. În anii ’70, când biologia moleculară a înregistrat progrese uimi-

toare, mă întrebam dacă această ştiinţă putea să ne explice cum a apărut viaţa. Întrucât eram fascinat de mecanismele din interiorul celulelor vii, am ales să studiez biotehnologia. Trebuie să precizez că majoritatea profesorilor mei afirmau că viaţa a evoluat în urma unor procese naturale, iar eu i-am crezut.

Cum aţi ajuns să fiţi interesat de Biblie?

Doi Martori ai lui Iehova au bătut la uşa noastră. Deşi erau

amabili, am fost nepoliticos cu ei şi le-am zis că nu mă interesează ce au de spus. Soţia mea m-a auzit. „N-a fost frumos din partea ta, Hans Kristian”, m-a dojenit ea. „Mereu ai vrut să afli sensul vieţii.” Avea dreptate, iar eu m-am simţit ruşinat. Aşa că am fugit după cei doi Martori. Am stat de vorbă şi le-am spus că doream să aflu dacă există contradicţii între Biblie şi ştiinţă.

Ce răspuns aţi primit?

Mi-au arătat ce spune Biblia despre Sursa energiei evidente în univers. Mi-au citit următorul verset: „Ridicaţi-vă ochii şi priviţi!

Cine a creat aceste lucruri? . . .

Datorită marii lui energii dinamice şi puterii sale nemărginite, niciuna nu lipseşte”.1 Această afirmaţie m-a pus pe gânduri. Era

În urma cercetărilor mele am tras concluzia că viaţa este opera unui Creator inteligent cât se poate de logică: doar o Sursă inteligentă de energie putea fi răspunzătoare pentru ordinea din univers.

V-aţi schimbat apoi punctul de vedere privitor la evoluţie?

Treptat mi-am dat seama că diversele teorii privind evoluţia nu sunt susţinute de dovezi ştiinţifice solide. De fapt, nu sunt altceva decât poveşti inventate pentru a explica aşa-zisa apariţie din pură întâmplare a unor structuri remarcabile ce se găsesc în organismele vii, cum este şi sistemul imunitar. Cu cât studiam mai mult sistemul imunitar, cu atât îmi dădeam seama cât de complex şi de eficient este. Astfel, în urma cercetărilor mele am tras concluzia că viaţa este opera unui Creator inteligent.

Ne puteţi da câteva dovezi ale existenţei unui proiect în organismele vii?

Sistemul imunitar este în realitate un ansamblu uluitor de structuri şi mecanisme proiectate să ne apere de o mulţime de agenţi, inclusiv bacterii şi virusuri. Mecanismele, la rândul lor, pot fi grupate în două sisteme complementare. Primul declanşează un atac împotriva microbilor invadatori în doar câteva ore.

Al doilea reacţionează după câteva zile, însă merge direct la ţintă, atacând în mod specific in-

vadatorul. Acest al doilea sistem are şi o bună memorie, în sensul că, dacă un anumit invadator s-ar întoarce după câţiva ani, reacţia împotriva acestui duşman va fi rapidă. Întregul sistem imunitar acţionează atât de eficient, încât nici nu ne dăm seama că am fost infectaţi şi apăraţi corespunzător. De asemenea, este uluitor modul în care sistemul imunitar face diferenţa între substanţele străine şi sutele de tipuri de celule care alcătuiesc corpul uman.

Explicaţi-ne ce se întâmplă când un microb pătrunde în organismul nostru.

Microbii pătrund pe furiş: prin aerul pe care îl inspirăm, prin alimente, prin tractul urogenital sau chiar prin piele. Când sistemul imunitar detectează intruşi, el declanşează o serie de reacţii în lanţ care implică zeci de proteine specializate. Fiecare element al acestor reacţii îl activează pe următorul pentru intensificarea contraatacului. Procesul e de-a dreptul uimitor!

Am putea spune deci că cunoştinţele dumneavoastră ştiinţifice v-au întărit credinţa în Dumnezeu?

Categoric! Puterea şi complexitatea sistemului nostru imunitar sunt dovezi incontestabile ale existenţei unui Creator înţelept şi

iubitor. Aş adăuga că ştiinţa mi-a întărit şi credinţa în Biblie. De pildă, în Proverbele 17:22 se spune că „o inimă veselă este un bun medicament”. Cercetătorii au descoperit că starea noastră sufletească poate influenţa sistemul imunitar. De exemplu, stresul slăbeşte reacţiile imune.

Mulţi dintre colegii dumneavoastră nu cred în Dumnezeu.

De ce?

Din diferite motive. Unii, cum a fost şi cazul meu, efectiv acceptă tot ce sunt învăţaţi. Ei presupun probabil că evoluţia este susţinută de dovezi ştiinţifice. Alţii nu se prea gândesc la modul în care a apărut viaţa. E păcat.

Ar trebui să-şi pună mai multe întrebări.

De ce aţi devenit Martor al lui Iehova?

Ceea ce m-a atras la această religie a fost ospitalitatea membrilor ei şi credinţa lor în promisiunea Creatorului de a aduce o lume mai bună.2 Iar această credinţă e bazată pe cercetări şi argumente profunde, nu pe mituri ori speculaţii.3

1. Isaia 40:26.

2. Revelaţia 21:3, 4.

3. Evrei 11:1.

Treziţi-vă! februarie 2014 11

PORTRETE DIN TRECUT | CONSTANTIN CEL MARE

CONSTANTIN CEL MARE Constantin a fost primul împărat roman care s-a declarat creştin. Prin această acţiune, el a influenţat enorm istoria lumii. A îmbrăţişat o religie care fusese anterior aspru persecutată şi a îndreptat-o spre un făgaş ce a dus la formarea creştinătăţii. Astfel, potrivit lucrării The Encyclopædia Britannica, aşa-zisul creştinism a devenit „cel mai puternic factor social şi politic” care a influenţat vreodată cursul istoriei.

ŞTIAŢI CĂ...?

Constantin a devenit împăratul Imperiului Roman de Apus în 306 e.n. şi a fost conducător unic al întregului imperiu (de Apus şi de Răsărit) în perioada 324-337 e.n.

Atribuindu-i lui Dumnezeu victoria militară, Constantin „a poruncit degrabă” ca statuii care îl înfăţişa, aflată „în cel mai frecventat loc din Roma”, să i se pună în mână o suliţă cu însemnul crucii (Paul Keresztes, istoric).

Constantin a deţinut titlul păgân de pontifex maximus, sau mare preot, şi s-a considerat suveranul tuturor religiilor de pe teritoriul imperiului său.

BISERICILE – RECUNOSCUTE LEGAL ŞI ULTERIOR EXPLOATATE În 313 e.n., Constantin era la cârma Imperiului Roman de Apus, iar Licinius şi Maximinus, la cârma Imperiului Roman de Răsărit. Constantin şi Licinius le-au oferit libertate de închinare tuturor locuitorilor imperiului, inclusiv creştinilor. Constantin a devenit protectorul creştinismului, considerând că această religie putea să contribuie la unificarea imperiului său.

Spre surprinderea lui însă, bisericile erau dezbinate din cauza disputelor. Dornic să se ajungă la un consens, el a încercat să stabilească, ulterior chiar să impună, doctrina „corectă”. Pentru a-i câştiga favoarea, episcopii s-au văzut nevoiţi să recurgă la compromisuri religioase; cei care acţionau ca atare erau scutiţi de taxe şi primeau contribuţii generoase. „Acceptarea versiunii «corecte» a doctrinei creştine deschidea calea nu numai spre ceruri, ci şi spre Sinceritatea lui Constantin în adoptarea convingerilor creştine a fost îndelung pusă la îndoială, iar aceasta datorită „concesiilor evidente făcute în favoarea religiilor păgâne, până spre sfârşitul domniei sale”, precizează o lucrare de referinţă.

© Kim Kirby/age fotostock; Commissioned by York Civic Trust (sculptor, Philip Jackson)

Constantin a pretins că, într-un vis sau o viziune, Dumnezeul creştinilor l-ar fi asigurat de sprijinul său în bătălie.

E CE ar trebui să ne intereseze viaţa unui împărat roman din Antichitate? Dacă vreţi să aflaţi mai multe despre creştinism, e bine să ştiţi că manevrele politice şi religioase ale lui Constantin au influenţat doctrinele şi practicile multor biserici până în ziua de azi. Cum anume?

D

„Biserica a câştigat un protector, dar s-a ales şi cu un stăpân.”

(Arnold Hugh Martin Jones, istoric) numeroase bunuri şi avantaje pământeşti”, afirmă istoricul Charles Freeman. Clericii au devenit astfel figuri marcante în afacerile lumeşti. „Biserica a câştigat un protector, dar s-a ales şi cu un stăpân”, conchide istoricul Arnold Hugh Martin Jones.

CE FEL DE CREŞTINISM? În urma alianţei dintre Constantin şi episcopi, a rezultat o religie cu doctrine creştine şi păgâne deopotrivă. Şi nici nu este de mirare, întrucât obiectivul împăratului era atingerea pluralismului religios, nu căutarea adevărului religios. La urma urmei, era conducătorul unui imperiu păgân.

Pentru a face pe plac ambelor tabere religioase, el a adoptat o poziţie „voit incertă, atât în acţiunile sale, cât şi în politica de guvernare în general”, a scris un istoric.

Deşi s-a declarat un apărător al creştinismului, Constantin nu a renunţat la păgânism. De pildă, practica astrologia şi divinaţia – practici oculte, condamnate de Biblie (Deuteronomul 18:10-12). Pe Arcul lui Constantin din Roma, împăratul este reprezentat oferind sacrificii zeităţilor păgâne. El a continuat să-i aducă închinare zeului-soare bătând monede cu imaginea acestuia şi promovând cultul soarelui. Spre sfârşitul vieţii, Constantin chiar le-a permis locuitorilor din Umbria (Italia) să construiască un templu în onoarea lui şi a familiei sale şi să numească preoţi care să slujească acolo.

Constantin şi-a amânat botezul „creştin” până aproape de moartea sa, survenită în 337 e.n. Mulţi erudiţi sunt de părere că el s-a reţinut să se boteze pentru a nu pierde sprijinul politic al creştinilor, dar nici pe cel al păgânilor din imperiu. Cu siguranţă, modul în care şi-a trăit viaţa şi botezul său târziu pun sub semnul întrebării sinceritatea credinţei sale în Cristos. Totuşi, un lucru e sigur: Biserica ce a primit recunoaşterea lui Constantin a devenit o entitate religioasă şi politică influentă care i-a întors spatele lui Cristos şi s-a întovărăşit cu lumea. Isus însă a spus despre continuatorii săi: „Ei nu fac parte din lume, aşa cum nici eu nu fac parte din lume” (Ioan 17:14). Din această religie – care acum era lumească – s-au format o mulţime de alte confesiuni religioase.

Ce însemnătate au toate acestea pentru noi? Înţelegem că doctrinele unei biserici nu trebuie acceptate orbeşte, ci trebuie examinate în lumina Bibliei (1 Ioan 4:1).

Arcul lui Constantin, ridicat pentru a comemora victoria împăratului

„Un bun împărat – fie el şi un bun creştin – se vedea în mod inevitabil obligat să aleagă între pierderea favorii divine şi pierderea puterii.

Constantin, care tocmai venise la tron, nu era dispus sub nicio formă să renunţe la putere şi nici la păcatele ce l-ar fi ajutat să şi-o păstreze.”

(Richard Rubenstein, profesor şi analist pe conflicte religioase şi sociale)

„Că [împăratul] Constantin a fost creştin, cel puţin spre sfârşitul vieţii sale, nimeni nu poate pune la îndoială, atât timp cât nu judecăm calitatea creştinismului practicat de el.”

(Paul Keresztes, profesor de istorie şi filologie clasică)

Treziţi-vă! februarie 2014 13

AJUTOR PENTRU FAMILII | CREŞTEREA COPIILOR

Ce puteţi face dacă fiica voastră adolescentă este stresată DIFICULTATEA Fiica voastră vă spune că este foarte stresată. „La 13 ani?”, vă întrebaţi neîncrezători. „E prea tânără ca să ştie ce înseamnă stresul.” Însă înainte să-i spuneţi fiicei voastre aşa ceva, gândiţi-vă la unele motive pentru care viaţa i s-ar putea părea copleşitoare unei tinere adolescente.

DE CE SE ÎNTÂMPLĂ Schimbări de ordin fizic. Dezvoltarea fizică bruscă din perioada pubertăţii îi poate provoca unei fete foarte multă nelinişte, mai ales dacă s-a dezvoltat mai mult sau mai puţin decât colegele ei. „Am fost una dintre primele fete care au început să poarte sutien şi nu mă simţeam deloc bine în pielea mea”, povesteşte Anna, care are acum 20 de ani. „În comparaţie cu colegele, mă consideram o ciudată, de parcă aş fi fost o arătare!”

Schimbări de ordin emoţional. Karen, care are acum 17 ani, mărturiseşte: „În timpul zilei, eram superfericită, iar mai târziu, în timpul nopţii, plângeam în hohote. Era frustrant pentru că nu înţelegeam ce se întâmplă cu mine. Emoţiile mele parcă o luaseră razna”.

Apariţia ciclului menstrual. „Deşi mama vorbise cu mine înainte şi mă pregătise, prima menstruaţie m-a luat prin surprindere”, declară Kathleen. „Făceam duş de mai multe ori pe zi pentru că mă simţeam tot timpul murdară. Ca şi cum asta n-ar fi fost de ajuns, cei trei fraţi mai mari ai mei îşi băteau joc de mine încontinuu. Problemele mele legate de ciclu li se păreau amuzante.”

Presiuni din partea altora. Marie, care are acum 18 ani, îşi aminteşte: „Când aveam 12-14 ani, presiunile din partea colegilor erau foarte puternice. Colegii de şcoală erau răutăcioşi cu oricine era diferit.” Anita, în vârstă de 14 ani, spune: „La vârsta mea, e foarte important să ai sentimentul că eşti acceptat într-un grup de prieteni; e cumplit să fii dat la o parte”.

Numele din acest articol au fost schimbate.

Mai multe informaţii de interes pentru familie pe www.jw.org

CE PUTEŢI FACE Îndemnaţi-vă fiica să vorbească despre ce simte. La început, s-ar putea să ezite. Fiţi însă răbdători şi aplicaţi sfatul Bibliei de a fi ‘prompţi la ascultare, înceţi la vorbire’ (Iacov 1:19).

Luaţi în serios factorii de stres care o afectează. Nu uitaţi că ea nu are experienţa voastră de viaţă şi, prin urmare, nu are cu ce să compare problemele de care se loveşte şi care îi cauzează stres, cu atât mai puţin să dobândească aptitudinile necesare pentru a le depăşi. (Principiu biblic: Romani 15:1) Nu o împovăraţi cu prea multe activităţi extraşcolare.

Potrivit cărţii Teach Your Children Well, tinerii care au programul supraîncărcat „prezintă adesea simptome de stres, îndeosebi simptome fizice precum dureri de cap sau de stomac”. (Principiu biblic: Filipeni 1:9, 10) Asiguraţi-vă că fiica voastră se odihneşte suficient. De regulă, somnul este primul lucru pe care adolescenţii îl neglijează. Fără suficientă odihnă însă, capacităţile cognitive ale fiicei voastre, dar şi capacitatea de a combate stresul vor slăbi. (Principiu biblic: Eclesiastul 4:6) Ajutaţi-vă fiica să găsească modalităţi sănătoase de a se elibera de stres. Unele adolescente reduc stresul făcând sport. „Exerciţiul fizic este de . . . folos”, se spune în Biblie (1 Timotei 4:8). Alte fete au reuşit să ţină stresul sub control având un jurnal. „Când eram mai mică”, îşi aminteşte Brittany, care are 22 de ani, „scriam despre problemele pe care nu le puteam rezolva. Asta mă ajuta să înţeleg mai bine cum mă afecta o anumită problemă, iar apoi îmi era mai uşor să o rezolv sau, pur şi simplu, s-o las să treacă”.

Fiţi voi înşivă un exemplu. Voi cum faceţi faţă stresului?

Vă asumaţi mai multe responsabilităţi decât puteţi duce, iar, când trebuie să vă achitaţi de ele, intraţi în panică? Vă spetiţi muncind, fără să vă faceţi timp pentru lucrurile mai importante din viaţă? „Rezonabilitatea voastră să fie cunoscută”, se spune în Filipeni 4:5. Nu uitaţi: fiica voastră adolescentă vă imită exemplul – fie că e bun, fie că e rău.

VERSETE-CHEIE „Noi deci, care suntem tari, să purtăm slăbiciunile celor ce nu sunt tari.” (Romani 15:1) „Să vă asiguraţi de lucrurile mai importante.” (Filipeni 1:9, 10) „Mai bine o mână plină de odihnă decât două mâini pline de trudă şi goană după vânt.” (Eclesiastul 4:6)

EXEMPLUL PĂRINŢILOR O tânără pe nume Laura spune: „Tata e un om foarte ocupat, dar, în pofida tuturor problemelor, îşi păstrează atitudinea pozitivă. Când apare o problemă, prima lui reacţie e: «Cum putem s-o rezolvăm?» sau «Care ar fi cea mai bună soluţie?».

Unul dintre mottourile lui preferate este: «În viaţă, 10% reprezintă ceea ce ţi se întâmplă, iar 90%, modul în care reacţionezi tu la ce ţi se întâmplă». Tata nu e perfect, uneori e şi el stresat, dar nu permite niciodată ca problemele să-l doboare. E un exemplu foarte bun pentru mine; de la el învăţ cum să fac faţă stresului”.

Treziţi-vă! februarie 2014 15

OPERA UNUI PROIECTANT?

Puteţi descărca gratuit această revistă, precum şi ediţii anterioare

Oamenii de ştiinţă nu au studiat toate speciile de licurici aparţinând genului Photuris.

Biblia disponibilă online în aproximativ 50 de limbi

Accesaţi www.jw.org sau scanaţi acest cod

g14 02-M 131106

Licuriciul: Gail Shumway/Photographer’s Choice/Getty Images; solzii: Optics Express

Solzi neregulaţi

ANUMITĂ specie de licurici aparţinând genului Photuris reuşeşte să amplifice considerabil intensitatea luminii produse, iar aceasta cu ajutorul unor solzi neregulaţi, aflaţi chiar pe organul luminiscent.

Gândiţi-vă: Cercetătorii au descoperit că micuţii solzi de pe suprafaţa organului luminiscent al unor licurici formează un model cu striaţii, oarecum asemănător modelului în care se suprapun şindrilele sau ţiglele. Solzii sunt înclinaţi având un capăt mai sus cu 3 micrometri decât celălalt capăt – ceea ce reprezintă mai puţin de a douăzecea parte din grosimea firului de păr uman. Deşi mică, înclinaţia amplifică puterea luminoasă a organului luminiscent cu aproape 50% faţă de cazul în care solzii ar forma o suprafaţă netedă!

Ar putea oare această descoperire să ducă la îmbunătăţirea eficienţei LED-urilor (diode emiţătoare de lumină)? În cadrul unui experiment, cercetătorii au acoperit LED-urile cu un material striat, asemănător structurii de pe organul luminiscent al licuriciului. Rezultatul? LED-urile au emis cu până la 55% mai multă lumină! Fizicianul Annick Bay mărturiseşte: „Munca noastră are o latură extraordinară; învăţăm atât de multe observând atent natura!”.

Ce credeţi? Au apărut licuriciul Photuris şi organul lui luminiscent prin evoluţie? Sau sunt opera unui Proiectant?

O

Organul luminiscent al licuriciului Photuris