foloase din scoala

Scoala de Minister ¸

˘ Sa tragem foloase din cursurile Scolii de Minister Teocratic ¸

be-M

ˆ ˘ ˘ CE INVAT¸ AM DIN EXEMPLELE

slujitorilor lui Iehova din trecut?

Moise: de ¸si a ezitat ˆ la ınceput, a acceptat apoi ˘ sa fie folosit de Iehova

˘ Pavel: a adus argumente logice ¸si convingatoare

Filip: un evanghelizator zelos

Apolo: un orator elocvent, totu ¸si dispus ˘ ˘ sa primeasca sfaturi

be-M

˘ ˘ ˘ ˘ Feti ¸ta israelita: ¸si-a sus ¸tinut fara teama credin ¸ta

Natan: a sensibilizat inima regelui David

ˆ Petru: a pus mult suflet cand predica Estera: a vorbit deosebit de respectuos

Ieremia: a demonstrat convingere

˘ Sa tragem foloase din cursurile Scolii de Minister Teocratic ¸

˘ „Eu, DOMNUL [Iehova, NW] Dumnezeul tau, ˆ ˘ te ınvat¸ ce este de folos si ¸ te conduc pe calea ˘ pe care trebuie sa mergi.“ — Is. 48:17.

ˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇ

(Numele cursantului)

Cuprins Pagina

Bine ai venit la Scoala de Minister Teocratic! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ Gaseste ¸ placere ın Cuvantul lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 ˆ ‘Fii atent la modul ın care asculti’ ¸ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 ˆ ˘ ˘ Imbunatate ¸ ste¸ ti¸ capacitatea de memorare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 ˘ ˘ Straduieste-te sa citesti ¸ ¸ corect . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 Recompensele studiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ˘ ˘ Cum sa faci cercetari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ˘ ˆ ˘ Cum sa ıntocmesti ¸ o schit¸ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ˘ ˘ ˘ Cum sa-ti¸ pregatesti a ........................ ¸ temele pentru scoal ¸ ˘ ˘ Cum sa pregatesti ¸ ................... ¸ expuneri pentru congregatie ˘ ˘ ˆ ˘ Cum sa-ti¸ pregatesti ¸ cuvantarile publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ˘ ˆ ˘ ˘ Dezvolta-ti¸ aptitudinile de ınvat¸ ator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ˘ Cultiva arta conversatiei ......................................... ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ Cum ar trebui sa raspunzi la ıntrebari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ˘ Cum sa comunici prin intermediul scrisorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ˘ Fa progrese . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ˆ ˘ ˘ Curs de dezvoltare a aptitudinilor de orator si ¸ de ınvat¸ ator . . . . . . . . ˘ ˘ Fis¸ a personala de sfaturi oratorice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Foloseste ¸ diverse cadre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ˘ ˘ Mesajul pe care trebuie sa-l proclamam . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

27 33 39 43 47 52 56 62 66 71 74 78 79 82 272

Instructiuni pentru supraveghetorul scolii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 282 ¸ ¸ Index . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 286 5 2001 WATCH TOWER BIBLE AND TRACT SOCIETY OF PENNSYLVANIA Toate drepturile rezervate ˘ Sa tragem foloase din cursurile Scolii de Minister Teocratic ¸ Editori WATCHTOWER BIBLE AND TRACT SOCIETY OF NEW YORK, INC. Brooklyn, New York, U.S.A. ˘ ˘ ˆ Tiparita ın 2012 ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Aceasta publica ¸tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus ¸tinute prin prin dona ¸tii. ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Daca nu exista alta indica ¸tie, citatele din Scripturile ebraice sunt din Biblia sau Sfanta Scriptura, ın traducerea ˘ ˘ ˆ lui D. Cornilescu, edi ¸tia a III-a, 1991, ¸si reflecta ortografia actuala a limbii romane, iar citatele din Scripturile grece ¸sti sunt reproduse din Scripturile grece ¸sti cre ¸stine — Traducerea lumii noi. Sigla NW trimite la New World Translation of the Holy Scriptures — With References.

Benefit From Theocratic Ministry School Education Made in the United States of America ˘ ˘ ˆ Tiparita ın Statele Unite ale Americii

Romanian (be-M)

˘ ˆ ˘ ˘ Cum sa faci ımbunatatiri ¸ Lectia ¸

Pagina

˘ 1 Citire corecta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83 ˘ 2 Articulare clara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86 ˘ 3 Pronun ¸tie corecta . . . . . . . . . . . . . . . . 89 4 Cursivitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93 5 Pauze adecvate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97 ˘ 6 Accentuare corespunzatoare . . . . . . 101

Lectia ¸

Pagina

28 Ton de conversa ¸tie . . . . . . . . . . . . . . . 179 29 Calitatea vocii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ˘ 30 Interes fa ¸ta de interlocutor . . . . . . . ˘ 31 Respect fa ¸ta de al ¸tii . . . . . . . . . . . . . . . ˘ 32 Exprimare convingatoare . . . . . . . . .

181 186 190 194

7 Accentuarea ideilor principale . . . . 105

33 Tact si ¸ fermitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197 ˆ 34 Incurajator si ¸ pozitiv . . . . . . . . . . . . . 202

8 Volum adecvat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107

35 Repeti ¸tie pentru accentuare . . . . . . 206

9 Modula ¸tie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111

36 Dezvoltarea temei . . . . . . . . . . . . . . . . 209

10 Entuziasm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115 ˘ ˘ 11 Caldura si ¸ sentiment . . . . . . . . . . . . . 118 ˘ 12 Gesturi si ¸ mimica . . . . . . . . . . . . . . . . 121

37 Eviden ¸tierea ideilor principale . . . . 212

13 Contact vizual . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124 14 Naturale ¸te . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128 ˆ 15 Aspect ıngrijit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131 ˘ 16 Siguran ¸ta de sine . . . . . . . . . . . . . . . . . 135 17 Folosirea microfonului . . . . . . . . . . . ˆ 18 Folosirea Bibliei ın argumentare . . ˆ ˘ 19 Incurajeaza folosirea Bibliei . . . . . . . ˘ 20 Introducerea eficienta a textelor biblice . . . . . . . . . . . . . . . .

139 143 145 147

21 Citirea si ¸ accentuarea ˘ corecta a textelor biblice . . . . . . . . 150 ˘ 22 Aplicarea corecta a textelor biblice . . 153 23 Eviden ¸tierea valorii practice . . . . . . 157 24 Alegerea cuvintelor . . . . . . . . . . . . . . . 160 25 Folosirea schi ¸tei . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166 ˘ 26 Dezvoltarea logica a materialului . . 170 ˘ 27 Expunere libera . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174

38 Introduceri care trezesc interesul . . 215 ˆ ˘ 39 Incheiere eficienta . . . . . . . . . . . . . . . 220 40 Exactitatea afirma ¸tiilor . . . . . . . . . . . 223 ˘ 41 Expunere clara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 226 ˘ 42 Prezentare instructiva . . . . . . . . . . . . 230 43 Folosirea materialului indicat . . . . . ˘ ˆ ˘ 44 Folosirea eficienta a ıntrebarilor . . ˘ 45 Ilustrari si ¸ exemple instructive . . . . ˘ 46 Ilustrari inspirate din situa ¸tii obisnuite ............ ¸ ˘ 47 Folosirea eficienta a mijloacelor vizuale . . . . . . . . . . . .

234 236 240 244 247

48 Ra ¸tionamente logice . . . . . . . . . . . . . 251 ˘ 49 Argumente convingatoare . . . . . . . . 255 50 Sensibilizarea inimii . . . . . . . . . . . . . . 258 51 Calcularea si ¸ repartizarea ˘ judicioasa a timpului . . . . . . . . . . . 263 ˆ 52 Indemnuri eficiente . . . . . . . . . . . . . . 265 ˆ ˆ ˘ 53 Incurajarea si ¸ ıntarirea auditoriului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 268

Bine ai venit la Scoala de Minister Teocratic! ¸ ˆ ˘ ˘ IN CIRCA 200 de t¸ ari de pe glob, milioane de cursanti¸ beneficiaza ˘ ˘ ˆ ˘ saptamanal de instruirea oferita la Scoala de Minister Teocratic. Unii ¸ ˆ ˘ sunt de putin ¸ timp ınscrisi, ¸ participa la ea de ani de zile. Scoa¸ altii ¸ ˘ ˆ ˘ la este tinut a ın zeci de mii de localitati. ¸ ¸ Acest program de instruire ˆ ˘ ˆ este disponibil ın toata lumea. Persoane de toate varstele, de toate ˘ ˘ etniile si ¸ din toate paturile sociale primesc gratuit aceasta instruire ˘ teocratica. ˆ ˆ ˆ In 1943, cand ın congregatiile Martorilor lui Iehova a fost institui¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ta aceasta scoal a, s-a spus ca scopul ei era acela de „a-i instrui pe toti¸ ¸ ˘ ˆ ˘ «barbatii fideli», care aud Cuvantul lui Dumnezeu si ¸ ¸ exercita credin˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ t¸ a ın el, «sa-i poata ınvata ¸ pe altii» ¸ . . . astfel ıncat toti¸ sa fie mai bine ˘ ˘ pregatiti¸ sa prezinte public speranta ¸ pe care o au“ (Course in Theocratic Ministry, p. 4). Obiectivul scolii este ¸ ˘ acelasi ¸ si ¸ astazi. ˘ ˆ Cum am putea sa ne folosim cat mai bine de darul vorbirii cu care ˆ ne-a ınzestrat Dumnezeu? Biblia ˘ raspunde: „Tot ce are suflare ˘ sa laude pe DOMNUL“ (Ps. ˘ ˆ ˘ 150:6). Laudandu-l pe Tatal ˆ ˘ nostru ceresc, noi ıi bucuram ˆ ˘ ˘ ˘ inima. Ii aratam ca suntem re˘ ˘ cunoscatori pentru bunatatea ˘ si ¸ iubirea lui. Iata de ce cresti¸ ˆ ˘ nii sunt ındemnati¸ ‘sa-i ofere ˆ ıntotdeauna lui Dumnezeu o ˘ ˘ ˘ jertfa de lauda, adica rodul buzelor care fac o declaratie ¸ pu˘ ˘ blica pentru numele sau’ (Evr. ˆ 13:15)! In dorinta ¸ de a te ajuta ˘ ˆ sa-ti¸ folosesti ¸ cat mai eficient

6

Bine ai venit la Scoala de Minister Teocratic! ¸

ˆ ˆ darurile cu care ai fost ınzestrat de Dumnezeu spre lauda Sa, ıti¸ spuˆ ˆ nem bun venit ın randul cursantilor la Scoala de Minister Teocratic! ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ Desi acorda o mare important¸ a citirii ın public, artei ora¸ scoala ¸ ˘ ˘ ˘ torice si ¸ predarii, instruirea primita aici nu se limiteaza la aceste asˆ ˘ pecte. Participand la ea, vei fi ajutat sa dezvolti¸ deprinderi pretioa¸ se, cum ar fi cele de a citi, de a asculta si ¸ de a memora, de a studia ˘ si ¸ de a face cercetari, de a analiza si ¸ de a sistematiza un material, de ˘ ˆ ˘ a purta conversatii ¸ si ¸ de a raspunde la ıntrebari, precum si ¸ de a-ti¸ ˆ exprima ın scris ideile. Biblia si ¸ auxiliarele biblice sunt materialele ˘ de studiu pe baza carora vei putea face comentarii si ¸ expuneri. Pe ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ masura ce ıti¸ vei umple mintea cu adevarurile pretioase din Cuvan¸ ˘ ˆ ˆ ˘ tul lui Dumnezeu, vei ınvata ¸ sa gandesti ¸ asemenea Lui. Acest lucru ˆ ˘ te va ajuta ın toate aspectele vietii! ¸ Iata ce a afirmat William Lyon ˘ ˆ Phelps, un profesor universitar care a trait ın secolul al XX-lea, deˆ ˘ spre valoarea Cuvantului lui Dumnezeu: „Se poate spune ca oriciˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ne cunoaste ¸ ın amanunt Biblia este ıntr-adevar o persoana instrui˘ ˘ ˘ ˘ ta . . . Cred ca este mai folositor sa cunosti ¸ Biblia si ¸ sa nu ai studii ˆ ˘ ˘ superioare decat sa ai studii superioare si ¸ sa nu cunosti ¸ Biblia“.

OBIECTIVELE SCOLII ¸ ˘ ˘ ˆ ˙ Un program saptamanal de citire, de studiere si¸ de cercetare axat pe Biblie ˆ ˙ Cursuri de citire ın public, de oratorie si¸ de predare ˙ Sesiuni de dezbateri cu participarea clasei ˙ Prezentare de teme ˆ ınaintea congregatiei ¸ ˆ ˙ Ajutor ın vederea progresului

Cum putem trage foloase maxime ˆ Bineınteles, pentru a trage foloase maxime din in¸ ˘ struirea oferita la Scoala de Minister Teocratic, fiecare ¸ ˘ ˘ cursant trebuie sa depuna eforturi. Apostolul Pavel l-a ˆ ˘ ındemnat pe colaboratorul sau crestin Timotei: „Medi¸ ˘ teaza la aceste lucruri, fii absorbit de ele, pentru ca proˆ ˘ ˘ gresul tau sa fie evident pentru toti“ ¸ (1 Tim. 4:15). In ce constau aceste eforturi? ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ Cauta sa asisti de Mi¸ ın fiecare saptamana la Scoala ¸ ˆ nister Teocratic. Foloseste-te ın mod eficient de acest ¸ ˘ manual, intitulat Sa tragem foloase din cursurile Scolii ¸ ˆ de Minister Teocratic. Scrie-ti¸ numele ın spatiul rezer¸ ˘ ˆ ˆ vat pe prima pagina. Ia ıntotdeauna cartea cu tine cand ˆ ˘ asisti a. Ea este si ¸ Cand ¸ la scoal ¸ ¸ o culegere de exercitii. citesti ¸ unele idei importante pe care le consideri utile, ˆ ˘ subliniaza-le. In spatiile largi de pe margine poti¸ nota ¸ ˆ ˘ ˘ ideile practice pe care le-ai ınvatat a. ¸ la scoal ¸

Bine ai venit la Scoala de Minister Teocratic! ¸

˘ Vei primi separat un exemplar tiparit al programei Scolii de Mi¸ ˆ nister Teocratic. Aceasta va include si ¸ detalii referitoare la modul ın ˘ ˆ ˆ ˘ care va fi condusa scoala.

Pentru a o avea mereu la ındemana, poti¸ ¸ ˘ ˆ pastra programa chiar ın carte. ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Cand te pregatesti ¸ pentru temele din fiecare saptamana, este bine ˘ ˆ ˘ ˘ sa ai ın vedere ca principalul nostru manual este Biblia. Acorda prio˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ritate citirii capitolelor repartizate pentru saptamana ın curs. Daca ˘ vei citi dinainte si ¸ materialul alocat celorlalte parti¸ din program, vei trage si ¸ mai multe foloase. ˆ ˘ In timpul scolii, auditoriul este invitat uneori sa participe la ¸ ˘ ˆ dezbateri. Profita din plin de aceste ocazii. Luand parte la aceste ˘ ˘ ˆ dezbateri, vei reusi informatiile si ¸ mai usor ¸ ¸ sa retii ¸ ¸ sa ti¸ le ınsuse ¸ sti. ¸ Toti¸ cursantii teme sau de a pre¸ vor avea posibilitatea de a tine ¸ ˆ zenta demonstratii Foloseste-te din plin de fie¸ ın fata ¸ congregatiei. ¸ ¸ ˘ ˘ care dintre aceste ocazii. Straduieste-te sa aprofundezi calitatea ora¸ ˘ ˘ ˘ torica pe care ai primit-o spre pregatire. Vei primi sfaturi care sa te ˘ ˘ ˘ ˆ ajute sa progresezi. Apreciaza-le. Noteaza-ti¸ ın manualul personal suˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ gestiile care te-ar putea ajuta sa faci ımbunatatiri.

Intrucat este greu ¸ ˘ ˘ ˘ sa ne vedem asa ¸ recomandarile si ¸ cum ne vad altii, ¸ sfaturile biblice pline de iubire vor contribui mult la pro˘ ˆ DEPRINDERI gresul nostru. Ele ne sunt utile chiar daca suntem ınscrisi ¸ ˘ ˘ DE URMARIT de multi¸ ani la scoal a. — Prov. 1:5. ¸ ˘ ˘ ˘ Ti-ar placea sa progresezi mai repede? Daca manifesti ¸ ¸ ˘ ˘ ˙ Ascultarea si¸ memorarea spirit de initiativ a, vei reusi. ¸ ¸ Studiaza dinainte materialul ˆ ˘ ˆ ˙ Cititul alocat fiecarei teme. In cazul ın care unul dintre cursanti¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˙ Studiul va trebui ınlocuit, te-ai putea oferi tu sa tii ¸ tema, capaˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˙ Cercetarea tand astfel mai multa experient¸ a. In timpul prezentarii ˆ temelor, fii foarte atent la modul ın care este expus ma˙ Analiza si¸ sistematizarea ˆ ˘ ˘ terialul. Noi ınvat¸ am unii de la altii. ˙ Conversatia ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˙ Gasirea raspunsurilor Daca situatia ¸ ıti¸ permite, studiaza ın avans; astfel vei ˆ ˘ ˘ ˆ la ıntrebari progresa mai rapid. Dupa ce-ti¸ vei fi ınsusit ¸ informaˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˙ Exprimarea ın scris tiile cuprinse ın primele 15 lectii, ¸ ¸ ıncearca sa parcurgi a ideilor ˆ ˘ ˘ „Cursul de dezvoltare a aptitudinilor de orator si ¸ ınvat¸ aˆ ˘ ˆ ˆ tor“, care ıncepe la pagina 78. Studiaza mai ıntai fieca˘ ˘ ˆ re lectie aferente. Aplica apoi ın minister ¸ si ¸ ¸ fa exercitiile

7

8

Bine ai venit la Scoala de Minister Teocratic! ¸

ˆ ˆ ˘ ceea ce ai ınvatat.

In felul acesta vei progresa mai rapid ca orator si ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ınvat¸ ator al Cuvantului lui Dumnezeu.

Instruirea pe care o primesti de Minister Teocratic te va ¸ la Scoala ¸ ˆ ˘ ˘ ajuta sa te pregatesti ¸ Intru¸ pentru cel mai important aspect al vietii. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ cat existam prin vointa ¸ lui Dumnezeu, a-l slavi pe el ınseamna a duˆ ce la ındeplinire chiar scopul existentei ¸ noastre. Iehova Dumnezeu ˘ ˘ ˆ merita sa fie glorificat (Rev. 4:11)! Si ¸ ıl putem glorifica prin instrui˘ ˘ ˘ ˆ ˆ rea pe care o primim la scoal a. Ea ne ajuta sa gandim ın mod clar, ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sa action am cu ıntelepciune si ¸ ¸ ¸ sa vorbim cu eficient¸ a despre adevaˆ ˘ ˆ rurile minunate pe care le gasim ın Cuvantul inspirat al lui Dumnezeu.

˘ O TEMELIE PE CARE SA CONSTRUIM Capacitatea de a comunica eficient este o ˘ ˘ ˆ ˘ arta pe care nu o stapaneste ¸ toata lumea. ˘ ˘ Pe aceasta tema au fost publicate multe maˆ nuale. Totusi, ¸ Creatorul — Cel ce i-a ınzestrat pe oameni cu capacitatea de a vorbi — cunoaste ¸ mult mai multe despre oratorie si¸ ˆ ˆ ˘ predare decat orice profesor de retorica. In ˘ ˘ calitate de Maestru, Fiul Sau unic-nascut a ˘ participat alaturi de el la realizarea creierului omenesc si¸ a organelor vorbirii, precum si¸ a tuturor celorlalte minuni ale creatiei. ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ Cand au fost adusi¸ ın existent¸ a ıngerii si¸ apoi oamenii, acest Fiu a slujit drept Cuˆ vant al lui Dumnezeu; el a fost principalul ˘ Instrument prin intermediul caruia Dumnezeu si-a instruit creaturile (Prov. 8:30; Ioan ¸ ˘ ˆ 1:1–3). Pe pamant, acest Fiu a fost cunoscut ˘ ca Domnul Isus Cristos. Iata ce ne spune re˘ feritor la el relatarea inspirata: „Multimile ¸ ˘ erau uluite de modul sau de predare“. Iar ˘ cei care l-au auzit vorbind au marturisit: ˘ ˆ „Nici un alt om nu a mai vorbit vreodata ın ˘ felul acesta“ (Mat. 7:28; Ioan 7:46). Pe buna ˆ dreptate ıl numesc Evangheliile pe Isus de

ˆ ˘ ˘ peste 40 de ori Invat¸ ator! Si ¸ noi avem multe ˆ ˘ de ınvatat ¸ de la Isus despre oratorie si¸ de˘ spre arta predarii. ˆ ˘ ˘ In plus, Biblia ne relateaza ca Iehova ˘ Dumnezeu s-a folosit de barbati¸ si¸ femei din ˘ ˆ diferite paturi sociale pentru a-si¸ duce la ındeplinire scopul. Unii au transmis mesaje scurte, dar pline de sens. Multi¸ altii ¸ nu au ˘ ˘ ˆ trebuit sa vorbeasca ınaintea unui auditoriu ˆ ˘ ˘ numeros, ınsa au depus marturie cu fidelita˘ te despre Dumnezeul adevarat si¸ despre ˘ ˘ scopul sau. Se pare ca majoritatea nu au fost ˆ ˘ ˆ buni oratori, ınsa Dumnezeu le-a binecuvanˆ tat tuturor eforturile. Si ¸ noi putem trage ın˘ ˘ ˘ vat¸ aminte din relatarile biblice despre moˆ ˆ dul ın care si-au dus ei la bun sfarsit ¸ ¸ ministerul. — Ps. 68:11.

Evident, Biblia nu este un manual de re˘ ˆ ˘ torica. Insa, pentru cei ce o citesc cu discer˘ ˆ namant, ea contine informatii ¸ ¸ valoroase care ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sa-i ajute sa devina oratori si¸ ınvat¸ atori efi˘ ˘ cienti. ¸ Manualul de fat¸ a — Sa tragem foloase ˆ din cursurile Scolii de Minister Teocratic — ın¸ ˘ ˘ ˘ cearca sa construiasca pe o astfel de temelie.

˘ ˘ Gaseste ¸ placere ˆ ˆ ın Cuvantul lui Dumnezeu ˆ ˘ ˘ ˆ FERICE de omul care „ısi ¸ gaseste ¸ placerea ın Legea DOMNULUI si ¸ zi si ¸ ˘ ˆ noapte cugeta“ la Cuvantul lui Dumnezeu (Ps. 1:1, 2). Sim ¸ti si ¸ tu aceas˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ta placere? Cum ai putea gasi si ¸ mai multa bucurie ın citirea Cuvantului lui Dumnezeu? ˘ Asculta ce spune Iehova ˘ ˘ Nu te mul ¸tumi doar sa citesti ¸ cuvinte. Vizualizeaza situa ¸tiile descrise. ˘ ˆ Imagineaza- ¸ti cum suna vocea personajelor biblice. Cand citesti ¸ capitoˆ ˘ ˘ lele introductive ale Bibliei, ınchipuie- ¸ti ca-l auzi pe Iehova dezvaluinˆ ˘ ˘ ˆ ˘ du- ¸ti, pu ¸tin cate pu ¸tin, cum a pregatit pamantul pentru om. Asculta-l ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ cand ıi spune Fiului sau, Maestrul, ca a sosit timpul sa-i aduca ın exis˘ ˘ ˘ ˘ ten ¸ta pe primii oameni. Imagineaza- ¸ti cum Adam si ¸ Eva se razvratesc, ˆ ˘ ˆ ˘ iar Dumnezeu ıi condamna si ¸ ıi alunga din Paradis (Geneza, cap. 1–3). ˆ ˘ ˘ Nu te cuprind teama si ¸ venera ¸tia cand citesti ¸ ca o voce din cer declara ˘ ˘ ca Isus Cristos este Fiul cel iubit al lui Dumnezeu, cel trimis sa-si ¸ dea ˆ ˘ ˘ ˆ via ¸ta pentru omenire (Mat. 3:16, 17)? Incearca sa- ¸ti ınchipui reac ¸tia aposˆ ˆ ˆ ˘ tolului Ioan cand ıl aude pe Iehova spunand: „Iata! Eu fac toate lucruˆ ˆ rile noi“ (Rev. 21:5). Citirea Cuvantului lui Dumnezeu ın acest mod este, ˆ ˘ ˘ ıntr-adevar, o placere! ˆ ˘ ˘ ˘ Continuand sa citesti ¸ relatarea inspirata, vei ajunge sa cunosti ¸ perso˘ ˘ nalitatea lui Iehova — o personalitate impunatoare, maiestuoasa, care- ¸ti ˘ ˘ ˘ ˘ inspira teama si ¸ respect. Te vei sim ¸ti puternic atras de aceasta Persoana ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ care ne iubeste ¸ si ¸ manifesta ındurare. In plus, daca si ¸ noi continuam ın ˘ ˘ mod umil sa facem voin ¸ta sa, el ne va ajuta si ¸ ne va arata cum putem ˆ avea succes ın tot ceea ce facem. — Ios. 1:8; Ps. 8:1; Is. 41:10. ˆ ˆ Cu cat vei acorda mai mult timp citirii Bibliei, cu atat vei avea o mai ˆ mare satisfac ¸tie deoarece ın ¸telegi mai bine scopul lui Dumnezeu. Si ¸ nu ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ numai atat! Placerea pe care o vei gasi ın citirea Cuvantului lui Dum˘ ˘ ˆ nezeu va fi tot mai mare! Citind Biblia, vei reusi ¸ sa gasesti ¸ solu ¸tii ın ¸telepte la problemele tale si ¸ te vei sim ¸ti asemenea psalmistului care a spus: ˘ ˘ „Marturiile Tale sunt minunate, de aceea sufletul meu le pazeste“ (Ps. ¸ ˘ ˆ ˘ 119:129). Odata ce vei ın ¸telege din Scripturi principiile cu ajutorul caˆ ˆ ˆ rora ı ¸ti vei putea modela gandirea si ¸ dorin ¸tele ın conformitate cu voin¸ta lui Dumnezeu, vei deveni si ¸ tu deosebit de fericit! — Is. 55:8, 9.

9

10

ˆ ˘ ˘ ˆ Gase ¸ste placere ın Cuvantul lui Dumnezeu ˆ ˘ ˘ Biblia ne ındruma si ¸ din punct de vedere moral, ocrotindu-ne de rau si ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ aratandu-ne ce este bine. Pe masura ce o citim, ın ¸telegem ca Iehova este ˘ ˘ un Tata care stie cu ce probleme ne putem confrunta daca vom ceda do¸ ˘ ˘ rin ¸telor carnii imperfecte. El nu vrea sa suferim din cauza consecin ¸telor ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ dureroase ce vor aparea ın mod inevitabil daca-i vom ıncalca normele ˆ ˘ ˘ ˘ morale ınalte. El este preocupat de bunastarea noastra si ¸ vrea sa ne bucu˘ ˘ ˆ ram de cel mai bun mod de via ¸ta. Citindu-i Cuvantul, vom putea aprecia ˆ ˘ si ¸ mai mult binecuvantarea de a-l avea ca Dumnezeu si ¸ Tata ceresc! ˆ Citeste din Biblie ın fiecare zi ¸ ˆ ˆ Psalmistul a spus despre cel ce citeste ¸ Cuvantul lui Dumnezeu ın fie˘ ˆ ˆ ˆ care zi ca „tot ce ıncepe, duce la bun sfarsit“ (Ps. 1:3). Da, ın ciuda im¸ ˘ ˘ ˆ perfec ¸tiunilor noastre, a faptului ca traim ıntr-un sistem de lucruri neˆ legiuit si ¸ a eforturilor lui Satan de a ne distruge, vom reusi ¸ ın orice as˘ ˆ pect al serviciului nostru sacru daca vom citi cu regularitate Cuvantul ˆ ˘ ˘ lui Dumnezeu si ¸ vom pune ın practica sfaturile pe care le gasim aici. ˆ ˆ Intrucat suntem supusi ¸ presiunilor acestui sistem vechi de lucruri, meˆ ˆ ˆ ditarea ın fiecare zi, chiar si ¸ numai pentru cateva clipe, la gandurile Crea˘ ˆ ˘ torului ne poate da tarie. Unii dintre fra ¸tii ınchisi ¸ pentru credin ¸ta nu au ˆ ˆ avut la dispozi ¸tie decat cateva versete, culese de prin articolele unor ziare. Ei le-au decupat, le-au memorat si ¸ au meditat la ele. Iehova le-a biˆ ˘ necuvantat eforturile, deoarece au facut tot ceea ce au putut pentru a ˘ ˆ ˘ asimila cunostin ¸ta din Cuvantul Sau (Mat. 5:3). Majoritatea dintre noi ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ınsa ne bucuram de mult mai multa libertate. Nu ar trebui totusi ¸ sa tra˘ ˆ ˘ ˘ gem concluzia ca citirea ın fuga a unui verset biblic o data pe zi va face ˆ ˘ ˘ minuni. Dar ne vom bucura de binecuvantari daca ne vom reconsidera ˘ ˆ priorita ¸tile si ¸ vom citi zilnic un fragment din Biblie, meditand la cele ciˆ ˆ ˘ tite si ¸ punandu-le ın practica. ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Trebuie sa admitem ınsa ca si ¸ cele mai bune planuri pot fi zadarniciˆ ˘ ˘ ˘ te. In acest caz, va trebui sa acordam prioritate lucrurilor cu adevarat im˘ ˘ ˘ ˆ ˘ portante. De exemplu, nu am putea rezista fara apa decat vreo doua zile. ˆ ˘ ˘ Asadar, indiferent de ceea ce s-ar ivi ın via ¸ta noastra, ar trebui sa ne fa¸ ˆ ˘ cem pu ¸tin timp pentru a ne ınviora cu apele adevarului. — Fap. 17:11. ˆ ˆ ˆ Citeste Cuvantul lui Dumnezeu ın ıntregime ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ Ai citit Biblia din scoar ¸ta-n scoar ¸ta? Unii se simt coplesi ¸ ¸ti la gandul ca ˘ ˘ trebuie sa o citeasca de la Geneza la Revela ¸tia. Mul ¸ti dintre cei care au ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ dorit sa citeasca Biblia ın ıntregime au ınceput cu Scripturile grecesti ¸ ˘ ˆ ˘ crestine.

De ce? Deoarece le-a fost probabil mai usor ¸ ¸ sa ın ¸teleaga cum

ˆ ˘ ˘ ˆ Gase ¸ste placere ın Cuvantul lui Dumnezeu ˆ ˘ ˘ pot aplica sfaturile con ¸tinute ın aceste car ¸ti pentru a pasi ¸ pe urmele lui ˘ ˘ Cristos. Sau poate li s-a parut ca Scripturile grecesti sunt mai ¸ crestine ¸ ˆ pu ¸tin voluminoase, ele reprezentand doar ceva mai mult de un sfert din ˘ ˘ Biblie. Dar, dupa ce au parcurs aceste 27 de car ¸ti, ei s-au concentrat asu˘ ˆ ˘ ˘ pra celor 39 de car ¸ti ale Scripturilor ebraice si ¸ au ınceput sa le citeasca ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ cu multa placere. Cand le-au terminat si ¸ pe acestea, ei dobandisera deja obiceiul de a citi cu regularitate Biblia. Apoi, si-au continuat lectura ci¸ ˘ ˘ tind pentru a doua oara Scripturile grecesti Ei respecta si ¸ crestine. ¸ ¸ acum ˆ acest program de citire a Bibliei. Si tu ı po face obiceiul de a citi din ¸ti ¸ti ¸ ˆ ˆ Cuvantul lui Dumnezeu ın fiecare zi! ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ Exista cineva ın familia sau ın congrega ¸tia ta care nu poate sa citeasca? ˘ ˘ Nu te-ai putea oferi tu sa-i citesti ¸ cu regularitate din Biblie? Aceasta lec˘ ˆ ˘ tura v-ar fi de folos amandurora si, ¸ totodata, l-ar ajuta pe cel ce te ascul˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ta sa mediteze la cele auzite si, ¸ apoi, sa le puna ın practica. — Rev. 1:3. ˘ ˘ Cu timpul, poate ca vei dori sa studiezi mai profund anumite pasaje ˘ ˘ ˘ ˘ biblice. Aceasta analiza te va ajuta sa sesizezi mai bine legatura dintre

˘ ˘ STRADUIESTE-TE SA CITESTI ZILNIC DIN BIBLIE ¸ ¸ Cea mai mare parte a instruirii oferite la ˘ Scoala de Minister Teocratic se axeaza pe ¸ ˘ ˘ programul de citire a Bibliei. Te sfatuim sa participi si¸ tu la el. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ In fiecare saptamana, la scoal a este pla¸ ˘ nificat spre citire si¸ analiza un mic fragˆ ˘ ment biblic. In felul acesta ¸ti se ofera posiˆ bilitatea de a parcurge treptat ıntreaga Biblie. ˘ Pentru ca citirea Bibliei sa ocupe un loc ˆ ˘ ˘ important ın via ¸ta ta, fa- ¸ti timp sa citesti ¸ ˘ ˆ cu regularitate: dis-de-diminea ¸ta, la pranz, ˘ ˆ la cina sau ınainte de a merge la culcare. ˆ ˆ ˆ ˆ Citirea din cand ın cand a catorva versete ˆ ˘ nu ınseamna regularitate. ˘ ˘ Daca esti ¸ cap de familie, ocupa-te de cei ˆ ˘ din casa ta ajutandu-i sa-si¸ formeze bune ˘ ˆ ˆ deprinderi de studiu. Citind ımpreuna cate-

ˆ ˘ va pasaje biblice, ve ¸ti fi ıncuraja ¸ti sa citi ¸ti ˆ personal din Biblie ın fiecare zi. ˘ Citirea zilnica a Bibliei pretinde autodisci˘ ˘ plina. Nu ne-am nascut cu dorin ¸ta de a citi. ˘ ˘ De aceea, trebuie ‘sa nutrim o dorin ¸ta fierˆ binte’ pentru Cuvantul lui Dumnezeu (1 Pet. ˘ ˘ 2:2). Pe masura ce vei cultiva acest obicei, si¸ ˘ ˆ setea dupa lucrurile spirituale ı ¸ti va creste. ¸ ˆ ˘ Mai tarziu, poate vei dori sa aprofundezi aˆ numite aspecte fixandu- ¸ti obiective speciale ˆ de citire si¸ studiere a Bibliei, pentru a ın ¸telege mai bine si¸ pentru a aprecia mai mult bo˘ ga ¸tiile spirituale pe care Iehova ni le-a pus la dispozi ¸tie. ˆ ˘ ˘ Cand citesti ¸ din Biblie, fa- ¸ti timp sa reflectezi la semnifica ¸tia celor citite: la ceea ce te ˆ ˘ ınva ¸ta ele despre Iehova, la efectul pozitiv pe ˘ ˆ care-l exercita asupra vie ¸tii tale si¸ la modul ın care le po ¸ti folosi pentru a-i ajuta pe al ¸tii.

11

12

ˆ ˘ ˘ ˆ Gase ¸ste placere ın Cuvantul lui Dumnezeu ˘ ˘ diverse par ¸ti ale Scripturilor. Daca Biblia ta con ¸tine referin ¸te marginale, ˆ ˘ ˘ ˘ ele ı ¸ti pot da lamuriri asupra detaliilor de natura istorica, precum si ¸ asu˘ ˘ ˆ pra altor relatari biblice paralele. De asemenea, te pot ajuta sa afli ın ce ˆ ˘ ımprejurari au fost scrisi ¸ psalmii sau scrisorile apostolilor lui Isus Cristos. ˆ Lucrarea Insight on the Scriptures (Perspicacitate pentru ın ¸telegerea Scripturilor) con ¸tine o mul ¸time de informa ¸tii referitoare la personaje, locuri ˘ ˆ ˆ si ¸ calita ¸ti men ¸tionate ın Biblie. Tabelele atrag aten ¸tia asupra ımplinirii ˘ profe ¸tiilor biblice, arata cu ce regi au fost contemporani unii profe ¸ti si ¸ ˘ furnizeaza datele aproximative ale multor evenimente biblice. ˆ ˆ Meditand la ceea ce citesti, ¸ vei observa motivele pentru care ın po˘ porul lui Dumnezeu au existat la un moment dat anumite stari de luˆ ˘ cruri. Vei pricepe si ¸ de ce a ac ¸tionat Iehova ıntr-un anume mod fa ¸ta de ˘ ˆ slujitorii sai. Vei ın ¸telege cum priveste ¸ Iehova ac ¸tiunile guvernelor, ale ˘ ˆ ˘ ˆ popoarelor si ale fiec arei persoane ın parte. Vei patrunde, de fapt, ın mo¸ ˘ ˆ dul sau de gandire. ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Istoria biblica ¸ti se va parea mai interesanta daca ı ¸ti vei imagina cadrul ˆ ˘ ˘ ın care au avut loc evenimentele. Har ¸tile ¸tinuturilor biblice ne prezinta ˆ ˘ relieful si ¸ distan ¸tele dintre anumite locuri. Te-ai gandit vreodata pe unde ˆ ˘ ˆ ˘ au traversat israeli ¸tii Marea Rosie?

Cat de mare a fost Tara Promisa? Pana ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ unde a ajuns Isus ın timpul ministerului sau pamantesc? Ce privelisti ¸ a ˆ ˘ ˘ ˘ admirat apostolul Pavel ın timpul calatoriilor sale misionare? Har ¸tile si ¸ ˆ ˘ descrierile geografice ı ¸ti vor oferi detalii care vor da via ¸ta lecturii tale. ˘ ˘ ˆ Unde po ¸ti gasi aceste har ¸ti? Unele dintre ele apar ın Sfintele Scripturi ˘ ˘ — Traducerea lumii noi. Cele doua volume ale car ¸tii Perspicacitate con˘ ˆ ˘ primului volum gasim un In¸tin aproximativ 70 de har ¸ti, iar la sfarsitul ¸ ˘ dex de har ¸ti deosebit de util. Foloseste-te de Indexul publica ¸tiilor Watch ¸ ˘ ˘ Tower pentru a gasi si ¸ altele. Daca nu dispui de aceste materiale, apelea˘ ˘ za la har ¸tile din Turnul de veghere pe parcursul citirii zilnice a Bibliei. ˆ ˆ ˘ ˘ In Scripturile ebraice, regele David ıl elogiaza pe Iehova cu urmatoaˆ ˘ ˆ ˆ rele cuvinte: „Cat de nepatrunse ımi sunt gandurile Tale, Dumnezeule, ˆ ˆ ˘ si ¸ cat de mare este numarul lor! “ (Ps. 139:17). In Scripturile grecesti ¸ ˆ ˘ crestine, apostolul Pavel ıi aduce glorie lui Iehova, deoarece El „a stra¸ ˘ ˘ lucit peste inimile noastre ca sa le lumineze cu glorioasa cunostin ¸ta de¸ spre Dumnezeu prin intermediul fe ¸tei lui Cristos“ (2 Cor. 4:6). David si ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ Pavel au trait ın secole diferite, dar amandoi au gasit placere ın Cuvan˘ ˘ ˆ ˘ ˆ tul lui Dumnezeu. Si ¸ tu vei gasi placere ın Biblie daca ı ¸ti vei face timp ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ sa citesti ¸ tot ceea ce ne-a daruit Iehova ın paginile Cuvantului sau inspirat.

ˆ ‘Fii atent la modul ın care asculti’ ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ASCULTAREA este un factor important ın procesul ınva ¸tarii si, ¸ uneori, ˆ ˘ ˘ ˘ poate fi o chestiune de via ¸ta si ¸ de moarte. In timp ce se pregatea sa-i ˘ elibereze din sclavia egipteana, Iehova le-a dat israeli ¸tilor instruc ¸tiuni ˘ ˆ prin intermediul lui Moise; el le-a spus batranilor din Israel ce tre˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ buiau sa faca pentru a-si ¸ ocroti ıntaii-nascu ¸ti de ıngerul mor ¸tii (Ex. ˘ ˆ ˘ 12:21–23). Apoi, batranii au transmis verbal aceste informa ¸tii fiecarei ˘ ˘ familii. Israeli ¸tii trebuiau sa asculte cu multa aten ¸tie aceste instruc ¸tiuni. ˘ ˘ Care a fost reac ¸tia lor? Biblia relateaza: „To ¸ti fiii lui Israel au facut asa ¸ ˘ cum DOMNUL poruncise lui Moise si ¸ lui Aaron; asa ¸ au facut“ (Ex. 12:28, 50, 51). De aceea, Israelul a avut parte de o eliberare impresio˘ nanta. ˘ ˘ Astazi, Iehova ne pregateste ¸ pentru o eliberare si ¸ mai ˘ ˘ ˘ grandioasa. Cu siguran ¸ta, instruirea pe care ne-o da el prin CUM POTI ¸ FI ˆ ˘ ˘ intermediul ıntrunirilor congrega ¸tiei merita aten ¸tia noasUN BUN ASCULT ATOR ˘ ˘ ˆ tra maxima. Profi ¸ti din plin de aceste ıntruniri? Foloasele ˆ ˘ ˘ ˆ pe care le vei trage depind ın mare masura de modul ın care ˘ ˘ ˙ Roaga-te sa te poti¸ ascul ¸ti. concentra asupra ˆ Re ¸tii cele mai importante idei prezentate la ıntruniri? programului ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Obisnuie sti ¸ ¸ ca saptamana de saptamana sa cau ¸ti modalita ¸ti ˙ Uita-te doar la vorbitor ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ de a aplica ın via ¸ta ındrumarile primite si ¸ de a le ımpartasi ¸ ˙ Cauta ın Biblie versetele ˘ mentionate si¸ urmareste si ¸ ¸ ¸ altora? citirea lor ˘ Pregatesteti ¸ ¸ inima ˙ Nu pierde din vedere ˘ ˆ ˆ ˘ Pentru a beneficia din plin de instruirea oferita la ıntruobiectivul cuvantarii ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ nirile crestine, trebuie sa ne pregatim inima. Importan ¸ta ¸ ˙ Raspunde ın gand ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ acestui lucru este subliniata de cele ıntamplate ın timpul la ıntrebarile puse; ˘ asculta cu atentie ¸ domniei lui Iosafat, regele lui Iuda. Iosafat a adoptat o po˘ comentariile facute ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ zi ¸tie ferma de partea ınchinarii adevarate. El „a ındepartat ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˙ Ia notite ¸ din Iuda chiar si ınsarcinandu-i pe ¸ ınal ¸timile si ¸ aserele“, ¸ ˘ ˙ Re tine ideile pe care ¸ prin ¸ti, pe levi ¸ti si ¸ pe preo ¸ti sa predea poporului Legea lui ˘ ˆ ˘ vrei sa le pui ın practica ˆ ˘ ˆ ˘ Iehova ın toate ceta ¸tile lui Iuda. Totusi, ¸ „ınal ¸timile n-au ˆ ˘ fost ındepartate“ (2 Cron. 17:6–9; 20:33). Adorarea dumne˘ ˆ zeilor falsi, ¸ precum si ¸ forma neautorizata de ınchinare la ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Iehova practicata pe ınal ¸timile pagane erau atat de ınradaˆ ˆ cinate, ıncat nu puteau fi definitiv eliminate.

13

14

ˆ ‘Fii atent la modul ın care ascul ¸ti’

˘ ˘ De ce nu au prins radacini instruc ¸tiunile date de Iosafat? Relatarea con˘ ˆ ˘ ˘ ˘ tinua: „Poporul tot nu avea inima ındreptata catre Dumnezeul parin ¸ti˘ ˆ ˘ ˘ lor sai“. Ei auzeau ındrumarile, dar nu ac ¸tionau potrivit lor. Poate ca li ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ se parea incomod sa calatoreasca pana la templul din Ierusalim pentru ˆ ˘ ˘ a aduce jertfe. In orice caz, inima nu le-a fost miscat ¸ a de credin ¸ta. ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ Pentru a nu fi tara ¸ti ınapoi ın lumea lui Satan, trebuie sa ne prega˘ ˘ tim inimile ca sa primim instruirea pe care ne-o furnizeaza Iehova. ˘ ˘ ˘ Cum anume? O modalitate importanta este rugaciunea. Ar trebui sa ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ne rugam sa manifestam recunostin ¸ta pentru ınva ¸tatura divina (Ps. ¸ ˘ 27:4; 95:2). O asemenea atitudine ne va ajuta sa apreciem eforturile deˆ puse de fra ¸tii care, ın ciuda imperfec ¸tiunilor, se pun la dispozi ¸tia lui Ieˆ ˘ hova pentru a-I instrui poporul. De asemenea, ne va ındemna sa-i mul˘ ˆ ˘ ˘ ¸tumim lui Iehova nu numai pentru adevarurile noi pe care le ınva ¸tam, ˘ ˆ ci si ¸ pentru posibilitatea de a ne spori aprecierea fa ¸ta de ceea ce am ın˘ ˆ ˘ ˘ ˘ va ¸tat pana acum. Anima ¸ti de dorin ¸ta de a-i sluji lui Iehova fara rezerˆ ˘ ˘ ˘ ve, noi ne rugam: „Inva ¸ta-ma calea Ta, DOAMNE! . . . Uneste-mi ini¸ ˘ ˘ ˘ ma ca sa se teama de Numele Tau“. — Ps. 86:11. ˘ Concentreaza-te ˘ ˘ ˘ Exista nenumara ¸ti factori care ne pot abate aten ¸tia. Poate ca ne sim˘ ˘ ¸tim coplesi ¸ ¸ti de griji. Zgomotul si ¸ forfota din sala sau de afara ne pot ˘ ˘ distrage. Sau poate ca, din cauza unui disconfort fizic, ne este greu sa ˘ ˆ ˘ ne concentram. Cei ce au copii mici nu reusesc ıntotdeauna sa fie ¸ ˘ ˘ aten ¸ti. Dar ce ne va ajuta sa ne concentram asupra programului? ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ Intrucat ochii joaca un rol important ın concentrare, nu te lasa dis˘ ˘ tras. Uita-te doar la vorbitor. Cauta textele biblice pe care acesta le ci˘ ˘ ˆ ˘ teaza — chiar daca ı ¸ti sunt cunoscute — si ¸ urmareste ¸ lectura. Nu ceda ˆ ˘ tenta ¸tiei de a- ¸ti ıntoarce capul la orice zgomot sau miscare.

Daca ceea ¸ ˆ ce vezi ı ¸ti distrage aten ¸tia, vei pierde mult din cele prezentate pe podium. ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ Cand „gandurile negre“ ı ¸ti slabesc puterea de concentrare, roaga-l pe ˘ ˘ ˘ Iehova sa- ¸ti dea liniste ¸ sufleteasca si ¸ calm ca sa po ¸ti fi atent (Ps. 94:19; ˆ ˘ ˘ Filip. 4:6, 7). Roaga-te de mai multe ori daca trebuie (Mat. 7:7, 8). In˘ ˘ ˘ trunirile congrega ¸tiei sunt o masura furnizata de Iehova si ¸ po ¸ti fi sigur ˘ ˘ ca el doreste ¸ sa tragi foloase din ele. — 1 Ioan 5:14, 15. ˆ ˘ Fii atent la cuvantari ˘ ˆ ˘ Poate ca- ¸ti amintesti ¸ anumite idei dintr-o cuvantare pentru ca ¸ti-au ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ placut ın mod deosebit. Insa a asculta un discurs nu ınseamna doar a

ˆ ‘Fii atent la modul ın care ascul ¸ti’

ˆ acumula niste ¸ informa ¸tii interesante. O cuvantare este asemenea unei ˘ ˘ ˘ ˘ calatorii. Desi ¸ exista multe lucruri interesante de vazut pe traseu, ceea ˆ ˘ ˘ ˘ ce conteaza cel mai mult este finalul calatoriei — obiectivul ei. In mod ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ asemanator, vorbitorul ıncearca sa ındrepte aten ¸tia auditoriului spre o ˘ ˘ ˆ anumita concluzie sau sa-l ındemne la ac ¸tiune. ˘ ˘ ˆ Sa analizam discursul rostit de Iosua ın fa ¸ta na ¸tiunii Israel, consemˆ ˆ nat ın Iosua 24:1–15. Scopul lui Iosua a fost acela de a ındemna po˘ ˘ ˆ ˘ ˘ porul sa adopte o pozi ¸tie ferma de partea ınchinarii adevarate, ferinˆ du-se de practicile idolatre ale na ¸tiunilor vecine. De ce era atat de im˘ ˘ ˆ ˘ portanta aceasta ac ¸tiune? Deoarece preponderen ¸ta ınchinarii false puˆ nea ın pericol bunele rela ¸tii ale na ¸tiunii cu Iehova. Poporul a reac ¸tioˆ ˆ ˘ nat favorabil la cuvintele lui Iosua spunand: „Departe de noi gandul sa ˘ ˘ ˘ parasim pe DOMNUL si ¸ sa slujim altor dumnezei. . . . Vom sluji DOM˘ NULUI“. Si ¸ asa ¸ au si ¸ facut! — Ios. 24:16, 18, 31. ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ Cand ascul ¸ti o cuvantare, ıncearca sa-i ın ¸telegi obiectivul. Reflec˘ ˆ teaza asupra modului ın care ideile prezentate de vorbitor contribuˆ ˘ ˘ ˆ ie la atingerea acestuia. Intreaba-te ce ar trebui sa faci ın urma celor auzite. ˆ Fii atent ın timpul dezbaterilor biblice Studiul Turnului de veghere, studiul de carte al congrega ¸tiei si ¸ unele ˆ ˆ ˘ teme de la ıntrunirea de serviciu sunt dezbateri de tip ıntrebare-raspuns ˘ pe marginea unui material biblic tiparit. ˘ ˘ ˆ Ascultarea acestor dezbateri se aseamana, ın anumite privin ¸te, cu parˆ ticiparea la o conversa ¸tie. Pentru a trage cat mai multe foloase, trebu˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ie sa ascul ¸ti cu aten ¸tie. Observa direc ¸tia ın care se ındreapta discu ¸tia. ˘ ˆ ˘ ˘ Remarca modul ın care conducatorul studiului accentueaza tema si ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ideile principale. Raspunde ın gand la ıntrebarile sale. Fii atent la moˆ ˘ dul ın care sunt explicate si ¸ aplicate informa ¸tiile. Daca privesti ¸ lucru˘ ˘ ˘ rile din punctul de vedere al celorlal ¸ti, vei capata o viziune noua asuˆ pra unui subiect cunoscut. Ia parte la acest schimb de idei exprimandu- ¸ti si ¸ tu credin ¸ta. — Rom. 1:12. ˘ Studiind dinainte materialul repartizat, vei reusi ¸ sa participi mai mult ˘ ˘ ˘ ˘ la discu ¸tie si ¸ sa urmaresti ¸ mai usor ¸ comentariile facute de al ¸tii. Daca, ˘ ˘ ˆ din anumite motive, nu po ¸ti sa studiezi amanun ¸tit materialul, ıncear˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ca sa- ¸ti faci o idee generala despre subiect macar cu cateva minute ınaˆ ˆ ˆ inte de ıntrunire. Procedand astfel, vei ob ¸tine mai multe foloase ın urma dezbaterii.

15

16

ˆ ‘Fii atent la modul ın care ascul ¸ti’

Fii atent la congrese ˘ ˘ Se pare ca la congrese exista si ¸ mai multe lucruri care ne pot distraˆ ˆ ge aten ¸tia decat la ıntrunirile congrega ¸tiei. Din acest motiv, este mai ˘ ˘ greu sa ascultam cu aten ¸tie. Ce ne-ar putea ajuta? ˆ ˘ ˆ Este foarte important sa ne odihnim bine ın cursul nop ¸tii. In fieca˘ ˆ ˆ ˘ ˆ re diminea ¸ta, ınainte de ınceperea programului, fixeaza- ¸ti ın minte mo˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ toul zilei. Citeste ¸ titlul fiecarei cuvantari si ¸ ıncearca sa anticipezi ceea ˘ ˘ ce se va prezenta. Foloseste-te din plin de Biblie. Mul ¸ti considera ca se ¸ ˘ ˆ ˘ pot concentra mai bine asupra programului daca ısi ¸ noteaza pe scurt ˘ ˆ ˘ ideile principale. Scrie- ¸ti ideile pe care inten ¸tionezi sa le aplici ın via ¸ta ˆ ˘ ˆ ˆ si ¸ ın minister. Discuta ın fiecare zi de congres, cand mergi la congres ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ sau cand te ıntorci acasa, pe marginea catorva idei dezbatute. In felul acesta vei putea re ¸tine mai usor ¸ informa ¸tiile primite. ˆ ˘ ˘ Invat¸ a-ti ¸ copiii sa asculte cu atentie ¸ ˆ ˆ ˘ Aducandu-i cu ei la ıntrunirile congrega ¸tiei si ¸ la congrese, parin ¸tii ˆ ˆ ˘ crestini ısi sunt foarte mici, sa de¸ ¸ pot ajuta copiii, chiar si ¸ cand acestia ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ vina ‘ın ¸telep ¸ti pentru salvare’ (2 Tim. 3:15). Intrucat temperamentul si ¸ ˘ puterea de concentrare difera de la un copil la altul, este nevoie de dis˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ cernamant pentru a-i ınva ¸ta sa asculte cu aten ¸tie. Iata cateva sugestii ce ¸ti-ar putea fi de folos. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Acasa, fixeaza-le copilasilor tai momente ın care trebuie sa stea cu¸ ˘ ˘ ˘ min ¸ti, sa citeasca sau sa se uite la imaginile din publica ¸tiile noastre cres¸ ˆ ˘ tine. La ıntruniri, nu lua jucarii pentru a le da copiilor o ocupa ¸tie. Ca ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ si ¸ sa ınve¸ ın Israelul antic, tinerii de azi vin la ıntruniri „ca sa auda si ˘ ˆ lor cate un exemplar ¸te“ (Deut. 31:12). Unii parin ¸ti le dau copilasilor ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ al publica ¸tiei care se studiaza. Dupa ce copiii mai cresc pu ¸tin, ajuta-i sa ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ pregateasca raspunsuri pentru acele par ¸ti din program care prevad participarea auditoriului. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Scripturile arata ca exista o stransa legatura ıntre ascultarea de Iehova ˆ ˘ ˘ si ¸ respectarea ınva ¸taturilor sale. Acest lucru reiese din cuvintele rostite ˆ ˆ de Moise ınaintea na ¸tiunii Israel: „Ti-am pus ınainte via ¸ta si ¸ ¸ moartea, ˆ binecuvantarea si ¸ blestemul. Alege deci via ¸ta, . . . iubind pe DOMNUL ˆ ˘ Dumnezeul tau, ascultand de glasul Lui si ¸ lipindu-te de El“ (Deut. ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ 30:19, 20). Ascultand de ındrumarile date de Iehova si ¸ punandu-le ın ˘ ˆ practica, vom putea primi aprobarea lui Dumnezeu si ¸ binecuvantarea ˘ ˘ ˘ ˆ de a trai vesnic.

A sadar, este vital s a acord am aten ¸tie ındemnului dat ¸ ¸ ˆ de Isus: „Fi ¸ti aten ¸ti la modul ın care asculta ¸ti!“ — Luca 8:18.

ˆ ˘ ˘ Imbunatate ¸ ste¸ ¸ ti capacitatea de memorare ˆ ˘ IEHOVA DUMNEZEU a ınzestrat creierul uman cu o remarcabila capacitate de memorare. El l-a conceput asemenea unui rezervor din ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ care sa poti¸ scoate ceea ce ai depozitat fara a pierde ınsa valorile stoˆ ˘ ˘ ˘ cate anterior. Vrand ca oamenii sa traiasca vesnic, Dumnezeu a pro¸ ˘ ˘ iectat creierul ca sa serveasca acestui scop. — Ps. 139:14; Ioan 17:3. ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Poate ca ai ınsa senzatia ¸ ca uiti¸ prea mult, ca informatia ¸ pe care vrei ˘ ˆ sa ti-o amintesti din memorie. Ce poti¸ face pentru a-ti¸ ım¸ ¸ ti¸ s-a sters ¸ ˘ ˘ bunatati¸ capacitatea de memorare? ˘ Arata interes ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ Interesul este un factor esential capacitatii ¸ ın ımbunatatirea ¸ ¸ de me˘ ˘ ˘ morare. Daca ne vom face obiceiul sa fim buni observatori, sa ne in˘ ˆ teresam de oameni si ¸ de ceea ce se petrece ın jurul nostru, mintea ne ˘ ˘ ˆ ˘ va fi stimulata sa gandeasca. Astfel, ne va fi mult mai usor ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ sa manifestam acelasi ¸ interes si ¸ cand citim sau auzim ceva CUM SA-TI ¸ AMINTESTI ¸ important.

MAI USOR ¸ ˘ Este firesc sa nu ne amintim usor ¸ numele unor persoaCELE CITITE ˆ ne. Totusi stim cat de importanti¸ sunt oa¸ noi, crestinii, ¸ ¸ ˘ menii: colaboratorii nostri cei carora le depunem ˘ ¸ crestini, ¸ ˙ Dupa ce citesti ¸ un ˘ ˘ ˆ ˘ marturie, precum si alte persoane cu care intr am ın leg a¸ fragment dintr-un text, ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ıntreaba-te: „Care este tura cand ne desfasur zilnice. Ce ne-ar pu¸ ¸ am activitatile ˘ ˘ ideea principala? “ tea ajuta sa ne amintim numele altora? Apostolul Pavel a ˘ Daca nu-ti¸ poti¸ aminti ˘ enumerat numele a 26 de persoane dintr-o congregatie ¸ ideile-cheie, uita-te ˘ ˘ din nou peste material careia i-a scris. Interesul pe care l-a manifestat fat¸ a de ˘ ˘ si¸ cauta-le. acesti oameni reiese nu doar din faptul c a le stia numele, ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˙ Dupa ce ai terminat ci si ın legatura cu ¸ ¸ din detaliile pe care le-a mentionat de citit un capitol sau ˘ multi¸ dintre ei (Rom. 16:3–16). Astazi, unii supraveghetori ˆ ˘ un articol ıntreg, verifica ˆ itineranti¸ ai Martorilor lui Iehova ısi ¸ amintesc usor ¸ numedin nou ce ai retinut. ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ Trece ın revista toate le fratilor, desi ¸ ¸ ın ¸ se muta saptamanal dintr-o congregatie ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ideile principale. Daca alta. Ce anume ıi ajuta ın acest sens? Ei si-au facut obi¸ ˘ nu-ti¸ vin cu usurin t¸ a ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ceiul sa rosteasca de mai multe ori numele unei persoaın minte, uita-te din nou ˆ ˘ ˘ ˘ ne cand vorbesc pentru prima oara cu ea si peste material. ¸ se straduiesc sa ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ stabileasca o legatura ıntre numele persoanei si ¸ trasaturile 17

18

ˆ ˘ ˘ Imbunata ¸te ¸ste- ¸ti capacitatea de memorare

ˆ ˆ ˆ fetei. ¸ In plus, ei ısi ¸ petrec timpul cu diversi ¸ frati¸ ın ministerul de te˘ ren si ¸ cu ocazia mesei. Dar tu, reuse ¸ sti ¸ sa-ti¸ amintesti ¸ numele celor cu ˘ ˆ ˘ ˆ care faci cunostin t a?

Incepe prin a g asi un motiv ıntemeiat de a le re¸ ¸ ˘ ˆ ˘ tine numele, dupa care ıncearca unele dintre sugestiile mentionate ¸ ¸ anterior. ˘ De asemenea, este important sa retii ¸ ceea ce citesti. ¸ Ce anume te-ar ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ putea ajuta sa faci ımbunatatiri?

Interesul si corecta a ¸ ¸ ¸ ıntelegerea ˘ textului. Pentru a te putea concentra bine, trebuie sa fii captivat de ˘ ˆ ˆ subiect. Nu vei retine nimic daca te gandesti ¸ ¸ la altceva ın timp ce ˆ ˘ ˘ citesti. mai bine daca vei asocia ideea citita cu lu¸ ¸ Dar, vei ıntelege ˆ ˘ ˆ cruri sau informatii ¸ deja cunoscute. Intreaba-te: „Cand si ¸ cum pot ˘ ˘ ˘ sa aplic aceasta informatie?

Cum ma pot folosi de ea pentru a-i aju¸ ˆ ˘ ˆ ta pe altii? ¸ “ In plus, daca vei citi propozitii, ¸ nu cuvinte, vei ıntele¸ ge mai clar ideile si ¸ punctele principale si ¸ ti¸ le vei aminti cu mai ˘ ˘ multa usurin t¸ a. ¸ ˘ ˘ Fa-ti ¸ timp sa repeti ¸ ˆ Specialistii Un ¸ ¸ ın pedagogie pun mare accent pe valoarea repetitiei. ˘ profesor universitar a demonstrat ca un minut de recapitulare ar puˆ ˘ tea dubla cantitatea de informatii de ındata ce ai ¸ memorate. Asadar, ¸ ˆ ˆ terminat de citit un text, sau cea mai mare parte din el, reia ın gand ˘ ˆ ˆ ideile principale ca sa ti¸ le poti¸ fixa ın minte. Gandeste-te cum ai pu¸ ˘ tea sa explici cu propriile cuvinte ideile noi pe care le-ai memorat. ˆ ˘ ˘ Repetand imediat informatiile citite, vei putea sa le retii ¸ ¸ mai multa vreme. ˆ Apoi, peste cateva zile vorbeste ¸ despre ceea ce ai citit cu cineva din ˘ familie, cu un frate sau cu o sora din congregatie, cu un coleg de ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ munca sau de scoal a, cu un vecin sau cu o persoan a ıntalnita ın mi¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ nisterul de teren. Incearca sa repeti¸ atat ideile-cheie, cat si ¸ argumenˆ ˆ ˆ ˘ ˆ tele biblice aferente lor. Procedand astfel, ıti¸ vei ıntipari ın minte punctele importante si ¸ le vei fi de folos si ¸ altora. ˘ Mediteaza la lucrurile importante ˆ ˘ ˘ Pe langa faptul ca repeti¸ cele citite si ¸ le vorbesti ¸ altora despre ele, ˘ ˘ vei vedea ca este util si ¸ sa reflectezi la ideile importante pe care le-ai ˆ ˘ ˘ ınvatat. ¸ Exact asa ¸ au procedat si ¸ scriitorii biblici Asaf si ¸ David. Iata ce ˆ ˘ ˘ ˆ a spus Asaf: „Imi voi aminti de lucrarile Domnului, caci ımi amintesc ˘ ˘ ˆ ˘ de minunile Tale de odinioara; da, ma voi gandi la toate lucrarile Tale

ˆ ˘ ˘ Imbunata ¸te ¸ste- ¸ti capacitatea de memorare

ˆ ˘ ˘ si ¸ voi lua aminte la faptele Tale“ (Ps. 77:11, 12). In mod asemanator, ˆ ˘ ˆ David a spus: „In timpul vegherilor noptii ¸ ma gandesc la Tine“ si ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ „mi-aduc aminte de zilele de odinioara, ma gandesc la toate lucrarile Tale“ (Ps. 63:6; 143:5). Faci si ¸ tu asa? ¸ ˘ ˘ Daca vei cugeta profund la actiunile si lui Iehova, ¸ ¸ ¸ la calitatile ˘ ˘ precum si sale de voint¸ a, vei putea sa retii ¸ ¸ informa¸ la declaratiile ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ tii In ¸ si ¸ ¸ sa-ti¸ ıntiparesti ¸ ın inima lucrurile cu adevarat esentiale. ˆ ˘ ˘ plus, cugetarea ıti¸ va modela persoana launtrica. Ideile memorate ˆ vor constitui expresia celor mai profunde ganduri ale tale. — Ps. 119:16.

Rolul spiritului lui Dumnezeu ˘ ˆ ˘ Daca vom ıncerca sa ne amintim actiunile lui Iehova si ¸ ¸ cuvintele ˆ rostite de Isus Cristos, nu vom fi lipsiti¸ de ajutor. In noaptea dinainˆ ˘ ˘ tea mortii, ¸ Isus le-a spus continuatorilor sai urmatoarele: „In timp ˘ ce stateam cu voi, v-am spus aceste lucruri. Dar ajutorul, spiritul ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ sfant, pe care Tatal ıl va trimite ın numele meu, acela va va ınvata ¸ ˘ toate lucrurile si v a va reaminti toate lucrurile pe care vi le-am spus“ ¸ (Ioan 14:25, 26). Matei si ¸ Ioan au auzit aceste cuvinte. Le-a fost spiˆ ˘ ritul sfant de un asa ¸ mare ajutor? Da, le-a fost! Dupa aproximativ ˘ opt ani, Matei a terminat de scris prima relatare detaliata despre viata subiecte memorabile, precum Predica de ¸ lui Cristos. Ea contine ¸ ˆ pe munte si ¸ lui Cristos si ¸ semnul complex al prezentei ¸ al ıncheierii sistemului de lucruri. La 65 de ani de la moartea lui Isus, apostolul ˘ Ioan a scris evanghelia care-i poarta numele. Ea cuprinde detalii priˆ ˘ vitoare la cele spuse de Isus ın ultima noapte petrecuta cu apostolii ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ınainte de a-si ¸ ca jertfa. Fara ındoiala ca atat Matei, cat si ¸ da viata ¸ ˆ ˘ Ioan ısi aminteau bine lucrurile pe care le-a spus sau le-a f acut Isus ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ cand era cu ei, ınsa spiritul sfant a jucat un rol important ajutan˘ ˘ du-i sa tin ¸ a minte detaliile importante pe care Iehova le dorea as¸ ˆ ˆ ˘ ternute ın Cuvantul Sau scris. ˆ ˘ ˆ ˘ Ii ajuta spiritul sfant si ¸ pe slujitorii lui Dumnezeu de astazi? Cu si˘ ˘ ˆ ˆ ˆ gurant¸ a ca da! Bineınteles, spiritul sfant nu va pune ın mintea noas¸ ˘ ˘ ˘ tra idei pe care nu le-am memorat niciodata, dar ne va ajuta sa ne ˆ ˘ ˆ amintim informatiile importante pe care le-am ınvatat ¸ ¸ ın trecut (Luˆ ˘ ca 11:13; 1 Ioan 5:14). Apoi, cand va fi necesar, facultatile noastre ¸ ˆ ˘ ˘ de gandire vor fi stimulate ‘sa-si ¸ aminteasca de cuvintele rostite mai

19

20

ˆ ˘ ˘ Imbunata ¸te ¸ste- ¸ti capacitatea de memorare

ˆ ˘ ınainte de catre profetii ¸ sfinti¸ si ¸ de porunca Domnului si ¸ Salvatorului’. — 2 Pet. 3:1, 2. ˘ „Sa nu uiti“ ¸ ˘ Iehova i-a spus de repetate ori natiunii Israel: „Sa nu uiti“.

El nu ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ astepta ca ei sa-si ¸ ¸ aminteasca absolut totul, ci, mai degraba, sa nu ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ se lase atat de absorbiti¸ de activitatile personale, ıncat sa uite actiu¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ nile lui Iehova. Ei trebuiau sa pastreze viu ın minte faptul ca Iehova ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ıi eliberase prin intermediul ıngerului sau, care ıi ucisese pe toti¸ ınˆ ˘ ˘ ˘ ˆ taii-nascuti¸ din Egipt. El a despartit ¸ apele Marii Rosii, ¸ iar mai tarziu ˆ ˆ ˆ le-a ınchis la loc, ınecandu-i pe Faraon si ¸ pe armata acestuia. Israe˘ ˘ ˘ litii ¸ nu trebuiau sa uite ca Dumnezeu le daduse Legea la muntele Siˆ ˆ ˘ ˆ ˘ nai si pana ın Tara Promisa. Ei nu puteau ¸ ¸ ıi condusese prin desert ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ sa uite ın sensul ca amintirea acelor evenimente urma sa le influenteze viata ¸ ¸ de zi cu zi. — Deut. 4:9, 10; 8:10–18; Ex. 12:24–27; Ps. 136:15. ˆ ˘ ˘ Asemenea israelitilor, nici noi nu avem voie sa uitam. In timp ce ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ne luptam cu problemele vietii, ¸ trebuie sa ne gandim ın permanen˘ ˘ ˆ ˘ t¸ a la Iehova, sa ne amintim ce fel de Dumnezeu este el si ¸ cata iubi˘ ˘ ˘ re a manifestat daruindu-si ¸ Fiul si ¸ oferindu-ne astfel o rascumpara˘ ˘ re pentru pacate si de viat¸ a per¸ posibilitatea de a beneficia vesnic ¸ ˘ fecta (Ps. 103:2, 8; 106:7, 13; Ioan 3:16; Rom. 6:23). Citind cu reguˆ ˆ laritate Biblia si si ¸ ¸ participand la ıntrunirile congregatiei ¸ la minis˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ terul de teren, vom reusi ¸ sa pastram viu ın inima aceste adevaruri pretioase. ¸ ˆ ˘ Cand trebuie sa iei decizii, mari sau mici, adu-ti¸ aminte de aceste ˘ ˘ ˘ ˆ adevaruri vitale si modul de gandire. Si ¸ ¸ lasa-le sa-ti¸ influenteze ¸ nu ˆ ˘ ˆ ˘ uita: Apeleaza la Iehova pentru ındrumare! In loc sa privesti ¸ lucruri˘ ˆ le doar din punct de vedere uman sau sa te bizui pe ınclinatiile ini¸ ˆ ˘ mii tale imperfecte, mai bine ıntreaba-te: „De care sfat sau de care ˆ ˘ ˆ principii din Cuvantul lui Dumnezeu ar trebui sa tin ¸ cont ın decizia ˘ mea? “ (Prov. 3:5–7; 28:26). Este normal sa nu-ti¸ amintesti ¸ lucruri pe ˘ ˘ ˘ care nu le-ai citit sau auzit niciodata. Dar, pe masura ce-ti¸ vei spori ˘ ˘ cunostin ¸ exacta si ¸ pe ¸ ta ¸ iubirea fat¸ a de Iehova, bagajul de informatii ˘ care spiritul lui Dumnezeu te va ajuta sa ti¸ le amintesti ¸ va deveni tot ˆ ˘ ˆ ˘ mai mare, iar iubirea crescanda pentru Iehova te va ındemna sa acˆ ˘ ˘ tionezi ın armonie cu aceasta cunostin ¸ ¸ t¸ a.

˘ ˘ Straduieste-te sa citesti ¸ ¸ corect ˘ ˘ ˆ ANIMALELE nu pot sa faca ceea ce faci tu ın acest moment: nu pot ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ citi. Neavand posibilitati¸ sa mearga la scoal a, o persoana din sase nu ¸ ¸ ˘ ˘ stie sa citeasca, iar multi¸ dintre cei ce stiu nu o fac cu regularitate. ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Fara ındoiala, deprinderea de a citi ıti¸ permite sa calatoresti ¸ ın alte ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ t¸ ari, sa ıntalnesti ¸ oameni a caror experient¸ a de viat¸ a ıti¸ poate ımbo˘ ˘ ˆ gati¸ existenta ¸ si ¸ practice, necesare pentru ¸ sa dobandesti ¸ cunostin ¸ te ˆ ˘ a putea tine piept ıngrijorarilor vietii. ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ Rezultatele obtinute de un tanar ın urma scolariz arii depind si ¸ ¸ ¸ de ˆ ˆ ˘ ˘ abilitatea sa de a citi. Cand ısi ¸ va cauta un loc de munca, s-ar putea ˘ ca slujba pe care o va obtine si ¸ ¸ numarul de ore pe care va fi nevoit ˘ ˘ ˘ ˆ sa le presteze sa depinda chiar de modul ın care citeste.

Casnicele ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ care stiu sa citeasca bine sunt mai capabile sa aiba grija ¸ ˘ ˘ ˘ de sanatatea familiilor lor si ¸ ¸ sa le asigure o alimentatie CE CUPRINDE ˘ ˘ ˘ si ¸ o igiena corespunzatoare. Iar mamele care citesc bine PROGRAMUL TAU ˘ ˘ ˘ ˘ pot sa exercite o influent¸ a pozitiva asupra dezvoltarii inDE CITIRE? telectuale a copiilor lor. ˘ ˆ Dar cel mai mare folos pe care-l poti¸ avea este acela ca ˙ Ii acorzi Bibliei prioritate? ˘ ˘ ˘ lectura te ajuta ‘sa gasesti ¸ lui Dumnezeu’ ¸ cunostin ¸ ta ˙ Citesti ¸ cu regularitate (Prov. 2:5). Multe aspecte ale serviciului nostru sacru prerevistele Turnul de veghere ˆ ˘ tind deprinderi de citire. La ıntrunirile congregatiei si¸ Treziti-v ¸ a!? ¸ se citeste biblice. Eficienta ¸ ¸ ta ˙ Citesti ¸ din Scripturi si ¸ din publicatiile ¸ noile publicatii ¸ ˆ ˘ ˆ biblice imediat ce le ın ministerul de teren este conditionat a de modul ın care ¸ primesti? ¸ ˘ ˘ ˘ citesti.

Si preg atirea pentru aceste activit ati¸ pretinde sa ¸ ¸ ˆ ˙ Cand primesti ˘ ˘ ¸ Ministerul stii ¸ sa citesti. ¸ Din acest motiv, progresul tau spiritual denostru pentru Regat, ˘ ˘ pinde de obiceiurile tale de lectura. citesti ¸ ce masuri s-au Foloseste-te din plin ¸ ˘ de ocaziile care ti ¸ se ofera ˆ ˘ ˘ Unii dintre cei ce ınvat¸ a caile lui Dumnezeu au o in˘ struire limitata. De aceea, pentru a progresa mai rapid ˘ ˆ ˘ ˘ spiritualiceste, ei trebuie ajutati¸ sa ınvete ¸ sa citeasca sau ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ sa-si a deprinderile de citire. Cand apare o ¸ ¸ ımbunatateasc ˘ ˘ ˘ astfel de necesitate locala, congregatiile se straduiesc sa ¸ organizeze cursuri de alfabetizare, folosind ca manual 21

luat pentru a te ajuta ˘ ˆ ˘ ˘ sa-ti¸ ımbunatate ¸ sti ¸ metodele de predicare? ˆ ˙ Cate publicatii ¸ mai vechi editate de Martorii lui Iehova ai citit?

˘ ˘ Continua sa te dedici citirii publice

Ceea ce le citesti ¸ copiilor le poate modela personalitatea

Deprinderile tale de ˘ ˆ studiu ıti¸ influenteaz a ¸ progresul spiritual

ˆ ˘ ˘ Invat¸ a sa fii un cititor public expresiv

˘ ˘ Straduie ¸ste-te sa cite ¸sti corect

˘ ˘ ˘ publicatia ¸ Apply Yourself to Reading and Writing (Straduiti-v ¸ a sa ˘ scrieti¸ si ¸ sa cititi¸ corect). Mii de persoane au beneficiat din plin de ˘ ˆ pe urma acestor masuri. Avand nevoie de cititori buni, unele congregatii de Mi¸ au organizat cursuri de citire complementare Scolii ¸ ˆ nister Teocratic. Chiar si ¸ astfel de ¸ atunci cand nu ai la dispozitie cursuri, poti¸ face progrese frumoase citind zilnic cu voce tare, preˆ ˆ cum si de Minister ¸ asistand si ¸ participand cu regularitate la Scoala ¸ Teocratic.

Din nefericire, din cauza comicsurilor si ¸ a televizorului, de exem˘ ˘ ˆ plu, multe persoane neglijeaza cititul. Urmarirea ore ın sir ¸ a progra˘ ˆ ˘ melor TV si lipsa aproape total a a lecturii ne pot ımpiedica sa ne dez¸ ˘ ˆ voltam deprinderile de citire si ¸ capacitatea de a gandi clar si ¸ de a ne exprima corect. ˘ ˘ ˘ ˘ „Sclavul fidel si ¸ care ne ajuta ¸ prevazator“ ne furnizeaza publicatii ˘ ˆ sa ıntelegem Biblia si ¸ ¸ o multitudine de informatii ¸ re¸ care contin feritoare la chestiuni spirituale fundamentale (Mat. 24:45; 1 Cor. 2:12, 13). De asemenea, aceste publicatii ¸ ne tin ¸ la curent cu eveni˘ ˘ mentele mondiale importante si ¸ lor, ne ajuta sa cu¸ cu semnificatia ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ noastem mai bine lumea ınconjuratoare si ¸ ¸ ne ınvat¸ a cum sa depa˘ ˆ sim problemele. Dar, mai presus de toate, ne arata cum ıi putem sluji ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ lui Dumnezeu pentru a obtine aprobarea sa. Aceasta lectura sana¸ ˘ ˘ toasa te va ajuta sa progresezi spiritualiceste. ¸ ˆ ˘ Evident, cititul nu este ın sine o virtute. Aceasta capacitate trebu˘ ˆ ˘ ˘ ie folosita cum se cuvine. Ca si ¸ mancatul, lectura trebuie sa se faca ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ selectiv. Ai manca ceva nehranitor sau otravitor? In mod asemanaˆ ˘ ˘ ˘ tor, gandeste-te daca merita sa citesti, ¸ ¸ chiar si ¸ ocazional, un material ˘ ˘ ˘ ˘ daunator mintii ¸ si ¸ inimii! Materialul pe care vrem sa-l lecturam treˆ ˘ ˆ ˘ buie sa fie la ınaltimea principiilor biblice. Inainte de a decide ce ¸ ˘ ˆ vei citi, este bine sa ai ın vedere texte precum Eclesiastul 12:12, 13; Efeseni 4:22–24; 5:3, 4; Filipeni 4:8; Coloseni 2:8; 1 Ioan 2:15–17 si ¸ 2 Ioan 10. ˘ Citeste cu o motivatie ¸ ¸ corecta Importanta ¸ unei motivatii ¸ corecte reiese clar din analizarea Evanˆ ˘ ˆ ˘ gheliilor. In Evanghelia dupa Matei, de exemplu, ıl gasim pe Isus puˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ nandu-le ıntrebari unor conducatori religiosi ¸ versati¸ ın Lege. Inain˘ ˆ ˘ ˆ te de a da raspunsuri biblice la ıntrebarile lor viclene, el i-a ıntrebat:

23

24

˘ ˘ Straduie ¸ste-te sa cite ¸sti corect

˘ „Nu ati¸ citit? “ si ¸ „Nu ati¸ citit niciodata aceasta? “ (Mat. 12:3, 5; 19:4; ˆ ˘ ˘ ˆ 21:16, 42; 22:31). Ce putem ınvata ¸ de aici? Ca, avand o motivatie ¸ ˘ ˆ ˘ gresit ¸ a cand citim, putem ajunge la concluzii eronate sau putem sa ˆ ˆ ˘ nu ıntelegem nimic. Fariseii citeau Scripturile crezand ca prin inter¸ ˘ ˘ mediul lor vor obtine viat¸ a vesnic a. Dar, conform cuvintelor lui Isus, ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ aceasta recompensa nu li se acorda celor ce nu-l iubesc pe Dum˘ nezeu si ¸ nu accepta mijlocul de salvare oferit de El (Ioan 5:39–43).

Deoarece fariseii aveau intentii ¸ egoiste, multe dintre concluziile lor erau gresite. ¸ ˘ ˘ Iubirea fat¸ a de Iehova este cea mai sincera motivatie ¸ pentru a-i citi ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ Cuvantul. Ea ne ındeamna sa aflam care este vointa ¸ lui Dumnezeu, ˘ ˘ ˘ deoarece iubirea „se bucura cu adevarul“ (1 Cor. 13:6). Chiar daca ˆ ˘ ˘ ˘ ın trecut poate ca nu ne placea sa citim, iubindu-l pe Iehova „cu toa˘ ˘ ˘ ta mintea“ vom fi impulsionati¸ sa ne folosim capacitatile ¸ intelectuaˆ ˘ le pentru a ınmagazina cunostin ¸ t¸ a despre Dumnezeu (Mat. 22:37). ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Iubirea trezeste ¸ interesul, iar interesul ne stimuleaza sa ınvat¸ am.

Fii atent la ritm ˘ Citirea este indisolubil legata de capacitatea de recunoastere a cu¸ ˆ ˆ vintelor. Chiar ın acest moment, ın timp ce citesti, ¸ recunosti ¸ cuvinˆ ˘ ˆ Citind ımpreuna, tele si ¸ ıti¸ amintesti ¸ semnificaˆ membrii familiei se pot apropia mai mult unul de altul tia ¸ lor. Iti¸ poti¸ accelera ritmul ˘ ˆ ˘ ˆ citirii daca ıti¸ largesti ¸ campul ˆ ˘ de citire. In loc sa te opresti ¸ ˘ ˆ ˆ asupra fiecarui cuvant, ıncear˘ ˘ ca sa cuprinzi cu privirea mai ˘ ˘ multe cuvinte deodata. Pe ma˘ ˘ sura ce-ti¸ vei dezvolta aceasta ˘ ˆ capacitate, vei vedea ca vei ıntelege mai bine ceea ce citesti. ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ Cand ai ınsa de citit un material mai dificil, vei putea obtine rezultate mai bune, fo¸ ˆ ˘ losindu-te de ınca o meto˘ ˆ ˆ ˘ da. Indemnandu-l pe Iosua sa ˘ citeasca Scripturile, Iehova a ˘ ˘ spus: „Aceasta carte a legii sa

˘ ˘ Straduie ¸ste-te sa cite ¸sti corect

˘ ˘ ˆ ˆ ˘ nu se departeze de gura ta si a zi si ¸ va trebui sa citesti ¸ ın ea ın soapt ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ noapte“ (Ios. 1:8, NW ). De obicei, vorbim ın soapt a cand meditam ¸ ˆ ˘ la ceva. De aceea, termenul ebraic redat prin ‘a citi ın soapt a’ este ¸ ˆ tradus si ¸ prin „a medita“ (Ps. 63:6; 77:12; 143:5, NW ). Cand medi˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ tam, gandim profund, fara sa ne grabim. Daca vom medita la ceea ˆ ce citim, Cuvantul lui Dumnezeu ne va influenta ¸ mai profund min˘ ˘ tea si inima.

Pentru cei ce vor s a umble pe c aile lui Iehova, Biblia ¸ este de o mare valoare. Ea contine profetii, ¸ ¸ sfaturi, proverbe, poezii, sentinte ¸ divine, detalii referitoare la scopul lui Iehova si ¸ o multitu˘ ˆ ˆ ˆ ˘ dine de exemple reale. Ce util este sa o citim ın asa ¸ fel ıncat sa ne-o ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ıntiparim adanc ın minte si ¸ ın inima! ˆ ˘ ˘ Invat¸ a sa te concentrezi ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Cand citesti, ¸ traieste ¸ fiecare scena descrisa. Incearca sa vezi perso˘ ˆ najele cu ochii mintii ¸ si ¸ lor. Si ¸ sa te transpui ın situatia ¸ nu ne este ˘ ˆ greu sa facem asta cand citim o relatare precum cea despre David si ¸ Goliat, din 1 Samuel, capitolul 17! Dar chiar si detaliile din Exodul ¸ si ¸ Leviticul privitoare la construirea tabernacolului sau la instalarea ˘ ˘ ˆ preotiei vor prinde viat¸ a daca ıti¸ vei imagina dimensiunile cortului ¸ ˘ ˆ si ¸ materialele folosite la ridicarea lui sau mirosul de tamaie, cerea˘ ˆ ˆ lele prajite si cat de so¸ animalele aduse ca holocaust. Gandeste-te ¸ ˘ ˘ lemn trebuie sa fi fost serviciul preotesc (Luca 1:8–10)! Daca te vei ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ implica atat mental, cat si vei putea sa ıntelegi semnifi¸ ¸ sufleteste, ¸ ˘ catia lucrurilor citite si s a le memorezi. ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ Insa, daca nu esti atent cand citesti, ¸ ¸ mintea poate sa-ti¸ vagabon˘ ˘ ˆ deze. Poate ca te uiti¸ la pagina, dar gandurile tale sunt departe. Se ˘ ˘ ˘ aude muzica? Merge televizorul? Vorbesc ai tai prin preajma? Cel mai ˘ ˆ ˘ bine ar fi sa citesti Uneori, s-ar putea sa nu te poti¸ ¸ ıntr-un loc linistit. ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ concentra din cauza starii ın care te afli. Poate ca ai avut o zi plina. Si ¸ ˘ ˆ ˘ ce usor ¸ din cursul zilei! Desigur, e bine ¸ este sa te gandesti ¸ la activitatile ˘ ˘ ˆ sa meditezi la ceea ce ai facut peste zi, dar nu ın timp ce citesti! ¸ Pro˘ ˆ ˘ ˘ ˆ babil ca la ınceput reuse ¸ sti ¸ sa te concentrezi sau poate ca, ınainte de ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ a ıncepe sa citesti, ¸ te rogi. Apoi ınsa, ın timpul lecturii, gandurile tale ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ıncep sa hoinareasca. Nu renunta. ¸ Impune-ti¸ sa te concentrezi asupra ˘ materialului. Treptat, vei ajunge sa faci progrese. ˆ ˆ ˆ Dar ce poti¸ face cand dai peste un cuvant pe care nu-l ıntelegi? ¸ ˘ Unii termeni nefamiliari noua sunt, probabil, definiti¸ sau explicati¸

25

26

˘ ˘ Straduie ¸ste-te sa cite ¸sti corect

ˆ ˆ ˆ ˘ ın text. Pe altii citind contextul. Daca nu cunosti ¸ ıi poti¸ ıntelege ¸ ¸ un ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ cuvant, fa-ti¸ timp sa-l cauti¸ ın dictionar, ın cazul ın care ai unul, sau ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ noteaza-ti-l ¸ si ¸ ıntreaba mai tarziu pe cineva ce ınseamna. Folosind ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ aceasta metoda, ıti¸ vei ımbogati¸ vocabularul si ¸ ¸ vei reusi ¸ sa ıntelegi mai bine ceea ce citesti. ¸ ˘ Citirea publica ˆ ˘ ˘ Cand i-a spus lui Timotei sa continue sa se dedice citirii, apostoˆ ˆ lul Pavel s-a referit ın special la citirea ın folosul altora (1 Tim. 4:13). ˆ ˆ ˘ ˆ A citi bine ın public ınseamna mai mult decat a rosti cuvinte. Citi˘ ˆ ˘ ˘ torul trebuie sa ınteleag a sensul cuvintelor si ¸ ¸ sa sesizeze ideile pe ˘ ˘ ˘ care acestea le exprima. Doar asa ¸ va putea sa transmita corect idei˘ ˆ le si a a personajelor. Dar aceasta pretinde, bineın¸ ¸ starea emotional ˘ ˘ ˘ ˘ teles, o pregatire minutioas a si Iata de ce a dat Pavel urma¸ ¸ ¸ ¸ exercitiu. ˘ ˘ ˆ torul ındemn: „Continua sa te dedici citirii publice“. La Scoala de Mi¸ ˆ nister Teocratic vei fi bine instruit ın arta citirii publice. ˘ ˘ Fa-ti ¸ timp sa citesti ¸ ˆ „Planurile omului harnic nu duc decat la belsug, dar cel ce lucrea¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ za cu graba n-ajunge decat la lipsa“ (Prov. 21:5). Cat de adevarate ˆ ˘ sunt aceste cuvinte ın ce priveste ¸ noastra de a citi! Pentru a ¸ dorinta ˘ ˘ ˆ avea „belsug“, trebuie sa ne planificam ın mod judicios timpul, ast¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ fel ıncat sa nu permitem altor activitati¸ sa ne distraga. ˆ ˘ Cand citesti?

Reuse ¸ devre¸ ¸ sti ¸ sa te concentrezi mai bine dimineata ˘ ˘ ˘ me, sau dupa-amiaza? Daca-ti¸ poti¸ rezerva zilnic macar 15–20 de mi˘ ˘ ˆ ˘ nute pentru lectura, vei ramane uimit de rezultate. Tot secretul sta ˆ ın regularitate. ˘ ˘ Pentru ce a ales Iehova ca scopurile sale marete ¸ sa fie asternute ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ıntr-o carte? Pentru ca oamenii sa-i poata consulta Cuvantul scris si ¸ ˘ ˘ sa reflecteze la lucrarile Sale minunate, vorbindu-le despre ele copiiˆ ˘ ˆ lor lor si ¸ ıntiparindu-li-le ın minte (Ps. 78:5–7). Cel mai bun mod de ˘ a ne dovedi aprecierea fat¸ a de generozitatea lui Dumnezeu este acela ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ de a ne stradui sa citim cat mai bine din Cuvantul sau datator de ˘ viat¸ a.

Recompensele studiului ˘ ˆ ˘ AI OBSERVAT vreodata pe cineva alegand fructe? Majoritatea se uita la cu˘ ˆ loarea si ¸ la marimea lor pentru a vedea cat sunt de coapte. Unii le miros, ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ altii ¸ le ating sau chiar le strang usor ¸ le cantaresc, ¸ ın mana. In sfarsit, ¸ altii ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ luand ın fiecare mana cate un fruct pentru a vedea care este mai zemos. ˆ ˘ ˘ La ce se gandesc acesti ¸ oameni? Ei analizeaza detaliile, evalueaza diferenˆ ˘ ˘ ˘ tele, ısi ¸ ¸ amintesc alegerile facute anterior si ¸ compara ceea ce vad acum cu ˆ ˆ ˘ ceea ce cunosc deja. Intrucat au ales totul cu grija, vor avea parte de o re˘ ˘ compensa delicioasa. ˆ ˆ Evident, recompensele pe care le primim ın urma studierii Cuvantului ˆ ˘ lui Dumnezeu sunt mult mai mari. Cand studiul Bibliei ocupa un loc imˆ ˘ ˆ ˘ ˆ portant ın viata iubirea ni se adanceste, ¸ noastra, credinta ¸ ni se ıntareste, ¸ ¸ ˘ ministerul nostru devine mai eficient, iar deciziile pe care le luam vor re˘ ˆ ˘ ˆ ˘ flecta mai mult discernamant si divina. Referitor ¸ ¸ mai multa ıntelepciune ˆ ˆ la recompensele ıntelepciunii, ın Proverbele 3:15 se spune: ¸ ˘ ˘ „Toate celelalte desfatari ale tale nu o pot egala“ (NW ). Te PENTRU A OBTINE ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ bucuri si CELE MAI MARI ¸ Ele depind ın buna parte ¸ tu de asemenea rasplati? ˆ de modul ın care studiezi. — Col. 1:9, 10.

SATISFACTII ¸ ˘ Ce este studiul? El nu este o citire superficiala, ci pretinde ˘ ˙ Pregateste¸ ti¸ inima ˘ ˆ ˘ folosirea capacitatilor noastre intelectuale ıntr-o analiza aten¸ ˘ ˙ Fa-ti¸ o idee de ansamblu ˘ ˘ ta si ¸ ampla a subiectului. Presupune examinarea ideilor citiasupra materialului te, compararea lor cu ceea ce cunoastem deja si ar¸ ¸ ¸ retinerea ˘ ˙ Subliniaza ideile ˘ ˆ gumentelor ce sustin facute. Cand studiezi, medi¸ afirmatiile ¸ importante ˘ ˆ ˘ teaza la toate informatiile noi. Gandeste-te cum ai putea sa ¸ ¸ ˘ ˆ ˙ Urmareste ¸ modul ın care aplici mai bine sfaturile biblice primite. Ca Martor al lui versetele biblice sustin ¸ ˆ ˆ ˘ Iehova, te vei gandi si afirmatiile facute ¸ la modul ın care ai putea folosi mate¸ ˘ rialul respectiv pentru a-i ajuta pe altii. ¸ Evident, studiul pre˙ Recapituleaza ideile principale supune si ¸ meditare. ˘ ˆ ˘ ˘ ˙ Mediteaza la modul ın Trebuie sa ai o atitudine corecta care materialul studiat ˆ ˘ ˘ ˘ Cand te pregatesti ¸ de studiu, aduci pe masa Biblia, publicaar trebui sa-ti¸ influenteze ¸ ˘ ˘ propria viat¸ a tiile pe care intentionezi sa le folosesti, ¸ ¸ ¸ un creion sau un sti˘ ˘ lou si, ¸ Dar n-ar trebui oare sa-ti¸ ¸ probabil, un carnet de notite. ˙ Cauta ocazii de a folosi ˘ ˘ ˆ ˘ ce ai studiat pentru pregatesti ¸ si ¸ inima? Biblia ne spune ca Ezra ‘ısi ¸ pregatise ini˘ ˘ ˘ ˆ a-i ajuta pe altii ¸ ma ca sa consulte legea lui Iehova, sa o aplice si ¸ pe ¸ sa-i ınvete ˆ oameni ın Israel regulament si ¸ dreptate’ (Ezra 7:10, NW ). Ce ˘ ˘ ˘ implica aceasta pregatire a inimii?

27

28

Recompensele studiului

˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Rugaciunea ne ajuta sa avem o atitudine corespunzatoare fat¸ a de stu˘ ˘ ˘ ˘ ˘ diu. Noi dorim ca inima noastra, persoana noastra launtrica, sa fie recepˆ ˘ ˘ ˆ ˘ tiva la instruirea pe care ne-o da Iehova. Inainte de a ıncepe sa studiezi, ˘ ˘ ˘ cere-i lui Iehova sa te sustin ¸ a prin intermediul spiritului sau (Luca 11:13). ˘ ˘ ˘ ˆ Roaga-l sa te ajute sa ıntelegi semnificatia pe care le vei stu¸ ¸ informatiilor ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ dia, ce legatura exista ıntre ele si ¸ scopul sau si ¸ cum te pot ajuta sa distingi ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ binele de rau. Roaga-l sa-ti¸ arate cum sa aplici principiile divine ın viat¸ a ˆ si ¸ materialul studiat relatia ¸ pe care o ai cu el (Prov. ¸ cum ıti¸ poate influenta ˆ ˆ ˆ 9:10). Cand studiezi, ‘cere-i neıncetat lui Dumnezeu’ ıntelepciune (Iac. ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ 1:5). Analizeaza-te sincer ın lumina celor ınvatate si ¸ ¸ roaga-l pe Iehova sa ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ te ajute sa scapi de gandurile nesanatoase si gresite.

‘Raspun¸ ¸ de dorintele ¸ ˆ de-i ıntotdeauna lui Iehova cu multumiri’ pentru lucrurile pe care ti¸ le ¸ ˘ ˘ dezvaluie (Ps. 147:7, NW ). Studiul sub rugaciune ne va apropia mai mult ˘ ˘ ˘ de Dumnezeu, deoarece ne ajuta sa ascultam de ceea ce ne spune el prin ˆ ˘ intermediul Cuvantului Sau. — Ps. 145:18. ˘ ˘ ˆ Aceasta atitudine receptiva ıi deosebeste ¸ pe membrii poporului lui Ie˘ ˆ ˘ hova de alte persoane care studiaza Biblia. Cei lipsiti¸ de devotiune sfanta ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ sunt obisnui ti¸ sa puna la ındoiala si ¸ sa conteste cele scrise. Dar atitudinea ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ noastra este diferita. Noi ne ıncredem ın Iehova (Prov. 3:5–7). Daca nu ın˘ ˘ ˘ ˘ telegem o idee, nu tragem cu arogant¸ a concluzia ca este neaparat gresit ¸ ¸ a. ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Cand facem cercetari profunde pentru a gasi raspunsurile, noi ıl astept am ¸ ˘ ˘ pe Iehova (Mica 7:7). Asemenea lui Ezra, vrem sa action am conform ce¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ lor ınvatate si si Avand o asemenea ¸ ¸ sa le ımpartasim ¸ ¸ altora ceea ce stim. ¸ ˘ ˆ dispozitie ¸ a inimii, ne vom putea bucura de nenumarate recompense ın urma studiului. ˘ ˘ CUM SA-TI ¸ FACI Cum trebuie sa studiezi ˆ ˘ ˘ O IDEE ASUPRA In loc sa te apuci pur si ¸ simplu sa citesti ¸ articolul sau caˆ ˘ ˘ MATERIALULUI pitolul respectiv de la primul paragraf pana la ultimul, fa-ti¸ ˆ ˆ ˆ ˘ mai ıntai o idee de ansamblu asupra materialului ın studiu. ˙ Analizeaza titlul ˆ ˆ ˘ ˘ Incepe cu titlul. Acesta constituie tema articolului pe care ıl ˙ Observa legatura dintre ˘ ˘ vei studia. Fii apoi atent la legatura dintre subtitluri si ¸ tema. fiecare subtitlu si¸ titlul ˘ ˘ articolului Analizeaza toate ilustratiile, hartile sau chenarele din arti¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ col.

Intreab a-te: „Ce anume pot s a ınv at¸ din aceasta analiza ˙ Analizeaza cu atentie ¸ ˘ ˘ ˘ fiecare ilustratie, harta ¸ preliminara si ¸ ce valoare are ea pentru mine? “ Aceasta mesau chenar ˘ ˘ ˘ toda de lucru va da o anumita orientare studiului tau. ˘ Dupa aceea poti¸ trece la studiul propriu-zis! Articolele de ˘ ˆ studiu din Turnul de veghere si ¸ ın¸ din unele carti¸ contin ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ trebari tiparite. Pe masura ce citesti ¸ paragrafele, este bine sa

Recompensele studiului ˘ ˘ ˆ ˘ subliniezi raspunsurile. Chiar daca articolul nu are ıntrebari, poti¸ sublinia ˘ ˆ ˘ ˘ totusi ¸ Cand gasesti ¸ ideile importante pe care vrei sa le retii. ¸ o idee noua, ˘ ˘ ˆ ˘ reflecteaza mai mult asupra ei pentru a fi sigur ca o ıntelegi bine. Cauta ¸ ˘ ˆ ilustrarile sau argumentele pe care le-ai putea folosi ın ministerul de teˆ ˘ ˆ ˘ ren sau ıntr-o tema viitoare. Gandeste-te la anumite persoane carora le-ai ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ putea ıntari credinta ¸ prin ceea ce studiezi. Insemneaza-ti¸ ideile pe care vrei ˘ ˘ ˘ sa le folosesti ¸ si ¸ uita-te din nou peste ele dupa ce termini studiul. ˆ ˘ ˘ Cand studiezi materialul, cauta versetele mentionate.

Analizeaza relatia ¸ ¸ dintre fiecare verset si ¸ ideea-cheie din paragraf. ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ S-ar putea sa ıntalnesti sau pe care ti-ar placea ¸ ¸ ¸ idei mai greu de ınteles ˘ ˆ ˘ ˘ sa le analizezi ın profunzime. Nu te lasa distras de la studiu, ci noteaza-ti-le ¸ ˆ ˘ pentru a le analiza mai tarziu. Deseori, aceste nelamuriri ti¸ se vor clarifiˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ca pe masura ce vei parcurge materialul. In cazul ın care nu reuse ¸ sti ¸ sa ın˘ telegi, poti¸ face cercetari suplimentare. Ce aspecte ar putea necesita o ast¸ ˘ ˆ fel de analiza? Poate e mentionat un verset biblic pe care nu-l ıntelegi ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ bine. Sau poate ca nu sesizezi imediat legatura dintre el si ¸ subiectul ın dis˘ ˆ ˘ cutie.

Probabil consideri ca ıntelegi o anumita idee din material, dar nu ¸ ¸ ˆ ˘ suficient de bine pentru a o explica si ¸ altora. In loc sa treci pur si ¸ simplu ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ peste aceste neclaritati, sa faci cercetari suplimentare dupa ce ¸ ar fi ıntelept ¸ termini de studiat materialul propus. ˆ ˘ In timp ce le scria o scrisoare detaliata crestinilor evrei, apostolul Pavel ¸ ˘ s-a oprit pe la mijlocul ei pentru a le spune: „Iata punctul principal“ (Evr. ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ 8:1). Faci si ¸ tu asa ¸ din cand ın cand? Sa analizam motivul pe care l-a avut ˆ Pavel. In capitolele precedente ale scrisorii sale inspirate, el explicase deja ˘ ˆ ˆ ca Isus Cristos, ın calitate de Mare Preot al lui Dumnezeu, intrase chiar ın ˆ ˆ ˘ cer (Evr. 4:14—5:10; 6:20). Dar, izoland si ¸ accentuand aceasta idee princi˘ ˆ ˘ ˘ pala la ınceputul capitolului 8, Pavel si-a pregatit cititorii sa cugete cu se¸ ˘ riozitate la influenta ¸ pe care ar trebui s-o exercite aceasta idee asupra vie˘ ˆ tii ¸ lor. El a subliniat faptul ca Isus Cristos s-a prezentat ınaintea persoanei ˘ ˆ lui Dumnezeu spre binele lor si ¸ le-a deschis calea sa intre ın acest „loc ˆ ˘ sfant“ ceresc (Evr. 9:24; 10:19–22). Certitudinea acestei sperante ¸ avea sa-i ˘ impulsioneze sa aplice si scrisoarea, sfa¸ ¸ celelalte sfaturi pe care le contine ˘ ˘ ˘ ˆ turi referitoare la credint¸ a, la perseverent¸ a si ¸ la conduita crestin ¸ a. In mod ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ asemanator, daca ın timpul studiului ne concentram asupra ideilor prinˆ ˆ ˘ cipale, vom putea ıntelege modul ın care este dezvoltata tema si ¸ ¸ ne vom ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ıntipari ın minte motivele sanatoase pentru care trebuie sa action am ın ¸ armonie cu aceasta. ˘ ˆ Te va impulsiona studiul personal sa treci la fapte? Aceasta este o ıntre˘ ˘ ˆ ˆ ˘ bare de important¸ a capitala. Cand citesti ¸ ceva, ıntreaba-te: „Cum ar trebui

29

˘ Nu uita sa cauti¸ versetele biblice

Pentru a beneficia din plin ˘ de studiul personal, pregateste¸ ti¸ inima

˘ Fa-ti¸ timp ˘ sa meditezi la cele citite

ˆ ˘ ˘ Invat¸ a sa te folosesti ¸ de instrumentele ˆ de cercetare disponibile ın limba ta

Recompensele studiului ˘ sa-mi influenteze acest articol atitudinea si ¸ ¸ obiectivele? Cum as¸ putea foˆ ˘ losi ın mod practic aceste informatii ¸ pentru a rezolva o problema, pentru a lua o decizie sau pentru a atinge un obiectiv? Cum m-as¸ putea folosi de ˆ ˆ ˆ ˘ ele ın familie, ın ministerul de teren sau ın congregatie? ¸ “ Analizeaza acesˆ ˘ ˘ ˆ ˆ te ıntrebari sub rugaciune, gandindu-te la situatii ¸ concrete ın care ai pu˘ ˆ ˘ tea sa aplici cele ınvatate. ¸ ˘ ˘ Dupa ce ai terminat de citit un capitol sau un articol, fa-ti¸ timp pentru ˘ ˘ ˘ o scurta recapitulare. Vezi daca poti¸ sa-ti¸ amintesti ¸ ideile principale si ¸ ar˘ gumentele care le sustin.

Recapitularea te va ajuta sa retii res¸ ¸ informatiile ¸ ˘ ˆ pective si ¸ sa le poti¸ folosi ın viitor. ˘ Ce sa studiezi Ca slujitori ai lui Iehova, noi avem multe de studiat. Dar cu ce ar tre˘ ˆ ˘ bui sa ıncepem? Ar fi bine sa citim zilnic textul si ¸ comentariul din brosu¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ra Sa examinam Scripturile ın fiecare zi. Intrucat participam saptamanal la ˆ ˘ ˆ ıntrunirile congregatiei si ¸ ¸ ne pregatim pentru ele, vom dobandi o cunos¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ tint¸ a biblica si ¸ ¸ mai ampla. Pe langa aceasta, unii ısi ¸ folosesc cu ıntelepciu˘ ˆ ˘ ne timpul studiind anumite publicatii tiparite ınainte ca ei sa fi ¸ crestine ¸ ˆ ˘ ˘ ınvatat ¸ adevarul. Altii ¸ aleg diverse pasaje biblice din cadrul programului ˘ ˘ ˆ ˘ saptamanal de citire a Bibliei si ¸ le analizeaza mai profund. ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Dar ce ar trebui sa faci daca ımprejurarile nu-ti¸ permit sa studiezi amaˆ ˘ ˘ ˆ nuntit ¸ toate materialele repartizate pentru ıntrunirile saptamanale ale ˘ ˘ ˆ ˘ congregatiei?

Ai grija sa nu cazi ın capcana de a frunzari materialul doar ¸ ˘ ˘ ca sa scapi de el sau, si ¸ mai rau, de a nu studia nimic din el doar pentru ˘ ˘ ˆ ˘ ca nu-l poti¸ citi pe tot. Stabileste, mai degraba, cat poti¸ sa studiezi si ¸ ¸ ana˘ ˘ ˘ ˘ ˆ lizeaza fragmentul respectiv cu seriozitate. Urmeaza aceasta metoda ın fie˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ care saptamana. Cu timpul, straduieste-te sa studiezi mai mult, pregatin¸ ˆ du-te si ¸ pentru celelalte ıntruniri. „Zidesteti ¸ ¸ casa“ ˘ ˆ Iehova stie ca ıngrijirea celor dragi este pentru capii de familie o sarci¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ na dificila. „Vezi-ti¸ ıntai de treburi afara“, se spune ın Proverbele 24:27, „si ¸ ˆ ˆ ˘ ıngrijeste spirituale ale familiei ¸ ¸ de lucrul campului“. Dar nici necesitatile ˆ nu trebuie neglijate, motiv pentru care versetul citat spune ın continua˘ ˆ re: „Si ¸ dupa aceea zideste¸ ti¸ casa“. Ce ar putea face capii de familie ın acest ˆ ˘ ˆ sens? In Proverbele 24:3 se spune: „Prin pricepere [discernamant, NW ] se ˆ ˘ ˘ ıntareste ¸ [o casa]“. ˘ ˘ ˘ ˆ De ce foloase poate avea parte o familie daca manifesta discernamant? ˘ ˆ Discernamantul este capacitatea de a privi dincolo de aparente. ¸ Si ¸ s-ar pu˘ ˆ tea spune la fel de bine ca un studiu familial eficient ıncepe chiar prin

31

32

Recompensele studiului ˘ studierea propriei familii. Progreseaza membrii familiei tale din punct de ˘ ˆ ˆ vedere spiritual? Asculta-i cu atentie ¸ cand ıti¸ vorbesc. Observi la ei un spirit de nemultumire sau resentimente? Sunt obiectivele materialiste prin¸ ˆ ˆ cipala lor preocupare? Cand mergi cu copiii ın ministerul de teren, se simt ˆ ˆ ˘ ei jenati¸ ın prezenta ¸ celor de varsta lor pentru ca sunt Martori ai lui ˘ Iehova? Apreciaza ei programul familial de studiere si ¸ de citire a Bibliei? ˘ ˆ Este calea lui Iehova realmente modul lor de viat¸ a? Observand cu atentie ¸ ˘ ˆ toate aceste aspecte, vei putea sesiza ce anume va trebui sa faci ın calita˘ ˘ ˆ te de cap de familie pentru a sadi si ın membrii ¸ a cultiva calitati¸ crestine ¸ familiei tale. ˘ ˘ ˆ ˆ Cauta ın Turnul de veghere si ¸ ın Trezi ¸ti-va! acele articole care vorbesc de˘ spre necesitatile ¸ voastre. Spune-le dinainte membrilor familiei ce veti¸ stuˆ ˘ ˘ dia pentru ca si respective. Intretine o at¸ ¸ ¸ ei sa poata examina informatiile ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ mosfera placuta ın timpul studiului. Subliniaza valoarea materialului ana˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ lizat, facand aplicari practice la necesitatile voastre, dar fara sa mustri as¸ ˘ ˆ ˘ ˆ pru sau sa-l pui ıntr-o postura stanjenitoare pe vreunul dintre ei. Antre˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ neaza-i ın discutie a ca Biblia este ¸ pe toti. ¸ Ajuta-l pe fiecare sa ınteleag ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ Cuvantul „perfect“ al lui Iehova, deoarece ne ofera ındrumarile de care ˆ ˘ avem nevoie ın viat¸ a. — Ps. 19:7.

Recompense ˘ ˆ ˘ Oamenii inteligenti, spirituala, studia¸ dar carora le lipseste ¸ ¸ ıntelegerea ˘ ˘ ˆ ˘ za universul, evenimentele mondiale si ¸ chiar si ¸ propria persoana, ınsa nu ˆ ˆ ˘ ınteleg adevarata semnificatie ¸ ¸ a lucrurilor cercetate. In schimb, cu ajutoˆ ˘ ˘ rul spiritului sfant, cei ce studiaza cu regularitate Biblia pot sa identifice ˆ ˆ ın toate acestea lucrarea lui Dumnezeu, ımplinirea profetiilor biblice si ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ dezvaluirea progresiva a scopului lui Dumnezeu de a binecuvanta omeni˘ rea ascultatoare. — Mar. 13:4–29; Rom. 1:20; Rev. 12:12. ˆ ˘ ˆ Dar, oricat de privilegiati¸ ne-am simti, ¸ nu ar trebui sa ne mandrim. Dim˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ potriva, examinarea zilnica a Cuvantului lui Dumnezeu ne ajuta sa rama˘ ˘ nem umili (Deut. 17:18–20). Ea ne ocroteste ¸ totodata de „puterea amagi˘ ˆ ˆ ˆ toare a pacatului“, deoarece, cand avem Cuvantul lui Dumnezeu viu ın ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ inima, este mai putin de a pacatui ¸ probabil ca vom cadea prada tentatiei ¸ ˆ (Evr. 2:1; 3:13; Col. 3:5–10). De aceea, noi ‘vom umbla ıntr-un mod demn ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ de Iehova cu scopul de a-i placea pe deplin, ın timp ce continuam sa dam ˆ ˘ rod ın orice lucrare buna’ (Col. 1:10). Acesta este obiectivul pe care-l ur˘ ˆ ˆ marim cand studiem Cuvantul lui Dumnezeu, iar a-l atinge este pentru ˘ ˘ noi cea mai mare rasplata.

˘ ˘ Cum sa faci cercetari ˆ ˆ ˘ REGELE SOLOMON „a cercetat, a adancit si ¸ a ıntocmit un mare numar de ˘ ˆ ˘ proverbe“. De ce? Deoarece dorea sa scrie „ıntocmai cuvintele adevarului“ (Ecl. 12:9, 10). Luca ‘a investigat cu minutiozitate toate lucrurile, de ¸ ˆ ˘ la origini’, pentru a nara ın ordine logica evenimente din viata ¸ lui Cristos ˘ ˘ (Luca 1:3). Ambii slujitori ai lui Dumnezeu au facut cercetari. ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Dar ce ınseamna a face cercetari? Inseamna a cauta cu atentie ¸ informa˘ ˘ tii presupun lectura si ¸ despre un anumit subiect. Cercetarile minutioase ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ punerea ın practica a principiilor de studiu. Ele implica si ¸ consultarea unor persoane. ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ Cand ar trebui sa faci cercetari? Iata cateva situatii. ¸ Poate ca ın urma ˘ ˆ studiului personal sau a citirii Bibliei ramai cu unele nedumeriri peste care ˘ ˘ ˘ ˘ nu poti¸ trece. Ori e posibil ca o persoana careia i-ai depus marturie sa-ti¸ ˆ ˘ fi pus o ıntrebare, iar pentru a-i raspunde ai nevoie de anu˘ ˆ DE CARE DINTRE mite informatii. o cuvantare. ¸ Sau poate ca ai de tinut ¸ ˘ ˘ ˘ ACESTE INSTRUMENTE Sa analizam ultima situatie. ¸ Probabil ca materialul pe care ˘ DE CERCETARE trebuie sa-l prezinti¸ are caracter general. Cum l-ai putea apli˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ DISPUI? ca pe plan local? Dezvolta-l facand cercetari. Daca ıti¸ vei ım˘ ˆ bogati¸ prezentarea cu cateva date statistice sau cu un exem˙ Sfintele Scripturi plu adecvat temei si — Traducerea lumii noi ¸ interesant pentru auditoriu, vei transfor˘ ˆ ˘ ma o idee aparent clara ın una instructiva, ba chiar stimula˙ Concordanta ¸ ˘ tiva. Deoarece materialul a fost conceput, probabil, pentru ci˙ Turnul de veghere ˘ ˆ ˘ ˘ si¸ Treziti-v titorii din ıntreaga lume, va trebui sa-l dezvolti, ¸ a! ¸ sa incluzi ˘ ˘ ˘ ˘ ilustrari sau sa-l adaptezi la necesitatile ¸ unei anumite congre˙ Sa aducem argumente ˘ din Scripturi gatii ¸ sau persoane. Ce ar trebui sa faci? ˆ ˆ ˘ ˆ ˙ Martorii lui Iehova Inainte de a ıncepe munca propriu-zisa de cercetare, gan— Proclamatori ai deste-te la auditoriu.

Ce bagaj de cuno stin te are?

Ce altceva ¸ ¸ ¸ Regatului lui Dumnezeu ˘ ˘ ar trebui sa mai stie?

Apoi, fixeaza-ti¸ un obiectiv clar. Inten¸ ˙ Insight on the Scriptures ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ tionezi sa explici? Sa convingi? Sa combati? ¸ ¸ Sau sa ındemni la (Perspicacitate pentru ˆ ˘ ˆ actiune?

A explica ınseamna a prezenta informatii ¸ ¸ suplimenıntelegerea Scripturilor) ¸ ˘ ˘ ˘ tare pentru a clarifica o problema. Chiar daca ideile de baza ˙ Indexul publicatiilor Watch ¸ ˆ ˘ sunt ıntelese, va trebui, poate, sa oferi detalii despre momenTower ¸ ˆ ˆ ˘ tul si ¸ modul ın care pot fi puse ın practica cele spuse. Pentru ˙ Watchtower Library ˘ ˆ pe CD-ROM a convinge trebuie sa aduci argumente indicand motivul unei ˘ ˆ stari de lucruri si ¸ prezentand dovezi. Pentru a combate tre˘ buie sa cunosti unei probleme si ¸ ¸ cu exactitate toate fatetele ¸

33

34

˘ ˘ Cum sa faci cercetari ˘ ˆ ˘ ˘ dovezile pe care intentionezi sa le aduci. Bineınteles ca noi nu urmarim ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ doar sa prezentam argumente solide, ci si ¸ sa gasim modalitati¸ de a expuˆ ˆ ˘ ne faptele cu mult tact. A ındemna ınseamna a sensibiliza inima; presuˆ pune a-ti¸ stimula auditoriul si ın confor¸ de a actiona ¸ ¸ a-i insufla dorinta ˆ ˆ mitate cu cele prezentate ın cuvantare. Exemplele persoanelor care au proˆ ˆ ˆ ˘ ˘ cedat astfel, chiar si ¸ te pot ajuta sa ¸ atunci cand au ıntampinat greutati, sensibilizezi inima auditoriului. ˘ ˘ ˆ Esti ¸ ¸ deci pregatit sa ıncepi? Nu chiar. Stabileste ¸ volumul de informatii ˆ de care ai nevoie. Timpul poate fi si el un factor important.

C and ai de ¸ ˆ ˘ ˆ prezentat informatii ¸ ın fata ¸ altora, trebuie sa ai ın vedere si ¸ timpul de care dispui. Cinci minute? Patruzeci si cinci?

Este vorba despre un timp limi¸ ˆ sau despre un timp oaretat, cum este cel de la ıntrunirile congregatiei, ¸ ˘ cum flexibil, cum este cel alocat unui studiu biblic sau unei vizite de pastorire? ˆ ˆ ˆ Si, ¸ ın sfarsit, ¸ care sunt instrumentele de cercetare de care dispui? In afa˘ ˘ ˆ ra celor pe care le ai acasa, mai exista si ¸ altele ın biblioteca de la Sala Reˆ ˘ gatului? Ar fi oare dispusi ¸ care ıi slujesc de multi¸ ani lui Iehova sa ¸ fratii ˘ ˘ ˆ te lase sa te folosesti ¸ de instrumentele lor de cercetare? Exista ın cartierul ˘ ˘ ˘ ˘ tau vreo biblioteca publica unde sa poti¸ consulta, la nevoie, anumite lu˘ ˘ crari de referint¸ a?

Biblia — cel mai important instrument de cercetare ˘ ˘ ˆ Daca trebuie sa aprofundezi semnificatia ¸ unui verset biblic, ıncepe prin a cerceta chiar Biblia. ˆ ˘ ˘ Analizeaza contextul. Intreaba-te: Cui i-au fost adresate aceste cuvinte? ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ Ce sugereaza contextul cu privire la ımprejurarile ın care a fost facuta ˘ aceasta afirmatie ¸ sau la atitudinea persoanelor implicate? Deseori, detalii ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ de acest gen dau viat¸ a cuvantarii noastre si un ¸ ¸ ne pot ajuta sa ıntelegem text.

De exemplu, versetul din Evrei 4:12 este citat de multe ori pentru a se ˆ ilustra puterea Cuvantului lui Dumnezeu. El ne atinge inima si ¸ ne influen˘ ˘ ˘ ˆ ˘ teaz a viata. mai bine acest adevar. Ne vor¸ ¸ Contextul ne ajuta sa ıntelegem ¸ beste prin care a trecut natiunea Israel pe parcursul ¸ ¸ ¸ despre experientele ˆ ˆ celor 40 de ani de peregrinare prin desert, ınainte de a intra ın tara pe ¸ ¸ ˆ care Iehova i-o promisese lui Avraam (Evr. 3:7—4:13). „Cuvantul lui Dumˆ ˘ nezeu“ — mai clar spus promisiunea sa de a-i duce ıntr-un loc de odihna, ˆ ˘ ˆ ˆ asa ¸ cum fusese stabilit ın legamantul ıncheiat cu Avraam — nu era mort, ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ci viu, si ¸ aveau motive ınte¸ urma sa se ımplineasca ın curand. Israelitii ˆ ˆ ˆ meiate de a se ıncrede ın el. Dar, chiar si ¸ atunci cand Iehova i-a condus

˘ ˘ Cum sa faci cercetari ˆ ˘ din Egipt la muntele Sinai si Promisa, ei au ma¸ ¸ apoi, mai departe, ın Tara ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ nifestat ın repetate randuri lipsa de credint¸ a. Reactia ¸ lor la modul ın care ˆ ˘ ˆ Dumnezeu si-a ımplinit promisiunea a aratat ceea ce aveau de fapt ın ini¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ma. Si ¸ astazi, promisiunile Cuvantului lui Dumnezeu dezvaluie ceea ce ˆ este ın inima oamenilor. ˘ Consulta referin ¸tele marginale. Unele Biblii contin ¸ si ¸ margina¸ referinte ˆ ˘ le. Ai si tu o astfel de Biblie?

Atunci, aceste referin te ı ti pot fi de folos. Sa ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ luam un exemplu din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi. In 1 Petru ˘ 3:6 se spune ca Sara este un model pentru sotiile crestine.

Referinta ¸ ¸ de la ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ Geneza 18:12 ıntareste ¸ aceasta idee dezvaluind ca Sara ıl numea ‘ın sinea ˘ ˆ ˘ din inima. Pe langa fapei’ pe Avraam domn. Supunerea ei pornea, asadar, ¸ ˘ ˘ tul ca ofera acest gen de detalii clarificatoare, referintele marginale te pot ¸ ˘ ˆ trimite la texte care explica ımplinirea unei profetii biblice sau a unui mo¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ del profetic din legamantul Legii. Trebuie sa ıntelegi, totusi, ¸ ¸ ca unele note ˘ ˘ marginale nu au menirea sa ofere astfel de explicatii. ¸ Ele ar putea sa se re˘ ˘ fere doar la anumite idei similare sau la informatii ¸ de natura biografica ˘ sau geografica. ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Fa cercetari folosind o concordan ¸ta biblica. Concordanta ¸ biblica este un ˆ ˘ ˘ ˘ index alfabetic al cuvintelor folosite ın Biblie. Ea te ajuta sa gasesti ¸ verseˆ ˘ ˘ tele biblice care au legatura cu subiectul. In timp ce le vei analiza, vei afla ˘ ˘ ˆ si ¸ alte detalii utile. Vei gasi dovezi ale ‘modelului’ adevarului expus ın ˆ un Cuvantul lui Dumnezeu (2 Tim. 1:13). Traducerea lumii noi contine ¸ ˘ „Index de cuvinte biblice“ de baza. Comprehensive Concordance (Concor˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ dant¸ a completa) este mult mai ampla. In limba romana puteti¸ gasi urma˘ ˘ toarele concordante: ¸ Concordan ¸ta biblica, editura Lumina Lumii, 1971; ˘ ˘ ˘ ˘ Concordan ¸ta biblica tematica, editura Trinitas, Iasi, ¸ 2000. Ele va vor fi utiˆ le ın munca de cercetare. ˆ ˘ ˘ Invat¸ a sa folosesti ¸ si ¸ celelalte instrumente de cercetare ˘ ˆ Chenarul de la pagina 33 prezinta alte cateva instrumente de cercetare, ˘ ˘ puse la dispozitie ¸ de „sclavul fidel si ¸ prevazator“ (Mat. 24:45–47). Multe ˘ dintre acestea contin ¸ o tabla de materii, iar unele, un index menit a te ˘ ˘ ˘ ˆ ajuta sa gasesti ¸ La finele fiecarui an este publicat, atat ¸ anumite informatii. ˘ ˆ ˆ ˆ ın Turnul de veghere, cat si ¸ ın Trezi ¸ti-va!, un index al articolelor din anul respectiv. ˆ Familiarizandu-te cu informatiile din aceste publicatii ¸ ¸ de studiu bazate ˘ ˘ pe Biblie, vei economisi mult timp. Sa presupunem, de exemplu, ca ai vrea ˘ ˘ ˘ ˘ sa cunosti ¸ mai multe amanunte despre o doctrina biblica, despre condu˘ ita crestin ¸ a sau despre aplicarea principiilor biblice. Foarte probabil, vei

35

36

˘ ˘ Cum sa faci cercetari ˘ ˘ ˆ ˘ gasi ın Turnul de veghere ceea ce cauti. ¸ Revista Trezi ¸ti-va! abordeaza eveni˘ ˘ mente recente, probleme actuale, subiecte de natura religioasa sau stiin¸ ˆ ˘ tific a si ¸ ¸ vorbeste ¸ despre popoarele lumii. In cartea Cel mai mare om care ˘ ˘ ˆ ˘ a trait vreodata este analizat ın ordine cronologica fiecare episod din Evan˘ ˘ ˆ ghelii. O abordare verset cu verset a unor carti¸ biblice poti¸ gasi ın publi˘ ˘ ˘ catii ¸ ca Apocalipsul — grandiosul sau apogeu este aproape!, Sa acordam atenˆ ˘ ˘ ¸tie profe ¸tiei lui Daniel! si ¸ Profe ¸tia lui Isaia ¸ ın cele doua volume ale cartii ˆ ˆ ˘ ˘ — lumina pentru ıntreaga omenire. In cartea Sa aducem argumente din ˘ ˆ ˘ Scripturi vei afla raspunsuri bine argumentate la sute de ıntrebari bibliˆ ˆ ˘ ce puse de obicei ın serviciul de teren. Pentru o ıntelegere mai clara a al¸ ˆ ˘ ˘ ˆ tor religii, a ınvat¸ aturilor lor si ¸ a contextului istoric ın care s-au dezvoltat, ˘ ˆ ˘ apeleaza la Mankind’s Search for God (Omenirea ın cautarea lui Dum˘ nezeu). O prezentare detaliata a istoriei moderne a Martorilor lui Iehova ˘ ˆ se poate gasi ın lucrarea Martorii lui Iehova — Proclamatori ai Regatului lui ˆ ˆ Dumnezeu. Pentru un raport asupra cresterii ınregistrate ın prezent de pre¸ ˘ ˘ dicarea vestii ¸ bune la scara mondiala, poti¸ recurge la cel mai recent Anuar al Martorilor lui Iehova. Insight on the Scriptures (Perspicacitate pentru ˆ ˘ ıntelegerea Scripturilor) este deopotriva o enciclopedie si ¸ ¸ un atlas biblic; ˘ ˘ este o excelenta sursa de informatii careti pune la dispozi tie ¸ ¸ ¸ detalii de˘ spre oameni, locuri, lucruri, limbi sau evenimente istorice care au legatu˘ ra cu Biblia. ˘ ˆ „Indexul publica ¸tiilor Watch Tower“. Acest Index, aparut ın peste 20 de ˘ ˘ ˆ limbi, te va ajuta sa gasesti noas¸ ın multe dintre publicatiile ¸ ¸ informatii ˘ tre. El este alcatuit dintr-un index tematic si ¸ un index de versete biblice. ˆ ˘ ˆ ˘ In indexul tematic vei cauta cuvantul sau subiectul pe care vrei sa-l cerˆ ˘ cetezi, iar ın indexul de versete biblice vei cauta versetul pe care doresti ¸ ˘ ˆ ˘ sa-l ıntelegi mai bine. Daca despre subiectul sau versetul biblic cercetat a ¸ ˆ ˆ ˆ ˆ fost publicat vreun articol ın limba ta ın anii cuprinsi ¸ ın Index, ıl vei pu˘ ˆ tea gasi consultand lista de referinte. de indicatiile de pe pri¸ Foloseste-te ¸ ¸ mele pagini ale Indexului pentru a descifra abrevierile publicatiilor men¸ ˆ ˘ tionate (de exemplu, w99 1/3 15 ınseamna Turnul de veghere din 1999, ¸ ˘ numarul din 1 martie, pagina 15). Te poti¸ folosi de rubrici ca „Experien˘ te ¸ din ministerul de teren“ sau „Relatari biografice ale Martorilor lui ˘ ˘ ˆ Iehova“ ca sa pregatesti ¸ ¸ expuneri ıncurajatoare pentru congregatie. ˆ ˆ ˘ ˘ Intrucat munca de cercetare poate fi deosebit de captivanta, trebuie sa fii ˘ ˘ atent sa nu te abati¸ de la subiect. Concentreaza-te asupra obiectivului pro˘ pus: acela de a cerceta materialul de care ai nevoie pentru tema ta. Daca ˆ ˘ ˘ Indexul te ındruma spre o anumita publicatie, ¸ deschide-o la pagina men˘ ˘ tionat a, dupa care, foloseste-te de subtitluri si ¸ ¸ din ¸ ¸ de primele propozitii

˘ ˘ Cum sa faci cercetari ˘ ˘ paragrafe pentru a ajunge la materialul dorit. Daca vrei sa cunosti ¸ semnifi˘ ˆ ˆ ˘ catia ¸ unui anumit verset biblic, cauta mai ıntai citatul pe pagina indicata. ˘ Analizeaza apoi comentariile din context. ˘ „Watchtower Library“ pe CD–ROM. Daca ai acces la un computer, poti¸ ˘ folosi Watchtower Library pe CD-ROM care contine o vasta colectie ¸ ¸ de pu˘ ˘ ˘ ˘ blicatii Usor ¸ crestine. ¸ ¸ de folosit, programul de cautare te ajuta sa gasesti ¸ ˆ ˆ un cuvant, o combinatie de cuvinte sau un citat biblic ın oricare dintre ¸ ˘ publicatiile acestei „biblioteci“. Daca acest instrument de cercetare nu este ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ disponibil ın limba ta, ai putea sa-l folosesti ¸ pe cel existent ıntr-o limba de circulatie ¸ pe care o cunosti. ¸ Alte biblioteci teocratice ˆ ˘ ˘ In cea de-a doua scrisoare inspirata pe care i-o adreseaza lui Timotei, Paˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ vel ıl roaga pe tanar sa-i aduca la Roma „sulurile, ın special pergamente˘ le“ (2 Tim. 4:13). Pavel aprecia anumite scrieri si ¸ le pastra. Si ¸ tu poti¸ face ˆ ˘ la fel. Iti¸ pastrezi exemplarele personale ale revistelor Turnul de veghere si ¸ ˘ ˘ Treziti-v ¸ a! si ¸ ale Ministerului nostru pentru Regat, chiar si ¸ dupa ce au fost ˆ ˘ studiate la ıntrunirile congregatiei?

Daca da, le vei putea folosi ca instru¸ ˆ ˘ mente de cercetare, pe langa celelalte publicatii pe care le detii. ¸ crestine ¸ ¸ ˘ ˘ Majoritatea congregatiilor pastreaza o colectie ¸ ¸ de publicatii ¸ teocratice ˆ ˘ ıntr-o biblioteca de la Sala Regatului. Ele pot fi consultate de toti¸ membrii ˘ congregatiei ¸ si ¸ trebuie folosite doar la Sala. ˘ Alcatuiesteti ¸ ¸ un dosar ˘ ˆ Cauta articolele interesante pe care le-ai putea folosi cand predici sau ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ cand predai. Daca ıntr-un ziar sau ıntr-o revista gasesti date statistice ¸ stiri, ¸ ˆ ˘ ˘ sau exemple utile ın minister, decupeaza articolele respective sau copiaza informatiile de care ai nevoie. Scrie-ti¸ de asemenea data, titlul periodicu¸ ˆ lui si, ¸ eventual, numele autorului sau al editorului. La ıntrunirile congre˘ ˘ ˘ gatiei, noteaza-ti¸ argumentele si ¸ ¸ ilustrarile care te-ar putea ajuta sa le ex˘ ˆ ˘ ˘ plici altora adevarul. Te-ai gandit vreodata la o ilustrare interesanta pe care ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ nu ai avut ınca ocazia sa o expui? Pune-o pe hartie si ¸ pastreaz-o ıntr-un ˘ ˆ ˘ ˆ dosar. Daca esti de Minister Teocratic, ın¸ ınscris de multa vreme la Scoala ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ seamna ca ai ocazia sa pregatesti ¸ numeroase teme. Nu-ti¸ arunca ınsemna˘ ˘ ˆ rile, ci pastreaza-le. Ti-ar putea fi utile mai tarziu. ¸ ˘ Discuta cu altii ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ Oamenii sunt o sursa nesecata de informatii. ¸ In timp ce ısi ¸ redacta Evan˘ ˘ ˆ ˘ ghelia, Luca a cules, fara ındoiala, multe informatii avute ¸ din discutiile ¸ cu martorii oculari (Luca 1:1–4). Un colaborator crestin ti-ar putea oferi ¸ ¸

37

38

˘ ˘ Cum sa faci cercetari ˘ ˘ ˘ lamuriri asupra unei chestiuni pe care tu te-ai straduit sa o aprofundezi. ˆ In conformitate cu Efeseni 4:8, 11–16, Cristos se foloseste ¸ de „daruri sub ˘ ˘ ˆ ˘ forma de oameni“ pentru a ne ajuta sa crestem ın „cunoasterea exacta a ¸ ¸ ˆ ˘ Fiului lui Dumnezeu“. Discutand cu cei ce-i slujesc de multa vreme lui ˆ ˘ ˘ Dumnezeu, vei obtine informatii te ajuta sa ¸ ¸ utile. In plus, conversatiile ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ patrunzi ın mintea oamenilor si ¸ sa pregatesti ¸ un material cu adevarat practic. ˘ Evalueaza rezultatele ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Dupa recoltarea graului, boabele trebuie curatate de pleava. La fel se ın¸ ˆ ˆ ˘ ˘ tampla si ¸ cu rodul cercetarilor tale. Inainte de a folosi un material, trebu˘ ie sa separi ceea ce e de valoare de ceea ce e de prisos. ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ Daca vrei sa folosesti respective ıntr-o cuvantare, ıntrea¸ ¸ informatiile ˘ ˘ ba-te: „Contribuie efectiv ideea pe care intentionez sa o folosesc la clari¸ ˘ ˘ ficarea subiectului? Sau, chiar daca informatia ¸ este interesanta, abate ea ˘ ˘ oare atentia ¸ de la subiectul despre care trebuie sa vorbesc? “ Daca inten˘ tionezi sa te referi la anumite evenimente recente sau la date dintr-un do¸ ˆ ˘ meniu ce se ımbogate ta, ¸ ste ¸ asigu¸ continuu, precum medicina sau stiin ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ra-te ca afirmatiile tale sunt ınca de actualitate. Sa ai ın vedere si ¸ ¸ faptul ca ˘ unele idei din publicatiile noastre mai vechi s-ar putea sa fi fost actuali¸ ˆ ˘ ˘ zate. In acest caz, ar trebui sa cercetezi cele mai recente publicatii ¸ aparu˘ ˘ te pe aceasta tema. ˘ ˘ Daca intentionezi sa-ti¸ culegi informatiile din publicatii ¸ ¸ ¸ laice, trebuie ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ sa fii deosebit de atent. Sa nu uiti¸ niciodata ca doar Cuvantul lui Dum˘ ˘ ˆ ˆ nezeu este adevarul (Ioan 17:17). Isus ocupa un rol-cheie ın ımplinirea ˆ ˆ scopului lui Dumnezeu. De aceea, ın Coloseni 2:3 se spune: „In el sunt ˘ ˆ ˆ ˘ ascunse cu grija toate comorile ıntelepciunii si Cantares¸ ¸ ¸ ale cunostin ¸ tei“. ¸ ˘ ˘ ˘ te roadele cercetarilor tale din aceasta perspectiva. Referitor la informatii¸ ˆ ˘ le culese din surse laice, ıntreaba-te: „Este acest material exagerat, specuˆ ˆ ˆ lativ sau ıngust ın abordare? A fost redactat din motive egoiste sau ın scop ˆ ˆ comercial? Este el acceptat si ¸ de alte surse recunoscute? Si, ¸ mai ıntai de ˘ ˘ toate, se armonizeaza el cu adevarul biblic? “ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ In Proverbele 2:1–5 suntem ındemnati¸ sa continuam sa cautam cunos¸ ˆ ˘ ˆ ˘ tinta, si ¸ ıntelegerea ¸ ¸ discernamantul ‘ca pe argint si ¸ ca pe o comoara as˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ cunsa’. Intr-adevar, va trebui sa depunem eforturi, ınsa ne asteapt a mari ¸ ˘ recompense. Munca de cercetare pretinde efort, dar te va ajuta sa descoˆ ˘ ˘ ˆ peri gandurile lui Dumnezeu, sa-ti¸ corectezi ideile gresite si ¸ ¸ ¸ sa ıntelegi ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ bine adevarul. Ea va da consistent¸ a si ¸ viat¸ a expunerilor tale, facandu-le ˆ ˆ ˘ ˘ placute atat pentru tine, cat si ¸ pentru cei ce te asculta.

˘ ˆ ˘ Cum sa ıntocmesti ¸ o schit¸ a ˆ ˘ ˆ CAND li se repartizeaza o cuvantare, multi¸ cursanti¸ se pun serios pe ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ treaba si totul ın scris, ıncepand cu introducerea si ¸ astern ¸ ¸ terminand ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ cu ıncheierea. Pana sa-si ¸ definitiveze cuvantarea, ei vor umple, proˆ babil, multe foi si ¸ vor lucra ore ın sir. ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ Si placea sa ¸ ¸ tu ıti¸ pregatesti ¸ cuvantarile ın felul acesta? Nu ti-ar ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ cunosti ¸ cum se ıntocmeste ¸ o metoda mai simpla? Daca vei ınvata ¸ o ˘ ˘ ˆ ˆ schit¸ a, nu va mai trebui sa pui totul pe hartie; ın plus, vei avea mai ˆ ˘ mult timp pentru repetarea cuvantarii. Astfel, expunerile tale nu vor ˆ fi doar mai usor ¸ de prezentat, ci si ¸ mai interesante si ¸ mai ıncurajatoare pentru auditoriu. ˆ ˘ ˘ Evident, pentru cuvantarile publice din congregatie ¸ exista o schi˘ ˘ t¸ a standard. Dar pentru restul, nu. Uneori, s-ar putea sa primesti ¸ ˘ ˘ doar un subiect sau o tema. Sau ti¸ se va cere sa expui un anumit ˆ ˘ ˆ material tiparit. Alteori vei primi doar cateva instructiuni.

In toate ¸ ˘ ˆ aceste situatii ¸ va trebui sa-ti¸ ıntocmesti ¸ ¸ singur schita. ˆ ˆ Analizand modelul de la pagina 41, ıti¸ poti¸ forma o idee despre ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ cum poate fi conceputa o schit¸ a scurta. Observa ca fiecare idee prin˘ ˆ ˘ cipala ıncepe chiar din margine si ¸ este scrisa cu majuscule. Dedesubtul ei sunt enumerate ideile care o sustin.

Informatiile supli¸ ¸ ˘ ˘ mentare menite sa dezvolte aceste idei se gasesc imediat sub acesˆ ˘ ˘ tea, putin ¸ mai ın interiorul paginii. Priveste ¸ aceasta schit¸ a cu aten˘ ˘ ˘ ˘ tie. ¸ Observa ca cele doua idei principale sunt direct legate de tema ˘ ˘ si ¸ ca ideile secundare nu sunt doar interesante, ci si ¸ sprijina ideea ˘ principala. ˘ ˆ ˘ Poate ca schita ¸ pe care o vei ıntocmi nu va arata exact ca acest mo˘ del. Dar, daca vei tine cont de principiile de elaborare a unei schi¸ ˘ ˘ ˘ ˆ te, ¸ vei reusi ¸ sa-ti¸ structurezi materialul si ¸ sa pregatesti ¸ o cuvantare ˘ ˆ ˘ interesanta, ıntr-un timp rezonabil. Cum ar trebui sa procedezi? ˘ ˘ ˘ Analizeaza, selecteaza si ¸ structureaza ˆ ˆ ˘ Mai ıntai de toate ai nevoie de o tema. Tema nu este un subiect ˆ ˘ general ce poate fi redat printr-un singur cuvant, ci ideea centrala ˘ ˘ pe care vrei sa o transmiti; propus ¸ ea indica perspectiva din care ti-ai ¸ 39

40

˘ ˆ ˘ Cum sa ıntocme ¸sti o schi ¸ta

˘ ˆ ˘ ˘ sa abordezi subiectul. Cand ti¸ se da tema, analizeaza cu atentie ¸ fieˆ ˘ ˘ ˘ care cuvant-cheie. Daca trebuie sa-ti¸ dezvolti¸ tema primita pe baza ˘ ˆ ˆ unui anumit material, studiaza materialul respectiv avand mereu ın ˆ ˘ ˆ minte tema. Cand ti¸ se da doar subiectul, ıti¸ poti¸ stabili singur tema. ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Inainte ınsa de a o alege, ar fi bine sa faci unele cercetari. Daca esti ¸ ˘ ˆ ˘ receptiv la nou, nu vei fi niciodata ın criza de idei. ˘ ˘ ˆ ˘ Pe masura ce faci acesti ¸ pasi, ¸ ıntreaba-te: „De ce este important ˘ acest material pentru auditoriu? Ce obiectiv urmaresc?“ Obiectivul ˘ ˘ tau n-ar trebui sa fie acela de a parcurge materialul sau de a impre˘ ˆ siona printr-o expunere pitoreasca, ci de a-ti¸ ajuta auditoriul. Cand ˆ ˘ ˆ ˘ ideile ın scris. Nu pierobiectivul tau ıncepe sa se contureze, asterne ¸ ˆ ˘ de din vedere acest obiectiv ın timp ce te pregatesti. ¸ ˘ ˘ Dupa ce ti-ai stabilit bine obiectivul si ales si ¸ ¸ ¸ ti-ai ¸ tema potrivita ˘ (sau ai analizat relatia ¸ dintre tema primita si ¸ ceea ce ˘ ˘ vrei sa prezinti), ¸ poti¸ face cercetari mai profunde. Cauˆ ˘ ˘ CUM SE INTOCMESTE ¸ ta materiale cu adevarat importante pentru auditoriul ˘ O SCHIT¸ A ˘ ˘ tau. Nu te multumi doar cu generalitati, ¸ ¸ ci foloseste ¸ ˘ idei concrete, instructive si ¸ cu adevarat utile. Fii reaˆ ˘ ˙ Gandeste-te de ce este ¸ list: nu face prea multe cercetari. De cele mai multe ˘ important subiectul tau ˆ ˆ ori, vei strange mai mult material decat vei putea fopentru auditoriu ˘ ˘ si¸ care este obiectivul losi, asa ¸ ca va trebui sa fii selectiv. ˆ ˘ cuvantarii tale Stabileste ¸ ideile principale de care vei avea nevoie ˘ ˆ ˙ Alege o tema. In cazul ˆ pentru a-ti¸ dezvolta tema si ¸ pentru a-ti¸ realiza obiectiın care primesti ¸ una, ˘ ˆ ˘ analizeaz-o vul. Aceste idei vor alcatui structura cuvantarii, schita ¸ ˆ ˘ ˘ ˙ Aduna material instructiv ei. La cate idei principale ar trebui sa te rezumi? Pen˘ ˘ ˘ si¸ util tru o expunere scurta sunt suficiente, sa zicem, doua, ˆ ˘ ˙ Stabileste¸ ti¸ ideile iar pentru o cuvantare, chiar si ¸ de o ora, nu-ti¸ trebuie, principale ˆ de obicei, mai mult de cinci. Cu cat vei prezenta mai ˘ ˙ Structureaza-ti¸ materialul, ˆ ˘ ˆ putine idei principale, cu atat auditoriul si ¸ ¸ le va aminti pastrand doar ideile cele mai bune mai usor. ¸ ˘ ˘ ˆ ˙ Pregateste ¸ o introducere Dupa ce ıti¸ vei stabili clar tema si ¸ ideile principale, ˘ ˆ ˘ care sa starneasca interesul ˘ ˆ structureaza-ti¸ materialul pe care l-ai strans. Alege inˆ ˆ ˙ Gandeste-te la o ıncheiere ¸ ˘ formatii ¸ direct legate de ideile principale. Selecteaza mobilizatoare ˘ ˆ ˆ detaliile care vor da originalitate prezentarii. Cand sta˙ Revezi-ti¸ cuvantarea; cizeleaz-o bilesti ideile prin¸ ¸ textele biblice care-ti¸ vor sustine ˘ ˘ cipale, noteaza-ti¸ argumentele cu ajutorul carora vei

˘ ˆ ˘ Cum sa ıntocme ¸sti o schi ¸ta

˘ ˆ ˘ putea sa prezinti¸ versetele respective cat mai logic. Asaz ¸ a fiecare ˘ ˘ argument sub ideea principala pe care o sustine.

Daca unele infor¸ ˘ ˘ ˘ matii ¸ nu au legatura cu nici una dintre ideile principale, renunt¸ a ˘ ˆ la ele — chiar daca sunt foarte interesante — sau pune-le ıntr-un ˘ ˘ ˘ dosar ca sa le folosesti cu ade¸ ¸ ulterior. Pastreaza doar informatiile ˘ ˘ ˘ varat utile. Daca vei include prea mult material, va trebui sa vorbesti ¸ prea repede, iar expunerea va pierde din profunzime. Este ˘ ˘ ˘ preferabil sa prezinti¸ mai putine idei, care sa fie de o reala valoa¸ ˘ ˘ re pentru auditoriu, dar sa le prezinti¸ bine. Nu depasi ¸ timpul alocat. ˘ ˆ Acum e momentul cel mai potrivit sa-ti¸ aranjezi materialul ın or˘ ˘ dine logica. Evanghelistul Luca asa ¸ a procedat. Dupa ce a adunat o ˆ multime de informa tii despre subiectul pe care-l avea ın vedere, el ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ le-a aranjat „ın ordine logica“ (Luca 1:3). Iti¸ poti¸ structura materiaˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ lul ın ordine cronologica, dupa tematica, dupa criteriul cauza–efect ˘ ˆ sau problema–solutie ¸ — ın functie ¸ ˘ de metoda cea mai eficienta prin care-ti¸ poti¸ atinge obiectivul. Nu este CARE ESTE SCOPUL LUI ˘ ˘ DUMNEZEU ˆ indicat sa treci brusc de la o idee la REFERITOR LA PAMANT? ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ alta; ıncearca sa legi ideile ıntr-un INITIAL, DUMNEZEU A VRUT CA PAMANTUL ¸˘ SA FIE UN PARADIS tot armonios. Dovezile pe care le ˆ ˘ La ınceput, Dumnezeu a creat un paradis, gradina ˘ prezinti¸ ar trebui sa ajute auditoEdenului (Gen. 2:8, 15) ˘ ˘ ˆ Adam ¸si Eva, precum ¸si urma ¸sii lor, trebuiau riul sa traga concluzii logice. Cand ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ sa extinda paradisul pe ıntregul pamant ˆ ˆ ıti¸ structurezi ideile, gandeste-te la ¸ (Gen. 1:28) efectul pe care-l va avea expunerea DUMNEZEU NU˘ A RENUN TAT LA SCOPUL ¸ ˆ DE A FACE PAMANTUL UN PARADIS ta asupra auditoriului. Va putea el ˘ Conduita nelegiuita a primilor oameni, afla ¸ti ˘ ˘ ˘ ˘ sa-ti¸ urmareasca cu usurin t¸ a argu¸ sub influen ¸ta lui Satan, nu l-a determinat ˘ ˆ ˘ pe Dumnezeu sa- ¸si schimbe scopul mentatia?

Se va simti¸ ındemnat sa ¸ ˆ La timpul stabilit, Dumnezeu ıi va distruge pe reactioneze la cele auzite asa ¸ ¸ cum te cei nelegiui ¸ti (Prov. 2:22) ˆ Satan va fi aruncat ın abis (Rev. 20:1–3) astep ti¸ tu? ¸ ˆ ˆ In timpul Domniei Milenare, Cristos va ındeplini ˘ ˘ ˆ Pregateste ¸ apoi o introducere care scopul lui Dumnezeu referitor la pamant ˘ ˘ ˘ Boala ¸si moartea nu vor mai exista sa trezeasca interesul fat¸ a de subiect (Rev. 21:3, 4) ˘ ˘ si ˘ ˘ ˆ ¸ care sa-i arate auditoriului ca ceea Cei mor ¸ti vor fi readu ¸si la via ¸ta pe pamant ˘ ˘ ˘ ce urmeaza sa prezinti¸ este deosebit Sub guvernarea cereasca, persoanele fidele ˘ ˆ ˘ vor participa la transformarea pamantului ˆ de important pentru el. Poate ca ar fi ın paradis (Is. 65:17, 21–25) ˘ bine sa-ti¸ notezi primele propozitii. ¸

41

42

˘ ˆ ˘ Cum sa ıntocme ¸sti o schi ¸ta

ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ Si, ¸ ın sfarsit, ¸ pregateste ¸ o ıncheiere mobilizatoare care sa se armonizeze cu obiectivul pe care ti¸ l-ai propus. ˘ ˆ ˘ ˘ Daca ıti¸ pregatesti ¸ din vreme, vei avea timp sa o cizelezi ¸ schita ˆ ˆ ˘ ınainte de a tine cuvantarea. Poate vei considera util sa-ti¸ sustii ¸ ¸ aˆ ˘ numite idei cu ajutorul catorva date statistice, ilustrari sau experiente. de inte¸ Folosindu-te de un eveniment recent sau de o stire ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ res local, ıti¸ vei putea ajuta auditoriul sa ınteleag a mai usor ¸ ¸ carac˘ ˆ ˆ terul practic al materialului. Poate ca, ın timp ce-ti¸ revezi cuvantaˆ ˘ ˘ ˘ rea, ıti¸ dai seama ca exista si ¸ alte posibilitati¸ de a-ti¸ adapta mate˘ rialul la necesitatile auditoriului. Analizarea si ¸ ¸ cizelarea textului ˘ ˆ sunt esentiale pentru a transforma un material bine pregatit ıntr-o ¸ ˆ ˘ cuvantare eficienta. ˘ ˘ S-ar putea ca unii oratori sa aiba nevoie de notite ¸ mai ample deˆ ˘ ˆ ˆ cat altii. ¸ Dar, daca ıti¸ vei structura materialul doar pe baza catorva idei principale, vei elimina informatiile neesentiale si¸ ¸ ¸ ti¸ vei aranja ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ideile ın ordine logica, vei vedea ca, si ¸ fara prea multa experient¸ a, ˘ vei reusi idei. Astfel, vei economisi timp, iar cu¸ ¸ sa scrii mai putine ˆ ˘ ˘ vantarile tale vor fi de o mai buna calitate! De asemenea, vei de˘ monstra ca tragi realmente foloase din cursurile Scolii de Minister ¸ Teocratic.

˘ ˘ Cum sa-ti ¸ pregatesti ¸ ˘ temele pentru scoal a ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ CU FIECARE tema primita la scoal a mai faci un pas ınainte. Daca te ¸ ˘ ˘ vei pregati cu constiinciozitate pentru aceste teme, progresul tau va ¸ ˘ ˆ fi remarcat treptat de toti¸ (1 Tim. 4:15). Scoala te va ajuta sa-ti¸ ım¸ ˘ ˘ bunatate ¸ sti ¸ aptitudinile. ˆ ˘ ˘ ˆ Ai emotii ¸ la gandul ca va trebui sa vorbesti ¸ congregatiei? ¸ ¸ ın fata ˘ ˆ Nimeni nu e scutit de ele, chiar daca unii sunt ınscrisi ¸ de mai mult ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ timp la scoal a. Iata ınsa cateva sugestii ce te vor ajuta sa fii mai re¸ ˆ ˘ ˘ ˆ laxat. Cand esti ste-te sa citesti ¸ acasa, obisnuie ¸ ¸ ¸ cu voce tare. La ıntru˘ ˘ ˆ nirile congregatiei, fa cat mai des comentarii, iar daca esti ¸ ¸ vestitor, ˆ ˆ ˘ mergi cu regularitate ın predicare. In felul acesta te vei deprinde sa ˆ ˘ vorbesti ¸ ın public. De asemenea, pregateste¸ ti¸ temele din timp si ¸ re˘ ˘ ˆ peta-le cu voce tare. Nu uita ca vei vorbi ın fata ¸ unui public prieˆ ˆ ˘ ˘ tenos. Si, o cuvantare, roaga-te lui Iehova. El le da ¸ ¸ ınainte de a tine ˘ ˆ bucuros spiritul sau sfant slujitorilor care i-l cer. — Luca 11:13; Filip. 4:6, 7. ˆ ˆ Nu fi prea sever cu tine ınsuti. ¸ Experienta ¸ si ¸ se doban¸ eficienta ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ desc ın timp (Mica 6:8). Daca esti a, ¸ a vreme la scoal ¸ ınscris de putin ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ nu te astepta sa faci prezentari impecabile chiar de la ınceput, ci ın¸ ˘ ˘ ˘ ˆ cearca sa aprofundezi, pe rand, fiecare calitate oratorica de pe fisa ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ de sfaturi. Studiaza lectia ¸ care se refera la calitatea respectiva. Daca ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ poti, propuse. In felul acesta, chiar ınain¸ ıncearca sa faci exercitiile ¸ ˆ te de a prezenta tema ınaintea congregatiei, te vei familiariza cu as¸ pectul oratoric pe care-l ai de studiat si vei face si ¸ ¸ progrese. ˘ ˘ Cum sa te pregatesti ˆ ˘ ¸ cand primesti ¸ ca tema o citire ˆ ˆ ˘ A citi bine ın public nu ınseamna doar a rosti cuvinte, ci si ¸ a te ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ stradui sa ıntelegi bine mesajul textului. De ındata ce primesti ¸ ¸ teˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ma, citeste ¸ materialul ın ıntregime, pastrand ın minte acest obiecˆ ˘ ˘ ˘ ˘ tiv. Incearca sa sesizezi sensul fiecarei propozitii ¸ si ¸ ideea fiecarui ˘ ˘ paragraf ca sa poti¸ transmite informatiile exact si ¸ ¸ cu o traire cores˘ ˘ ˘ ˆ ˘ punzatoare. Daca se poate, cauta ıntr-un dictionar pronuntia ¸ ¸ corecta 43

44

˘ ˘ ˘ Cum sa- ¸ti pregate ¸sti temele pentru ¸scoala

˘ a cuvintelor pe care nu le cunosti ¸ prea bine. Familiarizeaza-te cu ma˘ ˘ ˆ terialul. Parintii ¸ ar trebui sa-si ¸ ajute copiii ın acest sens. ˘ Ti ¸ s-a dat sa citesti ¸ un pasaj din Biblie sau un articol din Turnul ˘ ˆ de veghere? Daca materialul respectiv este disponibil ın limba ta pe ˘ ˘ audiocasete, ti-ar fi de mare folos sa asculti¸ lectura textului si ¸ ¸ sa ˘ ˆ urmaresti ritmul, intonatia ¸ ¸ si ¸ cateva aspecte, cum ar fi pronuntia, ¸ ˆ ˘ ˘ modulatia.

Incearca apoi sa imprimi si ¸ ¸ lecturii tale aceste caracteristici. ˆ ˘ ˘ Inainte de a-ti¸ pregati tema, studiaza cu atentie ¸ lectia ¸ despre cali˘ ˘ ˘ ˘ tatea oratorica pe care urmeaza sa o aprofundezi. Daca poti, ¸ mai ˘ ˘ ˘ ˘ uita-te o data peste lectia ¸ respectiva dupa ce citesti ¸ de mai multe ori, ˘ ˘ cu voce tare, materialul indicat. Straduieste-te sa aplici sfaturile din ¸ ˆ lectie ¸ cat mai bine. ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ Aceasta pregatire ıti¸ va fi de mare ajutor ın minister. Cand partiˆ ˆ cipi la serviciul de teren, ai multe ocazii de a le citi altora. Intrucat ˆ Cuvantul lui Dumnezeu are puterea de a schimba viata ¸ oamenilor, ˘ ˘ ˆ este important sa citesti sa ıntrunesti ¸ bine (Evr. 4:12). Nu te astepta ¸ ¸ ˘ toate cerintele unei citiri eficiente de la prima sau de la a doua tema. ¸ ˘ Iata ce i-a scris apostolul Pavel unui crestin cu multi¸ ani de expe¸ ˘ ˘ ˘ rient¸ a: „Continua sa te dedici citirii publice“. — 1 Tim. 4:13.

Subiectul si ¸ cadrul ˘ ˆ ˘ ˘ Ce ar trebui sa faci cand primesti a o tema care presupune ¸ la scoal ¸ alegerea unui cadru? ˘ Trebuie sa tii ¸ cont de trei factori importanti: ¸ 1) subiectul indicat, ˆ ˘ 2) cadrul pe care ıl alegi si ¸ persoana cu care vei sta de vorba si ¸ 3) ca˘ ˘ litatea oratorica pe care trebuie sa o studiezi. ˘ ˆ Trebuie sa aduni informatii ¸ despre subiectul primit. Dar, ınainte ˆ ˆ ˘ ˆ de a te adanci prea mult ın cercetari, gandeste-te bine la cadrul pe ¸ ˘ ˘ care-l vei alege si ¸ la persoana cu care vei sta de vorba, pentru ca de acesti ¸ doi factori vor depinde tipul de material pe care-l vei aborda ˆ ˆ si ¸ modul ın care ıl vei expune. Ce cadru vei folosi? Va fi o demonˆ ˘ ˘ stratie ¸ despre felul ın care poate fi prezentata vestea buna unei cu˘ ˘ ˘ nostin ¸ Sau vei arata cum se poate face o vizita initial ¸ a? Este in¸ te? ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ terlocutorul tau mai ın varsta sau mai tanar decat tine? Ce atitudi˘ ˘ ˘ ˘ ne ar putea sa aiba fat¸ a de subiectul pe care intentionezi sa-l abor¸ ˆ dezi? Cat de mult cunoaste ¸ deja despre acest subiect? Care este

˘ ˘ ˘ Cum sa- ¸ti pregate ¸sti temele pentru ¸scoala

˘ ˆ ˘ obiectivul discutiei tale? Raspunsurile la aceste ıntrebari ar putea fi ¸ toate indicii deosebit de importante. ˘ Unde vei putea gasi material pentru subiectul primit? La paginile ˘ ˘ ˘ ˘ 33 la 38 ale acestei carti¸ ti¸ se explica „Cum sa faci cercetari“. Cites¸ te aceste sugestii si apoi de instrumentele de cercetare ¸ foloseste-te ¸ ˆ ˘ de care dispui. In general, vei gasi imediat mult mai multe informaˆ ˆ ˘ ˆ tii ¸ decat vei putea folosi. Citeste ¸ ınsa cat mai mult pentru a-ti¸ face ˆ ˘ o idee despre informatiile de care dispui. Nu pierde ınsa din vedere ¸ ˘ ˘ cadrul ales si ¸ ¸ persoana careia i te vei adresa. Noteaza-ti¸ informatiile pertinente. ˆ Inainte de a-ti¸ structura prezentarea si ¸ de a stabili detaliile pe care ˘ ˘ ˘ vrei sa le amintesti, ¸ fa-ti¸ timp sa analizezi sugestiile privitoare la ca˘ litatea oratorica pe care o ai de studiat. Aplicarea acestor sfaturi constituie, de fapt, unul dintre principalele motive pentru care ti¸ se re˘ ˘ partizeaza o tema. ˆ ˆ Expunandu-ti¸ materialul ın timpul alocat, vei avea satisfactia ¸ de a ˆ putea face si ¸ ıncheierea, altminteri la expirarea timpului vei fi atenˆ tionat printr-un semnal. In ministerul de teren, factorul-timp nu ¸ ˆ ˆ ˘ este ıntotdeauna esential.

De aceea, cand te pregatesti, cont de ¸ ¸ ¸ tine ˘ ˆ timpul pe care-l vei avea la dispozitie, ¸ dar concentreaza-te ındeosebi ˘ asupra predarii eficiente. ˆ ˘ Cateva idei despre cadru. Analizeaza sugestiile de la pagina 82 si ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ alege o sugestie care sa-ti¸ fie de folos ın minister si ¸ sa-ti¸ permita sa ˆ ˘ ˆ prezinti¸ materialul ıntr-un mod realist. Daca esti ¸ ınscris de mai mult ˘ ˆ ˘ timp la scoal a, ai posibilitatea de a dobandi si ¸ ¸ cultiva calitati¸ oratoˆ rice, necesare ın minister. ˘ ˆ Daca supraveghetorul Scolii de Minister Teocratic ıti¸ stabileste ¸ ¸ caˆ ˘ ˘ drul, nu ıncerca sa-l schimbi. De regula, acesta presupune o depuˆ ˘ ˆ ˘ ˆ nere de marturie. In cazul ın care nu ai predicat niciodata ın situatiile pretinse de cadru, cere sugestii de la proclamatorii cu experien¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ t¸ a. Incearca sa dezvolti¸ pe teren subiectul primit, ıntr-un cadru ase˘ ˘ ˘ ˆ manator celui pe care-l vei folosi la scoal a. In felul acesta vei atinge ¸ un obiectiv important al instruirii tale. ˆ ˘ ˆ Cand primesti ¸ ca tema o cuvantare ˘ ˘ ˘ Cursantilor de sex barbatesc li se va da probabil sa prezinte o scur¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ta cuvantare ınaintea congregatiei.

Principiile de care va trebui sa tii ¸ ¸

45

46

˘ ˘ ˘ Cum sa- ¸ti pregate ¸sti temele pentru ¸scoala

˘ ˆ ˘ ˆ ˘ seama cand pregatesti ¸ acest gen de cuvantari sunt similare celor ˘ mentionate deja pentru temele sub forma de demonstratii. ¸ ¸ Singurele diferente ¸ importante sunt auditoriul si ¸ modul de prezentare. ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ In general, ar fi bine sa-ti¸ pregatesti ¸ materialul ın asa ¸ fel ıncat toti¸ ˘ ˘ cei din auditoriu sa poata trage foloase de pe urma lui. Majoritatea ˘ ˘ celor prezenti¸ cunosc deja adevarurile biblice de baza. S-ar putea ˘ ˘ chiar sa fie familiarizati¸ cu subiectul despre care va trebui sa le vor˘ besti. cont de ceea ce cunosc deja despre subiectul respectiv. Fa ¸ ¸ Tine ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ tot posibilul sa traga ınvat¸ aminte din expunerea ta. Intreaba-te: ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ „Cum as¸ putea sa prezint subiectul ın asa ¸ cei ¸ fel ıncat atat eu, cat si ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ prezenti¸ sa manifestam mai multa apreciere fat¸ a de calitatile lui Ie¸ ˘ ˆ hova? Ce idei ne-ar putea ajuta sa ıntelegem vointa ¸ ¸ lui Dumnezeu? ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ Cum ar putea aceste informatii ¸ sa ne ajute sa luam hotarari ıntelep¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ te ın aceasta lume stapanita de dorintele c arnii?“ (Ef. 2:3).

Pentru a ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ primi raspunsuri clare la aceste ıntrebari, trebuie sa faci cercetari. ˆ ˘ Cand folosesti doar sa citesti ¸ ¸ Biblia, nu te multumi ¸ textele, ci expli˘ ˘ ˘ ca-le si arat a cum ne pot ajuta ele s a ajungem la concluzii logice ¸ ˆ ˘ ˘ (Fap. 17:2, 3). Nu prezenta prea multe informatii. ¸ Incearca sa expui ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ materialul ın asa ¸ fel ıncat cei prezenti¸ sa si-l ¸ poata reaminti cu usu¸ ˘ rint¸ a. ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ Cand te pregatesti, ¸ trebuie sa ai ın vedere si ¸ modul ın care te vei ˘ ˆ exprima. Nu desconsidera acest aspect. Repeta-ti¸ cuvantarea cu voce tare. Efortul pe care-l vei depune pentru a studia si ¸ a aplica sfaturi˘ ˘ le referitoare la diversele calitati¸ oratorice te va ajuta sa progresezi. ˘ ˘ ˆ ˘ Indiferent ca stapanesti temeinic ¸ sau nu arta oratoriei, pregateste-te ¸ ˘ ˘ pentru a vorbi cu convingere si ¸ cu o traire adecvata temei. Asadar, ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ de fiecare data cand sustii a, gandeste-te ca obiectivul ¸ teme la scoal ¸ ¸ ˘ tau este acela de a-ti¸ folosi darul vorbirii spre onoarea lui Iehova!

— Ps. 150:6.

˘ ˘ Cum sa pregatesti ¸ expuneri pentru congregatie ¸ ˆ PROGRAMUL Scolii de Minister Teocratic este conceput ın asa ¸ ¸ fel ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ıncat sa aduca foloase ıntregii congregatii. ¸ Dar si ¸ la celelalte ıntruniri ale congregatiei si ¸ ¸ de ¸ la congrese sunt prezentate informatii ˘ ˘ mare valoare. Daca trebuie sa sustii o parte dintr-un anumit pro¸ ˆ ˘ ˘ gram, ınseamna ca ai o mare responsabilitate. Apostolul Pavel l-a ˘ ˘ ˆ ˘ sfatuit pe supraveghetorul crestin Timotei sa fie ın permanent¸ a atent ¸ ˆ ˘ ˆ la modul ın care preda (1 Tim. 4:16). Cei prezenti¸ la ıntrunirile cres¸ ˘ ˆ tine depun timp si eforturi — unii f ac and chiar mari sacrificii — ca ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sa ajunga aici si ¸ sa primeasca instruirea necesara pentru a cultiva ˆ relatii ¸ apropiate cu Dumnezeu. A da o asemenea instruire este, ın˘ ˆ tr-adevar, un mare privilegiu! Cum te poti¸ achita cat mai bine de ˘ aceasta responsabilitate?

Idei importante din citirea Bibliei ˘ ˘ ˘ Aceasta tema din cadrul scolii se bazeaza pe citirea fragmentului ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ biblic repartizat pentru saptamana ın curs. Ea ar trebui sa sublinieˆ ˆ ˘ ˆ ze modul ın care versetele citite ne influenteaz a ın prezent. In con¸ ˆ ˘ formitate cu cele relatate ın Neemia 8:8, Ezra si ¸ colaboratorii sai ciˆ ˆ ˆ ˆ teau ın public din Cuvantul lui Dumnezeu, explicandu-l, ‘dandu-i ˆ ˘ ˆ ˆ sensul’ si ¸ Prezentand idei importante din Biblie, ¸ ınvat¸ andu-i pe altii. ˘ vei putea sa le imiti¸ si ¸ tu exemplul! ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Cum ar trebui sa te pregatesti daca ¸ pentru aceasta tema? Citeste, ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ poti, ¸ cu cel putin ¸ o saptamana ınainte fragmentul din Biblie care ˘ ˆ apoi la congregatie ti-a fost repartizat. Gandeste-te ¸ si ¸ ¸ ¸ la necesitatile ¸ ˘ ˆ ei. Roaga-te ın acest sens. Ce sfaturi, ce exemple, ce principii din ˘ ˘ aceasta parte a Bibliei ar putea satisface necesitatile congregatiei? ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ Este esential s a faci cercet ari.

Sunt disponibile ın limba ta Watch¸ tower Library pe CD-ROM sau Indexul publicatiilor Watch Tower? ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ Daca da, foloseste-te din plin de ele. Cautand ın publicatiile noas¸ ¸ ˘ tre ce s-a scris referitor la versetele alese de tine, vei putea gasi inˆ formatii ¸ edificatoare despre context, explicatii ¸ cu privire la ımplinirea unor profetii, ¸ analize asupra anumitor texte biblice care ne 47

48

˘ ˘ Cum sa pregate ¸sti expuneri pentru congrega ¸tie

˘ ˘ ˘ ˘ dezvaluie trasaturi ale personalitatii ¸ lui Iehova sau comentarii pe ˆ ˘ marginea unor principii. Nu ıncerca sa prezinti¸ prea multe idei. ˘ ˆ ˆ ˘ Concentreaza-te doar asupra catorva versete. Este ıntelept sa abor¸ ˘ dezi mai putine versete, dar sa le analizezi bine. ¸ Tema ti-ar putea oferi posibilitatea de a-i invita pe cei din audito¸ ˘ ˘ ˆ riu sa vorbeasca despre foloasele pe care le-au tras ın urma citirii bi˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ blice saptamanale. Ce idei din versete ıi vor ajuta sa-si ¸ ımbunata˘ ˘ teasc a studiul familial si ¸ ¸ personal, ministerul sau modul de viat¸ a? ˘ ˆ Ce calitati¸ a manifestat Iehova ın relatiile sale cu oamenii si ¸ ¸ cu naˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ tiunile?

Ce ınvat¸ aturi le-au ıntarit ascultatorilor credinta ¸ ¸ si ¸ le-au ˘ ˆ ˘ sporit aprecierea fat¸ a de Iehova? Nu te pierde ın amanunte. Accen˘ ˘ tueaza semnificatia ¸ si ¸ valoarea practica a ideilor alese. ˆ Cuvantarea de instruire ˘ ˆ ˘ Aceasta cuvantare se bazeaza pe un material dat, cum ar fi un ar˘ ticol din Turnul de veghere ori Treziti-v ¸ a! sau un fragment dintr-o ˘ ˆ carte. De cele mai multe ori exista material mai mult decat suficient ˘ ˆ pentru timpul alocat. Cum ar trebui sa prezinti¸ cuvantarea? Nu doar ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ facand o trecere ın revista a ideilor, ci predand efectiv. Un suprave˘ ˘ ghetor trebuie sa fie „calificat sa predea“. — 1 Tim. 3:2. ˆ ˘ ˘ Incepe-ti¸ pregatirea citind materialul indicat. Cauta versetele bi˘ ˘ ˘ ˆ blice. Reflecteaza. Straduieste-te sa faci acesti ¸ ¸ pasi ¸ cu mult ınainte ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ de data cand vei tine cuvantarea. Gandeste-te ca fratii ¸ ¸ sunt ındem¸ ˘ ˘ ˘ ˆ nati¸ sa citeasca dinainte materialul pe care se bazeaza cuvantarea. ˘ ˆ Sarcina ta nu consta doar ın a face o expunere sau un rezumat al ˘ ˆ ˘ ˆ materialului, ci si ¸ ¸ ın a arata cum poate fi pus ın practica. Foloseste ideile pertinente din articol pentru a ajuta efectiv congregatia. ¸ Asa ¸ cum fiecare copil are personalitatea sa, tot asa ¸ fiecare congre˘ ˘ ˘ ˆ gatie are anumite tr as aturi distinctive.

Un p arinte care ısi ¸ ¸ instruies¸ ˆ ˘ te ın mod eficient copilul nu se multume ste ¸ ¸ sa-i enumere acestuia ˘ ˘ ˆ ˘ o serie de precepte morale, ci sta de vorba cu el, tin ¸ and seama de ˆ ˆ ˘ ˆ personalitatea copilului si ¸ de problemele pe care le ıntampina. In ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ mod asemanator, cei ce predau ın congregatie ¸ se straduiesc sa cu˘ ˘ ˆ ˘ ˘ noasca bine necesitatile auditoriului. Totusi, ¸ ¸ un ınvat¸ ator cu dis˘ ˆ ˆ cernamant nu va folosi exemple care i-ar putea stanjeni pe unii ˘ ˘ dintre cei prezenti, ¸ ci va arata foloasele de care se bucura deja cei ˘ ˘ ˘ ˆ care umbla pe caile lui Iehova si ¸ va scoate ın evident¸ a sfaturile bi-

˘ ˘ Cum sa pregate ¸sti expuneri pentru congrega ¸tie

˘ blice care i-ar putea ajuta pe membrii congregatiei ¸ sa-si ¸ rezolve problemele. ˆ ˘ ˘ ˘ Un bun ınvat¸ ator atinge inima celor ce-l asculta. Pentru aceasta ˆ ˘ ˘ ˘ ınsa, nu este suficienta o simpla prezentare de fapte, ci si ¸ cultivarea ˘ ˘ ˆ ˘ aprecierii fat¸ a de valoarea acestora. A preda cu eficient¸ a ınseamna a ˘ te preocupa sincer de cei pe care-i instruiesti. ¸ Pastorii spirituali tre˘ ˘ ˘ ˆ buie sa cunoasca turma. Daca, plini de iubire, se vor gandi la pro˘ ˘ ˘ ˆ blemele cu care se confrunta unii, ei vor reusi ¸ sa vorbeasca ıntr-un ˆ ˘ ˘ ˆ mod ıncurajator si compasiune si ¸ ¸ sa dea dovada de ıntelegere, ¸ empatie. ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Invat¸ atorii calificati¸ stiu bine ca o cuvantare trebuie sa aiba un ¸ ˆ ˆ ˆ obiectiv clar definit. Materialul va fi prezentat ın asa ¸ fel ıncat idei˘ ˘ le-cheie sa poata fi usor Ar trebui ca audi¸ ¸ de remarcat si ¸ de retinut. ˘ ˘ toriul sa-si ¸ viata. ¸ ¸ poata aminti ideile practice care le vor influenta ˆ Intrunirea de serviciu ˆ ˘ Cand tii ¸ o expunere bazata pe un articol din Ministerul nostru penˆ ˆ ˘ tru Regat, ıntampini un alt gen de probleme. Vei observa ca ceea ce ti¸ se cere acum nu este alegerea celor mai potrivite idei, ci transmiˆ ˘ terea cu fidelitate a informatiilor aflate ın Minister. Ajuta-i pe cei pre¸ ˘ ˆ ˘ ˘ zenti¸ sa ınteleag a versetele pe care se bazeaza sfaturile date (Tit 1:9). ¸ Timpul expunerii este limitat si, ¸ de cele mai multe ori, nu permite prezentarea unor informatii ¸ suplimentare. ˘ ˘ ˘ Sau s-ar putea sa ti¸ se repartizeze o tema, dar sa nu existe nici un ˆ ˘ articol ın Ministerul nostru pentru Regat care sa o dezvolte. E posi˘ bil, de asemenea, sa ti¸ se indice un articol din Turnul de veghere sau ˘ ˆ ˘ ˘ sa ti¸ se dea doar cateva instructiuni scurte pe baza carora sa-ti¸ dez¸ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ volti¸ ıntreaga tema. In calitate de ınvat¸ ator, va trebui sa stabilesti ¸ sin˘ ˘ ˆ ˘ gur ce legatura vei face ıntre necesitatile congregatiei si ¸ ¸ ¸ materialul ˘ ˘ ˘ repartizat. Poate ca va trebui sa prezinti¸ o ilustrare scurta, dar perti˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ nenta, sau sa relatezi o experient¸ a potrivita. Sa nu uiti¸ ca sarcina ta ˆ nu este doar aceea de a prezenta tema, ci si ¸ de a o trata ın asa ¸ fel ˆ ˆ ˘ ˘ ıncat sa-ti¸ ajuti¸ congregatia sa-si ¸ ¸ efectueze cu bucurie lucrarea ˆ ˘ ˆ care ne-a fost ıncredintat ¸ a prin Cuvantul lui Dumnezeu. — Fap. 20:20, 21. ˆ ˘ ˆ In timp ce-ti¸ pregatesti la situatia ¸ membri¸ expunerea, gandeste-te ¸ ˘ ˆ lor congregatiei.

Lauda-i pentru ceea ce fac. Cum ar putea, aplicand ¸

49

50

˘ ˘ Cum sa pregate ¸sti expuneri pentru congrega ¸tie

˘ ˘ ˆ sfaturile din materialul expus, sa-si ¸ si ¸ sporeasca eficienta ¸ bucuria ın minister? ˘ Include cumva expunerea ta o demonstratie ¸ sau un interviu? Daca ˘ ˘ ˘ ˘ da, ar fi bine sa le pregatesti ¸ din timp. Poate ca esti ¸ tentat sa rogi pe ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ altcineva sa le pregateasca, dar e bine sa stii ¸ ca aceasta metoda nu ˘ ˆ ˘ ˘ da ıntotdeauna bune rezultate. Daca se poate, repeta demonstratia ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ sau interviul cu cateva zile ınainte de ıntrunire. Asigura-te ca aceas˘ ˘ ˆ ˘ ta parte a expunerii va fi prezentata ıntr-un mod care sa ridice calitatea instruirii.

Congresele ˘ ˘ Probabil ca fratii ¸ cu calitati¸ spirituale deosebite si ¸ care sunt oraˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ tori si ¸ a cuvantari ¸ ınvat¸ atori capabili vor fi invitati¸ cu timpul sa tin ˆ ˘ la congrese. Congresele sunt ıntr-adevar ocazii speciale de a oferi in˘ ˘ struire teocratica. Acestor frati¸ s-ar putea sa li se repartizeze un ma˘ ˘ ˘ nuscris, o schit¸ a, instructiuni privitoare la o drama biblica cu apli¸ ˆ ˆ cabilitate si ¸ ın zilele noastre sau doar un paragraf cu cateva instruc˘ tiuni.

Daca ti¸ s-a acordat privilegiul de a participa la un astfel de pro¸ ˘ ˘ gram, analizeaza cu grija materialul ce ti-a ¸ fost pus la dispozitie. ¸ Stu˘ ˆ ˘ ˘ ˆ diaza-l cu atentie valoarea. ¸ pana ce ajungi sa-i ıntelegi ¸ ˘ ˆ ˘ Cei carora li s-a repartizat o cuvantare bazata pe un manuscris tre˘ ˆ ˆ ˘ buie sa citeasca materialul cuvant cu cuvant. Ei nici nu reformulea˘ ˘ ˆ ˘ ˆ za, nici nu reorganizeaza materialul, ci ıl studiaza pentru a ıntelege ¸ ˆ ˆ bine ideile principale si ¸ modul ın care sunt dezvoltate. Il citesc de ˆ ˘ ˆ ˘ mai multe ori cu voce tare pana cand reusesc sa-l prezinte cu o in¸ ˘ ˘ ˘ tonatie ¸ corespunzatoare, cu entuziasm, cu caldura, cu sentiment, cu sinceritate si ¸ convingere, precum si ¸ cu un volum si ¸ cu o intensitate adecvate unui auditoriu de proportii. ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Fratii c arora li se repartizeaz a o cuv antare bazata pe o schit¸ a tre¸ ˘ ˆ ˆ buie sa dezvolte materialul ıntr-un mod cat mai fidel schitei. ¸ Ei nu ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ vor citi ınsa schita ¸ ın timpul cuvantarii si ¸ nici nu o vor transforma ˘ ˆ ˘ ˘ ın manuscris, ci o vor prezenta liber, din inima. Ca sa poata prezen˘ ˘ ta cu claritate fiecare idee principala, este important sa respecte ˆ ˘ ˘ ˘ timpul indicat ın schit¸ a. Oratorul trebuie sa foloseasca cu mult dis˘ ˆ cernamant informatiile si ¸ ¸ ideile principale. El ¸ versetele care sustin ˘ ˘ ˘ ˘ nu trebuie sa excluda unele informatii ¸ din schit¸ a doar ca sa-si ¸ preˆ ˆ zinte propriile idei. Baza instruirii este, bineınteles, Cuvantul lui ¸

˘ ˘ Cum sa pregate ¸sti expuneri pentru congrega ¸tie

˘ ˆ Dumnezeu. Responsabilitatea batranilor crestini este aceea de a ‘pre¸ ˆ ˘ dica cuvantul’ (2 Tim. 4:1, 2). Prin urmare, oratorul va trebui sa ˘ ˘ ˘ acorde o important¸ a deosebita versetelor biblice din schit¸ a, arguˆ ˘ ˆ ˘ mentand pe baza lor si ¸ facand aplicari practice. ˆ ˘ Nu amana pregatirea ˆ Slujesti expuneri? ¸ unde ai multe ocazii de a tine ¸ ¸ ıntr-o congregatie ˘ Cum le-ai putea prezenta bine pe toate? Pregatestedin timp. ¸ ¸ ti-le ˆ ˘ ˘ Cuvantarile cu adevarat eficiente pentru congregatie ¸ sunt cele pre˘ ˘ ˘ gatite cu grija. De aceea, obisnuie ste-te sa citesti ¸ ¸ ¸ materialul imediat ˆ ˘ ˆ ce ıl primesti.

Astfel, vei putea s a meditezi la el ın timp ce te ocupi ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ de alte activitati. ¸ Pe parcursul zilelor sau saptamanilor dinaintea ex˘ ˘ ˆ punerii, este posibil sa auzi comentarii care te pot ajuta sa ıntelegi ¸ ˘ cum sa aplici mai bine informatiile.

Sau, s-ar putea ivi anumite oca¸ ˆ zii care vor pune ın valoare oportunitatea ideilor. Citirea materialu˘ ˆ lui si ¸ meditarea asupra lui imediat dupa ce-l primesti ¸ ıti¸ vor lua cu ˘ ˆ ˆ sigurant¸ a timp, dar va fi un timp bine folosit. Cand, ın cele din ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ urma, vei ıncepe sa-ti¸ dezvolti¸ schita, ¸ vei vedea ca a meritat sa reˆ flectezi la ea dinainte. Urmand aceste sugestii, vei fi mai putin ¸ streˆ sat, vei putea prezenta materialul ıntr-un mod practic si ¸ vei misca ¸ inima celor din auditoriu. ˆ Apreciind darul pe care l-ai primit ın cadrul programului de in˘ ˆ struire stabilit de Iehova pentru poporul sau, ıl vei onora pe Dumˆ nezeu si ¸ te vei dovedi o binecuvantare pentru cei ce-l iubesc. — Is. 54:13; Rom. 12:6–8.

51

˘ ˘ Cum sa-ti ¸ pregatesti ¸ ˆ ˘ cuvantarile publice ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ IN FIECARE saptamana, majoritatea congregatiilor Martorilor lui ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ Iehova audiaza cate o cuvantare bazata pe un subiect biblic. Deˆ ˘ ˆ ˘ monstrezi, ın calitate de batran sau de slujitor ministerial, ca esti ¸ bun ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ orator si ¸ cuvantari ¸ ınvat¸ ator? Daca da, vei fi, probabil, invitat sa tii publice. Scoala de Minister Teocratic i-a ajutat pe zeci de mii de frati¸ ¸ ˘ ˆ sa se califice pentru acest privilegiu de serviciu. Cand ti¸ se repartizea˘ ˆ ˘ ˘ ˆ za o cuvantare publica, cu ce ar trebui sa ıncepi? ˘ Studiaza schita ¸ ˆ ˆ Inainte de a ıncepe efectiv munca de cercetare, citeste ¸ si ¸ schita ¸ reˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ flecteaza asupra ideilor pana ce le ıntelegi clar. Intipareste¸ ¸ ti¸ bine ın ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ minte titlul, caci el reprezinta tema cuvantarii. Ce anume trebuie sa ˘ le predai celor prezenti? ¸ Care este obiectivul tau? ˘ ˘ ˘ ˘ Familiarizeaza-te cu subtitlurile si ¸ analizeaza-le. Ce legatura au ele ˘ cu tema? Sub fiecare idee principala sunt enumerate ideile secunda˘ ˘ re, iar sub fiecare idee secundara exista subpuncte care o sustin.

Ob¸ ˘ ˆ ˘ serva modul ın care fiecare parte a schitei ¸ este dezvoltata pe baza ce˘ lei anterioare si ¸ o introduce pe cea imediat urmatoare, contribuind ˆ ˘ ˘ ˆ astfel la atingerea obiectivului cuvantarii. Odata ce ıntelegi tema, ¸ ˆ ˘ ˆ obiectivul cuvantarii si ¸ modul ın care ideile principale contribuie la realizarea acestuia, poti¸ trece la dezvoltarea materialului. ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ La ınceput, ıti¸ va fi mai usor ¸ daca-ti¸ vei ımparti¸ discursul ın patru ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ sau cinci cuvantari mai mici, fiecare avand cate o idee principala. Pre˘ ˆ gateste-le apoi pe rand. ¸ ˘ Schita ¸ primita este doar un instrument de lucru. Ideile din ea nu ˘ ˆ ˆ ˘ reprezinta cuvantarea. Schita ¸ este asemenea unui schelet. Tu, ınsa, va ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ trebui — figurativ vorbind — sa-l ımbraci, sa-i pui o inima si ¸ sa-l tre˘ zesti ¸ la viat¸ a.

Foloseste-te de Scripturi ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ Isus Cristos si discipolii s ai si-au ıntemeiat ınvat¸ atura pe Scripturi ¸ ¸ ˆ (Luca 4:16–21; 24:27; Fap. 17:2, 3). Si ¸ tu ıi poti¸ imita! Scripturile ar treˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ bui sa fie coloana vertebrala a cuvantarii tale. In loc sa explici si ¸ sa ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ faci doar aplicari ale afirmatiilor din schit¸ a, cauta mai bine sa ıntelegi ¸ ¸ 52

˘ ˘ ˆ ˘ Cum sa- ¸ti pregate ¸sti cuvantarile publice

˘ ˘ cum anume sustin ¸ Scripturile aceste afirmatii, ¸ dupa care, preda direct din Biblie. ˆ ˘ ˆ ˘ In timp ce-ti¸ pregatesti ¸ cuvantarea, analizeaza fiecare verset menˆ ˘ ˘ tionat ın schit¸ a. Tine cont de context. Unele texte ar putea sa-ti¸ ofe¸ ¸ ˆ ˘ ˘ re detalii utile. In timpul expunerii nu trebuie sa le citesti ¸ sau sa le ex˘ ˘ plici pe toate. Alege-le doar pe cele utile auditoriului tau. Daca te vei ˆ ˘ ˘ concentra asupra versetelor mentionate ın schita ¸ ¸ tiparita, s-ar putea ˘ sa nu mai ai nevoie de alte referinte ¸ biblice. ˆ ˘ ˘ Succesul cuvantarii tale nu depinde de numarul de versetelor folo˘ ˆ ˘ site, ci de calitatea predarii. Cand prezinti¸ textele biblice, arata moti˘ ˘ ˘ vul pentru care le folosesti ¸ si ¸ fa-ti¸ timp sa le aplici. Dupa ce-ai citit un ˘ ˘ ˆ verset, lasa Biblia deschisa ın timp ce-l comentezi. Auditoriul va face la fel. Cum le-ai putea trezi interesul celor prezenti¸ si ¸ cum i-ai putea ˘ ˘ ˆ ˆ ajuta sa traga cat mai multe foloase din Cuvantul lui Dumnezeu ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ (Neem. 8:8, 12)? Dand explicatii ¸ si ¸ facand ilustrari si ¸ aplicari. ˆ ˆ ˘ ˆ Explicatiile.

Cand te gandesti ¸ ¸ cum sa explici un text-cheie, ıntrea˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ba-te: „Ce vrea sa spuna acesta? De ce ıl folosesc ın cuvantare? Ce ın˘ ˆ trebari ar putea ridica acest verset ın mintea celor din auditoriu?“ Va ˘ fi, poate, nevoie sa analizezi contextul, cadrul istoric, forta ¸ cuvinteˆ lor si ¸ scriitorului inspirat. Toate acestea pretind cercetare. In ¸ intentia ˘ ˘ ˘ publicatiile furnizate de „sclavul fidel si ¸ ¸ ¸ prevazator“ vei gasi o multiˆ ˘ me de informatii ¸ valoroase (Mat. 24:45–47). Nu ıncerca sa explici tot ˆ ce stii ¸ despre verset, ci doar motivul pentru care l-ai citit ın contextul respectiv. ˘ ˘ ˘ ˆ Ilustrarile. Scopul ilustrarilor este acela de a ajuta auditoriul sa ın˘ ˘ ˘ teleag a mai bine sau sa-si ¸ ¸ aminteasca o idee sau un principiu anali˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ zat. Ilustrarile ıi ajuta pe cei prezenti¸ sa ınteleag a informatiile trans¸ ¸ ˘ ˘ ˆ mise si ¸ sa faca diverse conexiuni ıntre noile idei si ¸ ceea ce cunosc deja. ˆ ˘ Asa ¸ a procedat si ¸ Isus Cristos cand a rostit celebra Predica de pe mun˘ ˘ ˆ ˆ ˘ te. „Pasarile cerului“, „crinii campului“, „poarta cea stramta“, ‘casa ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ zidita pe stanca masiva’, precum si ¸ multe alte expresii asemanatoare ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ au conferit fort¸ a si ın ¸ claritate ınvat¸ aturilor sale, ramanand de nesters ¸ memoria multora. — Matei, cap. 5—7. ˘ Aplicarile. Prin explicarea si ¸ ilustrarea unui verset biblic transmitem ˘ ˆ ˘ ˘ cunostin ¸ este cea care da rezulta¸ t¸ a, ınsa aplicarea acestei cunostin ¸ te ˘ ˘ te. Este adevarat ca cei din auditoriu au responsabilitatea de a actio¸ ˆ ˘ ˆ ˘ na conform mesajului biblic, dar tu ıi poti¸ ajuta sa ınteleag a ce au de ¸

53

54

˘ ˘ ˆ ˘ Cum sa- ¸ti pregate ¸sti cuvantarile publice

˘ ˘ ˘ ˆ ˘ facut. Dupa ce te-ai convins ca auditoriul a ınteles versetul dezbatut ¸ ˆ ˘ ˘ si ¸ dintre acesta si ¸ fa-ti¸ timp sa explici efectul ¸ relatia ¸ ideea ın discutie, ˆ pe care ıl poate avea textul biblic asupra credintei ¸ si ¸ conduitei noas˘ ˆ ˘ ˘ tre crestine.

Subliniaza binecuvantarile nenumarate de care toti¸ pot ¸ ˘ ˘ avea parte daca renunt¸ a la conduita si incompatibile cu ¸ ¸ la conceptiile ˘ ˘ adevarul biblic dezbatut. ˆ ˆ In timp ce reflectezi la modul ın care vei aplica textele biblice, e ˘ ˆ ˘ bine sa ai ın vedere ca cei prezenti¸ provin din medii diferite si ¸ se con˘ ˆ ˘ frunta cu probleme diferite. S-ar putea ca ın auditoriu sa fie persoaˆ ˆ ˘ ˘ ne nou-interesate, tineri, persoane ın varsta sau care se lupta cu di˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ verse probleme. Pregateste ¸ o cuvantare practica si ¸ realista. Evita sa dai ˘ ˘ ˘ sfaturi care sa para special concepute pentru o anumita categorie de persoane. ˘ Decizii lasate la latitudinea oratorului ˆ Anumite chestiuni legate de cuvantare sunt deja stabilite. Ideile ˘ principale sunt bine indicate, iar timpul pe care trebuie sa-l aloci fie˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ carei parti¸ a cuvantarii este clar specificat. Restul deciziilor ınsa va tre˘ ˘ ˘ bui sa le iei tu. Poate ca vei decide sa insisti ¸ mai mult asupra anumi˘ ˘ ˘ tor idei secundare. Sa nu crezi ca trebuie sa le dezvolti¸ pe toate la fel ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ caci n-ai face decat sa parcurgi ın viteza materialul si ¸ sa-ti¸ agasezi au˘ ˆ ˘ ˆ ditoriul. Cum ai putea hotarı ce idei sa dezbati¸ ıntr-un mod mai am˘ ˆ ˘ ˆ ˘ plu si doar pe scurt, sau ın treacat? Intreaba-te: ¸ ¸ ce idei sa mentionezi ˆ ˘ „Care dintre acestea ar fi relevante pentru subiectul cuvantarii? Care ˆ ar fi cele mai potrivite pentru auditoriul meu? Voi ıntrerupe succe˘ ˘ siunea fireasca a argumentatiei daca voi omite unele versete sau idei ¸ aferente?“ ˘ ˘ Fii foarte atent sa nu faci speculatii ¸ si ¸ per¸ sa nu introduci conceptii sonale. Nici chiar Fiul lui Dumnezeu, Isus Cristos, nu a vorbit ‘de la ˆ ˘ ˆ sine ınsusi’ ¸ (Ioan 14:10). Nu uita ca oamenii vin la ıntrunirile Marto˘ ˆ ˘ ˘ rilor lui Iehova ca sa asculte cuvantari bazate pe Biblie. Faptul ca ai ˘ ˘ ajuns sa fii considerat un bun orator se datoreste ¸ obiceiului tau de a ˆ ˆ ındrepta atentia ¸ nu asupra propriei persoane, ci asupra Cuvantului lui ˆ ˘ Dumnezeu. Acesta este motivul pentru care cuvantarile tale sunt apreciate. — Filip. 1:10, 11. ˘ ˆ ˘ Acum, dupa ce ti-ai transformat schita ¸ ¸ ıntr-o ampla argumentatie ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ biblica, este momentul sa treci la urmatorul pas: repetarea cuvanta˘ rii. Este important sa o repeti¸ cu voce tare, dar si ¸ mai important este

˘ ˘ ˆ ˘ Cum sa- ¸ti pregate ¸sti cuvantarile publice

˘ ˆ ˘ ˆ sa ai toate ideile bine fixate ın minte. Trebuie sa pui suflet ın ceea ce ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ spui, sa dai viat¸ a expunerii si ¸ sa prezinti¸ adevarul cu entuziasm. Inaˆ ˆ ˘ ˆ ˘ inte de a tine cuvantarea, ıntreaba-te: „Care este scopul cuvantarii ¸ ˆ ˆ ˘ mele? Imi sunt ideile principale clare? Sunt ıntr-adevar Scripturile ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ baza cuvantarii mele? Se ınlantuie ideile ın mod logic? Cultiva aceas¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ta cuvantare apreciere fat¸ a de Iehova si ¸ fat¸ a de masurile luate de El? ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Are ıncheierea legatura directa cu tema, le arata ea celor prezenti¸ ce ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ trebuie sa faca si ¸ ıi ındeamna sa treaca la fapte?“ Daca poti¸ raspunde ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ afirmativ la aceste ıntrebari, ınseamna ca esti ¸ capabil sa ‘dai pret¸ cunostin spre folosul congregatiei si ¸ ¸ ¸ tei’ ¸ spre gloria lui Iehova! — Prov.

15:2.

ˆ ˘ ˆ C AND TREBUIE SA TII ¸ O CUVANTARE PRIN INTERMEDIUL UNUI INTERPRET ˆ ˘ ˘ Deoarece ıntr-o tar ¸ a exista uneori mai multe grupuri lingvistice, oratorii sunt ne˘ ˘ ˆ voiti¸ sa recurga la un interpret atunci cand ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ trebuie sa tin ¸ a cuvantari biblice. Daca te ˆ ˘ afli ıntr-o astfel de situatie, ¸ urmatoarele suˆ ˆ gestii vor fi utile atat pentru tine, cat si¸ pentru interpret. ˘ ˙ Eficacitatea discursului tau va depinde ˆ ın mare parte de munca interpretului. Chiar si¸ un interpret experimentat se va descurca ˘ ˆ ˘ ˘ mult mai bine daca ıl vei ajuta sa se prega˘ ˆ teasca pentru cuvantare. ˘ ˘ ˙ De regula, va trebui sa reduci din cuˆ vantare cu cel putin ¸ o treime pentru a-i ˘ lasa timp si¸ interpretului (o exceptie ¸ de la ˘ ˘ aceasta regula o constituie limbajul semneˆ lor, deoarece ın acest caz interpretul poate traduce aproape simultan). ˆ ˆ ˆ ˙ Inainte de a tine cuvantarea, reia-o ın linii ¸ ˆ ˘ mari ımpreuna cu interpretul si¸ reanalizati-i ¸ ˘ ˘ obiectivul. Daca la un congres ti¸ se cere sa ˘ citesti ¸ un manuscris, da-i si¸ interpretului o ˆ copie cu suficient timp ınainte. ˘ ˙ Consulta-te cu interpretul asupra versete˘ lor biblice pe care le vei folosi. Asigura-te

˘ ˆ ˘ ca editiile biblice ın limba autohtona trans¸ ˘ mit aceeasi¸ idee ca si¸ Biblia ta. Arata-i interpretului expresiile biblice pe care le vei accentua sau pe care le vei explica. ˘ ˆ ˙ Stabiliti¸ daca veti¸ citi versetele biblice ın ˆ ˘ ambele limbi sau doar ın una. Poate ca e ˘ ˆ ˘ suficient sa le cititi¸ numai ın limba-tint ¸ a. ˘ ˙ Enumerarea rapida de date, cifre sau ver˘ sete biblice poate crea probleme. Fa pauze ˆ de efect, iar cand prezinti¸ anumite date statistice, rotunjeste ¸ cifrele. ˘ ˘ ˙ Consultati-v ¸ a asupra ilustrarilor, expresiilor sau idiomurilor mai putin ¸ cunoscute pe ˘ ˘ care intentionezi sa le folosesti. ¸ ¸ Asigura-te ˘ ˆ ˘ ca interpretul le ıntelege bine si¸ ca le va ¸ ˆ ˘ reda corect ın limba-tint ¸ a. ˘ ˙ Foloseste ¸ propozitii ¸ scurte. Termina-ti¸ ideˆ ˘ ea ınainte de a face o pauza si¸ de a-i per˘ ˘ mite interpretului sa traduca (el va reda ˘ ideile, nu neaparat toate cuvintele). Pentru ˘ ˘ ca traducerea sa aiba continuitate, permi˘ ˘ ˆ te-i interpretului sa-si¸ duca la bun sfarsit ¸ ˆ ˆ ideea, ınainte de a-ti¸ continua cuvantarea. ˘ ˙ Calitatea interpretarii va depinde de volumul vocii tale si¸ de dictia ¸ ta.

55

˘ ˆ ˘ ˘ Dezvolta-ti ¸ aptitudinile de ınvat¸ ator ˘ ˘ CE OBIECTIVE pedagogice urmaresti? ¸ Daca ai devenit recent proclama˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ tor al Regatului, fara ındoiala ca doresti ¸ sa ınve ¸ti cum sa conduci un ˆ ˆ ˘ studiu biblic la domiciliu, ıntrucat Isus le-a dat continuatorilor sai mi˘ ˘ ˆ siunea de a face discipoli (Mat. 28:19, 20). Daca ai deja experien ¸ta ın ˘ ˘ ˆ acest domeniu, probabil ca ¸ti-ai propus sa sensibilizezi cat mai mult iniˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ma celor pe care ıncerci sa-i aju ¸ti. Daca esti ¸ parinte, cu siguran ¸ta ca do˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ resti ¸ sa fii un ınva ¸tator capabil sa le insufli copiilor tai dorin ¸ta de a-si ¸ ˘ ˘ ˆ dedica via ¸ta lui Dumnezeu (3 Ioan 4). Daca esti ¸ batran sau aspiri la ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ acest privilegiu, probabil ca doresti ¸ sa devii un orator care sa poata sadi ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ın inima ascultatorilor sai o profunda apreciere fa ¸ta de Iehova si ¸ fa ¸ta ˘ ˆ de caile sale. Cum ı ¸ti po ¸ti atinge obiectivul? ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ Inva ¸ta din exemplul Inva ¸tatorului Emerit, Isus Cristos (Luca 6:40). ˘ Indiferent ca se adresa unei mul ¸timi aflate pe un versant de munte sau ˆ ˘ ˘ catorva trecatori, Isus lasa o impresie de nesters asupra acestora prin ¸ ˘ cuvintele sale si ¸ prin modul de a se exprima. Folosind aplicari practiˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ce, usor ¸ de ın ¸teles, Isus le sensibiliza inima si ¸ ıi determina sa gandeasca. ˘ N-ai putea sa-l imi ¸ti?

Bizuie-te pe Iehova ˘ ˘ ˘ ˆ Rela ¸tia apropiata pe care o avea cu Tatal sau ceresc si ¸ binecuvantarea ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ spiritului sfant l-au ajutat pe Isus sa-si ¸ dezvolte aptitudinile de ınva ¸taˆ ˘ ˘ ˘ tor. Il rogi fierbinte pe Iehova sa te ajute sa conduci cu eficien ¸ta studii ˘ ˘ biblice la domiciliu? Daca esti ¸ parinte, te rogi cu regularitate lui Dum˘ ˘ ˘ ˆ nezeu sa te ajute sa- ¸ti instruiesti ¸ copiii? Faci rugaciuni sincere cand te ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ pregatesti ¸ sa ¸tii cuvantari sau sa conduci ıntrunirile? Daca te vei bizui ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ pe Iehova apeland la el ın rugaciune, vei deveni un ınva ¸tator mai eficient. ˘ ˘ ˘ ˆ Demonstram ca depindem de Iehova si ¸ daca ne bizuim pe Cuvantul ˆ ˘ ˘ ˆ sau, Biblia. In ultima seara a vie ¸tii sale de om perfect, Isus i-a spus ın ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ rugaciune Tatalui sau astfel: „Le-am dat cuvantul tau“ (Ioan 17:14). ˘ ˘ ˘ Desi ¸ Isus avea o vasta experien ¸ta, el nu a vorbit niciodata de la sine, ci ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ a transmis ıntotdeauna ınva ¸taturile Tatalui sau, lasandu-ne astfel un ˆ exemplu demn de urmat (Ioan 12:49, 50). Cuvantul lui Dumnezeu, ˘ ˆ pastrat ın Biblie, are puterea de a-i influen ¸ta pe oameni: de a le influˆ en ¸ta ac ¸tiunile, gandurile cele mai ascunse si ¸ sentimentele cele mai 56

ˆ ˘ ˘ ˘ Dezvolta- ¸ti aptitudinile de ınva ¸tator

˘ ˘ ˆ ˆ ˘ profunde (Evr. 4:12). Pe masura ce ı ¸ti vei ımboga ¸ti cunostin ¸tele din ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Cuvantul lui Dumnezeu si ¸ vei ınva ¸ta sa le folosesti ¸ cu eficien ¸ta ın ˘ ˆ ˘ ˘ minister, vei ajunge sa predai ıntr-un mod care sa-i atraga pe oameni spre Dumnezeu. — 2 Tim. 3:16, 17. ˘ Onoreaza-l pe Iehova ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ A fi un ınva ¸tator asemenea lui Cristos nu ınseamna doar a ¸tine o ˆ ˘ ˘ cuvantare interesanta. Este adevarat, oamenii se minunau de „cuvintele pline de farmec“ ale lui Isus (Luca 4:22). Dar care era obiectivul lui ˆ ˘ Isus cand le vorbea cu elocin ¸ta? Acela de a-l onora pe Iehova, nu de a ˆ ˘ atrage aten ¸tia asupra lui ınsusi ¸ (Ioan 7:16–18). Iata cu ce cuvinte si-a ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ındemnat el continuatorii: „Tot asa s a str aluceasc a si lumina voastr a ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ınaintea oamenilor, ca ei sa vada lucrarile voastre excelente si ¸ sa-i ˘ ˆ dea glorie Tatalui vostru care este ın ceruri“ (Mat. 5:16). Acest sfat ar ˘ ˆ ˘ ˘ trebui sa ne influen ¸teze modul ın care predam. Sa nu permitem nici ˘ ˆ ˆ unui lucru sa stea ın calea obiectivului nostru! Prin urmare, cand ne ˆ ˘ gandim la ce vom spune sau cum vom spune ceva, ar fi potrivit sa ne ˆ ˘ ˘ ıntrebam: „Cuvintele mele vor contribui la cresterea aprecierii fa ¸ta de ¸ Iehova sau vor atrage aten ¸tia asupra mea?“ ˘ ˘ De pilda, ilustrarile si ¸ exemplele din via ¸ta de zi cu zi pot fi folosite ˆ ˆ cu succes ın predare. Totusi, ¸ cand dezvol ¸ti prea mult o ilustrare sau te ˆ ˆ pierzi ın detalii, vei eclipsa ideea pe care vrei s-o subliniezi. In mod ase˘ ˘ ˆ ˘ manator, povestioarele spuse doar de dragul distrac ¸tiei ne ındepartea˘ ˘ ˆ za de obiectivul ministerului nostru, caci vor ındrepta aten ¸tia asupra ˘ ˘ noastra, nu asupra adevaratului obiectiv al instruirii teocratice. ˘ ‘Fa o distinctie’ ¸ ˘ ˘ ˘ Pentru ca cineva sa devina cu adevarat discipol al lui Cristos, trebu˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ie sa ın ¸teleaga bine ceea ce i se preda. E imperios necesar sa auda ade˘ ˘ ˆ ˘ varul si ¸ sa ın ¸teleaga prin ce anume se deosebeste ¸ acesta de alte credinˆ ˘ ˘ ¸te religioase. Observand diferen ¸tele, el va putea sa devina un bun discipol. ˘ ˘ ˘ ˆ Iehova si-a ¸ sfatuit de repetate ori poporul sa faca distinc ¸tie ıntre ce este ˘ curat si ¸ ce este necurat (Lev. 10:9–11, NW). El a spus ca to ¸ti cei care vor ˆ ˘ ˆ ˘ sluji ın marele templu spiritual aveau sa-i ınve ¸te pe oameni „sa deose˘ ˆ ˆ beasca ce este sfant de ce nu este sfant“ (Ezec. 44:23). Cartea Proverbele ˘ ˆ ˆ ˘ prezinta multe antiteze ıntre dreptate si ¸ nelegiuire, ın ¸telepciune si ¸ nesa˘ ˘ ˆ ˘ buin ¸ta. Chiar si ¸ lucrurile care nu se afla ın antiteza se pot deosebi unele ˘ ˆ de altele. Apostolul Pavel a facut distinc ¸tie ıntre omul drept si ¸ cel bun,

57

58

ˆ ˘ ˘ ˘ Dezvolta- ¸ti aptitudinile de ınva ¸tator

ˆ ˘ ˘ asa ¸ cum reiese din Romani 5:7. In scrisoarea adresata evreilor, el arata suˆ perioritatea serviciului de mare preot ındeplinit de Cristos comparativ ˆ ˘ cu cel adus de Aaron. Intr-adevar, conform celor spuse de John Amos ˆ ˘ ˘ Comenius, pedagog din secolul al XVII-lea, „a preda ınseamna a arata ˆ ˆ ˘ cum anume se deosebesc lucrurile ıntre ele ın func ¸tie de scop, forma sau ˘ origine. . . . Prin urmare, cine face bine aceste diferen ¸tieri preda bine“. ˘ ˘ Sa presupunem, de exemplu, ca-i vorbesti ¸ cuiva despre Regatul lui ˘ ˆ ˘ Dumnezeu. Daca nu ın ¸telege ce este Regatul, ai putea sa-i explici diferen˘ ¸ta dintre ceea ce spune Biblia si ¸ ideea conform careia Regatul nu este deˆ ˘ ˘ cat o stare a inimii. Sau ai putea sa-i ara ¸ti diferen ¸ta dintre acest Regat si ¸ ˘ guvernele umane. Totusi, celor ce cunosc deja aceste adev aruri funda¸ ˘ ˘ mentale ai putea sa le dai mai multe detalii. Arata-le, de exemplu, prin ce ˘ ˘ anume se diferen ¸tiaza Regatul mesianic de suveranitatea universala a lui ˘ ˆ Iehova, amintita ın Psalmul 103:19, de ‘regatul Fiului iubirii lui Dumˆ nezeu’, men ¸tionat ın Coloseni 1:13, sau de ‘administrarea’ despre care se ˆ ˘ ˆ vorbeste ¸ ın Efeseni 1:10. Folosirea contrastelor ıi va ajuta pe ascultatori ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ sa ın ¸teleaga bine aceste ınva ¸taturi biblice importante. ˘ Isus s-a folosit de nenumarate ori de acest procedeu didactic. El a pus ˆ ˘ ˆ ˘ ın antiteza modul obisnuit de ın ¸telegere a Legii mozaice si ¸ ¸ adevaratul ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ spirit al Legii (Mat. 5:21–48). A facut diferen ¸ta ıntre devo ¸tiunea sfanta ˆ si ¸ faptele ipocrite ale fariseilor (Mat. 6:1–18). A pus ın contrast spiritul ˘ ˆ celor ce „stapanesc peste“ al ¸tii si ¸ spiritul de sacrificiu manifestat de ˘ ˘ continuatorii sai (Mat. 20:25–28). Cu alta ocazie, asa ¸ cum reiese din ˘ ˘ ˘ Matei 21:28–32, Isus si-a invitat ascultatorii sa stabileasca singuri dife¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ren ¸ta dintre fariseism si ¸ adevarata cain ¸ta. Aceasta metoda este strans le˘ ˘ ˘ ˘ ˘ gata de o alta fa ¸teta importanta a predarii eficiente. ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Indeamna-ti ¸ ascultatorii sa gandeasca ˆ ˘ ˆ In Matei 21:28 citim ca Isus si-a introdus compara ¸tia prin ıntrebarea: ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ „Ce crede ¸ti? “ Un ınva ¸tator capabil nu se mul ¸tumeste ¸ doar sa prezinte ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ anumite fapte sau sa dea raspunsuri, ci ısi ¸ ajuta ascultatorii sa-si ¸ dezˆ ˆ volte capacitatea de gandire (Prov. 3:21, NW; Rom. 12:1). Folosirea ın˘ ˆ trebarilor este un mijloc important ın atingerea acestui obiectiv. Conˆ ˆ form celor relatate ın Matei 17:25, Isus a ıntrebat: „Ce crezi, Simon? De ˘ ˆ la cine primesc regii pamantului taxe sau capita ¸tie? De la fiii lor sau de ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ la straini? “ Intrebarile profunde puse de Isus l-au ajutat pe Petru sa gan˘ ˘ ˘ ˘ deasca si ¸ sa traga singur concluzia corecta cu privire la plata taxei penˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ tru templu. In mod asemanator, cand i-a raspuns omului care-l ıntre-

ˆ ˘ ˘ ˘ Dezvolta- ¸ti aptitudinile de ınva ¸tator

base: „Cine este de fapt aproapele meu? “, Isus a prezentat faptele unui ˆ ˘ preot si ¸ ale unui levit ın antiteza cu faptele unui samaritean. Apoi, a ˘ ˆ ˘ ˘ pus urmatoarea ıntrebare: „Care dintre acestia trei ¸ti se pare ca s-a fa¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ cut aproapele omului care cazuse ıntre talhari? “ (Luca 10:29–36). Fara ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sa gandeasca ın locul interlocutorului sau, Isus l-a invitat sa-si ¸ raspun˘ ˆ da singur la ıntrebare. — Luca 7:41–43. ˘ Sensibilizeaza-le inima ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ Inva ¸tatorii care ın ¸teleg sensul Cuvantului lui Dumnezeu ısi ¸ dau sea˘ ˘ ˘ ma ca adevarata credin ¸ta nu presupune doar memorarea unor infor˘ ˘ ma ¸tii si ¸ respectarea anumitor reguli. Ea are la baza o buna rela ¸tie cu Ie˘ ˘ ˘ ˆ ˘ hova si ¸ aprecierea cailor sale. Aceasta forma de ınchinare implica iniˆ ˆ ˘ ma (Deut. 10:12, 13; Luca 10:25–27). In Scripturi, cuvantul „inima“ se ˘ ˘ ˘ ˘ refera deseori la persoana launtrica, adica la dorin ¸tele, sentimentele, ˆ gandurile si ¸ motiva ¸tiile noastre. ˘ ˘ ˆ ˘ Isus stia c a, desi Dumnezeu vede ceea ce ¸ ¸ oamenii se uita la ınfa ¸tisare, ¸ ˘ ˆ ˘ se afla ın inima (1 Sam. 16:7). Serviciul nostru pentru Dumnezeu ar tre˘ bui sa fie motivat de iubirea pentru el, nu de dorin ¸ta de a ne impresiona ˆ ˘ semenii (Mat. 6:5–8). In ceea ce-i priveste, fariseii faceau multe lucruri ¸ de ochii lumii. Ei puneau un mare accent pe respectarea detaliilor Legii ˘ si ¸ a regulilor impuse de ei, dar nu manifestau calita ¸tile care ar fi putut ˘ ˘ ˘ ˆ sa-i identifice ca slujitori ai Dumnezeului caruia pretindeau ca i se ınchi˘ ˘ na (Mat. 9:13; Luca 11:42). Isus a explicat ca, desi ¸ ascultarea de cerin ¸tele ˘ ˘ ˘ ˆ lui Dumnezeu este importanta, valoarea acestei ascultari este stabilita ın ˆ ˆ ˘ func ¸tie de ceea ce ai ın inima (Mat. 15:7–9; Mar. 7:20–23; Ioan 3:36). In˘ ˘ ˘ ˘ ˘ va ¸tatura pe care o predam va fi mult mai eficienta daca vom imita exem˘ ˘ ˘ ˆ plul lui Isus. Este important sa-i ajutam pe oameni sa ınve ¸te ceea ce as¸ ˘ ˘ teapta Dumnezeu de la ei. Dar la fel de important este ca ei sa-l cunoas˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ca si ¸ sa-l iubeasca pe Iehova, si ¸ sa demonstreze prin conduita lor cat de ˆ ˘ ˘ mult ısi ¸ doresc sa se bucure de aprobarea adevaratului Dumnezeu. ˘ Evident, pentru a beneficia din plin de aceasta instruire, oamenii tre˘ ˆ ˘ ˆ ˘ buie sa fie constien ıncurajat asculta¸ti de ceea ce au ın inima. Isus si-a ¸ ¸ ˘ ˆ torii sa-si ¸ analizeze motiva ¸tiile si ¸ sentimentele. Cand le corecta un ˆ ˆ ˆ punct de vedere gresit, ¸ el ıi ıntreba de ce au gandit, au vorbit sau au ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ac ¸tionat ıntr-un anumit fel. In plus, pe langa ıntrebari, Isus folosea afir˘ ˘ ˘ ma ¸tii, ilustrari sau ac ¸tiuni menite a-i ajuta sa vada corect lucrurile (Mar. ˘ 2:8; 4:40; 8:17; Luca 6:41, 46). Si ¸ noi ne putem ajuta ascultatorii suˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ gerandu-le sa-si ¸ puna ıntrebari ca: „De ce ar trebui sa procedez astfel?

59

60

ˆ ˘ ˘ ˘ Dezvolta- ¸ti aptitudinile de ınva ¸tator

ˆ ˘ ˘ ˆ De ce reac ¸tionez ın felul acesta?“ Apoi, ofera-le argumente care sa-i ın˘ ˘ curajeze sa priveasca lucrurile din punctul de vedere al lui Iehova. ˘ ˘ Fa aplicari practice ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Un ınva ¸tator destoinic stie ca ‘ın ¸telepciunea este lucrul principal’ ¸ ˆ ˆ (Prov. 4:7, NW ). In ¸telepciunea este capacitatea de a pune ın aplicare cu succes ceea ce cunosti ¸ pentru a rezolva probleme, pentru a evita periˆ cole, pentru a atinge anumite obiective si ¸ pentru a-i ajuta pe al ¸tii. In˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ va ¸tatorul are responsabilitatea de a-si ¸ ajuta elevii sa dobandeasca ın ¸te˘ ˆ ˆ lepciune practica, nu de a lua decizii ın locul lor. Cand examinezi di˘ ˘ ˆ ˘ ˘ verse principii biblice, ajuta- ¸ti elevul sa gandeasca. Ai putea sa te referi ˘ ˘ ˆ la o situa ¸tie reala, iar apoi sa-l ıntrebi cum l-ar ajuta principiul biblic ˘ ˘ ˘ abia studiat sa depaseasc a o asemenea situa ¸tie. — Evr. 5:14. ¸ ˆ In discursul pe care apostolul Petru l-a ¸tinut la Penticosta din anul ˘ ˘ 33 e.n. gasim un model de aplicare practica a unui principiu ce a in˘ ˘ fluen ¸tat via ¸ta oamenilor (Fap. 2:14–36). Dupa ce a dezbatut trei pasaje ˘ ˘ biblice pe care mul ¸timile le considerau de inspira ¸tie divina, Petru a facut o aplicare a acestor versete din perspectiva evenimentelor la care ˘ ˘ ˘ fusesera cu to ¸tii martori. Mul ¸timea s-a sim ¸tit imediat impulsionata sa ˆ ac ¸tioneze ın conformitate cu cele auzite. Au metodele tale de predare ˘ ˆ un efect similar asupra oamenilor? Te mul ¸tumesti ¸ doar sa treci ın re˘ ˆ ˘ ˆ ˘ vista faptele sau mergi mai departe ajutandu-i pe oameni sa ın ¸teleaga ˆ ˆ ˘ motivul pentru care lucrurile stau asa? ¸ Ii ıncurajezi sa mediteze la moˆ ˘ ˘ ˆ ˘ dul ın care ar trebui sa le fie influen ¸tata via ¸ta de ceea ce ınva ¸ta? Poate ˘ ˘ ca ei nu vor striga: „Ce trebuie sa facem? “, asemenea mul ¸timii de la ˘ ˘ ˘ ˆ Penticosta, dar, daca vei face o buna aplicare a textelor biblice, ıi vei ˘ ˘ impulsiona sa treaca la fapte. — Fap. 2:37. ˆ ˆ ˘ ˘ Cand citi ¸ti Biblia ımpreuna cu copiii, voi, parin ¸ti, ave ¸ti minunata ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ocazie de a-i ınva ¸ta sa gandeasca prin prisma aplicarii practice a prin˘ ˆ cipiilor biblice (Ef. 6:4). De exemplu, a ¸ti putea sa alege ¸ti cateva verse˘ ˘ ˆ ˆ ˘ te din fragmentul biblic planificat pentru saptamana ın curs, sa discu˘ ˘ ˆ ta ¸ti cu ei semnifica ¸tia acestora, dupa care sa-i ıntreba ¸ti ceva de genul: ˆ ˘ ˘ „Ce ındrumare ne ofera aceste versete? Cum am putea sa ne folosim de ˆ ˘ ˘ ele ın minister? Ce ne dezvaluie despre Iehova si ¸ despre modul sau de-a ˆ ˘ ˘ ˘ ac ¸tiona, si ¸ cum ne consolideaza aprecierea fa ¸ta de El?“ Indeamna- ¸ti fa˘ ˘ milia sa comenteze pe marginea acestor chestiuni cu ocazia discutarii ideilor importante din Biblie la Scoala de Minister Teocratic. Ei vor re¸ ˘ ˘ ¸tine, cu siguran ¸ta, versetele asupra carora vor face comentarii.

ˆ ˘ ˘ ˘ Dezvolta- ¸ti aptitudinile de ınva ¸tator

61

˘ Da un bun exemplu ˘ Noi nu predam doar prin cuvinte, ci si ¸ prin fapte. Ac ¸tiunile noastre ˆ sunt un exemplu practic cu privire la modul ın care putem aplica ceea ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ce spunem. De fapt, asa ¸ ınva ¸ta si ¸ copiii. Cand ısi ¸ imita parin ¸tii, copiii ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ demonstreaza ca vor sa fie ca parin ¸tii lor. Ei vor sa afle cum e sa faci ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ceea ce fac parin ¸tii. In mod asemanator, cand cei carora le predai ‘de˘ ˆ ˘ vin imitatori ai tai, asa ¸ cum si ¸ tu esti ¸ al lui Cristos’, ei vor ıncepe sa ˘ ˆ ˘ ˆ simta binecuvantarile de care ai parte cand umbli pe calea lui Iehova (1 Cor. 11:1). Vor sim ¸ti personal interven ¸tia lui Iehova. ˘ ˆ ˘ ˘ Iata deci cat este de important sa dam un bun exemplu. ‘Felul de per˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ soane care trebuie sa fim ın acte de conduita sfanta si ¸ ın fapte de deˆ ˘ ˆ vo ¸tiune sfanta’ va deveni, ın mare parte, pentru cei pe care-i instruim, ˆ un exemplu viu cu privire la modul ın care pot fi aplicate ˘ ˆ ˘ principiile biblice (2 Pet. 3:11). Daca- ¸ti ıncurajezi elevul sa ˘ ˆ citeasca cu regularitate Cuvantul lui Dumnezeu, ar trebui PENTRU A FI EFICIENT ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ sa fii ın primul rand tu un cititor sarguincios. Daca vrei ca IN PREDARE ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ si ¸ copiii tai sa ınve ¸te sa se supuna principiilor biblice, ar ˘ ˘ ˆ ˆ trebui ca ei sa vada mai ıntai la tine ac ¸tiuni conforme cu ˙ Bizuie-te pe Iehova, ˘ ˘ ˘ voin ¸ta lui Dumnezeu. Daca sfatuiesti ¸ congrega ¸tia sa fie zenu pe aptitudinile tale ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ loasa ın minister, fa tot posibilul sa participi si ¸ tu din plin ˙ Apreciaza puterea ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ Cuv antului lui Dumnezeu la aceasta lucrare. Cand pui ın practica ceea ce le predai alˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ si¸ foloseste-te de el ıntr-un ¸ tora, esti ¸ mai ın masura sa-i ındemni la ac ¸tiune. — Rom. mod eficient ˆ 2:21–23. ˘ ˘ ˙ Incearc a sa-l onorezi pe ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Daca vrei sa- ¸ti ımbunata ¸testi ¸ stilul de predare, ıntreaIehova, si¸ nu atrage aten ¸tia ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ asupra ta ba-te: „Ii instruiesc pe al ¸tii ın asa ¸ fel ıncat sa faca schimbari ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˙ Foloseste ¸ antiteze pentru ın atitudinea, ın vorbirea si ¸ ın ac ¸tiunile lor? Cand vreau sa ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ a-i ajuta pe al ¸tii sa ın ¸teleaga clarific un subiect, arat care este deosebirea dintre doua bine ˘ ˘ ˆ idei sau dintre doua ac ¸tiuni? Ce trebuie sa fac pentru a-i ˘ ˘ ˙ Incurajeaza- ¸ti ascultatorii ˆ ˘ ˆ ˘ ajuta pe elevi, pe copiii mei sau pe cei prezen ¸ti la ıntruniri sa gandeasca ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sa re ¸tina ceea ce spun? Le arat clar celor ce ma asculta cum ˙ Indeamna-i pe to ¸ti ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ sa-si¸ analizeze motiva ¸tiile sa puna ın practica ceea ce ınva ¸ta? Constitui eu un exemˆ ˆ ˘ ˘ si¸ sentimentele plu ın acest sens? In ¸teleg ei ca atitudinea pe care o au fa ¸ta ˘ ˘ ˆ ˘ ˙ Invita-i pe cei ce te asculta de cele ınva ¸tate le poate influen ¸ta rela ¸tiile cu Iehova?“ ˘ sa reflecteze la modul ˘ ˘ ˆ ˘ (Prov. 9:10). Continua sa acorzi aten ¸tie acestor aspecte penın care cunostin ¸ ¸ta biblica ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ar trebui sa le influen ¸teze tru a- ¸ti putea dezvolta aptitudinile de ınva ¸tator. „Fii ın mod ˆ ˘ ˆ via ¸ta constant atent la tine ınsu ¸ti si ¸ la predare. Persevereaza ın ˘ ˘ ˆ ˆ ˙ Fii un exemplu demn aceste lucruri, caci, facand aceasta, te vei salva atat pe tine de imitat ˆ ˆ ˘ ınsu ¸ti, cat si ¸ pe cei care te asculta.“ — 1 Tim. 4:16.

˘ Cultiva arta conversatiei ¸ ˘ ˆ TI-E usor Pentru multi, ¸ ¸ ¸ chiar si ¸ sa porti¸ o conversatie? ¸ gandul de a se ˆ angaja ıntr-un dialog, mai ales cu cineva necunoscut, este stresant. Ase˘ ˆ ˘ menea persoane sunt, probabil, timide si ¸ poate ca se ıntreaba: „Ce ar ˘ ˘ ˆ ˘ trebui sa spun? Cum sa ıncep discutia?

Cum as¸ putea sa o continuu?“ ¸ ˘ Oamenii volubili, siguri de sine, au uneori tendinta ¸ sa domine conˆ ˘ ˘ ˆ versatia.

Insa si ¸ ¸ ın discu¸ lor le-ar putea fi greu sa-i antreneze pe altii ˘ ˆ ˘ ˘ tie ¸ si ¸ sa asculte. Prin urmare, indiferent ca suntem timizi sau ¸ sa ınvete ˘ ˘ volubili, cu totii ¸ trebuie sa cultivam arta conversatiei. ¸ ˆ ˘ Incepe de-acasa ˆ ˘ ˘ Ai putea ınvata chiar de-acasa. Dialogurile ziditoa¸ arta conversatiei ¸ re pot contribui foarte mult la fericirea familiei. ˘ ˆ ˘ ˘ Secretul unor astfel de conversatii ¸ sta ın grija profunda fat¸ a de ceiˆ ˘ ˘ lalti¸ (Deut. 6:6, 7; Prov. 4:1–4). Cand tinem la o persoana, comunicam ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ cu ea si ¸ ascultam cand vrea sa ne spuna ceva. Un alt factor important ˆ ˘ ıl constituie discutarea unor subiecte interesante. Daca vom urma un ˘ ˆ ˘ program regulat de citire si ¸ studiere a Bibliei, vom avea ce sa le ımpar˘ ˘ ˘ ˆ tasim altora. Folosind-o ın mod judicios, brosura Sa examinam Scrip¸ ¸ ˆ turile ın fiecare zi poate fi punctul de plecare al unei discutii ¸ interesan˘ ˘ ˘ ˘ ˆ te. Probabil ca pe parcursul zilei ai parte de o experient¸ a placuta ın ˘ serviciul de teren. Sau poate ca ai citit ceva educativ sau hazliu. Ar tre˘ ˆ bui sa ne facem obiceiul de a aminti aceste idei ın timpul conversatii¸ ˘ ˘ ˘ ˘ lor sanatoase din familie; astfel ne va fi mai usor s a dialog am cu per¸ ˘ soanele din afara caminului nostru. ˘ Cum sa conversezi cu un necunoscut ˘ ˘ ˆ ˘ Multi¸ ezita sa ınceapa o conversatie ¸ cu un necunoscut. Dar, din iu˘ ˘ bire fat¸ a de Dumnezeu si ¸ fat¸ a de aproapele, Martorii lui Iehova fac ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ eforturi sincere de a ınvata ¸ sa converseze pentru a le ımpartasi ¸ altora ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ adevarurile biblice. Ce anume te-ar putea ajuta sa faci ımbunatatiri ¸ ın acest domeniu? ˆ ˘ ˆ In aceasta situatie ¸ este valabil principiul enuntat ¸ ın Filipeni 2:4. Aici ˆ ˘ ˘ suntem ındemnati¸ sa ne interesam ‘nu doar de propriile noastre treˆ buri, ci si Din moment ce persoa¸ Gandeste-te: ¸ de treburile celorlalti’. ¸ ˘ ˘ na respectiva nu te cunoaste, ea te va privi ca pe un strain. Dar ce-ai ¸ 62

˘ Cultiva arta conversa ¸tiei

˘ ˘ ˆ putea face ca sa se simta mai la largul ei? Un zambet cald si ¸ un salut prietenesc vor avea mare efect, dar nu vor fi suficiente! ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Poate ca i-ai ıntrerupt sirul gandurilor. Daca, fara sa-ti¸ pese de ceea ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ce o preocupa pe ea, ıncerci sa o atragi ıntr-o discutie ¸ despre ceva ce ˆ ˘ ˘ ai tu ın minte, te poti¸ oare astepta sa reactioneze favorabil? Ce a facut ¸ ¸ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ Isus cand a ıntalnit o femeie langa o fantana din Samaria? Ea voia sa ˘ ˘ ˘ ˆ scoata apa. Isus s-a folosit chiar de aceasta situatie ¸ pentru a-si ¸ ıncepe ˆ ˆ ˘ conversatia, ¸ pe care a transformat-o ın scurt timp ıntr-o antrenanta dis˘ cutie ¸ spirituala. — Ioan 4:7–26. ˆ Cu putin vei putea si ¸ spirit de observatie, ¸ ¸ tu intui gandurile oame˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ nilor. Este persoana vesela sau trista? Este ın varsta sau chiar infirma? ˘ ˘ ˆ ˘ Ai observat ceva ce-ti¸ sugereaza ca ın casa sunt copii? Pare persoana ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ respectiva sa aiba o situatie ¸ materiala ınfloritoare sau una precara? ˘ ˆ ˘ Decoratiunile interioare sau bijuteriile pe care le poarta ıti¸ sugereaza ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ca ai de-a face cu o persoana religioasa? Daca ın introducere vei tine ¸ ˘ cont de aceste aspecte, interlocutorul va observa ca aveti¸ interese comune. ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ Dar daca nu ıl vezi pe locatar, ci doar ıl auzi vorbind de dupa us¸ a, ˘ ˘ ce concluzie ai putea trage? Este posibil ca persoana respectiva sa fie ˘ ˘ ˆ timorata. N-ai putea sa te folosesti ¸ chiar de acest indiciu pentru a ın˘ cepe o conversatie, ¸ fie ea si ¸ prin us¸ a? ˆ ˆ ˆ In unele zone poti¸ antrena pe cineva ın conversatie ¸ povestindu-i cate ˘ ˘ ceva despre tine — despre trecutul tau sau despre ce te-a determinat sa ˆ vii la usa ¸ lui, despre motivul pentru care crezi ın Dumnezeu si ¸ ai ˆ ˘ ˆ ınceput sa studiezi Biblia sau despre modul ın care te-a ajuˆ ˘ tat ea ın viat¸ a (Fap. 26:4–23). Evident, aceste discutii ¸ treˆ ˆ CUM POTI ¸ INITIA ¸ buie purtate cu tact si ¸ cu un obiectiv clar ın minte. La ranˆ ˘ ˆ ˘ ˘ O CONVERSATIE ¸ dul ei, persoana ın cauza s-ar putea simti¸ ındemnata sa-ti¸ ˘ spuna ceva despre sine si ei. ¸ ¸ despre conceptiile ˆ ˘ ˘ ˘ ˙ Tine seama In unele t¸ ari, ospitalitatea fat¸ a de straini este ceva obis¸ ¸ ˘ ˘ de obiceiurile locale nuit. S-ar putea ca oamenii sa te invite imediat sa intri ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˙ Fa complimente sincere si ai putea sa-i ıntrebi ın ¸ sa iei loc. Dupa ce te-ai asezat, ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˙ Abordeaza un subiect mod politicos cate ceva despre sanatatea familiei lor si ¸ de interes comun ˘ ˘ ˘ apoi sa asculti¸ cu atentie ¸ raspunsul. Daca vei proceda asa, ¸ ˆ ˙ Pune o ıntrebare ˘ ˘ s-ar putea ca si ¸ gazda sa fie atenta la ceea ce ai de spus. de opinie ˆ ˆ Alte popoare sunt chiar si ¸ mai ospitaliere, asa ¸ ıncat ˘ ˘ sa te vezi nevoit sa prelungesti introductive. ¸ ¸ discutiile

63

64

˘ Cultiva arta conversa ¸tiei

ˆ ˆ ˘ ˆ In timpul conversatiei, locatarul ısi ¸ ¸ va da seama ca aveti¸ ın comun anumite lucruri, ceea ce ar putea duce la discutii ¸ spirituale ziditoare. ˘ ˆ ˆ ˘ Dar ce faci daca ın zona ın care locuiesti ¸ exista multe persoane care ˘ ˆ ˘ vorbesc alte limbi? Cum poti¸ ajunge la acesti ¸ oameni? Daca vei ınvaˆ ˆ ta ¸ chiar si ¸ numai cateva formule de salut simple ın unele dintre aces˘ te limbi, oamenii vor vedea ca esti ¸ interesat de ei. Aceasta ar putea des˘ chide o portit¸ a spre comunicare. ˘ ˆ Cum sa ıntretii ¸ conversatia ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Pentru a nu lasa conversatia ¸ sa lancezeasca, trebuie sa fii interesat ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ de ceea ce gandeste ¸ interlocutorul. Incurajeaza-l sa se exprime. Intreˆ ˘ ˘ barile bine alese pot fi de mare ajutor. Intrebarile de opinie sunt cele ˆ ˘ mai indicate deoarece, ın general, raspunsul nu se va rezuma la un ˘ ˘ „da“ sau la un „nu“. De exemplu, dupa ce mentionezi o problema de ¸ ˘ ˆ ˘ interes local, ai putea sa ıntrebi: „Ce anume credeti¸ ca a provocat aceas˘ ˘ ta stare de lucruri? “ sau „Care credeti¸ ca ar fi solutia? “ ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ Cand pui o ıntrebare, asculta cu atentie ¸ raspunsul. Arata-ti¸ interesul ˆ ˆ ˆ sincer printr-un cuvant, ıncuviint¸ and din cap sau printr-un gest. Nu-ti¸ ˆ ıntrerupe interlocutorul. Fii receptiv la ceea ce spune. Fii „prompt la ˆ ˆ ˘ ˘ ascultare, ıncet la vorbire“ (Iac. 1:19). Cand e cazul sa raspunzi, de˘ ˘ monstreaza ca ai fost atent la cele spuse. ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ Insa trebuie sa fii constient ca nu toata lumea ıti¸ va raspunde la ın¸ ˘ ˘ trebari. Uneori, singurul raspuns pe care-l vei primi va fi un ridicat din ˆ ˆ ˆ sprancene sau un suras. Altii ¸ nu-ti¸ vor spune decat „da“ sau „nu“. Nu ˘ ˆ ˘ ˘ te enerva. Ai rabdare. Nu ıncerca sa fortezi nota. Daca persoana este ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ dispusa sa asculte, profita de ocazie pentru a-i ımpartasi ¸ cateva idei biˆ ˘ blice ıncurajatoare. Cu timpul, va ajunge poate sa te considere prieten ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ si ceea ce gandeste. ¸ ¸ sa-ti¸ spuna fara retinere ¸ ˆ ˘ ˘ In timp ce vorbesti pentru o vizita ulterioa¸ cu oamenii, pregateste-i ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ra. Daca cineva ıti¸ pune mai multe ıntrebari, raspunde-i la cateva, dar ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ lasa una sau doua ın suspans, pentru urmatoarea vizita. Ofera-te sa faci ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ cercetari si ¸ sa-i spui ulterior ce-ai aflat. Daca nu ıti¸ pune ıntrebari, ai ˆ ˆ putea ıncheia conversatia ¸ cu o ıntrebare ce l-ar putea interesa. Propu˘ ˘ ne-i sa discutati¸ despre aceasta data viitoare. Poti¸ gasi o multime de ¸ ˘ ˆ ˆ idei ın cartea Sa aducem argumente din Scripturi, ın brosura Ce pretin¸ ˆ de Dumnezeu de la noi si ın numerele recente ale revistelor Turnul de ¸ ˘ veghere si ¸ Trezi ¸ti-va!

˘ Cultiva arta conversa ¸tiei

˘ Cu fratii ¸ de credint¸ a ˆ ˆ ˆ ˘ Cand te ıntalnesti ¸ pentru prima oara cu un Martor al lui Iehova, iei ˘ ˘ ˘ ˆ initiativa sa faci cunostin ¸ ¸ t¸ a cu el? Sau preferi sa stai ın banca ta? Iubi˘ ˆ ˘ rea pentru fratii ¸ si ¸ surorile noastre ar trebui sa ne ındemne sa dorim ˘ ˘ ˆ ˆ sa-i cunoastem (Ioan 13:35). Cum ai putea sa ıncepi? Recomandan¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ du-te si ¸ ıntrebandu-l cum ıl cheama. Intrebarea „Cum ai cunoscut ade˘ ˘ ˘ ˘ varul? “ duce de obicei la conversatii ¸ interesante si ¸ va va ajuta sa va ˘ cunoaste ¸ ti¸ reciproc. Chiar daca vorbele nu-ti¸ vor veni de la sine, eforˆ ˘ ˘ ˆ turile pe care le faci ıi vor arata ca esti ¸ interesat de persoana lui. Si, ¸ ın ˘ fond, asta conteaza! ˆ ˘ ˘ ˘ Insa cum ai putea avea o conversatie ¸ placuta cu un membru al con˘ ˘ gregatiei?

Arata-i ca esti ¸ ¸ sincer interesat de el si ¸ de familia lui. Abia s-a ˆ ˆ ˘ terminat ıntrunirea? Adu atunci ın discutie ¸ ideile care ti¸ s-au parut ˘ ˆ practice. O asemenea conversatie ¸ va va fi de folos amandurora. Ai pu˘ ˘ ˘ tea sa amintesti ¸ o idee interesanta dintr-un numar recent al Turnului ˘ ˘ de veghere sau din Trezi ¸ti-va! Aceasta discutie ¸ nu este o etalare sau o ˆ ˘ ˘ testare a cunostin ci o cale de a le ımpartasi ¸ ¸ ¸ telor, ¸ altora ceva ce ti-a ˘ ˆ ˘ placut ın mod deosebit. Poti¸ discuta cu el despre o tema pe care unul dintre voi a primit-o la Scoala de Minister Teocratic si ¸ ¸ despre modul ˆ ˘ ın care ar putea fi ea prezentata. Ati¸ putea chiar povesti unele experiente ¸ din ministerul de teren. ˘ Evident, interesul nostru fa ¸ta de oameni va duce deseori la discu ¸tii de˘ spre oameni, adica despre ceea ce spun sau fac ei. Nici umorul nu ar tre˘ ˘ ˆ ˘ bui sa lipseasca! Va fi ceea ce spunem ıncurajator pentru al ¸tii? Daca puˆ ˘ ˆ nem ın practica sfaturile din Cuvantul lui Dumnezeu si ¸ suntem anima ¸ti ˘ ˆ de iubire pentru Dumnezeu, cuvintele noastre vor fi, cu siguran ¸ta, ıncurajatoare. — Prov. 16:27, 28; Ef. 4:25, 29; 5:3, 4; Iac. 1:26. ˆ ˆ ˆ ˘ Inainte de a merge ın predicare, noi ne pregatim. In mod ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ asemanator, am putea pregati cateva idei interesante deCALITATI ¸ UTILE ˘ ˆ spre care sa vorbim cu prietenii nostri.

Cand citesti ¸ ¸ sau auzi ˘ ˘ ceva deosebit, memoreaza ideile pe care vrei sa le transmiti¸ ˘ ˙ O atitudine joviala ˆ altora. Cu timpul, vei strange multe informatii ¸ si ¸ vei avea ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˙ Caldura si¸ sinceritate de unde sa alegi. In felul acesta vei putea sa-ti¸ diversifici ˘ ˆ ˘ ˙ Interes sincer fat¸ a subiectele de conversatie, evitand sa te limitezi la proble¸ ˆ ˘ de persoana ın cauza mele cotidiene. Dar, mai presus de toate, fie ca vorbirea ˘ ˘ ˘ ˘ ta sa oglindeasca aprecierea profunda pe care o ai fat¸ a de ˆ Cuvantul lui Dumnezeu! — Ps. 139:17.

65

Cum ar trebui ˘ ˘ ˆ ˘ sa raspunzi la ıntrebari ˆ ˘ UNELE ıntrebari sunt asemenea aisbergurilor. Cea mai mare parte a ˘ lor este ascunsa privirii. Problema de fond este deseori mai importan˘ ˆ ˆ ˆ ta decat ıntrebarea ın sine. ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Chiar daca interlocutorul este nerabdator sa te asculte, a sti ¸ cum sa-i ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ raspunzi ınseamna a sti ¸ sa discerni cat sa spui si ¸ din ce perspectiva sa abordezi subiectul (Ioan 16:12). Asa ¸ cum si ¸ Isus le-a explicat aposto˘ ˘ ˘ lilor sai, s-ar putea ca, uneori, cineva sa ceara informatii ¸ pe care nu ˘ ˘ are dreptul sa le cunoasca sau care nu i-ar fi de nici un folos. — Fap. 1:6, 7. ˘ ˘ ˘ ˆ Scripturile ne sfatuiesc: „Exprimarea voastra sa fie ıntotdeauna pli˘ ˘ ˘ ˘ ˘ na de farmec, dreasa cu sare, ca sa sti ¸ ti¸ cum trebuie sa-i raspundeti¸ ˘ ˆ ˘ ˘ fiecaruia“ (Col. 4:6). Asadar, ınainte de a da un raspuns trebuie sa ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ avem ın vedere nu doar ceea ce urmeaza sa spunem, ci si ¸ modul ın care o vom face. ˆ ˘ ˘ ˆ Incearca sa ıntelegi ¸ punctul de vedere al interlocutorului ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ Vrand sa-l puna ın ıncurcatura, saducheii l-au ıntrebat pe Isus ce se ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ va ıntampla la ınviere cu o femeie care fusese casatorita de mai mul˘ ˆ ˆ ˘ te ori. Dar Isus stia ca ei nici nu credeau ın ınviere. De aceea, le-a ras¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ puns facand aluzie la ideea gresit ¸ a care i-a determinat sa puna acea ˆ ˆ ˘ ıntrebare. Alegandu-si ¸ cu maiestrie argumentele si ¸ folosindu-se de o ˘ ˘ ˆ cunoscuta relatare biblica, Isus le-a explicat o idee la care ei nu se gan˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ disera niciodata: dovada clara ca Dumnezeu ıi va ınvia negresit ¸ pe cei ˘ ˆ ˘ morti. ¸ Adversarii sai au fost atat de uimiti¸ de raspunsul dat de Isus, ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ıncat n-au mai ındraznit sa-i puna si ¸ alte ıntrebari. — Luca 20:27–40. ˘ ˘ ˘ ˆ Pentru a sti mentalitatea ¸ ¸ cum sa raspunzi, si ¸ tu trebuie sa ıntelegi ˘ ˘ interlocutorilor. De exemplu, un coleg de clasa sau de munca ar pu˘ ˆ ˘ ˘ ˘ tea sa te ıntrebe de ce nu sarbatoresti ¸ Craciunul. De ce-ti¸ pune aceasˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ta ıntrebare? Il intereseaza cu adevarat motivul sau vrea doar sa stie ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ daca ai voie sa te distrezi? Ca sa-ti¸ dai seama de ceea ce gandeste, ar ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ trebui sa-l ıntrebi de ce ıl intereseaza acest lucru. Continua-ti¸ discuˆ ˘ ˘ tia ¸ ın functie ¸ de raspuns. Te poti¸ folosi de aceasta ocazie pentru a-i 66

ˆ ˘ ˘ ˘ Cum ar trebui sa raspunzi la ıntrebari

67

˘ ˘ ˆ arata ca, urmand sfaturile biblice, suntem scutiti¸ de frustrarea si ¸ de ˘ ˘ povara pe care le aduc cu sine unele aspecte ale sarbatorii. ˘ ˘ ˘ Sa presupunem ca esti ¸ invitat sa vorbesti ¸ despre Martorii lui Iehova ˘ ˘ unui grup de elevi sau de studenti. ¸ S-ar putea ca, dupa ce-ti¸ asculta ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ expunerea, sa-ti¸ puna ıntrebari. In cazul ın care ıntrebarile lor par a ˘ ˘ fi sincere si ¸ directe, si ¸ raspunsurile tale ar trebui sa fie simple si ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ la obiect. Daca ıntrebarile lor reflecta prejudecati¸ locale, ar fi mai bine ˆ ˘ ˘ ca, ınainte de a le da efectiv raspunsul, sa te referi putin ¸ la factorii ˘ ˘ care influenteaz a opinia publica asupra acestor chestiuni sau la mo¸ ˘ ˘ tivul pentru care Martorii lui Iehova accepta scara de valori stabilita ˘ ˆ ˘ de Biblie. De multe ori, este bine sa consideri aceste ıntrebari drept indicii ale domeniului lor de interes, nu drept atacuri, ˘ ˘ ˘ chiar daca au fost puse cu aceasta intentie. ¸ Prin raspunsuˆ ˆ ˘ ˘ ˘ INAINTE rile tale ıi dai auditoriului posibilitatea sa-si ¸ largeasca sfe˘ ˆ ˆ DE-A RASPUNDE, ra cunoasterii, ıi furnizezi informatii ¸ exacte si ¸ ¸ ıi explici ˆ ˆ GANDESTE-TE ¸ versetele biblice pe care ne ıntemeiem convingerile. ˘ ˘ Cum vei reactiona daca patronul nu va voi sa-ti¸ dea zile ¸ ˆ ˆ ˘ ˙ Care este motivul libere pentru congres? Mai ıntai, analizeaza situatia ¸ din ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ıntrebarii punctul sau de vedere. L-ai putea face sa-si ¸ schimbe hota˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˙ Ce baza trebuie pusa rarea oferindu-te sa lucrezi peste program ın alte zile sau ˘ pentru ca raspunsul ˆ ˘ ˘ ˆ explicandu-i ca instruirea pe care o primim la congrese ne sa fie corect ınteles ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ajuta sa fim lucratori cinstiti¸ si ¸ de ıncredere? Daca ıi arati¸ ˙ Cum ti-ai putea explica ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ pozitia ca tii si ¸ astfel ıncat sa ¸ cont de interesele lui, probabil ca va ıntelege ¸ ¸ va ˘ ˘ dovede sti considera tie ¸ ¸ manifesta si tale. Dar ¸ fat¸ a de prioritatile ¸ ¸ el consideratie ˘ ˘ fat¸ a de preocuparile ˘ ˆ ˘ cum vei reactiona daca ıti¸ va cere sa faci ceva necinstit? ¸ interlocutorului ˘ ˆ ˆ ˘ Un „nu“ hotarat si ¸ o idee din Scripturi ıti¸ vor preciza clar ˙ Cum ai putea sa te exprimi ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ıntr-un mod amabil pozitia. ¸ Dar ar fi si ¸ mai bine daca i-ai explica mai ıntai ca ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ si¸ convingator o persoana dispusa sa minta sau sa fure pentru el ar putea ˘ ˘ ˘ ˘ ˙ Daca este cazul sa-l minta sau sa-l fure chiar pe el. ˘ ˘ sa-i raspunzi direct ˘ ˘ ˘ Sau poate ca esti ¸ elev si ¸ nu vrei sa participi la unele acsau sa-i prezinti¸ exemple ˘ ˆ si¸ principii biblice care tivitati¸ scolare ce contravin principiilor biblice. Gandes¸ ¸ ˘ sa-l ajute pe interlocutor ˘ ˆ ˘ ˘ te-te ca profesorul nu-ti¸ ımpartase ˘ ˘ ¸ ste ¸ probabil opiniile si ¸ sa decida singur ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ca e de datoria lui sa pastreze disciplina ın clasa. In acest ce sa faca ˘ ˘ caz va trebui: 1) sa manifesti ¸ fat¸ a de preo¸ consideratie ˘ ˘ ˘ cuparile sale, 2) sa-ti¸ explici respectuos pozitia ¸ si ¸ 3) sa fii ˘ ˆ ˘ ferm hotarat sa-i placi lui Iehova. Dar, pentru ca atitudi˘ ˆ ˘ ˘ nea ta sa fie bine ınteleas a, nu e suficient sa-ti¸ declari ¸

68

ˆ ˘ ˘ ˘ Cum ar trebui sa raspunzi la ıntrebari

˘ simplu si ¸ franc convingerile (Prov. 15:28). Daca esti ¸ mic, tata sau ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ mama te vor ajuta cu sigurant¸ a sa-ti¸ pregatesti ¸ cateva idei pe care sa le expui. ˘ ˘ Uneori, s-ar putea sa fii nevoit sa dezminti¸ acuzatiile pe care ti¸ le ¸ ˘ aduce un functionar public. Poate ca un politist, un functionar gu¸ ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ vernamental sau un judecator ıti¸ cere sa-ti¸ explici pozitia de neutrali¸ ˘ ˘ tate, pozitia ¸ fat¸ a de anumite legi sau fat¸ a de participarea la ceremo˘ ˘ ˆ niile cu caracter patriotic. Cum ar trebui sa raspunzi la astfel de ın˘ ˆ trebari? Conform sfatului biblic, „cu blandete ¸ si ¸ respect profund“ ˆ ˘ (1 Pet. 3:15). Gandeste-te si ¸ ¸ la motivul pentru care-i intereseaza aces˘ ˘ te probleme, iar apoi respecta-le pozitia. ¸ Si ¸ dupa aceea? Asa ¸ cum apos˘ tolul Pavel a facut apel la drepturile pe care i le garanta legea roma˘ ˘ ˘ na, si ¸ tu ai putea sa invoci legile care-ti¸ garanteaza anumite drepturi ˘ ˘ (Fap. 22:25–29). Poate ca unele informatii ¸ legate de pozitia ¸ adoptata ˆ ˆ de primii crestini sau de Martorii lui Iehova din ıntreaga lume ıl vor ¸ ˘ ˆ ˘ ajuta pe respectivul functionar sa ınteleag a mai clar aceste chestiuni. ¸ ¸ ˘ ˘ Sau ai putea sa-i explici ca oamenii care recunosc autoritatea lui Dum˘ ˆ nezeu sunt mult mai dispusi ¸ sa respecte legile ın vigoare (Rom. ˘ ˆ ˆ 13:1–14). Daca vei folosi si afirma¸ ¸ versete biblice cand ıti¸ vei sustine ˘ tiile, i-ai putea influenta ¸ ¸ pozitiv pe cei ce te asculta. ˘ Atitudinea interlocutorului fat¸ a de Scripturi ˆ ˘ ˘ ˘ Cand decizi ce fel de raspuns sa dai, ar trebui sa tii ¸ cont si ¸ de atitu˘ dinea interlocutorului fat¸ a de Sfintele Scripturi. Asa a procedat Isus ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ cand a raspuns la ıntrebarea saducheilor referitoare la ınviere. Stiind ¸ ˘ ˆ ca nu acceptau decat scrierile lui Moise, Isus a discutat cu ei pe baza ˆ ˆ unei idei cuprinse ın Pentateuh; el si-a ınceput argumentatia ¸ prin cu¸ ˘ ˘ vintele: „Dar ca mortii ¸ sunt sculati¸ a dezvaluit chiar Moise“ (Luca ˘ 20:37). Prin urmare, ar fi potrivit sa citezi din acele fragmente ale Bi˘ ˘ ˘ bliei pe care ascultatorii tai le accepta si ¸ le cunosc. ˘ ˘ ˘ Dar daca interlocutorul nu considera Biblia o carte de referint¸ a? Re˘ ˆ ˆ ˘ marca cele spuse de apostolul Pavel ın cuvantarea tinut a pe Areopag, ¸ ˘ ˆ ˘ consemnata ın Faptele 17:22–31. El le-a transmis altora adevarurile bi˘ ˘ ˘ ˆ blice fara sa citeze direct din Biblie. Si ¸ tu poti¸ face la fel cand e cazul. ˆ ˆ In anumite zone sunt necesare mai multe discutii ¸ ınainte de a te puˆ ˆ ˘ tea referi ın mod direct la Biblie. Cand vrei sa prezinti¸ un text biblic, ˆ ˘ ˘ ˆ ar fi mai ıntelept sa explici pe scurt de ce este Biblia demna de ıncre¸ ˆ ˘ ˘ ˆ dere ın loc sa afirmi categoric ca este Cuvantul lui Dumnezeu. Cu toa-

ˆ ˘ ˘ ˘ Cum ar trebui sa raspunzi la ıntrebari

˘ ˘ ˘ ˘ te acestea, urmareste ¸ sa depui o marturie clara despre scopul lui Dum˘ ˘ nezeu si, ¸ cu timpul, sa-l determini pe interlocutor sa cerceteze singur ˘ ˆ ceea ce spun Scripturile. Biblia este mult mai convingatoare decat orice argument prezentat de noi. — Evr. 4:12. ˆ ˘ „Intotdeauna plina de farmec“ ˘ ˘ ˆ Iehova este binevoitor fat¸ a de toti. ¸ De aceea, si ¸ slujitorii sai sunt ın˘ ˘ ˆ ˘ ˘ demnati¸ sa aiba ıntotdeauna o vorbire „plina de farmec, dreasa cu saˆ ˘ ˘ ˘ re“ (Col. 4:6; Ex. 34:6)! Aceasta ınseamna ca ar trebui sa vorbim cu ˆ ˘ amabilitate, chiar si ¸ atunci cand suntem tentati¸ sa n-o facem. Vorbi˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ rea noastra ar trebui sa fie placuta, nu grosolana sau lipsita de tact. ˘ ˆ Multi¸ oameni traiesc sub stres si ¸ sunt zilnic agresati¸ verbal. Cand ˘ ˘ sunam la astfel de persoane, ne-ar putea vorbi dur. Cum ar trebui sa ˘ ˘ ˆ ˆ reaction am? Biblia spune: „Un raspuns bland potoleste ¸ ¸ mania“. O ast˘ ˆ ˆ ˘ ˘ fel de replica ıl poate tempera pe cel ce nu ne ımpartase ¸ ste ¸ convinge˘ rile (Prov. 15:1; 25:15). Oamenii care au zilnic parte de grosolanii pot ˆ fi atat de impresionati¸ de manierele noastre sau de tonul nostru amaˆ ˆ ˘ bil, ıncat vor asculta vestea buna pe care le-o aducem. ˘ ˘ ˘ Noi nu vrem sa ne contrazicem cu cei ce nu manifesta respect fat¸ a ˘ ˘ ˘ ˘ de adevar, ci dorim sa discutam din Scripturi cu cei dispusi ¸ sa ne as˘ ˘ ˘ ˘ culte. Indiferent de situatie, ¸ sa nu uitam ca raspunsurile noastre ar tre˘ ˘ ˆ ˆ ˘ bui sa fie amabile si s a reflecte ıncredere ın promisiunile marete ¸ ale ¸ lui Dumnezeu. — 1 Tes. 1:5. ˘ Deciziile personale si t¸ a ¸ chestiunile de constiin ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ Ce ar trebui sa raspunzi cand o persoana cu care studiezi Biblia sau ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ un colaborator crestin te ıntreaba ce sa faca ıntr-o anumita situatie? ¸ ¸ ˘ ˘ Poate ca stii ¸ ce ai face tu. Dar fiecare trebuie sa-si ¸ asume responsabiˆ litatea pentru deciziile sale (Gal. 6:5). Apostolul Pavel i-a ındemnat pe ˘ ˘ ˘ cei carora le predica sa promoveze ‘ascultarea prin credint¸ a’ (Rom. ˘ ˘ ˘ 16:26). Iata un exemplu excelent pe care ar trebui sa-l imitam! Cel ce ˘ va lua anumite decizii mai ales pentru a-i face placere celui care-i ex˘ ˆ plica Biblia sau oricui altcuiva le slujeste ¸ ın realitate oamenilor si ¸ nu ˘ traieste ¸ (Gal. 1:10). Prin urmare, s-ar putea ca un ¸ conform credintei ˘ ˘ ˆ raspuns simplu si pus ın¸ ¸ direct sa nu-l ajute prea mult pe cel ce ti-a trebarea. ˘ ˘ Cum ai putea deci raspunde conform normelor biblice? Poti¸ sa ˆ ˆ aduci ın discutie ¸ principii biblice adecvate si ¸ exemple din Biblie. In

69

70

ˆ ˘ ˘ ˘ Cum ar trebui sa raspunzi la ıntrebari

˘ ˘ ˘ ˘ ˘ unele cazuri, ar fi bine sa-i arati¸ persoanei cum sa faca cercetari pen˘ ˘ ˆ ˘ tru a le gasi, la nevoie, singur. Ati¸ putea chiar sa analizati¸ ımpreuna ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ principiile si ¸ valoarea exemplelor respective fara a face ınsa aplicari ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ directe la situatia ¸ ın cauza. Intreaba-ti¸ elevul daca a sesizat ceva ce l-ar ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ putea ajuta sa ia o decizie ınteleapt a. Incurajeaza-l sa analizeze, ın lu¸ ˆ ˘ mina acestor principii si ¸ exemple, ce cale i-ar placea lui Iehova. In feˆ ˘ ˘ ˘ lul acesta, ıl vei ajuta ‘sa-si ¸ de perceptie ¸ ca sa deo¸ exerseze facultatile ˘ ˆ ˆ ˘ sebeasca atat binele, cat si ¸ raul’. — Evr. 5:14. ˘ Cum sa faci comentarii ˆ la ıntrunirile congregatiei ¸ ˆ ˘ Intrunirile congregatiei crestine ne ofera deseori ocazii de a ne ex¸ ¸ prima public credinta. ¸ O astfel de ocazie este aceea de a ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ raspunde la ıntrebari. Cum ar trebui sa facem comenCUM SA FACI ˆ tarii? Animati¸ de dorinta ¸ de a-l binecuvanta, sau de a-l COMENTARII ˘ ˆ vorbi de bine, pe Iehova. Asa ¸ a facut si ¸ psalmistul DaLA INTRUNIRI ˆ ˆ vid cand s-a aflat „ın mijlocul multimilor adunate“ (Ps. ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ 26:12, NW). Prin comentariile noastre ar trebui sa ne ın˙ Daca raspunzi primul, ˘ ˘ ˘ ˆ da un raspuns simplu curajam colaboratorii crestini, stimulandu-i, conform ¸ si¸ direct ˘ sfatului dat de Pavel, „la iubire si ¸ la lucrari excelente“ ˆ ˙ Cand faci comentarii ˘ ˘ (Evr. 10:23–25). Si ¸ ¸ vom reusi ¸ daca ne vom studia lectia suplimentare: 1) arata ˘ dinainte! cum se aplica versetul ˆ ˘ mentionat la ideea ¸ Cand faci un comentariu, raspunde simplu, clar si ¸ ˘ ˘ ˘ dezbatuta, 2) explica ˘ ˆ concis.

Nu epuiza toate ideile din paragraf, ci abordeacum se rasfrange problema ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ respectiva asupra vietii ¸ za numai una. Daca vei raspunde doar la o parte a ıntre˘ ˘ ˘ ˘ ˘ noastre, 3) mentioneaz a ¸ barii, le vei lasa si ¸ altora posibilitatea sa dea raspunsuri. ˆ ın ce fel pot fi folosite ˘ ˆ ˘ Este deosebit de util sa scoti¸ ın evident¸ a versetele meninformatiile respective sau ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ 4) relateaza o experient¸ a tionate ın material. Cand amintesti ¸ ¸ un verset, straduies¸ ˘ ˆ ˘ ˆ scurta care scoate ın te-te s a ındrep ti aten tia asupra acelor expresii care se re¸ ¸ ˘ evident¸ a o idee-cheie ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ fera la ideea dezbatuta. Invat¸ a sa raspunzi cu propriile ˘ ˙ Asculta cu atentie ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ cuvinte, fara sa citesti ¸ cuvant cu cuvant din paragraf. Sa comentariile altora pentru ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ a sti ¸ cum sa raspunzi nu te descurajezi daca raspunsul tau nu va suna foarte ˆ ˆ ˘ ˘ pornind de la ceea ce bine, deoarece oricui i se poate ıntampla sa greseasc a. ¸ s-a spus deja ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ Este clar ca a sti ¸ cum trebuie sa raspundem nu ınseam˘ ˘ ˘ ˙ Incearca sa raspunzi ˘ ˘ ˘ na doar a cunoaste ¸ raspunsul, ci si ¸ a manifesta discernacu propriile cuvinte ˆ ˆ ˘ mant. Si ¸ vom simti¸ cand raspunsurile noas¸ ce satisfactie ˘ ˆ tre vor porni din inima si ¸ ıi vor impresiona pe cei care ˘ ne asculta! — Prov. 15:23.

˘ Cum sa comunici prin intermediul scrisorilor ˆ SCRISORILE au schimbat ın bine viata ¸ si ¸ comportamentul a milioa˘ ne de persoane. Majoritatea cartilor ce compun Scripturile grecesti ¸ ¸ crestine au fost ini tial scrisori.

Si noi putem redacta scrisori pentru a-i ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ıntari pe cei nou-veniti¸ la adevar, pentru a tine legatura cu prietenii, ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ pentru a-i ımbarbata pe fratii ¸ si ¸ res¸ surorile carora li s-au ıncredintat ˘ ˆ ˘ ponsabilitati¸ speciale, pentru a-i ıncuraja pe cei ce se confrunta cu ˘ greutati¸ si ¸ necesare bunului mers al ¸ pentru a transmite informatii congregatiei.

— 1 Tes. 1:1–7; 5:27; 2 Pet. 3:1, 2. ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ Scrisorile sunt si ¸ o metoda eficienta de a depune marturie. In uneˆ le zone, multi¸ oameni locuiesc ın imobile dotate cu dispozitive de ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ınalta securitate sau ın cladiri rezidentiale cu acces limitat. Intrucat ¸ ˘ ˆ ˘ sunt mai tot timpul plecati, ¸ unii sunt greu de gasit cand predicam din ˘ ˆ ˘ ˆ casa ın casa. Altii ¸ locuiesc ın regiuni izolate. ˘ Boala, vremea rea sau o situatie a te-ar putea retine aca¸ exceptional ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ sa. N-ai putea sa scrii o scrisoare de marturie unei rude sau cuiva ca˘ ˘ ruia i-ai depus marturie informala? Ai vreun studiu biblic care s-a muˆ ˘ tat ın alta parte? O scrisoare de la tine ar putea fi exact ceea ce are ne˘ voie pentru a-si viu interesul fat¸ a de lucrurile spirituale. Sau ¸ ¸ mentine ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ le-ai putea ımpartasi ¸ niste ¸ idei biblice adecvate unor proaspat-casato˘ ˘ riti, ¸ unor parinti¸ tineri sau cuiva caruia i-a murit cineva drag. ˘ ˘ Cum sa depui marturie prin scrisori ˆ ˘ ˘ Cand vrei sa depui marturie prin scrisori unui necunoscut, trebuie ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ mai ıntai sa te prezinti. ¸ Ai putea sa-i explici ca participi la o activitate ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ voluntara desfasurat a la nivel mondial. Daca este cazul, mentioneaz a ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ca esti ¸ Martor al lui Iehova. Explica-i de ce preferi sa-i scrii ın loc sa-l ˘ ˘ ˘ vizitezi personal. Adreseaza-i-te ca si ¸ ¸ cum v-ati¸ afla fat¸ a-n fat¸ a. Dar, tiˆ nand cont de sfatul de a fi „prudenti¸ ca serpii si ¸ ¸ totusi ¸ inocenti¸ ca po˘ ˘ rumbeii“, fii foarte atent sa nu-i dezvalui prea multe informatii ¸ despre tine. — Mat. 10:16. ˘ ˆ ˘ Mentioneaz a ın scrisoare ceea ce i-ai fi spus daca l-ai fi putut vizita. ¸ ˘ ˘ Adapteaza o introducere din cartea Argumente sau o prezentare biblica ˘ dintr-un numar recent al Ministerului nostru pentru Regat. I-ai putea 71

72

˘ Cum sa comunici prin intermediul scrisorilor

ˆ ˆ ˆ ˘ pune o ıntrebare, ıncurajandu-l sa mediteze la ea. Unii vestitori expli˘ ˘ ca pur si ¸ oamenilor cursuri gra¸ simplu ca noi le punem la dispozitie ˘ ˆ ˘ tuite de studiere a Bibliei pentru a le raspunde la anumite ıntrebari ˘ ˆ biblice. Ei mentioneaz a apoi titlurile catorva capitole din unul dintre ¸ ˘ auxiliarele noastre de studiu. O scrisoare-model de depunere de mar˘ ˆ turie apare la pagina 73. Aici ti¸ se ofera cateva sugestii, dar ar fi bine ˘ ˘ ˘ sa variezi ideile, altminteri oamenii s-ar putea sa primeasca de mai multe ori aceeasi ¸ scrisoare. ˆ ˆ ˘ ˘ Intrucat unora nu le prea place sa citeasca scrisori lungi venite de ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ la straini, ar fi mult mai ıntelept sa ıntocmesti ¸ ¸ scrisori scurte. Daca ˘ ˆ este prea lunga, scrisoarea ta l-ar putea plictisi pe destinatar ınainte ˘ ˆ de a o fi terminat de citit. Ar fi bine sa anexezi o invitatie ¸ cu ıntruni˘ rile de la Sala Regatului, sau chiar si ¸ un tract, o brosur ¸ a sau un nu˘ ˘ ˘ ˘ mar al revistei Turnul de veghere ori Treziti-v ¸ a! Ai putea sa explici ca aceste publicatii ¸ pot fi furnizate cu regularitate, la cerere. Ori cere-i ˘ ˘ ˆ permisiunea sa-l vizitezi acasa pentru a vorbi mai pe ındelete despre ˆ subiectul ın discutie. ¸ ˆ ˘ Cateva sugestii cu privire la forma ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Uita-te la modelul de scrisoare alaturat. Observa ca: 1) este scrisa ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ıngrijit, nu dezordonat, 2) ın cazul ın care plicul s-ar rataci, destinatarul va avea totusi ¸ numele si ¸ adresa expeditorului, 3) scopul scrisoˆ rii este specificat simplu si direct ın primul paragraf, 4) fiecare idee ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ principala este prezentata ıntr-un paragraf nou si, ¸ 5) avandu-se ın ve˘ ˘ dere scopul, scrisoarea nu este nici prea familiara, nici prea oficiala.

O scrisoare cu caracter mai oficial, cum este cea pe care secretarul ˘ ˘ congregatiei o trimite Filialei, trebuie sa contin ¸ ¸ a data, numele congregatiei, precum si ¸ ¸ numele si ¸ adresa secretarului. Mai trebuie preci˘ ˆ zate si ¸ careia ıi este ex¸ numele si ¸ adresa persoanei sau ale organizatiei ˘ ˘ ˘ ˘ pediata scrisoarea. Urmeaza apoi o formula de salut corespunzatoare. ˆ ˆ ˘ ˆ In ıncheierea scrisorii, deasupra semnaturii apar, ın unele limbi, forˆ ˘ mule de ıncheiere de genul „Al dumneavoastra . . .“ sau „Cu sinceri˘ ˘ ˘ ˆ ˘ tate . . .“. Semnatura propriu-zisa trebuie scrisa de mana. ˆ ˘ Indiferent cui ıi scrii, fii atent la ortografie, gramatica, punctuatie ¸ ˆ si, la aspect; aceste elemente pot conferi demnitate scri¸ ¸ bineınteles, ˆ sorii tale si ¸ mesajului pe care ea ıl transmite. ˘ ˆ ˘ ˘ Pe plic trebuie scrisa ıntotdeauna o adresa, de preferint¸ a adresa ta. ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ In cazul ın care nu consideri ıntelept sa-ti¸ scrii adresa personala cand ¸

˘ Cum sa comunici prin intermediul scrisorilor

˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ depui marturie prin scrisori unor straini, ıntreaba-i pe batrani daca ˘ ˘ sunt de acord sa treci adresa Salii Regatului. Adresa Filialei nu trebu˘ ˘ ˆ ie folosita niciodata ın acest scop, deoarece s-ar transmite falsa idee ˘ ˘ ˘ ˘ ca scrisoarea a fost trimisa de Filiala, ceea ce ar crea confuzie. Daca ˘ ˘ ˆ la expeditor nu este specificata nici o adresa, iar ın plic este introdu˘ ˘ ˘ sa literatura, s-ar putea crede ca Filiala este cea care a expediat scrisoarea. ˘ ˘ ˘ ˘ Asigura-te ca scrisoarea a fost timbrata corespunzator, mai ales da˘ ˘ ˘ ca ai introdus si ¸ literatura. Daca timbrul pus este de o valoare mai ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ mica, destinatarul va trebui sa plateasca o suprataxa, ceea ce ar stir¸ bi valoarea mesajului transmis. ˘ ˆ ˘ Nu uita ca, ın multe t¸ ari, pretul ¸ ˆ ˘ unei scrisori ın care este inclusa Ioana Rotaru ˘ ˘ o brosur ¸ a sau o revista este mai Str. Matei Corvin nr.14 ˆ mare decat al unei scrisori simMun. Brasov, cod 34221 ¸ Jud. Brasov ple. ¸ Un ton potrivit ˘ Dupa ce termini de redactat o scrisoare, citeste-o pentru a-i ana¸ ˘ liza continutul.

Cum suna? Prie¸ ˆ tenos, plin de tact? In relatiile ¸ interpersonale iubirea si ¸ amabi˘ litatea sunt calitati¸ demne de ˘ dorit (Gal. 5:22, 23). Daca sesizezi cumva un ton distant sau o ˘ nuant¸ a de pesimism, reformulea˘ za ideile.

O scrisoare poate ajunge acolo unde tu nu ai acces si ¸ este un inˆ strument important ın minister. ˆ ˆ Intrucat scrisoarea este cartea ta ˘ de vizita, fii foarte atent la conti¸ nutul, forma si ¸ tonul ei. Ea poate fi exact lucrul de care are nevoie un suflet sensibil pentru a ˘ pasi ¸ sau pentru a persevera pe calea vietii. ¸

Brasov, 1 iunie 2002 ¸ ˘ ˘ Stimata doamna Georgescu, ˆ Eu si ¸ meu locuim ın acelasi ¸ sotul ¸ cartier cu dum˘ ˆ ˆ ˘ ˘ neavoastra. Intrucat nu am reusit ¸ sa va vorbim perˆ ˘ ˘ ˘ sonal, ne-am gandit sa va transmitem prin aceasta ˆ scrisoare cateva informatii ¸ importante, dintre care ˆ ˘ unele sunt cuprinse ın tractul alaturat. ˘ ˘ Avem privilegiul sa participam la o activitate vo˘ ˘ ˘ ˆ ˘ luntara care se desfasoar a ın peste 200 de t¸ ari. Noi ¸ punem la dispozitia ¸ oamenilor un program menit ˘ ˘ ˆ ˘ a-i ajuta sa afle raspunsuri biblice la ıntrebari imˆ ˘ ˆ portante, cum ar fi: De ce ımbatranim si ¸ murim? ˘ ˘ Care este scopul vietii?

Cum putem gasi adevarata ¸ fericire? ˘ ˘ Noi participam la aceasta activitate deoarece le ˘ dorim cu adevarat binele vecinilor nostri.

Lucrarea ¸ ˘ ˘ ˆ noastra nu are caracter comercial. Speram ca ın ˘ ˘ ˘ scurta vreme sa putem sta de vorba personal. Nu ezi˘ tati¸ sa ne contactati¸ la adresa de mai sus.

Cu sinceritate, ˘ [Semnatura]

73

˘ Fa progrese ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ CAND ınveti¸ sa aplici principiile biblice, ıncepi sa-ti¸ schimbi ıncetul ˆ ˆ cu ıncetul modul de gandire, de vorbire si ¸ de comportare. Multe din˘ ˘ ˆ ˆ tre aceste schimbari le-ai facut chiar ınainte de a te ınscrie la Scoala ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ de Minister Teocratic. Apoi ai progresat pana acolo ıncat ti-ai dedicat ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ viata lui Iehova.

Inseamn a ıns a c a nu mai trebuie s a faci progrese?

In ¸ ˆ ˆ nici un caz! Botezul nu este decat ınceputul. ˘ ˆ ˆ Discipolul Timotei slujea deja ca batran crestin cand Pavel i-a spus ¸ ˘ ˘ sa ‘mediteze’ la sfaturile pe care i le daduse si ¸ la privilegiile de servi˘ ˘ ciu ce-i fusesera acordate, cu alte cuvinte sa fie „absorbit“ de aceste ˘ ˘ lucruri, pentru ca ‘progresul sau sa fie evident pentru toti’ ¸ (1 Tim. ˘ ˘ ˘ 4:12–15). Indiferent ca faci primii pasi ¸ pe calea adevarului sau ca esti ¸ ˘ ˘ ˘ crestin cu experient¸ a, trebuie sa fii dornic sa faci progrese. ¸ ˘ ˘ Cunostin t¸ a si ¸ ¸ schimbari ˆ ˘ ˘ ˘ In Efeseni 3:14–19 citim ca apostolul Pavel s-a rugat ca tovarasii ¸ sai ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ crestini ‘sa fie pe deplin capabili sa ınteleag a . . . care este latimea si ¸ ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ lungimea si ın al timea si ad ancimea’ adev arului.

Din acest motiv, Isus ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ a dat daruri sub forma de oameni care sa instruiasca, sa ıntareasca si ¸ ˘ ˆ sa redreseze congregatia. ¸ Meditarea cu regularitate la Cuvantul inspiˆ ˘ ˆ ˘ ˘ rat al lui Dumnezeu si ¸ ındrumarea oferita de ınvat¸ atorii cu experien˘ ˘ t¸ a ne vor ajuta „sa crestem“ spiritualiceste.

— Ef. 4:11–15. ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ Aceasta crestere pretinde sa ne ‘ınnoim ın forta ¸ care ne activeaza ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ mintea’. Inseamna cultivarea unei dispozitii ¸ mentale asemanatoare ˘ ˆ aceleia avute de Dumnezeu si mo¸ de Cristos. Pretinde sa ne ınsusim ¸ ˆ ˆ ˘ dul lor de gandire pentru ‘a ımbraca noua personalitate’ (Ef. 4:23, 24). ˆ ˘ ˘ Cand studiezi Evangheliile, consideri aceste dari de seama asupra vieˆ ˘ ˘ tii ¸ lui Cristos drept o sursa de exemple demne de urmat? Incerci sa ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ gasesti ¸ lui Isus pe care sa te stra¸ anumite trasaturi ale personalitatii ˘ duiesti ¸ — 1 Pet. 2:21. ¸ sa le imiti? ˘ Subiectele tale de conversatie ¸ pot oglindi progresul pe care l-ai faˆ ˘ ˆ ˘ cut ın aceasta directie. ¸ Cei ce-au ımbracat noua personalitate nu vor˘ besc fatarnic, injurios, obscen sau critic, ci folosesc un limbaj „bun ¸ ˘ ˘ pentru a zidi . . . ca sa le comunice ascultatorilor ce este favorabil“ ˆ (Ef. 4:25, 26, 29, 31; 5:3, 4; Iuda 16). Cuvintele pe care le folosesc ın 74

˘ Fa progrese

ˆ ˘ ˘ ˘ particular sau la ıntrunirile congregatiei demonstreaza ca adevarul ¸ le-a transformat viata. ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ O alta dovada de progres este si ¸ faptul ca nu mai esti ¸ ‘aruncat ın ˘ ˆ ˆ ˆ toate partile ca de valuri si ¸ ¸ purtat ıncoace si ¸ ıncolo de orice vant de ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ınvat¸ atura’ (Ef. 4:14). Cum reactionezi, de exemplu, cand lumea te ¸ ˘ ˘ bombardeaza cu idei, teorii si ¸ divertismente noi? Esti ¸ tentat sa iei din ˘ ˘ timpul alocat responsabilitatilor spirituale si ¸ ¸ sa te ocupi de astfel de ˘ ˆ lucruri? Aceasta atitudine ti-ar putea ıncetini progresul spiritual. Asa¸ ¸ ˆ ˘ ˘ dar, este mai ıntelept sa rascumperi timpul pentru obiective spiritua¸ le! — Ef. 5:15, 16. ˘ ˘ Si ¸ poate fi un indiciu al progresului tau spi¸ atitudinea fat¸ a de altii ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ritual. Ai ınvatat ¸ sa fii ‘plin de o tandra compasiune, iertandu-i cu marinimie’ pe fratii ¸ si ¸ pe surorile tale? — Ef. 4:32. ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Vei demonstra ca faci progrese daca ın congregatie, a, ¸ acasa, la scoal ¸ ˆ ˘ ˆ ın locurile publice si ¸ la munca te vei comporta asa ¸ cum ıi place lui ˘ ˆ ˆ Iehova (Ef. 5:21—6:9). Daca ın toate aceste situatii ¸ vei manifesta cat ˘ ˘ mai multe calitati¸ divine, progresul tau va fi observat si ¸ ¸ de altii.

Folosesteti ¸ ¸ darurile ˆ Iehova ne-a ınzestrat pe fiecare cu talente si ¸ aptitudini. El se asteap¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ta ca noi sa le folosim spre binele altora astfel ıncat sa-si ¸ poata mani˘ ˘ ˆ festa prin noi bunatatea nemeritata. In acest sens, apostolul Petru a ˆ ˘ ˆ ˘ scris: „In masura ın care fiecare a primit un dar, folositi-l, slujindu-va ¸ ˘ ˘ unii altora ca administratori excelenti¸ ai bunatatii ¸ nemeritate a lui Dumnezeu“ (1 Pet. 4:10). Tu cum te folosesti de darurile tale? ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ Iata cum ısi „Daca cineva vorbeste, ¸ ¸ continua Petru rationamentul: ¸ ˘ ˘ sa vorbeasca ca si sacre ale lui Dumnezeu“ (1 Pet. ¸ ¸ cum ar fi declaratiile ˘ ˘ 4:11). Acest verset ne arata ca, pentru a-i aduce glorie lui Iehova, avem ˆ ˆ responsabilitatea de a vorbi ın armonie cu Biblia. Si ¸ felul ın care vor˘ bim ar trebui sa-l glorifice pe Iehova. Instruirea pe care o primesti ¸ la ˘ Scoala de Minister Teocratic te poate ajuta sa-ti¸ folosesti ¸ ¸ darurile penˆ tru a-l onora pe Iehova prin sprijinul pe care li-l acorzi altora. Avand ˆ ˘ ın vedere acest obiectiv, cum ai putea sa-ti¸ estimezi progresul pe care-l ˘ faci la scoal a? ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ In loc sa te evaluezi ın functie ¸ de cate calitati¸ oratorice apar bifate ˆ ˘ ˆ ˆ pe fisa cat ¸ de tema repartizata, gandeste-te ¸ ta de sfaturi sau ın functie ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ de mult te-a ajutat instruirea primita sa-ti¸ ımbunatate ¸ sti ¸ calitatea

75

76

˘ Fa progrese

ˆ ˘ ˆ ˘ jertfei de lauda pe care i-o aduci lui Iehova. Intrucat scoala ne prega¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ teste ¸ sa fim mai eficienti¸ ın serviciul de teren, ıntreaba-te: „Ma pre˘ ˘ ˘ ˆ gatesc eu realmente pentru ceea ce urmeaza sa spun ın lucrare? Am ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ınvatat ¸ sa manifest interes fat¸ a de cei carora le depun marturie? Am ˘ ˆ ˘ ˘ pus bazele unei vizite ulterioare lasand deschisa calea spre urmatoa˘ ˆ ˘ ˘ ˘ rea vizita printr-o ıntrebare la care va trebui sa raspund? Daca studiez ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ cu cineva, ma straduiesc sa-mi ımbunatatesc calitatile de ınvat¸ ator ¸ ¸ pentru a atinge inima elevului?“ Nu-ti¸ evalua progresul doar prin prisma privilegiilor de serviciu care ˘ ˘ ti¸ se acorda. Progresul tau nu este reflectat de privilegiile de serviciu ˆ ˘ primite, ci de modul ın care te achiti¸ de ele. Daca ai primit sarcina ˆ ˘ ˘ de a preda, ıntreaba-te: „Am folosit efectiv arta predarii? Am dezvolˆ ˆ ˆ ˘ tat ın asa ¸ viata ¸ celor ce m-au as¸ fel materialul ıncat sa fi influentat cultat?“ ˆ Indemnul de a ne folosi bine darurile presupune si ¸ ¸ a lua initiativa. ˆ ˘ ˆ Iei initiativa de a merge ımpreuna cu altii ¸ ¸ ın serviciul de teren? Cauti¸ ocazii de a-i ajuta pe acei membri ai congregatiei ¸ care sunt noi, tineri ˘ ˘ ˘ sau infirmi? Te oferi sa faci curatenie la Sala Regatului sau sa dai o ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ mana de ajutor cu ocazia congreselor? Faci din cand ın cand pionie˘ ˆ rat auxiliar? Ai fi dispus sa slujesti ¸ ca pionier regular sau ıntr-o con˘ ˘ gregatie ¸ care are mai mare nevoie de ajutor? Daca esti ¸ frate, te stra˘ duiesti biblice trasate pentru slujitorii minis¸ ¸ sa corespunzi cerintelor ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ teriali si ¸ de a te oferi sa dai o mana de aju¸ pentru batrani? Dispozitia ˘ ˘ tor sau de a accepta anumite responsabilitati¸ dovedeste ¸ ca faci progrese. — Ps. 110:3.

Rolul experientei ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ Daca, din cauza lipsei de experient¸ a, simti¸ ca nu poti¸ face atat cat ˆ ˆ ˆ ai dori, nu te descuraja. Cuvantul lui Dumnezeu ıl poate face „ınte¸ ˘ lept pe cel lipsit de experient¸ a“ (Ps. 19:7, NW; 119:130; Prov. 1:1–4). ˆ ˆ ˘ Aplicand sfaturile biblice, vom beneficia de ıntelepciunea perfecta a ¸ ˘ ˆ lui Iehova, care este mult mai pretioas a decat cunostin ¸ ¸ pe care o ¸ ta ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ acumulam prin experient¸ a proprie. Intr-adevar, daca facem progrese ˆ ˆ ˘ ˘ ın serviciul adus lui Iehova, vom castiga o bogata experient¸ a. Cum o ¸ putem folosi spre binele nostru? ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ Intrucat trecem prin diverse situatii ¸ ın viat¸ a, am putea fi tentati¸ sa ˆ ˘ ˘ spunem ın sinea noastra: „Am mai trecut prin asta. Stiu cum sa pro¸ ˆ cedez“. Dar am urma astfel calea ıntelepciunii?

Proverbele 3:7 ne ¸

˘ Fa progrese

˘ ˆ avertizeaza: „Nu te socoti singur ıntelept“.

Desigur, experienta ¸ ¸ ar tre˘ ˘ ˆ ˘ bui sa ne ajute sa ıntelegem mai bine factorii ce determina diverse si¸ ˘ ˘ ˘ tuatii.

Dar, dac a progres am spiritualice ste, experienta ¸ ¸ ar trebui sa ne ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ sadeasca ın minte si ¸ ın inima convingerea ca, pentru a reusi ¸ ın viat¸ a, ˆ ˘ avem nevoie de binecuvantarea lui Iehova. Vom demonstra ca pro˘ ˘ ˆ gresam daca vom apela cu promptitudine la Iehova pentru ındrumaˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ re, evitand sa fim prea ıncrezatori ın fortele proprii. In plus, fiind con¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ vinsi ¸ ca nimic nu se poate ıntampla fara permisiunea lui si ¸ cultivand ˘ ˘ ˘ o relatie ¸ apropiata si ¸ sincera cu Tatal nostru ceresc, vom reusi ¸ cu ade˘ ˘ varat sa facem progrese. ˘ ˘ ˆ Continua sa ınaintezi Desi uns, matur spiritualiceste, apostolul Pavel a recu¸ era crestin ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ noscut ca trebuia sa continue sa ınainteze pentru a-si via¸ ¸ atinge tinta: ta ¸ (Filip. 3:13–16). Dar tu, spre ce tinzi? ˆ ˆ Cat de mult ai progresat? Pentru a-ti¸ evalua ın mod realist progreˆ ˘ ˆ ˆ sul, analizeaza-te: Ti-ai ınsusit ¸ ¸ ıntru totul noua personalitate? In ce ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ masura te supui suveranitatii ¸ lui Iehova? Esti ¸ dispus sa te folosesti ¸ fara ˆ rezerve de darurile cu care ai fost ınzestrat pentru a-i aduce onoare ˆ ˆ ˘ Creatorului? Intrucat beneficiezi de instruirea oferita la Scoala de Mi¸ ˘ ˆ nister Teocratic, ar trebui sa demonstrezi tot mai mult prin felul ın ˘ ˆ ˘ ˆ care vorbesti ınsusit ¸ ¸ si ¸ predai ca ti-ai ¸ acele calitati¸ pe care Cuvantul ˘ ˆ ˘ lui Dumnezeu pune mare accent. Concentreaza-te ın permanent¸ a ˘ asupra acestor indici ai progresului. Tine cont de ei, si ¸ ¸ progresul tau nu va trece neobservat.

CARE SUNT OBIECTIVELE TALE SPIRITUALE? Care sunt obiectivele realiste pe care ti¸ le-ai propus pentru anul viitor?

1.

2. ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ La ce obiective pe termen lung aspiri atat de mult ıncat esti ¸ hotarat sa le atingi? Enumera-le!

1.

2.

3.

77

Curs de dezvoltare ˘ ˘ ˆ a aptitudinilor de orator si ¸ de ınvat¸ ator ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ INDIFERENT ca esti ¸ tanar sau ın varsta, barbat sau femeie, acest curs te ˘ ˘ ˘ ˘ va ajuta sa te exprimi mai corect si¸ sa predai cu mai multa eficient¸ a ˆ Cuvantul lui Dumnezeu. ˘ ˆ Supraveghetorul Scolii de Minister Teocratic le repartizeaza celor ın¸ ˘ ˘ ˘ scrisi¸ la scoal a anumite teme. Pe urmatoarele trei pagini vei gasi fisa ¸ ¸ per˘ ˘ sonala de sfaturi oratorice. Numerele din dreptul calitatilor oratorice de ¸ ˘ ˘ ˆ pe fis¸ a corespund lectiilor de pe urm atoarele pagini.

Aceste lectii ¸ ¸ ıti¸ ex˘ ˘ ˘ ˆ plica ce trebuie sa faci pentru a stapani diverse elemente de oratorie si¸ ˘ ˘ ˆ ˘ de predare si¸ te ajuta sa ıntelegi importanta ¸ ¸ lor. Vei gasi, de asemenea, ˆ ˘ ˆ ındrumari utile asupra modului ın care poti¸ aplica sugestiile primite. ˘ ˘ ˘ Benzile de culori de pe fis¸ a indica ce aspecte oratorice se preteaza la: ˆ ˆ ˘ 1) o citire ınaintea unui auditoriu, 2) o demonstratie ¸ ıntre doua sau mai ˆ multe persoane sau 3) o expunere ınaintea congregatiei.

Supraveghe¸ ˆ ˘ ˘ torul scolii ıti¸ va spune ce calitate oratorica va trebui sa aprofundezi. ¸ ˘ ˘ ˘ Este preferabil sa te concentrezi doar asupra unei sugestii odata. Daca ˆ vei face exercitiile recomandate la sfarsitul lectiei ¸ ¸ ¸ pe care o ai de stu˘ ˘ diat, vei progresa mai repede. Dupa ce vei demonstra ca ai aplicat bine ˘ ˆ ˘ sfaturile din lectia ¸ respectiva, consilierul ıti¸ va indica o alta calitate ora˘ ˘ torica pe care sa o aprofundezi. ˘ ˘ Daca tema repartizata este o demonstratie, ¸ ai nevoie de un cadru. La ˘ ˘ ˆ pagina 82, vei gasi o lista cu cateva sugestii de cadru, dar nu trebuie ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sa te limitezi la ele. Ca sa castigi experient¸ a, consilierul ar putea sa-ti¸ re¸ ˆ ˘ ˘ comande el ınsusi¸ un anumit cadru sau te va lasa sa-ti¸ alegi singur unul. ˘ ˘ ˘ Daca vei citi aceasta carte si¸ vei efectua exercitiile aferente, chiar daca ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ nu ai de pregatit o tema, vei progresa mai rapid. Incearca sa parcurgi ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ cate o lectie ¸ ın fiecare saptamana. ˘ ˆ Chiar daca esti de Minister Teocratic si¸ ¸ ınscris de multi¸ ani la Scoala ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ predici vestea buna de multa vreme, mai poti¸ sa faci ımbunatatiri.

Stra¸ ˘ ˆ ˘ duieste-te sa tragi cat mai multe foloase din instruirea oferita la Scoala ¸ ¸ de Minister Teocratic!

78

DATA ˆ INCEPERII

EXPUNERE

DEMONSTRATIE ¸

CITIRE

˘ (Numarul lectiei) ¸

˘ 1 Citire corecta ˘ 2 Articulare clara ˘ 3 Pronun ¸tie corecta 4 Cursivitate 5 Pauze adecvate ˘ 6 Accentuare corespunzatoare 7 Accentuarea ideilor principale 8 Volum adecvat 9 Modula ¸tie 10 Entuziasm ˘ ˘ 11 Caldura ¸si sentiment ˘ 12 Gesturi ¸si mimica 13 Contact vizual 14 Naturale ¸te ˆ 15 Aspect ıngrijit ˘ 16 Siguran ¸ta de sine 17 Folosirea microfonului ˆ 18 Folosirea Bibliei ın argumentare

79

EXERCITII ¸

˘ ˘ FIS¸ A PERSONAL A DE SFATURI ORATORICE

DATA ˘

O FINALIZARII

DATA ˆ INCEPERII

EXPUNERE

DEMONSTRATIE ¸

˘ (Numarul lectiei) ¸

ˆ ˘ 19 Incurajeaza folosirea Bibliei ˘ 20 Introducerea eficienta a textelor biblice ˘ 21 Citirea ¸si accentuarea corecta a textelor biblice ˘ 22 Aplicarea corecta a textelor biblice 23 Eviden ¸tierea valorii practice 24 Alegerea cuvintelor 25 Folosirea schi ¸tei ˘ 26 Dezvoltarea logica a materialului ˘ 27 Expunere libera 28 Ton de conversa ¸tie 29 Calitatea vocii ˘ 30 Interes fa ¸ta de interlocutor ˘ 31 Respect fa ¸ta de al ¸tii ˘ 32 Exprimare convingatoare 33 Tact ¸si fermitate ˆ 34 Incurajator ¸si pozitiv 35 Repeti ¸tie pentru accentuare 36 Dezvoltarea temei

80

EXERCITII ¸

˘ ˘ FIS¸ A PERSONAL A DE SFATURI ORATORICE

DATA ˘

O FINALIZARII

DATA ˆ INCEPERII

EXPUNERE

DEMONSTRAT¸ IE

˘ (Numarul lectiei) ¸

37 Eviden ¸tierea ideilor principale 38 Introduceri care trezesc interesul ˆ ˘ 39 Incheiere eficienta 40 Exactitatea afirma ¸tiilor ˘ 41 Expunere clara ˘ 42 Prezentare instructiva 43 Folosirea materialului indicat ˘ ˆ ˘ 44 Folosirea eficienta a ıntrebarilor ˘ 45 Ilustrari ¸si exemple instructive ˘ 46 Ilustrari inspirate din situa ¸tii obi ¸snuite ˘ 47 Folosirea eficienta a mijloacelor vizuale 48 Ra ¸tionamente logice ˘ 49 Argumente convingatoare 50 Sensibilizarea inimii ˘ 51 Calcularea ¸si repartizarea judicioasa a timpului ˆ 52 Indemnuri eficiente ˆ ˆ ˘ 53 Incurajarea ¸si ıntarirea auditoriului

81

EXERCITII ¸

˘ ˘ FIS¸ A PERSONAL A DE SFATURI ORATORICE

DATA ˘

O FINALIZARII

Foloseste ¸ diverse cadre

ˆ ˘ ˘ Cand prezin ¸ti la Scoala deˆ Minister Teocratic o tema sub forma de demonstra ¸tie, po ¸ti folosi ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ oricare dintre aceste cadre. Incearca sa nu folose ¸sti de doua ori acela ¸si cadru ınainte de a le fi ˘ ˆ ˘ epuizat pe toate cele adecvate teritoriului congrega ¸tiei tale. Noteaza ın spa ¸tiul prevazut data la care ai folosit fiecare cadru.

Data la care l-ai folosit

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

29.

30.

˘ ˆ ˘ O prezentare din casa ın casa ˘ Depasirea unei obiectii ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ O prima vizita ulterioara la cineva care a manifestat interes ˘ Demonstrezi cum se tine un studiu biblic la vizita initial ¸ ¸ a Studiu biblic cu cineva care nu citeste ¸ bine Studiu biblic cu un elev avansat ˆ ˆ ˘ ˆ Incurajand un elev cu care studiezi sa participe la ıntruniri ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ Cum poti¸ sa-l ındemni pe cel cu care studiezi Biblia sa puna ın practica anumite sfaturi biblice ˘ Te pregatesti ¸ pentru lucrare cu un proclamator nebotezat ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ Indemn de a citi Biblia, dand cateva sugestii sau aratand foloasele pe care ˘ le putem trage din citirea unei anumite car ti¸ biblice ˘ Depunere de marturie la telefon sau la interfon ˘ ˘ Participare la marturia stradala ˘ ˘ ˆ Marturie la piat¸ a sau ın alte zone comerciale ˘ ˘ ˆ ˘ Marturie informala ıntr-o sala de asteptare ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ Marturie informala ıntr-un mijloc de transport ın comun ˘ ˆ Depunere de marturie ıntr-un cadru obisnuit ¸ ˘ Depunere de marturie unui vecin ˆ ˘ ˘ Discutand despre convingerile tale cu o ruda care nu e Martora ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Impartasinduti¸ convingerile unui coleg de munca sau de scoal a ¸ ¸ ˘ Depunere de marturie unui profesor, unui patron sau unui functionar local ¸ ˘ Depunere de marturie unui medic, unui avocat sau unor persoane de alte profesii ˘ Depunere de marturie cuiva care nu vorbeste ¸ bine limba ta Conversatie ¸ cu un ateu sau cu un agnostic ˘ Depunere de marturie unui animist, unui budist, unui catolic, unui hindus, ˘ unui evreu, unui musulman, unui protestant sau cuiva de o alta religie ˘ ˆ Cum colaboreaza doi vestitori ın cadrul programului ˆ ˘ „Pionierii ıi ajuta pe altii“ ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ O discutie ıntre un p arinte si¸ copilul sau ori ıntre un tanar si¸ fratele lui ¸ de corp ˆ ˆ ˘ ˘ Incurajand pe baza Bibliei o persoana bolnava ˆ ˘ Folosind Scripturile ın serviciul de teren pentru a consola o persoana ˘ ˆ ˘ deprimata sau ındoliata ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ O persoana mai ın varsta da sfaturi unui tanar ˆ Alt cadru adecvat zonei ın care locuiesti ¸

82

˘ CITIRE CORECTA

˘ Ce trebuie sa faci? ˘ Citeste ¸ cu voce tare exact ceea ce este scris. Nu sari cuvinte ˆ ˘ sau silabe si¸ nu citi altceva decat este scris. Pronunt¸ a corect cuvintele. Tine cont de punctuatie ¸ ¸ si¸ de semnele diacritice. ˘ ˘ SCRIPTURILE spun ca Dumnezeu doreste ¸ ca oameni de tot felul „sa ajun˘ ˘ ˘ ˘ ga la o cunostin ¸ t¸ a exacta a adevarului“ (1 Tim. 2:4). Prin urmare, do˘ ˘ ˘ rinta ¸ noastra de a transmite cu fidelitate cunostin ¸ biblica ar trebui sa ¸ ta ˆ se reflecte ın modul nostru de citire. ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ Este important ca atat tinerii, cat si ¸ cei ın varsta sa poata citi bine cu ˆ ˘ voce tare din Biblie si ¸ din publica ¸tiile care o explica. In calitate de Martori ai lui Iehova, noi avem responsabilitatea de ˘ IMPORTANTA a le transmite altora cunostin ¸ ¸ta despre Iehova si ¸ ¸ despre cai˘ ˘ ˆ ˘ ˘ le lui. Adeseori, aceasta activitate ne pretinde sa citim ınainCitirea corecta si¸ atenta ˆ a unui text este un element tea unei persoane, a unui grup sau ın familie. La Scoala de ¸ ˆ ˆ esential ¸ ın transmiterea Minister Teocratic, to ¸ti — fra ¸ti si ¸ surori, tineri si ¸ varstnici unei cunostin ¸ te ¸ biblice ˘ ˘ ˆ ˘ — au posibilitatea sa primeasca sfaturi pentru a-si ¸ ımbunaexacte. ˘ ta ¸ti deprinderile de citire. ˘ ˘ ˆ ˆ Indiferent ca ne aflam ınaintea unei persoane sau ınain˘ ˘ tea congrega ¸tiei, citirea Bibliei trebuie privita cu toata serio˘ ˆ zitatea. Biblia este inspirata de Dumnezeu. Mai mult decat ˆ ˆ ˘ atat, „cuvantul lui Dumnezeu este viu si ¸ exercita putere . . . si ¸ este ca˘ ˘ ˆ ˆ pabil sa discearna gandurile si ¸ inten ¸tiile inimii“ (Evr. 4:12). Cuvantul ˘ ˘ ˘ lui Dumnezeu con ¸tine o cunostin ¸ta nepre ¸tuita pe care nu o gasim ni¸ ˘ ˘ caieri altundeva si pe singurul Dumnezeu ¸ ne poate ajuta sa-l cunoastem ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ adevarat, sa cultivam rela ¸tii stranse cu El si ¸ sa facem fa ¸ta cu succes proˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ blemelor vie ¸tii. In plus, ne arata cum putem dobandi via ¸ta eterna ın lu˘ ˘ ˘ ˘ ˆ mea noua a lui Dumnezeu. Sa ne straduim, asadar, sa citim cat mai bine ¸ din Biblie! — Ps. 119:140; Ier. 26:2.

Cum putem citi corect. Calitatea unei citiri depinde de mai mul ¸ti ˘ factori. Primul ar fi corectitudinea. Aceasta presupune sa citim exact ce ˘ ˘ ˘ ˘ este scris. Ai grija sa nu sari cuvinte, sa nu le trunchiezi si ¸ sa nu le confunzi cu altele. ˘ ˆ Pentru a putea citi corect cuvintele, trebuie sa ın ¸telegi bine contexˆ ˘ ˘ ˆ ˘ tul. Dobandirea unei bune pronun ¸tii necesita o pregatire sarguincioasa.

83

1

84

˘ Citire corecta ˘ ˘ ˘ Apoi, pe masura ce te vei deprinde sa cuprinzi cu privirea mai multe cu˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ vinte deodata si ¸ sa ın ¸telegi cum se ınlan ¸tuie ideile, vei ajunge sa citesti ¸ mai bine.

Punctuatia ale limbii ¸ si ¸ ¸ semnele diacritice sunt elemente esentiale ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ scrise. Punctuatia ı ti indic a unde anume s a faci o pauz a, c at de lunga ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ trebuie sa fie aceasta sau daca este necesara o inflexiune a vocii. In une˘ ˘ le limbi, daca nu citesti ¸ ceruta de semnele de punctuatie, ¸ ¸ cu intonatia ˘ ˆ ˆ ˘ poti¸ sa transformi o ıntrebare ıntr-o afirmatie ¸ sau chiar sa denaturezi ˆ sensul frazei. Evident, rolul punctuatiei ¸ este ın general strict gramatical. ˆ ˘ ˘ In multe limbi este imposibil sa citesti ¸ cont de sem¸ corect daca nu tii ˆ ˆ nele diacritice, atat de cele grafice, cat si ¸ de cele cerute de context. Aces˘ ˘ ˘ te semne modifica valoarea fonetica a literei pe care o marcheaza. Fami˘ ˆ ˆ liarizeaza-te bine cu modul ın care sunt folosite ın limba ta semnele de ˘ punctuatie ¸ si ¸ cele diacritice, pentru ca ele sunt cheia unei citiri expresi˘ ˘ ve. Nu uita ca obiectivul tau este acela de a comunica idei, nu de a rosti cuvinte. ˘ ˘ ˘ Daca vrei sa-ti¸ dezvolti¸ deprinderea de a citi corect, trebuie sa exerˆ ˘ ˆ ˘ sezi. Citeste ¸ de mai multe ori un paragraf, pana cand vei reusi ¸ sa nu mai ˘ ˘ ˘ ˘ faci nici o greseal ¸ a. Treci apoi la paragraful urmator. Dupa aceea, stra˘ ˆ ˘ ˘ duieste-te sa citesti ¸ ¸ mai multe pagini, avand grija sa nu omiti¸ cuvinte, ˘ ˘ ˘ sa nu le repeti¸ si ¸ sa nu le citesti ¸ gresit. ¸ Dupa ce ai parcurs toate aceste

PUNCTUATIA ¸ ˘ ˘ ˘ Punctul (.) marcheaza o pauza mai lunga. ˘ ˘ ˘ Virgula (,) marcheaza de obicei o pauza mai scurta, ˆ indicand o fragmentare a textului. ˘ ˘ ˘ Punctul si¸ virgula (;) marcheaza o pauza mai mica ˆ ˘ ˆ decat cea redata prin punct, dar mai mare decat cea ˘ ˘ redata prin virgula. ˘ ˘ Doua puncte (:) anun ¸ta o enumerare sau un citat; ˘ ˘ ˘ ˘ ele marcheaza totodata o pauza, care nu schimba ˆ ˘ ınsa modula ¸tia. ˘ ˘ ˘ ˘ Semnul exclamarii (!) marcheaza o traire puternica. ˘ ˆ ˘ Semnul ıntrebarii (?) marcheaza de obicei intona ¸tia ˆ ˘ unei fraze interogative, sugerandu- ¸ti ca propozi ¸tia tre˘ buie citita pe un ton ascendent. ˘ ˘ Semnele citarii („. . .“, ‘. . .’ sau «. . .») sugereaza ˘ ca textul reprodus trebuie redat cu pauze (foarte scur-

ˆ te, cand este vorba despre un fragment de text; mai ˆ ˘ ˆ ˘ lungi, cand este vorba despre o fraza ıntreaga). ˘ Cratima (liniu ¸ta de unire si¸ de despar ¸tire) (-) mar˘ ˆ ˘ ˘ cheaza rostirea ımpreuna a doua sau mai multe cuvin˘ ˆ ˘ te; grafic, cratima este mai scurta decat linia de pauza. ˘ ˆ ˘ Linia de dialog si¸ de pauza (—) Prima indica ıncepu˘ tul vorbirii fiecarei persoane care ia parte la o conver˘ sa ¸tie, iar a doua delimiteaza cuvinte, propozi ¸tii, fraze ˆ ˘ etc., marcand o u ¸soara schimbare de ton sau de ritm.

Parantezele rotunde ( ) si¸ parantezele drepte [ ] cuprind cuvinte izolate de restul textului, care trebuie citite pe un ton u ¸sor descendent. Notele bibliograˆ fice aflate ıntre paranteze nu trebuie citite. Cuvintele ˆ ˆ ˆ ınchise ın paranteze drepte contribuie la ıntregirea sensului unei propozi ¸tii sau al unei fraze ¸si nu trebuie citite pe un alt ton.

˘ Citire corecta

˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ etape, roaga pe cineva sa te urmareasca ın timp ce citesti ¸ si ¸ sa-ti¸ spuna ˘ daca mai faci greseli. ¸ Unii oameni nu pot citi bine din cauza vederii slabe sau a iluminatu˘ ˘ ˘ ˘ lui necorespunzator. Daca acesti ¸ ei ar ajunge, fara ¸ factori ar fi eliminati, ˆ ˘ ˘ ˘ ındoiala, sa citeasca mult mai bine.

Cu timpul, fratii ¸ care sunt buni cititori ar putea fi invitati¸ ˘ ˘ ˆ sa citeasca ın public la studiul de carte al congregatiei ¸ sau la SUGESTII studiul Turnului de veghere. Dar, pentru a te achita cum se ˘ ˘ Prin multe, multe exercitii! ¸ cuvine de aceasta responsabilitate, nu este suficient sa rosSi ¸ prin citirea cu voce tare. testi ¸ corect cuvintele. Pentru a deveni un cititor public capa˘ ˘ ˆ ˘ Roaga pe cineva sa-ti¸ bil, trebuie sa cultivi bune obiceiuri de citire ın particular. ˘ ˘ urmareasca citirea ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ Aceasta ınseamna sa ıntelegi rolul pe care-l are ın fraza fie¸ si¸ sa-ti¸ arate greselile. ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ care cuvant. Nu poti¸ sa sari peste unii termeni si ¸ ˆ ¸ sa ıntelegi C and studiezi personal, ˘ ˆ ˘ totusi ¸ bine mesajul textului. Daca ın locul cuvintelor scrise impune-ti¸ sa citesti ¸ ˘ vei citi altele, sensul frazei va fi denaturat. Acest adevar este cu atentie. ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ valabil chiar si ¸ sea¸ atunci cand citesti ¸ ın gand. Daca nu tii In loc sa citesti ¸ doar ˘ ˆ ˘ ˘ ma de context sau de semnele diacritice, vei citi gresit. cuvinte, ınvat¸ a sa citesti ¸ ¸ Stra˘ ˘ ˆ ˘ grupuri de cuvinte. duieste-te din rasputeri sa ıntelegi semnificatia ¸ ¸ fiecarui ter¸ ˆ ˆ men ın functie ¸ de contextul ın care apare. Fii atent si ¸ la moˆ ˘ ˘ dul ın care punctuatia ¸ determina sensul frazei. Nu uita ca, ˆ ˘ ın general, o idee este redata printr-un grup de cuvinte. Re˘ ˆ ˘ marca-le pentru ca, atunci cand citesti ¸ cu voce tare, sa citesti ¸ grupuri de ˆ ˆ cuvinte — expresii si and ¸ — nu doar cuvinte disparate. Inteleg ¸ ¸ propozitii ˘ clar sensul celor citite, vei putea transmite mai bine cunostin ¸ exacta ¸ ta ˆ ˆ cand vei citi ın public. ˘ ˆ ˘ ˘ Apostolul Pavel i-a scris unui batran crestin cu experient¸ a urma¸ ˘ ˘ toarele: „Continua sa te dedici citirii publice“ (1 Tim. 4:13). Cu sigu˘ ˆ ˆ ˘ ˘ rant¸ a, acesta este un domeniu ın care putem face cu totii ¸ ımbunatatiri. ¸

EXERCITIU: ¸ ˘ ˘ ˘ Dupa ce te-ai pregatit bine, roaga-l pe un prieten sau pe un membru al fa˘ ˘ ˘ ˘ ˆ miliei sa ia Biblia si¸ sa te urmareasca ın timp ce citesti ¸ un fragment din Ma˘ ˘ ˘ ˆ tei, capitolele 5 la 7. Roaga-l sa te opreasca ori de cate ori 1) sari peste un ˆ ˆ ˆ cuvant, 2) citesti ¸ gresit ¸ un cuvant sau ıi schimbi locul ori 3) nu tii ¸ cont de ˆ ˘ ˘ un semn diacritic sau de punctuatie, ¸ care ıti¸ indica o pauza sau o inflexiu˘ ˘ ne. Ar fi bine sa faci acest exercitiu ¸ de doua, trei ori, timp de cel putin ¸ 10 minute.

85

2

˘ ARTICULARE CLARA

˘ Ce trebuie sa faci? ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ Pronunt¸ a cuvintele ın asa de ¸ fel ıncat sa poata fi usor ¸ ıntelese ¸ ˘ auditoriu. Aceasta pretinde: 1) folosirea corecta a organelor ˆ vorbirii si¸ 2) ıntelegerea structurii cuvintelor. ¸ ˘ ˆ PENTRU a comunica eficient, trebuie sa vorbim clar. Oricat de intere˘ ˆ sant sau de important ar fi ce avem de spus, daca nu ne facem bine ınˆ ¸telesi, ¸ mesajul nostru ısi ¸ va pierde din valoare. ˆ Oamenii nu pot fi sensibiliza ¸ti prin cuvinte pe care nu le ın ¸teleg bine. ˘ ˘ Chiar daca cineva are o voce puternica, usor ¸ de auzit, cuvintele lui nu ˘ ˘ vor putea misca inima ascult atorilor daca nu vorbeste ¸ ¸ clar. ˆ ˘ ˘ ˘ E ca si ¸ cum ar vorbi ıntr-o limba straina pe care interlocuIMPORTANTA ¸ ˆ ˘ torul nu o ın ¸telege (Ier. 5:15). Biblia ne aminteste: „Daca ˆ ˘ ¸ Cand articulam corect ˘ ˘ ˘ trompeta da un semnal neclar, cine se va pregati pentru bacuvintele, ne facem bine ˆ ˘ ˘ ıntele talie? Tot asa ¸ si, ¸ iar cei din jur ¸ si ¸ voi, daca prin intermediul limbii nu proˆ ˆ vor lua ın serios ceea nun ¸ta ¸ti vorbe usor ¸ de ın ¸teles, cum se va sti ¸ ce se spune? De ce spunem. ˆ ˆ fapt, ve ¸ti vorbi ın vant“. — 1 Cor. 14:8, 9. ˘ Factori care conduc la o vorbire neclara. Un factor ar ˘ putea fi deschiderea insuficienta a gurii. Rigiditatea mus¸ ˘ chilor maxilarului si mi scarea imperceptibil a a buzelor pot face ca su¸ ¸ ˘ ˆ ˘ netul scos sa fie stins, ınabusit. ¸ ˘ ˘ Si ¸ vorbirea precipitata este greu de urmarit. E ca si ¸ cum ai asculta o ˆ ˆ ˘ ınregistrare la o tura ¸tie mai mare decat cea normala. Auzi cuvintele, dar ˘ ˘ ˘ ˆ fara sa le ın ¸telegi prea bine sensul. ˘ ˘ ˘ Uneori, vorbirea neclara este cauzata de o deficien ¸ta a organelor fo˘ natoare. Dar chiar si ¸ cei ce se confrunta cu astfel de probleme pot face ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ multe ımbunata ¸tiri daca aplica sugestiile din aceasta lec ¸tie. ˆ ˘ ˘ ˘ De obicei ınsa, vorbirea neclara este cauzata de o articulare incorec˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ta a cuvintelor, adica de citirea lor legata, ceea ce ıngreuneaza ın ¸tele˘ ˆ gerea sensului. Problema consta ın omiterea unor silabe sau a unor li˘ ˆ ˆ ˆ tere de baza sau ın nepronun ¸tarea literelor finale. Cand vorbitorul ın˘ ˘ ˘ ˆ ˆ valmase ¸ ste ¸ cuvintele, ascultatorii nu vor ın ¸telege decat anumite idei ˘ ˘ ˘ sau expresii, fiind nevoi ¸ti sa ghiceasca restul. Articularea incorecta a ˘ cuvintelor poate stirbi eficien ¸ta predarii. ¸ 86

˘ Articulare clara

˘ Cum putem articula clar. Unul dintre secretele articularii clare este ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ıntelegerea modului de alcatuire a cuvintelor ın limba materna. In ma¸ ˆ joritatea limbilor, cuvintele sunt formate din silabe. La randul lor, sila˘ ˆ ˘ bele sunt alcatuite din unu sau mai multe sunete rostite ımpreuna. Fie˘ ˆ ˘ ˘ ˆ care silaba ar trebui, ın mod normal, sa se auda ın timpul actului vor˘ ˘ ˘ birii. Totusi, ¸ silabele nu se accentueaza toate la fel. Daca vrei sa ai o ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ dictiune mai buna, ıncearca sa vorbesti ¸ ¸ mai rar si ¸ sa pro˘ ˆ nunti¸ fiecare silaba. La ınceput cuvintele ar putea suna exSUGESTII ˘ ˆ cesiv de exact, dar cu timpul vei ajunge sa dobandesti ¸ o ˘ Pronunt¸ a si¸ citeste ¸ clar ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ vorbire cursiva. Uneori, straduindu-te sa vorbesti ¸ cat mai fiecare cuv ant, articul and ˆ ˘ ˆ fluent, poti¸ ajunge sa rostesti ¸ anumite cuvinte legat. Incearcorect, avand un volum ˘ ˘ ˘ ˘ al vocii adecvat si¸ un ritm ca sa eviti¸ acest lucru, mai ales daca observi ca sensul devimoderat. ne confuz. ˆ ˘ ˆ ˆ Nu ıngaima si¸ nici nu Atentie: ¸ In dorinta ¸ de a articula cat mai bine cuvintele, ai ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ınvalmasi¸ cuvintele astfel putea sa vorbesti ¸ si ¸ sa citesti ¸ excesiv de corect. Ai ınsa grija ˆ ˆ ˘ ıncat auditoriul sa nu ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sa nu ajungi sa te exprimi asa tot timpul, c aci vorbirea ta va ¸ ınteleag a sensul celor ¸ ˘ ˘ ˘ parea afectata si ¸ nefireasca. spuse. ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ In cazul ın care cuvintele suna ınabusit, ¸ capul ¸ ınvat¸ a sa tii Cand vorbesti, capul ¸ tine ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ sus si¸ deschide larg gura. ridicat si ¸ sa ındepartezi barbia de piept. Cand citesti ¸ din Biˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ blie, ıncearca sa o tii ¸ suficient de sus pentru ca atunci cand Invat¸ a sa-ti¸ relaxezi gatul, ˘ ˆ maxilarul, buzele, precum ıti¸ muti¸ privirea de la auditoriu la Biblie sa nu fie nevoie ˆ ˆ ˘ ˆ si¸ muschii faciali si¸ pe cei ¸ decat de o usoar a coborare a ochilor. In felul acesta, vei pu¸ ˆ ai gatului. tea rosti corect cuvintele. ˆ ˘ ˘ Un alt mijloc de a-ti¸ ımbunatati¸ dictiunea este acela de-a ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ınvata ¸ sa fii relaxat. Este bine cunoscut faptul ca ıncordarea muschilor ¸ ˘ ˘ faciali sau a celor ce controleaza respiratia a negativ meca¸ influenteaz ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ nismul vorbirii. Daca esti ¸ ıncordat, legatura armonioasa — si ¸ fireasca, de altfel — dintre minte, organele vorbirii si va fi ¸ ¸ procesul respiratiei ˆ ˘ ıntrerupta. ˘ Pentru a putea raspunde prompt la informa ¸tiile transmise de creier, ˘ muschii maxilarului si ¸ ¸ ai buzelor trebuie sa fie relaxa ¸ti. Buzele trebuie ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sa fie gata sa se deschida si ¸ sa se ınchida repede ca sa poata „finisa“ nu˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ meroasele sunete care se formeaza ın cavitatea bucala si ¸ ın gat. Daca ˆ mandibula si ¸ buzele sunt ıncordate, gura nu se va deschide suficient, iar sunetul va fi rostit printre din ¸ti. Aceasta va duce la o emisiune de ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ sunete ragusite, ınabusite sau neclare. Insa relaxarea maxilarului si ¸ ¸ ¸ a ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ buzelor nu ınseamna neglijen ¸ta fa ¸ta de modul ın care pronun ¸tam cu˘ ˘ vintele. Pentru ca emisia sunetelor sa fie clara, este nevoie de un

87

88

˘ Articulare clara

ˆ echilibru ıntre gradul de relaxare a maxilarului si ¸ deprinderea de a articula corect cuvintele. ˆ Pentru a- ¸ti da seama de modul ın care articulezi cuvintele, ar fi bine ˘ ˆ sa citesti ¸ cu voce tare. Fii foarte atent cum anume ı ¸ti folosesti ¸ minunatele organe ale vorbirii! Deschizi gura suficient de mult pentru ca su˘ ˘ ˘ ˘ netele sa poata iesi ¸ liber? Sa nu ui ¸ti ca limba nu este singurul organ al ˘ ˘ ˆ aparatului fonator, chiar daca joaca rolul cel mai important. Gatul, ˆ mandibula, buzele, muschii faciali si ¸ ¸ cei ai gatului au un rol determiˆ ˆ ˘ nant ın procesul vorbirii. Observi cumva ın timp ce vorbesti ¸ ca mus¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ chii fe ¸tei raman contracta ¸ti? Daca da, ınseamna, mai mult ca sigur, ca ˘ vorbirea ta nu este clara. ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ Daca ai la ındemana un casetofon, ınregistreaza-te. Vorbeste ¸ natural, ˆ ˆ ˘ ˆ ca si ¸ cum te-ai adresa cuiva ın ministerul de teren. Inregistreaza cateva ˘ ˘ ˆ minute din aceasta presupusa conversa ¸tie. Reascultandu-te, vei putea ˘ ˘ sa identifici eventualele greseli de articulare. Observa, de exemplu, ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ daca ıngaimi cuvintele, daca le trunchiezi sau daca mormai si ¸ ıncearˆ ˘ ˘ ˘ ca sa identifici cauza. In general, deficien ¸ta poate fi remediata prin aplicarea sugestiilor men ¸tionate anterior. ˘ ˆ Ai un defect de vorbire? Iata cateva sugestii practice: Deschide mai ˆ ˘ ˘ ˘ larg gura si ¸ ıncearca sa articulezi cuvintele cu si ¸ mai multa aten ¸tie. In˘ ˆ spira adanc si ¸ vorbeste ¸ rar. Acest exerci ¸tiu a ajutat multe persoane cu ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ deficien ¸te de vorbire sa vorbeasca mai clar. Daca esti ¸ sasait, ındepartea˘ ˆ ˘ za limba de incisivii superiori cand articulezi sunetele s si ¸ z. Chiar daca ˘ ˘ problema nu va fi complet rezolvata, nu dispera! Nu uita ca Iehova l-a ˘ ˘ ales pe Moise, un barbat care se pare ca avea un defect de vorbire, ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ca sa transmita mesaje de importan ¸ta vitala atat poporului Israel, cat ˘ si ¸ faraonului Egiptului (Ex. 4:10–12). Daca esti ¸ dispus, el te va folosi si ¸ ˆ ˆ pe tine si ¸ ı ¸ti va binecuvanta din plin ministerul.

EXERCITIU: ¸ ˆ ˘ Vorbeste oare sa o deschizi ¸ normal. Cat de larg deschizi gura? Nu ar trebui ˆ ˘ ˘ ˘ mai larg si¸ sa-ti¸ folosesti faciali? Incearca sa aplici aceste ¸ mai mult muschii ¸ ˆ ˘ ˘ sugestii ın timp ce citesti ¸ cu voce tare Matei 8:23–27. Ai grija sa tii ¸ capul sus ˆ ˘ ˘ si¸ ıncearca sa-ti¸ relaxezi muschii maxilarului. ¸

˘ PRONUNTIE CORECTA ¸

˘ Ce trebuie sa faci? ˆ ˆ ˘ Rosteste ¸ corect fiecare cuvant. Aceasta ınseamna: 1) folosirea ˆ sunetelor potrivite ın rostirea cuvintelor 2) accentuarea silaˆ belor potrivite si¸ 3) ın unele limbi, respectarea semnelor diacritice. ˘ ˆ NU TOTI au avut parte de multi¸ ani de instruire laica. Gan¸ crestinii ¸ ˘ ˘ diti-v ¸ a, de pilda, la apostolii Petru si ¸ Ioan, care au fost numiti¸ „oameni ˆ ˆ neinstruiti¸ si ¸ de rand“ (Fap. 4:13). Chiar si ¸ ın acest caz este important ˘ ˘ ˘ sa nu stirbim valoarea adevarului biblic printr-o pronuntie ¸ gresit ¸ ¸ a. ˆ ˘ Factori de luat ın considerare. Nu exista un set de reguli de pronuntie ¸ valabil pentru toate limbile. Multe limbi au la ba˘ ˘ ˆ ˘ za un sistem de scriere alcatuit din litere. Pe langa alfaIMPORTANTA ¸ ˘ ˘ betul latin, mai exista alfabetul arab, chirilic, ebraic si ¸ O pronuntie ¸ corecta ˆ ˘ ˘ confera demnitate grecesc. In schimb, limba chineza are un sistem de scriere ˘ mesajului pe care-l bazat pe o serie de caractere alcatuite din mai multe eleˆ transmitem. Ea ıi permite ˆ ˘ ˘ mente. De obicei, aceste caractere redau un cuvant sau o ascultatorului sa se ˆ parte dintr-un cuvant. Japoneza si ¸ coreeana folosesc caracconcentreze asupra ˆ mesajului, nu asupra terele chinezesti. ¸ Totusi, ¸ ın aceste limbi, caracterele pot fi greselilor de pronuntie. ¸ ¸ folosite pentru redarea unor sunete si ¸ a unor sensuri diferite. ˘ ˆ Pentru a avea o pronuntie ¸ corecta, ın limbile alfabetice ˘ trebuie folosit sunetul potrivit pentru fiecare litera sau combinatie ¸ de ˆ ˘ ˘ litere. Cand o limba se bazeaza pe niste ¸ reguli precise, cum este cazul limbii grecesti, ¸ spaniole si ¸ zulu, si ¸ cuvintele sunt mai usor ¸ de pronun˘ tat.

Influenta ¸ ¸ altor limbi schimba uneori pronuntia ¸ unor cuvinte, reˆ ˘ ˘ ˘ flectand limba de origine. Din aceasta cauza, aceeasi ¸ litera sau acelasi ¸ ˆ grup de litere pot fi pronuntate ın mai multe feluri sau, uneori, nu ¸ ˘ ˆ sunt pronuntate deloc. Va trebui, poate, sa ınveti¸ pe de rost exceptii¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ le, dupa care sa le folosesti de mai multe ori ın conversa tii.

In chine¸ ¸ ˘ ˘ ˘ za, de pilda, pentru a rosti corect sunetele, trebuie sa memorezi mii ˆ ˆ ˘ de caractere. In anumite limbi, semnificatia ¸ unui cuvant se schimba ˆ ˘ ˘ ˘ ın functie ¸ de intonatie. ¸ Daca nu tii ¸ cont de aceasta caracteristica a lim˘ bii, s-ar putea sa transmiti¸ idei gresite. ¸ 89

3

90

˘ Pronun ¸tie corecta

ˆ ˘ Cand cuvintele unei limbi sunt alcatuite din mai multe silabe, este ˘ ˘ ˘ important ca accentul principal sa cada pe silaba potrivita. Multe ˘ ˘ dintre limbile cu o asemenea structura au reguli de accentuare orala ˆ ˆ destul de precise. In cazul exceptiilor, accentul este marcat ın scris, ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ indicand pronuntia ın care nu exista un sistem ¸ corecta. In situatiile ¸ ˘ de reguli bine precizat, dificultatile de pronun tie ¸ ¸ sunt mult mai mari, ˘ ˆ vorbitorul limbii respective trebuind sa ınvete ¸ multe cuvinte pe de rost. ˆ ˘ In unele limbi, semnele diacritice au o mare important¸ a. Ele sunt semne grafice puse deasupra sau dedesubtul anumitor litere ale alfa˘ ˆ ˆ ` ´ ˆ ˜ ¯ ˘ ˇ ¨ ˆ betului: a, a, ı, s,¸ t,¸ e, e, o, n, o, u, c, o, c.¸ Semnele diacritice apar ın ˘ ˘ ˆ texte, iar cititorul trebuie sa tin mai cu sea¸ a cont de ele cand citeste, ¸ ˘ ˘ ˆ ma daca este vorba despre o citire ın public. ˆ ˘ ˆ In ce priveste semnalam cateva capcane ce trebuie evi¸ ¸ pronuntia, ˘ ˘ tate. O pronuntie a da impresia de afectatie, ba chiar de sno¸ pretioas ¸ ¸ ˆ ˘ bism. Acelasi ¸ desueta. Cel ce rosteste ¸ efect ıl are si ¸ pronuntia ¸ astfel cuˆ ˘ ˘ vintele nu face decat sa atraga atentia ¸ asupra propriei persoane. Pe de ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ alta parte, este bine sa evitam si cealalt a extrema, aceea de a vorbi si ¸ ¸ ˆ de a pronunta ¸ cuvintele neıngrijit. Unele dintre aceste aspecte au fost ˆ ˘ discutate deja ın lectia ¸ „Articulare clara“. ˘ Modul de pronuntare a cuvintelor unei limbi ar putea sa difere de ¸ ˘ ˘ ˘ la o regiune la alta sau de la o tar ¸ a la alta. O persoana venita dintr-o ˘ ˘ ˘ ˘ tar ¸ a straina ar putea vorbi limba locala cu un accent aparte. Este po˘ ˘ sibil ca unele dictionare sa prezinte cel putin ¸ ¸ doua variante corecte ˆ de pronuntie ¸ pentru un cuvant. Cineva care nu a avut parte de prea ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ multa instruire laica sau care vorbeste ¸ o limba straina va avea multe ˆ ˘ ˘ de ınvatat ¸ daca-i va asculta cu atentie ¸ pe cei ce vorbesc corect limba ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ locala si ¸ dupa ei. In calitate de Martori ¸ daca ısi ¸ va modela pronuntia ˘ ˆ ˘ ai lui Iehova, noi dorim sa vorbim ıntr-un mod care sa confere dem˘ ˘ ˆ nitate mesajului pe care-l predicam si de lo¸ ¸ care sa fie usor ¸ de ınteles calnici. ˆ ˘ ˘ Ar fi bine ca ın vorbirea noastra de zi cu zi sa folosim cuvinte bine ˆ ˘ ˆ cunoscute. In general, pronuntia ¸ nu este o problema ıntr-o conversa˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ tie a. Cand citesti ¸ obisnuit ¸ ¸ ınsa cu voce tare, s-ar putea sa ıntalnesti ¸ ˆ termeni pe care nu-i folosesti Iar Martorii lui Iehova ¸ ın mod obisnuit. ¸ ˆ ˆ citesc de multe ori ın public. Le citim oamenilor din Biblie cand le ˘ ˘ ˘ depunem marturie. Unii frati¸ sunt invitati¸ sa citeasca paragrafele la

˘ Pronun ¸tie corecta

studiul Turnului de veghere sau la studiul de carte al congregatiei.

Este ¸ ˘ ˘ important sa citim corect si valoarea mesajului printr-o ¸ sa nu stirbim ¸ ˘ pronuntare gresit ¸ ¸ a a cuvintelor. ˘ Consideri ca unele nume proprii din Biblie sunt greu de pronunˆ ˆ ˘ ˆ tat?

In limba romana, accentul nu are un loc fix, ci este liber, ın sen¸ ˘ ˘ ˘ sul ca poate sa ocupe locuri diferite, si ¸ anume: a) pe ultima silaba ˆ ˆ ˆ ˘ a cuvantului, ın cazul cuvintelor terminate ın consoana ´ ´ ´ ´ (ex: Elifaz, Boaz, Natanael, Efraım etc.) sau al celor terSUGESTII ˆ ´ ´ ˆ ˘ ˘ minate ın diftongi (ex: Sinai, Mardoheu etc.), b) pe silaba Invat¸ a sa te folosesti ¸ corect ˘ ˆ ˆ ˘ penultima, ın cazul cuvintelor terminate ın vocala (ex: de dictionar. ¸ ´ ´ ´ ´ ˘ Rebeca, Estera, Abıhu, Manase etc.) si ¸ c) pe silaba antepeRoaga pe cineva care ´ ˘ ´ ˘ ˘ nultima (ex: Urie, Mıriam etc.). Exista si citeste ¸ bine sa te asculte ¸ extrem de ¸ situatii ˘ ˆ ˘ citind si¸ sa-ti¸ dea sfaturi. rare cand accentul cuvintelor cade pe a patra silaba. De re˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ Remarca pronuntia ¸ celor gula, ın limba romana, accentul cuvintelor nu se noteaza, ˘ ˆ care se exprim a corect cu exceptia ¸ cazurilor ın care se simte nevoia de evitare a ˘ si¸ compara pronuntia ¸ ta ˆ confuziei ıntre anumite cuvinte. cu a lor. ˆ ˘ ˘ ˘ Cum sa ne ımbunatatim pronuntia.

Multi¸ dintre cei ¸ ¸ ce au probleme de pronuntie nu sunt con stien ti¸ de ele. ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ Daca supraveghetorul scolii ıti¸ semnaleaza anumite defi¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ciente apreciaza bunele sale intentii ¸ de pronuntie, ¸ ¸ si ¸ ıncearca sa faci ˆ ˘ ˘ ımbunatatiri.

Cum? ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ In primul rand, daca tema repartizata este o citire ın public, fa-ti¸ ˘ ˘ timp sa consulti¸ un dictionar.

Cauta cuvintele pe care nu le cunosti. ¸ ¸ ˘ ˘ Daca nu stii s a folose sti dic tionarul, deschide-l la paginile introducti¸ ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ve ca sa ıntelegi simbolurile folosite sau, la nevoie, roaga pe cineva ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ sa-ti¸ dea lamuriri. Dictionarul ıti¸ va indica sunetul pe care trebuie sa ¸ ˆ ˘ ˘ pui accentul principal ın cazul cuvintelor alcatuite din doua sau mai ˘ ˆ multe silabe, si ¸ sunetul pe care trebuie sa pui accentul secundar, cand ˆ ˘ ai de-a face cu un cuvant format din mai mult de trei silabe. Exista si ¸ ˆ cuvinte cu forme duble de accentuare, ın functie ¸ de context. Oricare ˆ ˆ ar fi cuvantul pe care-l cauti¸ ın dictionar, rosteste-l de mai multe ori ¸ ¸ ˆ ˆ cu voce tare ınainte de a ınchide dictionarul. ¸ ˆ ˘ ˘ A doua modalitate de ımbunatatire a pronuntiei ¸ ¸ este aceea de a citi ˆ ˘ ın prezenta ¸ cuiva care rosteste ¸ corect cuvintele si ¸ de a-l ruga sa te coˆ recteze cand faci greseli. ¸ A treia modalitate este aceea de a asculta cu atentie ¸ cum se expri˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ma un orator bun. Daca ai la ındemana audiocasete cu Traducerea

91

92

˘ Pronun ¸tie corecta

˘ lumii noi sau cu Turnul de veghere si din plin. ¸ a!, foloseste-le ¸ Treziti-v ¸ ˆ ˘ In timp ce asculti¸ aceste casete, observa cuvintele pronuntate altfel ¸ ˆ ˘ ˘ decat stii tu.

Noteaz ati-le si repet a-le de mai multe ori.

Cu timpul, vei ¸ ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ reusi de pronuntie ¸ si, ¸ sa nu mai faci greseli ¸ ¸ prin urmare, sa-ti¸ ımbu˘ ˘ natate ¸ sti ¸ considerabil exprimarea.

EXERCITIU: ¸ ˘ Verifica pronuntia ¸ cuvintelor necunoscute din Psalmul 83 sau dintr-un fragment biblic ce ti¸ se pare mai dificil. Foloseste-te de un dictionar sau cere ¸ ¸ ˘ ˆ ajutorul cuiva care stapaneste silabele pe care trebuie pus ¸ bine limba. Retine ¸ ˆ accentul ın cazul numelor proprii din aceste versete si¸ rosteste ¸ aceste cuvinte cu voce tare. Citeste ¸ apoi tot fragmentul cu voce tare.

˘ ˘ Trebuie sa exersez pronuntia urmatoarelor cuvinte ¸

CURSIVITATE

˘ Ce trebuie sa faci? ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ Citeste ¸ si¸ vorbeste ¸ ın asa ¸ fel ıncat cuvintele si¸ ideile sa curga ˆ ˘ ˘ ˘ lin. Cand te exprimi cursiv, nu vorbesti ¸ sacadat sau taraganat ˆ si¸ nici nu te poticnesti ¸ ın cuvinte; ideile vin de la sine. ˆ ˆ TE POTICNESTI ¸ ın anumite expresii cand citesti ¸ cu voce tare? Sau nu ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ıti¸ gasesti ¸ o cuvantare ınaintea unui auditoriu? In¸ cuvintele cand tii ˘ ˘ ˆ ˘ seamna ca ıti¸ lipseste ¸ cursivitatea. Cel ce se exprima fluent citeste ¸ si ¸ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ vorbeste armonios, cu ¸ ¸ ın asa ¸ fel ıncat cuvintele si ¸ ideile se ınlantuie ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ vadita usurin t¸ a. Insa nu trebuie sa ne imaginam ca vorbeste ¸ ¸ ıntruna, ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ foarte repede sau fara sa gandeasca. Vorbirea lui este placu˘ ˘ de Minister Teocratic se pune mare ta si¸ eleganta. La Scoala ¸ IMPORTANTA ¸ ˆ accent pe cursivitate.

C and unui vorbitor ˘ ˆ Vorbirea greoaie este determinata de mai multi¸ factori. ıi lipseste ¸ cursivitatea, ˘ ˘ publicul nu este atent.

Ar putea fi nevoie sa acorzi o atentie ¸ speciala unora dintre ˆ ˘ ˆ In plus, pot fi transmise sugestiile urmatoare: 1) Cand citesti ¸ necunoas¸ pentru altii, ¸ idei gresite, iar mesajul ¸ ˘ terea anumitor cuvinte te poate face sa eziti. ¸ 2) Pauzele dese va fi lipsit de convingere. ˘ ˘ si ¸ scurte pot duce la o vorbire sacadata. 3) Lipsa de prega˘ ˘ ˆ tire poate sa constituie si ¸ ea o problema. 4) Cand vorbesti ¸ ˆ ˘ ˆ ınaintea unui grup, vei fi lipsit de cursivitate daca nu ıti¸ ˘ structurezi materialul logic. 5) Din cauza unui vocabular sarac, unii ˘ ˆ ˘ ˆ au ezitari ın vorbire, cautandu-si ¸ cuvintele. 6) Prin accentuarea prea ˘ multor cuvinte vei pierde din cursivitate. 7) Necunoasterea temeinica ¸ a regulilor gramaticale poate constitui si ¸ ea un factor. ˘ ˘ ˘ Poate ca auditoriul nu va parasi efectiv Sala Regatului din cauza lipˆ ˘ sei tale de cursivitate, dar va fi neatent, pierzand o buna parte din ceea ce spui. ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ Trebuie sa ai ınsa grija ca nu cumva, ıncercand sa vorbesti ¸ cat mai eloc˘ vent, sa adop ¸ti un ton arogant, ba chiar ofensator pentru auditoriu. ˘ ˘ ˘ ˘ Daca, din cauza diferen ¸telor de cultura, unii vor considera ca modul tau de exprimare este arogant si ¸ nesincer, cuvintele tale nu-si ¸ vor mai atin˘ ˆ ge scopul. Este demn de re ¸tinut ca apostolul Pavel, ın ciuda experien ¸tei ˆ ˘ ˘ de orator, i-a abordat pe corinteni „ın slabiciune si ¸ cu teama si ¸ cu mult ˆ tremur“ pentru a nu atrage ın mod inutil aten ¸tia asupra lui. — 1 Cor. 2:3.

93

4

94

Cursivitate

Ticuri verbale ce trebuie evitate. Multi¸ oameni au obiceiul de a-si ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ presara vorbirea cu tot felul de interjectii, ¸ precum „aaa . . .“. Altii ¸ ısi ¸ ˆ ˆ ˆ ıncep ideile cu un „atunci“ sau un „stii“ ori ı si ıncheie frazele cu „deci“ ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ sau „ıntelegi“.

Poate ca nici nu-ti¸ dai seama ca ai capatat un astfel de ¸ ˘ ˘ ˘ tic. Pentru a te verifica, roaga pe cineva sa te asculte si ¸ ¸ sa te atentioˆ ˘ ˘ ˘ ˆ neze ori de cate ori sesizeaza astfel de greseli.

Probabil c a vei r am ane ¸ surprins de rezultat! ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Altii ¸ se repeta: ıncep sa spuna sau sa citeasca ceva si, ¸ la SUGESTII ˆ ˘ un moment dat, se opresc si reiau o parte din ideea pe care ¸ Cand citesti ¸ reviste si¸ car ti, ¸ ˆ ˘ tocmai au enuntat-o. ¸ ınsemneaza-ti¸ cuvintele ˘ ˘ noi, cauta-le sensul corect Mai exista si ¸ o a treia categorie: persoane care vorbesc si¸ foloseste-le apoi ˘ ¸ destul de repede, dar care, la jumatatea frazei, se opresc si ˆ ¸ ın vorbire. ˘ ˘ ˆ sar la alt a idee.

De si au o vorbire fluent a, ıntreruperea brus¸ ˘ Fa-ti¸ obiceiul de a citi zilnic ˘ ˘ ca a sirului de idei afecteaza cursivitatea. ¸ cu voce tare cel putin ¸ cinci, ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ Cum po ¸ti face ımbunata ¸tiri. Daca ¸ti se ıntampla deseori zece minute. ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sa nu- ¸ti gasesti ¸ cuvintele cand vrei sa spui ceva, ınseamna ca Pregateste¸ ti¸ cu ˘ ˆ ˘ constiinciozitate temele ¸ trebuie sa faci eforturi pentru a- ¸ti ımboga ¸ti vocabularul. ˆ ˘ care constau ıntr-o citire.

Remarca toate cuvintele necunoscute din Turnul de veghere, Fii foarte atent la ideile ˘ ˘ ˆ Trezi ¸ti-va! si ¸ din alte publica ¸tii pe care le citesti. ¸ Cauta-le ın transmise deˆ fiecare grup ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ dic ¸tionar sensul si ¸ ınsuse ¸ ste¸ ¸ti-le macar ın parte. Daca nu ai de cuvinte. Incearca sa ˆ ˘ ıntelegi bine sirul logic ¸ ¸ nici un dic ¸tionar, apeleaza la cineva care vorbeste ¸ corect. al ideilor. ˘ ˆ ˘ Facandu-ti¸ obiceiul de a citi cu voce tare, vei reusi ¸ sa proˆ ˘ In conversatiile zilnice, ¸ gresezi. Retine cuvintele dificile si ¸ ¸ repeta-le de mai multe ˆ ˆ ˆ ˘ gandeste ¸ mai ıntai, dupa ˘ ˘ ori cu voce tare. care rosteste ¸ frazele fara ˘ ˆ ˘ ˘ Pentru a putea citi cursiv, este necesar sa ıntelegi legatusa te opresti. ¸ ¸ ˆ ra dintre cuvintele unei fraze. In mod normal, pentru a re˘ ˘ cepta ideea exprimata de scriitor, ar trebui sa citim grupuri ˘ ˘ de cuvinte. Observa cu atentie ¸ aceste unitati¸ semantice si, ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ daca-ti¸ este mai usor, ınsemneaza-le. Scopul tau nu este doar acela de ¸ ˘ a citi corect cuvintele, ci si ¸ de a transmite clar ideile. Dupa ce ai ana˘ ˘ ˆ ˘ lizat o fraza, treci la urmatoarea, si ¸ tot asa ¸ pana ce termini de studiat ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ tot paragraful. Incearca sa ıntelegi exact ınlantuirea logica a ideilor. Ci¸ ¸ ˆ ˘ ˆ teste ¸ apoi cu voce tare. Citeste ¸ de mai multe ori un paragraf pana cand ˘ ˘ vei reusi Poti¸ ¸ sa nu te mai poticnesti ¸ si ¸ sa nu mai faci pauze gresite. ¸ ˘ ˘ trece dupa aceea la urmatorul paragraf. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Intensifica apoi ritmul. Dupa ce vei ajunge sa ıntelegi legaturile din¸ ˘ ˘ tre diversele parti¸ de vorbire ale unei fraze, vei putea sa cuprinzi cu

Cursivitate

˘ ˘ ˘ privirea mai multe cuvinte deodata si ¸ sa anticipezi ceea ce urmeaza. ˘ Citirea ta va deveni astfel mult mai eficienta. ˘ ˆ Facand exerci ¸tii de citire la prima vedere, vei progresa mai repede. Citeste, ¸ de exemplu, zilnic cu voce tare textul zilei si ¸ comentariul aferent, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ fara sa te pregatesti ste-te sa cuprinzi cu privirea gru¸ dinainte. Obisnuie ¸ ¸ puri de cuvinte care transmit aceeasi idee; nu citi cuvinte disparate. ¸ ˘ ˆ ˆ Pentru a te exprima cursiv, trebuie sa gandesti ¸ ınainte de a vorbi. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ Aplica aceasta sugestie ın activitatile ¸ zilnice. Inainte de a ıncepe sa vor˘ ˆ ˘ besti, ¸ stabileste ¸ ce idei vrei sa transmiti¸ si ¸ ordinea ın care doresti ¸ sa le ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ exprimi. Nu te grabi. Straduieste-te sa-ti¸ duci ideea pana la capat fara ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ sa te opresti ¸ la mijlocul ei si ¸ sa ıncepi alta. Iti¸ va fi mult mai usor ¸ daca vei folosi propozitii ¸ scurte, simple. ˘ ˘ ˆ ˘ Cuvintele ar trebui sa vina de la sine cand stii ¸ exact ce vrei sa spui. ˘ ˘ ˆ De regula, nu este necesar sa-ti¸ alegi cuvintele. De fapt, cand te

˘ ˆ ˆ ˆ CUM SA INVINGI BALBAIALA ˆ ˆ ˘ Balbaiala este determinata de mai multi¸ factori. Tratamentele care le-au fost de ajutor unoˆ ra pot fi ineficiente ın cazul altora. Dar, pentru ˘ a te bucura de succes, trebuie sa perseverezi. ˆ ˘ ˆ Te ınspaimanti, ¸ ba chiar te cuprinde paniˆ ˆ ca la gandul de a face comentarii la ıntruniri? ˘ ˘ Roaga-l pe Iehova sa te ajute (Filip. 4:6, 7). ˆ ˘ ˘ Gandeste-te ca vrei sa-l onorezi pe Iehova si¸ ¸ ˘ ˘ sa-i ajuti¸ pe altii. ca problema sa ¸ Nu te astepta ¸ ˘ ˆ dispara definitiv, dar fii atent la modul ın care ˘ ˘ ˘ ˘ esti ¸ ajutat sa-i faci fat¸ a. Pe masura ce vei simti¸ ˆ ˆ binecuvantarea lui Iehova si¸ ıncurajarea oferi˘ ˘ ta de frati, ¸ vei dori sa faci si¸ mai multe progrese. ˘ Scoala de Minister Teocratic te va ajuta sa ¸ ˆ ˘ ˆ dobandesti ¸ experient¸ a ın ce priveste ¸ vorbirea ˆ ˘ ˆ ın public. Vei fi, poate, surprins sa constati¸ cat ˆ de bine te vei descurca ınaintea unui grup mic ˘ care te sustine si¸ care doreste sa reuse ¸ ¸ ¸ sti. ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ Aceasta experient¸ a ıti¸ va da ıncrederea de a ˆ vorbi si¸ ın alte situatii. ¸

ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ Cand urmeaza sa tii ¸ o cuvantare, prega˘ teste-te bine. Lasa-te absorbit de expunere. ¸ ˘ ˘ ˆ Traieste ¸ ceea ce spui. Daca, ın timp ce vorˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ besti ¸ ıncepi sa te balbai, ıncearca sa-ti¸ pastrezi calmul si¸ siguranta ¸ de sine. Destinde-ti¸ mus-¸ chii maxilarului. Foloseste ¸ fraze scurte si¸ evi˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ta cat mai mult interjectii ¸ de genul „aaa“ si¸ „mmm“. ˆ Identificand cuvintele care le creau probleˆ ˘ ˘ ˆ me, unii ıncearca sa le evite ın vorbire folosind ˆ ˘ ˘ ın locul lor niste ¸ sinonime. Altii ¸ prefera sa identifice sunetele cu un grad de dificultate mai ˘ ˆ mare si¸ sa exerseze pronuntia ¸ lor de cat mai multe ori. ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ Daca ıncepi sa te balbai ın timp ce vor˘ besti ¸ cu cineva, nu renunta, ¸ ci straduieste-te ¸ ˘ ˆ sa duci conversatia ¸ la bun sfarsit. ¸ Ai putea ˘ ˆ ˘ ˘ sa-ti¸ ıncurajezi interlocutorul sa vorbeasca el ˆ ˘ ˆ ˘ pana cand vei putea relua discutia. ¸ Daca este ˘ cazul, scrie-i un biletel sau arat a-i un material ¸ ˘ tiparit.

95

96

Cursivitate

˘ ˘ ˘ ˆ pregatesti, ¸ este mai bine sa te asiguri ca ai clar ın minte ceea ce vrei ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sa spui si ¸ apoi sa te gandesti ¸ la cuvinte, pe masura ce vorbesti. ¸ Daca ˘ ˆ vei face asa ¸ si ¸ daca te vei concentra mai mult asupra ideii decat a cuˆ ˆ vintelor, acestea ıti¸ vor veni ın minte aproape automat si ¸ vei vorbi din ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ inima. Dar, de ındata ce vei ıncepe sa te gandesti ¸ la cuvinte si ¸ nu la ˘ ˘ idei, vorbirea ta va deveni sov vei reusi ¸ ¸ aitoare. Prin exercitiu, ¸ sa te ex˘ ˘ primi cu mai multa cursivitate — calitate indispensabila unei citiri expresive si ¸ unei vorbiri elocvente. ˆ ˆ ˆ Cand i s-a ıncredintat ¸ sarcina de a-l reprezenta pe Iehova ınaintea ˆ natiunii Israel si ¸ ¸ inca¸ ınaintea faraonului Egiptului, Moise s-a simtit pabil. De ce? Deoarece el nu vorbea cursiv; avea, probabil, o deficien˘ t¸ a de vorbire (Ex. 4:10; 6:12). Moise a invocat mai multe scuze, dar nici ˘ ˘ una nu a fost acceptata de Dumnezeu. Iehova nu numai ca i l-a dat pe ˘ ˆ ˘ ˘ Aaron ca purtator de cuvant, dar l-a si ¸ ajutat pe Moise sa vorbeasca. De ˘ ˘ nenumarate ori si ¸ cu eficient¸ a, Moise s-a adresat unor persoane indiˆ viduale sau unor grupuri mici, dar si ıntregi (Deut. 1:1–3; 5:1; ¸ ¸ natiunii ˘ 29:2; 31:1, 2, 30; 33:1). Daca vei face tot ce depinde de tine si ¸ te vei ˆ ˆ ˘ ıncrede ın Iehova, si tu vei putea s ati folose sti darul vorbirii spre lau¸ ¸ ¸ da lui Dumnezeu!

EXERCITIU: ¸ ˘ ˘ ˆ Analizeaza cu atentie ¸ Judecatorii 7:1–25, studiind fiecare verset ın parte. Asi˘ ˘ ˆ ˘ gura-te ca ıntelegi bine sensul. Cauta cu ajutorul unui dictionar cuvintele ¸ ¸ necunoscute. Rosteste ¸ cu voce tare fiecare nume propriu. Apoi, citeste ¸ ver˘ ˆ setul cu voce tare, fiind atent sa nu faci greseli.

Cand esti de mo¸ ¸ multumit ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ dul ın care-l citesti, ¸ treci la urmatorul, si¸ tot asa ¸ pana ce termini de citit tot ˘ ˆ ˘ ˘ fragmentul. Citeste ınca o data, dar ¸ dupaˆ aceea tot capitolul. Apoi, citeste-l ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ceva mai repede acum. In fine, reia-l ınca o data, accelerand si¸ mai mult rit˘ ˆ mul acolo unde se poate, dar fii atent sa nu te poticnesti ¸ ın citire.

PAUZE ADECVATE

˘ Ce trebuie sa faci? ˘ ˆ Fa pauze ın momente potrivite ale expunerii. Uneori este su˘ ˆ ˘ ficient sa te opresti ¸ cateva secunde sau sa cobori un moment ˘ ˘ tonul vocii. Pauza este binevenita daca serveste ¸ unui scop clar. ˘ ˆ ˘ INDIFERENT ca tii pauzele ¸ o cuvantare sau ca porti¸ o conversatie, ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ corect plasate sunt de mare important¸ a. Fara pauze, vorbirea noastra ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ar parea fara noima, ın nici un caz o exprimare clara a gandurilor. Pau˘ zele vor conferi claritate vorbirii si ¸ vor face ca ideile principale sa creeze o impresie de nesters asupra auditoriului. ¸ Cum poti¸ stabili momentul potrivit pentru a face o pau˘ ˆ ˘ ˘ za si ¸ cat de lunga trebuie sa fie ea?

IMPORTANTA ¸ ˘ ˘ Pauza ceruta de punctua ¸tie. Punctuatia este un ele¸ Pauzele corespunzator ˘ plasate faciliteaza ment esential al limbii scrise. Rolul ei este de a indica di¸ ˆ ˆ ıntelegerea discursului. ¸ feritele tipuri de propozitii: sau interogative. In ¸ enuntiative ¸ ˆ Ele pun ın valoare ˆ unele limbi, printre care si ¸ romana, semnele de punctuapunctele importante. ˘ ˘ ˘ tie ¸ marcheaza citatele ori indica raporturile dintre partile ¸ de vorbire ale unei propozitii unei ¸ sau dintre propozitiile ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ fraze. Cand citim ın gand, noi observam aceste semne de ˆ punctuatie. ¸ Dar, cand citim cu voce tare pentru altii, ¸ inflexiunile vo˘ ˆ cii noastre trebuie sa redea cat mai bine fiecare semn de punctuatie ¸ ˘ din textul tiparit (pentru informatii suplimentare, vezi lec tia nr.

1, „Ci¸ ¸ ˘ ˆ tire corecta“). Nerespectarea pauzelor cerute de punctuatie ¸ ıngreunea˘ ˆ za ıntelegerea textului citit sau poate chiar denatura sensul. ¸ ˘ ˆ ˆ Alaturi de punctuatie, modul ın care sunt exprimate ideile ıntr-un ¸ ˘ enunt¸ contribuie si ¸ el la marcarea corespunzatoare a pauzelor. Un celebru muzician spunea la un moment dat: „Nu interpretez notele mai ˆ ˆ bine ca alti¸ pianisti. ¸ Secretul e ın pauzele dintre note. Da, ın asta con˘ ˆ ˘ sta arta! “ La fel e si ¸ ın vorbire. Folosirea corespunzatoare a pauzelor ˘ ˘ va conferi frumusete ¸ si ¸ sens prezentarii tale bine pregatite. ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ Cand te pregatesti ¸ pentru a citi ın public, ar fi bine sa faci ınsemnari ˘ ˘ ˘ ˘ pe textul tiparit. Trage o liniut¸ a verticala acolo unde trebuie sa faci o ˘ ˘ ˘ pauza scurta, si ¸ doua linii verticale apropiate pentru pauzele mai lungi.

97

5

98

Pauze adecvate

˘ ˘ ˘ Daca anumite formulari ti¸ se par greoaie si ¸ faci de fiecare data pauze ˘ ˆ ˘ gresite, subliniaza cu creionul toate cuvintele care ıti¸ creeaza dificul¸ ˘ ˘ ˆ ˆ tati.

Apoi citeste ¸ ¸ fraza respectiva de la ınceput la sfarsit. ¸ Acest procedeu este folosit de multi¸ oratori experimentati. ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ De regula, ın vorbirea curenta pauzele nu ridica nici o problema ˘ ˆ deoarece ideile pe care doresti ¸ sa le transmiti¸ ıti¸ sunt bine cunoscute. ˘ ˆ ˘ Daca ai ınsa obiceiul de a face pauze la intervale regulate de timp, indiferent de logica textului, vorbirea ta va fi lipSUGESTII ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sita de viat¸ a si ¸ ¸ de claritate. Sugestii pentru ımbunatatirea Fii deosebit de atent ˆ ˆ acestui aspect sunt date ın lectia la punctuatie ¸ nr. 4, „Cursivitate“. ¸ cand citesti ¸ ˆ ˆ ˘ cu voce tare.

Pauza ıntre idei. Cand treci de la o idee principala la ˘ ˆ Urmareste-i cu atentie ¸ ¸ pe alta, pauza ıi poate da auditoriului posibilitatea de a medi˘ ˘ ˘ oratorii buni si¸ observa ta, de a se pregati mental pentru ceea ce urmeaza, de a seunde anume fac pauze si¸ ˆ siza cursul ideilor, precum si ¸ de a anticipa ideea care urcat de lungi sunt acestea. ˘ ˘ ˆ ˘ meaz a a fi prezentat a.

C and treci de la o idee la alta, pauDupa ce spui ceva ce ˆ ˆ ˘ ˘ zele sunt tot atat de importante ca si ¸ ıncetinirea pasului vrei neaparat sa fie retinut ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ de altii, ¸ fa o pauza pentru cand dai coltul ¸ unei strazi. ˆ a imprima ın mintea Unul dintre motivele pentru care anumi ¸ti oratori sar de la auditoriului cele spuse. ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ o idee la alta fara sa faca pauza este faptul ca ıncearca sa cuˆ ˆ Cand conversezi cu altii, ˘ ˘ ¸ prinda prea mult material. In cazul altora, aceasta obisnuin˘ ˘ ¸ invita-i sa-si¸ exprime ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ a este o reflectare a limbajului lor curent; probabil c a si ¸t ¸ cei gandurile si¸ asculta-i. Lasa-i ˘ ˆ ˘ sa termine ceea ce au de din jurul lor vorbesc la fel. Acesta nu este ınsa un limbaj ˆ ˘ spus si¸ nu-i ıntrerupe. adecvat unui mod de predare eficient. Daca ai de spus ceva ˘ ˘ demn de auzit si ¸ de re ¸tinut, fa- ¸ti timp sa expui clar ideile. ˘ ˆ ˘ Re ¸tine ca pauzele sunt esen ¸tiale ın transmiterea clara a ideilor. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Daca urmeaza sa tii ¸ o cuvantare pe baza unei schite, ¸ trebuie sa-ti¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ structurezi ın asa ¸ fel materialul, ıncat sa stii ¸ foarte bine unde sa faci ˘ ˘ ˘ pauza pentru a delimita ideile principale. Daca va trebui sa citesti ¸ un ˆ ˘ manuscris, ınsemneaza-ti¸ locurile unde se trece de la o idee principa˘ la la alta. ˆ ˘ De obicei, pauzele care scot ın evident¸ a trecerea de la o idee la alta ˆ sunt mai lungi decat cele marcate de semnele de punctuatie, dar nu ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ atat de lungi ıncat sa taraganeze expunerea. Daca aceste pauze sunt ˘ ˘ ˘ prea lungi, vor da impresia ca nu esti ¸ bine pregatit si ¸ ca nu stii ¸ ce vrei ˘ ˆ sa spui ın continuare. ˘ ˘ Pauze menite sa accentueze. Sunt adeseori pauze de efect, adica ˘ ˘ ˘ pauze care preceda sau succeda o propozitie a sau una inte¸ enuntiativ ¸

Pauze adecvate

˘ ˘ ˘ ˆ rogativa rostita cu o anumita intensitate. Pauzele de acest gen ıi dau ˘ auditoriului posibilitatea sa mediteze la lucrurile pe care tocmai le-a ˘ ˆ ˘ ˘ auzit sau, din contra, ıl pregatesc pentru ceea ce urmeaza. Ele nu pro˘ ˘ duc acelasi cont si ¸ ¸ efect. Apeleaza la cea mai potrivita. Tine ¸ de faptul ˘ ˆ ˆ ca pauzele pentru accentuare nu trebuie folosite decat ın cazul unor ˆ afirmatii ¸ deosebit de importante. In caz contrar, valoarea acestor enunturi se pierde. ¸ ˆ ˆ Cand a citit cu voce tare din Scripturi ın sinagoga din Nazaret, Isus ˆ ˆ ˆ a folosit ın mod eficient pauzele. Mai ıntai, el a citit din sulul profe˘ ˆ tului Isaia versetele indicate spre lectura. Dar, ınainte de a le explica, ˆ ˘ ˆ ˆ el a ınfasurat sulul, i l-a ınapoiat slujitorului si Apoi, ın timp ¸ ¸ s-a asezat. ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ce toti¸ cei din sinagoga se uitau tint ¸ a la el, Isus a spus: „Astazi s-a ımˆ plinit acest cuvant din Scripturi pe care tocmai l-ati¸ auzit“. — Luca 4:16–21. ˆ Pauze cerute de situatie.

Uneori se pot ivi situatii ¸ ¸ cand esti ¸ nevoit ˘ ˆ ˆ ˆ sa faci pauze ın vorbire. De exemplu, ın timp ce discuti¸ cu cineva ın ˘ ˆ lucrarea de predicare, ai putea fi obligat sa-ti¸ ıntrerupi conversatia ¸ din ˆ cauza zgomotului produs de masini sau a pl ansetului unui copil. ¸ ˘ ˆ ˆ Daca zgomotul ce se produce la un moment dat ın timpul ıntrunirii ˘ ˘ nu este prea mare, ai putea sa ridici volumul vocii si ¸ sa-ti¸ continui ˘ ˘ ˘ prezentarea. Dar, daca zgomotul se intensifica, trebuie sa faci o pau˘ za deoarece, oricum, auditoriul nu va mai auzi nimic. Foloseste, asa¸ ¸ ˆ ˆ ˘ dar, ın mod eficient pauzele, ajutandu-i pe cei din auditoriu sa be˘ ˆ ˘ ˘ neficieze din plin de ideile frumoase pe care doresti ¸ sa li le ımpartase ¸ sti. ¸ ˘ ˘ ˆ Pauze care cer un raspuns. Chiar daca tii ¸ o cuvantare la care audi˘ ˘ ˘ toriul nu participa cu raspunsuri, este important sa le lasi ¸ timp celor ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ prezenti¸ sa-si ¸ raspunda ın gand. Daca pui ıntrebari care ındeamna la ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ reflectie, ¸ dar nu faci o pauza suficient de lunga, ıntrebarile ısi ¸ vor pierde din valoare. ˆ Evident, pauzele sunt importante nu numai cand vorbesti ¸ de pe poˆ ˘ ˘ ˘ dium, ci si ¸ cand depui marturie. Se pare ca unii nu fac niciodata pau˘ ˘ ˘ ˘ ze. Daca asta e si sa cultivi aceasta calitate ¸ problema ta, straduieste-te ¸ ˆ ˘ ˘ oratorica. In felul acesta, vei putea sa comunici mai bine cu altii ¸ si ¸ vei ˆ ˘ fi mai eficient ın ministerul de teren. Pauza este un moment de tace˘ ˘ ˆ ˘ re, iar tacerea — dupa cum bine s-a spus — are rolul de a ınlatura monotonia, de a accentua, de a atrage atentia ¸ si ¸ de a linisti ¸ auzul.

99

100

Pauze adecvate

ˆ ˘ Orice conversatie ¸ presupune un schimb de idei ıntre doua sau mai ˆ ˘ ˘ ˆ multe persoane. Unii vor fi mai ınclinati¸ sa te asculte daca si ¸ tu ıi asˆ ˘ culti¸ si ¸ esti ¸ interesat de ceea ce spun. Aceasta ıti¸ cere sa faci pauze su˘ ficient de lungi pentru a le da posibilitatea sa se exprime. ˆ ˘ ˘ ˘ In ministerul de teren, marturia noastra este deseori mai eficienta ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ cand ımbraca forma unei conversatii. ¸ Multi¸ Martori considera ca, dupa ˘ formulele de salut obisnuite, este deosebit de util sa-si ¸ ¸ prezinte subiec˘ ˘ ˆ ˘ tul si ¸ sa puna o ıntrebare. Ei fac apoi o pauza pentru a-i permite locaˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ tarului sa raspunda si-l ıi dau ¸ In timpul conversatiei, ¸ ¸ asculta cu atentie. ˘ ˘ ˆ interlocutorului de mai multe ori ocazia sa se exprime. Ei stiu ca ıi pot ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ fi de mai mare ajutor daca ıi cunosc parerea fat¸ a de problema ın discutie. ¸ — Prov. 20:5. ˘ ˘ Dar nu toata lumea va reactiona favorabil. Totusi, neplacu¸ ¸ ¸ situatiile ˆ ˘ ˘ te nu l-au ımpiedicat pe Isus sa faca pauze suficient de lungi pentru a ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ le da ocazia sa vorbeasca chiar si ¸ adversarilor sai (Mar. 3:1–5). Daca ıi ˘ vom da si ¸ interlocutorului nostru posibilitatea sa-si ¸ exprime punctul ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ de vedere, ıl vom stimula sa gandeasca si s a ne spun a ceea ce are pe ¸ suflet. De fapt, unul dintre obiectivele serviciului nostru sacru este ˆ chiar acela de a sensibiliza inima oamenilor, prezentandu-le chestiuˆ ˆ ˘ ˘ nile capitale din Cuvantul lui Dumnezeu ın privinta ¸ carora trebuie sa ia decizii. — Evr. 4:12. ˘ ˆ ˆ ˘ Folosirea corecta a pauzelor ın serviciul de predicare este ıntr-adevar ˆ ˘ o arta. Cand pauzele sunt bine plasate, ideile transmise sunt mai claˆ ˘ ˆ ˆ re si, ¸ deseori, se ıntiparesc mai adanc ın mintea celor ce le aud.

EXERCITIU: ¸ ˘ ˆ Citeste ¸ cu voce tare Marcu 9:1–13; fa pauze corecte ın functie ¸ de semnele ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ de punctuatie.

Nu citi t ar ag anat.

Dup a ce-ai f acut acest exerci tiu ¸ ¸ de mai ˘ ˘ ˘ ˆ multe ori, roaga pe cineva sa te asculte si¸ sa-ti¸ dea sugestii pentru a-ti¸ ım˘ ˘ ˆ bunatati¸ modul ın care faci pauze.

˘ ACCENTUARE CORESPUNZATOARE

˘ Ce trebuie sa faci? ˆ ˆ ˆ ˘ Rosteste ¸ cuvintele sau expresiile ın asa ¸ fel ıncat auditoriul sa ˘ poata sesiza usor ¸ ideile exprimate. ˆ ˘ CAND vorbesti ¸ sau citesti ¸ ceva cu voce tare, este important sa proˆ ˆ ˘ nunti¸ ın mod corect fiecare cuvant si ¸ sa accentuezi cuvintele-cheie si ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ expresiile importante ın asa ¸ fel ıncat ideile sa fie clare. ˘ ˆ ˘ ˆ A accentua corespunzator nu ınseamna a rosti mai puternic cateva ˆ ˘ ˘ cuvinte, ci a scoate ın evident¸ a cuvintele potrivite. Daca nu sunt ac˘ centuate cuvintele potrivite, s-ar putea ca publicul sa nu ˘ ˘ ˆ ˘ prinda sensul celor spuse si, ¸ prin urmare, sa se gandeasca IMPORTANTA ¸ ˘ la altceva. Chiar daca materialul este instructiv, o expuneAccentuarea ˆ ˘ ˆ ˘ re ın care nu sunt accentuate cuvintele potrivite nu-i va corespunzatoare ıl ajuta ˆ ˘ ˘ putea ıncuraja cum trebuie pe cei ce o asculta. pe orator sa capteze ˘ ˆ atentia ¸ publicului, Accentuarea se realizeaza ın mai multe moduri: prin˘ ˘ ˘ sa-l convinga si¸ sa-l ˘ tr-un volum mai ridicat al vocii, printr-o traire mai intenimpulsioneze. ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ sa, printr-o exprimare mai lenta, printr-o pauza facuta ına˘ ˆ ˘ inte sau dupa o afirmatie ¸ (sau si ¸ ınainte si ¸ dupa) si ¸ prin ˆ ˘ gesturi si ¸ mimica. In unele limbi, accentuarea se poate reaˆ ˘ ˆ liza si ¸ printr-o ridicare sau o coborare a tonului. Pentru a hotarı care ˘ ˘ este cea mai potrivita modalitate de accentuare, trebuie sa tii ¸ cont de ˘ ˘ ˆ ˘ materialul pe care urmeaza sa-l prezinti¸ si ¸ de ımprejurari. ˆ ˆ ˘ ˆ Cand te gandesti ¸ ce cuvinte trebuie sa accentuezi, ia ın considerare ˘ urmatoarele aspecte: 1) Cuvintele care trebuie accentuate nu sunt deˆ terminate doar de fraza ın sine, ci si ¸ de context. 2) Accentuarea poa˘ ˆ te fi folosita pentru a indica ınceputul unei idei noi — un aspect imˆ portant sau o schimbare ın sirul logic al ideilor — sau pentru a mar¸ ˆ ca ıncheierea unei argumentatii. ¸ 3) Un orator poate folosi accentuarea ˘ pentru a-si ¸ exprima sentimentele fat¸ a de un anumit subiect. 4) O ac˘ ˆ ˘ centuare corespunzatoare poate scoate ın evident¸ a ideile principale ˆ ˘ ale cuvantarii. ˘ ˘ Pentru a putea urmari aceste aspecte ale accentuarii corecte, un ora˘ ˆ ˘ ˘ tor sau un cititor public trebuie sa ınteleag a bine materialul si ¸ ¸ sa ˘ ˘ ˆ ˘ doreasca din tot sufletul ca publicul sa si-l ınsuseasc a. Referitor la ¸ ¸ 101

6

102

˘ Accentuare corespunzatoare

ˆ instruirea de care s-a bucurat poporul ın zilele lui Ezra, Neemia 8:8 ˘ spune: „Ei citeau tare si ¸ clar din cartea Legii lui Dumnezeu si-i ¸ da˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ deau sensul, ca sa-i faca sa ınteleag a citirea“. Este clar ca cei care au ¸ ˆ ˆ citit si cat ¸ ¸ au explicat Legea lui Dumnezeu cu acea ocazie au ınteles ˘ ˘ ˘ ˘ de important era sa-si ¸ ajute auditoriul sa prinda sensul celor citite, sa ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ retin ¸ a ınvat¸ aturile si ¸ sa le puna ın practica. ˘ ˘ ˆ O posibila problema. Majoritatea oamenilor se pot face bine ınte¸ ˆ ˆ lesi obisnuite.

Dar, cand citesc un material scris de ¸ ¸ ın conversatiile ¸ ˘ altcineva, nu stiu ce cuvinte sau expresii sa accentueze. Ce ar putea ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ face? Trebuie sa ınteleag a bine materialul, ceea ce pretinde ınsa un ¸ ˘ ˘ ˆ studiu atent. Asadar, daca ti¸ se repartizeaza citirea unui material la ın¸ ˘ ˘ trunirile congregatiei, va trebui sa te pregatesti ¸ ¸ cu constiinciozitate. ¸ ˘ ˆ Unii nu accentueaza cuvintele ın functie ¸ de sens, ci „periodic“, adi˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ca la intervale regulate, fara sa tin ¸ a cont daca accentuarea are sau nu ˘ ˘ ˘ ˆ sens. Altii ¸ accentueaza cuvintele de legatura, intonand exagerat preˆ ˘ pozitiile sau conjunctiile.

Cand nu confera claritate ideii, accentuarea ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ risca sa devina un tic verbal. ˆ ˘ In dorinta ¸ de a accentua cuvintele-cheie, unii oratori ridica tonul ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ atat de mult ıncat auditoriul are impresia ca este certat. Bineınteles, ¸ ˘ ˘ ˘ o asemenea metoda da rareori rezultate bune. Daca accentuarea nu ˘ ˘ ˘ ˆ este fireasca, ascultatorii pot avea impresia ca oratorul ıi desconside˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ra. Este mult mai bine sa li te adresezi ın spiritul iubirii si ¸ sa-i ajuti¸ sa ˆ ˘ ˘ ˘ ınteleag a ca ceea ce spui este logic si ¸ ¸ se bazeaza pe Scripturi! ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ Cum poti In general, cei ce accentueaza inco¸ ¸ face ımbunatatiri. rect nu sunt constien ti¸ de problema lor si ¸ ¸ este necesar, prin urmare, ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ sa li se atraga atentia. ¸ Daca si ¸ ın acest ¸ tu trebuie sa faci ımbunatatiri ˘ domeniu, supraveghetorul scolii este gata sa te ajute. Ai putea chiar ¸ ˘ ˘ ˘ sa apelezi la un frate care este bun orator. Roaga-l sa te asculte cu atenˆ ˘ tie ¸ ın timp ce citesti ¸ vorbesti, ¸ si ¸ si ¸ sa-ti¸ dea apoi sugestii. ˆ ˘ La ınceput, consilierul ti-ar putea sugera sa exersezi folosindu-te de ¸ ˆ ˘ ˘ un articol din Turnul de veghere. Iti¸ va spune, cu sigurant¸ a, sa anali˘ ˘ zezi fiecare fraza ca sa identifici cuvintele sau expresiile ce trebuie acˆ ˘ ˘ ˘ centuate pentru a-i ıntelege sensul. Ar putea sa-ti¸ aminteasca sa fii ¸ ˘ ˘ ˆ foarte atent la cuvintele scrise cu litere cursive. Sa nu uiti¸ ca ıntre ter˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ menii unei fraze exista o stransa legatura. Deseori este necesara acˆ centuarea unui grup de cuvinte, nu doar a unui singur cuvant. Deoaˆ ˘ rece, ın unele limbi, semnele diacritice indica locul unde trebuie pus

˘ Accentuare corespunzatoare

103

ˆ ˘ accentul, cursantii ¸ pot fi ıncurajati¸ sa acorde o mai mare atentie ¸ acestor semne. ˘ ˆ Urmatorul pas este examinarea contextului. Consilierul te va ın˘ ˆ ˘ demna, probabil, sa analizezi ıntregul context, nu doar o fraza. Care ˘ ˘ este ideea principala a paragrafului? Cum te poate ea ajuta sa stabi˘ ˆ ˘ ˘ lesti ¸ ce cuvinte sa accentuezi ın fiecare fraza? Observa titlul artico˘ lului si ¸ subtitlul scris cu caractere aldine care preceda frag˘ ˘ mentul pe care-l analizezi. Ce legatura au acestea cu expreSUGESTII ˘ ˆ ˘ siile pe care le alegi spre accentuare? Trebuie sa tii ¸ cont de Cand citesti, ¸ straduieste-te ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ acesti sa identifici cuvintele-cheie ¸ factori. Insa fii atent sa nu accentuezi prea multe cusau grupurile de cuvinte vinte. ˘ din fiecare fraza. Tine cont ¸ ˘ ˘ Indiferent ca vorbesti ¸ liber sau ca citesti, ¸ consilierul ar de context. ˘ ˆ ˘ putea sa te ındemne sa tii ¸ seama si ¸ de firul logic al textuFoloseste ¸ accentul ˆ ˘ lui cand stabilesti ¸ locul corect al accentului. Trebuie sa stii ¸ pentru a marca: ˆ ˆ ˆ ˘ bine cand se sfarse 1) trecerea la o alta idee si¸ ¸ sau cand se trece de la ¸ argumentatia ¸ ste ˘ 2) sentimentele pe care o idee importanta la alta. Cei din auditoriu vor aprecia ˘ le ai fat¸ a de ceea ce spui. ˘ ˆ ˆ daca ın timpul expunerii ıi vei face atenti¸ la aceste treceri. ˆ ˆ Cand citesti ¸ un Astfel, ai putea pune accentul pe unele cuvinte ca: ın pri˘ verset biblic, fa-ti¸ obiceiul ˆ ˆ ˆ mul rand, apoi, ın sfarsit, ¸ deci si ¸ ¸ asadar. de a accentua cuvintele ˆ ˘ Consilierul ıti¸ va indica si care constituie baza ¸ ideile pe care trebuie sa le pre˘ ˘ ˘ argumentatiei. ¸ zinti¸ cu mai multa traire. Vei putea transmite traire accenˆ ˆ tuand cuvinte ca: foarte, absolut, ın nici un caz, este de ˆ ˘ neconceput, important si ¸ ıntotdeauna. Daca vei proceda astfel, vei insufla auditoriului aceleasi ¸ suplimentare ¸ sentimente. Informatii ˘ ˆ ˘ ˘ cu privire la acest subiect vei gasi ın lectia ¸ nr. 11, „Caldura si ¸ sentiment“. ˆ ˘ ˆ ˘ Pentru a folosi cat mai corect emfaza semantica, vei fi ıncurajat sa ˘ ˘ cunosti ¸ a auditoriul. Acest ¸ bine ideile principale pe care vrei sa le retin ˘ ˆ subiect va fi mai pe larg dezbatut din perspectiva citirii publice ın lectia ¸ nr. 7, „Accentuarea ideilor principale“, si ¸ din perspectiva oratoriei, ˆ ın lectia ideilor principale“. ¸ nr. 37, „Evidentierea ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Daca vrei ıntr-adevar sa-ti¸ ımbunatate ¸ sti ¸ calitatea ministerului de teˆ ˆ ren, fii deosebit de atent la modul ın care citesti ¸ textele biblice. In˘ ˆ ˘ ˘ treaba-te mereu: De ce citesc acest text? Ca ınvat¸ ator, nu este de ajuns ˘ ˆ sa citesti a ¸ ¸ corect cuvintele. S-ar putea ca nici citirea cu ınsufletire ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ unui text sa nu fie suficienta. Daca-i raspunzi cuiva la o ıntreba˘ ˘ ˘ re sau daca-i explici un adevar fundamental, este recomandabil sa

104

˘ Accentuare corespunzatoare

ˆ accentuezi ın versetul folosit acele cuvinte sau expresii care sustin ¸ ideˆ ˘ ea ın discutie.

Altminteri, persoana s-ar putea sa nu sesizeze ceea ce ¸ ˘ vrei sa spui. ˆ ˆ ˘ ˘ Intrucat accentuarea implica intonarea mai puternica a anumitor ˘ cuvinte si ¸ expresii, vorbitorul lipsit de experient¸ a ar putea avea ten˘ ˘ dinta de a rosti cuvintele cu prea multa fort¸ a. Rezultatul va fi oare¸ ˘ ˘ cum asemanator efectului produs de notele interpretate de cineva care ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ınvat¸ a sa cante la un instrument. Dupa mai multe repetitii ¸ ınsa, „noˆ tele muzicale“ se vor contopi cu ıntregul, devenind o „melodie“ de o mare sensibilitate. ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ Dupa ce-ti¸ vei ınsusi de baza, vei putea ınvata ¸ ¸ din expe¸ notiunile ˘ ˆ ˆ rienta efectul pe care ıl ¸ vorbitorilor calificati. ¸ Vei ajunge sa ıntelegi ¸ ˆ pot produce diversele grade de accentuare si ¸ valoarea lor ın transmi˘ ˆ terea clara a sensului. Accentuand corect cuvintele, vei deveni un cititor si ¸ un orator eficient. ˘ ˆ ˆ Nu te multumi sa-ti¸ ınsuse despre accentua¸ ¸ ¸ sti ¸ doar cateva notiuni ˘ ˘ rea cuvintelor. Pentru a te exprima cu eficient¸ a, aprofundeaza aceas˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ta calitate oratorica pana cand o vei stapani bine si ¸ vei ajunge sa accentuezi firesc cuvintele.

EXERCITII: ¸ ˘ ˆ 1) Alege doua versete biblice pe care le folosesti ¸ mai des ın ministerul de ˆ ˘ ˘ teren. Gandeste-te ce anume vrei sa arati¸ prin fiecare verset. Citeste ¸ ¸ textele ˆ respective cu voce tare, accentuand cuvintele sau grupurile de cuvinte care ˆ ˘ ˆ ıti¸ sustin ¸ ideile. 2) Studiaza Evrei 1:1–14. De ce trebuie accentuati¸ ın mod ˆ deosebit termenii ‘profeti’ ¸ (vers. 1), „Fiu“ (vers. 2) si¸ „ıngeri“ (vers. 4, 5) ˆ ˘ pentru a scoate ın evident¸ a firul logic al acestui capitol? Citeste ¸ de mai mul˘ ˘ ˆ ˘ te ori fragmentul cu voce tare si¸ cu o intonatie ¸ care sa puna ın lumina argumentatia. ¸

ACCENTUAREA IDEILOR PRINCIPALE

˘ Ce trebuie sa faci? ˆ ˆ Cand citesti ¸ cu voce tare, scoate ın relief ideile principale din ˆ tot textul pe care-l ai de citit, nu doar din cateva fraze.

ˆ UN CITITOR capabil nu are ın vedere numai o propozitie ¸ sau un paraˆ ˆ graf. Cand citeste, el are ın minte ideile principale din tot materialul ¸ ˘ ˆ pe care-l prezinta. In acest mod, accentul va fi corect plasat. ˘ ˘ Daca nu sunt respectate aceste sugestii, expunerea va fi liniara, lipˆ ˘ ˆ sindu-i punctele-cheie; nu va iesi ¸ nimic ın evident¸ a. La ıncheierea dis˘ ˘ cursului, celor prezenti¸ le va fi greu sa-si ¸ aminteasca vreo ˘ idee deosebita.

IMPORTANTA ¸ ˆ ˘ Accentuand cum trebuie ideile principale, vei putea citi Daca ideile principale mai expresiv un fragment din Biblie. Accentuarea poate da sunt corect accentuate, ˘ mesajul tau va fi mai mai mult sens paragrafelor citite la un studiu biblic la dousor ˆ ¸ de retinut. ¸ miciliu sau la o ıntrunire a congregatiei.

Ea este deosebit ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ de importanta si ¸ cuvantari pe baza unui manu¸ cand tii ˆ ˆ ˘ scris, cum se ıntampla uneori la congresele noastre. ˘ ˘ ˘ Cum sa accentuam. La scoal a, ti¸ s-ar putea repartiza spre citire un ¸ ˘ fragment din Biblie. Ce anume ar trebui sa accentuezi? O idee esen˘ ˘ ˆ tial ıntocmit, pro¸ a sau un eveniment important pe baza caruia ti-ai ¸ babil, materialul. ˘ ˆ ˘ ˆ Indiferent ca este vorba despre un text ın proza sau ın versuri, despre o naratiune sau despre un proverb, auditoriul va beneficia de in¸ ˆ ˘ formatiile respective doar daca vei citi corect (2 Tim. 3:16, 17). In acest ¸ ˘ ˆ ˆ scop, trebuie sa tii ¸ cont atat de fragmentul pe care-l vei citi, cat si ¸ de public. ˘ ˆ Daca la un studiu biblic sau la o ıntrunire a congregatiei ai de citit ¸ ˘ cu voce tare dintr-o publicatie, ce idei principale ar trebui sa accen¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ tuezi? Considera raspunsurile la ıntrebarile tiparite ideile tale princi˘ ˘ ˘ pale. Accentueaza, de asemenea, ideile ce au legatura cu subtitlurile scrise cu litere aldine. ˘ Nu este recomandabil sa folosesti ¸ un manuscris pentru expunerile ˆ ˆ ˘ pe care le prezinti¸ ınaintea congregatiei.

Ocazional ınsa, pentru unele ¸ 105

7

106

Accentuarea ideilor principale

ˆ ˘ ˆ ˆ cuvantari tinute la congrese, se folosesc manuscrise, astfel ıncat idei¸ ˘ ˆ le principale sa fie prezentate peste tot ın acelasi ¸ mod. Pentru a accentua corect ideile esentiale dintr-un manuscris, oratorul trebuie ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ mai ıntai sa analizeze cu grija materialul. Care sunt punctele princi˘ ˆ ˘ pale? El trebuie sa fie ın stare sa le sesizeze. Acestea nu sunt simple ˘ informatii ¸ pe care le considera el interesante, ci constituie ˆ ˘ ideile-cheie ın jurul carora este dezvoltat materialul.

SUGESTII ˘ ˘ Uneori prezentarea concisa a unei idei principale din maAnalizeaza materialul ˘ ˘ nuscris anticipeaza o narare de fapte sau o argumentatie. ¸ tiparit pentru a identifica ˘ ideile principale pe care De cele mai multe ori, afirmatiile categorice sunt facute ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ este cladita argumentatia. ¸ ˆ dupa enumerarea argumentelor ce le sustin.

Dupa ce iden¸ ˘ Insemneaza-ti-le. ¸ ˘ ˘ ˆ tifica aceste idei-cheie, oratorul ar trebui sa si ¸ le ınsemneˆ Cand citesti ¸ cu voce ˘ ˘ ze pe manuscris. De obicei, nu exista mai mult de patru tare, evidentiaz ¸ a ideile ˘ sau cinci idei de acest gen. Apoi, oratorul trebuie sa le ciprincipale printr-un ˘ ˆ entuziasm sporit, printr-o teasca de mai multe ori pentru ca atunci cand le va expu˘ ˘ ˘ ˘ traire mai intensa sau ne, auditoriul sa le poata sesiza usor.

Aceste idei sunt ele¸ ˆ ıncetinind ritmul. ˘ ˘ ˆ ˘ mentele de baza ale cuvantarii sale. Daca materialul expus ˆ ˘ este corect accentuat, ideile principale se vor ıntipari cu ˘ ˆ ˘ sigurant¸ a ın mintea auditoriului. Acesta ar trebui sa fie obiectivul oratorului! ˘ Exista diverse metode prin care oratorul poate realiza o accentuare ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ corecta, ajutand astfel auditoriul sa sesizeze ideile principale. Iata ca˘ teva dintre ele: un entuziasm sporit, o schimbare de ritm, o traire mai ˘ ˘ intensa, gesturi corespunzatoare.

EXERCITIU: ¸ Alege cinci paragrafe dintr-un articol de studiu din Turnul de veghere. Subli˘ ˘ ˆ ˘ niaza raspunsurile la ıntrebarile de studiu aferente acestor paragrafe. Cites¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ te cu voce tare paragrafele, ın asa ¸ fel ıncat auditoriul sa poata sesiza usor ¸ ˘ raspunsurile.

VOLUM ADECVAT

˘ Ce trebuie sa faci?

Vorbeste ¸ suficient de tare. Pentru a decide cu ce intensitate ˘ ˘ sa rostesti cont de: 1) marimea si¸ profilul au¸ cuvintele, tine ¸ ditoriului, 2) zgomotele perturbatoare, 3) materialul ce ur˘ ˘ ˘ meaza a fi dezbatut si¸ 4) obiectivul urmarit. ˘ DACA un orator nu vorbeste ¸ suficient de tare, unele persoane din auˆ ˆ ˆ ditoriu ar putea a ¸tipi. Cand un vestitor vorbeste ¸ prea ıncet ın ministe˘ ˘ ˆ rul de teren, el nu reuse ¸ ste ¸ sa capteze aten ¸tia locatarului. Daca, la ın˘ truniri, cei ce dau raspunsuri nu vorbesc suficient de tare, programul ˆ ˘ ˆ ˘ nu va fi ıncurajator pentru cei prezen ¸ti (Evr. 10:24, 25). Insa, daca oraˆ ˘ torul creste ¸ volumul vocii cand nu trebuie, ascultatorii nu se vor sim ¸ti la largul lor, ba chiar s-ar putea irita. — Prov.

IMPORTANTA ¸ ˘ 27:14.

Daca cei prezenti¸ nu te Tine cont de auditoriu. Cui i te adresezi? Unei singure ¸ vor auzi bine, nu vor putea ˆ ˆ ˆ ˆ fi atenti¸ si¸ nu vor ıntelege ¸ persoane? Unei familii? Unui grup restrans ıntrunit ın veinforma tiile pe care ¸ derea iesirii pe teren? Unei congregatii?

Auditoriului venit ¸ ¸ ˘ vrei sa li le transmiti. ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ la un congres? Este clar ca volumul necesar ıntr-o situatie ¸ In schimb, dac a vei vorbi ˆ nu este potrivit si ¸ ın alta. prea tare, cei din auditoriu ˆ s-ar putea irita sau chiar De multe ori, slujitorii lui Dumnezeu au vorbit ınaintea ˘ te-ar putea considera unor mase largi de oameni. Cu ocazia inaugurarii templulipsit de respect. lui din Ierusalim nu existau statii ¸ de amplificare. Solomon ˘ ˆ ˘ ˆ a stat pe o platforma ınalta si „cu ¸ ¸ a binecuvantat multimile ˆ ˆ ˘ glas tare“ (1 Imp. 8:55; 2 Cron. 6:13). Secole mai tarziu, dupa turnarea ˆ spiritului sfant la Penticosta din 33 e.n., o mare multime de oameni ¸ ˘ ˆ — interesati¸ sau zeflemitori — era adunata ın jurul micului grup de cres¸ ˆ ˘ ˆ ˘ tini din Ierusalim. Dand dovada de ıntelepciune practic a, Petru ‘s-a ri¸ ˆ ˆ ˘ dicat ın picioare . . . si ¸ glasul’ (Fap. 2:14). Cu acea ocazie s-a ¸ a ınaltat ˘ ˘ depus o marturie temeinica. ˘ Unul dinCum poti¸ sti ¸ ¸ daca volumul vocii tale este adecvat situatiei? ˘ ˘ tre cele mai bune indicii este reactia ¸ publicului. Daca observi ca cine˘ va din auditoriu face eforturi serioase pentru a te auzi, ar trebui sa te ˘ ˘ straduiesti ¸ sa vorbesti ¸ mai tare. ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Fie ca vorbesti ¸ cu o singura persoana, fie ca vorbesti ¸ ın fa ¸ta unui grup, ˆ ˘ ˘ este ın ¸telept sa ¸tii seama de profilul publicului. Daca cineva are o 107

8

108

Volum adecvat

˘ ˘ ˘ deficien ¸ta de auz, va trebui sa vorbesti ¸ mai tare. Dar, daca vei ¸tipa, vei ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ scadea ın ochii celor ce sunt, poate, mai ınce ¸ti din cauza varstei ınainˆ ˘ tate. Ba s-ar putea sa te considere chiar nepoliticos. In unele zone, cei ce vorbesc prea tare sunt cataloga ¸ti drept persoane nervoase ori lipsite ˘ de rabdare. ˆ ˆ Tine cont de zgomotele care distrag atentia.

Cand te afli ın lucra¸ ¸ ˘ ˆ rea de predicare trebuie sa-ti¸ adaptezi, incontestabil, volumul vocii ın ˘ ˆ functie S-ar putea sa ai de ınfruntat vacarmul ¸ de situatie. ¸ ˘ ˘ ˆ strazii, zarva copiilor, latratul cainilor, zgomotul unei muUN VOLUM RIDICAT zici stridente sau al unui televizor dat la maximum. Sau, AL VOCII ESTE NECESAR ˆ ˘ ıntr-o zona unde casele sunt apropiate unele de altele, locaPENTRU: ˆ ˘ ˆ tarul s-ar putea simti¸ stanjenit daca vei vorbi atat de tare, A capta atentia ¸ unui ˆ ˆ ˘ ıncat sa atragi atentia ¸ vecinilor. auditoriu numeros ˆ ˘ ˆ Fratii ¸ care tin ¸ cuvantari ın congregatie ¸ sau la congrese au A contracara factorii ˘ ˆ ˆ perturbatori si ¸ ei de depasit ¸ diverse inconveniente. O cuvantare ın aer liˆ ber, ınaintea unui auditoriu, este mult mai greu de tinut de¸ A capta atentia ¸ auditoriului ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ cand spui ceva foarte cat o cuvantare ıntr-o sala cu o acustica buna. In America ˘ ˆ important Latina, de exemplu, doi misionari au tinut o cuvantare pu¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ A ındemna la actiune ¸ blica ın curtea unui barbat interesat de adevar ın timp ce, ˆ ˆ ˘ ˘ A retine atentia ın piata un spectacol ¸ ¸ unei ¸ din apropiere, era ın plina desfasurare ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ persoane sau a unui grup de focuri de artificii, iar, langa ei, un cocos¸ canta „cat ıl ti¸ nea pliscul“! ˆ ˘ ˆ ˆ Uneori, pe parcursul unei cuvantari se poate ıntampla ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ceva care sa-i pretinda oratorului fie sa faca o pauza pana la disparitia ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ factorului perturbator, fie sa vorbeasca mai tare. De exemplu, daca ınˆ ˘ ˘ ˆ trunirea se tine ıntr-o cladire cu acoperis¸ de tabla si ¸ ¸ ıncepe pe neastep¸ ˘ ˘ ˆ ˘ tate o ploaie torential ¸ a, auditoriului ıi va fi aproape imposibil sa auda ˆ ˆ ˆ ceea ce spune oratorul. Plansul unui copil sau sosirea celor ıntarziati¸ ˆ ˘ ˘ ˘ pot fi si ¸ ei factori perturbatori. Invat¸ a sa depase ¸ sti ¸ astfel de momente, ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ın asa fel ınc at publicul s a poat a beneficia din plin de informatiile pe ¸ ¸ care i le prezinti. ¸ Desi ¸ echipamentul de sonorizare este deosebit de util, el nu-l scutes¸ ˆ ˆ ˆ te pe orator de a vorbi mai tare cand trebuie. In zonele unde ıntre˘ ruperile de curent sunt frecvente, oratorii sunt obligati¸ sa-si ¸ continue ˆ ˘ ˘ cuvantarea fara microfon. ˘ Tine cont de materialul dezbatut. Si ¸ ¸ natura materialului pe care ˘ ˆ ˘ va trebui sa-l dezvolti¸ ıti¸ va influenta ¸ volumul vocii. Daca subiectul ˘ ˘ valoarea pretinde fort¸ a, iar tu vorbesti ¸ pe un ton prea scazut, vei stirbi ¸

Volum adecvat

109

˘ ˆ prezentarii. De exemplu, cand citesti ¸ ¸ din Scripturi anumite declaratii ˘ ˆ de condamnare, ar trebui sa folosesti ¸ un volum mai puternic decat ˆ ˆ atunci cand citesti ¸ un sfat despre modul ın care ne putem exprima iu˘ ˆ ˘ ˘ birea. Adapteaza-ti¸ volumul ın functie ¸ de material, dar ai grija sa nu o ˆ ˘ ˘ ˆ faci ıntr-un mod care sa te puna ın centrul atentiei. ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ Tine cont de obiectivul urmarit. Daca vrei sa- ¸ti ındemni auditoriul ¸ ˘ ˘ ˘ la o activitate zeloasa, va trebui sa vorbesti ¸ pu ¸tin mai tare. Daca inten˘ ˘ ˘ ¸tionezi sa-i schimbi punctul de vedere fa ¸ta de o anumita chestiune, ˆ ˘ ˘ ˘ nu-l ındeparta vorbind prea tare. Daca doresti ¸ sa consolezi, ˘ ˆ ar fi bine sa vorbesti cu bl ande ¸te. ¸ ˘ ˆ ˆ SUGESTII Folosirea cu eficien ¸ta a unui volum ridicat. Cand ın˘ Fii receptiv la reactia ¸ celor cerci sa captezi aten ¸tia cuiva care este ocupat, volumul ridicu care vorbesti; ¸ vorbeste ¸ ˘ ˘ cat poate fi util. De aceea, parin ¸tii ridica vocea pentru a-si ¸ suficient de tare ca ei ˘ ˘ ˘ chema copiii de la joaca. Volumul ridicat se impune si ¸ sa te auda bine. ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ atunci cand fratele care prezideaza o ıntrunire sau o sesiuInvat¸ a sa inspiri adanc. ˆ ˘ ˆ ne a unui congres ıi va invita pe cei prezen ¸ti sa ia loc ın veˆ ˆ derea ınceperii programului. In lucrarea de predicare, ves˘ titorii ar putea sa salute cu voce tare pe cineva care lucrea˘ ˘ za afara. ˘ ˘ Chiar si ¸ dupa ce ai reusit ¸ sa captezi aten ¸tia celor din auditoriu, este im˘ ˘ portant sa vorbesti ¸ cu un volum adecvat. Daca vorbesti ¸ prea monoton, ˘ ˘ ˘ po ¸ti da impresia ca esti slab preg atit sau c a nu e sti convins de ceea ce spui. ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Cand exprima o porunca, vocea ridicata poate ındemna la actiune ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ (Fap. 14:9, 10). In mod asemanator, printr-un strigat poruncitor se poaˆ ˆ te evita un dezastru. In Filipi, de exemplu, un temnicer era cat pe ce ˘ ˘ ˘ ˘ sa se sinucida de teama ca detinu tii ¸ ¸ pe care-i avea sub supraveghere eva˘ ˆ ˘ ˘ dasera. „Dar Pavel a strigat cu voce tare, zicand: «Sa nu-ti¸ faci vreun rau, ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ caci toti¸ suntem aici!»“, ımpiedicandu-l astfel sa se sinucida. Mai tar˘ ziu, Pavel si ¸ Sila le-au depus marturie temnicerului si ¸ familiei acestuia, ˘ ˆ ˘ ˘ si ¸ toata familia a ımbrati¸ sat ¸ adevarul. — Fap. 16:27–33. ˆ Cum ıti po ti doza volumul.

Unii au nevoie de eforturi sustinute ¸ ¸ ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ pentru a ınvata ¸ vorbesc, poate, mai ıncet ¸ sa-si ¸ dozeze volumul. Altii ˘ ˆ ˘ ˆ deoarece au o voce mai slaba. Cu efort ınsa, acestia vor putea face ım¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ bunatatiri, chiar daca vocea le va ramane tot slaba. Fii atent la respira¸ ˘ ˆ ˘ ˆ tie a sau ın ¸ si ¸ corpului. Fa exercitii ¸ vorbind ın pozitie ¸ asezat ¸ la pozitia ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ picioare. Trage-ti¸ umerii ınapoi si ¸ inspira adanc. Umple-ti¸ plamanii cu ˆ ˆ aer. De acest plus de aer, corect dozat, va depinde modul ın care ıti¸ vei ˆ controla volumul vocii ın timpul vorbirii.

110

Volum adecvat

ˆ ˘ ˘ ˘ Al ¸tii ınsa au probleme pentru ca vorbesc prea tare. Aceasta deficien˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ¸ta s-ar putea datori faptului ca lucreaza afara sau ıntr-un loc zgomotos. ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ Sau poate ca provin dintr-un mediu ın care se ¸tipa si ¸ ın care se ıntre˘ ˘ rup unii pe al ¸tii. De aceea, ei considera ca singurul mijloc de a lua parˆ te la conversa ¸tie este acela de a vorbi mai tare decat ceilal ¸ti. Dar, urˆ ˆ ˘ mand sfatul biblic de a se ımbraca cu „tandra afec ¸tiune a compasiu˘ ˘ ˆ ˆ ˘ nii, cu bunatate, cu umilin ¸ta a min ¸tii, cu blande ¸te si ¸ cu ındelunga ˘ ˘ ˆ rabdare“, vor reusi ¸ treptat sa-si ¸ dozeze volumul cand vorbesc. — Col. 3:12. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ O buna pregatire, experien ¸ta acumulata ın urma participarii regula˘ ˘ te la serviciul de teren si ¸ rugaciunea la Iehova te vor ajuta sa vorbesti ¸ ˘ ˘ suficient de tare. Fie ca vorbesti ¸ de pe podium, fie ca i te adresezi unei ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ persoane ıntalnite ın predicare, ıncearca sa- ¸ti concentrezi aten ¸tia asuˆ ˘ ˘ pra modului ın care-l vei putea ajuta pe interlocutor sa auda ceea ce spui. — Prov. 18:21.

EXERCITIU: ¸ ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ Citeste cadrul si¸ con¸ mai ıntai ın gand Faptele 19:23–41 pentru a ıntelege ¸ ˘ textul. Observa cine este persoana care vorbeste ¸ si¸ ce atitudine are. Citeste ¸ ˆ ˆ apoi cu voce tare, dozandu-ti¸ volumul ın functie ¸ de context.

MODULATIE ¸

˘ Ce trebuie sa faci? ˆ ˘ ˘ Largeste¸ ti¸ registrul vocal. In aceasta lectie ¸ vom vorbi despre ˆ ˘ volum, ritm si¸ ınaltimea tonului. ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ACCENTUAND corect cuvintele, ıti¸ ajuti¸ auditoriul sa ınteleag a ceea ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ce spui. Dar, daca vei sti tonu¸ ¸ sa variezi volumul, ritmul si ¸ ınaltimea ˆ ˘ ˘ ˘ lui, discursul tau va fi ascultat cu mai multa placere. In plus, audito˘ ˆ riul va sti ¸ Modul ın care ¸ ce simti¸ fat¸ a de subiectul pe care-l prezinti. vei aborda tu materialul le poate influenta ¸ celor din auditoriu atitudi˘ ˆ ˆ nea fat¸ a de el. Acest lucru e valabil atat cand vorbesti ¸ de pe ˆ ˆ ˘ ˆ podium, cat si c and depui m arturie ın minister. ¸ IMPORTANTA ¸ ˘ ˘ ˘ Vocea umana este un instrument minunat, capabil sa O buna modulatie ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ produca o mare varietate de sunete. Folosita corect, ea poada vioiciune cuvantarii, ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ trezeste ¸ emotii ¸ si¸ ındeamna te da viat¸ a unei cuvantari, poate atinge inima ascultatorila actiune. ˆ ¸ lor, poate trezi emotii Totusi, ¸ si ¸ ¸ poate ındemna la actiune. ¸ ˆ ˆ Lipsa modulatiei ¸ poate asemenea rezultate nu pot fi obtinute doar ınsemnandu-ti¸ ¸ ˘ indica lipsa de interes ˘ ˘ ˘ locurile unde trebuie sa adaptezi volumul, sa schimbi ritfat¸ a de subiect. ˘ ˆ ˘ mul sau sa variezi ınaltimea tonului. Modulatia ¸ ¸ determina˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ta doar de aceste ınsemnari ar suna artificial si, ¸ ın loc sa ˘ ˆ ˘ dea viat¸ a si ¸ culoare expunerii, n-ar face decat sa-i deranjeze pe cei din ˘ ˘ auditoriu. Pentru a modula corect, trebuie sa vorbesti ¸ din inima. ˘ ˘ ˆ ˆ Folosita cu discernamant, modulatia ¸ nu va atrage ın mod excesiv ˆ ˘ ˆ ˘ atentia a mai ¸ asupra oratorului, ci ıi va ajuta pe cei prezenti¸ sa ınteleag ¸ ˆ bine subiectul ın discutie. ¸ ˘ Adapteaza- ¸ti volumul vocii. O modalitate prin care poti¸ varia emi˘ ˆ ˘ ˘ sia vocala este adaptarea volumului. Nu este ınsa vorba de o simpla ˆ crestere sau descrestere a volumului vocii ıntr-un ritm monoton pen¸ ¸ ˘ ˘ tru ca astfel s-ar denatura sensul celor spuse. Daca vei creste ¸ prea des ˘ ˘ ˘ volumul vocii, vei lasa o impresie neplacuta. ˘ ˘ Volumul vocii trebuie sa fie adecvat materialului. Indiferent ca ci˘ testi ¸ 14:6, 7 sau din Revelatia ¸ ¸ o porunca, cum este cea din Revelatia ˘ ˆ 18:4, ori o declaratie ¸ de convingeri, precum cea consemnata ın Exoˆ ˘ ˘ ˘ ˆ dul 14:13, 14, trebuie sa ridici volumul vocii. In mod asemanator, cand ˘ citesti ¸ din Biblie cuvinte de condamnare vehementa, cum sunt cele 111

9

112

Modula ¸tie

ˆ ˘ din Ieremia 25:27–38, poti¸ scoate ın evident¸ a anumite expresii prin variatii ¸ de volum. ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ In plus, trebuie sa tii ¸ cont de scopul cuvantarii. Vrei sa-ti¸ ındemni ˘ ˆ ˘ auditoriul la actiune?

Vrei sa scoti¸ ın evident¸ a ideile principale? O ¸ ˘ ˘ ˆ usoar a crestere a volumului vocii te va ajuta sa-ti¸ ındeplinesti ¸ ¸ ¸ obiecti˘ ˆ vul. Dar s-ar putea ca simpla crestere a volumului sa nu te ajute ın rea¸ lizarea scopului propus. De ce? Deoarece e nevoie, poate, ˘ ˘ de caldura si ¸ de sentiment, nu de un volum ridicat. Vom SUGESTII ˆ ˘ ˆ discuta despre aceste aspecte ın lectia ¸ nr. 11.

Adapteaza volumul vocii cand ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ vrei sa exprimi o porunca, Prin sc aderea u soar a, bine g andit a, a volumului vocii poti¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ o convingere ferma sau o conanticipa unele idei. Insa, imediat dupa aceea, va trebui sa damnare. Fii deosebit de atent ˆ ˆ ˆ ˘ intensifici tonul vocii. Reducand volumul, dar crescand inla acele pasaje ale cuvantarii care pretind o voce mai tensitatea vocii vei transmite o stare de neliniste ¸ si ¸ de tea˘ puternica. ˘ ˆ ma. Poti¸ reduce volumul si ¸ atunci cand spui ceva mai pu˘ Schimba ritmul expunerii vor˘ ˆ tin important comparativ cu restul ideilor. Totusi, ¸ ¸ daca vobind mai repede cand prezinti¸ ˆ ˘ ˘ idei secundare sau mai lent lumul va fi ıntotdeauna scazut, vei da impresia ca nu esti ¸ ˆ ˆ ˘ cand aduci ın discutie ¸ arguconvins de ceea ce spui, ca esti pe ¸ ¸ nesigur de informatiile mente si¸ idei importante. Pen˘ ˘ ˘ ˘ care le expui sau ca nu te intereseaza subiectul. De aceea, tru ca entuziasmul tau sa fie ˘ ˆ molipsitor, trebuie sa vorbesti ¸ tonul foarte coborat trebuie folosit cu moderatie. ¸ ˆ ıntr-un ritm rapid. ˆ ˘ ˘ Schimba ritmul. In vorbirea obisnuit a, cuvintele ne ¸ ˘ ˆ ˘ Variaza ınal ¸timea tonului, ˆ ˆ ˆ vin spontan.

In schimb, c and suntem emo tiona ti, ¸ ¸ avem cand este cazul, pentru a trans˘ ˘ ˘ mite anumite stari sufletesti si ¸ ¸ tendinta ¸ de a vorbi repede. Daca vrem ca ceilalti¸ sa-si ¸ apentru a-i sensibiliza pe cei din ˘ ˘ ˆ ˘ minteasca exact ceea ce spunem, ar trebui sa ıncetinim auditoriu. Daca vorbesti ¸ o lim˘ ˘ ˘ ba tonala, largesteritmul. ¸ ti¸ sau resˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ trange-ti¸ registrul vocal.

Exista ınsa si ¸ oratori ıncepatori care schimba ritmul pe ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ Modulatia ıncepe odat a ¸ parcursul cuvantarii. De ce? Ei ısi ¸ pregatesc expunerea cu cu selectarea materialului ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ prea mult a grij a, a stern and poate totul ın scris. Chiar daca ¸ pentru cuvantare. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ nu tin ¸ cuvantarea dupa un manuscris, poate ca au ınvatat-o ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ pe de rost si o prezint a ıntr-un ritm sacadat.

Inv a t and sa ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ vorbesti ¸ dupa o schit¸ a, vei reusi ¸ sa-ti¸ corectezi aceasta slabiciune.

Nu accelera prea brusc ritmul, deoarece senzatia ¸ pe care ai crea-o s-ar ˘ ˘ ˘ putea asemana cu cea pe care ti-ar da-o o pisica ce ce merge linistit ¸ ¸ a si ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ care, dintr-o data, la vederea unui caine, o ia la fuga. Sa nu vorbesti ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ niciodata atat de repede, ıncat dictiunea sa aiba de suferit. ¸ ˆ ˘ ˆ A varia ritmul nu ınseamna doar a-l accelera sau a-l ıncetini la inˆ ˘ tervale regulate de timp. In loc sa confere frumusete ¸ materialului, acest ˆ ˘ ˘ stil nu va face decat sa-i stirbeasc a valoarea. Variatiile de ritm ar tre¸ ¸

Modula ¸tie

˘ ˘ bui sa se armonizeze cu ceea ce spui, cu sentimentele pe care vrei sa ˘ ˆ ˆ le transmiti¸ si ¸ cu obiectivul urmarit. Expune-ti¸ cuvantarea ıntr-un ritm ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ moderat. Pentru ca entuziasmul tau sa fie molipsitor, ıncearca sa vorˆ ˘ ˆ besti ¸ ıntr-un ritm mai alert, adica asa ¸ cum te exprimi ın mod obisnuit. ¸ ˘ ˘ ˆ Aceasta sugestie este valabila si ¸ cand prezinti¸ unele idei de importan˘ ˘ ˆ ˘ t¸ a secundara sau cand vorbesti ¸ despre anumite evenimente ale caror detalii sunt nesemnificative. Vorbind natural, vei varia ritmul si ¸ vei ˆ evita monotonia. In schimb, argumentele solide, ideile principale si ¸ ˘ punctele culminante necesita de obicei un ritm mai lent. ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Variaza ınal ¸timea tonului. Imagineaza-ti¸ ca cineva canta la un in˘ ˆ ˘ ˘ strument circa o ora. In tot acest timp el interpreteaza doar o singura ˘ ˆ ˘ nota: la ınceput tare, apoi suav, uneori repede, alteori lent. Chiar daca ˘ exista variatii de tonalitate va face ¸ de volum si ¸ ¸ de ritm, lipsa variatiilor ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ca „melodia“ sa fie monotona. In mod asemanator, fara variatii ¸ ın re˘ gistrul vocal, vocea noastra nu va delecta auzul. ˘ ˆ ˘ ˘ Trebuie sa retinem ınsa ca variatiile de tonalitate nu au acelasi ¸ ¸ ¸ efect ˆ ˆ ˘ ˘ ın toate limbile. Intr-o limba tonala, cum este chineza, schimbarea ˆ ˘ ˆ ınaltimii tonului poate modifica sensul cuvintelor. Dar chiar si ¸ ¸ ın aces˘ ˘ te limbi exista modalitati¸ de variere a emisiei vocale. Se pot face exer˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ citii ¸ de largire a registrului vocal, sau de ıntindere a vocii, pastrand ınsa ˆ ˆ ˘ ˘ pentru fiecare ton o ınaltime relativa. In felul acesta, tonurile din re¸ ˆ gistrul acut (tonurile ınalte) vor putea fi redate ascendent, iar cele din registrul grav (tonurile joase), descendent. ˆ Dar chiar si ¸ ın limbile atonale, varia ¸tiile de tonalitate pot reda diverˆ se idei. De exemplu, un ton usor adec¸ ascendent ınso ¸tit si ¸ de o crestere ¸ ˘ vata a volumului vocii poate contribui la accentuarea anumitor idei imˆ ˘ portante. Prin schimbarea ınal ¸timii tonului se pot indica si ¸ dimensiuni ˘ ˆ sau distan ¸te. O intona ¸tie ascendenta la sfarsit ¸ de propozi ¸tie poate suge˘ ra o interoga ¸tie. Unele limbi cer, poate, o intona ¸tie descendenta. ˘ O stare de emotie ¸ sau de entuziasm poate fi transmisa prin tonuri ˆ ˆ ˘ ˘ mai ınalte. (In limbile tonale, s-ar putea sa fie nevoie de o largire a re˘ ˆ gistrului vocal.) Sentimentele de suferint¸ a si ¸ de ıngrijorare vor pretinˆ ˆ de tonuri din registrul grav. (Sau, ın limbile tonale, o restrangere a reˆ ˘ gistrului vocal.) Cand reda aceste sentimente printr-o intonatie ¸ adec˘ ˘ ˘ vata, oratorul atinge inima publicului. Daca vrei sa transmiti¸ astfel de ˘ sentimente, nu te multumi doar sa roste ¸sti cuvinte. Foloseste¸ ¸ ti¸ vocea ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ın asa ¸ fel ıncat sa demonstrezi ca le si ¸ traie ¸sti.

113

114

Modula ¸tie

˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ De unde sa ıncepem. Cand ar trebui sa ıncepem sa ne gandim la ˆ ˆ ˘ modulatie?

Cand ne alegem materialul pentru cuvantare. Daca te vei ¸ ˆ concentra doar asupra argumentatiei sau a ındemnurilor, nu prea vei ¸ ˘ avea posibilitatea de a-ti¸ varia prezentarea. De aceea, este bine sa-ti¸ ˘ analizezi schita ¸ pentru a fi sigur ca dispui de toate elementele necesare unei expuneri vii si ¸ interesante. ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ Sa presupunem ca pe parcursul unei cuvantari ıti¸ dai seama ca ex˘ ˘ ˘ punerea ta este monotona si ¸ simti¸ nevoia de a-i da mai multa viat¸ a. ˘ ˆ Ce-ai putea face? Schimba modul de prezentare. Cum? Deschizand ˆ ˘ ˘ Biblia, invitand publicul sa o deschida si ¸ el, oprindu-te din expunere ˆ si ¸ ıntr-o in¸ citind un verset biblic. Sau ai putea transforma o afirmatie ˘ terogatie ¸ printr-o pauza de accentuare. Ori poti¸ prezenta o ilustrare. ˆ ˘ Acestea sunt doar cateva metode folosite de oratorii cu experient¸ a. ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Insa, oricata experient¸ a ai avea, poti¸ si ¸ tu aplica aceste sugestii cand ˘ pregatesti ¸ un material. ˘ ˆ Putem spune ca modulatia ¸ constituie sarea si ¸ piperul unei cuvan˘ ˘ ˘ ˘ ˘ tari. Daca este folosita cu masura si ¸ la locul potrivit, ea va da „gust“ ˘ ˆ ˘ prezentarii, delectand, totodata, auditoriul.

EXERCITII: ¸ ˆ ˆ ˆ 1) Citeste ¸ ın gand 1 Samuel 17:17–53, fiind atent la fragmentele ın care ai ˆ ˘ putea face variatii a tonului. Ci¸ adecvate de volum, de ritm si¸ de ınaltime ¸ ˆ ˘ teste ¸ apoi de mai multe ori pasajul respectiv cu voce tare, ıntr-o maniera ex˘ ˘ ˘ ˘ ˆ presiva, dar nu afectata. 2) Pentru a capata flexibilitate ın voce, citeste ¸ cu ˆ ˘ ˘ ˘ voce tare versetele 48–51 cat poti¸ de repede si¸ fara sa te poticnesti. ¸ Articuˆ ˆ land corect cuvintele, citeste ¸ fragmentul de mai multe ori, ıntr-un ritm din ˆ ˘ ˆ ce ın ce mai rapid. Dupa aceea, citeste ¸ materialul din ce ın ce mai lent. Apoi, ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ alternativ, fa exercitii de citire rapid a si¸ de citire lenta pana cand vei deveni ¸ ˘ ˆ stapan pe voce.

ENTUZIASM 10

˘ Ce trebuie sa faci? ˘ ˆ ˘ ˘ Demonstreaza printr-o expunere ınsufletit ¸ a ca apreciezi valoarea informatiilor pe care le prezinti. ¸ ¸ ˆ ˆ ENTUZIASMUL ınsuflete ¸ ste ¸ cuvantarea. Desi ¸ e important ca materia˘ lul sa fie informativ, elementul care va capta atentia ¸ auditoriului va fi entuziasmul expunerii. Poti¸ cultiva entuziasm, indiferent de personalitate sau de mediul din care provii. ˆ ˘ Vorbe ¸ste cu sentiment. In timp ce discuta cu o samariteana, Isus ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ i-a spus ca cei ce i se ınchina lui Iehova trebuie sa i se ınˆ ˘ chine „cu spirit si ¸ adevar“ (Ioan 4:24). Inchinarea lor tre˘ ˘ ˘ ˘ ˘ IMPORTANTA ¸ buie sa porneasca dintr-o inima plina de apreciere si ¸ sa se ˘ ˘ ˆ ˆ Entuziasmul tau se va armonizeze cu adevarul revelat ın Cuvantul lui Dumnezeu. ˘ transmite si¸ ascultatorilor, ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ Cand o persoana are o astfel de apreciere profunda o va redeterminandu-i sa fie atenti¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ flecta ın modul de vorbire. Ea se va simti¸ ındemnata sa le si¸ sa puna ın practica ˘ ˘ cele auzite. faca si ¸ altora cunoscute masurile pline de iubire luate de Iehova. Mimica, gesturile si vocea ei vor transmite ceea ¸ ce simte.

Si ¸ totusi, ¸ de ce i-ar putea lipsi entuziasmul unui vorbitor ˆ ˆ care ıl iubeste ¸ pe Iehova si ¸ crede ın cuvintele sale? Deoarece nu este ˘ ˘ ˘ ˘ suficient ca el sa se pregateasca pentru ceea ce va spune. Trebuie si ¸ sa ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ traiasca cele spuse, sa fie absorbit de expunere. Sa presupunem ca unui ˘ ˘ ˘ ˘ orator i se cere sa vorbeasca despre jertfa de rascumparare a lui Isus ˆ ˘ Cristos. In timpul expunerii, el nu trebuie doar sa se concentreze asu˘ ˘ ˘ pra detaliilor, ci trebuie si ¸ sa arate apreciere fat¸ a de ceea ce semnifica ˆ ˆ ˘ jertfa lui Isus ın viata ¸ sa si ¸ celor din auditoriu. Trebuie sa se ¸ ın viata ˆ ˘ ˆ ˘ gandeasca la cat le este de recunoscator lui Iehova Dumnezeu si ¸ lui ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Cristos Isus pentru aceasta masura extraordinara luata ın favoarea oa˘ ˘ ˘ menilor. Trebuie, de asemenea, sa mediteze la mareata ¸ perspectiva ce ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ i se ofera omenirii: sanatate perfecta si ¸ viat¸ a eterna si ¸ fericita pe un paˆ ˘ ˘ mant paradiziac! Dar toate aceste sentimente trebuie sa izvorasca din ˘ inima. ˘ ˆ ˘ Biblia spune ca scribul Ezra, un instructor al Israelului, ‘ısi ¸ pregati˘ ˘ ˆ ˘ ˘ se inima’ ca sa consulte legea lui Iehova, ca sa o ımplineasca si ¸ ca sa 115

116

Entuziasm

˘ ˆ ˘ instruiasca ın Israel (Ezra 7:10, NW). Daca si ¸ noi vom proceda la fel, ˘ pregatindu-ne nu numai informatiile, ci si ¸ ¸ inima, vom vorbi cu sinceˆ ˘ ritate. Cuvintele noastre sincere ıi vor ajuta mult pe cei carora ne adre˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sam sa dezvolte o iubire profunda fat¸ a de adevar. ˆ Gande ¸ste-te la auditoriu. Pentru a manifesta entuziasm, este im˘ ˘ ˘ ˘ portant sa fii convins ca auditoriul trebuie sa auda ceea ce ai de spus. ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ Aceasta ınseamna ca, atunci cand ıti¸ pregatesti ¸ cuvantarea, ˘ nu-i suficient sa culegi informatii ¸ interesante. Este necesar SUGESTII ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ si s a-i ceri lui Iehova ın rug aciune sa te ajute sa prezinti¸ ¸ ˘ ˘ Pregateste¸ ti¸ odata ˆ ˘ aceste idei ıntr-un mod care sa fie spre folosul persoanelor cu informatiile necesare ¸ ˘ ˆ carora le vei vorbi (Ps. 32:8; Mat. 7:7, 8). Gandeste-te: De ce ¸ si¸ inima; asa ¸ vei putea ˆ ˘ ˘ ˆ participa afectiv are nevoie auditoriul sa auda aceste informatii? ¸ In ce fel ıl ˘ la expunere. vor ajuta ele? Ce maniera de abordare ai putea folosi penˆ ˘ ˘ Gandeste-te la modul ¸ tru ca auditoriul sa le poata aprecia valoarea? ˆ ın care ideile pe care ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ Cauta cu constiinciozitate informatii ¸ pana cand vei gasi ¸ le abordezi ıi vor fi ˘ ˘ ceva interesant. Nu e nevoie sa cauti¸ idei care sa nu mai fi de ajutor publicului. ˘ ˆ ˘ fost tratate! Noutatea trebuie sa constea ın modul de aborGaseste ¸ fragmentele care ˘ ˘ ˆ dare! Daca materialul pregatit ıi va ajuta pe cei din auditocer un ton mai entuziast. ˘ ˘ ˘ ˘ riu sa-si cu Iehova, sa aprecieze masu¸ ¸ consolideze relatiile Adopta un stil energic. ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ Asigura-te ca mimica ıti¸ rile luate de el ın folosul nostru, sa faca fat¸ a stresului pro˘ ˘ ˘ ˆ reflecta trairile. Vorbeste ¸ vocat de acest sistem vechi de lucruri sau sa fie eficienti¸ ın ˘ cu tarie si¸ vigoare. ˆ ˘ ˘ ˘ lucrarea de predicare, ınseamna ca ai toate motivele sa fii ˆ entuziasmat de cuvantarea pe care o vei tine! ¸ ˘ ˘ ˆ Dar daca ti¸ se cere sa citesti ¸ ın public? Pentru a o face cu ˘ ˘ entuziasm, nu este suficient sa citesti ¸ corect cuvintele sau sa le gru˘ ˘ ˘ ˘ pezi dupa sens. Studiaza bine materialul! Daca trebuie sa citesti ¸ un ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ fragment din Biblie, fa anumite cercetari. Asigura-te ca ıntelegi ideea ¸ ˘ ˆ ˘ transmisa de text. Gandeste-te la valoarea practica pe care o au aceste ¸ ˆ ˆ versete atat pentru tine, cat si pentru auditoriu si cu dorinta ¸ ¸ ¸ citeste-le ¸ de a-i face constien ti¸ si ¸ ¸ pe cei din auditoriu de valoarea lor. ˘ Te pregatesti ¸ cumva pentru ministerul de teren? Reia atunci subiec˘ tul de conversatie sa-l abordezi si ¸ pe care intentionezi ¸ ¸ versetele pe care ˘ ˆ ˆ vrei sa le folosesti.

G ande ste-te si la ceea ce i-ar putea ıngrijora pe oa¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ meni. Care sunt stirile de ultima ora? Cu ce probleme se confrunta? ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Cand esti solutii ¸ ¸ ¸ bine pregatit sa le arati¸ oamenilor ca Biblia contine ˘ ˘ ˘ chiar la problemele lor, devii nerabdator sa le vorbesti, iar entuzias¸ mul vine spontan.

Entuziasm

ˆ ˘ ˘ ˘ Manifesta entuziasm printr-o expunere ınsufle ¸tita. Cea mai buna ˘ ˆ modalitate de a arata entuziasm este aceea de a-ti¸ prezenta cuvantarea ˆ ˘ ˘ ˘ cu ınsufletire.

Entuziasmul trebuie sa ti¸ se citeasca pe fat¸ a. Ceea ce spui ¸ ˘ trebuie sa reflecte convingere, nu fanatism. ˆ ˘ ˘ E nevoie ınsa si ¸ de echilibru. Unii se entuziasmeaza din orice. Ei tre˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ buie sa fie totusi a ca, atunci cand vorbirea cuiva este ¸ ¸ ajutati¸ sa ınteleag ˘ ˘ ˆ bombastica sau patetica, atentia ¸ se va ındrepta asupra persoanei, nu ˆ ˆ asupra mesajului transmis. In schimb, cei timizi au nevoie de ıncurajare pentru a-si ¸ putea exprima sentimentele. ˆ Entuziasmul este contagios. Cand comunici bine cu publicul si ¸ esti ¸ entuziasmat de ceea ce spui, si auditoriul va fi cuprins de entuziasm. ¸ ˆ Apolo si-a prezentat ın mod dinamic expunerea si ¸ ¸ a fost considerat ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ un model de elocint¸ a. Daca esti ¸ ınflacarat de spiritul lui Dumnezeu, ˘ ˆ ˆ ˘ expunerea ta dinamica ıi va ındemna la actiune pe cei ce te asculta. ¸ — Fap. 18:24, 25; Rom. 12:11. ˆ ˘ ˘ Un entuziasm adecvat materialului. Nu ıncerca sa prezinti¸ toata ˆ ˘ ˆ ˘ cuvantarea pe acelasi ¸ ton entuziast pentru ca nu vei face decat sa-ti¸ ˘ ˘ obosesti ¸ publicul si ¸ sa-l determini sa nu te mai asculte. Materialul tre˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ buie pregatit ın asa ¸ fel ıncat sa se preteze la abordari variate. Straduies¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ te-te sa eviti¸ un stil care denota indiferent¸ a. Daca-ti¸ vei alege cu grija ˆ ˘ ˘ materialul, vei fi si ¸ captivat de el. Este normal ınsa ca unele idei sa ˘ ˆ ceara mai mult entuziasm decat altele, dar ele ar trebui intercalate cu ˘ ˆ maiestrie ın expunere. ˘ ˘ Si ¸ ideile principale cer o prezentare entuziasta. Trebuie sa-ti¸ dezvolti¸ expunerea pe baza anumitor puncte-cheie. Constituind momentele de ˆ ˆ ˘ ˆ varf ale cuvantarii, ele au menirea de a ındemna publicul la actiune. ¸ ˘ ˘ ˘ Dupa ce i-ai adus auditoriului argumente convingatoare, va trebui sa-l ˆ ˘ ˘ ıncurajezi si ¸ sa-i arati¸ foloasele pe care le-ar putea trage din aplicarea ˘ ˘ ˘ ideilor dezbatute. Entuziasmul te va ajuta sa ajungi la inima asculta˘ ˘ torilor. Dinamismul cu care vrei sa prezinti¸ expunerea trebuie sa fie ˘ real, nu artificial. El trebuie sa fie generat de ideile din material.

EXERCITIU: ¸ ˘ ˘ ˆ Analizeaza Iosua capitolele 1 si¸ 2 si¸ observa locul si¸ modul ın care trebuie ˘ sa manifesti ¸ entuziasm. Citeste ¸ de mai multe ori materialul cu voce tare si¸ cu un entuziasm adecvat.

117

˘ ˘ 11 C ALDURA SI ¸ SENTIMENT

˘ Ce trebuie sa faci? ˆ ˆ ˆ ˘ Vorbeste ¸ ın asa ¸ fel ıncat cuvintele tale sa reflecte sentimentele de care esti ¸ animat. ˘ ˆ SENTIMENTELE sunt o parte intrinseca a fiintei ¸ umane. Cand le ex˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ teriorizam, dezvaluim ce avem ın inima, care este adevarata noastra ˘ personalitate si fat¸ a de anumite situatii ¸ ¸ sau persoane. Din ¸ ce simtim culturale, multi¸ cauza unor experiente ¸ dure si, ¸ ¸ uneori, a influentelor ˆ ˆ ˘ ˘ oameni ısi ¸ ascund sentimentele. Dar Iehova ne ındeamna sa culti˘ ˆ ˘ ˘ ˆ vam ınsusiri ¸ pozitive si ¸ sa le exteriorizam ın mod potrivit.

— Rom. 12:10; 1 Tes. 2:7, 8.

IMPORTANTA ¸ ˘ ˘ Cuvintele pe care le folosim tradeaza sentimentele noasSunt absolut necesare ˘ ˘ ˘ ˘ daca vrei sa ajungi la inima tre launtrice. Dar, daca nu sunt rostite cu sentiment potri˘ ˘ ˆ celor ce te asculta. vit, cei ce ne asculta s-ar putea ındoi de sinceritatea noasˆ ˘ ˘ tra. In schimb, daca vorbim cu sentiment, exprimarea ˘ ˘ ˘ noastra va fi mai frumoasa si ¸ mai variata si ¸ va atinge ini˘ ma celor ce ne asculta. ˘ ˘ ˘ ˘ Cum sa manifestam caldura. Sentimentele calde sunt, de obicei, ˆ ˘ ˆ expresia gandurilor pozitive pe care le avem fat¸ a de altii. ¸ Astfel, cand ˘ ˘ vorbim despre calitatile admirabile ale lui Iehova si ¸ ¸ ne exprimam ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ aprecierea fat¸ a de bunatatea sa, vocea noastra ar trebui sa fie plina de ˘ ˘ ˆ ˘ caldura (Is. 63:7–9). Iar, cand ne adresam semenilor nostri, modul ¸ ˘ ˘ ˘ nostru de vorbire ar trebui sa fie tot plin de caldura. ˆ ˆ ˘ ˘ Intr-o zi, un lepros se apropie de Isus si ¸ ıl roaga sa-l vindece. Ima˘ gineaza-ti¸ tonul cu care rosteste ¸ Isus cuvintele: „Vreau. Fii curat“ (Mar. ˘ ˘ ˘ 1:40, 41). Vizualizeaza si ¸ urmatoarea scena: o femeie care suferea de ˆ ˆ 12 ani de o scurgere de sange se apropie ıncet de Isus, pe la spate, si ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ıi atinge franjurii mantiei. De ındata ce ısi ¸ da seama ca a fost obser˘ ˆ ˘ ˆ ˘ vata, femeia ınainteaza tremurand, cade la picioarele lui Isus si ¸ marˆ turiseste ¸ ınaintea tuturor motivul pentru care s-a atins de vesminte¸ ˘ ˘ ˆ le lui si ¸ cum a fost vindecata. Imagineaza-ti¸ tonul cu care Isus ıi spu˘ ˘ ˆ ne: „Fiica, credinta ¸ ta te-a facut bine; du-te ın pace“ (Luca 8:42b–48). ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ Caldura manifestata de Isus ın acele ocazii ne ınduioseaz a si ¸ ¸ pe noi ˘ astazi.

118

˘ ˘ Caldura ¸si sentiment

119

ˆ ˘ Cand, asemenea lui Isus, simtim compasiune fat¸ a de oameni si ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ vrem cu adevarat sa-i ajutam, le-o vom arata prin modul nostru de a ˘ ˘ ˘ ˘ vorbi. Caldura pe care o manifestam va fi sincera, nu artificiala. Ea ˆ ˘ ˘ poate influenta ¸ ıntr-o mare masura reactia ¸ oamenilor. Mesajul plin ˘ ˘ ˆ ˆ de caldura pe care-l transmitem ın ministerul de teren — cand ne ar˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ gumentam ideile, cand oferim ıncurajare si ¸ ındemnuri si ¸ cand le ara˘ ˘ ˆ ˘ tam ca le dorim binele — ıi poate determina pe oameni sa reactione¸ ze pozitiv. ˘ ˘ ˘ ˘ Daca nutresti ¸ lasa-le sa ti¸ ¸ sentimente calde fat¸ a de altii, ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ se citeasca pe fat¸ a. Cand manifesti ¸ caldura, publicul se va ˆ ˘ SUGESTII simti¸ atras spre tine ca spre un foc ıntr-o noapte geroasa. ˘ ˘ ˘ Nu fi excesiv de preocupat Daca nu ti¸ se va citi pe fat¸ a caldura, nu-ti¸ vei putea conde cuvintele pe care le ˘ ˘ vinge auditoriul ca esti ¸ sincer interesat de el. Acest sentifolosesti, ¸ ci concentreaza-te ˘ ˘ ˘ ment nu este o masca; el trebuie sa izvorasca din interior, asupra dorintei ¸ de ˘ ˘ a-ti¸ ajuta ascultatorii. sa fie sincer. ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ Atat tonul vocii, cat Caldura trebuie sa se observe si ¸ din voce. Daca ai o voce ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ si¸ mimica trebuie dura si ¸ aspra, probabil ca ıti¸ este mai greu sa te exprimi cu ˘ sa reflecte sentimente ˘ ˘ ˆ caldura. Dar, ın timp si ¸ cu multe eforturi, vei reusi. ¸ Tehnic adecvate materialului vorbind, sunetele scurte si unei vor¸ sacadate dau nastere ¸ prezentat. ˆ ˘ ˘ biri inexpresive si ¸ afectate. Invat¸ a sa alungesti ¸ sunetele meFii atent la cei ce vorbesc ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ expresiv si¸ ınvat¸ a de la ei. lodioase. Aceasta metoda te va ajuta sa-ti¸ prezinti¸ cuvanta˘ ˘ rea cu caldura. ˘ ˆ ˘ De o important¸ a si ¸ mai mare ınsa este obiectivul pe ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ care-l urmaresti. ¸ Daca gandurile ıti¸ sunt ındreptate asupra acelora ca˘ rora le vorbesti ¸ si ¸ doresti ¸ sincer sa le transmiti¸ ceva util, aceste sentiˆ ˘ mente se vor reflecta ın modul tau de vorbire. ˘ ˘ O expunere dinamica este stimulativa, dar este nevoie si ¸ de delica˘ ˘ tete. ¸ Nu este suficient sa convingi mintea, ci trebuie si ¸ sa sensibilizezi inima. ˘ ˘ ˘ ˘ Cum putem sa exprimam si ¸ alte sentimente. O persoana trista este ˘ ˆ ˘ cuprinsa de sentimente de ıngrijorare, de teama si ¸ de descurajare. Dar ˘ sentimentul care ar trebui sa ne caracterizeze viata ¸ este bucuria; ar fi po˘ ˘ ˆ ˘ trivit sa o manifestam ori de cate ori vorbim cu altii. ¸ Pe de alta parte, ˆ ˘ ˘ unele sentimente trebuie ınabusite, pentru ca nu sunt compatibile cu ¸ ˘ personalitatea crestin prin cuvintele pe ¸ a (Ef. 4:31, 32; Filip. 4:4). Asadar, ¸ care ni le alegem, prin tonul vocii, prin forta cu care vorbim, prin mi¸ ˘ mica si ¸ prin gesturi putem transmite o varietate de sentimente.

120

˘ ˘ Caldura ¸si sentiment

˘ ˘ Biblia vorbeste ¸ despre o gama larga de sentimente umane. Uneori, ˘ ˆ ˘ ˘ le mentioneaz a doar ın treacat. Alteori, relateaza anumite evenimen¸ ˘ te sau reproduce unele afirmatii ¸ care dezvaluie sentimente. Citit cu sentiment, materialul va avea un mai mare impact asupra ta si ¸ asu˘ ˆ ˘ ˘ ˆ pra celor ce te asculta. Insa trebuie sa te transpui ın situatia ¸ personaˆ ˘ jului despre care citesti. ¸ teatrala. ¸ O cuvantare nu este o reprezentatie ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Fii deci atent sa nu exagerezi! Ajuta-i pe cei din auditoriu sa traiasca pasajele pe care le citesti. ¸ ˘ Adecvate materialului prezentat. Caldura, entuziasmul, precum ˘ ˆ ˘ si ¸ celelalte sentimente pe care vrei sa le transmiti¸ depind ın mare ma˘ sura de materialul pe care-l ai de expus. ˘ Deschide Biblia la Matei 11:28–30 si ¸ ce se spune ¸ observa cu atentie aici. Citeste ¸ apoi din Matei, capitolul 23 condamnarea pe care o pro˘ ˆ nunt¸ a Isus ımpotriva scribilor si ¸ fariseilor. Nu ni l-am putea imagina pe Isus rostind aceste cuvinte de condamnare pe un ton apatic si ¸ inexpresiv, nu-i asa? ¸ ˘ ˘ ˆ Ce sentimente crezi ca ar trebui sa transmiti¸ cand citesti ¸ relatarea ˆ din Geneza, capitolul 44, despre pledoaria lui Iuda ın favoarea frate˘ ˘ lui sau Beniamin? Remarca sentimentele ce transpar din versetul 13, ˆ ˘ ˘ rationamentul lui Iuda ın legatura cu motivul nenorocirii care-i lovi¸ ˆ se, prezentat ın versetul 16, si ¸ lui Iosif despre care se vorbeste ¸ reactia ¸ ˆ ın Geneza 45:1. ˘ ˘ Asadar, fie ca citesti, ¸ pe care o vei exercita ¸ ¸ fie ca vorbesti, ¸ influenta va depinde nu doar de atentia ¸ pe care o acorzi cuvintelor si ¸ ideilor, ci si ¸ de sentimentele cu care le exprimi.

EXERCITIU: ¸ ˘ Citeste ¸ cu voce tare urmatoarele fragmente biblice, cu sentimentele cerute de context: Matei 20:29–34; Luca 15:11–32.

˘ GESTURI SI ¸ MIMIC A 12

˘ Ce trebuie sa faci? ˘ ˆ Misc ¸ a-ti¸ mainile, umerii sau corpul pentru a transmite idei, sentimente sau atitudini. ˘ ˆ ˘ Foloseste¸ ti¸ ochii si¸ gura si¸ misc ¸ a-ti¸ capul pentru a ıntari cele spuse si¸ pentru a-ti¸ exterioriza sentimentele. ˆ ˆ ˆ IN UNELE culturi oamenii sunt mai dezinvolti¸ decat ın altele. De fapt, ˆ ˘ aproape toti¸ oamenii ısi ¸ si ¸ schimba expresia fetei ¸ fac anumite gesturi ˆ ˘ cand converseaza sau tin un discurs public. ¸ Si ¸ gesturile lui Isus si ¸ ale primilor discipoli au fost firesti. ¸ Cu o a˘ ˘ ˘ numita ocazie, cineva i-a spus lui Isus ca mama si ¸ lui voiau sa-i ¸ fratii ˘ ˘ vorbeasca. Isus a raspuns: „Cine este mama mea si ¸ cine ˆ ˆ ˘ ˆ sunt fratii ¸ mei? “ Apoi, Biblia adauga: „Intinzandu-si ¸ mana IMPORTANTA ¸ ˘ ˘ spre discipolii sai, a zis: «Iata! Mama mea si ¸ mei!»“ ¸ fratii Gesturile si¸ mimica (Mat. 12:48, 49). Biblia contine multe pasaje — de exem¸ dau vorbirii tale vioiciune ˘ ˘ ˘ ˆ plu Faptele 12:17 si ¸ 13:16 — care arata ca apostolii Petru si ¸ si¸ traire. Te pot ınsufleti, ¸ ˆ ˘ ˘ ajutandu-te sa vorbesti ¸ Pavel faceau si ¸ ei gesturi spontane. cu patos.

Ideile si ¸ sentimentele sunt transmise nu doar prin inter˘ ˘ mediul vocii, ci si ¸ prin gesturi si ¸ mimica. Daca nu sunt fo˘ losite corect, acestea pot da impresia ca cel ce vorbeste ¸ este ˆ indiferent. Dar, cand aceste mijloace de comunicare sunt ˆ ˆ armonios ımbinate, expunerea ta ısi ¸ va atinge scopul. Mimica si ¸ gesˆ ˘ turile adecvate sunt utile chiar si ¸ atunci cand vorbesti ¸ la telefon, caci ˘ vocea ta va reda cu mai multa convingere importanta ¸ mesajului si ¸ ˘ ˘ sentimentele pe care le ai fat¸ a de ce spui. Prin urmare, indiferent ca ˘ ˘ ˘ ˆ te exprimi liber sau ca citesti, ¸ ca auditoriul se uita la tine sau ın Bi˘ blie, gesturile si ¸ mimica sunt de mare important¸ a. ˆ ˘ ˘ Insa gesturile si ¸ mimica nu trebuie sa fie artificiale. Nu a fost nici˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ odata necesar sa ınveti¸ sa razi sau sa fii indignat. Gesturile ar trebui ˘ ˘ ˘ ˆ sa reflecte sentimentele tale launtrice si ¸ sa fie cat mai spontane. ˘ ˘ Exista doua categorii mari de gesturi: descriptive si ¸ de accentuare. ˘ ˘ Gesturile descriptive exprima o actiune sau indica dimensiunile si ¸ ¸ lo˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ cul. La scoal a, c and ai de f acut ımbun at a tiri la aceast a calitate orato¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ rica, nu e bine sa te rezumi doar la unu sau doua gesturi. Incearca sa 121

122

˘ Gesturi ¸si mimica

ˆ ˆ ˘ ˘ gesticulezi ın mod natural pe parcursul cuvantarii. Daca ti-e ¸ greu, cau˘ ˘ ta acele cuvinte care indica directia, ¸ distanta, ¸ dimensiunile, localizaˆ ˘ rea sau pozitii relative.

De cele mai multe ori ınsa, unicul lucru pe ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ care-l ai de facut este acela de a te lasa absorbit de cuvantare, fara sa ˆ ˆ ˘ ˘ te gandesti ¸ la impresia pe care ai putea-o produce. Incearca sa vor˘ ˆ besti si s a te comporti¸ firesc. Cand esti ¸ ¸ ¸ relaxat, gesturile vor fi spontane. ˘ Gesturile de accentuare exprima simtire si ¸ ¸ convingere. Ele punctea˘ ˘ ˆ ˘ za, anima si ¸ ıntaresc ideile. Gesturile de accentuare sunt ˘ ˘ ˘ ˘ importante, dar ai grija sa le folosesti ¸ cu masura, deoareSUGESTII ˆ ˘ ce pot degenera usor ın ticuri. Folosirea repetata a anu¸ Gesturile si¸ mimica ˆ ˘ ˆ ˘ sunt eficiente cand reflecta mitor gesturi poate distrage atentia ¸ de la cuvantare. Daca ˘ ˘ ˘ ˘ adevarata stare launtrica. supraveghetorul scolii te avertizeaza asupra acestei ches¸ ˘ Observa-i pe altii ¸ cum se ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ tiuni, ıncearca sa te rezumi o vreme doar la gesturi descripmanifesta, dar nu ıncerca ˘ ˆ ˘ ˘ tive. Dupa un timp, poti¸ reıncepe sa folosesti sa-i copiezi. ¸ gesturi de ac˘ centuare.

Studiaza materialul ˆ ˆ ˘ ˘ pentru cuvantare pana Pentru a decide ce fel de gesturi de accentuare sa folosesti ¸ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ cˆ and ıl vei sti ¸ bine. si c at de frecvent, g ande ste-te la sentimentele ascult atorilor ¸ ¸ Insuse trece-l prin ¸ ste¸ ti-l, ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ t ai.

Dac a vei ar ata cu degetul spre ei, i-ai putea face sa se filtrul imaginatiei.

Apoi, ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ simta penibil. In unele culturi, daca un barbat ısi prezinta-l cu ajutorul vocii, ¸ pune maˆ ˘ ˆ al mainilor si¸ al fetei. ¸ na la gura ın semn de surprindere, gestul lui va fi consideˆ ˘ rat efeminat. In unele zone de pe glob, este o lipsa de de˘ ˘ ˘ cent¸ a ca femeile sa gesticuleze larg; de aceea, surorile de aici trebuie sa ˘ ˘ ˆ recurga mai mult la mimica. Si, ¸ aproape peste tot ın lume, gesturile ˘ ˆ ˆ largi, facute ınaintea unui grup mic de persoane starnesc ilaritate. ˘ ˘ ˆ ˘ Dar, pe masura ce vei castiga experient¸ a si ¸ ¸ vei fi mai dezinvolt, gesˆ turile de accentuare pe care le vei folosi vor oglindi ın mod firesc sen˘ timentele tale launtrice, convingerea si ¸ sinceritatea ta. Ele vor da sens vorbirii tale. ˘ Mimica. Spre deosebire de oricare alta parte a corpului, fata ¸ este ˆ oglinda sufletului. Ochii, forma gurii si ¸ capului ısi ¸ pozitia ¸ au toate ˆ ˆ rolul lor. Chiar si ¸ ta poate ¸ atunci cand nu scoti¸ nici un cuvant, fata ˘ ˘ ˘ sa exprime indiferent¸ a, dezgust, uimire, stupoare sau bucurie. Daca ˆ vor fi ınsotite ¸ de cuvinte, aceste expresii ale fetei ¸ vor avea un profund ˆ impact vizual si asupra auditoriului. Creatorul a ınzestrat ¸ ¸ emotional ˆ ˆ ˘ ˆ fata Cand zambesti, ¸ omului cu peste 30 de muschi. ¸ ¸ ¸ intra ın actiune ˘ aproape jumatate dintre acestia. ¸

˘ Gesturi ¸si mimica

˘ ˆ Indiferent ca te afli pe podium sau ın lucrarea de predicare, mesa˘ ˘ ˘ jul pe care te straduiesti ¸ sa-l transmiti¸ oamenilor este placut si ¸ bucu˘ ˆ ˆ ˘ ra inima. Un suras cald le va da de ınteles acest lucru.

Dar, dac a fata ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ta va fi inexpresiva, ascultatorii ti-ar putea pune la ındoiala sinceri¸ tatea. ˆ ˆ ˘ In plus, un zambet le va sugera celorlalti¸ ca nutresti ¸ sentimente cal˘ ˘ ˘ de fat¸ a de ei. Acest amanunt este deosebit de important astazi, deoaˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ rece oamenilor le este ın general teama de straini. Zambetul tau ıi ˘ ˘ ˆ poate destinde pe cei ce te asculta, facandu-i mai receptivi.

EXERCITII: ¸ 1) Citeste ¸ Geneza 6:13–22. Descrie cu propriile cuvinte cum a fost construi˘ ˆ ta arca si¸ cum au fost stranse animalele. Nu te preocupa de detalii. Spune ˘ ˘ doar ceea ce-ti¸ amintesti. ¸ Folose ¸ste gesturi descriptive. Roaga pe cineva sa te ˘ ˘ ˘ ˘ urmareasca si¸ sa-ti¸ dea sugestii. 2) Vorbeste ¸ ca si¸ cum i-ai depune marturie ˆ ˘ ˘ cuiva despre Regatul lui Dumnezeu si¸ despre binecuvantarile acestuia. Stra˘ ˘ duieste-te ca expresia fetei ¸ ¸ sa reflecte exact sentimentele pe care le ai fat¸ a de descrierea pe care o faci.

123

13 CONTACT VIZUAL

˘ Ce trebuie sa faci? ˘ ˘ ˘ ˆ Uita-te la cei carora le vorbesti, ıti¸ permit, ¸ iar daca uzantele ¸ ˆ ˆ ˘ priveste-i ın ochi cateva secunde. Nu te uita la toti¸ odata, ci ¸ ˘ ˆ la fiecare persoana ın parte. ˘ ˘ ˘ OCHII sunt oglinda sufletului. Ei pot trada surpriza sau teama, comˆ ˘ pasiune sau iubire, ındoiala sau durere. Vorbind despre compatriotii ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ sai, care suferisera mult, un barbat ın varsta a spus: „Comunicam cu ochii“. ˘ ˆ ˆ Altii ¸ poate ca ısi ¸ fac o idee despre noi si ¸ despre ceea ce spunem ın ˆ ˆ functie ¸ de directia ¸ ın care privim. In multe culturi, oame˘ ˘ ˆ ˆ nii tind sa aiba ıncredere doar ın cei care-i privesc cu prieIMPORTANTA ¸ ˆ ˆ ˆ tenie. In schimb, se ındoiesc de sinceritatea sau de compeIn multe culturi, a privi ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ pe cineva ın ochi ınseamna tenta ¸ cuiva care, ın loc sa se uite ın ochii lor cand vorbes¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ a-i ar ata c a-l pre tuie sti. ¸ ¸ ˆ te, se uita ın jos sau la vreun obiect. In alte culturi, o pri˘ In plus, este si¸ o dovada ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ vire insistenta dezvaluie o atitudine nepoliticoasa, agresiva ca vorbesti ¸ cu convingere. ˘ ˘ sau provocatoare, mai ales daca ne adresam unei persoane de sex opus, unui sef ¸ sau unei persoane proeminente. ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ In unele zone, un tanar care se uita direct ın ochii unei perˆ ˆ ˘ ˘ soane mai ın varsta este considerat lipsit de cuviint¸ a. ˆ ˘ Totusi, ¸ privindu-ti¸ ın ochi interlocutorul — daca nu constituie o jigˆ ˘ nire — cand spui ceva important, dai greutate cuvintelor tale. Sa ob˘ ˆ servam cum a reactionat Isus cand discipolii au spus cuprinsi ¸ ¸ de miˆ ˘ rare: „Cine deci poate fi salvat? “ Biblia relateaza: „Privindu-i drept ın ˘ fat¸ a, Isus le-a zis: «Oamenilor le este imposibil lucrul acesta, dar lui ˆ Dumnezeu toate lucrurile ıi sunt posibile»“ (Mat. 19:25, 26). Scriptu˘ ˘ rile arata, de asemenea, ca apostolul Pavel era foarte atent la reactii¸ ˘ ˆ ˘ le celor din public. Cu o anumita ocazie, ın auditoriu se afla un barˆ bat schiop din nastere.

In Faptele 14:9, 10 se spune: „Acest om ascul¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ta vorbirea lui Pavel, care, privindu-l tint ¸ a si ¸ vazand ca avea credint¸ a ˘ pentru a se face bine, a zis cu voce tare: «Ridica-te si ¸ stai drept pe picioarele tale»“. ˆ Sugestii pentru ministerul de teren. In ministerul de teren, fii ˆ ˆ ˆ prietenos si ¸ amabil atunci cand ıi abordezi pe oameni. Cand e cazul, 124

Contact vizual

125

ˆ ˘ ˆ pune ıntrebari incitante pentru a ıncepe o conversatie ¸ pe baza unui ˘ ˘ subiect de interes comun. Straduieste-te sa stabilesti ¸ ¸ un contact vizual ˘ ˆ sau cel putin s a prive sti persoana ıntr-un mod respectuos si ¸ ¸ ¸ amabil. ˆ ˘ ˘ ˘ Un zambet cald care reflecta bucurie launtrica o va atrage. O atare ex˘ ˆ ˘ ˘ presie poate dezvalui multe despre tine si ¸ ıl ajuta pe locatar sa se sim˘ ˆ ta la largul lui ın timpul conversatiei. ¸ ˆ ˘ Observand, daca este potrivit, expresia din ochii interlocutorului, ˆ ˘ ˘ ıti¸ poti¸ da seama cum sa orientezi discutia. ¸ Vei putea sesiza daca per˘ ˘ ˘ soana este furioasa sau daca pur si ¸ simplu nu manifesta nici cel mai ˆ ˘ ˆ ˘ mic interes. Iti¸ vei da seama daca te ıntelege sau nu. Vei observa daca ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ devine nerabdatoare sau daca este sincer interesata de suˆ ˘ ˘ ˘ biect. Expresia ochilor ei ıti¸ poate arata daca este cazul sa SUGESTII ˘ ˘ ˆ schimbi ritmul, sa te straduiesti ¸ s-o antrenezi mai mult ın Fii natural si¸ prietenos, ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ conversatie, ¸ sa ınchei discutia ¸ sau, poate, sa o continui araarata-le un interes sincer ˘ ˆ ˘ celor carora le vorbesti. ¸ tandu-i cum se studiaza Biblia. ˆ ˘ Cand citesti, materialul ¸ tine ¸ Indiferent ca participi la lucrarea de predicare sau conˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ın m an a, dep art and duci un studiu biblic la domiciliu, straduieste-te sa pastrezi ¸ ˘ barbia de piept, astfel ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ contactul vizual cu interlocutorul, aratandu-i, ın acelasi ¸ ıncat sa trebuiasca ˆ ˆ ˘ timp, respect. Nu te uita fix la el, ıntrucat este jenant sa misti ¸ doar ochii, ˆ ˆ ˘ ˆ nu si capul. ¸ (2 Imp. 8:11). Priveste-l ınsa frecvent ın ochi cu un aer na¸ ˆ ˘ tural, prietenesc. In multe t¸ ari, acest mod de a proceda de˘ ˆ nota un interes sincer. Evident, cand citesti ¸ din Biblie sau ˘ ˆ ˘ dintr-o alta publicatie, ¸ privirea ta este ındreptata spre pagi˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ na tiparita. Cand vei avea ınsa de accentuat o idee, va trebui sa te uiti¸ ˆ ˆ direct, dar scurt, la persoana cu care discuti. ¸ Privind-o din cand ın ˆ ˘ cand, vei putea sa-i observi reactia ¸ la cele citite. ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ Chiar daca, la ınceput, din cauza timiditatii, ¸ ıti¸ va fi greu sa reali˘ zezi un contact vizual cu cel caruia i te adresezi, nu renunta. ¸ Cu efort, ˘ ˆ ˘ vei reusi ¸ sa-ti¸ privesti ¸ interlocutorul ın ochi si ¸ sa comunici cu mai ˘ ˘ multa usurin t a. ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ Cand tii ¸ o cuvantare. Biblia ne spune ca Isus, ınainte de a-si ¸ ın˘ cepe Predica de pe munte, „si-a ridicat ochii spre discipolii sai“ (Luca ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ 6:20). Invat¸ a din exemplul sau. Daca trebuie sa te adresezi unui grup, ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ uita-te la auditoriu cateva secunde ınainte de a-ti¸ ıncepe discursul. In ˘ ˆ ˘ ˘ multe locuri, acest rastimp ıi permite vorbitorului sa stabileasca un ˆ ˆ ˘ contact vizual cu cativa dintre cei prezenti¸ si ¸ ¸ ıi ofera ocazia de a treˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ce peste emotiile de ınceput. Totodata, ıi va ajuta pe ascultatori sa se ¸

126

Contact vizual

ˆ familiarizeze cu starea sau cu sentimentele de pe fata ¸ oratorului. In ˘ ˘ ˘ plus, le va permite sa faca liniste ¸ ¸ si ¸ sa-i acorde atentie. ˆ Priveste ¸ publicul ın timpul expunerii. Nu te uita la tot auditoriul ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ odata, ci ıncearca sa privesti ¸ persoanele ce-l compun. In aproape toa˘ ˘ te culturile, oratorilor li se cere sa mentin ¸ a un oarecare contact vizual cu publicul. ˆ ˘ A te uita la auditoriu nu ınseamna doar a-ti¸ misca ¸ ritmic privirea ˘ ˆ ˘ ˘ dintr-o parte a salii ıntr-alta. Uita-te cu respect la cineva si, ¸ daca ti¸ se ˘ pare potrivit, adreseaza-i un enunt¸ complet. Priveste ¸ apoi spre altciˆ neva si ¸ spune-i si ¸ acestuia o idee. Nu te uita la cineva atat de insisˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ tent ıncat sa-l faci sa se simta stanjenit si privirea doar asu¸ ¸ nu-ti¸ atinti ˆ ˘ ˆ pra catorva persoane din public. Uita-te pe rand la toti¸ cei din audiˆ toriu, iar cand i te adresezi unei persoane, vorbeste-i efectiv si ¸ ¸ obser˘ ˆ ˘ va-i reactia ¸ ınainte de a privi catre altcineva. ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ Tine notitele pe pupitru, ın mana sau ın Biblie ca sa le poti¸ vedea ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ dintr-o singura privire. Daca va trebui sa-ti¸ cobori prea mult capul ˘ pentru a le privi, contactul cu auditoriul va avea de suferit. Ai grija ˆ ˆ ˘ ˆ cand si ¸ Daca le consulti¸ ıntr-un mo¸ de cate ori te uiti¸ pe notite. ˆ ˘ ment-cheie al cuvantarii, nu vei putea vedea reactia ¸ publicului, iar ˘ ˘ ˆ ˘ forta ¸ expunerii va scadea. Iar, daca te vei uita ın permanent¸ a pe notite, ¸ vei pierde contactul cu auditoriul. ˆ ˘ ˘ Cand arunci cuiva o minge, te uiti¸ sa vezi daca o prinde. Fiecare ˆ ˘ ˘ idee din cuvantarea ta este o „pasa“ spre cei din public. Faptul ca „au ˆ ˆ prins-o“ poate fi indicat de reactia un zambet, o ¸ lor: o ıncuviintare, ¸ ˘ ˆ ˘ privire atenta. Mentin ¸ and un bun contact vizual, vei putea sa te asi˘ guri ca ideile tale sunt „prinse“. ˆ ˘ ˆ Dar ce poti¸ face cand trebuie sa citesti ¸ ceva ınaintea congrega˘ ˆ ˘ tiei?

Ar fi potrivit sa te uiti¸ la auditoriu ın timp ce citesti?

Daca ur¸ ¸ ˘ ˆ maresc ın Biblie ceea ce citesti, ¸ majoritatea celor prezenti¸ nu-si ¸ vor ˘ da seama daca te uiti¸ sau nu la ei. Dar, privindu-i, vei putea citi cu ˘ ˆ mai multa ınsufletire deoarece le vei putea observa reactiile.

Iar pe ¸ ¸ ˘ ˆ aceia din auditoriu care nu urmaresc ın Biblie si ¸ con¸ nu sunt atenti, ˆ ˘ tactul vizual cu oratorul ıi poate ajuta sa se concentreze din nou ˆ asupra celor citite. Evident, nu le vei putea arunca decat o privire ˘ ˘ ˆ ˘ scurta ca sa nu te poticnesti ¸ ın citire. De aceea, ar fi mai bine sa ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ tii ¸ Biblia ın mana si ¸ sa stai cu capul sus si ¸ cu barbia departe de piept.

Contact vizual

˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Uneori, cu ocazia congreselor, batranii sunt solicitati¸ sa tin ¸ a cuvan˘ ˘ tari de pe un manuscris. Citirea eficienta a unui manuscris pretinde ˘ ˘ ˘ experient¸ a, o pregatire atenta si ¸ Desigur, citirea ma¸ multe repetitii. ˘ ˘ nuscrisului impieteaza contactul vizual cu publicul. Dar, daca orato˘ ˆ ˆ ˆ ˆ rul este bine pregatit, ısi ¸ va putea privi din cand ın cand auditoriul ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ fara sa piarda randul. In felul acesta va putea capta atentia ¸ publicuˆ ˘ ˘ ˘ ˘ lui, ajutandu-l sa traga foloase maxime din aceasta importanta in˘ struire spirituala.

EXERCITIU: ¸ ˆ ˘ In conversatiile zilnice pe care le ai cu familia si¸ cu prietenii, straduieste-te ¸ ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ sa-i privesti ¸ cat mai mult ın ochi, fara a ıncalca totusi¸ obiceiurile locale.

127

14 NATURALETE ¸

˘ Ce trebuie sa faci? ˆ Fii tu ınsuti: ¸ comunicativ, sincer si¸ spontan.

ˆ ˆ ˆ ˆ EXPRIMANDU-TE ıntr-un mod firesc, vei putea castiga ıncrederea ce¸ ˆ ˆ ˘ lorlalti. ¸ Ai avea ıncredere ın cuvintele cuiva care vorbeste ¸ de dupa o ˘ ˘ ˘ ˘ masca? I-ai acorda mai mult credit daca ar arata mai bine cu masca deˆ ˘ ˘ ˘ ˘ cat fara ea? Putin ¸ probabil. Iata de ce este important sa nu te prefaci, ˘ ˆ ci sa fii tu ınsuti. ¸ ˘ Naturaletea ¸ nu ar trebui confundata cu neglijenta. ¸ Gre˘ selile gramaticale, pronuntia ¸ gresit ¸ ¸ a si ¸ exprimarea incoeIMPORTANTA ¸ ˘ ˘ rent a trebuie evitate.

Tot de evitat este si ¸ limbajul argotic.

Daca esti ¸ tensionat, rigid ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ sau stangaci ın exprimare Noi vrem ıntotdeauna sa dam dovada de demnitate atat ın ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ din cauza grijii de a lasa o vorbire, cat si ¸ ın conduita. O persoana care manifesta na˘ buna impresie, s-ar putea ˘ ˘ ˘ turale te nu este nici oficiala, nici excesiv de preocupata de ¸ ca auditoriul sa fie distras impresia pe care o produce asupra altora. de la ceea ce spui. ˆ ˆ In ministerul de teren. Esti ¸ cumva tensionat cand, pen˘ ˘ tru a depune marturie, te apropii de o casa sau de cineva ˆ ˘ aflat ıntr-un loc public? Majoritatea dintre noi suntem, numai ca pen˘ ˘ ˆ tru unii aceasta stare este mai acuta decat pentru al ¸tii. Tensiunea inte˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ rioara poate face ca vocea noastra sa para gatuita sau tremuranda. Tra˘ ˘ ˆ cul poate sa provoace si ¸ misc ¸ ari necontrolate ale mainilor si ¸ capului.

Orice vestitor se poate lovi de asemenea probleme. Ele sunt produ˘ ˆ ˘ ˆ se de mai multi¸ factori. Poate ca cel ın cauza se gandeste ¸ la impresia ˆ ˘ ˘ pe care o va face sau se ıntreaba daca expunerea sa va avea succes. Acesˆ ˘ ˆ ˘ ˘ te ıngrijorari sunt firesti. ¸ Problema apare cand li se acorda prea multa ˘ ˆ ˆ ˆ atentie. ¸ Ce te-ar putea ajuta daca te simti¸ ıncordat ınainte de a ıncepe ˘ ˘ ˘ predicarea? Pregatirea judicioasa si ¸ rugaciunile fierbinti¸ la Iehova (Fap. ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ 4:29)! Reflecteaza la ındurarea nemarginita a lui Iehova, care-i invita ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ pe oameni sa se bucure de sanatate perfecta si ¸ de viat¸ a eterna ıntr-un ˆ ˆ ˘ ˘ Paradis! Gandeste-te la aceia pe care te straduiesti ¸ ¸ sa-i ajuti¸ si ¸ la cat de ˘ ˘ ˘ necesar este ca ei sa auda vestea buna! ˘ ˆ ˘ Aminteste¸ ti¸ ca oamenii sunt ınzestrati¸ cu liber arbitru: ei pot sa ac˘ ˘ ˘ cepte sau sa respinga mesajul, asa ¸ cum au facut si ¸ cei din Israelul antic 128

Naturale ¸te

129

ˆ ˘ ˆ ˘ cand Isus le depunea marturie. Tu nu trebuie decat sa predici (Mat. ˘ ˘ ˘ ˘ 24:14). Si ¸ chiar daca oamenii nu te lasa sa vorbesti, ¸ tu depui marturie ˘ prin simpla prezent¸ a. Activitatea ta este deja un succes, deoarece te-ai ˆ ˆ ˆ pus ın slujba lui Iehova pentru a-i duce la ındeplinire vointa. ¸ Dar cand ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ti¸ se ofera ocazia sa vorbesti, ¸ sa ¸ cum te vei exprima? Daca vei ınvata ˘ ˘ ˘ ˘ fii atent la necesitatile altora, exprimarea ta va fi placuta si ¸ ¸ naturala. ˘ ˆ ˘ ˆ Daca, atunci cand depui marturie, te comporti¸ si ¸ vorbesti ¸ firesc, ıti¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ajuti¸ ascultatorii sa se destinda. S-ar putea chiar sa devina mai recep˘ ˆ ˘ ˘ tivi la ideile biblice pe care vrei sa li le ımpartase o pre¸ ¸ sti. ¸ Nu le tine ˘ ˘ ˘ dica, ci converseaza cu ei. Fii prietenos. Arata-te interesat ˘ ˆ de ceea ce spun si ¸ aproba-i cand fac comentarii. Evident, SUGESTII ˘ ˘ daca limba si ¸ obiceiurile locale pretind sa fii mai protocoVorbeste ¸ natural. Nu te ˆ ˘ ˆ ˘ gandi la tine, ci la Iehova lar, respecta convenientele ın semn de apreciere fat¸ a de per¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ si¸ la necesitatea ca oamenii soana straina careia i te adresezi. In orice caz, fii ıntotdeau˘ ˆ sa ınvete ¸ despre el. ˆ na relaxat si z ambitor. ¸ ˆ ˘ Cand pregatesti ˆ ˆ ¸ o Pe podium. Cand prezinti¸ o expunere ınaintea unui ˆ ˘ cuvantare, concentreaza-te grup, vorbeste ¸ ¸ natural, ca si ¸ cum ai purta o conversatie. asupra ideilor, nu asupra ˆ cuvintelor.

Desigur, atunci cand ai de-a face cu un auditoriu numeros, ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ trebuie sa vorbesti ¸ tare si ¸ clar. Daca ıncerci sa-ti¸ ınveti¸ cuIn cuvantari sau ın vorbirea ˘ ˆ ˘ ˆ de zi cu zi, straduieste-te ¸ vantarea pe de rost sau daca notitele ıti¸ sunt prea detalia¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ sa vorbesti corect si¸ ıngrijit; ¸ te, ınseamna ca esti ¸ exagerat de preocupat de modul ın care ˆ ˘ nu ıncerca sa folosesti ¸ ˘ ˘ ˘ te exprimi. Formularea corecta a ideilor este importanta, anumite calitati¸ oratorice ˘ ˘ ˘ dar, daca i se acorda prea multa atentie, discursul devine pentru a atrage atentia ¸ ¸ ˘ asupra ta. greoi si lipsit de naturalete. ¸ ¸ Chiar daca trebuie ¸ pretentios, ˘ ˘ ˆ ˘ Pregateste-te bine pentru ¸ sa te gandesti ¸ bine la ceea ce vei spune, concentreaza-te mai ˆ ˆ citirea ın public.

Citeste ¸ mult asupra ideilor, decat asupra cuvintelor. ˆ cu sentiment, tin and cont ¸ ˘ ˆ Tine cont de aceasta sugestie si ¸ ¸ cand ti¸ se ia un interviu de sens. ˆ ˘ la ıntruniri. Pregateste-te bine, dar nu citi si ¸ ¸ nici nu me˘ ˘ mora raspunsurile. Expune-le cu o modulatie ¸ fireasca, astˆ ˆ ˘ ˘ fel ıncat comentariile tale sa atraga prin spontaneitate. ˘ ˘ ˘ ˘ Chiar si ¸ calita ¸tile oratorice demne de dorit pot deveni suparatoare daca ˆ ˘ ˘ sunt folosite ın mod exagerat. De exemplu, ar trebui sa cau ¸ti sa vorbesti ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ clar si s a pronun corect cuvintele, ıns a nu p an a ıntr-acolo ınc at expri¸ti ¸ ˘ ˘ ˘ marea ta sa para greoaie sau artificiala. Gesturile descriptive sau de ac˘ ˆ centuare corect facute pot ınsufle ¸ti expunerea, dar gesturile rigide sau exagerate pot distrage auditoriul de la ceea ce ai de spus. Vorbeste ¸ tare, ˘ ˘ dar nu ¸tipa. Uneori este bine sa vorbesti ¸ cu patos; evita totusi ¸ stilul

130

Naturale ¸te

˘ ˆ ˆ ˆ pre ¸tios. Modula ¸tia, entuziasmul si ¸ trairea trebuie ımpletite ın asa ¸ fel ınˆ ˘ ˘ ˆ cat sa nu atragi aten ¸tia asupra ta si ¸ nici sa nu- ¸ti stanjenesti ¸ auditoriul. ˘ ˆ ˆ Unii oameni se exprima ıngrijit tot timpul, nu numai cand tin ¸ o ˆ ˆ ˘ ˘ cuvantare. Altii ¸ ınsa au un stil mai popular. Dar ceea ce conteaza cel ˘ ˆ ˘ ˘ mai mult este sa vorbim corect ın fiecare zi si ¸ sa ne comportam cu ˘ ˆ ˆ demnitate crestin ¸ a. In felul acesta, cand ne vom afla pe podium, ne va ˘ ˘ ˘ ˘ fi mult mai usor ¸ sa vorbim si ¸ sa ne comportam placut si ¸ firesc. ˆ ˆ ˘ Cand trebuie sa cite ¸sti ın public. Sunt necesare eforturi pentru a ˆ ˆ ˘ citi cu naturalete ¸ ın public. Iti¸ va fi mai usor ¸ sa adopti¸ un ton firesc ˘ ˆ daca identifici ideile principale din materialul pe care ıl ai de citit si ¸ ˆ ˘ ˆ sesizezi modul ın care sunt ele dezvoltate. Fixeaza-ti-le bine ın minte; ¸ ˘ altminteri, vei citi doar cuvinte. Verifica pronuntia ¸ cuvintelor necu˘ ˘ ˘ noscute. Exerseaza citind cu voce tare ca sa poti¸ avea o buna modula˘ ˆ ˘ ˘ tie ¸ si ¸ sa poti¸ grupa cuvintele ıntr-un mod care sa transmita clar ideile. ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ Fa exercitii ¸ pana cand vei citi fluent. Familiarizeaza-te cu materialul ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ atat de bine, ıncat atunci cand ıl vei citi cu voce tare sa imprimi lecˆ ˘ turii tale un ton de conversatie. ¸ In asta consta naturaletea! ¸ ˆ De obicei, textul pe care-l avem de citit ın public este extras din puˆ ˘ blicatiile noastre biblice. Pe langa exercitiile de citire de la Scoala de ¸ ¸ ¸ ˆ Minister Teocratic, noi citim versete biblice ın lucrarea de predicare si ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ cand tinem cuv ant ari de pe podium.

Fra tii au ındatorirea de a citi un ¸ ¸ anumit material la studiul Turnului de veghere si ¸ la studiul de carte al ˆ ˘ congregatiei.

Fratilor capabili li se ıncredinteaz a la congrese citirea ¸ ¸ ¸ ˘ unor manuscrise. Daca fragmentele pe care le citesti ¸ din Biblie sau din ˘ ˘ ˘ ˘ alte publicatii sa le dai viat¸ a. Daca ai ¸ contin ¸ dialoguri, straduieste-te ¸ ˆ ˘ de-a face cu un dialog ıntre mai multe personaje, schimba tonul vocii ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ın functie ¸ de personaj. Fii ınsa atent sa nu devii teatral. Da viat¸ a citiˆ ˆ rii ıntr-un mod cat mai natural. ˆ Cand citim pe un ton natural e ca si ¸ ¸ cum am purta o conversatie. ˘ ˘ Lectura nu suna artificial, ci emana convingere.

EXERCITII: ¸ ˆ ˆ 1) Citeste ¸ ın gand Maleahi 1:2–14 si¸ fii atent la personaje. Citeste ¸ apoi cu ˘ voce tare si¸ cu expresivitatea ceruta de context. 2) Apoi, cu primele trei ocaˆ ˘ ˘ ˆ ˘ zii cand te pregatesti ¸ sa mergi ın predicare, citeste ¸ din nou primele douˆ a paragrafe ale acestei lectii, ¸ precum si¸ materialul prezentat la subtitlul „In ˘ ˘ ministerul de teren“, de la pagina 128. Straduieste-te sa aplici aceste sfaturi. ¸

ˆ ASPECT INGRIJIT 15

˘ Ce trebuie sa faci? ˆ ˘ ˘ ˘ Imbraca-te ordonat, curat si¸ modest. Aranjeaza-ti¸ bine parul. ˘ ˘ ˘ ˆ Adopta o tinut a care sa reflecte ıntotdeauna o atitudine ¸ ˘ demna. ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ASPECTUL tau arata cine esti. ¸ Cu toate ca Iehova se uita la inima, oa˘ menii se lasa de obicei influenta ¸ ti¸ de „ceea ce izbeste ¸ ochiul“ (1 Sam. ˘ ˘ ˘ 16:7). Daca esti ¸ curat si ¸ bine pieptanat, cei ce te vad vor trage concluˆ ˘ ˘ zia ca ai respect de sine si ¸ vor fi mai dispusi ¸ sa te asculte. In plus, fap˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ tul ca te vei ımbraca ıngrijit se va rasfrange favorabil asupra organizatiei pe care o reprezinti¸ si ¸ ¸ pozitiv ¸ va influenta IMPORTANTA ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ parerea pe care si-o vor face ascult atorii t ai despre Dumne¸ Aspectul tau ar putea ˘ ˆ zeul caruia i te ınchini. influenta ¸ opinia celorlalti¸ ˘ fat¸ a de convingerile tale Sfaturi practice. Biblia nu ne impune multe reguli pri˘ ˘ crestine si¸ fat¸ a de modul ¸ vitoare la aspect, dar ne furnizeaza principii echilibrate care ˘ de viat¸ a pe care ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ sa ne ajute sa luam decizii ıntelepte.

Principiul fundamen¸ ıl reprezinti. ¸ ˘ ˘ tal este ca trebuie sa ‘facem toate lucrurile spre gloria lui Dumnezeu’ (1 Cor. 10:31). Care sunt principiile de care tre˘ ˆ cont cand este vorba de aspectul nostru exterior? buie sa tinem ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ In primul rand, Biblia ne ındeamna sa avem o buna igiena corporala ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ¸si o ımbracaminte curata. In legea data Israelului antic, Iehova enun˘ ˆ ˘ t¸ a cateva cerinte De exemplu, erau precizate ¸ privitoare la curatenie. ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ clar ocaziile cand preotii ¸ de serviciu trebuiau sa se ımbaieze si ¸ sa-si ¸ spele hainele (Lev. 16:4, 24, 26, 28). Crestinii nu sunt sub incidenta ¸ Legii ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ mozaice, ınsa principiile continute ın ea sunt valabile si ¸ ¸ astazi (Ioan ˆ ˆ ˆ ˆ 13:10; Rev. 19:8). Indeosebi cand mergem ıntr-un loc de ınchinare sau ˆ ˘ ˘ ˘ cand participam la lucrarea de predicare trebuie sa fim curati, ¸ sa avem ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ o ımbracaminte ıngrijita, o respiratie ¸ placuta, astfel ıncat sa nu fim o ˘ ˘ ˆ ˘ prezent¸ a dezagreabila pentru cei din jur. Cei ce tin ¸ cuvantari sau pre˘ ˆ ˘ ˆ zinta demonstratii ar trebui sa fie un exemplu ın ¸ ın fata ¸ congregatiei ¸ ˆ ˘ ˘ acest sens. Dand atentie ¸ aspectului nostru, demonstram respect fat¸ a ˘ de Iehova si ¸ sa. ¸ fat¸ a de organizatia ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ In al doilea rand, Biblia ne ındeamna sa cultivam modestia ¸si sa dam ˘ ˆ dovada de bun-sim ¸t. Apostolul Pavel le-a ıncurajat pe femeile crestine ¸ 131

132

ˆ Aspect ıngrijit

˘ ˘ ˘ ˆ ˘ „sa se gateasca . . . cu modestie si ¸ bun-simt,¸ nu cu ımpletituri de par, ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ nici cu aur, nici cu margaritare, nici cu ımbracaminte scumpa, ci cu ˘ fapte bune, cum se cuvine femeilor care spun ca se tem de Dumnezeu“ ˘ ˆ (1 Tim. 2:9, 10; Biblia Cornilescu revizuita ın 1991). Modestia si ¸ bu˘ nul-simt¸ sunt cerinte ¸ la fel de importante si ¸ ¸ pentru barbati. ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ O persoana modesta are grija sa nu-i ofenseze pe altii ¸ si ¸ sa nu atra˘ ˆ ga ın mod inutil atentia ¸ asupra sa. Bunul-simt¸ presupune discretie, ¸ sau ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ judecata sanatoasa. Cel ce manifesta aceste calitati¸ va da dovada de ˘ echilibru — acel echilibru care deriva din respectarea norˆ ˘ ˘ ˘ ˘ melor divine. Dar aceasta nu ınseamna ca nu putem sa ne EXAMINEAZA-TE ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ımbracam frumos, ci, mai degraba ca trebuie sa dam dovaAi toate lucrurile curate? ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ da de bun-simt,¸ evitand ımbracamintea si ¸ pieptanatura exReflecta tinuta ta modestie ¸ ˘ ˘ ˘ centrica (1 Ioan 2:16). Noi dorim sa aplicam aceste princisi¸ bun-simt? ¸ ˆ ˆ pii la locul nostru de ınchinare, ın lucrarea de predicare sau Esti ¸ bine aranjat? ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ cu ocazia altor activitati. ˘ ˘ ¸ Chiar si ¸ ımbracamintea noastra de Iti¸ este parul pieptanat ˘ ˆ zi cu zi ar trebui sa reflecte modestie si ¸ bun-simt.¸ La scoa¸ ıngrijit? ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ la sau la locul de munca ni se va ivi cu sigurant¸ a ocazia sa Exista ceva ın ınfati¸ sarea ta ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ depunem marturie informala. Chiar daca ın asemenea mocare ar putea sa reflecte ˆ ˘ ˆ ˘ iubire pentru lume? mente nu vom fi ımbracati¸ ca si ¸ atunci cand participam la ˘ ˆ ˘ Exista vreun motiv real ıntruniri sau congrese, hainele noastre trebuie sa fie tot or˘ ˘ ˘ care sa te faca sa crezi donate, curate si ¸ modeste. ˘ ˘ ca ai putea sa poticnesti ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ E adevarat ca nu ne ımbracam cu to ¸tii la fel. Nici nu ni se pe cineva prin tinut a? ¸ ˘ cere asta. Oamenii au gusturi diferite si ¸ e normal sa fie asa. ¸ ˆ Totusi, ¸ normele biblice trebuie ıntotdeauna aplicate. ˘ ˘ ˆ Apostolul Petru a aratat ca mult mai important decat coafura sau ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ımbracamintea este vesm ¸ antul asociat cu „persoana secreta a inimii“ ˆ ˘ ˘ (1 Pet. 3:3, 4). Cand inima noastra va fi plina de iubire, bucurie, pace, ˘ ˘ ˘ amabilitate si ¸ o credint¸ a statornica, aceste calitati¸ vor deveni vesmin¸ ˘ tele noastre spirituale. Ele sunt cele care-l vor onora cu adevarat pe Dumnezeu. ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ In al treilea rand, Biblia ne ındeamna sa ne aranjam cu gust. In 1 Ti˘ ˘ motei 2:9, se face referire la „o vestimentatie ¸ bine aranjata“. Chiar daca ˘ apostolul Pavel se adreseaza femeilor, principiul este valabil si ¸ pentru ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ barbati. ¸ O haina bine aranjata este curata si ¸ ordonata. Indiferent de si˘ ˘ ˘ tuatia ¸ noastra materiala, putem avea un aspect placut. ˆ ˘ ˘ Unul dintre primele lucruri pe care ıl observa altii ¸ la noi este parul. ˘ ˘ ˘ El trebuie sa fie curat si ¸ pieptanat cu grija. Obiceiurile locale si ¸ facto-

ˆ Aspect ıngrijit

˘ ˆ ˘ rii ereditari au o mare influent¸ a asupra modului ın care ne aranjam ˆ ˘ ˘ parul. In 1 Corinteni 11:14, 15, apostolul Pavel da sfaturi cu privire la ˘ ˆ ˘ coafura, tin ¸ and, evident, cont de aceste doua aspecte. Totusi, ¸ cel ce-si ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ aranjeaza parul ın asa ¸ fel ıncat sa semene cu o persoana de sex opus ˆ ˘ ıncalca principiile biblice. — Deut. 22:5. ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ La barbati, a aranjata presupune si ¸ o tinut ¸ ¸ a fi bine ras. In zonele ın ˘ ˘ ˘ care mustata ea trebuie sa arate ¸ este considerata o nota de distinctie, ¸ ˆ ıngrijit. ˆ ˆ ˘ ˘ In al patrulea rand, aspectul nostru nu ar trebui sa reflecte iubire fat¸ a ˘ ˘ de lume si ¸ fat¸ a de caile ei. Apostolul Ioan ne-a avertizat: „Nu iubiti¸ lu˘ ˘ mea, nici lucrurile din lume“ (1 Ioan 2:15–17). Aceasta lume este staˆ ˘ ˘ ˘ ˘ panita de multe dorinte a ¸ pacatoase. Dintre acestea, Ioan mentioneaz ¸ ˘ ˘ ˘ dorinta ¸ carnii decazute si ¸ etalarea ostentativa a bunurilor. De aseme˘ ˘ nea, Scripturile ne atrag atentia ¸ asupra spiritului de razvratire sau de ˘ neascultare fat¸ a de autoritate (Prov. 17:11; Ef. 2:2). Aceste dorinte ¸ si ¸ ati˘ ˆ ˆ ˘ ˘ tudini se reflecta deseori ın stilul de-a se ımbraca si ¸ pieptana al oame˘ ˘ nilor. Aspectul lor denota lipsa de modestie, este senzual, vulgar, neˆ ˘ ıngrijit, dezordonat sau neglijent. Ca slujitori ai lui Iehova, noi evitam ˘ acele tendinte ¸ ale modei care reflecta un spirit necrestin. ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ In loc sa imiti¸ lumea ın modul de a te ımbraca si ¸ pieptana, ar fi mult ˘ mai bine sa urmezi exemplul excelent pe care-l dau persoanele matu˘ ˘ re spiritualiceste ¸ crestin ¸ din congregatia ¸ a! Tinerii care aspira la privi˘ legiul de orator trebuie sa observe aspectul exterior al celor care tin ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ deja cuvantari publice. Putem trage cu totii ¸ ınvat¸ aminte din exemplul ˘ fratilor si ¸ ¸ al surorilor care participa cu loialitate, de ani de zile la ministerul public! — 1 Tim. 4:12; 1 Pet. 5:2, 3. ˆ ˆ ˆ ˘ In al cincilea rand, cand decidem daca ceva este sau nu corect, ar treˆ ˆ ˘ ˘ ˘ bui sa avem ın vedere ca „nici Cristosul nu si-a placut lui ınsusi“ ¸ ¸ (Rom. ˘ 15:3). Preocuparea principala a lui Isus a fost aceea de-a face vointa ¸ lui ˘ ˆ Dumnezeu. De asemenea, el a pus necesitatile altora ınaintea intere¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ selor personale. Ce ar trebui facut daca stilul de ımbracaminte sau de ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ pieptanatura pe care l-am adoptat ar pune o bariera ıntre noi si ¸ localˆ ˘ nicii din zona ın care slujim? Imitarea spiritului de umilint¸ a manifes˘ ˘ ˆ tat de Cristos ne poate ajuta sa luam decizii ıntelepte.

Apostolul Pavel ¸ ˘ ˘ ˆ a enuntat urm atorul principiu: „Noi nu d am ın nici un fel vreun mo¸ ˘ ˘ tiv de poticnire“ (2 Cor. 6:3). Prin urmare, vom fi gata sa renunt¸ am la ˆ ˘ ˘ acele coafuri sau articole de ımbracaminte care i-ar face nereceptivi la ˘ ˘ mesajul nostru pe cei carora le depunem marturie.

133

134

ˆ Aspect ıngrijit

Tinuta, sau pozi ¸tia corpului. Un aspect frumos pretinde si ¸ ¸ o po˘ ˘ ˘ zitie ¸ corecta a corpului. E adevarat ca noi nu putem avea toti¸ aceeasi ¸ ˘ ˘ ˘ tinut a si nici nu vrem s a ne conform am unui tipar anume.

Totu si, este ¸ ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ demn de retinut ca, ın sens biblic, faptul de a sta drept denota dem¸ ˘ nitate si ¸ optimism (Lev. 26:13; Luca 21:28). Totusi, ¸ poate ca un frate ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ sau o sora, din cauza ca a lucrat ani ındelungati¸ ıntr-o pozitie ¸ ınco˘ ˆ ˆ ˘ voiata ori din cauza varstei ınaintate sau a vreunei slabiciuni fizice, nu ˆ ˘ ˘ poate sta drept sau trebuie sa se sprijine de ceva. Insa cei ce pot este ˘ ˆ potrivit sa stea drepti¸ cand vorbesc cu cineva, altminteri s-ar putea creˆ ˘ ˘ ˘ ˘ de ca sunt indiferenti¸ sau abatuti. ¸ In mod asemanator, un orator va ˘ ˘ ˘ lasa o impresie mai buna daca nu se propteste ¸ de pupitru. Totusi, ¸ nu ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ este nimic gresit ¸ daca, din cand ın cand, ısi ¸ sprijina mainile pe el. ˆ ˆ ˘ Publica ¸tii ¸si accesorii curate, ¸tinute ın ordine. Pe langa un aspect ˆ ˆ curat si ¸ ¸ ıngrijit, ın lucrarea de predicare avem nevoie si ¸ de publicatii ˆ si ın ordine. ¸ ¸ accesorii curate, tinute ˘ ˘ ˘ ˆ Sa luam ca exemplu Biblia. Nu putem obtine toti¸ o Biblie noua cand ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ cea veche ni se uzeaza. Insa, oricat de mult am folosit-o, trebuie sa se ˘ ˘ ˆ ˘ vada ca o manuim cu grija. ˘ Desigur, exista multe moduri de a-ti¸ aranja geanta de predicare; im˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ portant este ca ınauntru sa fie ordine. Ai vazut vreodata cazand hartii ˘ ˘ ˘ din Biblia unui vestitor care se pregateste ¸ sa-i citeasca un text biblic ˆ ˆ unui locatar sau din cea a unui frate care tine o cuvantare ınaintea con¸ ˘ ˆ ˘ gregatiei?

Acest lucru ti-a ¸ ¸ distras atentia, ¸ nu-i asa? ¸ Daca hartiile pastraˆ ˘ ˘ ˆ te ın Biblie constituie o sursa de distragere, ar fi bine sa le pui ın alt ˘ ˆ ˘ loc si, ¸ lucrurile ın ordine. Nu uita ca a pune Biblia sau ¸ astfel, sa-ti¸ tii ˆ ˘ ˆ ˘ alte publicatii ¸ religioase pe jos ınseamna, ın unele culturi, lipsa de respect. ˘ ˆ ˆ Cu totii ¸ ar trebui sa fim preocupati¸ de aspectul nostru, ıntrucat de ˆ ˘ acesta depinde felul ın care suntem vazuti¸ de altii. ¸ Dar, mai presus de ˆ ˘ ˘ toate, suntem deosebit de atenti¸ la modul ın care aratam deoarece do˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ rim ‘sa ımpodobim ınvat¸ atura Salvatorului nostru, Dumnezeu, ın toate lucrurile’. — Tit 2:10.

EXERCITIU: ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ O data pe zi, timp de o saptamana, indiferent de activitatea planificata, ana˘ ˘ lizeaza-te prin prisma sugestiilor de la rubrica „Examineaza-te“, de pe pagina 132.

˘ SIGURANT¸ A DE SINE 16

˘ Ce trebuie sa faci? ˘ ˆ ˘ Poarta-te si¸ vorbeste ¸ ıntr-un mod care sa reflecte calm si¸ demˆ nitate, demonstrand astfel echilibru. ˘ ˘ ˆ ˘ ESTE firesc ca un orator sa aiba trac cand urca pe podium, mai cu sea˘ ˘ ma daca nu tine teme frecvent. Tot la fel, un vestitor se poate simti¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ oarecum ıncordat cand suna la primele usi ¸ ın ministerul de teren. ˆ ˘ ˘ Cand a fost numit profet, Ieremia a spus: „Iata, eu nu stiu sa vorbesc, ¸ ˘ caci sunt un copil“ (Ier. 1:5, 6). Iehova l-a ajutat pe Ieremia si ¸ te va ˘ ˆ ajuta si ¸ pe tine. Cu timpul vei reusi ¸ sa dobandesti ¸ siguran˘ t¸ a de sine.

IMPORTANTA ¸ ˘ ˘ Un orator sigur de sine este echilibrat. Iar echilibrul sau Daca vei fi sigur de tine, ˘ ˆ auditoriul se va concentra se reflecta ın pozitia oratorului este natu¸ corpului. Tinuta ¸ ˘ ˘ asupra a ceea ce spui, rala, adecvata momentului. Gesturile sale sunt sugestive. nu asupra ta. ˆ ˘ ˘ Vocea ıi este expresiva si ¸ controlata. ˘ ˘ ˆ ˘ Chiar daca nu te regasesti ¸ ın aceasta descriere, poti¸ face ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ımbunatatiri.

Cum? Sa vedem din ce cauza ar putea sa fie ¸ ˘ ˘ un orator emotionat si ¸ ¸ de sine. Cauza poate fi ¸ sa-i lipseasca siguranta de ordin fizic. ˆ ˘ ˘ ˘ Cand te confrunti¸ cu o situatie ¸ noua si ¸ vrei ca lucrurile sa iasa ca ˆ ˘ ˘ la carte, ınsa nu esti ¸ Din acest motiv, creie¸ sigur de reusit ¸ a, ai emotii. ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ rul ıi transmite organismului sa produca mai multa adrenalina. Cres¸ ˘ terea nivelului de adrenalina poate duce la accelerarea ritmului cardiac si la transpiratii ¸ ¸ abundente, ba chiar si ¸ a respiratiei, ¸ la un tremur ˆ ˘ al mainilor si ¸ al genunchilor, precum si ¸ al vocii. Corpul se straduies¸ ˘ ˘ ˘ ˆ te sa faca fat¸ a situatiei dandu-ti¸ un plus de energie. Dificultatea con¸ ˘ ˆ ˆ sta acum ın a-ti¸ folosi surplusul de energie pentru a gandi pozitiv si ¸ ˘ pentru a tine o expunere dinamica. ¸ ˘ ˘ Cum sa-ti Este normal sa ai emotii. ¸ controlezi emotiile. ¸ ¸ Pentru a-ti¸ ˘ ˘ ˆ ˘ pastra siguranta de sine, trebuie s a ıncerci s ati temperezi emotiile si ¸ ¸ ¸ ¸ ˘ ˆ sa ınfrunti¸ situatia ¸ cu calm si ¸ demnitate. Cum ai putea face acest lucru? ˘ ˘ ˆ ˆ Pregateste-te temeinic. Pregateste¸ ¸ ti¸ cuvantarea pe ındelete. Asigu˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ra-te ca ai ınteles bine subiectul. Daca ai posibilitatea sa alegi ideile ¸ 135

136

˘ Siguran ¸ta de sine

˘ pe care le vei expune, trebuie sa tii ¸ cont de ceea ce auditoriul cunoas¸ ˘ te deja cu privire la subiect si ¸ de obiectivul pe care-l urmaresti. ¸ Aces˘ ˘ te criterii te vor ajuta sa selectezi materialul cel mai valoros. Daca, la ˆ ˘ ˘ ınceput, o astfel de abordare a materialului ti¸ se pare dificila, discuta ˘ ˘ cu un orator experimentat. El te va ajuta sa analizezi cu grija materia˘ ˆ ˘ lul si ¸ cont de auditoriu. Cand vei fi sigur ca dispui de un mate¸ sa tii ˆ ˆ rial util pentru auditoriu, iar ideile ıti¸ vor fi clare, dorinta ¸ de a le ım˘ ˘ ˆ ˆ partasi ¸ altora ıti¸ va atenua starea de ıncordare. ˘ Fii deosebit de atent la introducere. Trebuie sa stii di¸ ˆ ˆ ˘ ˘ nainte cum ı ti vei ıncepe expunerea.

Pe m asur a ceti vei ¸ ¸ SUGESTII ˘ ˘ dezbate subiectul, vei vedea ca emotiile dispar. ¸ Pregateste-te bine. ¸ ˆ ˘ Aceste etape fundamentale trebuie urmate si ¸ cand te preRepeta-ti¸ expunerea cu voce ˘ ˆ ˆ tare. gatesti atat la su¸ pentru ministerul de teren. Gandeste-te ¸ ˘ ˆ ˘ biectul pe care intentionezi sa-l abordezi, cat si ‘Arunca-ti¸ sarcina asupra ¸ ¸ la genul de ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ lui Iehova’ ın rugaciune. persoane carora li te vei adresa. Pregateste¸ ti¸ cu grija intro— Ps. 55:22. ˘ ducerea. Profita de experienta ¸ vestitorilor maturi. ˘ Participa cu regularitate la ˆ ˘ ˆ ˘ Cand trebuie sa prezinti¸ o expunere ınaintea unui grup, lucrarea de predicare, fa frec˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ai putea crede ca vei fi mai stapan pe tine daca vei folosi vent comentarii la ıntruniri si¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ofera-te sa tii a ¸ teme la scoal ¸ un manuscris. In realitate, nu ai face decat sa-ti¸ maresti ¸ traˆ cand cei desemnati¸ lipsesc. cul. Unii oratori folosesc notite ¸ ample, altii, ¸ notite ¸ scurte. ˘ ˘ Observa-ti¸ manifestarile ce ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Dar ceea ce te va ajuta s ati ınvingi emo tiile si s a te con¸ ¸ ¸ indica lipsa de echilibru si¸ ın˘ ˘ ˆ ˆ centrezi mai bine asupra informatiilor nu vor fi cuvintele ¸ vat¸ a sa le preıntampini ori ˘ ˘ sa le tii ¸ sub control. de pe foaie, ci convingerea ca materialul pe care l-ai pre˘ ˘ gatit pentru auditoriu este cu adevarat interesant. ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ Repeta expunerea cu voce tare. Repetitia ¸ ıti¸ va da ıncrederea ca ıti¸ poti¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ transpune ideile ın cuvinte. Pe masura ce vei exersa, ti¸ se vor ıntipari ˆ ˘ ın minte diverse expresii, pe care ti¸ le vei putea aminti cu usurin t¸ a ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ cand vei tine cuvantarea. Repeta ca si ¸ ¸ cum ai fi pe podium. Incearca ˘ ˘ ˆ sa-ti¸ imaginezi auditoriul. Stai la masa sau ın picioare exact asa ¸ cum ˆ vei face ın timpul expunerii. ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Roaga-te lui Iehova sa te ajute. Iti¸ va raspunde el la rugaciune? ˆ ˘ „Aceasta este ıncrederea pe care o avem cu privire la el: ca, indiferent ˘ ˘ ce am cere potrivit vointei ¸ sale, el ne asculta“ (1 Ioan 5:14). Daca do˘ ˘ ˘ ˘ resti ¸ sa-i aduci onoare lui Dumnezeu si ¸ sa-i ajuti¸ pe oameni sa traga ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ foloase din Cuvantul sau, el ıti¸ va raspunde cu sigurant¸ a la rugaciu˘ ˘ ne. Aceasta certitudine te va ajuta sa te achiti¸ de sarcina pe care ai priˆ ˘ ˘ mit-o. In plus, pe masura ce vei cultiva roadele spiritului — iubire,

˘ Siguran ¸ta de sine

ˆ ˘ ˆ ˘ bucurie, pace, blandete ¸ si ¸ stapanire de sine —, vei ajunge sa dezvolti¸ ˘ ˘ ˘ ˆ atitudinea mentala necesara pentru a face fat¸ a situatiei ın mod echi¸ librat. — Gal. 5:22, 23. ˆ ˘ ˆ Dobandeste ¸ experient¸ a. Cu cat vei participa mai mult la lucrarea de ˆ ˆ predicare, cu atat vei fi mai degajat. Cu cat vei face mai multe comenˆ ˆ ˆ ˘ tarii la ıntrunirile congregatiei, cu atat ıti¸ va fi mai usor ¸ ¸ sa vorbesti ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ınaintea altora. Si, mai multe cuvantari ın fata ¸ ¸ ¸ pe masura ce vei tine ˘ ˆ ˘ congregatiei, tracul dinaintea fiecarei cuvantari va fi tot mai mic. Ti-ar ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ placea sa ai mai multe ocazii de a vorbi de pe podium? Daca da, ofe˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ra-te sa tii a cand cei desemnati¸ s-o faca nu pot. ¸ o tema la scoal ¸ ˘ ˘ ˆ Dupa ce ai urmat sugestiile de mai sus, ar fi bine sa observi care ıti¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ sunt manifestarile ce tradeaza lipsa de echilibru. Identificandu-le si ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ınvat¸ and sa le stapanesti, ¸ vei reusi ¸ sa fii sigur de tine cand vorbesti. ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ Aceste manifestari pot fi de natura fizica sau vocala. ˘ ˘ ˘ ˆ Manifestari de natura fizica. Siguranta ¸ de sine se va oglindi ın ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ pozitia ¸ corpului sau ın modul ın care ıti¸ folosesti ¸ mainile. Sa vorbim ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ mai ıntai despre maini. Iata cateva semne ale lipsei de sigurant¸ a: ıti¸ ˆ ˆ ˘ ˆ tii pe langa corp ori ınclestate pe pupitru; ¸ mainile la spate, le tii ¸ tepene ¸ ¸ ˆ ˆ ˆ ˆ ıti¸ tot bagi sau scoti¸ mainile din buzunare, ıti¸ tot ınchei ori deschei ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ haina, ıti¸ duci fara nici un rost mana la barbie, la nas sau la ochelari; ˆ ˘ te joci cu ceasul de la mana, cu un creion, cu un inel ori cu notitele; ¸ faci gesturi bruste ¸ sau incomplete. ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ Tradezi lipsa de sigurant¸ a si ¸ daca ıti¸ misti ¸ ıncontinuu picioarele ori ˘ ˘ te legeni de pe-un picior pe altul, daca ai o pozitie ¸ prea rigida sau, ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ dimpotriva, prea relaxata, daca ıti¸ umezesti ¸ frecvent buzele sau ınghiti¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ıntruna si ¸ ıntretaiata. ¸ daca ai o respiratie ˆ ˘ Cu efort, aceste manifestari de emotivitate pot fi controlate. Incear˘ ˘ ˆ ˘ ca sa le elimini pe rand. Identifica problema si ¸ stabileste ¸ ce ai putea ˆ ˆ ˘ ˘ face pentru a o preıntampina. Daca te vei stradui, vei demonstra prin ˘ ˘ ˘ ˆ tinut a ca esti ¸ ¸ ¸ stapan pe situatie. ˘ ˘ ˘ Manifestari vocale. Manifestarile vocale de emotivitate ar putea sa ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ includa o voce pitig ¸ aiata sau tremuranda. Poate ca ıti¸ tot dregi glasul ˆ sau vorbesti prea repede.

Aceste probleme si ¸ ticuri pot fi ınvinse prin ¸ eforturi constiente de a-ti¸ controla vocea. ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ Daca esti ¸ ıncordat, respira adanc de cateva ori ınainte de a merge ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ la pupitru. Straduieste-te sa-ti¸ relaxezi tot corpul. In loc sa te gandesti ¸ ¸ ˆ ˘ la cat esti concentreaza-te asupra motivului pentru care ¸ ¸ de emotionat,

137

138

˘ Siguran ¸ta de sine

ˆ ˘ ˘ vrei sa-i transmiti¸ publicului informatiile pe care le-ai pregatit. Inain¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ te de a-ti¸ ıncepe expunerea, uita-te putin ¸ prin sala, gaseste ¸ o fat¸ a prie˘ ˆ ˘ ˆ ˘ tenoasa si Prezinta introducerea pe ındelete, dupa care an¸ zambeste-i. ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ gajeaza-te ın cuvantarea propriu-zisa. ˘ ˘ ˘ Fii realist. Nu te astepta sa ti¸ se risipeasca toate emotiile.

Exista ¸ ¸ ˘ ˆ multi¸ oratori cu experient¸ a care au si ¸ ınainte de a urca ¸ acum emotii ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ pe podium. Ei au ınvatat ¸ ın schimb sa si ¸ le controleze. Iata ce a spus ˘ unul dintre ei: „Si ¸ acum am trac, doar ca-l pot controla“. ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Daca te vei stradui sa-ti¸ stapanesti auditoriul te va consi¸ ¸ emotiile, ˘ ˆ ˘ dera un orator stapan pe sine. Chiar daca vei mai avea trac, el nu va ˆ mai fi atat de vizibil. ˘ ˘ Retine ca acel surplus de adrenalina care produce tracul contribuie ¸ ˆ si energiei. Foloseste-o pentru a vorbi cu ınsufletire. ¸ ¸ la cresterea ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ Pentru a pune ın practica toate aceste sugestii nu trebuie sa astep ti¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ sa urci la pupitru. Invat¸ a sa manifesti ¸ sigurant¸ a de sine si ¸ autocontrol ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ın viata ¸ cotidiana. Incearca, de asemenea, sa te exprimi cu sentiment ˆ ˘ ın fiecare zi. Aplicarea acestor sugestii te va ajuta foarte mult sa devii ˆ ˆ sigur de tine cand vei fi pe podium, dar mai ales ın lucrarea de predicare.

EXERCITIU: ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Straduieste-te, timp de o luna, sa faci saptamanal cel putin ¸ ¸ doua comentarii la studiul Turnului de veghere si¸ la studiul de carte al congregatiei.

Vei ob¸ ˘ ˘ serva ca la al doilea sau la al treilea raspuns pe care-l vei da vei fi mai degajat.

FOLOSIREA MICROFONULUI 17

˘ Ce trebuie sa faci? ˘ ˆ ˘ Daca la ıntrunirile congregatiei ¸ exista un microfon pentru amplificarea vocii, foloseste-l corect. ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ FRATII ¸ si ¸ surorile dedica mult timp si ¸ multa energie ca sa asiste la ın˘ trunirile crestine.

Pentru a putea beneficia de program, ei trebuie sa ¸ ˘ auda foarte clar. ˆ In Israelul antic nu existau statii ¸ de amplificare. Cum au reusit ¸ miˆ ˘ ˘ ˘ lioanele de israeliti¸ care se aflau ın pragul T¸ arii Promise sa-l auda pe ˆ ˆ ˆ Moise cand li s-a adresat ın Campiile Moabului? Este po˘ ˆ ˘ ˘ sibil ca Moise sa fi plasat la distante ¸ precise ın tabara meIMPORTANTA ¸ ˘ sageri care sa-i fi transmis succesiv cuvintele (Deut. 1:1; Cei prezenti¸ vor putea ˘ ˆ ˘ 31:1). Dupa ce israelitii ¸ au ınceput campania de cucerire a sa beneficieze de program ˘ ˆ doar daca vor auzi bine. tinutului de la vest de Iordan, Iosua a adunat natiunea ın ¸ ¸ ˆ fata Gherizim si ¸ muntilor ¸ ¸ se aflau ın valea care ¸ Ebal. Levitii ˘ despartea ¸ muntii. ¸ Aici, tot poporul a auzit si ¸ a subscris la ˆ ˘ ceea ce i s-a spus cu privire la blestemele si ¸ la binecuvantarile divine ˘ ˘ (Ios. 8:33–35). S-ar putea ca si ¸ cu aceasta ocazie sa se fi folosit mesa˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ geri, desi ¸ acustica excelenta a zonei a jucat, fara ındoiala, un rol ınsemnat. ˘ ˆ ˆ Dupa aproximativ 1500 de ani, cand, la Marea Galileii, se stransese ˘ „o multime foarte numeroasa“ pentru a-l asculta pe Isus, el s-a urcat ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ıntr-o barca, a ındepartat-o de t¸ arm, s-a asezat si ¸ ¸ ¸ s-a adresat multimii ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ (Mar. 4:1, 2). De ce a vorbit Isus dintr-o barca? Fara ındoiala, datorita ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ faptului ca, pe suprafata ¸ lucie a apei, vocea umana capata mai multa amploare si ¸ claritate. ˆ ˘ ˆ ˘ Pana la ınceputul secolului al XX-lea, numarul celor ce puteau audia un discurs depindea de volumul si ¸ de claritatea vocii oratorului. ˘ ˆ ˘ Dupa 1920 ınsa, slujitorii lui Iehova au putut beneficia la congresele lor de statii ¸ de amplificare.

Echipamentul de sonorizare. Acest echipament poate amplifica ˘ ˆ ˆ ˘ de mai multe ori volumul vocii unui orator, pastrandu-i ınsa neal˘ terate calitatea si ¸ ¸ tonul. Astfel, oratorul nu va fi obligat sa-si ¸ forteze ˘ ˘ ˘ coardele vocale, iar ascultatorii nu vor trebui sa faca eforturi pentru 139

140

Folosirea microfonului

ˆ ˆ ˘ a auzi, putand ın schimb sa se concentreze mai bine asupra mesajului.

La congresele Martorilor lui Iehova este asigurat un echipament de ˆ ˘ sonorizare performant. In plus, multe Sali ale Regatului folosesc echiˆ pamente de sonorizare pentru amplificarea vocii celor ce tin ¸ cuvan˘ ˆ tari, conduc ıntrunirile sau citesc de pe podium. Unele congregatii ¸ au ˆ si ¸ microfoane ce sunt folosite de cei din auditoriu cand fac ˆ ˘ ˆ comentarii la ıntruniri. Daca ın congregatia ¸ ta este dispoSUGESTII ˆ ˘ ˘ nibil un astfel de echipament, ınvat¸ a sa-l folosesti ¸ corect.

Tine microfonul ¸ ˘ Instructiuni elementare. Pentru a folosi corect echipa¸ la o distant¸ a de 10–15 ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ mentul de sonorizare, ıncearca sa tii ¸ cont de urmatoarecentimetri de gura. ˘ ˘ ˘ ˘ le sugestii: 1) Microfonul trebuie sa stea la o distant¸ a de Ai grija sa vorbesti ¸ doar ˆ ˆ ˘ ˘ cand te afli ın dreptul circa 10–15 centimetri de gura. Daca microfonul este prea ˘ microfonului. aproape, cuvintele s-ar putea auzi distorsionat. Daca este ˆ ˘ Vorbeste ¸ mai tare si¸ cu prea departe, vocea ıti¸ va fi neclara. 2) Microfonul ar tre˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ mai multa ınsufletire ¸ bui sa fie ın fata ¸ ta, nu ıntr-o parte. Daca-ti¸ misti ¸ capul spre ˆ ˆ decat ın mod obisnuit. ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ dreapta sau spre stanga, ai grija sa vorbesti ¸ doar cand te afli ˘ ˘ Daca trebuie sa-ti¸ dregi ˆ ˆ ˘ ˘ ın dreptul microfonului. 3) Vorbeste ¸ mai tare si ¸ putin ¸ cu glasul, ındeparteaza-te ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ mai multa ınsufletire decat ın mod obisnuit, dar fara sa ¸ ¸ de microfon. ˘ tipi.

Echipamentul de sonorizare va face ca vocea sa-ti¸ fie ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ auzita chiar si ¸ de ascultatorii din ultimul rand. 4) Daca tre˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ buie sa-ti¸ dregi glasul, sa tuse ¸ ındepar¸ sti ¸ sau sa stranuti, ˘ teaza-te de microfon. ˆ ˆ ˆ ˆ Cand tii cand urci la pupitru, un ¸ o cuvantare. In mod obisnuit, ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ frate ıti¸ va aranja microfonul. In acel moment, ıncearca sa stai nor˘ ˘ mal, cu fata pe pupitru si ¸ spre public. Pune-ti¸ notitele ¸ ¸ asigura-te ca microfonul nu-ti¸ va bloca vizibilitatea. ˆ ˘ In timp ce vorbesti, ¸ asculta cum ti¸ se aude vocea la difuzoare. Este ˆ ˆ ˆ volumul prea tare, sau pronunti¸ unele cuvinte ın asa ¸ fel ıncat se aud ˆ ˘ sunete explozive? In acest caz trebuie sa te dai cu 2–5 centimetri mai ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ın spate. Cand ıti¸ arunci privirea peste notite, ¸ sa nu uiti¸ ca trebuie sa ˘ ˆ ˆ ˘ vorbesti ¸ ındreptata spre microfon sau ¸ sau sa citesti ¸ doar cand ai fata ˘ putin ¸ deasupra lui, niciodata dedesubtul lui. ˆ ˘ Cand citesti ¸ de pe podium. Este indicat sa tii ¸ Biblia si ¸ ¸ publicatiile ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ın mana, astfel ıncat fata ¸ sa-ti¸ fie ındreptata spre auditoriu. Intrucat ˆ ˘ microfonul va fi, probabil, fixat exact ın fata ¸ ta, va trebui sa tii ¸ mateˆ ˆ ˘ ˘ rialul pe care-l ai de citit ıntr-o parte a lui. Aceasta ınseamna ca vei

Folosirea microfonului

ˆ ˆ ˆ ˆ avea capul putin ¸ ıntr-o parte a microfonului, astfel ıncat, ın timpul ˆ citirii, vocea ti¸ se va ındrepta spre microfon. ˆ Majoritatea fratilor care citesc la studiul Turnului de veghere stau ın ¸ ˆ ˘ ˘ picioare ın fata ¸ unui microfon fix. Aceasta pozitie ¸ le permite sa respi˘ ˘ ˆ ˘ re mai usor ca cea mai mare ¸ si ¸ sa citeasca mai expresiv. Gandeste-te ¸ ˆ ˘ ˆ parte a ıntrunirii consta ın citirea paragrafelor. Pentru ca auditoriul ˘ ˘ ˘ ˘ sa poata trage foloase maxime din program, va trebui sa auda bine ceea ce se citeste. ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ Cand faci comentarii la ıntruniri. Daca ın congregatia ¸ ta se foloˆ ˘ ˘ sesc microfoane cand cei din auditoriu fac comentarii, ai grija sa vorˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ besti ¸ ın mana ¸ clar si ¸ suficient de tare. Cand raspunzi, ıncearca sa tii ˆ ˘ publicatiile de studiu sau Biblia. In felul acesta vei putea sa vezi bine ¸ materialul. ˆ ˘ In unele congregatii ¸ exista frati¸ care au sarcina de a duce microfo˘ ˘ ˘ ˘ ˆ nul la cei invitati¸ sa raspunda. Daca si ¸ ta se procedea¸ ın congregatia ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ za la fel, tine mana sus si dup a ce e sti numit s a r aspunzi pentru ca fra¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ tele care poarta microfonul sa te poata vedea si ¸ sa ajunga repede la ˆ ˆ ˘ ˘ tine. In cazul ın care microfonul este mobil, fii pregatit sa-l iei. Nu-ti¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ıncepe raspunsul ınainte de a tine corect microfonul. Dupa ce ter¸ ˘ mini, returneaza-l imediat. ˆ ˆ Cand participi la o demonstratie.

Folosirea microfonului ın timpul ¸ ˘ ˘ ˘ unei demonstratii ¸ pretinde o pregatire prealabila. Daca este fixat pe un ˆ ˘ ˆ suport, vei avea ambele maini libere ca sa manuiesti ¸ ¸ Biblia si ¸ notitele. ˘ ˘ Daca folosesti ¸ un microfon mobil, vei avea mai multa libertate de mis¸ ˘ ˘ ˘ care, dar va trebui, poate, sa-ti¸ rogi partenerul sa-l tin ¸ a el. Asa, ¸ vei pu˘ ˘ ˘ ˘ tea folosi cu usurin t¸ a Biblia. Pentru ca partenerul sa stie sa tin ¸ a corect ¸ ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ microfonul va trebui sa faceti¸ cateva repetitii ¸ ımpreuna. De asemenea, ˆ ˘ ˘ ˘ cand te afli pe podium trebuie sa ai grija sa nu stai cu spatele la public, ˘ ˆ mai cu seama cand vorbesti. ¸ ˆ ˘ La demonstratiile ce se tin ¸ ¸ cu ocazia ıntrunirii de serviciu participa ˘ ˘ uneori mai multe persoane. Poate ca acestea vor trebui sa se miste ¸ pe ˆ podium. In acest caz va fi nevoie de mai multe microfoane. Ele trebuie montate dinainte sau trebuie date participantilor la demonstra¸ ˆ ˆ ˘ ˘ tii ¸ ın momentul ın care urca pe podium. Pentru ca microfoanele sa ˆ ˘ se afle la locul potrivit ın momentul potrivit, trebuie pregatit totul ˘ ˆ din timp. Daca cei ce tin ¸ demonstratii ¸ le vor repeta ınainte, vor puˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ tea ınvata ¸ cum sa foloseasca ın mod corect microfoanele. Cand nu

141

142

Folosirea microfonului

˘ ˘ pot repeta pe podium, ar fi bine ca surorile si ¸ respectivi sa tin ¸ a ¸ fratii ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ totusi ¸ ¸ ın mana un obiect de marimea unui microfon pentru a ınvata ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ sa manuiasca ın mod corect microfonul. Dupa demonstratie, cursan¸ ˘ ˘ ˘ tii cu grija microfoanele mobile, fiind atenti¸ sa nu ¸ vor trebui sa aseze ¸ ˆ ˆ ˘ se ımpiedice de cabluri cand coboara de pe podium. ˆ ˘ ˘ Avand grija sa folosim corect microfoanele, vom contribui la realiˆ ˆ zarea unui obiectiv major al ıntrunirilor noastre: acela de a ne ıncuˆ raja reciproc prin studierea Cuvantului lui Dumnezeu (Evr. 10:24, 25). ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Daca ınvat¸ am sa manuim corect microfoanele, putem contribui fiecare la realizarea acestui important obiectiv.

EXERCITIU: ¸ ˘ ˘ Daca la Sala Regatului la care mergi exista un echipament de sonorizare, fii ˆ deosebit de atent la modul ın care folosesc oratorii experimentati¸ microfoa˘ ˘ ˘ nele fixe si¸ pe cele mobile. Observa ce trebuie sa faci si¸ ce trebuie sa eviti¸ ˆ ˘ ˆ cand folosesti ¸ microfonul si¸ de ce trebuie sa procedezi ın acest mod.

ˆ FOLOSIREA BIBLIEI IN ARGUMENTARE 18

˘ Ce trebuie sa faci? ˆ ˘ ˆ ˘ Foloseste-te din plin de Biblie cand raspunzi la ıntrebari. ¸

ˆ ˆ CAND suntem ıntrebati¸ despre convingerile noastre, despre modul nos˘ ˘ ˘ tru de viat¸ a, despre parerea noastra cu privire la evenimentele actuale ˘ ˘ ˘ ˘ sau despre speranta ¸ noastra de viitor, noi ne straduim sa raspundem foˆ losindu-ne de Biblie. De ce? Deoarece ea este Cuvantul lui Dumnezeu. ˆ ˘ Convingerile noastre se ıntemeiaza pe Biblie. La baza modului nostru ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ de viat¸ a se afla Biblia. Ea ne ajuta sa ıntelegem evenimente¸ ˘ ˆ ˘ le mondiale. Speranta ¸ noastra de viitor se ıntemeiaza pe proIMPORTANTA ¸ misiunile ei inspirate. — 2 Tim. 3:16, 17.

Noi avem responsabilitatea ˘ ˆ Noi suntem perfect constien ti¸ de responsabilitatile pe ca¸ ¸ de a ‘predica cuvantul’. ˘ ˘ Isus ne-a dat un excelent re le implica numele pe care-l purtam. Suntem Martori ai lui ˆ ˘ ˆ ˘ exemplu ın acest sens. El Iehova (Is. 43:10, 12). De aceea, nu raspundem la ıntrebari a declarat: „Nu . . . vorbesc ˆ ˘ ˆ apeland la filozofia omeneasca, ci la ceea ce spune Iehova ın ˆ de la mine ınsumi“. ˆ ˘ ˘ ˘ Cuvantul sau inspirat. Este adevarat ca avem opinii personale — 2 Tim. 4:2; Ioan 14:10. ˆ ˘ ˆ ˆ asupra unor chestiuni, ınsa ıi permitem Cuvantului lui Dum˘ ˆ nezeu sa ne modeleze gandirea, deoarece suntem ferm con˘ ˘ ˘ ˆ vinsi ın ¸ ¸ ca acesta este adevarul. Evident, Biblia ne da libertate de optiune multe probleme. Noi nu le impunem altora preferintele noastre, ci do¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ rim sa-i ınvat¸ am principiile enuntate ın Scripturi pentru ca si ¸ ¸ ei sa se poa˘ ta bucura de aceeasi ¸ libertate de alegere. Asemenea apostolului Pavel, noi ˘ ˘ ˘ ˘ ne straduim sa ‘promovam ascultarea prin credint¸ a’. — Rom. 16:26. ˆ ˘ In Revelatia ¸ 3:14, Isus Cristos este numit „martorul fidel si ¸ adevarat“. ˘ ˆ ˘ ˆ Cum raspundea el la ıntrebarile ce i se puneau sau cum reactiona ın si¸ ˘ ˘ ˘ tuatii ¸ neplacute? Uneori, el folosea ilustrari care sa-i determine pe oa˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ meni sa gandeasca. Alteori, ısi textul ¸ ¸ ıntreba interlocutorul cum ıntelege ˆ ˆ ˘ biblic ın discutie. ¸ Deseori ınsa, el cita versete din Scripturi, le parafraza ˆ ˘ sau facea aluzie la ele (Mat. 4:3–10; 12:1–8; Luca 10:25–28; 17:32). In seco˘ ˆ ˘ lul I, sulurile biblice erau pastrate de obicei ın sinagogi. Nu exista dovezi ˘ ˘ ca Isus ar fi detinut o colectie bine ¸ ¸ personala de suluri, dar el cunostea ¸ ˘ ˆ ˆ Scripturile si ¸ (Luca ¸ facea frecvent referire la ele cand ıi instruia pe altii ˘ ˘ 24:27, 44–47). El a putut spune pe buna dreptate ca nu a predat nimic de ˘ ˘ la sine. El vorbea pe baza celor auzite de la Tatal sau. — Ioan 8:26.

143

144

ˆ Folosirea Bibliei ın argumentare

˘ ˘ Si ¸ noi dorim sa urmam exemplul lui Isus. Noi nu l-am auzit vorbind ˆ pe Dumnezeu, asa ¸ cum l-a auzit el. Dar Biblia este Cuvantul lui Dum˘ ˘ ˘ nezeu. Daca apelam la ea pentru a ne argumenta raspunsurile, nu vom ˘ ˆ ˘ atrage atentia ¸ asupra noastra. In loc ca noi, niste ¸ sa ¸ oameni imperfecti, ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ emitem pareri proprii, vom demonstra ca suntem ferm hotarati¸ sa-i la˘ ˘ sam lui Dumnezeu dreptul de a spune ce este adevarul.

— Ioan 7:18; Rom. 3:4.

SUGESTII ˘ ˘ Desigur, dorinta ¸ noastra nu este doar aceea de a apela la Citeste ¸ zilnic din Biblie. Fa-ti¸ ˆ ˘ ˆ Biblie, ci si ¸ de a o folosi ıntr-un mod care sa-l ajute cat mai un bun program de studiu. ˘ ˘ mult pe interlocutorul nostru. Noi am vrea ca acesta sa ne Obisnuie ste-te sa incluzi si¸ ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ texte biblice ın raspunsurile asculte fara prejudecati. ¸ In functie ¸ de atitudinea pe care-o ˆ ˘ ˘ pe care le dai la ıntruniri. manifesta, ai putea introduce o idee biblica prin cuvintele: ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Cand ti¸ se pun ıntrebari „Nu considerati¸ ca ceea ce conteaza cu adevarat este parerea ˘ sau te confrunti¸ cu lui Dumnezeu? “ Sau ai putea spune: „Stia ¸ ti¸ ca Biblia vorbes¸ ˆ ˘ anumite situatii, ¸ ıntreaba-te ˘ ˘ ˆ ˆ te chiar despre acest subiect? “ Dac a interlocutorul t au desıntotdeauna ınainte ˘ ˘ ˘ considera Biblia, va trebui sa folosesti de a raspunde sau ¸ un alt gen de introdu˘ ˘ ˘ de a reactiona: Ce spune ¸ cere. Ai putea sa spui: „Permiteti-mi sa va citesc o profetie ¸ ¸ Biblia despre acest lucru? ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ facuta ın antichitate“. Sau: „Cea mai raspandita carte din isˆ ˘ ˘ Cand nu cunosti ¸ raspunsul toria omenirii spune ca . . .“. ˘ biblic la o anumita ˘ ˘ Uneori, poate ca vei prefera doar sa parafrazezi un verset. chestiune, nu face speculatii ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ Dar cel mai bine ar fi, daca poti, si¸ nu emite pareri ¸ sa deschizi Biblia si ¸ sa ci˘ ˆ ˘ personale. Ofera-te testi ¸ direct din ea. Si, ¸ cand ai ocazia, arata-i interlocutorului ˘ ˘ ˆ sa faci cercetari. versetul ın Biblia sa. Citirea din Biblie are deseori un efect puternic asupra oamenilor. — Evr. 4:12. ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ Batranii crestini au obligatia ¸ de a folosi Biblia cand raspund la ıntre¸ ˘ ˘ barile ce li se pun. Una dintre conditiile cerute celor ce aspira la privi¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ legiul de batran este sa fie ‘ferm atasa ¸ ti¸ de cuvantul fidel ın ce priveste ¸ ˘ ˆ arta de a preda’ (Tit 1:9). Poate ca ın urma sfaturilor primite de la un ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ batran, un membru al congregatiei ¸ va lua o decizie capitala ın viat¸ a. De ˘ aceea, este deosebit de important ca aceste sfaturi sa fie bine ancorate ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ın Scripturi! Exemplul dat de batrani ın acest sens ıi poate ajuta pe multi¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ crestini sa-si a stilul de predare. ¸ ¸ ¸ ımbunatateasc EXERCITIU: ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ Scrie cateva ıntrebari care ti¸ s-au pus: 1) ın lucrarea de predicare, 2) cu privire la anumite evenimente recente sau 3) referitor la participarea la o anu˘ ˘ ˘ mita activitate populara. La fiecare dintre acestea gaseste ¸ cel putin ¸ un text ˆ ˘ biblic pe care l-ai putea folosi ın raspuns.

ˆ ˘ INCURAJEAZA FOLOSIREA BIBLIEI 19

˘ Ce trebuie sa faci? ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Incurajeaza-ti¸ auditoriul sa urmareasca ın Biblie citirea textelor. ˘ ˆ DORINTA ¸ noastra este aceea de a ındrepta atentia ¸ oamenilor asupra ˆ ˘ ˘ Cuvantului lui Dumnezeu, Biblia. Aceasta carte sacra este temelia me˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sajului pe care-l predicam. Noi dorim ca oamenii sa ınteleag a faptul ca ¸ ceea ce spunem nu provine de la noi, ci de la Dumnezeu. Ei trebuie ˘ ˆ ˆ sa capete ıncredere ın Biblie. ˆ ˆ ˘ In lucrarea de predicare. Cand te pregatesti ¸ pentru luˆ crarea de predicare, alege ıntotdeauna unu sau mai multe IMPORTANTA ¸ ˘ ˘ versete pe care sa li le citesti ¸ celor dispusi ¸ sa te asculte. Chiar Ceea ce vedem cu ochii ˆ ˘ ˘ ˘ nostri, mai ales ın Biblie, daca intentionezi sa prezinti¸ pe scurt o publicatie ¸ ¸ ¸ biblica ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ne ramane adanc ıntiparit pe care o ai la tine, ar fi potrivit sa citesti ¸ si ¸ un text biblic ˆ ın minte. ˆ adecvat. Cuvantul lui Dumnezeu poate exercita o influen˘ ˘ ˘ ˆ t¸ a mult mai mare asupra celor asemanatori oilor decat cu˘ ˘ ˘ vintele tale. Daca n-ai posibilitatea sa citesti ¸ din Biblie, maˆ ˘ fragmente din car citeaza din ea. In secolul I, sulurile care contineau ¸ ˘ Scripturi nu erau disponibile peste tot. Dar Isus si ¸ apostolii sai au ci˘ tat frecvent din Scripturi. Si ¸ noi ar trebui sa facem efortul de a memoˆ ˆ ˆ ra versete biblice si ¸ de a le folosi corect ın minister, citandu-le cand e cazul. ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ Cand citesti Biblia ın asa ¸ ¸ un verset, tine ¸ fel ıncat si ¸ locatarul sa poa˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ta urmari. Dar, daca va urmari ın propria-i Biblie, poate ca reactia ¸ lui ˘ va fi chiar mai favorabila. ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Trebuie sa fii ınsa constient ca unii traducatori ai Bibliei si-au per¸ ¸ ˘ ˆ ˆ mis anumite libertati¸ ın redarea Cuvantului lui Dumnezeu. Traduce˘ ˆ rile lor s-ar putea sa nu fie ın totalitate conforme cu textul biblic original. Mai multe versiuni moderne au scos din text numele personal al lui Dumnezeu si ¸ au ascuns ceea ce spuneau scrierile originale de˘ spre starea mortilor si ¸ ¸ despre scopul pe care-l are Dumnezeu cu paˆ ˘ mantul. Pentru a-i putea arata cuiva aceste neconcordante, ¸ va fi, poa˘ te, nevoie sa citesti anumite texte-cheie din mai multe traduceri bi¸ ˘ ˘ blice sau sa recurgi la traducerile mai vechi, din limba ta, si ¸ sa faci 145

146

ˆ ˘ Incurajeaza folosirea Bibliei

ˆ comparatie ¸ ıntre versiuni. Cu privire la anumite subiecte, lucrarea ˘ ˘ ˆ Sa aducem argumente din Scripturi prezinta ın paralel mai multe variante de traducere a unor expresii-cheie din versetele pe care le folo˘ ˘ ˘ sim frecvent. Oricine iubeste ¸ adevarul va fi bucuros sa cunoasca aces˘ te amanunte. ˆ ˆ ˘ ˘ La ıntrunirile congrega ¸tiei. Toti¸ trebuie ındemnati¸ sa-si ¸ foloseasca ˆ ˘ Biblia la ıntrunirile congregatiei.

Folosirea ei prezinta mai multe avan¸ ˘ ˘ ˘ taje. Ajuta auditoriul sa fie atent la ceea ce se discuta. Produce un impact vizual asupra celor prezenti, ¸ sporind efecSUGESTII ˘ ˆ tul instruirii orale. Le da celor nou-interesati¸ convingerea Cand citesti ¸ un verset, ˘ ˆ ˘ ˘ ca Biblia este, ıntr-adevar, fundamentul credintei ¸ noastre. arata-i-l locatarului ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ın Biblia ta sau invita-l Pentru ca ascultatorii sa te urmareasca ın propria Biblie, ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sa-l urmareasca va trebui sa-i ıncurajezi sa faca acest lucru. Cea mai buna ˆ ın propria sa Biblie. ˘ ˘ metoda este invitatia ¸ directa. ˆ ˆ ˆ Cand tii o cuv antare ın ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ Este responsabilitatea ta de orator sa-ti¸ ıncurajezi ascultacongregatie, ¸ invita-ti¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ torii sa urmareasca textele biblice pe care vrei sa le accenın mod direct auditoriul ˘ ˘ ˘ sa caute versetele-cheie si¸ tuezi. Este preferabil sa citesti ¸ versetele care te vor ajuta sa ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ asteapt a pana le gaseste. ¸ ¸ dezvolti¸ ideile principale. Apoi, daca-ti¸ ramane timp, mai ˘ ˘ ˘ poti¸ adauga si ¸ a argumentatia. ¸ ¸ alte versete care sa-ti¸ sustin ˘ ˘ Desigur, nu este suficient sa mentionezi dovada biblica ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ sau sa-ti¸ inviti¸ ascultatorii sa caute versetele. Daca treci repede de la ˆ ˘ ˘ ˘ un verset la altul, ınainte ca ei sa-l gaseasca pe primul, se vor descuraja ˘ ˘ ˘ ˆ si ¸ sa mai urmareasca ın Biblie. Fii un bun observator! Ci¸ vor renunta ˘ ˆ ˘ teste ¸ textul respectiv dupa ce majoritatea ıl vor fi gasit. ˘ ˘ ˘ ˆ Fii prevazator! Anunt¸ a versetul cu suficient timp ınainte de a-l citi. ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ Astfel, vei astepta mai putin ¸ pana cand cei prezenti¸ ıl vor fi gasit. Chiar ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ daca vei fi nevoit sa reduci din material pentru a le lasa timp sa caute versetele, foloasele vor compensa sacrificiul.

EXERCITII: ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ La vizitele ulterioare ıncearca urmatoarele sugestii: 1) Intinde-i locatarului ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Biblia ta si¸ ıntreab a-l daca nu ar dori sa citeasca personal versetul pe care ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ l-ai gasit. 2) Intreaba-l pe locatar daca ar vrea sa-si¸ aduca propria Biblie si¸ ˘ ˘ sa citeasca un verset-cheie.

˘ INTRODUCEREA EFICIENTA A TEXTELOR BIBLICE 20

˘ Ce trebuie sa faci? ˘ ˘ ˆ Pregateste ¸ mintea ascultatorilor ınainte de a citi un text biblic. ˆ SCRIPTURILE constituie fundamentul instruirii pe care o primim la ıntrunirile congrega ¸tiei. Textele biblice sunt punctele-cheie ale argumenˆ telor pe care le folosim ın ministerul de teren. Efectul pe care-l vor proˆ ˘ ˆ duce versetele ın discu ¸tia noastra depinde, ın parte, de eficien ¸ta cu care ˘ le prezentam. ˘ ˘ ˘ Nu e suficient doar sa facem referire la un verset si ¸ sa invitam pe ci˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ neva sa-l citeasca. Cand ıl prezinti, sa atingi ur¸ straduieste-te ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ matoarele doua obiective: 1) sa starnesti ¸ interesul si ¸ 2) sa ınIMPORTANTA ¸ drepti¸ atentia ¸ asupra motivului pentru care folosesti ¸ versetul Printr-o introducere ˘ respectiv. Aceste obiective pot fi realizate prin mai multe meeficienta a textului biblic ˆ tode. ıti¸ poti¸ ajuta auditoriul ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ sa-i ınteleag a semnificatia ¸ ¸ Pune o ıntrebare. Aceasta metoda va fi cu atat mai efi˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ exact a. cienta cu cat cei din auditoriu nu cunosc ınca raspunsul. Stra˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ duieste-te sa formulezi ıntrebarea ın asa ¸ ¸ fel ıncat sa-i deter˘ ˆ ˘ ˆ mini pe oameni sa gandeasca. Isus asa ¸ proceda. Cand fariseii ˆ ˆ ˆ l-au abordat ın templu, testandu-i ın public cunostin din Scripturi, ¸ ¸ tele ˆ Isus i-a ıntrebat: „«Ce credeti¸ despre Cristosul? Al cui fiu este el?» Ei i-au ˘ zis: «Al lui David». El le-a zis: «Atunci cum se face ca David, prin inspiˆ ˘ ratie, ıl numeste ¸ ¸ „Domn“?»“. Dupa aceste cuvinte, el a citat Psalmul ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ 110:1. Fariseii au tacut malc. Multimea ınsa ıl asculta pe Isus cu placere. ¸ — Mat. 22:41–46. ˆ ˆ ˘ In ministerul de teren, ai putea folosi ıntrebari introductive de genul: ˘ ˘ „Si ¸ dumneavoastra, si ¸ eu avem un nume propriu. Oare Dumnezeu sa nu ˘ ˘ ˘ ˆ aiba si ¸ el un nume? Putem gasi raspunsul ın Psalmul 83:18“. „Va exista ˘ ˘ ˆ vreodata un singur guvern pentru toata omenirea? Observati¸ ce spune ın ˆ ˘ acest sens Daniel 2:44.“ „Vorbeste exis¸ ¸ ıntr-adevar Biblia despre conditiile ˘ ˆ tente astazi? Comparati¸ ce se spune ın 2 Timotei 3:1–5 cu ceea ce vedeti¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ca se ıntampla ın jurul dumneavoastra.“ „Vor disparea vreodata suferinta ¸ ˘ ˘ ˆ si moartea?

R aspunsul Bibliei poate fi g asit ın Revela tia 21:4, 5.“ ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Intr-o cuvantare, folosirea atenta a ıntrebarilor menite sa introduca ˆ ˘ ˘ anumite texte biblice ıi poate face pe cei din auditoriu sa priveasca din˘ ˘ ˘ tr-o perspectiva noua versetele citite, chiar daca le sunt bine cunoscute.

147

148

˘ Introducerea eficienta a textelor biblice

ˆ ˆ ˘ ˆ Intrebarea este ınsa: Vor face ei acest lucru? Depinde de cat de intere˘ ˆ ˘ ˘ sante li se vor parea ıntrebarile pe care li le pui. Si ¸ chiar daca subiectul ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ıi intereseaza, s-ar putea totusi ¸ ca mintea sa le hoinareasca atunci cand citesti ¸ anumite versete pe care le-au auzit de mai multe ori. Pentru a evi˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ta aceasta situatie, ¸ trebuie sa-ti¸ pregatesti ¸ bine materialul, astfel ıncat sa-i ˆ ˘ ˘ faci o prezentare cat mai atragatoare. ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Prezinta o problema. Ai putea sa men ¸tionezi o problema si ¸ apoi sa ˘ atragi aten ¸tia asupra unui verset care ofera solu ¸tia. Nu-i da auditoriului ˘ ˆ impresia ca vei prezenta mai multe explica ¸tii decat o vei face. ˘ ˘ Uneori, textul biblic ofera doar o rezolvare par ¸tiala a probleSUGESTII ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ mei. Totusi, ¸ ın timp ce-l citesti, ¸ invita- ¸ti publicul sa observe Cand alegi o metoda prin ˘ ˘ ˘ ˆ solu ¸tia data de verset la problema. care sa starnesti ¸ interesul ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ascultatorilor, tine cont de ¸ In mod asemanator, ai putea sa enun ¸ti un principiu referiˆ ˘ ˘ ceea ce auditoriul cunoaste ¸ tor la conduita sfanta si ¸ apoi sa te folosesti ¸ de o relatare biblideja si¸ de sentimentele pe ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ c a pentru a ar ata c at este de ın s a respect am acest prin¸telept care le are fat¸ a de subiect. ˆ ˘ cipiu. Cand un verset con ¸tine doua sau mai multe idei-cheie ˘ ˘ ˆ Pastreaza clar ın minte ˆ ˘ ˘ legate de subiectul discutat, unii oratori ısi ¸ invita ascultatorii scopul pentru care citesti ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ sa le identifice. Daca o problema pare prea dificila, ¸ti-ai putea fiecare text biblic ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ si¸ prezinta-l ıntr-un mod ajuta auditoriul sa gandeasca prezentandu-i mai multe posiˆ ˘ ˘ ˘ cat mai potrivit. bilita ¸ti de rezolvare. Apoi, lasa-l sa observe singur solu ¸tia din verset si ¸ din aplicarea lui. ˆ ˘ ˘ Fa referire la Biblie ca la o autoritate ın materie. Daca ˘ ˆ ˘ ai reusit ¸ deja sa starnesti ¸ interesul auditoriului fa ¸ta de subiect si ¸ ai men˘ ¸tionat unu sau mai multe aspecte ale acestuia, ai putea sa introduci un ˆ text biblic prin cuvintele: „Remarca ¸ti ce spune Cuvantul lui Dumnezeu ˘ ˘ cu privire la acest subiect“. Expresii de acest gen arata ca ideile pe care ˘ ˘ ˆ urmeaza sa le citesti ¸ sunt demne de ıncredere. ˘ Iehova s-a folosit de barba ¸ti ca Ioan, Luca, Pavel si ¸ Petru pentru a scrie ˘ anumite par ¸ti ale Bibliei. Dar ei sunt simpli redactori, Iehova este Autoˆ ˘ rul! Mai ales cand te adresezi unor oameni care nu studiaza Sfintele Scripturi, introducerile de genul „Petru a scris“ sau „Pavel a spus“ s-ar ˘ ˘ ˘ putea sa nu fie eficiente. Ar trebui sa folosesti ¸ o introducere care sa ara˘ ˆ te ca sursa acestor cuvinte este ınsusi ¸ Dumnezeu. Este demn de remar˘ ˆ ˘ ˘ cat ca, ın unele ocazii, Iehova l-a instruit pe Ieremia sa introduca anuˆ mite proclama ¸tii prin cuvintele: „Asculta ¸ti cuvantul lui Iehova“ (Ier. 7:2; ˘ ˆ 17:20; 19:3; 22:2, NW ). Chiar daca nu folosim numele lui Iehova cand ˘ ˆ ˆ ˘ prezentam un verset, ar fi bine ca, ınainte de a ıncheia discu ¸tia, sa men˘ ˘ ˆ ¸tionam ca lucrurile scrise ın Biblie sunt cuvintele lui Dumnezeu.

˘ Introducerea eficienta a textelor biblice ˘ ˆ ˘ Tine cont de context. Pentru a hotarı cum sa introduci un verset, tre¸ ˆ ˘ ˘ buie sa-i cunosti ¸ bine contextul. In unele situa ¸tii, ai putea sa te referi di˘ ˆ ˘ rect la acesta; totusi, ¸ contextul exercita si ¸ ın alte moduri influen ¸ta asupra a ceea ce spui. Ai prezenta, de exemplu, cuvintele rostite de Iov, un ˘ ˘ om cu teama de Dumnezeu, la fel cum ai prezenta afirma ¸tiile facute de ˆ ˘ ˘ falsii ¸ lui consolatori? Cartea Faptele este scrisa de Luca. Insa Luca i-a citat, de exemplu, pe Iacov, Petru, Pavel, Filip, Stefan, precum si ¸ ¸ pe Gamaˆ ˆ liel si El i-a citat si ¸ pe al ¸ti evrei care nu erau crestini. ¸ ¸ pe ıngeri. Cui ıi vei ˘ atribui textul pe care-l citezi? Nu uita, de exemplu, ca nu to ¸ti psalmii au ˘ ˘ ˘ fost compusi ¸ de David si ¸ ca nu toata cartea Proverbele a fost scrisa de So˘ lomon. De asemenea, este bine sa stii ¸ cui i s-a adresat scriitorul biblic si ¸ ˆ care este ın mare subiectul discutat. ˘ Prezinta informa ¸tii suplimentare. Ele sunt deosebit de eficiente pen˘ ˆ ˘ tru a demonstra ca situa ¸tiile existente ın timpurile biblice sunt asema˘ natoare celor despre care vorbesti. ¸ Alteori, informa ¸tiile suplimentare sunt ˘ necesare pentru clarificarea unui anumit text. De exemplu, daca trebuie ˘ ˆ ˆ ˘ sa folosesti ¸ versetele din Evrei 9:12, 24 ıntr-o cuvantare referitoare la ras˘ ˘ ˆ cumparare, ar fi bine sa- ¸ti introduci lectura textului oferind cateva infor˘ ˘ ma ¸tii despre camera cea mai launtrica a tabernacolului care, potrivit ˘ ˆ ˆ Scripturilor, simbolizeaza locul ın care a intrat Isus cand s-a urcat la cer. ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Ai grija sa nu folosesti ¸ ınsa prea multe detalii si ¸ sa pui ın plan secundar textul pe care-l prezin ¸ti. ˆ ˘ ˘ Pentru a- ¸ti ımbunata ¸ti modul de introducere a textelor biblice, obser˘ ˘ ˘ ˘ va cum procedeaza oratorii cu experien ¸ta. Remarca diferitele metode pe ˘ ˆ ˘ ˆ care le folosesc. Analizeaza eficien ¸ta acestora. Cand pregatesti ¸ o cuvan˘ ˆ ˘ ˘ tare, identifica versetele-cheie si ce urmaresti ¸ gandeste-te ¸ ¸ sa ob ¸tii prin ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ intermediul unora. Pentru mai multa eficien ¸ta, pregateste ¸ cu grija cate ˘ o introducere la fiecare verset. Procedeaza la fel cu toate textele biblice ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ pe care vrei sa le folosesti. ¸ Facand ımbunata ¸tiri la acest aspect al prezen˘ ˆ ˆ tarii tale, ı ¸ti vei concentra mai mult aten ¸tia asupra Cuvantului lui Dumnezeu.

EXERCITIU: ¸ ˘ ˘ ˆ Alege un verset pe care crezi ca-l vei putea folosi cu eficient¸ a ın teritoriu. ˆ ˆ Gandeste-te la: 1) ıntrebarea sau problema pe care o vei prezenta pentru a ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ starni interesul locatarului si¸ 2) cum ıl vei putea face sa ınteleag a motivul ¸ ˆ pentru care ıi citesti ¸ versetul respectiv.

149

˘ CITIREA SI ¸ ACCENTUAREA CORECTA 21 A TEXTELOR BIBLICE

˘ Ce trebuie sa faci? ˘ ˆ Puncteaza cuvintele sau expresiile care ıti¸ sustin ¸ argumentatia. ¸ Citeste ¸ cu sentiment. ˆ ˆ CAND le vorbesti ¸ altora despre scopurile lui Dumnezeu, ın particular ˘ ˆ ˆ sau de pe podium, prezentarea ta ar trebui sa graviteze ın jurul Cuvanˆ ˘ ˘ tului lui Dumnezeu. Aceasta ınseamna sa citesti ¸ versete din Biblie, iar ˘ ˘ citirea sa fie corecta. ˘ Accentuarea corecta pretinde sentiment. Textele biblice trebuie ci˘ ˘ ˆ ˆ tite cu sentiment. Sa analizam cateva exemple. Cand citesti ¸ ˘ ˘ Psalmul 37:11, vocea ta ar trebui sa transmita bucuria pe ˘ ˆ ˘ IMPORTANTA ¸ care ti-o produce speranta a pro¸ ¸ de a trai ın lumea pasnic ¸ ˘ ˆ ˆ Accentuate corect, misa ın acest verset. Cand citesti ¸ 21:4, care descrie ¸ Revelatia ˘ versetele prind viat¸ a. ˆ ˘ sfarsitul suferintei ¸ si ¸ vocea ta ar trebui sa reflec¸ ¸ al mortii, ˘ te o apreciere profunda pentru extraordinara eliberare pre˘ ˘ zisa. Versetelor din Revelatia ¸ 18:2, 4, 5, unde gasim consemnat apelul de a iesi ¸ din „Babilonul cel Mare“, plin de ˘ ˘ ˘ pacate, imprima-le un ton de urgent¸ a. Evident, sentimentul cu care ci˘ tim aceste texte trebuie sa fie sincer, totusi ¸ nu exagerat. Intensitatea ˘ ˘ trairii va depinde de textul propriu-zis si de ceea ce urmaresti ¸ ¸ prin citirea lui. ˘ ˘ Accentueaza cuvintele potrivite. Daca explici doar o parte a verseˆ ˘ ˆ tului, ın citire trebuie sa o accentuezi doar pe aceea. De exemplu, cand citesti ¸ Matei 6:33, nu vei accentua cuvintele „dreptatea Sa“ sau „toate ˘ ˘ aceste alte lucruri“ daca doresti ¸ expresiei ¸ sa analizezi semnificatia ˘ ˆ ˆ „cautati¸ mai ıntai regatul“. ˘ ˆ ˆ ˆ Poate ca ıntr-o cuvantare pe care o vei tine la ıntrunirea de serviciu ¸ ˘ ˆ ˘ intentionezi sa citesti ¸ ¸ Matei 28:19. Ce cuvinte vei scoate ın evident¸ a? ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Daca vrei sa-i ındemni pe frati¸ sa-si studii bibli¸ sa initieze ¸ ¸ dea silinta ˘ ˘ ce la domiciliu, accentueaza cuvintele „faceti¸ discipoli“. Dar, daca vrei ˘ sa vorbesti de a face cunoscut ¸ despre responsabilitatea unui crestin ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ adevarul unei comunitati¸ de emigranti¸ sau sa-i ıncurajezi pe unii ves˘ ˘ ˆ titori sa slujeasca ın zone unde este mare nevoie de predicatori, accen˘ tueaza expresia „oameni ai tuturor natiunilor“. ¸ 150

˘ Citirea ¸si accentuarea corecta a textelor biblice

151

˘ ˆ De multe ori, un text biblic este citit pentru a raspunde la o ıntrebare sau pentru a sustine un argument cu care unii nu sunt de acord. ¸ ˘ ˆ ˘ Daca vei accentua toate expresiile din text ın acelasi ¸ fel, ascultatorii ˘ ˘ nu vor putea sesiza legatura pe care vrei s-o faci. Ideea va fi clara doar ˆ ˆ ın mintea ta, nu si ¸ ın a lor. ˆ De exemplu, cand citesti ¸ ¸ Psalmul 83:18 dintr-o Biblie care contine ˆ numele divin, dar accentuezi expresia „Cel-Prea-Inalt“, locatarul nu va ˘ ˘ sesiza dovada evidenta ca Dumnezeu are un nume personal. Ar trebui ˘ ˆ sa pui accentul pe numele „Iehova“. Totusi, ¸ cand folosesti ¸ acelasi ¸ text biblic pentru a vorbi despre suveranitatea lui SUGESTII ˘ ˆ ˘ Iehova, expresia pe care ar trebui sa o scoti¸ ın evident¸ a este Referitor la orice verset ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ „Cel-Prea-Inalt“. In mod asemanator, cand folosesti pe care vrei sa-l citesti, ¸ Iacov ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ıntreaba-te: Ce sentimente 2:24 pentru a arata cat este de important sa ne demonstram ˘ sau emotii ¸ trezesc aceste credinta ¸ prin fapte, nu trebuie sa accentuezi expresia „decuvinte?

Cum as¸ putea ˆ ˆ ˘ ˘ clarat drept“ ın locul cuvantului „fapte“, pentru ca interlosa le transmit si¸ eu? ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ cutorul tau ar putea sa nu ınteleag a ideea. ¸ Analizeaza textele pe care ˘ ˘ Un alt exemplu graitor este cel din Romani 15:7–13. Este inten tionezi sa le folosesti. ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ Intreaba-te cu privire vorba despre un fragment din scrisoarea adresata de aposto˘ ˆ ˆ la fiecare: Ce scop are lul Pavel unei congrega ¸tii alcatuite atat din evrei naturali, cat acest text? Ce cuvinte ˘ ˘ si ¸ din neevrei. Aici, apostolul Pavel arata ca de ministerul lui trebuie subliniate pentru ˘ atingerea acestui scop?

Cristos nu beneficiaza doar evreii circumcisi, ci si oameni ¸ ¸ ˘ din alte na ¸tiuni, „pentru ca na ¸tiunile sa-l glorifice pe Dumˆ ˘ nezeu pentru ındurarea sa“. Apostolul Pavel citeaza patru ˘ ˆ versete, atragand aten ¸tia asupra acestei ocazii oferite na ¸tiu˘ nilor. Cum ar trebui sa citesti ¸ aceste versete pentru a accentua ceea ce ˆ ˘ ˘ avea Pavel ın vedere? Daca obisnuie sti ¸ ¸ sa- ¸ti subliniezi expresiile pe care ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ vrei sa le sco ¸ti ın eviden ¸ta, atunci ınsemneaza- ¸ti cuvintele „na ¸tiunile“ din versetul 9, „na ¸tiuni“ din versetul 10, „toate na ¸tiunile“ si ¸ „toate poˆ ˘ ˘ poarele“ din versetul 11 si „na din versetul 12.

Incearc a sa citesti ¸tiunile“ ¸ ¸ ˆ ˆ Romani 15:7–13 accentuand cuvintele indicate mai sus. In felul acesta, ˘ ˆ argumenta ¸tia lui Pavel va deveni mai clara si ¸ mai usor ¸ de ın ¸teles. ˘ Metode de accentuare. Exista mai multe metode de accentuare a cuvintelor semnificative dintr-un text. Metoda pe care o vei folosi tre˘ ˆ ˆ ˆ buie aleasa ın functie ¸ de pasajul citit si ¸ cuvanta¸ de cadrul ın care tii ˘ ˆ rea. Iata cateva sugestii utile. ˘ ˆ Modula ¸tia. Ea implica orice modificare a vocii care scoate ın eviden˘ ˘ t¸ a cuvintele semnificative dintr-un text si ¸ se realizeaza prin ridicarea

152

˘ Citirea ¸si accentuarea corecta a textelor biblice

˘ ˆ ori scaderea volumului vocii sau, ın multe limbi, prin variatii ¸ de ton. ˆ In alte limbi, acest ultim procedeu poate schimba chiar semnificatia ¸ ˆ cuvintelor. Pentru a da greutate unor expresii-cheie, putem ıncetini ˆ ˘ ˘ ritmul citirii. In limbile care nu permit aceasta metoda de accentuare, pot fi folosite metodele proprii limbii respective. ˘ ˘ ˆ ˘ Pauza. Poate fi facuta ınainte sau dupa citirea unui fragment-cheie ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ dintr-un verset, ori atat ınainte, cat si ¸ dupa citirea acestuia. Pauza fa˘ ˆ ˘ cuta chiar ınainte de citirea unei idei importante pregateste ¸ auditoriul ˘ ˘ ˘ pentru ceea ce urmeaza. Pauza care urmeaza dupa citirea fragmentuˆ ˘ ˘ lui discutat adanceste ¸ impresia produsa de versetul respectiv. Dar, daca ˘ ˆ faci prea multe pauze, nu vei reusi ¸ sa accentuezi nimic ın mod special. ˘ ˆ ˆ Repeti ¸tia. Poti¸ accentua o anumita idee ıntrerupandu-ti¸ lectura si ¸ reˆ ˘ citind un cuvant sau o expresie. Este de preferat, totusi, ¸ sa citesti ¸ mai ˘ ˘ ˆ ˆ ıntai tot textul si ¸ sa repeti¸ dupa aceea expresia-cheie. ˘ ˘ ˘ Gesturile. Misc ¸ arile corpului si ¸ mimica pot deseori sa dea viat¸ a unui ˆ cuvant sau unei expresii. ˆ Tonul vocii. In unele limbi, tonul folosit poate schimba sensul cu˘ ˘ vintelor sau le poate diferentia ¸ de altele. Dar si ¸ aceasta metoda cere ˘ ˆ prudent¸ a, mai ales cand este vorba despre un ton sarcastic. ˆ ˆ Cand textele sunt citite de al ¸tii. Cand interlocutorul citeste ¸ textul ˘ ˘ biblic, s-ar putea sa accentueze alte cuvinte sau sa nu accentueze nici ˆ ˘ ˘ ˘ unul. Ce poti¸ face ın aceasta situatie?

De regula, e bine sa clarifici sem¸ ˘ nificatia ¸ versetului respectiv prin aplicarea pe care o faci. Dupa aceea, ai putea accentua cuvintele-cheie direct din Biblie.

EXERCITII: ¸ ˘ ˘ ˆ 1) Analizeaza un verset pe care intentionezi sa-l folosesti ¸ ¸ ın lucrarea de pre˘ ˘ ˆ dicare. Citeste-l de mai multe ori cu o traire adecvata. Gandindu-te la mo¸ ˆ ˘ ˆ dul ın care vrei sa-l folosesti, cu voce tare, accentuand cuvintele po¸ citeste-l ¸ ˘ ˘ ˆ trivite. 2) Selecteaza dintr-o publicatie ¸ aflata ın studiu un paragraf care con˘ ˘ tine citate biblice. Observa cum anume sunt folosite. Marcheaza-ti¸ cuvin¸ ˆ tele-cheie. Citeste ¸ tot paragraful cu voce tare, accentuand corect textele biblice.

˘ APLICAREA CORECTA A TEXTELOR BIBLICE 22

˘ Ce trebuie sa faci? ˘ ˘ ˆ ˆ Asigura-te ca modul ın care aplici textele biblice este ın arˆ monie cu contextul si¸ cu ıntreaga Biblie. Aplicarea versetului ˘ ˘ trebuie sa fie conforma si¸ cu informatiile publicate de ‘scla¸ ˘ ˘ vul fidel si¸ prevazator’. ˆ ˘ ˘ ˘ CAND le predam altora adevarul, nu trebuie sa ne mul ¸tumim cu citiˆ rea catorva versete din Biblie. Apostolul Pavel i-a scris colaboratorului ˘ ˘ ˘ ˘ sau Timotei urmatoarele: „Fa tot posibilul sa te prezin ¸ti aprobat lui ˘ ˘ Dumnezeu, ca un lucrator care nu are de ce sa-i fie rusine, care expune ¸ ˆ ˘ corect cuvantul adevarului“. — 2 Tim. 2:15. ˘ Pentru a expune corect adevarul, trebuie ca explicatiile pe ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ care le dam versetelor sa fie conforme cu ınvat¸ aturile BiIMPORTANTA ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ bliei. Aceasta ınseamna ca trebuie sa avem ın vedere conˆ Instruirea altora din Cuvan˘ ˘ textul, nu doar sa selectam anumite expresii care ni se par tul lui Dumnezeu este o res˘ ˘ interesante si, ¸ apoi, sa facem aprecieri personale pe marponsabilitate serioasa. Ieho˘ va vrea ca oamenii sa ajunginea lor. Prin intermediul lui Ieremia, Iehova a avertizat ˘ ˘ ˘ ˘ ga la „o cuno ¸stin ¸ta exacta a cu privire la profetii ˘ ¸ care pretindeau ca spun cuvintele lui adevarului“ (1 Tim. 2:3, 4). ˆ ˘ Iehova, dar care, ın realitate, vorbeau despre „o viziune din Prin urmare, noua ne revine ˘ sarcina de a preda corect propria lor inima“ (Ier. 23:16, NW ). Apostolul Pavel i-a preˆ ˘ ˆ Cuvantul lui Dumnezeu. venit pe crestini sa nu contamineze Cuvantul lui Dum¸ ˆ ˘ nezeu cu filozofii omenesti ¸ spunandu-le: „Ne-am lasat de ˆ lucrurile ascunse care sunt rusinoase, neumbland cu viclenie si ¸ ¸ neˆ ˆ falsificand cuvantul lui Dumnezeu“. Pe vremea aceea, negustorii ne˘ ˘ ˆ cinstiti¸ diluau vinul pentru a avea mai multa marfa si ¸ pentru a castiga ¸ ˘ ˆ mai multi¸ bani. Noi nu falsificam Cuvantul lui Dumnezeu amesteˆ ˆ ˘ candu-l cu filozofii omenesti. ¸ „Noi . . . nu suntem vanzatori ambulanti¸ ˆ ai cuvantului lui Dumnezeu, cum sunt multi¸ oameni“, a spus Pavel, „ci vorbim cu sinceritate, da, ca trimisi ¸ de Dumnezeu, sub privirile lui ˆ Dumnezeu, ın compania lui Cristos“. — 2 Cor. 2:17; 4:2.

Uneori, po ¸ti cita un verset pentru a eviden ¸tia un principiu. Biblia ˘ ˆ ˘ ˘ con ¸tine nenumarate principii ın ¸telepte menite a ne ajuta sa facem fa ¸ta ˘ ˘ unui numar mare de probleme (2 Tim. 3:16, 17). Dar trebuie sa fii si˘ ˘ ˘ gur ca aplicarea pe care o faci textelor biblice este exacta. Trebuie sa ai ˘ ˘ ˘ ˘ grija sa nu denaturezi un verset si ¸ sa nu lasi ¸ impresia ca spune ceea ce 153

154

˘ Aplicarea corecta a textelor biblice

˘ ˘ ˘ ˆ vrei tu sa spuna (Ps. 91:11, 12; Mat. 4:5, 6). Aplicarea ta trebuie sa fie ın ˆ armonie cu scopul lui Iehova, cu tot Cuvantul lui Dumnezeu. ˘ ˆ ˘ ‘Expunerea corecta a cuvantului adevarului’ presupune si ¸ sesizarea spi˘ ritului transmis de Biblie. Biblia nu este un „ciomag“ cu care sa-i ame˘ ˆ nin ¸ti pe al ¸tii. Conducatorii religiosi ¸ care i se ımpotriveau lui Isus Cristos ˆ citau din Scripturi, dar ınchideau ochii la cerin ¸te mult mai importante, ˆ cum ar fi dreptatea, ındurarea si ¸ fidelitatea, cerin ¸te trasate de Dumnezeu ˆ ˆ (Mat. 22:23, 24; 23:23, 24). Cand preda Cuvantul lui Dumnezeu, Isus re˘ ˘ ˘ flecta personalitatea Tatalui sau. Zelul lui Isus pentru adevar ˆ ˘ ˘ era ınso ¸tit de o afec ¸tiune profunda fa ¸ta de oamenii pe care-i SUGESTII ˘ ˘ ˘ ˘ instruia. Sa ne straduim sa-i urmam exemplul! — Mat. 11:28.

Citeste ¸ cu regularitate ˘ ˘ ˘ Cum putem fi siguri ca facem o aplicare corecta a verseBiblia. Studiaza cu atentie ¸ tului? Citirea cu regularitate a Bibliei va constitui un ajutor Turnul de veghere si¸ ˘ ˆ ˘ pregateste-te bine pentru ¸ ın acest sens. De asemenea, trebuie sa nutrim apreciere faˆ ˘ ˘ ˘ ıntrunirile congregatiei. ¸ t¸ a de darul furnizat de Iehova: „sclavul fidel si ¸ prevazator“ ˘ ˘ ˘ Asigura-te ca stii ¸ — grupul de crestini unsi ¸ ¸ de spirit prin intermediul caruia ˘ ˘ ˘ ˘ semnificatia ¸ fiecarui Dumnezeu furnizeaza hrana spirituala pentru casa credinˆ cuvant din versetele biblice tei ¸ (Mat. 24:45). Studiul personal, precum si ¸ asistarea si ¸ parpe care intentionezi ¸ ˆ ˘ ticiparea cu regularitate la ıntrunirile congrega tiei ne vor ¸ sa le folosesti. ¸ Citeste ¸ ˘ ˘ cu atentie ¸ versetele alese ajuta sa tragem mari foloase din instruirea oferita prin inˆ ˘ ˘ pentru a le ıntelege corect. ¸ termediul clasei sclavului fidel si ¸ prevazator. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Obisnuie ste-te sa faci ¸ ¸ Daca ın limba ta exista cartea Sa aducem argumente din ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ cercetari ın publicatiile ¸ Scripturi si ¸ stii ¸ sa o folosesti ¸ corect, ınseamna ca ai la ındecrestine. ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ mana ındrumarea necesara pentru a aplica bine sutele de ˆ ˘ versete folosite frecvent ın ministerul nostru. Daca inten˘ tionezi sa folosesti ¸ cunoscut, modestia te va deter¸ ¸ un verset mai putin ˘ ˘ ˆ mina sa faci cercetarile necesare pentru a expune corect cuvantul ade˘ ˆ varului cand vei vorbi. — Prov. 11:2. ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ Fa o aplicare clara. Cand ıi ınveti¸ pe altii, le¸ asigura-te ca ınteleg ¸ ˘ ˆ ˘ gatura dintre subiectul ın discutie ¸ si ¸ textele biblice folosite. Daca introˆ ˘ ˘ ˘ duci versetul printr-o ıntrebare, ascultatorii trebuie sa vada cum anu˘ ˆ ˘ me raspunde el la ıntrebarea ta. Daca-l folosesti o ¸ ¸ pentru a-ti¸ sustine ˘ ˆ ˆ afirmatie, fii sigur ca elevul ıntelege bine modul ın care citatul biblic ¸ ¸ ˆ sustine ideea ın discutie. ¸ ¸ ˘ ˘ De obicei, nu este suficient sa citesti ¸ si ¸ sa accentuezi un text biblic. ˆ ˆ ˘ Nu uita ca oamenii de rand nu cunosc Biblia si, ¸ ¸ probabil, nu vor ınte˘ lege de la prima citire ce vrei sa spui. Atrage-le atentia ¸ asupra fragmen˘ tului care se aplica exact la ceea ce discutati. ¸

˘ Aplicarea corecta a textelor biblice

˘ ˘ De obicei, aceasta pretinde sa izolezi cuvintele-cheie, adica acele cu˘ ˘ ˘ ˆ ˘ vinte care au legatura directa cu ideea ın discutie. ¸ Cea mai simpla me˘ ˘ ˘ ˘ toda este aceea de a le repeta. Daca vorbesti ¸ cu o singura persoana, ai ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ putea sa-i pui niste ¸ ıntrebari care sa o ajute sa identifice cuvintele-cheˆ ˘ ˘ ˘ ie. Cand se adreseaza unui grup, anumiti¸ oratori prefera sa-si ¸ realizeze ˆ ˘ obiectivul folosind sinonime sau reformuland ideea. Totusi, ¸ daca alegi ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ aceasta varianta, trebuie sa ai grija ca auditoriul sa ınteleag a legatura ¸ ˆ dintre ideea ın discutie ¸ si ¸ textul biblic. ˘ Prin izolarea cuvintelor-cheie pui o baza discutiei.

Mergi apoi mai de¸ ˆ ˘ parte. In prezentarea pe care ai facut-o versetului, ai indicat clar moti˘ ˘ ˘ vul pentru care-l folosesti?

Daca da, explica acum legatura dintre cu¸ ˘ ˆ vintele pe care le-ai accentuat si ¸ motivul amintit. Arata clar ın ce con˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sta aceasta legatura. Daca ın introducere n-ai facut o aplicare prea ex˘ ˘ plicita a textului biblic, trebuie sa o faci acum. ˆ ˘ ˆ Fariseii i-au pus lui Isus o ıntrebare pe care o considerau dificila. „Ii ˘ ˘ este permis unui barbat sa divorteze de sotia ¸ ¸ sa pentru orice motiv? “ ˘ ˘ ˘ Isus si-a bazat raspunsul pe Geneza 2:24. Observa ca el si-a concentrat ¸ ¸ ˘ ˘ atentia ¸ doar asupra unui fragment din acest verset, dupa care a facut ˘ ˘ ˘ ˘ aplicarea de rigoare. Dupa ce a aratat ca barbatul si ¸ femeia devin „o ˘ singura carne“, Isus a concluzionat: „Prin urmare, ceea ce a pus Dumˆ ˘ ˘ nezeu ın acelasi ¸ jug, omul sa nu desparta“. — Mat. 19:3–6. ˆ ˘ ˘ Cate explicatii ¸ ar trebui sa dai pentru a face o aplicare clara a unui ˆ text biblic? Depinde de profilul auditoriului si ¸ ideii ın ¸ de importanta ˘ ˘ discutie. ¸ Oricum, explicatia ¸ ta trebuie sa fie simpla si ¸ la obiect.

Argumente bazate pe Scripturi. Referitor la ministerul efectuat de ˆ ˆ ˘ apostolul Pavel ın Tesalonic, ın Faptele 17:2, 3 se spune ca el ‘discuta ˘ pe baza Scripturilor’. Aceasta este o arta pe care fiecare slujitor al lui ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ Iehova ar trebui sa o stapaneasca. De exemplu, Pavel a relatat ıntam˘ ˘ ˆ ˘ ˘ plari din viata ¸ si ¸ ministerul lui Isus, aratand ca acestea fusesera prezise ˆ ˘ ın Scripturile ebraice, dupa care a prezentat o concluzie incontestabi˘ la: „Acesta este Cristosul, acest Isus pe care vi-l vestesc“. ˆ ˘ In scrisoarea adresata evreilor, Pavel a citat frecvent din Scripturile ebraice. Pentru a accentua sau a clarifica o idee, el izola deseori un ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ cuvant sau o expresie scurta, dupa care ıi arata semnificatia ¸ (Evr. ˆ 12:26, 27). In relatarea din Evrei, capitolul 3, Pavel a citat din Psal˘ mul 95:7–11. Observa cum a dezvoltat el trei idei din acest text: 1) re˘ ˆ ˘ ferirea la inima (Evr. 3:8–12), 2) sensul cuvantului „astazi“ (Evr. 3:7, ˆ 13–15; 4:6–11) si „Nu vor intra ın odihna ¸ afirmatiei: ¸ ¸ 3) semnificatia

155

156

˘ Aplicarea corecta a textelor biblice

ˆ ˘ ˘ ˆ mea“ (Evr. 3:11, 18, 19; 4:1–11). Incearca sa imiti¸ acest exemplu cand ˘ faci aplicari ale versetelor. ˘ Remarca eficacitatea cu care a adus Isus argumente din Scripturi, asa ¸ ˆ ˆ ˆ cum este relatat ın Luca 10:25–37. Un om versat ın Lege l-a ıntrebat: ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ „Inva ¸tatorule, ce trebuie sa fac pentru a mosteni via ¸ta vesnic a? “ Mai ¸ ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ıntai, Isus l-a invitat pe acest barbat sa-si ¸ exprime parerea despre chesˆ ˘ ˘ ˆ tiunea ın discu ¸tie, dupa care a accentuat importan ¸ta aplicarii Cuvanˆ ˘ ˘ ˘ tului lui Dumnezeu. Cand a vazut ca omul nu sesizeaza miezul probleˆ ˆ mei, Isus a analizat ın detaliu un singur cuvant din Scripturi: „aproaˆ ˘ ˆ pele“. In loc sa dea pur si ¸ simplu defini ¸tia cuvantului, el a folosit o ilus˘ ˘ trare pentru a-si ¸ ajuta interlocutorul sa ajunga singur la concluzia co˘ recta. ˘ ˘ Este evident ca Isus nu se mul ¸tumea sa citeze niste ¸ texte biblice care ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sa raspunda clar si ¸ direct la ıntrebarile care i se puneau. El le analiza ˘ ˆ ˘ con ¸tinutul, dupa care le aplica la ıntrebarea propriu-zisa. ˆ ˆ Cand saducheii au contestat speran ¸ta ınvierii, Isus si-a ¸ concentrat discu ¸tia asupra unui anumit fragment din Exodul 3:6. El nu s-a rezumat ˘ ˆ ˆ la citarea versetului, ci a argumentat pe marginea lui, aratand cat se ˘ ˆ poate de clar ca ınvierea face parte din scopul lui Dumnezeu. — Marcu 12:24–27. ˘ ˆ Stapanirea artei de a argumenta corect si ¸ eficient pe baza Scripturi˘ ˆ lor contribuie si ta ca orator. ¸ ea la desavarsirea ¸

EXERCITIU: ¸ ˆ ˘ Gandeste-te la semnificatia ¸ ¸ textului din 2 Petru 3:7. Demonstreaza acest ver˘ ˘ ˆ ˆ set ca pamantul va fi distrus prin foc? (Cand vei explica semnificatia ¸ terme˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ nului ‘pamant’, clarifica si¸ sensul cuvantului ‘ceruri’. Ce versete arata ca ter˘ ˆ ˆ ˆ menul ‘pamant’ poate fi folosit si¸ ın sens figurat? Cine sau ce este ın reali˘ ˆ ˆ tate distrus, potrivit versetului 7? Cum concorda acest fapt cu cele ıntamplaˆ ˘ ˆ te ın zilele lui Noe, asa ¸ cum se specifica ın versetele 5 si¸ 6?)

EVIDENTIEREA VALORII PRACTICE 23 ¸

˘ Ce trebuie sa faci? ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ Ajuta-i pe cei din auditoriu sa ınteleag a cum ıi influenteaz a ¸ ¸ ˆ subiectul sau cum pot folosi ın mod practic informatiile pre¸ zentate. ˘ INDIFERENT ca i te adresezi unei persoane sau unui public mai larg, ar ˆ ˘ ˘ ˘ fi neıntelept sa presupui ca cei ce te asculta vor fi interesati¸ de subiect ¸ ˘ ˘ ˘ doar pentru ca tu esti ¸ interesat de el. Poate ca mesajul tau este impor˘ ˘ ˘ tant, dar, daca nu-i vei sublinia valoarea practica, nu vei reusi ¸ treaz ¸ sa tii prea mult timp interesul celor din auditoriu. ˆ Acelasi ¸ lucru este valabil si ¸ ın cazul auditoriului de la Sala IMPORTANTA ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ Regatului. Poate ca cei prezen ¸ti vor fi foarte aten ¸ti cand vei Daca ascultatorii ˘ ˆ ˘ ˘ folosi o ilustrare sau o experien ¸ta pe care n-au auzit-o pana nu sesizeaza valoarea ˘ ˘ ˆ practica a expunerii, atunci. Dar s-ar putea sa nu te mai asculte cand vei dezbate ˘ ˆ ˘ ar putea spune ca nu sunt un subiect pe care ıl cunosc deja, mai ales daca nu reuse ¸ sti ¸ interesati¸ de subiect ˘ ˘ ˘ ˘ sa-l dezvol ¸ti asa ¸ cum ar trebui. Este important sa-i aju ¸ti sa sau ar putea sa te ignore, ˆ ˘ ˆ ˆ ın ¸teleaga de ce si ın ce mod le este util ceea ce le spui. ¸ gandindu-se la altceva. ˆ ˘ ˘ ˆ Biblia ne ındeamna sa gandim practic (Prov. 3:21, NW ). ˘ ˆ Iehova l-a folosit pe Ioan Botezatorul pentru a ındruma poˆ ˘ porul spre „ın ¸telepciunea practica a celor drep ¸ti“ (Luca 1:17). Acest gen ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ de ın ¸telepciune ısi ¸ are radacinile ın teama sanatoasa de Iehova (Ps. ˘ ˘ ˘ ˘ 111:10). Cei ce o apreciaza sunt ajuta ¸ti sa depaseasc a problemele vie ¸tii ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ si ¸ sa apuce adevarata via ¸ta, via ¸ta eterna. — 1 Tim. 4:8; 6:19. ˆ ˘ ˘ ˘ Sugestii pentru o cuvantare practica. Daca doresti ¸ ca discursul tau ˘ ˘ ˆ sa fie practic, trebuie sa ai ın vedere nu doar materialul, ci si ¸ auditoriul.

Nu considera auditoriul un grup compact. Acest grup poate fi format ˘ ˘ din persoane necasatorite si ¸ din familii, din copii, adolescen ¸ti si ¸ persoaˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ne ın varsta. Probabil ca este alcatuit din persoane nou-interesate, dar ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ si ¸ din fra ¸ti si ¸ surori care au ınceput sa-i slujeasca lui Iehova cand tu ınca ˘ ˆ ˘ nici nu te nascusesi. al ¸tii sunt ınca pu¸ Unii sunt maturi spiritualiceste, ¸ ˆ ˘ ternic influen ¸ta ¸ti de anumite atitudini si ¸ practici lumesti. ¸ Intreaba-te: ˆ „In ce mod le va fi de folos celor din auditoriu materialul pe care-l voi ˆ ˘ ˘ ˘ expune? Cum ıi voi putea ajuta sa sesizeze ideea de baza?“ Poate ca de˘ ˆ ˘ cizi sa- ¸ti ındrep ¸ti aten ¸tia doar asupra unuia sau a doua dintre grupurile ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ men ¸tionate mai sus. Incearca ınsa sa nu-i ignori total pe ceilal ¸ti.

157

158

Eviden ¸tierea valorii practice

˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Dar daca ti¸ se ıncredinteaz a spre dezbatere o ınvat¸ atura biblica fun¸ ˘ ˆ ˘ ˆ damentala? Cum ai putea prezenta o cuvantare utila cand cei prezenti¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ cred deja ın doctrina despre care vorbesti?

Straduieste-te sa le ıntaresti ¸ ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ıncrederea ın aceasta ınvat¸ atura. Cum? Explicandu-le pe larg dovezile ˘ biblice care o sustin ¸ si ¸ sporindu-le aprecierea fat¸ a de ea. Poti¸ face acest ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ lucru aratand legatura dintre ideea dezbatuta si ¸ alte adevaruri bibliˆ ˘ ce, precum si ¸ modul ın care se armonizeaza ea cu personalitatea lui ˘ ˘ Iehova. Foloseste ¸ reala daca este posi¸ exemple — din viata ˘ ˆ bil — care sa arate cum i-a ajutat pe altii corec¸ ıntelegerea ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ SUGESTII t tat concep tia det a a acestei ınv a aturi si cum le-a influen ¸ ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ Cand pregatesti ¸ spre viitor. ˆ o cuvantare, nu trebuie ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Nu te limita sa scoti¸ ın evident¸ a aspectele practice ale masa te gandesti ¸ doar la ˆ ˆ ˘ terialului prin cateva remarce scurte la finalul cuvantarii. material, ci si¸ la auditoriu. ˆ ˘ ˘ ˘ Prezint-o ıntr-un mod care Fiecare persoana din auditoriu ar trebui sa-si ¸ poata spune ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ sa ıi fie efectiv de ajutor. ınca de la ınceput: „Asta mi se aplica mie“. Dupa introduce˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Nu prezenta aspectele re, continua sa faci aplicari practice pe masura ce dezvolti¸ ˆ ˆ practice doar ın ıncheiere. ˘ ˆ ˘ ˆ fiecare idee principala din cuprinsul cuvantarii si ˘ ¸ din ınSubliniaza-le pe tot ˆ ˘ cheiere. parcursul cuvantarii. ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ Cand faci o aplicare, ai grija sa fie ın armonie cu princiCand te pregatesti ¸ pentru ˘ piile Bibliei. Cu alte cuvinte, trebuie sa o faci cu iubire si ¸ cu lucrarea de predicare, ˆ ˘ gandeste-te care sunt ¸ empatie (1 Pet. 3:8; 1 Ioan 4:8).

Apostolul Pavel a avut grij a ˘ ˘ preocuparile oamenilor sa sublinieze progresul spiritual al surorilor si cres¸ ¸ fratilor ¸ ˘ din teritoriul tau. ˆ ˘ tini din Tesalonic chiar si ¸ atunci cand a fost nevoit sa reˆ ˘ ˆ Cand depui marturie, glementeze problemele grave de acolo. In plus, el si-a expri¸ ˘ asculta cu atentie ¸ si¸ ˘ ˘ ˘ mat convingerea ca ei vor dori sa corecteze situatia ¸ (1 Tes. adapteaza-ti¸ prezentarea ˘ 4:1–12).

Ce exemplu demn de imitat! la necesitatile ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ interlocutorului.

Intentionezi prin cuvantare sa-i ıncurajezi pe frati¸ sa par¸ ticipe cu mai mult zel la lucrarea de predicare si ¸ de predare ˘ ˘ a vestii ¸ bune? Insufla-le entuziasm si ¸ apreciere fat¸ a de acest ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ privilegiu. Totusi, ¸ trebuie sa ai ın vedere ca nu toti¸ pot sa participe ın ˘ ˘ ˘ aceeasi ¸ masura la aceasta activitate, fapt recunoscut, de altfel, si ¸ de Bi˘ ˘ ˘ blie (Mat. 13:23). Nu ar trebui sa-i facem pe frati¸ sa se simta vinovati. ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Evrei 10:24 ne ındeamna „sa ne stimulam la iubire si ¸ la lucrari excelen˘ ˆ ˘ ˘ te“. Daca ne ındemnam la iubire, vom face fapte ce vor avea la baza o ˘ ˆ ˘ ˘ buna motivatie. cont ca Iehova vrea ¸ Nu ıncerca sa impui reguli, ci tine ¸ ˘ ˘ ˘ sa promovam ‘ascultarea prin credint¸ a’ (Rom. 16:26). Animati¸ fiind de ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ acest principiu, vom cauta sa ıntarim atat credinta ¸ noastra, cat si ¸ pe cea a fratilor nostri. ¸ ¸

Eviden ¸tierea valorii practice

˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Cum sa-i ajutam pe altii a valoarea practica a mesaju¸ sa ınteleag ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ lui nostru. In timp ce depui marturie, ai grija sa subliniezi valoarea ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ practica a vestii ¸ bune. Pentru aceasta ınsa, trebuie sa stii ¸ ce anume ıi pre˘ ˘ ocupa pe oamenii din teritoriul tau. Dar cum poti¸ afla? Fii atent la sti¸ ˘ ˘ ˘ rile de la radio sau televizor. Uita-te pe prima pagina a ziarelor. Stra˘ ˆ ˘ ˆ duieste-te sa-i atragi pe oameni ın conversatie ¸ si ¸ ¸ asculta-i cand vorbesc. ˘ ˘ Vei vedea ca se confrunta cu probleme grele: somaj, plata chiriei, boli, ¸ ˘ ˘ moartea unui membru al familiei, pericolul de a cadea victima de˘ ˘ ˘ lincventei, nedreptati, ¸ ¸ destramarea casniciei, supravegherea copiilor ˆ s.a.m.d.

Ii poate ajuta Biblia pe acesti ¸ ¸ oameni? Categoric! ˆ ˆ ˘ ˆ Cand ıncepi o conversatie, ¸ probabil ca ai deja ın minte un subiect. To˘ ˘ ˘ tusi, ¸ daca observi ca persoana este interesata de altceva, nu ezita, ci dis˘ ˘ ˘ ˘ ˆ cuta cu ea despre ceea ce o intereseaza, daca stapanesti, ¸ evident, subiec˘ ˘ ˘ tul. Daca nu, ofera-te sa revii pentru a-i aduce informatiile de care are ¸ ˘ ˆ nevoie. Desigur, ‘noi nu ne amestecam ın ceea ce nu ne priveste’, dar ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ le ımpartasim cu bucurie altora sfaturile practice pe care le ofer a Biblia ¸ (2 Tes. 3:11). Evident, ceea ce-i va impresiona cel mai mult pe oameni ˘ ˆ este un sfat biblic care sa li se aplice ın mod concret. ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Daca nu vor ıntelege ca acest mesaj le este util, s-ar putea sa puna ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ brusc capat conversatiei.

Dar, chiar daca ne lasa sa vorbim, iar noi nu ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ reusim sa le aratam valoarea practica a subiectului, mesajul nostru le va ¸ ˆ ˘ ˘ fi de putin ¸ folos. In schimb, daca le explicam de ce este practic, discu˘ ˆ tia ¸ s-ar putea dovedi un punct de cotitura ın viata ¸ lor. ˘ ˘ ˆ ˘ La studiile biblice straduieste-te sa subliniezi ın permanent¸ a aspectele ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ practice (Prov. 4:7). Ajuta-ti¸ elevii sa ınteleag a exemplele, principiile si ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ sfaturile biblice care le arata cum sa umble pe caile lui Iehova. Scoate ˆ ˘ ˆ ın evident¸ a foloasele pe care le vor trage procedand astfel (Is. 48:17, 18). ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ In modul acesta, ıti¸ vei ajuta elevii sa faca schimbarile necesare. Sades¸ ˘ ˆ ˘ te si ¸ de a-i placea, si ¸ dezvolta ın ei iubirea pentru Iehova si ¸ dorinta ¸ vei ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ vedea ca dupa aceea vor dori ei ınsi ¸ si ¸ sa aplice sfaturile din Cuvantul lui Dumnezeu.

EXERCITIU: ¸ ˘ Uita-te peste numerele Ministerului nostru pentru Regat de care dispui si¸ ale˘ ˘ ge una a prezentari pe care le consideri practice pentru teritoriul ˆ sau ˘dou ˘ ˘ ˆ tau. Incearca sa le folosesti ¸ ın serviciul de teren.

159

24 ALEGEREA CUVINTELOR

˘ Ce trebuie sa faci? ˆ Foloseste ¸ cuvinte pline de respect si¸ amabilitate, usor ¸ de ın˘ ˘ ˘ ˘ teles, care sa dea varietate expunerii si¸ sa transmita for t¸ a si¸ ¸ ˘ sentiment. Respecta regulile gramaticale.

˘ CUVINTELE sunt instrumente eficiente ale comunicarii. Dar, pentru ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ca vorbele noastre sa ajunga la tint ¸ a, trebuie sa fie alese cu grija. Un ˆ ˆ ˘ cuvant potrivit ıntr-o anumita ocazie ar putea produce un efect total ˆ ˘ opus ıntr-o situatie ¸ diferita. Gresit ¸ folosite, expresiile colorate pot ˘ ˘ ‘cauza durere’. De fapt, ar denota nechibzuint¸ a si ¸ ar reflecta lipsa de ˘ ˘ ˘ consideratie ¸ fat¸ a de interlocutor. Exista si ¸ termeni cu doua ˘ sensuri, dintre care unul este insultator sau depreciativ IMPORTANTA ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ (Prov. 12:18; 15:1, NW ). Pe de alta parte, „un cuvant bun“, Cuvintele tale arata cat ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ de mult respecti¸ mesajul adica un cuvant ıncurajator, ıl umple de bucurie pe cel caˆ ˘ pe care-l transmiti¸ si¸ ce ruia ıi este adresat (Prov. 12:25). Gasirea cuvintelor potri˘ fel de atitudine ai fat¸ a ˆ ˘ vite pretinde eforturi chiar si ¸ ¸ din partea persoanelor ıntede persoanele carora ˘ ˘ lepte. Biblia ne spune ca Solomon era constient de necele vorbesti. a ¸ ¸ Influenteaz ¸ ˆ ˘ ˘ reactia ¸ interlocutorului. sitatea de a gasi „cuvinte placute“ si ¸ de a scrie „ıntocmai ˘ cuvintele adevarului“. — Ecl. 12:10. ˆ ˘ ˆ ˘ In unele limbi, exista expresii ce se ıntrebuinteaz a doar ¸ ˆ ˆ ˆ cand li te adresezi persoanelor ın etate sau celor cu functii ¸ ınalte, iar ˘ altele, doar celor de-o seama cu tine ori mai tineri. Ignorarea acestor ˘ ˘ conveniente ¸ ar fi o necuviint¸ a. De asemenea, este nepotrivit sa folo˘ sesti ¸ care, conform ¸ cu privire la propria persoana formule de politete obiceiurilor locale, sunt rezervate doar pentru altii. ¸ Referitor la acest subiect, Biblia stabileste ¸ norme net superioare legilor sau obiceiuriˆ ˆ ˘ ˘ lor locale. Ea ıi ındeamna pe crestini ‘sa onoreze oameni de orice fel’ ¸ ˘ ˘ (1 Pet. 2:17). Cei ce respecta aceste norme li se adreseaza respectuos ˆ ˘ tuturor oamenilor, indiferent de varsta. ˘ Multi¸ dintre cei ce nu sunt crestini adevarati¸ folosesc un limbaj gro¸ ˘ solan sau vulgar. Ei cred ca prin acest limbaj necizelat „condimenteaˆ ˘ ˆ ˘ ˘ za“ ceea ce spun. In realitate ınsa, vorbele lor sunt dovada clara a unui ˆ ˘ vocabular ıngrozitor de sarac. Celor ce au folosit un astfel de limbaj 160

Alegerea cuvintelor

ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ınainte de a ınvata ¸ caile lui Dumnezeu s-ar putea sa le fie greu sa scape de el. Este greu, dar nu imposibil! Spiritul lui Dumnezeu ne poaˆ ˘ ˘ ˘ te ajuta sa ne schimbam modul de exprimare. Insa, si ¸ noi trebuie ˘ ˘ ˘ ˆ sa fim dispusi ¸ sa ne formam un vocabular ıngrijit — plin de cuvinte ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ frumoase, ıncurajatoare —, dupa care sa-l folosim ın permanent¸ a.

— Rom. 12:2; Ef. 4:29; Col. 3:8. ˘ ˘ ˆ Un limbaj accesibil. O vorbire corecta trebuie sa fie, mai ınainte ˆ ˘ de toate, usor (1 Cor. 14:9). Daca folosesti ¸ ¸ de ınteles ¸ cuˆ vinte pe care cei din auditoriu nu le ınteleg, este ca si ¸ ¸ cum ˆ ˘ ˘ ai vorbi ıntr-o limba complet necunoscuta lor.

SUGESTII ˘ ˆ ˆ Exista persoane care, lucrand ıntr-un anumit domeniu, Alege una dintre ˘ ˘ ˘ folosesc un limbaj de specialitate. Poate ca persoanele resrecomandarile facute ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ın aceasta lectie ¸ si¸ pective ıntrebuinteaz a ın fiecare zi acesti ¸ ¸ termeni. Dar, da˘ ˘ straduieste-te sa o aplici ˘ ˆ ˆ ˆ ¸ ca ıi vei folosi ın contexte gresite, te vei face greu ınteles. ˘ ¸ ¸ timp de cel putin ¸ o luna. ˆ ˘ In plus, chiar si printr-o exprimare obi snuit a, dar supra¸ ¸ ˆ Cand citesti ¸ sau ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ıncarcata cu detalii, ıi poti¸ determina pe ascultatori sa se c and ascul ti¸ cuvantarile ˆ ˘ ˆ ˘ gandeasca ın alta parte. unor oratori capabili, ˆ gandeste-te la obiectivul ¸ Un orator plin de consideratie ¸ va folosi cuvinte ce pot ˘ pe care vrei sa-l atingi. ˆ ˆ fi ıntelese chiar si ˘ ¸ ¸ instruiti. ¸ El ıl va imi¸ de cei mai putin Noteaza-ti¸ expresiile ˘ ˆ ˘ ta pe Iehova, aratandu-le respect celor „de conditie ¸ umipe care ai vrea sa ti¸ le ˆ ˘ ˘ ˘ ınsuse la“ (Iov 34:19, NW ). Daca oratorul considera necesar un ¸ sti ¸ si¸ foloseste-le ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ın urm atoarele dou a zile. cuvant mai rar ıntrebuintat, ¸ va trebui sa-l foloseasca ıntr-o ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ fraza simpla care sa-l faca usor ¸ ¸ de ınteles.

Cuvintele simple, dar bine alese, sunt deosebit de eficiente. Propozitiile scurte si ¸ ¸ expresiile simple sunt usor ¸ de ˆ ˆ ınteles.

Ele pot fi intercalate ıntre propozitii ¸ ¸ mai lungi, pentru ca ex˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ punerea sa nu devina abrupta. Insa, pentru ideile pe care vrei sa le fiˆ xezi ın mintea auditoriului, alege cuvinte accesibile si ¸ con¸ propozitii cise. ˆ ˘ Varietate si ¸ acuratete ¸ ın exprimare. Exista un izvor nesecat de ˆ ˘ ˘ cuvinte frumoase. In loc sa folosesti ¸ de fiecare data aceleasi ¸ expreˆ ˆ ˘ ˘ ˆ sii, ıncearca sa te exprimi cat mai variat. In felul acesta, vorbirea ta ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ va deveni interesanta si ¸ expresiva. Dar cum ıti¸ poti¸ ımbogati¸ vocabularul? ˆ ˘ ˘ Cand citesti, ¸ noteaza-ti¸ toate cuvintele de al caror sens nu esti ¸ ab˘ ˆ ˆ solut sigur si caut a-le ıntr-un dic tionar.

Alege c ateva dintre aceste cu¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ vinte si sa le folosesti ¸ straduieste-te ¸ ¸ cand ti¸ se iveste ¸ ocazia. Incearca

161

162

Alegerea cuvintelor

˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ sa le pronunti¸ corect si ıntr-un context ın care sa ¸ ¸ sa le ıntrebuintezi ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ poata fi usor fara sa frapeze. Imbogatinduti¸ vocabularul, te ¸ ¸ ¸ ıntelese, ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ vei putea exprima mai variat. Fii ınsa atent, ıntrucat cel ce pronunt¸ a ˆ ˘ gresit ¸ cuvintele sau le foloseste ¸ ıntr-un context nepotrivit da impre˘ ˘ sia ca este strain de subiect. ˘ ˆ ˘ ˘ Noi dorim sa ne ımbogatim vocabularul pentru a le oferi asculta¸ torilor nostri ¸ nu pentru a-i impresiona. Vorbirea elabora¸ informatii, ˘ ˘ ˘ ta si ¸ asupra oratorului. Dorin¸ cuvintele savante tind sa atraga atentia ˘ ˘ ta ¸ noastra ar trebui sa fie aceea de a transmite informatii ¸ valoroase si ¸ ˆ ˘ ˆ cat mai interesante. Iata ce spune un proverb biblic: „Limba ıntelep¸ ˘ tilor da pret¸ cunostin (Prov. 15:2). Folosirea unor cuvinte frumoa¸ ¸ ¸ tei“ ˆ ˘ ˆ se, bine alese si u sor de ın teles ne va ajuta sa vorbim cu ınsufletire si ¸ ¸ ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ sa evitam monotonia. ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ In timp ce-ti¸ ımbogate ¸ sti ¸ vocabularul, ıncearca sa folosesti ¸ cuvin˘ ˘ ˘ ˆ ˘ te adecvate. Exista perechi de cuvinte cu sensuri asemanatoare, ınsa ˆ ˘ ˆ usor ¸ de context. Daca tii ¸ cont de acest aspect, ıti¸ ¸ diferite ın functie ˆ ˘ ˘ ˘ vei ımbunatati¸ claritatea expunerii si ¸ vei evita sa-ti¸ ofensezi ascul˘ ˘ tatorii. Asculta-i cu atentie pe cei ce vorbesc corect. Unele dictiona¸ ¸ ˘ ˆ ˆ re indica sub fiecare cuvant atat sinonimele (cuvinte cu sensuri ase˘ ˘ ˆ ˘ ˆ manatoare, ınsa nu identice), cat si ¸ antonimele (cuvinte cu sensuri ˘ oarecum opuse) acestuia. De asemenea, vei vedea ca aceeasi ¸ idee ˘ ˆ ˘ ˘ este formulata ın mai multe feluri si ¸ de ¸ ca exista diferite nuante ˆ ˆ sens. Acest lucru este deosebit de util cand cauti¸ cuvantul potrivit ˆ ˆ ˆ pentru un anumit context. Inainte de a-ti¸ ınsusi ¸ un cuvant, asigu˘ ˘ ˆ ra-te ca-i cunosti ¸ si ¸ sensul, pronuntia ¸ contextul ın care trebuie folosit. ˆ Expresiile cu sens concret transmit un mesaj mai clar decat cele cu ˆ sens general. Un orator ar putea spune: „Pe vremea aceea s-au ımbol˘ ˘ ˆ ˘ navit multi¸ oameni“. Sau: „Dupa ıncheierea primului razboi monˆ ˆ dial, circa 21000 000 de oameni au murit ın doar cateva luni din cauˆ ˘ ˆ za gripei spaniole“. Remarcati¸ cat de mult se schimba sensul cand ora˘ ˘ ˘ torul precizeaza ce a vrut sa spuna prin „pe vremea aceea“, „multi¸ oaˆ ˘ meni“ si ¸ „s-au ımbolnavit“! Pentru a te putea exprima si ¸ tu la fel, tre˘ ˘ buie sa detii ¸ informatii ¸ exacte despre subiect si ¸ ¸ sa-ti¸ alegi cu atentie cuvintele. ˘ ˘ ˘ Folosirea cuvintelor potrivite ne ajuta sa ne exprimam concis. Locˆ ˘ ˆ vacitatea umbreste ¸ claritatea ideilor. In schimb, exprimarea simpla ıi

Alegerea cuvintelor

˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ajuta pe ascultatori sa ınteleag a si ¸ ¸ a ideile importante si, ¸ sa retin ¸ tot˘ ˘ odata, transmite cunostin ¸ exacta. Modul de predare al lui Isus ¸ ta ˘ ˆ Cristos s-a remarcat prin simplitatea limbajului. Si ¸ tu poti¸ sa ınveti¸ de ˆ la el (vezi exemplele consemnate ın Matei 5:3–12 si ¸ Marcu 10:17–21). ˆ ˘ ˘ Invat¸ a sa te exprimi concis, folosind cuvinte bine alese. ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Cuvinte care sa dea vigoare, traire si ¸ culoare. Daca vrei sa-ti¸ ım˘ ˆ bogate ¸ sti ¸ vocabularul, nu te gandi doar la cuvinte noi, ci si ¸ la cuvin˘ ˘ te cu caracteristici aparte. De exemplu, verbe care exprima fort¸ a, ad˘ ˘ jective care dau culoare si ¸ expresii care transmit caldura, amabilitate ori sinceritate. ˆ Biblia contine ın mare parte un limbaj sugestiv. De exemplu, prin ¸ ˘ ˘ ˆ intermediul profetului Amos, Iehova a dat urmatorul ındemn: „Caˆ ˘ ˘ utati ¸ ce este bine si ¸ ce este rau si ¸ ce ¸ nu ce este rau . . . Urati ¸ iubiti este bine“ (Am. 5:14, 15, NW ). Profetul Samuel i-a spus regelui Saul: ˘ „DOMNUL a rupt astazi domnia lui Israel deasupra ta“ (1 Sam. ˆ 15:28). Iehova i s-a adresat lui Ezechiel ın termeni greu de uitat, spu˘ ˆ nandu-i: „Toti¸ cei din casa lui Israel au capul dur si ¸ inima dura“ (Ezec. 3:7, NW ). Referindu-se la gravitatea conduitei nelegiuite a Is˘ ˆ ˆ un om pe Dumraelului, Iehova a ıntrebat: „Este potrivit sa ınsele ¸ ˘ ˆ ˘ nezeu? Dar voi Ma ınsela ¸ ti“ ¸ (Mal. 3:8). Descriind testul de credint¸ a ˆ ˆ la care au fost supusi ¸ tinerii israeliti¸ ın Babilon, Daniel a spus ın ˆ ˘ cuvinte plastice ca „Nebucadnetar ¸ s-a umplut de manie“ deoarece ˘ ˆ Sadrac, Mesac si ¸ ¸ ¸ Abed-Nego au refuzat sa se ınchine imaginii ridi˘ ˆ cate de el si a poruncit sa fie legati¸ si ¸ ¸ aruncati¸ „ın cuptorul aprins“. ˘ ˆ ˆ ˘ Pentru a ne ajuta sa ıntelegem cat de mare era caldura, Daniel rela¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ teaza ca regele si-a pus oamenii „sa ıncalzeasca de sapte ori mai mult ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ cuptorul, de cum se obisnuia s a-l ınc alzeasc a“, astfel ınc at, atunci ¸ ˆ ˘ ˘ cand acestia s-au apropiat de cuptor, au fost distrusi ¸ ¸ de flacari (Dan. ˆ ˆ 3:19–22). Adresandu-li-se locuitorilor Ierusalimului cu cateva zile ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ınainte sa moara, Isus le-a spus adanc mahnit: „De cate ori am vrut ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ sa-i adun pe copiii tai, cum ısi ¸ aduna gaina puii sub aripi! Dar voi ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ nu ati¸ vrut. Iata! Casa va este abandonata si ¸ lasata voua“. — Mat. 23:37, 38. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ Cuvintele alese cu grija pot lasa o amprenta adanca ın mintea ce˘ ˘ lor ce te asculta. Daca vei folosi cuvinte care fac apel la simturi, as¸ ˘ ˘ cultatorii vor „vedea“ si vor „pip ai“ lucrurile despre care vorbe sti, ¸ ¸ vor „gusta“ si ¸ vor „mirosi“ alimentele la care te referi si ¸ vor „auzi“

163

164

Alegerea cuvintelor

sunetele pe care le descrii si ¸ persoanele pe care le citezi. Auditoriul va ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ fi absorbit de ceea ce spui deoarece ıl ajuti¸ sa traiasca odata cu tine expunerea. ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ Cuvintele expresive ıi pot face pe oameni sa rada sau sa planga. Ele ˘ ˆ ˘ pot da sperant¸ a, ıi pot reaprinde unei persoane abatute dorinta ¸ de a ˘ ˘ ˘ trai si ¸ de a-l iubi pe Creator. Pretutindeni pe glob exista oameni ca˘ rora speranta ¸ insuflata de cuvintele din Psalmul 37:10, 11, 34; Ioan 3:16 si ¸ 21:4, 5 le-a schimbat radical viata. ¸ ¸ Revelatia ˆ ˘ ˘ Cand citesti ‘sclavului fidel si ¸ ¸ Biblia si ¸ publicatiile ¸ prevazator’, obˆ ˘ ˘ servi o mare varietate de cuvinte si ¸ expresii (Mat. 24:45). Incearca sa ˆ ˆ ti¸ le ınsuse ¸ sti. ¸ Alege-le pe cele care-ti¸ plac si ¸ include-le ın vorbirea ˘ curenta.

Vorbeste ¸ corect din punct de vedere gramatical. Unii sunt con˘ ˆ ˆ ˘ stien ti¸ ca nu vorbesc ıntotdeauna corect. Ce pot face ei ın aceasta pri¸ ˘ vint¸ a? ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Daca esti a, profita de aceasta ocazie pentru a-ti¸ ınsusi ¸ ınca la scoal ¸ ¸ ˘ corect notiunile de gramatica si ¸ ¸ pentru a-ti¸ forma un vocabular ales. ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Daca nu ıntelegi bine o anumita regula gramaticala, cere ajutorul pro¸ ˆ ˆ ˘ fesorului. Nu fi superficial ın ınvatare.

Tu ai o motivatie ¸ ¸ pe care alti¸ ˘ elevi probabil ca nu o au, aceea de a deveni un ministru eficient al vestii ¸ bune. ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ Dar ce poti¸ face daca esti ¸ ın varsta, iar limba ta materna nu este cea ˘ pe care o vorbesti ¸ acum? Sau daca n-ai avut posibilitatea de a merge ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ multi¸ ani la scoal a? Nu te descuraja, ci straduieste-te sa ınveti¸ cat mai ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ mult, din respect fat¸ a de vestea buna. Putem ınvata ¸ mai multa gra˘ ˆ ˘ matica observand cum se exprima altii. ¸ De aceea, fii foarte atent la ˆ ˘ ˘ ˆ cuvantarile oratorilor cu experient¸ a! Cand citesti ¸ ¸ Biblia si ¸ publicatii˘ le biblice, observa structura frazei, anumite grupuri de cuvinte si ¸ conˆ ˘ textul ın care sunt folosite. Construieste¸ ti¸ frazele dupa modelul din publicatii. ¸ ˆ ˘ Unii comici si ¸ cantareti¸ de renume folosesc cuvinte si ¸ expresii care ˆ ˘ ˘ ıncalca regulile gramaticale, iar oamenii tind sa-i imite. Traficantii ¸ de droguri, delincventii ¸ sau persoanele imorale au deseori un vocabular specific, atribuind cuvintelor sensuri absolut diferite de cele obisnui¸ ˘ ˆ ˘ te. Crestinii ar dovedi lipsa de ıntelepciune daca ar imita astfel de per¸ ¸ ˘ soane, deoarece ar ajunge sa se identifice cu aceste elemente ale lu˘ mii si ¸ cu modul lor de viat¸ a. — Ioan 17:16.

Alegerea cuvintelor

165

˘ ˆ ˘ ˆ Obisnuie ste-te sa vorbesti ¸ ¸ ¸ corect ın fiecare zi. Daca ın limbajul co˘ ˘ ˆ tidian esti ti¸ sa vorbesti ¸ necizelat, sa nu te astep ¸ ¸ frumos ın ocazii deo˘ ˘ sebite. Dar, daca vei vorbi frumos zilnic, vei ajunge sa te exprimi cu ˘ ˆ ˆ aceeasi t¸ a si ¸ si ¸ usurin ¸ ¸ naturalete ¸ cand te vei afla pe podium sau cand ˘ ˘ vei depune marturie despre adevar.

EXERCITIU: ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ Saptamana aceasta, ın timp ce te pregatesti ¸ pentru studiul Turnului de veˆ ghere sau pentru studiul de carte al congregatiei, alege cateva cuvinte pe ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ care nu le ıntelegi prea bine. Cauta-le ıntr-un dictionar sau discuta despre ¸ ¸ ˆ ele cu cineva care are cunostin ¸ te ¸ temeinice ın acest domeniu.

ˆ ˘ Cuvinte pe care as¸ vrea sa le includ ın vocabularul meu Pentru varietate ¸si acurate ¸te

˘ Pentru a transmite vigoare, traire sau culoare

25 FOLOSIREA SCHITEI ¸

˘ Ce trebuie sa faci? ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Vorbeste ¸ dupa o schit¸ a — memorata sau scrisa —, ın loc sa ciˆ ˆ testi ¸ cuvant cu cuvant de pe un manuscris. ˘ ˘ ˆ IDEEA de a vorbi dupa o schit¸ a ıi neliniste ¸ Ei se simt mai ¸ ste ¸ pe multi. ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ siguri daca au totul asternut pe hartie sau ınvatat ¸ pe dinafara. ¸ ˆ ˘ Si ¸ totusi, ¸ ın vorbirea curenta nici unul dintre noi nu foloseste ¸ un ˆ ˘ ˘ ˆ manuscris. Cand stam de vorba cu familia ori cu prietenii sau cand ˘ participam la ministerul de teren, noi vorbim liber. Tot liber ne expri˘ ˆ ˘ ˆ ˆ mam si ¸ cand rostim rugaciuni sincere, ın particular sau ın folosul unui grup de persoane.

IMPORTANTA ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ Ce diferent¸ a exista ıntre folosirea unui manuscris si ¸ foPregatirea unei schite ¸ te ˘ ˘ ˆ ajuta sa-ti¸ ordonezi ideile. losirea unei schite?

Desi cititul de pe un manuscris ıi asi¸ ¸ ˆ ˘ ˆ Folosindu-te de ea ın timp gura oratorului acuratete ¸ ın exprimare si ¸ cuvinte alese, nu ˆ ce-ti¸ expui tema, ıti¸ va fi ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ınseamna neaparat ca va si ¸ atinge inima ascultatorilor. mai usor ¸ sa fii natural ˆ ˘ ˘ Cand citesti ¸ un text mai lung, imprimi, de obicei, citirii si¸ sa vorbesti ¸ din inima. tale un ritm si ¸ o inflexiune diferite de stilul spontan, ti˘ pic unei conversatii. ¸ Daca te vei concentra mai mult asuˆ pra notitelor decat asupra auditoriului, multi¸ dintre cei prezenti¸ nu ¸ ˘ ˘ vor asculta cu aceeasi ¸ cu care ar face-o daca ar vedea ca te in¸ atentie ˘ ˘ ˘ teresezi cu adevarat de ei si ¸ lor. ¸ ca-ti¸ adaptezi materialul la necesitatile ˆ ˘ ˆ ˘ Pentru ca o cuvantare sa fie ıntr-adevar stimulatoare, trebuie prezen˘ tata liber. ˘ ˘ ˆ Scoala de Minister Teocratic este menita sa ne ajute ın viata ¸ de zi cu ¸ ˆ ˆ ˆ ˆ zi. Cand ne ıntalnim cu prietenii, nu scoatem o foaie de hartie de pe ˘ ˆ ˆ ˆ care sa ıncepem a ne citi gandurile, din dorinta ¸ de a ne exprima cat ˆ ˘ ˘ mai corect. In serviciul de teren, nu luam cu noi un manuscris ca sa ˘ citim de pe el, din teama de a nu uita unele idei pe care am vrea sa le ˆ ˘ transmitem altora. Cand, la Scoala de Minister Teocratic, arati¸ cum tre¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ buie depusa marturie ıntr-o anumita ımprejurare, ıncearca sa vorbesti ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ cat mai natural. Daca te vei pregati bine, vei vedea ca o schit¸ a — me˘ ˘ ˘ morata sau scrisa — este suficienta pentru a-ti¸ aminti ideile principa˘ ˘ ˆ le pe care vrei sa le dezbati. ¸ Dar cum poti¸ fi sigur ca ıti¸ este de ajuns o ˘ schit¸ a?

166

Folosirea schi ¸tei

167

˘ ˘ ˆ ˆ ˘ Ordoneaza- ¸ti ideile. Pentru a folosi o schit¸ a, trebuie mai ıntai sa-ti¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ordonezi ideile ın minte. Aceasta nu ınseamna sa-ti¸ alegi cuvintele pe ˘ ˘ ˆ ˆ care vrei sa le folosesti, ¸ ci doar sa gandesti ¸ ınainte de a vorbi. ˆ ˘ ˘ ˆ In via ¸ta de zi cu zi, o persoana impulsiva se poate trezi spunand luˆ ˘ ˘ ˘ ˘ cruri pe care mai tarziu le va regreta. Al ¸tii ar putea vorbi fara noima, sa˘ ˘ rind de la o idee la alta. Ambele tendin ¸te pot fi combatute eficient daca, ˆ ˆ ˘ ˆ ınainte de a ıncepe sa vorbim, ne vom opri si ¸ ne vom ınˆ ˆ ˆ tocmi ın minte un plan simplu de idei. Asadar, mai ıntai fi¸ SUGESTII ˘ ˘ xeaza- ¸ti obiectivul, apoi stabileste ¸ etapele pe care vrei sa le Fii constient de avantajele ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ urmezi pentru a-l atinge si ¸ dupa aceea ıncepe sa vorbesti. ¸ pe care le prezinta vorbirea ˘ ˘ ˘ dupa o schit¸ a.

Te pregatesti ¸ pentru serviciul de teren? Nu-ti¸ ordona doar ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ In discutiile de fiecare zi, geanta, ci si ¸ ¸ ideile. Daca te hotarasti ¸ sa folosesti ¸ una dintre ˘ ˆ ˆ ordoneaz ati ideile ınainte ¸ introducerile sugerate ın Ministerul nostru pentru Regat, cide a vorbi. ˆ ˘ ˆ ˆ teste-o de mai multe ori pana cand vei ıntelege clar ideile ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ Pentru a dobandi siguranta ¸ principale. Sintetizeaza-le dupa aceea ın una sau doua pro˘ ˘ necesar a vorbirii dup a ˘ ˘ ˘ pozitii ¸ scurte. Apoi, adapteaza-le la personalitatea ta si ¸ la o schit¸ a, roaga-te lui ˆ ˘ conditiile din teritoriu. Iti¸ va fi mai usor face o ¸ ¸ Iehova si¸ obisnuie ste-te ¸ daca ti-ai ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ sa faci comentarii libere schit¸ a ın minte. Ce ar putea include? 1) In introducere, poti¸ ˆ la ıntrunirile congregatiei. ˘ ¸ mentiona o problema de interes pentru majoritatea ce¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Fa-ti¸ o schit¸ a simpla, lor din comunitate. Invita locatarul sa-si ¸ exprime parerea. ˘ pe care sa o cuprinzi ˆ ˆ ˘ ˘ 2) Gandeste-te la un lucru concret ın legatura cu subiectul ¸ dintr-o privire. ˘ ˘ abordat si ˘ ¸ la unu, doua versete biblice care arata ce a proPregateste-te pentru ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ mis Dumnezeu sa faca pentru remedierea problemei ın disexpunere recapituland idei, ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ nu memorand cuvinte. cutie. ¸ Accentueaza, daca e posibil, ideea ca Iehova ısi ¸ va ın˘ ˘ deplini promisiunea prin intermediul Regatului sau, adica ˆ ˘ ˘ ˘ al guvernului sau ceresc. 3) Incurajeaza-ti¸ interlocutorul sa ˆ ˘ actioneze ın conformitate cu cele discutate. Ai putea sa-i oferi litera¸ ˘ ˘ ˆ ˘ tura si/sau un studiu biblic si ¸ ¸ sa stabilesti ¸ concret cand va veti¸ putea continua discutia. ¸ ˘ ˆ Probabil ca pentru o astfel de prezentare nu vei avea nevoie decat de ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ o schit¸ a facuta ın minte. Daca, ınainte de a suna la prima usa, ¸ vrei to˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ tusi ¸ a doar cateva cuvinte de in¸ sa te uiti¸ pe o schit¸ a, ai grija sa contin ˘ ˘ ˆ troducere, unu sau doua versete biblice si ¸ o remarca pentru ıncheiere. ˘ ˘ ˘ Pregatirea si ¸ ne ajuta sa vorbim coerent ¸ folosirea unei asemenea schite ˘ si ¸ ¸ sa transmitem un mesaj clar si ¸ usor ¸ de retinut. ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ Daca ın teritoriu te ıntalnesti de mai multe ori cu aceleasi ¸ ¸ ıntrebari ˘ ˘ sau obiectiuni, ar fi bine sa faci cercetari asupra problemelor ridicate. ¸

168

Folosirea schi ¸tei

ˆ ˘ De obicei, nu vei avea nevoie decat de doua, trei idei principale si ¸ de ˆ ˘ ˘ ˘ cateva versete care sa le sustin ¸ a. Ai putea gasi toate aceste informatii ¸ ˆ ın „Subiecte biblice de conversatie“ sau la subtitlurile scrise cu litere ¸ ˘ aldine din Sa aducem argumente din Scripturi. Evident, poti¸ include ˘ ˘ ˘ ˘ pasaje interesante si a ¸ Fa-ti¸ o schit¸ a scurta, ataseaz ¸ din alte publicatii. ¸ ˆ ˘ si langa celelalte materiale ¸ ¸ o fotocopie a pasajului respectiv si ¸ tine-le ˆ ˆ ˆ necesare ın serviciul de predicare. Cand gazda pune o ıntrebare sau ri˘ ˘ ˘ ˘ ˘ dica o obiectie, ¸ arata-i ca te bucuri ca-ti¸ acorda posibilitatea de a-ti¸ arˆ ˆ gumenta credinta ¸ (1 Pet. 3:15). Foloseste ¸ cand ıi aduci argu¸ schita mente. ˆ ˆ ˘ Si ¸ atunci cand reprezinti¸ ın rugaciune familia, grupa de studiu de ˆ ˘ ˆ carte sau congregatia ¸ trebuie sa-ti¸ ordonezi gandurile. In conformi˘ tate cu Luca 11:2–4, Isus le-a dat discipolilor sai un model simplu de ˘ ˘ ˘ rugaciune plina de sens. Cu ocazia dedicarii templului din Ierusalim, ˘ ˘ ˆ ˘ Solomon a rostit o rugaciune lunga, la care s-a gandit, cu sigurant¸ a, ˆ ˘ ˘ dinainte. La ınceput, el s-a referit la Iehova si ¸ la promisiunea facuta ˆ ˘ ˆ lui David, apoi, la templu si, ¸ ın cele din urma, pe rand, la diverse siˆ ˆ tuatii ¸ si ¸ grupuri de persoane (1 Imp. 8:22–53). Si ¸ noi putem trage ın˘ ˘ vat¸ aminte din aceste exemple. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Fa o schi ¸ta simpla pentru cuvantari. Ai nevoie de o schit¸ a cand ˆ ˆ ˘ ˘ prezinti¸ o cuvantare? Cat de ampla trebuie sa fie ea? ˘ ˘ Nu uita ca rolul schitei ¸ este acela de a te ajuta sa-ti¸ amintesti ¸ idei. ˘ ˆ Poate consideri ca ai nevoie de cateva propozitii ¸ pentru introducere. ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Dupa aceea ınsa, concentreaza-te asupra ideilor, nu a cuvintelor. Daca ˆ ˆ ˘ ıti¸ asterni ideile ın scris, ar fi mai bine sa folosesti ¸ scurte. ¸ ¸ propozitii ˆ ˘ Cele cateva idei principale pe care intentionezi sa le dezvolti¸ trebuie ¸ ˘ ˆ ˘ sa fie usor de sesizat ın schi t a.

Le po ti marca scriindu-le cu majuscu¸ ¸ ¸ le, subliniindu-le sau evidentiindu-le prin culori. Scrie sub fiecare idee ¸ ˘ ˘ ˆ principala punctele pe care vrei sa le amintesti ¸ ¸ ın dezbatere. Mentio˘ ˘ ˘ neaza versetele pe care doresti s a le cite sti.

De obicei, cea mai bun a ¸ ¸ ˘ ˘ metoda este aceea de a citi textul respectiv direct din Biblie. Noteaza-ti¸ ˘ ˘ ˘ ilustrarile pe care vrei sa le folosesti. ¸ Poate ca dispui si ¸ de anumite ciˆ ˘ tate din surse laice care ar putea fi binevenite. Insemnarile tale trebu˘ ˆ ˘ ie sa fie suficient de ample, dandu-ti¸ posibilitatea sa prezinti¸ fapte con˘ ˆ ˘ crete. Pentru a putea fi usor ¸ trebuie sa fie ıngrijita. ¸ de folosit, schita ˆ Unii folosesc schite ¸ deosebit de concise. Ele pot cuprinde cateva cuvinte-cheie, versetele pe care oratorul le va cita din memorie si ¸ dese-

Folosirea schi ¸tei

ne sau poze menite a-i aminti anumite idei. Cu ajutorul acestor noti˘ te ¸ simple, un orator va putea sa-si ¸ si ¸ prezinte materialul cu naturalete ¸ ˆ ˘ ˘ ın ordine logica. De fapt, acesta este si obiectivul lec tiei de fa t a. ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ La paginile 39–42 ale acestei carti¸ vei gasi informatii ¸ referitoare la ˘ ˘ ˘ ˆ „Cum sa faci o schit¸ a“. Ar fi bine sa citesti ¸ si ¸ acest material cand ti¸ se ˘ va repartiza spre studiu lectia ¸ de fat¸ a. ˆ ˘ ˘ Cum se folose ¸ste schi ¸ta. Insa acum obiectivul tau nu este doar acela ˘ ˆ de a-ti¸ pregati cuvantarea sub forma unei schite, ¸ ci si ¸ de a folosi schi˘ ta ¸ cu eficient¸ a. ˘ ˘ Primul pas este pregatirea pentru expunere. Uita-te la titlul temei, ˆ ˘ ˘ ˘ citeste ¸ fiecare idee principala si ¸ observa legatura dintre idee si ¸ tema ın ˘ ˘ ˆ discutie. ¸ Observa timpul alocat fiecarei idei principale. Acum, ıntoar˘ ce-te la prima idee si ¸ aprofundeaz-o. Analizeaza argumentele, versete˘ ˘ ˆ le, ilustrarile si exemplele pe care vrei sa le folosesti ¸ ¸ ın dezvoltarea ˆ ˘ ˆ acestei idei. Treci de mai multe ori peste material pana cand vei reti¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ne bine aceasta parte a cuvantarii. Procedeaza la fel si ¸ cu celelalte idei ˆ principale. Gandeste-te, de asemenea, ce ai putea omite la nevoie pen¸ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ tru a te putea ıncadra ın timp. Uita-te apoi peste ıntreaga cuvantare. ˘ ˆ ˘ ˆ Concentreaza-te asupra ideilor, nu asupra cuvintelor. Nu ınvata ¸ cuvan˘ tarea pe dinafara. ˆ ˘ In timpul expunerii, ar trebui sa ai un bun contact vizual cu publi˘ ˘ cul. Dupa ce citesti ¸ un verset, ar trebui sa poti¸ argumenta pe marginea ˆ ˘ ˘ ˘ lui ajutandu-te doar de Biblie, fara sa mai apelezi la notite. ¸ De aseme˘ ˆ nea, daca folosesti o ilustrare, prezint-o ca si cum ai fi ın fa ta ¸ unor prie¸ ¸ ˆ teni, nu o citi de pe foaie. In timpul expunerii, nu te uita pe notite ¸ la ˘ fiecare propozitie. ¸ Vorbeste ¸ din inima, si ¸ vei atinge inimile celor ce te ˘ asculta. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Daca ai ajuns sa stapanesti ¸ arta vorbirii dupa o schit¸ a, ınseamna ca ˘ ˆ ai mai facut un pas important ın formarea ta ca orator.

EXERCITIU: ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ Inainte de a merge saptamana aceasta ın lucrarea de predicare, pregates¸ ˆ ˘ ˆ ˘ te-ti¸ ın minte o schit¸ a cu cateva idei clare pe care vrei sa le transmiti¸ (vezi ˆ ˘ ˆ pagina 167, paragraful 3). Apoi, ın timp ce predici, observa de cate ori reu˘ ˘ ˘ ˘ se ¸ sti ¸ sa prezinti¸ subiectul pregatit sau macar ideea esential ¸ a.

169

˘ 26 DEZVOLTAREA LOGIC A A MATERIALULUI

˘ Ce trebuie sa faci? ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ Structureaza-ti¸ materialul ın asa a bine ¸ fel ıncat sa se ınteleag ¸ ˘ legatura dintre idei, dintre idei si¸ concluziile la care ai ajuns ˆ ˘ sau dintre idei si¸ obiectivul cuvantarii. ˆ ˘ ˘ ˘ INAINTE de a-ti¸ structura materialul dupa o anumita logica trebuie ˘ ˘ sa-ti¸ cunosti ¸ bine obiectivul. Vrei doar sa informezi cu privire la un ˘ ˘ subiect, de exemplu o doctrina, o atitudine, o calitate, o anumita con˘ ˘ ˘ ˘ duita sau un mod de viat¸ a? Intentionezi sa sustii ¸ ¸ sau sa contesti ¸ o idee? ˘ ˘ ˘ ˆ Doresti s a cultivi apreciere fa t a de ceva sau s a ındemni la ac tiune pe ¸ ¸ ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ cineva? Pentru a-ti¸ prezenta materialul ın asa ¸ fel ıncat sa ˘ ˘ produca efectul scontat, trebuie sa tii ¸ cont de atitudinea si ¸ IMPORTANTA ¸ ˆ de cuno stin tele pe care le are deja auditoriul cu privire la ¸ ¸ Cand informatiile ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ sunt prezentate logic, subiect. Apoi, aranjeaza-ti¸ materialul ın asa ¸ mod ıncat sa-ti¸ ˆ auditoriului ıi va fi mai poti¸ realiza obiectivul propus. ˘ ˆ ˘ usor a, ¸ sa le ınteleag ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ Referitor la ministerul efectuat de Saul (Pavel) ın Damasc, sa si¸ le ınsuseasc a si¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Faptele 9:22 relateaza ca apostolul „ıi uluia pe iudeii care sa si¸ le aminteasca. ˆ ˆ ˘ locuiau ın Damasc, dovedind ın mod logic ca acesta este ˆ Cristosul“. In ce constau aceste dovezi logice? Asa ¸ cum reieˆ ˆ ˆ se din relatarea despre lucrarea pe care a ındeplinit-o mai tarziu ın ˆ ˆ ˘ Antiohia si ¸ ın Tesalonic, Pavel s-a bazat la ınceput pe faptul ca iudeii ˘ ˘ ˆ acceptau Scripturile ebraice si credint¸ a ın ceea ce spuneau ¸ ca afisau ¸ ele despre Mesia. Apoi, Pavel a ales din Scripturi fragmentele care se refereau la viata ¸ si ¸ la ministerul lui Mesia. El a citat versetele respectiˆ ˘ ve si ¸ lui Isus. In cele din urma, ¸ le-a comparat cu evenimentele din viata ˘ ˘ el a prezentat concluzia evidenta ca Isus este Cristosul, sau Mesia (Fap. ˘ ˘ ˆ 13:16–41; 17:2, 3). Daca si ¸ tu vei expune adevarul biblic ıntr-un mod logic, vei avea putere de convingere. ˘ ˆ Structureaza- ¸ti materialul. Un material poate fi structurat ın di˘ verse moduri logice. La nevoie, ai putea sa combini mai multe meto˘ ˘ ˆ de. Sa analizam cateva dintre acestea. ˘ Dupa subiect. Aceasta presupune structurarea materialului pe sectiuni, fiecare sectiune contribuind la realizarea obiectivului pe care ti¸ ¸ ¸ ˘ ˆ l-ai propus. Aceste sectiuni pot fi ideile principale care concura la ın¸ 170

˘ Dezvoltarea logica a materialului

171

telegerea temei. Sau pot fi niste ¸ ¸ sau ¸ argumente pertinente care sustin ˆ combat o idee. In functie ¸ de auditoriu sau de obiectivul propus, poti¸ ˘ ˘ ˘ ˘ adauga sau omite anumite idei chiar daca au legatura cu subiectul. ˘ ˘ ˘ ˘ Sa observam urmatorul model de aranjare dupa subiect. O prezen˘ ˘ tare scurta referitoare la numele lui Dumnezeu ar putea arata: 1) de ce ˘ este important sa cunoastem numele lui Dumnezeu, 2) care este nu¸ mele lui Dumnezeu si ¸ 3) cum putem onora acest nume. ˆ ˘ ˆ Putem ınvata ¸ multe despre structurarea unui material ın functie ¸ de ˘ ˆ ˘ ˘ subiect facand o analiza atenta a publicatiilor editate de ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ „sclavul fidel si prev az ator“ pentru studiile biblice la do¸ INTREABA-TE . . . ˆ ˘ miciliu (Matei 24:45). In general, aceste publicatii ¸ cuprind Ce obiectiv urmaresc? ˘ ˘ o serie de teme menite a-i ajuta pe elevi sa-si ¸ faca o imagi˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Exista o legatura clara ıntre ˘ ˘ ne de ansamblu asupra adevarurilor biblice fundamentale. fiecare idee principala ˘ ˆ Publicatiile mai cuprinzatoare au subtitluri care ımpart ca¸ si¸ obiectivul meu? ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ pitolele ın fragmente. Subiectul fiecarui subtitlu ıl pregaCand ımi aleg materialul, ˘ ˘ tin ¸ cont de necesitatile ¸ teste de la urmatoarele subti¸ ¸ pe elev pentru informatiile auditoriului? tluri si ¸ contribuie la crearea unei imagini generale asupra Mi-am structurat materialul textului. ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ın asa ˘ ˘ ¸ fel ıncat sa pot dirija Cauza–efect. O alta metoda de prezentare a informatiilor ˘ ¸ usor ¸ atentia ¸ ascultatorilor ˆ ˘ ˘ ıntr-un mod logic este aceea de a-ti¸ formula argumentatia ¸ de la o idee la alta fara ˘ ˘ sa fac treceri bruste? conform principiului cauza–efect. ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ Aceasta metoda de abordare ar putea fi eficienta cand te ˘ ˆ adresezi unui grup sau unui individ care trebuie sa ıntelea¸ ˆ ˘ ga mai bine consecintele anumitor actiuni prezente sau viitoare. In ¸ ¸ ˘ ˆ Proverbele, capitolul 7 ni se ofera un excelent exemplu ın acest sens. ˆ ˆ ˘ Capitolul descrie deosebit de sugestiv modul ın care un tanar lipsit de ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ experient¸ a si ¸ „fara minte“ (cauza) s-a ıncurcat cu o prostituata, suferind consecinte ¸ dezastruoase (efectul). — Prov. 7:7. ˆ ˘ Pentru a accentua si ¸ mai bine ideea, ai putea pune ın antiteza con˘ ˘ secintele grave de care au parte cei ce deviaza de la caile lui Iehova si ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ rezultatele pozitive de care se bucura cei ce asculta de Iehova. Indemnat fiind de spiritul lui Iehova, Moise s-a folosit de o astfel de antite˘ ˆ ˆ ˆ ˘ za cand i-a vorbit natiunii Israel ınainte de intrarea ın Tara Promisa. ¸ ¸ — Deut., cap. 28. ˆ ˘ Uneori este mai bine sa-ti¸ ıncepi discursul descriind o situatie ¸ (efecˆ tul) si prezent and apoi factorii care au generat-o (cauza).

Aceasta pre¸ ˘ supune de obicei o abordare de tip problema–solutie. ¸

172

˘ Dezvoltarea logica a materialului

˘ ˆ ˆ Problema–solu ¸tie. Cand discuti¸ cu oamenii ın ministerul de teren de˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ spre o problema ce-i preocupa si ¸ salutara, ıi ¸ le spui ca exista o solutie ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ poti¸ determina sa asculte. Aceasta problema poate fi adusa ın discutie ¸ de tine sau de interlocutor. ˘ ˆ ˘ ˆ De exemplu, te-ai putea referi la faptul ca oamenii ımbatranesc si ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ mor, la cresterea delincventei ¸ sau la raspandirea pe scara larga a ne¸ ˘ ˘ ˆ ˘ dreptatii. ¸ Nu este nevoie sa te lansezi ıntr-o discutie ¸ prea ampla penˆ ˆ tru a demonstra existenta ¸ acestui gen de probleme, ıntrucat ele sunt ˘ ˘ ˘ ˆ evidente. Fa doar o referire la problema si ¸ prezinta ın continuare so˘ lutia ¸ oferita de Biblie. ˆ ˘ ˘ Problema ar putea fi ınsa si ¸ una strict personala, de exemplu dificul˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ tatile pe care le ıntampina un parinte fara partener, descurajarea pro¸ ˘ ˘ ˘ ˘ vocata de o boala grava sau suferinta ¸ cauzata de tratamentul dur la care ˘ ˘ ˆ este supusa o persoana. Pentru a-ti¸ ajuta cat mai bine interlocutorul, ˘ ˆ ˆ ˘ trebuie sa fii mai ıntai un bun ascultator. Biblia contine solutii ¸ ¸ valo˘ ˆ roase la toate aceste probleme; dar trebuie folosite cu discernamant. ˘ ˆ ˘ ˘ Pentru ca discutia ¸ sa-i fie cat mai utila interlocutorului, trebuie sa fii ˘ ˘ ˘ realist. Specifica daca te referi la o solutie ¸ permanenta, la o ameliora˘ ˘ ˆ re de scurta durata sau doar la cum se poate ındura o situatie ¸ ce nu ˘ ˆ poate fi schimbata ın acest sistem de lucruri. Cu alte cuvinte, asigu˘ ˘ ˆ ra-te ca argumentul biblic pe care ıl prezinti¸ este suficient pentru a-ti¸ ˆ sustine concluzia. In caz contrar, s-ar putea ca solutia ¸ ¸ pe care o pro˘ ˘ ˘ pui sa nu-i para deloc logica interlocutorului. ˆ ˘ ˘ In ordine cronologica. Anumite materiale se preteaza la o abordare ˘ ˆ ˘ cronologica. De exemplu, ın cartea Exodul, cele zece plagi sunt descriˆ ˆ ˆ ˘ se ın ordinea ın care au avut loc. In Evrei, capitolul 11, lista cu barba˘ ˘ ˘ tii ¸ si ¸ femeile ce au avut o credint¸ a exemplara este prezentata de aposˆ ˘ tolul Pavel ın ordine cronologica. ˘ ˆ ˘ ˆ Daca evoci anumite evenimente din trecut ın ordine cronologica, ıti¸ ˘ ˆ ˘ ˘ vei ajuta auditoriul sa ınteleag a cauza anumitor situatii. ¸ ¸ Aceasta meto˘ ˘ ˆ ˆ da se preteaza atat la evenimentele istoriei moderne, cat si ¸ la cele din ˆ ˘ timpurile biblice. In felul acesta, poti¸ sa combini metoda analizei cro˘ ˘ ˘ nologice cu rationamentul cauza–efect. Daca intentionezi sa vorbesti ¸ ¸ ¸ ˆ ˆ ˆ despre evenimentele care, potrivit Bibliei, se vor ıntampla ın viitor, ˘ ˘ ˘ ˆ prezentarea cronologica este, poate, cea mai indicata, pentru ca ıi aju˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ta pe ascultatori sa te urmareasca mai usor pe ¸ a informatiile ¸ ¸ si ¸ sa retin care li le furnizezi.

˘ Dezvoltarea logica a materialului

˘ ˆ Totusi, ¸ abordarea cronologica nu se cere ıntotdeauna chiar de la ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ınceput. In unele situatii ¸ e mai eficient sa ıncepi prezentand un anuˆ ˘ mit eveniment important. De exemplu, cand amintesti ¸ o experient¸ a, ˆ ˆ ˘ ˆ ai putea ıncepe mention and cum a fost pusa la ıncercare integritatea ¸ ˘ ˘ cuiva fat¸ a de Dumnezeu. Dupa ce trezesti ¸ interesul publicului prin re˘ ˘ ˆ ˘ ˆ latarea acestui episod, continua sa prezinti¸ ın ordine cronologica ım˘ ˆ prejurarile ın care a avut loc acesta. ˆ Folose ¸ste doar informa ¸tii pertinente. Indiferent de modul ın care ˆ ˘ ˘ ıti¸ structurezi materialul, straduieste-te sa folosesti ¸ per¸ ¸ doar informatii ˘ ˘ ˘ tinente. Alegerea lor ar trebui sa depinda de tema si ¸ de profilul audi˘ ˘ toriului. Pentru o categorie de ascultatori, o anumita idee ar putea fi ˘ ˆ ˘ esential ¸ a, ın timp ce pentru o alta categorie, aceeasi ¸ ar pu¸ informatie ˘ ˘ ˘ ˘ tea fi nesemnificativa. De asemenea, trebuie sa fii convins ca toate par˘ ˆ tile materialului de care dispui te vor ajuta sa-ti¸ ındeplinesti ¸ ¸ obiecti˘ vul propus. Altminteri, prezentarea ta, desi ¸ captivanta, nu va produce efectul scontat. ˆ ˘ ˘ In timp ce faci cercetari, vei gasi o multitudine de informa ¸tii intere˘ ˆ ˘ sante legate de subiectul tau. Cate dintre ele vei folosi? Daca- ¸ti vei obosi auditoriul cu prea multe, nu- ¸ti vei atinge obiectivul. Mai pu ¸tine idei, dar ˆ ˘ bine dezvoltate, vor fi mai usor ¸ de re ¸tinut decat o rafala de informa ¸tii ˆ ˘ ˘ ˘ turuite. Evident, aceasta nu ınseamna ca nu putem include niciodata ˘ ˘ unele aspecte interesante. Trebuie doar sa fim aten ¸ti sa nu ne abatem de ˆ la obiectivul propus. Observa ¸ti cu cat tact sunt introduse astfel de detaˆ lii ın Biblie la Marcu 7:3, 4 si ¸ la Ioan 4:1–3, 7–9. ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Cand vrei sa treci de la o idee la alta, ai grija sa nu o faci atat de ˆ ˆ ˘ ˘ brusc, ıncat auditoriul sa piarda firul argumentatiei.

Pentru ca ideile ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sa se ımbine armonios, va trebui sa creezi o anumita punte de legatu˘ ˆ ˘ ˆ ra ıntre ele — o propozitie ¸ sau o fraza. In multe limbi, cuvintele de le˘ ˘ ˘ gatura sunt folosite pentru a indica relatia ¸ dintre ideea nou-enuntat ¸ a si ¸ ideile precedente. ˆ ˆ ˘ Folosind un material adecvat si ¸ structurandu-l ın ordine logica, vei ˘ reusi ¸ sa-ti¸ realizezi obiectivul propus.

EXERCITIU: ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Dupa ce vei citi aceasta lectie, ¸ uita-te din nou peste material fara sa te gra˘ ˆ ˆ ˘ ˆ besti ¸ si¸ rezuma ın gand fiecare paragraf. Observa modul ın care fiecare paragraf contribuie la realizarea obiectivului acestei lectii. ¸

173

˘ 27 EXPUNERE LIBERA

˘ Ce trebuie sa faci? ˘ ˘ Pregateste¸ ti¸ bine ideile si¸ exprima-te spontan.

˘ ˘ ˆ POATE ca ai muncit mult pentru a-ti¸ pregati cuvantarea, iar acum disˆ ˘ pui de un material informativ, structurat ın ordine logica, pe care esti ¸ ˘ ˆ ˘ gata sa-l prezinti¸ fluent. Dar te-ai ıntrebat daca prezentarea ta va fi efi˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ cienta chiar si ¸ auditoriului este ımpartit ¸ a, cand nu ¸ atunci cand atentia ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ aude tot ce spui pentru ca mintea ıi zboara ın alta parte? Daca cei preˆ zenti¸ nu se pot concentra la cuvantare, cum le-ai putea atinge inima?

IMPORTANTA ¸ ˘ ˘ Care ar putea fi problema de fond? Exista probabil mai Expunerea libera este ˘ ˘ metoda cea mai eficienta multi¸ factori. De cele mai multe ori, se pare ca oratorul este ˘ ˆ ˆ de a mentine viu interesul ¸ incapabil sa-si ¸ prezinte cuvantarea ın mod liber. Cu alte cuauditoriului si¸ de a-ti¸ ˘ ˘ ˆ ˘ vinte, oratorul se uita prea des pe notite ¸ sau prezinta expuındemna ascultatorii ˆ ˘ nerea pe un ton prea oficial. Aceste neajunsuri sunt ınsa la actiune. ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ strans legate de modul ın care este pregatita expunerea. ˘ ˘ ˆ Daca obisnuie sti discursul ın scris si ¸ ¸ sa-ti¸ asterni ¸ ¸ abia ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ dupa aceea sa-l transformi ın schit¸ a, vei vedea ca-ti¸ va fi greu sa-l exˆ ˘ pui liber. De ce? Deoarece ti-ai notat fiecare cuvant pe care vrei sa-l ¸ ˘ ˆ ˆ folosesti. ¸ pro¸ Chiar daca ın timpul expunerii nu vei avea decat schita, ˘ ˆ ˘ babil ca vei ıncerca sa-ti¸ amintesti ¸ ¸ cuvintele din versiunea initia˘ ˘ la. Spre deosebire de limba vorbita, limbajul scris este mai oficial, ˆ ˆ ˘ avand fraze mai elaborate. Cuvantarea ta va reflecta aceasta caracte˘ ristica. ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ In loc sa-ti¸ scrii discursul ın ıntregime, ıncearca urmatoarele suges˘ tii: 1) Alege-ti¸ tema si ¸ Pen¸ ideile principale pe care vrei sa le dezvolti. ˘ ˘ tru o expunere scurta, sunt suficiente doua idei principale. O expune˘ ˘ re mai lunga poate fi dezvoltata pe baza a patru, cinci idei. 2) Notea˘ ˘ ˘ za-ti¸ sub fiecare idee principala versetele importante pe care vrei sa le ˘ ˆ folosesti; ¸ include, de asemenea, ilustrari si ¸ argumente-cheie. 3) Ganˆ ˆ deste-te la modul ın care ıti¸ vei formula introducerea. Ai putea chiar ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ sa-ti¸ notezi una sau doua propozitii. ¸ Pregateste¸ ti¸ ın acelasi ¸ mod si ¸ ıncheierea.

174

˘ Expunere libera

175

˘ ˘ Pregatirea pentru expunere este foarte importanta. Dar nu-ti¸ repeta ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ expunerea cuvant cu cuvant ın dorinta ¸ de a o memora. Cand prega˘ ˘ testi ¸ o expunere libera, trebuie sa te concentrezi asupra ideilor, nu asuˆ ˘ ˆ pra cuvintelor. Ideile trebuie repetate pana ce ti¸ se vor succeda clar ın ˘ ˆ minte. Daca ti-ai structurat cuvantarea bine si ¸ ¸ logic, aceasta va fi lesˆ ˆ ˆ ne de ınteles, iar ideile ıti¸ vor veni usor ¸ ¸ ın minte.

Tine cont de avantaje. Un avantaj important al expunerii libere ¸ ˘ ˘ este acela ca vei folosi un stil simplu, la care oamenii reactioneaz a de ¸ ˘ obicei mai bine. Expunerea ta va fi mai dinamica si, ¸ deci, ˘ mai interesanta pentru auditoriu.

SUGESTII ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ Aceasta metoda ıti¸ permite sa ai un contact vizual perIntipareste¸ ti¸ ın minte ˘ ˆ ˘ manent cu ascultatorii, ajutandu-te sa comunici mai bine avantajele expunerii libere. ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ cu ei. Intrucat nu te vei uita peste notite ¸ pentru fiecare In loc sa-ti¸ scrii toata ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ cuvantarea pe hartie, cuvant, ascultatorii ısi ¸ vor da seama repede ca stapanesti ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ fa-ti¸ o schit¸ a simpla. subiectul si ¸ ca esti ¸ convins de ceea ce spui. Prin urmare, ˘ ˆ Pregateste-te pentru ¸ acest tip de expunere este ın general mai natural si ¸ mai plin ˆ expunere recapituland ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ de caldura, pornind din inima. ın gand fiecare idee ˆ ˘ ˘ In plus, expunerea libera permite o mai mare flexibiprincipala. Nu te concentra ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ excesiv de mult asupra litate. Materialul nu este ıntocmit atat de rigid, ıncat sa ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ exprimarii, ci mai degraba nu-ti¸ permita sa faci schimbari. Sa presupunem ca ın di˘ asupra dezvoltarii logice ˆ ˘ ˆ mineata ¸ zilei ın care trebuie sa tii ¸ cuvantarea, auzi o stire ¸ a ideilor. ˘ ˘ ˘ importanta legata direct de subiectul tau. Oare n-ar fi bine ˘ ˘ ˆ ˆ sa faci referire la ea? Sau, poate ca ın timp ce vorbesti, ¸ ıti¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ dai seama ca ın auditoriu exista multi¸ copii de varsta scolar a. Cat de ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ potrivit ar fi daca ti-ai adapta ilustrarile si ¸ ¸ prezentarea astfel ıncat sa-i ˘ ˆ ˘ ˆ ajuti¸ sa ınteleag a ın ce mod le poate influenta ¸ ¸ viata ¸ materialul pe care-l prezinti! ¸ ˘ ˆ ˘ Un alt avantaj al expunerii libere este acela ca ıti¸ stimuleaza minˆ ˘ ˘ tea. Cand vezi ca auditoriul este receptiv si ¸ apreciaza ceea ce spui, capeti¸ mai mult entuziasm si, prin urmare, po ti¸ dezvolta mai mult une¸ ˘ le idei sau poti¸ repeta anumite puncte pentru a le accentua. Daca ob˘ ˘ servi ca interesul auditoriului slabeste, ai putea face ceva pentru a ¸ ˆ ˘ ˘ schimba situatia, ın loc sa continui sa te adresezi unor oameni care ¸ nu sunt atenti. ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Evita capcanele. Ar trebui sa stii ¸ ınsa ca si ¸ expunerea libera prezin˘ ˘ ta unele capcane. Una dintre acestea este tendinta ¸ de a depasi ¸ timpul. ˘ ˆ ˆ Daca vei introduce prea multe idei suplimentare, ıncadrarea ın timp

176

˘ Expunere libera

˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ar putea sa devina o problema. Ca sa nu cazi ın aceasta capcana, ın˘ ˘ ˆ ˘ semneaza-ti¸ pe schit¸ a timpul alocat pentru fiecare parte a cuvantarii. ˘ ˆ ˘ Respecta apoi aceste ınsemnari. ˘ Un alt pericol cu care se confrunta mai ales oratorii experimenta ¸ti este ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ıncrederea exagerata ın propriile capacita ¸ti. Fiind obisnui ¸ti sa vorbeas¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ca ın public, unii considera, poate, ca e usor ¸ sa ınghesui cateva idei si ¸ sa ˘ umpli timpul alocat. Dar umilin ¸ta si faptului ca partici¸ recunoasterea ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ pam la un program de instruire unde Iehova ınsusi ¸ este Marele Inva ¸ta˘ ˘ ˘ ˘ tor ar trebui sa ne determine sa ne pregatim bine pentru fiecare sarcina ˘ ˆ ˆ ˘ primita, apeland la Iehova ın rugaciune. — Is. 30:20; Rom. 12:6–8. ˘ ˆ ˘ ˆ Probabil ca cea mai mare ıngrijorare a oratorilor care nu stapanesc ˘ ˘ ˘ arta expunerii libere este aceea ca ar putea uita ce vor sa spuna. Nu ˘ ˆ ˆ permite unor asemenea temeri sa-ti¸ franeze progresul ın arta oratoriei. ˘ ˘ ˆ Pregateste-te bine si ¸ ¸ apeleaza la Iehova, cerandu-i ajutorul spiritului ˆ sfant. — Ioan 14:26. ˆ ˘ ˘ ˘ Alti¸ oratori nu ındraznesc sa vorbeasca liber din cauza grijii exageˆ ˘ ˆ rate de a nu se exprima incorect. Intr-adevar, este posibil ca ıntr-o ex˘ ˘ ˆ ˆ punere libera sa nu te exprimi atat de ıngrijit sau de exact din punct ˆ ˆ ˘ ˘ de vedere gramatical ca ıntr-o cuvantare tinut a dupa un manuscris. ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ Insa tonul de conversatie ¸ va compensa ın mare masura aceste neajunˆ suri. Oamenii sunt mai receptivi la ideile prezentate ın cuvinte usor ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ de ınteles si ¸ ¸ simple. Daca te vei pregati bine, vei ajunge ¸ ın propozitii ˘ ˘ ˆ ˘ sa te exprimi spontan, nu pentru ca ai ınvatat ¸ totul pe de rost, ci pen˘ ˘ ˘ ˆ tru ca ai revazut ideile de suficiente ori. Si ¸ daca te exprimi corect ın ˘ ˆ vorbirea cotidiana, o vei face si ¸ cand vei fi pe podium. ˘ ˘ Ce fel de noti ¸te este bine sa folose ¸sti. Cu timpul si ¸ dupa multe exer˘ ˆ citii, ¸ vei reusi ¸ la doar cateva cuvinte pentru fieca¸ sa-ti¸ reduci schita ˆ ˆ re idee din cuvantare. Aceste cateva cuvinte, precum si ¸ textele bibli˘ ce pe care intentionezi sa le folosesti ¸ ¸ pot fi trecute pe un cartonas¸ sau ˘ ˆ ˘ pe o coala de hartie pe care sa o consulti¸ la nevoie. Pentru ministerul ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ de teren, este suficient sa ınveti¸ pe de rost o schit¸ a simpla. Daca, pen˘ ˘ ˘ ˘ ˆ tru o vizita ulterioara, ai facut cercetari pe marginea unui subiect, ıti¸ ˆ ˘ ˆ poti¸ nota unele idei pe o foaie de hartie pe care sa o introduci ın Biblie. Sau, si ¸ mai simplu, poti¸ folosi Subiecte biblice de conversa ¸tie sau ˘ Sa aducem argumente din Scripturi. ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Totusi, ¸ daca pentru urmatoarele saptamani ti¸ s-au repartizat mai ˘ ˆ ˆ multe parti¸ din programul ıntrunirilor si si ¸ ¸ ai de sustinut ¸ o cuvantare

˘ Expunere libera

ˆ ˘ ˘ publica, s-ar putea sa ai nevoie de notite ¸ mai ample. In ce scop? Penˆ ˆ ˘ ˘ tru a-ti¸ ımprospata memoria ınainte de sustinerea fiecarei teme. Dar, ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ daca vei consulta prea des aceste notite, ¸ urmarind fraza cu fraza, vei ˆ ˆ pierde multe dintre atuurile unei expuneri libere. In cazul ın care fo˘ losesti ¸ ample, marcheaza ideile-cheie, precum si ¸ notite ¸ versetele din ˘ ˘ ˘ care e alcatuita schita ta pentru a le putea vedea cu u surin t¸ a. ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ Chiar daca un orator experimentat ısi ¸ prezinta de obicei cuvantarea ˘ ˘ sub forma unei expuneri libere, e bine uneori sa includa si ¸ alte tipuri ˆ de expunere. De exemplu, pentru introducere si ¸ ıncheiere, unde, pe ˆ ˘ langa un bun contact cu auditoriul, sunt necesare si ¸ expresii pline de ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ fort¸ a si ¸ pe dinafara cate¸ bine formulate, ar putea fi eficient sa ınvete ˆ ˘ va idei. Cand trebuie sa prezinti¸ date exacte, cifre, citate sau versete, ˘ este important sa le citesti ¸ bine. ˆ ˘ ˘ Cand ¸ti se cere o explica ¸tie. Uneori, ni se cere sa ne explicam con˘ ˘ ˘ vingerile fara a avea posibilitatea de a ne pregati dinainte. Acest luˆ ˆ ˆ ˆ cru ni se poate ıntampla de exemplu ın serviciul de teren, cand cine˘ ˆ va ridica o obiectie. ¸ Situatii ¸ similare se pot ivi si ¸ atunci cand suntem ˆ ˘ ˘ ın compania rudelor noastre, la locul de munca sau la scoal a. S-ar ¸ ˘ ˘ ˘ putea ca unele oficialitati¸ sa ne ceara explicatii ¸ asupra convingerilor ˘ ˆ ˘ noastre si ¸ asupra modului nostru de viat¸ a. Scripturile ne ındeamna: ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ „[Fiti] ¸ ıntotdeauna gata sa prezentati¸ o aparare ınaintea oricui va cere ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ motivul sperantei ¸ voastre, facand ınsa aceasta cu blandete ¸ si ¸ respect profund“. — 1 Pet. 3:15. ˘ ˆ ˘ ˆ Observa ın Faptele 4:19, 20 raspunsul pe care l-au dat Petru si ¸ Ioan ın ˆ ˘ fa ¸ta Sanhedrinului evreiesc. Ei si-au exprimat clar pozi ¸tia ın numai doua ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ fraze — un raspuns adecvat pentru acel auditoriu —, aratand ca probleˆ ˆ ma ın discu ¸tie nu ıi viza doar pe apostoli, ci si ¸ pe membrii tribunalului. ˆ ˆ ˆ ˆ Mai tarziu, lui Stefan i s-au adus acuza ¸tii false si ¸ ¸ a fost tarat ınaintea ace˘ ˘ ˘ luiasi ¸ tribunal. Citeste ¸ raspunsul sau improvizat — dar de o deosebita ˘ ˆ for ¸ta —, consemnat ın Faptele 7:2–53. Cum si-a ¸ structurat el expunerea? ˆ ˆ ˘ Prezentand evenimentele ın ordine cronologica. La momentul potrivit, ˆ ˆ ˘ ˆ a ınceput sa se refere ın mod special la spiritul rebel al na ¸tiunii Israel. In ˘ ˘ ˘ ˘ concluzie, el a aratat ca Sanhedrinul manifestase un spirit asemanator ˆ condamnandu-l la moarte pe Fiul lui Dumnezeu. ˆ ˘ ˘ Cand ti¸ se cere, pe nepregatite, sa-ti¸ explici convingerile, ce anume ˘ ˘ te poate ajuta sa faci comentarii eficiente? Imita-l pe Neemia, care ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ s-a rugat ın gand ınainte de a raspunde la ıntrebarea pusa de regele

177

178

˘ Expunere libera

˘ ˆ ˆ Artaxerxes (Neem. 2:4). Apoi, schiteaz a-ti¸ rapid ın minte cateva idei. ¸ ˘ ˘ Pasii ¸ fundamentali ar putea fi urmatorii: 1) Alege una sau doua idei pe ˘ ˘ ˆ ˘ care sa le incluzi ın explicatia ¸ ta (ai putea sa apelezi la cartea Sa adu˘ ˘ cem argumente din Scripturi). 2) Hotaraste-te asupra versetelor pe care ¸ ˆ ˆ ˆ le vei folosi ın argumentatie. cum ti-ai putea ıncepe ex¸ 3) Gandeste-te ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ plicatia ¸ cu mult tact, astfel ıncat interlocutorul sa fie dispus sa te as˘ ˆ ˘ culte. Dupa aceea, poti¸ ıncepe sa vorbesti. ¸ ˘ ˆ ˘ Dar daca esti tensionat, ı ti vei mai aminti ce-ai de facut? Isus le-a ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ spus continuatorilor sai: „Nu va ıngrijorati¸ cu privire la cum veti¸ vorbi ˘ ˆ ˆ ˘ sau ce va trebui sa spuneti; ¸ ıntrucat ce va trebui sa spuneti¸ vi se va da ˆ ˘ ın ceasul acela; fiindca cei care vorbesc nu sunteti¸ doar voi, ci spiritul ˘ Tatalui vostru este cel care vorbeste ¸ prin intermediul vostru“ (Mat. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ 10:19, 20). Aceasta nu ınseamna ca vei fi ınzestrat cu o miraculoasa ˆ „exprimare de ıntelepciune“, asemenea crestinilor din secolul I (1 Cor. ¸ ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ 12:8). Dar, daca ıti¸ ınsuse ¸ sti ¸ cu regularitate ınvat¸ aturile pe care li le ˘ ˘ ˘ ˆ ofera Iehova slujitorilor sai din congregatia ¸ crestin ¸ a, spiritul sfant te ˘ va ajuta la momentul potrivit sa ti¸ le amintesti ¸ pe cele de care ai nevoie. — Is. 50:4. ˘ ˘ ˘ Desigur, expunerea libera poate fi deosebit de eficienta. Daca vei fo˘ ˘ ˘ ˆ ˆ losi cu regularitate aceasta tehnica oratorica atunci cand tii ¸ teme ın ˆ ˘ ˘ congregatie, la nevoie, sa dai raspunsuri improvizate, de¸ ıti¸ va fi usor, ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ oarece procedura este aceeasi. ¸ Nu ezita. Invat¸ and sa vorbesti ¸ liber, vei ˆ ˘ deveni mai eficient ın ministerul de teren. Si, ¸ daca ai privilegiul de a ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ tine cuvantari ınaintea congregatiei, ıti¸ va fi mai usor ¸ ¸ ¸ sa captezi aten˘ tia ¸ auditoriului si ¸ sa-i sensibilizezi inima.

EXERCITII: ¸ ˆ ˘ ˘ 1) Cand te pregatesti ste-te sa ¸ pentru studiul Turnului de veghere, obisnuie ¸ ¸ ˆ ˘ subliniezi doar cuvinte-cheie, nu propozitii ¸ ıntregi. Raspunde cu propriile ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ cuvinte. 2) In timp ce-ti¸ pregatesti a, repeta ın ¸ noua tema primita la scoal ¸ ˆ ˘ gand subiectul, precum si¸ doua, trei idei principale.

TON DE CONVERSATIE 28 ¸

˘ Ce trebuie sa faci? ˆ Vorbeste cont de auditoriu. ¸ normal, ca ın fiecare zi, dar tine ¸

ˆ ˘ CAND stau de vorba cu prietenii, oamenii sunt de obicei degajati. ¸ Cuvintele le vin spontan. Unii sunt mai dinamici, altii, mai rezerva ti. ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ Insa si este placuta. ¸ conversatiei ¸ ¸ ıntr-un caz si ¸ ın altul naturaletea ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ Cand ne adresam ınsa unei persoane necunoscute, nu e indicat sa-i ˆ vorbim prea familiar sau prea liber. De fapt, ın unele culturi, orice ˘ ˆ conversatie ¸ cu un strain ıncepe potrivit unor reguli de eti˘ ˘ ˘ cheta. Apoi, dupa ce i se arata respectul cuvenit, se poate IMPORTANTA ¸ ˘ ˆ trece, cu discernamant, de la un ton oficial la unul mai Vorbind pe un ton normal, ˆ amical, de conversatie. ¸ de conversatie, ¸ ıti¸ vei ajuta ˘ ˘ ˘ ˆ auditoriul sa se simta Trebuie sa fii deosebit de atent si ¸ cand vorbesti ¸ de pe ˘ la largul lui si¸ sa fie podium. Un stil prea familiar stirbe ste ¸ ¸ demnitatea unei ˆ receptiv la ceea ce spui. ˆ ıntruniri crestine si ¸ ¸ seriozitatea lucrurilor spuse. In unele ˘ limbi, exista formule de adresare speciale pentru persoaˆ ˆ ˘ ˘ ˘ nele ın varsta, profesori, oficialitati¸ sau rude (observa exˆ ˆ presiile folosite ın Faptele 7:2 si ¸ 13:16). Cand vorbim cu partenerul conjugal sau cu un prieten apropiat, folosim alte formule de adresa˘ ˘ ˘ re. Chiar daca vorbirea noastra de pe podium n-ar trebui sa sune prea ˘ ˘ oficial, ea nu trebuie sa fie nici lipsita de respect. ˘ ˆ ˘ ˘ Exista ınsa anumiti¸ factori care pot face ca expunerea sa sune exagerat de rigid sau de oficial. Unul dintre acestia este structura frazei. ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ O problema apare cand oratorul ıncearca sa repete exact cuvintele de ˘ ˘ pe pagina tiparita. De obicei, limbajul oral se deosebeste ¸ net de cel ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ scris. Este adevarat ca oratorii folosesc, ın pregatirea unei cuvantari, ˘ ˘ ˘ ˘ anumite publicatii. ¸ De obicei, discursul are la baza o schit¸ a tiparita. ˘ ˆ ˆ ˘ Dar, daca ın timpul cuvantarii folosesti ¸ sau ¸ cuvintele din publicatie ˘ citesti ¸ direct de pe schit¸ a, nu te vei putea exprima pe un ton de con˘ ˘ ˆ ˘ versatie.

Pentru a-i da discursului tau o nota de naturalete, ¸ ¸ ıncearca ˘ ˘ sa te exprimi cu propriile-ti¸ cuvinte si ¸ sa eviti¸ frazele stufoase. ˆ ˘ ˘ Un alt factor ıl reprezinta variatiile de ritm. Vorbirea rigida si ¸ ¸ ofi˘ ˘ ˆ ciala se caracterizeaza printr-o ınsiruire de cuvinte si ¸ ¸ printr-un ritm 179

180

Ton de conversa ¸tie

ˆ ˘ ˘ constant. Intr-o conversatie a exista variatii ¸ obisnuit ¸ de ritm si ¸ ¸ pauze frecvente, mai scurte sau mai lungi. ˆ ˘ Desigur, cand te adresezi unui public numeros, ar trebui sa foloˆ ˘ sesti, un volum mai ridicat, o intensi¸ ¸ pe langa stilul de conversatie, ˆ ˆ tate mai mare a vocii si ¸ un entuziasm sporit, astfel ıncat ˘ ˘ sa captezi atentia ¸ celor ce te asculta.

SUGESTII ˆ Pentru a avea si ¸ ın ministerul de teren un ton de conPrimul lucru este cultivarea ˘ ˘ versatie sti unei atitudini corecte ¸ adecvat, trebuie sa te obisnuie ¸ ¸ sa vorbesti ¸ corect ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ fat¸ a de cei din auditoriu. ın fiecare zi. Aceasta nu ınseamna ca trebuie sa ai studii Priveste-i ca pe niste ˘ ¸ ¸ superioare. Este totusi ¸ necesar sa cultivi bune deprinderi prieteni, dar nu fi totusi¸ ˘ ˘ de vorbire care sa-i determine pe ceilalti¸ sa te asculte cu prea familiar cu ei. ˘ ˆ ˆ Trateaza-i cu respect. respect. Avand ın vedere cele discutate, stabileste ¸ care dinˆ tre sugestiile de mai jos ti-ar putea fi utile ın conversa tiile ¸ ¸ Vorbeste natural. ¸ ˆ ˘ Nu ıncerca sa reproduci tale zilnice. exprimarea din materialul ˘ 1) Evita expresiile gresite din punct de vedere grama˘ ˘ ¸ tiparit. Formuleaza ideile tical sau pe acelea care te-ar putea eticheta drept o percu propriile-ti¸ cuvinte. ˆ ˘ ˘ ˘ Foloseste soana cu o conduita contrara principiilor divine. In ar¸ propozitii ¸ scurte ˘ ˘ si¸ variaza ritmul. monie cu sfatul din Coloseni 3:8, evita limbajul vulgar. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ Gandeste-te ca tu vrei sa ¸ Poti¸ folosi ınsa un limbaj colocvial, ıntrucat nu este supa˘ le comunici ceva. Vorbeste ¸ rator. Expresiile colocviale, desi ¸ populare, sunt acceptate ˘ ˘ din inima. Precumpanitor ˘ ˘ de norm a. trebuie sa fie mesajul, nu ˆ efectul pe care-l produci 2) Nu ıntrebuinta ¸ aceleasi ¸ cuvinte sau expresii pentru ˆ ˘ ˘ asupra altora. fiecare idee pe care vrei s-o transmiti. ¸ Invat¸ a sa folosesti ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Imbunatate ¸ ste¸ ti¸ calitatea cuvinte care s ati exprime clar g andurile. ¸ ˆ vorbirii de zi cu zi. Pune ın ˘ ˆ ˆ 3) Nu repeta inutil ceea ce ai spus deja. Fa-ti¸ mai ıntai ˘ ˆ practica, pe rand, sugestiile ˆ ˘ ˘ ˘ ordine ın minte si ¸ abia dupa aceea vorbeste. ¸ de pe aceasta pagina. ˆ ˘ 4) Nu ınabusi ¸ ideile valoroase printr-o exprimare stu˘ ˘ foasa. Obisnuie ste-te sa exprimi clar si ¸ ¸ ¸ concis ideea care ˘ ˘ vrei sa fie retinut a. ¸ 5) Vorbeste ¸ pe un ton plin de respect.

EXERCITIU: ¸ ˘ ˘ Observa-ti¸ obiceiurile de vorbire. Aplica cele cinci sugestii enumerate mai ˆ ˆ ˆ sus, concentrandu-te ın fiecare zi asupra uneia. Ori de cate ori faci o gresea¸ ˘ ˘ ˆ la, reia ideea de la capat, chiar si¸ numai ın minte, si¸ formuleaz-o corect.

CALITATEA VOCII 29

˘ Ce trebuie sa faci? ˘ ˆ ˆ Cultiva-ti¸ vocea, respirand corect si¸ decontractand muschii ¸ ˆ ˘ tensionati. ¸ Nu ıncerca sa-i imiti¸ pe altii. ¸ OAMENII sunt puternic influenta ¸ ti¸ nu numai de ceea ce se spune, ci si ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ de modul ın care se spune ceva. Daca cel ce ıti¸ vorbeste ¸ are o voce pla˘ ˘ ˘ ˘ ˘ cuta, calda, prietenoasa si ¸ amabila, nu-i asa ¸ ca-l vei asculta cu mai mul˘ ˆ ˘ ˘ ta atentie ¸ decat daca vocea i-ar fi rece sau aspra? ˘ Dezvoltarea calita ¸tilor vocii nu ¸tine doar de tehnica vocii, ci si ¸ de per˘ ˘ ˆ ˘ sonalitate. Pe masura ce vom progresa ın cunostin ¸ta si ¸ ¸ vom ˆ ˘ ˘ ˘ aplica ın via ¸ta cu mai multa seriozitate adevarul biblic, ne IMPORTANTA ˘ ¸ vom schimba modul de vorbire. Vocea noastra va reflecta caˆ ˘ Avand o voce de calitate, lita ¸ti divine precum iubirea, bucuria si ¸ amabilitatea (Gal. ˆ ıi vei ajuta pe cei prezenti¸ ˘ ˘ ˘ 5:22, 23). Va transmite interesul sincer pe care-l manifestam sa se relaxeze si¸ sa te ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ fa ¸ta de al ¸tii. Cand spiritului de nemul ¸tumire cronica ıi vor asculte cu placere. O voce ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ necizelata ıngreuneaza lua locul sentimentele de recunostin ¸ta, aceasta transformare ¸ ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ comunicarea, deranjand se va observa atat ın cuvintele noastre, cat si ¸ ın tonul vocii ˆ ˆ atat oratorul, cat si¸ ˆ ˆ (Plang. 3:39–42; 1 Tim. 1:12; Iuda 16). Chiar si ¸ atunci cand auditoriul. ˆ ˆ nu ın ¸telegem limba ın care vorbeste ¸ cineva, ne putem da ˘ ˘ ˘ seama usor daca persoana respectiva este aroganta, intole¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ranta, critica si ¸ dura sau, dimpotriva, umila, rabdatoare, amabila si ¸ iubitoare. ˘ ˘ Uneori, un glas necorespunzator poate avea drept cauza anumite mal˘ forma ¸tii congenitale sau o boala care a afectat laringele. Unele dintre aˆ ˆ ˆ ˆ ceste neajunsuri sunt atat de mari, ıncat nu pot fi corectate total ın acest ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sistem de lucruri. Totusi, ¸ calitatea vocii poate fi ımbunata ¸tita daca ınva˘ ˘ ˆ ¸tam sa ne folosim ın mod corect organele vorbirii. ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ Trebuie sa precizam, mai ıntai de toate, ca fiecare voce are particulari˘ ˘ ˘ ˘ ta ¸tile ei. Obiectivul tau nu trebuie sa fie acela de a imita o anumita voce, ˘ ci de a cultiva poten ¸tialul propriei voci, cu toate particularita ¸tile ei. Ce ˆ ˘ ˘ anume te-ar putea ajuta ın acest sens? Exista doua condi ¸tii esen ¸tiale. ˘ ˆ Controlul corespunzator al coloanei de aer. Pentru dobandirea unei ˘ voci de calitate este nevoie de o cantitate suficienta de aer si ¸ de o respi˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ratie ¸ corecta. Dar fara ıntrunirea acestor cerinte, ¸ vocea va fi stinsa, iar ˘ expunerea, sacadata.

181

182

Calitatea vocii

˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ Cea mai lata parte a plamanilor nu se afla ın sectiunea superioara a ¸ ˘ toracelui, unde pare mai mare doar datorita oaselor umerilor. De fapt, ˘ ˆ ˘ ˘ plamanii se latesc chiar deasupra diafragmei. Prinsa de coastele inferioa¸ re, diafragma desparte toracele de abdomen. ˘ ˆ ˘ ˘ Daca, atunci cand inspiri, umpli cu aer doar partea superioara a plaˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ manilor, vei ramane ın scurta vreme fara suflu. Vocea va pierde din for˘ ˘ t¸ a, iar tu vei obosi repede. Pentru a respira corect, trebuie sa stai jos sau ˆ ˆ ın picioare cu spatele drept si ¸ cu umerii trasi. ¸ Cand inspiri pentru a ˘ ˘ ˘ vorbi, fa un efort constient ca sa nu dilati¸ doar partea superioara a to¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ racelui. Umple cu aer mai ıntai partea inferioara a plamanilor. Cand ˘ ˘ aceasta se umple, sectiunea inferioara a cutiei toracice se va mari late¸ ˆ ˘ ˆ ral. Concomitent, diafragma va coborı, apasand usor ¸ stomacul si ¸ intesˆ ˆ ˆ ˆ tinele, astfel ıncat vei simti¸ ın zona abdomenului stransoarea curelei sau ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ a ımbracamintei. Dar plamanii nu sunt jos, ın cavitatea abdominala, ci ˆ ˘ ˘ ın cavitatea toracica. Pentru a-ti¸ controla respiratia, ¸ asaz ¸ a-ti¸ palmele de ˘ ˆ o parte si ¸ de alta a perimetrului inferior al toracelui. Apoi, inspira adanc.

˘ CUM SE REALIZEAZA VORBIREA ˘ ˘ Coloana de aer pe care o eliberam din plaˆ ˆ mani are un rol foarte important ın producerea ˘ ˆ ˘ sunetului. Plamanii ac ¸tioneaza asemenea unor ˆ ˆ foale care ımping aerul, prin trahee, ın laringe. ˘ ˘ ˆ Laringele se gase ¸ste la jumatatea gatului. De o ˆ ˘ parte ¸si de alta a laringelui, ın interior, se afla ˘ doua pliuri fibroase minuscule numite coarde vocale. Ele sunt principalele responsabile de producerea sunetului. Aceste pliuri fibroase desˆ ˆ chid ¸si ınchid trecerea curentului de aer ın laˆ ˘ ˘ ringe ¸si ımpiedica ˆ patrunderea unor corpuri ˘ ˆ ˘ ˆ straine ın plamani. In timpul respira ¸tiei normaˆ le nu se produce nici un sunet cand aerul trece ˆ ˘ prin coardele vocale. Dar, cand cineva vrea sa ˘ ˘ vorbeasca, mu ¸schii contracta coardele vocale, ˆ ˆ ˘ ˆ care, ın contact cu aerul ımpins din plamani, ˘ vibreaza. A ¸sa se produce sunetul. ˆ ˆ Cu cat coardele vocale sunt mai ıntinse, cu ˆ ˘ atat ele vibreaz a mai intens ¸si produc sunete ˆ ˆ ˆ mai ınalte. In schimb, cu cat sunt mai relaxate,

ˆ ˘ ˘ ˘ cu atat tonurile vor fi mai grave. Dupa ce para˘ ˘ ˆ se ¸ste laringele, unda sonora patrunde ın partea ˘ ˆ ˘ superioara a gatului, numita faringe. Deˆ aici ea ˆ ˘ ˆ ˘ trece ın cavitatea bucala ¸si ın cea nazala. In aces˘ ˆ ˘ te cavita ¸ti, sunetul primar este ımboga ¸tit cu toˆ ˘ ˆ ˘ nuri armonice, care ıl modifica, ıl amplifica sau ˆ ˆ ˘ ıl ıntaresc. Palatul, limba, din ¸tii, buzele ¸si man˘ ˆ dibula contribuie la farami ¸tarea undelor sonoˆ ˘ re, care sunt ımpinse afara sub forma vorbirii deslu ¸site. ˘ ˘ ˘ Vocea umana este o minuna ¸tie, capabila de performan ¸te inegalabile. Nici un instrument ˘ creat de om nu se compara cu ea. Ea poate ex˘ ˘ prima o gama larga de sentimente ¸si emo ¸tii: de ˘ ˘ ˆ la iubire tandra ¸si binevoitoare la ura neındu˘ ˘ ˆ ˘ plecata ¸si violenta. Cand este bine cultivata ¸si ˘ ˆ ˆ antrenata, vocea poate dobandi o ıntindere de ˆ ˘ ˆ pana la trei octave. Ea poate emite atat sunete ˘ ˆ muzicale de o inegalabila frumuse ¸te, cat ¸si cu˘ vinte alese, care impresioneaza.

Calitatea vocii

183

˘ Daca inspiri corect, nu-ti¸ vei suge burta si ¸ nu vei ridica umerii, ci vei ˘ ˆ ˆ ˘ simti¸ cum coastele se misc ¸ a usor ¸ ın sus si ¸ ın afara. ˆ ˘ In continuare, concentreaza-te asupra expiratiei.

Nu expulza dintr-o ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ data tot aerul din plamani. Elimina-l lent. Nu ıncerca sa-ti¸ controlezi exˆ ˆ ˘ ˆ piratia gatului, caci rezultatul ar fi o voce prea ın¸ contractand muschii ¸ ˘ ˘ ˘ cordata sau ascutit abdominali si ¸ a. Presiunea exercitata de muschii ¸ ¸ de ˘ ˆ cei intercostali determina expulzarea aerului, ın timp ce diafragma con˘ troleaza viteza de expulzare. ˘ ˘ Asemenea unui atlet care se antreneaza pentru o cursa, oratorul poaˆ ˆ ˘ ˘ te ınvata de respiratie.

In ¸ sa respire corect cu ajutorul exercitiilor ¸ ¸ Traseul coloanei de aer Organele articulatorii

˘ Cavitatea nazala

Palatul

˘ Cavitatea bucala

Limba

ˆ Gatlej

Dintii ¸

Coardele vocale

Buzele Mandibula

Traheea ˘ ˆ Plamanii Diafragma

Coardele vocale (privite de sus) ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ In vorbire In respiratie In respiratie ¸ ¸ adanca

184

Calitatea vocii

˘ ˆ ˆ ˘ picioare, cu umerii drepti, ¸ inspira adanc pana ce umpli cu aer partea in˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ferioara a plamanilor. Apoi, expira lent, numarand rar ın gand cat mai ˘ ˘ ˘ ˘ mult, fara sa-ti¸ tragi suflul. Apoi fa exercitii ¸ de citire cu voce tare urˆ ˘ ˘ mand aceasta tehnica. ˆ ˘ ˆ ˆ Relaxeaza-ti ıncordati. ¸ muschii ¸ ¸ Un alt element esential ¸ ın dobandi˘ ˆ rea unei voci de calitate este relaxarea. Este uimitor sa vezi cat de mulˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ te ımbunatatiri ¸ se pot face daca ınveti¸ sa fii destins cand vorbesti. ¸ Min˘ ˆ ˆ ˘ ˘ tea si ¸ trupul trebuie sa fie relaxate, ıntrucat tensiunea psihica provoaca ˘ tensiune musculara. ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Inlatura tensiunea psihica formandu-ti¸ o idee corecta despre cei ce ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ te asculta. Daca este vorba despre persoane pe care le ıntalnesti ¸ ın miˆ ˘ ˘ nisterul de teren, gandeste-te ca tu, chiar daca studiezi poate Biblia doar ¸ ˆ de cateva luni, cunosti ¸ deja multe lucruri valoroase despre scopul lui

CUM POT FI CORIJATE ANUMITE DEFICIENTE ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ O voce slaba. O voce blanda nu este neapa˘ ˘ ˆ ˘ ˘ rat slaba. Daca este ımboga ¸tita cu sunete armo˘ ˘ nice, suave, ea va fi ascultata cu placere. Dar, ˘ ˘ ˘ pentru a fi eficienta, vocea trebuie sa aiba suficient volum. ˘ ˘ Pentru ca vocea noastra sa capete amploa˘ ˆ ˘ re, trebuie sa fie cat mai sonora. Aceasta pre˘ ˆ ˘ ˆ tinde sa ınveti¸ sa-ti¸ relaxezi ıntreg corpul, asa ¸ ˆ cum s-a explicat mai ınainte. Relaxarea con˘ stient a a corpului si¸ exercitiile de fredonare ne ¸ ¸ ˆ pot fi de mare ajutor. Buzele nu trebuie stran˘ ˘ ˆ se tare, ci trebuie abia sa se atinga. In timpul ˆ ˘ ˘ ˆ acestor exercitii, ın ¸ ıncearca sa simti¸ vibratiile ¸ ˆ cap si¸ ın piept. ˘ ˘ Uneori vocea este slaba sau tensionata din ˘ cauza faptului ca vorbitorul nu se simte bine sau ˘ nu a dormit suficient. Daca aceste neajunsuri ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ vor fi ınlaturate, vei ımbunata ¸ti calitatea vocii. ˘ ˘ ˆ O voce pi ¸tigaiata. Cand coardele vocale ˆ ˘ ˘ sunt prea ıncordate, vocea va capata accente ˘ ˘ acute. Daca vocea vorbitorului este tensionata, ˆ ¸si publicul va fi tensionat. Dar, relaxand mu ¸schii

ˆ ˆ gatului ¸si, prin urmare, detensionand coardele ˘ vocale, vocea ta va deveni mai grava. Impune- ¸ti ˘ ˆ sa faci acest lucru chiar ¸si ın timpul conversa ¸tii˘ lor zilnice. E bine sa respiri profund. ˘ ˘ ˘ O voce nazalizata. Aceasta deficien ¸ta apare ˆ ˘ cateodata din cauza unei obstruc ¸tii nazale. Dar ˘ exista ¸si alte cauze. Prin contractarea mu ¸schilor ˆ ˆ gatului ¸si ai gurii, noi ınchidem fosele nazale, ˆ ˆ ˘ ˘ ımpiedicand aerul sa treaca liber prin ele. Rezultatul va fi un sunet nazal. Pentru a-l evita, e nevoie de relaxare. ˘ O voce aspra. O asemenea voce nu favori˘ ˆ ˘ zeaza dialogul amical. Ea ıi ¸tine pe ascultatori ˆ ˘ ın defensiva. ˘ Uneori, singura solu ¸tie este stradania per˘ manenta de a ne schimba personalitatea (Col. ˘ ˘ 3:8, 12). Dupa efectuarea acestei schimbari, de un mare ajutor poate fi aplicarea tehnicilor vo˘ ˆ ˆ ˆ cale. Este important sa- ¸ti relaxezi atat gatul, cat ˆ ¸si mandibula. In felul acesta, vocea va suna mai ˘ ˘ ˘ ˘ placut, fara distorsionarile cauzate de vorbirea printre din ¸ti.

Calitatea vocii

185

ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ Iehova pe care ai putea sa li le ımpartase ¸ sti ¸ si ¸ lor. In plus, tu te afli la ˘ ˘ usa ¸ lor pentru ca ele au nevoie de ajutor, chiar daca nu sunt constien¸ ˆ te de asta. In schimb, la Sala Regatului, majoritatea celor din auditoriu ˆ ˘ ˆ fac parte din poporul lui Iehova. Iti¸ sunt prieteni si ¸ vor sa reuse ¸ sti. ¸ Cat ˘ ˘ nu si-ar dori si ¸ ¸ alti¸ oratori din lume sa aiba un auditoriu la fel de prietenos si ¸ de iubitor ca al nostru! ˘ ˆ ˆ Relaxeaza-ti¸ muschii gatului concentrandu-te asupra lor si ¸ ¸ decontracˆ ˘ tandu-i printr-un efort constient.

Nu uita: coardele vocale vibreaza sub ¸ ˆ ˆ ˘ influenta gatului se contracta sau se re¸ coloanei de aer. Cand muschii ¸ ˘ ˘ laxeaza, tonul vocii se schimba, asemenea sunetului pe care-l ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ produce o coarda de chitara sau de vioara cand, ın timpul SUGESTII ˆ ˘ ˘ acordajului, este ıntinsa sau destinsa. Prin destinderea coar˘ ˘ Cultiva calitatile ¸ unei ˘ ˆ ˘ delor vocale iau nastere tonurile grave. Daca muschii gatu¸ ¸ personalit a ti cre stine. ¸ ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ lui sunt relaxati, ˘ ˘ ¸ fosele nazale raman deschise, ımbunatatind ¸ Invat¸ a sa respiri corect, ˆ considerabil calitatea vocii. umpland cu aer partea ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ inferioara a plamanilor.

Relaxeaza-ti¸ tot corpul: genunchii, mainile, umerii, gatul. ˆ ˘ ˆ ˘ In felul acesta se creeaza rezonanta ¸ de care are nevoie vocea Cand vorbesti, ¸ relaxeaza-ti¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ muschii, gatul, umerii, ¸ pentru a capata amploare. Rezonanta ¸ se produce cand ıntre˘ ˘ tot corpul. gul corp actioneaz a asemenea unei cutii de rezonant¸ a. Ea ¸ ˆ ˘ ˆ ınsa se pierde cand corpul este tensionat. Sunetul, elaborat ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ın laringe, nu reverbereaza doar ın cavitatile nazale, ci si ¸ ¸ ın ˘ contact cu structura osoasa a toracelui, cu dintii, ¸ cu palatul ˘ ˘ si ¸ cu sinusurile. Toate aceste par ¸ti ale corpului duc la o mai buna rezo˘ ˘ ˘ ˘ nant¸ a. Daca pe cutia de rezonant¸ a a unei chitare este asezat a o greuta¸ ˆ ˘ te, sunetul se va auzi ınfundat. Pentru a avea rezonanta ¸ corespunzatoa˘ ˘ re, cutia de rezonant¸ a trebuie sa vibreze liber. Acelasi ¸ principiu este vaˆ ˘ labil si ¸ ¸ ın cazul structurii osoase a corpului nostru, structura sustinu˘ ˘ ta de muschi.

Rezonanta ¸ da vocii modulatie ¸ si ¸ ¸ permite exprimarea unor ˆ ˆ ˆ sentimente cat mai nuantate.

Mai mult decat atat, vei putea fi bine au¸ ˘ ˘ ˘ zit de un public larg, fara sa-ti¸ fortezi vocea. ¸

EXERCITII: ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ 1) Cateva minute pe zi, timp de o saptamana, fa exercitii ¸ de respiratie, ¸ umˆ ˘ ˘ ˆ ˘ plandu-ti¸ cu aer partea inferioara a plamanilor. 2) Cel putin ¸ o data pe zi, re˘ ˆ ˆ laxeaza-ti¸ intentionat muschii gatului ın timp ce vorbesti. ¸ ¸ ¸

˘ 30 INTERES FAT¸ A DE INTERLOCUTOR

˘ Ce trebuie sa faci? ˘ ˘ ˘ ˘ Manifesta consideratie ¸ fat¸ a de opiniile celorlalti¸ si¸ arata ca le vrei binele. ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ADEVARURILE biblice pe care li le ımpartasim altora nu trebuie sa le ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ hraneasca doar mintea, ci si ¸ inima. In acest sens, trebuie sa aratam ca ˘ suntem sincer interesati¸ de ascultatorii nostri.

Interesul poate fi demon¸ ˆ strat ın mai multe moduri. ˘ ˆ Tine cont de parerea interlocutorului. Apostolul Pavel a luat ın con¸ sideratie ¸ mentalitatea si ¸ mediul din care proveneau cei cu care discuta. El a explicat: „Pentru iudei am devenit ca un iuIMPORTANTA ¸ ˘ ˆ deu, ca sa-i castig pe iudei; pentru cei ce sunt sub lege am ¸ Este o modalitate prin ˆ devenit ca si cum a s¸ fi sub lege, desi ¸ ¸ eu ınsumi nu sunt sub care putem imita iubirea ˘ ˆ ˘ lege, ca sa-i castig pe cei ce sunt sub lege. Pentru cei ce sunt ¸ manifestata de Iehova si¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ care ne ajuta sa atingem fara lege am devenit ca si ¸ cum as¸ fi fara lege, desi ¸ eu nu sunt ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ inima oamenilor. fara lege fat¸ a de Dumnezeu, ci sub lege fat¸ a de Cristos, ca sa-i ˆ ˘ ˘ ˘ castig pe cei fara lege. Pentru cei slabi am devenit slab, ca sa-i ¸ ˆ castig pe cei slabi. Am devenit orice lucru pentru oameni de orice fel, ca ¸ ˘ sa-i salvez cu orice pret¸ pe unii. Dar fac toate lucrurile de dragul vestii ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ bune, ca sa fiu partas¸ la ea ımpreuna cu altii“ (1 Cor. 9:20–23). Dar as¸ ˘ tazi, cum putem ‘deveni orice lucru pentru oameni de orice fel’? ˘ ˆ ˘ Daca, ınainte de a vorbi cu o persoana, ai avea posibilitatea s-o observi, chiar si putea face o idee despre preocu¸ ¸ pentru scurt timp, ti-ai ˘ parile si ¸ ei. Stii ¸ are? Ce religie? Ai observat ceva cu pri¸ viata ¸ ce ocupatie ˘ ˘ vire la situatia tale, ai putea sa-ti¸ adap¸ ei familiala? Pe baza observatiilor ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ tezi prezentarea, astfel ıncat sa devina cat mai atragatoare pentru inter˘ locutorul tau? ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ Pentru ca prezentarea ta sa fie cat mai captivanta, trebuie sa te ganˆ ˘ desti ¸ dinainte la modul ın care ai putea sa-i abordezi pe cei din teritoˆ ˘ ˆ ˘ ˘ riu. In unele zone locuiesc si ¸ Daca si ¸ emigranti. ¸ ın teritoriul tau exista ˘ ˘ ˘ astfel de persoane, ai gasit o modalitate eficienta de a le depune martuˆ ˆ ˘ rie? Intrucat vointa ¸ lui Dumnezeu este ca „orice fel de oameni sa fie sal˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ vati¸ si sa ¸ sa ajunga la o cunostin ¸ t¸ a exacta a adevarului“, straduieste-te ¸ ˆ ˆ prezinti¸ mesajul despre Regat ıntr-un mod cat mai interesant. — 1 Tim. 2:4.

186

˘ Interes fa ¸ta de interlocutor

˘ ˘ ˆ ˘ Asculta cu atentie.

Chiar daca este atotstiutor, Iehova ıi asculta pe ¸ ¸ ˆ ˆ ˆ oameni. Profetul Mica a primit o viziune ın care Iehova ıi ındemna pe ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ıngeri sa-si arii unei chestiuni. Apoi, ¸ ¸ exprime parerea ın vederea solution ˆ ˘ ˘ Iehova i-a permis unuia dintre ıngeri sa aplice sugestia pe care o daduˆ ˆ ˆ se (1 Imp. 22:19–22). Cand Avraam si-a exprimat ıngrijorarea cu privi¸ ˘ ˘ re la judecata ce urma sa fie executata asupra Sodomei, Iehova l-a asculˆ tat cu amabilitate (Gen. 18:23–33). Cum putem imita si ¸ noi ın minister exemplul lui Iehova? ˆ ˘ ˘ ˆ Incurajeaza-i pe altii ¸ sa se exprime deschis. Pune-le o ıntrebare la ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ obiect si ¸ lasa-le timp sa raspunda. Asculta-i cu adevarat. ˘ ˘ ˆ ˘ Daca-i urmaresti se vor simti¸ ındemna ¸ti sa vor¸ ¸ cu atentie, SUGESTII ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ beasca deschis. Daca, din raspunsul lor, poti¸ deduce care le Asculta-ti¸ interlocutorul ın ˆ ˘ ˘ ˘ sunt domeniile de interes, ıncearca, plin de tact, sa le pui si ¸ timp ce vorbeste.

Arata-i ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ca te bucuri ca-si¸ exprima alte ıntrebari. Straduieste-te s a-i cuno sti mai bine, dar nu fi ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ parerile si¸ sentimentele. indiscret. Felicita-i sincer pentru ideile lor, daca e cazul. ˆ ˘ ˘ Pune-i ıntrebari pentru a-l Chiar daca nu esti ¸ de acord cu punctul lor de vedere, fii amaˆ putea ıntelege mai bine. ¸ ˘ bil si ¸ permite-le sa-si ¸ exprime opiniile. — Col. 4:6. ˆ ˆ ˘ Gandeste-te la persoana ¸ ˘ ˘ ˘ Insa trebuie sa fim foarte atenti¸ ca interesul nostru fat¸ a de cu care ai stat de vorba. ˘ ˆ oameni sa nu degenereze ın indiscretie. ¸ Dorinta ¸ de a le face Contacteaz-o din nou ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ peste cateva zile. bine nu ne autorizeaza sa ne amestecam ın problemele lor ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ personale (1 Pet. 4:15). Trebuie sa avem grija ca persoanele Impartase acele ¸ ste-i ¸ ˆ ˘ ˘ adevaruri biblice care-i de sex opus sa nu ne interpreteze gresit ¸ amabilitatea. Intruˆ ˘ pot fi de folos. cat gradul de interes pe care-l putem manifesta fat¸ a de cine˘ ˘ ˘ ˘ Ajut-o cu ce poti. ¸ ¸ Tine va difera de la tar ¸ a la tar ¸ a sau chiar de la persoana la persoaˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ cont at at de necesit atile ¸ na, trebuie sa dam dovada de mult discernamant. — Luca ˆ ei imediate, cat si¸ de ˘ 6:31. cele de durata. ˘ ˘ Dar, pentru a fi buni ascultatori, avem nevoie si ¸ de prega˘ ˘ tire. Daca stim bine ce vrem sa spunem, putem fi relaxati¸ si ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ atenti¸ fara sa facem eforturi speciale. Atitudinea noastra ıi va ajuta si ¸ pe ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ascultatorii nostri s a se simt a la largul lor si s a fie mai dispu si s a con¸ ¸ ¸ verseze cu noi. ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Daca ne ascultam cu atentie ¸ interlocutorul, demonstram ca-i acordam ˘ ˆ onoare, ca-i apreciem modul de gandire si ¸ sentimentele (Rom. 12:10). ˘ ˘ Atitudinea noastra chiar l-ar putea ajuta sa fie mai atent la ceea ce vrem ˘ ˆ ˘ ˘ sa-i spunem. De aceea, Cuvantul lui Dumnezeu ne sfatuieste ¸ ‘sa fim ˆ prompti¸ la ascultare, ınceti¸ la vorbire’. — Iac. 1:19. ˘ ˘ ˘ Ajuta-ti ¸ interlocutorul sa progreseze. Grija fat¸ a de oameni ne va de˘ ˆ ˘ ˘ ˘ termina sa ne gandim la cei interesati¸ de adevar si ¸ sa-i vizitam din nou

187

188

˘ Interes fa ¸ta de interlocutor

ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ pentru a le ımpartasi ¸ acele adevaruri biblice care le pot fi de folos. Inaˆ inte de a-i revizita, gandeste-te la ceea ce cunosti ¸ ¸ deja despre ei de la vi˘ ˘ zitele anterioare. Aduna informatii ¸ despre un subiect care-i intereseaza. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ Scoate ın evident¸ a valoarea practica a materialului, ajutandu-i sa ınte¸ ˘ leaga cum pot aplica cele discutate. — Is. 48:17. ˘ ˆ Daca locatarul este ıngrijorat din cauza unei situatii ¸ sau a unei pro˘ ˘ ˘ bleme, foloseste-te de aceasta ocazie ca sa-i prezinti¸ vestea buna. Urmea¸ ˘ ˆ ˘ za exemplul dat de Isus, care era ıntotdeauna gata sa-i consoleze pe cei ˆ aflati¸ ın necaz (Mar. 6:31–34). Nu ceda tentatiei ¸ de a-i oferi o solutie ¸ de ˘ ˘ moment sau de a-i da un sfat superficial, caci ar putea crede ca nu esti ¸ ˘ ˆ ˘ sincer interesat de el. Arata-i, ın schimb, empatie (1 Pet. 3:8). Fa apoi ˘ ˆ ˘ ˘ cercetari ın publicatiile noastre biblice si ¸ ¸ utile care sa-l ¸ ofera-i informatii ˘ ˆ ajute sa ınfrunte problema. Desigur, grija iubitoare pe care i-o porti¸ te ˆ ˘ ˘ ˘ va ımpiedica sa dezvalui chestiunile confidentiale pe care ti¸ le destai¸ ˆ ˆ nuie, cu exceptia ¸ cazului ın care ai un motiv ıntemeiat s-o faci. — Prov.

25:9. ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Cu sigurant¸ a ca persoanele carora trebuie sa le aratam un interes ˘ ˆ ˘ special sunt cele cu care studiem Biblia. Mediteaza ın rugaciune la ne˘ ˘ ˆ ˘ cesitatile fiecarui elev si cont de ele cand te pregatesti ¸ ¸ ¸ tine ¸ pentru stuˆ ˘ ˘ ˘ ˘ diu. Intreaba-te: „Ce ar trebui sa faca persoana respectiva pentru a con˘ ˘ ˘ tinua sa progreseze spiritualiceste? “ Ajuta-ti¸ elevul sa aprecieze ceea ce ¸ ˆ ˘ ˘ spun ın acest sens Biblia si ‘sclavului fidel si ¸ ¸ publicatiile ¸ prevazator’ ˘ (Mat. 24:45). Uneori nu e suficient sa-i dai o explicatie. ¸ Ar putea fi ne˘ ˆ ˘ ˘ ˘ voie sa faceti¸ ceva ımpreuna pentru a-i arata cum sa aplice un anumit principiu biblic. — Ioan 13:1–15. ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Cand ıi ajutam pe altii ¸ sa traiasca ın armonie cu normele lui Iehova, ˆ ˘ ˆ ˆ avem nevoie de echilibru si ¸ de discernamant. Intrucat provin din di˘ ˆ verse medii si ¸ au felurite talente, oamenii progreseaza ın mod diferit. ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Fii rezonabil ın astept arile tale (Filip. 4:5). Nu-i forta ¸ sa faca schimbari. ¸ ˘ ˆ ˘ Lasa ca spiritul si ¸ Cuvantul lui Dumnezeu sa-i motiveze. Iehova vrea ca ˘ ˘ ˘ oamenii sa-i slujeasca de bunavoie, nu din obligatie ¸ (Ps. 110:3). Nu emi˘ ˘ te pareri personale referitor la deciziile pe care trebuie sa le ia si, ¸ chiar ˘ ˆ daca ti¸ se cere, nu lua decizii ın locul lor. — Gal. 6:5. ˘ ˘ ˘ ˆ Ofera ajutor practic. E adevarat ca Isus se interesa ın principal de ˘ ˘ ˘ ˘ bunastarea spirituala a ascultatorilor sai, dar el a fost receptiv si ¸ la ce˘ ˘ lelalte necesitati¸ ale lor (Mat. 15:32). Chiar daca resursele noastre ma˘ ˘ teriale sunt limitate, exista multe alte modalitati¸ practice de a-i ajuta pe altii. ¸

˘ Interes fa ¸ta de interlocutor

˘ ˘ Interesul fat¸ a de semeni ne va determina sa fim amabili. De exemplu, ˆ ˆ ˆ ˘ ın cazul ın care conditiile atmosferice ıl deranjeaza pe interlocutor, mu¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ tati-v ¸ a ıntr-un loc mai bun sau fixeaza o alta zi pentru a va continua dis˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ cutia.

Daca ıl vizitezi la o ora nepotrivita, ofera-te sa revii mai tarziu. ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ Cand un vecin sau cineva interesat de adevar este bolnav ori se afla ın ˘ ˆ spital, arata-ti¸ grija pe care i-o porti¸ trimit¸ andu-i o vedere sau o scrisoa˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ re scurta, ori facandu-i o vizita. Ai putea chiar sa-i pregatesti ¸ ceva de ˆ ˘ ˆ mancare sau sa-l ajuti¸ ıntr-un alt fel. ˘ ˘ ˘ ˆ Pe masura ce progreseaza ın studiul Bibliei, unii elevi ar putea simti¸ un gol sufletesc deoarece nu mai pot petrece la fel de mult timp cu fos¸ ˘ ˘ ˘ ˘ tii amici. Fii prietenos cu ei. Fa-ti¸ timp sa stai de vorba cu ei dupa stuˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ diu, precum si ¸ ın alte ocazii. Indeamna-i sa-si ¸ aleaga cu grija prietenii ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ (Prov. 13:20). Ajuta-i sa participe la ıntrunirile congregatiei.

Stai langa ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ei la ıntruniri si ¸ ¸ ocupa-te de copiii lor, astfel ıncat toti¸ sa poata obtine ˆ cat mai multe beneficii de pe urma programului. ˘ ˘ ˘ Arata-le un interes sincer. Interesul fat¸ a de altii ¸ nu este o tehnica pe ˘ ˆ ˘ care s-o stapanesti, ¸ ci o calitate a inimii. Gradul de interes pe care-l ara˘ ˘ ˘ ˆ ˆ tam fat¸ a de altii ¸ se observa ın mai multe moduri. Reiese din felul ın care ˘ ˘ ascultam si ¸ din ceea ce spunem. Se observa din amabilitatea si ¸ conside˘ ˘ ˘ ratia ¸ pe care le manifestam fat¸ a de altii. ¸ Si ¸ chiar daca nu spunem si ¸ nu ˘ ˘ facem nimic, se remarca din atitudinea si ¸ mimica noastra. Indiscutabil, ˆ ˘ ˘ cei din jur ısi ¸ vor da seama daca ne interesam sincer de ei. ˘ Cel mai important motiv pentru care trebuie sa le dorim cu sinceri˘ tate binele semenilor nostri este acela ca putem imita astfel iubirea si ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ındurarea Tatalui nostru ceresc. Avand o atitudine amabila, ne vom pu˘ tea ajuta interlocutorii sa se apropie de Iehova si ¸ de mesajul pe care el ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ni l-a ıncredintat ın timp ce le ımpartasim al¸ sa-l transmitem. Asadar, ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ tora vestea buna, sa ne straduim sa privim cu ‘interes personal nu doar propriile noastre treburi, ci si ¸ — Filip. 2:4. ¸ treburile celorlalti’.

EXERCITII: ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ 1) Inainte de ıntrunire, arata interes sincer fat¸ a de o anumita persoana. Nu-i ˘ ˘ ˘ ˘ spune doar: „Buna! “ Straduieste-te s-o cunosti bine. Arata-i ca esti ¸ ¸ mai ¸ preˆ ˘ ocupat de ea. Fa acest lucru cu regularitate. 2) In serviciul de predicare, in˘ ˘ tereseaza-te sincer ˆ de persoana cu care stai de vorba. Nu te rezuma la a-i ˘ ˘ ˘ ˆ depune marturie. Incearca s-o cunosti a ın ¸ mai bine. Vorbeste ¸ si¸ actioneaz ¸ ˘ ˆ functie ¸ de ceea ce afli despre ea. Cauta cat mai multe ocazii de a face acest lucru.

189

˘ 31 RESPECT FAT¸ A DE ALTII ¸

˘ Ce trebuie sa faci? ˘ ˘ ˘ ˆ Manifesta consideratie ¸ fat¸ a de altii, ¸ aratandu-le onoare.

˘ ˘ ˘ SCRIPTURILE ne spun ‘sa onoram oameni de orice fel’ si ¸ ‘sa nu vorbim injurios despre nimeni’ (1 Pet. 2:17; Tit 3:2). De fapt, orice om pe care-l ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ıntalnim a „venit ın existent¸ a «dupa asemanarea lui Dumnezeu»“ (Iac. ˘ 3:9). Cristos a murit pentru fiecare om (Ioan 3:16). Asadar, toti¸ merita ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sa auda vestea buna pentru a actiona ın consecint¸ a si ¸ ¸ pentru a fi salvati¸ ˘ ˆ (2 Pet. 3:9). Unii au calitati¸ exceptionale sau sunt ınvestiti¸ ¸ ˘ ˘ ˘ cu o autoritate pentru care merita o stima deosebita.

IMPORTANTA ¸ ˘ ˘ Dar de ce se retin ¸ unii oameni sa arate respectul pe care Respectul fat¸ a de altii ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Biblia ne ındeamn a sa-l manifestam? Cultura locala ar pueste o cerint¸ a crestin a care ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ favorizeaza o atmosfera tea sa-si ¸ puna amprenta asupra lor determinandu-i sa le ˘ ˆ ˆ ˘ pasnic ¸ a ın care oamenii acorde onoare altora ın functie ¸ de casta, culoarea pielii, sex, vor accepta mai usor ¸ ceea ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ starea sanatatii, ¸ varsta, bogatie ¸ sau statut social. Coruptia ¸ ce le prezinti¸ din Biblie. ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ tot mai raspandita ın randul functionarilor publici a sub¸ ˆ ˘ ˘ minat respectul fat¸ a de autoritate. In unele t¸ ari, oamenii ˆ sunt total nemultumi ti¸ de viata ¸ ¸ pe care o duc, muncind cat ˘ ˆ e ziua de lunga doar pentru a obtine strictul necesar, ın mijlocul unei ¸ ˘ ˘ ˘ societati¸ lipsite de respect. Tinerii sunt instigati¸ de colegii lor sa se raz˘ ˆ ˆ ˘ vrateasca ımpotriva profesorilor nepopulari sau ımpotriva altor persoaˆ ˘ ne cu autoritate. Multi¸ sunt influenta ¸ ti¸ de imaginea tanarului smecher ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ce-si ¸ promovata de programele TV. Trebuie sa depu¸ domina parintii, ˘ nem eforturi serioase pentru ca aceste conceptii ¸ lumesti ¸ sa nu ne de˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ termine sa ne comportam urat fat¸ a de altii. ¸ Dar, daca le acordam oa˘ ˘ menilor demnitate, vom crea o atmosfera prielnica schimbului liber de idei. ˘ ˘ O atitudine respectuoasa. De la cel ce efectueaza o activitate cu ca˘ ˘ ˘ ˘ racter religios se asteapt a sa manifeste respect prin tinut a si ¸ ¸ ¸ fapta. Con˘ ˘ ˘ venientele difera de la o zona la alta. Unii te considera lipsit de respect ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ daca le vorbesti ¸ and mana ın buzunar. In ¸ fara sa-ti¸ scoti¸ palaria sau tin ˘ ˘ alte locuri aceasta atitudine poate fi acceptata. Tine seama de sentimen¸ tele localnicilor pentru a nu-i ofensa si ¸ pentru a le transmite cu eficien˘ ˘ ˘ ˘ t¸ a si ¸ fara oprelisti ¸ vestea buna.

190

˘ Respect fa ¸ta de al ¸tii

191

ˆ ˆ ˘ ˆ Aceleasi ¸ ındeosebi pe ¸ principii sunt valabile si ¸ cand ıi salutam pe altii, ˆ ˘ ˘ cei ın etate. De obicei, este o dovada de impertinent¸ a din partea tinerilor ˆ ˘ ˘ ˘ sa li se adreseze adultilor pe numele mic fara permisiunea acestora. In ¸ ˘ ˘ unele locuri, chiar si ¸ trebuie sa evite a li se adresa strainilor pe nu¸ adultii ˆ me. In plus, multe limbi folosesc pronumele personal la persoana a II-a ˆ ˆ plural sau, cum este cazul limbii romane, un pronume de politete ¸ ın semn ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ de respect fat¸ a de o persoana ın varsta sau fat¸ a de o persoana cu autoritate. ˆ ˘ ˘ Saluturi pline de respect. In comunitatile mai mici se cere sa schi¸ ˆ ˆ ˆ ˘ tezi un gest de respect cand te ıntalnesti ¸ ¸ cu cineva cunoscut pe strada ˆ ˆ ˆ ˘ sau cand intri ıntr-o ıncapere. Acest gest poate fi un simplu ˆ salut, un zambet, o miscare a capului sau chiar ridicarea ¸ SUGESTII ˆ ˆ ˘ ˆ sprancenelor. A ignora prezenta ¸ cuiva ınseamna a fi lipsit de ˆ Intelege modul ın care-i ¸ respect. priveste ¸ Iehova pe oameni. ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Totusi, ¸ unii s-ar putea simti¸ nebagati¸ ın seama chiar si ¸ aManifesta respect fat¸ a ˆ ˘ ˘ ˆ tunci cand sunt salutati. ¸ De ce? Deoarece considera ca nu de autoritatea, varsta ˆ sau functia ¸ unei persoane. sunt tratati¸ cu demnitate. In general, oamenii sunt catego˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Lasa-le oamenilor dreptul risiti¸ ın functie ¸ de trasaturile fizice. Oamenii cu infirmitati¸ ˘ ˘ ˘ sa-si¸ exprime liber opiniile. sau cu probleme de sanatate sunt deseori marginalizati. ¸ Dar ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ Fii ınteleg ator cu auditoriul. ¸ Cuvantul lui Dumnezeu ne arata ca aceste persoane trebuie tratate cu iubire si ¸ respect (Mat. 8:2, 3). Toti¸ suntem afectati¸ ˆ ˘ ˘ ıntr-un mod sau altul de pacatul adamic. Te-ai simti¸ respectat daca cei ˆ ˘ din jur te-ar cataloga ıntotdeauna dupa defecte? Nu ai vrea mai degra˘ ˘ ˘ ˘ ba sa fii identificat dupa multele tale calitati? ¸ ˆ ˘ Respectul presupune si autoritatii. ¸ In unele locuri, este ¸ recunoasterea ¸ ˘ ˆ ˘ necesar sa vorbesti ¸ cu capul familiei ınainte de a le depune marturie ˘ ˆ celorlalti¸ din casa. Desi ¸ sarcina de a predica si ¸ de a preda ne-a fost ın˘ ˘ ˘ credintat ca parintii ¸ a de Iehova, noi recunoastem ¸ sunt cei autorizati¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ de Dumnezeu sa-si educe, s asi disciplineze si s asi ¸ ¸ ¸ ¸ ındrume copiii (Ef. ˆ ˘ ˘ ˘ 6:1–4). De aceea, cand sunam la o us¸ a, de obicei este indicat sa vorbim ˘ ˆ ˆ cu parintii ¸ ınainte de a ne angaja ın discutii ¸ lungi cu copiii. ˆ ˘ Experienta ¸ se dobandeste ¸ odata cu trecerea anilor si ¸ trebuie respecta˘ ta (Iov 32:6, 7). Recunoasterea acestui fapt a ajutat-o mult pe o pionie¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ra tanara din Sri Lanka atunci cand a sunat la usa ¸ unui domn ın varsta. ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ La ınceput, el nu s-a aratat prea ıncantat de vizita ei, spunandu-i: „Cum ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ar putea o tanara ca dumneata sa ma ınvete ¸ pe mine Biblia? “ Ea ınsa i-a ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ raspuns: „De fapt, nu am venit sa va ınvat¸ ceva, ci sa va spun un lucru ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ care, pe mine, m-a facut atat de fericita, ıncat am simtit ¸ nevoia sa li-l ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ımpartasesc si ¸ ¸ altora“. Raspunsul respectuos al pionierei i-a starnit

192

˘ Respect fa ¸ta de al ¸tii

ˆ curiozitatea acelui domn. „Spune-mi, atunci, ce-ai aflat? “, a ıntrebat-o ˘ ˘ el. „Am aflat ce pot face pentru a trai vesnic“, i-a raspuns ea. Domnul ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ın varsta a ınceput sa studieze Biblia cu Martorii lui Iehova. Nu toate ˆ ˆ persoanele ın etate ısi ¸ de a fi tratate cu res¸ vor exprima deschis dorinta ˆ pect, dar, ın general, vor aprecia o astfel de atitudine. ˆ ˆ ˘ Uneori ınsa am putea exagera cu politeturile.

In insulele din Pacific, ¸ ˆ precum si de ¸ ¸ ın alte zone, folosirea cu respect a formulelor traditionale ˆ ˆ ˘ salut ıi poate ajuta pe Martori, cand li se adreseaza sefilor de trib sau de ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ sat, sa fie ascultati¸ si ¸ sa le poata vorbi atat acestora, cat si ¸ celorlalti¸ oa˘ meni. Totusi, (Prov. ¸ nu este nici indicat, nici necesar sa fim lingusitori ¸ ˆ ˘ ˘ 29:5). In mod asemanator, gramatica anumitor limbi ar putea contine ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ formule onorifice. Aceasta nu ınseamna ınsa ca, din respect fat¸ a de o ˘ ˘ ˘ anumita persoana, sa le folosim prea des. ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Vorbire respectuoasa. Biblia ne ındeamna sa explicam motivul speˆ ˘ rantei ¸ noastre „cu blandete ¸ si ¸ respect profund“ (1 Pet. 3:15). Chiar daca ˘ ˘ ˘ ˘ i-am putea arata imediat unei persoane ca are o optica gresit ¸ a, ar fi oare ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ıntelept din partea noastra daca am face-o ıntr-un mod care sa-i stirbeas¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ca demnitatea? Nu ar fi mult mai bine sa o ascultam cu atentie, ıntre¸ ˆ ˆ ˆ ˘ band-o, eventual, de ce gandeste ¸ ın acel mod, si ¸ numai dupa aceea, plini ˘ ˘ de empatie, sa-i prezentam argumentele noastre biblice? ˘ ˘ ˆ ˘ Respectul pe care-l aratam cuiva ıntr-o discutie ¸ particulara ar trebui ˆ manifestat si ¸ atunci cand vorbim de la pupitru. Un orator care-si ¸ respec˘ ˘ ta ascultatorii nu-i va critica aspru si ¸ nici nu le va reprosa ¸ ceva prin cu˘ ˘ vinte de genul: „Ati¸ putea face asta daca ati¸ vrea cu adevarat“. O astfel ˆ ˘ ˘ ˆ de vorbire nu ar face decat sa descurajeze. Ar fi mult mai bine sa se gan˘ ˘ ˆ deasca la faptul ca persoanele din auditoriu ıl iubesc pe Iehova si ¸ vor ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sa-i slujeasca! Asemenea lui Isus, ar trebui sa manifestam ıntelegere fat¸ a ¸ ˘ ˘ ˘ fat¸ a de cei lipsiti¸ de experient¸ a sau fat¸ a de de cei slabi spiritualiceste, ¸ ˘ aceia care aplica mai greu sfaturile biblice. ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Ascultatorii vor simti¸ ca oratorul ıi respecta daca se va include si ¸ el ın ˆ ˘ randul celor ce trebuie sa aplice mai constiincios Scripturile. De aceea, ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ este ıntelept sa evitam folosirea permanenta a pronumelui personal ¸ ˆ ˘ ˘ tu/voi cand facem aplicari ale versetelor. Remarca, de exemplu, diferenˆ ta ¸ dintre ıntrebarea „Faceti¸ tot ce puteti? ¸ “ si ¸ „Fiecare dintre ¸ afirmatia ˆ ˘ ˆ noi ar trebui sa se ıntrebe: «Fac tot ce pot?»“. In ambele situatii, ¸ ideea ˆ ˆ ˘ ˘ este aceeasi; ¸ ın primul caz ınsa, vorbitorul nu se considera egal cu cei ˘ ˘ din auditoriu. Al doilea exemplu adreseaza fiecarei persoane, inclusiv ˆ ˘ oratorului, ındemnul de a-si ¸ personala si ¸ ¸ analiza situatia ¸ motivatia.

˘ Respect fa ¸ta de al ¸tii

193

˘ Nu ceda tentatiei de a face remarce hazlii doar ca sa-ti¸ vezi auditoriul ¸ ˆ ˆ ˘ razand. Aceasta atitudine ar stirbi demnitatea mesajului biblic. Este ade¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ varat ca noi ar trebui sa gasim placere ın serviciul pe care i-l aducem lui ˆ ˘ ˘ Dumnezeu. In plus, materialul repartizat ar putea chiar sa contin ¸ a anumite pasaje oarecum umoristice. Totusi, ¸ a transforma anumite probleˆ ˆ ˘ ˆ ˘ me serioase ın idei comice ar ınsemna lipsa de respect atat fat¸ a de auˆ ˘ ditoriu, cat si ¸ fat¸ a de Dumnezeu. ˘ ˘ Fie ca modul nostru de abordare, atitudinea si ¸ vorbirea noastra sa do˘ ˆ ˘ ˘ ˆ vedeasca ıntotdeauna ca am ajuns sa-i privim pe altii ¸ asa ¸ cum ne-a ın˘ ˘ vatat ¸ Iehova sa-i privim.

EXERCITIU: ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ Gandeste-te la cineva mult mai ın varsta sau mult mai tanar decat tine. Gan¸ ˘ ˆ deste-te cum ai putea sa-l abordezi, ce i-ai putea spune pentru a ıncepe o ¸ ˘ ˘ conversatie ¸ si¸ ce ai putea face pentru a arata un respect sincer fat¸ a de per˘ ˘ ˘ ˘ soana respectiva si¸ fat¸ a de parerile ei. Apoi, actioneaz a ca atare. ¸

˘ ˘ Modalitati ¸ prin care as¸ putea arata mai mult respect

˘ 32 EXPRIMARE CONVINGATOARE

˘ Ce trebuie sa faci? ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ Vorbeste ¸ ın asa ¸ fel ıncat sa arati¸ ca esti ¸ ferm convins de veridicitatea si¸ importanta ¸ celor spuse. ˆ ˘ ˘ CAND cineva vorbeste ¸ cu convingere, ceilal ¸ti vad ca este sigur de ceea ˘ ˆ ce spune. Apostolul Pavel a dat dovada de o astfel de convingere ın mi˘ ˘ ˆ nisterul sau. El le-a spus celor ce devenisera credinciosi ¸ ın Tesalonic: ˘ ˘ ˘ „Vestea buna pe care o predicam nu v-a fost prezentata numai cu vor˘ ˘ be, ci si ¸ cu . . . convingere ferma“ (1 Tes. 1:5). El a reflectat aceasta conˆ ˆ ˆ ˆ vingere atat ın vorbire, cat si ¸ ın via ¸ta de zi cu zi. Si ¸ noi ar ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ trebui sa dam dovada de convingere cand prezentam adeIMPORTANTA ¸ ˘ ˆ varurile biblice.

Convingerea ta ıi va ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ıncuraja pe altii ¸ sa ia ın A te exprima convingator nu ınseamna ınsa a fi insistent, ˘ ˘ serios ceea ce spui si¸ sa dogmatic sau arogant. Dimpotriva, cel ce vorbeste ¸ cu conˆ ˘ actioneze ın consecint¸ a. ¸ ˆ ˘ vingere despre Cuvantul lui Dumnezeu demonstreaza o cre˘ ˘ din ¸ta puternica. — Evr. 11:1. ˘ Ocazii de a ne exprima convingerea. Este important sa ˆ ˆ vorbesti ¸ cu convingere cand te afli ın ministerul de teren. De multe ori ˆ ˆ ˘ oamenii sunt aten ¸ti mai mult la vorbe decat la mesaj. Ei ı ¸ti simt adevaˆ ratele sentimente. Mai mult decat cuvintele, convingerea cu care vorbesti ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ poate arata ca ai sa le ımpartase sti ceva de foarte mare importan a. ¸t ¸ ¸ ˘ ˆ Dar trebuie sa te exprimi cu convingere si ¸ cand te adresezi unui auditoriu format din colaboratori crestini.

Apostolul Petru si-a scris pri¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ma scrisoare inspirata pentru a „oferi ıncurajare si ¸ o marturie starui˘ ˘ ˘ ˘ toare ca aceasta este adevarata bunatate nemeritata a lui Dumnezeu“. ˆ ˘ ˆ Iata cum i-a ındemnat el pe fra ¸ti: „Sta ¸ti ferm“ (1 Pet. 5:12). In scrisoa˘ rea adresata congrega ¸tiei din Roma, apostolul Pavel a vorbit cu convingere, ceea ce le-a fost de mare folos crestinilor de acolo. El a scris: „Sunt ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ convins ca nici moarte, nici via ¸ta, nici ıngeri, nici guvernari, nici luˆ ˘ cruri prezente, nici lucruri care vor veni, nici puteri, nici ınal ¸time, nici ˆ ˘ adancime, nici vreo alta crea ¸tie nu ne va putea separa de iubirea lui ˆ Dumnezeu care este ın Cristos Isus, Domnul nostru“ (Rom. 8:38, 39). ˘ Pe un ton foarte convingator, Pavel a vorbit despre necesitatea de a le ˆ ˘ predica altora. De fapt, zelul pe care l-a manifestat ın aceasta activita194

˘ Exprimare convingatoare

195

˘ te a demonstrat ca era convins de importan ¸ta ei (Fap. 20:18–21; Rom. ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ 10:9, 13–15). Si de astazi ar trebui sa dea dovada de ¸ batranii crestini ¸ ˆ ˆ aceeasi ¸ convingere cand predau Cuvantul lui Dumnezeu. ˆ ˘ ˘ ˘ In timpul anumitor activita ¸ti precum studiul, parin ¸tii trebuie sa se ˆ ˘ exprime cu convingere cand discuta probleme spirituale cu copiii lor. ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ Dar, mai ıntai de toate, ei ınsi ¸ si ¸ trebuie sa cultive ın inima iubire fa˘ ˘ ˘ ¸ta de Dumnezeu si ¸ fa ¸ta de caile lui. Doar asa ¸ le vor putea vorbi cu ˘ ˘ convingere deplina copiilor, caci ‘din abunden ¸ta inimii vorbeste ¸ guˆ ra’ (Luca 6:45; Deut. 6:5–7). O astfel de convingere ıi va determina ˘ ˘ ˘ ˘ pe parin ¸ti sa fie exemple de ‘credin ¸ta lipsita de ipocrizie’.

— 2 Tim. 1:5.

SUGESTII ˆ ˘ ˆ ˆ Cand credin ¸ta ı ¸ti este pusa la ıncercare, este deosebit de Vorbeste ¸ cu un sentiment ˘ ˘ adecvat subiectului. important sa te exprimi cu convingere. Poate ca un coleg ˘ ˘ de scoal a, un profesor sau un coleg de munca este surprins Foloseste ¸ ¸ un limbaj care ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ s a reflecte convingere. ca nu participi la anumite sarbatori. Un raspuns bine argu˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Studiaza materialul pana mentat si ¸ ferm l-ar putea ajuta sa- ¸ti respecte convingerile ınˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ce-l vei ıntelege bine ¸ temeiate pe Biblie. Dar ce po ¸ti face cand cineva ıncearca sa si-l ¸ vei putea exprima cu ˘ ˘ te determine sa ac ¸tionezi gresit, ¸ de exemplu sa fii necinstit, propriile-ti¸ cuvinte. Trebuie ˘ ˘ ˘ sa folosesti sa fii pe deplin convins ¸ droguri sau sa comi ¸ti imoralitate? Este impor˘ ˘ ˘ ˆ de veracitatea lui si¸ de tant sa-i spui clar ca nu te vei angaja sub nici o forma ıntr-o valoarea pe care o are ˘ ˘ ˆ astfel de conduita si ˆ ¸ ca, oricate eforturi ar depune pentru a ın ochii publicului. ˘ ˆ te convinge, tu nu- ¸ti vei schimba hotararea. Dar aceasta pre˘ ˆ ˆ supune sa vorbesti ¸ cu convingere cand ıi respingi propuneˆ ˆ rile. In timp ce se ımpotrivea avansurilor imorale ale so ¸tiei lui Potifar, ˘ ˘ ˆ Iosif a spus cu fermitate: „Cum as¸ putea sa fac eu un rau atat de mare ˘ ˘ ˘ ˆ si ¸ sa pacatuiesc ımpotriva lui Dumnezeu?“ Din cauza insisten ¸telor ei, ˘ el a fugit din casa. — Gen. 39:9, 12. ˘ ˘ Cum sa manifestam convingere. Cuvintele pe care le folosesti ¸ conˆ ˘ ˘ ˆ tribuie ın mare masura la exprimarea convingerii. De multe ori, ınain˘ ˘ te de a spune ceva important, Isus zicea: „Foarte adevarat . . . va spun“ ˘ (Ioan 3:3, 5, 11; 5:19, 24, 25). Convingerea nutrita de Pavel reiesea ¸ din ˆ expresii precum „sunt convins“, „stiu si ¸ ¸ sunt convins ın Domnul Isus“ ˘ si ¸ „spun adevarul, nu mint“ (Rom. 8:38; 14:14; 1 Tim. 2:7). Referitor la ˆ ˘ ˘ ımplinirea cuvintelor sale, Iehova si-a inspirat uneori profe ¸tii sa faca ¸ ˆ ˆ afirma ¸tii categorice, cum ar fi: „Se va ımplini negresit“ (Hab. 2:3). Cand ¸ ˘ ˘ faci referire la aceste profe ¸tii, si tu po folosi un limbaj asemanator. ¸ti ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ Daca ı ¸ti vei pune ıncrederea ın Iehova, nu ın tine, si ¸ le vei vorbi altora

196

˘ Exprimare convingatoare

˘ ˘ ˘ ˘ cu mult respect, exprimarea ta convingatoare va arata ca ai o credin ¸ta ˘ puternica. ˘ Dar convingerea mai poate fi manifestata si ¸ prin entuziasmul si ¸ in˘ tensitatea exprimarii, precum si ¸ prin gesturi si ¸ prin expresia fetei, ¸ prin ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ misc arile corpului — de si ultimele trei modalit a ti difer a ıntruc atva de ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ la persoana la persoana. Si ¸ chiar daca esti ¸ timid sau ai o voce slaba, cand ˘ ˘ ˘ vei fi pe deplin convins ca ceea ce spui este adevarat si ¸ trebuie ¸ ca altii ˘ ˘ ˘ sa auda mesajul tau, te vei exprima cu convingere. ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Desigur, convingerea noastra trebuie sa porneasca din inima. Daca ˘ ˘ ˘ oamenii observa ca ne prefacem si ¸ ca nu vorbim sincer, vor trage con˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ cluzia ca mesajul nostru este lipsit de substant¸ a. Incearca ınsa mai preˆ ˘ ˘ sus de orice sa fii tu ınsuti. ¸ Daca te adresezi unui auditoriu numeros, ˘ ˘ ˆ s-ar putea sa fii nevoit sa vorbesti ¸ mai tare decat de obicei si ¸ cu mai ˘ ˘ ˘ ˘ multa fort¸ a. Scopul tau ar trebui sa fie acela de a te exprima cu sinceritate si ¸ ¸ naturalete. ˆ ˆ Ajutoare pentru a ne exprima cu convingere. Intrucat convingerea ˘ depinde de sentimentele pe care le ai fat¸ a de material, este absolut nece˘ ˘ ˘ sar sa te pregatesti ¸ bine. Nu-i suficient sa copiezi un material dintr-o pu˘ ˘ ˆ ˘ blicatie bine si ¸ Trebuie sa-l ıntelegi ¸ ¸ si ¸ sa-l repeti. ¸ sa-l exprimi cu proprii˘ le-ti¸ cuvinte. Trebuie sa fii ferm convins de veridicitatea lui si ¸ de valoaˆ ˆ rea pe care o are pentru auditoriu. Aceasta presupune ca atunci cand ıti¸ ˘ ˘ ˆ ˆ pregatesti ¸ auditoriului, la cat cu¸ expunerea sa te gandesti ¸ si ¸ la situatia ˘ noaste ¸ cu privire la subiect sau la sentimentele pe care le are fat¸ a de el. ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Cand expunerea noastra este cursiva, ascultatorii vor simti¸ cu adeva˘ ˆ ˘ ˘ rat ca suntem convinsi ¸ de ceea ce spunem. De aceea, pe langa pregatirea unui material interesant, este nevoie si ¸ de repetarea modului de pre˘ zentare. Fii deosebit de atent la acele pasaje care necesita mai mult enˆ ˆ tuziasm, pentru a le putea prezenta apeland cat mai putin ¸ la notite. ¸ Nu ˘ ˘ ˆ uita, de asemenea, sa-i ceri lui Iehova sa-ti¸ binecuvanteze eforturile. ˘ ˘ ˆ ˘ Astfel, ‘cu ajutorul Dumnezeului nostru, vei capata ındrazneala’ de a ˆ ˘ ˘ vorbi ıntr-un mod care sa reflecte ca esti ¸ convins de veracitatea si ¸ importanta ¸ mesajului pe care-l transmiti. ¸ — 1 Tes. 2:2.

EXERCITIU: ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Studiaza urmatoarele relatari biblice: Exodul 14:10–14; 2 Imparati¸ 5:1–3; Daˆ ˘ ˆ niel 3:13–18; Faptele 2:22–36. In situatiile zugravite ın aceste pasaje, cum ¸ ˆ si-au exprimat convingerea slujitorii lui Dumnezeu? Pe ce si-au ıntemeiat ei ¸ ¸ ˘ convingerea? Dar astazi, cum ai putea manifesta si¸ tu aceeasi¸ convingere?

TACT SI ¸ FERMITATE 33

˘ Ce trebuie sa faci?

Fii atent la ceea ce vorbesti, ¸ precum si¸ la modul si¸ la momenˆ ˘ ˘ tul ın care vorbesti ¸ pentru a nu-i ofensa pe altii ¸ fara rost. ˘ ˘ TACTUL este capacitatea de a-i trata pe altii ¸ cu respect, fara a-i ofensa. ˆ ˘ ˆ ˘ Pretinde a sti ¸ cum si ¸ cand sa vorbesti. ¸ Totusi, ¸ aceasta nu ınseamna a face rabat de la ceea ce este drept sau a distorsiona faptele. Tactul nu trebuie confundat cu frica de oameni. — Prov. 29:25. ˆ ˘ ˘ Cultivand roadele spiritului, vom reusi ¸ sa manifestam si ¸ tact. Astfel, ˘ ˘ cel ce este motivat de iubire nu vrea sa-i irite pe altii, ¸ ci sa-i ˘ ˆ ˘ ˘ ajute. O persoana binevoitoare si a cu ama¸ ¸ blanda actioneaz IMPORTANTA ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ bilitate. Daca este pasnic a, va cauta modalitati¸ de a promo¸ Daca manifesti ¸ tact, ˆ va relatii oamenii ar putea fi mai ¸ cordiale cu altii. ¸ Chiar si ¸ atunci cand are de-a fa˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ receptivi la vestea buna. ce cu persoane dure, cel ındelung rabdator ramane calm. ˆ ˘ In plus, vei putea pastra — Gal. 5:22, 23. relatii cu ¸ pasnice ¸ ˆ ˘ Dar, indiferent de modul ın care este prezentat mesajul colaboratorii tai crestini. ¸ ˆ biblic, unii oameni ıl vor respinge. Din cauza inimii lor rele, Isus Cristos devenise pentru majoritatea evreilor din ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ secolul I „o piatra de poticnire si ¸ o stanca masiva de cade˘ ˆ ˘ ˘ re“ (1 Pet. 2:7, 8). Iata ce a spus el ın legatura cu lucrarea de procla˘ ˘ ˆ mare a Regatului: „Eu am venit sa pun un foc pe pamant“ (Luca 12:49). ˘ Iar mesajul despre Regatul lui Iehova, conform caruia oamenii trebu˘ ˘ ˘ ie sa recunoasca suveranitatea Creatorului lor, constituie si ¸ astazi o ˘ ˘ chestiune arzatoare supusa atentiei ¸ omenirii. Multor oameni nu le plaˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ce cand le spunem ca Regatul lui Dumnezeu va ınlatura ın curand acˆ tualul sistem de lucruri nelegiuit. Si ¸ totusi, ¸ ascultand de Dumnezeu, ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ noi continuam sa predicam, tin ¸ and ınsa cont de urmatorul sfat biblic: ˘ ˆ ˆ ˆ „Daca este posibil, atat cat depinde de voi, fiti¸ ın pace cu toti¸ oamenii“. — Rom. 12:18. ˘ ˘ Sa depunem marturie cu tact. Avem multe ocazii de a le vorbi al˘ ˘ ˆ ˘ ˆ tora despre credinta ¸ noastra. Desigur, noi predicam cand ne aflam ın ˘ ˘ ministerul de teren, dar cautam si ¸ ocazii de a le vorbi rudelor noastre, ˘ ˘ ˆ colegilor de munca sau de scoal a.

In toate aceste situatii ¸ este nevoie de ¸ tact.

197

198

Tact ¸si fermitate

˘ ˘ ˘ Daca prezentam mesajul despre Regat ca si o predica, ¸ ¸ cum am tine ˆ ˘ ˆ s-ar putea ca oamenii sa fie reticenti. ¸ Intrucat nu ne-au cerut ajutorul ˘ ˘ ˘ si, probabil, nici nu consider a c a au nevoie de el, ar putea fi ostili daca ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ le-am da de ınteles ca trebuie sa faca schimbari. Ce putem face pen¸ ˘ ˘ tru a nu lasa o impresie gresit ¸ a? O modalitate ar putea fi aceea de a ˆ ˘ ˘ ˘ ınvata ¸ sa conversam pe un ton prietenesc. ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ Straduieste-te sa ıncepi conversa ¸tia abordand un subiect care sa-l in¸ ˘ ˆ ˘ tereseze pe interlocutor. Daca interlocutorul ı ¸ti este ruda, co˘ ˘ ˘ leg de munca sau de scoal a, probabil ca stii ¸ ¸ deja ce-l intereSUGESTII ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ seaz a.

Si chiar dac a nu l-ai v azut niciodat a ınainte, ai putea ¸ ˘ Converseaza cu cei ce te ˘ ˆ ˘ sa aduci ın discu ¸tie un subiect pe care l-ai auzit la stiri sau ¸ asculta, nu le tine predici. ¸ ˆ ˘ ˆ despre care ai citit ın ziar. Acest gen de subiecte arata, de obiInainte de a face ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ cei, ce ıi preocupa pe oameni. Cand lucrezi din casa ın casa, comentarii, gandeste-te ¸ ˘ fii un bun observator. Decora ¸tiunile interioare, jucariile din la impresia pe care o vor ˘ ˘ avea cuvintele tale asupra gradina, articolele religioase sau ab ¸tibildurile de pe masini ¸ interlocutorului. ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ pot ar ata ce ıl intereseaz a pe locatar.

Dac a ı r aspunde loca¸ti ˆ ˘ ˆ Inainte de a spune ceva, tarul, asculta ceea ce- ¸ti spune. Cuvintele lui ı ¸ti vor confirma ˆ ˘ gandeste-te dac a este ¸ sau corecta deduc ¸tiile privitoare la opiniile si ¸ la punctele sale momentul potrivit. ˘ ˆ ˘ de interes si¸ ¸ti vor oferi si ¸ alte informa ¸tii de care ar trebui sa Cand e cazul, lauda-i ˆ ˆ ˘ ¸tii cont cand ıi depui marturie. cu sinceritate pe cei ˆ ˘ ˘ ce te asculta.

In timpul conversatiei, mentioneaz a idei din Scripturi si ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ Nu te enerva din publicatiile biblice care au tangent¸ a cu subiectul tau. ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ cand interlocutorul Ai ınsa grija sa nu monopolizezi discutia ¸ (Ecl. 3:7). Antre˘ ridica obiectii. ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ neaza-l si pe locatar ın conversa tie dac a vezi ca este intere¸ ¸ ˘ ˘ Nu arbora un aer sat de subiect. Asculta-i cu atentie ¸ opiniile, pentru a gasi de superioritate; ˘ ˘ indicii care sa te ajute sa manifesti ¸ tact. nu-i judeca pe altii. ¸ ˆ ˆ Inainte de a spune ceva, gandeste-te la impresia pe care ¸ o vor produce vorbele tale asupra celeilalte persoane. Pro˘ ˘ ˘ verbele 12:8 elogiaza ‘gura prevazatoare’ (NW ). Expresia ˘ ˘ ˘ ebraica folosita aici este asociata cu notiuni ca perspicacitatea si ¸ ¸ pru˘ ˘ ˆ denta. ¸ Prin urmare, prevederea ne cere sa vorbim numai dupa ce can˘ ˆ ˘ ˆ tarim bine lucrurile. Procedand astfel, vom da dovada de ıntelepciu¸ ˘ ˘ ne. Versetul 18 din acelasi capitol al Proverbelor avertizeaz a c a ‘vorbi¸ ˘ ˘ ˘ rea necugetata este ca strapungerea unei spade’. Putem sustine adeva¸ ˘ ˘ rul biblic fara a jigni. ˘ ˆ ˘ Discernamantul cu care ne alegem cuvintele ne poate ajuta sa nu ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ punem fara rost o bariera ıntre noi si ¸ locatar. Daca locatarul are rezer-

Tact ¸si fermitate

˘ ˘ ve fat¸ a de termenul „Biblie“, ai putea folosi mai degraba expresii ca ˘ ˆ „scrierile sacre“ sau „o carte publicata actualmente ın peste 2 000 de ˘ ˘ ˆ limbi“. Daca faci totusi ¸ referire la Biblie, ai putea sa-ti¸ ıntrebi interlo˘ ˘ ˆ cutorul ce parere are despre ea si ¸ apoi cont de opiniile sale ın ¸ sa tii timpul discutiei. ¸ ˆ ˘ ˘ Tactul ınseamna deseori si ¸ a gasi momentul propice pentru a spune ˘ un anumit lucru (Prov. 25:11). Chiar daca nu esti ¸ de acord cu tot ceea ˘ ˘ ce zice locatarul, nu e cazul sa contesti ¸ nebiblica pe ¸ fiecare afirmatie ˆ ˘ ˘ care o face. Nu ıncerca sa-i spui totul de la prima vizita. Isus le-a zis ˘ ˘ ˘ discipolilor sai: „Mai am multe lucruri sa va spun, dar nu le puteti¸ purˆ ta ın prezent“. — Ioan 16:12. ˆ ˘ Cand e cazul, lauda-i cu sinceritate pe cei cu care vorbesti. ¸ Si ¸ chiar ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ daca locatarului ıi place sa discute ın contradictoriu, ai putea sa-l lauzi ˘ totusi ¸ pentru o anumita opinie a lui. Asa ¸ a procedat si ¸ apostolul Pavel ˆ ˘ ˆ cand a stat de vorba cu filozofii, ın Areopagul din Atena. Filozofii „au ˆ ˘ ˘ ınceput sa vorbeasca cu el pe un ton polemic“. Dar cum avea Pavel ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ sa-si ¸ mai ınainte, ¸ exprime punctul de vedere fara sa-i jigneasca? Putin ˆ ˘ el observase numeroasele altare dedicate zeilor lor. In loc sa-i condamˆ ˘ ˘ ne pe atenieni pentru ınchinarea lor idolatra, i-a laudat cu mult tact ˘ ˘ ˆ ˘ pentru religiozitatea lor. El le-a spus: „Vad ca ın toate lucrurile pareti¸ ˘ ˘ ˆ a fi daruiti¸ temerii de zeitati¸ mai mult decat altii“.

Aceste cuvinte i-au ¸ ˆ ˘ ˘ dat prilejul sa-si ¸ prezinte mesajul despre Dumnezeul adevarat. In urma ˆ ˘ cuvantarii lui, unii au devenit credinciosi. ¸ — Fap. 17:18, 22, 34. ˆ ˘ ˘ Nu te enerva cand locatarul ridica obiectii. ¸ Fii calm. Considera-le ˘ ˆ ˆ ocazii de a patrunde putin ¸ ın gandurile persoanei respective. Ai putea ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sa-i arati¸ ca te bucuri ca-si ¸ exprima parerea. Dar daca ıti¸ spune taios: ˆ ˘ „Am religia mea“? L-ai putea ıntreba cu tact: „Ati¸ fost toata viata ¸ o per˘ ˘ ˘ ˘ soana religioasa?“ Apoi, dupa ce-ti¸ raspunde, i-ai putea spune: „Cre˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ deti¸ ca omenirea va fi vreodata unita ıntr-o singura religie?“ Aceste ın˘ trebari ti-ar putea oferi prilejul de a continua discutia. ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ Daca avem o parere echilibrata despre noi, ne va fi mai usor ¸ sa ma˘ ˘ nifestam tact. Suntem ferm convinsi ¸ de dreptatea cailor lui Iehova si ¸ ˆ ˘ de veridicitatea Cuvantului sau. Desi ¸ vorbim cu convingere despre aˆ ˘ ˘ ˘ ceste lucruri, nu suntem ındreptati¸ ti¸ sa afis¸ am un aer de superioritate ˘ ˘ ˘ (Ecl. 7:15, 16). Suntem recunoscatori ca detinem adevarul si ¸ ¸ ne bucu˘ ˆ ˘ ram de binecuvantarea lui Iehova, dar stim foarte bine c a avem apro¸ ˆ ˘ ˘ barea lui Dumnezeu ın virtutea bunatatii ¸ sale nemeritate si ¸ ¸ a credintei

199

200

Tact ¸si fermitate

ˆ ˆ ˘ noastre ın Cristos, nu ın virtutea propriei noastre dreptati¸ (Ef. 2:8, 9). ˘ ˘ ˘ ˘ Noi suntem constien ti¸ de faptul ca trebuie sa ‘ne verificam mereu daca ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ suntem ın credint¸ a si ¸ sa dovedim mereu ceea ce suntem noi ınsine’ ¸ ˆ (2 Cor. 13:5). De aceea, cand le vorbim oamenilor despre necesitatea ˘ ˆ de a ne conforma cerintelor divine, noi aplicam acest sfat si ¸ ¸ la noi ın˘ ˘ ˘ sine.

Nu este de competenta ¸ noastra sa ne judecam semenii. Iehova ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ „i-a ıncredintat ¸ toata judecata Fiului“, iar noi trebuie sa dam socotea˘ ˆ ˘ la ınaintea scaunului de judecata al lui Cristos pentru ceea ce facem.

— Ioan 5:22; 2 Cor. 5:10. ˘ ˘ Fa ¸ta de familie ¸si fa ¸ta de colaboratorii no ¸stri cre ¸stini. Nu ni se ˆ ˆ ˆ cere tact numai ın ministerul de teren. Intrucat tactul este o expresie ˘ ˘ ˆ a roadelor spiritului lui Dumnezeu, noi ar trebui sa-l manifestam si ¸ ın ˘ ˘ ˘ relatiile cu membrii familiei. Iubirea ne va determina sa aratam inte¸ ˘ ˆ res fat¸ a de sentimentele altora. Desi ¸ reginei Estera nu era un ın¸ sotul ˘ ˘ chinator al lui Iehova, ea l-a respectat si ¸ a dat dovada de mult discer˘ ˆ ˆ ˘ namant cand i-a adus la cunostin ¸ t¸ a anumite probleme ce-i vizau pe ˘ slujitorii lui Iehova (Estera, capitolele 3–8). Uneori, tactul fat¸ a de mem˘ ˘ brii necrestini ai familiei noastre ne-ar putea cere sa le depunem mar¸ ˘ turie prin conduita, nu prin explicatii. ¸ — 1 Pet. 3:1, 2. ˆ ˘ ˘ ˘ In mod asemanator, faptul ca-i cunoastem bine pe membrii congre¸ ˘ ˘ gatiei nu ne d a dreptul s a fim duri sau nepolitico si ¸ ¸ cu ei. Nu ar trebui ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sa consideram ca, fiind maturi, nu se vor supara, si ¸ nici sa ne justifi˘ ˘ ˘ ˘ cam prin scuze de genul: „Ce sa-i faci, asta-i felul meu de-a fi“. Daca ˘ ˘ ˆ observam ca, prin modul nostru de exprimare, ıi jignim pe cei din jur, ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ar trebui sa fim hotarati¸ sa ne schimbam. ‘Iubirea intensa’ pe care o ˘ ˘ ˘ avem fat¸ a de altii ¸ ar trebui sa ne determine „sa facem ce este bine . . . ˘ ˆ ˆ ˘ fat¸ a de cei ınruditi¸ cu noi ın credint¸ a“. — 1 Pet. 4:8, 15; Gal. 6:10. ˆ ˘ Cand ne adresam unui auditoriu. Si ¸ cei care vorbesc de pe po˘ dium trebuie sa manifeste tact. Auditoriul este constituit din oameni ˘ ce provin din medii diferite si ¸ diferite. Unii ¸ se confrunta cu situatii ˘ sunt mai maturi spiritualiceste, ¸ mai putin ¸ maturi. Unii se afla pro¸ altii ˘ ˘ babil pentru prima data la Sala Regatului. Altii ¸ poate ca trec printr-o ˘ ˘ ˘ perioada foarte stresanta, de care oratorul nu are stiin t¸ a. Ce anume l-ar ¸ ˘ putea ajuta pe un orator sa nu-si ¸ ofenseze auditoriul? ˆ ˆ ˘ In armonie cu ındemnul dat de apostolul Pavel lui Tit, straduieste-te ¸ ˘ ˘ si tu ‘s a nu vorbe sti injurios despre nimeni, . . . s a fii rezonabil, de¸ ¸ ˆ ˆ ˘ monstrand blandete ¸ fat¸ a de toti¸ oamenii’ (Tit 3:2). Nu imita lumea

Tact ¸si fermitate

˘ ˘ folosind cuvinte depreciative la adresa oamenilor de alta rasa, grup ˘ lingvistic sau nationalitate (Rev. 7:9, 10). Discuta deschis despre cerin¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ tele lui Iehova si arat a c at este de ıntelept sa le aplicam, dar evita re¸ ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ marcele ınjositoare cu privire la cei ce nu umbla ınca ın totalitate pe ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ calea lui Iehova. Mai degraba, ındeamna-i pe toti¸ sa discearna vointa ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ lui Dumnezeu si ¸ sa faca ceea ce-i este placut. Indulceste¸ ti¸ sfaturile cu ˆ ˘ ˘ complimente sincere. Incearca sa transmiti¸ prin modul de vorbire si ¸ ˘ ˘ prin tonul vocii acea afectiune frateasc a pe care ar trebui s-o nutrim ¸ ¸ ˘ unii fat¸ a de altii. ¸ — 1 Tes. 4:1–12; 1 Pet. 3:8.

EXERCITIU: ¸ ˘ Cite ste cu atentie ¸ ¸ relatarile biblice din 2 Samuel 12:1–9 si¸ Faptele 4:18–20. ˆ ˘ In fiecare dintre acestea, observa 1) dovezile de tact si¸ 2) afirmatiile care ¸ ˘ sustin ¸ cu fermitate caile drepte ale lui Iehova.

201

ˆ 34 INCURAJATOR SI ¸ POZITIV

˘ Ce trebuie sa faci? ˆ ˘ ˘ Vorbeste ¸ despre lucruri care pot contribui la ımbunatatirea ¸ ˆ ˆ ˘ unei situatii ¸ sau care transmit ıncredere, ın loc sa aduci la neˆ ˆ sfarsit ¸ ın discutie ¸ aspecte negative. ˆ ˘ ˘ MESAJUL ıncredin ¸tat noua spre predicare este o veste buna. Isus a spus: ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ „Trebuie mai ıntai ca vestea buna sa fie predicata ın toate na ¸tiunile“ (Mar. ˆ ˆ ˘ 13:10). El a dat un exemplu ın acest sens predicand „vestea buna a regatului lui Dumnezeu“ (Luca 4:43). Mesajul anun ¸tat de apostoli este numit ˘ ˘ si ¸ el „vestea buna a lui Dumnezeu“ si ¸ „vestea buna despre Cristosul“ ˆ (1 Tes. 2:2; 2 Cor. 2:12). Acest mesaj este ıncurajator si ¸ pozitiv. ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ In armonie cu ‘vestea buna vesnic a’ anun ¸tata de ıngerul ¸ IMPORTANTA ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ „care zbura prin mijlocul cerului“, ıi ındemnam pe oameni Oamenii s-au saturat sa ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ traiasca ın lumea aceasta spunandu-le: „Teme ¸ti-va de Dumnezeu si ¸ da ¸ti-i glorie“ (Rev. ˘ lipsita de iubire. Multi¸ se 14:6, 7). Noi le vorbim oamenilor de pretutindeni despre ade˘ lupta cu probleme serioase. ˘ ˘ ˘ ˆ varatul Dumnezeu, despre numele sau, despre calita ¸tile sale Cand este corect prezentat, ˆ ˘ ˘ mesajul Bibliei ıi ajuta pe cei minunate, despre lucrarile sale extraordinare, despre scopul ˘ ˘ ˘ sinceri sa priveasca viitorul sau plin de iubire, despre responsabilitatea pe care o avem cu optimism. ˘ ˘ ˘ fa ¸ta de el si ¸ despre cerin ¸tele pe care ni le traseaza. Vestea buna ˘ se refera si ¸ la distrugerea pe care o va aduce Iehova asupra ˆ ˘ ˘ celor nelegiui ¸ti, care ıl dezonoreaza pe Dumnezeu si ¸ ruineaza via ¸ta seˆ ˘ ˘ ˘ ˘ menilor lor. Insa noi nu avem dreptul sa-i judecam pe cei carora le pre˘ ˘ ˘ ˆ dicam. Dorin ¸ta noastra sincera este aceea de a-i vedea pe cat mai mul ¸ti ˆ ˘ oameni reac ¸tionand favorabil la mesajul biblic, pentru ca acesta sa con˘ ˘ stituie cu adevarat o veste buna pentru ei. — Prov. 2:20–22; Ioan 5:22.

Redu informa ¸tiile cu caracter negativ. Desigur, via ¸ta are si ¸ aspecteˆ ˆ ˘ le ei negative. Ai putea ıncepe conversa ¸tia abordand o problema care-i ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ preocupa pe cei din teritoriul tau si ¸ discutand-o pe scurt. Insa nu e inˆ ˘ ˆ ˆ dicat sa vorbesti ¸ prea mult despre necazuri. Intrucat oamenii aud ın per˘ ˆ ˘ ˘ manen ¸ta stiri ıngrijoratoare, o discu ¸tie despre lucruri neplacute i-ar pu¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ tea determina sa- ¸ti ınchida usa ¸ sau sa nu te asculte. Incearca de la ınceput ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ sa le ındrep ¸ti aten ¸tia asupra adevarurilor ınvioratoare din Cuvantul lui ˆ ˘ ˘ Dumnezeu (Rev. 22:17). In felul acesta, chiar daca persoana nu vrea sa ˆ continue conversa ¸tia, va putea medita la acea idee ıncurajatoare, iar cu ˘ ˘ ˘ ˘ o alta ocazie ar putea fi mai dispusa sa asculte vestea buna.

202

ˆ Incurajator ¸si pozitiv

203

ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ In mod asemanator, daca esti ¸ invitat sa ¸tii o cuvantare, nu- ¸ti bombar˘ da auditoriul cu informa ¸tii negative doar pentru ca dispui de un arse˘ ˘ nal de astfel de informa ¸tii. Daca un orator insista prea mult asupra ese¸ ˆ ˘ cului ınregistrat de conducatorii umani, asupra delincven ¸tei si ¸ violen ¸tei ˘ ˆ ˘ si ¸ asupra raspandirii alarmante a imoralita ¸tii, efectul poate fi deprimant. ˘ ˘ Men ¸tioneaza aspectele negative ale subiectului numai daca slujesc unui ˆ scop util. Folosind doar cateva informa ¸tii de acest gen, vei putea scoate ˆ ˘ ˆ ˘ ın eviden ¸ta oportunitatea cuvantarii. Vei putea identifica principalii fac˘ ˆ tori care conduc la o anumita situa ¸tie, demonstrand astfel valoarea prac˘ ˆ ˘ tica a solu ¸tiilor oferite de Biblie. Ori de cate ori este posibil, fa referiri ˘ ˆ ˘ ˘ concrete la problema discutata, avand totusi ¸ grija sa nu insisti ¸ prea mult asupra aspectelor negative. ˆ ˘ ˘ De obicei ınsa nu este nici posibil, nici recomandabil sa SUGESTII ˆ ˘ elimini toate informa ¸tiile negative dintr-o cuvantare. Arta Nu uita ca responsabilita˘ ˘ ˆ ˆ tea noastra este aceea de consta ın a ımbina si ¸ prezenta elementele pozitive si ¸ negati˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ a predica vestea buna. ve ın asa ¸ fel ıncat impresia generala sa fie una pozitiva. Dar, ˘ ˘ Fii constructiv, nu critic. pentru a ajunge aici, trebuie sa stabilesti ¸ ce vrei sa incluzi, ce ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ vrei sa lasi deoparte si ce vrei s a sco ın eviden a.

In Predica ¸ti ¸t Straduieste-te sa gandesti ¸ ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ pozitiv despre persoana de pe munte, Isus si-a sfatuit ascultatorii sa nu imite atitudi¸ ˘ ˆ cu care vorbesti. ¸ nea egoista a scribilor si ¸ a fariseilor si ¸ a men ¸tionat cateva ˆ ˘ Cand conversezi cu cineva, exemple pentru a ilustra aceasta idee (Mat. 6:1, 2, 5, 16). Toˆ gandeste-te la efectul ˆ ˘ ¸ tusi, ¸ ın loc sa insiste asupra exemplelor negative date de acei pe care l-ar putea produce ˆ capi religiosi, ¸ Isus a accentuat necesitatea de a ın ¸telege adecuvintele tale asupra ˘ ˘ ˘ ˆ varatele cai ale lui Dumnezeu si interlocutorului. ¸ de a trai ın armonie cu ele (Mat. 6:3, 4, 6–15, 17–34). Efectul a fost pozitiv! ˘ ˆ ˆ Vorbe ¸ste pe un ton pozitiv. Daca ai de ¸tinut o cuvantare ın ˘ ˆ congrega ¸tie despre anumite aspecte ale activita ¸tii crestine, ın¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ cearca sa fii constructiv, nu critic. Trebuie ca mai ıntai tu sa aplici ceea ce ˆ ˆ ˘ ˘ ıi ındemni pe al ¸tii sa aplice (Rom. 2:21, 22; Evr. 13:7). Adreseaza-te audiˆ toriului avand ca motiva ¸tie iubirea si ¸ nu un spirit de nemul ¸tumire (2 Cor. ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ 2:4). Daca esti vor sa-i placa lui Iehova, vei ¸ convins ca semenii tai crestini ¸ ˘ transmite aceasta convingere prin cuvinte, iar efectul va fi pozitiv. Obser˘ ˆ ˘ ˆ va modul ın care si-a ¸ exprimat apostolul Pavel aceasta convingere ın 1 Tesaloniceni 4:1–12, 2 Tesaloniceni 3:4, 5 si ¸ Filimon 4, 8–14, 21. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ Uneori ınsa este necesar ca batranii sa avertizeze asupra unei conduˆ ˘ ˆ ite gresite.

Dar umilin ¸ta ıi va ajuta sa-si ¸ ¸ trateze fra ¸tii cu blande ¸te (Gal. ˆ ˘ ˘ 6:1). Modul ın care sunt spuse lucrurile ar trebui sa reflecte respect fa ¸ta ˆ ˆ ˘ ˘ de membrii congrega ¸tiei (1 Pet. 5:2, 3). Biblia ıi ındeamna pe barba ¸tii

204

ˆ Incurajator ¸si pozitiv ˘ tineri sa fie deosebit de aten ¸ti la acest aspect (1 Tim. 4:12; 5:1, 2; 1 Pet. ˆ ˘ ˘ ˘ 5:5). Cand este necesar sa mustre, sa disciplineze sau sa corecteze, ei ar ˘ ˘ ˆ trebui sa o faca ın spiritul Bibliei (2 Tim. 3:16). Oratorul nu ar trebui ˘ ˘ ˘ ˘ niciodata sa for ¸teze sau sa denatureze aplicarile din Scripturi doar penˆ tru a-si ¸ sus ¸tine anumite idei la care ¸tine foarte mult. Chiar si ¸ atunci cand ˆ ˘ este necesar un sfat corectiv, tonul cuvantarii poate fi men ¸tinut pozitiv ˘ ˘ ˆ ˘ daca se subliniaza ın principal cum poate fi evitata conduita nepotrivi˘ ˘ ˘ ta, cum pot fi rezolvate problemele si greuta ¸tile, cum pot fi co¸ depasite ¸ rijate ac ¸tiunile gresite si ¸ ¸ cum ne ocrotesc cerin ¸tele lui Iehova. — Ps. 119:1, 9–16. ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Cand ı ¸ti pregatesti ¸ tema, acorda o deosebita aten ¸tie modului ın care ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ı ¸ti vei ıncheia fiecare idee principala, precum si ¸ ıntreaga cuvantare. Cuvintele finale sunt re ¸tinute deseori mai mult timp. Vor fi acestea pozitive? ˆ ˘ Cand stai de vorba cu colaboratorii cre ¸stini. Slujitorii lui Iehova ˘ ˆ ˘ ˆ apreciaza ocaziile de a fi ımpreuna cu semenii lor crestini la ıntruniri. ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ Ele ofera ınviorare spirituala. Biblia ne ındeamna ‘sa ne ıncurajam unii ˆ ˆ ˆ ˘ pe al ¸tii’ cand ne ıntrunim ın lacasurile noastre de cult (Evr. 10:25). Aceas¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ta ıncurajare o putem oferi nu doar prin intermediul cuvantarilor si ¸ al ˆ comentariilor, ci si ¸ prin conversa ¸tiile cu fra ¸tii si ¸ surorile noastre ınain˘ ˆ te si ¸ dupa ıntruniri. ˘ Este normal sa vorbim despre problemele vie ¸tii de zi cu zi, dar cea mai ˆ ˆ mare ıncurajare o vom primi purtand discu ¸tii spirituale. Acestea pot in˘ ˘ clude experien ¸te din serviciul sacru. Chiar si ¸ interesul sanatos pe care-l ˘ ˘ ˘ ˆ manifestam unii fa ¸ta de al ¸tii poate fi o sursa de ıncurajare. ˘ ˘ ˘ ˘ Trebuie totusi ¸ sa fim aten ¸ti sa nu ne lasam influen ¸ta ¸ti de lumea care ˆ ˘ ˘ ne ınconjoara. Scriindu-le crestinilor din Efes, Pavel a spus: „Acum ca ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ a ¸ti ındepartat falsitatea, vorbi ¸ti adevarul fiecare aproapelui sau“ (Ef. ˘ ˆ ˘ ˘ 4:25). A spune adevarul, nu falsitatea, mai ınseamna a nu proslavi buˆ ˘ ˘ nurile materiale si ¸ persoanele idolatrizate de lume. In mod asemanator, ˆ ˆ ˘ ˘ Isus ne-a avertizat ın privin ¸ta puterii ınsel ¸ atoare a boga ¸tiilor (Mat. 13:22). ˘ ˘ ˆ ar trebui sa fim aten ¸ti sa nu ne De aceea, cand vorbim cu fra ¸tii nostri ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ facem complici la aceasta ınsel ¸ atorie preamarind bunurile materiale.

— 1 Tim. 6:9, 10. ˘ ˘ ˆ Sfatuind asupra necesita ¸tii de a-i ıncuraja pe al ¸tii, apostolul Pavel ne ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ındeamna sa nu-l judecam si ¸ nici sa nu-l dispre ¸tuim pe un frate care se ˆ ab ¸tine, poate, de la anumite lucruri din cauza unor „puncte slabe ın cre˘ ˘ ˘ ˆ din ¸ta“, sau, altfel spus, din cauza ca nu ın ¸telege pe deplin sensul liber-

ˆ Incurajator ¸si pozitiv ˘ ˘ ta ¸tii crestine.

De fapt, pentru ca discu ¸tiile noastre sa fie constructive, tre¸ ˘ ˘ buie sa ¸tinem cont de mediul din care provin cei cu care discutam si ¸ de ˘ ˘ ˆ gradul lor de dezvoltare spirituala. Ar fi trist ‘sa punem ın fa ¸ta unui fra˘ ˆ te [sau a unei surori] o piatra de poticnire sau un motiv de ımpiedicare’! — Rom. 14:1–4, 13, 19. ˘ Cei ce se lupta cu probleme personale serioase — de exemplu, cu o ˘ ˘ ˘ ˘ boala cronica — apreciaza conversatiile ziditoare. Poate ca ei fac eforturi ¸ ˆ serioase pentru a asista la ıntruniri. De aceea, fratii ¸ care le cunosc proˆ ˘ ˘ ˆ ˘ blemele i-ar putea ıntreba: „Cum te mai simti?“ Fara ındoiala, cel bol¸ ˘ ˘ ˘ ˘ nav va aprecia aceasta dovada de interes. Dar s-ar putea ca starea sana˘ ˘ ˆ tatii ¸ sale sa nu constituie pentru el cel mai ıncurajator subiect de discutie.

Pentru a-i ridica moralul, ar fi mai potrivite cuvintele de apreciere ¸ ˘ ˘ ˘ sau complimentele. Ai observat la el dovezi de iubire nestramutata fat¸ a ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ de Iehova si ¸ de perseverent¸ a ın ıncercari? Te ıncurajeaza cand face co˘ mentarii? Nu ar fi atunci mai ziditor sa concentrezi discutia ¸ asupra puncˆ telor sale forte si ¸ decat ¸ a lucrurilor pe care le face pentru congregatie asupra limitelor lui fizice? — 1 Tes. 5:11. ˘ ˘ Pentru ca discutiile noastre sa fie ziditoare, este foarte important sa ti¸ ¸ ˆ ˆ ˘ nem cont de modul ın care priveste ¸ Iehova problema respectiva. In Isˆ raelul antic, cei ce au vorbit ımpotriva reprezentantilor lui Iehova si ¸ ¸ s-au ˆ ˘ plans de mana si-au atras dezaprobarea Lui si ¸ ¸ au fost pedepsiti¸ (Num. ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ 12:1–16; 21:5, 6). Daca manifestam respect fat¸ a de batrani si ¸ apreciem ˘ ˘ hrana spirituala ce ni se furnizeaza prin intermediul clasei sclavului fi˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ del si ¸ prevazator, aratam ca am tras ınvat¸ aminte din aceste exemple din antichitate. — 1 Tim. 5:17. ˘ ˘ ˆ ˘ De obicei este usor ¸ sa gasim subiecte ıncurajatoare pe care sa le discu˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ tam cu fratii Daca se ıntampla ınsa ca remarcele cuiva sa devina ¸ nostri. ¸ ˘ ˘ exagerat de critice, ia initiativa de a da discutiei o nota pozitiva. ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ Indiferent ca le depunem marturie altora, ca vorbim de la pupitru sau ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ca discutam cu colaboratorii nostri crestini, sa dam dovada de discerna¸ ¸ ˆ ˘ mant pentru a scoate din tezaurul inimii noastre ‘cuvinte care sa fie bune ˆ ˘ ˘ pentru a zidi ın functie ¸ de necesitate, ca sa le comunice ascultatorilor ce este favorabil’! — Ef. 4:29.

EXERCITIU: ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ Fa-i o vizita cuiva infirm sau cuiva care nu poate iesi¸ din casa. Poarta o con˘ ˘ ˘ versatie ¸ ziditoare. Da dovada de empatie, dar vorbeste ¸ pozitiv. Pregateste-te ¸ ˆ dinainte pentru a-ti¸ putea ındeplini obiectivul.

205

PENTRU ACCENTUARE 35 REPETITIE ¸

˘ Ce trebuie sa faci?

Aminteste ¸ de mai multe ori ideile pe care ai vrea ca audito˘ ˘ ˆ riul sa le retin ¸ a ın mod deosebit. ˘ ˆ PREDAREA eficienta pretinde si ¸ folosirea repeti ¸tiei. Cand o idee impor˘ ˘ tanta este men ¸tionata de mai multe ori, cei din auditoriu o re ¸tin mai ˘ ˘ ˆ ˘ bine. Daca ideea este reformulata ın moduri usor ¸ diferite, ascultatorii ˘ ˆ tai o vor putea ın ¸telege si ¸ mai clar. ˆ Cand cei prezen ¸ti nu re ¸tin ceea ce spui, cuvintele tale nu le vor in˘ fluen ¸ta nici convingerile, nici modul de via ¸ta. Dar e posi˘ ˘ ˆ bil ca ei sa re ¸tina acele idei pe care le accentuezi ıntr-un IMPORTANTA ¸ mod deosebit. ˆ ˘ ˘ Pe langa faptul ca ˘ ˘ Iehova, Marele nostru Instructor, ne-a lasat un model reprezinta un mijloc ˆ ın ce priveste ¸ folosirea repeti ¸tiei. El i-a dat na ¸tiunii Israel mnemotehnic, repetitia ¸ ˘ ˘ ˆ este o metoda eficienta cele Zece Porunci si, ¸ prin intermediul unui mesager ıngepentru a evidentia ¸ ideile resc, i-a oferit poporului posibilitatea de a le auzi la Munprincipale si¸ pentru ˆ ˘ tele Sinai. Mai tarziu, el i le-a dat lui Moise sub forma scria-ti¸ ajuta auditoriul ˘ ˘ ˆ ˘ sa (Ex. 20:1–17; 31:18; Deut. 5:22). La cererea lui Iehova, sa le ınteleag a bine. ¸ ˆ Moise le-a repetat israeli ¸tilor aceste porunci ınainte de a inˆ ˘ ˆ tra ın Tara Promisa si, ¸ ¸ cu ajutorul spiritului sfant, el le-a as¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ternut ın scris. Aceasta consemnare se gaseste ¸ ın Deuteronomul 5:6–21. Printre poruncile date Israelului era si ¸ aceea de a-l iubi ˘ ˘ pe Iehova si ¸ de a-i sluji cu toata inima, cu tot sufletul si ¸ cu toata for ¸ta ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ vitala. Aceasta cerin ¸ta a fost si ¸ ea men ¸tionata de nenumarate ori (Deut.

6:5; 10:12; 11:13; 30:6). De ce? Deoarece, asa ¸ cum a spus Isus, aceasta ˆ ˘ era „cea mai mare si ¸ cea dintai porunca“ (Mat. 22:34–38). Prin profetul Ieremia, Iehova i-a reamintit de peste 20 de ori lui Iuda importan˘ ¸ta ascultarii de toate poruncile pe care i le-a dat (Ier. 7:23; 11:4; 12:17; 19:15). Si, ¸ prin intermediul lui Ezechiel, Dumnezeu a spus de peste 60 ˘ ˘ ˘ de ori ca na ¸tiunile ‘vor trebui sa stie ca El este Iehova’. — Ezec. 6:10; ¸ 38:23, NW. ˆ ˘ ˆ ˆ Si ¸ ın relatarile despre ministerul lui Isus putem ıntalni repeti ¸tii foˆ ˘ ˘ losite ın mod eficient. Sa luam, de exemplu, cele patru Evanghelii: ˆ ˘ fiecare eveniment important este relatat ın cel pu ¸tin una sau doua ˆ ˘ Evanghelii, dar din unghiuri usor ¸ diferite. In timp ce preda adevarul, 206

Repeti ¸tie pentru accentuare

207

˘ Isus a abordat de mai multe ori aceeasi ¸ idee de baza, dar din perspecˆ tive diferite (Mar. 9:34–37; 10:35–45; Ioan 13:2–17). Cu cateva zile ˆ ˆ ˘ ınainte de a muri, cand se afla pe Muntele Maslinilor, el a folosit re˘ ˘ ˘ peti ¸tia pentru a sublinia urmatorul sfat de importan ¸ta vitala: „Ve˘ ˆ ghea ¸ti . . ., pentru ca nu sti ¸ ¸ti ın ce zi vine Domnul vostru“. — Mat. 24:42; 25:13. ˆ ˆ ˘ ˆ In ministerul de teren. Cand depui marturie, ı ¸ti doresti ¸ ca oamenii ˘ ˘ ˘ sa re ¸tina ceea ce spui. Folosirea eficienta a repeti ¸tiei poate contribui la realizarea acestui deziderat. ˆ Deseori, repetarea unui argument ın timpul dezbaterii va SUGESTII ˆ ˘ ˘ contribui la imprimarea lui ın mintea ascultatorilor. De Imediat dupa mentionarea ¸ ˘ ˘ exemplu, dupa ce ai citit un text biblic, ai putea sa-l accenunei idei importante sau ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ dupa dezvoltarea unei tuezi amintind fragmentul care va intereseaza si ¸ ıntreband: idei principale. „A ¸ti observat ce cuvinte sunt folosite aici?“ ˆ ˆ ˆ In ıncheierea conversatiei ¸ Si propozi din finalul conversa pot fi folosite ın ¸tiile ¸tiei ¸ ˆ ˘ sau a cuvantarii. mod eficient. De exemplu, ai putea spune: „Ideea pe care ˆ ˆ ˘ Cand ıti¸ dai seama ca ˘ ˘ ˘ ˆ sper sa o re ¸tine ¸ti din conversa ¸tia noastra este . . .“. Reforascultatorii nu ınteleg bine ¸ ˆ muleaz-o apoi ıntr-un mod mai simplu. Po ¸ti spune ceva de o idee-cheie. ˘ genul: „Scopul lui Dumnezeu este acela de a transforma paLa vizite ulterioare si¸ la ˆ ˆ mantul ıntr-un paradis. Acest scop se va realiza negresit“. studii biblice, de mai multe ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ori, poate la interval de Sau: „Biblia arata ın mod clar ca traim ın ultimele zile ale ˆ ˘ ˘ ˆ cateva zile sau saptamani. ˆ acestui sistem de lucruri. Pentru a supravie ¸tui sfarsitului ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ acestuia, trebuie sa ınva ¸tam ce anume pretinde Dumnezeu ˘ ˘ de la noi“. Ori: „Asa ¸ cum am vazut, Biblia ne da sfaturi pracˆ ˆ tice privitoare la modul ın care putem ınfrunta problemele ˘ familiale“. Uneori este suficient sa repe ¸ti un verset din Biblie ca ideea ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ sa ramana clara ın minte. Evident, pentru a fi eficient, trebuie sa te pre˘ gatesti ¸ dinainte.

La vizitele ulterioare si ¸ la studiile biblice, repeti ¸tia ar putea include ˆ ˘ folosirea ıntrebarilor recapitulative. ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ Cand cuiva ıi este greu sa ın ¸teleaga sau sa aplice sfaturile biblice, ar ˆ ˘ putea fi necesar sa dezba ¸ti subiectul respectiv de mai multe ori. Incear˘ ˘ ˘ ca sa-l abordezi din mai multe perspective. Dezbaterile nu trebuie sa ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ fie neaparat lungi, ci ar trebui sa-l ıncurajeze pe elev sa continue sa re˘ flecteze la subiect. Re ¸tine ca Isus a folosit acest tip de repeti ¸tie pentru ˘ ˆ ˘ ˘ a-si ¸ ajuta discipolii sa-si ¸ ınvinga dorin ¸ta de proeminen ¸ta. — Mat. 18:1–6; 20:20–28; Luca 22:24–27.

208

Repeti ¸tie pentru accentuare

ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ Cand ¸tii o cuvantare. Cand ¸tii o cuvantare, nu urmaresti ¸ doar sa ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ prezin ¸ti informa ¸tii. Vrei si ¸ ca auditoriul sa le ın ¸teleaga, sa le re ¸tina si ¸ sa ˆ ˆ le aplice. In acest scop, foloseste-te ın mod eficient de repeti ¸tie. ¸ ˘ ˘ Daca repe ¸ti totusi ¸ ideile principale prea des, s-ar putea ca ascultato˘ ˘ ˘ rii sa nu mai fie aten ¸ti. Alege cu grija ideile care merita o accentuare ˘ ˆ ˘ speciala. De obicei acestea sunt punctele-cheie ın jurul carora gravitea˘ ˆ za cuvantarea, dar ar putea fi si ¸ alte informa ¸tii deosebit de utile pentru auditoriu. ˘ ˆ ˘ Ai putea sa sco ¸ti ın eviden ¸ta ideile principale chiar din introducere. ˆ ˘ ˘ In acest scop, foloseste ¸ propozi ¸tii scurte, care sa ajute auditoriul sa-si ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ faca o idee generala asupra subiectului, si ¸ ıntrebari sau exemple suc˘ ˘ cinte care sa ilustreze problemele ce trebuie rezolvate. Men ¸tioneaza ˘ ˘ ˆ ideile principale si ¸ enumera-le; apoi dezvolta-le pe rand pe parcursul ˆ ˘ ˘ ˆ cuvantarii. O alta modalitate de accentuare a ideilor principale ın ˆ ˘ ˘ ˆ cuprinsul cuvantarii este aceea de a repeta fiecare idee principala ına˘ ˘ inte de a trece la urmatoarea sau de a da un exemplu care sa arate cum ˘ ˘ poate fi aplicata ideea respectiva. Mai po ¸ti accentua ideile principale si ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ın ıncheiere, repetandu-le, eviden ¸tiindu-le cu ajutorul contrastelor, rasˆ ˆ ˘ ˆ punzand la ıntrebarile puse de tine anterior sau expunand pe scurt solu ¸tiile existente la problemele amintite. ˆ ˆ ˘ ˘ In plus, un orator experimentat ısi ¸ observa cu aten ¸tie ascultatorii, iar ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ daca unora dintre ei le este greu sa ın ¸teleaga o anumita idee, el ısi ¸ va ˘ ˘ da seama de acest lucru. Daca ideea este importanta, va reveni asuˆ ˘ ˘ pra ei. Insa, daca va folosi aceleasi ¸ cuvinte, nu va realiza mare lucru. ˘ Predarea presupune mult mai mult. Oratorul trebuie sa fie flexibil, caˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ pabil sa improvizeze. Inva ¸tand sa raspunzi nevoilor publicului ın acest ˘ ˘ ˘ ˘ mod, vei ajunge sa predai adevarul cu mai multa eficien ¸ta.

EXERCITII: ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ 1) La sfarsitul unei conversatii ¸ ¸ cu o persoana pe care ai ıntalnit-o pentru pri˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ma data ın ministerul de teren, repeta o singura idee importanta pe care ati¸ ˘ discutat-o si¸ pe care vrei ca interlocutorul s-o retin ¸ a. 2) La finalul unei vizi˘ ˘ ˘ te ulterioare, repeta una, doua idei-cheie pe care ai dori ca locatarul sa nu le uite.

DEZVOLTAREA TEMEI 36

˘ Ce trebuie sa faci? ˘ ˆ ˘ Mentioneaz a tema si¸ expune-o amplu pe parcursul cuvanta¸ rii, folosind metode variate. ˆ ˘ ˘ ˘ ORATORII experimentati¸ stiu cat este de important sa aiba o tema. ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ Cand ısi ¸ pregatesc cuvantarea, tema ıi ajuta sa se concentreze doar asuˆ ˘ pra unei anumite chestiuni si ¸ s-o aprofundeze. In loc sa prezinte superˆ ˆ ˘ ficial mai multe idei, ei vor dezvolta materialul astfel ıncat sa fie util ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ pentru auditoriu. Daca fiecare idee principala are legatura directa cu ˆ tema si ¸ contribuie la dezvoltarea ei, auditoriului ıi va fi mult ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ mai usor a impor¸ a ideile principale si ¸ ¸ sa retin ¸ sa le ınteleag IMPORTANTA ¸ tanta. ¸ ˘ Confera unitate expunerii ˘ ˘ ˆ ˘ Chiar daca se poate spune ca tema este subiectul cuvansi¸ ajuta auditoriul ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ tarii, vei vedea ca discursurile tale se vor ımbunatati¸ calitasa ınteleag a si¸ sa retin ¸ ¸ a ˘ ˆ ˘ ˘ ceea ce spui. tiv daca vei ıntelege ca tema reprezinta de fapt perspectiva ¸ din care abordezi subiectul. De exemplu, Regatul, Biblia si ¸ ˆ ınvierea sunt subiecte generale. Pe baza lor pot fi dezvolta˘ ˆ te numeroase teme. Iata cateva exemple: „Regatul este un guvern real“, ˘ ˆ ˆ „Regatul lui Dumnezeu va transforma pamantul ın paradis“, „Biblia ˘ este inspirata de Dumnezeu“, „Biblia, un ghid practic pentru zilele ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ noastre“, „Invierea le da sperant¸ a celor ındoliati“ ¸ si ¸ ınvierii ¸ „Speranta ˘ ˘ ˘ ˆ ne ajuta sa stam ferm ın persecutii“.

Fiecare dintre aceste teme specifi¸ ˘ ce cere o abordare complet diferita. ˆ ˘ ˘ In armonie cu tema dominanta a Bibliei, predicarea efectuata de ˆ ˘ ˘ ˆ Isus Cristos ın timpul ministerului sau pamantesc a avut tema: „Regatul cerurilor s-a apropiat“ (Mat. 4:17). Cum a fost aceasta dezvol˘ ˆ ˘ tata? In cele patru Evanghelii se gasesc peste 110 referiri la acest Re˘ ˆ ˘ ˘ gat. Dar Isus nu s-a multumit sa repete termenul „regat“. Prin ınvat¸ a¸ ˆ ˘ turile predate si ¸ prin miracolele ınfaptuite, le-a demonstrat contem˘ ˘ ˘ poranilor sai ca era Fiul lui Dumnezeu, Mesia, cel caruia Iehova avea ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ sa-i dea Regatul. In plus, Isus a aratat ca prin intermediul sau si ¸ alte persoane aveau posibilitatea de a face parte din acest Regat, mentio¸ ˆ ˘ ˘ nand apoi calitatile pe care trebuia sa le manifeste cei ce vor primi ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ acest privilegiu. Prin ınvat¸ aturile si ¸ lucrarile sale de putere, el a aratat ˘ ˘ ˘ ˆ cu claritate ce influent¸ a urma sa aiba Regatul lui Dumnezeu ın viata ¸ 209

210

Dezvoltarea temei

˘ ˘ oamenilor. Totodata, Isus a specificat ca puterea sa de a expulza deˆ ˘ monii prin intermediul spiritului sfant demonstra ca ‘regatul lui ˘ ˘ Dumnezeu venise realmente peste’ ascultatorii sai (Luca 11:20). El le-a ˘ ˘ ˘ spus continuatorilor lui sa depuna marturie chiar despre acest Regat!

— Mat. 10:7; 24:14. ˘ ˘ ˘ Folosirea unei teme adecvate. Cu sigurant¸ a ca nu ti¸ se cere sa dez˘ volti¸ o tema asa ¸ de amplu cum o face Biblia, dar este deosebit de im˘ ˘ ˘ portant sa alegi o tema adecvata. ˘ ˆ ˆ ˆ Daca ıti¸ poti¸ alege singur tema, tine cont ın primul rand de obiecti¸ ˆ ˘ vul expunerii. Apoi, ın timp ce cauti¸ ideile principale ce-ti¸ vor alcatui ˘ ˘ ˘ ˘ schita, cu adevarat tema aleasa. ¸ asigura-te ca vor sustine ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ Cand ti¸ se da o tema, observa cum ar trebui dezvoltat SUGESTII ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ materialul.

Straduieste-te sa ıntelegi importanta ¸ ¸ si ¸ ¸ valoarea Cand ıti¸ pregatesti ¸ ˘ ˆ ˆ temei. Daca ıti¸ poti¸ alege singur materialul, alege-l cu gricuvantarea, alege ideile ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ principale si¸ detaliile care ja fara sa pierzi din vedere tema. In schimb, cand ti¸ se da ˘ ˆ vor contribui semnificativ materialul, trebuie sa vezi cum poate fi el folosit ın armoˆ la dezvoltarea temei. ˘ ˆ nie cu tema. In plus, trebuie sa te gandesti ¸ si ¸ la importanˆ In timp ce-ti¸ repeti¸ ta ¸ pe care o are materialul pentru auditoriu, precum si ¸ la ˆ ˆ cuvantarea, gandeste-te ¸ ˘ ˆ ˆ obiectivul pe care-l urmaresti ¸ prin expunerea lui. Aceste ın ce mod si¸ ın ce moment ˘ ˆ aspecte te vor ajuta sa stabilesti ¸ ce anume vei accentua ın al expunerii vei accentua ˆ tema. Ti-ai putea face ¸ cuvantare. ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ cateva ınsemnari pe schit¸ a.

Cum sa accentuezi tema. Accentuarea corecta a temei ˆ ˆ ˘ In timpul expunerii, ıncepe odata cu alegerea si ¸ structurarea materialului. Folo˘ ˆ ˆ ˆ repeta din cand ın cand ˆ sind doar informatiile care sustin ¸ ¸ tema si ¸ urmand etapecuvintele-cheie sau ˘ le necesare pregatirii unei schite, ¸ vei reusi ¸ s-o accentuezi ideile-cheie. aproape automat. ˆ Repetitia ¸ contribuie si ¸ ea la accentuarea temei. In muzi˘ ˘ ˆ ca clasica, tema este laitmotivul care caracterizeaza ıntrea˘ ga compozitie.

Motivul melodic nu apare de fiecare data sub aceeasi ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ forma. Uneori se repeta doar cateva masuri, alteori se recurge la varia˘ ˆ ˆ tiuni pe aceeasi ¸ ¸ tema. Dar, si ¸ ıntr-un caz si ¸ ın altul, compozitorul ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ımpleteste ¸ pana cand acesta se ¸ cu maiestrie laitmotivul ın compozitie ˆ ˆ contopeste ¸ cu ıntregul. Acelasi ¸ procedeu este valabil si ¸ ın cazul te˘ ˘ ˘ mei unei expuneri. Repetarea cuvintelor-cheie din tema se aseamana cu laitmotivul unei compozitii ¸ muzicale. Sinonimele sau expresiile ˘ echivalente constituie variatiuni pe aceeasi ¸ ¸ tema. Cu ajutorul aces˘ tei tehnici, tema va deveni ideea principala pe care o va retine audi¸ toriul.

Dezvoltarea temei

211

ˆ ˘ Aceste principii nu sunt valabile doar pentru cuvantarile rostite de ˘ ˆ pe podium; ele se aplica si ¸ relativ ¸ ın ministerul de teren. O conversatie ˘ scurta sau informatiile analizate la un studiu biblic vor fi mai usor ¸ ¸ re˘ ˘ ˘ ˘ tinute daca tema va fi bine reliefata. Asadar, straduindu-te sa-ti¸ alegi si ¸ ¸ ¸ ˘ sa dezvolti¸ teme adecvate, poti¸ deveni un orator calificat si ¸ un maesˆ ˆ tru ın predarea Cuvantului lui Dumnezeu!

EXERCITIU: ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ Alege pentru serviciul de teren o tema ın concordant¸ a cu un articol aparut ˘ ˆ ˘ ˘ ıntr-un numar recent al revistelor Turnul de veghere si¸ Trezi ¸ti-va! Straduies¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ te-te sa trezesti ¸ interesul fat¸ a de tema ın introducere, dezvolta apoi tema cu ˘ ˘ ajutorul a una sau doua idei pe parcursul discutiei ¸ si¸ evidentiaz ¸ a-i imporˆ ˆ tanta ¸ ın ıncheiere.

˘ ˘ TEMA DOMINANTA A UNEI LUCRARI DE PROPORTII ¸ ˆ Pentru a ın ¸telege mai bine rolul temei, vom ˆ analiza modul ın care Iehova Dumnezeu, fo˘ losindu-se de scriitori umani, a ¸tesut o tema ˘ ˆ ˘ dominanta ın paginile celor 66 de car ¸ti care ˘ ˘ compun Biblia. Aceasta tema este justificarea dreptului lui Iehova de a guverna omenirea ¸si ˘ realizarea scopului sau iubitor prin intermediul ˘ Regatului sau. ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Aceasta tema ıncepe sa prinda contur ın capitolele introductive ale Genezei, iar alte aspecte ale sale sunt dezvoltate pe larg pe parcursul ˆ ˆ ıntregii Biblii. Numele divin este scos ın eviden˘ ˘ ¸ta de nenumarate ori (de peste 7 000 de ori). ˘ Legitimitatea guvernarii lui Iehova reiese din relatarea despre crea ¸tie. Biblia ne vorbe ¸ste ¸si despre contestarea dreptului lui Dumnezeu de a guverna ¸si despre efectele dezastruoase ale

˘ neascultarii. Descriind rela ¸tiile dintre Iehova ¸si ˘ ˘ creaturile sale, ea ne dezvaluie iubirea absoluta ˆ a lui Iehova, ın ¸telepciunea lui, dreptatea ¸si atot˘ puternicia lui. Prin nenumarate exemple, Biblia ˘ ˘ prezinta avantajele ascultarii de Dumnezeu, dar ˘ ˘ ¸si consecin ¸tele nefaste ale neascultarii. Explica ¸si ˘ ˘ arata masurile luate de Iehova, prin intermediul ˘ lui Isus Cristos, pentru eliminarea pacatului ¸si a ˘ mor ¸tii. Ne da detalii referitoare la un guvern ceˆ ˆ resc care va distruge atat spiritele nelegiuite, cat ˘ ˘ ˘ ¸si pe oamenii care refuza sa recunoasca dreptul ˆ lui Iehova de a- ¸si guverna crea ¸tia. Scoate ın evi˘ ˘ ˆ den ¸ta ca Regatul va ımplini scopul lui Iehova de ˘ ˆ ˆ a transforma pamantul ıntr-un paradis locuit de ˆ oamenii care ıl iubesc pe singurul Dumnezeu ˘ ˆ ˘ ˘ adevarat, i se ınchina lui ¸si, totodata, se iubesc unii pe al ¸tii.

IDEILOR PRINCIPALE 37 EVIDENTIEREA ¸

˘ Ce trebuie sa faci? ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ Structureaza si¸ expune materialul ın asa ¸ fel ıncat sa reliefezi ideile principale. ˆ ˘ CARE sunt ideile principale ale cuvantarii? Ele nu sunt simple aspecte ˘ ˆ ˘ interesante pe care sa le men ¸tionezi ın treacat, ci idei importante ce trebuie dezvoltate pe larg. Sunt ideile absolut necesare pentru realizarea obiectivului stabilit. ˘ ˆ ˘ Pentru a reusi ¸ sa sco ¸ti bine ın eviden ¸ta ideile principale, este nece˘ ˘ ˘ ˆ sar sa- ¸ti alegi si ¸ sa- ¸ti structurezi cu discernamant materiaˆ ˘ ˆ ˘ lul. De obicei, cand faci cercetari pentru o cuvantare, gasesti ¸ IMPORTANTA ¸ ˆ ˘ mai multe informa dec at po prezenta.

Cum ai putea sti ¸tii ¸ti ¸ Ajuta la memorarea ideilor, ˘ ˆ pe care sa le folosesti? facilitand meditarea si¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ punerea ın practica.

In primul rand, gandeste-te la cei din auditoriu. Sunt ei ¸ familiariza ¸ti cu subiectul sau le este aproape necunoscut?

Sunt majoritatea de acord cu ceea ce spune Biblia despre ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ acest subiect sau mai exista si ¸ sceptici? Ce probleme ıntampina cand ˆ ˘ ˘ se straduiesc sa aplice sfaturile Bibliei referitoare la acest subiect? In al ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ doilea rand, asigura-te ca ai clar ın minte obiectivul pe care vrei sa-l ˆ ˆ ˆ atingi prezentand acel subiect ınaintea auditoriului. Tin ¸ and cont de ˘ ˘ ˘ ˘ aceste doua sugestii, analizeaza materialul si ¸ pastreaza doar informa ¸tiile adecvate. ˘ ˘ ˘ ˘ Daca ai primit o schi ¸ta ce- ¸ti indica tema si ¸ ideile principale, urmares¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ te-o ındeaproape. Dar prezentarea ta va castiga mult ın valoare dac a, ın ¸ ˘ dezvoltarea fiecarei idei principale, vei ¸tine cont de sugestiile de mai ˆ ˘ ˘ sus. Cand nu ¸ti se da nici o schi ¸ta, ai libertatea de a- ¸ti alege singur ideile principale. ˘ ˆ Daca ai clare ın minte ideile principale si ¸ ai stabilit si ¸ ideile secundaˆ ˆ ˘ re, ı ¸ti va fi mult mai usor ¸ sa expui cuvantarea, iar publicul va putea trage mai multe foloase. ˘ Metode de structurare a materialului. Exista diverse metode de ˆ ˘ ˘ ˘ structurare a cuprinsului unei cuvantari. Pe masura ce te vei familiari˘ ˆ ˘ za cu ele, vei vedea ca, ın func ¸tie de obiectivul pe care-l urmaresti, ¸ unele sunt deosebit de eficiente.

212

Eviden ¸tierea ideilor principale

213

˘ ˆ ˆ ˆ ˘ O metoda la ındemana oricui este ımpar ¸tirea pe idei (fiecare idee prin˘ ˆ cipala contribuie la ın ¸telegerea subiectului sau la atingerea obiectivului ˘ ˘ ˘ ˘ propus). O alta metoda este abordarea cronologica (de exemplu, dupa ce men ¸tionezi evenimentele dinaintea Potopului, po ¸ti vorbi despre cele peˆ ˆ ˘ trecute ınainte de distrugerea Ierusalimului ın 70 e.n., dupa care te po ¸ti ˆ ˆ ˘ ˆ referi la ceea ce se ıntampla ın zilele noastre). O a treia modalitate este ˘ ˘ ˘ men ¸tionarea faptelor dupa principiul cauza–efect (aceasta abordare poa˘ ˆ ˆ te urmari mai ıntai cauza si ¸ apoi efectul, sau invers; de exemˆ ˆ ˘ plu, ai putea ıncepe men ¸tionand o situa ¸tie actuala — efectul SUGESTII ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ — si ¸ apoi sa prezin ¸ti cauza). Cea de-a patra metoda consta ın Inainte de a-ti¸ alege ˆ prezentarea unor antiteze (ai putea pune ın contrast binele punctele principale, ˆ ˘ ˆ gandeste-te la ceea ce si ¸ ¸ negativul). Uneori, ın expunerea unei ¸ raul sau pozitivul si ˆ ˘ auditoriul cunoa ste ¸ deja cuvantari pot fi folosite mai multe metode. despre subiectul respectiv ˆ ˆ Cand a fost acuzat pe nedrept ınaintea Sanhedrinului si¸ stabileste ¸ obiectivul ˆ ˘ evreiesc, Stefan a ¸tinut un discurs impresionant, abordand ¸ pe care vrei sa-l atingi. ˘ ˘ Structureaza-ti¸ materialul cronologic evenimentele. Citeste ¸ Faptele 7:2–53 si ¸ observa ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ın functie ¸ de acesti ¸ factori. ca alegerea ideilor nu a fost facuta la voia ıntamplarii. Ste¸ ˘ ˘ ˆ ˘ Explica bine legatura dintre fan a specificat la ınceput ca se referea la evenimente isto˘ ideea principala si¸ dovezile, rice pe care cei prezen ¸ti nu le puteau contesta. Apoi, vorversetele si¸ alte informatii ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ bind despre Iosif, el a aratat ca, desi ¸ fra ¸tii acestuia ıl renecare o clarific a. ˘ ˘ ˆ gasera, Iehova l-a folosit pentru a le aduce eliberarea. Dupa ˘ Indreapta atentia ¸ ˘ ˘ ˘ aceea, a amintit ca evreii nu au ascultat de Moise, chiar daca auditoriului asupra fiecarei ˆ ˆ Dumnezeu s-a folosit de el. In ıncheiere, el a subliniat fapidei principale. Poti¸ realiza ˆ ˘ acest lucru enumerand tul ca cei ce i-au provocat lui Isus moartea aveau acelasi ¸ spiˆ ideile, mention ¸ and fiecare rit ca si ¸ evreii din genera ¸tiile anterioare. ˘ ˆ idee principala ınainte Nu folosi prea multe idei principale. Indiferent de tema de prezentarea materialului ˆ ˘ ˆ abordata, sunt suficiente doar cateva idei esentiale.

In cele ¸ care o sustine sau ¸ ˘ ˆ ˘ amintind-o din nou mai multe cazuri le poti¸ numara pe degetele de la o mana, ˘ ˘ ˘ dupa ce ai analizat-o. chiar daca tema dureaza 5, 10, 30 de minute sau chiar mai ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ mult. Nu ıncerca sa scoti¸ ın evident¸ a prea multe idei. In ˆ ˆ mod normal, auditoriul nu poate retine decat cateva infor¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ matii ¸ dintr-o cuvantare. Si, ¸ cu cat cuvantarea este mai lunga, cu atat ˘ ideile principale trebuie sa fie mai semnificative si ¸ mai clare. ˘ ˘ ˘ Indiferent de numarul ideilor principale, ai grija sa le dezvolti¸ sufi˘ ˘ cient de bine pe toate. Lasa-i auditoriului timp sa reflecteze la fiecare ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ idee principala si ıntipareasca bine ın minte. ¸ sa si-o ¸ ˆ ˘ Cuvantarea ar trebui sa degaje simplitate. Dar simplitatea nu depin˘ ˘ de neaparat de volumul de informatii grupat ¸ prezentate. Daca ti-ai ¸

214

Eviden ¸tierea ideilor principale

ˆ ˆ ideile sub cateva subtitluri principale pe care le vei dezbate pe rand, ˘ discursul va fi usor ¸ de urmarit si ¸ greu de uitat. ˘ ˆ Eviden ¸tiaza ideile principale. Cand materialul este bine structurat, ˆ ˘ ˆ ˘ ı ¸ti este mai usor ¸ sa reliefezi ideile principale pe parcursul cuvantarii. ˘ Cea mai buna modalitate de eviden ¸tiere a unei idei principale este ˆ ˘ aceea de a prezenta dovezi, texte biblice si ¸ alte informa ¸tii ıntr-o maniera ˘ ˆ ˘ care sa ındrepte aten ¸tia asupra ideii principale si ¸ sa o dezvolte. Ideile se˘ ˘ ˘ cundare ar trebui, toate, sa clarifice, sa demonstreze sau sa dezvolte ide˘ ˘ ˘ ea principala. Nu adauga idei nerelevante numai pe motiv ca sunt inteˆ ˘ ˘ resante. Cand dezvol ¸ti ideile secundare, explica bine legatura dintre aces˘ ˘ ˘ ˘ tea si ¸ ideea principala pe care o sus ¸tin. Nu lasa auditoriul sa o ghiceasca. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Ai putea indica aceasta legatura repetand cuvintele-cheie care exprima ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ideea principala sau men ¸tionand din cand ın cand esen ¸ta ei. ˆ ˘ ˆ Unii oratori scot ın eviden ¸ta ideile principale enumerandu-le. Desi ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ subliniaza ideile principale, aceasta metoda nu ar trebui sa ınlocuiasca ˘ ˘ alegerea cu grija si ¸ dezvoltarea logica a materialului propriu-zis. ˘ ˘ ˆ ˘ Sau ai putea sa men ¸tionezi ideea principala chiar la ınceput, dupa ˘ ˘ ˘ care sa prezin ¸ti argumentele care o sus ¸tin. Aceasta metoda va ajuta au˘ ˘ ditoriul sa aprecieze valoarea informa ¸tiilor ce urmeaza a fi prezentate, ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ accentuand totodata ideea principala aflata ın discu ¸tie. Dupa dezbate˘ ˘ ˆ ˘ ˘ rea ampla a punctului respectiv, ai putea sa-l accentuezi ınca o data reˆ zumandu-l. ˆ ˘ In ministerul de teren. Principiile discutate mai sus nu se aplica nuˆ ˆ ˘ mai la cuvantarile propriu-zise, ci si ¸ la conversa ¸tiile pe care le por ¸ti ın ˆ ˘ ministerul de teren. Cand te pregatesti, ¸tine cont de problemele serioa¸ ˘ ˘ ˘ ˘ se care-i preocupa pe cei din teritoriul tau si ¸ alege o tema care sa- ¸ti per˘ ˘ mita sa explici cum vor fi solu ¸tionate problemele respective potrivit ˘ speran ¸tei oferite de Biblie. Alege pentru prezentarea acestei teme, sa zi˘ cem, doua idei principale si ¸ stabileste ¸ ce versete vei folosi pentru a le ˆ ˆ ˆ ˆ sus ¸tine. Gandeste-te apoi la modul ın care ı ¸ti vei ıncepe discu ¸tia. Aceas¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ta pregatire te va ajuta sa cape ¸ti flexibilitatea necesara unei conversa˘ ˘ ˘ ¸tii, precum si ¸ sa spui ceva de care locatarul sa-si ¸ aminteasca.

EXERCITIU: ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ Analizeaza din Turnul de veghere articolul de studiu pentru saptamana ın ˆ ˘ curs. Foloseste-te de subtitlurile scrise cu litere aldine si¸ de ıntrebarile din ¸ ˘ ˘ chenarul recapitulativ pentru a gasi ideile principale. Ar fi bine sa faci acest ˘ ˘ ˆ exercitiu ¸ saptamanal.

INTRODUCERI CARE TREZESC INTERESUL 38

˘ Ce trebuie sa faci? ˆ ˘ In propozitiile introductive spune ceva pertinent care sa reti¸ ¸ ˘ ˘ ˆ na atentia ¸ auditoriului si¸ sa contribuie ın mod direct la realizarea obiectivului propus. ˆ ˘ ˆ INTRODUCEREA este un element fundamental al cuvantarii. Cand ˘ ˘ vei trezi interesul celor din auditoriu, ei vor fi mai dispusi ¸ sa urma˘ ˘ ˆ ˆ reasca expunerea. Daca ın introducerile pe care le prezinti¸ ın minis˘ terul de teren nu reuse ¸ locatarului, nu vei pu¸ sti ¸ sa captezi atentia ˘ ˘ tea sa-ti¸ continui prezentarea. Poate ca cei prezenti¸ la Sala Regatului ˘ ˘ ˆ ˘ nu vor parasi sala cand nu reuse ¸ sti ¸ sa le trezesti ¸ interesul, ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ınsa unii dintre ei ar putea ıncepe sa se gandeasca ın alta IMPORTANTA ¸ parte.

Depinde de introducerea ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ pe care o faci daca Cand ıti¸ pregatesti cum poti¸ ¸ introducerea, gandeste-te ¸ publicul te va asculta ˘ ˘ atinge urmatoarele obiective: 1) sa retii ¸ atentia ¸ auditoriusi¸ va fi atent. ˘ ˘ lui, 2) sa specifici subiectul si ¸ 3) sa explici de ce este el imˆ portant pentru auditoriu. In unele situatii, aceste trei ¸ ˆ ˘ obiective pot fi atinse aproape simultan. Alteori ınsa pot fi ˆ ˘ abordate separat si ¸ ın ordine diferita. ˘ Cum poti atentia ¸ retine ¸ ¸ auditoriului. Faptul ca oamenii s-au aduˆ ˘ ˘ ˘ nat pentru a asculta un discurs nu ınseamna si ¸ ca sunt gata sa-l ur˘ ˘ ˘ ˘ mareasca cu maxima atentie.

De ce? Deoarece viata ¸ ¸ este plina de lu˘ ˘ ˆ cruri care le solicita atentia.

Poate ca sunt ıngrijorati¸ din cauza unei ¸ ˘ probleme familiale sau de alt gen. Ca orator, tu ai dificila sarcina de ˘ ˘ ˘ a le capta atentia ¸ si ¸ de a le-o pastra treaza. Exista mai multe modali˘ tati¸ de a realiza acest obiectiv. ˆ ˘ ˘ Una dintre cele mai renumite cuvantari rostite vreodata a fost Preˆ ˘ dica de pe munte. Cum ıncepe? Potrivit relatarii lui Luca, Isus a spus: ˘ ˘ ˘ „Fericiti¸ sunteti¸ voi, cei saraci, . . . fericiti¸ sunteti¸ voi, carora va este ˆ foame acum, . . . fericiti¸ sunteti¸ voi, care plangeti¸ acum, . . . fericiti¸ ˆ ˘ ˘ sunteti¸ voi cand oamenii va urasc“ (Luca 6:20–22). De ce a fost cap˘ ˘ ˆ ˆ ˘ tivanta aceasta introducere? Isus a demonstrat ın cateva cuvinte ca era ˘ ˘ ˆ constient de necazurile prin care treceau ascultatorii sai. Apoi, ın loc ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sa staruie asupra acestor necazuri, el a aratat ca pana si ¸ cei ce se lupta 215

216

Introduceri care trezesc interesul

˘ ˆ ˆ cu astfel de dificultati¸ pot fi fericiti. ¸ El a pus problema ın asa ¸ fel ınˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ cat ascultatorii sai sa doreasca sa cunoasca mai multe. ˆ ˘ ˆ Intrebarile pot fi foarte eficiente ın trezirea interesului, dar trebu˘ ˘ ˆ ˘ ie alese cu grija. Daca cei din auditoriu vor deduce din ıntrebarile ˘ ˘ tale ca vrei sa vorbesti ¸ despre un subiect pe care l-au mai auzit, inteˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ resul lor ar putea slabi. Intrebarile nu trebuie sa-i stanjeneasca sau ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ sa-i ofenseze, ci sa le stimuleze gandirea. Dupa fiecare ıntrebare fa o ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ scurta pauza care sa le permita sa-si ¸ raspunda ın gand. Cand ısi ¸ vor ˘ ˆ da seama ca i-ai antrenat ıntr-un dialog mental, te vor asculta cu atentie. ¸ ˘ Relatarea unei experiente ¸ reale este o alta modalitate de SUGESTII ˘ captare a atentiei.

Dar, daca vei spune o relatare care-i va ¸ Tine cont de cei din ¸ ˆ auditoriu: de situatiile prin ¸ stanjeni pe unii dintre cei prezenti¸ sau din care auditoriul ˆ ˘ ˘ care trec, de grijile pe care va retine doar firul narativ, dar nu si ¸ ¸ ınvat¸ amintele ce se le au, de mentalitatea lor, ˆ ˆ desprind din ea, ti-ai ratat obiectivul. Cand prezinti¸ ın in¸ de ceea ce cunosc deja ˘ ˘ troducere o experient¸ a, aceasta ar trebui sa constituie baza despre subiect. ˆ ˘ ˘ ˆ unui argument solid din cuprinsul cuvantarii. Este adevaGandeste-te ce aspecte ¸ ˘ ˆ ale subiectului i-ar putea rat, pentru a da viat¸ a naratiunii ıti¸ sunt necesare mai mul¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ interesa ın mod deosebit te informatii; ¸ ai grija ınsa sa nu te pierzi ın detalii. sau le-ar putea fi de folos. ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ Unii oratori ısi de ultima ora, ¸ ıncep cuvantarea cu o stire ¸ cu un citat extras dintr-un ziar local sau cu declaratia ¸ unei ˘ ˘ ˘ personalitati. ¸ Si ¸ aceste amanunte pot fi eficiente daca sunt adecvate ˘ ˘ subiectului si auditoriului. ¸ ¸ raspund necesitatilor ˘ ˆ ˆ ˆ Daca ıti¸ prezinti¸ discursul ın cadrul unui simpozion sau la ıntru˘ ˘ nirea de serviciu, ar fi indicat sa folosesti ¸ o introducere scurta si ¸ la ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ obiect. Daca tii ¸ o cuvantare publica, respecta timpul alocat partii ¸ introductive. Informatiile cele mai importante pentru auditoriu sunt ¸ ˆ ˘ cele din cuprinsul cuvantarii. ˘ ˆ Uneori ai putea fi nevoit sa vorbesti ¸ ınaintea unui auditoriu sceptic ˆ ˘ sau chiar ostil. Cum ıi vei convinge pe cei prezenti¸ sa te asculte? Ste¸ ˘ fan, un crestin din secolul I, considerat un barbat ‘plin de spirit si ¸ ¸ de ˆ ˆ ˘ ıntelepciune’, a fost dus cu forta ¸ ¸ ınaintea Sanhedrinului. Aici el a apaˆ ˆ rat cu convingere crestinismul.

Cum si-a ınceput el pledoaria? Intr-o ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ maniera plina de respect si ¸ ¸ pornind de la o baza comuna. „Barbati, ˘ ˘ frati¸ si nostru ¸ ascultati. ¸ Dumnezeul gloriei i-a aparut stramosului ¸ tati, ¸ Avraam“ (Fap. 6:3; 7:2). Pe Areopagul din Atena, apostolul Pavel si-a ¸ ˆ ˘ adaptat introducerea la un auditoriu foarte diferit, spunand: „Barbati¸

Introduceri care trezesc interesul

˘ ˘ ˆ ˘ ˘ din Atena, vad ca ın toate lucrurile pareti¸ a fi daruiti¸ temerii de zei˘ ˆ tati¸ mai mult decat altii“ (Fap. 17:22). Gratie ¸ ¸ acestor introduceri efi˘ ˆ ciente, ambele grupuri de persoane au fost dispuse sa asculte ın continuare. ˘ ˆ ˆ Si ¸ interlocutorilor cand te afli ın mi¸ tu trebuie sa le captezi atentia ˘ nisterul de teren. Daca nu ti-ai anuntat ¸ ¸ vizita, s-ar putea ca locatarul ˆ ˘ sa fie ocupat cu alte treburi. In unele regiuni ale globului, vizitatorii ˆ ˘ neinvitati¸ trebuie sa-si ¸ explice imediat motivul vizitei. In alte locuri, ˆ ˘ ˆ uzantele pretind ındeplinirea anumitor formalitati¸ ınainte de expli¸ carea motivului vizitei. — Luca 10:5. ˆ ˘ In ambele cazuri, o atitudine prietenoasa poate contribui la crearea ˘ ˆ unei atmosfere prielnice conversatiei.

De obicei este util sa ıncepi dis¸ ˆ ˘ cutia ¸ cu un subiect care ıl preocupa pe interlocutor. Ce-ai putea spuˆ ˘ ˘ ˆ ne? Gandeste-te!

Ce facea persoana respectiva cand ai abordat-o? Lu¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ cra ın gradina sau la camp, ısi gatea, spala rufe sau ısi ¸ repara masina, ¸ ¸ ˆ ˘ ıngrijea copiii? Citea ziarul sau se uita la ce se petrecea pe strada? Exis˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ta ceva ın ambientul sau care sa-ti¸ sugereze ca-i place pescuitul, mu˘ ˘ zica, sportul, calatoriile, computerele sau altceva? Deseori, oamenii sunt interesati¸ de ceea ce-au auzit recent la radio sau la televizor. O ˆ ıntrebare sau un comentariu scurt referitor la unul dintre aceste su˘ ˘ biecte poate duce la o conversatie ¸ placuta. ˘ ˆ ˆ ˘ Un exemplu graitor despre modul ın care poate fi ınceputa o conˆ ˘ ˆ versatie ¸ ın vederea depunerii de marturie este cel dat de Isus cand ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ a vorbit cu o femeie samariteana la fantana de langa Sihar. — Ioan 4:5–26. ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Trebuie sa-ti¸ pregatesti ¸ cu grija introducerea, mai cu seama cand ˆ ˘ congregatia ¸ ısi ¸ parcurge des teritoriul. Altminteri, nu vei reusi ¸ sa de˘ pui marturie. ˆ ˘ Specifica subiectul. In congregatie, presedintele programului sau ¸ ¸ ˆ ˘ vorbitorul dinaintea ta va anunta tema cuv ant arii si ¸ ¸ te va prezenta. ˘ Totusi, ¸ ar putea fi util sa-i reamintesti ¸ auditoriului subiectul chiar de ˆ ˆ la ınceput. Desi textual tema. In ori¸ ¸ nu e obligatoriu, poti¸ mentiona ˆ ˘ ˆ ˘ ce caz, tema trebuie dezvoltata treptat pe parcursul cuvantarii. Incear˘ ˆ ˘ ˆ ca, asadar, ın introducere sa ındrepti¸ atentia ¸ asupra subiectului. ¸ ˆ ˘ Cand si-a trimis discipolii sa predice, Isus a precizat mesajul pe care ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ trebuiau sa-l transmita. „Cand va duceti, ¸ predicati, ¸ zicand: «Regatul cerurilor s-a apropiat»“ (Mat. 10:7). Referitor la zilele noastre, Isus a

217

218

Introduceri care trezesc interesul

˘ ˘ ˘ zis: „Aceasta veste buna a regatului va fi predicata“ (Mat. 24:14). Sunˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ tem ındemnati¸ ‘sa predicam cuvantul’, adica sa ne raportam cat mai ˆ ˘ ˆ mult la Biblie cand depunem marturie (2 Tim. 4:2). Totusi, ¸ ınainte de ˆ ˘ a deschide Biblia sau de a ındrepta atentia ¸ spre Regat, este nevoie sa amintim un subiect de interes actual. Ai putea spune ceva despre de˘ ˘ lincvent¸ a, somaj, nedreptate, razboaie, boli, moarte sau despre ajuto¸ ˆ ˘ rul ce-ar trebui acordat tinerilor. Nu insista ınsa prea mult asupra as˘ ˘ ˆ pectelor negative; mesajul nostru este pozitiv. Straduieste-te sa ın¸ ˆ drepti¸ conversatia ¸ spre Cuvantul lui Dumnezeu si ¸ Rega¸ spre speranta tului. ˘ ˘ Explica de ce este important subiectul pentru auditoriu. Daca ˘ ˆ ˘ ai de prezentat o tema ınaintea congregatiei, poti¸ fi aproape sigur ca ¸ ˆ marea majoritate a celor prezenti¸ ıti¸ vor asculta cu interes argumen˘ ˘ tatia.

Dar te vor urmari ei cu aceeasi ¸ ¸ cu care ar face-o daca ¸ atentie ˆ ˆ ˘ subiectul i-ar viza ındeaproape? Sau vor fi atenti¸ deoarece ınteleg ca ¸ ˘ materialul li se aplica personal si ¸ de a face ceva ¸ le-ai trezit dorinta ˆ ˘ ˆ ın acest sens? Vei obtine acest rezultat doar daca, ın timp ce-ti¸ pre¸ ˘ ˆ ˆ gatesti prin ¸ ¸ cuvantarea, te gandesti ¸ la cei din auditoriu: la situatiile ˘ care trec, la grijile pe care le au, la mentalitatea lor. Daca ai proce˘ ˆ ˘ dat astfel, mentioneaz a ın introducere ceva care sa demonstreze acest ¸ lucru. ˘ ˘ ˘ Fie ca vorbesti ¸ de la pupitru, fie ca depui marturie, cea mai eficien˘ ˘ ta modalitate de a trezi interesul fat¸ a de subiect este aceea de a-ti¸ an˘ ˆ ˘ ˘ trena ascultatorii ın discutie. ¸ Explica-le legatura dintre subiectul abor˘ ˘ ˘ dat si ¸ si ¸ problemele, necesitatile ¸ nelamuririle lor. Daca vei spune clar ˘ ˘ ˘ ca nu te vei limita la generalitati, ¸ ci ca te vei referi la aspecte concre˘ ˘ ˘ te, te vor asculta cu mai multa atentie. ¸ Important este sa te pregatesti ¸ bine! ˘ Cum se face o introducere. Pentru a trezi interesul ascultatorilor, ˆ ˘ ın introducere trebuie sa fii deosebit de atent nu numai la ce spui, ci ˆ ˘ ˆ si ¸ la cum o spui. De aceea, cand te pregatesti, ¸ nu te gandi doar la continut, ci si ¸ ¸ la modul de prezentare. ˆ ˆ ˘ ˆ Intrucat alegerea unor cuvinte potrivite este foarte importanta ın ˘ ˘ realizarea obiectivului propus, ar fi bine sa-ti¸ pregatesti ¸ cu foarte mul˘ ˘ ˘ ta grija primele doua, trei fraze. De obicei, frazele scurte si ¸ simple sunt ˆ ˘ ˆ cele mai eficiente. Cand pregatesti o cuv antare pentru congrega tie, ¸ ai ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ putea sa-ti¸ notezi primele fraze sau sa le ınveti¸ pe dinafara; ın acest

Introduceri care trezesc interesul

ultim caz, cuvintele tale introductive vor avea un impact deosebit asu˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ pra ascultatorilor. O introducere eficienta, rostita fara graba, te va aju˘ ˆ ˆ ˘ ta sa dobandesti ¸ calmul necesar pentru restul cuvantarii. ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Cand sa o pregatesti.

Opiniile difera. Unii oratori cu experient¸ a ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ considera ca primul pas ın pregatirea unei cuvantari ar trebui sa fie ˘ ˘ ˘ pregatirea introducerii. Cei ce au studiat retorica sunt de parere ca ˘ ˘ ˘ ˆ introducerea ar trebui pregatita dupa finalizarea cuprinsului cuvan˘ tarii. ˆ ˆ Evident, ınainte de a te gandi la detaliile unei introduceri potrivi˘ ˘ te, ar trebui sa cunosti ¸ subiectul si ¸ ideile principale pe care urmeaza ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ sa le dezvolti. ¸ Dar cand trebuie sa-ti¸ pregatesti ¸ cuvantarea dupa o schi˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ t¸ a tiparita? Daca, dupa ce ai citit schita, ¸ ıti¸ vine ın minte o idee pe ˆ ˘ care vrei s-o mentionezi ın introducere, nu este nimic gresit ¸ ¸ ¸ sa ti-o ˘ notezi. Retine, de asemenea, ca eficienta ¸ ¸ introducerii tale depinde de ˘ atentia ¸ pe care o dai auditoriului si ¸ materialului din schit¸ a.

EXERCITII: ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ 1) Inainte de a merge ın lucrarea din casa-n casa, pregateste ¸ o introducere ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ care sa se potriveasca cu mesajul pe care trebuie sa-l prezinti¸ si¸ sa aiba le˘ ˘ ˘ gatura cu un eveniment recent din teritoriu. 2) Analizeaza paragraful intro˘ ˆ ductiv a cinci, sase articole din Turnul de veghere si¸ Trezi ¸ti-va! Gandeste-te ¸ ¸ de ce sunt eficiente aceste introduceri.

219

ˆ ˘ 39 INCHEIERE EFICIENTA

˘ Ce trebuie sa faci? ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ In propozitiile de ıncheiere ındeamna-ti¸ auditoriul sa puna ın ¸ ˘ practica ce a auzit. ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ SA PRESUPUNEM ca ai facut cercetari meticuloase si ¸ ca ¸ti-ai structurat ˆ ˆ ˘ ˘ bine materialul ales pentru cuprinsul cuvantarii. In plus, ¸ti-ai pregatit ˘ ˘ ˘ si ¸ o introducere care sa trezeasca interesul ascultatorilor. Acum mai ai ˆ ˘ nevoie de un singur lucru: o ıncheiere eficienta. Nu-i subaprecia imˆ ˘ ˆ portan ¸ta. Ceea ce spui ın final este deseori re ¸tinut mai bine. Daca ın˘ ˘ cheierea este lipsita de consisten ¸ta, s-ar putea ca si ¸ ideile ce au prece˘ ˘ dat-o sa-si ¸ piarda din eficacitate. ˆ ˘ ˆ Gandeste-te la urmatorul exemplu: Spre sfarsitul vie ¸tii, Io¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ IMPORTANTA ¸ sua a ¸tinut o cuvantare memorabila ınaintea batranilor Is˘ ˘ De obicei, cuvintele finale raelului. Dupa ce a povestit cum a ac ¸tionat Iehova fa ¸ta de sunt retinute mai bine. ¸ ˆ ˘ ˘ Israel ınca de pe vremea lui Avraam, s-a mul ¸tumit Iosua sa De ele depinde eficienta ¸ ˆ ˆ rezume ideile importante? Nu, ci a ındemnat poporul din ıntregii expuneri. ˘ ˘ ˘ toata inima: „Teme ¸ti-va de DOMNUL si ¸ sluji ¸ti-I cu scumpaˆ ˆ ˘ tate si si ¸ credinciosie ¸ [ın mod ireprosabil ¸ ¸ ın adevar, NW ]“. ˆ ˘ ˘ ˆ Citeste ¸ ıncheierea facuta de el ın Iosua 24:14, 15. ˘ ˆ ˘ O alta cuvantare memorabila este cea din Faptele 2:14–36. ˘ ˆ Ea a fost rostita de apostolul Petru ınaintea unei mul ¸timi adunate la Ieˆ rusalim cu ocazia Penticostei din anul 33 e.n. La ınceput, el le-a expli˘ ˆ ˘ cat ca asistau la ımplinirea profe ¸tiei lui Ioel referitoare la revarsarea spi˘ ˘ ˆ ritului lui Dumnezeu. Apoi, le-a aratat legatura dintre ımplinirea acesˆ tei profe ¸tii si ¸ profe ¸tiile mesianice consemnate ın Psalmi, care preziceau ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ınvierea lui Isus Cristos si ¸ ınal ¸tarea sa la dreapta lui Dumnezeu. In ıncheiere, Petru a vorbit clar despre o chestiune pe care nici unul dintre ˘ cei prezen ¸ti nu putea s-o ignore. El a spus: „Prin urmare, toata casa lui ˘ ˘ ˘ Israel sa stie cu certitudine ca Dumnezeu l-a facut si ¸ ¸ Domn, si ¸ Cristos ˆ ˆ pe acest Isus pe care voi l-a ¸ti ¸tintuit pe stalp“. Cei prezen ¸ti au ıntrebat: ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ „Barba ¸ti, fra ¸tilor, ce trebuie sa facem? “ Petru le-a raspuns: „Cai ¸ti-va, ˘ ˆ si ¸ fiecare dintre voi sa fie botezat ın numele lui Isus Cristos“ (Fap. ˆ ˆ 2:37, 38). In acea zi, circa 3000 de persoane din auditoriu, adanc mis¸ ˘ cate de cele auzite, au acceptat adevarul referitor la Isus Cristos.

220

ˆ ˘ Incheiere eficienta

221

ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Idei de re ¸tinut. Ceea ce spui ın ıncheiere trebuie sa aiba legatura direcˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ta cu tema cuvantarii. Incheierea ar trebui sa constituie concluzia logica ˘ ˆ ˆ la ideile principale pe care le-ai dezvoltat. Chiar daca vei include ın ea ca˘ ˘ teva cuvinte-cheie din tema, nu esti ¸ obligat sa le redai textual. ˆ ˆ ˘ In general, scopul unui discurs este de a-i ıncuraja pe al ¸tii sa ac ¸tioˆ neze ın armonie cu informa ¸tiile prezentate. Unul dintre obiectivele funˆ ˘ damentale ale ıncheierii este acela de a-i arata auditoriului ˘ ˘ ˆ ˆ ce sa faca. Cand ¸ti-ai ales tema si ¸ ideile principale, te-ai ganSUGESTII dit cu seriozitate de ce este materialul important pentru au˘ ˘ ˆ Asigura-te ca ıncheierea ta ˘ ˘ ˆ ˘ ditoriu si ce urm are sti prin prezentarea lui?

Dac a da, ın¸ ¸ concorda cu ideile expuse. ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ seamna ca stii ¸ ce-ai vrea sa faca ascultatorii tai. Acum este Explica-i auditoriului cum ˘ ˘ ˆ ˘ momentuI sa le explici ce se asteapt a de la ei si, ¸ ¸ eventual, poate pune ın practica ˆ ˘ ce a auzit. modul ın care sa ac ¸tioneze. ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Pe langa faptul ca le arata celor prezenti¸ cum sa procedeMotiveaza-ti¸ ascultatorii ˆ ˘ ˘ prin ceea ce spui si¸ prin ze, ıncheierea ar trebui si Ar trebui sa ¸ sa le dea o motivatie. ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ modul ın care o spui. cuprinda argumente convingatoare care sa-i ındemne la ac˘ tiune si ¸ ¸ care sa le arate, eventual, beneficiile de care vor avea ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ parte procedand astfel. Pregatita cu grija si ¸ bine formulata, ˘ ˆ ˆ ˘ fraza finala va potenta ¸ efectul ıntregii cuvantari. ˆ ˘ ˆ Gandeste-te ca expunerea ta se apropie de sfarsit. ¸ ¸ Cuvintele tale trebu˘ ˘ ˆ ˘ ie sa arate acest lucru. Ritmul trebuie sa fie adecvat. Nu vorbi repede pana ˆ ˘ ˘ ˘ la sfarsit, ¸ oprindu-te apoi brusc. Dar nu lasa nici ca vocea sa-ti¸ devina tot ˘ ˘ ˆ mai stinsa. Volumul trebuie sa fie bine dozat: nici prea tare, nici prea ıncet. Ultimele fraze trebuie spuse pe un ton conclusiv, cu sinceritate si ¸ conˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ vingere. Cand ıti¸ pregatesti ¸ tema, sa nu uiti¸ sa repeti¸ si ¸ ıncheierea. ˆ ˘ ˆ ˘ Dar cat ar trebui sa dureze ıncheierea? Durata nu este stabilita doar ˆ ˆ ˆ ˘ ın functie ¸ de ceas. Incheierea nu ar trebui sa treneze. Ii poti ¸ stabili duˆ ˆ ˆ rata ın functie ¸ de efectul pe care ıl produce asupra auditoriului. O ın˘ ˘ ˘ ˆ ˘ cheiere simpla, directa si ¸ pozitiva este ıntotdeauna apreciata. Dar chiar ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ si ¸ mai lunga, care sa cuprinda o ilustrare scurta, poa¸ o ıncheiere putin ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ te fi eficienta daca este bine pregatita. Compara concisa ıncheiere a cartii ¸ Eclesiastul, din Eclesiastul 12:13, 14, cu cea a scurtei Predici de pe ˘ ˆ munte, consemnata ın Matei 7:24–27. ˆ ˆ ˘ In ministerul de teren. In ministerul de teren ti¸ se ofera cele mai ˆ ˘ ˘ multe ocazii de a face ıncheieri. Daca te vei pregati si ¸ vei fi sincer inte˘ resat de oameni, vei obtine rezultate excelente. Cu adaptarile de rigoa¸ ˆ re, sfaturile oferite mai sus se pot aplica chiar si ¸ atunci cand vorbesti ¸ ˘ ˘ cu o singura persoana.

222

ˆ ˘ Incheiere eficienta

˘ ˘ Conversa ¸tia poate fi foarte scurta. Poate ca interlocutorul este ocu˘ ˆ pat, iar vizita ta nu dureaza decat un minut. Ai putea spune ceva de geˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ nul: „In ¸teleg ca sunte ¸ti ocupat. Permite ¸ti-mi totusi o ¸ sa va ımpartasesc ¸ ˆ ˘ ˘ idee ıncurajatoare. Biblia arata ca Cel ce ne-a creat are un scop extraor˘ ˆ ˆ ˆ dinar: acela de a transforma pamantul ıntr-un paradis ın care oamenii ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ sa se poata bucura vesnic de via ¸ta. Si ¸ ¸ noi putem trai ın acest paradis ˘ ˘ ˘ daca respectam cerin ¸tele lui Dumnezeu“. Sau ai putea pur si ¸ simplu sa ˘ ˆ te oferi sa revii ıntr-un moment mai potrivit. ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Chiar daca uneori trebuie sa ıntrerupi brusc vizita din cauza ca locatarul este nepoliticos, ba chiar grosolan, po ¸ti totusi ¸ ob ¸tine un rezultat ˆ pozitiv. Gandeste-te la sfaturile din Matei 10:12, 13 si ¸ ¸ Romani 12:17, 18. ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Raspunsul tau bland l-ar putea face sa-si ¸ schimbe parerea despre Martorii lui Iehova. Iar asta ar fi o realizare! ˆ ˘ ˘ ˘ Sau poate ca ai o discu ¸tie placuta cu locatarul. In acest caz, ar fi bine ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ca la sfarsit ¸ sa repe ¸ti ideea principala pe care ai vrea s-o re ¸tina. Ofera-i ˘ ˘ ˘ si ¸ argumentul care sa-l motiveze sa treaca la ac ¸tiune. ˘ ˆ ˘ Daca ıntrevezi posibilitatea de a continua discu ¸tia cu o alta ocazie, ˘ ˘ da-i persoanei un motiv pentru care sa astepte acel moment. Pune-i o ¸ ˘ ˆ ˆ ıntrebare, eventual una dintre cele analizate ın cartea Sa aducem arguˆ ˘ ˘ mente din Scripturi sau ın alta publica ¸tie folosita la studiile biblice la domiciliu. Nu pierde din vedere obiectivul stabilit de Isus si ¸ consemˆ nat ın Matei 28:19, 20. ˆ La terminarea unui studiu biblic, repetarea temei ıl va ajuta pe elev ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ sa-si ¸ aminteasca lucrurile discutate. Intrebarile recapitulative ıi vor per˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ mite sa-si ¸ ıntipareasca ın minte ideile-cheie, mai ales cand recapitula˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ rea nu este facuta pe fuga. Intrebandu- ¸ti elevul ın ce fel ıi este util materialul studiat sau cum le-ar putea vorbi si ¸ altora despre el, l-ai putea ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ determina sa se gandeasca la modalita ¸tile de a pune ın practica cele ın˘ va ¸tate. — Prov. 4:7. ˆ ˘ ˘ ˆ Nu uita: eficien ¸ta temei tale depinde ın mare masura de ıncheierea pe care o faci.

EXERCITIU: ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ Pregateste ¸ doua ıncheieri pentru ministerul de teren: 1) ce vei spune cand ˘ gazda este nepoliticoasa si¸ ai putin ¸ timp la dispozitie ¸ pentru a vorbi si¸ 2) o ˆ ˘ ˘ ˘ ıntrebare concreta pe care s-o dezbateti¸ la urmatoarea vizita.

EXACTITATEA AFIRMATIILOR 40 ¸

˘ Ce trebuie sa faci? ˘ Transmite informatii ¸ care sa concorde cu realitatea.

˘ ˘ ˘ ˘ CUM ar putea un crestin sa faca o afirmatie ¸ neadevarata? Ar putea pur ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ si ¸ simplu sa repete ceva ce a auzit, fara sa-si ¸ faca timp sa verifice temei˘ ˘ ˘ nicia acelor afirmatii. ¸ Sau ar putea exagera o idee deoarece, fara sa-si ¸ ˘ ˘ dea seama, a citit gresit ¸ materialul de referint¸ a. Daca suntem scrupulosi ¸ ˆ cu privire la exactitatea afirmatiilor noastre chiar si ¸ ¸ atunci cand este vor˘ ˆ ba despre probleme minore, ascultatorii nostri vor ıntelege ¸ ¸ ˘ ca pot fi siguri de veridicitatea aspectelor majore ale mesaIMPORTANTA ¸ jului nostru.

Exactitatea afirmatiilor tale ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ In ministerul de teren. Stiind ca mai au multe de ınva¸ va crea o impresie buna ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ despre tine, despre tat, ¸ unora le este teama sa ınceapa sa predice. Dar ısi ¸ dau re˘ ˘ ˘ ˘ organizatia ¸ din care faci pede seama ca pot depune o marturie eficienta chiar daca parte si¸ despre Dumnezeul ˘ ˘ ˆ cunosc numai adevarurile biblice fundamentale. Cum anucaruia i te ınchini. ˘ ˘ me? Printr-o buna pregatire. ˆ ˆ ˘ Inainte de a pleca ın ministerul de teren, familiarizeaza-te ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ cu subiectul pe care vrei sa-l discu ¸ti. Incercand sa anticipezi ıntrebarile ˘ ˆ ˘ ˘ ce ¸ti se vor pune si ¸ cautand raspunsuri biblice edificatoare, vei reusi ¸ sa ˘ ˘ fii relaxat si ¸ sa dai raspunsuri exacte. Vei conduce un studiu biblic? Par˘ ˘ ˆ curge cu aten ¸tie materialul pentru studiu. Asigura-te ca ın ¸telegi argu˘ ˘ ˆ ˘ ˘ mentele biblice care ofera raspunsul la ıntrebarile tiparite. ˘ ˆ ˆ Dar daca locatarul sau un coleg de serviciu ı ¸ti pune o ıntrebare la care ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ nu esti ¸ pregatit sa raspunzi? In cazul ın care nu esti ¸ sigur de raspuns, nu ˆ ceda tenta ¸tiei de a merge pe ghicite. „Inima celui drept se gandeste ¸ ce ˘ ˘ ˘ ˘ sa raspunda“ (Prov. 15:28). Ai putea gasi informa ¸tiile de care ai nevoie ˘ ˆ ˆ ın cartea Sa aducem argumente din Scripturi sau ın Subiecte biblice de ˘ ˆ ˘ conversa ¸tie, daca sunt disponibile ın limba ta. Daca nu ai la tine nici ˘ ˘ ˘ ˘ unul dintre aceste doua auxiliare, ofera-te sa cercetezi subiectul si ¸ sa te ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ıntorci mai tarziu cu raspunsul. Cand cel ce ¸ti-a pus ıntrebarea este sin˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ cer, nu se va supara ca va trebui sa astepte sa te ıntorci cu raspunsul co¸ ˘ ˆ ˘ rect. De fapt, ar putea ramane placut impresionat de umilin ¸ta ta. ˆ Colaborarea ın ministerul de teren cu vestitorii experimentati¸ te ˘ ˆ ˘ va ajuta sa expui corect Cuvantul lui Dumnezeu. Observa ce versete 223

224

Exactitatea afirma ¸tiilor

˘ ˘ ˘ folosesc si ¸ cum argumenteaza pe marginea lor. Accepta cu umilint¸ a sugestiile si ¸ sfaturile pe care ti¸ le dau. Apolo, un discipol plin de zel, a tras ˆ foloase din ajutorul primit. Luca ıl descrie drept un om „cu darul vorˆ ˆ ˘ ˘ ˆ birii“, ‘foarte versat ın Scripturi’, ‘ınflacarat ın spirit’, care „vorbea si ¸ ˆ preda corect lucrurile referitoare la Isus“. Si totu si, el nu ın telesese to¸ ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ tul corect. Cand Priscila si dat seama de aceasta problema, ¸ Aquila si-au ¸ „l-au luat cu ei si ¸ i-au explicat mai exact calea lui Dumnezeu“. — Fap. 18:24–28. ˆ Fii „ferm atasat de cuvantul fidel“. Ceea ce spunem la ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ıntruniri ar trebui sa reflecte o ınalta consideratie ¸ fat¸ a de SUGESTII ˆ ˘ rolul congregatiei de „stalp si ¸ ¸ sprijin al adevarului“ (1 Tim. ˘ ˘ Rezista tentatiei ¸ de a ras˘ ˘ ˆ ˆ 3:15). Pentru a sustine adevarul, este important sa ıntelegem ¸ ¸ punde la o ıntrebare de al ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ carei raspuns nu esti sensul versetelor pe care intention am sa le folosim ın cuvan¸ sigur. ¸ ˘ ˘ tari. Tine cont de context si ¸ ¸ scriitorului. ¸ de intentia Bazeaza-ti¸ comentariile ˘ ˆ pe „modelul cuvintelor Poate c a ceea ce spui la o ıntrunire a congregatiei este re¸ ˘ ˘ sanatoase“ din Biblie. petat si ¸ Desigur, noi „toti¸ ne poticnim de multe ori“ ¸ de altii. ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Fa cercetari ın legatura (Iac. 3:2). Dar va fi spre binele tau sa te obisnuie sti ¸ ¸ sa faci cu subiectul. ˆ afirmatii ¸ exacte. Cu timpul, multi¸ dintre fratii ¸ ınscrisi ¸ la ˘ ˘ ˆ Verifica exactitatea datelor, Scoala de Minister Teocratic devin b atr ani de congrega tie. ¸ ¸ a citatelor si¸ a experientelor ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ De la cei c arora li s-a ıncredin tat aceast a responsabilitate se ¸ si¸ foloseste-le fara sa le exa¸ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ gerezi. Nu ıncerca sa faci cere „mai mult decat ın mod obisnuit“ (Luca 12:48). Daca, ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ supozitii ¸ cu privire la amadin neglijent¸ a, un batran da un sfat gresit ¸ ın urma caruia nunte pe care nu ti¸ le membrii congregatiei putea atrage dez¸ au de suferit, el si-ar ¸ amintesti ¸ bine. ˘ ˘ ˆ aprobarea lui Iehova (Mat. 12:36, 37). Iata de ce orice batran ˘ ˘ numit trebuie sa fie cunoscut drept o persoana ‘ferm atasa¸ ˘ ˆ ˆ ta de cuvantul fidel ın ce priveste ¸ arta de a preda’. — Tit 1:9. ˘ ˘ ˘ ˘ Ai grija ca argumentele tale sa corespunda cu „modelul cuvintelor sa˘ ˘ natoase“ care transpare din totalitatea adevarurilor biblice (2 Tim. 1:13). ˘ ˘ ˆ ˘ Acest lucru nu trebuie sa te sperie. Poate ca ınca n-ai terminat de citit ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ toata Biblia. Persevereaza. Intre timp ınsa, tine cont de sugestiile de mai ¸ ˆ ˘ ˆ jos cand analizezi informatiile pe care intentionezi sa le folosesti ¸ ¸ ¸ ın predare. ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ Mai ıntai de toate, ıntreaba-te: „Sunt aceste informatii ¸ ın armonie ˆ ˆ ˘ ˘ cu ceea ce am ınvatat ¸ din Biblie? Ii vor apropia pe ascultatorii mei de ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ Iehova sau vor proslavi ıntelepciunea lumii, ındemnandu-i sa se ghide¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ze dupa ea? “ Isus a spus: „Cuvantul tau este adevar“ (Ioan 17:17; Deut.

13:1–5; 1 Cor. 1:19–21). Apoi, foloseste-te din plin de instrumentele de ¸ ˘ ˘ studiu furnizate de clasa sclavului fidel si ¸ prevazator. Ele te vor ajuta nu

Exactitatea afirma ¸tiilor

˘ ˆ ˘ ˆ doar sa ıntelegi corect versetele, ci si ¸ ¸ sa le aplici ıntr-un mod echilibrat ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ si Daca-ti¸ vei ıntemeia cuvantarile pe „modelul cuvintelor sa¸ ¸ rational. ˘ ˆ natoase“ si ¸ de Iehova cand ex¸ te vei bizui pe canalul pus la dispozitie plici si tale vor fi exacte. ¸ ¸ aplici textele biblice, afirmatiile ˘ Verifica exactitatea informatiilor.

Stirile de actualitate, citatele si ¸ ¸ ¸ ˆ ˆ ˆ experientele ıti¸ pot fi de folos cand faci o ilustrare sau cand aplici anu¸ mite idei. Cum poti¸ fi sigur de exactitatea lor? O modalitate ar fi aceea ˘ ˘ de a-ti¸ culege informatiile din surse sigure. Nu uita sa verifici daca in¸ ˘ ˆ formatia ¸ este actuala. Statisticile ısi ¸ pierd cu timpul valabilitatea, desco˘ ˘ ˘ ˘ peririle sunt repede depasite si, ¸ ¸ pe masura ce omul patrunde tot mai ˆ ˆ adanc ın studiul istoriei si ¸ al limbilor antice, concluziile bazate pe cu˘ nostin anterioare trebuie revizuite. Fii foarte atent daca intentionezi ¸ ¸ ¸ tele ˘ sa folosesti ¸ extrase din ziare, transmise la televizor, la radio, ¸ informatii ˆ ˘ prin posta ¸ electronica sau preluate de pe Internet. In Proverbele 14:15 ˘ ˘ ˆ se da urmatorul sfat: „Omul simplu crede orice cuvant, dar omul preˆ ˘ ˘ ˘ ˘ vazator ia seama bine cum merge“. Intreaba-te: „Este considerata sursa ˘ ˘ ˘ ˘ respectiva exacta? Exista si res¸ ¸ alte modalitati¸ de a verifica informatiile ˘ ˆ ˘ pective? “ Daca te ındoiesti ¸ renunt¸ a ¸ de veridicitatea unei informatii, la ea. ˘ ˆ Dupa ce ai verificat credibilitatea surselor, gandeste-te bine cum vrei ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ sa folosesti Asigura-te ca utilizezi citatele si ¸ ¸ informatiile. ¸ statisticile ın ˘ armonie cu contextul din care au fost luate. Ai grija ca nu cumva, din ˘ ˘ dorinta ¸ de a te exprima cu convingere, „unii oameni“ sa devina „majo˘ ˘ ˘ ritatea“, „multi¸ oameni“ sa devina „toti“, ¸ iar „uneori“ sa se transforme ˆ ın „mereu“. Exagerarea unei informatii ¸ sau a unor rapoarte referitoare ˆ ˘ la numere, la amploarea sau gravitatea unei chestiuni pune la ındoiala credibilitatea afirmatiilor. ¸ ˘ ˆ ˆ Daca afirmatiile tale vor fi ıntotdeauna exacte, ıti¸ vei face reputatia ¸ ¸ de ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ persoana care respecta adevarul, iar aceasta reputatie ¸ creeaza o imagine ˘ favorabila despre Martorii lui Iehova, ca grup. Dar si ¸ mai important este ˘ ˆ ˘ ca ıi va aduce onoare lui Iehova, „Dumnezeul adevarului“. — Ps. 31:5.

EXERCITIU: ¸ ˘ ˘ ˘ Roaga-l pe un Martor matur sa te asculte si¸ sa verifice exactitatea explicatii¸ ˘ ˆ ˘ lor pe care le vei da cu propriile-ti¸ cuvinte la urmatoarele ıntrebari: 1) Ce ˘ fel de persoana este Iehova si¸ de unde stim?

2) De ce si-a oferit Isus viata ¸ ¸ ¸ ca sacrificiu si¸ cum putem beneficia noi de pe urma acestei jertfe? 3) Ce ˆ ˆ face Isus de cand a fost ıntronat Rege?

225

˘ 41 EXPUNERE CLARA

˘ Ce trebuie sa faci? ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ Exprima-te ın asa ¸ fel ıncat sa fii usor ¸ ınteles. ¸

ˆ ˘ CAND vorbesti, ¸ Straduies¸ nu te limita la transmiterea de informatii. ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ te-te sa te faci ınteles.

In felul acesta, vei reusi ¸ ¸ sa comunici eficient, fie ˘ ca te adresezi congregatiei, fie cuiva care nu este Martor. ¸ ˘ Exista mai multi¸ factori care contribuie la claritatea unui discurs. ˆ ˆ Cativa dintre acestia sunt analizati¸ ın lectia ¸ ¸ nr. 26, „Dezvoltarea logi¸ ˘ ˆ ca a materialului“. Altii ¸ sunt examinati¸ ın lectia ¸ nr. 30, „Inˆ ˘ ˘ ˆ teres fat¸ a de interlocutor“. In lectia ¸ de fat¸ a, vom aduce ın IMPORTANTA ¸ ˆ ˆ discutie ¸ cateva aspecte noi.

Cu cat materialul este ˆ ˆ Cuvinte simple, stil simplu. Cuvintele simple si mai usor cu atat ¸ propo¸ de ınteles, ¸ ˘ auditoriul va trage mai zitiile scurte sunt instrumentele principale ale comunica¸ multe foloase din el. rii. Predica de pe munte a lui Isus este un exemplu remarˆ ˘ cabil de cuvantare clara pentru toti, ¸ indiferent de identita˘ ˘ tea sau de mediul din care provin ascultatorii. Chiar daca ˘ ˆ este vorba despre niste cu¸ ¸ concepte noi, ascultatorii vor putea ıntelege vintele spuse de Isus deoarece el a vorbit despre probleme care ne pre˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ocupa pe toti: relatii¸ cum sa gasim fericirea, cum sa ne ımbunatatim ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ le cu altii, cum s a facem fa t a ıngrijor arilor, cum s a d am sens vie tii. ¸ ¸ ¸ ˆ ˆ Isus si-a exprimat gandurile ıntr-un limbaj foarte simplu (Mat., cap. ¸ ˘ ˘ 5–7). Evident, Biblia contine nenumarate fraze care difera ca lungime ¸ ˘ ˘ ˘ si ¸ structura. Principalul tau obiectiv ar trebui sa fie acela de a expriˆ ma ideile ıntr-un mod clar, inteligibil. ˆ Chiar si ¸ atunci cand explici un material profund, simplitatea stiluˆ ˆ ˆ ˘ lui ıl va face mai usor Dar ce ınseamna, de fapt, un stil sim¸ ¸ de ınteles. ˆ ˘ ˘ ˘ plu? Nu-ti¸ ımpovara ascultatorii cu detalii inutile. Organizeaza-ti¸ ideiˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ le secundare ın asa ¸ fel ıncat sa le ıntregeasca pe cele principale. Alege ˆ ˘ ˘ cu grija versetele-cheie. In loc sa sari repede de la un verset la altul, ciˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ teste-le pe rand si ¸ ¸ explica-le. Nu ınabusi ¸ ınsa o idee interesanta printr-o multime de cuvinte. ¸ ˆ ˘ Cand conduci un studiu biblic la domiciliu, aplica aceleasi ¸ princiˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ pii. Nu ıncerca sa explici toate detaliile. Ajuta-ti¸ elevul sa ınteleag a bine ¸ 226

˘ Expunere clara

227

˘ ˆ ˘ ideile principale. El va ajunge sa-si a si ¸ ınsuseasc ¸ ¸ detaliile cu ocazia stuˆ diului personal sau la ıntrunirile congregatiei. ¸ ˘ Pentru a expune materialul cu simplitate, trebuie sa fii bine pre˘ ˘ ˘ ˆ ˆ gatit. Daca vrei sa-l prezinti¸ ıntr-un mod usor trebuie mai ¸ ¸ de ınteles, ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ıntai sa fie clar pentru tine. Cand un lucru este bine ınteles, poate ¸ ˆ ˘ fi si ¸ bine explicat. In plus, vei putea sa-l exprimi cu propriile-ti¸ cuvinte. ˘ Explica termenii necunoscu ¸ti. Uneori, pentru a prezenSUGESTII ˘ ta clar un anumit aspect trebuie sa le explici celor din auFoloseste ¸ un limbaj simplu; ˆ ˘ ˘ ditoriu semnificatia ¸ termenilor nefamiliari. Nu le supraeıncearca sa exprimi ideile ˆ principale ın propozitii valua cunostin dar nici nu le subaprecia inteligenta. ¸ ¸ ¸ Ca ¸ tele, scurte. urmare a studiului Bibliei, ai putea folosi anumiti¸ termeni ˘ ˆ ˆ ˘ Accentueaza doar cateva pe care unii oameni nu-i ınteleg.

Daca nu-i explici, cei ce ¸ ˘ idei principale. nu sunt asociati¸ cu Martorii lui Iehova nu vor sti ¸ ca terme˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Explica-i auditoriului nii „ramasi ¸ t¸ a“, „sclavul fidel si ¸ prevazator“, „alte oi“ si ¸ ‘matermenii necunoscuti. ¸ rea multime’ denumesc anumite grupuri de persoane ¸ ˘ ˘ ˆ Fa-ti¸ timp sa explici si¸ (Rom. 11:5; Mat. 24:45; Ioan 10:16; Rev. 7:9). In mod ase˘ sa aplici textele biblice. ˘ ˘ ˘ manator, daca cineva nu cunoaste organiza tia Martorilor ¸ ¸ ˆ Gandeste-te la modul ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ lui Iehova, probabil ca nu va ıntelege ce ınseamna „procla¸ ın care exemplul tau mator“, „pionier“, „supraveghetor de circumscriptie“ sau ¸ i-ar putea influenta ¸ ˘ pe cei carora le vorbesti. ¸ „Comemorare“.

Totusi, ¸ chiar si ¸ unele expresii biblice folosite de cei ce nu sunt Martori trebuie explicate. Pentru multi¸ oameni, „Arˆ ˘ ˘ maghedonul“ ınseamna un holocaust nuclear. Poate ca ei ˘ asociaza „Regatul lui Dumnezeu“ cu o stare a inimii sau cu cerurile, ˆ ˆ dar nu cu un guvern. Cuvantul „suflet“ i-ar putea duce cu gandul la ˘ ˘ ˘ o presupusa componenta spirituala a omului, care ar supravietui ¸ morˆ ˘ ˘ ˆ tii ca „spiritul sfant“ este o ¸ trupului. Multe persoane au fost ınvatate ¸ ˆ ˘ ˘ persoana, parte a unei „Trinitati“.

In plus, foarte multi¸ au abandonat ¸ normele morale ale Bibliei si ¸ ar putea avea nevoie deci de ajutor penˆ ˘ ˘ ˆ ˆ tru a ıntelege ce vrea sa spuna Cuvantul lui Dumnezeu prin ındem¸ nul: „Fugiti¸ de fornicatie“.

— 1 Cor. 6:18. ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ Daca nu citesc Biblia cu regularitate, unii ar putea sa nu ınteleag a ¸ ˆ ˘ cand le vei spune „Pavel a scris . . .“ sau „Luca a spus . . .“. Poate ca au ˆ ˘ ˘ prieteni sau vecini pe care ıi cheama asa. ¸ Va fi nevoie, probabil, sa le ˆ ˆ ˘ dai cateva explicatii ca le vorbesti ¸ pentru a ıntelege ¸ ¸ despre un apostol sau despre un scriitor al Bibliei. crestin ¸

228

˘ Expunere clara

˘ ˆ Ascultatorii au deseori nevoie de ajutor pentru a ıntelege versetele ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ care mentioneaz a unitati¸ de masura sau obiceiuri din antichitate. De ¸ ˘ ˆ exemplu, afirmatia ¸ ca arca lui Noe avea 300 de coti¸ ın lungime, 50 de ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ coti¸ ın latime si s-ar putea sa nu le sugereze ni¸ ¸ ¸ 30 de coti¸ ın ınaltime ˘ ˆ ˘ mic (Gen. 6:15). Dar, daca vei exprima aceste dimensiuni ın unitati¸ de ˘ ˘ ˆ masura locale, cei din auditoriu ısi ¸ vor face imediat o idee despre dimensiunile arcei. ˘ ˘ ˆ Da explica ¸tiile necesare. Pentru ca un termen sa fie bine ın ¸teles de ˘ auditoriu, nu este suficient sa-l definesti ¸ corect. La Ierusalim, pe timpul ˆ ˘ ˘ lui Ezra, citirea Legii era ınso ¸tita de explica ¸tii. Pentru a ajuta poporul sa ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ın ¸teleaga, levi ¸tii aratau semnifica ¸tia Legii si ¸ faceau aplicari practice la siˆ ˘ tua ¸tiile prin care trecea poporul ın acea vreme (Neem. 8:8, 12). Fa- ¸ti si ¸ ˘ ˘ tu timp sa explici si ¸ sa aplici versetele pe care le citesti. ¸ ˘ ˆ ˘ Dupa moartea si ¸ ınvierea sa, Isus le-a explicat discipolilor ca ceea ce ˆ ˆ ˆ tocmai se ıntamplase constituia o ımplinire a Scripturilor. El a subliniat, de asemenea, responsabilitatea ce le revenea ca martori ai acelor ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ evenimente (Luca 24:44–48). Cand ıi ajuti¸ pe oameni sa ınteleag a ın ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ce mod ar trebui sa le influenteze viata ¸ ¸ ınvat¸ aturile biblice, ei le vor sesiza mai usor ¸ ¸ semnificatia. ˘ ˘ Implicarea inimii. Dar chiar daca explicatia ¸ este clara, pot exista ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ alti¸ factori care sa ıngreuneze ıntelegerea.

O inima insensibila poate ¸ ˆ ˆ constitui un obstacol ın calea ıntelegerii sensului (Mat. 13:13–15). Pen¸ ˘ ˆ ˘ ˘ tru cei ce sunt hotarati¸ sa priveasca lucrurile doar din punct de vedeˆ re fizic, lucrurile spirituale sunt o nebunie (1 Cor. 2:14). Cand o per˘ ˘ ˆ ˘ soana manifesta un astfel de spirit, cea mai ınteleapt a cale este aceea ¸ ˘ de a pune capat discutiei, cel putin ¸ ¸ pentru moment. ˆ ˘ ˘ ˘ Uneori ınsa, inima devine insensibila din cauza dificultatilor vietii. ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ Dar, daca cineva aude adevarul biblic de mai multe ori ın decursul tim˘ ˘ ˘ ˆ pului, s-ar putea ca inima sa-i devina receptiva. Cand Isus le-a spus dis˘ ˘ ˘ ˆ ˆ cipolilor sai ca avea sa fie biciuit si De ce? ¸ ¸ omorat, ei nu au ınteles. ˆ ˘ ˘ Deoarece nici nu se gandisera, nici nu se asteptaser a la un asemenea ¸ ˘ ˆ deznodamant (Luca 18:31–34)! Si ¸ totusi, ¸ cu timpul, 11 dintre acei aposˆ ˆ ˆ ˘ toli au ınteles si ın armonie cu cele ınvatate de la Isus. ¸ ¸ ¸ ¸ au actionat ˆ ˘ ˆ ˘ Efectul unui bun exemplu. Ii putem ajuta pe oameni sa ınteleag a ¸ ˘ nu numai prin vorbe, ci si Referitor la prima lor vizita la ¸ ¸ prin actiuni.

Sala Regatului, multi¸ nu-si amintesc ceea ce s-a vorbit, ci iubirea pe ¸ ˆ ˘ ˘ care au observat-o acolo. In mod asemanator, numerosi ¸ locatari au de-

˘ Expunere clara

˘ ˘ ˆ ˘ venit receptivi la adevarul biblic vazand fericirea de pe fata ¸ noastra. ˆ ˘ ˆ Observand bunatatea iubitoare care domneste ¸ ın mijlocul poporului lui Iehova, precum si amabilitatea cu care sunt tratati¸ cei care se con¸ ˘ ˘ ˘ frunta cu probleme, unii au ajuns la concluzia ca Martorii practica re˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ligia adevarata. De aceea, cand ıi ajuti¸ pe altii a adevarul bi¸ sa ınteleag ¸ ˘ ˆ ˆ blic, reflecteaza la modul ın care ıl explici, precum si ¸ la exemplul pe ˆ care ıl dai.

EXERCITIU: ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ Incearca sa-i povestesti ¸ unei persoane care nu este Martora — unei rude, ˘ ˘ ˘ ˆ unui vecin, unui coleg de munca sau de scoal a — ceva ce ti-a ¸ ¸ placut ın aceas˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ta saptamana la o ıntrunire a congregatiei.

Explica termenii pe care persoa¸ ˘ ˆ na respectiva nu-i ıntelege. ¸

229

˘ 42 PREZENTARE INSTRUCTIVA

˘ Ce trebuie sa faci? ˆ ˘ Transmite informatiile ıntr-un mod care sa le stimuleze celor ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ din auditoriu gandirea si¸ sa le dea sentimentul ca ınvat¸ a ceva important. ˘ ˘ ˘ PENTRU ca discursul tau sa fie instructiv, nu este suficient sa vorbesti ¸ ˆ ˘ despre un subiect important. Intreaba-te: „De ce trebuie acest audito˘ ˘ ˘ ˘ ˘ riu sa auda acest subiect? Ce as¸ putea spune pentru ca sa simta ca a ˆ ˘ avut ceva de ınva ¸tat? “ ˘ ˘ ˘ Daca la scoal a ai de sustinut o demonstratie ¸ ¸ de depunere de martu¸ ˘ ˆ ˘ ˘ rie, auditoriul tau va fi locatarul. Alteori ınsa, va trebui sa ˆ te adresezi ıntregii congregatii. ¸ IMPORTANTA ¸ ˆ ˘ ˘ Ce cunoaste ¸ auditoriul? Intreaba-te: „Ce cunoaste ¸ audiDaca le spui oamenilor ˘ ˘ ˆ toriul despre subiect? “ Raspunsul la aceasta ıntrebare ar pudoar ceea ce cunosc deja, ˘ ˘ nu vei reusi¸ sa le captezi tea constitui un punct de plecare. Daca te adresezi unei conˆ ˘ atentia prea mult timp. ¸ gregatii maturi, nu te multumi ¸ ın care exista multi¸ crestini ¸ ¸ ˘ ˘ doar sa repeti¸ niste ¸ adevaruri fundamentale, pe care majo˘ ˘ ˆ ritatea le cunosc. Dezvolta-le. Desigur, daca ın auditoriu ˘ ˘ ˘ exista multe persoane interesate, va trebui sa tii ¸ cont de necesitatile ¸ ambelor grupuri. ˘ ˘ Adapteaza ritmul expunerii la cunostin auditoriului. Daca incluzi ¸ ¸ tele ˆ anumite idei pe care cei mai multi¸ le cunosc, treci cat mai repede pesˆ ˆ ˘ ˆ te ele. Incetineste ¸ ınsa ritmul cand prezinti¸ idei care ar putea fi noi pen˘ ˘ ˆ tru majoritatea celor prezenti, bine. ¸ ca ei sa le poata ıntelege ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ In ce sens instructiv? Instructiv nu ınseamna neaparat nou. Unii ˘ ˆ oratori au capacitatea de a exprima anumite adevaruri cunoscute ınˆ ˆ ˆ ˆ tr-un mod atat de simplu, ıncat multi¸ din auditoriu le vor ıntelege pen¸ ˘ tru prima oara pe deplin. ˆ ˘ ˘ In ministerul de teren nu este suficient sa mention am o stire pentru ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ a ilustra ca traim ın zilele din urma. Foloseste Biblia pentru a explica ¸ ˆ semnificatia ¸ evenimentului. In felul acesta, mesajul va fi instructiv penˆ ˘ ˘ ˆ tru locatar. In mod asemanator, cand mentionezi anumite detalii de¸ ˘ spre legile naturii sau despre plante si ¸ animalelor, tu nu urma¸ viata ˘ ˘ tific fascinant pe care locatarul sa nu-l mai resti ¸ ¸ ¸ sa prezinti¸ un fapt stiin ˘ ˘ ˘ fi auzit niciodata. Scopul tau trebuie sa fie acela de a stabili o relatie ¸ 230

˘ Prezentare instructiva

231

ˆ ˘ ıntre dovezile oferite de natura si Bibliei referitoare la exis¸ ¸ declaratiile ˆ ˘ tenta ¸ unui Creator iubitor. In felul acesta, locatarul va fi ajutat sa pri˘ ˘ ˘ veasca lucrurile dintr-o perspectiva noua. ˘ ˆ Nu-i usor sa expui ın fata ¸ auditoriului un subiect pe care acesta l-a ¸ auzit deja de mai multe ori. Dar, pentru a fi un bun instruc˘ ˆ ˘ tor, trebuie sa ınveti¸ sa-l prezinti. ¸ Ce poti¸ face?

SUGESTII ˆ ˆ ˘ ˆ De un real ajutor ıti¸ va fi cercetarea. In loc sa incluzi ın Tine cont de ceea ce ¸ ˆ expunere doar ideile care-ti¸ vin usor auditoriul cunoaste ¸ ın minte, foloseste ¸ in¸ despre subiect. strumentele de cercetare prezentate la paginile 33–38. Tine ¸ ˘ Adapteaza ritmul expunerii: cont de sugestiile oferite acolo privitor la obiectivele pe care ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ accelerandu-l, ın cazul ideiar trebui sa le urmaresti. ¸ In timpul cercetarilor ai putea desˆ lor bine cunoscute, si¸ ınceti˘ ˆ ˆ coperi ca un eveniment istoric mai putin ¸ cunoscut este ın nindu-l, cand este vorba ˘ ˘ ˘ directa legatura cu argumentatia ¸ ta. Sau ai putea afla o sti¸ despre idei noi. ˘ ˘ ˘ re recenta care sa ilustreze foarte bine ideea pe care vrei s-o Nu te multumi sa expui ¸ ˘ fapte; explica-le semnificatia discuti. ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ sau importan ta. ¸ In timp ce examinezi materialul, pune-ti¸ ıntrebari de ge˘ ˆ Pentru a-ti¸ stimula facultati¸ nul: Ce? De ce? Cand? Unde? Cine? si ¸ Cum? De exemplu: ˆ ˆ le de gandire pune-ti¸ ıntre„De ce stau lucrurile asa? ˘ ¸ Cum pot s-o demonstrez? Ce crebari de genul: Ce? De ce? ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ dinte populare ıi ımpiedic a pe unii s a ın teleag a acest ade¸ ¸ Cand? Unde? Cine? Cum? ˘ ˘ ˘ ˘ var biblic? De ce este acesta important? Cum ar trebui el sa Fa-ti¸ timp sa argumentezi le influenteze via ta oamenilor?

Ce exemplu ar putea de¸ ¸ pe baza Scripturilor; dezvol˘ ˘ ˘ ˘ ta anumite fragmente. monstra importanta ¸ aplicarii lui? Ce dezvaluie acest adevar ˆ ˘ biblic despre personalitatea lui Iehova? “ In functie Prezinta comparatii ¸ de ma¸ ˆ ˘ ˆ si¸ antiteze. terialul pe care-l dezbati, ¸ ıntreaba-te: „Cand a avut loc acest ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Fa o scurta trecere ın revista eveniment? Ce aplicare practica ar putea avea acest mate˘ ˘ ˆ a ideilor prezentate. rial astazi? “ Ai putea chiar sa-ti¸ ınsuflete ¸ sti ¸ expunerea men˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ Arata cum pot fi folosite tion and chiar cateva dintre aceste ıntrebari si ¸ ¸ raspunzand ˆ acele informatii ¸ ın rezolvala ele. ˆ rea problemelor si¸ ın ˘ ˆ ˘ Poate ca ın discurs e nevoie sa folosesti ¸ versete cunosculuarea deciziilor. ˆ te de auditoriu. Cum le-ai putea expune ıntr-un mod in˘ ˘ structiv? Nu te multumi sa le citesti. ¸ ¸ Explica-le. ˘ ˘ Analizarea unui verset cunoscut poate deveni si ¸ mai interesanta daca ˘ ˆ segmentam versetul respectiv, izoland fragmentele direct legate de teˆ ˘ ma expunerii si ¸ explicandu-le. Sa vedem ce variante de abordare ne ofe˘ ra un verset ca Mica 6:8 din Traducerea Lumii Noi. Ce este „dreptatea“?

Despre a cui dreptate se vorbeste?

Cum ai explica semnificatia ¸ expre¸ ˘ siei ‘a exercita dreptatea’ sau ‘a iubi bunatatea’? Ce este modestia? Cum ˘ ˆ ˆ ˘ ai aplica acest material la o persoana ın varsta? Evident, materialul pe

232

˘ Prezentare instructiva

˘ ˘ care-l vei folosi va depinde de tema, de obiectivul pe care-l urmaresti, ¸ de auditoriu si ¸ de timpul alocat. ˘ ˘ Uneori este util sa dai o defini ¸tie simpla a termenilor. Pentru unii ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ este ıncurajator sa afle ce ınseamna „regatul“ despre care se vorbeste ¸ ın ˆ Matei 6:10. O defini ¸tie ıl poate ajuta chiar si aflat de mul ¸ti ¸ pe un crestin ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ani la adevar sa ın ¸teleaga mai bine adevarata semnifica ¸tie a unui verˆ ˆ set. Citeste ¸ ın acest sens cuvintele consemnate ın 2 Petru 1:5–8 si ¸ defi˘ ˆ neste ¸ apoi diversele calita ¸ti men ¸tionate ın aceste versete: credin ¸ta, vir˘ ˆ ˆ ˘ tutea, cunostin ¸ta, stapanirea de sine, perseveren ¸ta, devo ¸tiunea sfanta, ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ afec ¸tiunea fra ¸teasca si ¸ iubirea. Cand, ın acelasi ¸ context, sunt folosite ˘ cuvinte cu sens apropiat, definirea lor poate ajuta auditoriul sa le difeˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ren ¸tieze. In aceasta categorie intra cuvintele ın ¸telepciune, cunostin ¸ta, ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ discernamant si ¸ ın ¸telegere, men ¸tionate ın Proverbele 2:1–6. ˘ ˘ Pentru auditoriu poate fi instructiva chiar si ¸ simpla analiza a unui ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ text. Mul ¸ti raman surprinsi ¸ cand descopera ca unele traduceri ale Biˆ ˘ ˆ bliei spun ın Geneza 2:7 ca Adam a fost un suflet viu, iar ın Ezechiel ˘ ˘ 18:4 ca sufletele mor. Cu o anumita ocazie, Isus i-a uluit pe saduchei ˆ ˘ ˘ ˆ citand Exodul 3:6, ale carui cuvinte pretindeau ca le cred, si ¸ aplicanˆ du-l apoi la ınvierea mor ¸tilor. — Luca 20:37, 38. ˘ ˆ Uneori este instructiv sa men ¸tionezi contextul unui verset, ımpreju˘ ˆ rarile ın care au fost scrise acele cuvinte si ¸ identitatea vorbitorului sau ˘ bine Psalmul 110. Totusi, a ascultatorilor. Fariseii cunosteau ¸ ¸ Isus le-a ˆ atras aten ¸tia asupra unui detaliu important din primul verset. El i-a ıntrebat: „«Ce crede ¸ti despre Cristosul? Al cui fiu este el?» Ei i-au zis: «Al ˘ ˆ lui David». El le-a zis: «Atunci cum se face ca David, prin inspira ¸tie, ıl ˆ numeste la ¸ „Domn“, cand spune: „Iehova i-a zis Domnului meu: «Sezi ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ dreapta mea pana cand ıi voi pune pe dusmanii tai sub picioarele ¸ ˘ ˆ tale»“? Daca deci David ıl numeste ¸ „Domn“, cum este el fiul lui?»“ ˆ (Mat. 22:41–45). Cand vei aduce argumente pe baza Scripturilor, aseˆ ˘ ˘ ˆ menea lui Isus, ıi vei ajuta pe oameni sa citeasca mai atent Cuvantul lui Dumnezeu. ˆ ˘ ˆ ˘ Cand un orator men ¸tioneaza perioada ın care a fost scrisa o carte a ˆ ˘ Bibliei sau timpul cand a avut loc un anumit eveniment, ar trebui sa ˆ descrie si ¸ condi ¸tiile care au existat atunci. In felul acesta, auditoriul va ˆ ˘ ˆ ın ¸telege mai bine importan ¸ta car ¸tii sau a evenimentului ın discu ¸tie. ˘ ˘ Si ¸ compara ¸tiile te pot ajuta sa- ¸ti faci expunerea mai instructiva. Ai ˘ ˘ ˆ ˘ putea sa prezin ¸ti o concep ¸tie bine cunoscuta ın antiteza cu declara ¸tii-

˘ Prezentare instructiva

˘ ˘ ˘ ˘ le Bibliei. Sau ai putea sa compari doua relatari biblice paralele. Exista ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ diferen ¸te ıntre ele? De ce? Ce ınva ¸tam din ele? Acest procedeu ıi poa˘ ˘ ˘ ˘ ˘ te ajuta pe ascultatori sa priveasca subiectul dintr-o noua perspectiva. ˘ Daca ai de discutat despre un anumit aspect al ministerului crestin, ¸ ˆ ˘ ˘ ¸ti-ai putea ımboga ¸ti expunerea pornind de la o prezentare generala. A˘ ˘ ˆ nalizeaza ce anume trebuie facut si ¸ de ce, precum si ¸ modul ın care se ˘ armonizeaza cu celelalte obiective ale noastre, ca Martori ai lui Iehova. ˘ ˆ Explica apoi unde, cand si ¸ cum se poate realiza respectiva activitate. ˘ ˆ ˘ Dar daca ın expunere trebuie sa analizezi unele dintre „lucrurile pro˘ ˆ funde ale lui Dumnezeu“ (1 Cor. 2:10)? Daca vei ıncepe cu identificaˆ rea si ¸ clarificarea catorva elemente-cheie ale argumenta ¸tiei, auditoriul ˆ ˘ ˆ ˘ va ın ¸telege mult mai usor ¸ detaliile. Iar, daca vei ıncheia cu o scurta treˆ ˘ ˘ cere ın revista a elementelor discutate, ascultatorii vor avea satisfac ¸tia ˆ ˘ de a fi ınva ¸tat realmente ceva. ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Sfaturi privitoare la via ¸ta cre ¸stina. Daca ı ¸ti vei ajuta ascultatorii sa ˆ ˘ ˘ ˆ ın ¸teleaga valoarea practica pe care o au ın via ¸ta lor informa ¸tiile din exˆ punerea ta, le vei fi de mare ajutor. In timp ce examinezi versetele din ˆ ˘ ˘ ˆ materialul primit, ıntreaba-te: „De ce au fost pastrate ın Scripturi acesˆ ˘ ˆ ˆ te informa ¸tii pana ın zilele noastre? “ (Rom. 15:4; 1 Cor. 10:11). Gan˘ ˆ deste-te la situa ¸tiile prin care trec cei din auditoriu si ¸ ¸ analizeaza-le ın ˆ lumina sfaturilor si ¸ a principiilor biblice. In timpul expunerii, argu˘ ˘ ˆ ˆ ˆ menteaza pe baza Scripturilor aratand ın ce mod ıi pot ajuta acele ver˘ ˘ ˆ ˆ ˘ sete pe ascultatori sa ınfrunte cu ın ¸telepciune dificulta ¸tile prin care ˘ trec. Nu vorbi la modul general. Refera-te la atitudini si ¸ la ac ¸tiuni concrete. ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ Incepe aplicand la cuvantarea pe care o pregatesti ¸ una sau doua din˘ ˘ ˆ ˘ ˆ tre sugestiile precedente. Pe masura ce dobandesti ¸ experien ¸ta, pune ın ˘ ˘ practica mai multe sugestii. Cu timpul vei vedea ca auditoriul va fi ne˘ ˘ ˘ ˘ ˘ rabdator sa te asculte, fiind convins ca va auzi ceva cu adevarat util.

EXERCITII: ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ 1) Fa cercetari pentru a gasi cateva aspecte instructive ıntr-un text biblic cunoscut, cum ar ¸ Proverbele 8:30, 31 ˆ fi Matei 24:14 sau Ioan 17:3. 2) Citeste si¸ Ioan 5:20. In ce mod ar putea meditarea la relatia ¸ dintre Iehova Dumne˘ ˘ ˆ zeu si¸ Cristos Isus sa te ajute sa folosesti ¸ aceste versete ın folosul unei familii?

233

43 FOLOSIREA MATERIALULUI INDICAT

˘ Ce trebuie sa faci? ˘ Construieste¸ ti¸ expunerea pe baza subiectului dat, iar daca ti¸ ˘ se indica si¸ sursa, extrage din ea versetele si¸ ideile principale. ˘ ˘ ˘ BIBLIA compara congrega ¸tia crestin ¸ a cu corpul omenesc. Toate par ¸tile ˆ lui sunt importante, dar „nu au toate aceeasi ¸ func ¸tie“. In virtutea aces˘ tui text biblic, noi ar trebui sa facem tot ce putem pentru a ne achita ˆ ˘ ˘ de orice responsabilitate ce ni se ıncredin ¸teaza. Aceasta pretinde sa ne ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ straduim sa ın ¸telegem si ¸ sa pregatim orice tema primita fara a subaprecia importan ¸ta anumitor subiecte, pe care le-am putea considera mai pu ¸tin interesante (Rom. 12:4–8). Clasa sclavului IMPORTANTA ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ fidel si ¸ prevazator are responsabilitatea de a furniza hrana Cand ne dezvoltam tema ˘ ˆ pe baza unui material spirituala la „timpul potrivit“ (Mat. 24:45). Cand ne folosim ˘ ˘ ˘ ˘ primit, aratam apreciere capacita ¸tile pentru a ne pregati discursurile pe baza instruc˘ fat¸ a de programul de ˘ ˘ ˘ ˘ ¸tiunilor primite, demonstram apreciere fa ¸ta de acest prohranire spirituala stabilit ˆ gram si ¸ contribuim la bunul mers al ıntregii congrega ¸tii. de clasa sclavului fidel ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ si¸ prevazator. a, ai griCe po ¸ti men ¸tiona. Cand primesti ¸ o tema la scoal ¸ ˆ ˘ ˘ ja sa dezvol ¸ti subiectul primit, si ¸ nu un altul. In majorita˘ ˘ tea cazurilor ¸ti se specifica si ¸ bibliografia. Daca nu ¸ti se spu˘ ˘ ˘ ˆ ne pe baza carui material sa- ¸ti pregatesti ¸ tema, ı ¸ti po ¸ti alege singur sur˘ ˆ ˘ ˘ sa. Asigura-te, totusi, ın timp cepreg atesti ¸ti ¸ ¸ expunerea, ca prezentarea ˘ ˆ ta se concentreaza numai asupra subiectului repartizat. Cand decizi ce ˆ ˘ informa ¸tii vei include, ia ın considerare si ¸ necesita ¸tile auditoriului. ˘ ˘ ˆ Studiaza cu aten ¸tie materialul de referin ¸ta, analizand versetele bibliˆ ˆ ce aferente. Gandeste-te apoi cum l-ai putea prezenta cel mai bine ın ¸ ˘ ˘ folosul auditoriului. Alege din materialul tiparit doua, trei puncte care ˘ ˆ sa constituie ideile principale ale expunerii tale si ce texte ¸ gandeste-te ¸ biblice vei citi si ¸ analiza. ˆ ˘ ˆ ˆ Cat material ar trebui sa cuprinzi? Doar atat cat po ¸ti expune cu efi˘ cien ¸ta. Nu sacrifica valoarea instruirii de dragul includerii prea multor ˘ ˘ informa ¸tii. Daca unele par ¸ti din material nu contribuie la realizarea ˘ obiectivului expunerii, concentreaza-te doar asupra acelora care te vor ˘ ajuta sa-l atingi. Alege din materialul primit doar informa ¸tiile cele mai instructive si ¸ mai utile pentru auditoriu. Rolul acestei lec ¸tii este de a te 234

Folosirea materialului indicat

235

˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ajuta sa ın ¸telegi ca trebuie sa ai ın vedere nu analizarea unui mare ˘ ˘ numar de informa ¸tii, ci folosirea materialului indicat ca baza pentru expunere. ˘ Expunerea nu trebuie sa fie doar un rezumat al materialului. Fii pre˘ ˘ ˘ ˘ gatit sa explici anumite idei, sa le dezvol ¸ti, sa le ilustrezi si, ¸ eventual, ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sa ara ¸ti cum pot fi puse ın practica. Orice informa ¸tie suplimentara tre˘ ˘ buie sa contribuie la dezvoltarea ideilor principale, nu sa le ˆ ˘ ınlocuiasca.

SUGESTII ˘ ˘ Cu timpul, fra ¸tii califica ¸ti sa predea ar putea fi invita ¸ti sa Foloseste ¸ doar materialul ˘ ˆ ˘ ˘ ¸tina teme la ıntrunirea de serviciu. Ei sunt constien ¸ti ca tre¸ care se refera direct ˘ ˘ ˆ ˘ la subiectul primit. buie sa foloseasca ın mod eficient materialul primit si ¸ sa ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ nu-l ınlocuiasca cu altceva. In mod asemanator, fra ¸tii care Daca tema pe care ai ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ primit-o prevede ca baza ¸tin cuvantari publice primesc o schi ¸ta dupa care sa vorbeaspentru expunere un ˘ ˆ ca. Aceste schi ¸te permit o oarecare flexibilitate, dar ı ¸ti speanumit material, alege-ti¸ ˘ cifica ideile principale, argumentele aferente lor si ¸ verseteideile principale si¸ ˆ ˘ ˆ ˘ versetele-cheie din acest le care sus ¸tin discursul. Inva ¸tand sa predai pe baza unui ma˘ material, nu din alte surse. terial indicat, te vei putea pregati pentru alte privilegii rezervate oratorilor. ˘ ˆ Acest tip de instruire te va ajuta si ¸ sa conduci ın mod efiˆ ˘ ˘ cient studiile biblice. Vei ınva ¸ta sa- ¸ti concentrezi aten ¸tia asupra mateˆ ˘ ˆ ˆ rialului aflat ın studiu si ¸ sa nu faci digresiuni aducand ın discu ¸tie idei care ar putea fi interesante, dar nu sunt esen ¸tiale pentru clarificarea ˆ ˘ ˆ subiectului. Totusi, ¸ daca ai ın ¸teles esen ¸ta acestei lec ¸tii, nu vei fi atat de ˆ ˆ ˘ ˘ rigid, ıncat sa nu-i furnizezi elevului tau explica ¸tiile suplimentare de care are nevoie.

EXERCITIU: ¸ ˆ ˆ ˆ Timp de trei zile, cand citesti ¸ textul zilei, ıncercuieste ¸ cuvantul sau expresia ˘ ˘ ˘ ˘ care indica subiectul dezbatut. Subliniaza unu sau doua comentarii scurte ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ aflate ın legatura directa cu subiectul. Apoi, prezinta liber subiectul folosinˆ du-te de textul biblic si¸ de ideile pe care le-ai ınsemnat.

˘ ˆ ˘ 44 FOLOSIREA EFICIENTA A INTREBARILOR

˘ Ce trebuie sa faci? ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Pune ıntrebari care sa produca efectul scontat. Poate ca ur˘ ˘ ˘ ˘ ˆ maresti ¸ sa obtii ¸ un raspuns oral sau sa-ti¸ ıncurajezi interlocu˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ torul sa raspunda ın gand la ıntrebarea pusa. Succesul ıntre˘ ˆ barilor tale va depinde de continutul lor si¸ de modul ın care ¸ sunt formulate. ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ INTRUCAT pretind si ¸ un raspuns — verbal sau mental —, ıntrebarile sunt ˆ ˆ ˘ ˘ utile pentru a-i antrena ın discutie ¸ pe ascultatori. Intrebarile ne pot aju˘ ˘ ˘ ˘ ta sa initiem conversatii ¸ ¸ si ¸ sa ne bucuram de un placut schimb de idei. ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ In calitate de orator si ınv at¸ ator, poti¸ folosi ıntrebari pentru a suscita in¸ ˘ ˘ teresul celor ce te asculta, pentru a ajuta pe cineva sa ratio¸ neze pe marginea unui anumit subiect sau pentru a accenIMPORTANTA ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ tua ceea ce vrei sa spui. Daca stii ¸ cum sa folosesti ¸ ıntrebariIntrebarile eficiente ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ le, ıi vei ıncuraja pe cei de langa tine sa gandeasca, nu doar ıi vor ajuta pe ascultatori ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ sa se implice mai mult. sa asculte. Fixeaza-ti¸ un obiectiv si ¸ fel ¸ pune ıntrebarile ın asa ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ Raspunsurile la ıntrebarile ıncat sa-l atingi. ˆ ˆ bine puse ıi pot furniza ˆ Pentru a ıntretine conversatia.

In ministerul de teren, ¸ ¸ informatii celui ¸ pretioase ¸ ˘ ˘ foloseste-te de orice ocazie pentru a-i invita pe oameni sa-si ¸ ¸ ce preda. ˘ ˆ ˘ exprime parerile, bineınteles, daca vor. ¸ ˆ ˆ ˆ Multi¸ Martori ıncep discutii ¸ interesante punand o ıntre˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ bare simpla: „V-ati¸ gandit vreodata . . .? “ Cand ıntrebarea lor vizeaza o ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ problema care ıi preocupa cu adevarat pe oameni, succesul ın lucrarea ˘ de predicare este aproape garantat. Si ¸ chiar daca interlocutorul nu s-a ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ gandit niciodata la ıntrebarea respectiva, ea ıi poate trezi curiozitatea. ˘ ˘ ˆ ˘ Exista nenumarate subiecte ce pot fi introduse prin ıntrebari de genul: ˘ ˘ ˘ „Ce parere aveti¸ . . .? “, „Vi se pare ca . . .? “ si ¸ „Credeti¸ ca . . .? “ Apropiindu-se de un functionar de la curtea Etiopiei care citea cu voce ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ tare profetia ¸ lui Isaia, evanghelizatorul Filip nu a facut decat sa-l ıntreˆ ˆ ˘ ˘ ˆ be: „Intelegi ıntr-adevar ce citesti? ¸ ¸ “ (Fap. 8:30). Aceasta ıntrebare i-a ofe˘ rit lui Filip ocazia de a-i explica adevarurile despre Isus Cristos. Cu ajuˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ torul unor ıntrebari asemanatoare, unii Martori de astazi au gasit perˆ ˘ ˘ soane ınsetate dupa adevarul biblic. ˆ ˘ ˘ Cand le dai posibilitatea sa-si ¸ exprime parerea, unii oameni sunt mai re˘ ˆ ˘ ceptivi. Dupa ce pui o ıntrebare, asculta cu atentie. ¸ Nu fi critic, ci amabil, 236

ˆ ˘ ˘ Folosirea eficienta a ıntrebarilor

237

˘ ˆ ˘ ˘ ˆ aratandu-i persoanei ca-i apreciezi raspunsul. Laud-o sincer cand e cazul. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Odata, dupa ce un scrib ‘i-a raspuns ın mod inteligent’, Isus l-a laudat spuˆ nandu-i: „Tu nu esti ¸ departe de regatul lui Dumnezeu“ (Mar. 12:34). Chiar ˘ ˘ daca nu esti sti ¸ ¸ sa-i multume ¸ pentru ¸ de acord cu interlocutorul, poti¸ totusi ˘ ˘ ca si-a spus punctul de vedere.

Cuvintele lui ar putea dezv alui o atitudine ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ de care este bine sa tii ¸ cont cand ıi explici adevarul biblic. ˆ Pentru a introduce notiuni importante. Cand i te adresezi ¸ SUGESTII ˘ ˆ ˘ unui grup sau conversezi cu o persoana, pune ıntrebari penPentru a initia ¸ conversatia, ¸ ˆ ˆ ˘ tru a aduce ın discutie importante. Asigu¸ anumite notiuni ¸ pune ıntrebari legate de ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ probleme cu adevarat ra-te ca ıntrebarile tale fac referire la chestiuni cu adevarat inimportante pentru teresante pentru auditoriu. Pentru a-i trezi interesul, ai putea interlocutor. ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ chiar folosi ıntrebari al caror raspuns nu este usor ¸ de ıntrevaˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Inainte de a mentiona o ¸ zut. Daca, imediat dupa ıntrebare, faci o scurta pauza, audito˘ ˆ ˘ idee importanta, ıncearca ˘ ˘ ˆ riul ar putea sa te asculte apoi cu mai mult interes. sa pui o ıntrebare care ˘ ˆ Cu o anumita ocazie, profetul Mica a folosit o serie de ınpoate trezi curiozitatea ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ascultatorilor. trebari. Dupa ce a ıntrebat ce cere Dumnezeu de la ınchinaˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ Foloseste torii sai, profetul a mai pus patru ıntrebari, fiecare avand ¸ ıntrebarile ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ pentru a-i ajuta pe oameni cate un raspuns posibil. Ele ıi pregatesc pe cititori pentru ras˘ ˆ ˘ sa ınteleag a ratiunea ˆ ¸ ¸ punsul deosebit de important cu care Mica si-a ıncheiat a¸ afirmatiilor tale, logica ¸ ˘ ˘ ceasta parte a argumentatiei (Mic. 6:6–8). N-ai putea face si ¸ ¸ adevarurilor prezentate ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ tu ceva asemanator cand predai? Incearca! si¸ efectul pozitiv pe care-l ˆ ˘ pot avea acestea asupra Pentru a rationa pe marginea unui subiect. Intrebarile ¸ vietii ˘ ˘ ˘ ¸ lor. pot fi folosite pentru a-i ajuta pe altii ¸ sa urmareasca dezvoltaˆ ˘ ˘ ˘ Recurge la ıntrebari rea logica a unei argumentatii. ¸ Iehova a apelat la aceasta meˆ pentru a-l ıncuraja pe elev ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ toda cand a rostit o declaratie ¸ solemna ınaintea Israelului, asa ¸ nu numai sa repete ˆ ˆ cum citim ın Maleahi 1:2–10. La ınceput, el le-a zis israeliti¸ anumite informatii, ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ci si¸ sa spuna ce simte lor: „V-am iubit“. Intrucat ei nu i-au pretuit iubirea, Iehova i-a ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ fat¸ a de ceea ce ınvat¸ a. ıntrebat: „Nu este Esau frate cu Iacov? “ Apoi Iehova le-a aminˆ tit starea de dezolare ın care se afla tinutul Edomului pentru ¸ ˘ ˘ ˘ a le arata ca nu a iubit aceasta natiune din cauza nelegiuirii ei. ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ Dupa aceea, el a folosit ilustrari, intercalate cu ıntrebari, pentru a accen˘ ˆ ˘ tua ideea ca israelitii la iubirea sa. Unele ıntrebari sunt ¸ nu au reactionat ¸ puse pe buzele unor preoti¸ infideli. Altele sunt adresate de Iehova preoti¸ ˘ ˘ ˘ lor. Acest schimb tulburator de replici ne emotioneaz a si ¸ ¸ ne capteaza aten˘ tia. ¸ Logica argumentatiei ¸ este de necombatut, iar mesajul, de neuitat. ˘ ˆ ˘ ˆ Unii oratori experimentati¸ folosesc cu eficient¸ a ıntrebarile ıntr-un ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ mod asemanator. Chiar daca anumite ıntrebari nu cer un raspuns ver˘ bal, auditoriul se implica mental, ca si ¸ cum ar participa la un dialog.

238

ˆ ˘ ˘ Folosirea eficienta a ıntrebarilor

ˆ ˘ ˘ Cand conducem studii biblice, noi folosim o metoda care solicita par˘ ˘ ˘ ˘ ticiparea elevului. Daca se limiteaza la repetarea raspunsului tiparit, eleˆ vul nu va beneficia prea mult de pe urma studiului. Pune-i ın mod amaˆ ˘ ˆ ˆ bil ıntrebari suplimentare pentru a afla ce gandeste. ¸ Cand e vorba despre ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ınvat¸ aturi fundamentale, ıncurajeaza-l sa raspunda pe baza Bibliei. Ai pu˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ tea chiar sa-l ıntrebi: „Ce legatura exista ıntre aspectul despre care discu˘ ˆ tam acum si ¸ subiectul studiat ınainte? De ce este important acest aspect? ˘ ˘ ˘ Cum ar trebui sa ne influenteze viata?“ Aceasta metoda este mai eficien¸ ¸ ˘ ˆ ta decat aceea de a-ti¸ exprima propriul punct de vedere sau de a da ex˘ ˆ ˆ ˘ ˘ plicatii ¸ ample. Facand asa, ¸ ıti¸ vei ajuta elevul sa se foloseasca de ‘capacitatea sa de a rationa’ pentru a-i sluji lui Dumnezeu. — Rom. 12:1. ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Daca elevul nu sesizeaza o anumita idee, ai rabdare. Poate ca ıncear˘ ˘ ˆ ˘ ca sa compare ceea ce spui cu ceea ce a crezut atatia ¸ ani. Ar fi util sa ˆ ˘ abordezi subiectul dintr-un unghi diferit. Alteori ınsa nu este nevoie deˆ ˆ ˘ cat de explicatii ¸ extrem de simple. Foloseste ¸ cat mai mult Scripturile. Fa ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ilustrari si ¸ pune ıntrebari simple care sa determine persoana sa reflecteze asupra dovezilor prezentate. ˘ ˘ Pentru a scoate la iveala sentimentele interlocutorului. Raspunsul ˆ ˘ ˆ la o ıntrebare nu oglindeste ¸ neaparat ceea ce este ın inima persoanei. ˘ ˘ ˘ Unii ti-ar putea da raspunsul pe care considera ei ca-l astep ti. ¸ ¸ De aceea, ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ este nevoie de discernamant (Prov. 20:5). Ai putea sa ıntrebi si ¸ tu ca Isus: „Crezi tu aceasta? “ — Ioan 11:26. ˆ Cand multi¸ dintre discipoli s-au simtit ¸ ofensati¸ de vorbele lui si ¸ l-au ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ parasit, Isus si-a invitat apostolii sa-si ¸ ¸ spuna punctul de vedere. El i-a ın˘ ˘ ˆ trebat: „Nu vreti¸ sa va duceti¸ si ¸ voi, nu? “ Exprimand sentimentele tu˘ turor, Petru a spus: „Doamne, la cine sa ne ducem? Tu ai cuvinte de via˘ ˘ ˘ ˘ ˆ t¸ a vesnic a; si ca tu esti ¸ ¸ noi am crezut si ¸ am ajuns sa stim ¸ ¸ Sfantul lui Dum˘ ˘ ˆ nezeu“ (Ioan 6:67–69). Altadata, Isus si-a ıntrebat discipolii: „Cine spun ¸ ˘ ˆ oamenii ca este Fiul omului? “. Apoi le-a mai pus o ıntrebare pentru a-i ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ determina sa spuna ce aveau ın inima: „Dar voi, cine spuneti¸ ca sunt? “ ˘ Atunci Petru a raspuns: „Tu esti ¸ Cristosul, Fiul Dumnezeului celui viu“.

— Mat. 16:13–16. ˆ ˆ Cand conduci un studiu biblic, ai putea aborda anumite chestiuni ın ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ aceeasi ¸ maniera. Poti¸ sa ıntrebi: „Cum vad colegii tai aceasta proble˘ ˘ ˆ ma? “ Iar dupa aceea: „Dar tu, ce crezi? “ Cand stii ¸ exact ceea ce simte ˆ elevul, ıl poti¸ ajuta mult mai bine. ˆ ˘ Pentru a accentua. Intrebarile mai pot fi folosite si ¸ pentru a accen˘ ˘ tua anumite idei. Apostolul Pavel folosea aceasta metoda, asa ¸ cum reie-

ˆ ˘ ˘ Folosirea eficienta a ıntrebarilor

˘ ˆ se din Romani 8:31, 32: „Daca Dumnezeu este pentru noi, cine va fi ım˘ ˘ potriva noastra? El, care nu l-a crutat ¸ nici chiar pe propriul sau Fiu, ci ˘ ˆ ˘ l-a dat pentru noi toti, ¸ cum nu ne va da cu bunatate ımpreuna cu el si ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ toate celelalte lucruri? “ Retine ca, ın fiecare caz, ıntrebarea ıntareste ¸ ¸ ide˘ ea exprimata anterior. ˘ ˘ ˘ ˘ Dupa ce a consemnat sentinta ¸ judecatoreasca pronuntat ¸ a de Iehova ˆ ımpotriva regelui Babilonului, profetul Isaia si-a exprimat convingerea ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ferma prin cuvintele: „DOMNUL ostirilor a luat aceasta hotarare: cine ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ I se va ımpotrivi? Mana Lui este ıntinsa: cine o va face sa se retraga? “ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ (Is. 14:27). Aceste ıntrebari arata ca ideea ın discutie ¸ nu poate fi negata. ˘ De aceea, nu este necesar un raspuns. ˆ ˘ ˆ ˘ Pentru a dezvalui un mod de gandire gresit.

Intrebarile bine for¸ ˆ ˘ ˆ mulate au puterea de a scoate la iveala un mod de gandire gresit. ¸ Inainˆ te de a vindeca un bolnav, Isus i-a ıntrebat pe farisei si ¸ pe unii experti¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ın Lege: „Este permis sa vindeci ın sabat sau nu? “ Dupa ce l-a vindecat, ˆ ˘ ˘ Isus a mai pus o ıntrebare: „Cine dintre voi, daca fiul sau taurul sau caˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ de ıntr-o fantana, nu-l va scoate imediat afara ın ziua de sabat? “ (Luca ˆ ˘ ˘ 14:1–6). Aceste ıntrebari nu cereau nici un raspuns, si ¸ nici nu au primit ˆ ˘ ˆ ˆ vreunul! Ele scoteau ın evident¸ a cat de gresit ¸ era modul de gandire al fariseilor. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ Uneori, chiar si pot ajunge sa gandeasca gresit. ¸ crestini ¸ adevaratii ¸ ¸ In ˆ ˆ secolul I, unii corinteni si-au tarat fratii ¸ prin tribunale pentru a rezolva ¸ ˘ ˆ ˘ probleme pe care ar fi trebuit sa le rezolve ıntre ei. Ce a facut apostolul ˆ ˘ ˆ ˘ Pavel ın aceasta situatie?

El le-a pus o serie de ıntrebari menite a le co¸ ˆ recta modul de gandire. — 1 Cor. 6:1–8. ˘ ˆ ˆ Cu putin ¸ exercitiu ¸ si ¸ tu vei ajunge sa folosesti ¸ ın mod eficient ıntre˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ barile. Ai grija ınsa sa fii respectuos, mai cu seama cand te adresezi unor ˆ ˆ ˘ persoane ın varsta, unor oameni pe care nu-i cunosti ¸ sau unor oficiali˘ ˆ ˘ ˘ ˆ tati. ¸ Foloseste ¸ ıntrebarile pentru a prezenta adevarul biblic ıntr-un mod ˘ ˘ atragator.

EXERCITII: ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ 1) Tin ¸ and cont de teritoriul ın care predici, pregateste ¸ mai multe ıntrebari ˘ ˘ cu ajutorul carora sa initiezi conversatii ¸ ¸ pline de sens. 2) Citeste ¸ capitolul 3 ˆ ˘ ˆ ˆ din Romani, acordand deosebita atentie ¸ modului ın care foloseste ¸ Pavel ın˘ ˆ trebarile pentru a explica ce pozitie ¸ aveau iudeii si¸ neevreii ınaintea lui Dumnezeu.

239

˘ 45 ILUSTRARI SI ¸ EXEMPLE INSTRUCTIVE

˘ Ce trebuie sa faci?

Foloseste ¸ figuri de stil, povestiri fictive si¸ experiente ¸ din viata ¸ ˘ reala pentru a-ti¸ atinge obiectivele didactice. ˘ ILUSTRARILE si ¸ exemplele sunt procedee didactice deosebit de eficien˘ te. Ele au puterea de a trezi si vie atentia ¸ ¸ ascultatorilor. ¸ de a mentine ˘ ˘ ˆ ˆ Stimuleaza facultatile de gandire. Trezesc emotii, ¸ ¸ sensibilizand inima ˆ ˘ si ta. ¸ Uneori, pot fi folosite pentru a ınvinge prejudecati. ¸ Ele ¸ constiin ¸ ˆ sunt si un mijloc mnemotehnic.

Te folose sti de ele c and predai ade¸ ¸ ˘ varul? ˘ ˆ IMPORTANTA Figurile de stil zugravesc doar prin cateva cuvinte ima¸ ˘ ˆ ˘ Folosirea corecta a acestor gini mentale vii. Cand sunt alese cu grija, sensul lor va fi ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ procedee didactice ımbunausor de ınteles.

Dar un ınvat¸ ator le poate spori valoarea ¸ ¸ ˘ tate ¸ ste ¸ calitatea expunerii, ˘ ˘ prin scurte explicatii. ¸ Biblia este plina de exemple din care influenteaz a viata ¸ ¸ oamenilor ˘ ˆ ˆ ˘ si¸ le imprima ınˆ minte inforputem ınvata. ¸ ˆ matiile auzite. Intrebuintate ¸ ¸ Incepe cu compara ¸tii ¸si metafore. Comparatia ¸ este cea gresit, ¸ ele pot abate atentia ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ mai simpla figura de stil. Daca vrei sa ınveti¸ sa folosesti ¸ de la unele idei importante. ˘ ˘ ˆ ilustrarile, ar fi, poate, mai bine sa ıncepi cu comparatii¸ le. De obicei, ele sunt introduse prin cuvintele: „asemeˆ ˘ nea“ sau „ca“. Atunci cand compari doua lucruri diferite, poti¸ scoaˆ ˘ ˘ ˆ te ın relief o particularitate comuna. Biblia abunda ın figuri de stil inspirate din creatie dar si ¸ (plante, animale sau corpuri ceresti), ¸ ¸ din ˘ ˆ ˘ experienta ¸ umana. In Psalmul 1:3 ni se spune ca cel ce citeste ¸ cu reˆ ˘ ˆ ˘ gularitate din Cuvantul lui Dumnezeu este „ca un pom sadit langa ˆ ˘ ˘ niste ¸ paraie de apa“, un pom care aduce rod si ¸ ale carui frunze nu se ˘ ˘ ˘ ˘ vestejesc.

Despre cel rau se spune ca este „ca leul“ care asteapt a sa-si ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ prinda victima (Ps. 10:9). Iehova i-a promis lui Avraam ca samanta ¸ sa va deveni, din punct de vedere numeric, „ca stelele cerului si ¸ ca ni˘ ˘ ˆ ˘ sipul de pe t¸ armul marii“ (Gen. 22:17). Referitor la relatia ¸ sa stransa ˆ cu natiunea Israel, Iehova a spus: „Cum se lipeste ¸ ¸ braul de coapsele ˆ ˘ ˘ unui om, asa ¸ Imi lipisem Eu toata casa lui Israel si ¸ toata casa lui Iuda“.

— Ier. 13:11. ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Si ¸ metafora scoate ın evident¸ a asemanarile dintre doua lucruri to˘ tal diferite, dar este mult mai sugestiva. Ea vorbeste ¸ despre un ter240

˘ Ilustrari ¸si exemple instructive

241

men ca si ¸ ¸ cum ar fi un altul, atribuindu-i caracteristici ce apartin ˘ celuilalt termen. De exemplu, Isus le-a spus discipolilor sai: „Voi sun˘ teti¸ lumina lumii“ (Mat. 5:14). Descriind raul pe care-l poate cauza ˘ o vorbire necugetata, discipolul Iacov a scris: „Limba este un foc“ (Iac. ˆ ˆ ˘ 3:6). David i-a cantat lui Iehova: „Tu esti mea“ ¸ ¸ stanca mea, cetatuia ˘ ˘ (Ps. 31:3). O metafora bine aleasa nu are nevoie de aproape nici ˘ o explicatie.

Forta ¸ ¸ ei de sugestie este amplificata de conˆ ˘ ˘ cizie. Metafora ıi poate ajuta pe ascultatori sa-si ¸ aminSUGESTII ˘ ˆ ˘ teasca o idee mult mai bine decat ar face-o o simpla afirCiteste ¸ cu regularitate Biblia; ˘ fii atent la ilustrari; mediteamatie. ¸ ˘ ˘ ˘ za la valoarea exemplelor.

Hiperbola este o exagerare si ¸ trebuie folosita cu grija penˆ ˆ ˘ ˘ ˘ In timp ce observi lumea tru a nu fi gresit a. Isus a apelat la aceasta figura ¸ ¸ ınteleas ˘ ˘ din jurul tau, asociaza men˘ de stil pentru a zugravi o imagine de neuitat. „De ce prital atitudinea si¸ comporta˘ ˆ mentul oamenilor cu vesti ¸ . . . la paiul din ochiul fratelui tau, dar nu iei ın conˆ ˆ ˘ argumentele pe care vrei siderare barna din propriul tau ochi? “ (Mat. 7:3). Inainte ˘ sa le prezinti. ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ de a folosi aceasta figura de stil sau altele, ınvat¸ a sa utili˘ ˆ Aduna cat mai multe exem˘ ˘ zezi cu eficient¸ a comparatia ¸ si ¸ metafora. ple si¸ ilustrari eficiente. Ele ˆ ˘ pot fi culese din publicatii, ¸ Da exemple. In locul figurilor de stil, ai putea recurge ˆ ˘ ˆ din cuv ant arile pe care le ın scop didactic la exemple — fie povestiri fictive, fie expeasculti¸ sau din observatiile ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ riente ¸ reale. Deoarece exista riscul de a fi utilizate ın exces, tale personale. Pastreaza-le ˆ ˘ ˘ ıntr-un dosar si¸ foloseste-le ¸ ele trebuie prezentate cu multa grija. Exemplele ar trebui ulterior. folosite doar pentru a sustine idei deosebit de importante ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ si ar trebui expuse ın a sa fel ınc at sa fie retinut a ideea, nu ¸ ¸ ¸ doar exemplul. ˘ Desi ¸ nu este nevoie ca toate exemplele sa fie inspirate din ˘ realitate, ele ar trebui totusi ¸ sau atitudini ¸ sa reflecte situatii ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ din viat¸ a. De pilda, cand a explicat cum trebuie priviti¸ pacatosii ¸ peniˆ tenti, ilustrat ideea narand povestea unui om care s-a bucurat ¸ Isus si-a ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ la gasirea oii pierdute (Luca 15:1–7). Raspunzandu-i unui barbat care ˆ ˘ ˘ nu ıntelesese pe deplin ce voia sa spuna Legea prin porunca de a-ti¸ ¸ iubi aproapele, Isus a relatat povestea unui samaritean ce a ajutat un ˘ ˆ ˘ ˘ om ranit, pe langa care trecusera pasivi un preot si ¸ un levit (Luca ˘ ˆ ˘ ˘ 10:30–37). Daca vei ınvata si ¸ sa observi cu atentie ¸ actiunile ¸ ¸ comportamentul oamenilor, vei putea valorifica din plin acest procedeu didactic. ˆ ˆ ˘ Profetul Natan a relatat o ıntamplare fictiva pentru a-l mustra pe reˆ ˆ gele David. Relatarea a avut efectul scontat, ımpiedicandu-l pe David

242

˘ Ilustrari ¸si exemple instructive

˘ sa se justifice. Era vorba despre un bogat care avea multe oi si ¸ despre ˘ ˆ ˘ un sarac care nu avea decat o mielusea, pe care o crestea cu multa ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ dragoste. David fusese pastor, asa sentimentele pro¸ ¸ ca putea ıntelege prietarului acestei mielusele.

De fapt, el a fost indignat de compor¸ ˆ ˘ ˆ tamentul bogatului, care ıi luase saracului oaia de care era atat de atasat.

Atunci Natan i-a spus direct: „Tu esti ¸ ¸ omul acesta! “ Inima lui Da˘ ˘ vid a fost sensibilizata, iar el s-a cait sincer (2 Sam. 12:1–14). Prin exerˆ ˘ ˘ ˆ citii, delicate cu tot atat discer¸ si ¸ sa abordezi situatiile ¸ ¸ tu vei ınvata ˘ ˆ namant. ˘ ˆ Din relatarile biblice putem extrage multe exemple utile ın arta pre˘ ˘ ˘ darii. Isus a folosit astfel de exemple. Odata a spus concis: „Amintiti-v ¸ a ˆ de sotia ¸ lui Lot“ (Luca 17:32). Cand a descris semnul prezentei ¸ sale, el ˆ ˘ a facut referire la „zilele lui Noe“ (Mat. 24:37–39). In Evrei, capito˘ lul 11, apostolul Pavel a mentionat numele a 16 barbati¸ si ¸ ¸ femei care ˘ ˘ ˘ au fost exemple de credint¸ a. Pe masura ce vei cunoaste mai bine Bi¸ ˘ ˆ blia, vei putea gasi ın ea exemple elocvente cu privire la anumite evenimente sau personaje. — Rom. 15:4; 1 Cor. 10:11. ˘ Uneori, ai putea considera util sa accentuezi o anume idee prin reˆ ˘ ˘ ˘ latarea unei experiente ¸ din zilele noastre. Insa ai grija sa folosesti ¸ doar ˘ ˆ ˘ experiente ¸ verificate care sa nu stanjeneasca pe cineva din auditoriu ˘ ˘ ˆ sau sa puna ın discutie ¸ un subiect controversat, total diferit de tema ˘ ˘ ˘ ta. Nu uita ca relatarea trebuie sa slujeasca unui scop. Nu aminti deta˘ ˘ lii inutile care sa distraga atentia ¸ de la obiectivul expunerii. ˆ ˘ Te vei face ın ¸teles? Indiferent ce ilustrari sau exemple folosesti, ¸ ele ˘ ˘ ˘ ˘ trebuie sa urmareasca un scop precis. Dar va fi asa ¸ daca nu explici ce ˘ ˘ ˆ legatura au cu subiectul ın discutie? ¸ ˘ Dupa ce si-a comparat discipolii cu „lumina lumii“, Isus a expli¸ ˆ ˘ ˘ ˘ cat pe scurt cum se ıntrebuinteaz a o lampa si ¸ ¸ ce responsabilitati¸ le ˆ ˘ ˘ ˘ revin, ın consecint¸ a, discipolilor sai (Mat. 5:15, 16). La finele ilustra˘ ˘ ˆ ˆ rii cu oaia pierduta, el a vorbit despre bucuria simtit ¸ a ın ceruri cand ˘ ˘ ˘ ˘ un pacatos se caieste ¸ (Luca 15:7). Iar dupa nararea parabolei despre ˘ ˆ bunul samaritean, el i-a pus interlocutorului sau o ıntrebare pertiˆ ˘ ˘ nenta si ¸ i-a dat un sfat concret (Luca 10:36, 37). Insa Isus le-a explicat ilustrarea despre diversele tipuri de sol si ¸ cea despre neghi˘ ˘ na doar celor umili care i-au cerut lamuriri, nu multimilor (Mat. ¸ ˆ ˘ ˘ 13:1–30, 36–43). Cu trei zile ınainte sa moara, el a relatat parabo˘ la vierilor asasini. Isus nu a facut nici o aplicare. De fapt, nici nu era

˘ Ilustrari ¸si exemple instructive

243

˘ ˆ ˘ nevoie. „Preotii ca vorbea despre ei“ ¸ de seama si ¸ ¸ fariseii . . . au ınteles (Mat. 21:33–45). Asadar, decizia de a folosi sau nu o ilustrare depin¸ de de natura acesteia, de atitudinea auditoriului si ¸ de obiectivul ur˘ marit. ˆ ˘ ˘ Desigur, e nevoie de timp pentru a ınvata ¸ sa folosesti ¸ eficient ilus˘ ˘ ˘ trarile si exemplele.

Dar merit a efortul!

Ilustr arile bine alese se adre¸ ˘ ˆ ˆ seaza atat mintii, ¸ cat si ¸ inimii. Cu ajutorul lor, mesajul va fi trans˘ ˘ mis cu o fort¸ a imposibil de egalat doar printr-o simpla relatare de fapte.

EXERCITIU: ¸ ˘ ˘ ˘ Analizeaza ilustrarile din urmatoarele texte biblice: Isaia 44:9–20; Matei ˆ ˘ ˘ ˘ 13:44; Matei 18:21–35. Ce ınvat¸ atura se desprinde din fiecare? De ce sunt ˘ ilustrarile eficiente?

Figuri de stil pe care vreau ˘ ˆ sa le folosesc cand predau

˘ Exemple din viata ¸ reala pe care ˘ ˘ vreau sa le retin si ¸ ¸ sa le folosesc

˘ ILUSTRARI INSPIRATE 46 DIN SITUATII ¸ OBISNUITE ¸

˘ Ce trebuie sa faci? ˘ ˘ Foloseste ¸ ilustrari privitoare la activitati¸ si¸ situatii ¸ cunoscute celor din auditoriu. ˘ ˘ ESTE important, evident, ca ilustrarile folosite sa se armonizeze cu ma˘ ˘ ˘ ˘ terialul dezbatut. Dar, pentru mai multa eficient¸ a, ele trebuie sa fie adecvate auditoriului. ˆ ˆ Cum ar putea influenta ¸ profilul auditoriului modul ın care ıti¸ alegi ˘ ˘ ilustrarile? Cum a procedat Isus Cristos? Indiferent ca le vorbea mul˘ timilor sau discipolilor, Isus nu facea aluzii la viata ¸ ¸ popoarelor vecine ˘ Israelului. Astfel de exemple le-ar fi fost straine celor ce-l ˘ ˘ ascultau. De pilda, Isus nu s-a referit niciodata la viata ¸ de IMPORTANTA ¸ ˘ la curtea Egiptului sau la practicile religioase din India.

ToIlustrarile inspirate din ˘ ˘ tusi, situatii vor atinge ¸ ilustrarile sale erau inspirate din activitati¸ comune oa¸ obisnuite ¸ ˘ inima ascultatorilor. menilor de pretutindeni. El a vorbit despre repararea hainelor, despre afaceri, despre pierderea unui obiect de valoa˘ re, despre asistarea la petreceri de nunta. El stia cum reac¸ ˘ ˆ tioneaz a oamenii ın diferite situatii ¸ ¸ si ¸ s-a folosit de ceea ce cunostea ¸ ˆ ˆ ˆ (Mar. 2:21; Luca 14:7–11; 15:8, 9; 19:15–23). Intrucat Isus predica ın˘ ˘ ˆ deosebi poporului Israel, ilustrarile lui faceau referire ın general la ˘ obiectele si El a vorbit de¸ din viata ¸ de zi cu zi a israelitilor. ¸ ¸ activitatile ˘ ˘ spre lucrarile agricole, despre reactia ¸ oilor la vocea pastorului si ¸ despre ˘ folosirea pieilor de animale pentru pastrarea vinului (Mar. 2:22; 4:2–9; Ioan 10:1–5). De asemenea, el a amintit evenimente istorice cunoscute: crearea primei perechi umane, Potopul din zilele lui Noe, distrugerea Sodomei si lui Lot etc. (Mat. 10:15; ¸ ¸ a Gomorei, moartea sotiei ˆ ˆ ˘ ˆ 19:4–6; 24:37–39; Luca 17:32). Cand ıti¸ alegi ilustrarile, te gandesti ¸ si ¸ ˘ ˘ ˘ tu cu atentie cunoscute de ascultatorii tai sau la mediul ¸ la activitatile ¸ cultural din care provin acestia? ¸ ˆ Dar ce poti¸ face cand nu te adresezi unui grup numeros, ci numai ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ catorva persoane sau doar uneia? Incearca sa alegi o ilustrare care sa i ˘ ˆ ˆ se potriveasca foarte bine acestui auditoriu restrans. Cand i-a depus ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ marturie unei samaritene langa o fantana din apropierea Siharului, ˘ Isus a vorbit despre ‘apa vie’, despre faptul ca celui ce o bea „nu-i va 244

˘ Ilustrari inspirate din situa ¸tii obi ¸snuite

245

˘ ˘ ˆ mai fi sete niciodata“ si ¸ despre „un izvor de apa care t¸ asne ¸ ste ¸ pentru ˘ ˘ a da viat¸ a vesnic a“. Toate aceste figuri de stil folosite de Isus aveau tan¸ ˘ ˆ gent¸ a cu munca femeii respective (Ioan 4:7–15). Iar, cand le-a vorbit ˘ pescarilor care-si ¸ spalau mrejele, el a folosit un limbaj figurativ inspiˆ rat din activitatea pescarilor (Luca 5:2–11). In fiecare dintre exempleˆ le date, Isus ar fi putut face referire la muncile campului, deoarece as˘ ˘ ˘ ˆ ˘ cultatorii sai traiau ıntr-o regiune agricola, dar imaginile ˘ mentale create de Isus prin mentionarea activitatilor lor ¸ ¸ SUGESTII ˆ ˘ ˘ ˆ personale a produs un efect mult mai puternic asupra lor.

Invat¸ a sa te gandesti ¸ ˘ ˘ Te straduiesti nu doar la ceea ce vrei ¸ si ¸ tu sa faci la fel? ˘ ˘ ˆ sa spui, ci si¸ la ascultatori.

In timp ce Isus si-a concentrat atentia ¸ asupra ‘oilor pier¸ ˘ ˆ Observa cu atentie ¸ ce dute ale casei lui Israel’, apostolul Pavel a fost trimis atat ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ se ıntampla ın jurul tau. la Israel, cat si pagane (Mat. 15:24; Fap. 9:15). ¸ ¸ la natiunile ˘ Propune-ti¸ sa folosesti ¸ A influentat ¸ acest lucru modul lui Pavel de a vorbi? Da. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ın fiecare saptamana cel ˆ ˘ ˘ Cand le-a scris crestinilor din Corint, el a facut aluzie la ¸ putin ¸ o ilustrare adecvata ˆ ˆ ˘ cursele atletice, la obiceiul de a manca ın templele idolipe care sa n-o mai fi folosit. lor si ¸ la procesiunile triumfale: lucruri bine cunoscute acestor crestini neevrei. — 1 Cor. 8:1–10; 9:24, 25; 2 Cor. ¸ 2:14–16. ˆ ˘ Esti ¸ si ¸ tu la fel de atent ca Isus si ¸ Pavel cand alegi ilustra˘ ˆ rile sau exemplele pe care sa le folosesti ¸ cont de prove¸ ın predare? Tii ˘ ˘ ˘ nienta de activit a tile zilnice ale ascult atorilor t ai?

Evident, lumea ¸ si ¸ ¸ ˆ s-a schimbat mult ıntre timp. Prin intermediul televiziunii, oamenii ˆ ˆ ˆ sunt informati¸ despre ceea ce se petrece ın lume. Ei stiu ce se ıntam¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ pla si ¸ ın strainatate. Daca si ¸ oamenii din zona ta au cunostin ¸ t¸ a despre ˘ aceste evenimente, ai putea face ilustrari bazate pe astfel de stiri.

Si ¸ ¸ to˘ tusi, ceea ce-i afecteaz a cel mai mult pe oameni sunt, de obicei, pro¸ blemele personale: casa, familia, serviciul, hrana, vremea. ˘ ˘ ˆ Daca ilustrarea pe care o faci pretinde sa dai multe explicatii, ¸ ınseam˘ ˘ na ca vorbesti ¸ despre ceva necunoscut auditoriului. O astfel de ilustraˆ re va eclipsa ideea pe care intentionezi s-o transmiti. ¸ ¸ In acest caz, au˘ ditoriul ar putea retine ilustrarea, dar nu si ¸ ¸ adevarul biblic pe care vrei ˘ sa i-l faci cunoscut. ˘ Isus nu a facut comparatii ¸ complicate, ci a amintit exemple simple, ˘ cunoscute. El s-a folosit de lucruri mici ca sa explice lucruri mari si ¸ de ˘ ˘ ˆ ˆ lucruri usoare ca s a clarifice lucruri dificile.

F ac and analogii ıntre ade¸ ˘ varurile spirituale si ¸ cotidiene, Isus i-a ajutat pe oameni ¸ aspectele vietii

246

˘ Ilustrari inspirate din situa ¸tii obi ¸snuite

˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ sa ınteleag a mai bine si ¸ ¸ a adevarurile spirituale pe care li le ex¸ sa retin plica. Ce exemplu demn de imitat!

EXERCITIU: ¸ ˘ ˘ Analizeaza ilustrarea din Matei 12:10–12. De ce a fost ea eficienta?

˘ Ilustrari pe care le-as¸ putea folosi ˆ cand discut cu un adolescent despre principiile morale

˘ Ilustrari pe care le-as¸ putea folosi ˆ cand discut cu un adult despre ˘ un adevar biblic fundamental

˘ FOLOSIREA EFICIENTA A MIJLOACELOR VIZUALE 47

˘ Ce trebuie sa faci? ˘ Foloseste ¸ ilustratii, ¸ har ti, ¸ grafice sau alte lucruri pentru a preˆ zenta cat mai sugestiv ideile importante. ˆ DE CE sunt importante mijloacele vizuale cand predai? Deoarece fac ˘ predarea mult mai eficienta. Iehova Dumnezeu si ¸ Isus Cristos s-au foˆ ˘ ˆ losit de ele, iar noi putem ınva ¸ta din exemplul lor. Cand cuvintele sunt ˆ ınso ¸tite de mijloace vizuale, informa ¸tiile sunt receptate cu ajutorul a ˆ ˘ ˘ doua sim ¸turi. In felul acesta aten ¸tia auditoriului este men ¸tinuta vie, iar eficien ¸ta informa ¸tiilor creste.

Cum te po ¸ti folosi de mijloa¸ ˆ ˘ ˘ cele vizuale cand prezin ¸ti vestea buna? Cum po ¸ti fi sigur ca IMPORTANTA ¸ ˘ ˘ le folosesti ¸ cu eficien ¸ta?

Imaginea lasa deseori ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ o amprenta mai clara Cei mai mari Inva ¸tatori s-au folosit de mijloace vi˘ si¸ mai puternica asupra zuale. Iehova s-a folosit de mijloace vizuale de neuitat penˆ mintii ¸ decat cuvintele. ˆ tru a preda lec ¸tii deosebit de importante. Intr-o noapte, el ˘ ˘ l-a dus pe Avraam afara si ¸ i-a spus: „Uita-te spre cer si ¸ nu˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ mara stelele, daca po ¸ti sa le numeri. . . . Asa ¸ va fi saman ¸ta ˘ ˘ ta“ (Gen. 15:5). Chiar daca din punct de vedere omenesc aceasta pro˘ ˘ misiune parea imposibila, Avraam a fost profund impresionat si ¸ si-a ¸ pus ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ıncrederea ın Iehova. Alta data, Iehova l-a trimis pe Ieremia ın atelie˘ ˘ rul unui olar ca sa observe cum modeleaza lutul. Ce lec ¸tie memorabi˘ ˘ la despre autoritatea pe care o exercita Creatorul asupra fiin ¸telor umaˆ ne (Ier. 18:1–6)! Si ¸ cum ar fi putut uita Iona lec ¸tia de ındurare pe care i-a dat-o Iehova prin intermediul unei curcubete (Iona 4:6–11)? Iehova ˘ ˘ ˘ chiar le-a spus profe ¸tilor sai sa foloseasca anumite obiecte cunoscute ˆ ˆ ˘ pentru a-si ¸ pune ın scena mesajele profetice (1 Imp. 11:29–32; Ier. ˘ 27:1–8; Ezec. 4:1–17). Tabernacolul si ¸ templul sunt reprezentari care ne ˘ ˘ ˆ ˘ ajuta sa ın ¸telegem realita ¸tile ceresti ¸ (Evr. 9:9, 23, 24). Dumnezeu s-a folosit de multe ori si ¸ de viziuni pentru a transmite informa ¸tii importante. — Ezec. 1:4–28; 8:2–18; Fap. 10:9–16; 16:9, 10; Rev. 1:1. ˆ Dar cum s-a folosit Isus de mijloacele vizuale? Cand fariseii si ¸ mem˘ ˆ ˘ ˘ ˆ brii partidului lui Irod au ıncercat sa-i ıntinda o cursa, Isus a cerut un dinar si ¸ a atras aten ¸tia asupra efigiei lui Cezar. Apoi, el a expli˘ cat ca lucrurile Cezarului trebuie restituite Cezarului, iar lucrurile lui 247

248

˘ Folosirea eficienta a mijloacelor vizuale

˘ ˆ Dumnezeu, lui Dumnezeu (Mat. 22:19–21). Pentru a-i ajuta sa ın ¸telea˘ ˆ ˘ ga ce ınseamna a-l onora pe Dumnezeu cu tot ce avem, Isus le-a vorbit ˘ ˘ ˘ ˘ despre o vaduva sarmana care si-a donat la templu toate mijloacele de ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ existen ¸ta: doua monede mici (Luca 21:1–4). Alta data, el s-a folosit de ˆ ˘ ˘ un copilas¸ pentru a ilustra ce ınseamna sa fii umil, lipsit de ambi ¸tii ˆ ˘ ˘ ˆ (Mat. 18:2–6). In plus, a aratat personal semnifica ¸tia umilin ¸tei spalan˘ du-le discipolilor sai picioarele. — Ioan 13:14.

Cum ne putem folosi de mijloacele vizuale. Spre deosebire de Iehova, noi nu putem comunica prin intermediul MIJLOACELE VIZUALE ˆ viziunilor. Cu toate acestea, ın publica ¸tiile Martorilor lui EFICIENTE . . . ˘ ˘ Iehova exista multe imagini sugestive. Foloseste-le pentru Ar trebui sa evidentieze ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ sau sa clarifice conceptele a-i ajuta pe cei interesa ¸ti sa vada cu ochii min ¸tii Paradisul care se cer subliniate. ˘ ˆ ˆ ˆ pamantesc promis ın Cuvantul lui Dumnezeu. La un stuˆ ˆ ˘ ˘ Ar trebui, mai ıntai diu biblic la domiciliu ai putea sa-i ara ¸ti elevului o imagi˘ ˘ de toate, sa instruiasca. ˘ ˘ ˘ ˘ ne care are legatura cu ceea ce studia ¸ti si ¸ sa-l rogi sa o deˆ ˘ ˘ ˘ Cand sunt aratate de pe scrie. Este demn de remarcat ca, dupa ce i-a dat profetu˘ podium, ar trebui sa fie ˆ ˘ ˘ lui Amos anumite viziuni, Iehova l-a ıntrebat: „Ce vezi, usor ¸ de vazut de catre ˆ ˘ ˘ Amos? “ (Am. 7:7, 8; 8:1, 2). Si toti¸ cei din auditoriu. ¸ tu po ¸ti pune ıntrebari asema˘ ˆ ˘ natoare cand vrei sa-i atragi cuiva aten ¸tia asupra imaginilor cu rol didactic din publica ¸tiile noastre. ˘ ˆ ˘ Pentru a- ¸ti ajuta elevul sa ın ¸teleaga mai bine profe ¸tii precum cea despre cele „sapte timpuri“ din Daniel 4:16 sau cea despre cele „sapte¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ zeci de saptamani“ din Daniel 9:24, ai putea sa faci calcule pe o foaie ˆ ˘ ˆ ˘ de hartie sau sa ıntocmesti ¸ un tabel cronologic care sa arate succesiuˆ nea evenimentelor importante. Astfel de mijloace vizuale apar ın multe dintre publica ¸tiile noastre de studiu. ˆ ˆ ˆ In timpul studiului biblic ın familie, a ¸ti putea ın ¸telege mai usor ¸ detaliile despre tabernacol, despre templul din Ierusalim sau despre tem˘ plul din viziunea lui Ezechiel daca a ¸ti folosi o ilustra ¸tie sau o reprezenˆ ˘ tare grafica, asemenea celor din Perspicacitate pentru ın ¸telegerea Scripturilor, din apendicele la Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi cu referin ¸te si ¸ din diverse edi ¸tii ale Turnului de veghere. ˆ ˆ ˘ ˘ Cand citesti ¸ Biblia ımpreuna cu familia, foloseste ¸ din plin har ¸tile. Ur˘ ˘ ˘ mareste ¸ calatoria lui Avraam din Ur spre Haran si ¸ de acolo la Betel. Ob˘ ˆ ˘ ˆ serva drumul parcurs de israeli ¸ti de la iesirea din Egipt pana cand au ¸ ˆ ˘ ˘ ajuns ın Tara Promisa. Delimiteaza teritoriul mostenit de fiecare trib is¸ ¸ ˘ ˘ raelit. Determina suprafa ¸ta regatului lui Solomon. Identifica traseul

˘ Folosirea eficienta a mijloacelor vizuale

ˆ ˆ ˘ ˆ parcurs de Ilie cand, amenin ¸tat de Izabela, a fugit din Izreel pana ın ˆ ˘ desertul aflat dincolo de Beer-Seba (1 Imp. 18:46—19:4). Localizeaza ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ orasele si ¸ ¸ satele ın care a predicat Isus. Urmeaza-l pe Pavel ın calatorii˘ ˆ ˘ ˘ le sale, lasandu-te calauzit de cartea Faptele. ˘ ˆ ˘ Mijloacele vizuale sunt utile si ¸ pentru a- ¸ti ajuta elevul sa ın ¸teleaga moˆ ˘ ˘ ˘ ˘ dul ın care func ¸tioneaza congrega ¸tia. Ai putea sa-i ara ¸ti un program tipa˘ ˘ rit si ¸ sa-i explici ce fel de informa ¸tii se analizeaza la congrese. Mul ¸ti au ˘ ˘ ˘ ramas impresiona ¸ti dupa ce au vizitat Sala Regatului sau o filiala a Mar˘ ˆ torilor lui Iehova. Astfel de vizite pot fi o modalitate eficienta de a ınvin˘ ˘ ˘ ˆ ge prejudeca ¸tile fa ¸ta de lucrarea noastra si ¸ scopul ei. Cand vin la Sala Re˘ ˘ ˆ gatului, arata-le prin ce se deosebeste de cult, accentuand ¸ de alte lacasuri ¸ ˘ ˘ ˘ ca este o construc ¸tie simpla, dar propice studiului. Eviden ¸tiaza aspectele ˘ ˘ direct legate de ministerul nostru public: standurile de literatura, har ¸ti˘ le cu teritorii si ¸ cutiile de dona ¸tii (diferite de farfuriile pentru colecta). ˘ ˘ ˆ Daca dispui de videocasetele pregatite sub ındrumarea Corpului de ˆ ˆ Guvernare, foloseste-le pentru a le insufla elevilor ıncredere ın Biblie, ¸ pentru a-i familiariza cu activitatea Martorilor lui Iehova si ¸ pentru a-i ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ıncuraja sa traiasca ın armonie cu principiile Bibliei. ˆ Folosirea mijloacelor vizuale ın prezen ¸ta unui auditoriu numeros. ˆ ˘ Cand sunt bine pregatite si ¸ folosite, mijloacele vizuale pot fi instrumente didactice deosebit de eficiente pentru instruirea unui auditoriu ˘ ˘ ˘ numeros. Clasa sclavului fidel si ¸ prevazator ne ofera diverse tipuri de asemenea mijloace.

De obicei, articolele de studiu din Turnul de veghere con ¸tin ilustra ¸tii ˘ de care conducatorul studiului se poate folosi pentru a reliefa ideile importante. Publica ¸tiile pentru studiul de carte al congrega ¸tiei pot fi foˆ losite ın acelasi ¸ mod. ˆ ˘ Unele schi ¸te de cuvantari publice s-ar putea preta la folosirea unor mijloace vizuale pentru a ilustra anumite idei. Dar cel mai eficient ma˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ terial didactic ramane Biblia, deoarece ea se afla ın mana majorita ¸tii ce˘ lor prezen ¸ti. Daca, pentru a ilustra una sau mai multe idei principale ˘ ˘ ale unui discurs, folosesti ¸ uneori un desen sau o schi ¸ta scurta, asigu˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ra-te mai ıntai ca ascultatorii din ultimele randuri pot sa vada bine aces˘ ˘ te auxiliare. Foloseste-le totusi ¸ ¸ cu masura. ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Cand pregatim o expunere sau cand predam adevarul, noi nu ıntreˆ ˘ ˆ buin ¸tam mijloace vizuale pentru a ne distra auditoriul. In cazul ın care ˘ ˘ ˘ folosim un mijloc vizual trebuie sa ne convingem ca eviden ¸tiaza cu

249

250

˘ Folosirea eficienta a mijloacelor vizuale

˘ ˘ ˆ seriozitate ideile pe care vrem sa le accentuam ın mod deosebit. El este ˆ ˘ ˆ util numai cand contribuie la clarificarea unei idei, facand-o mai usor ¸ ˆ ˆ de ın ¸teles, sau cand dovedeste ¸ veridicitatea celor spuse. Corect folosi˘ ˘ ˆ ˘ ˆ te, mijloacele vizuale adecvate lasa o amprenta adanca ın mintea ascul˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ tatorului, ajutandu-l sa-si ¸ aminteasca dupa mul ¸ti ani atat mijloacele viˆ zuale la care s-a recurs, cat si ¸ ideea pe care au clarificat-o. ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ Auzul si ¸ vazul joaca un rol important ın ınva ¸tare. Re ¸tine modul ın ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ care s-au folosit cei mai mari Inva ¸tatori de aceste doua sim ¸turi si ¸ stra˘ ˆ ˘ duieste-te sa-i imi ¸ti cand le predai altora adevarul. ¸

EXERCITIU: ¸ ˘ Enumera mai jos mijloacele vizuale pe care le-ai putea folosi . . .

Pentru a insufla apreciere ˘ fat¸ a de organizatia lui Iehova ¸

Pentru a-i explica unui copil ˘ anumite adevaruri biblice

RATIONAMENTE LOGICE 48 ¸

˘ Ce trebuie sa faci? ˘ ˆ ˘ ˆ Foloseste ¸ textele biblice, ilustrarile si¸ ıntrebarile ıntr-un mod ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ rational si¸ ın asa ¸ ¸ fel ıncat sa-i stimuleze pe cei prezenti¸ sa as˘ ˆ ˘ culte si¸ sa gandeasca. ˘ ˆ NOI suntem bucurosi ¸ de schimbarile pe care Cuvantul lui Dumnezeu ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ le-a produs ın viata ¸ noastra si ¸ sa simta aceasta bucurie. ¸ dorim ca si ¸ altii ˘ De asemenea, suntem constien ti¸ ca viitorul oamenilor depinde de reac¸ ˘ ˘ tia ¸ lor la vestea buna (Mat. 7:13, 14; Ioan 12:48). Noi dorim din toata ˘ ˘ ˘ inima ca ei sa accepte adevarul. Si cele mai ¸ ¸ totusi, ¸ pentru ca sa obtinem bune rezultate, zelul si ¸ convingerile noastre puternice trebuˆ ˘ ˆ ie ınsotite de discernamant. ¸ IMPORTANTA ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Daca ıi vom spune clar si ¸ raspicat unei persoane ca o docO abordare prea directa ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ trina la care ¸tine mult este falsa si sau dogmatica ıi va ¸ ıi vom demonstra chiar ˘ ˘ ˘ determina pe ascultatori adevarul celor spuse printr-o serie lunga de texte biblice, nu ˘ ˆ ˘ sa-si¸ ınchid ˘ ˆ a mintea vom avea prea mult succes. De exemplu, daca ne mul ¸tumim si inima.

In schimb, ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ doar sa condamnam anumite sarbatori populare afirmand un rationament logic, ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ pe langa faptul ca este ca sunt de origine pagana, este mai mult ca sigur ca nu vom ˘ ˆ ˘ deosebit de convingator, schimba sentimentele interlocutorului. Insa, fiind ra ¸tionali, ˘ favorizeaza discutia, ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ sau rezonabili, vom avea mai mult succes. Dar ce ınseamna ıi stimuleaza pe oameni ˘ sa mediteze la ceea ce au a fi ra ¸tional, sau rezonabil? ˘ ˆ auzit si¸ pune bazele unei Scripturile ne spun ca „ın ¸telepciunea de sus este . . . pas¸ noi conversatii. ¸ ˘ ˘ nica, rezonabila“ (Iac. 3:17). Termenul grecesc redat aici ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ prin „rezonabila“ ınseamna literalmente „ımpaciuitoare“. ˆ ˆ ˘ ˘ Alte traduceri ıl redau prin „blanda“, „plina de conside˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ra ¸tie“ sau „rabdatoare“. Observa ca atitudinea rezonabila este asociaˆ ˘ ˘ ˘ ta aici cu calitatea de a fi pasnic.

In Tit 3:2 este men ¸tionata alaturi ¸ ˆ ˆ ˆ de blande ¸te si ¸ ın contrast cu agresivitatea. In Filipeni 4:5 ni se spu˘ ˘ ˘ ne sa fim cunoscu ¸ti pentru „rezonabilitatea“ noastra. O persoana re˘ ˘ zonabila, sau ra ¸tionala, ¸tine cont de trecutul, de situa ¸tia si ¸ de senti˘ ˆ mentele celui cu care vorbeste, fiind gata sa lase de la ea cand este ca¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ zul. Tratandu-ne semenii ın acest mod, ıi vom ajuta sa-si ¸ deschida minˆ ˆ ˘ tea si ¸ inima, astfel ıncat sa fie mai receptivi la argumentele noastre biblice.

251

252

Ra ¸tionamente logice

˘ ˆ ˘ ˘ ˆ De unde sa ıncepem. Istoricul Luca afirma ca apostolul Pavel, cand ˆ ˘ era la Tesalonic, a folosit Scripturile „explicand si ¸ dovedind cu citate ca ˘ ˘ ˘ trebuia ca Cristosul sa sufere si ¸ (Fap. 17:2, 3). Sa ¸ sa se ridice din morti“ ˘ ˆ ˘ retinem ca acest episod s-a petrecut ıntr-o sinagoga, unde cei prezenti¸ ¸ recunosteau autoritatea Scripturilor ebraice. De aceea, era in¸ ˘ ˘ dicat sa porneasca discutia ¸ de la ceva acceptat de toti. ¸ SUGESTII ˆ ˆ ˘ ˆ Cand li s-a adresat grecilor adunati¸ pe Areopagul din AteCand decizi cum sa ıncepi ˆ na, Pavel nu si-a ınceput discursul cu citate din Scripturi. El ¸ conversatia, cont ¸ tine ¸ ˘ de mediul din care a pornit de la adevaruri pe care ei le cunosteau si ¸ ¸ le accep˘ ˘ ˘ provin ascultatorii tai tau si s-a folosit de acestea pentru a-i determina s a-l asculte ¸ si¸ de atitudinea lor. ˆ ın timp ce le vorbea despre Creator si ¸ scopurile Sale. — Fap. Nu contesta fiecare 17:22–31. ˘ afirmatie ¸ eronata ˘ ˘ La ora actuala exista miliarde de oameni care nu recunosc pe care o fac. autoritatea Bibliei. Dar aproape toti¸ sunt afectati¸ de conditii¸ ˘ Exprima-te cu convingere, ˆ ˘ ˘ le dificile din acest sistem de lucruri.

Oamenii t anjesc dup a dar nu uita ca si¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ceva mai bun. Afla mai ıntai ce-i preocupa si ascultatorii tai, la fel ¸ dupa aceea ara˘ ˘ ˘ ca tine, au dreptul sa t a-le explica tiile pe care le ofer a Biblia.

Ra tionamentele tale ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ aleaga ın ce sa creada. logice i-ar putea determina sa asculte ce spun Scripturile de˘ ˘ ˘ Nu te grabi sa le raspunzi spre scopul pe care-l are Dumnezeu cu omenirea. ˆ ˘ la ıntrebari, ci foloseste-te ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ S-ar putea ca elevul sa fi mostenit de la parinti¸ anumite ¸ de ilustrari sau de ıntrebari ˆ ˘ ˘ ˘ obiceiuri si ¸ practici religioase. Acum, ınsa, el descopera ca suplimentare pentru ˘ ˘ ˘ a-i ajuta sa rationeze. acestea nu-i sunt placute lui Dumnezeu si ¸ ¸ renunt¸ a la ele penˆ ˘ ˘ ˘ ˘ tru a se conforma ınvat¸ aturilor biblice. Cum va putea sa le Obisnuie ste-te sa-ti¸ ajuti¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ascultatorii sa rationeze ¸ explice parintilor sai decizia pe care a luat-o? Poate ei con¸ ˘ ˘ ˆ ˘ asupra textelor biblice, sidera ca fiul lor, renegand mostenirea religioasa pe care i-au ¸ ˆ explicand expresiile-cheie, ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ lasat-o, ıi reneaga pe ei ınsi ¸ si. ¸ De aceea, ınainte de a le exaratand modul ın care ˘ ˘ ˆ plica motivul biblic care sta la baza hotararii sale, elevul va contextul sau alte versete ˘ ˘ ˘ le clarifica sensul sau trebui, poate, sa-si ¸ de iubirea si ¸ asigure parintii ¸ de respectul ˆ ˘ recurgand la exemple care sau. ˘ sa demonstreze cum poate ˆ ˘ ˘ Cand sa cedezi? Desi autoritate absoluta, chiar si ¸ ¸ detine ¸ fi aplicat un anumit verset. ˆ Iehova se dovedeste Cand i-au ¸ ¸ a fi extraordinar de rational. ˆ scos pe Lot si ¸ pe familia acestuia din Sodoma, ıngerii lui ˘ ˘ Iehova i-au spus lui Lot: „Scapa la munte ca sa nu pieri! “ ˘ ˘ ˘ Dar Lot i-a implorat: „O! nu, Doamne! “ El i-a rugat sa-l lase sa fuga la ˘ ˘ ˆ ˘ Toar.

Iehova a aratat consideratie ¸ ¸ fat¸ a de el acceptandu-i rugamintea. ˆ ˆ ˘ A distrus celelalte orase, Mai tarziu ınsa, Lot a respec¸ ¸ dar nu si ¸ Toarul. ˆ tat instructiunile date initial de Iehova si ¸ ¸ ¸ s-a mutat ın regiunea monta˘ ˘ na (Gen. 19:17–30). Desi ca instructiunile pe care i le-a dat lui ¸ ¸ a stiut ¸

Ra ¸tionamente logice

˘ ˆ ˘ ˆ Lot erau corecte, Iehova a asteptat cu rabdare si ¸ pana cand ¸ ¸ consideratie Lot si-a dat seama de asta. ¸ ˘ Pentru a mentine bune relatii si ¸ ¸ cu semenii nostri, ¸ ¸ noi trebuie sa fim ˘ ˘ ˘ rationali.

Poate ca suntem convinsi ¸ ¸ ca celalalt a gresit ¸ si ¸ avem si ¸ argu˘ ˘ mente s-o demonstram. Totusi, ¸ de multe ori este mai bine sa nu insis˘ ˆ ˘ ˆ ˘ tam. A fi rational, sau rezonabil, nu ınseamna a ıncalca normele lui ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ Iehova. Ar fi ınsa mult mai indicat sa-i spui interlocutorului ca te bucuri ˘ ˘ ca si-a exprimat punctul de vedere si ¸ ero¸ ¸ sa treci peste unele afirmatii ˆ ˘ nate, dirijand discutia ¸ spre aspecte ziditoare. Chiar daca interlocutorul ˆ ˆ ˘ ˘ ıti¸ respinge cu vehement¸ a convingerile, nu-ti¸ pierde calmul. Intreaba-l ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ de ce gandeste ¸ In felul acesta ıi vei ¸ ın acest mod si ¸ asculta-l cu atentie. ˆ ıntelege mai bine punctul de vedere si ¸ ¸ vei putea pune bazele unei noi conversatii, ¸ mai constructive. — Prov. 16:23; 19:11. ˆ ˘ Iehova a ınzestrat fiintele umane cu liber arbitru si ¸ ¸ le permite sa si-l ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ foloseasca chiar daca uneori nu iau decizii ıntelepte.

Ca purtator de cu¸ ˆ ˘ ˆ vant al lui Iehova, Iosua a aratat modul ın care s-a purtat Dumnezeu ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ fat¸ a de Israel. Apoi el a zis: „Si ¸ daca vi se pare ca e rau sa slujiti¸ DOM˘ ˘ ˘ NULUI, alegeti¸ astazi cui vreti¸ sa slujiti: ¸ sau dumnezeilor carora le slu˘ ˆ jeau parintii dincolo de Fluviu, sau dumnezeilor amoritilor, ın a ¸ vostri ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ caror tar ¸ a locuiti. ¸ Cat despre mine, eu si ¸ casa mea vom sluji DOMNU˘ ˘ LUI“ (Ios. 24:15). Desi avem si ast azi misiunea de a depune „marturie“ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ si ¸ de a vorbi cu convingere, noi nu obligam pe nimeni sa creada (Mat. ˘ ˘ ˆ ˘ 24:14). Fiecare om trebuie sa aleaga singur, iar noi ıi respectam acest drept! ˆ ˘ ˘ ˆ Pune ıntrebari. Isus ne-a lasat un exemplu remarcabil ın ce priveste ¸ ˘ modul de a-i face pe altii El a tinut cont de mediul din care ¸ sa rationeze. ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ proveneau ascultatorii, apeland la ilustrari usor S-a folosit ın ¸ ¸ de ınteles. ˆ ˘ mod eficient si ¸ de ıntrebari, oferindu-le astfel interlocutorilor posibili˘ ˘ ˆ ˘ ˆ tatea de a-si ¸ spune parerea si ¸ de a dezvalui ce aveau ın inima. In plus, ˆ ˘ ˆ ˘ i-a ıncurajat sa gandeasca rational chestiunile discutate. ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ Un barbat versat ın Lege l-a ıntrebat: „Invat¸ atorule, ce trebuie sa fac ˘ ˘ ˘ pentru a mosteni viat¸ a vesnic a? “ Isus i-ar fi putut da usor raspunsul, ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ınsa l-a invitat sa-si exprime punctul de vedere ıntreb andu-l: „Ce este ¸ ˆ ˘ ˘ scris ın Lege? Cum citesti? ¸ “ Raspunsul barbatului a fost corect. Dar a ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ pus acest raspuns capat conversatiei?

Nu. Isus l-a lasat sa vorbeasca, iar ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ din ıntrebarea pe care acest om i-a adresat-o dupa aceea reiese ca ıncerˆ ˘ ˘ ca sa-si ¸ dovedeasca dreptatea. Intrebarea suna astfel: „Cine este de fapt ˆ ˘ ˆ aproapele meu? “ In loc sa-i dea direct definitia ¸ cuvantului „aproapele“,

253

254

Ra ¸tionamente logice

˘ ˘ pe care acesta oricum ar fi contestat-o, data fiind atitudinea generala a ˘ ˘ evreilor fat¸ a de neevrei si cu aju¸ ¸ samariteni, Isus l-a ajutat sa rationeze ˘ torul unei ilustrari. Era vorba despre un samaritean care, din compasiuˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ne, a venit ın ajutorul unui calator ce fusese jefuit si ¸ batut, ın timp ce ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ un preot si ¸ un levit trecusera pe langa el nepasatori. Punand o ıntreba˘ ˘ ˆ re simpla, Isus s-a asigurat ca omul a ınteles ideea. Prin rationamentul ¸ ¸ ˘ ˆ sau, Isus a conferit cuvantului „aproapele“ o semnificatie la care omul ¸ ˆ ˘ nu se gandise niciodata (Luca 10:25–37). Ce exemplu demn de imitat! ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ In loc sa monopolizezi discutia ¸ si ¸ sa gandesti ¸ ın locul locatarului, ınva˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ t¸ a sa folosesti ¸ cu mult tact ıntrebari si ¸ ilustrari care sa-l ındemne sa gan˘ deasca. ˆ ˆ Adu argumente. Cand vorbea ın sinagoga din Tesalonic, apostolul ˘ ˘ ˘ ˘ Pavel nu se multumea doar sa citeasca dintr-o sursa acceptata de audi¸ ˘ ˘ toriu. Luca relateaza ca Pavel a explicat, a demonstrat si ¸ a aplicat ceea ˘ ce citea. Rezultatul a fost ca „unii . . . au devenit credinciosi ¸ si ¸ s-au asociat cu Pavel si cu Sila“.

— Fap. 17:1–4. ¸ Indiferent de componenta de acest gen ¸ auditoriului, rationamentele ¸ ˆ ˆ sunt ıntotdeauna utile. Sunt utile cand le vorbesti ¸ rudelor, colegilor de ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ munca sau de scoal a, cand le depui marturie ın minister unor persoa¸ ˆ ˆ ˆ ˆ ne necunoscute, cand conduci studii biblice sau cand tii ¸ o cuvantare ın ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ congregatie.

Cand citesti ¸ ¸ un text biblic, nu ınseamna ca, daca tu ıi ınˆ ˘ telegi sensul, i-l vor ıntelege si si ¸ ¸ ¸ Explicatiile ¸ ¸ altii. ¸ aplicarile tale ar pu˘ ˘ ˘ ˆ tea parea dogmatice. N-ar fi mai bine sa alegi si ¸ sa explici cateva cuvin˘ te-cheie din verset? Sau sa prezinti¸ dovezi suplimentare din context ori ˘ ˘ dintr-un alt verset care prezinta aceeasi ¸ idee? Ai putea sa demonstrezi cu ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ajutorul unei ilustrari logica celor spuse sau sa pui ıntrebari care sa aju˘ ˘ ˘ te auditoriul sa rationeze?

Folosind rationamente logice, vei lasa o buna ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ impresie si¸ ti¸ vei ındemna ascultatorii sa mediteze la cele discutate.

EXERCITII: ¸ ˘ ˘ 1) Dupa ce-i depui marturie cuiva care are convingeri puternice, analizea˘ ˆ ˘ za-ti¸ modul ın care ai condus discutia. ¸ Ce dovezi ai adus? Ce ilustrari ai inˆ ˘ clus? Ce ıntrebari ai pus? Cum ai tinut cont de sentimentele interlocutoru¸ ˘ ˘ lui tau sau de mediul din care provine? Daca nu poti¸ aplica aceste sfaturi ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ın serviciul de teren, ıncearca sa exersezi cu un alt proclamator. 2) Gandes¸ te-te ce rationamente i-ai putea prezenta cuiva — fie adult, fie copil — care ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ intentioneaz a sa faca ceva gresit, ¸ ¸ si¸ repeta-le cu voce tare.

˘ ARGUMENTE CONVINGATOARE 49

˘ Ce trebuie sa faci? ˘ ˘ Furnizeaza dovezi concludente care sa-ti¸ sprijine afirmatiile. ¸

ˆ ˘ ˘ ˆ CAND afirmi ceva, cei ce te asculta au tot dreptul sa se ıntrebe: „Ce si˘ ˘ ˘ ˘ ˘ gurant¸ a am ca acest lucru e adevarat? Ce dovezi exista ca ceea ce spune ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ oratorul trebuie luat ın seama? “ Ca ınvat¸ ator, ai datoria sa le raspunzi ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ la astfel de ıntrebari sau sa-i ajuti¸ sa gaseasca ei raspunsul. Daca ideea ˘ ˘ ˘ ˘ enuntat ¸ a de tine este esential ¸ a pentru argumentatie, ¸ asigura-te ca le oferi ˆ ˆ motive ıntemeiate ca s-o accepte. In felul acesta, expunerea ˘ ta va avea fort¸ a de convingere.

IMPORTANTA ¸ ˘ ˘ Apostolul Pavel a avut si ¸ el fort¸ a de convingere. Prin arguDaca nu-i convingi ˘ mente solide, prin rationamente logice si ¸ ¸ rugaminti¸ sincere, de veridicitatea celor spuse ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ de tine, ascultatorii nu te el ıncerca sa-si ¸ ajute ascultatorii sa-si ¸ schimbe mentalitatea. vor crede si¸ nu vor trece El este un excelent exemplu pentru noi (Fap. 18:4; 19:8). la actiune. ˘ ˆ ˘ ¸ Exista ınsa si ¸ oratori care folosesc puterea de convingere penˆ tru a-i induce ın eroare pe oameni (Mat. 27:20; Fap. 14:19; ˘ ˘ ˘ ˘ Col. 2:4). Poate ca pornesc de la o premisa gresit ¸ a, se bazeaza pe surse ˘ tendentioase, folosesc argumente superficiale, ignora faptele contrare ¸ ˆ opiniilor lor sau fac apel mai mult la sentimente decat la ratiune.

Ar tre¸ ˘ ˘ bui sa evitam astfel de metode. ˆ ˆ ˘ Bine ancorate ın Cuvantul lui Dumnezeu. Noi nu ar trebui sa pre˘ ˘ ˘ ˆ ˘ dam idei personale, ci, mai degraba, sa transmitem ceea ce am ınvatat ¸ din ˆ Biblie. In acest sens, ne sunt de mare ajutor publicatiile clasei sclavului ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ fidel si ¸ Scripturile. ¸ prevazator. Ele ne ındeamna sa examinam cu atentie ˆ ˆ ˘ La randul nostru, noi ındreptam atentia ¸ oamenilor spre Biblie, nu pen˘ ˘ ˘ ˘ ˘ tru a le arata ca avem dreptate, ci din dorinta ¸ sincera de a-i ajuta sa vada ˆ personal ce scrie ın ea. Noi subscriem la cuvintele lui Isus Cristos, care a ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ spus ın rugaciunea adresata Tatalui sau: „Cuvantul tau este adevar“ (Ioan ˘ ˆ ˘ 17:17). Nu exista autoritate mai mare decat aceea exercitata de Iehova ˘ ˆ Dumnezeu, Creatorul cerului si ¸ al pamantului. Pentru ca argumentele ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ noastre sa fie convingatoare, trebuie sa se bazeze pe Cuvantul sau. ˆ ˆ Uneori ai putea ıntalni persoane care nu cunosc Biblia sau care nu o ˆ ˘ ˆ ˘ accepta drept Cuvantul lui Dumnezeu. In aceste cazuri trebuie sa dai do˘ ˘ ˆ ˆ ˘ vada de discernamant pentru a sti textele ¸ ¸ cand si ¸ cum sa mentionezi 255

256

˘ Argumente convingatoare

˘ ˆ ˘ ˆ ˆ biblice. Ar fi bine sa ıncerci totusi ¸ cat mai repede ¸ sa le ındrepti¸ atentia ˘ ˘ ˘ ˆ spre aceasta sursa de informatii ¸ demna de ıncredere. ˆ ˘ ˘ Dar ınseamna oare ca simpla citare a unui text biblic important constiˆ ˘ tuie ın sine un argument de necontestat? Nu neaparat. Ar putea fi nece˘ ˘ ˆ sar sa te referi si ¸ ¸ la context pentru a demonstra ca citatul biblic ıti¸ susti˘ ˘ ˘ ˘ ne cu adevarat afirmatiile.

Daca dintr-un verset al carui context se refera ¸ ˘ la alt subiect extragi doar un principiu, va fi nevoie sa prezinti¸ ˘ mai multe dovezi. Va trebui, poate, sa mentionezi si ¸ ¸ alte verSUGESTII sete din care transpare principiul amintit pentru a-ti¸ convin˘ Nu te mul ¸tumi sa faci ˘ ˘ ˘ ge auditoriul ca ceea ce spui se bazeaza efectiv pe Scripturi. simple afirma ¸tii, ci prezinta ˆ ˘ ˆ ˘ Nu ıncerca sa spui mai mult decat spune versetul. Cites¸ ¸si dovezi convingatoare ˘ ˘ ˘ ˘ care sa sus ¸tina ideile te-l cu atentie.

Chiar dac a pasajul respectiv se refer a la subiec¸ ˘ ˘ importante. tul pe care-l discuti, ¸ el nu va avea fort¸ a de convingere daca ˘ ˘ ˆ Bazeaza- ¸ti argumentele cel ce te asculta nu vede ın el dovada afirmatiilor tale. ¸ pe Scripturi.

Coroborate prin dovezi suplimentare. Uneori, pentru a-ti¸ ˘ ˆ ˘ Adu dovezi suplimentare ajuta interlocutorul sa ınteleag a caracterul logic al Scripturi¸ pentru a- ¸ti atinge obiectivul ˘ ˘ lor, ar putea fi util sa-i aduci argumente din anumite surse ex¸si pentru a raspunde nece˘ trabiblice demne de crezare. sita ¸tilor auditoriului.

De exemplu, ai putea face aluzie la universul vizibil pentru a demonstra existenta legile natu¸ unui Creator. Ai putea mentiona ¸ ˘ ˆ ˘ rii, de pilda gravitatia, ¸ explicand ca acestea presupun existenta ¸ unui Le˘ ˘ gislator. Logica ta va fi imbatabila daca se va armoniza cu ceea ce se afir˘ ˆ ˆ ma ın Cuvantul lui Dumnezeu (Iov 38:31–33; Ps. 19:1; 104:24; Rom. ˆ ˆ ˘ ˘ 1:20). Dovezile de acest gen sunt utile ıntrucat demonstreaza ca tot ceea ˘ ce spune Biblia corespunde realitatii. ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ Incerci sa ajuti¸ pe cineva sa ınteleag a ca Biblia este ıntr-adevar Cuvan¸ ˘ tul lui Dumnezeu? Ai putea sa citezi afirmatiile unor eruditi¸ care sustin ¸ ¸ ˘ ˘ aceasta idee, dar constituie oare declaratiile lor o proba de necontestat? ¸ ˘ Astfel de citate le vor fi de folos doar celor ce au respect fat¸ a de acei eruditi. tifice pentru a demonstra veridicitatea ¸ Ai putea aduce dovezi stiin ¸ ¸ ˘ ˘ Bibliei? Daca ai folosi ca baza pentru argumentele tale opiniile unor oa˘ ˆ ˘ ˘ ˆ meni de stiin t¸ a, care sunt si ¸ ınseamna ca ıti¸ construiesti ¸ ¸ ei imperfecti, ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ argumentatia a. In schimb, daca vei porni ın argu¸ pe o temelie subred ¸ ˆ ˘ mentatia ¸ ta de la Cuvantul lui Dumnezeu, amintind dupa aceea desco˘ peririle stiin tifice care confirma exactitatea Bibliei, argumentele tale vor ¸ ¸ ˘ avea o temelie solida. ˆ ˘ ˘ Adu suficiente dovezi cand doresti ¸ sa demonstrezi ceva. Numarul do˘ vezilor va depinde de auditoriu. De exemplu, daca vorbesti ¸ despre de-

˘ Argumente convingatoare

˘ ˘ ˘ ˆ scrierea zilelor din urma facuta ın 2 Timotei 3:1–5, ai putea atrage aten˘ ˘ tia recenta din care reiese ca oamenii nu au „afectiune na¸ spre o stire ¸ ¸ ˘ ˘ turala“. Exemplul respectiv ar putea fi suficient pentru a demonstra ca ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ acest aspect al semnului care arata ca traim ın zilele din urma este acum ˆ ˆ ın curs de ımplinire. ˆ ˘ ˘ ˘ Cateodata este bine venita o analogie (sau compararea a doua lucruri ˆ ˆ care au ın comun elemente importante). Totusi, ¸ analogia ın sine nu are ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ nici o valoare daca nu-si ¸ gaseste ¸ suportul ın Biblie. Ea poate ınsa ajuta ˘ ˘ pe cineva sa sesizeze logica ideii. O asemenea analogie poate fi folosita ˘ pentru a explica, de exemplu, ca Regatul lui Dumnezeu este un guvern. ˘ ˘ Ai putea sa specifici ca, asemenea guvernelor omenesti, Regatul lui ¸ ˘ Dumnezeu are conducatori, supusi, legi, un sistem judiciar si ¸ ¸ un sistem educational. ¸ ˘ ˘ ˘ Uneori, pentru a arata ca aplicarea sfaturilor biblice este o dovada de ˆ ıntelepciune poti¸ folosi experiente afirma¸ ¸ reale, iar pentru a-ti¸ sustine ¸ ˆ ˆ tiile poti¸ include si ¸ ¸ personale. De exemplu, cand ıi spui unei ¸ experiente ˆ ˘ ˘ ˘ persoane cat este de important sa citeasca si ¸ sa studieze Biblia, ai putea ˘ ˆ ˘ ˆ sa-i explici cum te-a ajutat pe tine ın viat¸ a acest studiu. Pentru a-si ¸ ıncuraja fratii, ¸ apostolul Petru a vorbit despre transfigurare. El fusese marˆ cator ocular la acest eveniment (2 Pet. 1:16–18). Si ¸ ¸ Pavel a mentionat ˘ teva experiente ¸ personale (2 Cor. 1:8–10; 12:7–9). Evident, ar trebui sa ˆ amintesti ¸ aceste experiente ¸ pentru a nu atrage ın mod ne¸ cu moderatie potrivit atentia ¸ asupra ta. ˆ ˆ Intrucat mediul din care provin oamenii si ¸ mentalitatea lor sunt di˘ ˘ ferite, ceea ce-i convinge pe unii ar putea sa nu-i satisfaca pe altii. ¸ Prin urmare, pentru a decide asupra argumentelor pe care le vei folosi si ¸ asuˆ ˘ pra modului ın care le vei prezenta, tine cont de mentalitatea asculta¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ torilor tai. In Proverbele 16:23 se spune: „Cine are o inima ınteleapt a ısi ¸ ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ arata ıntelepciunea cand vorbeste ¸ ¸ si ¸ mereu se vad ınvat¸ aturi noi pe buzele lui“.

EXERCITII: ¸ ˘ 1) Deschide cartea Sa aducem argumente din Scripturi la capitolul despre ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Isus Cristos. Observa modul ın care raspunsurile la ıntrebari se bazeaza ın ˘ ˘ principal pe Biblie. 2) Examineaza articolele introductive dintr-un numar al ˘ ˆ Turnului de veghere sau din Trezi ¸ti-va! Alege cateva idei principale. Sublinia˘ za textele biblice importante si¸ dovezile care le sustin. ¸

257

50 SENSIBILIZAREA INIMII

˘ Ce trebuie sa faci? ˘ ˘ ˆ Tine cont de ceea ce simt ascultatorii fat¸ a de subiectul ın dis¸ ˘ ˆ cutie. sentimente si¸ o motivatie ¸ Trezeste-le ¸ ¸ care sa-i ındemne ˘ ˘ ˘ sa se apropie de Dumnezeu si¸ sa-i devina prieteni.

ˆ ˘ ˘ ˘ CAND depui marturie, straduieste-te sa sensibilizezi inima celor ce te ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ asculta. Deseori, ın Biblie, inima este pusa ın contrast cu ceea ce este ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ omul ın aparent¸ a. Inima figurativa reprezinta persoana launtrica: ce ˆ ˆ ˆ ˆ simte, ce gandeste, de ce gandeste ¸ ¸ ıntr-un anume fel si ¸ cum ıi sunt inˆ ˘ fluentate actiunile de ganduri. Inima simbolica este locul unde se plan¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ teaza samanta ¸ adevarului (Mat. 13:19). Tot ın inima trebuie ˘ sa se cultive si ¸ ascultarea de Dumnezeu. — Prov. 3:1; Rom. IMPORTANTA ¸ ˘ 6:17.

Pentru a-i placea lui ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Daca vrei, deci, ca ınvat¸ atura pe care o predai sa patrunIehova, oamenii trebuie ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ sa-si¸ ıntipareasca adanc da ın adancul inimii, concentreaza-te asupra urmatoarelor ˆ ˘ ˆ ˘ ın inima Cuvantul obiective: 1) Observa ce anume i-a influentat ¸ deja inima inlui Dumnezeu. ˆ ˘ ˆ terlocutorului. 2) Scoate ın evident¸ a ınsusiri ¸ cum ar fi iubiˆ ˘ ˘ rea si ¸ teama de Iehova. 3) Incurajeaza-ti¸ interlocutorul sa-si ¸ ˘ analizeze motivatiile cele mai profunde, pentru a-i putea placea pe de¸ plin lui Iehova. ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ Da dovada de discernamant. Unii oameni nu au acceptat ınca ade˘ ˆ varul din diverse motive. Cand conduci un studiu biblic la domiciliu, ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ poate ca va trebui sa ınlaturi anumite prejudecati¸ si ¸ sa furnizezi infor˘ matii ale elevului. Sau poate ¸ care sa corecteze eventualele idei gresite ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ca nu va trebui decat sa aduci cateva dovezi. Intreaba-te: Este aceasta ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ persoana constient a ca are necesitati¸ spirituale, ca orice fiint¸ a umana? ¸ ˆ ˆ Cat de mare ıi este credinta? ¸ Ce anume nu crede? De ce? Are nevoie de ˆ ˆ ˘ ajutor pentru a-si care ar putea-o ımpiedica sa-si ¸ ¸ ınvinge dorintele ¸ asu˘ ˘ me responsabilitatile ce decurg din cunoasterea adevarului? ¸ ¸ ˆ ˘ Nu este ıntotdeauna usor sa afli motivul pentru care oamenii cred ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ anumite lucruri. „Sfatul ın inima unui om este ca o apa adanca“, se spuˆ ˘ ˆ ˘ ne ın Proverbele 20:5, „si sa ¸ omul priceput [cu discernamant, NW ] stie ¸ ˘ ˘ ˆ scoata din ea“. Discernamantul este capacitatea de a privi dincolo de ˘ aparente. ¸ El pretinde un fin spirit de observatie ¸ si ¸ ¸ interes fat¸ a de altii.

258

Sensibilizarea inimii

259

˘ Comunicarea nu este doar verbala. Anumite subiecte l-ar putea face ˘ ˘ ˘ pe elev sa-si ¸ schimbe expresia fe ¸tei sau tonul vocii. Daca esti ¸ parinte, ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ın ¸telegi, fara ındoiala, ca o schimbare ın comportamentul copilului tau ar putea fi, de fapt, o reac ¸tie la anumite influen ¸te noi. Nu ignora aces˘ ˆ ˆ ˘ ˆ te semnale! Ele dezvaluie ce se ıntampla ın inima persoanei. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Intrebarile alese cu grija ı ¸ti permit sa descoperi ce se afla ın inima ˘ ˆ cuiva. Ai putea sa ıntrebi: „Ce crezi despre . . .? “, „Ce te-a ˘ ˘ ˆ ˘ convins ca . . .? “, „Cum ai reac ¸tiona daca . . .? “ Fii ınsa SUGESTII ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ atent sa nu-l bombardezi cu ıntrebari. Cu mult tact, ai puManifesta o iubire sincera. ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ tea sa-i spui mai ıntai: „Pot sa te ıntreb . . .? “ A patrunde ın Intelege ce anume ¸ ˘ ˘ inima cuiva este o munca grea, care nu se realizeaza de azi le-a influentat ¸ inima ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ascultatorilor. pe maine. Pentru ca cineva sa fie dispus sa- ¸ti dezvaluie sen˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ timentele sale cele mai launtrice trebuie mai ıntai sa-i cas¸ Scoate ın evident¸ a ˘ ˆ ˘ extraordinarele calitati¸ tigi ıncrederea, iar asta cere timp. Dar, chiar si ¸ dupa aceea, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ale lui Iehova. trebuie sa fii atent sa nu creada ca vrei sa te amesteci ın tre˘ ˘ Ajuta-ti¸ ascultatorii burile lui. — 1 Pet. 4:15. ˘ ˆ ˘ ˆ sa ınteleag a cum ısi¸ pot ¸ ˘ ˆ De asemenea, ai nevoie de discernamant pentru a- ¸ti conanaliza si¸ corecta ˘ trola reac ¸tiile la cuvintele interlocutorului. Nu uita ca obiecmotivatiile. ¸ ˘ ˆ tivul tau este acela de a-i ın ¸telege sentimentele pentru a sta˘ bili ce fel de informa ¸tii biblice l-ar putea determina sa trea˘ ˘ ˘ ca la ac ¸tiune. Ab ¸tine-te de a-i arata ca are un punct de vedere gresit ¸ si ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ıncearca sa discerni sentimentele din spatele cuvintelor. In felul acesta ˘ ˘ ˆ vei sti ¸ cum sa raspunzi, iar elevul, sim ¸tindu-se ın ¸teles, va privi proba˘ bil cu mai multa seriozitate ceea ce-i spui. — Prov. 16:23. ˆ ˘ Dar chiar si ¸ atunci cand te adresezi unui grup numeros ai putea sa ˘ ˘ exerci ¸ti o oarecare influen ¸ta asupra lui. Daca men ¸tii un bun contact viˆ ˘ zual cu ei, esti ¸ atent la mimica lor sau le pui ıntrebari retorice pentru ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ a-i ındemna sa gandeasca, vei putea afla, ın mare, ce cred despre ceea ˘ ˘ ˘ ce le spui. Daca- ¸ti cunosti ¸ bine auditoriul, manifesta considera ¸tie fa ¸ta ˆ ˆ de situa ¸tia lui. Iar, cand aduci argumente din Cuvantul lui Dumnezeu, ¸tine cont de spiritul congrega ¸tiei. — Gal. 6:18. ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Treze ¸ste sentimente pozitive ın ascultatorii tai. Odata ce vei ın ¸telege ce crede sau ce nu crede cineva si ¸ de ce, te vei putea folosi de aceste ˘ ˆ informa ¸tii. Dupa ınviere, Isus le-a sensibilizat inima discipolilor ‘deschiˆ ˆ ˆ zandu-le pe deplin Scripturile’ si ¸ examinandu-le ın lumina evenimente˘ ˘ ˆ ˘ lor ce tocmai avusesera loc (Luca 24:32). Si ¸ tu ar trebui sa ıncerci sa faci ˘ ˘ ˆ o legatura ıntre situa ¸tia persoanei respective, aspira ¸tiile sale si ¸ ceea ce

260

Sensibilizarea inimii

ˆ ˆ ˘ citeste ¸ ın Cuvantul lui Dumnezeu. Inima sa va fi cu adevarat sensibili˘ ˘ ˆ ˆ ˘ zata numai cand va ın ¸telege pe deplin ca „acesta este ADEVARUL! “. ˆ ˆ ˘ Cand eviden ¸tiezi ındurarea lui Iehova, iubirea sa, bunatatea sa ne˘ ˘ ˆ ˘ ˘ meritata si ¸ dreptatea cailor sale, ıi aju ¸ti pe cei carora le predai sa-si ¸ con˘ ˆ ˘ ˘ ˘ solideze iubirea pentru Dumnezeu. Facandu- ¸ti timp sa le ara ¸ti calita ¸ti˘ ˘ le pe care Dumnezeu le observa la fiecare dintre ei, le dai motive sa ˘ ˘ creada ca pot lega o rela ¸tie de prietenie cu El. Pentru a ajunge la acest ˆ ˘ ˘ rezultat, ındeamna-i sa reflecteze la texte biblice ca Psalmul 139:1–3, ˘ ˘ ˘ Luca 21:1–4 si ¸ Ioan 6:44 si ¸ ajuta-i sa aprecieze afec ¸tiunea profunda pe ˘ care o nutreste ¸ Iehova pentru slujitorii sai fideli (Rom. 8:38, 39). Expli˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ca-le ca Iehova priveste se uita la ıntreaga noastra ¸ dincolo de greseli, ¸ ˘ ˆ ˘ via ¸ta, la zelul nostru pentru ınchinarea curata, la iubirea pe care o avem ˘ ˆ ˘ pentru numele sau (2 Cron. 19:2, 3; Evr. 6:10). El re ¸tine pana si ¸ cele ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ mai neınsemnate trasaturi ale noastre si ¸ ıi va readuce la via ¸ta, ıntr-un mod remarcabil, pe „to ¸ti cei din mormintele de amintire“ (Ioan ˆ ˆ ˘ 5:28, 29; Luca 12:6, 7). Intrucat fiin ¸tele umane sunt create dupa i˘ ˘ maginea si ¸ asemanarea lui Dumnezeu, o discu ¸tie despre calita ¸tile lui ˘ Iehova poate atinge deseori coarda sensibila a inimii. — Gen. 1:27. ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ Inima mai poate fi sensibilizata si ¸ atunci cand cineva ınva ¸ta sa-i pri˘ ˆ ˘ ˘ veasca pe ceilal ¸ti asa ¸ cum ıi priveste ¸ Iehova. Este logic sa credem ca, ˘ din moment ce Iehova are considera ¸tie fa ¸ta de fiecare dintre noi, el ma˘ ˘ ˘ nifesta, cu siguran ¸ta, aceeasi ¸ fa ¸ta de restul oamenilor, ¸ considera ¸tie si indiferent de originea, na ¸tionalitatea sau rasa lor (Fap. 10:34, 35). Oda˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ta ce a ın ¸teles aceste adevaruri, elevul dispune de o baza biblica traini˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ca pentru a ınlatura din inima ura si ¸ prejudeca ¸tile. Si, ¸ pe masura ce va ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ınva ¸ta sa ındeplineasca voin ¸ta lui Iehova, aceasta baza ıl va ajuta sa pas˘ treze bune rela ¸tii cu semenii sai. ˘ ˆ Un alt sentiment pe care ar trebui sa li-l insufli altora este teama sfan˘ ˘ ta (Ps. 111:10; Rev. 14:6, 7). Acest respect profund, sau teama de Dumˆ ˘ nezeu, ıi poate motiva sa realizeze lucruri pe care nu le-ar putea face ˘ altfel. Vorbind cu al ¸tii despre lucrarile magnifice ale lui Iehova si ¸ de˘ ˘ spre extraordinara sa bunatate iubitoare, i-ai putea ajuta sa manifeste ˘ ˘ ˘ ˘ si ¸ ei teama sanatoasa de a nu-i displacea. — Ps. 66:5; Ier. 32:40. ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Asigura-te ca ascultatorii tai ın ¸teleg faptul ca Iehova nu este nepasa˘ ˆ tor la conduita noastra. Iehova are sentimente, iar noi, ın func ¸tie de ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ modul ın care reac ¸tionam la ındrumarea sa, ıl ındureram sau ıl bucu˘ ˘ ˆ ram (Ps. 78:40–42). Explica-le rolul important pe care conduita lor ıl

Sensibilizarea inimii

˘ ˆ ˘ ˘ joaca ın oferirea raspunsului la provocarea lansata de Satan lui Dumnezeu. — Prov. 27:11. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ Ajuta- ¸ti ascultatorii sa ın ¸teleaga ca este ın interesul lor sa respecte ceˆ ˆ rin ¸tele stabilite de Dumnezeu (Is. 48:17). In acest sens, scoate ın evi˘ ˘ den ¸ta consecin ¸tele de ordin fizic si ¸ emo ¸tional ce rezulta din respingeˆ ˘ rea, chiar si ¸ pentru scurt timp, a ın ¸telepciunii lui Dumnezeu. Explica-le ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ faptul ca pacatul ne ındeparteaza de Dumnezeu, ıi priveaza pe al ¸tii de ˆ ˘ ˘ ˘ posibilitatea de a ınva ¸ta adevarul de la noi si ¸ le lezeaza drepturile (1 Tes. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ 4:6). Ajuta-i pe cei din auditoriu sa pre ¸tuiasca binecuvantarile pe care ˆ ˘ ˘ ˘ le primesc ınca de pe acum pentru ca respecta legile lui Dumnezeu si ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ sa ın ¸teleaga ca, umbland pe caile drepte ale lui Iehova, sunt scuti ¸ti de ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ multe necazuri. Dupa ce dobandesc credin ¸ta ın ın ¸telepciunea cailor lui ˘ ˆ Dumnezeu, vor avea repulsie fa ¸ta de orice ar veni ın contradic ¸tie cu ele ˘ (Ps. 119:104). Ascultarea de Dumnezeu nu va fi o povara, ci o modali˘ tate de a-si fa ¸ta de el. ¸ exprima atasamentul ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Ajuta-i pe al ¸tii sa- ¸si faca o autoanaliza. Pentru a continua sa pro˘ ˆ greseze spiritualiceste, oamenii trebuie sa reac ¸tioneze la ceea ce au ın ¸ ˘ ˘ ˆ inima. Explica-le cum le poate fi de folos Biblia ın acest sens. ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Ajuta- ¸ti ascultatorii sa ın ¸teleaga ca Biblia nu este doar o culegere de ˘ ˆ porunci, sfaturi, evenimente istorice si ¸ profe ¸tii. Ea ne dezvaluie si ¸ ganˆ ˆ durile lui Dumnezeu. In Iacov 1:22–25, Cuvantul lui Dumnezeu este ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ comparat cu o oglinda. Prin reac ¸tia noastra la ınva ¸taturile sale si ¸ la moˆ ˆ ˘ ˘ dul ın care Iehova ısi ¸ realizeaza scopul, mesajul Bibliei scoate la iveala ˆ ˘ ˘ ce avem ın inima. De fapt, dezvaluie cum ne vede Dumnezeu, ‘Cel care ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ examineaza inimile’ (Prov. 17:3, NW ). Incurajeaza- ¸ti ascultatorii sa ¸tina ˆ ˘ ˘ ˘ cont de aceste lucruri. Indeamna-i sa reflecteze la tot ceea ce a pastrat ˆ ˘ Dumnezeu pentru noi ın paginile Bibliei si ¸ la schimbarile pe care ar ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ trebui sa le faca ın via ¸ta pentru a-i fi si ¸ mai placu ¸ti lui Iehova. Ajuta-i ˘ ˘ sa considere citirea Bibliei drept un mijloc de a cunoaste ¸ parerea lui ˆ ˘ ˘ Iehova despre „gandurile si inten inimii“ lor, ca s a poat a colabora ¸tiile ¸ ˘ ˆ ˘ cu el facand schimbarile necesare. — Evr. 4:12; Rom. 15:4. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ Unii dintre cei ce studiaza Biblia ar vrea sa puna ın practica ce ınva ¸ta, ˆ ˘ ˘ ˆ dar sunt ıngrijora ¸ti de ce-ar putea spune al ¸tii. Poate ca lupta ımpotriva ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ unor puternice dorin ¸te carnale. Sau ıncearca sa gaseasca o cale de a-i sluji ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ lui Iehova fara a renun ¸ta ınsa la practicile lumii. Subliniaza pericolele aˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ cestei atitudini nehotarate (1 Imp. 18:21). Indeamna-i sa-l roage pe Dum˘ ˘ nezeu sa le examineze si ¸ sa le purifice inima. — Ps. 26:2; 139:23, 24.

261

262

Sensibilizarea inimii

˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ Arata-le ca Iehova vede lupta lor si ¸ ca Biblia explica ceea se ıntampla ˘ ˘ ˆ (Rom. 7:22, 23). Ajuta-i sa nu se lase domina ¸ti de ınclina ¸tiile inimii imperfecte. — Prov. 3:5, 6; 28:26; Ier. 17:9, 10. ˆ ˘ ˘ ˘ Incurajeaza- ¸ti elevul sa-si ¸ analizeze motiva ¸tia care sta la baza ac ¸tiuniˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ lor sale. Inva ¸ta-l sa se ıntrebe: „De ce vreau sa fac asta? Ii voi demonˆ ˘ ˘ ˘ stra ın felul acesta lui Iehova ca apreciez cu adevarat tot ceea ce a faˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ cut pentru mine? “ Incearca sa-i ıntaresti ¸ convingerea ca aprobarea lui Iehova este bunul cel mai de pre ¸t pe care l-ar putea avea. ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ Ajuta- ¸ti auditoriul sa ın ¸teleaga ce ınseamna a-i sluji lui Iehova cu ˘ „toata inima“ (Luca 10:27). Aceasta pretinde ca toate sentimentele, do˘ ˆ ˘ rin ¸tele si ¸ motiva ¸tiile lor sa fie ın armonie cu caile lui Iehova. De aceea, ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ınva ¸ta- ¸ti ascultatorii sa analizeze nu numai ce fac, ci si ¸ ce simt fa ¸ta de ˆ cerin ¸tele lui Dumnezeu, precum si ¸ motivele pentru care ıi slujesc (Ps. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ 37:4). Si, ¸ pe masura ce elevii tai ın ¸teleg unde anume trebuie sa faca ım˘ ˘ ˆ ˘ ˘ bunata ¸tiri, ındeamna-i sa se roage lui Iehova asemenea psalmistului: ˘ ˘ ˘ ˘ „Unifica-mi inima ca sa se teama de numele tau“. — Ps. 86:11, NW. ˘ ˆ Daca elevul va lega rela ¸tii apropiate cu Iehova, va asculta ın virtutea ˘ ˆ ˘ credin ¸tei, si ¸ nu datorita ındemnurilor tale. Din proprie ini ¸tiativa, el ‘va ˘ ˆ ˘ continua sa se asigure de ceea ce ıi este placut Domnului’ (Ef. 5:10; Fi˘ ˆ ˘ ˘ lip. 2:12). Iehova se va bucura vazand ca aceasta ascultare vine din ini˘ ma. — Prov. 23:15. ˘ ˘ ˘ ˆ Sa nu ui ¸ti ca Dumnezeu este cel care analizeaza inimile si ¸ ıi aduce pe ˆ ˆ ˘ oameni ıntr-o rela ¸tie stransa cu el (Prov. 21:2; Ioan 6:44). Noi nu sunˆ tem decat simpli colaboratori (1 Cor. 3:9). Este „ca si ¸ cum Dumnezeu ˆ ar implora prin noi“ (2 Cor. 5:20; Fap. 16:14). Iehova nu constrange pe ˘ ˘ ˆ ˆ nimeni sa accepte adevarul, dar, cand folosim Scripturile, el ıi poate ˘ ˘ ˘ ˘ face pe ascultatorii nostri sa-si ¸ ¸ dea seama ca tot ce aud constituie rasˆ ˘ ˘ ˆ ˆ punsul la ıntrebarile sau la rugaciunile lor! Gandeste-te ıntotdeauna la ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ aceasta idee cand predai adevarul si ¸ roaga-l cu sinceritate pe Iehova sa ˆ ˘ te ındrume si ¸ sa te ajute. — 1 Cron. 29:18, 19; Ef. 1:16–18.

EXERCITII: ¸ ˘ ˆ 1) Citeste ¸ Matei 6:21 si¸ analizeaza cum poti¸ aplica acest text ın viata ¸ ta. Ciˆ ˘ ˆ ˘ ˘ teste si versetele 19 si 20 si g ande ste-te ce schimb ari te ındeamn a inima sa ¸ ¸ ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ faci. 2) Reflecteaza la ceea ce te-a impulsionat sa ıncepi sa-i slujesti ¸ lui ˘ ˆ ˘ Iehova. Ce te impulsioneaza ın prezent? Ce motivatii ¸ placute lui Iehova ai ˘ dori sa-ti¸ cimentezi?

CALCULAREA SI ¸ REPARTIZAREA ˘ JUDICIOASA A TIMPULUI 51

˘ Ce trebuie sa faci? ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ Cand tii ¸ o cuvantare, ıncadreaza-te ın timpul alocat si¸ acorda ˘ ˘ fiecarei par ti¸ minutele rezervate. ˘ DESI ¸ cel mai important element al unui discurs este calitatea predarii, ˆ ˘ nici timpul nu trebuie neglijat. Intrunirile noastre sunt programate sa ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ınceapa si a la momente bine stabilite. Pentru aceasta ınsa ¸ sa se sfarseasc ¸ ˘ ˆ este nevoie de colaborarea tuturor celor ce sus ¸tin par ¸ti ın program. ˆ In timpurile biblice, oamenii percepeau viata ¸ diferit de noi. Timpul ˆ ˘ era exprimat ın termeni aproximativi, de pilda „pe la ceasul al treilea“ sau „pe la ceasul al zecelea“ (Mat. 20:3–6; IMPORTANTA ¸ ˘ ˘ Ioan 1:39). Oamenii erau rareori preocupati¸ sa-si ¸ proFiecarei idei principale ˘ ˘ ˘ grameze cu exactitate activitatile zilnice. Aceasta concep¸ din discurs trebuie sa i se ˘ ˘ ˆ ˘ aloce suficient timp. Este tie ¸ despre timp mai exista si ¸ astazi ın anumite parti¸ ale luˆ ˘ important ca ıntrunirea sa mii. ˘ se termine la ora stabilita. ˘ Dar, chiar daca din cauza obiceiurilor locale sau a prefeˆ rintelor personale unii ısi ¸ ¸ iau libertatea de a nu fi punc˘ ˘ ˘ tuali, este deosebit de util sa acordam atentia ¸ cuvenita facˆ ˘ ˆ torului timp. Cand mai multe persoane au de sustinut parti¸ ıntr-un ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ program, ele trebuie sa tin ¸ a cont de timpul alocat fiecarei parti. ¸ In ˘ ˘ ˆ acest sens, este valabil principiul „toate sa aiba loc decent si ¸ ın ordine“. — 1 Cor. 14:40. ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ Cum ne putem ıncadra ın timp. Secretul consta ın pregatire. De ˆ ˆ obicei, oratorii care au probleme cu ıncadrarea ın timp nu sunt sufi˘ ˘ cient de bine pregatiti. ¸ Poate sunt prea siguri de sine. Sau probabil ca ˘ ˆ ˆ ˆ s-au pregatit ın ultimul moment. Pentru a te ıncadra ın timp, trebuie ˆ ˆ ˘ ˘ mai ıntai de toate sa apreciezi privilegiul de a sustine teme si ¸ ¸ sa doresti ¸ ˘ ˘ sa te pregatesti ¸ bine. ˆ ˘ ˘ Ti ¸ s-a repartizat ca tema o citire? In acest caz, ar fi indicat sa revezi lectiile 4–7, referitoare la cursivitate, pauze, accentuare si ¸ ¸ ¸ evidentierea ˘ ˆ ideilor principale. Aplica apoi aceste sfaturi ın timp ce citesti ¸ cu voce ˘ ˘ tare materialul primit. Cronometreaza-te. E nevoie sa citesti ¸ mai repeˆ ˆ ˘ ˆ de pentru a te putea ıncadra ın timp? Accelereaza ritmul ın portiuni¸ ˘ ˆ le mai putin ¸ importante, dar fa pauze si ¸ citeste ¸ mai rar cand trebuie 263

264

˘ Calcularea ¸si repartizarea judicioasa a timpului

˘ ˘ ˆ sa evidentiezi ideile esentiale.

Repeta de mai multe ori. Si, ¸ ¸ ¸ cu cat vei ˆ ˆ ˆ citi mai cursiv, cu atat te vei ıncadra mai bine ın timp. ˆ ˘ ˆ ˆ Te folosesti ¸ de noti ¸te cand ¸tii discursul? Ca sa te po ¸ti ıncadra ın timp, ˘ ˘ nu ai nevoie de o schi ¸ta prea detaliata, de propor ¸tiile unui manuscris. ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Cand ai pregatit lec ¸tia nr. 25, ai ınva ¸tat o metoda mai buna. Re ¸tine ur˘ ˘ matoarele cinci idei: 1) Pregateste ¸ un material de calitate, dar nu incluˆ ˘ de prea multe informa ¸tii. 2) Re ¸tine clar ideile principale, dar nu ınva ¸ta ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ pe de rost fraze ıntregi. 3) Insemneaza- ¸ti pe schi ¸ta cat timp ˘ ˘ ˆ inten ¸tionezi sa dedici fiecarei sec ¸tiuni din discurs sau cat SUGESTII ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ timp ar trebui sa se scurga pana la un anumit punct. 4) In ˘ Pregateste-te bine ¸ ˘ ˆ timp ce te pregatesti, la ce detalii ai putea renun¸ gandeste-te ¸ din timp. ˘ ˘ ˆ ¸ta pentru a nu depasi ¸ timpul. 5) Exerseaza- ¸ti expunerea.

Imparte-ti¸ bine timpul ˆ ˘ ˆ ˆ Exercitiul este important. In timp ce repeti, ¸ ¸ observa ın ıntre diversele sectiuni ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ale expunerii si¸ respecta cat timp parcurgi fiecare parte a cuvantarii. Exerseaza pa˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ apoi aceasta planificare. na cand te vei ıncadra bine ın timpul repartizat. Nu ıncer˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Repeta expunerea. ca sa ıngramadesti ¸ Acorda-ti¸ o mar¸ prea multe informatii. ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ja de timp, ıntrucat o cuvantare rostita ınaintea unui audi˘ ˆ ˘ toriu ar putea sa dureze putin ¸ mai mult decat una repetata ˆ ın particular. ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ Aloca fiecarei par ¸ti a expunerii timpul necesar. Buna ıncadrare ın ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ timp depinde ın mare masura de modul judicios ın care ı ¸ti ımpar ¸ti ˘ timpul. Cea mai mare parte a timpului trebuie rezervata cuprinsului ˆ ˘ ˘ cuvantarii, care include ideile principale. Introducerea ar trebui sa fie ˘ ˆ ˆ suficient de lunga pentru a ındeplini cele trei cerin ¸te enun ¸tate ın lec˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ¸tia nr. 38. Cuprinsul nu ar trebui sa fie atat de lung, ıncat sa ia din timpul ˆ ˘ ˆ necesar unei ıncheieri eficiente, asa ¸ cum se arata ın lec ¸tia nr. 39. ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ Straduindu-te sa te ıncadrezi bine ın timp, ı ¸ti vei putea ımbunata ¸ti ˘ ˘ calitatea discursului si ¸ vei demonstra ca ai respect fa ¸ta de ceilal ¸ti care ˘ ˆ vor sus ¸tine teme, precum si ¸ fa ¸ta de ıntreaga congrega ¸tie.

EXERCITIU: ¸ ˘ ˆ ˆ Propune-ti¸ sa sosesti ¸ la ıntrunirile congregatiei ¸ cu 15, 20 de minute ınainte ˆ ˆ de ınceperea programului, calculand timpul de care tu si¸ familia ta aveti¸ ne˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ voie ca sa va pregatiti. ¸ E bine sa ai ın vedere si¸ timpul necesar deplasarii la ˆ ˆ ˘ locul de ıntrunire. Gandeˆ ste-te cum ai putea sa rezolvi problemele care v-ar ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ putea face sa ıntarziati. ¸ Incearca sa respecti¸ de mai multe ori aceasta proˆ ˘ ˘ ˆ gramare si¸ adu-i ımbunatatiri.

Aceleasi¸ principii sunt valabile si¸ cand tii ¸ ¸ cuˆ ˘ vantari.

ˆ INDEMNURI EFICIENTE 52

˘ Ce trebuie sa faci? ˆ ˘ ˘ Indeamna-i pe altii prin argumente convingatoare ¸ la actiune ¸ ˘ sau prin sfaturi extrase din surse credibile. Vorbeste ¸ din inima.

˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ BATRANII crestini trebuie sa fie capabili sa „ındemne prin ınva ¸tatura ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ care este sanatoasa“ (Tit 1:9). Uneori, ei sunt nevoi ¸ti sa faca acest luˆ ˆ ˘ ˘ cru ın ımprejurari deosebit de dificile. Deoarece este important sa dea ˆ ˆ ˘ ındemnuri ın armonie cu normele biblice, ei trebuie sa urmeze sfatul: ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ „Continua sa te dedici . . . ındemnarii“ (1 Tim. 4:13). Desi ¸ aceasta lec˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ¸tie se adreseaza ın primul rand batranilor sau celor ce aspi˘ ra la acest privilegiu, principiile enun ¸tate aici sunt valabile IMPORTANTA ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ si ¸ pentru parin ¸ti, caci ei trebuie uneori sa-si ¸ ındemne coIi ajuta pe altii a ¸ sa ınteleag ¸ ˘ piii, precum si ¸ pentru cei ce conduc studii biblice, caci si ¸ ei necesitatea de a actiona ¸ ˆ ˘ ˆ ıntr-un mod aprobat trebuie sa-si ¸ ındemne elevii. ˆ ˆ de Iehova.

Situa ¸tii care pretind ındemnuri. Pentru a sti ¸ ın ce si˘ ˆ ˘ tuatii ¸ trebuie sa dai un ındemn, este bine sa examinezi ˆ ˆ ˆ cateva dintre ındemnurile consemnate ın Biblie. Aposto˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ lul Petru i-a sfatuit pe batrani sa-si ¸ ındeplineasca bine ˘ responsabilitatea de a pastori turma lui Dumnezeu (1 Pet. 5:1, 2). ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Pavel l-a povatuit pe Tit sa-i ındemne pe tineri „sa aiba o minte sa¸ ˘ ˘ ˆ ˘ natoasa“ (Tit 2:6). Pavel si-a ındemnat colaboratorii crestini ‘sa vor¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ beasca toti¸ ın acord’ si ¸ sa-i evite pe cei care ıncercau sa produca dez˘ ˆ ˘ binari ıntre frati¸ (1 Cor. 1:10; Rom. 16:17; Filip. 4:2). Desi ¸ i-a laudat ˘ pe membrii congregatiei din Tesalonic pentru lucrarile lor bune, Pa¸ ˆ ˘ vel i-a ıncurajat totusi primite ¸ ¸ sa aplice si ¸ mai mult instructiunile ˘ (1 Tes. 4:1, 10). Petru si-a implorat colaboratorii crestini ‘sa se abti¸ ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ na de la dorintele carnale’ (1 Pet. 2:11). Iuda si-a ıncurajat fratii ¸ ¸ ‘sa ¸ ˘ lupte din greu pentru credint¸ a’ din cauza influentei ¸ exercitate de ˘ ˘ oamenii nelegiuiti, ¸ care aveau o conduita libertina (Iuda 3, 4). Cres¸ ˆ ˘ ˘ ˆ tinii, ın general, au fost sfatuiti¸ sa se ındemne unii pe altii ¸ pentru ca ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ nici unul sa nu devina insensibil din cauza puterii ınsel ¸ atoare a paˆ ˆ ˘ catului (Evr. 3:13). Petru i-a ıncurajat pe iudeii care ınca nu mani˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ festau credint¸ a ın Cristos: „Salvati-v ¸ a din aceasta generatie ¸ stramba“.

— Fap. 2:40.

265

266

ˆ Indemnuri eficiente

˘ ˆ ˘ ˆ Ce calita ¸ti sunt necesare pentru a da ındemnuri pline de for ¸ta ın si˘ ˆ ˘ tua ¸tii de acest gen? Cum ar putea cel ce da ındemnuri sa imprime ur˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ gen ¸ta sfatului sau, fara sa para autoritar sau aspru? ˘ ˆ ˘ „Pe baza iubirii.“ Daca ındemnul nostru nu se ‘bazeaza pe iubire’, ˘ ˘ ˘ ˆ va suna a dojana (Filim. 9). Este adevarat ca, atunci cand se cere o ac ¸tiu˘ ˘ ˘ ˆ ne imediata, oratorul ar trebui sa transmita prin cuvantarea sa urgen ¸ta ˘ ˆ situa ¸tiei. Daca vorbeste ¸ pe un ton bland, ar putea da impre˘ ˘ ˘ sia ca-si ¸ cere scuze. Apelul sau ar trebui sa reflecte sinceritaSUGESTII ˆ ˘ ˘ te si ¸ empatie. Un ındemn plin de iubire va impulsiona mai Da dovada de iubire ˆ ˘ ˘ mult ca sigur auditoriul. Vorbind despre sine si ¸ despre colasi¸ de ındelunga rabdare ˘ ˘ ˘ si¸ vorbeste ¸ din inima. boratorii sai, Pavel le-a scris tesalonicenilor: „Sti ¸ ¸ti bine ca, ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Bazeaza-ti¸ ındemnurile asa ¸ cum face un tata cu copiii lui, nu am ıncetat sa va ındemˆ ˘ pe Cuvantul lui Dumnezeu. nam pe fiecare dintre voi“ (1 Tes. 2:11). Acei supraveghetori ˆ ˆ Sustineti¸ ındemnurile ¸ crestini ıi implorau pe fra ¸ti cu iubire. Cuvintele tale trebuie ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ oferind un bun exemplu. sa izvorasca dintr-un interes sincer fa ¸ta de ascultatori. ˘ ˘ ˆ Da dovada de tact. Nu- ¸ti atrage antipatia celor pe care ın˘ ˆ ˆ cerci sa-i ındemni la ac ¸tiune. Dar, ın acelasi ¸ timp, nu te re˘ ˘ ¸tine sa le spui „tot sfatul lui Dumnezeu“ (Fap. 20:27). Cei ce apreciaza sfaturile nu se vor sim ¸ti jigni ¸ti si ¸ nici nu te vor iubi mai pu ¸tin pentru ˘ ˆ ˘ ca i-ai ındemnat cu amabilitate sa se comporte corect. — Ps. 141:5. ˘ ˆ ˆ Deseori, este bine sa- ¸ti ıncepi ındemnul cu laude concrete, sincere. ˘ ˘ Reflecteaza la lucrurile pozitive pe care le fac fra ¸tii si ¸ care, cu siguran ¸ta, ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ıl bucura pe Iehova. Gandeste-te la credin ¸ta pe care o manifesta ın lu¸ ˆ ˘ ˘ ˆ crarea lor, la iubirea care-i ımboldeste ¸ sa mearga ınainte, la perseveren˘ ˆ ¸ta de care dau dovada ın situa ¸tiile dificile (1 Tes. 1:2–8; 2 Tes. 1:3–5). ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ Daca vei face asa, ¸ ın ¸telesi, ¸ si-i ¸ vei pre¸ ıi vei ajuta sa se simta aprecia ¸ti si ˘ ˆ gati sufleteste pentru ındemnurile pe care li le vei da. ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ „Cu toata ındelunga rabdare.“ Indemnurile trebuie date „cu toata ˆ ˘ ındelunga rabdare“ (2 Tim. 4:2). Ce presupune aceasta? Suportarea cu ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ rabdare a unei nedrepta ¸ti sau a unei provocari. Cel ce este ındelung rab˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ dator nutreste ¸ speran ¸ta ca ascultatorii sai vor pune ın practica ceea ce ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ le spune. Daca ıi vei ındemna ın acest spirit, nu vor avea impresia ca ˘ ˘ ˆ ˘ ai o parere negativa despre ei. Exprimandu- ¸ti convingerea ca fra ¸tii si ¸ ˘ ˘ ˆ surorile tale vor sa-i slujeasca lui Iehova cu tot ce au mai bun, le vei ın˘ ˆ ˘ tari hotararea de a se comporta corect. — Evr. 6:9. ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ „Prin ınva ¸tatura care este sanatoasa.“ Cum poate un batran „sa ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ındemne prin ınva ¸tatura care este sanatoasa“? Fiind „ferm atasat ¸ de

ˆ Indemnuri eficiente

ˆ ˆ ˆ ˘ cuvantul fidel ın ce priveste ¸ arta lui de a preda“ (Tit 1:9). In loc sa avan˘ ˘ ˆ ˆ sezi pareri personale, bazeaza- ¸ti ındemnurile pe Cuvantul lui Dum˘ ˘ ˘ nezeu. Permite Bibliei sa te ajute sa discerni ceea ce trebuie sa spui. ˘ Men ¸tioneaza beneficiile pe care le aduce aplicarea sfaturilor biblice reˆ ˘ ˆ feritoare la problema ın discu ¸tie. Reflecteaza ındelung asupra consecin˘ ˆ ¸telor prezente si ¸ viitoare ale nerespectarii Cuvantului lui Dumnezeu. ˆ Adu-le ın discu ¸tie, pentru a- ¸ti convinge auditoriul de necesitatea de a ac ¸tiona cum se cuvine. ˘ ˘ ˘ Asigura-te ca le explici limpede celor prezen ¸ti ce au de facut si ¸ cum ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ sa ac ¸tioneze. Fa-i sa ın ¸teleaga bine ca ra ¸tionamentul tau se bazeaza ın ˘ ˘ exclusivitate pe Biblie. Daca Scripturile ne lasa o oarecare libertate de ˆ ˘ alegere ın luarea anumitor decizii, specifica limitele ce n-ar trebui to˘ ˆ ˆ ˘ ˘ tusi Apoi, ın ıncheiere, lanseaza-le un ultim apel care sa le ci¸ depasite. ¸ ˘ ˆ menteze hotararea de a trece la fapte. ˆ ˘ Cu „libertate de exprimare“. Pentru a putea ındemna cu eficien ¸ta, ˘ ˆ ˘ trebuie sa ai ‘libertate de exprimare ın credin ¸ta’ (1 Tim. 3:13). Cum ˘ ˆ ˘ poate avea cineva libertate de exprimare? Aratand prin ‘exemplul sau ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ de lucrari excelente’ ca aplica si ¸ el ındemnurile pe care li le da fra ¸tilor ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ sai (Tit 2:6, 7; 1 Pet. 5:3). In acest caz, cei ındemna ¸ti sa treaca la fapte ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ vor ın ¸telege ca cel ce le da sfaturi nu asteapt a ca ei sa faca ceva ce nici ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ el nu face. Dimpotriva, vor vedea ca ıi pot imita credin ¸ta ın timp ce si ¸ ˘ ˘ el se straduieste ¸ sa-l imite pe Cristos. — 1 Cor. 11:1; Filip. 3:17. ˆ ˆ ˆ Indemnurile bazate pe Cuvantul lui Dumnezeu si ¸ date ın spiritul iu˘ ˆ ˘ birii pot fi deosebit de eficiente. Cei carora le-a fost ıncredin ¸tata aceas˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ta sarcina ar trebui sa se straduiasca sa se achite de ea cu sim ¸tul respon˘ sabilita ¸tii! — Rom. 12:8.

EXERCITIU: ¸ ˘ ˘ ˘ Citeste ¸ scrisoarea adresata de Pavel lui Filimon. Cauta urmatoarele aspecte: 1) laude sincere, 2) motivul pentru care Pavel a pledat cauza lui Onisim, ˆ 3) argumentul folosit pentru a-l convinge pe Filimon de modul ın care ar ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ trebui sa-si¸ primeasca sclavul reıntors si¸ 4) ıncrederea lui Pavel ca Filimon va ˆ ˆ proceda corect. Gandeste-te cum ai putea imita acest model cand dai sfaturi. ¸

267

ˆ ˆ ˘ 53 INCURAJAREA SI ¸ INTARIREA AUDITORIULUI

˘ Ce trebuie sa faci? ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Insufla-le ascultatorilor tai sperant¸ a si¸ curaj. Invioreaza-i si¸ ım˘ ˘ ˘ barbateaza-i. ˆ ˘ IN CIUDA problemelor cu care se confrunta, slujitorii lui Dumnezeu ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ar trebui sa gaseasca ıncurajare ın congregatia ¸ crestin ¸ a. Pentru aceasˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ta, ındeosebi batranii trebuie sa se asigure ca expunerile si ¸ sfaturile ˘ ˆ ˘ ˘ lor sunt o sursa de ıncurajare. Ei trebuie sa demonstreze ca sunt „ca ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ un adapost ımpotriva vantului si ¸ ca un loc de scapare ımpotriva furˆ ˘ ˆ tunii, ca niste ¸ rauri de apa ıntr-un loc uscat, ca umbra unei ˆ ˆ ˘ ˆ stanci mari ıntr-un pamant ars de sete“. — Is. 32:2.

IMPORTANTA ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ Din cauza presiunilor Daca esti ¸ batran, sunt sfaturile tale ınvioratoare si ¸ manˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ la care ne supune lumea, gaietoare? Ii ıntaresc ele pe cei ce se straduiesc sa-i slumulti¸ dintre noi se simt ˘ ˘ jeasca lui Iehova cu fidelitate? Le insufla ele puterea de a descurajati. ¸ Oratorul ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ continua sa ındeplineasca vointa ¸ lui Dumnezeu ın pofipoate exercita o influent¸ a ˘ profunda asupra da opozitiei sau a apatiei celor din teritoriu? Dar ce pu¸ auditoriului prin ceea tem spune despre acele persoane din auditoriu care suce spune si¸ prin modul ˘ ˆ fera de depresie sau din cauza unor serioase probleme ın care o spune. ˘ ˘ economice, sau care se lupta cu o maladie grava si ¸ incuˆ ˘ ˆ ˘ rabila? Iti¸ poti¸ ıntari fratii ¸ prin ‘cuvintele gurii tale’. — Iov 16:5, NW. ˆ ˘ ˘ Foloseste-te de ocaziile de a tine cuvantari pentru a-ti¸ ajuta fratii ¸ ¸ sa ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ gaseasca ın Iehova si ¸ ın masurile luate de el ın favoarea noastra spe˘ ranta ¸ si ¸ taria de care au nevoie. — Rom. 15:13; Ef. 6:10. ˘ Aminteste-i auditoriului de lucrarile lui Iehova. O modalitate efi¸ ˘ ˘ ˆ cienta de a insufla curaj este aceea de a arata cum si-a ajutat Iehova ın ¸ ˘ ˘ ˘ trecut poporul sa depaseasc a situatiile dificile. — Rom. 15:4. ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Iehova i-a spus lui Moise ‘sa-l ıntareasca si ¸ sa-l ıncurajeze’ pe Iosua ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ınainte ca Israelul sa intre ın Tara Promisa, ocupata la vremea aceea ¸ ˆ de popoarele dusmane.

Cum a procedat Moise? In prezenta ¸ lui Iosua, ¸ ˘ ˆ el le-a reamintit israelitilor ceea ce facuse Iehova pentru ei cand au ¸ ˘ ˘ parasit Egiptul (Deut. 3:28; 7:18). De asemenea, a mentionat victoria ¸ ˆ pe care le-a dat-o Iehova asupra amoritilor.

Apoi, Moise l-a ındemnat ¸ ˆ ˆ ˘ pe Iosua: ‘Fii tare si ¸ curajos’ (Deut. 31:1–8, NW ). Cand ıncerci sa-ti¸ 268

ˆ ˆ ˘ Incurajarea ¸si ıntarirea auditoriului

ˆ ˘ ˘ ıncurajezi fratii, ¸ le insufli tu tarie amintindu-le ce anume a facut deja Iehova pentru ei? ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ Cateodata, unii sunt atat de coplesi ¸ ti¸ de probleme, ıncat se ıntrea˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ba daca se vor putea bucura vreodata de binecuvantarile Regatului. ˘ ˆ Adu-le aminte ca promisiunile lui Iehova sunt demne de ıncredere.

— Ios. 23:14. ˆ ˘ ˘ ˘ In unele t¸ ari, lucrarea noastra de predicare este interzisa prin decret ˘ ˆ ˆ guvernamental. Batranii iubitori din aceste locuri ısi ¸ pot ajuta colaˆ ˘ ˘ ˘ boratorii ın credint¸ a sa capete tarie din experientele apostolilor lui ¸ ˘ ˆ Isus Cristos (Fap. 4:1—5:42). Si, cu siguran t a, eviden tierea modului ın ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ care a dirijat Iehova evenimentele ın situatia ¸ descrisa ın cartea Estera le va da curaj. ˘ ˘ ˆ Exista persoane care asista la ıntrunirile congregatiei, dar nu fac ¸ ˘ progrese. Ele cred, probabil, ca Dumnezeu nu le va ierta nicioda˘ ˘ ˆ ˘ ta pentru viata ¸ dusa ın trecut. Poti¸ sa le relatezi cum s-a purtat Iehova cu regele Manase (2 Cron. 33:1–16). Sau vorbeste-le despre acei ¸ ˘ locuitori din Corintul antic care si-au schimbat modul de viat¸ a, au ¸ devenit crestini si ¸ ¸ au fost declarati¸ drepti¸ de Dumnezeu. — 1 Cor. 6:9–11. ˘ Cred unii dintre cei prezenti¸ ca problemele prin care trec dovedesc ˘ ca au pierdut favoarea lui Dumnezeu? Le-ai putea aminti despre neˆ ˆ ˘ cazurile ındurate de Iov si ¸ despre bogatele binecuvantari pe care le-a ˘ ˘ primit pentru ca i-a ramas fidel lui Iehova (Iov 1:1–22; 10:1; 42:12, 13; ˘ ˘ Ps. 34:19). Falsii ¸ consolatori ai lui Iov au insinuat ca Iov trebuie sa fi ˘ comis un pacat (Iov 4:7, 8; 8:5, 6). Spre deosebire de ei, Pavel si ¸ Bar˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ naba, care voiau sa-i ıntareasca pe discipoli si ¸ ‘sa-i ıncurajeze sa rama˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ na ın credint¸ a’, au spus: „Trebuie sa intram ın regatul lui Dumnezeu ˆ ˆ ˘ prin multe necazuri“ (Fap. 14:21, 22). Tot asa, ¸ si ¸ tu ıi poti¸ ıntari pe cei ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ce trec prin ıncercari, aratandu-le ca toti¸ crestinii trebuie sa perseve¸ ˘ ˆ reze si ¸ lor are o mare valoare ın ochii lui Dumnezeu. ¸ ca perseverenta — Prov. 27:11; Mat. 24:13; Rom. 5:3, 4; 2 Tim. 3:12. ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Incurajeaza-ti¸ ascultatorii sa reflecteze la modul ın care Iehova si-a ¸ ˘ ˘ respectat promisiunile fat¸ a de fiecare. Cu putin ¸ ajutor, ei ar putea sa ˘ ˘ ˆ ˆ vada cum actioneaz a deja Iehova ın favoarea lor, respectandu-si ¸ ¸ proˆ ˆ ˘ ˘ misiunile. In Psalmul 32:8 citim: „Te voi ınvata ¸ si¸ ti¸ voi arata calea pe ˘ care trebuie s-o urmezi; te voi sfatui cu ochiul asupra ta“. Amintin˘ ˘ ˆ ˆ du-le ascultatorilor tai de momentele ın care Iehova i-a ındrumat sau

269

270

ˆ ˆ ˘ Incurajarea ¸si ıntarirea auditoriului

ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ıntarit, ıi vei ajuta sa ınteleag a personal ca Dumnezeu le poarta de ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ grija si a orice ıncercare prin care ¸ ca este gata sa-i ajute sa depaseasc ¸ trec. — Is. 41:10, 13; 1 Pet. 5:7. ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Sa aratam apreciere pentru tot ce face Iehova ın prezent. Cand ˆ ˘ ˆ ıncerci sa-ti¸ ıncurajezi fratii, pe care ¸ atrage-le atentia ¸ asupra actiunilor ¸ ˆ ˘ ˆ le ınfaptuieste ¸ Iehova ın prezent. Vorbindu-le cu apreciere, vei trezi ˆ ın inima lor sentimente similare. ˆ ˘ Atrage-le atentia ¸ asupra modului ın care Iehova ne ajuta SUGESTII ˘ ˆ ˘ ˘ sa ınfruntam presiunile vietii. ¸ Dumnezeu ne arata cel mai ˆ ˆ ˘ Cand ıti¸ pregatesti ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ bun mod de via t a (Is. 30:21).

Ne explica de ce exista de¸ cuvantarea, gandeste-te ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ lincvent¸ a, nedreptate, saracie, boala si ¸ moarte si ¸ ne spune la problemele cu care se ˘ ˘ ˘ confrunta cei din auditoriu. cum le va pune capat. Ne ofera ajutorul iubitor al fratilor ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ Mediteaza la modul ın care si ¸ surorilor noastre ın credint¸ a. Ne acorda marele privileˆ ˆ ˘ i-ai putea ıncuraja si¸ ıntari. ˘ ˘ giu al rugaciunii. Ne da si ¸ favoarea de a-i fi Martori. Ne ajuˆ Foloseste ¸ ın mod eficient ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ t a s a ın telegem c a Cristos este deja ıntronat ın cer si ¸ ¸ ca ulCuvantul lui Dumnezeu. ˆ ˘ timele zile ale acestui vechi sistem de lucruri sunt pe sfarExplica relatia ¸ dintre cuvintele Bibliei site.

— Rev. 12:1–12. ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ si¸ situatiile pe care ¸ Adaug a la toate aceste binecuvantari si ¸ ıntrunirile conˆ le avem de ınfruntat. ˘ gregatiei si ¸ ¸ congresele. Daca vei vorbi cu apreciere despre Vorbeste ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ¸ cu sinceritate aceste masuri luate de Iehova, le vei ıntari fratilor hotara¸ si¸ cu sentiment. ˆ rea de a nu neglija ıntrunirile. — Evr. 10:23–25. ˘ ˆ Chiar si ¸ rapoartele care reliefeaza cum ne-a binecuvanˆ tat Iehova eforturile depuse ın ministerul de teren sunt ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ o sursa de ıncurajare. In secolul I, cand Pavel si ¸ Barnaba erau ın drum ˘ spre Ierusalim, ei le-au facut „o mare bucurie tuturor fratilor“ vor¸ ˘ bindu-le amanuntit (Fap. ¸ despre convertirea celor dintre natiuni ¸ ˆ ˘ ˘ 15:3). Si ımpartasindu-le experiente ¸ ¸ ¸ tu le poti¸ aduce bucurie fratilor ¸ ziditoare. ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ Ti-ai mai putea ıncuraja ascultatorii ajutandu-i sa devina constien ti¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ de valoarea faptelor lor. Felicita-i ca participa la ministerul crestin. ¸ ˘ ˆ Lauda-i pe cei ce nu pot face prea mult din cauza varstei sau a bolii, ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ dar care persevereaza ın credint¸ a. Aminteste-le ca Iehova nu uita iu¸ ˘ ˘ birea pe care au aratat-o pentru numele sau (Evr. 6:10). Credinta ¸ tes˘ ˆ ˆ ˘ tata ın ıncercari este un bun de mare pret¸ (1 Pet. 1:6, 7). Fratii ¸ au ne˘ ˘ voie sa li se aminteasca aceste lucruri! ˘ Vorbeste ¸ cu sentiment despre speranta ¸ noastra. Promisiunile in˘ ˘ ˆ spirate cu privire la lucrurile viitoare sunt o importanta sursa de ın-

ˆ ˆ ˘ Incurajarea ¸si ıntarirea auditoriului

˘ curajare pentru toti¸ cei ce-l iubesc pe Dumnezeu. Poate ca majorita˘ tea celor din auditoriu au auzit de nenumarate ori aceste cuvinte. Dar, ˘ ˘ ˆ daca vorbesti ¸ cu apreciere despre ele, le poti¸ da viat¸ a, poti¸ insufla ın˘ ˘ ˆ ˆ credere ın ımplinirea lor si ¸ poti¸ face ca inima celor ce te asculta sa tre˘ ˆ ˆ salte de recunostin ¸ t¸ a. Vei putea atinge aceste obiective punand ın ˘ ˆ practica ceea ce ınveti¸ la Scoala de Minister Teocratic. ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ Iehova ınsusi ¸ este principala sursa de ıncurajare si ¸ de tarie pen˘ ˆ tru poporul sau. Iar tu poti¸ colabora cu Dumnezeu ın transmiterea ˆ ˘ ˆ acestor binecuvantari. Vorbeste ¸ despre ele cand te adresezi congregatiei. ¸

EXERCITIU: ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ Saptamana aceasta, ın timp ce citesti ¸ din Biblie sau faci studiu personal, ale˘ ˆ ge un pasaj pe care crezi ca l-ai putea folosi pentru a-i ıncuraja pe altii. ¸ Dis˘ cuta despre el cu cineva din congregatie. ¸

˘ ˘ Continua sa progresezi ˘ AI APROFUNDAT fiecare lectie ¸ de pe fisa ¸ de calitati¸ oratorice?

Ai efectuat toate exercitiile recomandate? Aplici toate suges¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ tiile cand tii a ori la alte ıntruniri ¸ teme sau cuvantari la scoal ¸ ˆ sau cand participi la ministerul de teren? ˘ ˘ Continua sa tragi foloase din cursurile Scolii de Minister ¸ Teocratic! Indiferent de experienta pe care o ai ca orator, vor ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ exista ıntotdeauna domenii ın care vei putea face ımbunatatiri. ¸

271

˘ ˘ MESAJUL PE CARE TREBUIE SA-L PROCLAMAM ˆ Iehova ne-a ıncredin ¸tat o responsabilitate ¸si un mare privilegiu ˆ ˆ ˘ spunand: „Voi Imi sunte ¸ti martori . . . ca Eu sunt Dumnezeu“ (Is. 43:12). Noi nu suntem ni ¸ste credincio ¸si pasivi, ci martori care ˘ ˘ ˆ predica adevarurile vitale din Cuvantul inspirat al lui Dumnezeu. ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Ce mesaj ne-a ınsarcinat Iehova sa anun ¸tam astazi? ˘ Un mesaj care se concentreaza asupra lui Iehova Dumnezeu, a lui Isus Cristos ¸si a Regatului mesianic.

˘ „TEME-TE DE DUMNEZEU SI PORUNCILE LUI“ ¸ PAZESTE ¸ ˆ CU MULT timp ınaintea erei crestine, Iehova ¸ ˘ i-a vorbit fidelului Avraam despre masura ˘ ˆ prin intermediul careia se vor binecuvanta ˘ ˆ „toate popoarele pamantului“ (Gen. 22:18). ˆ ˘ Mai tarziu, l-a inspirat pe Solomon sa con˘ ˘ semneze o cerint¸ a fundamentala pe care ar trebui s-o respecte toti¸ oamenii: „Teme-te de ˘ Dumnezeu si¸ pazeste ¸ poruncile Lui. Aceasta ˘ este datoria oricarui om“ (Ecl. 12:13). Dar ˘ cum aveau sa afle oamenii tuturor natiunilor ¸ despre aceste lucruri? ˆ De ¸si ıntotdeauna au existat persoane care ˆ au crezut ın ceea ce spune Dumnezeu, Biblia ˘ ˘ ˘ arata ca activitatea intensa de predicare a ve ¸s˘ tii bune tuturor na ¸tiunilor urma sa fie efectua˘ ˆ ˆ ˆ ta ın „ziua Domnului“, care a ınceput ın 1914 ˘ ˘ (Rev. 1:10). Referitor la aceasta perioada, Re˘ ˆ ˆ vela ¸tia 14:6, 7 a prezis ca sub ındrumarea ın˘ ˘ gerilor avea sa se desfa ¸soare o activitate de ˘ ˘ ˘ proclamare de importan ¸ta vitala adresata ‘ori˘ ˘ carei na ¸tiuni ¸si trib ¸si limbi ¸si popor’. Iata ce

ˆ ˘ ˘ ındemn li se da acestora: „Teme ¸ti-va de Dum˘ nezeu ¸si da ¸ti-i glorie, pentru ca a sosit ora ju˘ ˆ ˘ ˘ deca ¸tii sale; ¸si ınchina ¸ti-va Celui care a facut ˘ ˆ cerul ¸si pamantul ¸si marea ¸si izvoarele de ape“. Voin ¸ta lui Dumnezeu este ca acest me˘ saj sa fie proclamat, iar noi avem marele pri˘ vilegiu de a participa la aceasta activitate. ˘ ˘ Adevaratul Dumnezeu. Iehova a facut deˆ clara ¸tia „voi sunte ¸ti martorii Mei“ ın contextul ˘ unei dezbateri privitoare la identitatea adevaratului Dumnezeu (Is. 43:10). Mesajul nostru ˘ ˘ nu se rezuma doar la faptul ca oamenii trebu˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ie sa apar ¸tina unei religii sau sa creada ıntr-un ˘ ˘ ˘ dumnezeu. Trebuie sa le dam ascultatorilor ˘ ˘ no ¸stri posibilitatea sa afle ca Cel ce a creat ce˘ ˆ rul ¸si pamantul este singurul Dumnezeu ade˘ varat (Is. 45:5, 18, 21, 22, NW; Ioan 17:3). Nu˘ mai adevaratul Dumnezeu poate prezice cu exactitate viitorul. Noi avem privilegiul de a le ˘ ˆ ˆ explica oamenilor ca ımplinirea cuvantului lui ˆ ˘ ˘ Dumnezeu ın trecut ne ofera siguran ¸ta ca ¸si

272

˘ ˘ Mesajul pe care trebuie sa-l proclamam

273

˘ ˘ ˘ ˘ promisiunile pe care le-a facut despre viitor se ducatorii lor religiosi: ¸ sa nu foloseasca acest vor realiza. — Ios. 23:14; Is. 55:10, 11. nume. ˘ ˘ Desigur, multi¸ dintre cei carora le depunem Care ar fi atunci cea mai buna cale de a le ˘ ˆ ˘ marturie se ınchina altor dumnezei sau pre- face cunoscut oamenilor numele lui Dum˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ tind ca nu se ınchina nici unuia. Pentru a-i nezeu? Aratandu-li-l direct ın Biblie, preferaˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ face sa ne asculte, poate ca ar trebui sa ınce- bil ın Biblia lor. In unele traduceri, el apare ˆ ˘ ˆ pem prin a le vorbi despre lucruri de interes de mii de ori. In altele, nu se gaseste ¸ decat la ˆ ˆ ˆ ˘ comun. In acest sens, putem ınvata ¸ multe din Psalmul 83:18 sau la Exodul 6:3–6. In Biblia ˆ exemplul relatat ın Faptele Cornilescu, editia ¸ nerevizui˘ ˘ ˘ ˆ 17:22–31. Sa retinem c a, de si a, este men tionat ın nota de t ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ TO˘ TI ¸ TREBUIE SA AUDA a dat dovada de tact, apossubsol de la Geneza 22:14 si¸ ˘ ˘ ˆ C A IEHOVA ESTE . . . tolul Pavel a spus raspicat ca Exodul 17:15. Ori de cate ori ˘ ˘ ˆ Creatorul cerului si¸ toti¸ trebuie sa dam socoteanumele divin apare ın tex˘ ˆ al pamantului. ˘ ˆ la ınaintea lui Dumnezeu, tul original, multe traduceri Singurul Dumnezeu ˘ ˆ ˘ Creatorul cerului si¸ al paale Bibliei folosesc ın locul adev arat. ˆ mantului. lui cuvintele „Domnul“ sau Un Dumnezeu al iubirii ˘ ˆ „Dumnezeu“, scrise cu maSa facem cunoscut numesublime, al ıntelepciunii ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ juscule. Intrucat traducatorii le lui Dumnezeu. Noi trebuinfinite, al dreptatii ¸ ˘ ˘ absolute si¸ al puterii moderni au eliminat numeie sa-l prezentam pe Dum˘ ˘ ˘ nemarginite. le personal al lui Dumnezeu, nezeu sub adevaratul sau ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Cel caruia trebuie sa-i ar fi bine sa folosesti nume, caci El ısi¸ iubeste ¸ o tra¸ nu˘ ˘ dam socoteala de ceea ducere mai veche pentru a mele (Ex. 3:15; Is. 42:8). El ce facem. ˘ ˘ le arata oamenilor modificavrea ca oamenii sa-i cunoas˘ ˘ ˘ ˆ rea. Totodata poti¸ sa specica numele. Iehova s-a ıngri˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ jit ca acesta sa fie mentionat ın Biblie de pes- fici ca ın unele t¸ ari numele divin apare ın im¸ ˆ de pe monute 7000 de ori, iar noi avem responsabilita- nuri religioase sau ın inscriptiile ¸ mente. tea de a-l face cunoscut. — Deut. 4:35.

Pasajul din Ieremia 10:10–13, conform TraViitorul tuturor depinde de cunoasterea lui ¸ ˆ ˘ Iehova si¸ de invocarea cu credint¸ a a numelui ducerii lumii noi, ıi poate ajuta si¸ pe cei ce se ˆ ˘ ˘ sau (Ioel 2:32; Mal. 3:16; 2 Tes. 1:8). Dar ma- ınchina altor dumnezei, deoarece nu numai ˘ ˘ ca mentioneaz a numele lui Dumnezeu, dar si¸ joritatea oamenilor nu-l cunosc, desi¸ multi¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ pretind ca i se ınchina Dumnezeului Bibliei. explica cine este adevaratul Dumnezeu. ˘ ˘ ˆ Chiar daca au Biblia si¸ o citesc, ei nu cunosc Sa nu ascunzi numele lui Dumnezeu ın spanumele personal al lui Dumnezeu, deoarece tele unor titluri ca „Dumnezeu“ si¸ „Domnul“, ˘ ˆ ˘ acesta a fost scos din multe traduceri moder- cum face crestin ¸ atatea! Aceasta nu ınseamna ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ne. Singurul lucru pe care unii ıl stiu despre ınsa ca trebuie sa-l folosesti ¸ la ınceputul fie¸ ˘ ˘ numele Iehova este ceea ce le-au spus con- carei conversatii. ¸ Daca vei face asa, ¸ unii, orbiti¸

274

˘ ˘ Mesajul pe care trebuie sa-l proclamam

˘ ˘ de prejudecati, ¸ vor pune imediat capat discu- pentru noi, ci sunt spre binele nostru (Is. ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ tiei.

Insa, dupa ce ai stabilit o baza pentru 48:17, 18; Mica 6:8). Arata cum fiecare mani¸ ˘ ˘ conversatie, ¸ nu te sfii sa folosesti ¸ acest nume. festare a puterii lui Iehova dezvaluie ceva de˘ ˆ Este demn de remarcat ca ın Biblie nume- spre personalitatea sa, despre normele sale si¸ ˆ ˘ ˘ le personal al lui Dumnezeu apare mult mai despre scopul sau. Indreapta atentia ¸ asupra ˆ ˆ ˘ ˆ des decat titlurile „Domnul“ si¸ „Dumnezeu“ echilibrului pe care ıl manifesta Iehova ın ˘ ˘ sale. Vorbeste puse laolalta. Cu toate acestea, scriitorii Bi- exercitarea calitatilor ¸ ¸ deschis ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ bliei nu au cautat sa includa numele lui Dum- despre ceea ce simti¸ tu ınsuti¸ fat¸ a de Creator. ˆ ˘ nezeu ın fiecare fraza, ci l-au Astfel, le vei putea insufla si¸ ˆ ˘ mentionat pur si¸ simplu ın altora iubire fat¸ a de Iehova. ¸ ˆ INCHINAREA mod natural, spontan si¸ resMesajul urgent transmis LA IEHOVA . . . ˆ ˆ ˆ ˘ pectuos. Exemplul lor este ın zilele noastre ıi ındeamna ˘ ˘ Trebuie sa fie motivata ˘ ˘ demn de imitat. pe toti¸ sa se teama de Dumde iubire pentru el. ˘ Persoana identificata dunezeu. Prin ceea ce spunem ˘ ˘ Trebuie sa izvorasca ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ pa nume. Faptul ca Dumtrebuie sa cautam sa cladim dintr-o inima completa, ˆ ˘ ˘ ˘ nezeu are un nume personal teama sfanta — o teama sacare nu iubeste ¸ si¸ ˘ ˘ ˘ lucrurile lumii. este un adevar profund, dar natoasa, un respect profund ˘ ˆ ˆ ˘ Trebuie sa demonstreze aflarea lui nu este decat ınfa t¸ a de Iehova (Ps. 89:7). ˘ ca dorim nespus de mult ceputul.

Acest sentiment ne face con˘ sa primim aprobarea sa. ˘ ˘ ˘ stien ti¸ ca el este Judecatorul Ca sa-l iubim pe Iehova si¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ suprem si¸ ca viitorul nossa-l invocam cu credint¸ a, tre˘ tru depinde de aprobarea sa buie sa stim ce fel de Dum¸ ˆ ˘ ˆ ˘ nezeu este el. Cand Iehova i-a facut cunoscut (Luca 12:5; Rom. 14:12). Teama sfanta este ˘ ˘ ˘ numele sau lui Moise la muntele Sinai, El nu deci indisolubil legata de iubirea profunda pe ˘ ˆ ˘ s-a limitat la o simpla repetare a cuvantului care o avem pentru el si¸ de dorinta ¸ arzatoaˆ ˘ ˆ „Iehova“, ci a atras atentia ¸ asupra catorva ca- re de a-i placea (Deut. 10:12, 13). Teama sfan˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ litati¸ remarcabile ale Sale (Ex. 34:6, 7). Putem ta ne ındeamna si¸ sa uram raul, sa ne supu˘ ˆ imita acest exemplu. nem poruncilor lui Dumnezeu si¸ sa ne ın˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Fie ca le depui marturie unor persoane chinam lui cu o inima completa (Deut. 5:29; ˘ ˆ ˆ 1 Cron. 28:9; Prov. 8:13). Ea ne fereste ¸ de nou-interesate, fie ca tii ¸ o cuvantare ın fata ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ congregatiei, arata, cand vorbesti ¸ ¸ despre bi- capcana de a ıncerca sa-i slujim lui Dumneˆ ˆ ˘ ˘ necuvantarile Regatului, ce indica ele despre zeu, iubind ın acelasi¸ timp si¸ lucrurile lumii.

Dumnezeul care face astfel de promisiuni. — 1 Ioan 2:15–17. ˆ Numele lui Dumnezeu este „un turn tare“.

Cand vorbesti ¸ despre poruncile divine, subli˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ niaza ıntelepciunea si¸ iubirea pe care le re- Oamenii care ajung sa-l cunoasca ıntr-adevar ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ flecta ele. Explica ın mod clar ca lucrurile pe pe Iehova se bucura de ocrotire. Ei beneficia˘ ˘ ˆ ˘ care le cere Dumnezeu nu sunt o povara za de ocrotire nu numai pentru ca ıi folosesc

˘ ˘ Mesajul pe care trebuie sa-l proclamam

˘ ˆ ˘ numele sau ca ¸stiu enumera cateva calita ¸ti di˘ ˆ ˆ vine, ci ¸si pentru ca se ıncred ın El. Cu privire ˆ la astfel de persoane, ın Proverbele 18:10 se spune: „Numele lui Iehova este un turn tare. ˘ Cel drept fuge la el ¸si i se da ocrotire“ (NW ).

Foloseste-te de orice ocazie pentru a le in¸ ˘ ˘ ˆ ˆ sufla ascultatorilor tai ıncredere ın Iehova (Ps. ˘ ˆ 37:3; Prov. 3:5, 6). Aceasta ıncredere demon˘ ˘ ˘ ˆ ˆ streaza ca avem credint¸ a ın el si¸ ın promisiuˆ nile sale (Evr. 11:6). Cuvantul lui Dumnezeu ˘ ˘ ˘ ne asigura ca ‘oricine invoca numele lui Ieho˘ ˘ va’ va fi salvat, fiindca recunoaste ¸ ca el este ˘ Suveranul universului, iubeste caile sale si¸ ¸ ˘ ˘ crede sincer ca numai el poate oferi adevaraˆ ta salvare (Rom. 10:13, 14). In timp ce le pre˘ ˘ dai altora, ajuta-i sa demonstreze acest fel de ˘ ˆ credint¸ a ın fiecare aspect al vietii ¸ lor.

275

Multi¸ oameni trec prin probleme foarte ˆ ˆ ˘ ˘ grele si¸ nu ıntrevad nici o iesire.

Indeamna-i ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ sa ınvete ¸ caile lui Iehova, sa se ıncreada ın el ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ si¸ sa puna ın practica ceea ce ınvat¸ a (Ps. ˆ ˘ ˘ 25:5). Incurajeaza-i sa-l implore pe Iehova ˘ ˘ pentru ajutor si¸ sa-i multumeasc a pentru bi¸ ˆ ˘ ˆ ˆ necuvantari (Filip. 4:6, 7). Cand ıl vor cunoas¸ te realmente pe Iehova, nu doar din citirea ˘ ˆ anumitor pasaje biblice, ci si¸ traind ımplini˘ ˘ rea promisiunilor sale, vor ajunge sa simta si˘ ˆ ˘ guranta deplina a ¸ pe care o da ıntelegerea ¸ ˘ semnificatiei numelui Sau. — Ps. 34:8; Ier. ¸ 17:7, 8. ˘ Sa ne folosim de orice prilej pentru a-i aju˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ sa ta pe altii a cat este de ıntelept ¸ sa ınteleag ¸ ¸ ˘ ˘ se teama de Iehova, adevaratul Dumnezeu, ˘ si¸ sa respecte poruncile lui!

˘ ˘ ‘SA DEPUNEM MARTURIE DESPRE ISUS’ ˘ ˆ ˆ DUPA ınviere, dar ınainte de a se sui la cer, ˆ Isus Cristos si-a instruit discipolii spunan¸ ˆ ˆ ˘ ˆ du-le: „Imi veti¸ fi martori . . . pana ın cea mai ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ındepartata parte a pamantului“ (Fap. 1:8).

Despre slujitorii loiali ai lui Dumnezeu din ˘ timpurile moderne se spune ca „au lucrarea ˘ de depunere a marturiei despre Isus“ (Rev. ˆ ˆ ˘ 12:17). Cat de sarguincios depui tu marturie? ˘ ˘ Multi¸ dintre cei ce afirma cu sinceritate ca ˘ ˆ au credint¸ a ın Isus nu stiu nimic despre exis¸ ˘ ˆ ˘ ˘ tenta sa preuman a.

Ei nu ınteleg ca, pe pa¸ ¸ ˆ mant, Isus a fost realmente om. Ei nu pricep ˆ ın ce sens este el Fiul lui Dumnezeu; cunosc ˆ foarte putine despre rolul pe care-l are el ın ¸ ˆ ımplinirea scopului lui Dumnezeu; nu stiu ce ¸

˘ face el acum si¸ cum le va fi influentat ¸ a viata ¸ ˆ de ceea ce va face ın viitor; ar putea chiar ˆ ˘ ˆ gandi ın mod gresit ¸ ca Martorii lui Iehova nu ˆ cred ın Isus. Noi avem privilegiul de a le spu˘ ne adevarul despre aceste chestiuni. ˘ ˘ O alta categorie de oameni cred ca persoˆ najul Isus, descris ın Biblie, nu a existat nici˘ ˆ odata. Pentru unii, Isus nu a fost decat un ˘ mare om. Multi¸ resping ideea ca ar fi Fiul lui ˘ Dumnezeu. ‘A le depune marturie despre ˘ Isus’ unor astfel de oameni este o sarcina care ˘ ˘ pretinde mult efort, multa rabdare si¸ mult tact. ˘ Indiferent de parerea pe care o au, ascul˘ ˘ ˘ ˘ tatorii tai trebuie sa asimileze cunostin ¸ t¸ a

276

˘ ˘ Mesajul pe care trebuie sa-l proclamam

˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ despre Isus Cristos daca vor sa se bucure de Iehova Fiului sau ıntai-nascut, nu putem ın˘ ˘ ˘ viata Biblia. De ce? Deoarece Iehova a facut ¸ eterna promisa de Dumnezeu (Ioan telege ¸ ˆ 17:3). Iehova si-a exprimat clar voin ta ca oridin Isus personajul central ın realizarea tutu¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ce fiint¸ a „sa recunoasca ın mod deschis ca ror scopurilor Sale (Col. 1:17–20). Profetiile ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Isus Cristos este Domn“ si¸ sa se supuna biblice graviteaza ın jurul acestui adevar (Rev. ˘ autoritatii ¸ sale (Filip. 2:9–11). Prin urmare, 19:10). Prin intermediul lui Isus Cristos se vor remedia toate problenoi nu putem evita subiec˘ ˘ ˆ ˆ ˆ mele cauzate de razvratirea tul cand ıntalnim persoane ˘ ˘ AJUT ˘ ˆ A-I PE OAMENI ˘ lui Satan si¸ de pacatul lui care au convingeri puterniSA INTELEAG A... ¸ Adam. — Evr. 2:5–9, 14, 15. ce, dar eronate, sau pre˘ Ca numai prin ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ judecati. ¸ Este adevarat ca Pentru a ıntelege rolul ın¸ intermediul lui Isus Cristos se pot apropia uneori putem vorbi liber dedeplinit de Cristos, trebuie ˘ ˘ de Dumnezeu. spre Isus Cristos chiar de sa recunoastem ca omenirea ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Ca doar exercitand la prima vizita, dar alteori se afla ıntr-o stare deplora˘ ˆ ˘ ˘ ˘ credin t¸ a ın Isus Cristos trebuie sa ne exprimam cu bila din care nu poate iesi¸ pot fi eliberati¸ din ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ multa grija pentru a ne ajusingura. Cu totii ¸ ne-am naspacat si¸ moarte. ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ta ascultatorii sa dobandeascut ın pacat, iar pacatul ne Ca Dumnezeu vrea ca toti¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ca un punct de vedere corect apasa ın multe feluri pe paroamenii sa-l recunoasca ˆ pe Isus drept Domn, nu cu privire la Isus. In plus, ar cursul vietii. ¸ Si, ¸ mai devreme ˘ ˆ ˆ doar numindu-l Domn, ci fi necesar sa ne gandim si¸ la sau mai tarziu, ne va duce la ˆ si¸ respectandu-i poruncile. ˘ modalitatile prin care am moarte (Rom. 3:23; 5:12). ¸ ˘ Ca ceea ce spune Biblia ˘ ˘ putea prezenta si¸ alte asDiscuta despre acest adevar referitor la Isus Cristos ˘ ˘ ˘ ˘ pecte ale subiectului noscu cei carora le depui martueste adevarat, dar ca ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ majoritatea ınvat¸ aturilor tru la urmatoarele vizite. Torie. Subliniaza apoi ca, prin ˘ pe care le preda tusi, intermediul jertfei lui Isus ¸ nu vom putea discu˘ ˘ crestin ¸ atatea denatureaza ˆ ˆ ˘ ta ın profunzime subiectul Cristos, Iehova, ın marea sa adevarul. ˘ ˆ ˘ ˘ daca nu ıncepem cu persoaiubire, a facut posibila elibe˘ ˘ na respectiva un studiu birarea din pacat si¸ moarte ˘ ˆ ˘ ˘ blic. — 1 Tim. 2:3–7. pentru cei ce exercita credint¸ a ın darul ras˘ ˘ ˆ Rolul esen ¸tial pe care-l are Isus ın scopul cumpararii (Mar. 10:45; Evr. 2:9). Acest dar le ˘ ˘ ˘ ¸ lui Dumnezeu. Trebuie sa-i ajutam pe oa- deschide perspectiva de a primi viat¸ a vesni˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ meni sa ınteleag a ca, din moment ce Isus este ca perfecta (Ioan 3:16, 36). Nu exista nici un ¸ ˘ ˆ (Fap. 4:12). Indiferent „calea“ si¸ ‘nimeni nu vine la Tatal decat prin alt mod de a o obtine ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ intermediul lui’, este imposibil sa primim ca explici Biblia ın particular sau ın congre˘ ˘ nu te multimi doar cu enumerarea aprobarea lui Dumnezeu daca nu exercitam gatie, ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ credint¸ a ın Isus Cristos (Ioan 14:6). Pana cand acestor adevaruri. Cu amabilitate si¸ rabdare, ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ nu ıntelegem rolul esential ıncredintat de ıncearca sa sadesti ¸ ın inima ascultatorilor tai ¸ ¸ ¸

˘ ˘ Mesajul pe care trebuie sa-l proclamam

˘ ˘ recunostin ¸ t¸ a fat¸ a de rolul lui Isus de Eliberator. Aprecierea acestui dar poate avea un efect profund asupra atitudinii, a conduitei si¸ a obiectivelor lor. — 2 Cor. 5:14, 15. ˘ Evident, Isus ¸si-a depus via ¸ta ca jertfa o sin˘ ˘ gura data (Evr. 9:28). Acum el sluje ¸ste ca Mare ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Preot. Ajuta- ¸ti ascultatorii sa ın ¸teleaga ce im˘ ˘ plica aceasta responsabilitate. Sunt ei stresa ¸ti ˘ sau deziluziona ¸ti? Sufera sau au probleme din ˘ ˘ ˆ ˘ cauza rauta ¸tii oamenilor? Cand a fost pe paˆ mant, Isus a trecut prin toate aceste situa ¸tii. El ˆ ˘ ˘ ¸stie ce-i ın inima noastra. Sim ¸tim ¸si noi ca, din ˆ cauza imperfec ¸tiunii, avem nevoie de ındura˘ ˆ ˘ rea lui Dumnezeu? Daca ıl rugam pe Iehova ˘ ˆ ˘ ˘ sa ne ierte ın virtutea jertfei de rascumparare, ˆ ˘ Isus va ac ¸tiona ın calitate de „ajutor la Tatal“. ˘ El „pledeaza pentru noi“ plin de compasiune (1 Ioan 2:1, 2; Rom. 8:34). Prin intermediul lui Isus Cristos ¸si al serviciilor pe care le aduce ca ˘ Mare Preot, noi putem sa ne apropiem de ˘ ˘ „tronul bunata ¸tii nemeritate“ al lui Iehova pentru a primi ajutor la momentul oportun ˆ (Evr. 4:15, 16). De ¸si imperfec ¸ti, ıi putem sluji ˘ ˘ lui Iehova cu o con ¸stiin ¸ta curata, gra ¸tie ajuto˘ ˆ rului pe care ni-l da Isus ın calitate de Mare Preot. — Evr. 9:13, 14. ˆ In plus, fiind numit de Dumnezeu Cap al ˘ congregatiei Isus exercita o mare au¸ crestine, ¸ ˆ ˘ toritate (Mat. 28:18; Ef. 1:22, 23). In aceasta ˘ ˆ ˘ ˆ calitate, el ne ofera ındrumarea necesara, ın ˆ armonie cu vointa ¸ lui Dumnezeu. Cand le ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ predai altora adevarul, ajuta-i sa ınteleag a ca ¸ Isus Cristos este Capul congregatiei ¸ crestine, ¸ ˆ ˘ nu un om oarecare (Mat. 23:10). Inca de la ˘ ˘ ˆ prima vizita, invita-i pe cei interesati¸ la ıntrunirile congregatiei locale, unde studiem ¸ Biblia cu ajutorul materialelor furnizate de

277

˘ ˘ „sclavul fidel si¸ prevazator“. Nu le explica ˘ ˆ doar cine este „sclavul“, ci si¸ cine este Stapa˘ ˆ ˘ ˘ nul, ca sa ınteleag a ca suntem condusi¸ de ¸ ˘ ˘ ˘ Isus (Mat. 24:45–47). Fa-le cunostin ¸ t¸ a cu ba˘ ˆ biblice pe care tretranii si¸ explica-le cerintele ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ buie sa le ıntruneasca acesti ¸ barbati¸ (1 Tim. ˘ ˘ ˘ ˆ 3:1–7; Tit 1:5–9). Mentioneaz a ca batranii ne ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ajuta sa calcam pe urmele lui Isus Cristos, iar ˘ congregatia ¸ crestin ¸ a nu este proprietatea lor ˘ (Fap. 20:28; Ef. 4:16; 1 Pet. 5:2, 3). Ajuta-i pe ˘ ˆ ˘ ˘ cei interesati¸ sa ınteleag a ca, la nivel mondial, ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ exista un popor organizat care ısi¸ desfasoar a ¸ activitatea sub conducerea lui Cristos. ˘ ˘ ˆ Din Evanghelii aflam ca, atunci cand Isus a ˆ ˆ ˘ intrat ın Ierusalim, cu putin ¸ timp ınainte sa ˘ ˘ moara, el a fost aclamat de discipolii sai si¸ ˆ numit „Cel care vine ca Rege ın numele lui ˘ ˘ Iehova! “ (Luca 19:38). Pe masura ce vor proˆ ˘ ˆ ˘ ˘ gresa ın studiul Bibliei, elevii tai vor ınvata ¸ ca ˆ Iehova l-a ınvestit pe Isus cu autoritate rega˘ ˆ ˘ ˘ la. Isus ısi¸ exercita aceasta autoritate asupra oamenilor din toate natiunile (Dan. 7:13, 14). ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ Cand tii ¸ cuvantari ın congregatie ¸ sau conduci ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ studii biblice, ajuta-ti¸ ascultatorii sa ınteleag a ¸ ˘ si¸ sa aprecieze semnificatia ¸ pe care o are pentru fiecare dintre noi domnia lui Isus. ˘ Atrage-le atentia ¸ ca prin modul nostru de ˘ ˘ ˘ ˘ viat¸ a demonstram daca credem cu adevarat ˘ ˘ ca Cristos este Rege si¸ daca ne supunem de ˘ ˘ ˘ ˘ bunavoie autoritatii ¸ sale. Insista asupra lucraˆ rii pe care Isus le-a ıncredintat-o continuato¸ ˘ ˘ rilor sai dupa ce a fost uns Rege (Mat. 24:14; ˘ ˘ 28:18–20). Discuta despre prioritatile ¸ pe care ˘ ˆ ˘ ˆ ar trebui sa le avem ın viat¸ a, ın armonie ˆ ˘ cu ındemnurile lui Isus, Sfatuitorul Minunat ˘ (Is. 9:6, 7; Mat. 6:19–34). Subliniaza spiritul ˘ ˘ pe care, potrivit Printului Pacii, ar trebui sa-l ¸

278

˘ ˘ Mesajul pe care trebuie sa-l proclamam

˘ ˘ manifeste continuatorii sai (Mat. 20:25–27; ta situatie?

Voi demonstra prin actiunile mele ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ Ioan 13:35). Ai grija sa nu-ti¸ arogi dreptul de ca apreciez la justa valoare ceea ce a facut el ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ a-i judeca pe altii ¸ ın legatura cu cat fac. Incu- pentru mine? ˘ ˘ ˆ rajeaza-i sa-si¸ analizeze faptele pentru a venu pleca de Cand te adresezi congregatiei, ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ dea daca se supun regalitatii ¸ lui Cristos. Cand la premisa ca, din moment ce fratii ¸ manifes˘ ˘ ˘ ˘ ˆ le dai astfel de sfaturi, mentioneaz a ca ele ta deja credint¸ a ın Isus, nu mai este necesar ¸ ˘ ˆ sunt valabile si¸ pentru tine. sa le atragi ın mod special atentia ¸ asupra lui. ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Temelia voastra sa fie Cristos. Biblia com- Invat¸ atura pe care o dai este mai plina de ˘ ˘ ˘ para lucrarea de facere de sens daca se bazeaza pe ˘ ˆ discipoli cu construirea unui o asemenea credint¸ a. Cand ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ INTREABA-TE: edificiu a carui temelie este vorbesti ¸ despre ıntruniri, fa ˘ ˆ ˆ Demonstrez ca am ınteles ¸ Isus Cristos (1 Cor. 3:10–15). analogie ıntre ele si¸ rolul lui bine rolul lui Isus Cristos ˘ De aceea, ajuta-i pe oameni Isus de Cap al congregatiei. ¸ de Cap al congregatiei? ¸ ˘ ˘ ˆ sa-l cunoasca pe Isus asa Cand discuti¸ despre ministe¸ Este aprecierea pe care ˆ ˘ cum este el descris ın Biblie. rul de teren, evidentiaz ¸ a spio manifest pentru jertfa ˘ ˘ ˆ ˘ ritul de care a fost animat Ai grija sa nu ıncerce sa lui Cristos un factor ˆ ˆ motiva tional suficient ¸ Isus ın timp ce-si¸ ındeplinea te urmeze pe tine (1 Cor. ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ de puternic ın viata ¸ mea? ministerul si¸ arata legatura 3:4–7). Indruma-i spre Isus ˘ Cum as¸ putea sa imit dintre acest minister si¸ actiuCristos. ¸ mai bine prin conduita si¸ ˆ ˆ ˘ ˘ nile ıntreprinse de Isus ın Daca ai pus o buna temeac tiunile mele exemplul ¸ ˘ ˆ ˘ calitate de Rege pentru a-i lie, elevii tai vor ıntelege ca ¸ Fiului lui Dumnezeu? ˘ aduna pe cei ce vor fi salvati¸ Cristos ne-a lasat un model ˘ ˘ ˘ ˆ pentru lumea noua. „ca sa urmam ındeaproa˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Asadar, nu este suficient sa ınvat¸ am niste pe pasii ¸ ¸ ¸ lui“ (1 Pet. 2:21). Pentru a cladi ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ de baza despre Isus. Pentru a deveni pe aceasta temelie, ıncurajeaza-i sa citeasca notiuni ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ adevarati, Evangheliile si¸ ajuta-i sa nu le considere doar crestini ¸ ¸ trebuie sa exercitam cre˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ o istorie adevarata, ci ındeosebi un model dint¸ a ın el si¸ sa-l iubim din toata inima. Aceas˘ ˘ ˘ ˘ demn de urmat. Ajuta-i sa aprecieze atitudi- ta iubire ne va impulsiona sa-i fim supusi¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ nea si¸ calitatile ¸ lui Isus. Indeamna-i sa obser- loiali (Ioan 14:15, 21). Tot ea ne va ajuta sa ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ve ce sentimente avea el fat¸ a de Tatal sau, ramanem fermi ın credint¸ a cand ne confrun˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ cum a ınfruntat ispitele si¸ ıncercarile, cum a tam cu ıncercari, sa continuam sa calcam pe ˆ ˘ urmele lui Cristos pe parcursul ıntregii noasdemonstrat supunere fat¸ a de Dumnezeu si¸ ˘ ˘ ˆ maturi, ferm cum s-a comportat fat¸ a de oameni ın diverse tre vieti¸ si¸ sa ne dovedim crestini ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ situatii. ¸ Scoate ın evident¸ a activitatea careia i „ınradacinati¸ si¸ stabiliti¸ pe temelie“ (Ef. 3:17). ˆ ˘ ˆ s-a consacrat Isus. Astfel, cand va avea de luat Printr-un asemenea mod de viat¸ a ıi vom aduˆ ˘ ˘ decizii sau se va confrunta cu ıncercari, ele- ce glorie lui Iehova, Dumnezeul si¸ Tatal lui ˆ ˘ ˆ vul se va ıntreba: Ce ar fi facut Isus ın aceas- Isus Cristos.

˘ ˘ Mesajul pe care trebuie sa-l proclamam

279

˘ ˘ „ACEASTA VESTE BUN A A REGATULUI“ ˆ CAND a vorbit despre caracteristicile semnu- va „ca un Fiul al Omului“, si¸ anume pe Isus ˘ ˆ ˆ lui prezentei ¸ sale si¸ despre ıncheierea siste- Cristos, primind de la „Cel Batran de Zile“, ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ mului de lucruri, Isus a prezis: „Aceasta ves- Iehova Dumnezeu, „stapanire, slava si¸ ımpa˘ ˘ ˘ ˘ pentru ca toate popoarele, neamurile te buna a regatului va fi predicata pe tot pa- ratie, ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ si oamenii de toate limbile sa-I slujeasca“ mantul locuit ca marturie pentru toate natiu¸ ¸ ˆ (Dan. 7:13, 14). Acest eveninile; si¸ atunci va veni sfarsi¸ ˘ tul“. — Mat. 24:14. ment de important¸ a mon˘ ˆ ˆ ˘ OAMENII diala a avut loc ın ceruri, ın La ce se refera, de fapt, ˘ ˘ TREBUIE ˘ SA AUDA . . . anul 1914. Dupa aceea, Diaacest mesaj ce trebuie pro˘ ˘ Ca Regatul lui Dumnezeu ˘ volul si¸ demonii sai au fost clamat la scara mondiadomne ste acum din cer ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ aruncati¸ pe pamant (Rev. la? La Regatul pentru care si¸ ca va ınlocui ın curand ˆ ˘ ˘ toate guvernele omene ¸sti.

12:7–10). Vechiul sistem de Isus ne-a ınvatat ¸ sa ne ru˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ C a Regatul va transforma lucruri a intrat ın ultimele gam: „Sa vina regatul tau“ ˘ ˆ ˆ ˆ pamantul ıntr-un paradis sale zile. Dar, ınainte de a fi (Mat. 6:10). Revelatia ¸ 11:15 populat de oameni care ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ definitiv ınlaturat, trebuie sa ıl numeste ¸ „regatul Domnuıl iubesc pe Dumnezeu ˘ ˆ si¸ ısi¸ iubesc si¸ semenii. se proclame pe tot globul ca lui nostru [Iehova] si¸ al Cris˘ ˘ Regele mesianic al lui Iehotosului sau“, deoarece autoCa numai prin intermediul ˘ Regatului vor putea fi realiva domneste acum de pe ritatea regala provine de la ¸ zate pe deplin aspira ¸tiile ˘ ˆ ˆ ˘ tronul sau ceresc. Oamenii Iehova si¸ ıi este ıncredintat ¸ a legitime ale neamului ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ din ıntreaga lume sunt ınlui Cristos. Sa retinem ınsa ¸ omenesc. ˘ ˘ stiin ta ca mesajul despre care Isus ¸ ¸ ti¸ despre acest eveniCa prin actiunile noastre ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ prezente ar at am dac a vrem ment. Reactia a spus ca va fi proclamat ın ¸ lor la acest ˘ ˘ sa devenim supu ¸si ai mesaj dezvaluie ce atitudizilele noastre este mult mai Regatului lui Dumnezeu. ˘ ˆ ˘ ˆ ne au fat¸ a de Cel Preaınalt, cuprinzator decat cel prediˆ ˘ ˘ care domneste cat de continuatorii sai din ¸ „peste ımpa˘ secolul I. Ei le-au spus oamenilor: „Regatul ratia ¸ oamenilor“. — Dan. 4:32. ˘ ˘ ˘ ˆ lui Dumnezeu s-a apropiat de voi“ (Luca Este adevarat ca mai trebuie sa se ımpliˆ ˘ ˘ 10:9). Isus, cel uns Rege, se afla pe atunci ın neasca multe lucruri! Noi ne rugam si¸ acum ˆ ˘ ˆ ˘ mijlocul lor. Dar, potrivit celor consemnate ın „sa˘ vina˘ regatul tau“, dar nu ın sensul ca inˆ ˘ Matei 24:14, Isus a prezis proclamarea la sca- staurarea Regatului lui Dumnezeu ar fi ınc a ˘ ˘ ˆ ˘ ra mondiala a unei alte etape importante din de domeniul viitorului, ci ın ideea ca Regatul ˆ ˆ realizarea scopului lui Dumnezeu. ceresc va contribui ın mod decisiv la ımpliniˆ ˘ Profetul Daniel a primit o viziune ın lega- rea unor profetii ¸ precum cele din Daniel ˘ ˘ tura cu acest eveniment. El a vazut pe cine- 2:44 si¸ Revelatia ¸ 21:2–4. El va transforma

280

˘ ˘ Mesajul pe care trebuie sa-l proclamam

˘ ˆ ˆ pamantul ıntr-un paradis locuit de oameni ˆ ˆ care ıl iubesc pe Dumnezeu, dar care ısi¸ iuˆ ˘ besc si¸ semenii. In timp ce predicam „aceas˘ ˘ ˆ ˘ ta veste buna a regatului“, noi le ındreptam oamenilor atentia ¸ asupra acestor perspectiˆ ˘ ve. In plus, noi le spunem cu convingere ca ˘ Iehova i-a oferit deja Fiului sau autoritate re˘ ˘ ˘ ˆ ˘ gala deplina. Scoti¸ si¸ tu ın evident¸ a aceasta ˘ ˆ ˘ veste buna cand depui marturie despre Regat? ˘ ˘ Explica ce este Regatul. Cum ne achitam de responsabilitatea de a anunta ¸ Regatul lui Dumnezeu? Putem trezi interesul oamenilor initiind conversatii ¸ ¸ bazate pe diferite subiec˘ ˘ ˆ te, dar ar trebui sa specificam cat mai repe˘ ˘ de ca mesajul nostru se refera la Regatul lui Dumnezeu. ˘ Un aspect important al lucrarii noastre este citirea sau citarea textelor biblice refeˆ ritoare la Regat. Cand vorbesti ¸ despre Regat, ˘ ˘ ˆ asigura-te ca persoanele cu care discuti¸ ın˘ teleg ce este acesta. Nu va fi suficient sa spui ¸ ˘ pur si¸ simplu ca Regatul lui Dumnezeu este ˘ un guvern. Unora le este greu sa-si¸ imagineze un guvern invizibil. Ai putea aborda suˆ biectul ın diverse moduri. De exemplu, for˘ ˘ ta a este invizibila, dar are un ¸ gravitational ¸ puternic efect asupra vietii ¸ noastre. Nu-l putem vedea pe Cel ce a conceput legea gra˘ vitatiei, dar este clar ca are o putere extraor¸ ˘ ˆ ˘ dinara. Biblia ıl numeste ¸ „Regele eternitatii“ ¸ ˘ (1 Tim. 1:17). Sau ai putea argumenta ca ˆ ˘ ˘ ıntr-o tar ¸ a mare exista numerosi¸ locuitori ˘ ˘ ˘ care nu ajung niciodata sa vada capitala sau pe seful statului. Ei stiu de existenta ¸ ¸ ¸ lor doar ˆ ˘ ˘ din mass-media. In mod asemanator, Biblia, ˘ ˆ care a fost publicata ın peste 2200 de limbi,

ne vorbeste ¸ despre Regatul lui Dumnezeu; ˆ ea ne spune cine a fost ınvestit cu autorita˘ te si¸ care sunt realizarile Regatului. Revista ˘ ˆ Turnul de veghere, publicata ın mai multe ˆ ˘ limbi decat orice alt periodic, declara pe co˘ ˘ perta ca are scopul ‘de a anunta ¸ Regatul lui Iehova’. ˘ ˆ ˘ Pentru a-i ajuta pe oameni sa ınteleag a ce ¸ ˆ este Regatul, ai putea mentiona cateva din¸ ˘ ˘ tre realizarile pe care toti¸ le asteapt a de la ¸ ˘ un guvern: stabilitate economica, pace, disparitia drepturi egale pentru ¸ delincventei, ¸ ˘ toate grupurile etnice, instruire si¸ asistent¸ a ˘ ˘ ˘ medicala. Explica-le ca doar prin interme˘ diul Regatului lui Dumnezeu vor fi satisfa˘ cute pe deplin aceste astept ari, precum si¸ ¸ toate aspiratiile legitime ale omenirii. — Ps. ¸ 145:16. ˘ ˘ Straduieste-te sa le insufli dorinta ¸ ¸ de deveni supusi¸ ai acestui Regat condus de Isus ˆ ˘ Cristos. Scoate ın evident¸ a miracolele pe care ˆ ˘ le-a ınfaptuit Isus pentru a anticipa ceea ce ˆ va face ın calitate de Rege ceresc. Vorbes¸ ˘ ˘ ˘ te-le deseori despre atragatoarele calitati¸ pe care le-a manifestat (Mat. 8:2, 3; 11:28–30). ˘ ˘ Explica-le ca Isus si-a dat viata ¸ ¸ pentru noi si¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ca Dumnezeu l-a ınviat dupa aceea la viat¸ a ˆ ˘ nemuritoare ın ceruri, de unde guverneaza acum ca Rege. — Fap. 2:29–35. ˆ ˘ ˘ Scoate ın evident¸ a ca Regatul lui Dumnezeu domneste cont, ¸ ¸ acum din ceruri. Tine ˘ ˘ totusi, a de ¸ ca majoritatea oamenilor asteapt ¸ la Regatul lui Dumnezeu conditii ¸ diferite ˘ ˘ ˆ de cele existente astazi. Da-le dreptate si¸ ın˘ ˘ ˆ treaba-i daca stiu ce a spus Isus Cristos ın ¸ ˘ ˆ acest sens. Mentioneaz a cateva aspecte ale ¸ ˆ semnului compozit descris ın Matei, capito-

˘ ˘ Mesajul pe care trebuie sa-l proclamam

281

ˆ ˆ ˆ lul 24, ın Marcu, capitolul 13 sau ın Luca, ca- ın armonie cu ele. — Deut. 30:19, 20; Rev. ˆ ˘ ˆ pitolul 21. Apoi ıntreaba-i de ce ıntronarea 22:17. ˆ ˘ ˘ ˘ lui Cristos ın ceruri a produs astfel de conAjuta-i pe altii ¸ sa puna Regatul pe primul ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ditii ¸ pe pamant. Arata-le raspunsul ın Reve- plan. Chiar si¸ dupa ce o persoana accepta latia ¸ 12:7–10, 12. mesajul Regatului, ea mai are de luat multe ˆ ˘ ˘ Pentru a le prezenta o dovada concreta a decizii. Ce loc va ocupa Regatul ın viata ¸ sa? ˆ ˘ ˘ ındemnat discipolii sa ‘continue ceea ce realizeaza Regatul lui Dumnezeu Isus si-a ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ sa caute mai ıntai regatul’ ın prezent, citeste-le Matei ¸ (Mat. 6:33). Cum ne pu24:14. Descrie-le programul ˆ ˘ ˘ INTREABA-TE: tem ajuta colaboratorii cresmondial de instruire biblica ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Arat a modul meu de via t a ¸ tini sa asculte de acest ınce se desfasoar a actualmen¸ ˘ ca pun pe primul plan ˆ ˆ ˘ demn? Dand noi ınsine un te (Is. 54:13). Spune-le ca ¸ Regatul? ˆ bun exemplu si Martorii lui Iehova benefiexplic an˘ ¸ Ce schimb ari mai am ˆ ˘ ˘ ˘ ciaza de diverse scoli, ale cadu-le ce ar putea face. In¸ de facut pentru a progresa ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ın aceasta privin ¸ta? ror cursuri se bazeaza pe Bitrebandu-i, uneori, daca au ˆ Ce as¸ putea face pentru blie si¸ sunt gratuite. Expliluat ın calcul toate posibili˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ a le insufla si¸ altora dorinca-le ca, pe langa ministerul tatile ¸ existente sau spunan˘ ˆ ˆ ta ¸ de a cauta mai ıntai ˘ ˆ ˘ din casa ın casa, noi oferim du-le cum au procedat altii. ¸ Regatul? ˘ ˘ ˆ instruire biblica gratuita la Explicandu-le anumite rela˘ ˆ ˆ ˆ ˘ domiciliu persoanelor partitari biblice ın asa ¸ fel ıncat sa ˘ ˆ ˘ culare sau familiilor din peste 230 de t¸ ari. Ce le ıntaresti ¸ iubirea pentru Iehova. Subliniind ˘ ˘ ˆ guvern omenesc este capabil sa asigure un ca Regatul este o realitate si¸ accentuand im˘ program educational de asemenea propor tii portanta ¸ ¸ ¸ lucrarii de proclamare a Regatului. ˘ ˘ nu doar pentru cetatenii sai, ci si¸ pentru alte Deseori, cel mai bun ajutor pe care li-l putem ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ persoane de pe ıntregul pamant? Invita-i pe da altora nu este acela de a le spune ce tre˘ ˘ oameni la Sala Regatului si¸ la congresele buie sa faca, ci de a le insufla dorinta ¸ de a Martorilor lui Iehova, pentru a vedea cu ochii trece la actiune. ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ lor efectul pe care-l produce aceasta instruiFara ındoiala, mesajul de important¸ a vitaˆ ˘ ˘ re ın viata ¸ multora. — Is. 2:2–4; 32:1, 17; Ioan la˘ pe care cu totii ¸ trebuie sa-l proclamam se ˘ ˆ 13:35. refera ınainte de toate la Iehova Dumnezeu, ˆ ˘ Dar va ıntelege interlocutorul ce efect vor la Isus Cristos si¸ la Regat. Noi trebuie sa ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ avea toate acestea ın viata ¸ lui? Ai putea sa-i scoatem ın evident¸ a aceste adevaruri esen˘ ˆ ˆ explici cu tact ca scopul vizitei tale este acela tiale ın lucrarea de predicare, ın congrega¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ de a-i spune ca tuturor oamenilor li se ofera tie ¸ si¸ ın viata ¸ noastra personala. Daca vom ˘ ocazia de a deveni supusi¸ ai Regatului lui face asa, ¸ vom demonstra ca tragem cu adeˆ ˘ ˆ ˘ Dumnezeu. Cum? Invat¸ and care sunt cerin- varat foloase din cursurile Scolii de Minister ¸ ˘ ˆ ˘ tele lui Dumnezeu si¸ traind ınca de pe acum Teocratic! ¸

INSTRUCTIUNI PENTRU SUPRAVEGHETORUL SCOLII ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ IN FIECARE congregatie ¸ exista un batran numit supraveghetor al Scolii de Minister Teo¸ ˘ ˆ ˘ cratic. Daca si¸ tie ¸ ti¸ s-a ıncredintat ¸ aceasta res˘ ponsabilitate, atunci o buna parte din rezulˆ tatele pe care le va ınregistra scoala vor de¸ ˘ pinde de entuziasmul pe care-l ai fat¸ a de cursurile ei si¸ de interesul pe care-l manifesti ¸ ˘ ˘ fat¸ a de progresul fiecarui cursant. ˆ ˘ ˘ Printre ındatoririle tale se numara si¸ aceea ˘ ˘ ˆ de a prezida saptamanal Scoala de Minister ¸ ˘ ˆ Teocratic. Nu uita ca ın afara cursantilor care ¸ ˘ ˘ prezinta teme, mai exista si¸ auditoriul. De ˆ ˆ ˆ ˆ aceea, condu scoala ın asa ¸ ¸ mod ıncat ıntrea˘ ˆ ˘ ˘ ga congregatie ¸ sa fie ıncurajata si¸ sa primeas˘ ca sfaturi practice referitoare la cel putin ¸ unul dintre obiectivele scolii, men tionate la pagi¸ ¸ nile 5–8 ale acestui manual. ˘ ˘ ˘ Manifesta interes fat¸ a de toti¸ cursantii: ¸ fat¸ a ˘ ˘ de cei ce au primit ca tema citirea Bibliei, fat¸ a ˘ ˘ de cei ce prezinta demonstratii ¸ si¸ fat¸ a de cei ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ce tin a ca te¸ o cuvantare. Ajuta-i sa ınteleag ¸ mele pe care le au de sustinut nu sunt doar ¸ ˆ o ındatorire, ci si¸ o modalitate de a face proˆ grese ın serviciul lui Iehova. Desigur, un facˆ tor-cheie ın progresul lor este efortul perso˘ ˘ nal. Dar este necesar ca si¸ tu sa arati¸ un inte˘ ˘ ˘ ˆ ˘ res sincer fat¸ a de ei, sa-i ajuti¸ sa ınteleag a im¸ ˘ portanta ¸ aspectelor oratorice asupra carora ˘ ˘ primesc sfaturi si¸ sa le explici ce trebuie sa ˘ ˆ ˘ faca. In acest sens, asculta cu atentie ¸ fiecare ˘ ˘ tema ca sa poti¸ face observatii ¸ pertinente. ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Nu uita ca scoala trebuie sa ınceapa si¸ sa ¸ ˆ ˆ se termine la timp. Fii un exemplu, ıncadranˆ ˘ du-ti¸ comentariile ın timpul alocat. Daca ˘ tema unui cursant depase ¸ ste ¸ timpul, tu sau

˘ ˘ asistentul tau trebuie sa faceti¸ un semn, iar ˆ ˆ ˘ cursantul ısi¸ va termina propozitia ¸ ınceputa si¸ ˆ ˘ va coborı de pe podium. Daca cineva care ˘ ˘ ˘ prezinta o alta parte din program depase ¸ ste ¸ ˘ ˘ timpul, scurteaza-ti¸ comentariile si¸ discuta cu ˘ ˆ fratele respectiv dupa ıntrunire. ˆ ˘ Cand esti ¸ prezent, trebuie sa conduci tu ˘ ˘ scoala.

Daca uneori esti ¸ ¸ nevoit sa lipsesti, ¸ ˘ ˘ ˆ scoala va fi tinut a de un alt batran, desemnat ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ dinainte de corpul de batrani. Daca ai nevoie ˘ ˘ de ajutor la pregatirea programarilor, la scrierea si¸ distribuirea fiselor pentru teme sau la ¸ ˆ ˆ efectuarea eventualelor ınlocuiri, acesta ıti¸ poate fi acordat de un slujitor ministerial de˘ ˆ semnat de corpul de batrani. ˆ ˘ ˆ ˘ Inscrierea la ¸scoala. Incurajeaza-i pe to ¸ti ˘ ˆ ˘ proclamatorii sa se ınscrie la ¸scoala. Si ¸ alte per˘ ˆ soane care asista cu regularitate la ıntruniri ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ pot sa se ınscrie daca sunt de acord cu ınva ¸ta˘ ˆ turile biblice ¸si traiesc ın armonie cu principiiˆ ˆ ˘ le cre ¸stine. Cand cineva ı ¸si exprima dorin ¸ta de ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ a se ınscrie la ¸scoala, lauda-l cu caldura. Daca ˆ ˘ ˆ ˘ cel ın cauza nu este ınca proclamator, tu, ca ˘ supraveghetor al ¸scolii, ar trebui sa discu ¸ti cu ˆ ˘ el despre cerin ¸tele pentru ınscrierea la ¸scoala ˘ ˆ — de preferin ¸ta ın prezen ¸ta celui care studia˘ ˘ ˆ za cu el, sau, daca este minor, ın prezen ¸ta unui ˘ parinte credincios. Aceste cerin ¸te sunt identi˘ ˘ ce cu cele pe care trebuie sa le satisfaca cei ce ˘ ˘ ˘ vor sa devina proclamatori neboteza ¸ti ¸si se ga˘ sesc la paginile 98–100 ale car ¸tii Organiza ¸ti ˘ ˘ pentru a ne efectua ministerul. Pastreaza o lis˘ ˘ ˆ ˘ ta actualizata cu to ¸ti cei ınscri ¸si la ¸scoala. ˘ Cum se folose ¸ste fi ¸sa personala de sfaturi ˘ ˘ ˆ oratorice. Fisa ¸ fiecarui cursant se gaseste ¸ ın

282

Instruc ¸tiuni pentru supraveghetorul ¸scolii

manualul personal, la paginile 79–81. Asa ¸ ˘ cum arata benzile colorate, pentru temele ˆ care constau ıntr-o citire sunt indicate punctele de la 1 la 17. Pentru demonstratii ¸ se pot folosi toate punctele cu exceptia lectiilor ¸ ¸ ˆ ˘ nr. 7, 52 si¸ 53, iar pentru cuvantari, toate, cu exceptia nr. 7, 18 si¸ 30. ¸ lectiilor ¸ ˆ ˘ ˘ Cand elevului i se da sa studieze o anumi˘ ˘ ta calitate oratorica, supraveghetorul scolii va ¸ ˘ trebui sa indice cu creionul data la rubrica ˆ ˆ ˘ „Data ınceperii“, ın spatiul corespunzator ¸ punctului respectiv de pe fisa ¸ din manualul ˘ elevului. Dupa ce elevul si-a prezentat tema, ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ıntreaba-l ın particular daca a facut exercitii¸ ˆ ˘ le indicate la sfarsitul lectiei ¸ ¸ care trateaza res˘ ˘ ˘ pectiva calitate oratorica. Daca raspunsul e ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ afirmativ, bifeaza ın casuta ¸ de pe fis¸ a. Daca-i ˘ ˘ ˘ ˆ recomanzi elevului sa continue sa faca ımbu˘ ˘ ˘ natatiri ¸ la acel aspect oratoric, nu e nevoie sa ˘ ˘ ˆ notezi nimic pe fis¸ a, adica ın spatiul ¸ de la ru˘ brica „Data finalizarii“. Acest spatiu ¸ trebuie ˆ ˘ ˘ completat numai cand elevul va fi pregatit sa ˘ ˘ ˆ treaca la un alt punct de pe fis¸ a. In plus, la ˘ ˆ ˆ pagina 82 a car tii ¸ elevului, ın stanga cadrului ˘ ˘ ˘ folosit trebuie scrisa data dupa fiecare tema ˘ sustinut a de elev. Spatiul ¸ ¸ liber de pe fisa ¸ per˘ ˆ sonala si¸ de pe lista cu sugestii de cadru ıi ˘ ˘ permite elevului sa foloseasca fiecare aspect ˆ ˘ oratoric sau fiecare cadru de doua ori. In ˘ ˘ timpul programului, elevii trebuie sa aiba manualul asupra lor. ˘ ˆ Repartizeaza spre studiu doar cate o calita˘ ˘ ˘ te oratorica odata. Cel mai bine ar fi sa alegi ˘ ˆ ˆ calitatile oratorice ın ordinea ın care sunt ¸ ˘ mentionate.

Totusi, ¸ ¸ daca unii elevi sunt foar˘ ˆ ˘ te capabili, poti¸ sa-i ıncurajezi sa studieze si¸ ˘ ˘ sa aplice din proprie initiativ a anumite lectii. ¸ ¸

283

ˆ ˘ Apoi puteti¸ discuta ımpreuna aspectele care ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ıi vor ajuta sa devina oratori si¸ ınvat¸ atori mai destoinici. ˆ Chiar si¸ un elev ınscris de multi¸ ani la scoa¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ la poate sa traga mari foloase daca studiaza ˘ si¸ aplica fiecare lectie. ¸ Pentru a-i ajuta pe ele˘ vii cu nevoi speciale, ar fi bine sa alegi anu˘ ˆ mite calitati¸ oratorice potrivite pentru ei ın loc ˘ ˆ ˆ sa le repartizezi lectiile ın ordinea ın care apar ¸ ˘ pe fis¸ a. ˆ Cum po ¸ti da sfaturi. Cand dai sfaturi, fo˘ loseste ¸ cu eficient¸ a exemplele si¸ principiile bi˘ ˘ ˆ blice. Elevii trebuie sa observe ca atat sfatuˆ rile, cat si¸ spiritul cu care sunt date se bazea˘ ˆ ˆ za pe principiile ınalte ale Cuvantului lui Dumnezeu. ˘ ˘ Sa nu uiti¸ ca esti ¸ un ‘colaborator’ al fratilor ¸ si¸ al surorilor tale crestine (2 Cor. 1:24). Ase¸ ˘ ˘ ˆ menea lor, si¸ tu trebuie sa te straduiesti ¸ ın˘ ˘ continuu sa-ti¸ perfectionezi calitatile ¸ ¸ de oraˆ ˘ ˘ ˘ ˘ tor si¸ ınvat¸ ator. Studiaza acest manual, aplica sfaturile pe care le contine si¸ fii un bun exem¸ plu pentru altii. ¸ ˆ ˘ Intre timp, propune-ti¸ sa-i ajuti¸ pe cursanti¸ ˘ ˘ ˆ sa devina cititori buni, oratori capabili si¸ ınˆ ˘ ˘ ˘ vat¸ atori destoinici. In acest scop, straduies¸ ˘ te-te sa le acorzi tot sprijinul de care au ne˘ ˆ ˘ voie ca sa ınteleag a bine fiecare calitate ora¸ ˘ ˘ torica, de ce este importanta si¸ cum poate fi ˘ ˘ ea cultivata. Manualul de fat¸ a este conceput ˆ pentru a te ajuta ın acest sens. De cele mai ˆ ˘ ˘ multe ori ınsa nu va fi suficient sa le citesti ¸ su˘ gestiile din carte. Explica-le ideile prezentate ˆ aici si¸ modul ın care pot fi ele aplicate. ˘ ˘ ˆ Daca un elev stapaneste bine calita¸ ˘ tea oratorica pe care i-ai repartizat-o, lau˘ ˘ ˘ da-l. Explica-i pe scurt de ce este eficienta

284

Instruc ¸tiuni pentru supraveghetorul ¸scolii

˘ ˘ ˘ sau importanta calitatea oratorica respectiva. ˘ ˘ ˘ ˘ Daca esti ¸ de parere ca trebuie sa aprofunde˘ ˘ ze mai mult un anumit aspect, asigura-te ca ˆ ˘ a ınteles bine motivul. Da-i sugestii practice. ¸ Fii concret, dar amabil. ˘ ˆ ˘ Trebuie sa ıntelegi ca multora nu le este de¸ ˘ loc usor o ¸ sa urce pe podium pentru a tine ¸ ˆ ˘ expunere ınaintea unui auditoriu. Daca cine˘ ˘ ˘ va considera ca nu se descurca bine, s-ar puˆ ˘ ˘ ˘ ˆ tea ıntreba daca mai merita sa ıncerce. Imi˘ ˆ ˘ ta-l pe Isus care ‘nu a zdrobit trestia franta’ si¸ ˘ nici nu a stins „fitilul care fumega“ (Mat. ˘ 12:20). Tine cont de starea afectiva a elevu¸ ˆ ˘ ˆ lui. Cand dai sfaturi, e bine sa ai ın vedere ˘ ˘ daca elevul este relativ nou la adevar sau ˘ ˘ daca este un proclamator cu experient¸ a. Lau˘ ˆ ˆ dele calduroase si¸ sincere ıl pot ıncuraja si¸ im˘ ˆ pulsiona sa dea si¸ ın continuare tot ce are mai bun. ˆ ˘ Trateaza-l pe fiecare elev cu demnitate. In ˆ ˘ ˘ Romani 12:10 citim: „In a va arata onoare unii ˆ altora fiti¸ ın frunte“. Ce sfat potrivit pentru consilierul Scolii de Minister Teocratic! Da¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ca elevul este mai ın varsta decat tine, ai gri˘ ˘ ja sa respecti¸ instructiunile de la 1 Timotei ¸ ˆ 5:1, 2. De fapt, indiferent de varsta elevului, sfaturile care cer efectuarea anumitor schim˘ ˘ bari vor fi acceptate mult mai usor ¸ daca sunt date cu amabilitate. — Prov. 25:11. ˆ Cand dai sfaturi, aminteste-i elevului moti¸ vul pentru care se instruieste.

El nu se va pre¸ ˘ ˘ gati bine pentru a fi laudat sau pentru a pu˘ ˘ tea trece la studierea urmatoarei calitati¸ ora˘ torice, si¸ nici pentru a-i fi admirate calitatile ¸ ˆ ˘ ˘ de orator si¸ ınvat¸ ator (Prov. 25:27). Dorinta ¸ ˘ noastra este aceea de a ne folosi darul vorbi˘ rii pentru a-l slavi pe Iehova si¸ pentru a-i aju-

˘ ˘ ˘ ˘ ta si¸ pe altii ¸ sa-l cunoasca si¸ sa-l iubeasca. In˘ struirea pe care o primim aici ne da posibili˘ ˘ ˘ tatea sa ne achitam cu simtul ¸ responsabilita˘ ˆ tii ¸ de sarcina descrisa ın Matei 24:14 si¸ ˆ 28:19, 20. Fratii ¸ botezati¸ care ıntrunesc cerin˘ tele necesare ar putea fi invitati, ¸ ¸ cu timpul, sa ˘ poarte de grija ‘turmei lui Dumnezeu’ ca oraˆ ˘ ˘ tori si¸ ınvat¸ atori. — 1 Pet. 5:2, 3. ˘ ˘ Recomanda-le elevilor ca de-ndata ce pri˘ ˘ ˘ mesc o tema sa citeasca lectia ¸ despre calitaˆ ˘ ˘ tea oratorica pe care o au de pregatit. In˘ ˘ ˘ deamna-i sa aplice sfaturile primite la scoal a ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ cand ısi¸ pregatesc temele, ın conversatiile zil¸ ˆ ˆ nice, ın comentariile pe care le fac la ıntruniri ˆ si¸ ın serviciul de teren. ˘ Cum se repartizeaza temele. De obicei, te˘ ˘ ˆ mele sunt date cu cel putin ¸ trei saptamani ˆ ˘ ˘ ınainte. Repartizarea lor ar trebui sa se faca ˆ ın scris. ˘ ˆ Par tile ¸ care constau ın predare ar trebui re˘ ˆ partizate batranilor, de preferat celor ce stiu ¸ ˘ sa prezinte expuneri eficiente, precum si¸ ace˘ lor slujitori ministeriali care stiu sa predea ¸ bine. ˆ ˘ ˘ Cand hotarasti ¸ ce teme le vei repartiza fra˘ tilor si¸ ce teme surorilor, urmeaza instructiu¸ ¸ ˘ ˘ nile din programa scolii.

Daca la scoal a par¸ ¸ ˘ ticipa mai putini frati¸ si¸ mai multe surori, ¸ ˘ da-le fratilor ocazia de a sustine teme care ¸ ¸ ˆ ˘ presupun mai mult decat o simpla citire. ˆ Cand distribui temele, tine cont de situatia ¸ ¸ ˘ ˘ fiecaruia. Este oare necesar sa-i repartizezi ˘ ˆ unui batran sau unui slujitor ministerial o cuˆ ˘ ˘ ˆ ˘ vantare la scoal a daca ın aceeasi¸ seara are de ¸ ˆ sustinut si¸ o parte la ıntrunirea de serviciu sau ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ daca tot ın saptamana respectiva are de tinut ¸ ˆ ˘ ˆ cuvantarea publica ın congregatie?

Este in¸

Instruc ¸tiuni pentru supraveghetorul ¸scolii

˘ ˘ ˘ ˘ dispensabil ca o anumita sora sa sustin ¸ a o ˘ ˆ ˘ ˆ tema ın aceeasi¸ seara ın care si¸ unul dintre co˘ ˘ piii ei, pe care trebuie sa-l ajute, prezinta ˆ ˘ una? Gandeste-te daca tema pe care o repar¸ ˘ ˘ tizezi este adecvata persoanei, mai cu seama ˆ ˆ ˘ cand este vorba despre un tanar sau despre ˘ ˘ ˘ o persoana nebotezata. Verifica, de aseme˘ nea, daca tema se potriveste ¸ cu calitatea ora˘ torica pe care elevul o are de studiat. ˆ ˘ In ce priveste desemnate surorilor, ¸ par tile ¸ ˆ ˆ ˘ cursanta ısi¸ va alege ın general singura cadrul, conform instructiunilor de la paginile 78 ¸ ˘ ˘ si¸ 82. Chiar daca i se va repartiza o singura ˘ ˘ asistenta, se mai poate apela la cineva. Daca ˘ ˘ ˘ eleva solicita o anumita asistenta care s-ar po˘ ˘ trivi mai bine cadrului ales, trebuie sa se tin ¸ a cont de solicitarea ei. ˘ ˘ ˆ Clase suplimentare. Daca la scoal a sunt ın¸ ˘ ˆ scrisi¸ peste 50 de cursanti, ¸ ar putea fi luata ın ˘ discutie ¸ posibilitatea de a se folosi si¸ alte sali ˆ ˘ unde elevii sa-si¸ prezinte temele. In functie ¸ ˘ ˆ ˘ de necesitatile ¸ locale, ın aceste sali ar putea fi sustinute toate temele desemnate cursanti¸ ¸ ˘ lor sau cel putin ¸ ultimele doua. ˘ ˘ Fiecare clasa suplimentara va beneficia de ˘ ˘ un consilier competent, de preferint¸ a un baˆ ˘ ˆ ˆ tran. La nevoie, batranul poate fi ınlocuit si¸ de un slujitor ministerial capabil. Acesti ¸ con˘ ˘ silieri trebuie sa aiba aprobarea corpului de ˘ ˆ ˘ ˆ batrani. Colaboreaza strans cu ei pentru a pu˘ ˆ tea urmari ındeaproape progresul cursantilor, ¸ ˆ ˆ ˘ indiferent de sala ın care ısi¸ vor sustine urma¸ ˘ toarea tema. ˆ ˆ Cursuri speciale de citire. In cazul ın ˘ ˆ ˘ ˘ care corpul de batrani considera ca anumiti¸ ˘ ˆ ˘ membri ai congregatiei trebuie sa ınvete ¸ ¸ sa ˘ ˆ ˘ citeasca mai bine ın limba vorbita de congre-

285

gatie, ¸ poti¸ programa un curs special, comple˘ mentar Scolii de Minister Teocratic. Aceasta ¸ ˆ instruire va consta ın cursuri de alfabetizare sau de perfectionare a citirii. ¸ ˘ ˘ ˘ Aceste cursuri nu trebuie sa se tin ¸ a neapaˆ rat ın acelasi¸ timp cu temele de la Scoala de ¸ ˆ Minister Teocratic. Pentru a-i ajuta cat mai bine pe acei frati, ¸ va fi, poate, nevoie de mai ˆ ˘ ˆ mult timp decat cel alocat scolii.

Batranii lo¸ ˘ ˆ ˘ cali vor hotarı care sunt necesitatile ¸ locale si¸ ˆ ˆ cand se vor tine aceste cursuri. In functie ¸ ¸ de ˘ necesitati, pot fi programate cursuri indivi¸ ˆ duale sau ın grup. ˆ ˘ Este nevoie ınsa de un instructor calificat, ˘ de preferint¸ a un frate care citeste ¸ corect si¸ cu˘ noaste ¸ bine limba. Daca nu este disponibil ˘ ˆ nici un frate, batranii pot solicita ajutorul unei ˘ ˘ surori capabile si¸ cu o conduita exemplara. ˆ ˘ ˘ ˘ Cand preda la clasa, sora trebuie sa-si¸ acopere capul. — 1 Cor. 11:3–10; 1 Tim. 2:11, 12. ˘ ˆ Publicata ın multe limbi, brosura Apply ¸ ˘ ˘ Yourself to Reading and Writing (Straduiti-v ¸ a ˘ ˘ sa scrieti¸ si¸ sa cititi¸ corect) este special conce˘ puta pentru a transmite notiuni elementare ¸ ˆ ˘ de scriere si¸ citire. Mai pot fi folosite ınsa si¸ ˆ alte materiale didactice, ın functie ¸ de nivelul ˘ de educatie al cursan tilor.

Dup a ce vor pro¸ ¸ ˆ ˘ gresa suficient, cursantii ¸ vor fi ıncurajati¸ sa se ˆ ınscrie la cursurile normale ale Scolii de Mi¸ nister Teocratic. ˆ In calitate de supraveghetor al Scolii de Mi¸ ˆ nister Teocratic, ıti¸ poti¸ ajuta foarte mult con˘ ˆ gregatia.

Pregateste-te bine si, ¸ ¸ ¸ ın armonie ˘ cu sfatul din Romani 12:6–8, achita-te cu constiinciozitate de responsabilitatea primi¸ ˘ ˆ ta, considerand-o un privilegiu de mare pret¸ ˆ ıncredintat ¸ tie ¸ de Iehova!

INDEX ˘ Accentuare corespunzatoare 101–104, 150–152 Alegerea cuvintelor 160–165, 176, 198–199, 220 ˘ care exprima convingere 195–196 compara ¸tii si¸ metafore 240–241 ˆ u ¸sor de ın ¸teles 227–228 Alegerea unui material adecvat 54, 146, 234–235 Analogie 257 Antiteze 57–58, 232 ˘ Aplicare practica 53–54, 60, 157–159, 220, 233 ˘ Argumente convingatoare 255–257 Arta conversa ¸tiei 62–65 contact vizual 124–125 ˘ cum sa ascul ¸ti 159, 187 ˘ cum sa faci pauze 99–100 ˘ cum sa ini ¸tiezi conversatii ¸ 198, 217 ˆ ıncurajator 204–205 ˆ ˘ ıntrebari 236–237 ˘ Arta predarii 56–61 antiteze 57–58, 232 ˘ aplicari practice 53–54, 60, 157–159, 220, 233 ˘ bazata pe Scripturi 143–144, 148, 225, 255–256, 267 ˘ ˆ ˘ ˆ batrani — Vezi Batrani ˘ cum sa atingi inima — Vezi Inima ˘ dezvoltare logica 41, 170–173, 214 folosirea Scripturilor 52–54, 155–156, 231–233, 254 ˘ ilustrari 53, 57, 240–246, 253–254, 257 ˆ ındemn 265–267 ˆ ˆ ˘ ˘ ıntrebari — Vezi Intrebari mult material 41, prea 98, 173, 213–214, 226–227, 234–235, 264

˘ speculatii ¸ si¸ pareri personale 54, 153, 188 umor 193 Articulare 86–88 Ascultare 13–16, 64, 187 Aspect personal 131–134, 190 Audiocasete 44, 91–92 ˘ ˆ Batrani cum dau sfaturi 203–204 cum instruiesc congrega ¸tia 47– 49, 284 ˘ ˆ ˘ cum raspund la ıntrebari 144 ˆ ˘ ıncurajari 268 ˆ ındemnuri 265 predau exact 225 ˆ ˆ ˘ Balbaiala 95 Biblia — Vezi Texte biblice ˘ Biblioteca, Sala Regatului 34, 37 Cadru 44–45, 78, 82, 283, 285 Calitatea vocii 119, 137–138, 181–185 Casete video 249 ˘ ˘ Caldura 118–120, 123, 125, 266 ˘ Cercetari 12, 29, 33–38, 40, 226, 231–232 Citire 21–26 accentuarea ideilor principale 105–106 citire la prima vedere 95 ˆ citirea ın public 43–44, 85, 97–98, 105, 116, 126–127, 130, 140–141 ˘ corecta 83–85 cursuri speciale de citire 21–23, 285 ˆ ıntelegere 18, 24–26, 85 ¸ ˘ pregatirea temelor 43– 44, 94–95, 98, 105–106, 116, 130, 263–264 texte biblice clar accentuate 104, 150 –152 Citirea Bibliei 9–12, 60, 248–249 ˆ Comentarii la ıntruniri 70, 141

286

Compara ¸tii 240 Concentrare 14, 25 Congrese 16, 50 Contact vizual 124–127, 169, 175 Contactul cu auditoriul — Vezi Contact vizual Controlul respiratiei ¸ 109, 181–185 Conversa ¸tie — Vezi Ton de conversa ¸tie, Arta conversa ¸tiei Convingere 194–196 accentuarea cuvintelor-cheie 103 contact vizual 124 ˆ ˘ folosirea ıntrebarilor 239 gesturi 122 ˆ ˆ ın ıncheiere 221 volum 109 Cursivitate 93–96, 196 ˆ ˆ ˘ balbaiala 95 ˆ Cuvantare de instruire 48–49 ˆ Cuvantare de pe manuscris 50 accentuare 102–103 accentuarea ideilor principale 105–106 contact vizual 127 folosirea microfonului 141 naturale ¸te 130 ˆ ˘ Cuvantare publica 52–55, 249 Cuvinte bine alese 160–165, 195–196, 199, 218–219, 228, 240–241 clar articulate 86–88 Defecte de vorbire 88 Demonstra ¸tii 44–45, 49–50, 78, 82, 141–142, 166 ˘ Depunere de marturie ˆ cand interlocutorul nu recunoa ¸ste autoritatea Bibliei 68–69, 144, 198–199, 252 initierea unei conversa ¸tii 62–64, ¸ 100, 125, 159, 167, 186, 198, 202, 217, 236–237 ˆ ıncheiere 222 mesaj 272–281

Index obiectii ¸ 168, 177–178, 195, 199, 253 scrisori 71–73 studii biblice 60, 69–70, 188–189, 221–222, 227–228, 235, 238, 248–249, 258–262 vizite ulterioare 222 ˘ Dezvoltare logica 41, 170–173, 214 Entuziasm 115–117, 270–271 Exactitate ˆ ın afirmatii ¸ 38, 223–225, 242 ˆ ın citire 83–85 Exemple, folosirea 34, 57, 158, 216, 240–246, 257 Exemplu, a da 61, 195, 228, 267 ˘ Experient¸ a 76–77, 137 ˘ Expunere libera 50, 114, 129–130, 166, 174–178 Familie citirea Bibliei 11, 60, 248–249 instruirea copiilor 16, 60 studierea Bibliei 31–32, 195, 248 Gesturi 121–123, 196 ˘ Gramatica 164–165 ˘ Har ti¸ 12, 248–249 ˘ Hiperbola 241 Idei importante din Biblie 47, 48 Idei principale 29, 39–42, 105–106, 146, 168, 212–214 Iehova Dumnezeu 272–275 ˘ Ilustrari 53, 57, 240–246, 253–254, 257 Improvizatie ¸ 177–178, 208 ˘ Inima eforturi pentru a o atinge 33–34, 49, 59–60, 166, 238–239, 258–262 ˘ pregatirea propriei inimi 13–14, 27–28, 115–116 Instructiv 33–34, 46, 116, 157–158, 218, 230–233 ˘ Interes fat¸ a de semeni 62–65, 119, 125, 159, 186–189, 198, 218 Interpret 55

Interviu 49–50, 129 Introducere 215–219 ˆ ˘ cuvantari 208, 215–219 ministerul de teren 62–64, 167, 186, 202, 217–219, 236–237 texte biblice 144, 147–149 Isus Cristos 275–278 ˆ ˘ ˘ ˘ Imbracaminte ¸si coafura 131–134, 190 ˆ ˆ Incadrare ın timp 34, 45, 175–176, 263–264, 282 ˆ Incheiere 177, 208, 220–222 ˆ Incurajator si¸ pozitiv 158, 192, 202–205, 266 ˆ ˘ Incurajari 266, 268–271 ˆ Indemnuri 221, 265–267 ˆ ˘ Inregistrari ale propriei voci 88 casete audio 44, 91–92 ˆ ˘ Intrebari ˘ ˆ ˘ cum sa pui ıntrebari 58–59, 64, 147–148, 187, 216, 222, 231, 236–239, 253–254, 259 ˘ ˘ cum sa raspunzi 64, 66–70, 143–144, 177–178, 188, 223 ˆ Intrunirea de serviciu 49–50, 141–142, 216, 235 ˆ Intruniri participare 70, 141 ˘ pregatire 28–31 ˘ Limbi straine ˘ depunere de marturie 64, 186 interpret 55 Meditare 18–19, 25, 31, 261 Memorie 17–20 ˆ ajutorul spiritului sfant 19–20, 178 ˘ ilustrari 240 mijloace vizuale 249–250 recapitulare 31 repetare 136 repetitie ¸ 206 ˘ Metafora 240–241 Microfon 139–142 Mijloace vizuale 247–250 ˘ Mimica 117, 119, 121–125, 196

287

Ministerul de teren — vezi ˘ Depunere de marturie Modulatie ¸ 111–114 Naturale ¸te 121, 128–130, 166, 175–176, 179–180, 196 Obiective 56, 77 Pauze 97–100, 125–126, 152 Pozi ¸tia corpului 109, 133–134, 137 ˘ Pregatirea expunerilor 39–55 cadru 44–45, 78, 82, 283, 285 ˆ cuvantare de instruire 48–49 ˆ cuvantare de pe un manuscris 50, 105–106, 127, 130 ˆ ˘ cuvantare publica 52–55, 249–250 demonstratii ¸ 44–45, 50, 78, 82, 141–142, 166 idei importante din Biblie 47– 48 ˆ ıntocmirea schi ¸tei 39–42, 168–169, 174 ˆ ıntrunirea de serviciu 49–50, 141–142, 216, 235 repetitii ¸ 46, 54–55, 136, 264 ˘ sus ¸tinerea unor par ¸ti la congrese 50 teme care constau dintr-o citire 43– 44, 94–95, 98, 105–106, 116, 130, 263–264 teme repartizate cursantilor ¸ 43– 46 ˘ ˆ ˘ Pregatirea cuvantarilor — Vezi ˘ Pregatirea expunerilor Progres 6–8, 23, 74–77, 271 Pronuntie ¸ 89–92 ˘ clara 86–88 ˘ corecta 162 defecte de vorbire 88 nume biblice 91 semne diacritice 90 Punctua ¸tie 84, 97–98 Ra ¸tionamente logice 66–70, 192, 198–200, 237–238, 251–254 Regat 58, 209–211, 257, 279–281 ˆ Relaxarea muschilor ıncordati¸ 87, ¸ 184–185

288

Index

Repetare demonstratii ¸ 50, 141–142 exercitii ¸ de citire 94–95, 130, 263–264 expuneri 54–55, 136, 264 Repetitie ¸ 152, 206–208, 210–211, 214 Respect 67–68, 124, 187, 190–193, 200–201, 203–204, 252 ˘ Rugaciune 14, 28, 56, 178 ˆ ın public 168 ˘ raspuns 136–137 ˘ Schit¸ a ˆ cum se ıntocmeste ¸ 39–42, 168–169, 174 folosire 52, 126, 166–169, 176–177, 264 ˆ ın minte 167, 178 ˘ ˘ tiparita 50, 52–55, 179 Scrisori 71–73 Semne diacritice 90 Sentiment 115–116, 118–120, 122, 150, 266, 270 Sfaturi oratorice 43– 45, 78–81, 282–284 ˘ Sigurant¸ a de sine 43, 125–126, 128, 135–138

ˆ Spirit sfant 19–20, 178 Studii biblice — Vezi Depunere ˘ de marturie Studiu 27–32 Scoala de Minister Teocratic ¸ ˘ asistenta 285 cadru 44–45, 78, 82, 283, 285 citirea Bibliei 11, 47– 48 cursuri complementare 285 cursuri speciale de citire 21–23, 285 fi ¸sa de sfaturi oratorice 43– 45, 78–81, 283–284 folosirea manualului 6–7, 283 ˆ ınlocuirea unui cursant absent 7, 137 ˆ ınscriere 282 scop 5–8 supraveghetor 45, 78, 282–285 temele cursan ¸tilor 7, 43– 49, 78, 284–285 Tact 69, 192–193, 197–201, 236–237, 242, 251–254 ˘ Tema 39–40, 209–211, 218–219, 220–221, 234

Doriti¸ mai multe informatii? ¸

Texte biblice ˘ accentuare corecta 104, 150–152 ˘ aplicare corecta 153–156, 203–204, 256 ˆ ˘ ˘ baza ınvat¸ aturii 52–53, 143–144, 148, 224–225, 255–256, 267 context 34–35, 149, 232, 256 ˘ cum sa argumentezi pornind de la 155–156, 231–233, 254 introducerea lor 144, 147–149 ˆ ˘ ıncurajeaza folosirea lor 145–146 Ton de conversatie ¸ 129–130, 166, 175–176, 179–180 Trac 43, 125–126, 128, 135–138 ˘ Traducator — Vezi Interpret Umor 193 ˆ U ¸sor de ınteles 161, 226–229, ¸ 232–233, 242–246 Vizite ulterioare — Vezi Depunere ˘ de marturie Vocabular 26, 94–95, 160–165 Volum 102, 107–112 folosirea microfonului 139–142 ˘ Vorbire negativa 202–203

˘ Pute ¸ti lua legatura cu Martorii lui Iehova pe site-ul www.jw.org.

Plin de compasiune Impar ¸tial

„Nici un alt om nu a

Umil

˘ ˆ mai vorbit vreodata ın felul acesta“ ˘ ˘ Rabdator

˘ Om al rugaciunii

be-M