De Sfântul Crãciun - naºterea Mântuitorului Iisus ºi de trecerea peste timp în leatul 2006 (ANUL NOU), dinspre Palatul de Aramã statornicit din mila lui Dumnezeu la Costeºti-Argeº, din partea Majestãþii Sale Ilie Badea STÃNESCU - Regele Internaþional al Rromilor, cu aceste ocazii, doreºte, Þãrii ºi întregii suflãri româneºti prosperitate, baftã, trai mai îmbelºugat ºi tot ce poate fi frumos. La mulþi ani!
Vocea rromilor
! PERIODIC DE ATITUDINE ªI INFORMAÞIE ! EDIÞIE NOUÃ ! DECEMBRIE 2005, Nr. 1 ! Apare în egida PALATULUI DE ARAMÃ Costeºti - Argeº, sub oblãduirea Majestãþii Sale Ilie Badea STÃNESCU - Regele rromilor de pretutindeni
Înscãunarea unui rege ortodox În dulcele ºes al judeþului Argeº, spre sud, aici la Costeºti, pe unde cândva se zbãtea prepeliþa în triluri de pitpalac ameþitã de aurul lanurilor de grâu, se-nalþã astãzi palatul de aramã al regelui Ilie Badea STÃNESCU. Mai întâi staroste peste meºteºugarii ce desenau solzi sclipitori sub bãtaia aprigã a ciocanelor în cazanele de aramã, iar apoi, dupã ce începuse sã i se cocleascã mustãcioara, l-au ales ca tânãr bulibaºã. Toatã liota þigãneascã a vãzut în el, cârdãºitã fericit - gând ºi faptã - forþa de suveran, de putere supremã ºi vocaþia de a le deveni conducãtor absolut ºi l-au declarat REGE.
Încoronarea Cronos toarce ere noi, se ivirã alte timpuri, S-a înscãunat un rege, între douã anotimpuri. Astfel anunþarã lorzii, de la curþile regale, Ciocnind cupele de aur cu vestitele pocale. Vestea s-a întins rapid, de la Argeº la Carpaþi, S-a extins peste ocean, peste marii împãraþi. S-a încoronat un rege, este mare sãrbãtoare, Au strigat în plinã zi crainicii la difuzoare. Actul n-a uimit pe nimeni, n-a þinut de vreo regie, N-a fost vorba de descântec, de miracol ºi magie. Bulibaºa din Costeºti s-a încoronat ca rege, Cum preziserã strãbunii, dupã datinã ºi lege. Câte flori ºi ce mulþime, câte rochii cu altiþe, Câte salbe pe la gâturi ºi alaiuri de domniþe S-au vãzut la mãnãstire, la regeasca-ncoronare, Într-un veac de erã nouã ºi de mare sãrbãtoare! Au pãlit Hohenzolernii vãzând cetele regeºti Îmbrãcate în mãtãsuri ºi în straie împãrãteºti, ªi s-au minunat din tronuri de atâta armonie, Niciodatã existentã la fãloasa monarhie. Rasa purã de prin Indii, înrobitã mii de ani, Casta regelui Stãnescu este numai de "baºtani" A venit la mânãstire, pusã în straiele de galã, Cot la cot ºi stând alãturi de familia regalã. Bulibaºa din Costeºti este rege între regi, ªef de castã peste rromi ºi fãuritor de legi. Sceptrul lui îi dã putere, e monarh încoronat, E egalul în grandoare preºedinþilor de stat, Iar în sfânta mãnãstire s-a încoronat ca rege, În credinþa lui strãbunã, dupã datinã ºi lege.
Regina... Maria, soþia Majestãþii sale Ilie Badea Stãnescu Regele Internaþional al Rromilor
7 Cugetãri din cuget sfânt Fii blând ºi ascultãtor ºi rãbdãtor ºi urãºte cuvintele cele scârnave, ºi vei vedea pe Dumnezeu. ! Iubeºte sãracii, ca sã fii miluit. Iubeºte sfinþii, ca pofta lor sã te tragã cãtre bunãtãþi. Adu-þi aminte adeseori de moartea ta ºi vei greºi mai puþin lui Dumnezeu. ! Cum este lenea ajutor poftelor, aºa este trezirea putere bunãtãþilor ºi limba cea neînvãþatã numai ce umblã tocând, cã n-are !
bunãtãþi dinãuntru. Bunãtatea face curãþenie, iar mânia cea iute face patimi. ! Muma bunãtãþilor este mila, iar umplerea rãutãþilor este semeþia. ! Sãturarea somnului face înverºunare poftelor, iar privegherea este spãºenia (mântuirea) sufletului. ! Nemânia face blândeþe, iar þinerea de pizmã face rãutate. ! Acela ce-ºi pãzeºte gura, acela-ºi ridicã mintea sus la Dumnezeu. Vorbele cele multe aþâþã urgie ºi mânie.
Nu, discriminãrii! Dumnezeu Le-a poruncit oamenilor sã îºi iubeascã aproapele. Aproapele însemnând oameni de orice religie, de orice etnie, de orice naþionalitate. Discriminarea ºi ura împotriva aproapelui înseamnã o încãlcare a normelor morale dar ºi o acþiune care nu îºi mai are rostul în societatea dezvoltatã a secolului XXI. Secolul XXI înseamnã dezvoltare. Progresul întregii þãri depinde în mare mãsurã ºi de dezvoltarea culturalã a unei naþiuni. Rromii trebuie ajutaþi sã îºi pãstreze cultura ºi sã îºi dezvolte cunoºtinþele. Accesul neîngrãdit al
tuturor copiilor rromi la procesul educaþional, accesul adulþilor la locurile de muncã va fi atât în avantajul românilor, pentru cã vor avea de - a face cu persoane alfabetizate, cât ºi în avantajul tuturor rromilor care vor învãþa sã vadã lumea cu alþi ochi ºi sã o înþeleagã mai bine. Rromii nu trebuie asimilaþi sau integraþi în alte popoare ci trebuie ajutaþi sã îºi pãstreze valorile. Pentru pãstrarea identitãþii lor culturale ei trebuie acceptaþi aºa cum sunt de cãtre semeni ºi ajutaþi. În vârtejul timpului actual, unde lumea se miºcã cu viteza Internetului, rromii încearcã din rãsputeri sã îºi pãstreze valorile, tradiþiile ºi obiceiurile. Valoarea unei culturi este determinatã, printre altele ºi de diversitatea ei. Nu existã culturi pure ci majoritatea sunt rezultatul unor ameste-
curi continue, ale unor influenþe ce depãºesc frontierele de stat ºi se întind pe perioade largi de timp. Nu trebuie uitat faptul cã rromii au transmis, de-a lungul secolelor, numai din tatã în fiu, cântece ºi melodii apreciate ºi iubite de orice român. Numeroºii rromi, virtuozi ai viorii ºi ai þambalului promoveazã, peste hotare, muzica autenticã, parte a folclorului românesc. Rromii au fost cei care au pãstrat ºi au purtat, peste timp, alãturi de virtuozii români, doinele ºi cântecele specifice României. De aceea, consider cã patrimoniul cultural românesc ar fi mai sãrac fãrã latura valoricã a ceea ce înseamnã rrom. Majestatea Sa, Ilie Badea STÃNESCU, REGELE INTERNAÞIONAL AL RROMILOR