VINURILE LUMII
Cunoa¿te¡i ¿i recunoa¿te¡i cele mai bune zone, vinuri ¿i podgorii ale lumii
VINURILE LUMII Giuseppe Sicheri
GIUSEPPE SICHERI, licen¡iat în ªtiin¡e Biologice ¿i în ªtiin¡e Agrare, docent în Chimie viticolå ¿i enologicå. Îndepline¿te atribu¡iile de Pre¿edinte al Comisiei de Degustare ¿i Delegat O.N.A.V. al provinciei Vercelli. Este Maestru Deguståtor, somelier Onorific ¿i Director ªtiin¡ific al revistei Il sommelier. A câ¿tigat Premiul Interna¡ional O.I.V. 1989 ¿i Premiul Na¡ional Ottavi 1997. Expert în analize senzoriale, colaboreazå la diferite reviste importante de enologie; a scris numeroase volume asupra acestui subiect, printre care enumeråm: Vinul ¿i sånåtatea, Via¡a ¿i vinul, Îmbutelierea ¿i conservarea vinului, Vinul: 100 de întrebåri ¿i 100 de råspunsuri, Vocabular viticol-enologic în ¿ase limbi, Chimia fermenta¡iei, Vinul spumant, Istoria vi¡ei ¿i a vinului, Soiurile de vin cele mai råspândite în Italia, Cartea completå a vinului.
©2005, Instituto Geografico De Agostini S.p.A., Novara Traducerea ¿i adaptarea în limba românå: Pia Maria Luttman ¿i Lauren¡ia Marinca © 2007 House of Guides Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 224 31 86 E-mail: office@houseofguides.ro www.houseofguides.ro © Toate drepturile în limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides. © All romanian rights reserved. Copyright by House of Guides. This book may not be reproduced in whole or in part without written permission of House of Guides.
Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României Vinurile Lumii Bucure¿ti: House of Guides, 2007 ISBN 978-973-1773-46-9 663(100)
Sumar
6 7
10 88 190 202 203 203 205 217 217 218 229 230 236 238 240 243 246
Prezentare Mod de utilizare a ghidului MARILE VINURI ALE LUMII Fran¡a Italia Portugalia Marea Britanie Belgia ¿i ºårile de Jos Luxemburg Germania Republica Cehå Slovacia Elve¡ia Zona fostei Republici Iugoslave Ungaria România Bulgaria Zona fostei U.R.S.S. Grecia Africa septentrionalå
247 252 253 254 254 255 255 256 257 258 265 266 267 267 272 274 278
282 284 286
Africa de Sud Turcia Cipru Israel Liban India China Japonia Canada Statele Unite Mexic Brazilia Uruguay Chile Argentina Australia Noua Zeelandå ANEXE Mic vocabular enologic multilingv Glosar Indice de vinuri
Prezentare Vinurile Lumii nu reflectå numai succesiunea ¿i evolu¡ia evenimentelor istorice, ci ¿i schimbårile intervenite în gusturi, care s-au manifestat de-a lungul mileniilor. Încå de la episodul descris în Biblie, al be¡iei lui Noe, ¿i pânå în ziua de aståzi, vinul a råmas acela¿i în esen¡a sa: este båutura ob¡inutå din fermenta¡ia alcoolicå a strugurilor. Cu toate acestea, el s-a modificat treptat, cåpåtând caracteristici tot mai fine ¿i elegante, ¿i ivindu-se diferen¡e în func¡ie de zonele de produc¡ie. În toate ¡årile în care clima permite cultivarea vi¡ei de vie se produc vinuri cu numero¿i parametri comuni (alcool etilic, alcooluri superioare, polifenoli etc.), dar ¿i cu caracteristici organoleptice proprii, care depind de sol, de soiul de vi¡å de vie, de climå ¿i de vinificator. Pe scurt, vinurile diferå prin regiunea din care provin, care caracterizeazå, în special, produc¡ia enologicå a ¡årilor europene cu cea mai veche tradi¡ie vitivinicolå: Fran¡a, Italia, Spania, Portugalia, Grecia ¿i Ungaria. Normele riguroase ale legisla¡iei europene îi oferå consumatorului garan¡ii de calitate, dar în acela¿i timp reprezintå o piedicå pentru producåtor, al cårui geniu creator este uneori îngrådit. Libertatea de ac¡iune de care beneficiazå viticultorii din alte ¡åri (Statele Unite, America de Sud, Africa de Sud, Noua Zeelandå) le-a permis acestora så atingå, cu oarecare u¿urin¡å, niveluri înalte, dacå ¡inem cont de implicarea importantå a producåtorilor europeni pentru a ob¡ine rezultatele calitative bine cunoscute ¿i apreciate. Cu toate acestea, în prezent, cele douå filosofii de produc¡ie tind adesea så conveargå. Practic, în Europa se accentueazå cerin¡a de a ac¡iona cu maximå elasticitate atât în podgorie, cât ¿i în cramå, în timp ce în ¡årile de dincolo de ocean se manifestå tendin¡a crescândå de a cultiva vi¡a de vie cea mai adecvatå pentru fiecare zonå viticolå, acordând, de asemenea, o aten¡ie måritå microclimatului. Italia (care nu posedå o mare diversitate în aceastå privin¡å) este un exemplu în acest sens. În Europa s-a impus ¿i necesitatea de a da aten¡ie poten¡ialului oferit de soiurile din podgoriile autohtone, fårå ca aceasta så conducå la ignorarea calitå¡ilor excep¡ionale ale celor interna¡ionale. Atunci când va fi atins echilibrul (totdeauna instabil, dupå cum ne înva¡å Mama Naturå) dintre cele douå filosofii de produc¡ie ¿i când vor fi exploatate în mod adecvat cele mai moderne inova¡ii, nu ne va mai råmâne decât så urmårim, fårå întrerupere, cu o hotårâre deplinå aspectul igienico-sanitar, atât în vie, cât ¿i în cramå, spre beneficiul consumatorului, fiind mereu aten¡i la muta¡ia constantå ¿i continuå a preferin¡elor de gust la care trebuie så se adapteze producåtorul sau cårora acesta, dacå are o intui¡ie genialå, va ¿ti så le vinå în întâmpinare. Aceste considera¡ii reies în mod direct din cartea de fa¡å, care ilustreazå diversele caracteristici de mediu, soiurile de vi¡å de vie, tipurile de sol, de climat ¿i metodele de vinificare practicate în diferitele ¡åri. O adevåratå minå de informa¡ii, atât pentru speciali¿ti, cât ¿i pentru cel ce se apropie ca un profan de descoperirea unei lumi, dupå cum ne putem permite s-o numim pe drept cuvânt, cu adevårat îmbåtåtoare!
GIUSEPPE SICHERI
6
Mod de utilizare a ghidului Lucrarea începe cu prezentarea ¡årilor care de¡in suprema¡ia în produc¡ia mondialå de vin (Fran¡a, Italia, Spania), care sunt urmate de altele, repartizate pe continente. Fiecare ¡arå beneficiazå de o scurtå introducere generalå, care poate fi urmatå, în func¡ie de importan¡a enologicå ¿i de complexitatea peisajului vitivinicol, de paragrafele men¡ionate mai jos. Culoarea de fond pentru denumirea fiecårei ¡åri, care se regåse¿te ¿i în „Cartea de identitate" a subzonelor, le identificå pe acestea dupå cum urmeazå:
Peninsula Ibericå
Italia
Fran¡a Europa septentrionalå ¿i centralå
Europa meridionalå ¿i orientalå America septentrionalå
Asia
Africa America meridionalå
Oceania
INDICII ISTORICE Acest paragraf ajutå la în¡elegerea rådåcinilor viticulturii moderne ¿i ale consumului de vin, care au avut origini istorice variate în diferitele regiuni ale Terrei. C L I M Å ª I S O L Factorii climatici ¿i pedologici descri¿i aici condi¡ioneazå în mod important caracteristicile ¿i calitatea produsului vi¡ei de vie. Z O N E V I T I V I N I C O L E Sunt enumerate ¿i descrise principalele zone, subzone ¿i districte, fiecare cu particularitå¡ile sale. DENUMIRI
Pentru a cunoa¿te mårcile care protejeazå vinurile din lume.
P O D G O R I I Principalele varietå¡i de vi¡å cultivate în fiecare ¡arå, cu tråsåturile lor distinctive ¿i care se reflectå în eventuala lor utilizare în soiuri mixte (cupaje). V I N U R I Culegere descriptivå a produc¡iei enologice, de la vinurile nobile la cele comune: un adevårat ghid pentru cunoa¿terea ¿i degustarea vinului, detaliat pentru fiecare ¡arå în parte. E T I C H E T A Este de mare importan¡å så ¿tii så cite¿ti corect informa¡iile înscrise în diferite limbi, pe eticheta sticlei. Acest paragraf ilustreazå atât indica¡iile impuse prin lege, cât ¿i pe cele facultative. C A R T E D E I D E N T I T A T E Atunci când zonele, subzonele sau districtele prezintå caracteristici deosebit de relevante sau de o particularitate unicå, acestea sunt tratate separat, pe scheme explicative introduse într-o „Carte de Identitate”, care relateazå specificitå¡ile fiecåreia dintre ele.
7
La pagina urmåtoare, iarna cu viile din Valea Rodano, din Elve¡ia. În fundal, castelul Aigle, care adåposte¿te Muzeul Vinului din Vaud.