BIBLIA ALIMENTAºIEI COPILULUI Ghid complet încå de la na¿tere
EILEEN BEHAN
Nicio carte nu poate înlocui un diagnostic de specialitate sau sfatul unui medic specialist. Ai grijå så ceri sfatul medicului înainte de a lua orice decizie care ¡i-ar putea afecta sånåtatea sau pe cea a copiilor tåi, mai ales atunci când este v orba de o boalå sau alt simptom care ar putea necesita tratament de specialitate. La momentul editårii, toate adr esele de internet men¡ionate în aceastå car te sunt reale ¿i valide. Editura nu este r esponsabilå de con¡inutul r espectivelor pagini de internet ¿i de modificårile care survin. TITLU ORIGINAL: The Baby Food Bible – a Complete Guide to Feeding Your Child, from Infancy on AUTOR: Eileen Behan Copyright © 2008 by Eileen Behan Traducere ¿i adaptare: Redactor de carte: Corector: Art director: Tehnoredactor:
Martha Fodor Ioana Irimiea Gabriela Tåtåråu Daniel Voicea Daniela Nae Florin Curåvale Bogdan Coscaru
Editurå specializatå în ghiduri turistice ¿i tematice, realizate într-o ¡inutå graficå deosebitå. Toate produsele beneficiazå de consiliere de specialitate. © Toate drepturile pentru limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permi siunea scriså a Editurii House of Guides. ©2009 House of Guides Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 021-224 31 86 E-mail: office@houseofguides.ro www.houseofguides.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României Behan Eileen Biblia alimenta¡iei copilului – Bucure¿ti: House of Guides, 2009 ISBN 978-606-513-115-6
Pårin¡ilor mei John ¿i Elizabeth Behan, Vå mul¡umesc pentru tot
Mul¡umiri
Sunt profund recunoscåtoare familiei mele – S heila, Kevin ¿i Agi; so¡ului meu, David; ¿i fiicelor mele Sarah ¿i Emily – care au fost întotdeauna sincere ¿i dispuse så îmi împår tå¿eascå ideile, teoriile ¿i så încer ce diferite mâncåruri. A¿ vr ea så mul¡umesc numer oasei familii M cCue pentr u cå m-au întrebat întotdeauna: „La ce mai lucr ezi acum?“ ¿i pentr u cå m-au încurajat tot timpul så le råspund. Nu ar fi fost posibil så scriu aceastå car te fårå ajutor ul speciali¿tilor ¿i nutri¡ioni¿tilor care au efectuat ¿i publicat studii despr e nutri¡ia copiilor. Munca lor este r ecunoscutå la sfâr¿itul acestei cår¡i ¿i tr ebuie så spun cå, fårå datele ¿i statisticile oferite de ei, aceastå car te ar fi con¡inut doar comentarii ¿i opinii. A¿ vr ea så-i mul¡umesc în special lui Kathleen C. Bloomer pentru cå a citit manuscrisul cår¡ii, din scoar¡å-n scoar¡å, ¿i a verificat acurate¡ea informa¡iilor medicale. M ul¡umiri speciale ¿i lui J ane Hackett pentr u cå a v erificat con¡inutul informa¡iilor r eferitoare la nutri¡ie ¿i pentru cå a contribuit cu idei. D e asemenea, mul¡umiri speciale ¿i lui J udith Paige, Marilyn DeSimone ¿i M adeleine Walsh pentru tot sprijinul ¿i contribu¡ia lor la r edactarea cår¡ii. Aceastå carte este în mar e parte inspiratå atât din via¡a persoanelor cu care am lucrat la Cor e S ervices ¿i ale cår or într ebåri despr e alimente, nutri¡ie ¿i dietå m-au fåcut så våd necesitatea unei astfel de cår¡i, dar ¿i a personalului ¿i a celor de la apr ovizionare, car e mi-au dat ¿ansa de a le schimba via¡a pacien¡ilor.
DESPRE AUTOR
Eileen B ehan este membr u al Asocia¡iei D ietetice Americane (ADA) ¿i dietetician autorizat. Are peste 25 de ani de experien¡å în car e a colaborat cu speciali¿ti ¿i a tratat un numår mar e de persoane. E ileen s-a pr egåtit pentru specializarea de dietetician în S pitalul Brigham and Women’s din Boston ¿i a urmat programul de management al controlului greutå¡ii corporale la copii, adolescen¡i ¿i adul¡i al ADA. A lucrat pentru Administra¡ia Veternanilor din Boston, H arvard School of P ublic Health ¿i Cabinetul Medical de F amilie Seacoast din E xester, New Hampshire. Eileen a mai publicat ¿apte cår¡i, inclusiv bestseller ul Eat Well, Lose Weight, While Breastfeeding. Celelalte sunt: Microwave Cooking for Your Baby and Child, The Pregnancy Diet, Meals That Heal for Babies, Toddlers and ¿i Therapeutic Children, Cooking Well for the Unwell, Fit Kids Nutrition. A scris div erse ar ticole pentr u „The Washington P ost“, „Newsweek“, revista „Parents ¿i P arentig“ ¿i „Tufts University Nutrition Newsletter“. Este lector pe teme de nutri¡ie ¿i a contribuit la r ealizarea multor materiale publicate pentr u WebMD. Eileen a apårut la numeroase canale de televiziune, în div erse programe, al cåror subiect principal de discu¡ie era nutri¡ia, printr e car e amintim CNN, CNBC ¿i emisiunea Today. Ea locuie¿te în New Hampshire împreunå cu so¡ul ¿i cei doi copii.
Cuprins
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6 Aceasta nu este bucåtåria mamei tale . . . . . . . . . . . . . . . . .9 DOI Anul u¿or . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13 TREI Alimenta¡ia copilului de 1-3 ani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41 PATRU Alimentele superioare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .57 CINCI Bucåtåria scaunului înalt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .106 ªASE Masa familiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .129 ªAPTE Cum cumperi, ce gåte¿ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .180 OPT Cum cre¿ti un copil cu obiceiuri alimentare sånåtoase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .187 NOUÅ Cum devii un pårinte eficient . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .197 ZECE Alimenta¡ia pre¿colarului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .202 UNSPREZECE Probleme contradictorii . . . . . . . . . . . . . . . . . . .209 UNU
Referin¡e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .232
Introducere
C
opilul depinde de tine în totalitate. Vei face tot ce î¡i stå în putin¡å så fii sigurå cå îi este bine ¿i e în siguran¡å, så îi anticipezi nev oile, ¿i vei încerca så î¡i dai seama ce este în ner egulå atunci când plânge. Te vei gândi mult înainte de a lua orice decizie cu privir e la bunåstarea lui ¿i vei pune întrebåri atunci când ai nev oie de informa¡ii. La fel v ei proceda ¿i în cazul alimenta¡iei. Copilul tåu v a trece foarte repede de la alåptarea la sân sau alåptarea cu diferite formule de lapte, la mâncare pentru bebelu¿i, iar apoi la mâncar e normalå. Vei fi extrem de precautå cu privire la ce månâncå ¿i la felul în care îi prepari mâncarea, dar – spre deosebire de genera¡iile anterioare care s-au confruntat cu lipsa alimentelor ¿i malnutri¡ie – tu tråie¿ti într-o societate în care alimentele se gåsesc din abunden¡å. Odatå cu aceasta, apar ¿i grijile cu car e pårin¡ii din alte genera¡ii nu s-au confr untat. În ziua de azi, apar mii de alimente noi în fiecar e lunå. În fiecar e an, co piii våd la televizor mii de reclame în care li se spune ce så månânce. Prin urmare, leguma fav oritå a unui copil de 2 ani devine car toful pråjit, iar cola este båutura preferatå la micul dejun. În lumea întreagå, bolile de inimå sunt cauza a peste 30% din decese, iar hipertensiunea arterialå afecteazå mai bine de 25% dintre adul¡i ¿i procentul este în cre¿tere în rândul copiilor. Cazurile de obezitate în rândul copiilor s-au triplat în ultimii 30 de ani. În acela¿i timp , diabetul de tip 2 s-a råspândit sim¡itor . Milioane de dolari s-au cheltuit pe pr oiecte ale sistemului de sånåtate publicå cu scopul educårii elevilor în încer carea de a inv ersa tendin¡a de
INTRODUCERE
7
cre¿tere a numårului bolilor cauzate de pr obleme de nutri¡ie. Înså, niciunul din aceste programe nu ¿i-a dovedit eficacitatea. Dacå nu gåsim un alt mod de abordare, este aproape sigur cå tot mai mul¡i copii v or fi afecta¡i de aceste boli ¿i pentr u prima datå în istoria omenirii este posibil ca ei så moarå înaintea genera¡iei anterioare. Obezitatea copilului este rareori consideratå o problemå de cåtre pårin¡i. A¿a se face cå tocmai pårin¡ii sunt cei car e creazå condi¡ii prielnice apa ri¡iei obezitå¡ii la copiii lor. Ρi po¡i pr oteja copilul de obezitate ¿i de bolile de nutri¡ie generate de aceasta dacå abordezi o alimenta¡ie ¿i o hrånire care înlocuie¿te mediul alimentar actual cu unul car e încurajeazå sånåtatea. Douå principii simple î¡i vor asigura succesul: masa la ore fixe ¿i o dietå alcåtuitå din alimente sånåtoase. Scopul tåu este så creezi un mediu în care copilul så î¿i dezv olte obiceiuri alimentar e sånåtoase ¿i po¡i r ealiza acest lucru dacå îi dai mesele la or e fix e, pr epari mâncår uri car e includ o mul¡ime de alimente, dacå alegi cu grijå gustårile ¿i dacå familia månâncå împreunå, cât se poate de des. Acum, fetele mele au 18 ¿i respectiv, 20 de ani, ¿i sunt mândrå cå au un comportament alimentar sånåtos – nu doar tåi¡ei ¿i mer e, a¿a cum vroiau în copilårie. A tunci când erau mici, eram îngrijoratå deoar ece vr oiau så månânce doar dulciuri, pu¡ine legume, ¿i chiar ¿i a¿a, pr eferau fructele în locul legumelor. Una dintre ele era mâncåcioaså, cealaltå era o mofturoaså. Ca pårinte, am fåcut tot ce am putut. C u inten¡ia de a cr e¿te ni¿te copii sånåto¿i, am învå¡at despr e alimente, am pr eparat mâncåruri bune ¿i am avut grijå ca toatå familia så ia masa împreunå. Cred cå mâncarea ¿i mesele în familie sunt o cale de a cr ea obiceiuri car e î¡i dau senza¡ia de siguran¡å. Mesele pot fi expresia grijii ¿i a dragostei. În ultimii 20 de ani am pr ofesat ca specialist în nutri¡ie ¿i am v orbit cu mii de pårin¡i despr e alimente ¿i familie. P ot spune cu cer titudine cå modul cum pårin¡ii î¿i hrånesc copiii în primele 24 de luni de via¡å se aflå la baza sånåtå¡ii copiilor în viitor. Pentru unii dintr e v oi gåtitul ¿i pr epararea mâncår urilor poate fi cev a stresant – poate pentru cå ai impresia nu te pricepi sau î¡i faci griji în privin¡a alimentelor pe care le-ai ales. Problemele de alimenta¡ie sunt grave ¿i reale. Dar dacå vr ei så constr uie¿ti un compor tament alimentar sånåtos, nu î¡i fie fricå så folose¿ti mâncår urile drept aliat.
UNU
Aceasta nu este bucåtåria mamei tale
Î
n pr ezent, pe pia¡å existå un numår uria¿ de alimente. P e vr emea bunicii existau circa 900 de tipuri. A cum, la hipermarket se pot gåsi ¿i 45.000 de alimente. A pari¡ia noilor pr oduse a avut un efect pozitiv, gåse¿ti acum o v arietate mai mar e de fr ucte ¿i legume, mai multe cereale integrale ¿i alimente organice. Înså apari¡ia alimentelor inferioar e, cum le numesc eu, ridicå un semnal de alarmå. În ultimii zece ani s-a înregistrat o cre¿tere de 25% a alimentelor tip snacks, iar veniturile din vânzarea lor ating sume uria¿e. Sec¡iunea cu mâncare pentru bebelu¿i con¡ine mini-batoane de cer eale, mâncåruri gata pr eparate ¿i guståri. S iropul de por umb cu con¡inut ridicat de fructozå, un ingredient care se gåse¿te aproape în toate snacks-urile, a fost creat în anul 1960; conform unui articol din „Jurnalul American de Nutri¡ie“, folosirea acestui produs a crescut cu peste 1.000% pe persoanå – ¿i, må tem eu, a modificat dorin¡a persoanelor tiner e de a consuma alimente dulci. D e exemplu, industria alimentarå americanå pr oduce zilnic echivalentul a 3.000 de calorii pentr u fiecare locuitor, ceea ce înseamnå o cantitate aproape dublå fa¡å de necesar ul mediu al fiecår ui adult ¿i mult peste nevoile unui copil. De asemenea, felul în car e mâncåm s-a schimbat. N umårul meselor luate în familie a scåzut, gustårile au luat locul mâncår urilor gåtite ¿i cuptorul cu micr ounde este acum pr ezent apr oape în fiecar e caså. A ceste schimbåri au dus la cre¿terea cazurilor de obezitate infantilå ¿i la o posibilå reducere a duratei de via¡å.
B I B L I A A L I M E N T A ºI E I C O P I L U L U I
9
Tu ¿i copilul tåu vå confr unta¡i cu riscul alegerii unor alimente neadecvate, sunte¡i sub influen¡a r eclamelor ¿i a unei multitudini de alimente, dar pute¡i fi influen¡a¡i ¿i de pr opria naturå umanå. D e exemplu, în anul 1994 concernul Kraft a cheltuit 26 milioane de dolari numai pentru a face reclamå unui tip de mâncar e cu carne pentr u copii – o mâncar e cu adevårat inferioarå, prin con¡inutul ridicat de sodiu ¿i lipsa de vitamine ¿i fibre. Coca-Cola cheltuie¿te în fiecare an 11 miliarde de dolari pe publicitate la produsele sale. Aceste produse (dar ¿i altele asemånåtoar e) vor face parte din viitorul copilului tåu. Combina¡ia dintre reclama omniprezentå, råspândirea largå ¿i pre¡ul scåzut face ca alimentele ce con¡in sare, zahår ¿i gråsimi så fie ceva aproape imposibil de rezistat pentru un copil (¿i pårin¡i deopotrivå). Mai mult, pe lângå factorii sociali, fiin¡ele umane sunt pur ¿i simplu atrase de aceste produse. Stråmo¿ii no¿tri au învå¡at cu mult timp în urmå cå alimentele bogate în gråsimi aveau mai multe calorii ¿i îi ¡ineau în via¡å, alimentele cu gust dulce le dådeau energie, iar sar ea – o substan¡å nutritivå esen¡ialå sånåtå¡ii, dar greu de gåsit în naturå – trebuia consumatå de câte ori era disponibilå. În concluzie, toate fiin¡ele umane – inclusiv tu ¿i copilul tåu – sunt pr edispuse fiziologic så râvneascå la alimentele car e au aceste arome ¿i gusturi. Lumea alimentelor în car e î¡i cr e¿ti copilul este diferitå din cauza acestor produse, dar ¿i din cauzå cå familiile månâncå tot mai rar împr eunå. ªi, de multe ori, consumåm mâncar e luatå de la fast-food sau pr oduse semipreparate. Pizza, burgerii ¿i mâncarea chinezeascå sunt cele mai populare mâncåruri ce se iau la pachet, ¿i ele vor face parte în curând ¿i din alimenta¡ia copilului tåu. Ai putea cr ede cå aceastå lume pe car e tocmai am descris-o nu influen¡eazå via¡a copilului tåu; cå bebelu¿ii tråiesc sub un clopot care îi protejeazå de grijile cu car e se confr untå adul¡ii. A tunci când spui „mâncar e pentru bebelu¿i“, par cå deja î¡i ¿i imaginezi castr ona¿e cu piur e de morcovi portocaliu. Aceste imagini sunt adevårate în unele cazuri, dar nu în toate. Existå o diferen¡å între ceea ce ar trebui så consume bebelu¿ii ¿i ceea ce månâncå ei de fapt. Jumåtate din copiii pânå la opt luni månâncå desert zilnic; desertul înlocuie¿te doza recomandatå de fructe ¿i legume ¿i de care ei au nev oie. O tr eime dintre copiii cu vârsta de 7-24 luni, din mediul
10
EILEEN BEHAN
urban, nu consumå apr oape deloc legume ¿i, pe la vârsta de 15 luni, cartofii pråji¡i sunt leguma lor pr eferatå. Un studiu despre alimenta¡ia bebelu¿ilor ¿i a copiilor cu vârsta între 1 ¿i 3 ani, publicat în 2004, sponsorizat de compania de alimente G erber, a actualizat modul în care ar trebui så procedåm în cazul alimenta¡iei bebelu¿ilor ¿i copiilor cu vârste într e 1 ¿i 3 ani, ¿i car e sunt alimentele ¿i substan¡ele nutritive necesare acestora. Sondajul a întrebat atât pårin¡ii, dar ¿i educatorii, ce obiceiuri au când vine v orba de hrånir ea copiilor cu vârste de la 4 la 24 de luni. Astfel, ob¡inem o imagine r ealå despre felul în car e familiile î¿i hrånesc copiii ¿i acest lucr u este util deoar ece ne aratå rapiditatea cu car e pårin¡ii sunt nev oi¡i så ia decizii cu privir e la alimenta¡ia copiilor lor. De asemenea, studiul a cuprins ¿i într ebåri cu privire la tipurile de alimente, practici de hrånir e, cre¿tere ¿i dezvoltare, dar ¿i într ebåri cu privire la por¡ia de substan¡e nutritiv e. Rezultatele au fost diferite. Studiul aratå cå cei mai mul¡i bebelu¿i au început så primeascå mâncare solidå la vâsta de circa 4-6 luni. La aceastå vârstå fragedå, bebelu¿ii de-abia înva¡å så månânce ¿i så se obi¿nuiascå cu mâncar ea, deci nu se pune pr oblema unei alimenta¡ii echilibrate, deoarece alåptarea la sân sau cu formule de lapte este calea cea mai sigurå spr e o alimenta¡ie sånåtoaså. Majoritatea bebelu¿ilor au primit cel pu¡in un fel de produs fåinos (de obicei cereale pentru bebelu¿i) la vârsta de 6 luni, iar 40% månâncå ¿i mici cantitå¡i de fr ucte ¿i legume. M ai pu¡in de 1% au primit deser turi sau o båuturå îndulcitå. Înainte de ajunge la vârsta de 11 luni, majoritatea bebelu¿ilor (98%) månâncå cereale ¿i pâine, ¿i peste 70% au fr ucte, legume ¿i carne în alimenta¡ie. M ul¡i copii nu sunt hråni¡i pr opriu-zis cu carne, pårin¡ii optând pentr u mâncår urile „din bor can“. Pu¡ini copii månâncå por¡ia zilnicå de legume ¿i, odatå ce încep så stea la maså cu familia, cartoful devine leguma fav oritå. La 11% dintr e bebelu¿ii cu vârsta pânå în 11 luni li s-au dat båuturi acidulate sau cu arome de fructe, iar la bebelu¿ii cu vârsta pânå la 24 de luni pr ocentul cre¿te la 44%, iar 60% au consumat un desert de tip patiserie ¿i 20% au consumat bomboane. Copiii care månâncå dulciuri la o vârstå fragedå au tendin¡a så consume multe dulciuri tot r estul vie¡ii. Båuturile cu îndulcitori sunt consumate în ex ces cu u¿urin¡å, în detrimentul altor alimente sånåtoase, astfel cå Academia Americanå de P ediatrie r ecomandå acum consumul a cir ca
B I B L I A A L I M E N T A ºI E I C O P I L U L U I
11
180 ml de suc pr oaspåt de fructe pe zi ¿i nicio båuturå cu ar ome de fructe sau acidulatå. Sucul de mere ¿i båuturile cu aromå de mere sunt båuturile preferate ale bebelu¿ilor, iar pentr u mul¡i copii acestea, împr eunå cu båuturile acidulate, ajung så înlocuiascå laptele, chiar înaintea vârstei de 2 ani. La aceastå vârstå, unii bebelu¿i beau foar te pu¡in lapte sau chiar deloc, fapt care duce la scåder ea aportului de calciu, asta dacå nu se consumå alternativ alte alimente bogate în calciu. Studiul aratå cå por¡ia zilnicå r ecomandatå de fr ucte ¿i legume nu este respectatå de la vârste fragede, chiar de la 9 sau 11 luni. Pe måsurå ce bebelu¿ii încep så stea la masa familiei, 25% dintr e cei cu vârsta de 19-24 luni månâncå chipsuri sau alt fel de guståri sårate cel pu¡in într-o zi. A cest lucru este important deoarece alimentele consumate în primii ani de via¡å pot av ea un impact aspra pr eferin¡elor de mai târ ziu ale copilului. Este important pentr u tine så analiz ezi pr opriul compor tament alimentar . Copilul tåu va vrea så månânce ceea ce månânci tu, iar dacå mama ¿i tata månâncå cartofi pråji¡i ¿i consumå båuturi acidulate, atunci ¿i copiii v or. Cre¿terea numårului de cazuri de obezitate infantilå ar tr ebui så nu surprindå pe nimeni, deoarece este doar efectul comportamentului alimentar al adul¡ilor. Cei din categorii sociale mai sårace sunt cei mai afecta¡i. Rata de obezitate în cazul clasei mijlocii americane este de 29%, dar rata americanilor cu venituri mici este de 35%, iar pr ocentul copiilor cu tendin¡e de obezitate din aceste familii este la fel de mare. Un adult este supraponderal dacå I ndexul de M aså Corporalå (IMC) este într e 25 ¿i 30. D acå IMC este peste 30, persoana în cauzå este considerå obezå. U n copil este considerat obez dacå IMC este mai mar e decât numår ul r ezultat prin înmul¡irea vârstei copilului cu 95%. Diversitatea alimentelor din car e po¡i alege, combinatå cu fenomenul copilului „mofturos“ duc la o surså de str es realå pentru pårin¡i. Pânå la 50% din copii pânå în 2 ani sunt considera¡i „mofturo¿i“ de cåtre pårin¡ii lor. Un copil mofturos poate cre¿te în orice familie, dar asta nu înseamnå cå pårin¡ii sunt vinova¡i. Acest lucru este atât de comun, încât este considerat ceva normal. Dar, acesta nu înseamnå cå nu se poate face nimic pentru prevenirea apari¡iei acestui fenomen. Cei mai mul¡i pårin¡i încear cå så îi dea copilului un aliment nou de 2-3 ori, apoi decid cå micu¡ului nu îi place acea mâncar e; dar nu este de
12
EILEEN BEHAN
ajuns – copiilor le trebuie pânå la opt încercåri înainte de a accepta o mâncare nouå. Nu renun¡a – cu cât încer ci alimente mai diversificate, cu atât mai mult i-ai putea influen¡a gusturile pe care le acceptå. Cite¿te mai mult despre copii mofturo¿i la pag. 51. Dacå micu¡ii nu consumå cantitå¡i suficiente din alimentele recomandate, se poate ajunge la o nutri¡ie deficitarå ce duce la cre¿terea presiunii arteriale, apari¡ia diabetului, a bolilor de inimå ¿i obezitå¡ii – toate fiind boli care apar încå din tinere¡e. Nu încerc så te înspåimânt, dar vreau så te fac så în¡elegi cå alegerea alimentelor este impor tantå. Trebuie så ai grijå de copilul tåu deoar ece el cre¿te într-o lume a alimentelor pe car e mul¡i nutri¡ioni¿ti o considerå „toxicå“.
CUM SÅ Î NCEPI CORECT Copiii nu tr ebuie învå¡a¡i cât så månânce, dar tr ebuie så îi aju¡i aråtându-le cum så recunoascå senza¡iile de foame ¿i sa¡ietate, dar ¿i så îi hråne¿ti atunci când le este foame ¿i så îi la¿i så se opreascå atunci când cred cå sunt såtui. Niciodatå nu for¡a sau mitui copilul ca så månânce. D ar trebuie så ai grijå så alegi alimente adecvate, deoarece copiii nu pot face ei singuri aceste alegeri. B ebelu¿ii nu au nev oie niciodatå de r egimuri alimentar e cu con¡inut scåzut de gråsimi sau cu numår redus de calorii. În primul an de via¡å, r estric¡iile cu privir e la consumul de alimente cu gråsimi pu¡ine, valabile în cazul adul¡ilor , nu tr ebuie aplicate bebelu¿ilor . D ar asta nu înseamnå cå bebelu¿ii au nev oie de alimente cu un con¡inut ridicat de gråsimi. De îndatå ce îi dai bebelu¿ului mâncare solidå, vei fi nevoitå så iei decizii care îi vor influen¡a sånåtatea pe viitor. Alegerea alimentelor nu este ceva lipsit de impor tan¡å. Între 75 ¿i 95% dintr e bolile cr onice se datoreazå unei alimenta¡ii neadecv ate. O alimenta¡ie sånåtoaså ¿i ex erci¡iile fizice pot preveni apari¡ia bolilor cronice, iar alimenta¡ia din primii ani de via¡å poate fi un factor impor tant în prevenirea acestor boli.
B I B L I A A L I M E N T A ºI E I C O P I L U L U I
Gustare Cinå
Gustare Calorii: Proteine: Gråsimi: Fibre: Mic dejun Gustare Prânz Gustare Cinå
Gustare Calorii: Proteine: Gråsimi: Fibre:
½ covrig 1 lingurå gem ½ piept de pui, la gråtar ½ canå de mazåre boabe, gåtitå ½ canå de conopidå ½ canå de orez, gåtit 120 ml suc de mere 2 acadele cu aromå de fructe 1 brio¿å cu afine din comer¡ 1 lingurå de gem 1.945 59,4 g 39 g 21,8 g
Meniu cu con¡inut excesiv de gråsimi 1 brio¿å cu afine din comer¡ unså cu unt 120 ml de lapte cu gråsime 2% 1 portocalå 1 baton de cereale cu unt ¿i glazurå de ciocolatå ½ sandvi¿ cu salatå de ou ½ canå de budincå de ciocolatå ½ bananå 60 g de chipsuri simple de car tofi 6 nuggets din piept de pui 1 por¡ie medie de car tofi pråji¡i 120 ml de lapte cu gråsime 2% 1 înghe¡atå pe bå¡ cu glazurå de ciocolatå 2 felii de ¿uncå 6 biscui¡i såra¡i 2.526 66 g 131 g 19 g
207
208
EILEEN BEHAN
Pentru ca pr e¿colarul tåu så aibå un r egim alimentar echilibrat, ai grijå ca por¡iile så fie mici, så includå legume la fiecar e maså, iar deser turile så fie aproape toate pe bazå de fructe. Acum trebuie så începi så ai mare grijå ¿i la gustårile ¿i alimentele noi. Pe måsurå ce copilul începe så aibå contact cu lumea exterioarå pr eferin¡ele lui alimentar e v or v aria ¿i v or fi influen¡ate de tot ceea ce vede în jur. Nu-i interzice alimentele noi, dar încearcå så îl faci så le aleagå pe cele adecvate. Atunci când copiii mei aveau aceastå vârstå îi låsam så aleagå un aliment nou de câte ori mergeam la magazin, pe care apoi îl mâncau la maså ca deser t.
MESELE PRINCIPALE ªI OCAZIILE SPECIALE Este per fect normal så vå distra¡i din când în când cu alimente ¿i mâncåruri noi, dar ai grijå så faci difer en¡a între mesele obi¿nuite ¿i ocaziile speciale. Alimentele ser vite la ocaziile speciale pot ¿i ele så facå par te din alimenta¡ia copilului, dar nu pot înlocui de multe ori mâncår urile principale. Ai grijå, fiindcå alegerile alimentar e gre¿ite pot duce la cre¿teri excesive în greutate ¿i la apari¡ia unor pr obleme de sånåtate.
UNSPREZECE
Probleme contradictorii
A
tunci când copiii mei erau mici credeam cå îi pot proteja împotriva bolilor dacå le ofer o dietå adecv atå ¿i un mediu sånåtos. Categoric, m-am în¿elat. Copiii s-au îmbolnåvit ¿i de fapt acest lucru era necesar. Bolile copilåriei ajutå corpul copilului så-¿i dezv olte sistemul imunitar ¿i så lupte împotriv a bolilor. Consultå întotdeauna un medic de specialitate atunci când copilul tåu este bolnav, deoarece o simplå boalå a copilåriei poate masca simptomele unei boli mult mai grav e. Dar råcelile, tusea ¿i dur erile din perioada de denti¡ie sunt toate caracteristice copilåriei ¿i trebuie doar så faci copilul så se simtå cât mai bine pentr u a putea trece peste aceste perioade. Consultan¡ii de specialitate În prezent po¡i alege între pediatru, medicul de familie, asistentå ¿i doctor rezident pentru a cere sfaturi cu privire la problemele de sånåtate cu care s-ar putea confrunta copilul tåu. Eu colaborez cu to¡i ace¿ti consultan¡i de specialitate ¿i copiii mei au primit o îngrijire excelentå. Cheia reu¿itei este så gåse¿ti un specialist care te face så te sim¡i confor tabil ¿i în care po¡i avea încredere.
Sfaturile urmåtoar e te v or ajuta så alegi alimente car e pr evin apari¡ia ulterioarå a diferitelor boli. Existå situa¡ii în care unele tipuri de alimente
210
EILEEN BEHAN
nu sunt potrivite copiilor cu vârsta sub 1 an deoar ece nu sunt cunosc alimentul respectiv sau, pur ¿i simplu, nu-l pot mesteca la fel de bine ca un copil mai mar e. Serve¿te întotdeauna mâncår uri cu consisten¡a adecv atå vârstei ¿i stadiului de dezvoltare al copilului tåu.
MODUL ÎN CARE ÎMI HRÅNESC COPILUL VA PREVENI APARIºIA BOLILOR MAI TÂRZIU? Da, a¿a v a fi. N u låsa aceste pr obleme så-¡i cr eeze o star e de ner vozitate. Vei vedea cå gåse¿ti toate råspunsurile la problemele de sånåtate ce te îngrijoreazå chiar în r egimurile alimentare descrise în capitolele anterioar e. La baza recomandårilor despre prevenirea apari¡iei bolilor stau ani de experien¡å ¿i cercetåri. O alimenta¡ie adecvatå, exerci¡iile fizice regulate ¿i lipsa fumatului sunt cheia prevenirii apari¡iei bolilor. ªtim cå o via¡å activå, prevenirea obezitå¡ii ¿i o dietå sånåtoaså pot preveni diabetul, bolile de inimå, hipertensiunea arterialå, infarcturile ¿i cancer ul. Alimenta¡ia sånåtoaså ¿i comportamentul alimentar adecvat trebuie dezvoltate cât mai devreme în via¡å. • Få un program de maså regulat, dar flexibil. • Oferå un fruct sau o legumå la toate mesele ¿i gustårile în majoritatea zilelor. • Dupå vârsta de 2 ani, înlocuie¿te gråsimile de origine animalå pr ecum untul, brânza ¿i pr odusele lactate cu con¡inut ridicat de gråsimi, cu margarinå, ulei de måsline, ulei de rapi¡å ¿i produse lactate cu con¡inut redus de gråsimi. • Încearcå så prepari cu cereale integrale jumåtate din produsele pe bazå de cereale pe car e le ser ve¿ti, precum pâinea, cer ealele sau pastele fåinoase. • Serve¿te pe¿te (adul¡ii ar tr ebui så consume pe¿te de 2 ori pe såp tåmânå), carne de pui (fårå piele), fasole boabe ¿i alune mai des decât carne de vitå sau alte tipuri de carne r o¿ie. • Dupå vârsta de 2 ani ser ve¿te pr oduse lactate cu con¡inut r edus de gråsimi.
B I B L I A A L I M E N T A ºI E I C O P I L U L U I
211
• Promoveazå activitå¡ile ¿i mi¿carea de câte ori este posibil. • Consumå diferite fructe ¿i legume de culoare închiså. • Serve¿te masa în familie. Nu-i a¿a cå sfaturile astea ¡i se par cunoscute?
BEBELUªUL MEU ARE NEVOIE DE FIBRE? În primul an de via¡å necesar ul de fibre al bebelu¿ilor nu este clar definit, întrucât cea mai mare parte a hranei lor este sub formå lichidå. Pe måsurå ce introduci cereale ¿i fr ucte în alimenta¡ia lor , cre¿te ¿i adaosul de fibr e. Fibrele sunt foar te benefice pentr u sånåtate, de aceea v or r eprezenta o parte importantå a alimenta¡iei. Cele mai bune surse de fibr e sunt fructele, legumele ¿i cerealele integrale. Nici pentru al doilea an de via¡å necesarul de fibre nu este prea clar, speciali¿tii având r ecomandåri v ariate. Unii r ecomandå o cantitate de fibr e echivalentå cu vârsta copilului plus 5 g: 7 g de fibre pentru un copil cu vârsta de 2 ani, 10 g pentr u unul cu vârsta de 5 ani ¿i 22 g pentr u unul cu vârsta de 17 ani. Înså, ghidul r eferitor la necesar ul de vitamine al Institutului American de M edicinå recomandå un apor t de 19 g pentr u copiii cu vârste între 1-3 ani ¿i 25 g pentru cei cu vârsta între 4-6 ani. Po¡i vedea cå r ecomandårile sunt diferite. P entru formar ea unei imagini de ansamblu este bine så ¿tii cå adul¡ii au nev oie de o cantitate de fibre între 25 g ¿i 38 g, dar sondajele aratå cå de obicei aportul de fibre al unui adult este de aproximativ 11 g, o cantitate mult mai micå decât necesar ul recomandat pentru a avea o sånåtate excelentå. Po¡i satisface necesarul de fibre al bebelu¿ului tåu dacå ser ve¿ti fructe ¿i legume la fiecare maså ¿i gustare, ¿i incluzi produse din cereale integrale la cel pu¡in 1 maså sau 2 pe zi. Cea mai bunå cale de ob¡iner e a fibrelor este prin mâncare, deoarece nu trebuie så î¡i faci griji cå i-ai dat prea multå sau prea pu¡inå. Dacå medicul recomandå o cantitate mai mar e de fibre pentru tratar ea constipa¡iei, urmeazå-i indica¡iile. Cite¿te mai multe despr e constipa¡ie la pag. 223.
212
EILEEN BEHAN
BEBELUªUL MEU ARE NEVOIE DE GRÅSIMI? Gråsimile sunt la fel de impor tante pentru bebelu¿ul tåu precum aerul pe care îl respirå. Fårå gråsimi nu va beneficia de acizii gra¿i esen¡iali ¿i gråsimile solubile care îl ¡in în via¡å ¿i îi dau puter e. Ajutå-¡i copilul så ob¡inå gråsimile de car e are nevoie prin hrånir ea cu formule de lapte sau lapte matern în primele luni de via¡å. P e måsurå ce bebelu¿ul cr e¿te, serve¿te-i alimente car e constituie o surså naturalå de gråsimi, pr ecum uleiul de rapi¡å sau de måsline, untul, margarina, ouåle fier te, carnea ro¿ie, de pasåre sau pe¿te, gåtitå, alunele, iaurtul sau laptele integral. Mâncårurile pråjite nu sunt recomandate deoarece procesul de pråjire duce doar la cre¿terea numårului de calorii ¿i nu la cr e¿terea v alorii nutri¡ionale. P rin urmar e acestea dau sentimentul de sa¡ietate dar nu satisfac necesarului nutri¡ional. Cite¿te mai multe despre uleiurile pentru gåtit la pag. 102. Acidul arahidonic (ARA) este un acid gras polinesaturat asemånåtor DHA. ªi acesta se gåse¿te în mod natural în laptele matern ¿i este adåugat la unele formule de lapte pentru a le da un con¡inut asemånåtor cu laptele matern. De asemenea, poate proveni din alimentele ce con¡in acid linoleic.
CE ESTE DHA ªI CARE ESTE CANTITATEA NECESARÅ BEBELUªULUI MEU? Acidul gras esen¡ial cunoscut sub numele de DHA (A cid Docosahexaenoic) a fost pr ezentat într-un capitol anterior (v ezi pag. 27 ¿i 102) ¿i v ei mai auzi despr e el deoarece tot mai multe pr oduse, inclusiv alimentele pentru bebelu¿i, iaur tul ¿i båuturile din fr ucte, îl con¡in. Este un acid gras polinesaturat ob¡inut în special din pe¿te ¿i fr ucte de mar e. DHA este adåugat la formulele de lapte în speran¡a ob¡inerii unui pr odus care seamånå cât mai mult cu laptele matern. Femeile care alåpteazå la sân ¿i consumå mai mult pe¿te vor avea lapte matern cu un con¡inut mai ridicat de DHA. N u existå r ecomandåri exacte cu privir e la necesar ul de DHA, a¿a cum existå în cazul vitaminelor ¿i mineralelor . 100 ml de formulå de lapte îmbogå¡itå cu DHA va con¡ine 8-17 mg , iar 700 ml – cantitatea pe car e o consumå cei mai mul¡i copii de 1 an – ar e între 38 ¿i 81 mg de DHA. Alimentele pentr u sugari au adesea un adaos de 18 mg
B I B L I A A L I M E N T A ºI E I C O P I L U L U I
213
de DHA pe por¡ie, dar pe¿tele este întotdeauna o surså superioarå de DHA. O por¡ie de 30 g de eglefin gåtit poate con¡ine 30 mg de DHA, iar 30 g de somon au 200 mg de DHA. O par te din gråsimile ce se gåsesc în uleiul de rapi¡å, în semin¡ele de in, în boabele de soia ¿i în alunele de pådure poate fi transformatå în DHA, dar se considerå cå acest pr oces nu este prea eficient. Pe¿tele con¡ine ¿i EPA (acid eicosapentaenoic), un alt tip de acid gras polinesaturat care contribuie la sånåtatea inimii. A¿a cum am men¡ionat ¿i anterior, gåsirea ¿i includerea surselor de DHA în regimul alimentar al familiei nu ar e decât rezultate pozitive asupra tuturor membrilor.
OBEZITATEA. AR TREBUI SÅ Î MI FAC GRIJI CÂND COPILUL ESTE ÎNCÅ FOARTE MIC? Nu î¡i face griji încå de pe acum, dar ai grijå så fii un model pentr u copilul tåu ¿i så pui bazele unui comportament alimentar adecvat. Pentru prevenirea obezitå¡ii, evitå capcanele obi¿nuite care duc la cre¿terea în greutate: omiterea meselor, un program de maså neregulat, guståri nediversificate, consumul mar e de båuturi cu un mar e con¡inut caloric ¿i consumul excesiv de guståri dupå cinå, în fa¡a televiz orului sau a calculator ului. Eu recomand ca masa de searå så fie ultima mâncar e din zi, iar dacå tr ebuie så månânci dupå ora cinei consumå fructe. În plus, fii atentå ¿i la urmåtoarele situa¡ii care ar putea crea probleme: • Ia masa la restaurant cât mai rar. O maså la restaurant are de obicei peste 1.000 de calorii (¿i asta este numai por¡ia de la prânz). A cest numår de calorii reprezintå jumåtate din necesarul zilnic al majoritå¡ii adul¡ilor. • Månâncå mai pu¡inå pizza. O felie de pizza are aproximativ 400 de calorii. • Få o plimbare în fiecare zi. • Månâncå la fel ca bebelu¿ul tåu – 3 mese pe zi care con¡in ¿i un fruct sau o legumå (ori amândouå) ¿i serve¿te pâine din cereale integrale, orez, paste sau cereale la majoritatea meselor. • Pentru gustårile obi¿nuite alege fr ucte, legume sau pr oduse lactate cu con¡inut redus de gråsimi.
214
EILEEN BEHAN
• Consumå chipsuri, car tofi pråji¡i, cafea, batoane de cer eale sau båuturi acidulate ca parte a unei mese principale ¿i nu ca o gustare. Aceste alimente au un con¡inut extrem de ridicat de calorii ¿i vei putea controla mai bine mårimea por¡iilor dacå sunt ser vite ca par te a unei mese principale ¿i nu ca o gustare.
FAMILIA MEA ARE UN ISTORIC DE INTOLERANºÅ LA GLUTEN – CE TREBUIE SÅ FA C PENTRU A-MI PROTEJA BEBELUªUL? Intoleran¡a la gluten este o boalå car e se manifestå prin faptul cå sistemul imunitar considerå cå aceastå pr oteinå con¡inutå în unele alimente este dåunåtoare. Glutenul se gåse¿te în grâu, or z ¿i secarå. A tunci când aceste cereale sunt consumate sistemul imunitar reac¡ioneazå prin provocarea de inflama¡ii, afec¡iuni ale sistemului digestiv ¿i prin tot felul de alte simptome de la diaree pânå la dureri ale articula¡iilor, irita¡ii ale pielii, dur eri de cap ¿i chiar încetinirea procesului de cre¿tere. Boala se poate mo¿teni. D acå familia ta ar e un istoric de astfel de boli, consultå medicul care se ocupå de bebelu¿ul tåu. Cel mai bun moment de introducere a grâului, orzului sau secarei este la vârsta de 6 luni atunci când corpul se obi¿nuie¿te cu substan¡e noi. I ntroducerea pr ea rapidå sau cu întârziere a glutenului poate duce la cre¿terea riscului intoleran¡ei la gluten. Teste simple pot identifica aceastå boalå. În pr ezent ¿tim cå aceastå boalå este mai råspânditå decât se cr edea în tr ecut ¿i afecteazå unul din 100 de adul¡i. Tratamentul este un r egim alimentar fårå gluten; alege cer eale fårå gluten, dar îmbogå¡ite cu vitaminele B ¿i fier – cite¿te cu aten ¡ie etichetele produselor. Pentru mai multe informa¡ii acceseazå urmå toarele adrese de internet www.gluten.net, www.celiac.org sau www.csaceliac.org.
AR TREBUI SÅ EXCLUD FRUCTELE ªI LEGUMELE PENTRU A PREVENI APARIºIA DIABETULUI? În lume sunt tot mai multe cazuri de diabet ¿i prediabet, atât la adul¡i, cât ¿i la copii. Trebuie så ¿tii, înså, cå sugarii ¿i copiii cu vârsta într e 1-3 ani nu riscå så se îmbolnåveascå de diabetul de tip 2 (tipul de diabet cauzat de
B I B L I A A L I M E N T A ºI E I C O P I L U L U I
215
o alimenta¡ie deficitarå) deoar ece aceastå boalå ar e nev oie de mul¡i ani pentru a se manifesta. Riscul apari¡iei diabetului de tip 2 cr e¿te odatå cu vârsta, cre¿terea excesivå în greutate ¿i lipsa de mi¿care. Corpul produce o substan¡å numitå insulinå ce ajutå la tr ecerea zahårului (glucozei) din sânge în celule, unde se transformå în energie. D iabetul de tip 2 apar e atunci când corpul este r ezistent la insulinå, iar glucoza se acumuleazå în sânge. În unele cazuri corpul continuå så pr oducå insulinå într-o încercare de a r educe nivelul de zahår din sânge, iar aceastå boalå poartå denumirea de hiperinsulinemie. La persoanele car e suferå de hiperinsulinemie, obezitate, hiper tensiune arterialå sau au colester olul ridicat existå un risc crescut de apari¡ie a bolilor de inimå. Dacå familia ta ar e un istoric de diabet sau dacå ai suferit de diabet gesta¡ional, acum e timpul så începi så faci mi¿car e ¿i så ai o alimenta¡ie sånåtoaså. Copiii cu vârsta între 1-3 ani ¿i mai mari ar trebui så fie activi în fiecare zi, iar pårin¡ii ar tr ebui så facå plimbåri, de câte 30 min, 5 zile pe såptåmânå. Dacå în momentul de fa¡å nu e¿ti o persoanå activå, începe cu exerci¡ii u¿oare pe care le vei diversifica treptat. În ceea ce priv e¿te deserturile ¿i dulciurile, ser ve¿te-le în por¡ii mici ca par te a meselor principale ¿i evitå gustårile cu con¡inut ridicat de zahår . Diabetul de tip 1 apar e de obicei în copilårie pentr u cå pancr easul nu produce destulå insulinå. Diabetul de tip 2 poate fi transmis pe cale geneticå ¿i poate fi declan¿at de factori înconjuråtori. Un astfel de factor poate fi pr oteina din laptele de v acå. Unii speciali¿ti sus¡in ideea cå ingerar ea acestei proteine înainte ca intestinele så fie complet dezvoltate poate cauza o r eac¡ie imunitarå car e declan¿eazå diabetul de acest tip . D eocamdatå, nu s-a demonstrat legåtura dir ectå dintre laptele de v acå ¿i diabet, a¿a cå nu-¡i pot face nicio r ecomandare. Cel mai bine ar fi så alåptezi la sân cât mai mult timp, iar dupå în¡år care, cere sfatul medicului cu privir e la formulele de lapte. La vârsta de 1 an cei mai mul¡i copii pot fi tr ecu¡i, fårå probleme, pe lapte de v acå, dar po¡i intr oduce în alimenta¡ie ¿i alte pr oduse lactate precum iaurtul. Cite¿te despre înlocuitorii de surse de calciu în cele ce urmeazå ¿i la pag. 83.
216
EILEEN BEHAN
DE CE CANTITATE DE PRODUSE LACTATE ARE NEVOIE BEBELUªUL MEU? De fapt, copiii nu au nev oie de pr oduse lactate, dar au nev oie de calciu. Sugarii ¿i copii mici î¿i iau tot necesar ul de calciu din laptele matern sau din formula de lapte. Pentru copiii mai mari, pr odusele lactate constituie o surså importantå de calciu ¿i u¿or de pr ocurat, a¿a cå acestea sunt printre primele alimente pe care le cumpår. În primul an de via¡å necesar ul de calciu r ecomandat este de 210-270 mg pe zi. Un copil cu vârsta între 1-3 ani are nevoie de 500 mg de calciu, unul cu vârsta între 4-8 ani de 800 mg, iar adolescen¡ii au nevoie de aproximativ 1.300 mg. Lista urmåtoare î¡i va aråta con¡inutul de calciu al produselor lactate ¿i al celor pe bazå de înlocuitori de lapte.
Aliment Lapte integral, 1 canå Lapte de caprå, 1 canå Lapte de soia îmbogå¡it cu calciu, 1canå Iaurt, 240 ml Brânzå, 30 g Fasole boabe, gåtite, ½ canå Broccoli gåtit, ½ canå Tofu, ½ canå Migdale, 30 g
Con¡inut de calciu în Mg 291 326 300 350 204 80 122 130 73
Produsele lactate cu con¡inut redus de gråsimi con¡in aceea¿i cantitate de proteine ¿i calciu ca ¿i pr odusele lactate integrale. D upå vârsta de 2 ani majoritatea copiilor pot fi hråni¡i cu lapte cu gråsime 2%, dar niciodatå nu îi da sugarului produse lactate cu con¡inut redus de gråsimi.
B I B L I A A L I M E N T A ºI E I C O P I L U L U I
217
PE PERIOADA SARCINII AM SUFERIT DE HIPERTENSIUNE ARTERIALÅ ªI FAMILIA MEA ARE UN ISTORIC DE ASTFEL DE BOALÅ – CUM ÎMI PROTEJEZ BEBELUªUL?
Hipertensiunea arterialå nu prezintå niciun simptom ¿i de aceea to¡i adul¡ii sunt supu¿i unor teste pentr u måsurarea presiunii arteriale ¿i to¡i copiii cu vârsta peste 3 ani sunt supu¿i unor teste de r utinå atunci când merg la doctor. A¿a cum te a¿tep¡i, cr e¿terea ex cesivå în gr eutate accentueazå riscul hipertensiunii arteriale. O greutate corporalå normalå, exerci¡iile fizice, consumul moderat de sar e ¿i un r egim alimentar adecvat constituie atât pr evenirea cât ¿i tratamentul acestei boli. Nu toate persoanele care suferå de hipertensiune arterialå sunt afectate de aportul de sodiu, dar întrucât majoritatea sunt ¿i pentr u cå mic¿orar ea cantitå¡ii de sodiu consumatå nu pr ezintå niciun risc este bine så respec¡i recomandårile referitoare la nivelul de sodiu.
TOATÅ LUMEA VORBEªTE DESPRE REDUCEREA NIVELULUI COLESTEROLULUI – AR TREBUI SÅ EXCLUD OUÅLE DIN ALIMENTAºIA BEBELUªULUI? Copilul poate consuma ouå deoarece acestea sunt o surså excelentå de proteine. Eliminå doar slånina ¿i cârna¡ii. Adul¡ii cu un nivel ridicat de colesterol, inclusiv LDL (a¿a numitul colester ol råu) pr ezintå risc cr escut de boli arteriale ¿i atacuri de inimå. ⅓ dintre adul¡ii care au suferit un atac de inimå au avut niv elul colesterolului peste 250. Copiii cu un niv el ridicat al colesterolului sunt predispu¿i la a deveni adul¡i cu nivel ridicat al colesterolului ¿i astfel cresc ¿i riscurile de boli de inimå la o vârstå fragedå. Fructele ¿i legumele nu con¡in colesterol. În plus, ele sunt o impor tantå surså de fibre, care contribuie la scåderea nivelului colesterolului. De asemenea, produsele ob¡inute din cereale integrale pot duce la scåderea nivelului colester olului. Consumå cantitå¡i limitate de alimente car e con¡in gråsimi saturate. Gråsimile saturate provoacå cre¿terea nivelului colesterolului ¿i se gåsesc în majoritatea pr oduselor de provenien¡å animalå. Existå ¿i alimente de provenien¡å vegetalå bogate în gråsimi poli ¿i mononesaturate precum måslinele, margarina, uleiul de rapi¡å, uleiul de måsline ¿i alunele, care cresc nivelul colesterolului.
B I B L I A A L I M E N T A ºI E I C O P I L U L U I
231
Ai grijå så informezi medicul dacå bebelu¿ul tåu v omitå ¿i este mai mic de 6 luni, dacå star ea de vomå persistå sau dacå este foar te puternicå, sau dacå bebelu¿ul a înghi¡it ceva care ar putea cauza o into xica¡ie.
INTOXICAºIILE CU NITRAºI Intoxica¡iile cu nitra¡i pot duce la o afec¡iune gravå numitå methemoglobinemie. Multe familii consumå apå din izv oare, fårå a o testa ¿i prin urmar e nu se ¿tie dacå se încadreazå în standardele de sånåtate. S-a demonstrat cå apa din multe astfel de izv oare depå¿e¿te limitele admise de nitra¡i. D e aceea, orice familie care consumå apå dintr-un izvor propriu trebuie så o testeze. Ocazional alimentele sunt contaminate cu nitra¡i, de¿i nu pr ezintå un risc la fel de mar e precum contaminarea apei cu aceste substan¡e. N itra¡ii se gåsesc în mod natural în unele plante pr ecum fasolea v erde, morcovii, dovleceii, spanacul ¿i sfecla. Alimentele speciale pentr u bebelu¿i, preparate din legume, sunt monitorizate atent în privin¡a nivelului de nitra¡i ¿i se pot consuma în siguran¡å. Prepararea în caså a unor asemenea produse trebuie evitatå dacå bebelu¿ul tåu ar e vârsta sub 3 luni (de¿i, a¿a cum am men¡ionat, din punct de vedere nutri¡ional introducerea alimentelor solide înainte de vârsta de 4 luni nu este necesarå). Dupå vârsta de 3 luni riscul de into xicare cu nitra¡i scade pe måsurå ce aparatul digestiv al bebelu¿ului se dezv oltå. La copiii mai mari ¿i persoanele adulte, intoxicarea cu nitra¡i nu constituie o problemå, deoarece aceste substan¡e sunt absorbite ¿i eliminate din organism.
REFERINºE
Recomandårile alimentare sunt adaptate dupå referin¡ele generale apårute în urmåtoarele publica¡ii pediatrice: American A cademy of P ediatrics Committee of N utrition, Pediatric Nutrition Handbook , edi¡ia a 5-a, E lk Grove Village, III, A cademia Americanå de Pediatrie, 2004. American D ietetic Association, Manual of Clinical Dietetics , edi¡ia a 6-a, Chicago, American Dietetic Association, 2004. Mahan, L. K. ¿i S.Escott-S tump, Krause’s Food, Nutrition, and Diet Therapy, edi¡ia a 11-a, New York, Elsevier, 2004. Aceste cår¡i oferå informa¡ii detaliate ¿i sunt r ecomandate tuturor persoanelor care doresc så afle mai multe despre alimenta¡ie, obezitate ¿i educa¡ia copiilor. Critser, Greg, Fat Land: How Americans Became the Fattest People in the World. Boston, Houghton Mifflin, 2003. Nestle, Marion, What to Eat . New York, North Point Press, 2006. Pollan, M ichael, Dilema Omnivorului , B ucure¿ti, H ouse of G uides, 2008. Pollan, M ichael, În apårarea mâncårii , B ucure¿ti, H ouse of G uides, 2008. Satter, Ellyn, Your Child’s Weight: Helping Without Harming, Birth though Adolescence. Madison, WI, Kelcy Press, 2005. Shell, E llen R uppel, The Hungry Gene: The Science of Fat and the Future of Thin . New York, Atlantic Monthly Press, 2002. Stanway, Penny ¿i Le wis, Sara, Alimenta¡ia copilului , Bucure¿ti, House of Guides, 2008.