bunul gust by Florin Curavale

Traducere ¿i adaptare în limba românå: Dan Ioan Mica Midland Productions SRL Makes Sense Str. Hå¡i¿ului 9 Tel./fax.: 021-627 76 10 Mobil: 0721-08 58 70 atmidas@yahoo.com © 2008 House of Guides Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 224 31 86 E-mail: office@houseofguides.ro www.houseofguides.ro © Toate drepturile în limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides. © All romanian rights reserved. Copyright by House of Guides. This book may not be reproduced in whole or in part without written permission of House of Guides.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României TRIFONAS, PETER Bunul-gust – Suntem ceea ce ne place / Peter Trifonas, Effie Balomenos Bucure¿ti: House of Guides, 2008 ISBN 978-973-1773-54-4 I. Balomenos, Effie 159.9

Mul¡umiri

Am dori så îi mul¡umim lui Simon Flynn pentru sprijinul necontenit pe care l-a acordat acestui proiect ¿i pentru infinitele sale rezerve de råbdare. Ruth Nelson este un corector de nota 10, oferind intui¡ie creativå textului acolo unde cuvintele se sfårâmå, sensurile e¿ueazå, iar ideile au nevoie de libertate – sau, cel pu¡in, de rescriere. Am dori, de asemenea, så le mul¡umim copiilor no¿tri Peirce, Anthi ¿i Yanni, care au suportat scrierea acestei cår¡i cu surâsuri voioase de anticipa¡ie, fiind, în acela¿i timp, sursa de inspira¡ie pentru a o duce la bun sfâr¿it.

Cuprins

Diferen¡e O declara¡ie personalå Nimeni nu este o insulå Editorialul Miss Manners Capcana pårin¡ilor Mobilitate ascendentå Nu po¡i så-mi cumperi dragoste

7 12 16 22 32 34 43

Sindromul deficitului de modå Legea lui Laver Cuvântul care începe cu „M” Sindromul deficitului de modå Clovnii modei

51 54 61 68 75

Pornografie Alimentarå E¿ti ceea ce månânci Pornografie alimentarå The Slag of All Snacks Hrana bogatå Bucåtarul zilei

77 84 89 93 98 100

Substan¡a creativå Cameleonul uman Masa în ora¿: ai zis douå sau trei stele? Archie Bunker ¿i Captain America Caså, dulce caså... Fabricarea bunului-gust: procesul creativ Feng Shui Bunul-gust la egipteni Noul Babilon: varia¡ii în materie de gust dupå 11 septembrie

105 107 114 121 126 133 137 144 147 5

BUNUL-GUST

Mecanismul mediatic Lipsa de profunzime Efectul Disney Lupta cu sine: bunul, råul ¿i urâtul Cultura de grådini¡å Marcå identitarå? Fascina¡ia automobilului personal O realitate reînsufle¡itå Post-ultimul råcnet: Genera¡ia Gap

153 155 161 164 169 176 185 190 195

CAPITOLUL UNU

Diferen¡e Op¡iunile, în materie de gust, reprezintå temelia a tot ceea ce are cineva – oameni ¿i lucruri – ¿i a tot ceea ce înseamnå cineva pentru al¡ii, prin care fiecare se categorise¿te pe sine ¿i este categorisit de al¡ii.

Pierre Bourdieu

referin¡ele împing larg u¿ile acceptårii ¿i ne trântesc în fa¡å por¡ile oportunitå¡ii, îngåduindu-le celorlal¡i så ne diferen¡ieze. Ele cålåuzesc descifrarea codurilor personale ¿i sociale de comportament, care ne fac lizibile propriile aspira¡ii. Bunul-gust este un ideal – el determinå valoarea culturalå a ceea ce facem, spunem sau gândim, a felului în care ne îmbråcåm, mâncåm sau vorbim, a ceea ce de¡inem, a celor cu care avem afinitå¡i. El ne consolideazå dorin¡a de a face parte din sferele intime sau publice în care tråim, muncim sau ne jucåm. Fie cå e vorba de a alege o marcå de îmbråcåminte, o carte de citit sau un CD pentru ascultat, de a hotårî în privin¡a unei cariere de urmat sau chiar în alegerea unui amic, conven¡iile bunului-gust influen¡eazå, tempereazå ¿i conduc în raport cu toate fa¡etele comportamentului uman. Nu putem ignora acest lucru – indiferent cât de mult ne-am strådui. Ceea ce se nume¿te „bun-gust” are în spate o istorie socialå ¿i intelectualå legatå de comportamentul uman – maniere, manierism ¿i etichetå. Preferin¡ele seduc ¿i fråmântå. Ne umplu de speran¡å ¿i ne afundå în disperare. Ele fac posibile visele de succes ¿i de acceptare, înså între¡in, deopotrivå, co¿marurile de a fi ocoli¡i ¿i socoti¡i rata¡i de cåtre cei care dorim så ne fie alåturi. În varianta optimistå, putem deveni un 7

BUNUL-GUST

model pentru al¡ii, datoritå alegerilor semnificative pe care le-am fåcut în ceea ce prive¿te felul în care aråtåm ¿i ne purtåm. Atunci când sunt „bune”, op¡iunile ne a¿azå în fruntea – pe lista notabilitå¡ilor – unei comunitå¡i. În cel mai råu caz, el este o surså viguroaså de ridicol, care ne poate råsturna via¡a, ostracizându-ne cåtre marginile societå¡ii. Sufletele nåpåstuite ale cåror alegeri, din curentul majoritar sau altfel, nu se „potrivesc” într-o anumitå comunitate trebuie så caute acceptarea altundeva, prin chemarea unor prioritå¡i, interese ¿i preferin¡e asemånåtoare, în via¡a de zi cu zi. Preferin¡ele înseamnå a te clasifica pe tine însu¡i ¿i pe ceilal¡i, astfel încât så po¡i încerca så gåse¿ti o temelie comunå pe baza cåreia så fii acceptat pentru alegerile pe care le faci ¿i, în tot acest timp, så î¡i dai seama care este locul în care dore¿ti så fii acaså ¿i cine sunt cei cu care ai o legåturå colectivå. Este un fel de ini¡iere socialå prin care sunt marca¡i to¡i cei cu care dore¿ti sau nu så ai o rela¡ie. Bunul-gust face distinc¡ia de „calitate” de-a lungul unor linii ierarhice, care îi despart pe cei cu preten¡ii de cei cu gusturi elementare. Societatea capitalistå, la urma urmei, se bazeazå pe un sistem de clase. Înså extremele se întâlnesc undeva pe un tårâm comun al dorin¡elor, pe care l-am putea numi cu „preten¡ii neconturate”, unde nåzuin¡ele sunt personale ¿i eclectice. Adicå, indiferent, de clasa de care am apar¡ine! Bunul-gust se referå la stiluri creative ¿i cooperative, pe care le putem adopta ¿i prin care ne exprimåm ca membrii ai unui colectiv ¿i ca persoane. „Aristocratul” ¿i „Artistul”, „Cårturarul” ¿i „Muzicianul”, la fel ca noi to¡i, apar¡in unei culturi care instituie standarde de stil de via¡å, care ierarhizeazå binele, råul ¿i urâtul din practicile grupului respectiv. Oricare dintre activitå¡i ¿i toate la un loc sunt supuse evaluårii, în procesul de socializare care apar¡ine unei comunitå¡i. Tot ce este legat de cultura ¿i purtarea omeneascå atinge, într-un anumit fel, standardele în materie de gust: felul în care vorbe¿te cineva, ce cite¿te, la ce se uitå, cum se îmbracå, ce bea sau chiar ce gânde¿te (a¿a cum se våde¿te indirect, prin comportament), toate oferå informa¡ii asupra calitå¡ii sim¡ului lor de discriminare între bine ¿i råu. Avem un reflex automat de a categorisi ¿i de a sintetiza afluxul de informa¡ii, fårå a ne da seama, în mod con¿tient, de actul critic. Unele critici sunt mai funeste decât altele, înså nimeni nu scapå evaluårii. Opiniile pe care ni le formåm despre lucruri, ac¡iuni ¿i oameni, dau crezare perspectivelor în materie de gust, ca judecatå de valoare. Mofturile ¿i tendin¡ele încep fiindcå to¡i ne dorim så credem cå o båuturå dieteticå ne va face mai supli ¿i mai atrågåtori. Dacå „prezentarea” este suficient de convingåtoare, o judecatå de valoare capåtå amploare prin for¡a sugestiei pozi8