Comisia by Florin Curavale

COMISIA Istoria necenzuratĂĽ a investigaÂĄiilor privind evenimentele din 11 septembrie 2001

Philip Shenon

Traducere ¿i adaptare: Gabriela Sofia Martina ¿i Radu Iason Martina Redactor de carte:

Isabella Prodan ¿i Valentina Iordan

Corector:

Daniel Voicea

Art director:

Daniela Nae

Tehnoredactor:

Florin Curåvale

Editurå specializatå în ghiduri tematice ¿i autoeducative, într-o ¡inutå graficå deosebitå. Toate titlurile beneficiazå de consiliere de specialitate. Colec¡ii reprezentative: Ghidul României, Familia, Gastronomica, Starea de bine, Casa ¿i grådina, Interven¡ii.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ¡ionale a României Comisia. Istoria necenzuratå a investiga¡iilor privind evenimentele din 11 septembrie 2001 Bucure¿ti: House of Guides, 2008 ISBN 978-606-513-041-8

În memoria celor care au murit în acea zi ¿i a familiilor acestora, care încå mai încearcå så afle adevårul

1. ARHIVELE NAºIONALE Washington D.C. 30

MAI

2002

andy Berger mergea de-a lungul Pennsylvania Avenue spre coloanele corintiene, elementul arhitectonic cel mai notabil al clådirii care adåpostea Arhivele Na¡ionale. Intrarea destinatå publicului se afla aproape de col¡ul cu Constitution Avenue ¿i, mai ales într-o a¿a superbå zi de primåvarå, cu siguran¡å cå avea så fie asaltatå de turi¿ti gålågio¿i, neråbdåtori så vadå cele mai importante documente ale democra¡iei americane. Dar în ziua în care Berger s-a dus acolo prima datå, cei câ¡iva vizitatori care nu erau din ora¿ ¿i nu aveau permise speciale pentru a accesa arhivele erau întor¿i din drum. Clådirea fusese închiså timp de mai multe luni, din pricina unor lucråri de renovare care costau 125 de milioane de dolari. Cele douå u¿i de bronz, de 6,5 tone, de la intrarea respectivå erau închise. Cele mai pre¡ioase documente din arhivå – Declara¡ia de Independen¡å, Constitu¡ia ¿i Carta Drepturilor Omului – fuseserå luate de la locul lor, din vitrine, ¿i fuseserå depozitate într-un loc secret, în iulie 2001. Dupå atacurile din 11 septembrie 2001, cei de la Arhive nu se gråbeau så le repunå la dispozi¡ia publicului, deoarece clådirea era consideratå o posibilå ¡intå, dacå al-Qaeda plånuia un al doilea val de atacuri. Noile casete din titan placat cu aur, realizate special pentru aceste documente, erau menite så protejeze Declara¡ia, Constitu¡ia ¿i Carta Drepturilor Omului, într-o atmosferå de argon ¿i sub straturi de sticlå antiglon¡ ¿i antiexplozie, împotriva oricåror metode de distrugere ce le-ar putea trece prin cap terori¿tilor lui Osama bin Laden. Era 30 mai 2002. Trecuserå opt luni de la atacurile teroriste ¿i Berger påtrunse neobservat, printr-o intrare separatå de pe

/ PHILIP SHENON

Pennsylvania Avenue, pe care o folosea personalul de la Arhive, care continuase så lucreze în clådire ¿i pe durata renovårilor. Berger avea un permis special pe baza cåruia putea så acceseze Arhivele chiar în ziua aceea, de¿i nu-i fåcea mare plåcere så se afle acolo. Angaja¡ii de la Arhive, care l-au întâlnit pe Berger în diminea¡a respectivå, î¿i amintesc de faptul cå nu fåcea niciun efort så-¿i ascundå nemul¡umirea fa¡å de sarcina pe care o primise de la vechiul såu prieten ¿i ¿ef, Bill Clinton. Samuel R. Berger, „Sandy” pentru aproape toatå lumea, avea toate motivele så fie nemul¡umit. Era mar¡ea de dupå Comemorare ¿i ora¿ul Washington pårea så-¿i recapete în sfâr¿it suflul în urma atacurilor din 11 septembrie. În sfâr¿it, venea din nou vara. Mul¡i dintre oficialii de la Washington, mai ales cei care au avut vreun rol în raport cu evenimentele de pe 11 septembrie, se puteau gândi så påråseascå ora¿ul pentru câteva zile ¿i så se odihneascå. În schimb, Berger trebuia så-¿i petreacå întreaga zi în clådirea aceea ca un cavou. Mii de documente? Zeci de mii? Berger habar nu avea. Ceea ce ¿tia era cå avea så fie doar prima din multele zile pe care, mai mult ca sigur, urma så le petreacå scormonind prin cutiile ticsite cu documente secrete despre ac¡iunile administra¡iei Clinton împotriva al-Qaeda. Mai precis, despre modul în care el, Berger, în calitatea de consilier în materie de probleme de securitate na¡ionalå, tratase pericolul pe care îl reprezenta re¡eaua teroristå a lui Osama bin Laden. Berger, un avocat specializat în Drept Comercial Interna¡ional înainte de a i se alåtura lui Clinton la Casa Albå, se gândea cå în 30 de ani nu fåcuse niciodatå o asemenea cercetare de documente; era genul de muncå pe care, în mod normal, i-ar fi cerut-o unui angajat specializat, de la firma sa de avocaturå, sau unuia din armata de tineri asisten¡i de la Casa Albå. Dar nu exista altå solu¡ie pentru Berger, care condusese National Security al lui Clinton din 1997 pânå în 2001 ¿i era de departe unul dintre cei mai de încredere consilieri ai lui Clinton în materie de probleme de politicå externå. Berger trebuia så se ocupe singur de aceastå cercetare. Documentele erau strict secrete, iar în afarå de Clinton, el era una dintre cele câteva persoane autorizate så le vadå. Pe multe dintre dosare scria R.S.A. – regim special de acces, adicå documentele erau mai mult decât ultra-secrete, multe file având o ¿tampilå ro¿ie pe care era trecut un cod din litere care limita ¿i mai mult accesul la acestea. De la casa lui cea nouå din New York, Clinton îl numise pe Berger

COMISIA / 7 reprezentantul såu din partea Consiliului Na¡ional de Securitate pentru a ¡ine legåtura cu o comisie specialå numitå de Congres la începutul anului 2002, care avea ca sarcinå så investigheze erorile Serviciilor Secrete de dinainte de 9/11. Berger presupunea cå ar urma så îndeplineascå acela¿i rol de legåturå ¿i în cazul în care familiile victimelor din 9/11 ar înfrânge puternica opozi¡ie a administra¡iei Bush ¿i ar reu¿i så exercite suficientå presiune asupra Congresului pentru ca acesta så numeascå o comisie independentå care så investigheze atacurile. Înainte de a discuta cu cineva din afarå, Berger avea nevoie så-¿i reaminteascå el însu¿i cam ce se afla în acele dosare, precum ¿i în dosarele celorlal¡i membri ai personalului NSC. Berger se gândea cå era de a¿teptat ca totul så fie pus pe umerii lui. ªtia cå el va fi însårcinat cu treaba acesta. „Da¡i-i totul lui Sandy!“ fusese o adevåratå mantra la Casa Albå în timpul administra¡iei lui Clinton, iar Berger nu protestase niciodatå suficient fa¡å de aceastå situa¡ie. Dupå 9/11 a fost, practic, nevoit så redevinå purtåtorul de cuvânt al administra¡iei Clinton ¿i så le råspundå tuturor reporterilor care voiau så ¿tie dacå Bill Clinton ¿i echipa sa de la Casa Albå considerau cå au vreo responsabilitate în privin¡a atacurilor sau, dacå în cei opt ani de mandat, Clinton a fåcut tot ce era posibil pentru asasinarea lui bin Laden. Mul¡i dintre fo¿tii colegi din administra¡ie ai lui Berger au evitat så råspundå întrebårilor jurnali¿tilor – „To¡i ceilal¡i au dat înapoi”, a spus el –, dar nu ¿i Berger. Probabil cå dupå 9/11 petrecuse sute de ore råspunzând la întrebårile reporterilor; ¿i, desigur, fårå så fie plåtit. Dar dacå în primå fazå a fost nemul¡umit când i s-a dat sarcina de a studia Arhivele, ulterior l-a încercat un sentiment de teamå. Ceea ce era tipic pentru Sandy Berger. În spatele aparen¡ei de amabilitate se ascundea o puternicå senza¡ie de nesiguran¡å care friza paranoia, ¿i el era con¿tient de asta. Se gåsea, oare, ceva printre documentele de la Casa Albå care ar fi putut så-l punå într-o situa¡ie stânjenitoare? Exista vreun e-mail care så le dea ocazia du¿manilor så afirme cå Berger ¿i oamenii lui de la NSC låsaserå na¡iunea vulnerabilå în fa¡a atacurilor Al-Qaeda? Dacå va gåsi prin dosare documente compromi¡åtoare, oare ce va face? Oare atunci s-a gândit pentru prima datå så subtilizeze documente secrete din arhivå – ascunzându-le în buzunare, în ciorapi etc. – pentru a încerca så se protejeze?

/ PHILIP SHENON

Berger a intrat pe culoarul de la Arhive, a trecut prin filtrul magnetic ¿i a fost invitat în biroul personal ¿i primitor al lui Nancy Kegan Smith, func¡ionar superior care råspundea de documentele de la Casa Albå. Berger ¿i-a luat telefonul mobil ¿i o agendå din piele în care se afla un bloc-notes. Faptul cå folosea biroul lui Smith pentru a studia documentele constituia o încålcare a mai multor dispozi¡ii guvernamentale privind regimul documentelor secrete. Ar fi trebuit så i se punå la dispozi¡ie o încåpere securizatå, unde så fie monitorizat de un supraveghetor sau de o camerå de luat vederi. Ar fi trebuit så-¿i lase telefonul afarå. Dar, de multå vreme, la Arhive se fåceau ¿i excep¡ii când era vorba despre oficialitå¡i de rang înalt, cum era ¿i Berger. Chiar dacå acum nu mai fåcea parte din Guvern, personalul de la Arhive cuno¿tea zvonurile care circulau prin Washington, ¿i anume despre revenirea lui Berger la putere în viitoarea administra¡ie democratå – Secretar de Stat al lui Hillary Clinton, credeau unii – ¿i ar fi putut så le creeze dificultå¡i celor de la Arhive în ceea ce prive¿te alocarea bugetului de care aveau nevoie. A¿adar, a fost låsat în voie, så se simtå bine. Berger s-a a¿ezat pe un scaun lângå måsu¡a de cafea din biroul lui Smith. Pentru prima zi de lucru, au fost aduse lângå el cinci cutii a¿ezate pe un cadru metalic pe rotile. Cutiile con¡ineau documente luate din sec¡iunea „W”; cele 153 de cutii care alcåtuiau aceastå sec¡iune con¡ineau unele dintre cele mai secrete dosare ale Serviciilor Secrete de la Casa Albå, din timpul administra¡iei Clinton. Personalul de la Arhive a declarat cå Berger solicitase în mod special så vadå una dintre cutii, W-049, care con¡inea dosarele din biroul personal al lui A. Clarke. Clarke fusese Directorul Departamentului de Antiterorism al NSC încå de la începutul mandatului lui Clinton – func¡ie pe care a continuat så o de¡inå ¿i în timpul lui Bush. Berger ¿tia cå în dosarele lui Clarke se aflau toate documentele din care reie¿ea modul în care ac¡ionaserå Clinton ¿i Casa Albå în legåturå cu amenin¡area al-Qaeda. În pofida durerilor de cap provocate de statul îndelungat în Arhive, prietenii erau de pårere cå Berger se consolase în legåturå cu misiunea sa. A putut så studieze documente care, în opinia lor, demonstrau cå Berger î¿i fåcuse bine treaba la Casa Albå în ceea ce privea problema al-Qaeda. Cu siguran¡å avea de dat mult mai pu¡ine explica¡ii decât al¡ii. În timpul mandatului lui Clinton, Berger fusese la fel de obsedat de bin Laden ¿i de re¡eaua lui teroristå ca to¡i ceilal¡i din administra¡ie. La fel de obsedat de al-Qaeda ca ¿i Clarke, un „paranoic”