copilul hiperactiv by Florin Curavale

© 2006 House of Guides Tel: (0040)21-317 91 31, Fax: 224 31 86 E-mail: office@houseofguides.ro www.houseofguides.ro © Toate drepturile în limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides. © All Romanian rights reserved. Copyright by House of Guides. This book may not be reproduced in whole or in part without written permission of House of Guides.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României SAUVÉ, COLETTE Copilul hiperactiv: hiperactivitatea ¿i deficitul de aten¡ie – cauze ¿i remedii / Colette Sauvé – Bucure¿ti: House of Guides, 2006 ISBN 973-7975-54-5 616.89-008.481-053.2 376.5

Cuvânt înainte În calitate de pårinte al unui copil care prezintå ¿i este diagnosticat cu deficit de aten¡ie (hiperactivitate), vå întreba¡i, cu siguran¡å, care sunt cele mai bune ¿i mai sigure metode prin care pute¡i administra comportamentul såu agresiv, de cele mai multe ori. Pentru a vå råspunde la aceste chestiuni, vå propunem trei variante care, câteodatå, se încruci¿eazå ¿i se suprapun. Le-am tratat special, înainte ca grijile dumneavoastrå så creascå ¿i pentru a vå îndrepta cåtre o reu¿itå sigurå.

Prima variantå – demistifica¡i fenomenul A te informa ¿i a în¡elege este prima frazå care trebuie acceptatå ¿i repetatå, pentru a te obi¿nui cu aceastå problemå neurobiologicå ¿i cu tulburårile pe care le provoacå asupra personalitå¡ii ¿i comportamentului copilului dumneavoastrå. Demistificând fenomenul, ve¡i putea în¡elege de ce micu¡ul se poartå într-un anume fel. Comportându-vå a¿a, ve¡i avea ocazia så accepta¡i faptul cå dereglårile comportamentale sunt determinate de probleme de sånåtate, nereprezentând neapårat acte voluntare. Este punctul de plecare spre a deveni pårintele care va avea a¿teptåri realiste fa¡å de limitele ¿i capacitå¡ile propriului copil. Aceste no¡iuni vå vor putea ajuta så renun¡a¡i la acuza¡ii, certuri ¿i nelini¿ti. De asemenea, ve¡i avea ¿ansa de a vå transforma într-un protector efi3

Cuvânt înainte

cient ¿i, de multe ori, într-un veritabil agent care strânge informa¡ii despre comportamentul micu¡ului atât la ¿coalå, cât ¿i acaså ori în alte medii sociale.

A doua variantå – deprinde¡i abilitå¡i de educator Calitå¡ile pe care le ave¡i deja ca pårin¡i, cele naturale, vå sunt la îndemânå ¿i ar trebui så reprezinte punctul de plecare al ac¡iunii dumneavoastrå. Servindu-vå de interven¡iile obi¿nuite din familie, lårgi¡i aria de ac¡iune. Încet-încet, ve¡i interveni cu siguran¡å deplinå asupra copilului. În acest fel, rezultatele ob¡inute în aceastå sarcinå extrem de dificilå sunt mult mai previzibile.

A treia variantå – suplimenta¡i strategiile Ajutându-vå de strategii noi, ve¡i putea extinde gama de interven¡ii ¿i, în acest fel, ve¡i exercita o influen¡å constructivå asupra copilului ¿i, mai târziu, asupra adolescentului dumneavoastrå. Înainte de a începe acest demers, am adunat informa¡ii esen¡iale pe acest subiect. În primul capitol, vå vom prezenta caracteristicile acestei anomalii a sistemului nervos central. Profunzimea, bogå¡ia ¿i diversitatea documenta¡iei acestei lucråri vå vor permite så vå îmbogå¡i¡i substan¡ial cuno¿tin¡ele. În cel de-al doilea capitol, vå vom propune o manierå ¿i un stil de interven¡ie care poate fi aplicat tinerilor de diferite vârste. Din multele variante avansate de speciali¿ti, am selectat câteva maniere de urmat, dar ¿i 4

Cuvânt înainte

câteva pericole de care v-a¡i putea împiedica ¿i care pot fi evitate. În capitolele urmåtoare ne vom ocupa în special de anumite grupe de vârstå ¿i de problemele specifice lor. Cel de-al treilea capitol este rezervat copiilor cu vârste cuprinse între 3 ¿i 5 ani ¿i grupei 6 – 12 ani. Abia cel de-al patrulea capitol se va ocupa de adolescent. Ideea principalå pe care vom insista este aceea cå rezultatele nu se vor låsa a¿teptate, dacå vor fi combinate mai multe mijloace de ac¡iune. De asemenea, pute¡i ¿i trebuie så crede¡i în ceea ce vå dicteazå creativitatea ¿i intui¡ia de pårinte.

Cuprins Capitolul 1 De ce este atât de neastâmpårat? De ce are mereu mintea în altå parte? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 Care este cauza acestui sindrom? . . . . . . . . . . . . . . . 12 Alte considera¡ii asupra acestei deficien¡e neurologice . 14 Capitolul 2 Cum pute¡i îmblânzi hiperactivitatea ¿i deficitul de aten¡ie ale copilului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Strategii câ¿tigåtoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Încrederea în sine face minuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . Reda¡i-i copilului dumneavoastrå capacitatea de a vedea singur ceea ce face bine ¿i ceea ce este råu în comportamentul lui! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Alegerea de a asculta sau nu . . . . . . . . . . . . . . . . . . Disciplina în trei puncte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Gusta¡i reu¿ita! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Un pont pentru comunicare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Reface¡i plinul de energie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capcane de evitat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

17 18 24

32 36 37 40 42 46 46

Capitolul 3 A tråi prezentul împreunå cu micu¡ul dumneavoastrå . . . . . . 49 De la 3 la 5 ani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 Libertatea ¿i gestionarea energiei . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 ªcoala micilor prieteni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52 Aten¡ia, un lucru practic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52 Ie¿irile în public au nevoie de o anumitå pruden¡å . . . . . 53

Cuprins De la 6 la 12 ani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55 Organiza¡i-vå pentru a-l învå¡a så se organizeze . . . . . . . 55 Men¡inerea unor rela¡ii bune cu ¿coala . . . . . . . . . . . . . 61 Comportamentul în rela¡iile cu prietenii . . . . . . . . . . . 62 Capitolul 4 Cum abordåm adolescentul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Strategii câ¿tigåtoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Consolida¡i imaginea de sine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Un aliat: autonomia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Continuitatea mijloacelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Binefacerile unei medica¡ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pa¿i gre¿i¡i care pot fi evita¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

63 67 69 70 71 72 73

În loc de încheiere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .