EXPLORATION&CONQUEST_P001-005UKT.QXP
08.04.2008
17:08
Page 1
Enciclopedie istoricå ilustratå
De la EPOCA DE PIATRÅ La ERA SPAºIALÅ
EXPLORATION&CONQUEST_P001-005UKT.QXP
08.04.2008
17:08
Page 2
EXPLORATION&CONQUEST_P001-005UKT.QXP
08.04.2008
17:08
Page 3
Enciclopedie istoricå ilustratå
De la EPOCA DE PIATRÅ La ERA SPAºIALÅ
PHILIP BROOKSL • WILL FOWLER SIMON ADAMS
EXPLORATION&CONQUEST_P001-005UKT.QXP
08.04.2008
17:08
Page 4
CUPRINS CUM S-AU PUS BAZELE VIITORULUI
....6-9
PRIMII PAªI .....10 Introducere .....12 Descoperirea Dovezilor .....14 Creatorii de Unelte .....16 Apari¡ia Focului .....18 Råspândirea Hominizilor .....20 Oamenii de Neanderthal .....22 Homo Sapiens .....24 Primii Europeni .....26 Era Glaciarå .....28 Imagini din Era Glaciarå .....30 Primii Australieni .....32 Primii Americani .....34 Începe Dezghe¡ul .....36 Surse mai Bune de Hranå .....38
Picturile pe Stâncå .....40 Primii Fermieri .....42 Plante ¿i Animale .....44 Apari¡ia Comer¡ului .....46 Oale ¿i Olari .....48 A¿ezårile Europene .....50 Comunitå¡ile Asiatice .....52 Americile .....54 Vânåtoarea ¿i Culesul .....56 Primii Lucråtori în Metal .....58 Megali¡ii .....60 Satele Lacustre .....62 Epoca Fierului .....64 Na¿terea Civiliza¡iei .....66
TÅRÂMURI DE AUR .....68 Introducere .....70 Sumerienii .....72 Babilonul .....74 Hiti¡ii .....76 Asirienii .....77 Imperiul Persan .....78 Par¡ii ¿i Sassanizii .....80 Imperiul Islamic .....82 Civiliza¡ia din Valea Indului .....84 India Maurianå .....86 Egiptul Antic .....88 Civiliza¡iile Africane .....92 Creta Minoicå .....94 Micene .....96
Etruscii .....98 Grecia Clasicå .....100 Perioada Elenisticå .....104 Roma Anticå .....106 China Primelor Dinastii .....10 China – Era Qin .....112 China – Epoca Han .....114 Japonia Timpurie .....116 Khmerii .....118 Civiliza¡iile Nord-Americane .....120 Popoarele din Anzi .....122 Olmecii .....123 Maya¿ii .....124
EXPLORATION&CONQUEST_P001-005UKT.QXP
08.04.2008
17:08
Page 5
ÎNCRUCIªÂND ARMELE .....126 Introducere .....128 Bâte, Buzdugane, Ciocane ¿i Lan¡uri .....130 Topoare ¿i Arme de Aruncat .....132 Pra¿tii, Arcuri ¿i Arbalete .....134 Pumnale ¿i Cu¡ite .....136 Spade, Såbii ¿i Palo¿e .....138 Suli¡e, Pråjini, Lånci ¿i Halebarde .....140 Primele Arme de Foc .....142 Armurå .....144 Scuturi .....146 Coifuri ¿i Apåråtori de Råzboi .....148 Animale de Råzboi .....150 Cai în Råzboaie .....152 Care ¿i Cåru¡e de Luptå.....154
Arme de Cavalerie .....156 Castele ¿i Fortifica¡ii .....158 Turnuri, Donjoane ¿i Por¡i .....160 Ziduri .....162 Apårarea Grani¡elor .....164 Sub Asediu .....166 Atac în Timpul Asediului .....168 Bombardamentul .....170 Rampe, Berbeci ¿i Galerii .....172 Apari¡ia Prafului de Pu¿cå .....174 Råzboi pe Mare .....176 Rame sau Pânze? .....178 Pintenarea ¿i Abordajul .....180 Navigând spre Luptå .....182
CÅLÅTORIE FÅRÅ SFÂRªIT .....184 Introducere .....186 Egiptenii, Fenicienii ¿i Grecii .....188 Europa ¿i Asia .....190 Invadarea Europei .....192 Vikingii .....194 Polinezienii .....196 Traversarea De¿erturilor .....198 Imperiul Chinez .....200 Cålåtori prin Europa .....202 Portughezii .....204 Cristofor Columb…206 Cucerirea Lumii Noi .....208 În Jurul Lumii .....210 În Canada .....212
Pasajul de Nord-Vest .....214 Pasajul de Nord-Est .....216 Explorarea Asiei .....218 Avansând în America .....220 Traversând Pacificul .....222 Cåpitanul Cook .....224 Cålåtorind prin Australia .....226 Amazonul .....228 În Inima Africii .....230 Livingstone ¿i Stanley .....232 Polul Nord .....234 Cursa spre Polul Sud .....236 Måri, Creste ¿i Ceruri .....238 Spre Cosmos .....240
INDEX DE OAMENI ªI LOCURI GLOSAR .....246 INDEX .....252
.....242
EXPLORATION&CONQUEST_P006-009UKT.QXP
6
08.04.2008
m C UM S - AU
17:09
PUS BAZELE
Page 6
V IITORULUI m
Cum s-au pus bazele Viitorului
S
tudiul istoriei presupune o analizå atentå cu privire la noi în¿ine ¿i la lucrurile care ne-au influen¡at. Civiliza¡ia noastrå, a¿a cum este ea aståzi, reprezintå punctul maxim pânå la care omenirea a reu¿it så î¿i dezvolte ideile ¿i abilitå¡ile, într-un proces care a început odatå cu apari¡ia primilor oameni, sau a hominizilor, în epoca preistoricå. Ca så analizåm evolu¡ia omenirii trebuie så examinåm procesele ce au creat lumea modernå. Primii oameni au fost sili¡i så-¿i dezvolte acele aptitudini care så îi ajute så supravie¡uiascå ¿i, mai apoi, så î¿i facå via¡a mai plåcutå. Încercând ¿i gre¿ind, ei au aflat care plante ¿i fructe erau bune ¿i cum så-¿i confec¡ioneze arme pentru vânåtoarea.
CRANIU DE HOMO ERECTUS Unul dintre stråmo¿ii cei mai recen¡i ai oamenilor este Homo erectus. Craniul såu era mai lat ¿i mai mare decât cel al predecesorului såu, Homo habilis, permi¡ând dezvoltarea unui creier mai mare. Homo erectus a apårut acum circa douå milioane de ani ¿i a fost un vânåtor priceput. UN ADÅPOST La Terra Amata, în sudul Fran¡ei, au fost descoperite urme ale unei a¿ezåri cu adåposturi simple, realizate de hominizi. Aceste mici colibe erau construite din crengi, fixate cu ajutorul câtorva pietre.
Via¡a în grup Grupurile familiale s-au mårit treptat, întrucât un numår mai mare de persoane însemna mai multå siguran¡å. Cooperarea a permis dezvoltarea unor abilitå¡i speciale. De exemplu, cei care confec¡ionau unelte primeau o parte din hrana adunatå de al¡i membri ai grupului sau ai tribului în schimbul armelor ¿i al altor obiecte. Cooperarea ¿i experien¡a au condus încet cåtre o via¡å mai bunå. Oamenii au început så manifeste preocupåri artistice ¿i spirituale. În timp, triburile migratoare de vânåtoriculegåtori ¿i-au dat seama cå puteau planta semin¡e, ob¡inând recolte de legume mai OMUL BIPED Homo erectus era asemånåtor omului modern, bune. Ei au învå¡at, de asemenea, så creascå cu excep¡ia fizionomiei sale, foarte apropiatå animale care puteau fi apoi sacrificate pentru de cea a maimu¡ei. Nu era înså la fel de înalt ca majoritatea oamenilor din ziua de aståzi. hranå. Aceste lucruri au condus la apari¡ia
EXPLORATION&CONQUEST_P006-009UKT.QXP
CUM
08.04.2008
17:09
S-AU PUS BAZELE
Page 7
VIITORULUI
ZIGURATELE Dacå nu ar fi avut me¿te¿ugari pricepu¡i, societatea mesopotamianå nu ar fi reu¿it så construiascå turnuri imense, asemenea ziguratului din imaginea alåturatå. El a fost ridicat de cåtre cei ce confec¡ionau unelte ¿i cåråmizi acum 5.500 de ani. În schimbul muncii lor, ace¿ti me¿te¿ugari primeau mâncare ¿i gåzduire.
primelor a¿ezåri stabile, care au încurajat, la rândul lor, evolu¡ia socialå. Pe måsurå ce a¿ezårile s-au transformat în ora¿e, me¿te¿ugurile specializate au evoluat ¿i ele. Olarii, fåuritorii de unelte ¿i de arme, cåråmidarii, torcåtorii, ¡esåtorii ¿i preo¡ii se puteau baza acum pe me¿te¿ugurile ¿i cuno¿tin¡ele lor pentru a ob¡ine suficientå mâncare ¿i un adåpost, astfel încât så nu mai fie nevoi¡i så vâneze sau så cultive påmântul. În scurt timp, comer¡ul între comunitå¡i s-a intensificat ¿i a devenit o activitate importantå.
Dezvoltarea civiliza¡iilor Procesul de civilizare a început så se extindå treptat, pe måsurå ce satele s-au transformat în ora¿e ¿i apoi în metropole. Conducåtorii au început så cucereascå regiunile din apropiere ¿i så le controleze. Acest proces nu a început simultan în toate regiunile lumii. În unele zone, cum ar fi Marile Câmpii din America de Nord ¿i anumite regiuni din Orientul Mijlociu, Orientul Îndepårtat ¿i Africa, nu au apårut astfel de civiliza¡ii, din cauza faptului cå nu ofereau un teren propice agriculturii. Tipul solului, distan¡a fa¡å de sursele de apå, altitudinea ¿i climatul au influen¡at, toate, caracteristicile civiliza¡iilor care au apårut în diferitele zone. ATENA În Africa de Nord ¿i în Orientul Mijlociu, Grecii credeau în numero¿i zei marile fluvii, precum Nilul din Egipt ¿i ¿i zei¡e. Atena era protectoarea ora¿ului Atena ¿i, în acela¿i timp, Tigrul ¿i Eufratul din Mesopotamia, au zei¡a în¡elepciunii. Atenienii permis dezvoltarea unor civiliza¡ii credeau cå ea a fost cea care a adus primul måslin în Grecia. impunåtoare ¿i din ce în ce mai complexe.
7
EXPLORATION&CONQUEST_P006-009UKT.QXP
8
08.04.2008
m C UM S - AU
17:09
PUS BAZELE
Page 8
V IITORULUI m
ZEU ANTIC Fiecare civiliza¡ie credea în propriile spirite sau zeitå¡i. Neptun, înfå¡i¿at aici, era vechiul zeu roman al mårilor.
Barierele naturale, precum mun¡ii sau de¿erturile, au limitat dezvoltarea anumitor civiliza¡ii, cum este cazul ora¿elor-stat grece¿ti. Prin contrast, formele de relief din America Centralå ¿i de Sud au jucat un rol important în apari¡ia ¿i definirea culturilor unice care s-au dezvoltat în acele zone.
Înfruntare ¿i conflict
BERBECUL De-a lungul anilor, a existat o gamå foarte variatå de arme. Berbecii erau utiliza¡i la dårâmarea zidurilor fortåre¡elor încå din anul 500 î.Hr.
Un aspect mai pu¡in låudabil în evolu¡ia civiliza¡iilor este numårul mare de conflicte armate. Ele au apårut ca urmare a dorin¡ei conducåtorilor de a cuceri un stat învecinat sau de a prelua controlul asupra unei zone disputate, a unui râu important sau a unei regiuni fertile sau bogate în materii prime, precum cheresteaua sau mineralele. În vechime, oamenii nu vedeau råzboiul ca pe ceva råu, multe civiliza¡ii oferindu-le solda¡ilor ¿i generalilor un loc de cinste în cadrul societå¡ii. Råzboiul a fost unul dintre factorii care au gråbit dezvoltarea aptitudinilor tehnice, cum ar fi prelucrarea metalului. Solda¡ii au intuit cå armele din bronz sunt mai rezistente decât cele din cupru ¿i lemn, ¿i mai apoi cå cele din fier sunt mai trainice decât cele din bronz. Dacå agricultura ¿i comer¡ul au condus la cre¿teri importante de popula¡ie în cadrul civiliza¡iilor mai dezvoltate, organizarea unor armate mai numeroase a necesitat arme mai bune ¿i mai multe. Aceastå situa¡ie a încurajat dezvoltarea aptitudinilor tehnice ¿i cåutarea unor noi surse de aprovizionare cu metale.
În cåutare de noi orizonturi Opera¡iunile militare, explorarea ¿i permanenta cåutare de noi materiale s-au dezvoltat pe måsurå ce comer¡ul între ¡åri se intensifica. Progresul a continuat chiar ¿i dupå dezintegrarea civiliza¡iilor timpurii. Puternicul Imperiu Roman a fost ultima astfel de civiliza¡ie, iar dupå pråbu¿irea sa a urmat o perioadå în care s-a conturat o nouå ordine mondialå. De¿i în multe pår¡i ale lumii s-au pierdut anumite tråsåturi ale civiliza¡iei, råzboaiele ¿i