Enciclopedia Loazelor by Florin Curavale

Dedicatå tuturor celor care, cândva, au visat în spatele clasei, lângå sobå

L’ ENCYCLOPÉDIE DES CANCRES – des rebelles et autre génies – Autori: JEAN-BERNARD POUY ¿i SERGE BLOCH Coducerea artisticå: Élisabeth Cohat ¿i Raymond Stoffel Coperta: Serge Bloch ¿i Raymond Stoffel © Éditions Gallimard Jeunesse, 2006

Traducere ¿i adaptare în limba românå Gabriela Sofia Martina

© Toate drepturile în limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României POUY, JEAN-BERNARD Enciclopedia loazelor / Jean-Bernard Pouy, Serge Bloch, Anne Blanchard. – Bucure¿ti: House of Guides, 2008 Index ISBN 978-973-1773-89-6 I. Bloch, Serge II. Blanchard, Anne 008(100):929 © 2008, House of Guides

JEAN-BERNARD POUY & SERGE BLOCH DUPÅ O IDEE ªI SUB COORDONAREA

ANNEI BLANCHARD

HOUSE OF GUIDES

PREFAºÅ Cine ar fi crezut cå e ceva de capul lor pe vremea când erau tineri? Iatå o galerie de portrete de bårba¡i ¿i femei care au jalonat istoria, literatura, arta ¿i ¿tiin¡a... de¿i începuturile lor au fost departe de a anticipa acest lucru.

Elevi fiind, au fost considera¡i mediocri, lipsi¡i de calitå¡i, sorti¡i e¿ecului: ni¿te pu¿lamale! Familia, colegii de muncå erau dispera¡i, exaspera¡i de caracterul lor rebel. Au mo¡åit pe lângå vreo sobå, în spatele clasei, ori au bâjbâit mult înainte de a-¿i gåsi drumul sau de a deschide u¿a potrivitå.

Cu timpul, istoria i-a acoperit de glorie, considerându-i adevårate genii. Aceste figuri impresionante dominå cultura noastrå ¿colarå... asemenea unor statui. Dic¡ionarele ¿i muzeele ni-i prezintå cu o figurå austerå, cu tolba plinå de calitå¡i. Dar tolba are ¿i gåuri.

Så privim aceste mari nume ¿i în altå luminå. Prin intermediul unor relatåri despre tinere¡ea lor insolentå.

Aceasta a fost plinå de peripe¡ii amuzante sau emo¡ionante: mårturie stau autobiografiile lor, coresponden¡a pe care au purtat-o, scrierile istorice (pe care le-am studiat pentru voi, cititorii). Aceastå lucrare stå sub semnul deta¿årii amuzate ¿i al duio¿iei cople¿itoare. La fel cum se întâmplå ¿i cu desenele lui Serge Bloch, care reinterpreteazå aproape cu insolen¡å sau readuc la via¡å cu multå gingå¿ie anumite tipare adânc împåmântenite.

Pe lângå aceste portrete, ve¡i gåsi ¿i ni¿te scurte texte complice, care oferå date, informa¡ii. Aceste mici oaze de seriozitate aratå de ce ¿i cum respectivele nume ¿i-au låsat amprenta: inven¡ii ¿i formule matematice revolu¡ionare, båtålii, romane importante, tablouri celebre sau filme culte...

Dar nu ve¡i gåsi o abordare-tip ¿i nici una perfectå. De multe ori, hazardul a avut rolul såu: a fåcut ca aceste personaje så se nascå în epoca ¿i în mediul care le-au permis så-¿i afirme talentul. Dar, odatå ce au apucat-o pe drumul lor deosebit, lucrurile care i-au mânat înainte au fost ardoarea, dorin¡a de a exista, pofta de via¡å.

Oare au avut posibilitatea så aleagå? A-¡i urma pasiunea, a poseda o inteligen¡å mai mult decât exigentå, a-¡i consacra via¡a unui har... nu este deloc ceva simplu. Aceste celebritå¡i nu sunt nici un exemplu bun, nici un model în acest sens.

Enciclopedia loazelor, o abordare plinå de umor care aduce în prim plan mari nume, este ¿i o invita¡ie de a zâmbi la amintirea anilor copilåriei ¿i a modestelor cåutåri pe care fiecare dintre noi le-a tråit! Oare timpul pierdut chiar nu poate fi regåsit?

Anne Blanchard, Thomas Dartige ¿i Jeanne Hély

CAROL CEL MARE Cine a avut ideea asta prosteascå de a inventa ¿coala? Este blestematul de Carol cel Mare, blestematul de Carol cel Mare!, spune cântecul. Este adevårat, dar nu întru totul exact. Carol, nåscut în anul 742, este fiul regelui francilor, Pépin cel Scurt, ¿i al Bertradei Picioare-Mari. Cum pårin¡ii såi nu sunt cåsåtori¡i, este considerat a fi un copil nelegitim ¿i, prin urmare, nefiind menit så domneascå, familia nu se prea Carol cel Mare, regele francilor, devine în anul 768 Împårat al Occidentului, datoritå numeroaselor sale cuceriri. În jurul anului 800, cu acordul Papei, ajunge primul suveran, de la romani încoace, care dominå o mare parte a Europei, considerându-se deasupra celorlal¡i regi. O datå sau de douå ori pe an, îi reunea pe mai-marii imperiului såu pentru ca ace¿tia så aprobe legile pe care voia så le promulge. Pentru ca imperiul så poatå fi bine condus, Împåratul l-a împår¡it în comitate, administrate de... con¡i. Ace¿tia îi puneau în aplicare hotårârile ¿i, pentru fidelitate, primeau în schimb mo¿ii. Dar Carol cel Mare îi controla cu ajutorul inspectorilor, faimo¿ii missi dominici (literal, „trimi¿ii ståpânului”), pentru a le reaminti cå el era singurul ¿ef.

ocupå de el. Nu la fel stau lucrurile cu fratele såu mai mic, Carloman, care este råsfå¡at ¿i educat ca un prin¡. Între timp, Bertrada ¿i Pépin s-au cåsåtorit ¿i în fa¡a preotului.

Dar asta nu a schimbat prea mult lucrurile. Este ¿i motivul pentru care Carol nu face ¿coalå mai deloc, nu vorbe¿te decât limba maternå, „fran¡uza ripuarilor”, care este un fel de nem¡eascå. Ceea ce, la urma urmei, nici nu-i chiar a¿a de råu, pentru cå eu cu „fran¡uza ripuarilor”... În fine.

CAROL CEL MARE 7

CAROOL CEL MARE (742-814), împårat franco-german, î¿i extinsese într-atât teritoriul pe continentul nostru, încât ¿i-a atras porecla de „bunicul Europei”.

8 CAROL CEL MARE

Educa¡ia

sa råmâne destul de rudimentarå, cu excep¡ia

sportului, în care exceleazå, mai ales la bazin. Abia la maturitate Carol va cåuta så înve¡e mai mult. Cite¿te foarte pu¡in ¿i, nici måcar ca adult, nu va scrie vreodatå cu adevårat corect.

Î¿i punea mereu sub pernå tot felul de tåbli¡e ¿i caiete pentru ca, în momentele de relaxare, så exerseze scrierea de mânå, Chiar dacå al¡ii au avut ideea de a inventa ¿coala înaintea lui Carol cel Mare, în schimb el a ordonat crearea a cât mai multor a¿ezåminte ¿colare, unde erau admi¿i numai båie¡ii, în cadrul aba¡iilor ¿i månåstirilor. Oamenii Bisericii erau aproape singurii care ¿tiau så scrie, så citeascå ¿i så socoteascå; cu alte cuvinte, singurii care îi puteau învå¡a ¿i pe al¡ii. Pentru a-¿i putea conduce uria¿ul imperiu, Carol cel Mare avea nevoie de cât mai mul¡i oameni cultiva¡i, care så fie în stare så îi redacteze legile ¿i ordinele. Îi trebuia de asemenea ¿i „func¡ionari” care så ¿tie så le citeascå.

dar, întrucât s-a apucat cam târziu, rezultatele au fost mediocre, va mårturisi Eginhard, unul dintre apropia¡ii såi, un mare intelectual de la curte, alåturi de care a crescut Carol. În tot acest råstimp, fratele lui, Carloman, ajunge så aibå preten¡ii complet ridicole. Apoi, tåtucul Pépin dispare ¿i regatul este împår¡it în douå. O bucatå pentru Carol cel Mare ¿i cealaltå pentru fratele såu, Carloman.

Robust, jovial, inteligent, activ, curajos ¿i autoritar (gata cu laudele!), un fel de amestec de soldat ¿i ¡åran, regele Carol cel Mare ¿i-a atras simpatia poporului francez, înconjurându-se, în acela¿i timp, de persoane cultivate: La ospe¡e,

punea så i se recite ori så i se citeascå istoria ¿i cronicile din trecut. Printre savan¡ii din preajma lui a existat unul, Alcuin, originar din York, Anglia, un adevårat calif. Încetul cu încetul, conversa¡iile lor s-au transformat în lec¡ii particulare: de retoricå, dialecticå ¿i astronomie. Carol cel Mare a devenit un foarte bun elev. În¡elegea greaca „mai bine decât o vorbea”, a învå¡at så citeascå în latinå ¿i a început så fie preocupat de gramaticå, teologie, matematicå ¿i filosofie.