Ghid turistic Sibiu by Florin Curavale

Ghid Turistic

Sibiu Âżi ĂŽmprejurimi

Redactor:

Oana Bicå

Corector:

Daniel Voicea

Art director:

Daniela Nae

Tehnoredactor: Florin Curåvale Foto copertå:

Romeo Huidu

Editurå specializatå în ghiduri turistice ¿i tematice, realizate într-o ¡inutå graficå deosebitå. Toate titlurile beneficiazå de consiliere de specialitate.

Ghidul a fost realizat cu sprijinul Ministerului Turismului, al Primåriei Municipiului Sibiu, al Complexului Na¡ional Muzeal „ASTRA“ Sibiu ¿i al Facultå¡ii de Geografie din cadrul Universitå¡ii Bucure¿ti. Colaboratori: Lect. univ. dr. Daniel Peptenatu Asist. univ. Cristian Dråghici Asist. univ. George Muråtoreanu Asist. univ. Radu Pintilii Claudiu Spiridon Sorin Slavu Cåtålin Constantinescu Muzeograf Adrian Georgescu, Muzeul Brukenthal – Muzeul de Istorie Muzeograf Claudiu Munteanu, Muzeul Brukenthal – Muzeul de Istorie ISBN: 978-606-513-142-2

Cuprins Top 3 Repere ale zonei Sibiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7 Sibiu – ora¿ul istoric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8 Informa¡ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 File de istorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 Istoria veche a zonei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18 Evul Mediu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18 Epoca modernå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20 ºinutul ¿i oamenii lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 Natura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24 Top 3 Lacuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .25 Top 3 Minuni ale naturii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26 Top 3 Activitå¡i în naturå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .27 Oamenii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28 Top 3 Figuri istorice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .29 Top 3 Scriitori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30 Top 3 Savan¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31 Etnografia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32 Arhitectura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34 Superlative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38 Top 3 Simboluri sibiene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40 Top 3 Fortifica¡ii ale Sibiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41 Top 3 Clådiri istorice ale Sibiului . . . . . . . . . . . . . . . . . .42 Top 3 Pie¡e ale Sibiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .43 Top 3 Parcuri sibiene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44 Top 3 Låca¿e de cult din Sibiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .45 Top 3 Muzee sibiene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .46 Top 3 A¿ezåri din Mårginime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .47 Top 3 Biserici fortificate din zona Sibiu . . . . . . . . . . . .48 Top 3 Cetå¡i din zona Sibiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .49

Top 3 Månåstiri ¿i schituri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .50 Top 3 Rezerva¡ii naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .51 La pas prin ora¿ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52 I. Pia¡a Mare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .54 II. Pia¡a Micå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .58 III. Pia¡a Huet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .61 IV. Låca¿e de cult . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .63 V. Bastioane ¿i turnuri sibiene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .64 VI. Dumbrava Sibiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .66 Prin împrejurimile Sibiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70 Tradi¡ii în satele din Mårginimea Sibiului . . . . . . . . . . .72 Istoria ¿i cultura vechilor cetå¡i ¿i biserici . . . . . . . . . .76 Sport ¿i relaxare la Påltini¿ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .80 Ocna Sibiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .81 Unde ståm, unde mâncåm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .84

Repere ale zonei Sibiu 1. Cetatea Sibiului

etatea medievalå a Sibiului, råmaså aproape intactå timp de secole, påstreazå o arhitecturå unicå în ¡ara noastrå, amintind de atmosfera unor vremuri demult apuse. Înconjuratå de ziduri, întåritå de turnuri ¿i bastioane, båtrâna cetate î¿i poartå destinul spre timpurile de aståzi. Turnurile vegheazå încå tåcute, pie¡ele se întrec în frumuse¡ea arhitectonicå a clådirilor, stråzile ¿erpuiesc ame¡itor. Toate împreunå invitå cålåtorul la cunoa¿terea unei cetå¡i nemuritoare.

2. Mårginimea Sibiului

rumuse¡ea naturii ¿i ospitalitatea oamenilor, accesibilitatea locurilor, bogå¡ia ¿i diversitatea patrimoniului cultural fac din Mårginimea Sibiului o zonå cu un mare grad de atractivitate turisticå. Întreaga regiune este unicå în România, fiind un spa¡iu restrâns în care s-au comasat tradi¡iile populare ¿i peisaje naturale spectaculoase. Aici, la poalele mun¡ilor, timpul pare cå a stat

în loc, fiindcå satele din Mårginime î¿i påstreazå intact spiritul calm al vie¡ii în naturå.

3. Påltini¿

na din cele mai importante sta¡iuni de ski din ¡arå se aflå la numai 35 km de Sibiu. Situatå în mun¡ii Cindrel, la 1442 m înål¡ime, într-o bogatå pådure de conifere, localitatea se poate mândri ca fiind „sta¡iunea aflatå la cea mai ridicatå altitudine din România“. Iar superlativele nu se opresc aici. Înfiin¡at în

1894 de Societatea Carpatinå Ardeleanå a Turi¿tilor, Påltini¿ul reprezintå cea mai veche sta¡iune turisticå din ¡ara noastrå. În mai bine de un secol de existen¡å, localitatea a profitat de cadrul natural de excep¡ie, devenind un paradis al sporturilor de iarnå, dar ¿i un spa¡iu de recreere inedit.

Sibiu ¿i împrejurimi

Sibiu – ora¿ul istoric A¿ezat în inima ¡årii, la råscruce de drumuri, Sibiul închide sudul Transilvaniei, asemenea unei fortåre¡e pe care timpul nu a putut niciodatå så o distrugå. Începuturile Sibiului se pierd în negura vremurilor. Cert råmâne faptul cå primele pagini ale cronicii ora¿ului se leagå de coloni¿tii sa¿i. Când au venit sa¿ii pe aceste locuri, în secolul al XII-lea, au adus cu ei standarde de civiliza¡ie pe care le-au sådit într-o zonå eminamente ruralå. Înflorirea me¿te¿ugurilor ¿i comer¡ului pe care sa¿ii le-au promovat cu ståruin¡å au condus la prosperitatea întregii comunitå¡i. Dezvoltarea vertiginoaså ¿i constantå a Sibiului l-a transformat, timp de trei secole, în cea mai importantå cetate a Transilvaniei, unul dintre cele mai înfloritoare ¿i prospere ora¿e din aceastå parte a Europei.

Aståzi, Sibiul î¿i atrage turi¿tii nu numai prin farmecul såu medieval sau prin ¿armul irezistibil al vie¡ii sale culturale, ci ¿i prin arta gastronomicå rafinatå care reune¿te într-un misterios creuzet tradi¡ia milenarå daco-romanå ¿i influen¡ele exercitate de-a lungul

veacurilor de popoarele stabilite pasager sau definitiv pe aceste meleaguri. ªi så nu uitåm nici tradi¡iile locale care î¿i transportå martorii, asemenea unei „ma¿ini a timpului“, într-un trecut aproape uitat.

Pia¡a Mare – vedere din Turnul Sfatului 8

Turnul Sfatului

S T E M A O RA ¿ U L U I S I B I U Potrivit tradi¡iilor medievale, spadele încruci¿ate cu vârful în jos semnificå dreptul de posesie asupra påmântului, voin¡a locuitorilor de a apåra ora¿ul ¿i drepturile civice ale cetå¡enilor. Coroana muralå cu ¿apte turnuri, ce aminte¿te de vechea denumire a Transilvaniei (Siebenburgen = ¿apte cetå¡i), indicå rangul de re¿edin¡å de jude¡ a ora¿ului.

În 2007, Sibiul a primit titlul de Capitalå Cultural Europeanå, fiindu-i astfel recunoscutå valoarea istoricå, culturalå ¿i arhitectonicå deosebitå. Sub sloganul „Un ora¿ al culturii – un ora¿ al culturilor“, Sibiul a demonstrat unui întreg continent cå se poate înål¡a la standardele europene ca o destina¡ie turisticå de top. 9

Sibiu ¿i împrejurimi

Månåstiri ¿i schituri 1. Schitul Foltea chitul Foltea se aflå la 5 km vest de S localitatea Såli¿te. Se ajunge aici din centrul a¿ezårii, urmând drumul

Ansamblul monahal se aflå într-un cadru natural de vis: pe un platou deluros, înconjurat de foioase ¿i brazi.

forestier spre dreapta, drum care urcå prin pådure. Schitul a avut aceea¿i soartå ca ¿i månåstirea Turnu Ro¿u, fiind distrus în 1740. Pe locul såu a fost ridicatå o nouå bisericå în anii 1922-1923.

Fostul schit Foltea, aståzi Biserica Eroilor

2. Månåstirea Turnu Ro¿u ånåstirea Turnu Ro¿u se aflå la M aproximativ 3 km distan¡å de comuna cu acela¿i nume, în apropiere de pârâul Valea Caselor. Se pare cå vechea månåstire de aici data încå de la începutul secolului al XV-lea, în ruinele sale gåsindu-se o

cåråmidå ce avea înscris anul 1601. Låca¿ul de cult a fost, înså, dårâmat în 1761, din dorin¡a principesei Maria Tereza, care vroia så împiedice extinderea ortodoxiei. Actuala bisericå, ridicatå pe locul celei vechi, dateazå din anul 1850.

3. Schitul Påltini¿ ituat la intrarea in Påltini¿, la altiS tudinea de 1350 m, schitul ce a luat numele localitå¡ii este un pitoresc loc de reculegere ¿i popas aflat în mijlocul unei påduri de brazi. Schitul, care este de fapt o micå bisericå de lemn, a fost ctitorit între anii 1925-1927, imitând stilul vechilor biserici transilvane, cu acoperi¿ de ¿indrilå. Mica bisericå se poate mândri cu o icoanå a Sfintei Cuvioase Parascheva, pictatå în 1904, cu o Psaltire ce dateazå de la începutul secolului al XX-lea, precum ¿i cu o bucatå de lemn din Sfânta Cruce pe care a fost råstignit Mântuitorul. 50

Rezerva¡ii naturale 1. Parcul natural Cindrel ituat în partea sud-vesticå a zonei tuS ristice Sibiu, parcul natural Cindrel înglobeazå în cele peste 9.000 ha relieful spectaculos a douå masive montane: Cindrel ¿i Lotru. Sculptat în roci cristaline, relieful prezintå versan¡i rotunji¡i ¿i culmi de o netezime uimitoare, ce coboarå în trepte spre depresiunea Transilvaniei. O caracteristicå importantå a acestor mun¡i o reprezintå contrastul evident între maturitatea culmilor înalte

¿i tinere¡ea våilor adânci ¿i înguste. Aici, glacia¡iunea a låsat numeroase amprente în relief, care aståzi reprezintå minunate ve¿minte pentru munte: våi glaciare, cåldåri, lacuri, morene. Totu¿i, importan¡a acestor mun¡i pentru turism este datå de masivitatea lor, constitu¡ia lor cristalinå permi¡ând påstrarea unor înål¡imi ce depå¿esc pe alocuri 2.000 m, culminând în Vf. Cindrel, la altitudinea de 2.133 m.

2. Parcul natural Dumbrava oc preferat de promenadå încå din LDumbrava secolul al XVIII-lea, pådurea este situatå la 4 km de centrul Sibiului ¿i ocupå o suprafa¡å de 960 ha, fiind stråbåtutå de pârâul Trinkbach care formeazå aici trei lacuri

de origine antropicå. Vegeta¡ia parcului este reprezentatå de stejar, carpen, ulm, tei, jugastru la care se adaugå peste 100 de specii de flori. De altfel aici existå un exemplar de stejar cu o vârstå de peste 400 de ani.

Pådurea Dumbrava – gazda muzeului satului

3. Hele¿teele de la Mândra nterior formårii iazurilor piscicole A din apropierea localitå¡ii sibiene Mândra, zona umedå de aici a permis formarea câtorva hele¿tee care conservau specii rare precum egreta, barza, pescåru¿ul, uliganul ¿i codalbul. La Mândra au fost observate peste 3.300 de specii de påsåri, motiv pentru care zona a fost declaratå rezerva¡ie naturalå. 51

Iatå, în cele ce urmeazå, cele mai importante obiective turistice ale Sibiului. Le ve¡i gåsi în pie¡ele mari ori pe stråzile înguste, sau chiar pe marile bulevarde. Vå invitåm, a¿adar, la pas prin ora¿!

La pas prin ora多

I. Pia¡a Mare ncepem traseul din Pia¡a Mare, ÎSibiu. „kilometrul 0“ al turismului din (Vezi Top 3 Pie¡e sibiene.)

Casa Parohialå romano-catolicå Primul obiectiv important din Pia¡a Mare se gåse¿te la nr. 2. Este vorba de Casa Parohialå romano-catolicå, o clådire în stil baroc realizatå între anii 1726-1739. În trecut, construc¡ia adåpostea Seminarul Iezuit. În curtea interioarå a Casei Parohiale se aflå statuia Sfântului Martir Johannes Nepomuk, care ini¡ial se gåsea în Pia¡a Mare. Îndepårtatå de cåtre regimul comunist, statuia a stat multå vreme în curtea muzeului Brukenthal, pânå când a fost mutatå aici.

Biserica Catolicå Dupå ce Transilvania a intrat sub ocupa¡ie habsburgicå, catolicii, prin reprezentan¡ii lor cei mai consecven¡i, iezui¡ii, au ridicat în centrul Sibiului, între anii 1726-1733, aceastå bisericå. Exteriorul monumentului este destul de sobru. Tunul prezintå un gang boltit, ce permite trecerea între Pia¡a Mare ¿i Pia¡a Micå. Elementele decorative (clopo¡ei, triglife, volute, scoici) sunt specifice ¿i altor monumente în stil baroc din Sibiu, pentru care biserica iezuitå a servit drept model, iar cea cu adevårat valoroaså este fresca din interior, reprezentare a Fecioarei cu Pruncul, care decoreazå altarul principal. Vitraliile ferestrelor au fost executate în anul 1901, la Budapesta.

Clådirea primåriei Ca în majoritatea ora¿elor medievale, clådirea primåriei joacå un rol important, fiind situatå într-un edificiu elegant din pia¡a centralå. Construitå în 1906, în stil eclectic, în formå de potcoavå, clådirea prezintå subsol, un parter înalt, douå etaje ¿i un subsol mansardat. Ini¡ial, construc¡ia a fost sediul Båncii de Credit Funciar, dupå care, pentru mai mul¡i ani, a adåpostit Casa de Economii a Sibiului. Abia în 2006, clådirea renovatå a devenit sediul primåriei. Impresioneazå fa¡ada încårcatå de elemente decorative, cât ¿i interiorul realizat în Art Nouveau.

Palatul Brukenthal Palatul Brukenthal, situat pe una din laturile Pie¡ei Mari, este una dintre cele mai importante construc¡ii civile executate în stil baroc, în secolul al XVIII-lea, în Transilvania. A fost conceput drept re¿edin¡å a baronului Samuel von Brukenthal, fiind construit pe locul a douå locuin¡e medievale. În prezent, palatul gåzduie¿te colec¡iile de artå ale muzeului cu acela¿i nume. (Vezi Top 3 Muzee.)

Casa Albastrå Lângå Palatul Brukenthal, la nr. 5, se gåse¿te Casa Albastrå, construc¡ie apar¡inând secolului al XV-lea, realizatå într-un stil baroc târziu. Fa¡ada, organizatå pe înål¡imea a douå etaje, este dominatå de atica triunghiularå decoratå cu stema Sibiului. În prezent, interiorul adåposte¿te sectoare ale Muzeului Na¡ional Brukenthal. 55

LA PAS PRIN ORAª