Ghidul M책n책stirii
Dervent istorie patrimoniu surse de t책m책duire
Peisaj dobrogean
Dobrogea ¿i Apostolul Andrei
Ancora din curtea månåstirii
În Dobrogea, cre¿tinismul a påtruns încå din primele veacuri ale erei cre¿tine. Dobrogea, pe care romanii o numeau Scythia Minor, este stråvechi påmânt geto-dacic cuprins între Dunåre ¿i Marea Neagrå ¿i prima provincie a vechii Dacii care a intrat în legåturå directå cu cultura greco-romanå ¿i cu cre¿tinismul. Dupå tradi¡ie, cre¿tinismul a fost propovåduit aici încå din vremea apostolilor, prin Sfântul Apostol Andrei - fratele Sfântului Petru -, cel dintâi chemat de Iisus la apostolie. Nu numai Sfânta Tradi¡ie råmaså de la scriitorii biserice¿ti, dar ¿i memoria locurilor ¿i con¿tiin¡a oamenilor depun mårturie despre trecerea Sfântului Andrei prin Dobrogea. Este posibil ca Sfântul Apostol, înso¡it de ucenici sci¡i, så fi trecut ¿i prin cetatea Derventului, la fel cum se spune cå s-ar fi adåpostit o vreme în pe¿tera de la Ioan Corvin (Cuzgun) care îi poartå de 2000 de ani numele. În prezent, la „Pe¿tera Sfântul Andrei“ - aflatå la 37 de kilometri de Dervent - se ridicå o frumoaså månåstire, spre slava lui Dumnezeu ¿i a Sfântului Apostol. Propovåduirea apostolicå a dat aici asemenea roade încât, în nici o altå parte a Imperiului Roman, din Lucitania pânå la Eufrat ¿i de la Dunåre pânå la Nil, nu exista o densitate mai mare de episcopi ca în Dobrogea.
4
Vestigii ale cre¿tinismului pe meleaguri dobrogene
Ghidul Månåstirii Dervent
5
Complexul m책n책stiresc - vedere de ansamblu
Cetatea Derventului La începuturile vie¡uirii cre¿tine, exista aici o a¿ezare romanå care purta numele Dervent. Istoricul Vasile Pârvan men¡ioneazå cetatea Derventului în harta pe care a alcåtuit-o pentru Dobrogea Imperiului Roman, alåturi de alte vechi cetå¡i romane ca Silistra, Bugeac, Ostrov, care figureazå ca cetå¡i strategice împotriva nåvålitorilor barbari din nordul Dunårii. Numele de Dervent („lagår“) poate fi pus în legåturå cu faptul cå vechea a¿ezare romanå cuprindea în interiorul ei ¿i un lagår. În anul 1998, a fost regåsit un vechi document al månåstirii (un hrisov pus la temelia sfântului låca¿ ce se ridicå la Dervent), în care numele Dervent face trimitere la vechiul lagår roman. O altå ipotezå cu privire la numele Dervent este legatå de prezen¡a slavilor în aceste locuri, în secolul al VI-lea. Ace¿tia, împin¿i de cåtre avari din stepele Rusiei ¿i ajun¿i la nord de Dunåre, ar fi dat ¿i numele a¿ezårii, care însemna în slavonå „vad de trecere“. Derventul a cunoscut o dezvoltare deosebitå în a doua jumåtate a secolului al X-lea ¿i la începutul secolului al XI-lea când este atestatå construirea de fortifica¡ii. Dupå ce supravie¡uise invaziei avarilor ¿i slavilor, cetatea bizantinå va fi distruså la 1036, împreunå cu alte douå a¿ezåri importante, Capidava ¿i Dinogetia, de cåtre pecenegi, o altå popula¡ie migratoare.
8