hog_Ajuta-i pe cei dragi sa-si invinga dependenta de alcool by Florin Curavale

Jerome Palazzolo

Ajuta¡i-i pe cei dragi så-¿i învingå dependen¡a de alcool

Traducere ¿i adaptare în limba românå: Gabriela Martina

© 2007 House of Guides Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 224 31 86 E-mail: office@houseofguides.ro www.houseofguides.ro © Toate drepturile în limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides. © Romanian language rights reserved. Copyright by House of Guides. This book may not be reproduced in whole or in part without written permission of House of Guides.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României Palazzolo, Jérôme Ajuta¡i-i pe cei dragi så-¿i învingå dependen¡a de alcool/Jérôme Palazzolo – Bucure¿ti: House of Guides, 2007 ISBN 978-973-1773-36-0 613.81

SUMAR Cuvânt înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7 SÅ ÎNºELEGEM

Ce este alcoolismul? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12 So¡ul/ruda/prietenul meu este alcoolic? . . . . . . . .12 Este o boalå? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14 Personalitate adictivå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15 Care sunt cauzele alcoolismului? . . . . . . . . . . . . . . .19 Negarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21 Când creierul automat se ambaleazå . . . . . . . . . .21 Un termostat dereglat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22 To¡i suntem dependen¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23 Alcoolul: un drog? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24 Ce este un drog? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24 Abstinen¡å ¿i recidivå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .25 Ce se constatå la o examinare a creierului . . . . . .26 Ce trebuie så ¿ti¡i în legåturå cu dependen¡a de alcool a unuia dintre apropia¡i . . . . . . . . . . . . .27 Ce este de fåcut într-o primå fazå? . . . . . . . . . . . .29 Pentru a în¡elege mai bine problema . . . . . . . . . . . .33 Cum stau lucrurile în Fran¡a . . . . . . . . . . . . . . . . .33 Alcoolul ¿i urcatul la volan . . . . . . . . . . . . . . . . . . .35

SÅ ACºIONÅM

Cineva care vå e apropiat este alcoolic . . . . . . . . . .40 Criterii obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40 Criterii de stabilire a dependen¡ei fa¡å de o substan¡å . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40 • 3

Con¿tientizarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .45 Cum se instaleazå dependen¡a? . . . . . . . . . . . . . .46 Sentimentul de vinovå¡ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .46 Cum reac¡ionåm? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .48 Între ru¿ine ¿i conjura¡ia tåcerii . . . . . . . . . . . . . . . . .50 E necesarå o anumitå deta¿are . . . . . . . . . . . . . . .51 Ru¿ine ¿i påreri de råu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .52 O båtålie pierdutå din start . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .56 Evita¡i discu¡iile ce pot genera conflicte . . . . . . . .57 Cum så-i motivåm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .60

O MÂNÅ DE AJUTOR

Obiectiv: abstinen¡a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .68 „Controlul”: o idee ce trebuie abandonatå . . . . . .68 Trebuie acceptatå ideea de abstinen¡å . . . . . . . . .69 Cura de dezintoxicare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .70 Cura la domiciliu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .70 Cura la spital . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .73 Så-i insuflåm dorin¡a de a depå¿i situa¡ia . . . . . . .73 Cum combatem efectele lipsei de alcool . . . . . . .74 Rolul vostru în reu¿ita curei . . . . . . . . . . . . . . . . . . .78 Sprijin ¿i încurajare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .78 Limitele curei de dezintoxicare . . . . . . . . . . . . . . .80 Un angajament clar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .80

SÅ-I SPRIJINIM

Grupurile de întrajutorare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .84 Sprijin dupå terminarea curei . . . . . . . . . . . . . . . . .84 Exprimare ¿i informare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .86 Centrele specializate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .91 Centrele ambulatorii de alcoologie (CAA) . . . . . . .91 4 •

Centrele post-curå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .93 Cum poate fi evitatå recidiva . . . . . . . . . . . . . . . . . .94 Faza 1: Din nou atitudinea de negare . . . . . . . . . .95 Faza 2: Comportamentul defensiv . . . . . . . . . . . . .95 Faza 3: Cum se declan¿eazå criza . . . . . . . . . . . .98 Faza 4: Imobilismul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .99 Faza 5: Dezorganizare ¿i enervare . . . . . . . . . . .100 Faza 6: Depresia – aten¡ie, pericol! . . . . . . . . . . .101 Faza 7: Pierderea controlului . . . . . . . . . . . . . . . .101 Faza 8: Con¿tientizarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .105 Faza 9: Reanalizarea unor posibile solu¡ii . . . . . .106 Faza 10: Recidiva – „cufundare” pentru o mai viguroaså ie¿ire la suprafa¡å? . . . . . . . . . . . . . . .107 Råmâne¡i vigilen¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .108 15 dintre cele mai frecvente întrebåri . . . . . . . . . . .110 Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .120 Postfa¡å . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .129

ANEXE

133

Test: cum stå prietenul tåu cu alcoolul? . . . . . . . . .134 Adrese utile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .136 Lexic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .139 Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .143

• 5

CUVÂNT ÎNAINTE Jean Philippe are trei båie¡i. De-a lungul timpului, nu a încetat så le tot repete: – Dragii mei copii, nu uita¡i vorbele astea, pe care mi le-a spus tatål meu care, la rândul såu, le ¿tia de la tatål lui: „Via¡a este ca o sticlå cu absint…” Într-o tristå searå de toamnå, la apusul unei existen¡e care a însemnat numai muncå grea, în dorin¡a de a asigura bunåstarea familiei sale, Jean Philippe, sim¡ind cå i se apropie sfâr¿itul, i-a chemat pe to¡i cei care-i erau apropia¡i, pentru a-¿i lua råmas bun de la ei ¿i a le spune cât de mult îi iube¿te. Erau de fa¡å ¿i cei trei fii ai såi. Jacques, cel mai mare, cu vocea înecatå de plâns, î¿i întreabå tatål muribund: – Tatå, ne-ai spus cå via¡a este ca o sticlå cu absint… Am fåcut din aceste cuvinte deviza noastrå de via¡å. Dar aståzi, fra¡ii mei ¿i cu mine dorim så te întrebåm: ce vrea så spunå, de fapt, fraza asta? Cu un ultim efort, båtrânul råspunde: – Dragii mei copii, nu am nici cea mai micå idee… Dacå ståm så ne gândim bine, aceastå povestioarå caraghioaså nu este foarte departe de realitate… Dacå încercåm så studiem problema alcoolismului, ne dåm repede seama cå circulå tot felul de påreri, cele mai multe dintre ele fiind complet false. Toatå lumea are un punct de vedere cu privire la acest subiect: alcoolul stimuleazå, alcoolul conservå, alcoolul este un medicament, alcoolul te face så te sim¡i bine, cineva poate fi considerat • 7

alcoolic doar atunci când se îmbolnåve¿te de ficat etc. Dar, de fapt, nimeni nu ¿tie exact ce efecte poate avea alcoolul în realitate ¿i atunci când so¡ul sau o rudå ori un prieten devin alcoolici, de cele mai multe ori nu ¿tim cum i-am putea ajuta, ce så le spunem, ce sfaturi så le dåm… Se estimeazå cå în Fran¡a existå 2 milioane de alcoolici dependen¡i ¿i 5 milioane de persoane care beau foarte mult. Ceea ce înseamnå cå cei mai mul¡i dintre noi avem în anturajul nostru cel pu¡in un astfel de caz. Dar, cu minciuni ¿i promisiuni niciodatå respectate, între iubire ¿i furie, suferin¡å ¿i epuizare, a tråi alåturi de o persoanå alcoolicå este foarte dificil. Ce så faci, cum så-l aju¡i, cum så-i fii apoi alåturi în aceastå suferin¡å pe parcursul procesului de vindecare (în måsura în care alcoolismul poate fi considerat o boalå)? Din ce moment se poate spune despre cineva cå este alcoolic? Limita o constituie cantitatea de alcool ingeratå? Nici vorbå! Unele persoane pot så bea mult, fårå så devinå ceea ce în termeni medicali se nume¿te dependent de alcool. Parcå am fi to¡i egali: ce absurditate din punct de vedere fiziologic! În fapt, alcoolismul se define¿te prin dependen¡a care îl leagå pe individ de un anumit produs. A¿adar, nu cantitatea de alcool pe care o bea face din cineva un alcoolic, ci rela¡ia persoanei cu substan¡a respectivå. Pentru persoana dependentå, a bea alcool nu mai este o plåcere, ci o necesitate. Produsul devine indispensabil… Nu se mai poate opri din båut, fapt care ajunge så-i creeze probleme familiale ¿i sociale, tulburåri de memorie (la început u¿oare, dar care se agraveazå rapid), alege acele situa¡ii care îi permit så bea din nou 8 •

(marea majoritate a „bunilor såi prieteni” sunt nelipsi¡i din baruri)… ªi, mai ales, este foarte convinså cå ¡ine sub control ce ¿i cât consumå, când realitatea este cu totul alta! ªi atunci, de fapt, ce am putea så-i spunem cuiva care suferå de alcoolism? Cum så ne comportåm cu acea persoanå? Cum så-l facem så con¿tientizeze? Existå vreun tratament eficient? Iatå tot atâtea întrebåri la care o så încerc så råspund în lucrarea de fa¡å, pe care am dorit-o cât mai practicå ¿i mai concretå; va fi pentru dumneavoastrå, sper, un aliat de nådejde, care vå va permite så în¡elege¡i mai bine ceea ce se petrece în mintea so¡ului, a rudei sau a prietenului vostru dependent de alcool.

• 9

SÅ ÎNºELEGEM lcoolismul este prezentat de mass-media ¿i de medici ca fiind un adevårat flagel: aflat la originea a numeroase accidente rutiere, a unor probleme de sånåtate, uneori foarte grave, fiind cauza multor delicte, alcoolul este considerat de unii drept un drog foarte puternic. Dar, la urma urmei, ce este, de fapt, alcoolismul? Vå propun så încercåm så låmurim aceastå problemå, cu ajutorul unor statistici reprezentative, oferindu-vå, totodatå, câteva „ponturi” care så vå permitå så vå da¡i seama dacå unul dintre cunoscu¡ii vo¿tri este sau nu dependent de alcool.

• SÅ ÎNºELEGEM • SÅ ACºIONÅM • O MÂNÅ DE AJUTOR • SÅ-I SPRIJINIM •

Ce este alcoolismul? So¡ul / ruda / prietenul meu este alcoolic? Dacå vå pune¡i aceastå întrebare, sunt tentat så spun cå este deja un semn råu… Este important de re¡inut cå nimeni nu devine alcoolic de la o zi la alta. Lucrurile se petrec treptat, persoana respectivå nu mai are control asupra cantitå¡ilor de alcool pe care le bea ¿i î¿i pierde libertatea de op¡iune în fa¡a respectivei substan¡e. Aproape imperceptibil, se instaleazå necesitatea de a bea, ca så se simtå bine în pielea – ¿i în mintea sa – ¿i pentru cå simte nevoia. Pe cât bea mai mult, pe atât are probleme tot mai mari, fie cå este vorba despre cele personale (pierderea locului de muncå, probleme de sånåtate, deficien¡e de memorie…) sau cu anturajul (violen¡e, izolare, lipså de comunicare…) ªi a¿a, se creeazå un cerc vicios: persoana alcoolicå bea pentru a uita de necazuri ¿i de comportamentul dezagreabil pe care-l are fa¡å de cei apropia¡i.

Cazul lui… Audray, 36 de ani, mamå a doi copii, casnicå. Rela¡iile cu so¡ul såu, absent mare parte din timp (este director regional într-un laborator de produse farmaceutice ¿i este plecat patru zile din ¿apte), sunt destul de dificile ¿i conflictuale. Ca så-¿i „ridice moralul”, începând cu ora 20.00, dupå ce copiii se culcå, bea berile una dupå alta. ªi asta de aproape patru ani. 12 •

• SÅ ÎNºELEGEM • SÅ ACºIONÅM • O MÂNÅ DE AJUTOR • SÅ-I SPRIJINIM •

Cazul lui… Stephanie, 29 de ani, învå¡åtoare, celibatarå. De doi ani, a fost repartizatå la o ¿coalå situatå într-un cartier cunoscut drept „dificil”. Nu reu¿e¿te så se facå respectatå de elevi, adesea este insultatå de unii pårin¡i ¿i, de curând, i-a fost spart apartamentul. Ca så-¿i mai „îndulceascå amarul”, bea douå pahare de whisky înainte de a pleca la serviciu, douå pahare de vin la masa de prânz ¿i o jumåtate de sticlå de gin seara, înainte de culcare.

Cazul lui… Petro, 35 de ani, are o func¡ie de conducere într-o firmå de informaticå. Cåsåtorit, fårå copii, este de o timiditate maladivå; intrå în panicå dacå trebuie så prezinte un proiect în public, este terorizat când trebuie så participe la vreo întrunire. Ori, postul såu presupune astfel de activitå¡i. ªi atunci, „ca så-¿i dea curaj”, bea douå, trei pahare de votcå înaintea oricårei apari¡ii în public. Problema este cå acest lucru se întâmplå de mai multe ori pe parcursul unei zile.

Cazul lui… Marcel, 47 de ani, barman. Cum lucreazå într-o discotecå, îi place via¡a de noapte ¿i petrecerile. Ca så „se simtå bine”, i se întâmplå så bea câteva pahare cu clien¡ii såi. ªi cum lucreazå ¿ase zile din ¿apte, în fiecare zi ajunge så bea cantitå¡i importante de alcool, fårå, înså, så fie foarte beat.

Cazul lui… Jean-Jacques, 53 de ani, poli¡ist. Lucrând la serviciul de interven¡ii de urgen¡å, spune cå îi este tot mai greu så facå fa¡å stresului acestei meserii. ªi atunci, ca så „mai scape de presiune”, bea o jumåtate de litru de lichior de anason în fiecare searå, dupå ce ajunge acaså.

ªi exemplele ar putea continua la nesfâr¿it. • 13

• SÅ ÎNºELEGEM • SÅ ACºIONÅM • O MÂNÅ DE AJUTOR • SÅ-I SPRIJINIM •

La urma urmei, fiecare caz este unic ¿i nu prea se poate generaliza atunci când vine vorba despre alcoolism. Dacå ve¡i sta de vorbå cu so¡ul/ruda/ prietenul pe care îl bånui¡i cå este dependent de alcool, ve¡i constata foarte repede cå acesta vå va oferi o „explica¡ie logicå” pentru comportamentul såu. Fie cå trebuie så-¿i „ridice moralul”, „så-¿i înece amarul”, „så-¿i dea curaj”, „så se simtå bine”, „så se detensioneze”… întotdeauna existå un motiv întemeiat pentru înce¡o¿area min¡ii. Scopul dvs. nu este de a judeca, nici de a face moralå, ci acela de a în¡elege cå persoana care vå este apropiatå are o problemå ¿i de a vedea cum pute¡i så o ajuta¡i pentru a gåsi cea mai bunå solu¡ie de rezolvare.

Este o boalå? În primul rând, trebuie så ¿ti¡i cå alcoolismul nu este o boalå, în sensul pur medical al cuvântului. O boalå are un debut, este diagnosticatå, tratatå ¿i are un final (de exemplu, angina). În ceea ce prive¿te alcoolismul – care este definit drept o dependen¡å de alcool, psihicå ¿i fizicå – nu se poate vorbi despre vindecare în sens strict: un alcoolic „vindecat” este, practic, un alcoolic abstinent. Ceea ce înseamnå cå dacå so¡ul / ruda / prietenul dvs. vå spune: „Nu-¡i face griji, por controla consumul de alcool. Beau douå pahare, dupå care må opresc”, trebuie så fi¡i con¿tien¡i cå o astfel de afirma¡ie nu este valabilå pe termen mediu. Va veni un moment (adesea, favorizat de un anumit eveniment exterior: durere, bucurie, sårbåtoare, decesul cuiva…) când va ajunge din nou så bea foarte mult ¿i în mod regulat. Dacå, dupå 15 ani în care nu a båut deloc, alcoolicul „vinde14 •

• SÅ ÎNºELEGEM • SÅ ACºIONÅM • O MÂNÅ DE AJUTOR • SÅ-I SPRIJINIM •

cat” bea un pahar luni, mai mult ca sigur cå mar¡i va bea patru, iar miercuri, jumåtate de sticlå. ªi lucrurile o iau de la capåt. Nu crede¡i? Ei bine, urmåri¡i comportamentul unui fost fumåtor… Este exact acela¿i lucru!

Cazul lui… Jean-Michel, dupå 11 ani de abstinen¡å totalå, a vrut så bea o cupå de ¿ampanie de Revelion. A resim¡it imediat anumite „senza¡ii” pe care le crezuse uitate. Dar, cum considera cå a depå¿it demult problema, a continuat så bea câteva pahare în zilele urmåtoare. Dupå trei luni, era din nou în spital, la dezalcoolizare. Trebuie så fi¡i foarte con¿tien¡i de un lucru: o persoanå care a fost dependentå de alcool, nu va fi niciodatå capabilå så reziste în fa¡a acestei substan¡e!

Personalitate adictivå Dar dacå nu prea putem spune cå este o „boalå” în adevåratul sens al cuvântului, atunci ce i-am putea spune unui alcoolic? De remarcat faptul cå speciali¿tii în domeniu au påreri împår¡ite. În ceea ce må prive¿te, în general, eu le spun pacien¡ilor mei alcoolici* cå suferå de tulburåri de personalitate, personalitatea fiind felul nostru de a ne manifesta fa¡å de lumea înconjuråtoare (mai exact, modul în care apårem în fa¡a celorlal¡i). Iar în acest caz, de multe ori, o personalitate cu probleme este ceea ce se cheamå o personalitate adictivå, adicå predispuså la dependen¡å. Så încercåm så în¡elegem mai bine acest mod de func¡ionare, pentru a vå ajuta så-l repera¡i, eventual, la so¡ul / ruda / prietenul dvs. alcoolic. • 15

* În cazul a¿a-zisului alcoolism primar, adicå acela care se manifestå fårå nici o legåturå cu vreo altå cauzå psihologicå. Alcoolismul mai poate fi „secundar”, determinat de o eventualå depresie, o stare de nelini¿te… În acest caz, trebuie analizatå în primul rând afec¡iunea care determinå consumul de alcool.

• SÅ ÎNºELEGEM • SÅ ACºIONÅM • O MÂNÅ DE AJUTOR • SÅ-I SPRIJINIM •

Termenul de personalitate adictivå acoperå un vast ansamblu de diverse comportamente deviante, cum este toxicomania, alcoolismul, tabagismul, pornirea patologicå de a juca (atunci când o persoanå nu se poate ab¡ine så nu facå pariuri, så joace mari sume de bani la cazinou, la Loto etc, chiar dacå este înglodatå în datorii), tulburåri în ceea ce prive¿te regimul alimentar (în special bulimia), anumite comportamente sexuale sau rela¡ii amoroase „alienante”. Pentru cine are o personalitate adictivå, factorul afectiv (îmi place, mi-e poftå) este mai puternic decât cel cognitiv, ra¡ional (vreau). Ceea ce ne conduce spre urmåtoarea schemå:

Personalitate adictivå FACTOR AFECTIV

Dorin¡å Mi-e poftå

FACTOR COGNITIV

Plåcere Îmi place

Voin¡å Vreau

Ac¡iune Fac Predominant

16 •

O ºII B I

ºII OB

SERVA

Cum recunoa¿tem personalitatea adictivå

SERVA

Personalitatea adictivå regrupeazå un ansamblu de comportamente specifice, pe care Goodman („Addiction: definition and implication”, British Journal of Addictions, 1990, 85: 1403-1408) le-a rezumat astfel: Imposibilitatea de a rezista impulsului de a se angaja în comportamentul respectiv Tensiune interioarå crescândå înainte de a manifesta acel comportament Plåcere sau u¿urare în momentul ac¡iunii Pierderea controlului încå de la început Prezen¡a urmåtoarelor cinci sau chiar mai multe criterii: 1. Preocupare frecventå fa¡å de acest comportament 2. Angajare mai intenså sau de mai lungå duratå decât era prevåzutå ini¡ial 3. Eforturi repetate pentru a reduce sau a înceta 4. O perioadå de timp considerabilå necesarå pentru realizarea comportamentului sau pentru depå¿irea efectelor acestuia 5. Reducerea implicårii în activitå¡i sociale, profesionale, familiale, ca efect al comportamentului 6. Angajarea în respectivul comportament împiedicå îndeplinirea obliga¡iilor sociale, familiale, profesionale. 7. Perseverarea în acel comportament, în pofida problemelor de ordin social, financiar ¿i fizic pe care le presupune. 8. Stare de agita¡ie sau iritabilitate dacå nu poate realiza comportamentul.

• 17

• SÅ ÎNºELEGEM • SÅ ACºIONÅM • O MÂNÅ DE AJUTOR • SÅ-I SPRIJINIM •

Alcoolismul poate fi comparat cu pasiunea amoroaså, o pasiune distructivå ¿i lucidå în acela¿i timp. Fedra lui Racine constituie un exemplu ce ilustreazå acest ata¿ament patologic, datå fiind natura fizicå, visceralå a sentimentului pe care aceasta îl nutre¿te pentru fiul såu vitreg.

Îl våd, ro¿esc, pålesc atunci când îl privesc; În sufletu-mi pierdut, un tremur nebunesc; Nu mai våd altceva, nu mai pot så vorbesc, Simt cå iau foc, apoi cå må råcesc […] E Venus, cu-al ei foc mistuitor În trupul meu cutremurat de dor.

Crede¡i-må, am auzit multe persoane dependente de alcool vorbind cam în aceia¿i termeni despre sticla lor cu båuturå!...

18 •

• SÅ ÎNºELEGEM • SÅ ACºIONÅM • O MÂNÅ DE AJUTOR • SÅ-I SPRIJINIM •

Care sunt cauzele alcoolismului? auzele alcoolismului care v-a afectat so¡ul / ruda / prietenul vostru pot fi numeroase; ele ¡in fie de persoana respectivå – nivelul genetic, biologic ¿i psihic –, fie de mediul în care tråie¿te – din punct de vedere social ¿i cultural. Avem aici un concept la care eu ¡in: acela al originii biopsiho-sociale a majoritå¡ii tulburårilor psihice.

În primul rând, este vorba despre o fragilitate biologicå, ce define¿te ceea ce numim vulnerabilitatea fa¡å de alcool. De exemplu: dacå luåm zece persoane diferite ¿i le dåm så bea alcool în mod regulat, doar una sau douå vor deveni alcoolice, adicå dependente ¿i vor prezenta o conduitå adictivå; fragili, vulnerabili la început, întâlnirea lor cu alcoolul va fi una supåråtoare. La aceastå fragilitate biologicå se va adåuga o fragilitate psihicå, marcatå printr-o personalitate adictivå, de exemplu. În fine, fragilitatea socialå vine så completeze tabloul. Aceasta din urmå este în strânså legåturå cu mediul în care tråie¿te ¿i cu nivelul de stres al persoanei (de exemplu: probleme de cuplu, ¿omaj etc). Când persoana respectivå se aflå la punctul de întâlnire al acestor trei elemente, sunt mari ¿anse så cadå pradå alcoolismului. • 19

• SÅ ÎNºELEGEM • SÅ ACºIONÅM • O MÂNÅ DE AJUTOR • SÅ-I SPRIJINIM •

A¿adar, interven¡ia trebuie så aibå în vedere mai multe niveluri ¿i så ¡inå seama de legåtura dintre emo¡ii, comportament ¿i gândire, precum ¿i de rela¡iile cu mediul ¿i cu factorii biologici.

Factorul bio-psihosocial Mediul Comportament

Biologie

Gândire

Emo¡ii

Cunoa¿terea modului de func¡ionare a unei celule din rinichi nu ne ajutå så în¡elegem cum va interac¡iona ea cu celelalte celule ale corpului uman. În acela¿i mod, cunoa¿terea modului în care func¡ioneazå o persoanå nu ne permite så în¡elegem cum va reac¡iona în mediul såu obi¿nuit. Schema de mai sus aratå cå nu putem så abordåm problema unui alcoolic decât dacå îl plasåm în centrul unei re¡ele deosebit de complexe. Niciuna dintre posibilele cauze nu trebuie neglijatå (nu ajutå la nimic så-i dåm medicamente unei persoane alcoolice – adicå så ac¡ionåm la nivel biologic – dacå nu ¿tim de ce bea – adicå dacå nu ne preocupå personalitatea sa ¿i rela¡iile pe care le are cu anturajul.) 20 •

• SÅ ÎNºELEGEM • SÅ ACºIONÅM • O MÂNÅ DE AJUTOR • SÅ-I SPRIJINIM •

Negarea Ca så nu constate ele însele cå au devenit dependente, persoanele alcoolice adoptå o atitudine defensivå, derutantå pentru anturaj: negarea. Astfel, pentru so¡ul / ruda / prietenul vostru dependent de alcool, negarea este o modalitate de a justifica ¿i de a minimaliza faptul cå bea. În acest fel, toate criticile ¿i repro¿urile care i se fac devin, în ochii såi, tot atâtea motive pentru a continua så bea, întrucât îi dau impresia cå nu este în¡eles, cå nu este iubit ¿i cå este vinovat. Adesea, apropia¡ii au sentimentul cå alcoolicul îi minte: de fapt, el se minte pe sine însu¿i! Deoarece, la urma urmei, atâta timp cât alcoolicul î¿i gåse¿te scuze ca så bea, nu va putea så accepte cå are o problemå: dependen¡a.

Când creierul automat* se ambaleazå Pentru fiecare dintre noi, nevoia de hranå ¿i båuturå trece, în mod obligatoriu, prin zona con¿tientå ¿i ra¡ionalå a creierului. Creierul automat, atunci când detecteazå un deficit, trimite un mesaj creierului con¿tient care, în acel moment, resimte o nevoie imperioaså: ¿i se va ocupa de aprovizionare. Chiar dacå a¿a pare, rezultatul nu este un act voluntar, deoarece nu este consecin¡a unui ra¡ionament logic: este vorba despre un comportament. Caracteristica sa este aceea cå încearcå så se realizeze la modul imperios ¿i compulsiv, împotriva ra¡iunii ¿i împotriva oricårei manifeståri de voin¡å contrarå. Este exact ceea ce define¿te comportamentul de dependen¡å. Totul se petrece ca ¿i cum o for¡å emanatå de creierul automat impune • 21

* Ceea ce eu numesc „creierul automat” se referå la tot ceea ce nu controlåm, ceea ce face ca trupul nostru så func¡ioneze fårå interven¡ia elementului voin¡å.

• SÅ ÎNºELEGEM • SÅ ACºIONÅM • O MÂNÅ DE AJUTOR • SÅ-I SPRIJINIM •

aprovizionarea cu o substan¡å stråinå organismului, care ar fi indispensabilå supravie¡uirii.

Un termostat dereglat Pentru a afla ce se petrece în capul so¡ului / rudei / prietenului vostru alcoolic, este important så în¡elege¡i modul de func¡ionare. În mod normal, acest creier automat are rol de regulator al corpului uman. Misiunea sa este aceea de a men¡ine un echilibru care så permitå o cât mai bunå func¡ionare a organismului. Or, la baza oricårui fel de reglaj, se aflå un termostat. Aici, termostatul este dereglat. În ceea ce prive¿te comportamentul alimentar, de exemplu, putem considera cå el este ini¡iat de un deficit, exprimat printr-o nevoie: foamea. Comportamentul compulsiv de a mânca ¿i care satisface o necesitate vitalå este recompensat printr-o senza¡ie de plåcere, recompenså care este un fel de garan¡ie a faptului cå acest comportament se va manifesta din nou atunci când va reveni ¿i nevoia respectivå. Apoi intervine sentimentul de satisfac¡ie, care pune capåt comportamentului. Încercarea de a persevera în acel comportament va fi penalizatå prin apari¡ia unei senza¡ii de neplåcere, de dezgust (cum se întâmplå de obicei în såptåmâna de dupå Pa¿ti, dupå excesul de ciocolatå, de exemplu). Acest sentiment de satisfac¡ie constituie începutul unei perioade de sa¡ietate, care este definitå ca fiind intervalul ce separå finalul uneia dintre mese de începutul urmåtoarei mese. Astfel, echilibrul nutri¡ional este asigurat datoritå repetårii periodice a unui ciclu nevoie-comportament, recompensat cu un ansamblu de plåcere-satisfac¡ie22 •

• SÅ ÎNºELEGEM • SÅ ACºIONÅM • O MÂNÅ DE AJUTOR • SÅ-I SPRIJINIM •

sa¡ietate-nevoie, care este controlat de creierul automat.

To¡i suntem dependen¡i… Suntem dependen¡i de o mul¡ime de lucruri: de apa pe care o bem, de aerul pe care-l respiråm, de temperatura exterioarå… Dependen¡a este un mecanism normal, extrem de puternic. În cazul alcoolismului, o substan¡å stråinå, toxicå – alcoolul – „pirateazå” aceste cicluri comportamentale în favoarea unei „aprovizionåri” cu ceva ce nu-i este indispensabil organismului, dimpotrivå, poate fi chiar nociv. A¿adar, dependen¡a instalatå apare ca fiind un sistem extrem de complex, unde se amestecå ¿i se întrepåtrund nevoi primare, numero¿i factori de ordin biologic, personal, psihologic ori cultural, cu influen¡a obiceiurilor ¿i a factorilor de mediu ¿i sociologici. Prin urmare, pentru a vå asuma rezolvarea problemelor so¡ului / rudei / prietenului vostru alcoolic, va trebui så ¡ine¡i seama de toate aceste aspecte pentru a atinge un maximum de eficien¡å.

• 23

• SÅ ÎNºELEGEM • SÅ ACºIONÅM • O MÂNÅ DE AJUTOR • SÅ-I SPRIJINIM •

Alcoolul: un drog ? n general, una dintre primele întrebåri pe care ni le punem atunci când constatåm probleme cu alcoolul la so¡ul / ruda / prietenul nostru, este aceea de a ¿ti dacå trebuie så-l consideråm a fi un „drog”. E adevårat, atunci când vine vorba despre droguri, ne gândim imediat la heroinå ¿i la cocainå. Ezitåm pu¡in cu privire la cannabis… Atunci, trebuie, oare, så includem ¿i alcoolul în aceastå mare familie a produselor toxice? O întrebare care suscitå încå dezbateri aprinse.

Ce este un drog? Drogurile au în comun faptul cå sunt ilegale? Aceastå defini¡ie juridicå are avantajul de a fi clarå, dar nu este suficient de satisfåcåtoare pentru cineva care încearcå så în¡eleagå comportamentul cuiva apropiat. Au în comun faptul cå sunt în afara culturii? Unele culturi acceptå fårå probleme dreptul de a folosi ceea ce numim droguri puternice, iar altele nu permit consumul de alcool. Au în comun faptul cå provoacå tulburåri în func¡ionarea creierului, cå te fac så „plute¿ti”, cå determinå modificåri ale personalitå¡ii, cum ar fi manifeståri excentrice ori reprobabile? Atunci, trebuie så includem aici ¿i alcoolul. Drogul este un produs de care ne lipsim cu mare greutate? Atunci, trebuie så includem ¿i tutunul, chiar dacå acesta nu tulburå în nici un fel func¡iile mentale, dar excludem LSD-ul, care nu este folosit 24 •

• SÅ ÎNºELEGEM • SÅ ACºIONÅM • O MÂNÅ DE AJUTOR • SÅ-I SPRIJINIM •

decât ocazional, în cele mai multe cazuri doar o singurå datå. ªi a¿a, ajungem så ne dåm repede seama cå este o falså dezbatere. Într-adevår, este preferabil så råmânem la ideea de dependen¡å, care pune accentul pe legåtura so¡ului / rudei / prietenului vostru cu substan¡a. În fond, indiferent despre ce produs ar fi vorba, acesta nu este înzestrat cu vreo for¡å maleficå, ce ar avea puterea så „aga¡e spre ståpânire” persoana respectivå. Dimpotrivå, persoana este cea care se aga¡å de produs. ªi totul se petrece la nivelul creierului, dupå cum am putut vedea!

Abstinen¡å ¿i recidivå Atunci, alcoolul este: un drog dur? Un drog slab? Un produs care creeazå dependen¡å? Pentru a vå putea ajuta cât mai mult aproapele, ar fi util så cunoa¿te¡i urmåtoarea schemå, privind locul pe care-l ocupå alcoolul în rândul celorlalte substan¡e sau comportamente care creeazå dependen¡å: Persoane abstinente (în %)

100

Cum evolueazå abstinen¡a în func¡ie de timp

90 80 70 60 50 40

Alcool

Jocuri (de noroc)

Heroinå

Tutun

12 luni • 25

• SÅ ÎNºELEGEM • SÅ ACºIONÅM • O MÂNÅ DE AJUTOR • SÅ-I SPRIJINIM •

Curbele din aceastå schemå ilustreazå abstinen¡a la persoane care au renun¡at så mai bea, så mai fumeze tutun, så mai joace la cazinou, så-¿i mai injecteze heroinå. Ce este surprinzåtor, este faptul cå ele se suprapun. Procentul de recidive dupå 6 luni (de peste 60%) este identic, indiferent de tipul de adic¡ie. Ceea ce sugereazå cå toate tipurile de dependen¡å au un mecanism comun pânå la un anumit punct. Mai mult decât atât, se poate constata cât este de asemånåtoare ¿i curba care reprezintå persoanele ce încearcå så renun¡e la jocurile de noroc, de¿i în acest caz nu este vorba despre ingerarea sau injectarea vreunui produs! A¿adar, for¡a unei adic¡ii nu constå în consumarea unui produs, ci în creierul victimei. Prin urmare, trebuie så fi¡i extrem de reticent dacå cine ¿tie ce „specialist” promite apropia¡ilor unei persoane dependente de alcool vreo metodå infailibilå, care face minuni. Indiferent de tratamentul propus, rezultatele depind în mod decisiv de cât de motivat este so¡ul / ruda / prietenul vostru.

Ce se constatå la o examinare a creierului În prezent, se poate apela la o multitudine de metode de investigare imagisticå pentru a ne face o idee despre ceea ce se petrece la nivelul creierului. Astfel, dacå RMN-ul (imagine prin rezonan¡å magneticå) ¿i scannerul oferå imagini fixe, care pun în eviden¡å anatomia umanå, alte proceduri permit studierea „în direct” a activitå¡ii diverselor zone ale creierului. Printre aceste tehnici, a¿ men¡iona PET Scan (tomografie prin emisie de pozitroni cuplatå la scanner), RMN func¡ional ¿i 26 •

• SÅ ÎNºELEGEM • SÅ ACºIONÅM • O MÂNÅ DE AJUTOR • SÅ-I SPRIJINIM •

tomografie prin emisie monofotonicå gamma (SPECT). Pentru realizarea unor examinåri de acest tip, pacientului i se administreazå o substan¡å de contrast u¿or radioactivå, urmårindu-i-se traiectoria prin organism. Aceastå substan¡å se va acumula în zonele care „lucreazå”. Ca så rezumåm, pe imaginea ob¡inutå vor fi puse în eviden¡å acele zone ale creierului care sunt active în momentul în care este îndeplinitå o anumitå sarcinå (sunt zonele care „se aprind” pe ecran). Comparând imaginile ob¡inute la o persoanå dependentå de alcool cu cele ale unui subiect sånåtos, se constatå o evidentå diminuare a activitå¡ii în zonele creierului.

Ce trebuie så ¿ti¡i în legåturå cu dependen¡a de alcool a unuia dintre apropia¡ii vo¿tri În primul rând, trebuie så ¿ti¡i cå alcoolismul so¡ului / rudei / prietenului vostru este o problemå a întregii familii, a tuturor celor apropia¡i. Modul de gândire ¿i stilul de via¡å al anturajului sunt, adesea, influen¡ate de comportamentul, ac¡iunile ¿i reac¡iile persoanei alcoolice. În majoritatea cazurilor, ne sim¡im pierdu¡i în fa¡a infernului pe care-l tråie¿te o fiin¡å dragå nouå. Prin urmare, în primul rând, este important: Informa¡i-vå despre alcoolism În¡elege¡i rolul vostru, al fiecåruia (este u¿or så judecåm cu asprime sau så deplângem situa¡ia unuia dintre apropia¡ii no¿tri, care este alcoolic, • 27

• SÅ ÎNºELEGEM • SÅ ACºIONÅM • O MÂNÅ DE AJUTOR • SÅ-I SPRIJINIM •

dar ar trebui så ne punem întrebarea: „Oare atitudinea mea fa¡å de el este potrivitå?”) Modifica¡i-vå propriul comportament. Indiferent ce sim¡i¡i, trebuie så ¿ti¡i cå este inutil, imposibil så vre¡i „så-l împiedica¡i så bea”. Aceastå etapå este una dificilå; de cele mai multe ori, apropia¡ii au sentimentul cå îl abandoneazå pe alcoolic dacå nu se mai preocupå de problemele lui. Cu toate acestea, este singura modalitate de a-i insufla voin¡a så facå ceva, refuzând så suporta¡i consecin¡ele be¡iilor sale, låsându-i întreaga responsabilitate pentru ceea ce face. Cåuta¡i sprijin ¿i pentru voi în¿ivå, în

Nu afara cercului familial ¿i/sau de prieteni putem så ajutåm pe (eventual, cu ajutorul unui psiholog). cineva dacå nu avem noi în¿ine un psihic puternic ¿i echiliTrebuie så vå acorda¡i timp ¿i vouå, brat. Nu este u¿or så renun¡åm la propriilor voastre nevoi. Astfel, gruunele obiceiuri bine înrådåcinate în purile de întrajutorare sunt o solu¡ie via¡a noastrå de zi cu zi. De aceea, trebuie så cåutåm ajutor în afara fami- foarte bunå. Ele permit un alt mod liei ¿i a grupului de prieteni: tocmai de a în¡elege, de a asculta. În ceea ce prin ruperea tåcerii ¿i a izolårii prive¿te serviciile sociale specialiîncepem så-l ajutåm pe zate, ele pot propune un ajutor specicelålalt.

¡ in

fic, påstrând discre¡ia ¿i secretul profesional, sugerând, la nevoie, alte metode. Nu abandona¡i lupta. Când anturajul unei persoane alcoolice începe så-¿i schimbe atitudinea (de exemplu, distan¡ându-se), persoana respectivå se va sim¡i în nesiguran¡å ¿i va putea prezenta diverse tulburåri de comportament (iritabilitate, „¿antaj cu sinuciderea”, amenin¡area cå va bea ¿i mai mult…), ceea ce le face apropia¡ilor ¿i mai dificilå via¡a de zi cu zi. Totu¿i, nu vå pierde¡i speran¡a ¿i curajul: aceste crize sunt, într-un fel, 28 •

• SÅ ÎNºELEGEM • SÅ ACºIONÅM • O MÂNÅ DE AJUTOR • SÅ-I SPRIJINIM •

e¡

e dovada cå o oarecare schimbare este pe Nu r cale så se producå la persoana depende pu¡ine ori, apropia¡ii unei persoane dentå. Refacerea este de duratå; cu dependente de alcool îi gåsesc toatå asisten¡a necesarå (psiholog, scuze sau ascund existen¡a acesmedic, grup de întrajutorare…), va tei dependen¡e, chipurile pentru a o trebui så da¡i dovadå de multå råb„proteja”. Dar, crezând cå în acest mod î¿i ajutå so¡ul/ruda/prietenul, dare ¿i în¡elegere, având în permacei din jur nu fac decât så-l nen¡å în minte obiectivul, care nu încurajeze în acest comporeste imposibil de atins pentru so¡ul / tament. ruda/ prietenul vostru: abstinen¡a.

inu

Vorbi¡i. Uneori, tåcerea poate fi la fel de nocivå ca însu¿i alcoolismul! Nu råmâne¡i un spectator tåcut la coborârea în infern a so¡ului / rudei / prietenului vostru. Motive pentru „a nu vedea” sunt numeroase, evidente ¿i de în¡eles. Totu¿i, så ¿ti¡i cå politica stru¡ului nu då niciodatå rezultate pe termen lung ¿i cå, odatå cu fiecare zi ce trece, so¡ul / ruda/ prietenul vostru se afundå tot mai mult în dependen¡a sa de alcool. Înainte så fie prea târziu ¿i persoana în cauzå så alunece definitiv pe panta autodistrugerii, un dialog cu aceasta poate declan¿a o anumitå con¿tientizare a faptului cå are o problemå cu båutura. Alege¡i un moment potrivit pentru a discuta: evita¡i perioadele de be¡ie sau cele în care bea foarte mult! Nu ascunde¡i sticlele de båuturå, nu încuia¡i pivni¡a: o astfel de atitudine determinå un comportament infantil la persoana în cauzå ¿i împiedicå, încå din start, construirea unei rela¡ii de întrajutorare bazate pe încredere reciprocå. Mai bine înlåtura¡i tenta¡ia (de exemplu, debarasându-vå de sticlele începute). Pe de altå parte, • 29

Ce este de fåcut într-o primå fazå?